Transporter - ianuarie-februarie 2013 by Transporter

editorial Bucure[ti, Sector 2,

2013 cu plinul la speran]e f`cut!

Str. Dimitrie Onciul Nr. 16 A, Etaj 2 www.transporter.ro office@transporter.ro

Director General Silvia Teodorescu silvia@zagabrand.ro

Alexandra {tefan Curiozitatea pentru ce va fi a existat dintotdeauna. E drept, a ap\rut de mii de ani horoscopul, care se vrea clarificator `n acest\ situa]ie, satisf\când nelini[tile ce ]in de via]a personal\. Pe ceea ce auzim la matinal ca fiind o interpretare a astrelor, nu ne putem baza `ns\ `n afaceri. E limpede c\ previziunile ni le mai scriem [i cu mâna noastr\. Asta `ncearc\ s\ fac\ toate companiile din pia]\, indiferent de domeniul `n care activeaz\, situa]ie prezent\ [i `n transporturi. Cu alte cuvinte, ceea ce vreau să spun este că dacă piaţa şi factorii externi nu te ajută, te ajuţi singur pentru supravieţuire şi pentru câştig. Eficientizarea, optimizarea şi reducerea costurilor sunt cuvinte de căpătâi pentru startegiilele de business din ziua de astăzi. Atâta vreme cât circulă ideea de stagnare a economiei, este clar că presiunea stocurilor va continua să existe, iar lichidităţile să lipsească. Cu siguran]` profitul nu va veni din vânzări record sau din stabilitatea unei marje dolofane, ci din alte metode de salvare, cum sunt pe segmentul automotive cele ce vizeaz` închiderea unităţilor de producţie, restructurările, diminuarea producţiei, sc`derea calităţii, externalizarea serviciilor, amânarea datoriilor externe, închiderea reprezentanţelor etc. În cazul de mai sus, cu diferite permut`ri, se regăsesc mai toate categoriile de vehicule comerciale, piaţa acestora aflându-se în continuare în incertitudine. Incertitudine care atrage aceeaşi senzaţie de amorţeală şi pe domeniul de aftermarket. Fără să ne surprindă, aceeaşi stare pluteşte şi peste autorităţile centrale, nu doar peste privaţi. Începutul de an a adus noi bugete, noi modificări legislative (codul fiscal, timbrul de mediu care se află în continue schimbări); nout`]I vin [I din domeniul transporturilor: preluări (exemplul CNADNR care nu va mai aparţine de Ministerul Transporturilor, trăgând astfel după el fonduri substanţiale), privatizări deja tergiversate (CFR Marfă) sau eterna situa]ie a datoriilor care atârnă greu pe umerii noştri (CFR Călători).

Dacă anul 2013 va fi un an bun? Bun pentru cei care anticipează tendinţele şi sunt cameleonici, reuşind să se adapteze pieţei, preferinţelor şi posibilităţilor consumatorilor. Ce se întrevede? Nimic nou pe frontul de Vest, unde rotiţele se învârt încă scârţâind. Europa pierde teren in fa]a pie]elor din Est, unde se mută interesul marilor producători; globalizarea devine cel mai serios joc de noroc pe care statele, economiile şi politicienii \l joac`, consecin]ele acesteia fiind suportate de populaţie. Pentru România, 2013 \ncepe cu g`uri \n bugete, dar cu plinul la speran]e!

ianuarie-februarie 2013

Publisher Cristian Teodorescu cristian@transporter.ro

Redactori Roxana Farc roxana.farc@transporter.ro

Cristian Ionescu cristian.ionescu@transporter.ro

Loredana Ciubotaru loredana.ciubotaru@transporter.ro

Alexandra ßtefan alexandra.stefan@transporter.ro

Colaboratori ßtefan R`deanu Iulian Budu[an Mihai B`rbulescu Ovidiu Antonescu Director Marketing [i Vânz`ri Andreea Ropotan andreea@zagabrand.ro

Vânz`ri Dina D`nil` dina@zagabrand.ro

Editor foto Radu Fug`rescu Concept grafic / DTP Diana Buido[o Difuzare Nicolae Cojanu abonament@transporter.ro

ISSN 1841 – 6039 Un produs Zaga Brand

www.Transporter.ro

Vizita]i site-ul nostru: www.transporter.ro

INTERVIU Brandurile premium se vând mai bine pe timp de criz`

ANALIZ~ Brambureala licita]iilor de trasee

Ministerul Transporturilor, marele câ[tig`tor la Bugetul 2013 Viitorul metroului bucure[tean pus sub semnul întreb`rii

18 22

PIA}A DE TRANSPORT 24

Licita]iile dau tonul achizi]iilor

INTERVIU Reorganizarea aduce stabilitate Strategia Volvo pentru 2013

ANALIZ~ Rezervat CFR C`l`tori: datorii, greve [i lips` investi]ii

LOGISTIC~ 36

2013 un an bun pentru Logistic`

TEST DRIVE 40

Pârtie! Trece Dacia Dokker!

PIA}A DE TRANSPORT De patru ori mai multe SH-uri decât vehicule noi în 2012

LEGISLA}IE Trei modific`ri importante în Codul Fiscal 2013

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

Vizita]i site-ul nostru: www.transporter.ro

PIA}A DE TRANSPORT Performan]a cere sacrificii - transportul agabaritic, o provocare [i mai mare pe timpul iernii

AFTER-SALES

TE! Ă Z A E ABON revist` i bun` cea ma ecializat` sp mânia din Ro

Liber la ITP în toate ]`rile UE

ROMÂNIA, cu sui[uri [i coborâ[uri pe segmentul pieselor auto

LANSARE Ce modele comerciale se lanseaz` în 2013?

54 58 64

MAGAZIN Peste 5 milioane de euro pentru condusul profesionist

REPORTAJ Nava spa]ial` pe ro]i a aterizat în România

70 72

ANALIZ~

Comenzile online [i IMM-urile anim` pia]a de curierat

Poluarea a r`mas PROBLEMA biocarburan]ii nu mai sunt SOLU}IA

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

news UTICAM 2013 va avea loc în luna martie Cea de-a doua ediţie a celui mai mare târg de utilaje şi camioane pentru construcţii îşi deschide porţile în perioada 27-31 martie, la Romaero Băneasa.Evenimentul de anul acesta se va desfăşura pe o suprafaţă de 25.000 de m2, unde 50 de expozanţi sunt aşteptaţi să arate publicului 400 de modele de utilaje şi camioane destinate construcţiilor. Peste 70% din utilajele prezentate în cadrul Uticam sunt echipamente nou lansate. Expozanţi din Spania şi Grecia şi-au manifestat interesul de a participa, Uticam devenind astfel un târg internaţional. "Acum un an am pornit la drum în crearea unui târg unic în România, specializat pe utilaje şi camioane pentru construcţii. Am reuşit să aducem împreună cei mai importanţi distribuitori de utilaje şi camioane. Succesul de care s-a bucurat evenimentul - 45 de

expozanţi, peste 200 de utilaje prezentate, peste 3000 de vizitatori în cele 5 zile de târg - ne-a determinat să facem din acest eveniment, unul anual", a declarat Bogdan Craiciu, director Uticam.

Timpi de odihn` mai flexibili pentru [oferii curselor interna]ionale Uniunea Internaţională Rutieră (IRU) sprijină propunerea Parlamentului European de a îmbunătăţi derogarea de 12 zile acordată şoferilor din transportul înternaţional cu autocarul. Aceasta face parte din iniţiativa de revizuire a reglementărilor privind tahograful digital. Propunerea Parlamentului European reprezintă o îmbunătăţire a actului normativ adoptat în anul 2009, din moment ce echilibrează timpul de odihnă pentru şoferii de autocar. Noile reglementări vor stipula că şoferii sunt obligaţi să îşi ia doar două zile standard de odihnă, în timp ce următoarele două pot fi utilizate în urmatoarele 160 de ore (până acum şoferii erau obligaţi să folosească cele patru zile imediat după derogare).

Olanda nu se mai opune ader`rii României [i Bulgariei la Schengen Discu]iile dintre oficialii români [i bulgari cu reprezentan]ii statului olandez din ultimul timp par să-i fi convins pe cei din urmă că atât România, cât [i Bulgaria au realizat progrese în ceea ce prive[te procesul de aderare la spa]iul Schengen. Ministrul olandez pentru migra]ie, Fred Teeven, a declarat că este convins că Bulgaria este pregătită pentru aderarea la spa]iul european de liberă circula]ie, după o întâlnire cu vicepremierul bulgar, Tvetan Tvetanov, care este [i ministru de interne în cabinetul de la Sofia. 6

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

În acela[i timp, ministrul olandez al afacerilor externe, Frans Timmermans a precizat într-o întrevedere cu omologul său român, Titus Corlă]ean, că noul guvern de la Haga nu mai condi]ionează aderarea României la Schengen de Mecanismul de Cooperare [i Verificare, acest subiect rămânând însă de interes pentru ]ara sa. Aderarea României [i Bulgariei la spa]iul Schengen se va afla pe agenda Consiliului Justi]iei [i Afaceri Interne (JAI) din martie, conform recomandării incluse în concluziile Consiliului European din decembrie 2012.

news Baia Mare va avea autobuze noi Baia Mare va avea începând cu luna februarie 20 de autobuze de ultimă generaţie. Noile vehicule, marca Solaris Urbino, au podea complet coborată şi sunt echipate la standarde europene. Urbis SA, operatorul de transport din Baia Mare, a achiziţionat anul trecut 30 de autobuze şi opt troleibuze marca Solaris. În primă fază vor fi puse în circulaţie doar 20 de autobuze, urmând ca până la sfârşitul acestui an sau începutul lui 2014 să fie aduse şi celelalte. Investiţia totală se ridică la aproximativ 11 milioane de euro. Urbis are un parc auto compus din 55 de mijloace de transport, dintre care jumătate sunt fabricate în anul 2005.

2012, un an slab pentru Volvo Buses

Situaţia economică dificilă de pe piaţa din 2012 a contribuit la pierderi de aproape 12 milioane de euro pentru Volvo Buses, anun]` compania printr-un comunicat de pres`. În ultimul trimestru al anului trecut, comenzile au atins abia 3.068 de unităţi. În ciuda unui an destul de dificil, Volvo Buses şi-a consolidat poziţia pe pieţe precum America de Nord, America de Sud şi chiar Europa. Livrările făcute de companie au constat în 10.678 de autobuze, cu 16% mai puţin decât în 2011. Cererea pentru autobuze a fost extrem de scăzută pe piaţa globală, exceptând zona asiatică. În Europa, se estimează că piaţa de autobuze din 2012 va totaliza abia 20.600 de unităţi, adică va fi cu 13% mai slabă decât anul precedent. Zona Europei de Sud înregistrează cea mai mare scădere, cu aproape 40%. Doar segmentele de autobuze din China şi India au înregistrat creşteri în 2012, cu 6% respectiv 3%.

Centrul Intermodal Ia[i ia startul Proiectul „Centrul Intermodal Regional de Transport Marfă în zona Iaşi" prevede realizarea unui nod european care să unească transportul de containere rutier, feroviar şi aerian. Firma câştigătoare a licitaţiei, care se va ocupa de proiectare, SC Transproiect 2001 SA, are termen de predare data de 14 februarie. „Finanţarea UE va fi asigurată prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 15 milioane de euro", a declarat Cristian Adomniţei, preşedintele Consiliului Judeţean. Proiectul ieşean cuprinde lucrări de infrastructură a căii ferate şi triaj pentru noul centru, reţele rutiere şi parcări, dar şi legături cu calea ferată principală şi cu drumul judeţean. Practic, prin Centrul Intermodal Iaşi se încearcă o conexiune între o viitoare zonă cargo din preajma aeroportului, calea rutieră, prin autostrada Iaşi - Ungheni şi calea ferată din zona judeţului.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

news Asocia]iile europene de transport spun "NU" concuren]ei Asociaţia Internaţională a Transportului Public (UITP) împreună cu Comunitatea de Căi Ferate Europene şi Infrastructură (CER), Autoritatea Europeană a Transportului Metropolitan (EMTA) şi Asociaţia Operatorilor Europeni de Transport Persoane (EPTO) atrag atenţia asupra propunerii Comisiei Europene (CE) de a schimba reglementările cu privire la concurenţa din sistemele naţionale de transport. Propunerea depusă de CE ţinteşte să deschidă concurenţa dintre sistemele de transport naţionale, considerând că numai aşa se va asigura un nivel ridicat al investiţiilor şi ar fi oferite servicii de calitate călătorilor. Cele patru asociaţii europene cer ca reglementările propuse de CE, care ar duce la blocarea anumitor obligaţii de care companiile de transport erau scutite, în temeiul concurenţei, să fie reevaluate. Membrii asociaţiilor consideră că decizia ar introduce o incertitudine juridică majoră pentru toate contractele de servicii publice din sectorul transportului de călători. Mai mult, asociaţiile consideră că decizia

1% din poli]a RCA destinat daunelor victimelor str`zii

Comisiei Europene cu privire la eliminarea Parlamentului European şi a Guvernelor statelor din deciziile cu privire la finanţarea

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a luat decizia ca firmele care comercializează poli]e RCA să vireze 1% din volumul primelor brute încasate spre Fondul de Protec]ie a Victimelor Străzii. Acest fond nou creat, FPVS, are ca principal scop acordarea de despăgubiri pentru vătămări corporale sau deces, în cazul în care ma[ina implicată în accident nu avea o asigurare RCA în momentul în care a avut loc evenimentul. Decizia a fost luată încă din 2011, dar s-a amânat pentru a nu zdruncina pia]a RCA, care suferea scăderi considerabile. Dar spre finalul anului statisticile au arătat că lucrurile s-au îmbunătă]it [i se arătau optimiste în ceea ce prive[te punerea în aplicare a programului Fondului de Protec]ie a Victimelor Străzii. În primele nouă luni din 2012 subscrierile din contracte RCA au crescut cu 5%, la 1,52 miliarde de lei (RCA-urile reprezintă cam un sfert din veniturile industriei asigurărilor generale [i de via]ă). Pe de altă parte, FPSV avea la sfâr[itul lui 2011 disponibilită]i de 106 milioane lei, înregistrase venituri în scădere cu 10% (ca urmare a contractării pie]ei RCA cu peste 20% în acel an).

O nou` “Rabla” din martie Conform declaraţiilor ministrului Mediului, Rovana Plumb, se fac eforturi ca Programul “Rabla” s` înceap` în luna martie. El va fi aplicat maşinilor non-euro, Euro 1 şi Euro 2. O primă schimbare de care se pare că va avea parte Programul “Rabla” este faptul că prima de casare va creşte de la 3.800 de lei la 1.500 de euro. În plus, se va acorda reducere în schimbul unui singur voucher şi nu în schimbul a trei tichete, aşa cum se întâmpla până acum. Premierul Ponta declara, încă de anul trecut, că "ar trebui să fie un singur tichet, iar această facilitate să fie pentru cel care îşi casează maşina, nu pentru cel care o tranzacţionează, pentru că este un fel de bursă ilegală a tichetelor, nereglementată şi neimpozitată".

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

news Zgomotul produs de ma[ini, redus de UE Uniunea Europeană continuă să identifice efectele nocive pe care le provoacă autovehiculele, şi astfel membrii Parlamentului European au concluzionat faptul că zgomotul produs la rulare este cu adevărat dăunător. Pentru a proteja sănătatea cetăţeanului, deputaţii europeni propun introducerea unui sistem de etichetare care să informeze consumatorii despre nivelul de zgomot produs de autovehiculele noi. Actualul proiect legislativ propune introducerea graduală a unor limite noi după şase şi opt ani de la intrarea în vigoare a noii legislaţii. Limitele pentru maşinile standard vor fi reduse astfel la 68 de decibeli, de la 74, cât este limita în prezent. Vehiculele mai puternice vor avea o marjă de manevră limitată la 2 sau 6 decibeli. Limita pentru camioanele grele foarte puternice, de peste 12 tone, va fi menţinută la 81 de decibeli. Cercetările întreprinse de Agenţia Europeană de Mediu arată că jumătate din populaţia urbană a UE este expusă la zgomote de trafic mai mari de 55 de decibel, iar expunerea susţinută la un

PSA înt`re[te brandul Peugeot, dup` pierderi record în 2012

Grupul PSA Peugeot Citroen plănuie[te o întărire serioasă a brandului Peugeot pentru a-l diferen]ia de modelele Citroën, încercând astfel să revină pe profit după pierderi record de 5 miliarde de euro în 2012. CEO-ul grupului francez, Phillipe Varin, a anun]at într-o conferin]ă de presă la Paris că strategia companiei condusă de el este să îmbunătă]ească imaginea Peugeot printr-o diferen]iere clară de modelele Citroën, dar [i prin dublarea volumelor produse prin alian]a cu General Motors. În România, PSA a decis închiderea reprezentan]ei Citroën, transferând importurile mărcii de la 1 februarie 2013 către Trust Motors, importatorul oficial Peugeot la noi în ]ară.

zgomot intens poate duce la extenuare fizică, poate afecta funcţionarea organelor interne şi poate contribui la apariţia unor boli, inclusiv cardiovasculare.

Raliul Dakar 2013 s-a încheiat cu victoriile marilor favori]i Kamaz este marele câştigător la clasa camioane a Raliului Dakar ediţia 2013, susţinut în Argentina, Peru şi Chile. Producătorul rus de camioane a ocupat primele trei locuri ale clasamentului final, cu cele trei echipaje participante la această ediţie a celebrului raliu. Astfel, prima poziţie a fost ocupată de către echipa condusă de Eduard Nokolaev, urmată la o distanţă de circa 37 de minute, de cele dirijate de Ayrat Mardeev şi Andrey Karginov. Una dintre marile dezamăgiri a acestei ediţii la clasa camioane a fost olandezul Gerard de Rooy, care la volanul unui Iveco a terminat abia al patrulea, deşi obţinuse şase victorii de etapă pe parcursul raliului. Una dintre marile dezamăgiri la clasa camione a fost olandezul Gerard de Rooy, care la volanul unui Iveco Trakker a terminat abia al patrulea, deşi obţinuse şase victorii de etapă pe parcursul raliului. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Nikolaev Mardeev Karginov De Rooy Kolomy Loprais Versluis

Kamaz Kamaz Kamaz Iveco Tatra Tatra MAN

+ 39h41m43s + 40h18m53s + 40h19m40s + 40h22m59s + 40h43m30s + 40h57m53s + 42h13m52s

Pilotul de raliu legendar, Stephane Peterhansel, a câştigat pentru a 11-a oară titlul de campion în cel mai dur raliu din lume, la clasa auto. Francezii au avut motive de bucurie şi la clasa moto, unde un alt pilot de legendă pentru Raliul Dakar, Cyril Despres, şi-a adjudecat cea de-a cincea victorie în această competiţe.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

INTERVIU

BrandurilE prEMiuM

se vând mai bine pe timp de criză unul dintre fenomenele interesante pe care le atrage după sine o criză de tipul căreia o traversează pie]ele auto este scăderea accentuată a vânzărilor de vehicule low sau medium cost, dar men]inerea unui nivel constant sau chiar cre[terea vânzărilor înregistrate de vehiculele premium. este [i cazul pie]ei de camioane din românia.

Text: cristian ionescu E-Mail: cristian.ionescu@transporter.ro

Tord Holmstrom, directorul general Scania Romånia

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

up` un an care nu a fost deloc str`lucit pentru pia]a de vehicule comerciale noi din România, reprezentan]ii principalilor juc`tori din segmentul peste 16 tone se a[teapt` ca 2013 s` aduc` [i o cre[tere în num`rul de vehicule noi cump`rate, mai ales c` suntem din ce în ce mai aproape de termenul intr`rii în vigoare a normelor Euro 6. Cu toate c` pia]a total` a mers într-o direc]ie descendent`, au existat companii care [i-au p`strat un num`r de unit`]i de vehicule noi vândute comparabil cu anul 2011. Nu putem spune c` 2011 a fost excelent, nici pe departe, mai ales dac` ne gândim c` s-au livrat aproape 3.400 de camioane noi, fa]` de aproape 7.000 de unit`]i, câte se înregistrau în 2007. Dar trebuie s` fim reali[ti pentru c` nu vom mai vedea acele rezultate prea curând în România. În aceste condi]ii, importatorii [i distribuitorii de camioane au fost nevoi]i s` g`seasc` solu]ii, s` se adapteze [i chiar s` se reorganizeze pentru a r`mâne competitivi.

Filozofia alegerii segmentului premium

Acest principiu se aplic` [i pentru pia]a auto din România, unde BMW, Mercedes-Benz [i Audi au avut cifre în cre[tere pentru autoturismele comercializate. Am putea spune c` românii care dispun de capital se gândesc serios atunci când investesc într-o ma[in` [i prefer` s` mearg` pe ideea unui vehicul considerat premium, pentru a-l putea utiliza un timp mai îndelungat. De cealalt` parte, aceia care se orientau mai degrab` c`tre vehicule ieftine sau cel mult medii ca pre], dar nu au posibilitatea la momentul de fa]`, prefer` s` amâne achizi]ia pentru vremuri mai bune. Putem spune c` reg`sim acest comportament [i la firmele de transport, dac` ne uit`m la situa]ia lor din anul tocmai încheiat. Brandurile premium, precum Mercedes-Benz, Volvo sau Scania au reu[it s` se men]in` la un nivel comparabil cu cel din 2011, în timp ce majoritatea juc`torilor din segment au înregistrat sc`deri în ritm cu pia]a. „Anul 2012 a fost unul destul de bun pentru noi, deoarece am reuşit să ne îmbunătăţim cota de piaţă şi, mai mult decât atât, am avut un feedback pozitiv din partea clienţilor care au venit la noi şi ne-au apreciat pentru serviciile oferite.

În această afacere nu e destul doar să vinzi „fiare”, ci trebuie să le arăţi clienţilor că poţi fi un partener de încredere chiar şi într-o perioadă mai dificilă, precum cea pe care am traversat-o în ultimul an”, a declarat directorul general Scania România, Tord Holmström.

O cotă mai mare într-o piaţă tot mai mică

Scania prev`zuse o cre[tere pentru anul 2012 în ceea ce prive[te vânz`rile de unit`]i noi de camioane, îns` cifrele înregistratate pân` acum nu au fost cele a[teptate. Anul trecut, Scania a reu[it s` vând` aproape 350 de camioane noi, men]inându-se la un nivel asem`n`tor cu cel din 2011. În schimb, s-a înregistrat o cre[tere de aproape 30% pe activit`]ile de service, în condi]iile în care cifra de afaceri este constituit` în propor]ie de 40% din aceast` activitate. Cota de pia]` pentru vânz`rile de vehicule noi s-a apreciat pân` la 12%, dar trebuie men]ionat c` aceast` cre[tere vine pe fondul sc`derii pie]ei totale. „Cauza principală pentru scăderea de peste 20% a pieţei din România o reprezintă situaţia economică din Europa. Alt motiv ar fi acela că nu au existat pachete de stimulare care ar fi putut să facă ţara să meargă într-o direcţie opusă celei în care merge Europa acum, adică în jos. Nu s-a înregistrat o creştere nici în volumul de mărfuri transportate, dar mai ales a fost o lipsă acută a cererii pentru vehiculele de construcţii. Majoritatea comenzilor au fost pe camioane destinate transportului pe distanţe lungi, în principal cu aplicaţii pentru transportul internaţional şi foarte puţin pentru transportul local”, a mai adăugat şeful Scania.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

INTERVIU

SH-urile au fost la putere în 2012 Aprecierea volumului de m`rfuri nu constituie neap`rat un factor pentru cre[terea cererii de camioane noi, deoarece în România exist` un parc auto de vehicule vechi care pot prelua aceast` apreciere a volumelor. Se estimeaz` c` în 2012 pia]a de camioane noi a totalizat în jur de 2.500 de unit`]i, în timp ce vehiculele rulate au ajuns chiar la 8.000 de unit`]i înmatriculate. În materie de vehicule rulate, camioanele Scania au înregistrat o cot` de pia]` de 11% din totalul pie]ei. Tord Holmström: „În ce priveşte activitatea de vehicule rulate, Scania a avut o cotă de piaţă destul de bună, dar acest lucru nu este tocmai relevant pentru noi, deoarece mulţi clienţi şi-au achiziţionat camioane din afara României. Pentru anul viitor, avem în vedere să creştem cota de piaţă a camioanelor uzate Scania până la 15%”.

Investiţiile se fac şi în vremuri mai grele

Firmele de transport au nevoie s`-[i fac` bine calculele pentru a nu fi luate prin surprindere. De aceea, importatorii le recomand` celor care au în plan reînnoirea parcului auto s`

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

plaseze comenzile cât mai devreme, preferabil în prima jum`tate a anului, pentru a facilita livrarea lor [i înmatricularea înainte de sf`r[itul anului. În acela[i timp, trebuie ]inut cont de faptul c` unii produc`tori ar putea m`ri pre]urile pentru camioanele Euro 5 pentru a le apropia din acest punct de vedere de cele Euro 6, determinându-i astfel pe clien]i s` se orienteze c`tre noile tehnologii. Tord Holmström: „Ne aşteptăm ca anul acesta să fie unul mai bun pentru cererea de vehicule noi, deoarece mulţi operatori vor profita de oportunitatea de a cumpăra camioane Euro 5 sau Euro 5 EEV, mai ales că se apropie intrarea în vigoare a legislaţiei Euro 6 privind normele de poluare. Transportatorii vor căuta să-şi înnoiască flotele preferând să achiziţioneze camioane Euro 5, acestea fiind cu peste 10.000 de euro mai ieftine decât cele Euro 6”.

În ceea ce prive[te investi]iile [i oportunit`]ile de extindere, Scania lucreaz` în prezent la deschiderea unui nou centru de service în Bac`u, care va fi inaugurat în prim`var`, urmând s` se extind` [i în alte loca]ii din România în viitorul apropiat. Noul centru este construit în comuna Nicolae B`lcescu [i se întinde pe o suprafa]` de 2.200 m2. Investi]ia se ridic` la trei milioane de euro [i urmeaz` modelul service-ului din Turda.

„Targetul nostru este să ne extindem cu câte un nou centru de service în fiecare an”, a mai precizat Tord Holmström.

În 2011, Scania România a avut afaceri în valoare de peste 150 de milioane de lei (34,3 milioane de euro), în timp ce în 2012 cifra de afaceri s-a apreciat cu câteva procente.

2013 – momentul adevărului pentru piaţa de camioane din România

Planul pe care operatorii ar trebui s`-l aib` în vedere include tipul de transport [i loca]iile în care se va face acesta, având în vedere c` se a[teapt` ca cei care vor efectua cabotaj cu vehicule Euro 6 vor beneficia de taxe mai mici din partea unor state din Uniunea European`. Cum cifrele au ar`tat c` majoritatea celor care cump`r` camioane noi în România sunt [i cei care

efectueaz` transporturi interna]ionale, s-ar putea ca Euro 6 s` fie o investi]ie mai profitabil` din acest punct de vedere. Motivele pentru care mul]i transportatori au ales s` amâne investi]iile în 2012 sunt în strâns` leg`tur` cu faptul c` nu au existat facilit`]i oferite de c`tre autorit`]ile statelor europene pentru cei care utilizeaz` camioane mai pu]in poluante. Mizând pe amânarea acestui imbold din partea guvernelor, transportatorii au decis s` lase investi]iile pentru perioada când vor avea certitudini care s` justifice achizi]iile de camioane noi. Anul în care am intrat este a[teptat ca unul de relansare pentru pia]a de camioane, poate [i pentru c` achizi]iile au fost amânate pân` acum sau, pur [i simplu nu a existat suficient capital pentru înnoirea flotelor transportatorilor. Nu exist` semne care s` ne fac` s` credem c` vom asista la cre[teri importante în acest domeniu, dar de un lucru putem fi aproape siguri: camioanele premium au devenit prima op]iune în aceste vremuri tulburi. P

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

ANALIZ~

Licita]iile pentru atribuirea traseelor jude]ene [i interjude]ene au fost fixate pentru ianuarie 2013. Data reprezenta o certitudine, apoi a devenit nesigur`, a fost contestat` [i suspendat`. Toate acestea, în decurs de jum`tate de an.

brambureala

liciTaţiilor dE TrasEE oficial, transportul de persoane din românia trece printr-o criză existenţială. nu ştie ce-i rezervă viitorul, dar nici măcar ce i se întâmplă în prezent. ajutorul din exterior întârzie să apară, aşa că rămâne blocat. În martie anul trecut, subiectul licitaţiilor de trasee era plin de incertiduini şi de speculaţii. Mulţi transportatori sperau într-o amânare, într-o schimbare a reglementărilor, într-o rezolvare a problemelor din transportul de persoane. Text: roxana Farc E-Mail: roxana.Farc@transporter.ro 14

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

ara anului 2012 a adus mai multe incertitudini decât certitudini. Conducerea ARR (Autoritatea Rutier` Român`) declarase c` în mod sigur licita]iile pentru atribuirea traseelor, atât jude]ene cât [i interjude]ene, se vor ]ine conform aceluia[i calendar, în ianuarie 2013. Îns` dup` aceast` declara]ie conving`toare, s-a a[ezat cea]a peste programul atribuirilor. Transportatorii nu [tiau ce criterii vor urm`ri autorit`]ile, dar nici autorit`]ile nu erau mai convinse de punctajele pe care le vor oferi. A fost promis` totu[i întocmirea unui program de transport pân` la data de 1 septembrie. Program care a întârziat s` apar`. Cei din culise [tiau tot ce era de [tiut, iar cei care au participat la dialogurile sociale din cadrul MTI aveau destule informa]ii cât s` fie preg`ti]i ori s` protesteze, ori s` aib` în continuare dubii cu privire la sus]inerea licita]iilor la începutul lui 2013. De cealalt` parte a baricadei s-au situat cei care au fost p`stra]i aproape complet în bezn`.

Publicarea listei oficiale cu punctajele [i criteriile de acordare a licen]elor de trasee a atras dup` sine dou` contest`ri în instan]`.

hot`rârea de a suspenda executarea Ordinului 240/2012, urmat` în scurt timp de o decizie similar` a Cur]ii de Apel Gala]i.

Autorităţile au zis „Piua!”

În luna octombrie data atribuirii traseelor jude]ene [i interjude]ene era înc` pus` sub semnul întreb`rii. Transportatorii de persoane se împ`r]eau deja în trei tabere: cei-f`r`-de-emo]ie, care a[teptau pur [i simplu ca lucrurile s` se întâmple, necredincio[ii care erau convin[i de faptul c` licita]iile nu se vor ]ine, [i nemul]umi]ii, pentru care de la început ideea sus]inerii licita]iilor în ianuarie 2013 nu suna bine. Decembrie a venit cu o serie de certitudini. ARR a publicat lista oficial` a criteriilor [i punctajelor, dar [i calendarul celor dou` [edin]e de atribuire – nu de alta, dar legea spune c` acestea trebuie s` fie oficializate cu minim 60 de zile înaintea datei de sus]inere a licita]iilor. A[a c` o parte din transportatori au intrat relativ relaxa]i în perioada s`rb`torilor, în timp ce al]ii s-au apucat de proteste; situa]ie întâlnit` la Pite[ti [i Gala]i, unde au fost contestate în instan]` anumite puncte cuprinse în regulamentul atribuirii traseelor. În urma acestor sesiz`ri, Curtea de Apel Pite[ti a venit cu

Sesiz`ri cu privire la hibele reglement`rilor pentru buna desf`[urare a licita]iilor de trasee au tot fost. Chiar dac` transportatorii au contestat ordonan]ele pe bun` dreptate sau doar din dorin]a de a ob]ine o amânare, cert este c` lucrurile au r`mas la fel, în ciuda faptului c` neregulile au fost semnalate. Drept dovad` situa]ia actual`. Nu a fost deloc un început bun de an pentru transportul de persoane. S-a trecut de la o incertitudine la alta.

La începutul lui ianuarie Laszlo Sajtos, directorul general al Direc]iei Generale Infrastructur` [i Transport (DGIT) din cadrul MTI, declara c` actul normativ contestat în instan]` de firmele din Pite[ti [i Gala]i va fi modificat, iar c` licita]iile se vor ]ine indubitabil la sfâr[itul lui ianuarie. Probabil n-a fost s` fie, pentru c` autorit`]ile au anun]at „suspendare temporar`”. A[adar, la mijlocul lunii ianuarie primul calendar care a r`mas blocat a fost cel cu atribuirile traseelor jude]ene. Motiva]ia a fost c` se a[teapt` o decizie judec`toresc` final`. Nu a fost deloc o surpriz` cel de-al doilea anun] oficial din partea ARR potrivit c`ruia se suspend` [i programul de atribuire pentru interjude]ene.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

ANALIZ~

asocia]ii; mai exact, Confedera]ia Operatorilor [i Transportatorilor Autoriza]i din România (COTAR) [i Federa]ia Operatorilor Români de Transport (FORT). Evident, viziunile oarecum diferite ale celor dou` nu sunt un secret pentru cei din industrie. Cu toate acestea, a fost surprinz`tor faptul c` unii considerau lucrurile rezolvate, în timp ce al]ii se preg`teau de proteste. Potrivit unora au fost g`site solu]ii „agreate de toate p`r]ile”, în timp ce al]ii spuneau c` nu exist` continuare f`r` corectarea actelor normative. Un lucru este sigur: aten]ia asupra neregulilor din Ordinele 1614/2012 [i 240/2012 a fost tras` din timp. Problema este c` nu a fost f`cut niciun demers pentru corectarea situa]iei.

La sfâr[itul lunii decembrie 2012, Curtea de Apel Pite[ti [i Curtea de Apel Gala]i au suspendat Ordinele 1614/2012 [i 240/2012.

Uniţi, dar cu devize diferite De-a lungul acestui meci de ping-pong cu programele [i reglement`rile licita]iilor, nu se poate spune c` asocia]iile patronale au fost juc`tori pasivi. De mai multe ori au fost organizate [edin]e comune [i negocieri în cadrul Ministerului Transporturilor, iar cerin]ele membrilor au fost exprimate clar în repetate rânduri. Chiar [i a[a, deznod`mântul nu a fost unul fericit. Un lucru cel pu]in ciudat, mai ales pentru cei care privesc lucrurile din exterior, a fost atitudinea diferit` a dou` dintre

Amânarea înseamnă investiţii de pomană

Singurii care ies [ifona]i din întreagul haos al licita]iilor sunt transportatorii, care au investit cu aproxima]ie 600 de milioane de euro pentru reînnoirea parcului auto. O sum` deloc mic` în condi]iile actuale ale pie]ei de vehicule pentru transport persoane. Dovada clar` a faptului c` patronii de firme au luat în serios „amenin]area” cu sus]inerea [edin]elor de atribuire a traseelor jude]ene [i interjude]ene este ilustrat` în statisticile DRPCIV. Cre[terea din lunile noiembrie [i decembrie 2012 a înmatricul`rilor de microbuze [i autobuze noi [i SH este incontestabil`. Microbuze

Autobuze

Luna/ Tip vehicul

NOI

noiembrie

171

decembrie

391

De altfel, situa]ia nu poate fi pus` nicidecum pe seama unei coinciden]e. Este clar c` achizi]iile au fost f`cute ca preg`tire pentru licita]iile din ianuarie 2013, mai ales în condi]iile în care la sfâr[itul lunii august totalul ar`ta c` au fost înmatriculate 76 de autobuze [i 607 microbuze.

Transportatorii au investit aproximativ 600 de milioane de euro pentru înnoirea parcului auto.

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

Statistica publicat` recent de DRPCIV arat` c` în 2012, la categoria autobuze [i microbuze, s-au înmatriculat 2.536 de vehicule, în cre[tere cu 80%, fa]` de cele 1.405 câte se înregistrau în 2011. Dac` ]inem cont de faptul c` pia]a auto se confrunt` cu un declin f`r` precedent, este clar c` transportatorii au investit în vehicule pentru licita]iile din ianuarie 2013. Problema este ce se va întâmpla cu banii în condi]iile amân`rii [edin]elor de atribuire a traseelor?

Ultima oră La închiderea edi]iei, în data de 7 februarie 2013, ARR a publicat pe site calendarul de atribuire a curselor cuprinse în programul de transport interjude]ean. Lucrurile au r`mas în continuare în standby în cazul traseelor jude]ene. Evenimentele se vor desf`[ura dup` cum urmeaz`: ➢ 8 februarie – afi[area programului de transport în sistemul CNMSI-SAET; ➢ 8-12 februarie – perioad` de corectare a erorilor existente în programul de transport; ➢ 13-17 februarie – perioada de depunere, de c`tre operatorii de transport, a solicit`rilor în format electronic, în sistemul CNMSI; ➢ 18-27 februarie – perioad` de evaluare a solicit`rilor; ➢ 28 februarie – [edin]a de atribuire a traseelor. ARR mai precizeaz` c` rectificarea erorilor referitoare la criteriile de punctaj privind parcul de]inut de c`tre operatorii de transport persoane, a perioadelor de de]inere a licen]elor de traseu [i a retragerilor acestora se poate realiza pân` la data de 12 februarie 2013 inclusiv. În plus, în documentul afi[at, Autoritatea men]ioneaz` [i trei condi]ii pentru atribuirea traseelor: 1. Capacit`]ile de transport pentru traseele cu un parcurs mai lung de 250 de km vor fi modificate astfel încât în maxim trei ani de la începerea valabilit`]ii noului program de transport interjude]ean, 2013-2019, traseele s` fie efectuate numai cu autobuze cu o capacitate mai mare de 22 de locuri pe scaune; 2. Autobuzele cu ajutorul c`rora se va efectua transportul na]ional rutier contra-cost vor fi dotate cu aparate electronice fiscale de marcat; 3. ARR va asigura în perioada de valabilitate a programului de transport interjude]ean 2013-2019 armonizarea acestuia cu programele celorlalte modalit`]i de transport na]ionale, inclusiv cu cel al CFR C`l`tori.

ARR a hot`rât: sedin]a pentru atribuirea traseelor interjude]ene se va ]ine la data de 28 februarie 2013. Merit` precizat [i faptul c`, în cursul zilei de 6 februarie, membrii filialei ie[ene a Federa]iei Operatorilor Români de Transport au spus c` vor intra în grev` în perioada 12-14 februarie. Ace[tia au declarat c` de[i au trimis o scrisoare ministrului Dragnea, cât [i ministrului Transporturilor, Relu Fenechiu, în care prezentau solu]ii pentru rezolvarea problemelor, solicitând o întâlnire cu reprezentan]ii operatorilor de transport pentru identificarea unor alternative, dialogul social nu a fost aprobat. Tocmai de aceea, membrii FORT au decis blocarea traseelor prin neefectuarea curselor de transport persoane [i pichetarea Institu]iei Prefectului între orele 8:00 [i 13:00, timp de trei zile. Nu [tim dac` mobilizarea transportatorilor din Ia[i a avut vreun impact asupra afi[`rii programului pe site-ul ARR la numai o zi diferen]`, dar evenimentele par a fi mai mult decât o simpl` coinciden]`.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

ANALIZ~

MinisTErul TransporTurilor, marele câştigător la bugetul 2013 Şi pentru că nu demult am asistat la alegeri, era vremea ca ministerele să-şi etaleze planurile de buget pentru perioada 2012-2016. asta s-a şi întâmplat, unele chiar au trecut de votul comisiilor şi miniştrii au primit undă verde să înceapă proiectele. 18

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

Text: Loredana ciubotaru E-Mail: Loredana.ciubotaru@transporter.ro

ugetul propus pe 2013 pentru Ministerul Transporturilor [i Infrastructurii (MTI) este de 7,29 miliarde de lei în a[a-zis` cre[tere cu 40,7% fa]` de bugetul preliminar pe 2012, de 5,19 miliarde lei. Din acest total, subven]iile vor reprezenta 1,6 miliarde lei, mai mici cu 0,15% fa]` de 2012. Astfel, subven]ia pentru transportul feroviar de c`l`tori va cre[te cu 0,19%, la 1,2 miliarde lei, iar pentru metrou, nivelul r`mâne acela[i din 2011, respectiv 349 milioane lei. Pentru a sus]ine infrastructura de transport, se doresc fonduri de 50,9 milioane lei, cu 7,3% sub nivelul din 2012.

O alt` cre[tere considerabil` se r`sfrânge asupra investi]iilor în proiecte realizate cu fonduri externe nerambursabile, care anul acesta va ajunge cu 172% mai mare decât anii trecu]i, pân` la aproximativ 3,4 miliarde de lei. Ace[ti bani vizeaz` proiectele mari de infrastructur`, precum construirea autostr`zilor. Nici transporturile aeriene sau navale nu au fost uitate [i bugetul propus de MTI presupune o cre[tere de cu 154%, respectiv 147%.

Uite CNADNR, nu e CNADNR Dar nici nu au ap`rut bine propunerile de buget pentru Ministerul Transporturilor, c` au [i ap`rut schimb`rile în structura ministerului. A[a se face c` s-a decis divizarea

Companiei Na]ionale de Autostr`zi [i Drumuri Na]ionale din România (CNADNR) în dou` noi entit`]i, Compania de Autostr`zi [i Compania de Drumuri Na]ionale, fiecare în subordinea altui minister. {i anume, drumurile na]ionale vor r`mâne în continuare sub tutela Ministerului Transporturilor, iar proiectele mari, cum sunt autostr`zile vor trece în subordonarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructur` [i Investi]ii Str`ine. Aceast` schimbare nu ne poate face decât s` ne întreb`m cum se va gestiona bugetul Ministerului, având în vedere c` pân` acum, CNADNR de]inea cea mai mare parte de bani din buget pentru proiectele pe care trebuia s` le desf`[oare. De exemplu, în perioada 2007-2012 bugetul a fost peste 4,1 miliarde de euro pentru autostr`zi [i alte aproape 3,6 miliarde de euro pentru reabilitarea de drumuri na]ionale. Problema este c` pentru moment situa]ia este incert` în ceea ce prive[te unde, când [i de ce vor fi da]i banii la o institu]ie sau alta. Odat` cu aceast` separare bugetul MT nu va mai fi atât de mare precum arat` cre[terile în procente. Mai mult decât atât, trebuie luate în calcul [i datoriile foarte mari pe care compania na]ional` le are fa]` de firmele contructoare. La sfâr[it de 2012, CNADNR înregistreaz` datorii de 779 milioane lei fa]` de constructorii de drumuri, la care se adaug` lucr`ri care urmeaz` s` fie facturate, totalul urmând s` ajung` astfel la 1,3 miliarde lei. De exemplu, pentru Autostrada Transilvania, Guvernul Ponta a alocat suma de 188 de milioane de lei. Din

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

ANALIZ~

aceasta se vor achita datorii restante c`tre Bechtel, în valoare de 160 de milioane de lei. {i pentru c` orice schimbare de obicei aduce viziuni [i proiecte noi, a[a s-a întâmplat [i în cazul celui care a r`mas doar Ministerul Transporturilor, pentru c`, infrastructura a plecat în alt` institu]ie. La a doua strigare deja, Guvernul Ponta II a hot`rât ca taxa pentru autostr`zi s` fie introdus` de anul acesta. Strategia care prevede ca întreaga re]ea de autostr`zi s` fie supus` tax`rii printr-un sistem electronic unic, este varianta pentru ceva ieftin de implementat [i practic pentru conduc`torii auto. Iar varianta pentru cei care nu vor s` pl`teasc` bani pentru a circula pe autostr`zile patriei, rutele ocolitoare vor fi drumurile europene [i cele expres.

Guvern II - infrastructură?

Dac` trecem de partea cealalt` a baricadei [i CNADNR-ul este bombardat de proiecte. Programul actual de guvernare este hot`rât s` investeasc` masiv în transporturile rutiere a[a c` pe lista priorit`]ilor sunt trecute câteva construc]ii de autostr`zi care vor crea o nou` strategie [i vor fi un plus pentru transporturile din România. Câteva lucr`ri pentru ]ara noastr` înseamn` dou`. Prima dintre ele este cea care va lega Sibiul de Râmnicu Vâlcea, iar cealalt` este autostrada Bucure[ti – Ploie[ti – Foc[ani – Bac`u -

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

Pa[cani. În plus, viitorul infrastructurii sun` bine [i se pare c` alte dou` dou` drumuri î[i vor avea începutul în 2013: Vest-Est Târgu Mure[ – Ia[i – Ungheni [i Autostrada de Sud a Capitalei care va fi legat` de Alexandria – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Timi[oara. {i planurile nu se opresc aici. Guvernul Ponta, prin Ministerul Transporturilor vrea s` realizeze 50 de [osele de centur` [i s` modernizeze peste 75% din re]eaua de drumuri na]ionale care este aproape de moarte clinic`, dar [i 55% din drumurile jude]ene, toate acestea pân` în 2016. Statul român va apela la Parteneriate Publice – Private (PPP) pentru a putea s` transforme proiectele în certitudini. Iar pentru lucr`rile care sunt în curs, Guvernul a hot`rât ca banii s` vin` constant [i neîntre rupt, adic` se va finan]a de mai multe ori pe an [i nu se va recurge la un buget stabilit de la început. Pentru c` de multe ori s-a dovedit c` prin acest proces bugetul este fir insuficient, fie atractiv pentru mai marii institu]iilor în discu]ie. MT vrea s` ia în calcul [i celelalte tipuri de transport (maritim, aerian sau naval) pentru care se preconizeaz` investi]ii majore. S` nu uit`m, de exemplu, c` pe Dun`re se transport` actualmente, doar 4% dintre m`rfurile din România. Este evident c` aceste capitole din cartea transporturilor trebuie resuscitate pentru c` pân` la urm` înseamn` bani la buget.

Angajaţii Ministerului “nu ştiu pe ce lume se află" O alt` problem` cu care însu[i ministrul, Relu Fenechiu, s-a confruntat a fost lipsa de competen]` a celor care lucreaz` în institu]ie, în domenii precum cel al controlului [i al fondurilor europene. „Nu poţi face performanţă cu oameni slabi. Toţi aceştia vor fi daţi afară. După ce voi veni cu noua organigramă, organizez concursuri pentru toate poziţiile de conducere. Ştiu ce înseamnă un om performant şi un om slab. Când ceri unor angajaţi dintr-un departament nişte situaţii care fac parte din activitatea lor şi nu sunt în măsură să le prezinte, e clar că nu ştiu pe ce lume se află“, a declarat acesta, la doar patru zile după ce şi-a început activitatea.

A[adar, vor fi f`cute disponibiliz`ri masive în urm`toarea perioad`, dac` ar fi s` ne lu`m dup` declara]iile lui Fenechiu, dar ce este interesant este faptul c` o nou` organigram` este pus` pe mas`. Un alt [ablon de a marca venirea unei noi conduceri, o alt` form` de a muta oamenii de la un minister la altul sau de pe un post pe un altul, în aceea[i institu]ie. A[adar, planurile sunt, conducere nou` exist`, nu ne r`mâne decât s` a[tept`m s` vedem dac` se va schimba situa]ia [i dac` proiectele vor trece de pe biroul ministrului, pe lista priorit`]ilor [i

a execu]iilor. Ambi]iile noului minister se vor vedea în infrastructur`, la momentul când se va trage linie [i se va aduna num`rul de kilometri. Autorit`]ile ar trebui s` intensifice eforturile pentru atragerea de investi]ii private [i know-how pentru proiecte-cheie în transporturi. Dac` ar fi s` stabilim o ordine, am spune c` finalizarea Cordonului 4 european (Arad - Bucure[ti Constan]a - Craiova) este prioritar pentru c` dac` autostrada nu va fi gata, România î[i poate lua adio de la banii primi]i de la Comisia European`.

Relu Fenechiu, Ministrul Transporturilor

Pentru anul 2014, Guvernul preconizeaz` un buget aproape dublu fa]` de cel de anul trecut, în valoare de 11.099.143 de lei. Cel mai probabil, estim`rile sunt f`cute pe baza unei noi tran[e de fonduri europene, ob]inute din exerci]iul bugetar 2014-2016. Pentru 2015, bugetul acestui minister va ajunge la 9.034.635 de lei, iar în 2015 va scadea la 8.530.763 lei.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

ViiTorul METroului

ANALIZ~

bucureştean pus sub semnul întrebării

anul trecut, metroul bucureştean părea singurul segment din transporturile publice care nu era afectat de lipsa investiţiilor, de proiecte în derulare sau de interesul autorităţilor centrale. dar se pare că la Metrorex există un butoi cu pulbere gata să explodeze. Text: Loredana ciubotaru E-Mail: Loredana.ciubotaru@transporter.ro

ilnic cei care aleg transportul subteran din Capital` se confrunt` cu trenuri învechite sau cu volumul enorm de oameni care a[teapt` pe peroanele din subsol, dar o lumin` se întrevedea, pentru c` odat` cu lucr`rile de la Magistrala 5, exista posibilitatea ca fluxul de c`l`tori s` fie preluat de noul tronson, iar vagoanele care vor circula s` mai aduc` via]` parcului de material rulant al Metrorex. Dar nu am apucat s` ne bucur`m prea mult, pentru c` noul buget al Ministerului Transporturilor împiedic` înaintarea lucr`rilor din cauza lipsei de fonduri. Pre[edintele Uniunii Sindicatelor Libere Metrou (USLM), Ion R`doi, a declarat c` bugetul de 90 de milioane de lei alocat Metrorex în 2013 este de 8,5 ori mai mic decât cel de anul trecut, precizând c` acesta trebuie revizuit întrucât cu aceast` sum` nu ar putea continua lucr`rile începute pe tronsonul Drumul Taberei-Ghencea.

Fără buget, rămas bun Magistrală 5!

Dac` acest lucru o s` se întâmple nu se va pune la socoteal` doar blocarea lucr`rilor, ci [i plata penalit`]ilor c`tre constructori, a nepl`]ii contractelor [i a unor costuri la o eventual` repunere în func]iune la momentul la care ar fi fonduri. Doar reluarea lucr`rilor dup` o eventual` pauz` ar costa Metrorex în jur de 30 de milioane de lei, din cei 90, reprezentând actualul buget.

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

“Suma alocată pentru anul 2013 la acest obiectiv va asigura finanţarea până la prima rectificare bugetară, unde există premisele alocării de fonduri suplimentare în funcţie de modul de realizare până la acea dată”, a spus directorul Metrorex, Aurel Radu.

Mai mult decât atât, acesta sus]ine c` lucr`rile la toate cele trei tronsoane din Magistrala 5 vor fi gata pân` în 2019 a[a cum era stabilit. “Până la această dată lucrările se execută conform graficelor”, a precizat directorul Metrorex.

Aceasta nu este singura problem` pe care sindicali[tii o aduc în discu]ie. Dup` cum sus]ine pre[edintele USLM, actualul director al Metrorex, nu este „compatibil” cu func]ia pe care o ocup`. Motivul este c` acesta are statut de inginer stagiar, dar a preluat atribu]ii de director general. A[adar, R`doi sus]ine c` actualul director al Metrorex nu îndepline[te condi]iile de specialitate pentru acest post întrucât trebuia s` aib` 12 ani vechime în cadrul unit`]ii, ar`tând c` "este vorba, pân` la urm`, [i de o chestiune de siguran]` în circula]ie". În plus, pre[edintele USLM sus]ine c` a f`cut sesiz`ri cu privire la acest fapt [i fa]` de primul ministru, dar [i fa]` de oficialii ministerului de resort despre aceste probleme, dar înc` nu s-a primit niciun r`spuns în acest sens.

Metroul lasă Ministerul pentru Primărie

Înc` de anul trecut se tot vorbe[te despre o trecere a Metrorex de la Ministerul Transporturilor la Prim`ria Capitalei (PMB). {i la începutul anului, din nou aceea[i bomb` care a aprins discu]ii în interiorul institu]iei. Liderul USLM a spus clar [i r`spicat c` dac` m`sura se va lua, trebuie ca sindicatul s` participe neap`rat pentru c` întocmirea acordului social în ceea ce prive[te salaria]ii Metrorex este prioritar` în acest proces. Trebuie s` lu`m în calcul faptul c` dac` nemul]umirile angaja]ilor Metrorex nu se vor rezolva exist` posibilitatea s` avem parte de o grev` la metrou, care va paraliza tot traficul bucure[tean. Pân` la acest moment nu se [tie niciun detaliu despre semnarea contractului colectiv de munc` [i nici ceva sigur despre bugetul pe 2013, dar R`doi a men]ionat c` dac` ar fi s` se organizeze un protest, va fi doar dup` ce se vor pune toate c`r]ile pe mas` [i vor avea loc discu]ii în leg`tur` cu cele dou` probleme spinoase pentru angaja]i. Preluarea de c`tre PMB a companiei Metrorex, dup` cum sus]ineau cei din Guvern la întâlnirea cu primarul general Sorin Oprescu, nu va opri investi]iile sau subven]iile pe care compania le prime[te actualmente.

Vagoanele spaniole în tunelurile româneşti

A[a cum spuneam [i la început, metroul din Bucure[ti are nevoie de investi]ii. În 2011, Metrorex anun]a c` planul de

investi]ii vizeaz` cump`rarea a 16 galerii noi de metrou, pentru m`rirea flotei operative, odat` cu extinderea re]elei de infrastructur`. Ei bine, la începutul anului, Metrorex anun]` c` materialul rulant de care are nevoie va intra în posesia companiei [i c` primele dou` garnituri de metrou vor fi trimise gata ansamblate. Spaniolii de la Construcciones y Auxiliar de Ferrocarrilles (CAF) au anun]at c` vor trimite, pân` în luna mai a acestui an [i celelalte 14, care vor fi Ion R`doi, asamblate la Atelierele Grivi]a. Noile Pre[edintele Uniunii Sindicatelor Libere Metrou (USLM) garnituri vor aduce îmbun`t`]iri actualei flote Metrorex. Acestea vor avea 6 vagoane cu trecere liber` între ele, trac]iunea se va face pe curent aletrnativ, ceea ce permite o mare economie de curent, iar coordonarea se va face automat, deci trenul va fi condus de un singur mecanic, nu de doi a[a cum se întâmpl` în prezent. În plus, trenurile noi furnizate de ibericii de la CAF vor fi echipate cu geamuri rabatabile, sistem de ventila]ie for]at`, sisteme de informare a c`l`torilor [i vor avea locuri speciale pentru transportul bicicletelor. Compania spaniol` CAF a mai livrat trenuri [i pentru re]elele din ora[e precum Madrid, Roma, Barcelona sau Bruxelles. A[adar, o companie ca Metrorex unde parc` nu au fost atât de multe probleme ca în celelalte institu]ii ale statului [i care a avut parte de un avânt evident în ceea ce prive[te investi]ii din ultimii ani, este acum într-o incertitudine general` care nu face decât s` scoat` la iveal` probleme legate de buget, de calificarea celor de la conducere [i de regresul construc]iilor atât de necesare Bucure[tiului. MAGISTRALA 5 - DATE GENERALE Lungime total` = 6223 m Nr. sta]ii = 9 Lungime sta]ii = 1372 m Lungime galerii fir dublu = 823 m Lungime tunele fir simplu = 8056 m Pre]ul contractului L1.1. = 918.937.999 lei (f`r` TVA )

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

liciTaţiilE

PIA}A DE TRANSPORT

achiziţiilor d a u

t o n u l

Într-un context economic global nu foarte favorabil pentru piaţa auto, într-o ţară în care deciziile politice se schimbă de la o zi la alta, iar legislaţia este rareori foarte clară, ce şanse de dezvoltare are segmentul bus & coach? dacă nici licitaţiile de trasee, printre singurii factori care mai mişcă vânzările, nu reprezintă o certitudine, importatorii sunt mai mult nevoiţi să se bazeze pe instinct şi pe preferinţele transportatorilor. Text: roxana Farc E-Mail: roxana.Farc@transporter.ro pre deosebire de alte pie]e din Europa, unde trendul pentru vânz`rile de m`rci este setat de legisla]ie, de nevoile din zonele urbane sau interurbane, sau de o perspectiv` de viitor pentru transportul de persoane, în România transportatorii sunt cei care dicteaz` cum se mi[c` pia]a; asta în situa]iile în care au motive s` fac` achizi]ii. Lipsa de fonduri [i climatul politic instabil sunt

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

printre principalele motive care fac din România o pia]` fluctuant` [i nesigur` pentru segmentul de vehicule pentru transportul de persoane.

Un an slab, cu o creştere pe ultima sută de metri

Anul 2012 a avut o evolu]ie sub a[tept`ri, dup` cum au concluzionat mai mul]i reprezentan]i ai importatorilor de autobuze [i

Înmatriculãri 2012 conform DRPCIV

autocare de pe pia]a româneasc`. Al]ii, au sim]it pia]a chiar într-un regres puternic din cauza ezit`rilor din domeniul politic sau din cauza reducerilor de bugete. De altfel, declara]iile lor nici nu au cum s` fie contrazise. Trebuie doar privite statisticile de la DRPCIV pentru segmentul de autobuze [i microbuze. Cre[terea din ultimele dou` luni nu poate fi decât datorat` licita]iilor de trasee care se anun]aser` pentru luna ianuarie 2013 (reamintim c` ARR a decis suspendarea acestora).

Importatorii şi-au atins ţintele

De[i pia]a nu i-a ajutat în mare fel, imporatorii de m`rci au reu[it s`-[i ating` ]intele bugetate la începutul anului. Asta probabil [i datorit` faptului c` 2012 nu pornise cu foarte mari a[tept`ri. Dar pentru modul în care s-au desf`[urat lucrurile pentru pia]a de autobuze [i autocare, afacerile companiilor au mers în limitele

bugetelor previzionate, ceea ce nu poate decât s`-i bucure pe cei direct implica]i. Confrunta]i cu un context economic [i politic nu foarte benefic în 2012, în cele din urm` importatorii au fost nevoi]i s` se adapteze [i s` ofere solu]ii care s` atrag` investi]iile transportatorilor de persoane. Ajuta]i în mare parte [i de atribuirea de trasee jude]ene [i interjude]ene, reprezentan]ii marilor produc`tori de autobuze au f`cut în a[a fel încât s` se plieze pe nevoile clien]ilor, care au fost atra[i de autobuzele turistice [i de ofertele foarte bune la capitolul after-sales. „În 2012 am avut o creştere care a fost influenţată în principal de licitaţia de trasee, anunţată pentru ianuarie 2013. Comenzile pe care le-am primit au venit din partea transportatorilor care şi-au dorit obţinerea unui punctaj maxim cu maşini noi. Fiind conştienţi de contextul economic şi de problemele cu finanţările,

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

PIA}A DE TRANSPORT noi am încercat într-o oarecare măsură să educăm piaţa. Mai exact, am făcut prezentări şi am informat clienţii că nu facem stoc, ci vom lucra doar pe comenzi date în urma achitării unui avans”, ne-a declarat Anca Şchiopu, directorul de vânzări al diviziei autobuze şi autocare a MHS Truck&Bus. „În mod evident, comportamentul clienţilor a continuat să fie influenţat de condiţionările impuse de licitaţiile de trasee de la începutul lui 2013. Operatorii au preferat de multe ori achiziţia de vehicule cu o capacitate mică, dar care sunt clasificate ca autobuz/autocar”, explică Adrian Oţet, Regional Sales Manager al Scania România.

Transportatorii „fug” de vehiculele rulate în România

Cu toate c` pia]a se confrunt` cu anumite probleme de finan]are, segmentul de vehicule rulate este într-o continu` cre[tere. Problema este c` transportatorii nu sunt interesa]i de autobuzele rulate în România. Mai exist`, de altfel, [i piedica pe care o pun firmele de leasing. Spre exemplu, din dorin]a de a avea un risc cât mai mic, companiile nu ofer` finan]are pentru autobuzele dotate cu Euro 3 sau Euro 4, chiar dac` acestea ar putea în mod cert s` mai scoat` bani. „Accesul dificil la finanţare reprezintă unul dintre principalii factori care, în opinia mea, afectează vânzările de vehicule noi”, ne-a declarat Silviu Stănescu, director de marketing al IAC Management, importatorul oficial al mărcii Solaris.

Dar în ciuda faptului c` foarte mul]i importatori din România ar avea la îndemân` metodele pentru a face evalu`ri corespunz`toare autobuzelor [i autocarelor rulate, pe pia]` nu exist` cerere. Se pare c` transportatorii români, chiar dac` au de achitat taxele de prim` înmatriculare la care se adaug` [i costul aducerii vehiculului în ]ar`, nu renun]` la a cump`ra vehicule rulate în str`in`tate. „Din păcate, transportatorii români consideră că în afară vehiculele sunt mult mai bine întreţinute şi preferă să le cumpere de acolo. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care nu avem pe stoc vehicule rulate. Pentru că, altfel, am putea să începem un procedeu de buy-back. Dar nu avem solicitări”, explică Anca Şchiopu. 26

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

În plus, în fuga lor dup` un punctaj cât mai mare la acordarea traseelor jude]ene [i interjude]ene, transportatorii trec de multe ori cu vederea vehicule noi din anii anteriori, chiar dac` exist` în continuare importatori care au oferte bune calitate-pre] pentru astfel de autobuze sau autocare. „În 2012, tendinţa clienţilor a fost similară cu cea a anilor precedenţi. Mai exact, operatorii au căutat să achiziţioneze vehilcule rulate, din afara ţării, ignorând de multe ori avantajele unei achiziţii din reprezentanţă”, completează Adrian Oţet.

În orice caz, pia]a de rulate este o pia]` aflat` într-o continu` dezvoltare în România. Iar acest lucru se reflect` clar [i în statisticile publicate de DRPCIV, unde se poate observa c` num`rul unit`]ilor SH este chiar de patru ori mai mari fa]` de num`rul unit`]ilor noi înmatriculate.

2013, un an plat

Anul care a început va fi influen]at deciziv de licita]iile pentru traseele jude]ene [i interjude]ene. R`mâne de v`zut ce se va întâmpla totu[i cu ele, din moment ce ARR a decis suspendarea calendarului pân` la solu]ionarea contesta]iilor din Instan]ele de la Pite[ti [i Gala]i. Dup` cum arat` [i tabelele de mai sus, operatorii chiar au investit la sfâr[itul lui 2012. Tocmai de aceea, în 2013 cererea pe pia]` va fi relativ sc`zut` pe segmentul de transport regulat de persoane. „Piaţa de autobuze depinde masiv de politicile administraţiilor locale şi centrale. În funcţie de stimulentele aplicate segmentului, dar şi de vechimea parcurilor auto existente, este posibil ca 2013 să se dovedească a fi un an bun până la final”, afirmă Silviu Stănescu.

Dar pia]a va stagna cel mai probabil în 2013, mai ales din moment ce se încheie atribuirea de trasee jude]ene [i interjude]ene. Doar licita]iile la metropolitane ar mai putea mi[ca pia]a, dar aici ]ine mai mult de Capital`. În orice caz, potrivit declara]iilor, importatorii vor continua s` deruleze campanii menite s` aduc` operatorilor un control total asupra costurilor de operare [i un raport calitate-pre] cât mai bun, împreun` cu un pachet de servicii

pe m`sur`. Tocmai de aceea, trebuie subliniat [i faptul c` transportatorii au început s` gândeasc` investi]iile pe termen mai lung, axându-se pe oferte calitate-pre]. Un plus de valoare îl aduce pachetul after-sales, capitol la care pierd pu]in importatorii care au preferat s` investeasc` mai mult în imagine [i vânzare. „Probabil că în 2013, în ceea ce priveşte autobuzele turistice, clienţii se vor axa pe vehicule rulate. Noi putem să acoperim şi această nevoie a pieţei, pentru că MAN TopUsed are o ofertă bine pusă la punct pentru rulate”, completează Anca Şchiopu.

Pentru departamentul de autocare [i autobuze se pare totu[i c` 2012 a fost un an optimist, iar primii trei vectori de influen]` au fost cererile de ofert` pentru atribuirea de trasee, pentru c` acesta a fost: evenimentul-cheie, ofertele avantajoase calitate-pre], serviciile financiare [i cele after-sales. {i, chiar dac` 2013 a început cu o serie de incertitudini, importatorii au clar fixate campaniile [i strategiile pe care le vor implementa anul acesta. Restul nu depinde în mare m`sur` de ei, ci de legisla]ie [i de metodele de finan]are. Pia]a european` de autobuze [i autocare este estimat` la 20.600 de unit`]i vândute, adic` cu aproximativ 13% mai pu]in comparativ cu anul 2011. Cea mai mare sc`dere, potrivit statisticilor, a fost înregistrat` în Europa de Sud, unde pia]a a sc`zut cu pân` la 40%. Evident, a[a cum se vorbea [i la sfâr[itul anului 2012, pia]a care st` cel mai bine la capitolul vânz`ri de autobuze [i autocare este China, care a încheiat anul cu o cre[tere de 6%.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

INTERVIU

reorganizarea aduce stabilitate

sTraTEgia VolVo pEnTru 2013 Text: cristian ionescu E-Mail: cristian.ionescu@transporter.ro

strategiile marilor companii din pia]a auto se axează foarte mult, în ultimul timp, pe eficientizarea costurilor opera]ionale menite să aducă o stabilitate [i un plus de valoare în structurile organiza]ionale. dacă ne referim strict la românia vom observa că 2013 începe sub semnul reorganizării pentru câ]iva jucători importan]i din pia]ă. 28

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

n ultimul timp au fost foarte pu]ini cei care au vorbit despre investi]ii care presupun riscuri, lucru care este perfect logic dac` ne uit`m la situa]ia din pie]ele auto, care în unele segmente a ajuns la fel de jos ca acum 20 de ani. Nici m`car ]`ri ca Germania sau Fran]a nu mai reprezint` certitudini pentru investitori, ce s` mai vorbim despre România, care se afl` printre ultimele locuri din Uniunea European`, în ceea ce prive[te fonduri absorbite [i performan]e fiscale înregistrate. Domeniile care pot influen]a evolu]ia pie]elor auto sunt numeroase [i diverse, dar nu despre asta este vorba în acest articol. Ca s` nu fim total pesimi[ti, hai s` ne uit`m [i la lucrurile care s-au schimbat în bine în ultima perioad`: mentalitatea românilor a început s` se schimbe spre o adaptabilitate care s` ne permit` s` rezist`m pe pie]ele cu un climat extrem de fluctuant. Se observ` [i o deschidere c`tre solu]ii oferite de al]ii care au mai trecut prin situa]ii asem`n`toare [i care vin cu experien]` din spate. Unii au ajuns chiar s` realizeze c` micile trucuri pentru a fenta fie statul, fie obliga]iile fa]` de proprii clien]i nu prea mai ]in în ziua de azi.

Integrarea brandurilor reprezintă soluţia pentru pieţele neperformante

Pia]a de camioane din România este una foarte mic` în compara]ie cu num`rul de locuitori pe care îi are ]ara noastr`, ca s` nu mai vorbim de vârsta medie a parcului auto românesc, care se învârte undeva în jurul camioanelor produse acum 1112 ani. În asemenea condi]ii, produc`torii prezen]i la noi în ]ar` sunt nevoi]i s` g`seasc` solu]ii pentru a se adapta. Dac` nici urm`torii doi ani pia]a nu va da semne de revenire, nu m-ar mira s` vedem din ce în ce mai multe reorganiz`ri ale companiilor. Un exemplu concret de solu]ie pentru a deveni mai eficient [i mai competitiv ne este oferit de grupul Volvo, care de la 1 ianuarie 2013 a decis preluarea importurilor de Renault Trucks de c`tre reprezentan]a ofical` Volvo Trucks România. Un exemplu concret de solu]ie pentru a deveni mai eficient [i mai competitiv ne este oferit de grupul Volvo, care la finalul anului 2012 a anun]at inten]ia de a face schimb`ri în re]eaua european` de vânz`ri [i service pentru cele dou` branduri de camioane Volvo Trucks si Renault Trucks.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

INTERVIU

desemnat în func]ie de pozi]ia pe care o ocup` fiecare dintre cele dou` branduri în pie]ele pe care activeaz`. Preluarea importurilor Renault Trucks coincide [i cu mutarea într-un nou sediu pentru Volvo România. Noua loca]ie este situat` chiar lâng` Autostrada A1, în comuna Bolintin Deal. Investi]ia se ridic` la opt milioane de euro, iar complexul se întinde pe o suprafa]` pe 30.000 de m2, din care 6.000 de m2 vor fi ocupa]i de noua cl`dire.

O nouă organizație

Sigurd Wandel, director general, Volvo Romånia

Volvo şi Renault Trucks îşi unesc forţele Volvo AB, unul dintre cele mai importante grupuri din industria produc`toare de camioane, a introdus un nou sistem de organizare pentru re]elele sale de vânz`ri [i service din zona EMEA (Europa, Orientul Mijlociu [i Africa). Astfel, brandurile din portofoliul grupului vor fi comercializate sub acela[i management, existând îns` [i excep]ii pentru ]`rile în care atât Volvo, cât [i Renault Trucks sunt foarte bine pozi]ionate individual. Volvo AB a cump`rat Renault Trucks în 2001 în schimbul unui procent din ac]iunile grupului care a revenit francezilor. Pe parcursul anilor, ac]iunile au revenit u[or în contul suedezilor deoarece Renault a decis vânzarea lor din nevoia de capital. În decembrie 2012, Renault mai de]inea un procent de 6,5% din ac]iunile Volvo AB, procent pe care a decis s`-l vând`, renun]ând astfel complet la orice putere de decizie asupra strategiei grupului. Mi[carea a p`rut pl`nuit` din timp, mai ales c` Volvo AB a anun]at cu câteva luni înainte c` dore[te s` integreze celor dou` m`rci pentru a spori eficien]a serviciilor oferite. O strategie la mod`, am putea spune dac` arunc`m un ochi în pia]a auto, unde din ce în ce mai multe m`rci din acela[i grup se unesc sub aceea[i conducere. Din punct de vedere organiza]ional, în grupul Volvo a ap`rut sintagma de „Group Trucks” care reprezint` aceast` integrare a m`rcilor pe zone geografice sub un singur management [i un singur director general. În România, Sigurd Wandel a fost desemnat în func]ia de Managing Director pentru Volvo Group Trucks Sales and Marketing. Managementul noii structuri de organizare a fost

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

În cadrul acestei integr`ri, structura comercial` de vânz`ri va fi separat` pentru fiecare dintre cele 2 branduri, Renault Trucks [i Volvo Trucks, astfel încât cei interesa]i de achizi]ia de camioane se vor putea adresa celor cu care au colaborat [i în trecut pe m`rcile respective. În schimb, cele dou` re]ele de service vor fi integrate, formânduse o nou` structur` ce va include ateliere de service care s` ofere servicii de repara]ii [i între]inere atât pentru camioane Renault cât [i Volvo. Acest lucru îns` necesit` timp, iar procesul de transformare va dura pân` la finalul anului 2014. Pân` la concretizarea noii re]ele, clien]ii Renault vor fi deservi]i în continuare de c`tre re]eaua de dealeri Renault Trucks. „Strategia grupului este de a dezvolta reţele de service cu dotări la cel mai înalt nivel pentru brandurile sale de camioane. Prin integrarea reţelelor pentru a opera două branduri, vom creşte densitatea reţelei şi vom putea oferi clienţilor servicii diversificate şi de calitate. Vom fi o singură organizaţie care lucrează pentru a susţine ambele branduri să-şi atingă întreg potenţialul de dezvoltare. Facem asta pentru că vrem să creştem în această industrie, iar brandul Renault este unul puternic şi ne va ajuta să ţintim spre poziţia de top pe piaţa camioanelor.”, a afirmat directorul general Volvo România, Sigurd Wandel.

Renault Trucks este cel mai vechi brand din portofoliul Volvo Group, care mai include Volvo Trucks, Mack Trucks, UD Trucks [i Eicher. Marca francez` a produs primul camion în 1896 [i se mândre[te cu tradi]ia pe care o are în lumea camioanelor. În România, Renault Trucks a înregistrat performan]e stabile în ultimii patru ani, volumele vândute fiind îns` mai degrab` modeste. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finan]elor Publice, cifra de afaceri a reprezentan]ei brandului fran]uzesc a avut îns` o evolu]ie constant`, înregistrând progrese de la un an la altul [i ajungând la peste 57 milioane de lei (13 milioane euro) în 2011. De cealalt` parte, Volvo

România are o cifr` de afaceri de trei ori mai mare, care s-a [i apreciat u[or în 2012. Împreun`, cele dou` branduri ar putea constitui cel mai important juc`tor de pe pia]a de camioane din România. „În urma discuţiilor cu partenerii noştri din teritoriu am ajuns la concluzia că aceştia înţeleg pe deplin strategia grupului şi ne susţin în noua formă de organizare pe care şi-o doreşte grupul”, a mai adăugat Sigurd Wandel.

Cum va arăta 2013 pentru Volvo România?

Anul 2012 a fost un an destul de bun pentru pentru Volvo, care a înregistrat un num`r de aproape 600 de camioane noi livrate în România [i Republica Moldova, similar cu cifrele din anul precedent. În materie de camioane rulate, marca suedez` a cunoscut o cerere mai accentuat` din pia]`, fa]` de 2011, reu[ind s` comercializeze 400 de unit`]i, majoritatea venite din sistemul trade-in. „Ne-am descurcat destul de bine pentru că am terminat 2012 cu un număr similar de camioane vândute faţă de anul trecut. Sunt de asemenea mulţumit pentru că am urmat paşii pe care ni i-am propus în ceea ce priveşte ofertele „soft”, adică soluţiile de transport oferite prin sistemul Dynafleet sau contractele de service”, a afirmat directorul general Volvo România, Sigurd Wandel.

România este una dintre ]`rile cu cele mai multe abonamente pentru sistemul de monitorizare Dynafleet din întreaga Europ`, totalizând la finalul anului trecut aproape 1.300 de abonamente. Practic, unul din doi operatori de transport care au camioane Volvo în flot` au contractat [i serviciul de monitorizare. Majoritatea clien]ilor Volvo sunt interesa]i de serviciile suplimentare pe care le ofer` compania pentru c` mentalitatea s-a schimbat. Transportatorii au devenit mai orienta]i c`tre eficientizarea costurilor de operare. Dac` ne uit`m în urm` cu 5-6 ani, ne d`m seama cât de multe s-au schimbat în România. Atunci oamenii se întrebau „de ce trebuie s` ne preocup`m de aspectele astea?”, acum întrebarea pe care o întâlnim cel mai des este: „ce trebuie s` facem pentru a deveni mai eficien]i”. Acest lucru ne bucur` pentru c`, de[i vânz`rile de camioane au sc`zut, ne d`m seama c` mentalitatea s-a schimbat, iar operatorii de transport au devenit mult mai specializa]i în activitatea lor.

Sigurd Wandel: „Din păcate o piaţă ca România cu o populaţie de aproape 20 de milioane locuitori ar trebui să aibă o piaţă totală de camioane mult mai mare. Doar o economie stabilă şi o absorţie mai bună a fondurilor europene ar putea influenţa o evoluţie pozitivă a pieţei româneşti”.

De[i ultimii ani au adus din ce în ce mai multe provoc`ri, Volvo România a reu[it s` se men]in` la un nivel constant, cel pu]in în ceea ce prive[te num`rul de unit`]i vândute [i cot` de pia]`. Secretul celor de la Volvo merge mai departe de produsele pe care le comercializeaz`. Sigurd Wandel: „Volvo a încercat de foarte mulţi ani încoace să convingă prin apropierea pe care o are faţă de clienţii săi oferind o gamă variată de servicii. Totul se rezumă la eficienţa costurilor de operare. În acest segment stăm foarte bine deoarece noi punem la dispoziţie soluţii ca: training pentru şoferi, consiliere pentru economia de combustibil, dar în special camioanele noastre care sunt din ce în ce mai eficiente din punct de vedere al consumului. Această orientare spre a deveni o soluţie de transport, mai mult decât un vehicul în sine, ne-a ajutat să ne menţinem la un nivel acceptabil într-o perioadă foarte dificilă”.

Anul 2013 se anun]` unul care ar trebui s` fie mai bun, nu doar pentru Volvo Trucks, deoarece dac` ne uit`m la câte camioane s-au cump`rat în 2007 este clar c` dup` [ase ani, multe dintre ele vor trebui înlocuite, iar acest lucru ne face s` sper`m la cifre mai bune de vânz`ri pentru noul an. S` sper`m c` acest lucru va însemna un câ[tig [i pentru economia ]`rii, nu doar pentru produc`tori.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

rEzErVaT cFr călăTori:

ANALIZ~

datorii, greve şi lipsă investiţii

poate că deja e o tradiţie ca la început de an să avem parte de greve la instituţiile statului. poate pentru că de la fiecare nou start avem alte şi alte aşteptări sau poate pur şi simplu este un prilej bun să se negocieze, să se plănuiască şi să se pună pe foaie doleanţele. Text: Loredana ciubotaru E-Mail: Loredana.ciubotaru@transporter.ro

u puteam face excep]ie, la început de 2013 [i s` nu asist`m la greva CFR C`l`tori. De-a lungul timpului tot au fost dezb`tute problemele companiei, ale angaja]ilor [i ale infrastructurii, dar nu puteam trece cu vedere paralizarea, chiar [i pentru câteva ore a zeci de trenuri. Protestele angaja]ilor CFR se

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

bazeaz` pe câteva probleme care pe zi ce trece sunt tot mai adânci [i mai greu de rezolvat. Neachitarea la timp a salariilor, disponibiliz`rile sau “celebrele” contracte colective de munc` au fost în topul dificult`]ilor care i-au impins pe cei care lucreaz` în cadrul institu]iei s` ia decizia de a face grev`, fie ea spontan` sau bine organizat`.

{tefan Ro[eanu, fost director CFR C`l`tori

Toate aceste probleme nu sunt noi, chiar dac` au fost amintite an dup` an, dar pe rând. Au fost dintotdeauna, dar când î]i ajunge cu]itul la os, vorba românului, “nu mai rabzi [i pui punct”. Este adev`rat c` la CFR C`l`tori s` faci grev` nu e un lucru neobi[nuit, ci mai degrab` la ordinea anului, dac` nu a lunii. A[a s-a întâmplat [i la început de 2013. Angaja]ii CFR C`l`tori au facut o grev` spontan` pentru c` salariile au întârziat cu o zi, a[a cum sus]in autorit`]ile centrale. {i uite-a[a sute de oameni au fost surprin[i în trenuri, în câmp, pentru ca CFR-i[tii s`-[i poat` exprima nemul]umirile.

89 de trenuri, şase regionale, întârzieri de 120 de minute

Nu putem acuza angaja]ii CFR C`l`tori c` au facut grev`, dar nici nu putem spune c` e cea mai corect` form` de a atrage aten]ia pentru c` sunt multe victime “colaterale”, dac` putem spune a[a. În 2009, sindicali[tii au organizat dezbateri [i au cerut s` le fie prezentat programul de restructur`ri pentru c` nu voiau ca sistemul în care lucreaz` s` aib` parte de disponibiliz`ri sau sc`deri salariale. Atunci au amenin]at cu greva general` dac` num`rul angaja]ilor nu va fi acela[i. Ceea ce atunci a fost total exclus, [i anume m`ririle salariale, acum, la început de 2013, a fost unul dintre motivele care a declan[at o grev` spontan` care a înghe]at traficul feroviar de pasageri. Ei bine, în 2011, pe vremea ministrului Boagiu, feroviarii au f`cut

iar grev` pe motivul aceluia[i contract colectiv de munc`. [i cum a anun]at ministrul c` se vor semna contractele, cei de la CFR au decis ca greva s` apar]ina trecutului. În 2012, feroviarii din ]ar` amenin]au din nou cu greva, pentru faptul c` nu [i-au încasat salariile la timp. În cele dou` ore de protest spontan, a[a cum au sus]inut sindicali[tii, 138 de trenuri care circulau în zona regionalelor Bucure[ti, Craiova, Cluj, Ia[i, Gala]i [i Constan]a nu au mai plecat din sta]ii sau au fost oprite în sta]ii intermediare. A[a s-a ajuns în situa]ia în care s` aib` întârzieri totale de 10.468 de minute.

Fără funcţie, dar cu gândul la ea

Putem spune c` am fost noroco[i de data asta pentru c` nu am avut parte de mai multe trenuri oprite sau de zeci de minute de întârzieri. Calculele autorit`]ilor au ajuns la 89 trenuri blocate [i cel pu]in 2 ore de a[teptare în g`ri pentru cei care au ales s` c`l`toreasc` cu CFR. Cu toate acestea, actualul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu a declarat c` cei vinova]i de neplata salariilor feroviarilor la timp vor fi “premia]i” cu demiterea. Nu [tim dac` acesta a fost motivul, dar la o zi dup` aceast` întâmplare, directorul CFR C`l`tori a fost demis.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

ANALIZ~

{tefan Ro[eanu, a fost scos din func]ie, în locul s`u fiind numit Valentin Doroban]u, directorul general adjunct al companiei [i fost [ef al Regionalei CFR Ia[i. {tefan Ro[eanu a declarat c`, în urma demiterii de la conducere, î[i va prezenta demisia "[i din func]ia de baz`", îns` nu renun]` la ideea de a participa la viitorul management privat al CFR C`l`tori. “Îmi voi da demisia şi din funcţia de bază. Aşa cum am primit decizia de numire, primesc şi decizia de demitere de la conducere. Am venit cu un proiect de redresare a companiei, care văd că nu s-a dorit. La momentul publicării raportului de activitate şi a rezultatelor pe 2012 se va vedea ce fel de management am avut aici. Despre managementul privat... e prematur acum să dau detalii, voi prezenta un proiect şi urmează să vedem dacă viziunea mea va fi apreciată", a declarat Roşeanu.

La doar 8 luni de la numirea în func]ie, {tefan Ro[eanu, fost cofondator al Club Feroviar, organiza]ie de sprijin [i promovare a transportului public pe [in`, este nevoit s` p`r`seasc` scaunul directoral al CFR C`l`tori, de[i la începuturi avântul s`u era recunoscut de ministerul de resort. Trebuie s` ne amintim de cei

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

peste 80 de controlori, [efi de tren [i inspector sau revizori ai regionalelor CFR C`l`tori Bra[ov, Cluj, Ia[i, Craiova [i Bucure[ti care au fost du[i la audieri fiind suspecta]i de dare [i luare de mit`, precum [i de abuz în serviciu contra intereselor publice. Ei bine, aceast` practic` aducea companiei feroviare pierderi de 100-150 de milioane de lei anual din neîncasarea biletelor la cas`, pentru c` anual, aproximativ 30 la sut` din c`l`toriile la nivel na]ional sunt f`r` bilet, dup` cum declara chiar Ro[eanu. A[adar, începutul anului a adus alte probleme pentru CFR C`l`tori. Pe lâng` faptul c` a avut probleme de aprovizionare cu combustibil, pentru c` niciun furnizor nu s-a prezentat la trei licita]ii organizate de transportatorul de stat la bursa de m`rfuri Bucure[ti [i guvernul a decis deblocarea de urgen]` a 2.000 de tone de combustibil din rezervele statului, compania are destule alte cuie b`tute în c`lcâie [i îi este din ce în ce mai greu s`-[i continue drumul.

Nu [tim înc`, care ar fi situa]ia dac` CFR C`l`tori ar intra sub aceea[i umbrel` ca sora ei CFR Marf` [i ar fi pus` pe lista privatiz`rilor la nivel prioritar.

2013

LOGISTIC~

un an bun pentru

logisTică

În vremurile pe care le traversăm, nesigure din punct de vedere economic şi cu tendinţe nu prea bine definite, direcţia şi stategia multor companii este de a îşi eficientiza activitatea şi de a scoate profit nu din creşterea marjei, nu din vânzări mai multe, ci din reducerea unor costuri, ba chiar a personalului. o mână întinsă, atunci când vine vorba despre optimizare, o reprezintă pentru actorii din piaţa la care ne referim, externalizarea serviciilor logistice. Text: aLexandra ŞteFan E-Mail: aLexandra.steFan@transporter.ro

n traseu „iste]” pe care marfa îl face poate salva timp [i bani. De aceea companiile care ofer` servicii logistice sunt din ce în ce mai c`utate, iar stabilitatea lor în pia]` pare s` nu se clatine chiar deloc. Pentru a afla exact care sunt direc]iile acestui sector, dar [i pentru a vedea cum au tras linie juc`torii din domeniu, am luat leg`tura cu trei mari companii active în România, GEFCO, OTZ, KLG. Pentru c` depind direct de nivelul de dezvoltare al ariilor cu care se întrep`trund, companiilor de logistic` le-a mers bine în 2012 pe anumite sectoare. O astfel de cerere important` a ap`rut anul trecut pe categoria produc`torilor de electrocasnice, ace[tia solicitând solu]ii personalizate care s` genereze un plus de productivitate pentru clien]i. Spre exemplu, GEFCO a înregistrat [i în 2011 o cre[tere de 88% în ceea ce prive[te camioanele operate pentru clien]ii din acest sector. Alte zone de interes sunt industria, pia]a automotive, FMCG (fast-moving consumer goods - bunurile de consum cu mi[care rapid`), dar [i aerospa]ial. Nu doar cererea [i oferta bunurilor operate influen]eaz` volumele luate în grij` de c`tre logisticieni, ci [i ponderea dintre activit`]ile specifice prin care trec acestea, cum ar fi transportul [i depozitarea.

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

Cum se înclină balanţa depozitare – transport?

„Mai mult, în 2013 avem în vedere lansarea de noi servicii pentru a răspunde personalizat comenzilor înaintate de client”, a mai adăugat Mihai Mărculescu.

{i pentru directorul de Logistic` din cadrul KLG Europe Logistics, Paul Ni]`, cele mai active segmente în 2012 au fost tot distribu]ia [i manipularea. „Creşterea rotaţiei stocurilor implementată de majoritatea partenerilor a determinat păstrarea (sau chiar reducerea) volumului de stoc şi creşterea operaţiunilor de manipulare şi distribuţie. Activitatea de depozitare a fost în scădere, odată cu criza economică apărând şi presiunea pe costuri, iar multe companii au înţeles implicaţiile blocării capitalurilor în stocuri şi au căutat minimizarea lor”, a declarat Paul Niţă pentru Transporter.

KLG este furnizor de solu]ii logistice pentru înterg supply chainul, iar ca domenii mari de activitate e prezent în transportul interna]ional (maritim, rutier [i aerian), warehousing (de]inând [apte depozite în România) [i distribu]ie atât na]ional`, cât [i în ]`rile apropiate (Bulgaria, Ungaria, Serbia, Cehia, Slovacia, Polonia).

Pregătiţi de noi investiţii

Directorul comercial OTZ, Mihai M`rculescu, a declarat pentru Transporter c` datorit` condi]iilor economice actuale, a asistat în 2012 la o cre[tere a cererilor pe partea de transport.

Chiar dac` accentul cade pe transport, depozitarea continu` s` fie mai mult decât necesar` în lan]ul de activit`]i logistice. Pentru c` m`rfurile pot fi [i din cele perisabile, sau care au nevoie de un regim special de p`strare (produsele farmaceutice), exist` anumite rigori care nu pot fi înc`lcate atunci când se ia în calcul construirea unui depozit, rigori care implic` [i cheltuieli pe m`sur`.

„Clienţii şi-au propus să îşi gestioneze mai atent marfa şi să lucreze cu stocuri mai mici. De asemenea, serviciile de depozitare sunt căutate de clienţii care realizează că externalizarea devine astăzi o soluţie viabilă pentru reducerea costurilor şi maximizarea calităţii serviciilor de logistică”, a declarat acesta.

OTZ ofer` servicii de transport, depozitare [i distribu]ie, iar în luna mai 2012 a lansat OTZ Assistance, primul serviciu de interven]ie în distribu]ia de m`rfuri, serviciu care are în vedere rezolvarea rapid` a problemelor ivite de-a lungul întregului supply chain.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

LOGISTIC~

Pentru dezvoltarea centrelor de depozitare s-au f`cut investi]ii considerabile pe teritoriul României de c`tre juc`torii din domeniu. „OTZ dispune de o suprafaţă totală de depozitare de 30.000 mp. Operăm în depozite de clasa A în marile centre logistice din ţară, plasate strategic, astfel încât să acoperim principalele centre logistice naţionale: Bucureşti, Bacău, Iaşi, Braşov, Râmnicu Vâlcea. Mai mult, suntem pregătiţi să facem investiţii strategice, astfel încât să acoperim cât mai bine cererile clienţilor noştri”, precizează Mihai Mărculescu.

Cei de la OTZ au investit în deschiderea unui nou depozit la Bac`u, la începutul acestui an, ca urmare a unui parteneriat cu unul dintre clien]i, un mare juc`tor din industria FMCG. Capacitatea de]inut` în prezent de KLG este de aproximativ 35.000 mp, concentra]i în cele [apte depozite, toate fiind de cel pu]in clasa A. Fiecare dintre ele are capacitate de depozitare atât la raft, cât [i la podea (bulk storage), [i pot acomoda orice tipuri de m`rfuri generale. În depozitul central (21.000 mp) [i în terenul aferent (18 ha) s-au investit peste 28 milioane euro. Cei de la KLG au avut ca ultime investi]ii îmbun`t`]irea depozitelor din Craiova [i Constan]a, în 2011, iar în 2012 modernizarea celui din Cluj. Pentru anul acesta pe lista celor înscri[i la upgrade este centrul din Timi[oara. „Investiţiile în spaţiile de depozitare reprezintă un punct de interes pentru KLG. Pentru 2013 avem în plan extinderea depozitului central cu încă 10.000 mp adaptaţi activităţii de cross-docking. În prezent, operăm peste 50 de camioane pe săptămână din Europa, cu livrare naţională în 24 de ore, dar tendinţa de creştere a acestui segment ne susţine dezvoltarea”, punctează Paul Niţă.

GEFCO România dispune de doar 5.600 mp spa]ii de depozitare, localizate în Bucure[ti (Joi]a-Prologis) [i Arad. Loca]iile permit depozitarea de bunuri generale, compania asigurând de la recep]ie, control cantitativ [i calitativ, pân` la cross-docking, managementul stocurilor, indicatori de calitate personaliza]i, ambalare, picking, organizarea transporturilor, distribu]ia [i chiar depozitarea vamal`. Spre deosebire de alte companii din pia]`, GEFCO are spa]iile închiriate, acest lucru oferind flexibilitate deoarece, conform directorului de marketing din cadru GEFCO, Oran Tolga, compania î[i poate adapta astfel spa]iile de depozitare la nevoile clien]ilor.

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

Soluţiile software – vânate de operatorii logistici Printre ini]iativele pe care OTZ le-a luat pentru optimizarea serviciilor de logistic` se afl` [i reorganizarea p`r]ii de order management [i dezvoltarea de noi func]ionalit`]i în WMS (Warehouse Management Sistem). De asemenea, pentru îmbun`t`]irea condi]iilor de drum, compania a înlocuit echipamentele GPS cu care este dotat` flota de transport cu aparate mai performante care asigur` o vizibilitate mai bun` [i un control intern sporit. Tot pe linia investi]iilor în componente de soft se încadreaz` [i KLG care anul trecut a investit în TMS (Transport Management System), implementându-l la nivel na]ional, dar [i în WMS [i ERP. Anul acesta, în planurile companiei st` în continuare îmbun`t`]irea atât a TMS-ului cât [i a WMS-ului pentru automatizarea mai multor procese (atât

„Astfel, începem să vedem din ce în ce mai multe afaceri orientându-se către Est. Producătorii care exportă deja încearcă să găsească destinaţii alternative la zona Europei de Vest; se conturează un interes crescut pentru Rusia, Ucraina sau Orientul Mijlociu. Există un potenţial major pe viitor pe aceste pieţe noi”, este de părere Oran Tolga.

{i cei de la KLG au intrat deja pe pia]a din China (Shanghai), la începutul anului acesta [i inten]ioneaz` s` se dezvolte cât mai mult acolo. Paul Ni]` vede în 2013 un an bun, per ansamblu, fiind încrez`tor [i propunându-[i p`strarea aceluia[i trend pozitiv. În dorin]ele sale se reg`se[te o cre[tere din dou` cifre atât în cifra de afaceri, cât [i în profit. „Avem un început de an foarte bun. Am adăugat portofoliului nostru de clienţi nume importante şi suntem încrezători că 2013 va fi un an de creştere,” declară acesta.

Pentru anul în curs, estim`ri pozitive vin [i de la OTZ, care se a[teapt` la o u[oar` cre[tere a pie]ei. Pentru 2013, compania a bugetat o cre[tere a cifrei de afaceri cu 5% fa]` de anul precedent, când a înregistrat un total de 11,2 milioane de euro.

de comunicare cu partenerii, cât [i interne). {i cei de la GEFCO au implementat din iunie 2012 un nou sistem de comunica]ii, Kratzer, care permite urm`rirea transporturilor într-un mod eficient. „În prezent, fiecare vehicul de distribuţie este echipat cu un dispozitiv care scanează codul de bare de pe pachete, atât la încărcare, cât şi la livrare, şi care transmite, prin GPRS, informaţiile către sistemul informatic global GEFCO”, precizează Oran Tolga, pentru Transporter.

Busola logisticienilor indică Estul

GEFCO are o re]ea global` extins` în 32 de ]`ri [i parteneri în 70 de ]`ri. În 2012, compania a resim]it impactul negativ dinspre Europa de Vest, activitatea sc`zând în aproape toate sectoarele.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

TEST DRIVE

pârTiE!

trece dacia dokker!

nu am mai avut de mult ocazia să testăm un model dacia din segmentul utilitarelor, dar iată că a venit timpul să-l punem la încercare pe predecesorul Logan Van [i Logan McV, pe numele său dokker. {i ca să ne păstrăm în limitele patriotismului (chiar dacă dokker e fabricat în Maroc), am decis să mergem la schi pe pârtiile autohtone, în loc să luăm drumul austriei sau bulgariei, cum fac din ce în ce mai mul]i români pasiona]i de sporturile de iarnă. Text: cristian ionescu E-Mail: cristian.ionescu@transporter.ro

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

rebuie s` recunosc, nu m` a[teptam la ceva foarte reu[it din partea Dacia, obi[nuit fiind cu vechile modele. Desigur, argumentul suprem pe care îl are produc`torul de origine român` primeaz`, [i anume pre]ul. În acest segment, Dacia r`mâne imbatabil`, dar hai s` fim [i reali[ti: cât de patriot s` fii ca s` cumperi o ma[in`, indiferent cât de ieftin` ar fi, dac` chiar nu e bun` de nimic? R`spunsul, în testul realizat cu Dacia Dokker dup` câteva zile de condus prin Bucure[ti, pe autostrada spre Ploie[ti [i la munte spre Poiana Bra[ov.

Exterior

La prima vedere, Dokker-ul nu arat` impresionant, ducându-te mai mult cu gândul la un vehicul perfect pentru a trece neobservat. Scopul acestuia nu este îns` unul de a lua ochii lumii, ci de a fi cât mai practic, misiune pe care o îndepline[te cu brio. Liniile sale nu sunt deloc grosolane, ci mai degrab` curate [i nepreten]ioase. Partea frontal` este împrumutat` de la Lodgy, în timp ce spatele aduce mai mult cu Renault Kangoo. Se observ` o oarecare asimetrie între fa]` [i spate, în principiu datorit` spa]iului generos de la interior, care face ca ma[ina s` fie destul de înalt` per total. Designul împrumutat de la Lodgy aduce îns` un aer mai prietenos, care te trimite cu gândul la un vehicul potrivit pentru familie. De fapt, cred c` aceasta ar fi cea mai bun` caracterizare a lui Dokker: un model adecvat atât pentru afacere, cât [i pentru ie[it în weekend cu familia sau cu prietenii. Un aspect la care s-ar mai fi putut lucra este acela al jantelor, care la 15 inchi par destul de mici în compara]ie cu restul vehiculului, îns` compromisul pre]ului merit`, p`rerea mea. Ar mai fi de remarcat proiectoarele de cea]` care ofer` un aspect ceva mai agresiv, precum [i oglinzile retrovizoare exterioare în culoarea caroseriei, cu reglaj electric [i degivrare inclus`. Dup` câteva zile de condus, am ajuns chiar s` îndr`gesc designul noii utilitare Dacia, care îmi las` impresia de robuste]e, eficien]` [i modestie.

longitudinale de pe plafon (a[ fi putut face asta la orice alt` ma[in` [i, în plus, ar fi crescut [i consumul cu cel pu]in 1,5 l/100km). Diminea]a, înainte de plecare, am coborât cu schiurile în parcare, în continuare nehot`rât despre cum le voi depozita. Spre surprinderea mea schiurile de 1.8 m au înc`put perfect pe diagonala portbagajului, nefiind nevoie s` rabatez sau s` modific ceva. Un plus foarte mare, pe care orice pasionat de sporturile de iarn` l-ar aprecia. Am înc`rcat [i echipamentele [i bagajele celorlalte patru persoane [i tot am r`mas cu foarte mult spa]iu disponibil. M-am convins astfel de volumul de 800 de l, al variantei pentru persoane. M` întreb câte echipamente de schi ar fi înc`put în varianta van, care dispune de 3.000 de l? Dac` ne referim la spa]iile de depozitare din interior, Dokker nu st` r`u deloc, având destul loc pentru diverse obiect atât în bord, în u[ile laterale, dar [i în cel aflat deasupra parasolarelor. Nu a[ folosi îns` cu foarte mare încredere spa]iile pentru pahare aflate chiar în fa]a manetei schimb`torului de viteze. Apreciez foarte mult afi[ajele care î]i dau senza]ia de calitate, nici materialele folosite nu sunt de calitate neglijabil`, ci mai degrab` adaptate perfect

Interior

Dacia Dokker se laud` cu cel mai mare spa]iu de înc`rcare din clasa sa. O afirma]ie curajoas`, mi-am spus la prima vedere, îns` testul la care am supus-o mi-a ar`tat adev`rul. Înc` dinainte s` iau ma[ina la test drive mi-am pus întreb`ri cu privire la locul în care voi depozita schiurile. Posibilit`]ile erau multiple: puteam alege s` rabatez bancheta (dar unde ar mai fi avut loc pasagerii din spate?), s` sprijin schiurile de bancheta nerabatat` (caz în care ar fi inco modat pasagerii) sau s` montez un suport ori un portbagaj pe barele

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

TEST DRIVE

toare, în timp ce puntea spate este dispus` în form` de H, cu profil deformabil [i epur` programat` cu resorturi elicoidale. Manevrabilitatea nu a fost niciodat` punctul forte al unui vehicul din acest segment, îns` dac` te compor]i civilizat cu direc]ia, nu vei avea surprize nepl`cute. Aten]ie îns` la ruliu, care este extrem de pronun]at în unele situa]ii. Asistarea exagerat` a direc]iei va fi îns` de apreciat atunci când va fi nevoie de manevre complicate în mediul urban.

Dotări

Poate printre cele mai surprinz`toare aspecte pe care le-am întâlnit la Dokker au fost dot`rile tehnologice incluse în pachetul modelului testat. De la mufa auxiliar` [i portul USB pân` la sistemul pentru o utilitar`. Am avut o mic` problem` cu cotiera, care mai mult incomodeaz` schimbarea vitezelor [i tragerea frânei de mân`, a[a c` am preferat s-o ]in în pozi]ie vertical`. Spa]iul de picioare pentru pasagerii din spate m` a[teptam s` fie ceva mai mare, îns` nu e un aspect foarte de deranjant. A[ fi preferat totu[i s` existe mânere pentru pasageri sau ca stâlpii centrali s` fie acoperi]i pentru a evita posibile accidente. Cel mai mare plus l-a[ acorda deciziei de a muta comenzile pentru geamurile electrice în portiere. Amplasarea lor pe consola central` la Logan MCV era destul de incomod`, dar se pare c` inginerii Dacia au ascultat dolean]ele publicului [i au venit cu aceast` modificare. Scaunele sunt destul de confortabile, chiar [i dup` 600 de kilometri parcur[i într-o zi. Mi-a pl`cut [i ideea de înc`lzire în scaune, op]iune necesar` de multe ori, mai ales când vii înghe]at de pe pârtie.

Performanţă

}inuta de drum a lui Dokker este una civilizat` pân` la viteze de 120-130 km/h, prag dup` care zgomotul devine pu]in deranjant, îns` per ansamblu insonorizarea este una destul de bun`. Am fost pl`cut impresionat de motorul diesel 1.5 dCi, cu 90 CP, al c`rui comportament m-a f`cut s` în]eleg de ce a fost adoptat [i de Mercedes-Benz pentru noua clas` A. Am fost de asemenea mul]umit de cuplul motor de 200 Nm, care se atinge la 1.750 rpm. Raporturile destul de lungi ale transmisiei sunt binevenite în termen de consum, care s-a men]inut la 7-7,5 l/100km în ora[. În regim extraurban, Dokker a ob]inut un consum de sub 6 l/100km, o valoare redutabil` în raport cu competitorii s`i. Un alt plus a fost precizia timoneriei cutiei de viteze, schimbul realizându-se foarte lin [i pl`cut. Îns` unul dintre cele mai impresionante aspecte mi s-a p`rut suspensia. Pun]ile fa]` [i spate ale Dokker-ului s-au comportat exemplar la denivel`rile [i gropile caracteristice drumurilor noastre. Puntea fa]` este un Pseudo McPherson cu bra] inferior triunghiular [i bar` stabiliza-

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

DATE TEHNICE

Model testat: Dacia Dokker Laureate Cilindree: 1.461 cmc Motorizare: 90 CP

Cuplu/rpm: 200 Nm / 1.750 rpm Normă poluare: Euro 5

Transmisie: manuală 5 trepte

Viteză maximă km/h: 162 km/h Consum (l/100km) Urban / Extraurban / Mixt: 5.2 / 4.1 / 4.5 (declarat de producător)

Dimensiuni L x l x h mm: 4.363 x 1.751 x 1.814

Ampatament: 2.810 mm Masă proprie: 1.280 kg

Masă maximă: 1.854 kg Sarcină utilă: 600 kg

Volum portbagaj: 800 l Rezervor: 50 l

Preţ de pornire: 9.000 EUR (cu TVA) Preţ model testat: 13.600 EUR (cu TVA)

Bluetooth care s-a conectat foarte rapid. S` nu omitem senzorul de parcare destul de util pentru spa]iile înguste de pe str`zile Bucure[tiului. De apreciat este [i sistemul audio, care este mai mult decât decent pentru o utilitar`. La minusuri a[ trece butonul limitatorului de vitez` situat pe consola central`, în aceea[i pozi]ie ca cel pentru geamurile electrice la Logan. Func]ia de limitare a vitezei mi se pare oarecum inutil`, de[i ea este proiectat` pentru a economisi combustibil [i a-i împiedica pe [oferii cu „talpa mai grea” s`-[i fac` de cap.

Model

Dacia Dokker

Dacia Dokker Dacia Dokker

Dacia Dacia Dacia Dacia

Dokker Dokker Dokker Dokker

Versiune

Basic 1.6 85 CP

Ambiance 1.6 85 CP Ambiance 1.5 dCi 75 CP

Laureate Laureate Laureate Laureate

1.6 1.2 1.5 1.5

85 CP TCe 115 CP dCi 75 CP dCi 90 CP

Cod sistem

KBASIC M3 EM

KAMBIA M3 EM KAMBIA M4 EM

KLAURE KLAURE KLAURE KLAURE

M3 EM M0 EM M4 EM AL EM

Pentru flote, ar fi de preferat montarea unui sistem de limitare la care s` nu aib` acces [oferii. Tot la capitolul dot`ri mai pu]in inspirate a[ trece butonul central de la sistemul audio, care de[i poate e[ti sigur c` se folose[te pentru ajustarea volumului, afli surprins c` de fapt ajungi s` reglezi frecven]a postului de radio. Am amintit mai devreme scaunele înc`lzite, care mi se par o dotare binevenit`, dar s` nu uit`m [i de reglarea scaunului [i a volanului, doar pe în`l]ime ce-i drept, dar sincer vorbind, nu prea am v`zut utilitare cu volan reglabil [i pe adâncime. Per ansamblu, dot`rile din Dokker î]i las` impresia c` te afli într-o ma[in` pentru care ai pl`tit ceva mult decât pre]ul real al utilitarei Dacia.

Siguranţă

La capitolul sigurna]`, Dacia a fost nevoit` s` fac` unele compromisuri, dac` ne gândim c` Dokker este bazat oarecum pe modelul Lodgy, care a ob]inut trei stele la testele EuroNCAP. Monovolumul lansat în vara lui 2012 a fost aspru criticat de organiza]ia belgian` responsabil` de acordarea calificativelor pentru siguran]a vehiculelor, deci ne putem a[tepta la rezultate asem`n`toare [i pentru Dokker. Nu putem s` trecem îns` cu vederea faptul c` modelul utilitar este echipat cu ABS+EBD+AFU, centuri fa]` pretensionate [i airbag-uri frontale. Chiar dac` nivelul de echipare pentru siguran]` nu este excep]ional în compara]ie cu cel al competitorilor, fa]` de modelul precedent, Dacia a progresat foarte mult.

Normă de depoluare Euro 5

Euro 5 Euro 5

Euro Euro Euro Euro

5 5 5 5

Preț ta rif € fără TVA 7 258

8 226 9 677

9 194 10 323 10 645 10 968

P r eț ta ri f € cu TVA 9 000

10 200 12 000

11 400 12 800 13 200 13 600

foarte bine. Dac` lu`m, de exemplu, Fiat Doblo Combi cu o echipare similar`, modelul italian sare bine de 19.000 de euro, în timp ce alte modele noi ap`rute pe pia]`, precum Mercedes-Benz Citan sau Opel Combo Tour se duc chiar [i peste 20.000 de euro.

Concluzie

În aceste condi]ii, Dacia r`mâne un etalon de neegalat în Europa, iar inginerii români [i francezi care lucreaz` la proiectarea unor modele din ce în ce mai bine dotate [i mai performante, ]inând cont [i de buzunarele cump`r`torilor merit` tot respectul din partea noastr`. Dacia Dokker respect` filozofia constructorului pornit` în urm` cu pu]in timp caracterizat prin „revolu]ie”. Începând cu Lodgy, trecând pe la Logan [i Sandero [i terminând cu Dokker, Dacia a surprins lumea auto prin modul în care a reu[it s` ofere din nou ma[ini decente ca performan]e [i dot`ri la pre]uri excelente. Mai mult decât atât, dup` recent încheiatul test cu Dokker pot spune c` senza]ia general` este c` nu mai privesc Dacia cu aceea[i ochi. Imaginea produc`torului s-a schimbat radical în bine în ochii mei [i nu numai, [i asta datorit` raportului calitate/pre] la cel mai înalt nivel din clasa sa.

Preţ de achiziţie

Am ajuns [i la capitolul la care marca româneasc` este în continuare imbatabil` pe pia]a european` [i anume pre]ul de achizi]ie. Dokker începe de la 8.700 de euro în varianta de marf` [i de la 9.000 de euro în varianta pentru persoane. Modelul testat de noi dispune de echiparea Laureate, care ajunge la 13.600 de euro, TVA inclus`. Aceasta este îns` varianta de top a celui mai nou model utilitar Dacia. Motorizarea de 90 CP este disponibil` doar în aceast` variant`, îns` comparativ cu al]i competitori din clas`, Dokker st`

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

PIA}A DE TRANSPORT

de patru ori mai multe sH-uri

dEcâT VEhiculE noi în 2012 diferen]ele dintre vehiculele comerciale noi [i cele rulate, la capitolul înmatriculări în anul 2012, au fost printre cele mai accentuate din ultimii 10 ani. dacă aprofundăm un pic statisticile constatăm că aproape în toate segmentele din pia]a de vehicule destinate transporturilor, înmatriculările sH ajung să fie cu până de patru ori mai multe decât cele noi.

Text: cristian ionescu E-Mail: cristian.ionescu@transporter.ro

aptul c` cifrele totale de vehicule comerciale au continuat s` scad` [i în 2012, ne face s` ne punem un mare semn de întrebare cu privire la direc]ia în care se îndreapt` pia]a auto din România, mai ales dac` ne gândim c` nici anul precedent nu a fost unul str`lucit. În schimb, uitându-ne la înmatricul`rile de vehicule rulate, vom constata o diferen]` de pân` la patru ori mai mare fa]` de cele noi, acest raport fiind valabil pentru mai toate segmentele. Anul trecut a însemnat o cre[tere pentru SH-uri cu aproape 35%, fa]` de 2011. Nevoia acut` de înnoire a parcurilor auto din România nu pare s` se reg`seasc` [i printre operatorii de transport, majoritatea preferând s` mearg` pe vehicule mai vechi de 8 ani [i asta în condi]iile în care vârsta medie a parcului auto din ]ar` ajunge chiar la 11-12 ani. În aceste condi]ii este greu s` sper`m c` media de vârst` a vehiculelor comerciale din România se va schimba prea curând.

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

Utilitarele au avut cea mai mică scădere Unul dintre singurele segmente care a înregistrat cifre acceptabile fa]` de 2011 sunt utiliaterele pân` în 3,5 tone. Folosite de obicei de companiile de curierat [i distribu]ie, dar [i de micii întreprinz`tori, aceste vehicule au suferit o sc`dere de aproximativ 8 procente, dac` ne ghid`m dup` statisticile Direc]iei Regim Permise de Conducere [i Înmatricul`ri Vehicule (DRPCIV). Astfel, dac` în 2011 se înmatriculau 10.076 de vehicule noi, în 2012 s-a ajuns la doar 9.256 de unit`]i.

(Sursa: DRPCIV) Pe segmentul 3,5-6 tone sc`derea a fost mai accentuat`, astfel încât s-au înmatriculat doar 73 de unit`]i noi, spre deosebire de 2011, când se înregistrau 99 de astfel de vehicule. Lider de pia]` a fost Dacia, cu o cot` de pia]` de 21%, urmat de Ford (15%) [i Renault (11%).

(Sursa: DRPCIV)

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

PIA}A DE TRANSPORT

Camioanele au avut o cădere mult peste aşteptări

precum Ungaria, Finlanda, Danemarca, Slovacia sau Lituania, vedem c` niciuna dintre ele nu a sc`zut cu mai mult de cinci procente. Poate c` ar trebui s` arunc`m mai des un ochi în afar` pentru a vedea care sunt motivele pentru care aceste pie]e au reu[it s` limiteze sc`derile. Dar despre asta vom vorbi cu alt` ocazie. În România s-au înmatriculat în 2012 un num`r de 2.822 de camioane [i autospeciale noi, cu aproape 25% mai pu]in fa]` de cele 3.758, câte au fost înregistrate în 2011. Segmentul de camioane între 6-16 tone a cunoscut [i el o depreciere de aproape 40%, anul trecut înregistrându-se doar 227 de unit`]i, comparativ cu 2011, când s-au înmatriculat 370 de astfel de camioane.

(Sursa: DRPCIV)

De[i mai nimeni nu se a[tepta ca 2012 s` fie un an foarte bun pentru pia]a de camioane medii [i grele, în special din cauza „secetei” din construc]ii [i industrie, cifrele înregistrate au dezv`luit o contractare a pie]ei cu peste 20%. Cel mai des invocat motiv pentru aceast` c`dere a fost amânarea investi]iilor din partea transpor tatorilor pentru 2013, când se a[teapt` ca cererea pentru Euro 5 s` compenseze pentru perioada foarte slab`. Trendul descendent se observ` peste tot în Europa, deci nu ar trebui s` ne surprind` situa]ia din România atât de mult. Dac` arunc`m un ochi peste statisticile ]`rilor din Uniunea European`, vom observa c` majoritatea au înregistrat sc`deri: Germania -10%, Fran]a -8%, Spania -21%, Italia -30%. Îns`, dac` ar fi s` compar`m ]`rile cu pie]e asem`n`toare României în materie de volume,

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

În materie de vehicule rulate, cifrele au crescut în 2012, cum era [i normal având în vedere lipsa de cerere pentru modele noi. Totalul camioanelor rulate ajunge la aproape 9.000 de unit`]i, respectând astfel principiul universal de pe pia]a româneasc` a anului 2012, unde SH-urile au fost de patru ori mai numeroase decât vehiculele noi. Liderul de pia]` pentru vehicule noi a fost din nou MAN, cu peste 23% din cota de pia]`, urmat de Volvo Trucks (18%) [i DAF (16%).

(Sursa: DRPCIV)

Principiul SH-ului a fost respectat şi de remorci Singurul segment unde diferen]a dintre noi [i rulate nu a fost a[a de mare este cel al remorcilor, care au cunoscut o cerere în num`r de 5.728 de unit`]i noi, fa]` de cele 5.230 înregistrate ca

(Sursa: DRPCIV)

vehicule „la mâna a doua”. Pe de alt` parte, semiremorcile au ]inut s` resprecte tendin]a pie]ei de camioane, firesc, înregistrându-se 1.519 unit`]i noi [i 4.679 semiremorci uzate. Liderul de pia]`, devenit deja obi[nuit cu aceast` pozi]ie, a fost Schmitz Cargobull, cu o cot` de pia]` de peste 40%, urmat de Krone (22%) [i Schwarzmueller (6%), la distan]` destul de mare. Privind graficele nu putem s` tragem alt` concluzie decât c` pia]a de vehicule noi pierde din ce în ce mai mult teren în fa]a celei de vehicule rulate. Ar putea fi 2013 anul relans`rii pentru pia]a de vehicule comerciale din România? Mul]i spun c` da, unii sunt rezerva]i. Cert este c` atâta timp cât nu vor exista pachete de stimulare pentru economia întregii ]`ri, dezechilibrul enorm dintre vehiculele noi [i cele SH nu va face altceva decât s` creasc` în continuare. P

LEGISLA}IE

trei modificări importante în

codul Fiscal 2013

anul 2013 a debutat cu schimbări semnificative de natură fiscal`, cu impact atât în sectorul privat, cât şi pentru persoanele fizice. printre cele mai importante modificări aduse de codul Fiscal se numără cele legate de taxa auto, modalitatea de plată a tVa, gestionarea impozitului pe profit sau reţinerea impozitului din activităţi independente. cu aprobarea Fondului Monetar interna]ional, pe fondul accentu`rii presiunilor bugetare, Guvernul a aprobat, concomitent cu noul buget, o serie de modificări fulger, însă importante, ale codului fiscal - o nouă filozofie a fiscalităţii româneşti, cu scopul de a lărgi baza de impozitare, o noţiune corectă şi aplicabilă în orice economie sănătoasă. pe de altă parte, noile modificări se axează strict pe încasările pentru buget. Ştim cu toţii că avem nevoie de bani la buget, dar analiştii spun că actul normativ nu e gândit pentru creşterea economică.

Text: Loredana ciubotaru E-Mail: Loredana.ciubotaru@transporter.ro 48

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

oul Cod Fiscal prevede printre altele simplificarea modalit`]ii de impozitare a agricultorilor, persoane fizice, dar [i schimb`ri la modul de impozitare pentru firmele mici [i pentru gigan]ii care exploateaz` resursele naturale ale României. Începând cu 1 februarie 2013, limita veniturilor pentru care se intr` în sistemul microîntreprinderilor coboar` la 65.000 euro pentru microîntreprinderi [i persoanele juridice române pl`titoare de impozit pe profit, care la data de 31 decembrie 2012 îndeplineau condi]iile prev`zute de acest sistem de impunere.

IMM-urile plătesc impozit pe venit

Dac` pân` anul acesta, microîntreprinderile aveau de ales între a pl`ti impozit pe profit sau pe cifr` de afaceri, începând de anul acesta, vor fi obligate s` pl`teasc` impozit pe venit. A[adar, vor pl`ti taxe la stat indiferent de profit. Speciali[tii spun c` noile reglement`ri îi va afecta în primul rând pe cei care au o rat` a profitabilit`]ii sub 20%. A[adar, oricine care vrea s`-[i deschid` o afacere, fie ea cât de mic`, va trebuie s` pl`teasc` impozit de 3% pe cifra de afaceri, chiar dac` nu face profit. E [tiu faptul c` aceste IMM sunt cele care învârt economia unui stat, dar pe de alt` parte [tim [i c` aici se produce cea mai mare evaziune fiscal`. Dac` analiz`m situa]ia mai în adâncul problemei, este de observat faptul c` odat` impozitate veniturile, orice fel de cheltuial`, fie ea [i legat` de investi]ii va fi oprit` sau cel pu]in opturat`. Reprezentan]ii sindicatelor [i speciali[tii din domeniul economic sunt de p`rere c` aceste noi amendamente nu vor face altceva decât s` aduc` firme mici în pragul falimentului.

Toţi agricultorii vor plăti aceeaşi taxă pe culturi

vor fi incluse în noul program de impozitare, pentru c` firmele care lucreaz` în agricultur` vor pl`ti taxe pe profit. Dar s` lu`m cazul în care, a[a cum se tot întâmpl` de câ]iva ani încoace, vara este secetoas` [i culturile nu vor fi atât de b`noase precum se preconiza. Firmele din domeniu nu vor pl`ti impozitul pentru c` nu vor avea profit, dar fermierul (670.000 de agricultori) va pl`ti aceea[i sum` fix` stabilit` de stat, o sum` mic`, dup` cum declar` mai marii de la Guvern. O alt` problem` pe care o ridic` acest nou impozit este felul în care se declar` terenurile [i în care se pl`te[te pentru ele. “Modul de declarare şi de plată se face de către un agent fiscal la APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură n.r), acolo se declară şi se reţine impozitul din veniturile încasate de aceşti agricultori sub formă de subvenţie”, declară Ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu.

Situaţia Podului Calafat – Vidin reglementată

A fost adus în discu]ie [i Podul peste fluviul Dun`rea, CalafatO alt` noutate a Codului Fiscal este faptul c` vor fi introduse noi Vidin. Au fost introduse prevederi referitoare la stabilirea locului impozite pentru agricultori. Despre fiscalizarea agriculturii s-a tot opera]iunilor. Astfel, pentru a fi clar unde vor avea loc aceste opevorbit, dar abia acum, Guvernul a luat decizia c` nu e corect ca un ra]iuni impozabile privind între]inerea sau repararea podului de fermier care are în proprietate peste 2 ha de teren agricol s` nu frontier`, s-a hot`rât ca frontiera teritorial` s` fie considerat` ca pl`teasc` niciun fel de impozit pe profit, s` nu pl`teasc` niciun fel fiind la mijlocul podului, pentru livr`rile de bunuri, prest`rile de de contribu]ie social`. A[a c` reprezentan]ii Ministerului de Agri - servicii, achizi]iile intracomunitare [i importurile de bunuri. Pentru cultur` [i cei de la Finan]e au hot`rât s` pun` un impozit pe cultur`, perceperea taxei de trecere a podului, toat` lungimea podului se un fel de impozit forfetar, adic` o tax` fix` pentru cultura de grâu consider` parte a teritoriului României, pentru c`l`toriile dinspre sau pentru cea de porumb. Statul va fi cel care va stabili în fiecare România spre Bulgaria [i parte a teritoriului Bulgariei, pentru an, profitul pe fiecare hectar de teren. A[adar, doar persoanele fizice c`l`toriile dinspre Bulgaria spre România.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

LEGISLA}IE

controversa auto în 2013:

Taxa dE MEdiu proiectul noului timbru de mediu a răvăşit piaţa auto, transportatorii şi toţi şoferii în general, aducând cu sine poziţii pro şi contra. această nouă taxă auto se va plăti o singură dată pe toată durata de viaţă a autovehiculului şi se aplică pentru cele de tip M1, destinate transportului de persoane care au, în afara locului pentru şofer, cel mult opt scaune. totu[i, noul timbru de mediu se pare că nu respectă întocmai ideea că cel care poluaeză mai mult plăteşte mai mult.

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

Text: aLexandra ŞteFan E-Mail: aLexandra.steFan@transporter.ro oua formul` de calcul, reintrat` în vigoare de la 1 ianuarie 2013, duce la o cre[tere de aproximativ10% a sumei de plat` pentru ma[inile Euro 4 [i Euro 3 [i la o sc`dere cuprins` între 60% [i 90% pentru ma[inile Euro 2, Euro 1 [i non-euro.Taxa va r`mâne aceea[i pentru ma[inile Euro 5, în timp ce pentru Euro 6, ma[ini hibride [i electrice, nu va fi perceput`.

Premisa se vrea simplă, concluziile…

Ba e albă, ba e neagră…

Cu privire la modific`rile aduse în formula de calcul, mul]i sunt de p`rere c` acestea vor da und` verde la importul de autovehicule mai vechi de 15 ani, îns` exist` [i cei care apreciaz` ini]iativa, considerând c` aceste ma[ini vechi au o durat` scurt` de func]ionare [i vor polua pentru un interval mai mic de timp. În tab`ra pro - modificare circul` [i argumentul conform c`ruia importurile masive de autovehicule second-hand vor fi de acum descurajate, dat fiind faptul c` segmentul unde se înregistreaz` cele mai multe importuri este Euro 3, Euro 4, segment unde chiar a crescut valoarea taxei. Pozi]iona]i în favoarea acestei formule, conduc`torii Asocia]iei Produc`torilor [i Importatorilor de Automobile (APIA) transmit public p`rerile apreciative. Ei sunt de p`rere c` principiile proiectului privind timbrul de mediu sunt corecte, m`surabile [i elimin` confuziile. Totodat`, declar` c` înnoirea parcului auto din România este un obiectiv strategic, vârsta medie a acestuia fiind de 11-12 ani, mai mare decât cea din Uniunea European` (aproximativ opt ani) [i c` noul program sus]ine aceast` înnoire. Mai exact, în România exist` 932.000 de automobile mai vechi de 20 de ani, 1,3 milioane de automobile cu vechimea cuprins` între 6 [i 10 ani [i doar 640.000 cu maximum doi ani vechime, potrivit datelor APIA.

Directorul autovit.ro, Attila Okany, a declarat pentru Transporter c` este convins de faptul c` pia]a de SH va fi afectat`.

O p`rere mai degrab` neutr` vine din partea directorului general al AAA Auto, cel mai mare dealer de autovehicule secondhand din ]ar`, Eugen M`ciuc`, care consider` c` modific`rile nu sunt majore. „Practic, pentru vehiculele Euro 5, Euro 6 formula de calcul a rămas la fel, pentru cele Euro 3 şi Euro 4 este o creştere uşoară, deoarece pe acest sector este înregistrat volumul cel mai mare de second-handuri. În ceea ce priveşte maşinile Euro 2, Euro 1 sau non-euro, ele nu mai sunt un business, deoarece au o vechime de 13-14 ani şi nu mai pot reprezenta un profit pentru nimeni, nemaiavând viaţă lungă”, comentează pentru Transporter Eugen Măciucă.

Directorul AAA Auto consider` un non-sens ca taxa de mediu s` fie mai mare decât valoarea ma[inii, a[a cum se întâmpla pân` acum când, spre exemplu, un autoturism valora 1.000 de euro, iar taxa pentru el ajungea la 5.000 de euro.

„Din experienţa noastră putem garanta că se vor aduce autovehicule Euro 1 şi Euro 2 în număr foarte mare. Când zic asta mă bazez pe un experiment anterior trăit în anul 2010. Atunci taxa era mică pentru maşinile Euro 2 şi oamenii au adus multe astfel de vehicule din anii ’90, care costau foarte puţin, de la 300 la 700 de euro”, ne-a explicat Attila Okany.

El este de p`rere c` românul, posesor de Dacia 1300 î[i va schimba autovehiculul tot cu unul ieftin, adus, mai ales din ]`ri precum Germania. De partea combatan]ilor se afl` îns` [i sindicali[tii de la Dacia, care se îngrijoreaz` la ideea aplic`rii noii taxe auto pe motiv c` aceasta va determina sc`derea vânz`rilor de autoturisme noi în 2013 [i va avea consecin]e negative asupra salaria]ilor. Sindicali[tii fac apel c`tre Guvern, c`ruia îi cer s` analizeze în mod corect implica]iile timbrului de mediu asupra industriei române[ti constructoare de autoturisme. Ini]ial, directorul general Dacia ceruse chiar dublarea taxei auto pentru vehiculele Euro 3 [i Euro 4. Conducerea produc`torului autohton de autovehicule sus]ine c` introducerea normei Euro 5 a însemnat investi]ii mari pentru fabrican]i, tocmai pentru a reduce emisiile, iar noua formul` nu vine deloc în sprijinul acestora.

Transportatorii, trataţi ca până acum

Pentru transportatori situa]ia pare c` nu se va schimba anul acesta în ceea ce prive[te taxa de mediu. Chiar dac` unii dintre ei au sperat ca noile decizii ale Ministerului Mediului [i Schimb`rilor Climatice s` îi vizeze, [oferii de camioane, autocare sau microbuze, vor achitata în continuare actuala tax` auto de prim` înmatriculare, pân` când se va ajunge la o nou` hot`râre. A[adar, Legea 9/2012 se va aplica în continuare pentru sectorul de vehicule comerciale, deoarece timbrul de mediu va putea fi introdus [i pentru acestea numai dup` ce va fi returnat` acciza din carburan]i conform modelului european. Mai mult, o formul` corect` a acestei taxe are nevoie de o analiz` ampl` [i transparent`, conform Confedera]iei Na]ionale Rutiere.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

pErForManţa cErE sacriFicii

PIA}A DE TRANSPORT

TRANSPORTUl AGABARITIC o provocare și mai mare pe timpul iernii când cei mai mul]i dintre noi sunt preocupa]i de alegerea destina]iilor pentru vacan]ă sau planificarea escapadelor la schi, există oameni care în loc de distrac]ie în zăpadă [i vin fiert sunt ocupa]i cu transportul pe drumurile patriei a mii de tone de componente cu dimensiuni enorme. 52

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

Text: cristian ionescu E-Mail: cristian.ionescu@transporter.ro n afaceri în general, subiectul vacan]` este de mult ori unul tabu pentru c` indiferent de perioada anului, trebuie s` existe oameni care sunt dispu[i s` se dedice meseriei lor în a[a fel încât s` r`mân` competitivi [i s` fie cu un pas înaintea celorlal]i. Nu spun acum c` nu trebuie omul s` mai aib` [i pauze, ar fi absurd, pentru c` nu suntem nici ma[in`rii, nici masochi[ti, dar câteodat` trebuie s` fim dispu[i s` facem anumite sacrificii pentru ca lucrurile s` mearg` în direc]ia pe care ne-o dorim. Transportatorii nu prea au cuvântul „vacan]`” în vocabular [i asta deoarece nevoie de transport exist` tot timpul, indiferent c` ninge, plou` sau c` se apropie „sfâr[itul lumii maya[ilor”. Firmele de transport performante sunt mecanisme bine puse la punct, care ruleaz` asemenea unui metronom, cel pu]in a[a scrie la carte [i chiar dac` unii ar putea spune c` sunt subiectiv, eu spun c` avem exemple de companii în România care chiar fac lucrurile „ca la carte”, indiferent de perioada

anului în care se afl`. [i acum hai s` fim serio[i, în zilele în care tr`im când comenzile sunt din ce în ce mai pu]ine, ar trebui s` fii nebun s` refuzi un contract pe motiv c` nu sunt condi]ii atmosferice favorabile sau c` ne afl`m în perioada s`rb`torilor.

„Întotdeauna există o soluţie” spune o vorbă...

Este evident c` nu e pl`cut s` transpor]i marf` pe timp de iarn`, cu atât mai mult dac` marfa const` în componente de dimensiuni de aproape 10 metri diametru [i sute de tone greutate. Pe lâng` obi[nuitele obstacole de pe drumurile noastre înguste [i aglomerate, iarna intervin [i eternii du[mani ai transportatorilor: poleiul [i z`pada. Dup` o discu]ie cu directorul departamentului de transport al companiei austriace Felbermayr, Marius Tudose, am aflat ce înseamn` perioada decembrie-ianuarie pentru un transportator obi[nuit cu „greul”. În urm` cu [ase luni a fost contractat pentru compania Walter Tosto, un lot de marf` ce a sosit din Ortona pe mare, în portul Constan]a tocmai la sfâr[itul lunii decembrie. Compania italian` Walter Tosto produce echipamente industriale pentru sectorul de petrol [i gaze [i a preluat Fabrica de Echipamente [i Componente Nuclearo-Energetice din Bucure[ti (FECNE) în anul 2012 de la Romenergo. Valoarea tranzac]iei s-a ridicat la [apte milioane de euro, iar italienii au în plan investi]ii în valoare 30 de milioane de euro în fabric`. „Au fost peste 1.300 de tone de marfă, care au fost descărcate într-o zi, încărcate pe opt trailere care au plecat imediat spre fabrica FECNE din Bucureşti. Restul de 16 piese au rămas în port, stocate până după sărbători. Acestea din urmă au reprezentat greul”, a precizat Marius Tudose.

Echipele transportatorului au fost prezente în port chiar pe 1 ianuarie pentru transportul pieselor r`mase. A fost vorba de capace cu 9,15m diametru, destinate rezervoarelor de gaze lichefiate. „Provocarea pentru noi a constat în transportul direct rutier între portul Constanţa şi Bucureşti. Pentru asta ne-am pregătit din timp: am efectuat studiul de traseu alegând ruta optimă, indentificând obstacolele şi procedura de transport pentru ducerea la bun sfârşit a proiectului. Datorită lăţimii mari, în multe locuri s-a trecut la limită printre stâlpii de iluminat şi copaci”.

Transportul cu cea mai mare lăţime pe ruta Constanţa-Bucureşti Pentru acest transport a fost nevoie de demontarea a peste 200 de indicatoare înc` de la bun început. O echip` s-a ocupat de aceste opera]iuni înaintea convoiului, în timp ce alta urma în spate pentru repunerea indicatoarelor pe pozi]iile ini]iale. „Pentru trecerea peste turisme, piesele au fost înălţate cu 40 cm folosindu-ne de grinzi metalice speciale şi, în plus, am ales să folosim trailere speciale cu suspensie hidraulică, cu care am putut supraînălţa platforma cu încă 40 cm”.

Transportatorul a fost sprijinit de Poli]ia Rutier` [i de 8 echipaje de escort` civil`, care au stabilit locurile fixe de oprire pe traseu, în vederea bloc`rii, dirij`rii [i fluidiz`rii traficului. La primul transport s-au folosit dou` trailere în convoi cu care s-a mers de la 6:00 diminea]a pân` la 24:00, în timp ce la cel de-al doilea transport, care a avut loc la dou` zile diferen]`, s-a plecat la 6:00 diminea]a din port [i s-a ajuns seara la 22:00. „Astfel am realizat, în opinia noastră, transportul cu lăţimea cea mai mare pe această rută, 9,15 m”, a concluzionat Marius Tudose. Felbermayr este unul dintre cei mai importan]i transportatori pe domeniul agabaritic de la noi [i chiar din Europa. Activitatea companiei se axeaz` [i pe lucr`ri de mentenan]` pentru diverse obiective, precum rafin`rii, fabrici sau turbine eoliene. Felbermayr utilizeaz` dou` nacele Palfinger, cu în`l]imea de 103 metri [i o sarcin` de 650 kg, la ora actual` existând doar cinci astfel de exemplare în Europa. Compania de]ine în total 60 de macarale [i nacele în parcul auto, iar 75% dintre ele lucreaz` non-stop. „Anul 2013 nu are semne foarte bune, dar este devreme să ne pronunţăm. Este sigur, însă, că vom continua să fim foarte activi pe partea de mentenanţă, dar vom avea investiţii şi în echipamentul de transport”.

Pentru început , compania are în plan achizi]ia unui vesselbridge, marca Goldhofer, precum [i dezvoltarea departamentului de mut`ri hidraulice. Felbermayr România a avut în 2011 o cifr` de afaceri de aproape 18 milioane de euro. Anul 2012 a însemnat o cre[tere u[oar` a acestei cifre.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

AFTER-SALES

liBEr la iTp

în toate ţările ue

În încercarea de a diminua numărul accidentelor rutiere grave, provocate de defecţiunile tehnice ale autovehiculelor, comisia europeană ia în calcul schimbarea „regulilor de joc” în ceea ce priveşte efectuarea inspecţiilor tehnice periodice (itp) pentru maşini şi introducerea obligativităţii acestora la motociclete şi scutere. astfel, transportatorii ar putea efectua inspec]iile tehnice în orice ]ar` membr` a uniunii europene. Text: roxana Farc E-Mail: roxana.Farc@transporter.ro iguran]a vehiculelor este un element de baz` al securit`]ii rutiere. Potrivit statisticilor îns`, la nivel european, în fiecare zi mor cinci persoane în accidente rutiere generate de diverse probleme tehnice. Mai mult, în cazul motocicletelor [i a scuterelor, cu dou` sau trei ro]i, nu exist` o legisla]ie unitar` privind inspec]iile tehnice. În mai multe state, precum Belgia, Bulgaria, Cipru, Finlanda, Fran]a, Grecia, Irlanda, Malta, Olanda [i Portugalia, verific`rile periodice nici m`car nu sunt obligatorii.

Să armonizăm regulamentul

Procedura legal` st` cam în felul urm`tor: dac` ai înmatriculat autoturismul într-o ]ar`, el va trebui s` respecte normele legale ale verific`rii tehnice specifice statului respectiv. În plus, verific`rile sunt introduse într-o baz` de date care apar]ine autorit`]ii ce supervizeaz` aceast` activitate, RAR în cazul României. Motivul pentru care Consiliul European de Transport a depus propunerea de armonizare a regulamentului privind inspec]ia periodic` a vehiculelor pe teritoriul UE deriv` din dorin]a de a

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

Statisticile arată că cinci persoane mor în fiecare zi în accidente generate de autovehicule ce au diferite probleme tehnice.

Comisia Europeană vrea controale tehnice anuale pentru vehiculele cu o vechime mai mare de şase ani.

În Germania, 5% din numărul total de accidente sunt cauzate exclusiv de defectele tehnice ale vehiculelor. diminua num`rul accidentelor rutiere. Prin urmare, Consiliul European pentru Transporturi a redactat o serie de noi reguli, ce vor fi supuse dezbaterii [i votului în Comisia European`. Principala propunere se refer` la introducerea obligativit`]ii ITP pentru „motoare”, la nivelul Uniunii Europene. Dar se are în vedere [i schimbarea „regulilor de joc” pentru autovehicule. Astfel, comisarul european pentru Transporturi solicit` controale tehnice anuale pentru automobilele mai vechi de 6 ani (în momentul de fa]`, conform legii, trebuie f`cute la intervale de 2 ani, inclusiv în România), în care s` se ]in` cont [i de num`rul de kilometri al acestora [i, implicit, de uzur`. Pentru ma[inile noi îns`, se propune ITP dup` primii 4 ani [i, apoi, dup` înc` doi. Propunerea ]inte[te s` reduc` pân` la jum`tate num`rul accidentelor pân` în anul 2020. În plus, aceasta are rolul de a contribui [i la reducerea emisiilor nocive din transportul rutier, care are direct` leg`tur` cu vechimea [i între]inerea vehiculelor. În cazul în care propunerea Consiliului se va aproba, vehiculele vor fi periodic testate pentru a demonstra c` „î[i merit` locul pe [osea”. Tot din aceast` cauz`, vehiculele comerciale vor fi supuse unor

inspec]ii ad-hoc, pe marginea drumului pentru a verifica validitatea ITP-ului – acest lucru va fi posibil oriunde pe teritoriul UE.

Inspecţii mai riguroase, accidente mai puţine

În urm` cu câ]iva ani, DEKRA (Asocia]ia German` de Inspec]ie a Vehiculelor – care este totodat` a treia cea mai mare astfel de companie din lume) a f`cut un studiu pe aproape 16.000 de accidente rutiere – petrecute pe teritoriul Germaniei –, din care a rezultat c` 5% din num`rul total de incidente au fost cauzate exclusiv de defectele tehnice ale vehiculelor. Raportul relev` faptul c` 24,6% dintre vehiculele implicate în accidente aveau defecte serioase, iar dintre acestea, aproximativ jum`tate au fost produse din cauz` c` automobilele au avut probleme cu frânele, 23% dintre ele au avut probleme cu anvelopele, iar 25% cu suspensiile. Studiul a mai ar`tat c` în cazurile vehiculelor care au avut anvelopele problematice, situa]ia a fost cauzat` de între]inerea necorespunz`toare.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

AFTER-SALES

În concluzia raportului, DEKRA a men]ionat c` vehiculele cu probleme la sistemul de frânare au cauzat 3% din totalul num`rului de accidente, iar cele cu defecte la anvelope au fost responsabile pentru 1,5% din incidente. Poate c` studiul de pe teritoriul german nu sperie la capitolul cifre, dar rapoartele întocmite de Comisia European` indic` faptul c` defectele tehnice sunt responsabile pentru pentru o bun` parte din accidentele rutiere. Mai ridic` procentajul [i ]`rile în care ITP-ul nu se face întotdeauna „pe bune”. Astfel, potrivit unui document emis în iulie 2012 de Comisia European`, o analiz` realizat` de institu]ie a permis identificarea unei probleme serioase în cadrul actualului sistem ITP din Europa: în trafic exist` prea multe vehicule cu defec]iuni tehnice. O serie de studii vin în sprijinul acestei afirma]ii, indicând faptul c` aproape 10% din autovehiculele aflate în circula]ie în orice moment dat au o defec]iune care ar determina respingerea lor la ITP. În plus, multe defec]iuni tehnice care pot afecta în mod serios siguran]a vehiculului (în principal în leg`tur` cu componentele electronice de siguran]` precum ABS [i ESC) nici m`car nu sunt verificate în cadrul inspec]iilor tehnice periodice derulate conform actualelor norme.

În urm` cu un an, Ministerul Transporturilor împreun` cu RAR (Registrul Auto Român) au sus]inut într-o reuniune din cadrul Consiliului Uniunii Europene necesitatea introducerii în legisla]ie a unei prevederi care s` permit` efectuarea ITP [i în state diferite de cel în care a fost înmatriculat autovehiculul. Atunci îns` propunerea nu a avut sus]inere. Acum, pe lâng` propunerea formulat` de Consiliu, mai exist` [i asocia]iile de profil care sus]in acest demers. Spre exemplu, Uniunea Na]ional` a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) [i Uniunea Interna]ional` a Transporturilor Rutiere (IRU) declar` c` armonizarea prevederilor ce ]in de Inspec]ia Tehnic` Periodic` în rândul statelor membre ale UE este necesar`. Potrivit acestora, aceasta ar conduce în cele din urm` „la ridicarea standardelor [i la înmul]irea beneficiilor pentru operatorii de transport”. În raport cu situa]ia actual`, UNTRR [i IRU sus]in aprobarea noului regulament care s` con]in` nominalizarea procedurilor a ITP [i obligativitatea statelor membre de a adopta un control tehnic armonizat, bazat pe sisteme de control cu diferite niveluri de echipamente [i informa]ii.

„Defec]iunile tehnice au o contribu]ie major` la producerea accidentelor: se estimeaz` c` ele sunt responsabile pentru 6% din totalul accidentelor, adic` pentru 2.000 de decese [i mult mai multe r`niri în fiecare an. În egal` m`sur`, defec]unile tehnice determin` cre[terea emisiilor (CO, HC, NO, CO2 etc.) cu aproximativ 1,2% [i 5,7% în medie, ajungându-se la o cre[tere de 20 de ori în cazul anumitor vehicule”, se arat` în documentul CE.

Una dintre problemele cu care se confrunt` segmentul auto din România o reprezint` [paga – prezent` de fapt în orice domeniu care necesit` controale, avize sau aprob`ri oficiale. {i, în ciuda faptului c` Inspec]ia Tehnic` Periodic` nu reprezint` un moft al autorit`]ilor,

O reglementare dorită demult

Problema cu care se confrunt` mai mul]i posesori de automobile este legat` de faptul c` vehiculele înmatriculate în România nu pot beneficia de inspec]ia tehnic` efectuat` pe teritoriul altui stat din UE. Momentan, directiva existent` nu permite ca avizele ITP ob]inute într-o ]ar` diferit` de cea în care este înmatriculat vehiculul s` fie recunoscute. {i, dac` în situa]ia ma[inilor personale lucrurile pot fi simplificate – în sensul c` po]i efectua ITP-ul înaine de expirare, pentru a evita invaliditatea acesteia pe teritoriu str`in, în cazul operatorilor de transport ale c`ror vehicule activeaz` perioade îndelungate în afara României lucrurile sunt mai complicate. Tocmai de aceea transportatorii de marf` cer de ceva timp armonizarea legisla]iei.

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

Aviz ITP „din ochi”

ci ar trebui s` reprezinte o condi]ie obligatorie pentru participarea în trafic, avizul poate fi luat f`r` probleme, mai ales în cazul în care vehiculul nu are probleme b`t`toare le ochi. Poate de aceea pe str`zile patriei circul` [i automobile care ar ar`ta mai bine într-un „cimitir al ma[inilor”. Unii nici nu se mai feresc s` spun` clar c` „acolo î]i d` avizul cu 150 de lei”. Lucrurile astea se [tiu deja. În mod normal, tariful standard pentru ITP se situeaz` undeva între 60 [i 250 de lei, lucru care depinde de loca]ie [i de tipul vehiculului. Amenda îns` nu ar trebui s` fie privit` cu non[alan]`. Cei care sunt prin[i cu ITP-ul expirat sau neefectuat primesc 600 de lei, 4 puncte penalizare, li se suspend` certificatul autovehiculului, dup` care sunt nevoi]i s` pl`teasc` 160 de lei la RAR, pentru redobândirea acestuia. Dar, asta se pare c` nu îi sperie pe participan]ii în trafic, fie ei posesori de turisme sau de vehicule comerciale. A[adar, problema se afl` de fapt în mâna autorit`]ilor, care este imposibil de crezut c` nu sunt con[tiente de situa]ie. }inând cont de aceast` realitate, poate ideea de a face ITP-ul în alte ]`ri este cu atât mai mult o ini]iativ` ce merit` sus]inut`, mai ales dac` plec`m de la premisa c` peste hotare lucrurile se fac cu mai mult sim] de r`spundere. Periodicitatea efectu`rii inspec]iei tehnice periodice în func]ie de categoria vehiculelor este urm`toarea: autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conduc`torului, mai mult de 8 locuri

pe scaune - la 6 luni; autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conduc`torului, cel mult 8 locuri pe scaune - la 2 ani; autovehicule utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi, în regim de închiriere [i pentru înv`]area conducerii auto - la 6 luni, [i autovehicule speciale ambulan]` - la un an; autovehicule destinate transportului de m`rfuri, având o mas` total` maxim` autorizat` mai mare de 3.500 kg - la un an; remorci [i semiremorci având o mas` total` maxim` autorizat` mai mare de 3.500 kg - la un an; autovehicule cu cel putin 4 ro]i, destinate transportului de m`rfuri, având o mas` total` maxim` autorizat` care nu dep`[e[te 3.500 kg, cu excep]ia tractoarelor - la 2 ani; remorci [i semiremorci având o mas` total` maxim` autorizat` care nu dep`[e[te 3.500 kg - la 2 ani; motociclete, mopede, autovehicule cu 3 ro]i si cvadricicluri - la 2 ani;

Singura ]ar` din Europa care are o politic` mai strict` în ceea ce prive[te reviziile tehnice este Letonia, unde ITP-ul este obligatoriu în fiecare an, atât pentru ma[ini, cât [i pentru motociclete. Criterii care ar trebui s` duc` automat la neacordarea avizului ITP: Probleme de vizibilitate – parbrizul prezint` fisuri, folie auto neautorizat`, [terg`toare nefunc]ionale etc.; Seriile (de motor sau caroserie) nu corespund cu cele trecute \n actele ma[inii; Probleme la sistemul de frânare; Lipsa unor accesorii importante din dotarea vehiculului: extinctor, trus` medical`, triunghi reflectorizant; Probleme la sistemul de direc]ie; Piese sau caroserie ruginite; Faruri, stopuri, alte lumini principale nefunc]ionale; Probleme la suspensii [i articula]ii (scurgeri, uzur` mare, joc etc); Lipsa centurilor de siguran]` prev`zute de lege; Nerespectarea normelor de poluare.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

AFTER-SALES

românia cu suişuri şi coborâşuri

pE sEgMEnTul piEsElor auTo

La mijlocul lui 2012, cei din industria pieselor şi componentelor auto nu se arătau mulţumiţi, dar nici dezamăgiţi de cum merge piaţa. deşi mulţi dintre ei credeau cu tărie în faptul că vânzările nu vor avea acelaşi volum cu cel din anul precedent, sperau că sfârşitul lui 2012 va mai echilibra balanţa. din păcate însă, industria pieselor auto a înregistrat o scădere de aproximativ 5%. Text: roxana Farc E-Mail: roxana.Farc@transporter.ro auzele vânz`rilor mai slabe sunt diverse, dar sunt generate de client [i tendin]ele lui de cump`rare. În plus, din punct de vedere economic, 2012 a fost mai slab decât 2011 pe întregul segment auto. România reprezint` o pia]` atractiv` pentru produc`torii de piese, sisteme [i componente auto. În plus, avem propriile companii na]ionale care au contribuit major la dezvoltarea acestui segment din industria auto, segment care în ciuda impresiei colective are o cifr` de afaceri de aproximativ dou` ori mai mare decât cea rezultat`

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

din produc]ia vehiculelor. De[i nu exist` cifre oficiale, în urm` cu doi ani pia]a de piese auto originale [i aftermarket din România era estimat` undeva la un miliard de euro.

Nu există „clasă de mijloc”

Industria auto din România beneficiaz` destul de mult de pe urma pozi]iei geografice a ]`rii, lucru care le ofer` investitorilor încredere într-o cre[tere pe termen lung. {i, potrivit acestora, pia]a este caracterizat` în prezent de dou` mari tipologii: descurc`re]ii, segment compus din produc`torii de echipamente originale de lux [i cei care au o prezen]` puternic` la nivel global, [i supravie]uitorii, mai exact, produc`torii de echipamente originale care sunt axa]i pe volume sau de]in doar reprezentan]e regionale.

Cu toate acestea, România devine din ce în ce mai activ` pe segmentul pieselor auto, iar dovada o reprezint` investi]iile viitoare [i interesul unor companii de a opera în România.

va extinde fabrica din Timi[oara, investind 55 de milioane de euro. În cadrul noii uzine se vor produce [i dezvolta module de control [i com-

Producătorii investesc în România

Unul dintre cei mai dinamici, dar [i cei mai mari produc`tori de piese [i componente auto prezen]i în România este Delphi. Compania are peste 12.000 de angaja]i în cele patru fabrici deschise la noi – Sânnicolau Mare, Ineu [i Moldova Nou` (unde sunt produse sisteme de distribu]ie electric` [i electronic`), [i noua fabric` din Miroslava (Ia[i), în care au fost investi]i 100 de milioane de euro, unde se produc componente pentru sisteme de injec]ie diesel. HELLA Group, lider mondial în furnizarea de componente pentru iluminat auto [i electronic`, a anun]at anul trecut c` în 2013

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

AFTER-SALES

4 milioane de euro. Demararea noii produc]ii reprezint` o etap` important` pentru continuarea planurilor de dezvoltare ale uzinei Hutchinson din Bra[ov, mai ales din moment ce compania vrea s`-[i m`reasc` portofoliul de clien]i de pe pia]a intern`.

Stagnare în 2013

Marile companii nu se a[teapt` la o revenire a pie]ei în anul 2013. Cel mai optimist scenariu, în opinia lor, este ca pia]a s` stagneze.

Dar luând în calcul contextul economic global [i pe cel politic instabil din România, furnizorii î[i fac calculele în a[a fel încât m`car s` nu ias` în pierdere. CEO-ul furnizorului de piese german ZF, Stefan Sommer, declara c` dup` sc`derea serioas` din ultimul trimestru al anului 2012, compania se a[teapt` ca în 2013 s` se p`streze aceea[i tendin]`. Compania nem]easc` a fost afectat` foarte mult [i din cauza sc`derii livr`rilor de vehicule comerciale. O alt` companie care a recunoscut faptul c` anul 2012 a fost unul dificil pentru afaceri este Knorr-Bremse, lider pe plan mondial în produc]ia de sisteme de frânare pentru vehicule feroviare [i utilitare. Totu[i, compania a înregistrat vânz`ri de peste 4 miliarde de euro, lucru care a însemnat o cre[tere de 1% fa]` de anul 2011. {i, în ciuda faptului c` anul nu este privit cu optimism, dup` cum am men]ionat, exist` companii care pl`nuiesc s`-[i extind` activitatea sau chiar capacitatea de produc]ie de pe pia]a din România.

O piaţă instabilă şi clienţi nehotărâţi

Una dintre problemele cu care se confrunt` produc`torii, dar [i distribuitorii de piese din România este legat` de contextul politic instabil. Faptul c` legisla]iile nu sunt puse la punct, c` oamenii politici se schimb` atât de des, încât ajung s` uite de problemele care trebuie solu]ionate rapid, afecteaz` automat [i climatul economic, dar mai ales tendin]a cump`r`torilor. În momentul în care pia]a nu este sigur`, clientul nu poate fi nici el decis s` achizi]ioneze sau s` investeasc`.

ponente electronice, cum ar fi senzori pentru utilizarea pedalelor de accelera]ie sau actuatoare pentru motoare. O alt` investi]ie pl`nuit` tot pentru anul în curs vine din partea Hutchinson România, companie care se preg`te[te de o nou` extindere a fabricii de la Bra[ov, investind

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

Pe de alt` parte, furnizorii autoriza]i sunt nevoi]i s` „se lupe” [i cu Dorel, care insist` s`-[i peticeasc` singur flota, în propria curte, utilizând piese contraf`cute. {i cum statisticile arat` clar c` transportatorii români prefer` s` investeasc` în SH-uri, în mod sigur ace[tia nu vor apela la piese de lux. Din p`cate, [tim c` banii, mai

exact lipsa lor, împing cump`r`torii s` fac` compromisuri, dar poate lucrurile ar sta diferit în cazul în care ar exista o legisla]ie mai s`n`toas`.

Liberalizarea pieţei pieselor auto – o necesitate

În 2011, primii care au deschis oficial o discu]ie legat` de liberalizarea pie]ei pieselor auto din România au fost cei din Asocia]ia Distribuitorilor de Piese din România (ADPAR), înfiin]at` în 2010.

În memoriul întocmit de membri, se stipula clar faptul c` liberalizarea pie]ei pieselor auto este o necesitate, deoarece „în decurs de zece ani, costurile de mentenan]` a unui autovehicul însumeaz` o dat` [i jum`tate pre]ul de la momentul actual al achizi]iei acestuia”.

Liberalizarea ar însemna permiterea unei concuren]e reale între juc`torii din domeniu [i eliminarea scuzei pe care o folosesc produc`torii – c` prin umflarea pre]ului unei piese î[i scot în timp costul investi]iei.

{i, semn c` lucrurile se mi[c` în direc]ia în care trebuie, aproape de sfâr[itul anului trecut, Consiliul Concuren]ei a declarat c` pia]a pieselor auto din România ar putea fi liberalizat` în totalitate cât de curând, ca urmare a aprob`rii unui proiect de lege care prevede ca [i piesele vizibile, situate la exteriorul automobilului (portier`, faruri, oglind` etc.), pot fi fabricate [i vândute f`r` aprobarea produc`torului vehiculului. În plus, exist` o recomandare a Comisiei Europene privind liberalizarea pie]elor pieselor auto de schimb de la exteriorul ma[inii, dar statele au posibilitatea de a decide dac` o aplic` sau nu. P

ADVERTORIAL

SC AUTO-TRUCK SRL este o societate privatã cu capital integral românesc înfiinţatã în 2001 şi are ca obiect de activitate comerţul cu piese auto pentru autocamioane, semiremorci şi axe.

www.perne-de-aer.ro

Deviza noastrã este: “PRElUĂM PROBlEME-PASĂM SOlUŢII”. Societatea noastrã este cunoscutã pe piaţa din România ca şi distribuitor de perne de aer AIRCOMFORT, AIRTECH, RUBBER-MASTER.

Componentele de caroserie, elementele optice şi oglinzile, într-o gamã foarte variatã, fac parte din stocul nostru permanent.

Din 2011, suntem distribuitori gama Breckner Germany, pentru piese de camioane:

• pl`cu]e frân`; • discuri frân`; • camere frânare; • componente etrier; • role întinz`toare; • discuri ambreiaj; • diagrame; • chingi ancorare; • filtre ulei, aer, combustibil; • coliere; • becuri.

www.breckner-auto.ro

Sisteme de încãlzire cabinã

Distibuţia pieselor comercializate de noi se realizezã prin intermediul punctelor de lucru şi a magazinului online www.autotruck.ro 62

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

LANSARE

cE ModElE coMErcialE se lansează în 2013?

anul 2012 a fost unul plin pentru lumea vehiculelor comerciale, în principiu, datorită salonulului auto de la Hanovra iaa 2012, unde majoritatea producătorilor din domeniu [i-au etalat cele mai noi modele. Însă nici 2013 nu pare să fie un an sărac în acest sens, dacă aruncăm un ochi pe calendarul de lansări. Text: cristian ionescu E-Mail: cristian.ionescu@transporter.ro

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

drept c` lans`rile de vehicule comerciale noi sau chiar versiunile facelift ale modelelor existente sunt mult mai rare decât cele din lumea autoturismelor, îns` atât anul trecut, cât [i în 2013, produc`torii din segmentul comercial au ]inut [i ]in în continuare s`-[i arate m`iestria prin noi solu]ii de transport care s` sporeasc` eficien]a operatorilor. Partea interesant` a fost îns` legat` de designul noilor camioane [i utilitare u[oare, aspect nu prea b`gat în seam` în trecut. Desigur, nu to]i constructorii au adoptat ideea de „a lua ochii” prin felul în care arat` vehiculul, îns` nu gre[im dac`

spunem c` se observ` un trend în filozofia celor care dezvolt` vehicule comerciale. Mai toate modelele noi ap`rute în ultimul timp pe pia]` pun accentul pe confortul [oferului [i pe imaginea pe care acestea o confer` companiei. Acest trend poate fi pus pe seama faptului c` tehnologiile au devenit cunoscute mai de toat` lumea, iar acum diferen]ierea se face prin calitatea serviciilor prestate de factorul uman. Calitate care se poate atinge doar prin motivarea [i

determinarea de a face lucrurile cât mai bine, elemente care depind din plin de mediul de munc`, care în cazul transportatorilor este ma[ina. Am decis s` facem o trecere în revist` a celor mai importante [i a[teptate modele de vehicule comerciale care s-au lansat sau care vor fi lansate anul acesta. De[i nu vom mai avea parte de târguri sau saloane interna]ionale de anvergura IAA, exist` destule oportunit`]i pentru produc`tori de a-[i prezenta noile „crea]ii”.

Mercedes-Benz Produc`torul german ne-a obi[nuit în ultimul timp cu strategia de a ie[i în fiecare an cu câte ceva nou pe pia]`, ba chiar în ultimii doi ani am avut parte de mai multe modele comerciale lansate în decurs de câteva luni, vezi noul Actros, Antos sau Citan.

AROCS 

special pentru a avea o mas` proprie cât mai mic`, m`rind astfel sarcina util` pe care o poate transporta. Cânt`rind doar 9.250 kg, Arocs Loader este cel mai u[or camion din segment. De cealalt` parte, avem Arocs Grounder, un camion proiectat pentru a face fa]` condi]iilor dificile de lucru, ca cele din cariere sau [antiere. Astfel de aplica]ii necesit` robuste]e [i stabilitate, aspecte pe care cei de la Mercedes-Benz le-au avut în vedere când au proiectat traversele longitudinale de 9 mm grosime de pe versiunea Grounder.

ATEGO 

Un alt model aflat în pragul lans`rii, din partea constructorului german, este camionul destinat distribu]iei pe distan]e scurte, Atego. Precedentul model a fost lansat în 2010 [i de[i nu se sim]ea neap`rat nevoia unui înlocuitor, germanii au dorit s`-[i alinieze toat` gama de vehicule la standardele Euro VI.

Anul acesta, Mercedes-Benz a decis s` înceap` lans`rile înc` din luna ianuarie, când a f`cut public` noua gam` dedicat` construc]iilor [i industriilor de exploatare a resurselor naturale. Pe numele s`u Arocs, gama include camioane cu basculante, mixere de ciment sau tractoare. Toate sunt disponibile ca vehicule cu dou`, trei [i patru axe, cu 16 niveluri de putere de la 238 CP la 625 CP. Toate motoarele au fost proiectate pentru a îndeplini standardele de emisii Euro VI. Gama Arocs este curpins` din dou` versiuni, Loader [i Grounder. Loader, dup` cum îi spune [i denumirea, a fost dezvoltat`

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

LANSARE

Ford Ford Motor Company a dezv`luit primele imagini cu noile modele Transit Van [i Transit Connect la evenimentul “Go Further” de la Amsterdam, de anul trecut. Fanii utilitarei Ford a[teapt` de ceva timp noile versiuni de Transit. Produc`torul american a lansat în 2012 versiunea de „2 tone”, Ford Transit Custom, despre care am avut multe cuvinte de laud`, ea devenind [i van-ul anului 2013. S` ne a[tept`m la ceva asem`n`tor [i de la ceilal]i fra]i ai familiei Tranisit?

ca pân` acum [i de la care a[tept`m noi versiuni individuale în viitorul apropiat.

TRANSIT CONNECT 

Pentru pia]a din Europa, noul Transit Van va fi disponibil în variante cu tranc]iune fa]`, spate sau integral`, toate cuplate la cea

Cât despre fratele mai mic, Transit Connect, acesta va fi disponibil în dou` variante de ampatament împreuna cu motorizarea diesel EcoBoost de 1.0 l, produs` la fabrica din Craiova. C` tot am pomenit de uzina Ford din România, nu trebuie s` uit`m c` modelul Transit Connect s-a produs acolo pentru o perioad` între 2010 [i sfâr[itul lui 2011, când produc]ia sa a fost mutat` în Valencia pentru a face loc modelului B-Max. Ford sus]ine c` noul Connect

mai nou` versiune a motorului turbodiesel Duratorq de 2.2 l. Noile capacit`]i ale celui mai mare Transit din gama Ford au fost dezvoltate special pentru a concura cu Mercedes-Benz Sprinter [i Volkswagen Crafter, care se pare c` nu vor mai fi produse împreun`

dispune de cel mai flexibil spa]iu de depozitare [i cel mai mic consum din clas`. Cele dou` noi modele din gama de vehicule comerciale Ford vor fi lansate oficial în aceast` toamn`, urmând ca pân` la sf`r[itul anului s` le vedem [i în România.

TRANSIT VAN 

Renault Trucks

RENAULT TRUCKS  Renault Trucks este singurul constructor important de camioane din Europa care nu a lansat modele noi anul trecut pentru a veni în întâmpinarea normelor Euro VI. Decizia a venit oarecum normal având în vedere incertitudinile aduse de stra-

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

tegia de reorganizare a Grupului Volvo. Cu prilejul Salonului IAA de la Hanovra, pre[edintele Renault Trucks, Heinz-Jürgen Löw, a anun]at înnoirea complet` a gamelor Distan]e Lungi, Construc]ii [i Distribu]ie, abia în luna iunie a anului 2013. Subliniind consolidarea fiec`rei m`rci din cadrul grupului Volvo ini]iat` de reorganizarea grupului, el î[i propune s` fac` din Renault Trucks

un model de excelen]`. Toate autovehiculele vizate sunt în curs de evaluare pe pistele de testare ale Renault Trucks [i în condi]ii reale de exploatare la clien]i parteneri. Ca s` ne facem o idee despre ce vor fi în stare s` fac` noile modele Renault, compania a

lansat anul trecut versiunile de motoare Euro VI care se vor reg`si în noile sale camioane. În total, au fost dezv`luite patru motoare, de 5, 8, 11 [i 13 litri, care folosesc tehnologia combinat` între SCR [i EGR.

LIDER PRIN CALITATE

www.caranda.ro; E-mail: office@caranda.ro; vanzari@caranda.ro; Tel: 021 231 44 44; 021 256 18 28

LANSARE

RENAULT KANGOO  {i compania francez` din care provine produc`torul de camioane mai sus aminit are în plan o lansare pentru 2013. De[i e doar un facelift, Renault a dezv`luit deja cum va ar`ta varianta îmbun`t`]it` a modelului Kangoo, atât în variant` diesel, cât [i în cea electric`. Nu sunt pu]ini cei care afirm` c` era [i timpul pentru o schimbare în gama de utilitare compacte a francezilor, care nu au mai ie[it cu nimic în eviden]`, în ceea ce prive[te designul, înc` din 2008, când a fost lansat Kangoo II. Faceliftul include un logo mai proeminent, cu blocuri optice [i oglinzi redesenate, cu un interior care prime[te nout`]i [i în ceea ce prive[te volanul, consola central` [i materialele de mai bun` calitate. Noul aspect al c`r`u[ului de talie mic`, cel mai vândut din Europa, este unul ceva mai agresiv, în contrast cu „privirea uimit`” pe care o avea Kangoo lansat în 2008. Kangoo Maxi va fi disponibil în dou` variante de ampatament instiuite din versiunea cu dou` sau cinci locuri, în timp ce versiunea „Crew” va dispune de posibilitatea rabat`rii scaunelor pentru a putea transporta înc`rc`turi cu lungimi mari. Din punct de vedere al motoarelor, Kangoo va fi disponibil cu dieselul 1.5 dCi cu 75, 90 sau 110 CP. Îmbun`t`]iri a primit [i Renault Kangoo Z.E, varianta electric` a francezilor. Faceliftul pentru Z.E const` în restilizarea logoului care are o culoare albastru-metalizat [i în spatele c`ruia se ascunde acum

RENAULT KANGOO VAN

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

RENAULT KANGOO Z.E

priza de înc`rcare. Pentru a fi diferen]iat [i mai bine, francezii au ales o restilizare interesant` [i a p`r]ii din spate, blocurile optice fiind trimuite pentru a oferi un aspect modern. O alt` func]ie specific` modelului electric este avertizarea vocal` a pietonilor, care reprezint` un sistem activat la viteze între 1 [i 30 km/h. Ambele versiuni beneficiaz` de func]ia de asistare la urcare în pant` a vehiculului combinat` cu sistemul ESC, pentru controlul stabilit`]ii. Motoriz`rile diesel vor beneficia [i de un sistem start&stop pentru variantele cu 75 [i 90 CP, ceea ce va coborî consumul mediu pân` la 4,3 l/100km. Facelifturile pentru Renault Kangoo [i Renault Kangoo Z.E vor fi prezentate la Salonul Auto de la Geneva, care va avea loc în aceast` prim`var`, în luna aprilie.

Toyota

PROACE  Produc`torul japonez va introduce pe pia]a european` noul model de vehicul comercial Toyota ProAce, urm`rind o intrare în for]` pe un segment mai pu]in familiar pentru marc`. Van-ul japonez este construit pe aceea[i platform` cu modelele Peugeot Partner, Citroen Jumpy [i Fiat Scudo, trei van-uri care au debutat pe pia]` în 2007. ProAce este un van de m`rime medie, disponibil în dou` variante de lungime [i în`l]ime, oferind capacit`]i de înc`rcare de 5 m3, 6 m3 sau 7 m3. Sarcina util` se ridic` la pân` 1.200 kg, iar capacitatea de tractare pân` la 2 tone. Van-ul va dispune de dou` u[i laterale culisante, op]ional, iar clien]ii vor putea alege [i între u[a din spate care se deschide pe vertical` sau varianta cu dou` u[i care se deschid în lateral pân` la 270o. ProAce vine cu mai multe variante de motoriz`ri diesel Euro 5, printre care cea de 1.6 l, cu 89 CP [i care produce 180 Nm cuplu motor. Transmisia este asigurat` de o cutie manual` cu cinci viteze. De asemnea, mai este disponibil` varianta de 2.0 l, cu putere de 126 sau 161 CP, la 320, respectiv 340 Nm cuplu motor dezvoltat. Ambele variante de motorizare vor fi dotate cu o transmisie manual` de [ase viteze. Toyota România a anun]at c` noul ProAce va fi lansat în luna mai a acestui an pentru pia]a româneasc`.

Iveco

IVECO TRAKKER  Dup` ce a reu[it s` câ[tige premiul „Truck of the Year 2013” pentru modelul Stralis Hi-Way, produc`torul italian Iveco dore[te s` aib` un impact puternic [i pe segmentul destinat construc]iilor, prin noua versiune a modelului Trakker. Pe lâng` modelul propriului brand, italienii vor mai lansa [i dou` noi modele marca Astra. Pe lâng` cabina redesenat` a noului Trakker, italienii vor veni [i cu un motor Euro 6. Astfel, Trakker este prezentat ca un vehicul ideal pentru aplica]iile off-road, dar care se descurc` de minune [i pe autostr`zi. Noile modele vor fi dezv`luite în cadrul Târgului Bauma 2013 de la Munchen, unde vor fi expuse cele mai noi vehicule [i tehnologii dedicate segmentului de construc]ii de c`tre cei mai importan]i produc`tori europeni [i mondiali.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

MAGAZIN

pEsTE 5 MilioanE dE Euro pentru condusul profesionist

Autodromul Titi Aur

constantin aur sau titi aur, aşa cum îl cunoaşte majoritatea, este o emblemă pentru românia, fără abuz de preţiozitate. titi aur are 10 titluri de campion naţional absolut, 8 la raliuri şi 2 la Viteză în coastă, iar de-a lungul carierei sale, a câştigat 51 de raliuri şi 32 de etape de viteză în coastă. chiar dacă continuă să participe la diverse raliuri, pilotul şi-a extins activitatea, înfiinţând o şcoală de conducere defensivă şi pilotaj şi mai nou implicându-se în propriul proiect de dezvoltare a unui autodrom. Text: aLexandra ŞteFan E-Mail: aLexandra.steFan@transporter.ro

Centrul de pregatire - Autodrom Titi Aur - ATA nu este singurul din þarã, dar va fi cel mai complex din România ºi din Europa, având numeroase posibilitãþi de simulare a situaþiilor

“Dorinţa de a construi un circuit o am de foarte mult timp, dar ideea de a combina centrul de pregătire cu circuitul a apărut ca urmare a necesităţii de a face foarte bine pregătirea şoferilor la cursurile de conducere defensivă, dar şi datorită eficientizării din punct de vedere financiar”, a declarat Titi Aur pentru Transporter.

Ideile arhitecturale nu sunt preluate, ci au fost “comandate”de Titi Aur, iar mâna care le va proiecta, arhitectul implicat în realizarea proiectului este Edi Cosma, prietenul pilotului, pasionat [i pilot la rândul s`u de raliuri.

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

“Edi Cosma a avut misiunea grea de a pune pe cele 12.5 ha tot ceea ce am cerut eu şi a considerat el că poate fi desenat, reuşind să umple terenul cu toate poligoanele, clădirile, parcare, căi de acces şi nu în ultimul rând spaţii verzi, tribune etc. A fost obligat să respecte normele PSI, iar la circuitul de asfalt şi curcuitul de macadam, normele FIA”, ne-a explicat Constantin Aur.

ATA - complex prin ultra-dotări

Autodromul [i-a câ[tigat deja titlul de cel mai bine dotat, printre investi]ii urmând s` î[i fac` loc pista de asfalt, pista de macadam, pista offroad, zona de acvaplanare, zona de alunecare cu aderen]e diferite pe ud sau uscat, zona de frânare pe linie sau pe viraj cu aderen]e diferite sau cu denivel`ri pe ud sau pe uscat, zona în care derapajul este provocat de un simulator special, fie de rampa mobil`, sau de platoul cu pere]i din jeturi de ap`. De asemenea, va exista o zon` cu pietoni artificiali care traverseaz` comanda]i de celule fotoelectrice [i care trebuie evita]i.

La capitolul simulatoare, autodromul va fi dotat cu mai multe pentru derapaj - ma[ina cu dou` volane, ma[ina cu ro]i libere -, dar [i cu simulator de r`sturnare, simulator de tamponare, simulator pentru pozi]ia corect` la volan [i circula]ia mâinilor pe volan, simulator pentru testarea timpului de reac]ie. Nu putea lipsi o zon` de agrement [i extreme-looping cu autoturisme, dar nici poligonul offroad, la fel cum au fost proiectate [i alte dependin]e precum s`lile de clas`, s`lile de simulatoare, atelierul tehnic pentru tuning [i prepar`ri speciale.

Maşina cu două volane este unică în lume

Este adev`rat c` o parte dintre aceste dispozitive exist` [i în alte centre de preg`tire din Europa, dar o alt` parte sunt inventate [i construite de echipa lui Titi Aur, fiind [i inregistrate la OSIM. De exemplu, autovehiculul cu dou` volane este unic în lume, este inven]ie proprie, considerat` de c`tre pilot ca fiind cel mai eficient mod de a controla ma[ina în derapaj. “Această dotare foarte diversificată şi utilizată în programe de pregătire eficiente dau viitorului centru de pregătire ATA (Autodrom Titi Aur) cea mai mare complexitate din Europa”, conclude Constantin Aur.

Mai e puţin până la START

Publicul amator [i profesionist a[teapt` cu ner`bdare t`ierea panglicii. Pân` la acel moment îns`, Titi Aur mai are dou` avize de ob]inut [i ultimele aprob`ri de la banc` pentru finan]are. “Dacă totul funcţionează bine, în martie 2013 vor începe lucrările şi prima etapă de construire se va finaliza în septembrieoctombrie 2013. Atunci ne vom putea muta din locaţia închiriată în această nouă locaţie”, a declarat pilotul pentru Transporter.

ATA va fi situat în comuna Crevedia, pe marginea drumului DN 1A, la 29 de km de kilomentrul 0 Bucure[ti, la 14 km de Centura Bucure[ti [i la 6 km dup` studiourile Buftea. Dup` ce se va încheia aceast` prim` parte a construc]iei, realizat` cu banii proprii, a doua va depinde de finan]are. Deoarece investi]ia total` va fi de peste 5 milioane de euro [i vor fi [i aproximativ 35-40 de angaja]i de sus]inut, este nevoie de o finan]are pentru ca proiectul s` prind` forma visat`. Construirea acestui autodrom este o contribu]ie la educarea conduc`torilor auto, ceea ce va duce la sc`derea num`rului de accidente, la economia de combustibil, pneuri, frân`, caroserii etc. Nu în ultmul rând, condusul prudent duce la un condus ecologic, adic` va implica o poluare mai mic`.

Condusul profesionist, sinonim cu cel defensiv

Atunci când ne gândim la un pilot auto, suntem tenta]i s` credem c` viteza este cuvântul cheie, îns` expertul în domeniu, Titi Aur are o alt` defini]ie a performan]ei în [ofat. “A fi şofer bun, înţelegând şi profesionist, nu înseamnă să fii rapid, să te descurci bine în trafic, să eviţi poliţia. Singurii şoferi buni sunt şoferii defensivi. Autocontrolul este necesar în general în viaţă, dar la volan este obligatoriu. La volan nu ai nicio scuză, nu poţi spune «eram nervos, eram obosit, eram băut, eram drogat» sau «acesta este temperamentul meu». La volan ai voie să ai doar autocontrol şi să conduci defensiv”, este de părere campionul la raliuri.

2014 îl aduce din nou în Campionat? Cu toate activit`]ile din ultima perioad`, Titi Aur îsi face timp îns` [i pentru a continua s` înve]e, deci s` se autodep`[easc` în ale [ofatului. Mai nou, pilotul a înv`]at s` mearg` pe dou` ro]i cu autoturismul [i va participa la câteva evenimente demonstrative, fiind posibil, de asemenea, s` participe la o etap` în Campionatul de Drift. În 2013, este îns` foarte pu]in probabil s` participe la raliuri, dar nu este exclus. “Sper să particip la o etapa de drift şi din 2014 este foarte posibil să revin în Campionatul Naţional de Raliuri sau în Campionatul Naţional de Viteză în Coastă”, ne-a mărturisit Titi Aur.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

REPORTAJ

România este una dintre cele mai avansate ]`ri din lume în materie de re]ele de telecomunica]ii [i nu o spunem noi, o spun providerii de re]ea la nivel global [i administratorii acestor re]ele. Un clasament realizat în 2012 de compania Akamai Technologies situeaz` ]ara noastră în primele 9 cele mai dezvoltate ]`ri a vitez` de transmitere a datelor.

naVa spaţială pE roţi a aterizat în românia

Mereu suntem atra[i de neobi[nuit, dar în zilele noastre am devenit din ce în ce mai greu de surprins, având la dispozi]ie atâtea tehnologii la care nici nu visam cu câ]iva ani în urmă, însă atunci când se întâmplă să fim surprin[i, mirarea ne este cu atât mai mare deoarece deseori credem că le-am văzut pe toate.

Text: cristian ionescu E-Mail: cristian.ionescu@transporter.ro 72

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

in luna ianuarie, operatorii re]elelor de telefonie mobil` au adus în România cel mai nou sistem de transmitere a datelor prin internet mobil: re]eaua 4G. Suntem printre primele ]`ri europene care au acces la acest sistem. Pentru a face cunoscut` aceast` inova]ie în domeniul telecomunica]iilor, Orange România a pornit o campanie de promovare utilizând un camion cu design special [i mai pu]in conven]ional. Camionul apar]ine firmei germane „mm Promotion”, o companie cu sediul în Dortmund înfiin]at` în 2000 [i care închiriaz` vehicule speciale pentru a fi folosite în domeniul „marketingului mobil”. În România, cei de la mm Promotion au fost solicita]i de c`tre Orange pentru promovarea lans`rii re]elei 4G al`turi de alte câteva aplica]ii interesante pentru pasiona]ii sporturilor de iarn`. Semiremorca este folosit` ca un hotspot, unde curio[ii pot veni [i încerca noua tehnologie pentru internet mobil fie pe telefon, fie pe laptop. Traseul ansamblului se desf`[oar` pe ruta Bucure[ti-Valea-PrahoveiBra[ov pentru o perioad` de aproximativ o lun` [i jum`tate.

Povestea camionului inedit

Modelul pe care l-au ales cei de la Orange are o istorie interesant`, începând cu 2009, când firma german` a fost contractat` de Siemens pentru un turneu de promovare pentru care a solicitat un design inedit al capului tractor. A[a a început colaborarea între mm Promotion [i designerul elve]ian Luigi Colani. Luigi Colani (pe numele s`u original Lutz Colani) este recunoscut la nivel mondial ca unul dintre cei mai aprecia]i designeri pentru industria auto, el lucrând în trecut pentru Fiat, Alfa Romeo, Lancia, Volkswagen sau BMW. Colani are opere [i în alte domenii, precum design pentru mobilier, locuin]e sau televizoare. Ideea pentru designul camionului ia venit artistului dup` ce a privit caravanele echipelor de Formula 1.

La momentul actual exist` 14 unit`]i ale camionului mmPro în toat` lumea. El a fost utilizat la campanii de promovare pentru diverse companii în Europa, Statele Unite ale Americii [i Siberia. Designul acestui camion a avut atât de mult succes la nivel mondial, încât câ]iva [eici din Orientul Mijlociu au comandat acest camion pentru a fi folosit drept un avion personal pe ro]i, interiorul fiind construit exact ca cel al unei aeronave private. Chiar [i pre[edintele Rusiei, Vladimir Putin, a comandat trei astfel de camioane pentru promovarea Olimpiadei de Iarn` din 2014 de la Soci.

Designul nu e doar de „ochii lumii” Camionul mmPro prezent la noi în ]ar` ascunde sub carosarea inedit` un cap tractor DAF XF 105 din 2004, cu un motor de 12,6 l [i o putere de 440 CP. Am discutat pu]in [i cu [oferul camionului, pe numele s`u: Sasha, un cet`]ean sârb, n`scut la grani]a cu România. Acesta ne-a dezv`luit c` un astfel de camion, pe lâng` c` uime[te prin felul în care arat`, are [i beneficii în materie de consum [i condi]ii de [ofat. Datorit` cabinei aerodinamice, consumul de combustibil este redus cu 25% fa]` de modelul obi[nuit de la DAF, atingând un consum de doar 26 l/100km. Cu un motor mai nou, ar reu[i cu siguran]` s` coboare [i mai mult nivelul consumului. Vizibilitatea este sporit` de parbrizul circular [i de pozi]ia mai înalt` de condus cu un metru, mai grele fiind îns` manevrele de dat cu spatele din cauza trailerului extensibil pe lateral. Ansamblul cap tractor plus semiremorc` are o greutate de 36 de tone doar pe gol, în principal, datorit` semiremorcii care include un compartiment extensibil deplasat pe [ine ramforsate care s` poat` sus]ine o greutate foarte mare. Practic, am putea s` spunem c` este un showroom pe ro]i. Camionul are la bord 385.000 de km [i potrivit lui Sasha nu d` semne de oboseal`, pân` acum neexistând probleme cu motorul Paccar sau cu cutia automat` de 12 viteze ZF. Singurele defec]iuni ap`rute, în mod perfect normal, au fost cele de natur` electric`. Un alt dezavantaj îl constituie faptul c` se deplaseaz` cu o vitez` destul de redus`, dat` fiind masa foarte mare a vehiculului. Costul pentru un astfel de ansamblu ajunge la aproximativ 300.000 de euro.

Sasha recunoa[te c` se simte privilegiat s` se afle la volanul modelului mmPro, dar admite c` uneori mai apar [i probleme. De exemplu, vame[ii din Rusia nu au vrut s`-l lase s` treac` grani]a pân` când nu a venit cineva de la compania contractoare care s`-i dumireasc` în leg`tur` cu acest camion „ciudat”. Trecerea nu a fost floare-la-ureche nici la grani]a cu România. La N`dlac, vame[ii l-au ]inut în loc câteva ore bune, invocând motivul c` dep`[e[te lungimea maxim` permis`. Una peste alta, ideea germanilor de a creea un carosier dedicat marketingului mobil cu vehicule inedite pare s` func]ioneze, ei având pân` acum la activ 80 de firme contractate. Mai mult decât atât, având în vedere consumul redus pe care îl ob]in camioanele cu acest design original, nu este exclus ca în viitor s` vedem [i produc`tori de serie care s` adopte acest stil.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

ADVERTORIAL

LUKOIL – mereu în mi[care, acum [i în modernizare

Zilnic, conduc`torii auto din peste 30 de state folosesc produsele marca LUKOIL, iar România este una dintre acele ]`ri care testeaz` continuu calitatea LUKOIL. Compania LUKOIL este una din cele mai stabile companii petroliere din pia]a na]ional`, cu o re]ea de 301 de sta]ii de alimentare, 9 depozite de produse petroliere (în Constan]a, Ia[i, Gala]i, Cluj, N`s`ud, Bra[ov, Râmnicu Vâlcea, Arad, Timi[oara) [i o rafin`rie la Ploie[ti. LUKOIL se mândre[te cu o cot` important` de aproximativ 20% din pia]a total` de produse petroliere din România. Acest lucru certific` atât faptul c` [oferii sunt mul]umi]i de produsele LUKOIL, cât [i faptul c` activitatea investi]ional` [i de afaceri a companiei LUKOIL România are un impact pozitiv asupra economiei ]`rii.

Noutatea din sta]iile LUKOIL Deoarece LUKOIL România acord` o importan]` major` calit`]ii produselor petroliere, dar [i serviciilor prestate clien]ilor, s-au efectuat o serie de lucr`ri de modernizare în cadrul sta]iilor de distribu]ie carburan]i. Astfel, au fost investite resurse pentru aducerea unui nou serviciu de care transportatorii [i to]i [oferii s` profite, [i anume bufetul cu sandvi[uri proaspete, produse de patiserie calde [i cafea aromat` de calitate, Fresh Energy.

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

Modernizarea propriu-zis` a început la mijlocul anului 2012, procesul fiind încheiat deja în 12 sta]ii de alimentare din ]ar`. Benzin`riile LUKOIL, unde deja exist` acest bar, sunt: Afuma]i, Pantelimon, Craiova 3, Arad 5, Tuzla, Bu[teni, Olteni]ei, Ploie[ti 4, Oradea 5, Petro[ani, Târgu Mure[ 5, Otopeni 2. De acum, conduc`torii auto se vor putea relaxa sau dezmor]i într-un cadru pl`cut, atunci când alimenteaz` cu carburan]i, luând totodat` [i o gustare sau o b`utur` cald`. Mai mult, în sta]iile Arad 5 [i Pantelimon se comercializeaz` de acum [i AdBlue, folosit la vehiculele comerciale, în vederea îndeplinirii condi]iilor impuse de c`tre Uniunea European` pentru reducerea emisiilor de noxe. Pentru anul în curs, LUKOIL România [i-a propus s` continue planul de modernizare a sta]iilor de alimentare cu carburan]i [i, astfel, clien]ii benzin`riilor vor beneficia de avantajele unor noi servicii. LUKOIL comercializeaz` o gam` de carburan]i clasa premium: ecto SPORT 98, ecto PLUS 95 [i ecto MOTORIN~. Ca proprietate special`, benzina ecto SPORT ofer` motorului o putere sporit` la folosirea tuturor vitezelor. În compara]ie cu benzina obi[nuit` cu cifra octanic` 98, puterea a crescut cu pân` la 9,5%.

Vânz`rile avantajoase en-gros Compania pune la dispozi]ia clien]ilor [i o modalitate de vânz`ri en-gros care aduce cu sine oferte pentru produsele comercializate. Aceste produsele vândute în sistem en-gros sunt benzina COR 95 f`r` plumb EUROLUK, motorina EURO L DIESEL (0.001% sulf) [i GPL auto. Un avantaj pentru companii oferit de acest sistem de achizi]ie en-gros îl reprezint` [i amplasarea ra]ional` a depozitelor de]inute de LUKOIL pe teritoriul României, care face ca procurarea de carburan]i în acest mod s` fie accesibil` oric`rui, indiferent de zona geografic` în care se afl`.

Weekend-ul e mai frumos! Pentru a-[i recompensa cump`r`torii, LUKOIL desf`[oar` o promo]ie de week-end care const` în reduceri acordate carburan]ilor ecto. Promo]ia a început pe 18 august 2012 [i dureaz` pân` pe 1 aprilie 2013. A[adar, în intervalul Sâmbat` 00.30 - Luni 00.30, la sta]iile care afi[eaz` "ecto REDUCERI ÎN WEEKEND" sunt a[tepta]i to]i conduc`torii auto pentru a beneficia de promo]ia valabil` pentru toate tranzac]iile (cash, card bancar, card LUKOIL, bonuri valorice carburant).

În ceea ce prive[te ecto MOTORINA, avantajele folosirii ei sunt emisiile de particule de funingine [i de compu[i ai azotului, care sunt de dou` ori mai mici.

Cel mai util instrument al transportatorului – cardul LUKOIL l Compania LUKOIL ofer` un produs, ca r`spuns la cerin]ele [i nevoile personalizate ale clien]ilor s`i, în special ale transportatorilor. Cardul LUKOIL este un suport de tranzac]ie standardizat, securizat prin pin [i informatizat, cu o utilitate sporit`. l Sistemul de tranzac]ionare cu acest Card LUKOIL este conceput astfel încât s` asigure o imagine clar` a tuturor tranzac]iilor efectuate cu aceste carduri, prin simpla accesare a unui cont de e-mail.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

ANALIZ~

deşi anul 2013 nu arată deloc bine din punct de vedere al revenirii economice, sunt companii care aleg să continue investiţiile în românia şi să-şi asume riscuri pentru a ajunge până la urmă competitivi în adevăratul sens al cuvântului. spre deosebire de alte pieţe, cea de curierat stă destul de bine. anul 2012 a însemnat o menţinere pe linia de plutire, cu fluctuaţii, dar per total stabilă. comerţul online reprezintă principala bază a firmelor de curierat din ţara noastră. românii au făcut cumpărături online în valoare de aproximativ 3.000 de lei în fiecare oră, în primele nouă luni ale lui 2012, potrivit celui mai recent raport de activitate realizat de prima şi cea mai mare reţea de marketing afiliat din românia şi bulgaria.

Text: Loredana ciubotaru E-Mail: Loredana.ciubotaru@transporter.ro

coMEnzilE onlinE şi iMM-urilE animă piaţa de curierat

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

ac` acum patru ani ne era greu s` ne imagin`m c` românii î[i vor cump`ra frigiderul sau aragazul de pe internet, acum chiar se întâmpl` lucru acesta. Dar trebuie s` ]inem cont [i de b`ncile sau segmentul pharma, care sunt al]i doi pioni care ridic` constant nivelul volumului de m`rfuri transportat de „c`r`u[i”. Pia]a local` este dominat` de multina]ionalele DHL [i TNT, companii cu cifre de afaceri de 30-35 milioane de euro. Acestea sunt urmate de companiile fondate de antreprenori locali. Însu[i juc`torii din primele rânduri declar` faptul c` pia]a din România este una competitiv` [i exist` mereu o lupt` pentru primele locuri, determinându-te s` te extinzi periodic [i s` investe[ti în servicii de cea mai bun` calitate. Pentru c` e de ajuns s` livrezi comanda cu un minut mai devreme fa]` de competitorul t`u [i clientul nu mai are nevoie de nicio dovad` ca s` te aleag` pe tine.

[oara. Centrul a fost construit conform specifica]iilor TNT, pentru a oferi suportul opera]ional [i tehnologic specific serviciului express de înalt` performan]`. Companiile din zona de vest a României ob]in astfel acces la capacit`]i opera]ionale extinse, conexiuni aeriene [i rutiere directe, precum [i toate facilit`]ile necesare industriilor de vârf. Noul hub express reprezint` un punct nodal pentru conexiunile locale [i na]ionale, fiind situat la mai pu]in de 1 km de Aeroportul din Timi[oara, în imediata vecin`tate a liniei de centur`. Noi resurse

Mai multe spaţii de depozitare, câştig sigur

DHL Romania, unul dintre cei mai mari juc`tori de pe pia]a de curierat, [i-a f`cut publice obiectivele pentru 2013, anul acesta fiind unul în care va pune accent deosebit pe activitatea IMM-urilor, cre[terea capacit`]ii de transport [i îmbun`t`]irea timpilor de livrare. Segmentul IMM reprezint` aproximativ 80 % din num`rul total de peste 5.000 de clien]i ai DHL România, iar veniturile aduse de acest segment sunt de peste 60% din total. Asta înseamn` practic, s` [tii care este nevoia din pia]` [i s` g`se[ti solu]ii pentru a evolua constant. Planul de dezvoltare început anul trecut, când au fost achzi]ionate 100 de vehicule noi marca VW Crafter [i dou` aeronave cargo pentru huburile din Arad [i Cluj, este continuat [i în 2013. "Investiţia în flotă se ridică la o valoare de circa 2,5 milioane de euro, iar pentru anul acesta avem în plan modernizarea centrelor logistice, deschiderea unui nou centru operaţional în Cluj, precum şi achiziţia unei noi aeronave pentru centrul din Otopeni", a declarat directorul general DHL România, Daniel Kearvell.

{i totul parc` merge conform planului pus pe hârtie, dac` în luna ianuarie 2013, DHL are aproape 70 de clien]i noi. Se pare c` inves ti]iile în spa]ii de depozitare sunt trendul pie]ei în 2013. TNT România, parte a TNT Express, unul dintre liderii globali sunt puse astfel la dispozi]ia companiilor din zona de vest a ]`rii [i în curierat [i servicii logistice, a inaugurat un nou hub, în imediata a cluster-ului industrial din proximitatea Timi[oarei, cu suportul vecin`tate a Aeroportului Interna]ional “Traian Vuia” din Timi - re]elelor integrate TNT. Expedierile na]ionale sau interna]ionale,

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

ANALIZ~

precum [i opera]iuni logistice de amploare reflectând contracte comerciale sau campanii complexe, vor fi procesate în cadrul acestui nou hub modern, cu 1.200 mp spa]iu de depozitare. Accesul transporturilor în zona de depozitare este facilitat [i securizat în cadrul celor 22 de zone de parcare pentru autoutilitare, al celor [apte platforme destinate camioanelor Re]elei Rutiere Europene TNT Express, precum [i pe platforma destinat` exclusiv transporturilor aeriene.

Resursele umane sprijină firmele de curierat

Investi]ia în noul centru opera]ional de la Timi[oara a fost înso]it`, pe parcursul anului 2012, de o abordare concentrat` în direc]ia preg`tirii echipelor de angaja]i TNT din acest centru. Expertiza astfel dobandit` urmeaz` s` fie valorificat` în beneficiul partenerilor companiei. Domeniile specifice pentru care au fost

Top 5 Profit pentru România • URGENT CURIER • UPS ROMANIA • HERMES COURIER SERVICES • G COURIERS EXPRESS ALERT

derulate programe complexe de training sunt: securitatea aviatic` [i cargo, nout`]ile ap`rute în reglement`rile referitoare la derularea transporturilor interna]ionale [i fomalit`]i vamale. Sistemele implementate în cadrul noului centru nu ar fi putut fi utilizate la întregul poten]ial, în lipsa unor astfel de programe coerente [i consistente de training, ale c`ror efecte se reg`sesc pe termen lung în calitatea serviciilor oferite de TNT. De aceea, num`rul cursurilor derulate de TNT România a crescut în 2012 cu 20% fa]` de anul anterior, dup` cum declar` HR Manager TNT România, Ana Glavce.

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

Volumul pl`]ilor online cu cardul a crescut cu 38% în primele nou` luni ale lui 2012, fa]` de aceea[i perioad` din 2011, dep`[ind volumul total înregistrat la nivelul aceluia[i an.

Atenţie, pachet eco! Dar, acestea nu sunt singurele planuri de viitor pentru firmele de curierat. Nu mai este o noutate c` Uniunea European` tot impune legi [i regulamente pentru a ne împinge s` ne achizi]ion`m ma[ini eco. {i cine ar putea în]elege mai bine importan]a acestui tip de ma[in`, dac` nu companiile de curierat a c`ror activitate se bazeaz` în principal pe transportul rutier. A[a se face c` FAN Courier ar putea s` fac` distribu]ia coletelor sau a scrisorilor cu autovehicule electrice sau cu scutere electrice. Centrul Vechi al Capitalei este prima zon` unde urmeaz` s` se practice acest mod ecologic de livrare. Compania de curierat are în plan achizi]ionarea unor autovehicule model Kangoo Z.E. de la Renault, potrivit reprezentan]ilor s`i, îns` tot ei sunt cei care precizeaz` faptul c` achizi]ia ar fi posibil` când va exista infrastructura necesar`. Firmele de curierat sper` la o cre[tere [i în 2013, mai au investi]ii de finalizat, servicii noi de deschis, iar optimismul îi impinge s`

cread` c` pia]a de curierat o s` mearg` foarte bine, chiar dac` ce se întâmpl` în jurul lor nu este deloc mul]umitor. Oamenii vor ajunge s` foloseasc` din ce în ce mai mult serviciile de comer] online pentru c` este mult mai comod s` faci totul din fa]a unui calculator. Este mult mai simplu, decât s` mergi la magazin [i s` pierzi timpul în trafic, mai ales, c` sunt condi]ii care î]i permit s` returnezi produsul. A[adar, acesta este principalul segmente pe care îl urm`resc firmele de curierat: cel care le accelereaz` investi]iile [i dezvoltarea de tehnologii pentru a ridica standardele serviciilor. Un alt punct element care îi ajut` pe reprezentan]ii societ`]ilor de curierat s` cread` într-o cre[tere de aproximativ 10% anul acesta este liberalizarea pie]ei de profil, prin îndep`rtarea monopolului Po[tei Române. Românii au pl`tit 346 euro pe minut pentru achizi]ii online, în 2012.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

ANALIZ~

problema a rÄ&#x192;mas

POluArEA,

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

biocarburanţii nu mai sunt

SOluŢIA poluarea ameninţă din ce în ce mai mult planeta, iar ministerele de mediu împreună cu organizaţiile nonguvernamentale şi cu diversele asociaţii cu activitate în domeniul protecţiei mediului şi al ecologiei sunt din ce în ce mai implicate în găsirea unor soluţii. Text: aLexandra {teFan E-Mail: aLexandra.steFan@transporter.ro

dat` cu industrializarea [i cu urbanizarea, riscul de a ne umple de noxe [i de al]i agen]i poluan]i a crescut. Statisticile vorbesc în acest sens, c`ci, de la an la an, nivelul polu`rii cre[te. Considerate una dintre cauzele principale ale polu`rii, autovehiculele se înmul]esc [i ele exponen]ial, la nivel

planetar, odat` cu trecerea timpului. Emisiile de CO2 rezultate din transport au reprezentat aproximativ 14,5% din emisiile globale de gaze cu efect de ser`, în 2007. Astfel, transporturile se laud` cu ocuparea pozi]iei a doua în ceea ce prive[te ordinea marilor poluatori, primul din top fiind sectorul energetic. Cercet`torii estimeaz` c` în 2020, transportul va l`sa în urm` 7.733 mt (tone metrice de dioxid de carbon). Pentru o mai bun` imagine a ceea ce înseamn` aceast` cantitate, preciz`m c` la ultimele m`sur`tori din 2007, acest` cantitate era de 6.623 mt, conform unor date statistice publicate de IEA (Agen]ia Interna]ional` pentru Energie).

Transportăm mai mult, poluăm pe măsură

39.684 milioane de tone-km (tkm) de marf` transportat` pe [ine [i [osele s-au parcurs în 2007 în România, valoare aflat` în cre[tere comparativ cu anii preceden]i. Prin arderea combustibililor folositi pentru transport, au fost emise 13,65 tone metrice de dioxid de carbon, în anul 2007, în România. Transportul a produs îns` 14,8% din totalul de emisii degajate pe teritoriul ]`rii noastre în acel an. Ca ritm de cre[tere a procentului de emisii rezultate din transport, 2007 i-a adus ]`rii noastre un plus de 1,3% comparativ cu anul 2006 (13,5%), care la rândul s`u a fost mai mare decât cel înregistrat în 2005, dar numai cu 0,1 peste acesta: 13,4%. Ca prim` solu]ie pentru reducerea polu`rii provenite din emisiile din transport au ap`rut combustibilii de natur` biologic` , sau biocombustibilii.

ianuarie-februarie 2013

www.Transporter.ro

ANALIZ~

Îns`, nu a trecut mult pân` s` ias` la iveal` [i laturile neavantajoase ale folosirii acestor combustibili. Se spune c` ei afecteaz` mediul, adic` fac tocmai ceea ce ar trebui s` combat`.

Biocombustibilii, în spatele imaginii verzi

Conform unui studiu al Comisiei Europene, majoritatea biocarburan]ilor au emisii de carbon egale sau doar cu pu]in mai mici ca cele ale carburan]ilor fosili conven]ionali, în cazul în care se iau în considerare [i emisiile provenite de schimbarea indirect` a destina]iei terenurilor (Indirect Land Use Change - ILUC). Acest lucru se explic` prin faptul c` schimbarea indirect` a destina]iei terenurilor poate provoaca deplasarea produc]iei alimentare sau furajere c`tre terenuri neagricole, cum ar fi p`durile, ceea ce ar duce la un disconfort creat popula]iei, la defri[`ri, la necesitatea implic`rii transportului [i a trat`rii chimice a solului - care poluez` la rândul lor. Astfel, unii biocarburan]i pot de fapt s` adauge o cantitate de emisii de gaze cu efect de ser`, egal` cu cea corespunz`toare carburan]ilor fosili. Criteriile de sustenabilitate care sunt în prezent în vigoare pentru biocarburan]i previn modificarea direct` a p`durilor, a zonelor umede [i a zonelor cu o mare biodiversitate în scopul produc]iei de biocarburan]i. Pe glob, exist` totu[i aproximativ 500 de milioane de hectare de teren agricol abandonat, care ar putea fi valorificat în acest sens. Conform acestor criterii de sustenabilitate, biocarburan]ii trebuie s` emit` cu cel pu]in 35 % mai pu]ine gaze cu efect de ser` decât carburan]ii fosili pe care îi înlocuiesc. Acest procent va cre[te la 50% în 2017.

În cazul în care nu apare schimbarea indirect` a destina]iei terenurilor, putem spune c` propriet`]ile biocarburantului îl fac mai prietenos cu mediul comparativ cu produsele conven]ionale, [i mai mult, procesul de fabricare este mai ecologic, emisiile de CO2 din timpul fabric`rii fiind mai mici cu minimum 30%.

De la binefacere la ameninţare

Totu[i, reversurile nu se opresc aici. Alte cercet`ri recente arat` c` arborii crescu]i pentru a produce biocombustibil elibereaz` în aer o substan]` care, în amestec cu alte substante poluante, provoac` reducerea productiei agricole [i au un efect nociv asupra calit`]ii

www. Transporter.ro

ianuarie-februarie 2013

aerului. Arborii lua]i în discu]ie sunt plopul, salcia [i copacul de eucalipt, care emit o cantitate important` de izopren, care formeaz` ozon, toxic, atunci când se amestec` în lumina soarelui cu alte substan]e poluante. Ideea eviden]iat` poate deveni alarmant` dac` lu`m în seam` estim`rile. Acestea arat` c` ozonul generat de copacii folosi]i pentru a atinge obiectivul pentru anul 2020, stabilit de Uniunea European` ar provoca aproximativ 1.400 de decese premature anual. Reglement`rile UE prev`d ca pân` în 2020, 10% din carburan]ii utiliza]i în sectorul european al transporturilor trebuie sa provin` din surse regenerabile. Oricum ar sta situa]ia, Românii ar avea de unde s` aleag`, dar nu se înghesuie îns` la utilizarea biocarburan]ilor. Avem produc]ie în ]ar` de biodiesel, bioetanol [i biogaz, acesta fiind [i cel mai ecologic dintre ele. Totu[i, lipsa inform`rii [i a interesului, cel mai probabil, ne face s` nu lu`m în considerare aceste alternative. La noi, ponderea biocarburan]ilor, în amestec cu combustibili conven]ionali, este între 4% [i 5%, procent mult sub cel întâlnit în alte state europene, care atinge pân` [i 80.

Ultimele idei – supereroii care pot salva planeta

Dac` nici cu ajutorul biocombustibililor nu o putem scoate la cap`t, este nevoie de alte solu]ii care s` ajute la reducerea polu`rii. Pentru c` reglement`rile UE impun acea parte de 1% din carburan]ii utiliza]i în sectorul european al transporturilor, ca fiind din surse regenerabile, au ap`rut anumite scenarii conform c`rora eficien]a energetic` ar fi atins`, sigur [i convenabil, din biocarburan]ii durabili, cum ar fi cei produ[i din de[euri [i reziduuri. Reducerea consumului de energie [i electrificarea sistemului european de transport, ar fi pentru al]ii îns` singura solu]ie viabil` pentru protejarea planetei.