Timișoara Toastmasters - nr. 5

Page 1

Decembrie 2012 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

1


CONŢINUT

3 ED DITORIAL Conștientizează-te! de Călin Gîlea, CC, CL

4 D’ALE CASEI Trecut, prezent și viitor de Alina Alexandra Ghenciu

6 DISCURS SUB LUPĂ TIMIȘOARA

Metoda rezultatelor finale

TOASTMASTERS

de Bogdan Vaida, ACS, CL

President: Călin Gîlea, CC, CL Immediate Past President: Cristian Onofrei, CC Vice President Education: Giorgia Harasim Vice President Membership: Adriana Enache Vice President Public Relations: Alina Alexandra Ghenciu Secretary: Bianca Filimon Treasurer: Călin Iepure, CC, ALB Sergeant at Arms: Marius Cazacu, CC

9 ROPOTE DE HOHOTE Niciun discurs nu seamănă cu el însuşi de Silviu Vert, CC, ALB

10 SCLIPIRI DE LEADERSHIP Liderii sunt primii care învaţă de Andreea Cosma, CC, ALB

12 TOASTURI ÎN ROMÂNIA Toastmasters e acasă de Roxana Cârceag

14 SUNT ÎNCEPĂTOR, DAR MĂ TRATEZ Foaia albă de hârtie de Anca Marincaș

15 VIAŢA REALĂ A UNUI TOASTMASTER Cântec şi jocuri de cuvinte de Delia Bontescu

Redactor: Maria Tomescu, CC, ALB Graphic design: Péter Attila Antal

16 COMUNIC, DECI EXIST Majoritatea contează! (Şi în România?) de Mihai Banea

18 CITEȘTE ȘI ÎNVAŢĂ Metoda Zero INBOX de Cătălin Rareș Petru Tipar: Agenția de Print

2

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2012


EDITORIAL

Conştientizează-te! de Călin Gîlea, CC, CL

unile trecute am avut ocazia să cunosc o persoană ce a emigrat în SUA acum ceva timp și recent s-a întors înapoi în România. Aflându-ne amândoi într-un context potrivit și propice am intrat în conversaţie și din vorbă în vorbă am ajuns și la subiectul Toastmasters. A rămas plăcut impresionat de faptul că există cluburi Toastmasters și în România, el fiind absolvent al unui program MBA (Master of Business Administration) în SUA și spunându-mi cât de mult l-a ajutat calitatea de membru într-un astfel de club în SUA (în timpul programului MBA). În acel moment mi-am dat seama că este bine dacă trecem cu toţii la următorul nivel de conștientizare în ceea ce privește ajutorul pe care ni-l poate da nouă ca și persoane calitatea de membru într-un club. Pentru aceasta trebuie însa să ne întoarcem la rădăcinile organizaţiei, la motivele pentru care a luat fiinţă. Toastmasters a fost înfiinţată pentru a umple o cerere, câteodată inconștientă, a majoritatii oamenilor de a putea vorbi fără probleme în faţa unui auditoriu și de a învăţa știinţa și arta conducerii (leadership-ul). Desigur că putem învăţa aceste abilităţi și altundeva: la serviciu, într-o altă organizaţie etc. Însă niciunde nu se poate face mai bine acest lucru decât într-un club Toastmasters. De ce? Pentru că la serviciu poate nu conducem oameni sau poate nu avem oportunităţi de a vorbi frecvent în faţa celorlalti (de obicei amândouă sunt adevarate concomitent), în alte organizaţii poate putem vorbi, dar nu ni se oferă o evaluare (sau nu ni se ofera o evaluare obiectivă), nu ni se monitorizează gramatica, încadrarea în timp, impactul vorbelor noastre asupra auditoriului sau nu există acel mediu pozitiv și prietenos ce duce la creșterea respectului de sine și la dezvoltare personală. Dezvoltându-ne aceste abilităţi (de comunicare și de leadership) la care aș mai adăuga multe altele înrudite (de exemplu abilităţile de organizare și, foarte important, capacitatea de a da și a primi feedback) progresăm și ne dezvoltăm ca și persoane. Devenim mai buni și îi ajutăm la un moment dat și pe alţii să devină mai buni. Cineva spunea că norocul este atunci când oportunitatea se întâlnește cu pregătirea unei persoane. Pregătindu-ne și dezvoltându-ne, vom descoperi puţin mai încolo că este doar o chestiune de timp până când oportunităţile vor bate și la ușa noastră. Iar atunci depinde doar de noi dacă dorim să beneficiem de oportunitate sau nu. Însă poate v-aţi întrebat de ce am vorbit despre cunostinţa mea la începutul acestui editorial și am lăsat discuţia așa suspendată. Ei bine, spre sfârșitul discuţiei mele cu el mi-a spus următoarele: în momentul în care a fost admis la programul MBA a fost OBLIGAT să se înscrie în clubul local intern Toastmasters din cadrul universităţii. Fără eschive!

Călin Gîlea, CC, CL Președinte Timișoara Toastmasters calin.gilea@toastmasters.ro

Decembrie 2012 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

3


D’ALE CASEI

Tr e c u t ,

Prezent și

Viitor

de Alina Alexandra Ghenciu

e apropiem de sfârșitul anului 2012, al patrulea an de când Toastmasters există și în România. Ne uităm cu mândrie înapoi și ne dăm seama că de la ultimul număr al revistei am făcut și am învăţat multe. Ca să începem cu începutul, în luna mai a avut loc la Timișoara Concursul Naţional de Discursuri. Timp de 3 zile Timișoara a fost locul unde ca membri ai tuturor cluburilor Toastmasters din România am avut șansa să luăm parte la un eveniment presărat cu momente frumoase, cu discursuri și evaluări excepţionale. Luna a continuat cu alegerile pentru noua echipă de ofiţeri care să conducă clubul în mandatul 2012-2013, echipă din care sunt mândră să fac parte. Ofiţerii din mandatul 2011-2012 merită din partea noastră, cei care am preluat cârma în acest an, toate laude ele și felicitările pentru că datorită muncii lor, clubul Timișoara Toastmasters a primit distincţia de President Distinguished Club. După cum știţi, iar dacă încă nu știţi vă spun eu acum, Timișoara Toastmasterss înseamnă mai mult decât ședinţe interesante și discursuri frumoase. Timișoara Toastmasterss s-a implicat în dezvoltarea comunităţii locale și în acest an lansând în premieră naţională pro ogramul Youth Leadership, de pe urma căruia au beneficiat în mod gratuit un număr de 15 elevi de la Colegiul Naţional Bănăţean din Timișoara. Programul a avut ca obiective dezvoltare ea abilităţilor de public speaking și leadership în rândul tinerilor. Pentru noi a fost o experienţăă extraordinară din toate punctele de vedere și din care am învăţat cel puţin la fel de multe ca și elevii. Sperăm că după aceste workshop-uri le-am deschis și mai mult apetitul către oratorie și leadership. Totodată, promitem să nu ne oprim aici și să mai implementăm acest program m și în alte licee sau organizaţii. 2012 a fost un an plin de premiere și iniţiative interesante menite să ajute cluburile Toastmasters din România să se cunoască și să colaboreze și mai bine decât până accum. Una dintre ele a avut loc în această vară sub forma primului bootcamp naţional Toastma asters România organizat de Raluca Moisi și Călin Gîlea. Am plecat cu mic, cu mare, membri ai cluburilor Toastmasters din România, către Sibiu, locul unde s-a desfășurat bootcamp-ul. Am m avut parte în acele 3 zile de training-uri susţinute de cluburile din București, Cluj și Timișoara, am reușit să ne cunoaștem mai bine, să facem schimb de idei și să povestim despre planurile pe care fiecare din cluburile din care facem parte le are pentru restul anului și nu numai. Toamna ne-a adus în dar un Maraton de Discursuri de nota 10, un evenimentt care a strâns în incinta Librăriei Cartea de Nisip peste 100 de oameni pasionaţi de vorbitul în public.

4

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2012


Premierele au continuat de-a lungul toamnei care ne-a adus us un n nou mome ment interesant, dar me mai ales util organizat de Giorgia Harasim pentru prima dată laa no oi în club, și anume Mome ents of truth. Moments of truth înseamnă o sesiune special dedicaată t clu lubu bulu bu luii cu scopul de a afla lu cum stă și unde se situează clubul nostru din mai multe puncte de e ve edere, ce fac acem ac em bine și care ar fi lucrurile care ar putea fi îmbunătăţite. La acest moment au fostt ală lături de lă e no noii at atât ât mem mbri ai clubului, cât și invitaţi care ne-au oferit feedback pentru ceea ce au vă văzut că se întâmp plă în club și au și venit cu idei menite să ne ajute să devenim și mai buni. Luna noiembrie a reprezentat pentru clubul nostru un moment importan ant, an t avâând în vede dere de că 5 dintre membrii noștri au participat la Conferinţa de la București de unde s-a -au în -a înto tors to rs cu pr pree mii importante. Alice Puricică a obţinut locul I atât la secţiunea discursurilor impro ovi viza zaate te,, câtt și ș la cea a discursurilor pregătite, Mara Iepure, locul III la secţiunea de evaluări, iar Marius Ca Cazaacu locul III la secţiunea de discursuri pregătite. Unul din lucrurile esenţiale pe care le învăţăm la Toastmasters este să oferim o evaluare pozitivă pentru ca cel evaluat să se simtă confortabil și să-și poată îmbunătăţi și dezvolta abilităţile pe care le are. În acest sens, în luna noiembrie clubul nostru prin VPE Giorgia Harasim a organizat un training numit The Art of Effective Evaluation pentru a ne ajuta să ne îmbunătăţim evaluările oferite în cadrul clubului. Andreea Cosma, câștigătoarea locului I la Concursul Naţional de la Timișoara la secţiunea Evaluări a fost cea care a ţinut workshop-ul ajutându-ne să înţelegem mai bine care sunt lucrurile de care trebuie să ţinem seama atunci când oferim o evaluare pentru a aduce un plus de valoare atât discursului, cât și vorbitorului. Familia Toastmasters s-a îmbogăţit în acest an cu mulţi membri noi care au descoperit că vorbitul în public nu e chiar așa complicat cum pare atunci când îl practici și îl exersezi la Toastmasters. Au fost luni pline din mai și până acum, însă nu avem în plan să ne oprim aici. Chiar acum ne pregătim de petrecerea de Crăciun, moment de care vom profita pentru a sărbători așa cum se cuvine sărbătoarea Crăciunului și toate reușitele din acest an alături de prietenii din club. Un an bogat în evenimente se apropie de final, însă sunt convinsă că unul și mai interesant și ni se așterne în faţă! Să ne auzim cu bine! :) A ina Al in na Al A ex exan a dr dra a Gh Ghen e ciu allin ina.ghen ina ghen gh enci c u@ u@to toaas astm tmas aste t rss.r .ro o

Decembrie 2012 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

5


DISCURS SUB LUPĂ

T -a Te -aii în î trebat vreodată cum de reușeeștee un discurs să-ți capteze atenția cu primul cuvânt în ti timp mp ce altele le uiți cum ai ap aplaudat? Ai analizat vreodată un discurs de succes ca să ă-ii " fu uri" secretele? Înveț eți doar eț do din manualele Toastmasters sau și de la ceilalți mem embri? em Dacă că ai răspuns cu "da"" la întrebările de mai sus (sau dacă îți dorești să fi răspun pu ns cu "da") ți-am pr preg egăt eg ătit o analiză a unui discurs dintr-un manual avansat. ăt Maii ex Ma exac act, ac t man anua ualu ua lull see numește Communicating on Video, iar lecția pentru care lu am pregătit diisc scur ursu ur sull este ultima lecție din manual, “Instructing on the Internet”. su Și pen ntr tru u că trăim în secolul XXI, vom face o analiză 2.0 a discursului. Aprinde-ți lap la pt ptopul și intră pe: http://bit.ly/mrf2 p y . Vreau să urmărești discursul video în paralel cu analiza lui. Am scris mai jos și varianta text, dar precizez că este transcrierea cuvintelor din video (cu toate erorile pe care le facem în vorbire).

Metoda rezultatelor finale de Bogdan Vaida, ACS, CL Domnule Toastmaster, doamnelor și domnilor, vi s-a întâmplat să faceți o alegere și să realizați că alegerea pe care ați făcut-o nu a fost corectă? Sau poate să faceți o alegere care știați că este alegerea bună și la scurt timp după, să vă gândiți, oare ce ar fi fost dacă aș fi ales altfel, oare ce s-ar fi întâmplat? 0:10-0:32 (minutul în videoul online) Introducerea unui discurs are rolul de a capta atenția publicului și de a crea curiozitate privind conținutul. În Toastmasters lumea nu e obișnuită să te întrerupă, iar din acest motiv, la începutul unui discurs este mai dificil să creezi interactivitate. Așa că am început cu 2 întrebări retorice care au creat curiozitate. Poate vroiați într-o dimineață să mergeți să alergați .. și ați preferat să dormiți... Sau poate chiar nu vroiați să gustați din prăjitura aia bună... 0:33-0:42 M-am asigurat că întrebările mele se continuă cu un exemplu concret. Alergatul și dulciurile sunt teme des întâlnite în Timișoara Toastmasters. Este important într-un discurs să dirijezi atenția publicului, să le oferi timp de gândire în anumite momente și să te asiguri că în alte momente sunt atenți la tine. După cele 2 întrebări nu îmi doream ca publicul să se gândească prea mult la ele, așa că le-am oferit exemple pe care să se concentreze. Cu toții facem astfel de greșeli! 0:43-0:44 Aici am folosit o tehnică avansată care, pe engleză, se numește "scape goat". " Când pui întrebări datorită cărora unii oameni s-ar putea simți vinovați, poți muta vina pe un grup extern pentru a atenua senzația de vinovăție. Ca urmare, publicul răsuflă ușurat și e atent la tine; tocmai ai făcut o schimbare pozitivă în ora lor. :)

6

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2012


Dar ce s-ar întâmpla dacă ați reuși să faceți întotdeauna alegerile corecte? e? Cum u v-a ați sim mți dacă ați reu uși să uși faceți alegeri bune indiferent cât de presați de timp ați fi? Și cum ar fi viața voa oast s ră, dacă ă par arte tea te a em emoțio onală și partea rațională ar fi complet de acord cu alegerile pe care le faceți? 0:45-1:15 Aceasta este ultima parte din introducere. Am folosit o altă tehnică "avansată", tehnică luată din vânzări. Se numește "proiecție în viitor" și cu ajutorul ei am stimulat imaginația publicului asupra beneficiilor pe care le-ar avea dacă ar folosi tehnica pe care o voi prezenta. V-ați dori să învățați asta? 1:16-1:20 M-am lungit destul de mult cu introducerea. Scopul a fost să creez intrigă și dorința de a afla mai multe. Am testat această dorință cu întrebarea de mai sus. Cum facem noi alegerile în mod clasic? Alegem între A sau B... sau C sau D. Practic, fie în mintea noastră, fie inconștient facem o listă de avantaje pentru A și o listă de dezavantaje, o listă de avantaje pentru B și o listă de minusuri. Această metodă este învechită și sortită eșecului. 1:21-2:10 Din cartea “Resonate”, ” de Nancy Duarte (http://amzn.to/UBbdWZ) am învățat o tehnică incredibilă care a fost folosită într-o mulțime de discursuri de succes. Tehnica constă în a crea o discrepanță între cum e viața noastră acum și cum ar putea fi viața noastră dacă. Acea discrepanță motivează lumea să acționeze. Aici am făcut același lucru: am prezentat stilul vechi de a alege și am demonstrat că ne dezavantajează. Am creat nevoia de o schimbare. Pentru că dacă nouă nu ne convine unul dintre minusurile lui A, acela devine așa de mare că eclipsează toate plusurile. Și facem alegerea greșită. Deși știm că o alegere este bună, noi nu alegem rațional. Alegem emoțional, și alegem varianta a doua. Repet. Toate alegerile pe care le facem sunt alegeri emoționale! 2:04-2:10 Dacă ai momente puternice în discurs, fraze pe care dorești să le întipărești în memoria invitaților, repetă-le! Repetă acea idee pe care ei *trebuie* să o rețină!

Și atunci ce putem să facem? 2:11-2:13 O altă întrebare retorică. Întrebările acestea captează atenția publicului și aici am folosit-o înainte de un pasaj important din discurs. Avem, să spunem, două variante, A și B. Problema este că noi gândim la un nivel foarte jos. Gândim între avantajele și dezavantajele lui A și avantajele și dezavantajele lui B. Ce s-ar întâmpla dacă, în loc să gândim la acest nivel, neam gândi la rezultatul final al alegerii A, care sunt beneficiile acelui rezultat final, care sunt emoțiile pe care le-am avea dacă acel rezultat final s-ar întâmpla și care sunt emoțiile rezultatului final de la B și beneficiile pe care le-am avea la B? Cum ne-am simți când am fi aici, nu aici? 2:14-3:42 Mă folosesc de aceeași tehnică de discrepanță: între 2:14 și 2:30 am ilustrat situația actuală și între 2:31 și 2:54 am vorbit despre "ce ar putea fi", "ce am putea avea"" și "cum ne-am putea simți"" dacă am folosi tehnica.

Decembrie 2012 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

7


În teorie i su sună nă bin ine, e pen e, entr tru tr u că dac acă ă am avea de ales între a alerga și a nu alerga, ezit. Dar dacă am avea de ales al e într-un corp p frumos și să dorm m o oră sau o juma de oră în plus dimineața, aleg corpul frumos, aleg stima de sinee ri ridi d cată ă; fac alegerea bun nă! ă! 2:55-3:3:12 Ofer încă un exemplu pentru a întări argumentul Probab abil veți spune că ab ă da, în teorie iar sună bine. Numai că noi, nu simțim asta. Nouă ne vine să facem alegeri ge ri aic ici.i. 3:13-3:21 Revin la situația actuală. Am o întrebare pentru tine: ce crezi că încerc să realizez tot făcând diferența între "ce este"" și "ce ar putea fi""? Dacă eu vă zic acum că în 2-3 zile, revenind la prăjitură, veți mânca cea mai bună prăjitură din viața voastră, una care este oao, în momentul în care vă gândiți la ea, nu vă vine așa, acum, o poftă? O poftă de o prăjitură? Sau chiar două aud în spate. Da, vă vine. Pentru că emoțiile noastre nu gândesc în prezent și în viitor. Ele gândesc în ACUM. Și ne putem folosi de acest lucru ca să ne păcălim creierul. Ca să nu gândim la acest nivel, să ignorăm complet acest nivel și să ne imaginăm acest nivel. Emoțional, să ne gândim la care sunt beneficiile nivelului unu, în momentul acela, emoțiile noastre ne îndeamnă să facem alegerea corectă. 3:43-4:57 Prezint Metoda Rezultatelor Finale începând cu planul ei și până la pașii concreți. Este important să oferi ambele perspective: metoda privită de sus și pașii de acțiune. Dacă nu faci asta vei avea participanți care vor fi motivați, dar nu vor ști ce să facă sau, în cazul în care lipsește partea de ansamblu, nu vor acționa pentru că nu vor vedea sfârșitul rezultatului lor. Acum, cum putem să punem în aplicare tehnica asta? Păi, în primul rând, trebuie să alegem conștient. La început o vom face conștient. Vom alege... 5 ocazii... În momentul în care ne vom confrunta cu 5 decizii în viața noastră, ne vom gândi la această metodă, la Metoda Rezultatelor Finale și vom pune în aplicare metoda, adică beneficiile rezultatului final, emoțiile pe care le-am trăi în rezultatul final; ne alocăm puțin timp să ne gândim la ele și ne alocăm puțin timp să ne gândim la emoțiile pe care le-am avea dacă am alege varianta B și ce beneficii am avea în finalul alegerii noastre după ce-a trecut timpul. Acum ... vreau să vă las cu un gând. De ce credeți că oamenii de succes au o viziune, o viziune la care se gândesc în fiecare zi? De ce credeți că ei își imaginează care este rezultatul final al muncii lor, adică se gândesc la acea viziune? 4:58-5:23 În încheierea discursului am pus o întrebare, o întrebare care a provocat lumea să se gândească la metodă și la beneficiile ei. Mulțumesc. 5:24 Aplauze :)

Îți doresc ca această analiză să te inspire și să-ți aducă cât mai multe idei noi în viitorul tău discurs! Succes! PS: Pentru ciorna pe care mi-am bazat discursul intră pe http: //bit.ly/TcAen6

Bogdan Vaida, ACS, CL bogdan.vaida@toastmasters.ro

8

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2012


ROPOTE DE HOHOTE

Niciun discurs nu seamănă cu el însuşi de Silviu Vert, CC, ALB

“Întotdeauna există trei discursuri, pentru fiecare discurs pe care îl susții efectiv: cel pe care îl pregătești, cel pe care îl sustii și cel pe care ai fi vrut să-l susții”, ” zicea la un moment dat Dale Carnegie. Eu zic că se înșeală. Există mult mai multe. Și nu găsești două identice. Primul este discursul pe care îți imaginezi că îl vei susține. Imediat după ce afli de fericitul eveniment, scoți de sub pernă notițele de la seminarul lui Andy Szekely despre cum să-ți vizualizezi succesul. Deja te vezi pe sine, îmbrăcat impecabil, vorbind cu vervă și patos, în fața unui grup mare de persoane care sunt absorbite complet de cuvintele tale. Te urmăresc cu atâta atenție încât nici măcar unul nu clipește. La sfârșit, se ridică și te aplaudă minute (de ce nu, ore?) în șir. Discursul tău a fost atât de persuasiv încât, dacă le dai o foaie în acel moment, vor semna că-ți vând sufletul lor și a tuturor urmașilor lor și se vor tăia și vor iscali cu sângele de la degetul arătător. Sau, dacă ești un om normal, ca toți ceilalți, îți imaginezi că te vei descurca binișor de data asta. Oricare dintre variante o alegi, este cel mai bun discurs dintre cele care urmează. Al doilea este discursul pe care îl pregătești. Parcă nu seamănă cu primul, pentru că ideile nu îți vin atât de ușor când vrei să-l pui pe hârtie, muza ta a fugit în lume și te-a lăsat de izbeliște și șeful îți dă de lucru peste poate exact în perioada aceasta, așa că lucrurile se mișcă cu viteza și eficiența melcului decedat. Apoi urmează discursul pe care îl prezinți în fața unui prieten ca sa obții feedback. De obicei dialogul începe cu “e doar un draft, știu că mai trebuie îmbunătățit mult, n-am avut idei geniale, poți să-mi spui dacă ți se pare penibil”” și așa mai departe. Urmează reproducerea lui, fără intonație, fără gestică, fără vlagă, pentru că “nu pot să-l spun ca în fața publicului, e altă senzație când îl zic în fața ta”” și alte adevăruri de genul acesta. Al patrulea discurs e cel pe care îl susții efectiv în fața publicului, atunci când sosește momentul planificat. Parcă te afli pe altă planetă, publicul pe care ți l-ai imaginat e de nerecunoscut iar exact în ziua aceea moleculele se combină diferit în aer. Cu emoțiile cât casa, îl duci la bun sfârșit totuși, așa, schilodit cum e, față de discursul pregătit de acasă. Al cincilea discurs e cel pe care îl aude publicul. De la Platon și Aristotel încoace, se știe că acesta e aproape invariabil diferit de cel pe care tu îl susții. Dacă vocea ta este mai monotonă decât vocea de la radio care citea, într-o vreme, la știrile de dimineață, cotele apelor Dunării, iar în fața ta se află un public prieten cu tehnologia, atunci fii sigur că el aude ceva de genul: “Fotosinteza plantelor [open facebook like share like scroll Popescu’s birthday Lavinia is engaged close] apartenența la specia [mediafax întâlnirea Băsescu Ponta a eșuat rețeaua nașilor CFR a fost decapitată close] în continuare am alocat 20 de minute pentru sesiunea de Q&A [new message iubito în 5 minute scap de la prezentarea papagalului, ne vedem în centru?]” Ultimul discurs e cel pe care ți-ai fi dorit să-l susții. Evident, după prezentare, gasești o multitudine de elemente pe care ai fi putut să le îmbunatațești și nu ÎNȚELEGI cum de ți-au scăpat. Juri pe ce ai mai sfânt că data viitoare îți vei pregăti discursul cu mult timp înainte, că îți vei lega muza cu lanțuri de gardul din grădină ca să nu plece hai-hui prin lume când ai mai mare nevoie de ea și că îl vei repeta în prealabil în fața a cel puțin 30 de prieteni dispuși să te asculte (n-ai tu atația de toți, dar te pui cu omul care jură pe ce are mai sfânt?) Eu am găsit doar șașe variante pentru un discurs. Cu puțin efort și multă imaginație, tu s-ar putea să găsești chiar mai multe. Dar ține minte, la variantele pentru același discurs funcționează exact invers ca la aventurile de o noapte: cu cât mai puține și mai asemănătoare, cu atât mai bine! Silviu Vert, CC, ALB silviu.vert@toastmasters.ro

Decembrie 2012 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

9


SCLIPIRI DE LEADERSHIP de Andreea Cosma

n bucătăria Timisoara Toastmasters se pregătește ceva bun… nu de mâncare, ci un training, și nu de orice fel ci despre evaluare eficace pentru membrii clubului, pentru că evaluarea este unul dintre mecanismele prin care fiecare dintre noi reușește să evolueze și să se autodepășească . Dar cum a început acest proiect? A fost odată ca niciodată, un club Toastmasters într-un oraș numit Timișoara. Și acest club era primul club Toastmasters din România. Și din clubul acesta făceam parte și eu de ceva vreme, terminasem manualul de comunicare (eram “competent communicator” – comunicator cu diplomă : ), dar simţeam că pe partea de evaluări nu mă descurcam prea grozav (greu cu leadership-ul, cine l-o mai fi inventat !?). Cu alte cuvinte, reușeam să evaluez satisfăcător discursurile de nivel mediu, în schimb îmi era foarte greu să identific lucruri bune la discursurile relativ slabe, și aproape imposibil să găsesc aspecte de îmbunătăţit la discursurile bune. (Dacă există o cât de mică asemănare între tine, cititorule, și acest personaj, te invit să urmărești mai departe aventurile acestui evaluator pe tăramul Evaluărilor și Feedback-ului). Orice început e greu ... indiferent că e vorba de susţinut discursuri și de dat feedback, sau de cu mers cu bicicleta sau cu patinele. În copilărie am învăţat să merg pe bicicletă cu ajutorul tatălui meu care ţinea bicicleta să nu mă răstorn; cu patinele am început să merg de mână cu prietena mea cea mai bună; dar la discursuri și evaluări cine mă va ajuta? Colegii de club, ceilalţi membri Toastmasters, ei sunt sprijinul meu, prin feedback-ul atât de necesar pe care mi-l oferă la fiecare ședintă și la fiecare rol, prin faptul că se implică, le pasă și îmi dau sfaturi, ei dau dovadă de leadership și mă ajută să îmi îmbunătăţesc abilitaţile. Pas cu pas am descoperit cum funcţionează învăţarea la Toastmasters, ne ajutăm unii pe alţii. Și eu ? ... Vreau să fiu și eu un lider adevărat, vreau să învăţ să dau feedback pentru discursurile mai slabe, pentru că acolo e nevoie de cel mai mult ajutor; ca să progreseze, acești vorbitori au nevoie de încurajări și de sfaturi concrete. Pe de altă parte, colegii cu discursuri bune sunt cei care ne reprezintă la concursuri și la alte evenimente externe. Ei au nevoie de ajutor ca să devină și mai buni, iar prin premiile pe care le câștigă va crește valoarea clubul nostru. Abia în acest moment am realizat cât de important este feedback-ul corect și eficient și am decis: îmi voi îmbunătăţi abilităţile de evaluare, atât partea de observaţie și analiză, cât și partea de prezentare a rezultatelor “cercetării”. Prima etapă a fost să studiez diverse articole și materiale … există o multitudine de lucruri utile despre știința și arta evaluării. Însă vorba proverbului, teoria ca teoria, dar practica ne omoară. Cum să testez cunoștințele pe care tocmai le acumulase? Să evaluez în fața colegilor, pentru asta încă nu mă simţeam pregătită.

10

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2012


Și atunci a venit idea salvatoare: la fiecare ședinţă voi observa cu ate tenţ nţie nţ ie spo oriită t prezentările,, voi identifica pentru fiecare în parte trei lucruri pozitive, și trei aspectte care e ar pu pute tea fi îmbunătăăţite, te iar după întâlnirea săptamânală, acasă în liniște, voi analiza notiţele, voi compaara dis iscu c rsurile și voi căuta formulări cât mai adecvate pentru a livra aceste informaţii, sfaturi r și recomaadă ri dări ri. Du ri După pă câtteva exerciţii de acest fel, am prins un pic de curaj, și pentru că suntem la Toa oast stmaster st ers, er s unde pr prim imim im im feedback constructiv, nu critică, am apelat la colegii de breaslă: i-am rugaat pe doi oii dintre ei săă-mi ădea feedback pentru evaluările pe care am început să le prezint în club. Săptămână de săptămână am evaluat, am primit feedback și m-am autoevaluat, iar dup upăă ceva va timp rezultatele au început să se simtă: îmi era mult mai ușor să evaluez, să găsesc aspecte poz ozitiv ive, iv e, respectiv de îmbunătăţit; îmi venea tot mai natural să prezint aceste lucruri în faţa publicului; iar feedbackul celor care mă evaluau pe mine a devenit din ce în ce mai favorabil. Ceilalţi colegi de club au sesizat o schimbare în calitatea evaluărilor mele, primeam felicitări pentru evaluări și mă îndemnau să particip la concursul care se apropia. După îndelungi deliberări am acceptat provocarea și am intrat în competiţie. Trebuie e să recunosc, această decizie m-a motivat și mai mult să progresez, iar răsplata a fost pe măsură: mai multă experienţă și premiul întâi la seccţiunea de evaluare. Se spune însă că ajungi să stăpânești cu adevărat anumite abilităţi abia atunci când poţi să le e predai și altora. Drept urmare, iată următoarea provo ocare care bate la ușă: să ţin un training despre evaluare, în care să aprofundăm cum să evaluăm, atât teoretic cât mai ales practic. Acesta este următorul meu proiect, și vreau să vin în ajutorul celor care vor să-și perfectioneze această abilitate atât de preţioasă pentru un lider. Știu că cele mai multe lucruri se deprind exersând, dar împreună putem să întelege em câteva principii de bază, și, cel mai important, partea care pe mine mă entuziasmează cel mai tare, și din care consider că am învăţat la rândul meu cel mai mult, vom da feedback pentru evaluare. Vom pleca acasă cu o nouă viziune și cu u dorința de a ne perfecţiona mai departe. La fiecare ședinţă ce va urmaa, vom aprecia mai corect vorbitorii și le vom da sfaturi mai constructivve și mai utile, vom putea să ne autoevaluăm feedback-ul, vom studia alte e evaluări și moduri de livrare, ca să învăţam de la cei din jur și chiar vom daa feedback altor evaluatori. Aștept nerabdătoare acest eveniment unde eu îmi voi șlefui abilităţile de trainer, iar participanţii la rândul lor, își vor cultiva aptitudinile de evaluatori. Vom învăţa împreună, pentru că liderii adevăraţi ţi aspiră întotdeauna mai sus, pentru ei și pentru cei din jurul lor! Andreea Cosma, CC, ALB andreea.cosma@toastmasters.ro

Decembrie 2012 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

11


TOASTURI ÎN ROMÂNIA

Toastmasters e Acasă O casă. Acasă. de Roxana Cârceag

e spune că acasă e acolo unde sinele își găsește liniștea, acolo unde grijile respiră aerul împăcării, acolo unde inima și mintea află simplitatea bucuriei de a fi. Acasă nu are nevoie de acoperiș, de mobilă asortată sau de centrală termică pe timp de ger. Acasă e leagănul care te balansează numai atât cât trebuie între așteptări și realizări, reverii și realități, înainte de a-ți da drumul liber în lume. Acasă poți să cazi și să te ridici fără teamă, poți să te avânți și să te împiedici, poți să șchiopătezi sau să mergi într-un picior, pentru că acasă înveți să zbori. Acasă e locul către care sufletul tău ar alerga oricând, doar de s-ar vedea liber. Toastmasters e acasă. Și nicăieri nu-i mai bine ca acasă!

Temelia. Povestea Toastmasters Brașov a început în primăvara anului 2010, la inițiativa aceleia care astăzi este mentor al clubului, stâlp de echilibru și prieten înțelept pe orice vreme, Rinda Reiss. Stabilită în România cu ceva ani în urmă și profund dezamăgită de ceea ce i se desfășura în fața ochilor ca fiindabilitățile de vorbit în public ale celor care „știu cum merge treaba” în România (predarea în școli publice, traininguri, prestația crainicilor TV ș.a.), a decis că se cere o schimbare și o strategie de educare deopotrivă. Inițiativa ei a avut ca prim scop dezvoltarea abilităților de vorbit în public, dar și a celor de conducere în domeniul afacerilor. Se gândea ea oare că piesele se vor alipi atât de natural temeliei, dând naștere la nici 3 ani de la primul gând unei instituții de care astăzi este atât de mândră și pentru care noi, membrii Toastmasters Brașov, îi suntem atât de recunoscători? Probabil că nu. Începuturile au fost dificile, reticența oamenilor în fața voluntariatului, a nevoii de dezvoltare e personală sau a rostului aderării la o organizație unde „dai”” și nu „iei”” au pus oarecare piedici pro oiectului. Unde pui că ți se cerea să mai și vorbești în altă limbă! Dar până la urmă, ce mare începu ut a fost vreodată simplu, nu-i așa? Să clădești un cămin acolo unde lumea nu înțelegea nici măccar rostul focului a fost mai mult decât un risc; a fost o nebunie, o viziune. Iar astăzi e mai mult decât ât o simplă realitate fizică.E acasă. Toastmasters e acasă. Și nicăieri nu-i mai bine ca acasă.

Construcția. După câteva luni de bătut la uși și spart gheața scepticismului în rândul studenților și al oamenilor de afaceri, la 1 iunie 2010 a avut loc prima ședință oficială Toastmasters Brașov și la numa maii o lună după aceea, organizația a intrat cu adevărat în rândul cluburilor recunoscute de Toastmassters International, devenind chartered. A mai fost nevoie de aproximativ un an să se stabilizeze, să își aleagă membrii țintă și tipul de abordare a ședințelor și evenimentelor sociale potrivite acesttora. Privind înapoi la începuturile Toastmasters Brașov, Rinda îți insuflă nostalgia pe care o simți câând

12

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2012


vezi un copil făcând primii pași. Să pui bazele unei astfel de org ganiz izații este un job full-time. Fă iz Fără să i te dedici în totalitate, nu îl poți transforma într-o pasiune, în ntr-u -un țe -u țel. Mu ulțu umim, Rinda, că ai crezut în visul tău. Fiindcă datorită ție, astăzi Toastmasters e acasă. Și nicăi ăier ăi erii nu er nu-i - mai bine ca aca casă. ca

Extinderea. Mai întâi ședințele săptămânale, organizate și cronometrate ca la carte. O oră de că căciulă și câtteva minute de politețe și schimb de feed-back înainte de plecare. Câte un suc un neo ori, ma maii ales în se erile cu invitați mulți sau membri noi. O plimbare pe Tâmpa sau un ceai, o bere sau un dan a s, o clătită sau a pizza, cel mult. Încet încet, parcă până să ne dăm seama, organizam prima conferință ță int nter erna er naționaală na Toastmasters din România și a doua la nivel național, la fix 1 an de la deschiderea oficială lă a clu ubu b lu ui.i Aici, cred, s-a produs declicul de care aveam nevoie pentru a ne înțelege misiunea. Deși gândi ditt maai di întâi ca un club business adresat mai puțin tinerilor, Toastmasters Brașov a migrat încet spre un club b deschis, cu caracter social și expansiv, fără a pierde însă nimic din profesionalismul proiectat inițial. De aici înainte, î Toastmasters Brașov a fost f o sărbătoare b continuă – ședințe d d ce în din î ce mai diferite, df evenimente speciale, concursuri, maratoane de discursuri, plimbări pe munte, petreceri tematice, picnicuri și câte și mai câte altele care ne-au consolidat, ne-au deschis și ne-au modelat în ceea ce suntem azi – o echipă. Nu mult după aceea am scos și noi capul în lume – conferințele naționale, sesiunile de business days, trainingurile, sch him imbu bull de d experiență între ofițeri, serile petrecute împreună în marea familie Toastmaste ers România nu au făcut decât săă su subl blin inie i ze încă o dată, dacă mai era nevoie, că oriunde ar fi să fie, Toastmasters e acasă. Și nicăierii nu-i mai bine ne ca acasă.

Toate drumurile duc acasă. Asstă t zi îmi amintesc cu c drag de mom mentul în care e ne-am cunosccut. Nici măcar un anișor nu împlinise, era mic, dar dete erm r inat; vizionaar și misionar deopotrivă. Șii de atunci creșștem și tot creștem m împreunăă, noi într-o marți ț câți alții întrr-o lun unăă. Un an jumătate pe petrecut împre petr reună a zburat ca o bătaie de ar aripi dar a lăsat în î urmă lecțiii pentrru o vi viaață. Toastmaasterss mi-a mii-a oferit fe e exact ceea ce un cămin adevăr ărat a presu upu pune ne: că c ldură și sp prijin în mom mentele de cumpă pănă nă,, înccredere și motivvație în clipele de rătăccir ire e, sfaturi e, fa matture care m-a -aau educat și imboldurii copilărești care m-au însu uflețit, un loc către care să mă înt ntorc mere reu cu acelaași re ș dor și draag; o familiie. To oas astmasters e acaasă s . Și niccăi Și ăier e i nu-i mai bin in ne ca acasăă.

Roxana Cârce eag Președinte te Toastmaster errs Brașșov ro oxana.carceag ag@ ag @gmail.com m

Decembrie 2012 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

13


SUNT ÎNCEPĂTOR DAR MĂ TRATEZ

Foaia albă de hârtie de Anca Marincaș

u ești cel mai creativ om din lumea asta! O știi tu și toţi cei ce te înconjoară. Ai atâtea sclipiri arzătoare în creier, încât ai putea să-ţi faci firmă de idei și să le vinzi precum covrigii rumeni, pofticioșilor. Orice situaţie neașteptată te-ar călca pe picior, scoţi soluţia dintr-un buzunar chiar și spart. Așa creativă sunt deseori și eu! Însă vântul mi-a suflat baloanele de care sunt ancorată spre tărâmul minunat pe nume Timișoara Toastmasters! Și mi-am spus: Ancuţo, aici poţi să-ţi dezlăntui creativitatea!! Astfel că ziua cea mare a venit și porneam în călătorie alături de Katrina cu un colac spart, anunţând că săptămâna viitoare voi susţine primul discurs. Subiectul era simplist, trebuia să vorbesc despre mine. Însă în ziua unu, post-anunţare: nicio idee! Zilele 2, 3, 4 și 5 trec fără să am o idee clară sau măcar o schiţă din creion. NIMIC! Și ce face un optimist fără idei? Emană miros de neuroni pârliţi și i se bulbucă ochii în cap de ciudă. Dar, nu-și pierde speranţa! Ziua 6 urmează același registru, până într-un minut târziu din noapte când se aprinde fitilul! Și încep să scriu ca apucata, de zici că prescriu reţete. Fac săgeţi, pun steluţe, înșiruiesc liniuţe, mă opresc o clipă pentru a inspira și expira și...încep să zgârii foaia în lung și-n lat de parc-aș fi Zorro. Nu-i bună ideea, nu-mi place, nu mă caracterizează și pace! Istovită de bătălia cu foaia albă de hârtie, am decretat că somnul este singurul leac împotriva mirosului înţepător de prăjeala din creierul meu și a retinei arse de becul lămpii de birou. Însă în ziua luptei celei mari, m-a trăznit raspunsul! Becul meu s-a luminat, iar discursul meu a prins contur. Și totul mulţumită crizei de timp. Am fost foarte încântată să descopăr cât de bine-mi lucrează mintea, știind că mai sunt doar câteva ore până mă voi afișa în faţa unui public curios și a unor evaluatori de calibru. Cu schiţe, cu desene și mai ales, cu o haită de emoţii, am pornit spre Prefectură. M-am așezat cuminte pe scaun, am încercat toate metodele de relaxare pe care le-am știut și m-am pomenit că sunt poftită în faţă. Trag aer în piept (porţia mea și a altora) și îmi lansez discursul la apă. Plăpând, plutind printre invitaţi, emoţionându-i, amuzându-i. Iar în acea clipă am știut un singul lucru: orice ar fi, nu mă opresc decât la final. Am povestit, am stârnit curiozitatea celorlalţi, moment în care am văzut verde în faţa ochilor. Încep să respir sacadat, măresc ritmul știind că mai am doar puţin și voi termina. Încet, mă apropii de final și intru într-o stare demnă de numele zen. Tot ce mai auzeau erau aplauzele celorlalţi, însoţite de căldura și de zâmbetele lor. Nu știu alţii cum au fost sau cum vor fi la primul lor discurs, însă eu când mă gândesc la al meu îmi zic doar atât: Cine are curaj să mă calce pe picior?

Anca Marincaș anca.marincas@toastmasters.ro

14

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2012


VIAŢA REALĂ A UNUI TOASTMASTER

Cântec şi jocuri de cuvinte de Delia Bontescu

a început a fost curiozitatea, dar în timp mi-am dat seama că nu e doar atât. Îmi place să cunosc oameni noi și să mai fac și altceva pe lângă activitățile de zi cu zi. Încă din liceu am avut activități extra școlare, pe vremea aia mergeam la corul liceului. Aparițiile în corul liceului nu au fost așa de spectaculoase, dar au fost o modalitate de a petrece timpul liber. Când m-am înscris la facultate nu mă gandeam că voi mai continua cu activitățile extra școlare. Dar ca întotdeauna când îți dorești ceva cu adevărat… am ajuns să cânt într-un cor al studenților. Probabil vă imaginați că am studiat conservatorul sau teologia, surprinzător sau nu, eu am absolvit Politehnica la secția de Automatică și Calculatoare. Cu toate că nu a fost o facultate ușoară sau “de balet”” cum ar zice unii, am reușit sa țin pasul și la școală și la cor, 2 repetiții pe săptămână, iar când aveam spectacole mai importante chiar și de 3 ori pe săptămână. Nu am fost niciodată solistă, am fost mereu parte din întreg fără să ies în evidență, nu toți suntem născuți soliști, dar pentru că am fost la aproape toate repetițiile am ținut pasul cu cei care erau mult mai talentați decât mine. În toate lucrurile este vorba de talent și de muncă, nu se poate numai cu muncă sau numai cu talentul, proporțiile diferă de la om la om. Probabil vă imaginați că e plictisitor să mergi la cor, ei bine nu era deloc plictisitor, dirijorul nostru era “sufletul petrecerii”, ” știa el să facă glume, să ne certe duios, să ne facă să ne simțim implicați în acțiune. Pe lăngă cântec în sine am avut parte de multe lucruri pe care mulți nici nu le visează, unele dintre cele mai impresionante sunt că am ajuns pe aceeași scenă cu soprana Felicia Filip, am cântat pentru regele Mihai, am cântat la primăria din Viena, etc., multe și minunate amintiri de pe vremea studenției când aveam program flexibil și de multe ori artistic. Acum sunt inginer, lucrez la o firmă în domeniul IT, nu mai am timp să merg la cor, dar totuși pe lângă familie, serviciu și acasă trebuia să mai fac ceva. “Întâmplarea”” a fost că am lucrat cu Silviu Trebuian, fondatorul primul club Toastmasters din România. Sunt mândră să fiu între primii membri ai acestui club. Aici am cunoscut oameni noi, cu studii și pasiuni diferite de ale mele, aici a devenit locul unde o dată pe săptamână mă formez și ajut la formarea altor vorbitori în public. Este o nouă formă de a participa la “cor”” pentru mine, am aceleași emoții pe care le aveam pe scenă, dar de data aceasta vorbesc nu cânt. Împreună muncim, ne măsurăm talentul, ne corectăm și, învățăm să fim oameni care organizează și participă la alt gen de evenimente. În încheiere vreau doar să vă recomand să încercați și voi, pe lângă mers la școală, serviciu sau acasă, să faceți și altceva, ceva pentru voi, ceva împreună cu alți oameni, departe de TV și calculator.

Delia Bontescu delia.bontescu@toastmasters.ro

Decembrie 2012 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

15


COMUNIC, DECI EXIST

Majoritatea contează! (Şi în România?) de Mihai Banea

"Dragi mineri, Mă adresez dumneavoastră de asta dată, mulţumindu-vă pentru răspunsul de solidaritate muncitorească pe care și de astă dată l-aţi dat la chemarea noastră. Delegaţia de mineri, (..) se va deplasa spre Piaţa Universităţii, pe care vrem să o reocupaţi dumneavoastră. Așa cum aţi văzut, de astă dată avem de-a face cu elemente de-a dreptul fasciste." (iunie, 1990)

Întrucât o astfel de formulare amintea de vremurile nu cu mult timp înainte apuse, vorbitorii români au ales, ca alternativă, împrumutarea discursurilor ”de afară”. ” Copiau forma de prezentare, folosind un limbaj cu accent exagerat, imprimat de peregrinările în ţări mult avansate economic faţă de a noastră; ţară în care sistemele piramidale, piramidale în formă pură, aveau un success ușor de anticipat pentru un popor ce credea orice minciună i se punea în faţă (fraţii brazilieni încă folosesc formatul: au un vocabular românesc total afectat de pronunţia portugheză, totusi, cu o topică perfect românească). Aceste sisteme piramidale persistă în varii forme și asăzi, semn că încă mai avem de crescut (eg. încă se editează și cumpără cărţi ce te învaţă să zbori fără aripi). A urmat copierea conţinutului și a gesticii. Orice individ putea să-și depășească, oricând, condiţia doar prin puterea magică a gândului (scriai 7 scrisori, în care-ţi exprimai

16

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2012

cele 7 dorinţe, pe care le distribuiai în 7 localităţi diferite / mergeai la 7 cursuri și convingeai 7 prieteni să facă la fel). Bineînţeles, mesajul vorbitorilor era însoţit de un rânjet american fals pe figură. Aceste tipuri de comunicare funcţionează când ai în faţa ta un public tâmp, care nu reacţionează i ă atuncii când â d aii derad paje, care te acceptă indiferent, pentru că e limitat, pentru că e absent, fie pentru că beneficiezi de o poziţie totalitară. Dar ce faci dacă publicul nu are niciun alt motiv să te asculte, singura centură care-i ţine lipiţi de scaun fiind mesajul pe care-l transmiţi? Ce faci când ai în faţa ta un public inteligent, care mai are și dreptul de-a te contesta (nu stau liniștiţi ca la întâlnirile Toastmasters)? Dacă vrei un răspuns la aceste întrebari, poţi renunţi la lectura următoarelor rânduri, nu-ţi pot răspunde astăzi. Un astfel de public e o provocare pentru ori-


ce vorbitor, e publicul care te obligă să gândești, să te adaptezi la nevo oile sa sale, și, la lim mittă, să-ţi schimbi tot otal ot linia discursului planificat meticulos. Efortul implicat e ridicat, dar satisffac a ţi ţia ad adusă de e o comunicare reu ușiită, cu un public “elitist”, ” e înalţătoare. Un răspuns am în cazul publicului “cu privire de viţel dus la abator”, ” aceș ești eș tiaa sunt ti ntt maj a or orit i ari și vor fi în n următorii ani (eg. cine poate să plătească pentru un curs despre cum să-ţi leg gi și șireturile, pr pred edat ed at de cineva va cu pantofi cu arici?). Pe un astfel de public mă voi axa în următoarele rânduri. Indiferent care e publicul tău, întotdotdeauna va fi eterogen. Recomandare rea me re m a e să te adresezi zi (și adaptezi) fie grupului care formează majoritatea, fie, dacă aceștia sunt cu adevăratt inerţ ne erţ rţi, pe e ce cei care se co conturează a fi lideri de opinie (cum îi identifici îţi voi spune într-un articol următor). Pe tot timpul comunicării ţine cont de următoarele sfaturi și succesul îţi va surâde: A. Identificarea publicului: Ca prim pas, încearcă să-ti identifici puncte comune cu ascultătorii, îna nain i te in de discurs (activăţi în aceeași industrie, ai legături cu orașul lor) și marșezi pe această temă în deschiderea discursului. B. Clasificarea publicului: În funcţie de categoria socială din care provine, adaptează-te (am ales trei categorii majoritare în structura socială a României anului 2012): 1. Tineretul rebel (3.2 mil, 10~20 de ani): Oricât de deviante le-ar fi atitudinile, întotdeauna arată-le că tu întelegi că opinia lor e cea corectă și că “ceilalţi”” au o problemă, nu ei. În felul ăsta le confirmi “superioritatea iluzorie”” de care au nevoie a le fi confirmată. Spune-le că sunt speciali (lumea din jur fiind cea care greșeste) și vor fi de partea ta (metoda folosită frecvent de sectele religioase). 2. Asistaţii social (8.2 mil, inclusiv copiii): Găsește un inamic comun, împotriva căruia vei face front comun (eg. primarul pentru că nu primesc ajutor social și nu li se oferă slujbe). Într-adevăr e una din metodele elementare de manipulare, asupra căreia voi reveni. 3. Bătrânii (5.3 mil, pensionari): Pentru început convinge-i că le respecţi valorile. Înainte de discurs citește-le starea și adaptează-te emoţiilor acestora. Vor dori să-și exprime opiniile bazate pe experienţe proprii; lasă-i să vorbească fără a-i întrerupe și spune-le că au dreptate. Dacă mesajul tău nu ajunge la ei sau nu-l înţeleg, repetă și acordă-le timp. C. Controlul publicului: Cum implantezi ideile ascultătorilor tăi? Tehnicile nu sunt noi, poţi să le desprinzi cu ușurinţă din limbajul politicienilor (se adresează în primul rând maselor de manevră, elitele reprezentând prea puţine voturi): 1. Limbajul tău trebuie să fie adaptat unor copii mici sau unor maturi lipsiţi de discernământ (eg. Fă descrieri în care compari un elefant cu un șoricel care e nevoit să-l care în spate). 2. Folosește regula celor “trei degete”: ” în deschidere doar anunţi un zvon despre marea schimbare, detaliile urmând a fi descrise gradual, pas cu pas, până la final. Vei evita șocul, iar publicul va primi și accepta vestea mai relaxat. 3. Creează probleme inexistente și oferă mai târziu soluţii (eg. Iniţial transmiţi că firma lor se va închide, că nu mai au nicio șansă de salvare, ca mai apoi să le transmiţi că trebuie să intre în șomaj tehnic). 4. Le impui o degradare a stilului de viaţă, dar nu începând de azi, ci într-un viitor. Vor accepta. Tranziţia fiind planificată pentru viitor, ei vor spera că nu se va întâmpla vreodată (eg. Va trebui să fie mai eficienţi, e obligatoriu, dar începând de anul viitor). 5. Identifică un inamic comun asupra căruia să-și reverse aversiunea. Dacă reușesti să înfieriezi acel inamic în discursul tău, vor fi aliaţii tăi și vor urma direcţia propusă de tine. Într-un articol următor vei primi indicii asupra identificării tipologiei fiecărui membru al publicului și adresării fiecărei tipologii în parte. “Vă mulţumesc încă o dată tuturor pentru ceea ce aţi demonstrat și în aceste zile: că sunteţi o forţă puternică cu o înaltă disciplină civică muncitorească, oameni de nadejde și la bine, dar mai ales la greu. (...) Vă rog să transmiteţi salutările noastre călduroase colegilor dumneavoastră de muncă pentru că știu că toţi au fost cu inima alături de noi, să vă urez dumneavoastră, familiilor dumneavoastră multă sănătate. Să ne vedem cu bine!”” (iunie, 1990) Mihai Banea mihai.banea@toastmasters.ro

Decembrie 2012 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

17


o

CITEȘTE ȘI ÎNVAŢĂ

Metoda Zer

INBOX @

de Cătălin Rareș Petru

S-au întâmplat vreodată lucrurile de mai jos? 1. să simţi că nu mai ai timp să rezolvi tot ce ai de făcut 2. să ţi se spună să faci ceva și să-ţi aduci aminte mult după deadline că aveai ceva de făcut 3. să trimiţi un e-mail, iar destinatarul să uite cu zilele să-ți răspundă 4. să cauţi un e-mail ce știi sigur că l-ai primit/trimis și să nu-l găsești în maxim 2 minute? 5. să delegi sau ceri ceva, iar colaboratorul să uite să-ţi dea feedback și tu să-ţi aduci aminte prea târziu că i-ai cerut ceva? Dacă ai vreun DA ca răspuns pentru întrebările de mai sus, materialul de mai jos ţi se adresează: Uneori un inbox „curat”” te scoate din starea de neliniște și înlătură sentimentul de: “Am uitat ceva”. ” Rezultatul acestei metode e un inbox gol, deci treaba cu e-mail-ul e terminată. Va fi greu să vă obișnuiţi cu metoda, mai ales dacă acum în inbox aveţi e-mailuri multe, însă experienţa implementărilor arată că în maxim 4 săptămâni, orice utilizator experimentează cu succes sistemul, urmând ca apoi să-i fie recunoscător. Acest sistem presupune cât mai puţine filtre automate (nici unul dacă se poate) și cât mai puţine dosare (preferabil 4: Sent, Inbox, Old, Aștept_semn). Primirea unui email, poate genera 5 acţiuni: citești e-mailul, muţi în folderul vechi (sau “old”), ” răspunzi/rezolvi dacă durează sub 2 minute s-o faci, delegi spre altcineva, amâni rezolvarea. Muţi: dacă era doar un mail care te informează despre ceva. Îl vei putea găsi oricând. Există sortări după dată, destinatari, căutari după cuvinte cheie, multe instrumente de căutare rapidă. Nici un e-mail nu se șterge. Nu e o problemă spaţiul de stocare. Răspunzi/rezolvi: Poţi să răspunzi în mai puţin de 2 minute? Dacă da, fă-o și apoi ţi în “old”. Delegi: E mai eficient să se ocupe altcineva de problemă? Dacă da, deleag-o. Poţi dacă vrei să te pui și pe tine cc, iar copia s-o pui într-un folder “Aștept_semn”” pentru a nu uita despre delegare. Amâni rezolvarea: Necesită mai mult de 2 minute rezolvarea lui? Dacă da, amână-l. Și atunci “te vei lovi” de el până când îl rezolvi. Atenţie!!! Inbox-ul nu are voie să scape de sub control. E-mailurile se mută din el, în momentul rezolvării, sub nici o formă periodic. Alte câteva sfaturi folositoare: • attach-urile nu e bine să depășească 5 mega. Un fișier poate ajunge la destinatar și în alte metode. Gen transfer.ro, sau alte site-uri de transfer fișiere. • verificaţi întotdeauna și dosarul de SPAM. Unele e-mail-uri pot ajunge din greșeală acolo. • daţi reply la un e-mail, numai după ce aţi verificat tot inbox-ul. S-ar putea ca un email mai nou, să îl anuleze pe unul mai vechi. • dacă vrei să atașezi un fișier, atașează-l ÎNAINTE de a te apuca să compui. La sfârșit poate uiţi! Cu curaj, spor la treabă! N-o să mai rataţi nici un e-mail. Cătălin Rareș Petru catalin.petru@toastmasters.ro p @

18

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2012


Toastmasters Brașov:

CLUBURI Timişoara Toastmasters: - titluri: 6 CC, 3 CL - premii club: President's Distinguished Club - evenimente organizate: Concursul Naţional de Discursuri, Youth Leadership Program, Bootcamp Naţional Toastmasters, maraton de discursuri, Moments of Truth, training The Art of Effective Evaluation

- titluri: 5 CC, 1 CL, 1 ACB, 1 ALS - premii club: Beat the Clock, Smedley Award, President's Distinguished Club - evenimente organizate: maraton de discursuri (campanie de membership), un concurs de discursuri pregătite, de discursuri impromptu și unul de evaluări (cu scopul de a decide cine va participa la conferinţa la Timișoara), "Speak & Shine"" (campanie de membership), 2 ani de Toastmasters Brașov (game & potluck & garden party), "Come, See, Speak"" (campanie de membership), primul team-building Toastmasters Brașov , un concurs de discursuri pregătite, de discursuri impromptu și de evaluări (cu scopul de a decide cine va participa la conferinţa de la București)

Toastmasters Cluj:

Toastmasters Club Bucharest: - titluri: 2 CC, 1 CL, 1 ALB - premii club: Talk Up Toastmasters, Distinguished Club - evenimente organizate: The 2012 International Toastmasters Conference

- titluri: 7 CC, 2 CL - premii club: Beat the Clock, Talk up Toastmasters, Select Distinguished Club, Founder Award - evenimente organizate: Maraton de Discursuri

Toastmasters Iași:

Toastmasters Oradea: !!! club devenit oficial in 2012 - evenimente organizate: Maraton de Discursuri

!!! club devenit oficial in 2012 - evenimente organizate: Toastmasters Development (studiu) – 6 sesiuni , Toastmasters Meetings (deschiderea clubului de dezbateri Toastmasters Debate și deschiderea clubului in limba engleză Toastmasters English), Toastmasters Trainings - 2 sesiuni, Toastmasters Having Fun (TM Iași cel mai la înălâime club - steagul TM Iași pe vârful Moldoveanu, TM Iași la Căţărat, TM Iași la Călărit, TM Iași la Rafting)

Decembrie 2012 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

19


20

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2012


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.