Timișoara Toastmasters - nr. 6 by Timisoara Toastmasters

Mai 20 Ma 2013 TIM TIMIȘOARA MIȘO OAR RA TOASTMASTERS TO OASTMAS ASTERS

CONŢINUT

3 ED DITORIAL Se încheagă o tradiţie de Călin Gîlea, CC, ALB

4 SUNT ÎNCEPĂTOR, DAR MĂ TRATEZ Începuturi... de Iosif Vidoni

5 CITEȘTE ȘI ÎNVAŢĂ TIMIȘOARA

Energizează audienţa!

TOASTMASTERS

de Călin Iepure, CC, ALB

President: Călin Gîlea, CC, ALB Immediate Past President: Cristian Onofrei, CC Vice President Education: Giorgia Harasim Vice President Membership: Adriana Enache

6 COMUNIC, DECI EXIST Comunică şi fă-ţi prieteni de Răzvan Curcubătă

8 ROPOTE DE HOHOTE Anunţuri de Alice Puricică, CC, CL

10 TOASTURI ÎN ROMÂNIA

Vice President Public Relations: Alina Alexandra Ghenciu

Toastmasters Iași - Viziune, Provocări, Succes

Secretary: Bianca Filimon

de Bogdan Dumitrescu

Treasurer: Călin Iepure, CC, ALB Sergeant at Arms: Marius Cazacu, CC

12 SCLIPIRI DE LEADERSHIP Poveţe din cercetăşie de Bogdan Vaida, ACS, CL

14 D’ALE CASEI Interviul curiozităţii Redactor: Maria Tomescu, CC, ALB

de Adriana Enache

15 DISCURS SUB LUPĂ Editor: Enikő Mozes Graphic design: Péter Attila Antal

Vacanţă în România de Cezar Sebastian Ilea, CC

18 VIAŢA REALĂ A UNUI TOASTMASTER O zi şi 8 luni

Tipar: Agenția de Print

de Anca Marincaș

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Mai 2013

EDITORIAL

Se încheagă o tradiţie de Călin Gîlea, CC, ALB

tunci când primăvara este pe deplin intrată în drepturi și vara bate deja la ușă, în Timișoara avem deja o tradiţie: organizarea Conferinţei Naţionale Toastmasters. Anul acesta se derulează ediţia a 3-a a acestui eveniment, ea desfășurându-se în perioada 24-26 mai, în incinta Hotelului Timișoara. O dată pe an, îmbrăcând straie de sărbătoare, membri cluburilor Toastmasters din ţară, dar și de peste hotare, plus simpatizanţi și iubitori ai vorbitului în public și leadership-ului, își dau întâlnire la Timișoara unde vor participa la ateliere de lucru, seminarii, training-uri și bineînţeles la concursurile de discursuri pregătite, discursuri nepregătite (impromptu) și de evaluări de discursuri, dar bineînţeles și la distracţii. Dar cum ne ajută participarea noastră la acest eveniment în public, ca și concurent, în juriu sau în organizare? Dacă suntem în audienţă putem învăţa multe lucruri despre vorbitul în public observându-i pe cei ce vor apărea pe scenă sau în faţă la pupitru ca și concurenţi, ca și moderatori sau din discuţiile cu persoanele prezente la eveniment. Pe lângă aceasta, la seminarii, ateliere de lucru și training - uri putem învăţa, datorită aspectului practic și orientării spre deprinderea de competenţe, abilităţi noi de vorbit în public și de conducere. Dacă suntem concurenţi, sigur suntem și membri într-un club Toastmasters. Acest lucru înseamnă că avem experienţa în a vorbi în faţa unui auditoriu, abilitate dobândită în cadrul ședinţelor săptămânale ţinute în cadrul clubului. Însă participarea la ședinte înseamnă și că publicul în faţa căruia ne susţinem discursurile tinde să fie aproximativ același. În timp ne dezvoltăm un

sentiment de familiaritate cu publicul prezent la ședinţă și cu sala. Participând la conferinţă ca și concurent ieșim, în afara acestei zone de confort. La eveniment publicul este mai numeros decât la o ședintă normală și cuprinde, în majoritatea lui, persoane în faţa cărora nu am susţinut niciodată un discurs. Aproximativ același lucru îl putem spune și despre sală: chiar dacă am mai fost acolo, probabilitatea este foarte mare să nu susţinem discursuri în mod repetat în acel loc. Dacă suntem în juriu putem să ne pregătim mai bine următoarele discursuri în eventualitatea unei viitoare participări la un concurs, cunoscând acum criteriile de jurizare și, nu în ultimul rând, codul etic al membrului în juriu. Dacă suntem în echipa de organizare ne dezvoltăm abilităţi de conducere, organizare și căpătăm un simţ al realităţii. Învăţăm că un eveniment de acest tip nu se poate organiza decât în echipă, comunicând eficace și motivându-i pe ceilalţi să se autodepășească. Și lista poate continua însă ne oprim aici. În final nu contează dacă participăm la această conferinţă ca și invitat, concurent, în juriu sau în organizare. Oricum avem numai de câștigat. Bine aţi venit la Conferinţa Naţională Toastmasters de la Timișoara!

Călin Gîlea, CC, ALB Președinte Timișoara Toastmasters calin.gilea@toastmasters.ro

Mai 2013 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

SUNT ÎNCEPĂTOR DAR MĂ TRATEZ

Începuturi... de Iosif Vidoni

rima dată am auzzit it de Toastmasters de la un fost coleg de liicceu cu care plănuisem să organizăm niște sem e inarii de dezvoltare personală prin licee. La vremea aceea, mi se părea că totuși, eu vorbesc mai bine decât el în public. Adevărul e că am crescut urmărind săptămânal, vorbitori în public și astfel nu era ceva nou pentru mine. Ba chiar aveam și câteva experienţe scenice la activ, ca și actor, cântăreţ sau ca element de amuzament pentru adulţi, pe vremea când eram copil. Totuși, ce ignoram eu, era că prietenul meu se pregătea și creștea de la discurs la discurs, în timp ce eu mă bazam doar pe talentul nativ. El a plecat la București, iar eu am decis să merg la o ședinţă, îmi amintesc, undeva la Centrul de Afaceri, unde mi-a plăcut cum am fost primit: foarte deschis și cu căldură, de cei pe care i-am găsit acolo, deși nu îi cunoșteam. Fiind obișnuit cu “tratamentul” acordat la școală, am fost surprins când chiar și liderii grupului au dat mâna cu mine, m-au tratat cu seriozitate și, cel mai important, am fost tratat individual: nu mai eram doar unul dintre cei mulţi pentru ei, ci eram Iosif, un individ. Asta a fost un mare plus. De atunci, timp de doi ani, am continuat să le trec pragul simpaticilor care se antrenează la vorbit în public, însă nu foarte des: de vreo 15 ori în total. La finele anului 2012, când plănuiam deschiderea primei mele afaceri, m-am îndreptat din nou spre ei, dar de aceasta dată, prinsese formă și scopul

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Mai 2013

meu pentru a face această activitate. Acum știam cam la ce mi-ar putea folosi să învăţ să vorbesc în public. Sub nicio formă nu vroiam să mă mai apuc de un proiect doar de dragul de a-l face, fără să am un scop precis pentru a-l realiza. Avusesem deja câteva astfel de experienţe și aveam un gust amar. Când nu îţi propui un obiectiv pentru activităţile pe care le faci, cel mai probabil îţi pierzi timpul: plutești în derivă, fără să știi unde vei ajunge sau dacă e bine ce faci, pentru că nu ţi-ai trasat niște ţinte, cu ajutorul cărora sa poţi determina asta. Așadar, găsisem scopul: aveam să merg la Toastmasters, să învăţ să vorbesc în public, deoarece urma să-mi fie necesar în afacerea mea! Simplu. E interesant totuși, că nu am putut să o formulez atât de simplu și concis decât cu 2 minute înainte să ies în faţa grupului la procedura votului de acceptare a membrilor clubului. Mă bucur că am făcut-o, deoarece era exact ce aveam nevoie, ca să încep cu dreptul acest nou proiect. La ora când scriu acest articol (cu 20 de minute înaintea termenului limita de trimitere), tocmai m-am întors de la ședinta Toastmasters la care am avut primul rol, de numărător de Ă –uri. Nu am avut emoţii foarte mari, deoarece știu că suntem cu toţii prezenţi acolo ca să ne antrenăm. Poate încă nu realizez. Ce să fac? Sunt începător... dar mă tratez!

Iosif Vidoni iosif.vidoni@toastmasters.ro

CITEȘTE ȘI ÎNVAŢĂ

Energizează

audienţa! de Călin Iepure, CC, ALB

ai țineți minte cât de plicitisiți erați la liceu în timpul orelor de curs? Știu că mă uitam la ceas din 5 în 5 minute să văd cât timp a mai rămas până la pauză. Din păcate, nici azi situația nu e mai roz… Majoritatea instituțiilor educaţionale folosesc metode pasive de învăţare, metode plictisitoare care sunt utilizate ore sau zile întregi, cu speranța ca participanții să învețe ceva! În ultima perioadă, am avut șansa să particip în calitate de speaker, moderator sau trainer la o mulțime de evenimente educaționale, de business și nu numai. De fiecare dată s-a confirmat eficiența principiului de învăţare prin descoperire conform căruia participanții învaţă mai bine atunci când fac ceva, decât atunci când citesc, ascultă sau privesc. Iar una dintre cele mai bune oportunități de învăţare experienţială sunt jocurile interactive. Motivat de acest lucru, am început să folosesc tot mai mult jocurile în cadrul intervențiilor mele. Simt că astfel contribui la ajutarea participanţilor de a se cunoaște mai bine, la încurajarea formării echipelor sau la descoperirea unui anumit lucru legat de subiectul în discuţie. Dar se întâmplă uneori ca la anumite etape ale unei sesiuni, participanţii să piardă din energie și concentraţie. În astfel de situații folosesc cea mai importantă categorie de jocuri – bagheta magică a oricărui trainer: jocurile de energizare! Jocurile de energizare sunt activităţi fizice care au scopul să îmbunătăţească circulaţia sangvină în tot corpul, inclusiv în creier, astfel restabilind energia după o pauză sau o activitate îndelungată. Utilizate cu entuziasm, aceste jocuri vor ajuta participanţii: • să restabilească atenţia și concentrarea; • să se relaxeze, să-și ridice dispoziţia și să se distreze; • să-și schimbe locul de aflare în spaţiu; • să stabilească contact între ei; • să înceapă sau să încheie o activitate într-o notă pozitivă.

Jocurile de energizare sunt de obicei scurte și distractive. Ele sunt binevenite atunci când participanţii obosesc și nivelul de energie al grupului scade. Dar sunt la fel de utile când lucrezi cu un grup nou, pentru a crea o atmosferă de destindere și a „sparge gheaţa”” între participanţii care abia s-au cunoscut. Totodată, multe din jocuri îi vor ajuta să se cunoască reciproc și îi va motiva să lucreze asupra unor viitoare proiecte și activităţi. Cadrul, mișcarea și râsul, prezente în majoritatea jocurilor de energizare activează mecanismul de relaxare psihologică și fizică. E recomandat să eliminăm aspectul de competitivitate prin integrarea tuturor participanţilor și dezvoltarea spiritului de echipă. Totuși, practicând aceste jocuri, trebuie să ne asigurăm de securitatea participanţilor, având grijă ca mișcarea fizică să nu provoace accidente și traume, să nu creeze disconfort și să nu încurajeze glumele și luatul în derâdere a cuiva. Așadar, data viitoare când susțineți un training sau un discurs și doriți să creați o atmosferă relaxată, să “treziți”” participanții înaintea unei activități sau pur și simplu vreți să prezentați o temă într-un mod vesel, folosiți cu încredere jocurile. Cu siguranţă veţi ENERGIZA AUDIENȚA! http://www.youtube.com/watch?v=A5wLNzoMBXU p y - Hipodromul marca TrainingMasters http://www.youtube.com/watch?v=p1ktFAdtxHk p y p - Andy Szekely la Business Days

Călin Iepure, CC, ALB calin.iepure@toastmasters.ro

Mai 2013 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

COMUNIC, DECI EXIST

Comunică şi fă-ţi PRIETENI de Răzvan Curcubătă

e spune că într-o zi un om comunică în medie aproximativ 4000 de cuvinte. De ce în medie? Pentru că bărbaţii vorbesc 2000 de cuvinte, iar reprezentantele sexului frumos între 6000 și 8000 de cuvinte. Știind acest lucru, ce-ar fi să folosim cuvintele eficient pentru a crea noi prietenii și pentru a aduce un plus în relaţiile pe care le avem. În articolul ce urmează exact despre acest lucru este vorba, despre distinsa artă a socializării. Și vine întrebarea normală: “Cum să ne facem prieteni noi?” În primul rând este important să părăsim cadrul virtual, să închidem laptopurile și calculatoarele personale, să ieșim la aer și să învăţăm să comunicăm oriunde mergem. Putem să ne facem prieteni în orice loc, fie că este un concert, club sau bar, putând, de altfel, să cunoaștem persoane noi chiar și în grupuri și organizaţii la care aderăm și cu care ne identificăm, precum Timișoara Toastmasters. De asemenea, putem să găsim prieteni noi chiar și când mergem la cumpărături, totul depinzând doar de noi înșine. Ce avem de învăţat mai întâi? Primul lucru și cel care stabilește conexiunea, salutul. Salutul este primul pas pentru a deveni un maestru în arta socializării, deoarece, prin intermediul său, spargem gheaţa și intrăm în contact cu diverse tipuri de personalităţi umane. Dacă totuși am ajuns în punctul în care salutăm pe cineva, este foarte important să facem ca acest lucru să merite. Ce înseamnă asta? Păi foarte simplu, înseamnă să-i arătăm celui pe care tocmai îl cunoaștem că suntem interesaţi de persoana sa. După ce am iniţiat contactul, spunând un atât de inocent, suav și plăpând: “Bună”, urmează ceva deosebit, și acel lucru este numele. Numele este un aspect excepţional de important în desfășurarea unei conversaţii plăcute. Cea mai puternică ancoră a unui om este numele său. Mi-aduc aminte de un profesor pe care l-am avut în facultate. Avea pretenţia de la el însuși ca să ne reţină numele tuturor celor care eram studenţi în anul respectiv. Partea cea mai interesantă era faptul că a și reușit. Practic, după o lună de curs, el reușea să strige pe numele mic, aproape 85% dintre noi, ceea ce însemna peste 100 de persoane diferite. Îi voi spune Profesorul Z, deoarece nu i-am cerut acceptul de a-i publica numele în acest articol. Se întâmplă deseori, atunci când îţi este prezentată o persoană necunoscută, ca să nu reţii numele respectivei sau respectivului. Având în vedere faptul că numele este foarte important în conversaţie, fă tot posibilul ca să afli cum îl cheamă pe cel care ţi-a fost prezentat. Mai târziu îţi va fi foarte folositor.

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Mai 2013

După ce ai trecut de salut și de nume, urmează ceva foarte importaant. Ac A est cevaa este ceea ce difere renre ţiază o persoană care se face ușor plăcută de o altă persoană care soc ocia ialililize ia zează maii greu. Iar acel luc ze ucru uc este, precum sunt sigur că ai ghicit: Zâmbetul. Oh da, zâmbetul este un element atât de important atunci când vrem să ne n facem em pri riet ri eteni. Știi fo et oarte bine cât de mult contează o persoană care știe să zambească, care efecctiv, v, radiazăă de fe feri rici ri cire ci re atu tunci tu când te privește. Simţi că te umple de vitalitate, de energie un asemenea om m. De D aceea ea atunci câ când nd fac acii cunoștinţă cu cineva, adaugă un zâmbet, iar zâmbetul pe care îl afișezi să îţi fie e din toatăă ini n ma. De alt lttfel, pentru a zâmbi real și adevărat, ai de făcut ceva foarte ușor, trebuie să pui la mun uncă un că un an anum u it mușșchi, iar acel mușchi este mușchiul zigomatic. Mergând mai departe pe firul evenimentelor, ajungem în cadrul călătoriei noastre la un n cap apit itol it ol excep epep ţional de important: să învăţăm să ascultăm. Se spune că avem două urechi și o singură gurră și și tot otuș ot ușii uș vorbim mai mult decât ascultăm. Contează enorm să învăţăm, să ascultăm, și mai ales să învăţăm ăm să ascultăm activ. Ce implică ascultarea activă? Ei bine, nu doar tăcere sau calm, ci implică și a fi atent la interlocutorul tău, a păstra contactul vizual și a aduce întrebări în discuţie, firește că întrebări deschise, care să susţină dialogul și conversaţia. În momentul în care comunici și folosești ascultarea activă, partenerul tău de conversaţie se va simţi în largul său și va aprecia fiecare moment pe care îl va petrece alături de tine. Ce implică ascultarea activă? Poziţia trupului să fie una, care va implica deschidere către interlocutor, contact vizual permanent, și întrebări care să susţină conversaţia. Ne simţim atât de bine când alături de noi este o persoană care se arată interesat de noi, care ne întreabă diverse lucruri legate de ceea ce știm și care ne privește în ochi și nu în altă parte. De aceea, pentru a prezenta respect pentru cel de lângă noi, este foarte util să nu ne jucăm pe telefon, sau să navigăm pe Facebook. După ce am reușit ca și acest aspect să îl integrăm în sistemul nostru de operare, devenim “parcă”” mai buni în arta socializării. Până la a deveni experţi nu mai este decât un pas, căci ceea ce urmează sunt fineţuri ale comunicării. Și astfel, un plus al maestrului în magia relaţionării este să fie deschis la a cunoaște lucruri noi și deschis la a fi cunoscuţi de către persoane noi. Atunci când suntem curioși de cei de lângă noi, dăm dovadă de lipsă de egoism, arătăm interes, acest lucru aducându-ne un plus de încredere pentru partenerii noștri de conversaţie. Iar ca bonus absolut, și tocmai din acest motiv, am lăsat intenţionat “cireașa de pe tort”” la urmă, atitudinea pozitivă. Nimeni nu agrează o persoană care se victimizează. Păstrează-ţi optimismul la un nivel ridicat și foarte multă lume va dori să fie în preajma ta. De altfel, persoanele optimiste sunt foarte căutate, vibraţia lor fiind una benefică, aducând un plus de valoare în orice grup în care se află, reușind să se integreze și să se adapteze extrem de ușor. Din câte am văzut, este extrem de ușor să ne facem prieteni noi, tot ce contează este să fim orientaţi spre ceilalţi, nu spre noi înșine. Voi incheia cu un citat al celui care a dat viaţă uneia din cele mai importante cărţi din domeniul dezvoltării personale: Dale Carnegie – “How to win friends and influence people”. ” El spune: “Ceea ce facem, cum arătăm, ce spunem și cum spunem ne identifică pe de-a întregul” Îţi mulţumesc pentru că ai avut răbdare să citești până la capăt articolul. Multă baftă în crearea de relaţii noi, frumoase și benefice și nu uita, nu contează ceea ce știi, ci cum pui în valoare informaţia acumulată. Răzvan Curcubătă razvan.curcubata@toastmasters.ro

Mai 2013 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

ROPOTE DE HOHOTE

Anunţuri de Alice Puricică, CC, CL

ţi mai amintești primul tău discurs susţinut la o conferinţă Toastmasters? Sacul de emoţii, mâinile care erau supradimensionate doar ca să transpire mai mult, genunchii moi, gâtul uscat? Și dacă ai fi putut să le schimbi, să faci troc și să obţii ingredientele perfecte? Să ai buzunarele doldora de încredere de sine, mâinile ca ale unei balerine, genunchi de baschetbalist și coardelor vocale ale unui tenor? Să ţii un discurs, mai ales la o conferinţă, e ca și când ai face negoţ: audienţa îţi dă în aplauze preţul acestuia, iar juriul te răsplătește în puncte. Și cred că fiecare dintre noi își dorește să își vândă produsul la un preţ cât mai mare. E o licitaţie amplă de unde îţi dorești să fii cel care pleacă acasă cu cea mai multă valută, motiv pentru care: Prima și prima dată, trebuie să ai produsul. Dacă e marfă de import, trebuie să plătești drepturile de copyright. Sau poţi să încerci să creezi ceva asemănător pentru care nu este nevoie să mai plătești taxele și impozitele în laude și atribuiri. Sau poţi crea ceva al tău, că mai nou, tot ce e handmade se vinde bine. Mai apoi, te așezi în rând cu lumea și încerci să îţi atragi clienţii- o glumă aici, o afirmaţie îndrăzneaţă dincolo până când vezi că potenţialul se vede oglindit în discursul tău. Atunci poţi bate palma. Dar nu-ţi iese! Pentru că palma îţi alunecă la cât e de transpirată, iar clientul îţi scapă printre degete și se pierde în mulţime. Așa că anini un carton pe care scrii:

“Dau în arendă o pereche de palme transpirate” și aștepţi următorul client. Lui îi prezinţi o paletă largă de citate venite din cele mai filozofice colţurii aale dezvoltării personale. Îl citezi până și pe Schopenhauer ca să îl impresione nezi, până la Platon și înapoi și reușești să-l lași gură cască. Dar l-ai pus prea mult pe e gânduri și acum trebuie să mai mediteze. Și când să îi pui întrebarea care l-ar duce spre concluzie, constaţi că nu mai ai glas. Coardele vocale au făcut picioare și s-au dus în lume, luându-ţi și clientul din faţa ochilor.

“Cumpăr apă miraculoasă pentru vorbit” scrijelești pe un nou carton pe care îl atârni lângă celălalt. Acum, ești motivat, mai motivat ca niciodată să vinzi. Ai un scop precis și îţi adaptezi discursul astfel încât structura e clară și statistici care să susţină că produsul tău este cel mai bun de pe piaţă. Poten-

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Mai 2013

ţialul nu se lasă mult așteptat; vine într-un suflet și îţi an ţia naliz izea iz e ză statiistticile - l-ar interes esa es ce ai de oferit, dar parcă dacă mai făceai vreo o 3 tu tumb m e și o demonstraţie e că funcţionează, poate ar fi cumpărat. Plea fu eacă ea că și te las asăă cu buză umfl flaată. Alt carton, altă nevoie: A

“Schimb genunchi pe aţţă cu gen nunch hi pe rulmenţi” ca data viitoare să poţi facce și cele 3 tu t mbe fără ră să rămâi agăţat în primul copac. P Parcă lucrurile nu merg atât de bine pe cât ai fi doriit. Îţi dor oreș ești eș ti ca cineva să îl cumpere e ca tu să s poţi cu remuneraţia să te aprovizionezi cu ingrediente pe pent ntru nt u a face un nou discurs, un discurs mai bun. Vrei să crești, dar dacă nu-l ia nimeni... Totuși n-ai de gând să te dai bătut; iei o cutie de lemn, o pui în mijlocul oamenilor și începi. Le spui o poveste, povestea ta de cele mai multe ori, pentru că nu degeaba te afli în mijlocul lor. Dorinţa ta de a deveni mai bun te-a adus acolo și nu ai de gând să pleci până nu vei deveni cel mai bun.. Îi inspiri cu povestea ta și lumea se caută prin buzunare după palme pentru a-ţi aţ da ropotele de aplauze pe care le meriţi. Ai reușit și i-ai inspirat, t, dar timpul a expirat.

“Pierdut 7 minute și 45 de secunde - găsitorului ofer recompensă” se poate citi pe al patrulea carton. Dăm anunţuri pentru că avem impresia că nimic nu funcţionează și că trebuie să existe și o formulă “la plic”” pentru discursul perfect. Dar descoperim că nu există și încercăm pe toată durata vieţii să găsim ingredientele magice care să ne aducă acel discurs: sclipire de geniu la cutie pentru g găsirea temei,, g genunchii cu împământare, palmele de nisip care nu transpiră niciodată, deodorantul anti-emoţii, drajeurile pentru varietate vocală și spray-ul pentru expresii faciale. Și abia după ce le vom avea, vom putea face acel discurs care ne va aduce premiile mult dorite și recunoașterea mult visată. Poate că unii ne gândim că din moment ce discursurile noastre nu au fost apreciate cu premii, ele nu au fost pe placul audienţei. Nu suntem mulţumiţi de ceea ce am făcut pentru că nu am fost răsplătiţi și de aceea, de fiecare dată ne atârnăm nemulţumirea pe un carton deasupra capului: închiriez, schimb, cumpăr etc. Dar mulţi dintre noi uită să arboreze mereu cartonul cel mai mare și probabil cel mai important:

“Găsit experienţă și prieteni- cine le-a pierdut să își pună pofta în cui sau să vină la Toastmasters”. Voi cât preţ puneţi pe ele?

Alice Puricică, CC, CL alice.puricica@toastmasters.ro

Mai 2013 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

TOASTURI ÎN ROMÂNIA

Toastmasters Iași - Viziune, Provocări, Succes de Bogdan Dumitrescu

Toastmasters Iași a luat naștere din dorința și entuziasmul unor persoane de a crea acel loc în care poți să te dezvolți personal pe partea de vorbit în public și leadership. Această viziune, ne-a împins pe toți într-o călătorie plină de întâmplări amuzante, de oameni interesanți și de dezvoltare personala continuă. Încă de la începutul călătoriei au apărut provocările pe care toți le intuiam și știam că trebuie să le facem față cu succes ca să căpătăm experiențele de leadership și să ne realizăm toate scopurile. (doar săbiile tari se ascut pe pietre mari). Deși acum par neînsemnate, provocările au încercat abilitățile de leadership și perseverența tuturor ofițerilor. Îmi aduc aminte, cum la început, din cauză că eram prea puțini, aveam fiecare membru câte 3 roluri numai ca să nu întrerupem șirul întâlnirilor. Sau, atunci când vorbeam unora despre ideea unui club de vorbit în public, ni se mai spunea că “cine ar fi atât de fraier să plătească o taxă ca să vorbească în public?!”. Și totuși am continuat, și întâlnire cu întâlnire, clubul Toastmasters Iași s-a mărit și ni s-au alăturat tot mai mulți „Toastmasterși”. (Era cel mai tare lucru pentru noi toţi). Unde mai puteai practica vorbitul în public, învățând din greșeli, primind aplauze chiar și atunci când te blochezi sau te bâlbâi și cel mai important fără ca nimeni să arunce în tine cu roșii atunci când făceai ceva greșit? (Evident, în clubul Toastmasters Iași).

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Mai 2013

Primele discursuri erau cele mai grele. Personal, discursul de Ice-Breaker, îl numesc discursul de noapte, deoarece e ca și cum ai avea ochii închiși – după ce ajungi la locul tău nu iți mai aduci aminte nimic din ce ai văzut sau din ce ai spus. Și tot din propria experiență spun, că la început uram foarte mult emoțiile pe care le aveam înaintea unui discurs și acum, îmi dau seama că fără acele emoții îmi pierd tot entuziasmul și nu mai contează dacă reușesc sau nu. Tocmai de asta, recomand să vă bucurați de emoții oricând le aveți, pentru că la un moment dat, când nu le veți mai avea, o să vi le doriți înapoi. Filosofia Toastmasters Iași e foarte simplă: pentru a avea succes în vorbit în public și leadership, trebuie să studiem, să practicăm și să-i învățăm pe alții, iar dacă facem toate astea ne primim răsplata. Pornind de la această idee, au luat naștere câteva departamente speciale în cadrul clubului nostru: Toastmasters Development, locul în care membrii noștrii studiază și învață de la persoane care deja au succes. Aici am avut parte de lecții de respirație, dicție, leadership, comunicare non-verbală și multe alte lucruri care ne-au făcut mai buni. Evident, prea multă teorie, fără îndeajuns de multă practică te face doar un bun filosof. Așa că în fiecare săptămână practicăm vorbitul în public la întâlnirile săptămânale oficiale. Mai mult decât atât, pe partea de practică au apărut alte 2 departamente: Toastmasters Debate - clubul de dezbateri, unde ne luptam

între noi folosind cuvintele și Toastmasters English unde se vor orrbe ea doar în lim mba engleză. (to ot o notă personală: mi se părea greu sa vorbești în public în limba roma ană nă,, da darr și ș în en ngleza?! Asta da pr provocare…). După ce practici îndeajuns de mult și ai nevoie de o provocare mai maare, poți săă apl plic icii la Toastm ic masters Trainings – departamentul în care noi devenim și mai buni, învăățâ țând n u-i pe e alțiii și ți ținâ nând nâ ndu nd u-le traininguri. Tot ce am spus mai sus reprezintă partea de dezvoltare continuă și când to otu tull se des esfășoară ca la carte, ne primim și recompensa prin departamentul Toastmasters Having Fu un, al căr ărei ăr e scop e să facem acele lucruri pe care ni le-am dorit dintotdeauna, dar nu le-am făcut încă. Și aici câte lucruri nu s-au făcut, o să spun doar de câteva: rafting pe Bistrița, cățărării la Sal alaa de al Cățărat, o tura extraordinară pe munte unde am pus steagul Toastmasters pe cel mai înalt vâr â f di din n Romania, cântat în public la karaoke și creativitate maximă când am făcut felicitări de Crăciun. Asta se întâmplă în Toastmasters Iași și totul e datorită energiei și entuziasmului fiecărui membru care aduce valoare și dezvoltă clubul de la o întâlnire la alta, scopul fiind acela de a fi cei mai buni de până acum, nu așa de buni ca mâine! Vreau sa închei acest dialog cu voi invitându-vă la o întâlnire Toastmasters Iași unde vei putea vedea și simți exact ce înseamnă pentru noi acest club. E de ajuns o singură întâlnire. Și în caz că vei spune că îți e greu să vii și să ni te alături, eu o să-ți spun motto-ul clubului nostru: Don’t wish it was easier, wish you were better! Bogdan Dumitrescu Președinte Toastmasters Iași bogdandumitrescuv@gmail.com

Mai 2013 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

SCLIPIRI DE LEADERSHIP

Poveţe din cercetăşie de Bogdan Vaida, ACS, CL

n clasa a noua o cam luam pe arătură. Începeam să lipsesc de acasă, să merg la chefuri și mama a observat asta. Așa, a apărut un prieten vechi de-al meu, mult mai în vârstă decât mine care mi-a vorbit de cercetași. Îmi spunea că acolo te joci cu cuțitul, faci foc și înveți să te descurci în sălbăticie. M-am bătut cu mâna în piept și am spus răspicat: VREAU! Și așa am făcut unul dintre cei mai importanți pași din viața mea. Pentru că la cercetași am descoperit o cu totul și cu totul altă lume.

Puterea exemplului Eram obosiți după o zi de muncă. Afară ploua cu găleata și echipa mea s-a cuibărit la căldura cortului. Aveau între 14 și 16 ani, chipuri inocente și incredibil de obosite. Cine să mai ducă gunoiul? (Gunoi care stătea de două zile pe lângă cort). Când am menționat o posibilă excursie de 20 de metri (de la gunoiul din fața cortului nostru și până la groapa noastră improvizată) acele chipuri inocente s-au făcut nevăzute în sacii de dormit. Iar în cort se auzeau greierii! Și atunci, șeful lor, viitor Toastmaster, s-a ridicat, și-a luat bocancii și s-a dus să ducă gunoiul. După care ne-am pus toți la somn. Câteva zile mai târziu, situația se repetă. Cuvinte cheie: oboseală, furtună, gunoi. Am rămas surprins când l-am văzut pe cel mai mic dintre copii cum s-a ridicat, și-a luat bocancii și s-a dus să ducă gunoiul. "Cel mai bun exemplu de leadership, este leadership-ul prin exemplu." Jerry McClain

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Mai 2013

Secretul progresului rapid De mic copil îmi plăcea să fiu ordonat, să fac liste (da, multe liste) și să înțeleg tot. Acestea erau primele simptome ale perfecționismului, boală de care suferă mulți dintre noi. Problema a început să apară încă din momente timpurii, când aveam echipa mea de 5 țânci cu care îmi propuneam să schimb lumea! (sau cel puțîn dealul pe care neam pus cortul) Într-o echipă de cercetași trebuie să știi să faci vreo 10 noduri, să construiești o masă, să pui cortul, să faci focul și câte și mai câte. Evident că nicio echipă nu le știa pe toate dar competiția dădea naștere motivației de a câștiga, de a reuși. Primul an mi-am ținut echipa din scurt și le-am dat să învețe tot. Eram alături de ei, aveam planul făcut și îmi imaginam că, pe final, vom câștiga. Încă îmi amintesc cum, în ultima zi de tabără, la ora opt fix, o trompetă ne-a spart timpanele. Se striga adunarea, și noi trebuia să fim acolo! I-am grăbit pe toți și, cu chiu cu vai, am ajuns sus pe deal, unde se ținea adunarea. Acolo trebuia ca un cercetaș să spună legile cercetașului și cercetașul norocos a fost exact colegul meu de echipă care nu a reușit să le învețe! (Îl putem scuza totuși pentru că știa să facă foc pe furtună și să construiască o masă fără cuie) Am pierdut tabăra! Anul următor am zis să schimbăm radical strategia! Gata cu planul perfect care nu ne duce niciunde, hai să pășim pe tărâmuri noi. Mi-am luat echipa și ... i-am specializat! Fiecare membru avea un domeniu în care era AS. Nimeni nu se putea pune cu el.

Fochistul era expert în foc. Bucătarul ne gătea delicatese și cei 2 constructori erau atât de buni la cei 15 anișori că se puteau angaja. Echipa nu mai învăța din manuale predefinite, fiecare avea rolul pe care și-l dorea și se perfecționa învățând din toate sursele disponibile. Oare am câștigat tabăra? Bineînțeles că am câștigat-o! (În ultima dimineață l-am împins pe colegul meu de 14 ani să spună legile cercetașului .. nimeni nu ar fi refuzat chipul lui angelic :) ... nu că noi nu le-am fi știut .. nu ..) "Diferenţa dintre un strateg și un lider este că strategul alege drumul cel mai scurt, iar liderul alege drumul din care învață ceva." - Vaida Bogdan

Echipa de milioane!

Am făcut o mulți țime ți m de pro osttii dar, datorită accestor prostii, am m cââșt știg igat ig at inimaa echipei mele. "Managementull fa f ce lucru ruri ru rile ri le cum um trebuie; lead dershipul face lucrurilee car are trebuiee." - Pet eter er F. Druccker Cercetășia a fost mo oto tora rașul caare a porniit pe ra penntru prima oară pasiune ea în viațaa mea. Acolo o am plâns pentru prima oară și tot o aco colo co l am prrim mit primul îndemn. În viață nu există un secret pentru u a aj ajun unge un g un lider. Un citat anonim spune că "Un lideer es este un om obișnuit, cu o voință neobișnuită!". Dacă tu ai un vis, un țel pe care dorești să-l atingi, nu lăsa pe nimeni să-ți stea în cale. Pornește cu primul pas și lasă-i pe cei motivați de acțiunile tale să te urmeze.

Unul dintre primele lucruri pe care le înveți în calitate de șef este că fiecare membru din echipa ta este un pilon al succesului pe care ți-l dorești. Dacă un pilon e șubred, toată structura se poate dărâma. Am luat la inimă îndemnul și am po ornit o serie de team buildinguri. Dacă se trezea unul dintre noi în mijlocul nopții (ca să meargăă "la baie"), " trebuia să pornească un "Deșteaptă-tte române!". Pe măsura ce eram treziți de zbieretele lui, urlam și noi. Imaginează-ți! În vârf de mun nte, mai sus de noi stâna, pe dealul de lângă case ele oamenilor și în toiul nopții se aud niște urlete ale unor descreierați! Toată trupa urla! La scu urt timp, se băgau și câinii de la stână în seamă și porneam o adevărată simfonie! Pe dealul din vecinătate oamenii își făăceau cruce ... Și șefii noștri tăbărau pe noi! Trezireaa, adunarea și pedeapsa! Cam asta era rutina. Dar înainte de pedeapsă, cine era vin novatul? Cu toții ne uitam la vârfurile șosetelor (cine-a mai avut timp să se încalțe) și niciunul nu crâcnea. Echipa mea, unită de jocurile noasttre a trecut prin foc fără să cedeze. Eram împreu ună, la bine și la rău! Chiar dacă scena cu imnul nu s-a mai repetatt (poate ... încă o dată!) am făcut și alte prostii: - am făcut înviorare în furtună, goi - am curățat alte echipe de obiecte ele lăsate în afara cortului (bricege, șosete, oale e) - și am pornit raiduri noaptea în tabără la fete ... ca să le punem bănuți în bocanci

Bogdan Vaida, ACS, CL bogdan.vaida@toastmasters.ro

Mai 2013 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

D’ALE CASEI

Interviul curiozităţii de Adriana Enache

u toții dăm interviuri în viață. Fie că vorbim de interviul pentru un simplu loc de muncă, sau ne referim la “interviul” dat persoanei pe care o curtăm, ori de interviul dat nouă însine. Ca la orice interviu care se respectă trebuie să răspundem la 2 întrebări: ce ai făcut până acum? și ce vrei să faci de acum încolo?. Astăzi mă uit alături de tine cititorule la răspunsurile pe care le dă Toastmasters la acest interviu. Așadar, dragă Toastmasters, ce ai mai facut de la ultimul număr al revistei? Ianuarie, început de an, început de noi drumuri și de evenimente. După o petrecere reușită alături de un Moș Crăciun cam tânăr și năstrușnic am pășit plini de forțe proaspete și de elan către primul eveniment marca Toastmasters: trainingul ”Better Speaker Series”. ” Alături de 27 de participanți ne-am simţit bine, am învăţat cum să structurăm un discurs, cum să ne învingem emoţiile atunci când susţinem un discurs impromptu și nu în ultimul rând, cum să ne corelăm limbajul trupului cu ceea ce spunem. Tot la capitolul training în cadrul clubului a avut loc un curs de formatori susținut de Nicu Zegheanu. În urma acestui seminar 15 membri au devenit formatori cu diploma acreditată de Autoritatea Naționala pentru Certificari. Ei au avut ocazia să pună în practică tot ce au învățat în trainigurile susținute pentru organizațiile AIESEC, BEST si SSMT. Primăvara s-a lăsat puțin așteptată anul acesta dar nu și la Toastmasters pentru ca pe 13 martie atmosfera s-a încălzit de la emoțiile participanților la Concursul Local de Discursuri. Cei 5 curajoși de la secțiunea de discursuri pregătite ne-au dezvăluit mici frânturi din gândurile și

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Mai 2013

sentimentele lor prin prezentări pline de emoție. Alți 5 participanți au ales să-și arate priceperea în evaluări și au avut ce evalua, pentru ca discursul supus tirului de observații ne-a încântat pe toți. Spiritul de improvizație nu s-a lăsat nici el mai prejos, 6 concurenți dând dovadă de multă imaginație și creativitate la secțiunea de discursuri improvizate. “Cafeneaua de Discursuri” a întregit lista de evenimente din primăvara Toastmasters. Plănuit ca un eveniment lunar care reunește membrii și nu numai, avem ocazia să ne întâlnim pentru a dezbate teme de public speaking alături de personalități din lumea teatrului, filmului sau presei, într-un cadru degajat. Ce spuneți, a trecut Toastmasters cu bine de prima întrebare a interviului? Eu zic că da. Acum urmează ce e mai greu: planuri de viitor. Principalul obiectiv, pentru care a muncit o armată de oameni, este ca după Conferință despre acest eveniment să se vorbească intens pentru că s-a comunicat mult și toți am plecat mai inspirați de aici. În iunie sunt plănuite alegerile pentru noua echipă de ofițeri care vor duce mai departe eforturile și planurile de dezvoltare Toastmasters. Ei vor decide ce evenimente și surprize va pregăti Timișoara Toastmasters în următoarele șase luni. Cu speranța că am trecut cu bine interviul curiozității tale, cititorule, te mai așteptăm pe la noi, iar dacă nu ești încă membru te invit să te alături echipei noastre. Adriana Enache adriana.enache@toastmasters.ro

DISCURS SUB LUPĂ

Vacanţă în România de Cezar Sebastian Ilea, CC

Vacanţa!

Atât de râvnită și atât de așteptată. Am ales acest subiect pentru că fiecare din noi am mers într-o vacanţă și în al 2-lea rând am vrut să fie comic, pentru că toate sunt întămplări reale.

la jumătatea drumului, mama exclamă: - Vai, întoarce mașina că am uitat aragazul pornit! Ia foc toată casa! - Stai mama liniștită, îi răspunde băiatul. Nu ia foc nimic! Am lăsat eu robinetul curgând la baie. Am ales să am un început puternic, dar comic care să-mi dea linia discursului. Am vrut să încep cu acest banc, pentru că este despre vacanţă, și pentru a mă apropia de public. După cum învăţăm, trebuie să ne salutăm auditoriul, iar acest lucru l-am făcut în a 2-a frază:

Domnule Toastmaster, stimată audienţă, dragi prieteni și invitaţi, După ce am salutat auditoriul am vrut să implic și publicul în povestea mea și să dau direcţia în care mă voi îndrepta în acest discurs:

Sunt sigur că așteptaţi cu toţi un sfârșit de săptămână prelungit sau o vacanţă mult visată. Dar! Eu cred că în România s-a născut Murphy, pentru că toate legile care ar prezice vreo nenorocire sau vreo “bucurie de concediu” mi s-au întâmplat și parcă și planetele se aliniază în așa fel încât se întâmplă tot ce nu mi-aș fi dorit să se întâmple.

Mai 2013 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

Am prezentat prima “bucurie”, cea în care șeful aproape că nu a vrut să mă lase să plec în concediu.

Totul începe pe cu “Bună șefu“. “. De Deja sunteţi priviţi cu acea sprânceană ridicată pentru că aţi produs o disturbaare în fo forţ r ă. După prima “bucurie” prezint următoarea “bucurie”:

V-am spus doar Var … totul începe cu acel “Bună”” ! În pauza de masă urmează al doilea “Bună …“, “ la casa de biile lete te. “Bună ziua … Nu vă supăraţi …““ Replica doamnei care deţine biletele vine într-un te mo od at atât ât de direct ca o “perversă de pe Târgul Ocna”: ” “Nu mă supăr … și ziua a fost bună până să veni ve niţi ni ţi dumneavoastră”. M-am gândit ca totul să fie prezentat gradual. Să fie un crescendo până se atinge punctul culminant și după aceea să fac o încheiere bruscă. Fiind pe la jumătatea discursului, încă sunt în “urcare” cu momentele comice, după cum urmează:

Exact la fix, apare locomotiva gâfâin nd. Apare zgomotos pe peronul plin de oameni. Toţi sunt uimiţi pentru că este la fix trenul pe peron, dar făără vagoane. Întrun final se aude ca dintr-un buto oi vocea suavă a doamnei care anunţă întârzierea de doar o oră a trenului, pe motiv că nu este igieniizat trenul. După încă o oră de așteptat cu nervii întinși la maxim vă rugaţi să vină odată tren nul și să intraţi în compartimentul dumneavoasttră pentru a vă întinde oasele obosite în patul proaspăt igienizat. În sfârșit vine trenul grăbit, dar exacct cu vagonul dumneavoastră lipsă. Vi se spun ne să nu vă alarmaţi pentru că veţi dormi cu Naașu’. După un lung șir de evenimente petrecute atât în tren cât și la hotel ajung la punctul culminant la o vacanţă la mare. Aici, din experienţa mea, aţi avut parte de soare, mulţi plozi și multe strigăte. Am folosit multe epitete cum ar fi: “plapuma de nisip”, “mascul alfa” etc., pentru a colora discursul. La fel și metaforele au fost la ele acasă: “freamătul gingaș al mării”, „o insulă între pături” etc.

Cea mai bună decizie este să mergeti pe plajă. Măcar acolo găsiţi un colţ de nisip și dormiţi acolo. Vă alegeţi tacticos plapumaa de nisip, în loc strategic pe cât mai multe scoici pentru a evita înghesuiala și începeţi să va relaxaţi. În sfârsit … liniște. Nu se mai aude nimic decât freamătul gingaș al mării … și … faamilia. Familia care vă urmărește încă de la plecare. Și-au pus păturile în loc strategic și ei, de jur împrejurul paturilor dumneavoastră, astfel încât aţi ajuns să fiţi o insulă între păturile lor. Praactic aţi ajuns să fiţi doică pentru micii diavoli și să le oferiţi pătura dumneavoastră pe post de loc de joacă.

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Mai 2013

Degeaba îi spuneţi masculului alfa că vă cam deranjează miicii pl p ozi, vi se e răspunde în mod relative ironic că sunt doar niște copii care vor să se joace. În sfârșit se încheie o zi agitată și vă grăbiţi să dormiţi. Dorm toţii … Aproaape p toţ oţi. Cei care e nu au copii ghiciţi ce fac în concediu ... Gălăgie! Da’ gălăgie o oră, 2 , 3 … Te Te întreb bi dac bi acăă o fi vre e-un concurs. Cu fraza de mai sus m-am pregătit să fac trecerea către evenimentele de la munte, sau și mai bine zis m-am pregătit să fac trecerea către vacanţa de la munte a oamenilor leneși, cei care merg la munte în special să admire priveliștea de la cabană sau de lângă cabană, sau din mașină.

Să nu credeţi că nu-i la fel și la munte. Am fost recent la munte la o cabanăă și acolo era plin de cupluri. Până pe la ora 10 a fost liniște. Au stat toţi în jurul focului de tabără. La ora 12:00 parcă s-ar fi dat startul: gemea cabana de plăcere ... și dacă erai singur mergeai să-i întrebi pe oameni dacă au nevoie de ajutor. Și plângea cabana șși urla și transpira … Cum vă închipuiţi că era dimineaţa la micul dejun? Normal:: Liniște. Toţi erau cu zâmbetul pe buze. Fetele erau cu gura până la urechi, iar b bărbaţii se priveau cu superioritate și se salutau din priviri. Au dovedit că pot și ccă urmează o noapte cel puţin la fel de strigătoare ca și cea precedentă. Fiind la apogeul discursului m-am pregătit să închei cu următoarele fraze:

“Pentru fiecare săptămână când ești plecat în concediu și nu produci nimic, există o alta, când este plecat șeful tău, și poţi lucra de dou uă ori mai mult.” Morala: Când îţi faci bagajele pentru vacanţă, ia-ţi jumătate din h haine și dublu bani. Vă mulţumesc. Am încheiat brusc pentru a lăsa publicul să savureze și să digere cât mai bine toate aventurile care mi s-au întâmplat în diverse vacanţe. DA! Toate sunt întâmplări adevărate, iar asta nu e tot. Pentru alte peripeţii ... “Vă invit la o ședinţă Timișoara Toastmasters”. În afara comicului de situaţie am mai folosit și intonaţia și dulcele grai ardelenesc. Am vrut să am mereu publicul aproape și l-am implicat în povestea mea ori de câte ori am avut ocazia. Am folosit foarte mult persoana a 2-a plural pentru a face din povestea mea, povestea publicului.

Și totul a început cu “Bună --- “

Ce ezar Sebastian Ilea, CC ilea.cezar@toastmasters.ro

Mai 2013 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

VIAŢA REALĂ A UNUI TOASTMASTER

O zi şi 8 luni de Anca Marincaș

Ora 7:00 Ceasul sună enervant de tare, încearcă să îl ignore, însă inevitabilul se produce. Acel loc moale și cald (denumit generic pat) o expulzează din îmbrățișarea lui și o catapultează în mrejele unei noi zile. Tot ce poate face e să se împleticească cu greu până în bucătărie și să simtă mirosul celor două lingurițe cu miere din cafeaua ei cu lapte. După prima înghițitură mecanismul i se pune în mișcare și ziua începe!

fascinată povestea. Îi place la nebunie să simtă mirosul unei cărți noi, are convingerea că fiecare cuvânt scrijelit pe acele foi proaspete e îmbibat în sufletul autorului și așteaptă cu nerăbdare să se piardă în acea nouă lume. Reușește că fure un autograf, strânge cartea la piept și după aproape trei ore decide că este timpul să se îndrepte către casă.

Ora 21:00 Ajunge în stația de autobuz, epuOra 8:15 Autobuzul se ivește în colțul străzii, iar singura aiurită care fuge după el e o roșcată cu o geantă prea mare pentru statura ei și două cărți în brațe. Găsește un loc liber, se așează și se pierde în lumea lui Coelho, iar când ajunge la destinație regretă că drumul până la muncă n-a fost mai lung.

Ora 17:30 Închide calculatorul cu viteza luminii, își ia bagajele și pleacă grăbită spre bibliotecă unde are de pregătit o lucrare de dizertație pentru a-și finaliza studiile în domeniul publicității. Însă în timp ce pășește hotărât spre universitate, îi sună telefonul. A primit o invitație la lansarea unei cărți ce urmează să înceapă în 20 de minute. În acele clipe rațiunea dă o luptă (inutilă) cu entuziasmul, cu acea parte din corp care nu poate spune nu la evenimentele ce înfrumusețează orașul.

izată de această schimbare de planuri, dar fericită că ziua de ieri nu a semănat deloc cu cea de azi. Însă, în drum spre casă își aduce aminte de el, se simte puțin vinovată că în tot acest timp nu i-a acordat nici măcar o clipă din timpul ei și se gândește cu emoție la întâlnirea lor de mâine. El știe că toate activitățile din viața ei nu se învârt în jurul lui, dar de 8 luni de când sunt într-o relație, legătura dintre ei e tot mai strânsă și el a învățato că gelozia nu-ți are locul în povestea lor. Însă mai știe ceva. Doar datorită lui, ea a ajuns la Chișinău, doar datorită lui ea nu-și mai pierde cumpătul în fața unei mulțimi și doar datorită lui, ea evoluează. Se spune că mai sunt mulți ca el, însă ea știe că el e doar unul, adică Clubul Timișoara Toastmasters. Și oricât ar încerca să își descrie viața fără Toastmasters, el e mereu acolo. Iar orice membru Toastmasters știe asta!

Ora 18:10 Din fericire încă nu a ajuns toată lumea, așa că își găsește un loc în mulțime și așteaptă cuminte ca totul să înceapă. Autorul își face apariția, întreaga presă se luptă pentru a prinde cele mai reușite cadre și ea urmărește

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Mai 2013

Anca Marincaș anca.marincas@toastmasters.ro

Mai 2013 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

Te aștep ptăm la Iosefi fin Residence Ho otel,, în n fieccare miercuri înce epând cu ore ele 20 0:00

20 2 0

TIMIȘOARA TIMIȘOAR ARA TOASTMASTERS TO OASTM MAS AST TERS S Mai Ma 2013