Bucure[ti, Sector 2,
Test de logic`
Str. Popa Nan, nr. 6 www.transporter.ro office@transporter.ro
Director General Cristian Teodorescu cristian@zagabrand.ro
Alexandru Anghel
Director vânz`ri Andreea Ropotan andreea@zagabrand.ro
Bombarda]i cu informa]ie, putem trece peste ceea ce ar putea cu adev\rat s\ ne intereseze [i s\ omitem detalii importante chiar despre domeniul `n care lucr\m. Se `ntâmpl\ des, pentru c\ vedem cel pu]in de câteva ori pe zi buletine de [tiri de ultim\ or\, newslettere care intr\ `n inbox cu trei minute `nainte de pauza de prânz sau `nainte de o `ntâlnire important\, [i talk show-uri care sunt parc\ la ultima edi]ie iar moderatorii parc\ „latr\” la telespectatori `ncercând s\ sugereze importan]a temei care o dezbat.
|ncerc`m s` cuprindem toate fa]etele informa]iei, s` \ntelegem de ce pre]ul benzinei cre[te de parc` a luat vitamine de trei ori pe zi, de ce un vame[ avea „\ncas`ri” de mii de euro pe zi, de ce oamenii politici sunt mai mult la televizor decât \n Parlament, de ce legisla]ia muncii se modific` lunar \n defavoarea angajatului sau de ce liderii sindicali au devenit deodat` a[a de vizibili \n media [i au ceva de spus la fiecare post de televiziune \n parte. Câteodat` m` simt ca [i cum a[ juca \n fiecare zi un joc de \ndemânare unde \ncerc s` strecor un avion printre obstacole [i s` ajung la destina]ie cu toate motoarele \n func]iune dar parc` aten]ia, oricât de distributiv` ar fi, nu este suficient`. Analiza subiectului din alt` perspectiv`, odat` cu deta[area de subiect ar putea ajuta, pentru c` perspectiva proprie ar putea fi sufocat` de avalan[a de informa]ie [i de automatismele zilnice din procesul de lucru. Am constatat acest lucru revizuind sumarul celui mai nou num`r al revistei Transporter, precum un copil care pentru o agraf` sau un stilou poate g`si de 10 ori mai multe \ntrebuin]`ri decât un adult. Se nume[te gândire lateral`. Cel mai bine acest concept este exemplificat prin chiar un exerci]iu de tip „Einstein”. {ti]i desigur acele \ntreb`ri „facile” strânse laolalt` \ntr4
www. Transporter .ro
un power point, la care r`spunsul pare sigur, dar la care f`r` pu]in` concentrare ve]i gre[i cu siguran]`, fa]` de un elev de [coal` general`, pentru care acele no]iuni de baz` necesare rezolv`rii chestionarului sunt mai proaspete iar perspectiva de abordare nu este tulburat` de automatisme sau avalan[a cotidian` de informa]ie. V` invit deci la un exerci]iu de gândire lateral`, un exerci]iu de tip „Einstein”, \n noul num`r al revistei Transporter. Am dat la o parte detaliile mai pu]in importante [i am strâns interviuri cu lideri din patru segmente de activitate importante ale domeniului transporturilor. Pute]i citi deci interviuri cu liderul segmentului de transport local, Edy Spedition, cu liderul petroli[tilor independen]i din România, Oscar Downstream, cu [eful importatorului de camioane Mercedes-Benz sau cu liderul segmentului de construc]ii [i exploatare petrolier` offshore Grup Servicii Petrolier. Avem \n continuare [i analize, precum cea a segmentului de componente auto aftermarket, unde câ]iva juc`tori \nvârt o pia]` de aproape 1 miliard de euro, prezent`ri ale celor mai noi concepte [i solu]ii de transport sau detalii ale celor mai noi tranzac]ii din domeniul logistic. V` doresc lectur` pl`cut`!
februarie 2011
Senior editor ßtefan R`deanu Editor General Alexandru Anghel alexandru@transporter.ro
Redactori Ana Oprea ana@transporter.ro
Carol Krompaczki carol@transporter.ro
Alex Guagiu alex@transporter.ro
Editor foto Anamaria Dinulescu Test Driver Felix Ghi]` felix@transporter.ro
Concept grafic / DTP Diana Buido[o Difuzare Iordache Costel abonament@transporter.ro
Tiraj 10.000 de exemplare ISSN 1841 – 6039 Un produs Zaga Brand
© Reproducerea integral` sau par]ial` a textelor sau a fotografiilor se poate face doar cu acordul scris al publica]iei. Editorul nu r`spunde de textele con]inute în articolele publicitare [i reclame.
sumar
Vizita]i site-ul nostru: www. Transporter.ro
Edy merge Marc Steib, spre 150 de Mercedes-Benz 14 Grupul 26 milioane de euro Truck: “Mai pu]ine Planurile de business pentru 2011 ale Grupului Edy care \nglobeaz` cel mai mare transportator local de marf` din România sunt: consolidarea, extinderea opera]ional` la nivel interna]ional [i dezvoltarea opera]iunilor logistice.
estim`ri [i mai mult` organizare” “Mai pu]ine estim`ri [i mai mult` organizare” pare s` fie dictonul dup` care se ghideaz` Marc Richard Steib, Directorul de Marketing [i Vânz`ri al diviziei de camioane din cadrul Mercedes-Benz România, care a preluat conducerea diviziei \n trimestrul trei al anului trecut.
36
ude \n petrolului incl Pia]a local` a trader r juc`tori [i un topul primilo [i-a f`cut român, care independent, de de ctor de miliar loc \ntr-un se mpetrol, Ro , om MV Petr euro lâng` O L. Lukoil sau MO
42 VAN - Mazda BT-50: 18 C`r`u[ul japonez Noua generaţie Mazda BT-50 a fost dezvoltată de la bază ca un nou tip de vehicul, producătorul japonez dorind să vină în întâmpinarea unei game mai extinse de clienţi, ce duc o viaţă activă, ca de exemplu cei care au familii.
20
Transportatorii prind curaj |ncepe \nlocuirea flotelor de camioane
Top Team: Rechinii alba[tri 32 Scania merg la Bruxelles Istoria uneia dintre cele mai mari competi]ii interne a unui produc`tor de autocamioane \ncepe \n 1989 \n Suedia.
34 TRUCK EcoStralis, formula unei re]ete eficiente de transport
Managementul eficient al flotei, productivitatea şoferilor şi tehnologia vor juca un rol important pentru atingerea rezultatelor financiare urm`rite sau chiar pentru a rămâne pe linia de plutire.
Ca efect imediat al rezultatelor comerciale \nregistrate de noua gamă Iveco EcoDaily, producătorul italian de vehicule comerciale a lansat noile versiuni ale fratelui mai mare: EcoStralis.
6
februarie 2011
www. Transporter .ro
ist Cel mai mare petroljure român merge sp de euro m`tate de miliard
De la canibalizarea ma[inilor din parcul propriu, la alegerea pieselor de prim montaj (OEM) [i aftermarket (AM)
Reducerea consumului nu a ocolit \n ultimii doi ani [i segmentul de componente auto aftermarket, pia]` care ]ine \n func]iune milioanele de autovehicule care circul` pe [oselele ]`rii. Cum a evoluat \ns` un sector cu o valoare de aproape 1 miliard de euro [i ce perspective \ntrev`d principalii juc`tori din pia]`?
de grupaj, o alternativ` 46 Serviciile pentru extinderea num`rului de clien]i Atât pentru transportatori, cât şi pentru logisticieni, serviciul de grupaj a devenit soluţia optim` pentru transferul m`rfurilor paletizate şi vrac. Cea mai nou` mi[care \n aceast` direc]ie pe pia]a local` a fost realizat` \n 2011 de furnizorul de servicii logistice Wim Bosman, care a semnat recent un parteneriat cu Koch International, o companie furnizoare de servicii logistice de mărime medie din Osnabrück, Germania.
sumar
Vizita]i site-ul nostru: www. Transporter.ro
48 Constela]ia GSP |n mai bine de 10 ani de la intrarea \n sectorul construc]iilor [i exploat`rii maritime [i petroliere, omul de afaceri const`n]ean Gabriel Com`nescu a cl`dit cea mai mare companie local` din domeniu [i unul dintre cei mai mari juc`tori pe segment din bazinul M`rii Negre.
52 BUS Magelys PRO Irisbus Magelys PRO este o versiune mai economică a modelului Magelys HD, lansat în urmă cu patru ani la Kortrijk. Vehiculul este pozi]ionat de producătorul franco-italian peste modelul Evadys HD [i urmează linia Magelys, fiind disponibil în variantele de 12,2 [i 12,8 m lungime.
de transportatori 54 4.500 se afiliaz` Confedera]iei
2011 70 DAKAR Cursa riderilor români
Na]ionale Rutiere Federaţia Transportatorilor Europa împreună cu Federaţia Operatorilor Români de Transport au semnat la Arad actele de constituire a Confederaţiei Naţionale Rutiere.
de la an la an 56 Schimb`ri în Legea Transporturilor Ordonan]ele de Urgen]ă care ajustează Legea Transporturilor se înmul]esc de la an la an sau chiar de la lună la lună, iar ultima a fost publicat` la finalul lunii ianuarie. Se pare c` toate acestea la un loc vor s` creeze o lege a transportatorilor cât mai unitară [i fără nicio abatere. Legea final` va intra în vigoare la data de 4 decembrie 2011.
60 125 de ani de inova]ie Benz Pe 29 ianuarie 2011 Mercedes-Benz a aniversat 125 de ani de la inven]ia primului vehicul pe benzin`. Pe 29 ianuarie 1886, Carl Benz a scris prima pagin` din istoria prolific` a Mercedes-Benz, \nregistrând sub patentul Benz la Biroul de Patente din Berlin, automobilul, la momentul respectiv cu trei ro]i, care este considerat chiar primul din lume.
Doi pilo]i români, Mani Gyenes [i Marcel Butuza, au izbutit să termine edi]ia 2011 după ce au parcurs în total 9.500 de km în Argentina [i Chile, revenind acasă cu rezultate în premieră pentru sportul cu motor din România.
vânz`rile de vehicule 74 Revin comerciale A trecut destul de mult timp de când \n pres` nu s-a mai scris „de bine” despre pia]a de autoturisme [i autovehicule comerciale noi. Dar iat` c` \nceputul de an ne d` motive de bucurie: pia]a european`, care [i-a revenit de câteva luni bune, \ncepe s` se consolideze iar \n România apar primele cifre \mbucur`toare.
Truck recuperate 80 Oferte
Avantaj Disponibil în două variante de 12.20 m şi 12.80 m lungime, Magelys PRO poate transporta până la 57 pasageri.
februarie 2011
www.Transporter.ro
7
news {tirile v` sunt oferite cu sprijinul Mercedes-Benz Strategia Dun`rii: proiecte de 334 milioane euro
Miniştrii Elena Udrea şi Anca Boagiu au prezentat mai multe proiecte ce vor fi dezvoltate prin Strategia Dunării, enumerând construirea Canalului Bucureşti-Dunăre, valorificarea unor rute cultural-istorice şi consolidarea malurilor Canalului Dunăre-Marea Neagră, \n valoare de 334 de milioane de euro. "România va coordona trei domenii: transportul fluvial, împreună cu Austria, turismul şi cultura, împreună cu Bulgaria, gestionarea riscurilor generate de fenomene extreme împreună cu Ungaria", a spus Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, la o conferinţă de presă dedicată acestei strategii, la care au luat parte Elena Udrea şi Anca Boagiu. La rândul ei, ministrul Anca Boagiu a oferit detalii despre proiectele pe care instituţia sa le dezvoltă în legătură cu Strategia Europeană a Dunării. "În ceea ce priveşte proiectele, unele au deja resursa financiară asigurată, chiar sunt în proces de implementare, altele urmează să fie finanţate şi să fie implementate în perioada următoare", a spus Boagiu. "Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre în sectorul Călăraşi-Brăila este un proiect care are deja studiul de fezabilitate făcut, iar valoarea sa este de 56 de milioane de euro. Cel de-al doilea vizează îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării [i are o valoare de 254 de milioane de euro, din care României îi revin de acoperit 220 de milioane de euro. Un alt proiect este reprezentat de podul rutier canal Dunăre Marea Neagră şi lucrările aferente infrastructurii de acces în Portul Constanţa, iar acesta are deja finanţare, 150 de milioane de euro şi va fi executat până în 2012", a menţionat Boagiu.
8
www. Transporter .ro
februarie 2011
Noile amenzi de circula]ie \n 2011: 1.300 de lei dac` ave]i ro]ile pline de noroi Amenzile de circula]ie sunt mai mari din 2011. {oferii indisciplina]i vor scoate mai mul]i bani din buzunar dac` vor fi prin[i f`r` centura de siguran]`, cu viteza prea mare sau ma[ina murdar`. Noile amenzi rutiere \i vor ustura la buzunar \n mod serios pe cei care persist` \n gre[eal`, topul revenind urm`toarelor: dep`[irea vitezei legale cu peste 40 de km/h, conducerea sub influen]a b`uturilor alcoolice [i ro]ile pline de noroi. Pentru toate acestea, conducatorii auto vor pl`ti o amend` cuprins` \ntre 603 [i 1.340 lei. Folosirea telefonului mobil, oprirea \n loc nepermis [i lipsa centurii de siguran]` se taxeaz` cu pân` la 201 lei. Neacordarea de prioritate pietonilor sau altor autovehicule din trafic se sanc]ioneaz` cu re]inerea permisului [i o amend` \ntre 268 [i 335 lei.
CNADNR a luat cea mai mare subven]ie de la stat în 2010: 1,6 miliarde euro Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a primit anul trecut cele mai mari subvenţii de la stat, aproape 1,6 mld. euro, fiind astfel instituţia care a primit cei mai mulţi bani în condiţiile în care fondurile proprii au reprezentat doar 13% (222 mil.euro) din totalul surselor pe care le-a avut la dispoziţie. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a rectificat bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2010, majorând cu 9% cheltuielile CNADNR faţă de rectificarea anterioară, de la 1,79 miliarde de lei (426 mil. euro) la 1,95 mld. lei (464 milioane de euro).
news EADS a început s` produc` la Ghimbav componente Airbus
ARR a intensificat controalele
Activitatea de control efectuată de către personalul cu atribuţii de inspecţie şi control din cadrul Autorităţii Rutiere Române (ARR) în anul 2010 a crescut cu 8,8% faţă de anul precedent în ceea ce priveşte numărul de controale efectuate. ARR a acordat o atenţie sporită controalelor la sediile operatorilor de transport, operatorilor de activităţi conexe şi şcolilor de şoferi, înregistrând o creştere a acestora cu 59%. |n trafic au fost verificate 5.379 de autovehicule şcoală şi s-au înregistrat 314 procese verbale încheiate la şcolile de şoferi, însumând o valoare de peste 1,3 mil. lei. Inspectorii ARR au dispus în anul 2010 suspendarea unui număr de 39 autorizaţii pentru şcoli de şoferi [i anularea unui număr de 356 autorizaţii. În ceea ce priveşte neregulile constatate în urma controalelor efectuate de către inspectorii Autorităţii Rutiere Române, cele mai des întâlnite abateri se referă la nedeţinerea la sediu a documentelor şcolare completate la zi (copiile fişelor de şcolarizare, contractele de şcolarizare încheiate cu cursanţii, foile de parcurs, caietele cursanţilor, documentele şcolare privind evidenţa şi verificarea cunoştinţelor acestora, precum şi dovada efectuării activităţii practice furnizate de tahograful analogic şi digital, în cazul vehiculelor dotate cu tahograf digital).
Primul metrou privat din România, o investi]ie de 1,3 miliarde euro O nouă magistrală de metrou, Bragadiru-Voluntari, care va avea 25 de km şi 30 de staţii, urmează să fie cesionată de Metrorex timp de cel puţin 30 de ani unui consorţiu de firme. Proiectul ar urma să fie finalizat până în 2020. Magistrala 7 va fi un parteneriat public - privat în care Statul va pune la dispoziţie terenurile, iar investitorul va asigura finanţarea lucrărilor de construcţie şi achiziţia trenurilor. Valoarea investiţiei se ridică la aproximativ 1,3 miliarde de euro.
februarie 2011
Deschiderea unităţii de producţie de la Ghimbav vine la puţin timp după ce Airbus a anunţat că a semnat cea mai mare comandă din istoria aeronauticii mondiale. Premium Aerotec, subsidiara gigantului european în domeniul aeronautic EADS, a anunţat că a început să producă piese pentru avioane Airbus la noua fabrică din localitatea Ghimbav, judeţul Braşov, şi a angajat 300 de oameni la noua linie de producţie care se întinde pe o suprafaţă de 60.000 de metri pătraţi. Conducerea companiei estima la demararea investiţiei că noua fabrică va genera vânzări de 40 mil. euro în primul an de funcţionare, iar valoarea primelor investiţii era prognozată la 45 mil. euro dintr-un total de 90 mil. euro. Guvernul a acordat de asemenea un ajutor de stat în valoare de 21,3 mil. euro pentru acest proiect. Deschiderea unităţii de producţie de la Ghimbav vine la puţin timp după ce Airbus a anunţat că a semnat cea mai mare comandă din istoria aeronauticii mondiale. Astfel, operatorul indian IndiGo va achiziţiona pentru suma record de 15 miliarde de dolari 180 de aeronave de tipul Airbus A320, ale căror componente vor fi produse şi la Braşov. Investiţiile la noua capacitate de producţie s-au întins pe parcursul a opt luni de zile, iar reprezentanţii grupului spun că vor începe în 2011 a doua etapă de investiţii la Ghimbav la finalul căreia fabrica va ajunge la aproximativ 500 de salariaţi.
www.Transporter.ro
9
news {tirile v` sunt oferite cu sprijinul Mercedes-Benz Mercedes-Benz [i-a majorat u[or cota de pia]` la 2,2%
Autostrada Bucure[ti-Ploie[ti, mai scurt` cu 6 km din cauza terenurilor scumpe din Pipera
Mercedes-Benz şi-a majorat anul trecut cota de piaţă în România la 2,2%, faţă de 2% în 2009, deşi vânzările brandului german au scăzut cu aproape 15%, la peste 2.600 de autoturisme şi vehicule utilitare, potrivit statisticilor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), pe o piaţă în scădere cu 20%. Cel mai bine vândut model al mărcii germane a fost anul trecut SUV-ul ML, cu peste 320 de unităţi vândute, în creştere cu 76% faţă de anul anterior, urmat de C-Klasse, cu aproape 300 de maşini, cu 33% mai mult decât în 2009. În acest an, oficialii Mercedes-Benz se aşteaptă la o creştere puternică a vânzărilor modelelor Euro 6, în condiţiile în care acestea sunt scutite de la plata taxei de poluare, astfel că aceste modele ar putea reprezenta aproximativ 20% din totalul vânzărilor. Estimarea făcută de reprezentanţii MercedesBenz vine în contextul în care de la 1 ianuarie, din cele câteva sute de modele de autoturisme comercializate pe piaţa locală, doar 21 vor fi scutite în continuare de taxa de poluare. Oficialii Ministerului Mediului au anunţat că hibridele, adică automobilele echipate cu un motor normal pe benzină, dar şi cu unul electric, maşinile cu motoare Euro 6, (standard care va intra în vigoare din 2014) şi maşinile electrice vor fi scutite de la plata noii taxe de poluare.
Autostrada Bucureşti-Ploieşti, cu o lungime estimat` de 62 de km, ar putea fi la finalul construc]iei cu 6 km mai scurtă. Cauza o reprezint` exproprierile prea scumpe pentru terenurile care ar trebui s` uneasc` autostrada cu Bucure[tiul. Astfel, autostrada s-ar putea oprin \n comuna Ştefăneşti, aproape de Centura Capitalei. Din valoarea totală a tronsonului Bucureşti-Moara Vlăsiei (19,5 km), de 492 milioane de euro (fără TVA), 291 de milioane de euro au fost alocaţi doar pentru exproprieri, în condiţiile în care construcţia efectivă (fără TVA şi fără cheltuielile de consultanţă) ar trebui să coste 200 de milioane de euro. Suma este atât de mare pentru că autostrada ar trebui să traverseze câţiva kilometri buni din zona Tunari-Voluntari, unde se află cele mai scumpe terenuri din România, evaluate la un moment dat şi la 500 de euro pe metru pătrat. "Valoarea terenului în zonă este mult prea mare. În acest moment am considerat că cel mai bine este ca descărcarea traficului să fie în Centura Bucureştiului. Nu neg faptul că este posibil, în viitor, să facem şi legătura cu Bucureştiul, însă în acest moment aceasta este cea mai bună soluţie în condiţiile date. Compania trebuie să întreţină şi să construiască drumuri, nu să cumpere terenuri", a declarat Liviu Costache, director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
10
www. Transporter .ro
februarie 2011
news FAN Courier a investit 18 mil. euro într-un centru logistic [i o band` automat` de sortare FAN Courier a investit 18 milioane de euro într-un centru logistic de 30.000 mp şi o bandă automată de sortare a coletelor, a anunţat compania. Noul centru de logistică se întinde pe un teren cu o suprafată de 30.000 mp şi este situat pe Şoseaua de Centură a Bucureştiului. Centrul cuprinde o hală de 6.000 mp cu 80 de porţi de descărcare, dintre care 4 pentru trailere mari, un corp administrativ structurat pe patru nivele plus parter, însumând 4.000 mp de birouri, precum şi o parcare de 10.000 mp. Construcţia proiectului a fot demarată în 2008 şi finalizată la sfârşitul anului trecut. Implementarea benzii automate de sortare a coletelor a necesitat învestiţii de 4 milioane de euro, şi va permite, într-o primă etapă, sortarea a 9.000 de colete pe oră. „Ne-am dorit foarte mult să perfecţionăm modul în care facem curierat. Am în]eles că investiţiile sunt cheia, însă ne lipsea inovaţia. Astăzi, după 13 ani, unul dintre visele noastre de a atinge performanţa la cel mai înalt nivel s-a concretizat. FAN Courier are acum prima [i singura linie automată de sortare a coletelor din România”, au declarat acţionarii FAN Courier. Banda are o lungime de 324 metri, iar coletele sunt transportate cu o viteză de 2.5 m/s. Acestea sunt încărcate manual din camion, urmând un traseu predeterminat: cântărire, citirea codului de bare sau recunoaşterea vizuală a adresei, sortarea şi arondarea pe ieşirea corespunzătoare în funcţie de datele citite. Numărul de colete citite ca urmare a descifrării de coduri de bare indică o rată estimată de peste 97%. FAN Courier a fost înfiinţată în 1998 şi are un capital 100% românesc. Cei trei acţionari sunt Felix Patrăşcanu şi fraţii Adrian şi Neculai Mihai. Compania are peste 14.000 de clienţi, dintre care 90% reprezintă persoane juridice, iar flota numără 1.500 de maşini.
Divizia de leasing a Volvo a adus 30 mil. lei la capitalul subsidiarei locale Acţionarii VFS Int. România IFN, firmă deţinută de divizia de leasing a grupului suedez Volvo, au hotărât, la finele anului 2010, majorarea capitalului social cu 30,1 milioane de lei, la 220,2 milioane de lei, prin aport în numerar al acţionarului VFS International AB (Suedia). Operaţiunea a fost însoţită de emiterea a 856.693 acţiuni, fiecare cu o valoare nominală de 35,14 lei/titlu. În cursul anului precedent, societatea a mai efectuat o majorare de capital în cuantum de 119,1 milioane de lei, la 190,1 milioane de lei. Volvo Financial Services (VFS) International AB, companie financiară înregistrată în Suedia, face parte din grupul Volvo din anul 2001, furnizând finanţări în leasing clienţilor constructorului auto, în principal în Europa de Est şi în câteva ţări din Asia şi Africa. VFS acordă finanţare pentru toate diviziile din cadrul grupului, respectiv autocamioane, echipamente de construcţii, autobuze, motoare pentru ambarcaţiuni şi avioane. Până în anul 2005, când a fost înfiinţată firma locală, achiziţiile marca Volvo erau finanţate în leasing financiar extern prin VFS International AB. În 2009, VFS Int. România IFN a raportat pierderi de 156,42 milioane de lei, comparativ cu un profit brut de 6,67 milioane de lei în 2008, la o cifră de afaceri de 144,44 milioane de lei.
Traficul CFR C`l`tori a sc`zut cu 5% anul trecut, în timp ce subven]ia a crescut cu 4% CFR Călători a înregistrat anul trecut o scădere de 5% a traficului de pasageri faţă de anul precedent, de la 61,07 milioane călători la 58 milioane călători, în timp ce subvenţia alocată de la bugetul de stat a urcat cu 4%, la 1,15 miliarde lei, potrivit rezultatelor preliminare ale companiei. În 2009, valoarea subvenţiei de la buget a fost de 1,1 miliarde lei, cu 620 milioane de lei mai puţin decât a solicitat compania. Pentru 2010, compania a cerut 1,72 miliarde de lei, iar pentru 2011 suma de 1,26 miliarde lei. Operatorul feroviar a înregistrat în 2009 o cifră de afaceri de 2,03 miliarde de lei, iar după primele 11 luni ale anului trecut încasările s-au plasat la 1,82 miliarde lei.
februarie 2011
www.Transporter.ro
11
news Lukoil [i Petrom amenin]` monopolul energetic de stat
Vagit Alekperov, şeful gigantului petrolier rusesc Lukoil cu afaceri de peste 81 de miliarde de dolari în 2009, a prezentat în cadrul unei întâlniri cu preşedintele României, Traian Băsescu, planurile de dezvoltare pe care le are grupul pentru piaţa locală. Dincolo de cele 300 de benzinării şi de rafinăria Petrotel din Ploieşti, prin care ruşii sunt prezenţi în România, vizita lui Alekperov a coincis cu momentul în care Lukoil a făcut un pas important în ceea ce priveşte intrarea în domeniul producerii de energie electrică. Astfel, ruşii au anunţat finalizarea unor lucrări de modernizare în
valoare de 160 de milioane de dolari în cadrul unei unităţi de produc]ie de energie, localizată pe platforma rafinăriei din Ploieşti. Odată cu această investiţie, grupul spune că intră şi pe piaţa comercializării de energie electrică, în contextul în care intenţia companiei de a pătrunde pe acest segment a fost anunţată încă din anul 2006, odată cu înfiinţarea companiei Lukoil Energy & Gas România. Practic, ruşii de la Lukoil, alături de Petrom, cea mai mare companie locală, sunt primii investitori care \ncep producţia de energie electrică din surse convenţionale, domeniu pe care până în acest an statul român deţinea monopolul. Dacă Lukoil abia a finalizat investiţia în centrala de la Ploieşti anul acesta, Petrom va pune în funcţiune o centrală de 860 MW la Brazi în a doua parte a anului, fondurile alocate de producătorul de petrol şi gaze pentru acest proiect fiind de 500 de milioane de euro.
UNTRR solicit` introducerea radierii temporare a vehiculelor Uniunea Naţională a Transportatorilor a solicitat Ministerului Finanţelor Publice introducerea radierii temporare din baza de date gestionată de ANAF pentru vehiculele rutiere comerciale în cazul în care sunt imobilizate sau neutilizate pentru perioade mai mari de o lună. UNTRR arată că transportatorii rutieri se confruntă des cu situaţii în care vehiculele sunt imobilizate şi nu pot fi folosite pentru perioade mai mari de o lună, un astfel caz fiind acela în care maşina a fost implicată într-un accident, iar reparaţia sa trenează. De asemenea, autovehiculul poate staţiona din lipsa comenzilor. Prin radierea temporară, operatorii de transport ar plăti mai puţine taxe şi impozite, iar din cauza perioadei de recesiune UNTRR consideră că o astfel de măsură ar fi benefică pentru dezvoltarea economică a ţării.
Ma[inile noi din UE trebuie echipate cu lumini speciale pentru circula]ia pe timp de zi Comisia Europeană (CE) a anunţat că automobilele şi autovehiculele comerciale uşoare noi vândute în Uniunea Europeană (UE) trebuie echipate cu lumini pentru circulaţia pe timp de zi (Daytime Running Lights - DRL). Luminile pentru circulaţia pe timp de zi sunt elemente de iluminat speciale care intră în funcţiune odată cu pornirea motorului şi au ca rol îmbunătăţirea siguranţei în circulaţie prin creşterea vizibilităţii autovehiculelor, se arată într-un comunicat al CE. "Luminile pentru circulaţia pe timp de zi vor avea o contribuţie importantă la angajamentul nostru de a reduce numărul victimelor accidentelor de circulaţie de pe drumurile europene", a declarat vicepreşedintele CE, Antonio Tajani. DRL-urile au un consum de energie mai redus decât dispozitivele care asigură în prezent lumina de întâlnire a autovehiculelor. Echiparea cu lumini pentru circulaţia pe timp de zi va deveni obligatorie pentru camioane şi autobuze începând cu august 2012. CE menţionează că în 2009 pe drumurile europene şi-au pierdut viaţa peste 35.000 de persoane. Numărul victimelor este \ns` \n sc`dere datorită mai multor măsuri, precum ameliorarea tehnologiilor
12
www. Transporter .ro
februarie 2011
de siguranţă pentru autovehicule, infrastructuri rutiere mai sigure şi îmbunătăţirea pregătirii şoferilor.
news Orange, Lafarge [i Thales dau burse de studiu propriilor angaja]i
Transportatorii sus]in c` modificarea Codului Fiscal le afecteaz` grav activitatea
Şefii şi directorii de HR ai unora din cele mai mari companii franceze prezente pe piaţa locală - BRD, Orange, Groupe Renault, Pentalog, Colas, Lafarge, Gide Loyrette Nouel şi Thales - s-au întâlnit cu ambasadorul Franţei în România, Henri Paul, pentru a semna convenţii de parteneriat pentru finanţarea a 13 burse pentru ca "studenţii şi tinerii salariaţi români" să meargă la studii masterale pentru un an în Franţa. Surpriza este însă că opt din cele 13 burse sunt destinate propriilor angajaţi ai companiilor franceze, deci selecţia candidaţilor va fi făcută intern. Reprezentanţii Ambasadei Franţei în România spun că în 2011 vor fi investiţi 700.000 de euro pentru mobilitatea studenţilor, bani proveniţi din parteneriatele cu marile companii franceze şi cu Institutul Naţional de Ştiinţe Aplicate. În 2009, peste 4.500 de studenţi români s-au înscris la o universitate din Franţa, potrivit datelor Ambasadei Franţei în România.
Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România apreciază că măsurile adoptate de Guvern ca urmare a modificării Codului fiscal afectează nu doar piaţa carburanţilor, ci şi transportatorii rutieri. Transportatorii consideră că măsura dispusă de Guvernul României prin Ordonanţa de urgenţă nr. 54/2010 de modificare a Codului fiscal încalcă dispoziţiile Directivei 2008/118/CE a Consiliului privind regimul general al accizelor, limitând autorizarea antrepozitărilor fiscali doar pentru producţia de produse energetice, afectând astfel piaţa carburanţilor din România şi denaturând concurenţa în domeniu şi, implicit, transportatorii rutieri. UNTRR solicită Guvernului să dispună toate măsurile necesare pentru eliminarea dispoziţiilor din Codul fiscal care contravin legislaţiei europene, eliminarea tratamentului diferenţiat aplicat importatorilor de produse energetice faţă de producătorii de astfel de produse şi eliminarea barierelor în privinţa liberei circulaţii a mărfurilor. Transportatorii cer şi eliminarea discriminării între producătorii de produse energetice şi celelalte persoane care fuseseră autorizate anterior apariţiei OUG 54/2010 ca antrepozitari fiscali şi asigurarea unei concurenţe libere pe piaţa carburanţilor.
Proprietarul Navrom a cump`rat de la Siemens locomotive de 5 mil. euro Operatorul feroviar Cargo Trans Vagon, parte a grupului Transport Trade Services (TTS) controlat de omul de afaceri Mircea Mihăilescu, a semnat un contract în valoare de 5 mil. euro pentru achiziţia a două locomotive electrice de ultimă generaţie de la Siemens. Contractul include şi asigurarea mentenanţei. În urmă cu doi ani compania mai cumpărase două locomotive de acest tip tot de la Siemens, despre care reprezentanţii producătorului german spun că au un consum cu 25% mai scăzut şi pot remorca trenuri cu tonaje sporite cu până la 50% comparativ cu cele existente la ora actuală în România. Cargo Trans Vagon a avut în 2009 afaceri de 48,3 mil. lei (11,4 mil. euro) şi un profit de 1,57 mil. lei (371.000 de euro). Pilonul principal al grupului TTS este Navrom Galaţi, care în 2009 a avut afaceri de 156,2 mil. lei (37 mil. euro). Grupul TTS al omului de afaceri Mircea Mihăilescu este unul dintre cei mai mari operatori de transport din România, acţionând mai cu seamă în zona transportului naval prin intermediul flotei fluviale deţinute de compania Navrom şi pe segmentul de transport feroviar prin firma Transfer International Spedition (TIS). Grupul mai deţine un operator portuar de mărfuri tip vrac în Constanţa, TTS Operator, care operează peste 2 mil. tone de marf` \n fiecare an şi dispune de silozuri pentru depozitare.
Vin furnizorii Ford: 11 companii vor investi la Craiova
Un număr de 11 furnizori Ford vor investi la Craiova, nouă dintre aceştia primind autorizaţii de construcţie chiar în incinta fabricii auto a companiei americane, a declarat Mărinică Dincă, viceprimarul municipiului Craiova. "La o parte dintre furnizorii care lucrează cu Ford le-am eliberat autorizaţii de construcţie în interiorul Ford. Fabrica Oltcit a fost construită de mai bine de 40 ani, iar tehnologia de acum a evoluat şi multe dintre halele şi terenurile de acolo nu le mai sunt utile celor de la Ford. Este şi foarte la îndemână să-şi aducă în curte furnizorii", a afirmat Dincă. El a arătat că pentru companiile care nu vor derula investiţiile în incinta Ford Craiova au fost vizitate, împreună cu oficialii producătorului american de automobile, mai multe fabrici din oraş care ar putea furniza terenuri şi utilităţi.
februarie 2011
www.Transporter.ro
13
INTERVIU 14
www. Transporter .ro
februarie 2011
Grupul Edy merge spre 150 de milioane de euro Care sunt planurile de business pentru 2011 ale Grupului Edy, controlat de omul de afaceri Alin Popa [i care \nglobeaz` cel mai mare transportator local de marf` din România? |n ordinea priorit`]ilor: consolidarea, extinderea opera]ional` la nivel interna]ional [i dezvoltarea opera]iunilor logistice. Mai important` pare \ns` ]inta de afaceri propus`, care ajunge la aproape 150 de milioane de euro.
Alexandru Anghel
nul 2011 \ncepe cu planuri ambi]ioase pentru Grupul Edy, care urm`re[te consolidarea afacerilor [i revenirea la acela[i business la care ajunsese cu aproape 3 ani \n urm`. 2009 a reprezentat anul reinvent`rii companiei, care a presupus adoptarea unor noi strategii de business [i de optimizare a activit`]ii, dar [i anul unei sc`deri importante a cifrei de afaceri [i a diminu`rii flotei de transport rutier. Rezultatele de optimizare au \nceput s` se vad` \nc` de anul trecut, când reprezentan]ii companiei au anun]at reluarea achizi]iilor pentru divizia de transporturi [i au cump`rat deja mai mult de 100 de camioane. Totodat`, afacerile grupului au urcat \n 2010 la 127 milioane euro ( 535 mil. lei) de la 115 milioane de euro ( 488 mil. lei) \n 2009. Mai mult de jum`tate din acest rezultat a fost realizat de Edy Interna]ional Spedition. Grupul cuprinde [i companiile Diesel One, Autocamion Service [i Edy Logistics, dezvoltate pentru a integra \ntr-un lant complet activit`]ile conexe celor de transport. Diesel One a pornit de la nevoia de alimentare a autocamioanelor [i a fost dezvoltat` \ntr-o re]ea de sta]ii de alimentare cu motorin`, pe baz` de carduri, cu acoperire na]ional` [i interna]ional` \n Austria [i Belgia.
A
februarie 2011
Autocamion Service a rezultat \n urma dezvolt`rii parteneriatului cu Volvo, principalul furnizor de autocamioane al companiei, [i s-a concretizat \n serviceuri proprii pentru repara]ii de flote, \n timp ce Edy Logistics a fost \nfiin]at` pentru gestionarea dezvolt`rii de platforme logistice ale transportatorului. Cea mai importan` firm` din grup r`mâne \ns` \n continuare Edy Interna]ional Spedition, care a \nregistrat o cre[tere a cifrei de afaceri de 26% \n 2010, la 64 de milioane de euro.
„Evolu]ia veniturilor companiei este, \n primul rând, rezultatul mai multor factori: m`suri de optimizare a activit`]ii opera]ionale luate de companie în urm` cu circa doi ani de zile, majorarea tarifelor pentru a putea absorbi cre[terile constante [i greu de \n]eles ale pre]ului combustibilului [i al costului finan]`rii”, a declarat pentru revista Transporter Florin Gontariu, directorul de opera]iuni al companiei. Florin Gontariu s-a al`turat echipei Edy Spedition \n martie 2008 [i anterior a lucrat la Numico (Milupa), Heineken [i Coca-Cola.
Transportatorul a aplicat \nc` din anii trecu]i strategii pu]in ciudate la \nceput, cum
www.Transporter.ro
15
INTERVIU Florin Gontariu, Directorul de Opera]iuni al companiei Edy Spedition
ar fi cea de externalizare a managementului anvelopelor, ceva nemai\ntâlnit pân` \n acel moment, cât [i modele clasice de eficientizare. Externalizarea managementului anvelopelor, realizat` \n parteneriat cu Bridgestone, presupune plata cauciurilor \n raport cu gradul de utilizare [i de kilometri parcur[i.
„Pe de alt` parte, compania a avut o serie de ini]iative interne pentru reducerea consumului de carburant precum: traininguri pentru şoferi şi un sistem IT integrat care permite alocarea automat` a unei cantit`]i optime de combustibil pentru fiecare curs` şi care limiteaz` posibilitatea întregului sistem de a dilua cantitatea respectiv`”, a spus Gontariu.
Cu alte cuvinte, tot spectrul de costuri a fost atent analizat, \ncepând de la „\nc`l]`rile” camionului, asigur`rile, „s`n`tatea” flotei care este \ntre]inut` \n service-urile proprii, [i consumul, care reprezint` de obicei circa 35% din costurile de operare [i care este gestionat acum printr-un sistem IT.
16
www. Transporter .ro
Un plus de 15% \n 2011
„|n 2011 cre[terea estimat` atât pentru tot Edy Group [i separat pentru Edy International Spedition este de pân` la 15%”, a declarat Florin Gontariu.
Cu alte cuvinte grupul condus de Alin Popa va ajunge la afaceri de aproape 150 de milioane de euro, \n timp ce compania de transport are ca target un business de aproape 74 milioane de euro. Edy Spedition, ale c`rei camioane le putem observa u[or pe aproape orice drum din România [i chiar prin ]`rile vecine, deruleaz` deja contracte de transport pentru o serie de companii din industria de bunuri de larg consum. Contractul cu \mbuteliatorul Coca-Cola HBC România este deja binecunoscut, Edy fiind transportatorul „de cas`”, \ns` la acesta se mai adaug` parteneriatele cu Ursus Breweries sau Ikea Balkan. Parte din bugetul calculat de reprezentan]ii companiei pentru acest an nu va veni \ns` de la clien]ii care traseaz` de ani de zile traseele a sute de camioane colantate cu sigla Edy.
februarie 2011
Cre[terea va veni [i din noile teritorii pe care transportatorul vizeaz` s` intre \n perioada urm`toare.
„Inten]ion`m s` ne extindem opera]ional \n noi teritorii din spa]iul comunitar, precum şi din spa]iul extra-comunitar, din partea de est a Europei”, a declarat Gontariu.
Astfel, chiar dac` autocamioanele companiei realizeaz` livr`ri [i la marginea vestic` a continentului, dezvoltarea va fi focalizat` la nivel regional.
„Obiectivele principale ale Edy Group pentru 2011 sunt: consolidarea pozi]iei de lider pe pia]a româneasc` de transport de m`rfuri, extinderea opera]ional` \n noi teritorii din spa]iul comunitar, precum şi din spa]iul extra-comunitar, din partea de est a Europei, dar [i dezvoltarea serviciilor logistice oferite de Edy Logistics. Am planificat, \ntr-adev`r cre[tere de dou` cifre a veniturilor”.
Ce se \ntâmpl` cu pre]urile Presiunea pe tarifele de transport a devenit o problem` constant` a ultimilor ani, clien]ii solicitând frecvent reducerea pre]ului pe kilometru sau pe livrare. Ca rezultat mul]i transportatori au pierdut clien]i \n favoarea unor competitori care [i-au permis pentru un anumit interval de timp s` lucreze sub nivelul costurilor. Perioada aceasta se pare c` a fost trecut` la capitolul istorie iar acum majoritatea transportatorilor chestiona]i de revista Transporter arat` c` sunt nevoi]i s` ajusteze \n sus tarifele, urm`rind \ndeaproape pre]ul carburan]ilor. Mai clar, evolu]ia tarifului de transport este direct propor]ional` cu cea a pre]ului combustibililor.
„|n condi]iile \n care pre]ul combustibilului va continua s` creasc`, vom m`ri tarifele [i \n 2011 la un nivel care s` permit` continuarea activit`]ii pe baze financiare s`n`toase [i men]inerea actualului nivel de calitate a serviciilor Edy. Inten]ion`m s` m`rim pre]urile pentru Edy International Spedition de fiecare dat` când se va \ntampla m`rirea de pre] a carburan]ilor. De altfel \ntreaga industrie a transporturilor, \ntreaga economie [i, practic, to]i consumatorii sunt afecta]i negativ de aceste cre[teri ale pre]ului carburan]ilor”, a spus Gontariu.
|n perioada ianuarie-septembrie 2010 indicele EBITDA al transportatorului s-a ridicat la 12%, în scădere faţă de anul trecut, potrivit informaţiilor publicate de companie. Astfel, profitul EBITDA al companiei a fost pentru perioada dat` de aproape 5,9 mil. euro. În 2009, compania a înregistrat o pierdere netă de 2,1 mil. euro, potrivit datelor de pe Ministerul de Finanţe. Prin urmare, transportatorul caut` s` \[i adapteze modelul de business la toate variabilele pie]ei pentru a limita posibilit`]ile de a \nregistra pierderi la finalul exerci]iului financiar. Deci, pân` la urm`, cum a reu[it Edy s` compenseze cre[terea pre]urilor carburan]ilor?
putut ]ine pasul cu cre[terea extrem de mare a pre]ului carburan]ilor \n 2010, pentru a putea s` compens`m. De aceea, chiar dac` am crescut veniturile \n 2010, EBITDA a sc`zut fa]` de 2009”, a spus Gontariu.
|n leg`tur` cu pia]a local` a transporturilor Edy apreciaz` c` avem acum parte de o perioad` de stabilizare iar principalul semnal \n aceast` direc]ie este chiar faptul c` produc`torii de autocamioane au acum comenzi de la transportatori nu doar din vestul Europei ci [i din România. Aceste comenzi sunt \n mare parte destinate \nlocuirii flotelor [i arat` c` juc`torii au contracte care le permit s` fac` acum achizi]ii. Cu toate acestea problema pre]ului s-a p`strat [i chiar dac` exist` cerere, ea exist` la tarife nesustenabile. Din aceast` cauz` Gontariu arat` c` a fost nevoie \n 2010 chiar s` renun]e la unele contracte pentru a-[i proteja situa]ia financiar`.
„Pentru cre[terea [i revenirea pie]ei pe un trend ascendent este nevoie \ns` de \ndeplinirea mai multor condi]ii, de la un climat economic stabil la realizarea unor investi]ii substan]iale pentru solu]ionarea problemelor de infrastructur`, de exemplu”, a declarat Gontariu.
Camioane noi |n 2008, \n perioada de vârf a dezvolt`rii Edy Interna]ional Spedition, pia]a a fost surprins` de o mi[care neobi[nuit` fa]` de cursul normal. Transportatorul, care avea la acel moment 1.250 de camioane, a returnat prin buy-back 200 de camioane la compania de leasing. De ce s-a \ntâmplat acest lucru? Principala cauz` a fost reducerea comenzilor de transport [i condi]iile favorabile stipulate \n contractul de leasing care fusese \ncheiat \n 2005 cu Volvo. Astfel, Edy a reu[it s` scape de camioanele pentru care nu avea comenzi [i a \ncasat [i 5 milioane de euro pe acestea.
Acel episod s-a \ncheiat de mult iar transportatorul a reluat \ntre timp achizi]ia de camioane.
„|n prezent flota Edy are aproximativ 1.000 de camioane, cu 10% mai mult decât \n 2009. Pentru 2011 nu avem \n plan extinderea semnificativ` a flotei”, a men]ionat Gontariu.
|n 2010 transportatorul a \nceput achizi]ia rapid` a zeci de camioane, contractând flote de la mai mul]i importatori locali. Astfel, prima achizi]ie a fost realizat` de la Iveco, de unde a contractat 70 de unit`]i. Acestea au fost apoi urmate de 30 de camioane de transport de curs` lung` Mercedes-Benz [i 35 de camioane de distribu]ie Mercedes-Benz. De ce a apelat \ns` Edy la al]i importatori de vehicule comerciale dup` ce ani de zile a lucrat exclusiv cu marca suedez` Volvo?
“Volvo a fost [i r`mâne cel mai important partener al grupului Edy. Am hot`rât s` deschidem totu[i dialogul [i cu al]i produc`tori, iar \n acel moment, pur [i simplu ceea ce avea nevoie Edy nu s-a potrivit cu ce putea Volvo s` ofere. |n 2010 am achizi]ionat camioane Iveco, Mercedes-Benz [i Scania”, a spus Gontariu.
Fonduri europene Liderul transporturilor rutiere din România, \n ceea ce prive[te capacitatea de transport, a demarat \n cursul anului trecut patru proiecte finan]ate prin atragerea de fonduri europene. Astfel, pentru implementarea unor sisteme de securitate \n munc` [i s`n`tate, Edy a aplicat pentru patru proiecte, pentru fiecare companiei din grup, cu o valoarea de aproape 1,8 milioane de lei (circa 420.000 de euro). Mai mult de 90% din sum` reprezint` finan]are european` atras`.
“|n 2011 vom finaliza implementarea celor patru proiecte de s`n`tate [i securitate \n munc` demarate \n 2010 pentru cele 4 companii ale grupului Edy”, a spus directorul opera]inal al Edy.
“Este o \ntrebare la care nu este u[or de r`spuns, dar important este c` nu am
februarie 2011
www.Transporter.ro
17
PREZENTARE
VAN
Mazda BT-50: C`r`u[ul japonez Noua generaţie Mazda BT-50 a fost dezvoltată de la bază ca un nou tip de vehicul, producătorul japonez dorind să vină în întâmpinarea unei game mai extinse de clienţi.
Ana Oprea
18
www. Transporter .ro
februarie 2011
oua genera]ie a modelului BT-50 a fost prezentat` deja la saloanele auto din Sydney [i Hiroshima, urmând ca pe continentul european s` fie adus`, cel mai probabil, \n cadrul salonului auto de la Geneva. De designul noului pick-up s-a ocupat Ryo Yanagisawa, [eful proiectului \n cadrul Mazda, iar evolu]ia fa]` de genera]ia anterioar` este evident`. |n continuare constructorul japonez \[i dezvolt` platformele \n jurul motivului Zoom-Zoom, astfel c` liniile exteriorului \nglobeaz` motive dinamice, cu am`nunte inspirate chiar din natur`. Potrivit designerului japonez, masculinitatea [i designul puternic au fost inspirate chiar de studiul asupra unui leu aflat \n plin` ac]iune, de atac al pr`zii. |n ceea ce prive[te platforma tehnic`, cărău[ul japonez urmează să fie construit pe aceeaşi linie cu Ford Ranger şi va avea noi inova]ii tehnice. Tot nouă este
N
februarie 2011
şi transmisia manuală cu 6 rapoarte. Faţă de prima generaţie BT-50, noul model va avea o caroserie mult mai mare pentru a rivaliza şi cu modelul Toyota Hilux.
Rapid ca un Logan Puterea şi cuplul sunt furnizate de motoarele de 2.5 şi 3.0 litri common-rail turbo diesel cu injecţie directă. Având un cuplu de 330 Nm (motorul de 3.0 litri are un cuplu de 380 Nm), poate tracta o sarcină de până la 3000 kg. |n acela[i timp, noua Mazda BT-50 poate accelera de la 0 la 100 km/h în 10,4 secunde, precum un model Dacia Logan. Japonezii au lucrat la noua Mazda BT50 [i la capitolul consum, astfel c` acum motorul utilizeaz` \n medie 8.3 l/100 km, susţinut de sistemul de transmisie atent reglat. Interiorul este identic cu cel al noului Ford Ranger 2011. Sunt disponibile trei tipuri de cabine – standard, dublă şi Freestyle, care pot fi achiziţionate cu tracţiune 4x2 sau 4x4, containere de transport, precum şi alte accesorii care adaptează modelul la nevoile clien]ilor. Varianta cabină standard permite încărcarea obiectelor de până la 2,28 m lungime, cabina Freestyle – obiecte de până la 1,75 m, iar cea cu cabin` dublă poate acomoda \nc`rc`turi de până la 1,53 m. Containerul de transport este ergonomic şi uşor de manevrat – canelurile ajută mai bine sarcina, iar cârligele de ancorare dispuse pe interiorul sau exteriorul containerelor (în funcţie de varianta aleasă) asigură sarcina la drum.
www.Transporter.ro
19
ANALIZ~
TRANSPORTATORII PRIND CURAJ
|ncepe \nlocuirea flotelor de camioane Anul 2011 va fi unul dificil, însă există în continuare oportunităţi de creştere. Îmbunătăţirea eficienţei şi creşterea flexibilităţii sunt vitale în această perioadă pentru transportatori. Managementul eficient al flotei, productivitatea şoferilor şi tehnologia vor juca un rol important pentru atingerea rezultatelor financiare urm`rite sau chiar pentru a rămâne pe linia de plutire.
Ana Oprea
20
www. Transporter .ro
februarie 2011
n 2010, 20% dintre companiile de transport au fost nevoite să reducă tarifele practicate, aşa cum reiese din sondajul efectuat de echipa Transporter la nivelul întregii ţări, \n intervalul iulieseptembrie 2010. Conform barometrului, operatorii de transport din întreaga ţară nu reuşesc să transfere în totalitate creşterile de costuri către clienţi. Practic, tarifele de transport cresc într-un ritm mai lent decât costurile. În ultimii ani, încrederea transportatorilor în posibilitatea de a-şi dezvolta afacerea a scăzut semnificativ, ajungând la începutul lui 2010 foarte jos. Dacă luăm în considerare că efectele crizei s-au făcut între timp şi mai mult simţite, este de presupus că astăzi acest indicator a continuat coborârea abruptă.
Î
Accentul este pus pe creşterea productivit`]ii şoferilor Pentru creşterea profitabilităţii, sunt utilizate mai multe strategii. Cea mai răspândită o reprezintă îmbunătăţirea strategiilor manageriale, punându-se accent pe creşterea productivităţii şoferilor, dar nu sunt excluse nici achiziţiile sau parteneriatele, productivitatea tuturor angajaţilor şi cursurile de pregătire. Transportatori precum Internaţional Lazăr Company, Edy Spedition sau Dumagas şi-au îmbogăţit gama serviciilor oferite. Printre strategiile ofensive utilizate se mai numără îmbunătăţirea serviciului de vânzări şi marketing, creşterea serviciilor cu valoare adăugată, creşterea flotei, investiţii IT. În ceea ce priveşte investiţiile pe termen scurt, pe primul loc se află pregătirea şoferilor. Pe de altă parte, aproape o treime dintre operatorii de transport îşi propun creşterea bugetului alocat sistemelor IT şi telematice. La polul opus, cele mai mici şanse pentru investiţii pe termen scurt sunt acordate vehiculelor.
Afacerile Interna]ional Laz`r Company au crescut cu 7% în 2010
“Aceast` criz` poate reprezenta o oportunitate pentru transportatori, având în vedere c` to]i clien]ii caut` creşterea eficien]ei.
Flexibilitatea este vital`. Pia]a se transform` de la transporturile complete c`tre grupaje şi trebuie s` ai capacitatea de adaptare. Pia]a te for]eaz` s` te concentrezi şi s` conştientizezi problemele. Clien]ii sunt mai bine informa]i şi transportatorii trebuie s` ridice ştacheta pentru a r`mâne în curs`. Interna]ional Laz`r Company a înregistrat o creştere de 7% anul trecut şi am reuşit s` facem şi ceva profit”, a declarat Dana Midvichi, Sales Manager Interna]ional Laz`r Company.
folosite la transport interna]ional de marfă, iar unul dintre cele mai importante proiecte este cel derulat \mpreun` cu transportatorul Hoedlmayer pentru livrarea automobilelor Dacia produse la Pite[ti.
Prognoze doar pe termen scurt Obiceiul realiz`rii de previziuni a disp`rut treptat, astfel c` [i cel mai mare transportator local, Edy Spedition, sus]ine c` este dificil să realizeze previziuni cu privire la evolu]ia pie]ei de transporturi în 2011. Dana Midvichi, Sales Manager Interna]ional Laz`r Company
Datorită noilor condi]ii de pe pia]ă, transportatorul Laz`r începe să î[i revină, astfel încat proprietarul companiei se gânde[te chiar la extindere. Benone Lazăr vrea să achizi]ioneze încă 100 de camioane pentru extinderea flotei deja existente. Parcul auto al omului de afaceri numără alte cateva sute de ma[ini care au fost
februarie 2011
www.Transporter.ro
21
ANALIZ~
“Dup` perioada de sc`dere, în prezent putem vorbi de o oarecare stabilizare a pie]ei. Un semn pozitiv îl constituie în acest sens faptul c` produc`torii de autocamioane primesc comenzi de la clien]i din Europa, cât [i din România. Sigur, este vorba de comenzi pentru înlocuirea flotei, dar este un indicator relevant faptul c` juc`torii au contracte [i sunt preocupa]i de înnoirea flotei. În schimb, a r`mas problema pre]ului, deoarece nu s-a protejat valoarea acestor servicii în anul anterior. Acum avem volume, dar la tarife nesustenabile. Noi am avut situa]ii în 2010 în care am fost for]a]i s` renun]`m la contracte pentru c` am sim]it nevoia s` ne protej`m pe noi, dar [i industria. Ca lider al capacit`]ii de transport în România, avem obliga]ia s` încerc`m s` îns`n`toşim industria din punct de vedere al profitabilit`]ii”, a spus Florin Gontariu, directorul opera]ional al Edy Spedition.
Cu toate problemele \ntâmpinate, Edy a demarat \nc` de anul trecut \nnoirea flotei de camioane, realizând achizi]ii semnificative, raportat la \ntregul volum al pie]ei de autovehicule comerciale noi. Gontariu a explicat c` pentru creşterea şi revenirea pieţei pe un trend ascendent este nevoie însă de îndeplinirea mai multor condiţii, de la un climat economic stabil la realizarea unor investiţii substanţiale pentru soluţionarea problemelor de infrastructură, de exemplu. Până la urmă, tot la drumuri ajungem pentru că toată lumea suferă din cauza lipsei infrastructurii.
Încredere în creşterea economic` la nivel global Încrederea directorilor generali din întreaga lume în creşterea economică viitoare a revenit aproape la nivelurile înregistrate anterior crizei, potrivit celei de-a 14a ediţii a studiului Global CEO Survey realizat de PricewaterhouseCoopers.
Dumagas este cotrolat` \n prezent de fondul de investi]ii Bancroft Private Equity, care a achiziţionat 60% din compania fondat` de familia Dugăeşescu în urma unor negocieri care au durat aproape cinci luni. Tranzacţia a fost evaluată la 20 de milioane de euro. Dumagas a devenit astfel cel de-al doilea transportator român în cadrul căruia o parte din acţiuni sunt controlate de un fond de investiţii, după ce în 2005 Alin Popa, care controlează Edy Spedition, a vândut către Balkan Accession Fund 17,5% din acţiunile companiei. Pentru Dumagas acest proces a însemnat negocieri directe cu partenerii principali prin care a obţinut contracte în afara ţării, transportând mărfuri între ţările vest şi central europene. Astfel, majoritatea celor 450 de camioane din flota proprie realizează transporturi în special în afara ţării, un procent mic din flotă fiind alocat transportului intern sau pentru export din România. Potrivit managerului Dumagas, firmele de transport locale s-au dezvoltat în ultimii 10 ani ajungând la zeci şi sute de camioane, nivel comparabil cu cel atins de firme din vestul Europei într-un interval de 20-30 de ani.
Transportul interna]ional aduce profitul Dumagas Transport din Craiova, unul dintre cei mai mari transportatori locali, a identificat \nc` din 2008 ca solu]ie principal` pentru sus]inerea afacerilor în criză dezvoltarea businessului şi a relaţiilor comerciale din alte ţări europene. Pe plan extern, transportatorul lucrează direct cu proprietarii mărfurilor, fără intemediari, lucru profitabil pentru companie, după cum ne-a declarat Lucia Apostol, Commercial & Business Development Manager Dumagas.
22
www. Transporter .ro
februarie 2011
"Dintre cei 1.201 responden]i din rândul directorilor generali din întreaga lume, 48% au declarat c` sunt foarte încrez`tori în privin]a creşterii economice viitoare în urm`toarele 12 luni. Aceasta reprezint` o îmbun`t`]ire semnificativ` a nivelului de încredere fa]` de anul trecut, când doar 31% dintre directorii generali se declarau foarte încrez`tori, şi se apropie de nivelul de optimism de 50% atins în 2008 la momentul debutului crizei economice", arat` studiul.
Potrivit PwC, 88% dintre executivi au declarat că sunt într-o oarecare măsură încrezători în perspectivele de creştere pentru următoarele 12 luni, faţă de 81% care declarau acelaşi lucru anul trecut. Pe termen mai lung, 94% dintre directorii generali chestiona]i se declară încrezători în perspectivele de creştere în următorii 3 ani. Revenirea încrederii s-a făcut remarcată pe toate continentele, manageri din India, Austria, România, Polonia, Columbia, Peru, China, Thailanda şi Paraguay fiind deosebit de optimişti cu privire la perspectivele pe termen scurt.
LEGISLA}IE
VERDICT MTI:
Echiparea cu anvelope de iarn` devine obligatorie Anul acesta [oferii au sc`pat de cheltuiala obligatorie cu anvelopele \ns` de anul viitor vor trebui neap`rat s`-[i echipeze autovehiculele cu pneuri de iarn` c창nd circul` pe drumuri acoperite cu polei, z`pad` sau ghea]`.
Alexandru Anghel
24
www. Transporter .ro
februarie 2011
roiectul de Ordonan]` de Urgen]` adoptat dup` câteva luni de discu]ie de c`tre Executiv presupune echiparea cu anvelope de iarn` a tuturor categoriilor de autovehicule pe parcursul sezonului rece. Pentru autovehiculele cu o mas` mai mare de 3,5 tone [i pentru cele destinate transportului de persoane cu mai mult de nou` locuri, \n sezonul rece se prevede echiparea obligatorie [i cu lan]uri antiderapante.
P
„Pentru autoturisme obligativitatea se refer` la toate cele patru ro]i, iar în cazul autovehiculelor pentru marf` doar la ro]ile de pe axele de trac]iune. Sanc]iunile pentru nerespectarea acestei reglement`ri se vor aplica atunci când autovehiculele vor circula pe drumuri acoperite cu ghea]`, z`pad` sau polei”, a men]ionat ministrul Transporturilor [i Infrastructurii, Anca Boagiu.
Ce se \ntâmpl` \ns` dac` autorit`]ile rutiere depisteaz` [oferi care conduc autovehicule echipate necorespunz`tor? Ace[tia pot fi penaliza]i cu 9 pân` la 20 de puncte de amend` iar certificatul de \nmatriculare al autovehiculului poate fi re]inut. Aceeaşi amendă se aplică şi dac` lan]urile sunt p`strate pe ro]i în zonele unde nu mai este zăpadă pe carosabil. Reglement`rile aprobate de Guvern permit totodat` [i administratorului drumului s` recupereze pagubele \nregistrate \n urma unui accident. Drept urmare, [oferul aflat \n ilegalitate va avea de pl`tit pe lâng` amenda care variaz` \ntre 2.500 [i 4.000 de lei [i paguba produs` infrastructurii rutiere.
„Costul unei ore de ac]ionare pentru desz`pezire cost` 10.050 lei, iar pentru o dislocare costul este de 5.000 lei pe or`”, a ad`ugat Boagiu \n urma aprob`rii reglement`rilor privind cre[terea siguran]ei rutiere.
Aceste m`suri îi vor viza pe proprietarii celor 4,21 milioane autovehicule din România care vor fi supuşi astfel unui efort financiar de 1,85 miliarde euro, din care la
bugetul de stat ar reveni circa 445 de milioane de euro numai din TVA-ul \ncasat. Am analizat \ntr-un num`r anterior al revistei Transporter implica]iile unei astfel de legi [i o compara]ie direct` cu legisla]iile aplicate \n alte ]`ri ale Uniunii Europene. Cert este c` legisla]ia româneasc` a fost armonizat`, sau mai bine spus desenat` dup` cea aplicat` \n Germania, unde conform codului rutier autovehiculele trebuiesc echipate potrivit condi]iilor meteorologice [i prin urmare este vorba de o obligativitate \n func]ie de starea carosabilului [i de intensitatea intemperiilor. |n Germania \ns` obligativitatea nu este impus` atât de drastic. |n acela[i timp legisla]ia româneasc` \n ceea ce prive[te amenzile pentru neechiparea cu anvelope de iarn` pare s` fie cea mai sever` din punct de vedere al amenzilor aplicate, raportat [i la puterea de cump`rare a unui consumator român.
Pentru echiparea cu un set de 4 anvelope de iarn` a unui autoturism este necesar un buget de cel pu]in 700 de lei [i poate urca pân` la 6.000 de lei. |n acela[i timp bugetul pentru echiparea unui autocamion porne[te de la cel pu]in 4.500 de lei. Pre]ul fiec`rei anvelope variaz` pe parcursul unui an \n func]ie de mai mul]i factori precum aprecierea costurilor cu materiile prime, cum este cauciucul natural, sau a costurilor de fabrica]ie [i desfacere. Pre]ul cauciucului natural poate fi influen]at atât de cota]iile de pe bursele interna]ionale cât [i de intemperii sau situa]iile politice din zonele unde se cultiv` arborii de cauciuc. Mai mult, pre]ul anvelopei poate fi influen]at [i de loca]ia de unde este achizi]ionat, \ntrucât depozitele sau magazinele cash & carry ar putea avea pre]uri mai mici decât serviceurile auto sau dealerii de marc`. Mult, pu]in, este pân` la urm` obligatoriu.
Anvelope de 1,8 mld. Euro La finalul anului trecut vestea c` anvelopele de iarn` ar putea deveni obligatorii \n echiparea unui autovehicul a stârnit haos \n pia]`, stocurile distribuitorilor fiind rapid epuizate iar vulcaniz`rile au fost luate cu asalt. S-au creat chiar liste de a[teptare pentru urm`toarele livr`ri de anvelope iar pre]urile au crescut \n unele cazuri [i cu 30%. Pe rafturile distribuitorilor nu r`m`seser` decât câteva anvelope cu dimensiuni atipice sau din gama superioar` de pre]. Acela[i lucru s-ar putea \ntâmpla [i la final de 2011 \ntrucât pia]a ar putea absorbi câteva milioane de anvelope. Potrivit datelor MTI ar putea fi vorba chiar de anvelope \n valoare de 1,8 miliarde de euro. Chiar dac` valoarea poate varia \n func]ie de puterea de cump`rare, volumul pie]ei locale este totu[i cert. |n medie, anual, \n România se comercializeaz` circa 2,2 milioane de anvelope, la care se adaug` câteva sute de mii de anvelope second-hand. |n sezonul 2010-2011 \ns`, vânz`rile de anvelope de iarn` au crescut cu circa 30%, situa]ie ce s-ar putea reedita [i sezonul viitor, când obligativitatea anvelopei de iarn` va fi real`. Cel mai important este pân` la urm` faptul c` tot bugetul [oferilor [i al firmelor de transport va fi cel mai tare lovit.
februarie 2011
www.Transporter.ro
25
INTERVIU
MARC STEIB, MERCEDES-BENZ TRUCK:
“Mai pu]ine estim`ri [i mai mult` organizare”
26
www. Transporter .ro
februarie 2011
“Mai pu]ine estim`ri [i mai mult` organizare” pare s` fie dictonul dup` care se ghideaz` Marc Richard Steib, Directorul de Marketing [i Vânz`ri al diviziei de camioane din cadrul Mercedes-Benz România, care a preluat conducerea diviziei \n trimestrul trei al anului trecut. Steib \ncepe astfel 2011 la cârma unuia dintre primii importatori de vehicule comerciale, având \n arsenal o experien]` [i planuri pe care le-a prezentat \n cadrul unui interviu pentru revista Transporter.
Alexandru Anghel ac` \n ultimii doi ani majoritatea managerilor au fost concentra]i pe reducerea pierderilor [i stabilizarea companiilor \ntr-un timp ce cuvinte precum “recesiune”, “criz`”, “blocaj” sau “datorii” au primat \n discursuri legate de pia]` sau de perspectivele economice pe termen scurt [i mediu, acum a venit timpul aplic`rii unor noi metode de business. Marc Steib, Directorul de Marketing [i Vânz`ri al Mercedes-Benz Trucks România, a venit \n ]ar` prima oar` \n 2006. Cum a perceput el pia]a [i evolu]ia ei?
D
„La \nceput (perioada 2005-2007 n.red) oamenii au \nv`]at c` exist` o cerere rapid` care genereaz` un câ[tig rapid. Acum trebuie s` mergem spre un mod mai competitiv de a face business, mai structurat, mai bine pus la punct. Banii rapizi nu mai sunt disponibili”, a declarat Steib.
El s-a referit \n special la ritmul rapid de echipare [i de cre[tere al flotelor transportatorilor locali, care \n perioada respectiv` practic au explodat, crescând la sute de camioane \n unele cazuri. Acest lucru s-a \ntâmplat pe seama unei nevoi reale de transport, generate de consum, industrie [i comer] exterior, pe disponibilitatea importatorilor de a aduce rapid solu]iile de transport [i pe accesul relativ facil la finan]`ri. Spun relativ pentru c` aceste finan]`ri nu au fost totdeauna atrase \n condi]ii sustenabile pe termen lung, iar solu]iile alese de transportatori implicau uneori costuri de exploatare prea mari. De aici a rezultat [i perioada de cernere, de a[ezare brutal` a pie]ei \n ultimii doi ani, realizat` cu „v`rsare de
februarie 2011
sânge”: \nghe]area vânz`rilor de autocamioane noi, reposesia a multor mii de camioane [i conservarea resurselor, unde acestea mai existau.
Dup` toate acestea [i o perioad` de câteva luni \n care a avut posibilitatea s` fac` radiografie pie]ei [i reorganizarea companiei pe care o conduce, Steib spune c` „de acum trebuie s` ne gândim cu to]ii la strategii pe termen mediu [i lung, cu o abordare mai \n]eleapt`, mai calculat`, decât s` urm`rim câ[tiguri rapide. Deci, de acum cre[terea va fi mai \nceat`, dar mult mai s`n`toas`”.
De la aceast` premis` a pornit reorganizarea companiei. Astfel, \ncepând de la liniile de business principale, precum cea de autocamioane pentru transportul pe distan]e mari, s-a trecut la eficientizarea [i dezvoltarea celorlalte departamente.
Consultantul de vânz`ri = consultant de business
„Parte din strategia noastr` este ca un consultant de vânz`ri s` fie pentru client, de fapt, un consultant de business. El trebuie s` ajute transportatorul, s` \i explice solu]ia, beneficiile, ca acesta s` aleag` produsul potrivit pentru activitatea sa [i pentru resursele sale”, a spus Steib.
El a explicat c` omul de vânz`ri trebuie s` [tie toate aspectele de business ale clientului pentru ca acesta s` fac` o alegere final` adecvat`.
www.Transporter.ro
27
INTERVIU
De asemenea, [i comportamentul clientului s-a schimbat. Dac` pân` \n 2010 cereau s` afle care este pre]ul final al camionului [i reducerile pe care le pot ob]ine, acum „din ce \n ce mai mul]i clien]i vor s` [tie care este investi]ia lor lunar`. Nu mai este vorba de pre], ci de investi]ia lunar`”, a declarat Steib. Aceea[i transformare care a avut loc \n pia]a autoturismelor, unde acum clientul este interesat [i de intervalele de revizii, costuri de exploatare [i alte costuri conexe, a avut loc [i \n sectorul autocamioanelor [i autoutilitarelor, \ns` la un alt nivel. Structura difer` [i este mult mai complex`, \ntrucât o companie de transport trebuie s` socoteasc`, pentru a ob]ine un cost lunar de operare, pe lâng` rata leasingului [i consumul de carburant [i contractele de service, derulate pentru \ntreaga flot`, valoarea de revânzare sau frecven]a defec]iunilor camioanelor.
„Cât timp economia urca, era nevoie de camioane, care erau achizi]ionate [i intrau imediat \n exploatare. Nu conta neap`rat cât costa lunar. Au fost distorsionate unele aspecte, dar \n condi]iile economice actuale trebuie socotite toate. Iar acum primim feedback de la clien]i care spun c` ar cump`ra mai degrab` un vehicul la un pre] mai mare dac` au garan]ia c` va fi mai ieftin de exploatat”, a spus Steib.
Într-un cuvânt, fiecare client are nevoie de un produs dedicat. Indiferent c` este vorba de o solu]ie de finan]are, de o opera]iune de trade-in a unui camion, de un pachet de service construit pentru o flot` specific` de vehicule sau de un camion rulat.
Unde merge pia]a \n 2011 Ultimele luni din 2010 au indicat o revenire u[oar` a comenzilor \n segmentul autocamioanelor noi [i rulate, \ntrucât statisticile Asocia]iei Produc`torilor [i Importatorilor de Automobile [i Direc]iei Regim Permise [i |nmatriculare a Vehiculelor arat` c` au fost realizate livr`ri ce le-au dep`[it ca volum pe cele din primele luni ale anului.
28
www. Transporter .ro
Structura parcului de vehicule comerciale cu o mas` de peste 18 tone arat` c` cea mai mare parte, circa 15.000 de unit`]i, se \ncadreaz` \n segmentul cu o vârst` \ntre 6 [i 10 ani, vehicule care ar trebui deja s` fie \nlocuite. La acestea se adaug` \nc` 13.500 de autocamioane care dep`[esc 11 ani.
„Nu cred c` se mai poate ajunge la volumul din urm`, din 2007, când au fost 10.000 de unit`]i. Deocamdat` avem \n pia]` 12.000 de unit`]i vechi, care nu respect` normele de poluare [i alte câteva mii de unit`]i din categoria Euro I, II sau III. Ele trebuie s` fie schimbate”, a spus Steib.
Practica arat` c` exploatarea unui autocamion devine prea costisitoare dup`
februarie 2011
Reprezentan]ii companiei au men]ioant c` estim`rile oficiale indic` la nivel european o cre[tere de 5%, cu poten]ial de cre[tere mai mare pentru ]`rile din estul Europei, \ns` nu au fost avansate date specifice pentru România. |n 2010 \ns` Mercedes-Benz a pus \n pia]` aproape 500 de vehicule comerciale cu o mas` de peste 3,5 tone.
„Exist` o nevoie de achizi]ie \n pia]`. Este foarte dificil \ns` s` vorbim despre puterea financiar` a companiilor, deoarece multe au avut pierderi \n ultimii doi ani, iar accesul la finan]are nu va fi foarte u[or. Ne vom interesa \ns` de aceste situa]ii ale partenerilor no[tri pentru a g`si solu]ii”, a spus Steib.
Industria [i exporturile sus]in pia]a de camioane
„România, singur`, nu cred c` va ie[i din recesiune. Dar România are un avantaj prin faptul c` mul]i furnizori [i produc`tori sunt localiza]i aici [i genereaz` o cerere mare de transport”, a spus Steib, amintind de uzina Dacia, de fabricile Continental [i de \ntregul sistem de furnizori de componente auto din România, o industrie de miliarde de euro anual. „Ei sunt ca un motor care trage [i va continua s` o fac`. La fel, investi]iile majore din construc]ia de autostr`zi, precum la Sibiu, Deva [i alte regiuni”, a declarat Marc Steib.
minim 6 ani de utilizare din cauza costurilor de \ntre]inere ridicate [i a avantajelor tehnologice aduse de noile tehnologii [i modele din pia]`. |n teorie, acest lucru ar trebui s` determine companiile de transport [i logistic` s` \nceap` s` realizeze noi achizi]ii, \ntrucât pe [osele sunt doar câteva mii de camioane cu o vârst` de pân` la cinci ani. Cifrele arat` c` exist` pa[i spre aceast` direc]ie, \ntrucât \n 2010 au fost livrate pe plan local circa 1.850 de autocamioane cu o mas` de pste 18 tone, cu 46% mai mult decât \n 2009. Acela[i lucru nu s-a \ntâmplat [i \n cazul celorlalte segmente de vehicule comerciale. Pia]a urc` \ns` \ncet spre volume normale [i sustenabile. „Din perspectiva mea personal`, o ]int` de 5-6.000 de unit`]i anual arat` normal”, a spus Steib. Totodat`, el nu a avansat o estimare cu privire la planul de vânz`ri al companiei pentru 2011.
februarie 2011
www.Transporter.ro
29
INTERVIU
Toate acestea sunt sus]inute [i de indicatorii macroeconomici care sunt pe un trend pozitiv, precum cei ai importului [i exportului, care au atins niveluri mai mari decât \n 2008, când au fost \nregistrate exporturi \n valoare de 33,72 miliarde de euro. Volumul exporturilor române[ti a trecut de 37,25 miliarde de euro \n 2010, crescând cu 28,1% fa]` cu anul precedent. Totodat`, potrivit Insititutului Na]ional de Statistic`, importurile au urcat \n 2010 cu 19,9% la 46,7 miliarde de euro. Având \n vedere cre[terea comer]ului exterior, cea mai mare cerere pentru vehicule comerciale va veni din partea transportatorilor care opereaz` la nivel european, pe distan]e lungi. Reprezentan]ii Mercedes-Benz Trucks România au precizat c` pe lâng` acest segment, [i cel de distribu]ie, precum [i segmentul de vehicule destinate sectorului de construc]ii vor genera o cerere semnificativ`.
Tehnologii Hybrid Majoritatea produc`torilor de autocamioane [i autovehicule de distribu]ie au prezentat \n cursul anului trecut modele care sunt dezvoltate având la baz` tehnologii hibrid sau electrice. Ca urmare, interesul la nivel european pentru acest segment a urcat, iar mari companii germane, britanice sau franceze au comandat deja flote de vehicule „verzi”. Unde se situeaz` România \n acest context?
„Avem clien]i care ne-au solicitat tehnologia hibrid`, exist` discu]ii, dar din cauza taxelor nu exist` un avantaj real asupra acestei tehnologii \n momentul de fa]`. Nu exist` stimulente sau scheme de sprijin din partea Guvernului, autorit`]ilor fiscale, pentru a promova tehnologia hibrid`”, a declarat Marc Steib.
|n acest segment, cel mai cunoscut produs al Daimler, care a câ[tigat [i preimul Truck of the Year 2011, este Mercedes-Benz Atego BlueTec Hibrid, destinat \n principal opera]iunilor de distribu]ie. De altfel, cererea pentru modelele comerciale hibrid va veni \n special din partea companiilor de distribu]ie.
„|n România, ca peste tot de altfel, tehnologia hibrid` va fi folosit` pentru distribu]ia or`[eneasc`. |n Bra[ov, Timi[oara, Sibiu, Constan]a, Bucure[ti, \n marile ora[e cu servici extinse doorto-door, de aici va fi generat` cererea [i aici are sens aceast` tehnologie”, a spus Steib.
30
www. Transporter .ro
februarie 2011
EVENIMENT
Scania Top Team: Rechinii alba[tri merg la Bruxelles Istoria uneia dintre cele mai mari competi]ii interne a unui produc`tor de autocamioane \ncepe \n 1989 \n Suedia. Scania a organizat la acel moment prima edi]ie a concursului Scania Top Team pentru propriile echipe de mecanici, concurs ce avea s` se extind` \n scurt timp la nivel interna]ional.
Alexandru Anghel
n prezent Scania Top Team se desf`[oar` pe etape la nivel regional cu o mare final` care reune[te echipe din aproape fiecare ]ar` unde Scania este prezent`. |n 2011, finala regional` a avut loc la \nceputul lunii februarie [i a reunit patru echipe române[ti [i dou` echipe de mecanici din Bulgaria. Competi]ia presupune parcurgerea mai multor probe tehnice [i practice prin care sunt testate capacit`]ile de analiz`, de indentificare a problemelor ap`rute la un ansamblu tractor, de remediere [i de verificare ulterioar`. Toate acestea nu fac decât s` reproduc` sarcinile zilnice ale unei echipe de
Î
32
www. Transporter .ro
mecanici, numai c` de aceast` dat` este la mijloc mai mult decât repararea propriu-zis` a unui autocamion. Probele de concurs se desf`[oar` \ntr-un interval de timp prestabilit \n care cuno[tin]ele practice [i teoretice sunt testate pe bancul de lucru, iar pentru \ndeplinirea sarcinilor este nevoie de o analiz` sistematic`, competen]e, control, disciplina [i organizarea echipei. Celor [ase echipe de mecanici le-au fost puse \n fa]` cinci probe diferite cu probleme de diagnostic ale autocamioanelor sau defec]iuni tehnice complicate pe care a trebuit s` le identifice [i s` le remedieze. Timpul necesar [i calitatea repara]iei au
februarie 2011
f`cut diferen]a \ntre competitori, astfel c` \n 2011, la urm`toarea final` regional` ce se
va desf`[ura la Bruxelles va merge echipa Blue Sharks care provine de la service-ul
din Bucure[ti. Pe locul doi \n clasament s-au pozi]ionat la egalitate dou` echipe, din localitatea bulgar` Burgas [i din Bucure[ti, \n timp ce pe locul trei s-au clasat echipele Scania din Arad, Cluj [i Devnya (Bulgaria). Dac` „Rechinii Albastri” vor merge la Bruxelles \n intervalul 13-15 mai pentru urm`toarea etap` de concurs, echipele de pe locurile doi au mers acas` cu premii \n valoare de 500 de euro, \n timp ce ultimele clasate au fost premiate cu obiecte promo]ionale \n valoare de 100 de euro. Competi]ia a fost construit` \n ideea cre[terii competitivit`]ii [i calific`rii echipelor de service ale produc`torului de camioane, fiind mai \ntâi derulat` pe teritoriu suedez. Treptat, Scania Top Team s-a extins \n ]`rile vecine pentru ca apoi num`rul ]`rilor participante s` creasc`, iar \n 2007 s` fie organizat` o final` [i \n Malaesia.
Parteneriat la nivel academic Odat` cu organizarea competi]iei, Scania România a \ncheiat [i un parteneriat cu Universitatea Politehnic` Bucure[ti. Produc`torul de camioane a donat Universit`]ii un motor [i o cutie de viteze care va servi ca material didactic pentru preg`tirea de laborator a viitorilor ingineri. Parteneriatul a fost semnat de Tord Holmstrom, directorul general Scania România [i profesorul Cristian Andreescu, [eful catedrei de Autovehicule Rutiere din Facultatea de Transporturi.
februarie 2011
www.Transporter.ro
33
PREZENTARE
TRUCK Iveco EcoStralis, formula unei re]ete eficiente de transport Ca efect imediat al rezultatelor comerciale \nregistrate de noua gamă Iveco EcoDaily, producătorul italian de vehicule comerciale a lansat noile versiuni ale fratelui mai mare: EcoStralis. Designul, motorul, sistemul de schimb automat al vitezelor şi multe elemente auxiliare au fost atent analizate şi revizuite pentru un consum cât mai redus, pentru un impact cât mai scăzut asupra mediului şi pentru a micşora costul de întreţinere în timp a camionului.
Ana Oprea
rientarea Iveco c`tre habitaclu si ergonomia postului de lucru al [oferului este materializată prin elementele şi sisteme ce au menirea să îmbunătăţească confortul şi siguranţa acestuia în timpul deplasării: un bord ergonomic şi o poziţie mai confortabilă în spatele volanului, un sistem de siguranţă
O 34
www. Transporter .ro
îmbunătăţit (ESP, Hill Holder, ACC, LDWS, TPMS) ce reduce simţitor riscul de accident şi vătămare, cât şi sistemul “fleet management” ce monitorizeaza permanent performanţa şi traseul ales de fiecare camion în parte, care intervine pentru optimizarea rutelor alese, micşorând astfel timpul de deplasre. Ideea de baz` care a stat la
februarie 2011
dezvoltarea EcoStralis a fost reducerea costurilor de întreţinere şi deplasare, în timp ce valoarea reziduală rămâne una ridicată. Iveco EcoStralis a suferit optimizări şi îmbunătăţiri la toate elementele principale: motor şi tren de rulare, aerodinamică şi rezistenţă la rulare, siguranţă şi sisteme auxiliare.
Dot`ri EcoStralis este pus în mişcare de un motor Cursor de 10 litri, creat special pentru seria Eco, modificările majore aplicate fiind asupra softului folosit de unitatea de control electronică pentru a reduce consumul fără a avea impact asupra puterii dezvoltate. Pe lângă motorul Cursor de 10 litri ce vine în două variante de putere, de 420, respectiv 460 cai putere, EcoStralis a mai adoptat şi motorul de 13 litri şi 500 cai putere, toate variantele de motorizare fiind în conformitate cu standardele de poluare EEV. Noile dotări ale lui EcoStralis includ şi funcţia “ECOSWITCH” ce activează programul iEco menit să optimizeze schimbarea automată a vitezelor în funcţie de condiţiile de operare şi de greutate a camionului. Pentru flote, unde şoferii fac des schimb de camioane, există acum “ECOFLEET” cu transmisie electronică care, deşi permite un control manual al şoferului asupra schimbării treptelor de viteză, la apariţia unei erori limiteaz` controlul şoferului asupra schimb`torului de viteze.
Artificii de consum Consumul este afectat în mare măsură şi de aerodinamicitatea camionului. Pentru a rezolva, parţial, problema frecării cu aerul, Iveco a montat un kit exterior ce include un spoiler pentru plafon şi deflectoare laterale pentru zona dintre cabină şi remorcă. Studiile efectuate în tunelurile de vânt arată că 40% din combustibil este consumat, la viteza de 85 km/h, pentru a combate forţa frecării cu aerul. Kitul de deflectoare reduce consumul total cu peste 6 procente, ajungând chiar la 10 procente, în comparaţie cu autovehiculele ce nu au în dotare acest kit. Anvelopele şi presiunea la care acestea sunt umflate au deasemenea o contribuţie majoră în cantitatea de combustibil consumată. TPMS (Sistemul de monitorizare a presiunii din cauciucuri) este rezolvarea pe care Iveco o oferă acum utilizatorilor de Stralis. Senzorii sistemului monitorizează presiunea din cauciucuri, statusul fiind transmis către un indicator în bord care anunţă şoferul dacă presiunea este prea mică pentru a remedia problema într-un timp cât mai scurt.
februarie 2011
www.Transporter.ro
35
INTERVIU
Cel mai mare petrolist rom창n merge spre jum`tate de miliard de euro 36
www. Transporter .ro
februarie 2011
Pia]a local` a petrolului include \n topul primilor juc`tori [i un trader independent, rom창n, care [i-a f`cut loc \ntr-un sector de miliarde de euro l창ng` OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil sau MOL. Dezvoltarea Oscar Downstream pare neverosimil` \n condi]iile actuale de pia]`: compania construit` de Alin Niculae a suferit \n 2009 o sc`dere de aproape 40% a businessului, pentru ca apoi, \n 2010, s` reu[easc` s` recupereze ecartul [i s` \[i dubleze v창nz`rile.
Alexandru Anghel
februarie 2011
www.Transporter.ro
37
INTERVIU
portofoliu, p`strând pruden]a, [i implicit volumele. Momentan transporturile sunt baza businessului nostru, pentru c` acum construc]iile sunt \nc` \nghe]ate. Am demarat proiecte [i \n domeniul agricol”, a declarat Pacea.
|n discursul s`u cuvântul pruden]` revine constant. Explica]ia? Compania s-a dezvoltat masiv \n anii 2007-2008 prin servicii de \nchiriere [i alimentare a sta]iilor de incint`, iar cei mai mul]i clien]i f`ceau parte din domeniul construc]iilor. Un domeniu lucrativ \ntr-o perioad` \n care proiectele reziden]iale mai mici sau mai mari ap`reau \n fiecare cartier ca [i ciupercile dup` ploaie. Cum la jum`tatea lui 2008 construc]iile au devenit un segment mai pu]in viabil din punct de vedere investi]ional iar multe proiecte reziden]iale au fost abandonate, \nghe]ate sau chiar au intrat \n insolven]`, distribuitorul de carburan]i s-a orientat rapid c`tre alte sectoare de consum. Vlad Pacea, director de marketing al distribuitorului de combustibili Oscar Downstream
scar Downstream, cel mai mare trader independent de produse petroliere din România, pare s` nu ]in` de condi]iile de pia]`, astfel \ncât anul trecut a reu[it s` urce vânz`rile pân` la 400 de milioane de euro, de dou` ori mai mult decât \nregistrase \n 2009. Cum a reu[it compania s` ajung` la un astfel de rezultat \n condi]iile \n care sectorul local de distribu]ie nu [i-a revenit complet? La mijloc sunt mai multe cauze, printre care atragerea unor noi clien]i, consolidarea portofoliului de clien]i, extinderea gamei de servicii [i chiar schimbarea legisla]iei.
O
„Ca [i cifr` de afaceri 2010 a fost spectaculos. Ca [i profit a fost aproape de 2009. {i acest lucru s-a \ntâmplat din cauza reducerilor marjelor de profit. |ntr-o pia]` concuren]ial`, aflat` \n criz`, unde nu po]i s` umbli la cota]ia interna]ional`, nu po]i s` umbli la taxe [i accize, umbli la marja de profit”, a explicat Vlad Pacea, director de
38
www. Transporter .ro
marketing al distribuitorului de combustibili Oscar Downstream.
Potrivit ultimelor date disponibile pe Ministerul de Finan]e Oscar Downstream a \ncheiat anul 2009 cu o cifr` de afaceri de 199,5 milioane de euro [i un profit net de 12,5 milioane de euro. Pentru finalul anului trecut fondatorul companiei fixase o ]int` de afaceri de 500 de milioane de euro, dar s-a atins circa 80%. Drept urmare, din cauza condi]iilor de pia]` planul a fost decalat.
„Dac` ajungem la 500 de milioane de euro \n 2001 putem spune c` este o situa]ie bun`”, a declarat Pacea.
Baza cre[terii \n 2011: transportul [i agricultura
„Chiar dac` consumul a r`mas acela[i noi am folosit o strategie de m`rire a num`rului de clien]i. Ne-am l`rgit
februarie 2011
„Ne-am \ndreptat c`tre transportatori, c`tre agricultur`, industrii care mergeau mai bine decât construc]iile , care apoi s-au blocat de tot. Chiar nu mai exist` o activitate semnificativ`”, a spus Pacea.
Ca rezultat compania a trebuit s` analizeze \n detaliu rela]ia cu fiecare client [i situa]ia financiar` a acestora. Astfel, politica de vânz`ri a devenit mai prudent` iar departamentul de risc a \nceput evaluarea [i \ncadrarea \n criteriile de risc pentru fiecare client, iar \n unele cazuri au fost refuzate contracte.
„|n ceea ce prive[te construc]iile compara]ia fa]` de 2007 este cea mai drastic`. Este momentul maxim al consumului [i a activit`]ii din acest segment. Diferen]a dintre 2007, [i, s` spunem 2009 este de la cer la p`mânt. Pur [i simplu s-a redus la limita minim`”, a spus Pacea.
Acum majoritatea clien]ilor face parte din domeniul transporturilor, unde compania
are un portofoliu de câteva sute de parteneri. De asemenea, volume importante sunt livrate c`tre Regiile Autonome de Transport.
„Acum, \n principiu, majoritatea clien]ilor au r`mas cam la acelea[i volume de vânzare. O mic` cre[tere, dar nesemnificativ`, s-a observat \n a doua jum`tate a anului trecut, [i mai ales \n ultimul trimestru, când a existat o revigorare a comenzilor \n domeniul transportatorilor. {i-au mai revenit din criz`", a spus Pacea.
El a explicat c` \n prezent situa]ia transportatorilor pare s` fie stabil` dar c` prezint` un inconvenient important. Ace[tia g`sesc un volum constant de comenzi pentru export, \ns` nu g`sesc comenzi suficiente pentru a \[i \ntoarce camioanele \n ]ar`, iar acest lucru este o problem` constant` de circa doi ani. Rezolvarea pare s` vin` din alt` parte \ns`: din comer]ul exterior al României. Atât exportul cât [i importul de m`rfuri s-a apreciat \n mod constant \n cursul anului trecut, pentru a dep`[i la finalul lunii decembrie nivelurile de vârf atinse \n cursul anului 2008.
Un alt segment important este reprezentat [i de agricultur`, unde \ncet \ncet se observ` o cre[tere a comenzilor.
de acciz`, acesta fiind pl`tit` odat` cu emiterea actelor de vânzare cump`rare. Din 2010 \ns` legisla]ia a fost amendat`.
„Avem clien]i, s` spunem medii pentru moment. Nu avem niciun mare latifundiar \n portofoliu. Aici exist` [i anumite particularit`]i, cum ar fi faptul c` agricultura lucreaz` pe compensa]ii, cu \ntârzieri, ceea ce nu se potrive[te \ntocmai cu modelul nostru de business”, a spus Pacea.
„Schimbarea legisla]iei ne-a \ncurcat un pic calculele din punct de vedere al cashflow-ului. |nainte, noi aveam dreptul s` ]inem marfa \n regim suspensiv, cu plata accizelor la livrare. Odat` cu modificarea noi nu ne-am mai \ncadrat \n aceast` categorie iar pe termen mediu a existat un efect benefic. Au disp`rut instantaneu pia]a neagr` [i gri. Toate companiile care apelau la aceast` pia]` au fost apoi redistribuite c`tre furnizorii de combustibili care lucreaz` legal”, a spus Pacea.
Legisla]ia a cur`]at pia]a Oscar Downstream, care plaseaz` importante volume de carburant [i prin intermediul Bursei de M`rfuri, a beneficiat \n 2010 [i de o m`sur` legislativ` propice, ca de altfel to]i traderii de produse petroliere din România. Ar putea fi probabil singura m`sur` legislativ` de bun augur implementat` de actuala echip` de guvern`mânt, chiar dac` efectele ei nu se v`d imediat \n buzunarul consumatorului de rând. |n 2010 a fost modificat` legisla]ia regimului suspensiv de marf`, care a obligat intermediarii s` pl`teasc` imediat acciza aferent` produsului, [i nu la livrarea efectiv`. De obicei \ntre import [i livrarea c`tre client carburantul era scutit
februarie 2011
El nu a avansat cifre referitoare la valoarea volumelor de carburan]i tranzac]ionate \n România sau la valoarea pie]ei negre.
Benzin`rii propri Dup` reorientarea businessului de la companiile de construc]ii, ale c`ror comenzi au ridicat activitatea companiei, cu preponderen]` c`tre companii de transporturi, regii autonome [i agricultur`, Oscar Downstream a dezvoltat [i o nou` linie de activitate, cea de benzin`rii proprii.
www.Transporter.ro
39
INTERVIU
lunar de c`tre furnizor. Acest fel de pompe de incint` sunt \ns` solicitate de transportatori care au cunoscut deja un grad de dezvoltare avansat, au o flot` de câteva zeci de camioane [i ruleaz` zeci de mii de kilometri anual. Pentru a acoperi \ns` [i cererea celorlalte segmente de transportatori rutieri Oscar Downstream a \nceput dezvoltarea unei re]ele proprii. Prima benzin`rie, care includea pe lâng` sta]ia propriuzis` [i o cl`dire administrativ`, a fost achizi]ionat` iar restul au \nsemnat investi]ii de la zero.
„Este vorba aici de businessul de benzin`rii automate, containerizate. Un container care este instalat pe loca]ie [i care con]ine abslout tot. Atât zona de birou cât [i cea de distribu]ie”, a spus Pacea.
Oscar Downstream are acum o re]ea proprie de 16 benzin`rii care au devenit opera]ionale \n cinci luni.
„Serviciul sta]iilor de incint` limiteaz` \ntr-un fel clien]ii. Din punct de vedere economic o sta]ie de incint` are sens la un client care consum` 12-15.000 de litri de combustibil lunar. Sub aceast` cantitate investi]ia nu este amortizat`. Cu serviciul de carduri de flot` acoperim pe lâng` clien]ii existen]i, care au deja sta]ii de incint` sau doresc s` aib` flexibilitate [i acoperire na]ional`, [i clien]ii din zona de consum de 1.000 – 10.000 de litri lunar”, a spus Pacea.
Potrivit datelor prezentate pe pagina web a companiei, Oscar Downstream gestioneaz` o re]ea na]ional` de 450 de sta]ii de incint`. Acestea sunt pompe de combustibil instalate pe platformele logistice ale transportatorilor [i care sunt alimentate
40
www. Transporter .ro
„Benzin`riile sunt amplasate numai pe rutele importante de transport, \n zona v`milor, pe autostr`zi, pe principalele rute na]ionale [i pe centurile marilor ora[e”, a spus Pacea.
El a explicat c` [i \n 2011 ritmul investi]iilor va fi men]inut la acela[i nivel, astfel c` pân` la finalul anului se urm`re[te dezvoltarea re]elei de benzin`rii pân` la cel pu]in 25 de unit`]i.
Investi]ii pe toate direc]iile de business Dezvoltarea re]elei de benzin`rii [i cre[terea num`rului de sta]ii de incint`
februarie 2011
instalate la parteneri a majorat [i nevoia de transport a companiei, care [i-a m`rit flota de autocisterne la 22 de unit`]i \n 2010. Autocisternele circul` numai pe rute interne, pentru aprovizionarea clien]ilor. Aprovizionarea depozitelor din teritoriu este realizat` cu ajutorul trenurilor cistern`, \nchiriate de la CFR Marf`. Re]eaua de depozite a Oscar Downstream include facilit`]i \n Constan]a, Bucure[ti, One[ti, Timi[oara, Craiova [i Oradea, care a fost inaugurat la \nceputul acestui an.
„Avem planuri de dezvoltare iar anul acesta vom mai deschide cel pu]in \nc` un depozit. |n ceea ce prive[te investi]iile ne-am axat pe optimizarea [i dezvoltarea capacit`]ilor de stocare [i transport. Acestea au fost liniile principale pe care ne-am axat [i vom continua \n acela[i ritm [i \n 2011”, a spus Pacea.
Odat` cu extinderea opera]iunilor \n distribu]ia direct` prin benzin`rii c`tre transportatori, a opera]iunilor de stocare [i a celor de transport [i volumul personalului Oscar Downstream a crescut \n 2011. Potrivit ultimelor date disponibile num`rul angaja]ilor ajunsese la \nceputul anului la circa 215 oameni fa]` de aproape 100 de oameni la finalul anului 2009.
ANALIZ~
Pia]a de componente auto: pruden]`, stabilizare, speran]` Reducerea consumului nu a ocolit \n ultimii doi ani [i segmentul de componente auto aftermarket, pia]` care ]ine \n func]iune milioanele de autovehicule care circul` pe [oselele ]`rii. Cum a evoluat \ns` un sector cu o valoare de aproape 1 miliard de euro [i ce perspective \ntrev`d principalii juc`tori din pia]`?
Alexandru Anghel
rincipiul este simplu, iar pia]a componentelor auto func]ioneaz` ca orice alt` pia]` local`, imperfect` din punct de vedere al legilor macroeconomice. Este inelastic`, din cauza obiceiurilor de consum ale clien]ilor locali, [i am putea vorbi chiar de oligopol, dac` lu`m \n considerare faptul c` o mân` de juc`tori de]in mai mult de 30% din rulajele aferente [i dac` socotim cifrele de afaceri \nregistrate \n ultimii ani de ace[tia. Dar acest lucru nu este o problem` \n sine, pentru c` pân` aici func]ioneaz`, ca orice alt segment al economiei, fie c` este la nivel local sau interna]ional. Problema o reprezint` chiar consumatorul [i lipsa lichidit`]ilor, care pân` la urm` poate fi pus` pe seama crizei financiare. Pentru c` pân` \n 2008 - 2009 sectorul a func]ionat normal, \nregistrând cre[teri chiar [i de dou` cifre [i ajungând chiar aproape la 1 miliard de euro. Dac` vânz`rile de autoturisme [i autocamioane au regresat puternic \n ultimii doi ani, vânz`rile de componente, de piese auto, au reu[it s` se men]in` la un nivel constant. Este o situa]ie fericit` \n contextul economic na]ional [i nu numai, pentru c` pân` la urm` vânz`rile de piese auto determin` [i un anumit grad de „s`n`tate” al parcului auto local [i deci [i al siguran]ei rutiere. Conform declara]iilor primilor doi importatori de componente auto din ]ar`, valoarea vânz`rilor aferente segmentului \n care activeaz`
P
42
www. Transporter .ro
Gina Iordache, directorul general al importatorului Augsburg
a r`mas constant` \n cursul anului trecut, f`r` modific`ri importante din punct de vedere valoric, dar cu schimb`ri \n ceea ce prive[te structura.
“Din estim`rile noastre, anul 2010 nu reprezint` un an de cre[tere a valorii
februarie 2011
pie]ei de componente auto, ci mai degrab` a fost un an al modific`rii op]iunilor de consum \n sensul orient`rii consumatorilor spre piese OEM (piese ale producatorilor de prim-montaj, foarte apropiate din punct de vedere al calit`]ii de piesele originale, dar cu un raport calitate pre] mult mai bun) [i
piese AM (piesele aftermarket reprezint` piese de calitate echivalent` ale unor produc`tori care nu produc pentru prim-montaj). Astfel c` putem vorbi de un reviriment al ra]iunii bazat pe o mai bun` informare a consumatorilor [i pe cre[terea posibilit`]ilor de alegere. Valoarea total` a pie]ei componentelor auto a r`mas relativ constant` [i are o valoare cuprins` \ntre 950 [i 980 milioane euro”, a declarat Gina Iordache, directorul general al importatorului Augsburg.
Acest lucru \nseamn` c` reducerea lichidit`]ilor a determinat consumatorii finali de componente, fie c` sunt persoane fizice sau companii cu flote auto, s` fie mai aten]i cu resursele [i s` caute s` maximizeze utilitatea fiec`rui leu cheltuit. Astfel, ace[tia s-au \ndreptat treptat, odat` cu ie[irea din garan]ie a vehiculelor, c`tre componente similare cu cele pe care scrie brandul ma[inii, dar care sunt fabricate de un furnizor general, precum MAN, Bosch sau Delphi, [i care au de fapt aceea[i calitate. Faptul c` acum consumatorul face o alegere mai bine documentat` este \ns` doar unul din aspectele care a determinat conservarea valorii vânz`rilor de
componente auto aftermarket [i nu sc`derea lor, cum s-a \ntâmplat pân` acum cu aproape orice alt segment economic. Nevoia de mobilitate, chiar [i ra]ionalizat` prin eliminarea deplas`rilor mai pu]in utile, r`mâne constant`, iar \n cazul transportatorilor [i a restului agen]ilor economici este esen]ial`. Cererea lor a trebuit s` r`mân` la un nivel constant, iar odat` cu \mbun`t`]irea cash flow-ului aceea[i cerere a \ncetat s` fluctueze.
“Principala \mbun`t`]ire pe care am constat-o \n 2010 fa]` de 2009 \n domeniul rela]iei cu participan]ii la afaceri \n domeniul transportului, interna]ional \n special, se face sim]it` \n partea economic`, financiar`, adic` s-a observat o oarecare stabilizare, num`rul societ`]ilor care au intrat \n incapacitate de plat` sau, dup` caz, faliment sau reorganizare, a fost mai mic fa]` de 2009. Pe acest fond de stabilizare putem afirma c` pia]a a cunoscut o revigorare”, a declarat Zsolt Andrasy, directorul general al celui mai mare importator de piese auto din ]ar`, Autonet.
februarie 2011
Semnale diferite din pia]a transportatorilor |n 2010 cele peste 30.000 de autovehicule comerciale din parcul auto local au generat vânz`ri de piese auto de schimb de 140-155 milioane de euro, potrivit estim`rilor realizate de reprezentan]ii Augsburg. Raportat la valoarea \ntregii pie]e de profil, ni[a aferent` vehiculelor comerciale reprezint` doar pu]in peste 15%. Totodat`, valoarea \nregistrat` \n 2010 este cu 10-12% mai jos decât nivelul din anul precedent.
„Lipsa de consolidare a cererii reprezint` un r`spuns firesc la situa]ia economic` cu care se confrunt` România. Din nefericire, nici pentru jumat`tea a doua a anului 2010 nu am observat o \mbun`t`]ire vizibil` a situa]iei [i nici pentru viitor nu ne a[tept`m la evolu]ii spectaculoase. Pân` la urm`, chiar dac` vom re\ncepe timid cre[terea economic`, perioada lung` de criz` formeaz` mentalit`]i [i obiceiuri diferite la nivel organiza]ional”, a declarat Gina Iordache.
www.Transporter.ro
43
ANALIZ~
Previziunile nu au cum s` fie optimiste din moment ce [i vânz`rile de autovehicule noi sunt al treilea an la rând la minim. Importatorii [i distribuitorii de piese auto nu depind \ns` direct de aceste autovehicule noi, businessul lor fiind concentrat de obicei c`tre autovehicule cu vârst` ce dep`[e[te trei ani. Pe termen lung \ns` nivelul redus al \nmatricul`rilor din 2008-2010 se va observa, peste un anumit interval, \n rezultatele comerciale ale acestor importatori. Iar fiecare segment de business conteaz`.
Zsolt Andrasy, director general Autonet
„De[i compania Augsburg International distribuie piese destinate oric`rui tip de autovehicul, ni[a comercial` nu reprezint` o orientare strategic` a noastr`. Noi consider`m c` am reu[it s` cre[tem cota de pia]` pentru acest segment de piese \ntrucât sc`derea \nregistrat` a fost sub sc`derea pie]ei”, a ad`ugat [efa Augsburg.
Pe de alt` parte, importatorul Autonet vede pia]a dintr-un unghi u[or diferit [i \ncepe s` culeag` semnale care arat` c` ceasul de[tept`tor a sunat \n curtea transportatorilor, care consum` anual piese de zeci de milioane de euro. |n 2009 transportatorii au oferit un spectacol destul de rar prin prisma comportamentului de business. O mare parte din ei, prin[i nepreg`ti]i, au p`[it parc` pe un câmp minat cu linii de credit retrase, prabu[iri ale
44
www. Transporter .ro
comenzilor, pl`]i \ntârziate, probleme de cash flow [i chiar falimente, iar potrivit Autonet, au c`utat s` taie cheltuielile prin orice metode, inclusiv cele destinate repara]iilor, „canibalizând ma[inile din propriile parcuri”.
„|n a doua jum`tate a anului 2010 o parte important` a transportatorilor a
februarie 2011
cunoscut o oarecare relaxare pe fondul \mbun`t`]irii situa]iei economice \n vestul continentului. A crescut num`rul comenzilor de transport, pl`]ile, de[i \ntârziate, au cunoscut o \mbun`t`]ire, [i pe acest fond firmele au \nceput s` investesteasc` mai mult \n \ntre]inerea ma[inilor din parc, atât valoric, cât [i calitativ). Aceast` \mbun`t`]ire s-a f`cut sim]it` mai bine la firmele care
au fost prudente \nainte de 2009 [i care [i-au realizat progresul din alte surse decât cele bancare”, a spus Andrasy.
cresc pentru segmentele de piese de calitate echivalent` sau after-market”, a declarat Gina Iordache.
Entry level sau premium?
Ca pondere, produsele cu cererea cea mai ridicat` fac parte din categoria consumabilelor [i a elementelor de direc]ie, care de obicei sunt \nlocuite cel mai des.
Dificult`]ile aduse de perimarea cash flow-ului \n finan]ele aproape fiec`rei companii au transformat \nc` o dat` structura cererii de piese auto. Dup` ce ani la rând au consumat piese din gama cu pre]uri reduse, odat` cu acumularea experien]ei consumatorul local s-a \ndreptat treptat [i spre branduri cu istoric [i o certificare a calit`]ii. Criza a [ters \ns` cu buretele orice urm` de afinitate fa]` de branduri [i a \mpins consumul c`tre alegeri ra]ionale, unde raportul calitate pre] primeaz`.
„Din punct de vedere al gamelor de piese, alegerea variaz` \n primul rând \n func]ie de termenul de garan]ie al ma[inilor. |n general, \n perioada de garan]ie, cererea este mai mare pentru piese originale sau produse de produc`torii de prim-montaj, pe când \n perioada de post-garan]ie, solicit`rile
Optimism pentru 2011
“Sunt optimist (\n ceea ce prive[te evolu]ia consumului de piese auto – n.red) \ns` undeva spre sfâr[itul primului trimestru voi putea s` am o imagine mai clar`. |nceputurile de an sunt ceva mai pu]in concludente \n acest domeniu”, a declarat Andrasy.
tipar, deoarce fiecare are parametrii proprii de raportare. Reprezentan]ii Augsburg apreciaz` c` 2011 ar putea fi totu[i un an cu evolu]ii pozitive pentru pia]a aftermarket.
„Ca suport pentru aceast` tendin]` vom continua s` reprezent`m un pol de informare pentru consumatori, fie ei persoane fizice sau juridice, \n sensul transmiterii transparente [i obiective a avantajelor legate de consumul acestor tipuri de piese auto – calitate echivalent` cu piesele originale, raport calitate pre] mai bun. Consider`m c` evolu]ia pentru segmentul comercial va avea o component` de cre[tere care se va l`sa a[teptat` pentru \ntreg anul \n curs”, a spus Iordache.
Chiar dac` estim`rile vor fi corecte sau nu pentru anul \n curs, cert este c` la fel ca \n orice segment, consumatorul, partenerul trebuie urmarit mai \ndeaproape deoarece fiecare decizie de achizi]ie sau de cheltuire a oric`rui leu va fi realizat` numai dup` analize de cost [i randament. Nu \nseamn` c` fiecare transportator sau operator de flot` auto va realiza comenzile dup` acest
februarie 2011
www.Transporter.ro
45
LOGISTIC~
PARTENERIAT
Serviciile de grupaj, o alternativ` pentru extinderea num`rului de clien]i
Atât pentru transportatori, cât şi pentru logisticieni, serviciul de grupaj a devenit soluţia optim` pentru transferul m`rfurilor paletizate şi vrac. Cea mai nou` mi[care \n aceast` direc]ie pe pia]a local` a fost realizat` \n 2011 de furnizorul de servicii logistice Wim Bosman, care a semnat recent un parteneriat cu Koch International, o companie furnizoare de servicii logistice de mărime medie din Osnabrück, Germania. Parteneriatul tinde spre o viitoare dezvoltare a calităţii serviciilor de grupaj pentru ambele companii între nord-vestul Germaniei şi România.
Ana Oprea im Bosman este un operator de servicii logistice intergrate care are \n spate o reţea dezvoltat` la nivel european pentru sus]inerea opera]iunilor de depozitare [i transport şi soluţii de distribuţie combinate cu o reţea de transport aerian şi naval. Grupul Wim Bosman a fost fondat în anul 1963, iar \n prezent are 16 filiale în 7 ţări, o forţă de muncă de 1.800 de angajaţi, 1.500 unităţi de transport şi mai mult de 340.000 metri pătraţi de depozitare. |n 2009 compania a \nregistrat o cifră de afaceri de 255 milioane de euro.
W
46
www. Transporter .ro
februarie 2011
transport \ntre terminalele româneşti şi germane. Parteneriatul a demarat cu un transport pe săptămână, iar reprezentan]ii celor dou` companii estimeaz` o creştere de până la 4 transporturi pe săptămână până la sfârşitul anului 2011.
“Parteneriatul recent semnat cu firma Koch International ne ofer` posibilitatea de a demonstra modul în care oferim servicii de grupaj. Anticipând activitatea companieie Wim Bosman în viitor, pot preciza c` avem în derulare proiecte la care toat` echipa îşi aduce aportul pentru creşterea num`rului de clien]i” a declarat pentru revista Transporter Emil Ion, director Wim Bosman.
Wim Bosman va fi partenerul exclusiv al Koch International pentru toate transporturile ce vin şi pleacă din România, iar ambii operatori logistici se vor ocupa de linia de
“În 2011 preconizez c` pia]a transporturilor va înregistra o uşoar` creştere comparativ cu anul 2010, dar mai important` ar fi egalizarea volumelor de marf` de export cu cele de import. În cazul particular al companiei Wim Bosman, ne vom concentra energiile în 2011 pe urm`toarele direc]ii: creşterea re]elei de parteneri europeni în vederea optimiz`rii serviciilor de grupaj în traficul interna]ional, dezvoltarea continu` a serviciului de distribu]ie intern` şi extinderea depozitului existent în Parcul Industrial Ploieşti cu înc` 10.000 mp”, a spus Emil Ion.
Decizia celor de la Koch de a colabora cu Wim Bosman, ţinând cont de contextul \n
februarie 2011
care se reg`se[te pia]a local` de transport, se bazează pe reţeaua densă de distribuţie dezvoltată de compania româno-olandeză în ultimii ani. De regulă, pentru eficien]` şi rapiditate, transportatorii optează pentru serviciile de grupaj direct pe camioane. Avantajele acestui tip de grupaj faţă de grupajul clasic în centre logistice constau în: termeni mai reduşi de livrare, număr de manipulări mai redus şi eficienţa costurilor. Spre deosebire de transportul complet, transportul la grupaj oferă posibilitatea de a transporta şi partide mai mici de marfă. Se pot transporta astfel de la cantităţi mai mici de un palet până la cantităţi care pot ocupa 80-90% din volumul unui camion. Deşi ca termen de livrare transportul la grupaj este mai lent decât transportul complet, datorită faptului că trebuie colectată marfa din mai multe puncte de încărcare până la completarea capacităţii camionului şi apoi trebuie descărcată în mai multe locaţii, principalul avantaj al acestui tip de transport rămâne costul mai redus.
www.Transporter.ro
47
INTERVIU
Constela]ia GSP |n mai bine de 10 ani de la intrarea \n sectorul construc]iilor [i exploat`rii maritime [i petroliere, omul de afaceri const`n]ean Gabriel Com`nescu a cl`dit cea mai mare companie local` din domeniu [i unul dintre cei mai mari juc`tori pe segment din bazinul M`rii Negre. Grup Servicii Petroliere deruleaz` acum proiecte la nivel interna]ional, fiind implicat \n lucr`ri de interes nu doar economic, ci [i geopolitic, care genereaz` afaceri de sute de milioane de euro anual.
Ana Oprea
48
www. Transporter .ro
februarie 2011
rup Servicii Petroliere, companie concentrat` pe activit`]i de foraj marin [i construc]ii offshore pentru exploatare petrolier`, este unul din principalii piloni ai grupului Upetrom construit de Com`nescu. Grupul Upetrom include [i Upetrom 1 Mai Ploie[ti, care produce utilaje destinate industriei de petrol [i gaze, Upetrom Trading & Engineering, Upetrom Kazakhstan, Navymar Shipping Company, \nfiin]at` \n Cipru, furnizorul de servicii de inginerie Euroned Engineering [i hotelul Vega din sta]iunea Mamaia. Compania a cunoscut o dezvoltare rapid` \n ultimii ani odat` cu implicarea \n proiecte legate de exploatarea z`c`mintelor de petrol [i gaze \n Turcia, Bulgaria sau Rusia, investind sute de milioane de euro \n dezvoltarea flotei de nave [i utilaje pentru construc]ii offshore. Gabriel Comănescu deţine, prin intermediul Upetrom Grup Management,
G
90% din acţiunile GSP Constanţa şi în mod direct 5%. Restul de 5% din companie este controlat de RCI Grup de Consultanţă. GSP a \nregistrat, potrivit ultimelor date disponibile, o cifră de afaceri de 922 milioane lei (217 milioane euro) \n 2009, \n cre[tere cu peste 10% fa]` de anul precedent, şi un profit brut de 29,3 milioane lei (6,9 milioane euro). |n prezent GSP opereaz` cinci platforme de foraj maritim, GSP Saturn, Jupiter, Orizont, Atlas, [i Prometeu, o platform` de foraj modular, 10 nave cu utilizare multipl`, de la suport tehnic [i construc]ii speciale offshore la opera]iuni de depoluare maritim`, salvare sau prospec]iuni geotehnice, trei barje specializate [i mai multe macarale de tonaj mare. Investi]iile companiei au continuat [i \n 2010, când a fost finalizat` investi]ia de 85 de milioane de euro, barja Bigfoot 1, sau retehnologizarea barjei Bigfoot 3.
februarie 2011
„Anul 2010 a fost pentru noi un an bun, un an care a marcat totodat` o serie de premiere în activit`]ile de transport maritim. Trebuie s` subliniez faptul c` activit`]ile de transport maritim ale GSP se dezvolt` în func]ie de cererile manifestate pe pia]a industriei marine de petrol şi gaze, de tendin]ele pie]ei pe termen mediu şi lung, şi în armonie cu toate celelalte servicii ale companiei. |nfiin]at ini]ial ca un serviciu de aprovizionare şi transport de personal pentru platformele de foraj şi produc]ie, departamentul naval s-a dezvoltat din 2004 pân` în prezent acoperind o arie vast` de servicii, odat` cu creşterea num`rului de nave, cu creşterea performan]elor tehnice ale acestora, precum şi cu îmbun`t`]irea nivelului profesional al echipajelor”, a declarat pentru revista Transporter Vasile R`ceanu, Executive Officer, Departamentul Naval GSP.
www.Transporter.ro
49
INTERVIU
în inspecţii şi construcţii submarine, mobilizarea şi operarea simultan` a două barje specializate în instalarea conductelor submarine, GSP Bigfoot 1 în Turcia pentru TPAO şi C Master în Rusia pentru Gazprom, în contracte regionale de importanţă strategică pentru resursele energetice.
Vasile R`ceanu, Executive Officer, Departamentul Naval GSP
Flota companiei include [i două macarale plutitoare, cu sarcini de 1.800 şi respectiv 100 tone, patru roboţi submarini de ultimă generaţie şi un echipament de scufundare cu capacitatea de 12 locuri, având limita de operare la 300 de metri sub nivelul mării. Utilajele au fost implicate în 2010 în operaţiuni dintre cele mai variate: operaţiuni maritime – transportul şi poziţionarea platformelor de foraj marin, transportul construcţiilor marine, poziţionarea acestora şi instalarea pe locaţie, asistenţă pentru activităţile cu scafandri şi cu roboţi submarini, instalarea conductelor submarine sau aprovizionarea navelor tehnice. Startul \n acest domeniu a fost luat \n 2004, dup` ce Com`nescu a preluat de la Petrom [ase platforme de foraj marin. Achizi]ia, la acel moment, a fost realizat` printr-un credit de 125 de milioane de euro
50
www. Transporter .ro
contractat de la BCR [i care a acoperit 85% din investi]ie. Restul finan]`rii a fost asigurat` din surse proprii. Pentru GSP, 2010 a reprezentat [i continuarea colaborării cu EMSA, Agenţia Europeană pentru Siguranţa Maritimă: GSP operează singura navă de tipul OSR din bazinul Mării Negre, adică o navă specializată în colectarea hidrocarburilor deversate accidental în mare deschisă. Nava GSP Orion a fost modernizată şi echipată pentru acest tip de operaţiuni. Printre premierele realizate de companie \n cursul anului trecut se numără extinderea operaţiunilor simultan pe coastele Mării Negre în Bulgaria, Turcia, Rusia şi România, operaţiuni de transport şi instalare a construcţiilor marine – acestea mobilizând flote de până la 10 nave dintre cele mai variate şi echipamente specializate
februarie 2011
„Cred c` pân` acum GSP a dovedit c` joac` în liga superioar` a operatorilor maritimi şi opera]iunile desf`şurate în 2010 sus]in acest lucru. Întreaga noastr` flot` a fost mobilizat` în 2010 în opera]iuni care au sus]inut proiectele în care GSP a fost contractorul general şi în cadrul unor proiecte derulate de partenerii noştri contractuali”, a ad`ugat Vasile R`ceanu.
Transportul maritim, pulsul economic al regiunii GSP a înregistrat o cre[tere a businessului din domeniul maritim ca urmare a extinderii ariei de operare, prin dezvoltarea ofertei de servicii specializate, prin abordarea unor domenii de servicii complexe precum construcţiile marine, care au adus la rezultatele raportate la sfârşitul lui 2010.
„Activitatea noastr` red` cât se poate de limpede pulsul economic al regiunii: cifrele oficiale raportate la nivelul Uniunii Europene demonstreaz` c` transportul a 90% din volumul de m`rfuri este realizat de c`tre serviciile de transport maritim, iar cifrele pe care le întregistr`m la nivelul companiei reflect` creşterea semnificativ` a activit`]ilor pie]ei regionale. Principalul motor al creşterii ponderii pe care serviciile de transport maritim au înregistrat-o în 2010 a fost reprezentat de proiectele de construc]ii offshore. Pe locurile urm`toare s-au situat rela]iile contractuale cu clien]i precum OMV Petrom pe platforma continental` româneasc` şi Melrose Resources pe platforma continental` bulgar` a M`rii Negre. Acestora li se adaug` pateneriatul cu EMSA şi cel cu compania româneasc` Shark”, a completat reprezentantul GSP.
\nceput construc]ia unei conducte submarine de gaze de 150 de kilometri pentru Gazprom.
„Vom fi prezen]i peste tot pe Glob, acolo unde prezen]a noastr` va fi solicitat`, chiar dac` acest lucru implic` mutarea si instalarea platformelor mobile de foraj, instalarea platformelor fixe de produc]ie şi foraj, instalarea conductelor submarine, inspec]iile submarine şi lucr`rile de construc]ii efectuate cu scafandri şi robo]i submarini, aprovizionare, asisten]` medical` de urgen]`, interven]ii de depoluare, opera]iuni de salvare. Suntem preocupa]i de reducerea constant` a riscurilor accidentelor de orice fel, de reducerea impactului pe care activit`]ile economice din mediul maritim îl au asupra mediului. În 2011 ne vom încadra pe aceleaşi coordonate de creştere manifestate începând din 2009 şi mai pregnant în 2010”, a explicat R`ceanu.
Pre]ul combustibilului a influen]at negativ cifrele finale ale lui 2010 Pentru GSP anul care s-a încheiat a adus cu el o serie întreagă de constrângeri, cum ar fi absenţa stocurilor de piese de schimb şi echipamente la principalii furnizori, ceea ce a influenţat foarte mult termenele de livrare şi a condus la ajustarea programului intern de achiziţii pentru modernizare şi revizie. Creşterea impozitelor la vehiculele comerciale peste 12 tone afectează şi activităţile GSP de aprovizionare atât de pe piaţa internă, cât şi pe cea internaţională.
„Pre]ul combustibilului a fost unul dintre factorii care au influen]at negativ cifrele finale ale lui 2010. De asemenea, amânarea permiterii cabotajului va influen]a în aceeaşi manier` opera]iunile logistice ale GSP. Este o constrângere c`reia îi vom putea face fa]` numai gra]ie unei excelente
organiz`ri a tuturor opera]iunilor logistice, cu cheltuieli ridicate care se vor reflecta asupra costurilor serviciilor pe care le oferim. GSP se aprovizioneaz` de pe pia]a comunitar` într-o foarte mare m`sur`, ori acest lucru înseamn` pre]uri ridicate la transportatorii cu care colabor`m”, a spus R`ceanu.
Miza se mut` la nivel mondial La nivel regional, GSP a crescut ca [i furnizor de construc]ii offshore odat` cu o serie de contracte, de sute de milioane de euro, precum cel \ncheiat cu TPAO (Compania Na]ional` de Petrol [i Gaze a Turciei), contractul semnat cu EMSA, derularea opera]iunilor de foraj de pe coastele Bulgariei [i Turciei sau contractul de 250 de milioane de euro prin care a
februarie 2011
Pentru 2011, reprezentan]ii GSP au declarat c` vor pune un accent mai mare pe dimensiunea socială a businessului, urmărind îmbunătăţirea constantă a condiţiilor de muncă şi viaţă la bordul navelor, al platformelor de foraj şi navelor tehnice, vom aborda cu aceeaşi seriozitate aspectele legate de sănătatea ocupaţională şi siguranţa muncii. Dezvoltarea serviciilor maritime ca parte integrantă a ofertei pentru industria marină de petrol şi gaze urmăreşte tendinţele pieţei.
„Activit`]ile noastre se circumscriu proiectelor în cadrul c`rora competen]ele şi for]a noastr` opera]ional` sunt necesare. Pachetele de servicii pe care GSP le ofer` – din acestea f`când întotdeauna parte şi serviciile de transport şi asisten]` cu nave specializate – vor urma tendin]ele pie]ei asupra c`reia am început deja de mult` vreme s` avem o perspectiv` unitar`, s` nu mai diferen]iem clien]ii în func]ie de pozi]ionarea lor geografic`”, a ad`ugat R`ceanu.
www.Transporter.ro
51
PREZENTARE
BUS
Magelys PRO Noul Irisbus Magelys PRO, lansat la finalul anului 2010, reprezint` un progres tehnologic fa]` de b`trânul Magelys HD. Vehiculul este pozi ionat de producătorul franco-italian peste modelul Evadys HD i urmează linia Magelys, fiind disponibil în variantele de 12,2 i 12,8 m lungime.
Ana Oprea isponibil în două variante de 12.20 m şi 12.80 m lungime, Magelys PRO poate transporta până la 57 pasageri. Geamurile duble, plafonul par ial transparent i protec ia împotriva razelor UV sunt standard, iar capacitatea de transport este generoasă. Astfel, pentru modelul de 12,2 m lungime vorbim de 51 de locuri în configura ia de trei stele, respectiv de 53 de locuri pentru două stele, în timp ce autocarul cu trei axe poate transporta 55 de pasageri (la trei stele) sau 57 (la două stele). Operatorii au posibilitatea de a- i configura vehiculul după buget i în func ie de activitatea pe care o derulează, pentru că foarte multe dintre echipările standard de la Magelys HD
D
52
www. Transporter .ro
i HDH aici sunt incluse doar pe lista de op ionale. Astfel, scaunele sunt acoperite cu material textil în varianta de bază, iar pentru a avea parbriz cu degivrare, două monitoare LCD în salonul pasagerilor, DVD sau cafetieră se plăte te suplimentar. Autocarul Magelys PRO este special conceput pentru operatorii de transport persoane care oferă servicii turistice sau curse regulate pe distanţe medii sau lungi. Modelul încorporează o gamă largă de echipamente de siguranţă, începând cu o caroserie robustă, care garantează o zonă de supravieţuire în cazul în care vehiculul se răstoarnă, precum şi cu un sistem de frânare cu ABS, ASR, EBS şi ESP. Magelys Pro este echipat cu un motor Iveco
februarie 2011
Cursor 10 Euro 5 de 380 CP şi o cutie de viteze ZF 6S 1600 (opţional: 450 CP cu o cutie de viteze ZF -AsTronic), oferind un cuplu mare la turaţii scăzute. Familia Magelys produsă integral la uzina Iveco Irisbus de la Annonay constă acum din Grand Turism Magelys HD, versiunea HDH cu 3 axe şi versiunea Turism Magelys PRO. Proiectat pentru a veni în întâmpinarea celor mai stricte cerinţe, autocarul Magelys este o combinaţie stilată între comfort, accesibilitate, siguranţă, lux [i performanţă. De menţionat sunt şi soluţiile tehnice, create pentru protecţia mediul înconjurător, astfel încât putem spune că este un mijloc de transport care se regăse te în cerin ele i normele Comisiei Europene.
CARACTERISTICI TEHNICE * Lungime: 12.200 mm/ 12.765 mm * L`]ime: 2.550 mm * În`l]ime total`: 3.620 mm * Ampatament: 6.321 mm/ 6.886 mm * Consol` fa]` / spate: 2.619 mm/ 3.260 mm * Ecartament fa]` / spate: 2.014 mm/ 1.817 mm * În`l]imea interioar`: 2.100 mm * În`l]ime podea: 1.380 mm * H primei trepte u[` fa]` /centru: 343 mm/ 347 mm * Unghiul de atac / degajare: 830 mm/ 770 mm * Raza de \ntoarcere: 8º / 8º * Raza de \ntoarcere \ntre pere]i: 9.250 mm/ 10.000 mm * Masa maxim` autorizat`: 18.000 kg * Masa maxim` ax` fa]`: 7.100 kg * Masa maxim` ax` spate*: 12.600 kg * Spa]iu interior bagaje: 1,25 m3 / 1,31 m3 * Cale bagaje (cu toalet`): 9,5 m3 / 10,8 m3
februarie 2011
www.Transporter.ro
53
EVENIMENT
4.500 de transportatori se afiliaz` Confedera]iei Na]ionale Rutiere Federaţia Transportatorilor Europa împreună cu Federaţia Operatorilor Români de Transport au semnat la Arad actele de constituire a Confederaţiei Naţionale Rutiere la jum`tatea lunii ianuarie. Reprezentând peste 80% din organismele patronale constituite în domeniul transporturilor rutiere din România, Confederaţia Naţională Rutieră a devenit cel mai mare organism patronal ce ap`ră interesele breslei transportatorilor, având ca membri 4.500 de companii de transport de m`rfuri [i persoane.
Ana Oprea onstituirea Confedera]iei Na]ionale Rutiere are loc \ntr-o perioad` \n care transportatorii locali se confrunt` cu o serie de modific`ri ale legisla]iei care influen]eaz` puternic domeniul. Noua organiza]ie realizat` de dou` dintre cele mai mari federa]ii române de transport intr` astfel \n context, promi]ând lobby pentru rezolvarea unor probleme precum cea a pre]ului carburan]ilor, a modific`rilor legii transportului sau a controlului unic.
C
54
www. Transporter .ro
februarie 2011
“Credem c` prin înfiin]area CNR contribuim la normalizarea rela]iilor între breasl` şi autorit`]i. În prezent, asocia]iile [i federa]iile ce compun CNR întrunesc circa 4.500 de firme de transport marf` şi/sau persoane. CNR a fost \nfiin]at de c`tre Federa]ia Operatorilor Români de Transport (FORT) şi Federa]ia Transportatorilor Europa (FTE).
Cele dou` federa]ii au la rândul lor în componen]` alte asocia]ii, filiale de pe întreg teritoriul Romaniei”, a declarat pentru revista Transporter Mayer Siegfried, Secretar General CNR.
Mayer Siegfried este şi secretar al Asociaţiei Patronale a Transportatorilor Europa 2002 (APTE 2002). APTE 2002 sus]ine interesele membrilor săi \n fa]a autorităţilor naţionale, pe lângă celelalte asociaţii profesionale româneşti şi în cadrul organismelor şi organizaţiilor internaţionale, furnizeaz` membrilor asocia]i informaţii din domeniul transportului internaţional de mărfuri şi le asigură consultanţă şi asistenţă pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă. Conducerea APTE 2002 este asigurată de Adunarea Generală a membrilor şi, între reuniunile acesteia, de Consiliul Director, compus din 15 membri, din care un preşedinte, doi vicepreşedinţi [i un secretar general. Activităţile ce se vor desfăşura în perioada următoare, dup` modelul aplicat pân` acum de APTE 2002 şi FORT, vor fi "de tip lobby, mediatizare, respectiv manifestaţii şi proteste, în cazul în care autorităţile vor practica în continuare politica struţului".
anului în curs, apreciaz` c` va obţine şi reprezentativitate pe ramura transporturi la nivel naţional. Activitatea confederaţiei se va desfăşura cu sprijinul celor 34 de asociaţii afiliate şi filiale, potrivit planului prezentat de oficiali.
“În perioada urm`toare vom milita pe lâng` MTI pentru a dezbate în Comisia de Dialog Social toate acele probleme cu care se confrunt` membrii CNR. Blocarea drumurilor nu reprezint` modul nostru de a "dialoga" cu MTI, aceast` op]iune este ultima şi se va adopta doar dac` toate c`ile de dialog şi încerc`rile de rezolvare sunt epuizate. Înfiin]area organismului unic de control a fost de mai mul]i ani dorin]a noastr` şi dup` câte am convenit cu MTI, ARR va prelua aceast` sarcin`. Din p`cate, deocamdat` aceast` dorin]` este doar pe cale de rezolvare şi pân` când nu o vedem în Monitorul Oficial, nu putem sta linişti]i. Din aceast` cauz` purt`m în continuare discu]ii în CDS despre aceast` tema”, a explicat reprezentantul CNR.
“Problemele vizate de CNR în viitorul apropiat sunt legate de pre]ul carburan]ilor, de modific`ri legislative ce privesc problematica amenzilor dispropor]ionale pentru dep`şirile minore de tonaj, de problemele cotidiene ale breslei”, a continuat Secretarul General CNR.
În afară de de reprezentarea intereselor breslei, Confederaţia a anun]at c` va asigura şi în noua formulă elemente de reducere a costurilor, consultanţă juridică, consultanţă financiară şi comercială pentru membri săi. Parteneriatul APTE 2002 şi FORT precede \ns` asocia]ia sub forma CNR, federa]iile colaborând \n trecut pentru denun]area abuzurilor organelor de control rutier din Ungaria asupra transportatorilor români.
Ca prim pas, Confederaţia Naţională Rutieră a demarat implicarea direct` la dialogul social trip`rtit şi, până la sfârşitul
„Am formulat memorii, peti]ii, reclama]ii la mai toate organismele
februarie 2011
influente din sfera transporturilor din Ungaria, printre altele am înaintat un memoriu ambasadorului Ungariei la Bucureşti, comisarului european din domeniul transporturilor, vicepreşedintului CE Antonio Tajani [i la mai toate forurile superioare ale organelor de control din Ungaria (NKH, ORFK, VPOP)”, a spus Mayer.
După nenumărate proteste şi după răspunsul lui Antonio Tajani, care a specificat că organele de control din Ungaria vor primi o echipă de control al CE şi vor analiza amenzile date de ei în perioada 2007 - 2009, Ungaria a schimbat O.G.57/2007 cu O.G. 156/2009, care are o relaţie corectă între cuantumul amenzilor şi gravitatea abaterilor comise de la Reg. CE 561/2006.
“Credem c` am dovedit de-a lungul timpului c` perseveren]a şi unitatea în gândire şi în fapte îşi arat` roadele prin asocia]iile profesionale din transporturi şi mai cu seam` dac` aceste asocia]ii, federa]ii se unesc într-o unic` şi puternic` confedera]ie. Suntem convinşi c` societatea civil` unit` poate controla cu succes activitatea fiec`rui sector de activitate, poate urm`ri şi dezbate în CDS la nivel de ministere proiectele legislative, asigurând viabilitatea, oportunitatea şi aplicabilitatea acestora”, a ad`ugat Secretarul General CNR.
Conducerea CNR va fi asigurată de un bord director compus din Mayer Siegfried Secretar General, Adrian Virgil Pop, Dorin Pop, Doru Marian Crac şi Constantin Oprea - Vicepreşedinţi şi Augustin Hagiu Preşedinte.
www.Transporter.ro
55
LEGISLA}IE
Schimb`ri de la an la an în Legea Transporturilor
Ordonan]ele de Urgen]ă care ajustează Legea Transporturilor se înmul]esc de la an la an sau chiar de la lună la lună, iar ultima a fost publicat` la finalul lunii ianuarie. Se pare c` toate acestea la un loc vor s` creeze o lege a transportatorilor cât mai unitară [i fără nicio abatere. Legea final` va intra în vigoare la data de 4 decembrie 2011.
Ana Oprea
56
www. Transporter .ro
februarie 2011
espre scrisoarea de garan]ie de 50.000 de euro pe care trebuie să o de]ină casele de expedi]ie am mai discutat [i în numerele anterioare ale revistei Transporter [i atunci ne întrebam cu to]ii cum va fi posibil acest lucru.
D
Ultima modificare în legea transportului se referă [i la acestă scrisoare pe care casele de expedi]ii vor trebui să o aibă până în primăvară. De[i legea a fost publicat` în Monitorul Oficial, prevederea legat` de garan]iile caselor de expedi]ie se judecă încă la Curtea de Apel Bucure[ti, care întârzie să dea o decizie finală. Legea transporturilor nu va afecta doar casele de expedi]ii, ci mai ales companiile de transport marfă sau persoane. Va apărea noţiunea de manager de transport în locul celei de persoană desemnată. Licenţa de transport se acordă în urma îndeplinirii cumulative a condiţiilor privind baza materială, de bună reputaţie, de capacitate financiară şi de competenţă
februarie 2011
profesională. Condiţia de bază materială presupune sediu stabil, activitatea de întreţinere şi reparaţii în propriul atelier sau printr-un contract cu un service şi spaţiile necesare parcării vehiculelor deţinute.
Raportul de audit devine obligatoriu Pentru a stabili condiţia privind buna reputaţie, se analizează atât conduita companiei de transport, cât şi a managerului de transport. Este vorba despre condamnări şi sancţiuni. Dovada capacităţii financiare se face pe baza conturilor anuale sau a capitalurilor proprii extrase din bilanţul contabil înregistrat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, certificat de un expert contabil. În primii doi ani de exerciţiu financiar, un operator de transport poate funcţiona îndeplinind condiţia de capacitate financiară printr-o scrisoare de garanţie bancară. Condiţia de capacitate financiară este îndeplinită dacă această nu este afectată de datoriile operatorului de transport faţă de bugetele locale sau bugetul de stat pentru anii anteriori. Raportul de audit financiar va deveni obligatoriu pentru a se putea demonstra capacitatea financiară la licen]iere sau la înnoirea licen]ei de transport. Asigurarea financiară era mai mult decât suficientă pentru acest demers, dar raportul de audit implică mai mul]i factori care sunt sau nu
www.Transporter.ro
57
LEGISLA}IE
îndeplini]i atât de companiile mari de transport, cât [i de cele mai mici. Se pare că Ministerul Transportatorilor vrea să facă “cura]enie” în rândul acestora, fără să ]ină cont de un aspect deosebit de important: transporturile ajută la derularea economiei mondiale [i implicit ajută [i economia ]ării noastre. Regulamentul european de acces la profesie lasă la latitudinea statelor membre modalitatea prin care operatorii î[i pot demonstra capacitatea financiară. MTIul consideră că auditul financiar este o modalitate de a reglementa accesul la profesie [i, astfel, de a regla pia]a de transport.
Licen]a de transport este valabil` 10 ani Ordinul aduce o serie de modificări normelor privind organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora. Astfel, se modifică termenul în care operatorul de transport rutier are obligaţia de a anunţa agenţiei teritoriale a Autorităţii Rutiere Române orice modificare apărută faţă de documentele care au stat la baza eliberării licenţei de transport, de la 30 de zile, cât era specificat în reglementarea anterioară, la maximum 15 zile de la data apariţiei modificării. Perioada pentru care se poate elibera de către ARR o copie conformă a licenţei de transport va fi diferită, de asemenea. Noul act normativ stabileşte că aceasta se eliberează pentru perioade de minimum un an, fără a depăşi perioada de valabilitate a licenţei de transport. În reglementarea anterioară, copia conformă a licenţei de transport se elibera pentru perioade succesive de un an, fără a depăşi data de expirare a valabilităţii licenţei de transport. Aceste modificări sunt valabile şi în cazul eliberării copiei conforme a certificatului de transport în cont propriu, care vor fi valabile pe perioade de minimum un an, fără a depăşi perioada de valabilitate a certificatului de transport în cont propriu. În noţiunea de transport fraudulos se încadrează printre altele transportul efectuat fără documentele de transport obligatorii sau cu documente false şi transportul realizat cu manipularea aparatelor de înregistrare din dotarea obligatorie a vehiculului.
58
www. Transporter .ro
Certificatul de competenţă profesională se acordă pentru perioadă nelimitată în urma unei examinări scrise obligatorii, care poate fi completată cu o examinare orală. Fiecare manager de transport este obligat să participe la cursuri de formare continuă odată la 5 ani. Licenţa de transport este netransmisibilă şi are o valabilitate de 10 ani, cu posibilitatea de prelungire la cerere. Perioada de valabilitate a unei copii conforme a licenţei de transport este de
februarie 2011
5 ani, dar nu poate depăşi termenul de valabilitate a licenţei respective. De asemenea, se introduc obligaţii noi în sarcina operatorilor de transport care efectuează operaţiuni de transport rutier, dintre care: să transmită anterior efectuării transportului la Autoritatea Rutieră Romană, prin completarea unui formular în formatul electronic disponibil pe site-ul acesteia, datele solicitate referitoare la transportul rutier public de persoane prin servicii ocazionale; să transmită Autorităţii Rutiere
Române, prin completarea unui formular, în formatul electronic disponibil pe site-ul acesteia, modificările privind situaţia conducătorilor auto angajaţi, în termen de cel mult 15 zile de la apariţia modificării cu precizarea că fişele profesionale pot să nu conţină informaţii din interiorul acestui termen; să deţină la sediul social tichetele de cântar prevăzute la transportul mărfurilor divizibile, pentru anul în curs şi anul precedent; să efectueze transportul asigurând un sistem de fixare a încărcăturii astfel încât acesta să reziste la forţele exercitate atunci când vehiculul este supus la acceler`ri.
Pentru transportatorii care opereaz` microbuze, traseele nu vor fi mai lungi de 200 km Transportul public de persoane prin servicii regulate pe un traseu judeţean sau interjudeţean se va putea efectua de către un operator de transport sau un grup de operatori în condiţiile în care aceştia sunt deţinătorii licenţei de traseu unice. Perioada de valabilitate a acesteia este de 5 ani, cu drept de prelungire, la solicitare. Licenţa de traseu unică se eliberează pentru fiecare traseu interjudeţean, respectiv pentru fiecare traseu sau grup de trasee judeţene iar [i mai important este faptul c` microbuzele (capacitate de transport până la 22 de locuri inclusiv) nu vor deservi trasee interjudeţene mai lungi de 200 de km.
INCR sau control unic Ministerul va asigura realizarea unui sistem naţional unic de control prin
înfiinţarea Inspectoratului Naţional de Control Rutier (INCR), care reprezintă autoritatea de control unic. Autoritatea
februarie 2011
Rutieră Română (ARR) înregistrează în registrul electronic al conducătorilor auto pentru toţi conducătorii auto care efectuează operaţiuni de transport rutier mărfuri şi persoane datele de identificare ale conducătorului auto, centrul de pregătire şi perfecţionare profesională la care a urmat cursul, tipul/tipurile de certificat/certificate de competenţă profesională deţinute, întreprinderile la care a fost angajat cu contract de muncă în funcţia de conducător auto [i sancţiunile aplicate pentru abateri de la prevederile legislaţiei în domeniul transporturilor rutiere. De asemenea, ARR-ul încheie protocoale cu alte instituţii privind furnizarea de informaţii referitoare la sancţiunile aplicate conducătorilor auto pentru nerespectarea prevederilor legislaţiei din domeniul transporturilor rutiere. Ca şi până în prezent, Autoritatea Rutieră Romană întocmeşte şi aprobă programul de transport interjudeţean, însă actul normativ precizează că este necesară şi consultarea prealabilă a organizaţiilor patronale reprezentative din domeniul transporturilor rutiere. O noutate importantă o constituie faptul că ARR-ul, prin agenţiile teritoriale, va aviza programele judeţene de transport rutier public de persoane prin servicii regulate, după armonizarea acestora cu programul de transport rutier public de persoane prin servicii regulate în trafic interjudeţean. De asemenea, se stabilesc noi condiţii pentru eliberarea licenţei pentru activităţi conexe transportului rutier, care trebuie să indeplineasc` cumulativ condiţiile de bază materială, competenţă profesională şi onorabilitate. |n noua reglementare sunt introduse [i două noi secţiuni: „Controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere” şi „Verificarea respectării limitelor maselor totale maxime autorizate ale vehiculelor rutiere utilizate la operaţiunile de transport rutier”, cuprinzând menţiuni referitoare la: verificările pe care le cuprinde controlul tehnic în trafic, planul de operaţiuni pe baza căruia se efectuează controlul tehnic în trafic, aportul de control tehnic în trafic [i procedura de verificare a respectării limitelor maselor totale maxime autorizate ale vehiculelor rutiere utilizate la operaţiunile de transport rutier.
www.Transporter.ro
59
EVENIMENT
125 de ani de inova]ie Benz
Pe 29 ianuarie 2011 Mercedes-Benz a aniversat 125 de ani de la inven]ia primului vehicul pe benzin`. Pe 29 ianuarie 1886, Carl Benz a scris prima pagin` din istoria prolific` a Mercedes-Benz, \nregistr창nd sub patentul Benz la Biroul de Patente din Berlin, automobilul, la momentul respectiv cu trei ro]i, care este considerat chiar primul din lume.
Carol Krompaczki
60
www. Transporter .ro
februarie 2011
arl Benz a \nfiin]at \n 1883 Benz & Co. Rheinische GasmotorenFabrik, ce avea \n 1926 s` fuzioneze cu Daimler-Motoren-Gesellschaft pentru a da na[tere imperiului DaimlerBenz AG. Chiar de la \nceput, al`turi de Carl Benz, au fost so]ia [i cei doi fii ai s`i, Bertha Benz reprezentând una dintre primele persoane ce au efectuat o c`l`torie pe distan]` lung` \ntr-un autovehicul cu alimentare pe benzin`. Fiica sa Mercedes, Gottlieb Daimler, Wilhelm Maybach sau Emil Jellinek sunt doar câteva dintre personalit`]ile care au avut un rol important
C
\n povestea intitulat` Mercedes-Benz. Logoul Mercedes-Benz, reprezentat de o stea \n trei col]uri ce semnific` suprema]ia Benz pe uscat, ap` [i aer, a fost, de Gottlieb Daimler. Logoul-ul a fost inserat \n grila frontal` a autovehiculelor Mercedes de unul din fiii creatorului \n 1909, iar dup` fuzionarea cu Daimler aveau s` i se adauge laurii.
Toat` lumea la bord Inova]ia, d`ruirea [i viziunea au dus la progres [i modernizare, iar la acest capitol Mercedes conduce \nc` din anul 1886, \nregistrand pân` \n prezent peste 80.000 de patente. |n anul 1900, al`turi de primul autobuz [i primul camion, compania lanseaz` primul autovehicul modern de pasageri, având un motor ce dezvolta 35 CP. Pe lâng` elementele inovatoare ce au p`strat povestea Mercedes \n picioare pân` \n zilele noastre, testele de siguran]` [i cercet`rile intense realizate pe parcursul
februarie 2011
www.Transporter.ro
61
EVENIMENT
a zeci de ani plaseaz` Mercedes-Benz \n topul companiilor din lumea auto la capitolul inova]ie [i cercetare.
Primele comerciale din lume Istoria vehiculelor comerciale Mercedes-Benz a \nceput \n 1896, când a fost finalizat` construc]ia primului camion Daimler [i a primei furgonete. Camionul era prev`zut cu transmisie cu curea, o cutie de viteze cu 4 trepte [i un motor “Phoenix” cu doi cilindri ce dezvolta 4 CP, impresionant pentru momentul respectiv. Sarcina util` a camionului era de 1.500 kg, primul din serie fiind livrat \n Anglia. Propulsorul era unul \n 4 timpi, capacitatea cilindrica era pu]in peste 1000 cmc, iar puterea dezvoltat` ajungea la 2,75 CP la 600 rpm. Viteza maxim` de deplasare era de 20 km/h [i putea s` transporte o mas` de 300 kg. |n urm`torii 4 ani, Daimler a realizat cercet`ri pentru a m`ri sarcina util` transportat`, cât [i pentru a m`ri puterea motoarelor, iar \n 1900 a fost lansat` camioneta Daimler, propulsat` de un motor de 12 CP, care putea transporta pân` la 800 kg. |n 1901 a fost lansat primul microbuz Benz, denumit “Break” Benz. Scaunul [oferului era pozi]ionat deasupra pun]ii fa]`, iar \n partea din spate era loc suficient pentru a transporta pasagerii ce dispuneau [i de un acoperi[ retractabil. Capacitatea acestuia era de 12 locuri, incluzând [oferul. Motorul montat pe “Break” era unul \n 4 timpi, cu 2 cilindri, montat \n spate [i oferea o putere de 1315 CP la 820 rpm. Mercedes a lansat \n 1908 “Mercedes-Electrique”, probabil primul autovehicul “hibrid” ce func]iona atât pe benzin`, cât [i pe baterii. Sistemul a fost dezvoltat de Ferdinand Porsche, care mai apoi a vândut patentul filialei austriece a DMG, iar de acolo tehnologia a fost transferat` la fabrica din Marienfeld.
62
www. Transporter .ro
februarie 2011
|nc` din acea perioad`, DMG producea camioane pentru transportat bere, pentru colectat de[euri [i, cel mai important, vehicule pentru pompieri.
Un nou logo, o nou` er` |n 1912 au fost lansate pe pia]` alte 2 modele de serie, ambele autovehicule comerciale u[oare având ca simbol noua stea cu trei col]uri. Furgoneta BenzGaggenau avea o sarcina util` de 750 kg [i dispunea de trei variante de motorizare diferite, cu 20 CP, 25 CP [i respectiv 28 CP. Motorul utiliza un arbore de transmisie, iar viteza maxim` de deplasare era de aproximativ 40-45 km/h. Cealalt` furgonet` de serie a fost denumit` U 1T. Motorul cu 4 cilindri, transmisia \n 4 trepte [i puterea de 25 CP la 1600 rpm, erau de ajuns pentru a oferi o sarcin` util` de 1.500 kg [i o vitez` maxim` de deplasare de 35 km/h.
Fuziunea Daimler-Benz La un an dup` fuziunea realizat` \ntre Benz [i Daimler, \n 1927, a fost anun]at noul program de autovehicule comerciale ce includea 5 modele: L1, L2, L5, precum [i N1 [i N2. Dintre acestea, L5 a stârnit cel mai mare interes, fiind primul camion din lume c`ruia i se montase un motor diesel cu [ase cilindri. |n 1928 avea s` apar` primul “pick-up” Mercedes-Benz, denumit L 3/4. Din cauza masei destul de mari (1430 kg) la care se
adaug` [i sarcina util` de 770 kg, s-a dovedit c` puterea motorului de 38 CP era insuficient`, iar \n 1928 modelului L3/4 i-a fost montat un motopropulsor de 2.6 litri. A[a s-a n`scut L1000 Express, model construit \ntre anii 1929 [i 1936. Motorul de 2.6 litri producea 50 CP, suficient pentru a putea m`ri sarcina util` la 1000 kg. |n plus, L1000 Express era [i mai ieftin decât predecesorul s`u. Modelul 170V a fost introdus \n pia]` \n 1936 [i a fost produs \n varianta de utilitar`, autovehicul comercial u[or [i ambulan]`. Trac]iunea lui 170V era pe puntea spate, motorul dezvolta 38 CP, consuma 11 litri la 100 km [i putea rula cu o vitez` maxim` de 108 km/h. 170 V a fost modelul fabricii Mercedes-Benz care a fost produs \n cel mai mare num`r de unit`]i pân` la cel de-al Doilea R`zboi Mondial. |n 1951 a \nceput produc]ia pentru noul 170 D, sub forma unui autovehicul comercial u[or. Acesta dispunea de un motor diesel de 1.767 cmc ce producea o putere de 40 CP la 3200 rpm, consumând 8 litri de motorin` la 100 km parcur[i.
Schimbarea la fa]` O revolu]ie pe pia]a de vehicule comerciale u[oare a venit \n 1955, odat` cu modelul L 319. Acesta nu era derivat nici din autoturism, nici din camion, aspectul diferit fiind ales special pentru a r`spunde necesit`]ilor transportatorilor pe
distan]e scurte. Produc]ia de autovehicule comerciale u[oare, camioane [i autobasculante L 319 a \nceput \n 1956. Era modern` a Mercedes \n segmentul vehiculelor comerciale \ncepe cu modelul Vario \n 1967, produs pe platformele L 406 D [i L 408, care au beneficiat de dou` motoare, unul diesel [i unul pe benzin`. Motorul diesel avea 1.988 cmc [i asigura o putere de 55 CP la 4.350 rpm, \n timp ce motorul pe benzin` oferea 80 CP la 5000 rpm, la aceea[i capacitate cilindric`. Anul 1972 a reprezentat \n istoria Mercedes-Benz anul \n care s-a lansat pe pia]` primul van electric: LE 306 electro. Modelul LE 306 electro era capabil s` urce rampe cu \nclina]ie de pân` la 16%, avea o autonomie de 65 km la o singur` \nc`rcare [i putea atinge viteza maxim` de 70 km/h. Motorul electric oferea lui LE 306 o putere de 31 kW pentru distan]ele mai lungi [i 52 kW pentru distan]ele scurte, sarcina util` fiind de 1.45 tone. Suprarezistentul furgon Mercedes-Benz TN, cu modelele 207 D, 208 D, 307 D [i 308 [i-a f`cut debutul \n 1977. Designul exterior era complet diferit, puterea motorului era mai mare, iar originalitatea a f`cut ca vehiculul s` aib` o primire nu prea \ng`duitoare din partea criticilor, acest lucru schimbându-se \n scurt timp, dup` ce modelul a dovedit c` designul era, totu[i, unul practic, ce facilita atât accesul la compartimentul motor, cât [i accesul \n cabin`. |n 1981 modelele 407 D [i 409 D au fost ad`ugate seriei [i
februarie 2011
www.Transporter.ro
63
EVENIMENT
aveau o mas` total` autorizat` de 4.6 tone [i motorul diesel de 88 CP cu cinci cilindri, motor disponibil din 1981 [i pe modelele mai mici. 1986, \n istoria Mercedes-Benz, a semnificat anul introducerii pe pia]` a unui autovehicul utilitar cu totul nou. Seria T 2 includea modelele 507 D [i 811 D cu mase totale autorizate \ntre 3.5 [i 7.5 tone. Sarcinile utile erau cuprinse \ntre 2.505 [i 4.635 kg. Aceast` gam` a cuprins o multitudine de variante de caroserie [i dot`ri, chiar [i pentru modelele standard. Dubele aveau 5 motoare disponibile, \n 1987 fiind introdus [i cel de-al [aselea, puterea acestora variind \ntre 72 [i 136 CP. |n Mallorca, Spania, au fost prezentate \n 1987 modelele MB 100 -180, cu sarcini utile cuprise \ntre 1.000 [i 1.800 kg, toate fiind dotate cu acela[i propulsor diesel de 2.4 litri [i 72 CP.
Consum redus de CO2 Furgonul T 1, prima dat` prezentat \n 1977, a fost \mbun`t`]it, refinisat [i dotat cu dou` motoare diesel noi, iar \n 1989 a fost relansat pe pia]`. Cele dou` mototare, cel mic de 2.3 litri, 4 cilindri [i 79 CP, iar cel mare de 2.9 litri, 5 cilindri [i 95 CP, au primit denumirea de “Diesel 1989”. |n 1993 a fost lansat MB 100 E, primul autovehicul Daimler dezvoltat c`tre ideea de zero emisii poluante. Autonomia era de 80 km f`r` re\nc`rcare, viteza maxim` ajungea la 70 km/h, iar consumul de energie era de 40 kWh la 100 km parcur[i. Cu acest model, Daimler a reu[it \nc` o dat` s` \[i consolideze pozi]ia \n ni[a de furgoane electrice. Sprinter T 1N a venit pe pia]` \n 1995 iar de atunci acoper` \ntreaga clas` de autovehicule cu mas` cuprins` \ntre 2.5 [i 4.6 tone. Sprinter a fost disponibil \n toate variantele de caroserie: microbuz, autovehicul comercial u[or, camionet`, plafon standard sau \nalt, cabin` dubl` sau simpl` [i 3 variante de ampatament. Volumul maxim oferit de Sprinter a fost de 13.4 m³ [i o sarcin` util` de 2.8 tone. Acest model Mercedes-Benz a fost prev`zut, \nc` din 1995, cu sistem de frânare ABS \n dotare standard, dar doar \n Germania [i alte [ase pie]e europene.
64
www. Transporter .ro
februarie 2011
Combustibili alternativi, solu]ie c`tre zero emisii Din 1996 povestea Mercedes-Benz urmeaz` o alt` direc]ie, cu o ascensiune comercial` fulminant`. Sprinter NGT (natural gas technology – tehnologie cu gaze naturale) propune un sistem de propulsie alternativ, extrem de ecologic. Unitatea de control Motronic asigura injectarea cantit`]ii de gaz necesare \n camera de ardere, pentru o [i mai mare compatibilitate ecologic` fa]` de tehnologia cu injec]ie continu`. Motorul dezvolta o putere de 125 CP la 5.200 rpm [i avea o capacitate cilindric` de 2.295 cmc. Tot \n 1996 a fost prezentat publicului [i vehiculul comercial u[or Vito, care a primit, chiar \n 1996, titlul de “Furgonul anului”. Acesta a fost produs \n varianta de microbuz cu geamuri sau \n varianta de vehicul comercial u[or, par]ial vitrat sau doar cu lunet`. Motorul lui Vito era dispus transversal [i dispunea de trei variante de putere: diesel de 79 CP, turbodiesel de 98 CP [i intercooler [i un motor pe benzin` ce dezvolta 129 . Autovehiculul comercial u[or Vario [i-a f`cut debutul sub aceast` denumire tot \n 1996, \nlocuind T 2-ul. Acesta oferea mase totale autorizate cuprinse \ntre 4.800 [i 7.490 kg, caracteristicile economice specifice deja Mercedes-Benz, o gam` foarte variat` de modele [i o fiabilitate ridicat`. Variantele disponibile erau de vehicul comercial u[or, camionet`, autobasculant` [i autobuz. Motoarele de 2.9 [i 4.2 litri asigurau o putere suficient` [i un cuplu puternic pentru plecarea de pe loc. Pentru a reafirma angajamentul fa]` de sistemele de propulsie electrica, tot \n 1996 a fost prezentat autovehiculul electric 308 E Sprint. Autonomia acestuia era cuprinsa \ntre 60 [i 100 km, \n func]ie de bateria instalat`. Timpul de accelerare de la 0 la 50 km/h era de 16 secunde, iar \n timpul ac]ion`rii frânei motorul func]iona pe post de generator. Pe 7 mai 1998 s-a realizat ceea ce a fost numit` “fuziunea secolului”. DaimlerBenz AG [i Chrysler SUA au fuzionat. Produc]ia combinat` de vehicule a ajuns la peste 4.4 milioane unit`]i, iar la sfâr[itul lui 1998 grupul avea 441.502 angaja]i.
Siguran]a \n standard
{i povestea continu`...
|ntre 1998 [i 2001 au fost realizate mai multe facelift-uri la modelele de vehicule u[oare Vito, Sprinter [i 308 E Sprint electric; modelul Sprinter de 6 tone a fost introdus pe pia]`; celulele de carburant (hidrogen gazos) sunt prezentate ca surs` de propulsie tot pentru modelul Sprinter, capabil cu aceast` tehnologie s` ating` o vitez` maxim` de 120 km/h [i o autonomie de peste 150 km. Al doilea facelift la Sprinter a venit \n 2002, aerodinamica beneficiind cel mai mult de pe urma schimb`rilor aduse caroseriei. Dot`rile au fost de asemenea regândite, Sprinter fiind primul furgon din clas` ce dispunea ca dot`ri de ESP, ABS, ASR [i BAS, \n unele ]`ri venind chiar ca dot`ri standard. |n 2003 cea de-a treia serie Vito a fost prezentat` publicului, acum cu sisteme de siguran]` mult \mbun`t`]ite, un design modern, 3 variante cu trei lungimi diferite, 2 variante de \n`l]imi ale plafonului [i 5 motoare diferite. De[i primul model din segmentul de transport al Mercedes a fost prezentat \n 1896, primul autovehicul comercial u[or, \n adev`ratul sens al cuvântului a fost prezentat publicului \n 1955: este vorba despre L 319. |n 2005 Mercedes-Benz a celebrat, \n acest sens, 50 de ani de autovehicule comerciale u[oare.
|n 2006, la unsprezece ani [i aproximativ 1.3 milioane de unit`]i vândute de Sprinter T 1N, a fost lansat noul Mercedes-Benz Sprinter. Noua serie introduce pe pia]` [i a patra variant` de lungime pentru Sprinter [i un plafon foarte \nalt, care a ridicat volumul maxim de \nc`rcare la 17 m³. |n mai 2007 compania s-a v`zut nevoit` s` vând` 80,1% din Chrysler Holding LLC, iar \n octombrie a fost redenumit` Daimler AG, cu acordul ac]ionarilor, moment la care Pre[edintele Consiliului de Administra]ie a subliniat diferen]a clar` dintre marca Mercedes a grupului Daimler [i celelalte m`rci produse: „Folosind denumirea Daimler pentru grup demonstrăm în mod clar că începem un nou capitol al istoriei noastre, respectându-ne în acelaşi timp tradiţia de inventatori ai automobilului. Pe viitor, tradiţia va continua să fie un element esenţial al identităţii noastre sau se poate spune că va face parte din «ADN-ul» nostru", a explicat Dieter Zetsche, Pre[edintele Consiliului de Administra]ie Daimler AG. În acelaşi timp, a declarat acesta, compania priveşte către viitor: „Originea şi viitorul nostru, tradiţie şi pionierat - armonia dintre aceste dualităţi trebuie să fie exprimată prin numele „Daimler”.
februarie 2011
www.Transporter.ro
65
SOCIAL
Revoltele lovesc din plin economiile europene riza datoriilor de stat din Europa ar putea declanşa o nouă recesiune economică globală care ar afecta pieţele valutare şi bursele de valori şi ar avea un impact negativ sever asupra creşterii economice la nivel mondial. Cum se resimte \ns` instabilitatea general` la nivel local?
C
66
www. Transporter .ro
februarie 2011
Ţările din zona euro încearcă să ajungă la o înţelegere pe un pachet amplu de măsuri care să soluţioneze criza, dar negocierile au fost încetinite de lipsa unui consens politic. În prezent, cel mai optimist termen pentru convenirea unui acord este sfârşitul lunii martie.
Ana Oprea
Sindicatele feroviare sunt pe punctul de a declan[a mi[c`ri sociale care ar putea perturba traficul la nivel na]ional, \n urma anun]`rii unor ample programe de restructurare \n sector [i a \ntârzierii semn`rii contractelor colective de munc` la nivel de ramur` pentru anul \n curs.
România: feroviarii amenin]` cu greva general` Preşedintele Federaţiei Sindicale Mişcare Comercial, Gheorghe Frăţică, a declarat, după finalizarea discuţiilor din Consiliul Naţional, că reprezentanţii regionalelor au hotărât declanşarea conflictului de muncă, iar în 15 zile după parcurgerea paşilor legali s-ar putea declanşa greva generală.
"Cei peste 700 de lideri din Federa]ia Sindical` Mişcare Comercial sunt nemul]umi]i de faptul c` nu au semnat un nou contract colectiv de munc` şi nu
februarie 2011
sunt de acord cu programele de restructurare şi disponibilizare de la C`ile Ferate. Într-o prim` faz` vom declara declanşarea conflictului de munc`, dup` aceasta vom parcurge urm`torii paşi. Va fi anun]at Ministerul Muncii despre conflictul de munc`, iar în şapte zile se va executa procedura de conciliere a conflictului, iar dac` nu se ajunge la niciun acord, urmeaz` greva de avertisment de dou` ore, iar dup` minim cinci zile se poate declanşa greva general`", a afirmat Fr`]ic`.
Potrivit acestuia, este posibil să se înceteze lucrul fără a se respecta paşii legali. În 15 zile se poate finaliza totul, aceasta însemnând că în cursul a doar două săptămâni s-ar putea opri trenurile.
"Totodat`, feroviarii au mai spus c` nu se vor prezenta la reexaminarea profesional`. Aceast` reexaminare a fost solicitat` de ministrul Transporturilor, Anca Boagiu.
www.Transporter.ro
67
SOCIAL
La aceast` reexaminare ar trebui s` participe personalul cu responsabilit`]i în siguran]a circula]iei, respectiv impiega]i de mişcare, mecanici de locomotiv`, revizori tehnici de vagoane, conductori de tren şi paznici de barier`", a mai spus preşedintele Federa]iei Sindicale Mişcare Comercial.
Unul dintre reprezentanţii feroviarelor a precizat că nu i se pare normal să se facă această reexaminare, care implică cheltuieli mari. În plus, aceştia au mai declarat că sunt în stare să reziste acestui conflict de muncă, "aşa cum au rezistat la desfiinţarea multor locuri de muncă, cum au renunţat la toate sporurile, tichete de masă, banii pentru concedii, etc". Potrivit feroviarilor de la Mişcare Comercial, salariul mediu net la funcţiile de execuţie este de 1.240 lei.
"Este pentru prima dat` când feroviarii r`mân f`r` contract de munc`", a mai precizat Fr`]ic`.
În plus, acesta a subliniat că mai sunt 31.400 angajaţi afiliaţi la ramura Mişcare Comercial, iar administraţiile intenţionează să disponiblizeze 3.086 angajaţi.
şoc care sprijină, cu economii la cotele pentru asigurări sociale, companiile cu mai puţin de 250 de angajaţi care angajează cu jumătate de normă tineri sau şomeri de lungă durată. Unul dintre scopurile acestui pact social dintre guvern, sindicate şi patronate este crearea rapidă a 100.000 de locuri de muncă pentru tineri. Guvernul intenţionează să stabilească şi un ajutor de aproximativ 400 de euro pentru şomerii rămăşi fără venituri, mai ales pentru tinerii şi şomerii care nu \[i g`sesc un loc de munc` de luni \ntregi. Cei 400 de euro vor fi primiţi în funcţie de cheltuielile din gospodărie. Guvernul speră că acest plan de şoc cuprins în pactul social să ducă la angajarea rapidă, cu jumătate de normă, vreme de un an, a aproximativ 100.000 de persoane. Unul dintre punctele principale ale acordului este reforma politicilor active pentru ocuparea locurilor de muncă şi sprijinirea angajării tinerilor, femeilor, şi şomerilor.
Grecia: o nou` grev` de propor]ii
Bulgaria: Sute de cultivatori de tutun au manifestat împotriva guvernului
Spania: Amplu pact social
Guvernul iberic, sindicatele şi patronatele au încheiat un pact amplul social împotriva crizei cu un acord pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor, care a ajuns la 43%. Executivul consideră că prin adoptarea “planului de şoc” privitor la încheierea de contracte de muncă cu jumătate de normă pentru tineri, vor apărea rapid aproximativ 100.000 de noi locuri de muncă. În condiţiile în care rata şomajului în rândul tinerilor a ajuns la 43% în Spania, guvernul a decis aprobarea unui plan de
68
www. Transporter .ro
Mai multe sute de cultivatori bulgari de tutun s-au ciocnit cu poliţia în apropiere de oraşul Harmanli, din sudul ţării. Ei au blocat şoseaua E 80, dar au fost împinşi de forţele de poliţie într-o parcare din apropiere. Manifestanţii au anunţat că vor încerca să blocheze din nou drumul. Ei critică statul pentru că nu a cumpărat suficient tutun şi pentru instabilitatea pre]ului materiei prime. Organizatorii au subliniat că mitingul nu este motivat politic şi au declarat că Ministerul Agriculturii nu cunoaşte problemele din domeniul tutunului, condamnând astfel mii de familii bulgare la sărăcie. Şi cultivatorii de tutun din oraşele Gote Delcev, Garmen şi Satovcea au protestat în aceeaşi zi.
februarie 2011
Grecia se pregăteşte pentru o nouă grevă a medicilor, farmaciştilor, angajaţilor din transporturi şi fermierilor, care protestează faţă de măsurile de austeritate din ţară, iar agricultorii au ameninţat că vor bloca graniţa cu Bulgaria, pentru a cere noi subvenţii. |n acela[i timp, guvernul elen a declarat că nu va acorda subvenţii suplimentare. În urmă cu doi ani, după o grevă similară, fermierii au primit o suplimentare a subven]iilor de 500 de milioane euro. Însă, între timp, cabinetul grec s-a schimbat, iar ţara a apelat la împrumuturi de la FMI şi UE pentru a scăpa de faliment. Medicii din cel mai mare sistem de îngrijire de stat din Grecia, IKA, protestează continuu şi nu vor primi pacienţi până cel devreme în 19 februarie.
Guvernul elen intenţionează să le ofere cupoane speciale pacienţilor, pentru a putea fi văzuţi de alţi medici. Şi farmaciştii şi-au suspendat aproape complet activitatea în ultimele două săptămâni ale lunii ianuarie şi intenţionează să rămână în grevă. Ei protestează faţă de planurile de a elimina condiţiile care îi apără de concurenţă şi faţă de scumpirea medicamentelor. De asemenea, sistemul de transport în comun din Atena este afectat de trei luni de greve. MAE atenţionează cetăţenii români în legătură cu posibilitatea blocării punctelor de trecere a frontierei spre şi dinspre Bulgaria, în urma protestelor programate în Grecia. MAE a informat cetăţenii români care intenţionează să se deplaseze în Grecia că, în perioada următoare, există posibilitatea declanşării unor noi proteste ce vor consta în acţiuni de blocare a principalelor artere de circulaţie din Grecia şi a punctelor de trecere a frontierei spre şi dinspre Bulgaria. În acest context, persoanele interesate sunt sfătuite să evite deplasarea spre punctul de frontieră Kulata - Promahonas. Ca variante alternative pot fi folosite punctele de trecere a frontierei Ilinden Exochi (prin Bulgaria) sau Zlatarevo (prin Macedonia).
Italia: Grev` în transporturi
Alianţa sindicală „vinovată" de greva din 10 decembrie de la Milano pregăteşte acum o acţiune la nivel naţional, cu posibile repercusiuni în mai multe oraşe. Confederaţiile sindicale USB Lavoro Privato, COBAS Lavoro Privato şi SLAICOBAS au anunţat o grevă în transportul public la nivel naţional. Aceeaşi alianţă de sindicate a reuşit pe 10 decembrie 2010 să blocheze într-o proporţie mare transportul
din Milano. Comunicatul de presă al sindicatelor implicate face referire exact la greva din decembrie şi precizează că acţiunea de protest este menită să sensibilizeze guvernul pentru a acorda o mai mare atenţie transportului public „întrucât este înspre binele comunităţii". Un altă doleanţă a sindicaliştilor sunt numeroasele privatizări din acest sector care au dus la furturi masive din banii publici. La Milano greva este anunţată în două faze, diminea]a pân` la prnz [i dup` pauza de mas` pân` la terminarea programului. De asemenea se pot înregistra perturbări ale transportului public şi în alte oraşe mari, unde centralele sindicale citate au influen]`: Roma, Genova şi Palermo.
Ce crede Comisia European` Regiunile cele mai sărace din Uniunea Europeană (UE) continuă să progreseze, în pofida crizei economice, apreciază comisarul european pentru Politică Regională, Johannes Hahn. Într-un interviu acordat publicaţiei germane Handelsblatt, comisarul spune că
februarie 2011
numărul regiunilor europene în care Produsul Intern Brut nu depăşeşte 75% din media la nivel comunitar se va reduce de la 84, în prezent, la 68 până în 2014.
"Aceasta înseamn` c` 35 de milioane de persoane vor avea o via]` mai bun` şi un nivel de trai superior", a afirmat comisarul european.
El a menţionat că în special în Spania şi Polonia se observă îmbunătăţirea situaţiei, deoarece aceste state utilizează inteligent fondurile structurale puse la dispoziţie de autorităţile de la Bruxelles.
www.Transporter.ro
69
DAKAR 2011 SPORT
Cursa riderilor români Din cauza dificultă]ii, Dakar-ul este asemănat atât de concuren]i, cât [i de echipele de asisten]ă [i de organizatori, cu escaladarea Everestului. Doi pilo]i români, Mani Gyenes [i Marcel Butuza, au izbutit să termine edi]ia 2011 după ce au parcurs în total 9.500 de km în Argentina [i Chile, revenind acasă cu rezultate în premieră pentru sportul cu motor din România.
Ana Oprea
ei doi pilo]i români au reu[it să ajungă la finishul edi]iei Raliului Dakar 2011 după ce au parcurs în total 9.500 de km în Argentina [i Chile. Mani Gyenes a reu[it să încheie raliul, ce a avut în total 13 probe speciale, pe primul loc la clasa Maraton – cei care se înscriu la această categorie nu au voie să schimbe propulsorul de-a lungul celor două săptă-
C
70
www. Transporter .ro
februarie 2011
9.000 de kilometri parcur[i cu pruden]` Mani Gyenes spune că etapa cea mai dificilă pentru el a fost cea de dinaintea zilei de odihnă, în de[ertul Atacama, una cu un traseu având foarte multă piatră, peste 100 de kilometri, care a cerut foarte multă răbdare. Mani poveste[te că a doua săptămână de concurs a fost mai u[oară, cel mai titrat motociclist român mărturisind că a mers „la sigur” pe toată durata competi]iei, fără a-[i asuma niciun risc. De altfel, singura „scăpare” a lui Mani a avut loc în etapa a treia, când s-a clasat pe locul 44, rătăcindu-se pentru o scurtă perioadă [i pierzând timp [i din cauza
mâni ale cursei, în timp ce restul participan]ilor pot modifica de trei ori motorul - [i pe locul 18 la general. În clasamentul amatorilor, care cuprinde concuren]ii ce nu sunt pilo]i oficiali ai niciunui constructor, riderul român se află pe locul 4, iar în topul pilo]ilor ce au folosit motociclete cu motoare mai mari de 450 cmc, sătmăreanul este al treilea. La rândul său, Marcel Butuza a
încheiat cea mai dificilă competi]ie la care a luat startul în cariera sa, ce numără peste 30 de ani de motociclism, pe locul 6 la Maraton [i pe 59 la general. Pilotul, care în 2007 a ocupat locul 6 în clasamentul final al Campionatului Mondial de Rally-Raid, este pregătit să ducă mai departe team-ul considerat una dintre cele mai bune echipe private din rally-raidul mondial.
februarie 2011
www.Transporter.ro
71
SPORT
DAKAR 2011
14 ATV-uri din 30, 55 de automobile din 140 [i 41 de camioane din 67.
Pilo]ii ru[i, invincibili la categoria Autocamion Raliul Dakar 2011 a fost cea de-a 32-a ediţie a evenimentului. A avut loc în Argentina şi Chile pentru a treia oară la rând şi s-a desfăşurat între 1-16 ianuarie. Amaury Sport Organisation şi guvernele Argentinei şi Chile au hotărât ca evenimentul să aibă loc în America de Sud pe 23 martie 2010. Raliul s-a încheiat în Buenos Aires, Vladimir Chagin din Rusia
roadbook-ului pe care nu [i-l fixase bine în derulator. La fel ca [i Marcel Butuza, Mani nu a avut nicio problemă tehnică, cele două KTM 690 Rally comportându-se impecabil. Din cele 407 vehicule care au luat startul în Raliul Dakar 2011, doar 204 au terminat întrecerea, după 9.500 km [i 16 zile de competi]ie prin Argentina [i Chile, adică 50,1 la sută din concuren]i. Potrivit cifrelor oficiale, au dus până la capăt această a 32-a edi]ie a Dakarului, a treia în America de Sud, 94 de motociclete din cele 170 aflate la start,
72
www. Transporter .ro
februarie 2011
realizând un record de şapte victorii la categoria Autocamion, la volanul KaMAZ-ului său, astfel devenind cel mai de succes şofer la o singură categorie din istoria evenimentului. Nasser Al-Attiyah din Qatar şi Timo Gottschalk din Germania au câştigat la categoria automobil, acordând celor de la Volkswagen cea de-a treia victorie consecutivă la clasa automobil. Pilotul din Qatar a pilotat un Volkswagen Race Touareg de uzină şi a reuşit să îl depăşească pe spaniolul Carlos Sainz, favoritul la victorie. Sainz câştigase anul trecut prima ediţie a Dakar-ului sudamerican şi pornise excelent în prima
ETAPE Etapa Data 1 ianuarie 1
Plecare
Sosire
Buenos Aires Victoria Victoria Córdoba
2 ianuarie
săptămână a ediţiei 2011. Un alt pilot care a fost în cărţi multă vreme pentru o poziţie pe podium a fost şi francezul Stephane Peterhansel de la echipa BMW X-Raid. Atât Peterhansel, cât şi Sainz au avut probleme tehnice în partea a doua a raliului lăsând-ul pe Nasser Al-Attiyah fără rival. Şeicul din Qatar a participat la şase ediţii ale Raliului Dakar până a reuşit să obţină victoria. Al-Attiyah are 40 de ani şi este unul dintre cei mai polivalenţi piloţi din lume, el concurând şi în Campionatului Mondial de Raliuri la clasa Producţie în 2006, precum şi în International Rally Challenge (IRC). De asemenea, el concurează la Jocurile Olimpice la disciplina tir cu arcul. Marc Coma din Spania a câştigat cel de-al treilea Raliu Dakar la categoria motocicletă, iar Alejandro Patronelli din Argentina a călcat pe urmele fratelui său – Marcos Patronelli în 2010 – câştigând clasa ATV. Întrecerea motocicletelor a fost marcată de duelul dintre spaniolul Marc Coma şi francezul Cyril Despres. Coma a fost mai bun în acest an şi a reuşit să îl ţină pe Despres pe locul doi până la finalul raliului. Este a treia victorie consecutivă pentru Marc Coma şi a zecea pentru constructorul KTM.
Traseul Cursa a început de Anul Nou în centrul oraşului Buenos Aires. Distanţa totală de parcurs a fost de 9.618 km pentru automobile, 9.605 km pentru motociclete şi ATV-uri şi 9.458 km pentru autocamioane. Din această distanţă, 5.020 km au fost cronometraţi ca etapă specială pentru automobile, 5.007 km pentru motociclete şi ATV-uri şi 4.457 km pentru autocamioane. Din cele treisprezece etape, şase au fost în Argentina, cinci în Chile [i două etape cross-country.
2
3 ianuarie
3
4 ianuarie
Normal Special Total Motociclete/ATV-uri
192 943
Automobile/Autocamioane San Miguel de Motociclete/ATV-uri Córdoba Tucumán Automobile/Autocamioane Motociclete/ATV-uri San Miguel de San Salvador Automobile Tucumán de Jujuy Autocamioane
1.135
222
1.165
408
300 324 521 500 226
740 624 752 731 634
440 231
4
5 ianuarie
San Salvador Calama de Jujuy
554
207
761
5
6 ianuarie
Calama
Iquique
36
423
459
6
7 ianuarie
Iquique
Arica
265
456
721
566
273
839
268
508
776
8 ianuarie − Dia de descans a Arica Antofagasta
7
9 ianuarie
8
10 ianuarie Antofagasta
Copiapó
9
11 ianuarie Copiapó
Copiapó
35
235
270
10
12 ianuarie Copiapó
Chilecito
686
176
862
11
13 ianuarie Chilecito
San Juan
12 13
Arica
14 ianuarie San Juan 15 ianuarie Córdoba
Córdoba
164
622
786
Motociclete/ATV-uri Automobile
123
555
678
Autocamioane
349
266
615
645
181
826
Buenos Aires
CATEGORIA CAMIONE Kamazul lui Firdaus Kabirov a terminat pe locul doi în urma lui Vladimir Chagin. Poz. Nr. Şofer Vladimir Chagin 1 500 (RUS) Firdaus Kabirov 2 502 (RUS) Eduard Nikolaev 3 512 (RUS) 4
518
Ilgizar Mardeev (RUS)
5
507
Franz Echter (GER)
6
506 Josep Vila (ESP)
7
508
8
537
9
526
10 528
Navigator Sergey Savostin (RUS) Aydar Belyaev (RUS) Viatcheslav Mizyukaev (RUS) Vladimir Demyanenko (RUS)
Mecanic Ildar Shaysultanov (RUS) Andrey Mokeev (RUS) Vladimir Rybakov (RUS)
Detlef Ruf (GER)
Artur Klein (GER) MAN
Moi Torrallardona (ESP) Marcel van Vliet Serge Bruynkens (NED) (BEL) Artur Ardavichus Denis Berezovskiy (KAZ) (KAZ) Teruhito Sugawara Seiichi Suzuki (JPN) (JPN) Mathias Behringer Jochen Seiler (GER) (GER)
Ayrat Mardeev (RUS)
Marca Timp
Diferenţa
Kamaz 48h 28' 54" + 00' 00" Kamaz 48h 58' 58" + 30' 04" Kamaz 51h 49' 11" + 3h 20' 17" Kamaz 54h 13' 50" + 5h 44' 56" 54h 14' 31" + 5h 45' 37"
Peter van Eerd Iveco 55h 44' 55" + 7h 16' 01" (NED) Bernard der MAN 59h 10' 57" + 10h 42' 03" Kinderen (NED) Zhanat Kamaz 59h 38' 39" + 11h 09' 45" Zhalimbetov (KAZ) none
Hino
62h 50' 22" + 14h 21' 28"
Hugo Kupper (NED)
MAN
66h 06' 29" + 17h 37' 35"
februarie 2011
www.Transporter.ro
73
ANALIZ~
Revin vânz`rile de vehicule comerciale A trecut destul de mult timp de când \n pres` nu s-a mai scris „de bine” despre pia]a de autoturisme [i autovehicule comerciale noi. Dar iat` c` \nceputul de an ne d` motive de bucurie: pia]a european`, care [i-a revenit de câteva luni bune, \ncepe s` se consolideze, iar \n România apar primele cifre \mbucur`toare.
Alexandru Anghel
a finalul anului trecut, Asocia]ia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) ne ar`ta c` exist` din nou cerere, [i chiar de dou` cifre, pentru vehiculele comerciale, cu execep]ia celor de transport persoane. Rezultatele agregate pentru perioada ianuarie – decembrie arat` deci c` la nivel european comenzile pentru van-uri [i camioane sunt \n urcare, \n timp ce pentru autocare [i autobuze este \nc` pe minus (-1,4%), iar cererea general` agregat` a urcat cu 8%. |n România, prima lun` din 2011 a adus se pare un zâmbet plin de speran]` dealerilor locali de vehicule, dup` ce s-au vândut mai mult de 5.400 de unit`]i, cu un plus de 25%. |n \ntregul context cea mai puternic` revenire procentual` s-a consemnat la vehiculele comerciale, care au crescut \n ianuarie cu
Vânz`rile de van-uri [i-au dublat volumul
L
74
www. Transporter .ro
|n România, luna ianuarie a adus un val de achizi]ii nea[teptate \n ceea ce prive[te segmentul vehiculelor comerciale sub 3,5
aproape 83% fa]` de ianuarie 2010, la circa 1.000 de unit`]i. Nu poate fi decât un semn c` economia \ncepe s` lucreze, consumul revine, iar operatorii de flote au ajuns la punctul \n care trebuie [i pot, cât de cât, s` \[i \nlocuieasc` [i s` \[i dezvolte parcurile auto.
februarie 2011
tone, fiind achizi]ionate mai mult de 800 de unit`]i. Volumul este apropiat de cel din decembrie 2010 [i aproape de dou` ori mai mare fa]` de cel din ianuarie 2010. Vedeta incontestabil` a segmentului a fost Dacia, cu peste 400 de unit`]i, care a fost urmat` de Renault [i Fiat la capitolul performan]e comerciale. La nivel european, anul trecut vânz`rile de van-uri au urcat cu 4,7%, la aproape 1,5 milioane de unit`]i, majoritatea pie]elor \nregistrând cre[teri ce au \nceput de la circa 6% \n Italia, sau aproape 9% \n Spania, [i au mers pân` la 16% \n Germania [i aproape 20% \n Marea
Britanie. Aceasta nu a fost \ns` cea mai mare cre[tere, fiind dep`[it` de Suedia, cu un plus de 56%, dar bine\n]eles cu un volum fizic mai mic decât cel al Marii Britanii.
Utilitarele de peste 3,5 tone r`mân \n urm` Spre deosebire de segmentul camioanelor grele [i cel al vanurilor, vânz`rile de utilitare de peste 3,5 tone au raportat \n continuare sc`deri. Partea bun` este \ns` aceea c` minusurile nu mai sunt a[a abrup-
februarie 2011
www.Transporter.ro
75
ANALIZ~
te precum \n urm` cu un an. Volmul fizic al segmentului a trecut \n ianuarie de abia de 50 de unit`]i. M`rcile cu v창nz`ri relevante au fost Mercedes, Renault [i Mitsubishi. Asocia]ia Constructorilor Europeni de Automobile raporteaz` datele referitoare la \nmatricul`rile vehiculelor comerciale cu o lun` \n urma Asocia]ie Produc`torilor [i Importatorilor de Automobile din Rom창nia, astfel c` la nivelul continentului, \n
76
www. Transporter .ro
februarie 2011
decembrie numai, \nmatricul`rile de autovehicule comerciale \ntre 3,5 tone [i 26 tone au urcat cu aproape 50%, cu un aport imporant din partea principalelor pie]e: Fra]a, Marea Britanie [i Germania. Pe parcursul anului trecut \ns`, aproape 250.000 de vehicule comerciale din aceast` categorie au fost livrate pe pie]ele europene, ceea ce s-a concretizat \ntr-o cre[tere de peste 6%.
8%, ajungând la maimult de 175.000 unit`]i. Sus]inerea a venit [i de aceast` dat` de la pia]a spaniol`, pentru segmentul de constru]ii, [i de la Germania [i Marea Britanie cu o cerere \mp`r]it` pe toate segmentele de utilizare a camioanelor.
Chiar dac` din punctul de vedere al volumelor de pia]` prezint` un interes redus, cele mai mari cre[teri procentuale s-au observat anul trecut \n ]`ri precum Lituania, Estonia, Bulgaria. Mai importante au fost \ns` pie]ele consolidate ca Cehia, Germania sau Polonia, care au absorbit volume semnificative.
Transportul de persoane r`mâne cu autocare vechi
Camioanele duc greul Autocamioanele sunt cele care la \nceput de an au uimit pia]a auto, dup` ce volumele livrate \n ianuarie \n România au urcat cu 127% la 107 unit`]i. Nu mare mult, dar este primul semnal \mbucur`tor. |n topul m`rcilor, ca [i livr`ri, au fost Daf, Scania [i MAN, ai c`ror reprezentan]i au anun]at de altfel c` urm`resc livrarea a 800 de camioane pentru \ntregul an. Volumul comenzilor \nregistrate de dealerii m`rcii de camioane MAN a ajuns la 200 de unit`]i numai \n ianuarie. Potrivit unei analize Transporter, importatorii de camioane grele apreciaz` c` \n 2011 volumele se vor dubla fa]` de anul
trecut, [i ar putea ajunge spre 4.500 de unit`]i. |n Europa, \n decembrie 2010 s-a raportat cea mai mare apreciere a vânz`rilor de camioane (plus 70%), cu un aport important \n ceea ce prive[te cererea din partea economiilor care sunt pe cre[tere economic`. Au fost livrate \n decembrie circa 17.000 de camioane din care 4.500 unit`]i au ajuns \n Germania. |n clasament au urcat [i Fran]a, 2.842 unit`]i, Marea Britanie, 2.220 unit`]i, [i Spania cu 900 unit`]i. Din ianuarie [i pân` \n decembrie 2010 vânz`rile de camioane de mare tonaj au crescut constant cu o medie de peste
februarie 2011
Surpriz` total` \n ianuarie \n ceea ce prive[te transportul de persoane, \ntrucât \n 31 de zile a fost vândut un singur autocar, cu 27 de locuri, marca BMC. Analizând \ns` [i categoria minibusurilor, cu mai pu]in de 22 de locuri, vedem c` exist` activitate \n transporturile de persoane pe distan]e scurte [i medii. Aici Fiat [i Volkswagen au acaparat cea mai mare parte a pie]ei, care a \nregistrat o cre[tere de 121% la 62 de unit`]i. Invers propor]ional` este situa]ia pie]ei europene de vehicule de transport persoane. |n decembrie 2010 pia]a a sc`zut iar, u[or, la aproximativ 3.000 de unit`]i, care au fost livrate \n special \n Fran]a, Germania, Italia, Marea Britanie [i Slovacia. Chiar dac` spre final pia]a s-a stabilizat \ntr-o oarecare m`sur`, \n 2010 livr`rile de autocare, autobuze [i minibusuri au fost mai mici cu 10% fa]` de anul precedent, dep`[ind u[or volumul de 3.500 de unit`]i. Italia a fost [i de aceast` dat` singura [ar` semnificativ` care a urcat \n comenzi, chiar cu 24%, \n timp ce agregat \n 2010 Germania, Spania, Marea Britanie [i Fran]a au v`zut iar o contrac]ie a pie]elor.
www.Transporter.ro
77
MAGAZIN
Le Mans + Bullet Train = Volvo Skylon În California, mai exact în oraşul Pasadena, s-a născut conceptul Volvo Skylon. Inspirat din liniile aerodinamice ale trenurilor de mare viteză şi ale maşinilor ce participă la cursa Le Mans de 24 de ore, Skylon arată ca scos dintr-un film SF ce recreează modelul vehiculelor de transport din anul 2100, doar că încă mai dispune de roţi, deşi se poate lipsi de combustibil în zilele însorite.
Carol Krompaczki
78
www. Transporter .ro
februarie 2011
reatorul conceptului futurist este designerul Nikita Kalinin, ce şi-a câştigat licen]a de designer în domeniul transportului la Colegiul Art Center of Design din Pasadena. Skylon nu are nevoie de combustibil în zilele însorite, seria de panouri solare de care acesta dispune pe plafon făcând posibilă deplasarea prin transformarea energiei solare în curent electric, pentru ca mai apoi curentul electric să alimenteze motoarele ce pun în mişcare camionul. Pe timpul iernii, când soarele îşi face prezenţa mai puţin, pentru a nu rămâne fără energie, camionului i se poate ataşa o miniremorcă pentru a stoca putere auxiliară şi pentru a avea o călătorie cât mai lungă fără întrerupere. Cabina are un design futurist, cu locul şoferului situat central, dar există şi loc pentru câţiva pasageri, scaunele acestora având posibilitatea pivotării pentru un confort mărit. Butoanele de control ale lui Skylon sunt pozi]ionate pe ecrane touchscreen menite să uşureze munca şoferului şi să ofere cât mai multe informaţii despre situaţia echipamentelor.
C
februarie 2011
www.Transporter.ro
79
OFERTE BCR LEASING Iveco Stralis 440 ST An fabrica]ie: 2004 Km rula]i: 479.984 Cilindree: 10.308 Putere: 400 CP Carburant: motorin` Dot`ri: trac]iune 4x2, rezervor 800 l, ABS, computer bord, geamuri electrice, aer condi]ionat, oglinzi electrice Pre] f`r` TVA: 10.080 euro Pre] cu TVA: 12.499 euro
DAF LF 45.160 An fabrica]ie: 2007 Km rula]i: 37.045 Cilindree: 4.460 Putere: 160 CP Carburant: motorin` Dot`ri: Trac]iune 4x2, Euro 4, Rezervor 150 l Pre] f`r` TVA: 20.160 euro Pre] cu TVA: 24.998 euro
Renault Premium 450.19 T An fabrica]ie: 2007 Km rula]i: 431.425 Cilindree: 10.837 Putere: 450 CP Carburant: motorin` Pre] f`r` TVA: 32.160 euro Pre] cu TVA: 39.878 euro
Mercedes Axor 1840 LS An fabrica]ie: 2007 Km rula]i: 92.434 Cilindree: 11.967 Putere: 401 CP Carburant: motorin` Pre] f`r` TVA: 34.320 euro Pre] cu TVA: 42.557 euro
Volvo FH 440 An fabrica]ie: 2008 Km rula]i: 429.565 Cilindree: 12.780 Putere: 440 CP Carburant: motorin` Pre] f`r TVA: 47.760 euro Pre] cu TVA: 59.22 euro
MAN TGA 41.480 An fabrica]ie: 2008 Km rula]i: 82.110 Cilindree: 12.419 Putere: 480 CP Carburant: motorin` Pre] f`r` TVA: 59.160 euro Pre] cu TVA: 73.358 euro
Iveco Stralis AT440S43 T/P An fabrica]ie: 2007 Km rula]i: 129.046 Cilindree: 10.308 Carburant: motorin` Pre] cu TVA: 30.000 euro
Scania R114LA4X2NA 380 An fabrica]ie: 2003 Km rula]i: 719.000 Cilindree: 10.640 Carburant: motorin` Pre] cu TVA: 21.000 euro
Iveco Cursor MP440E40T An fabrica]ie: 2001 Km rula]i: 759.820 Cilindree: 10.308 Carburant: motorin` Pre] cu TVA: 12.500 euro
Renault Premium 440 + kit basculare An fabrica]ie: 2007 Km rula]i: 38.500 Cilindree: 10.837 Carburant: motorin` Pre] cu TVA: 38.500 euro
Scania NA 380 An fabrica]ie: 2003 Km rula]i: 708.573 Cilindree: 10.640 Carburant: motorin` Pre] cu TVA: 21.000 euro
MAN TVA 18.440 An fabrica]ie: 2008 Km rula]i: 80.550 Cilindre: 10.518 Carburant: motorin` Pre] cu TVA: 60.000 euro
BRD SOGELEASE
80
www. Transporter .ro
februarie 2011
RAIFFEISEN LEASING Autocar Yutong ZK6100K An fabrica]ie: 2008 Km rula]i: 111.595 Cilindree: 5.883 Putere: 250 CP Carburant: motorin` Dot`ri: Euro 3 Pre] f`r` TVA: 55.000 euro
DAF FT CF An fabrica]ie: 2007 Km rula]i: 124.667 Cilindree: 12.580 Putere: 428 CP Carburant: motorin` Dot`ri: Euro 3 Pre] f`r` TVA: 45.000 euro
Astra HD8 An fabrica]ie: 2006 Km rula]i: 96.170 km Cilindree: 12.882 Putere: 441 CP Carburant: motorin` Dot`ri: bascula Cantoni cu rabatare posterioar` Pre] f`r` TVA: 40.000 euro
Mercedes Benz Actros 2541 6X2 An fabrica]ie: 2009 Km rula]i: nedefinit Cilindree: 3.500 Putere: 411 CP Carburant: motorin` Dot`ri: suprastructur` deschis` Pre] f`r` TVA: 90.000 euro
Scania P 420 An fabrica]ie: 007 Km rula]i: 85.962 Cilindree: 11.702 Putere: 421 CP Carburant: motorin` Dot`ri: ben` basculabil` Schmitz Pre] f`r` TVA: 65.000 euro
Iveco Stalis An fabrica]ie: 2005 Km rula]i: nespecificat Cilindree: 10.308 Putere: 430 CP Carburant: motorin` Dot`ri: Euro 4 Pre] f`r` TVA: 24.000 euro
Astra HD8 An fabrica]ie: 2005 Km rula]i: 23.865 Cilindree: 12.900 Putere: 450 CP Carburant: motorin` Dot`ri: pomp` beton pe auto[asiu Pre] f`r` TVA: 250.000 euro
BMC Automacara BMC PRO 625 An fabrica]ie: 2003 Km rula]i: 343.500 Cilindree: 5.883 Putere: 250 CP Carburant: motorin` Dot`ri: macara cu lung. max. a bra]ului 34,5 m Pre] f`r` TVA: 120.000 euro
DAF CF Autobetonier` An fabrica]ie: 2007 Km rula]i: 37.800 Cilindree: 12.600 Putere: 380 CP Carburant: motorin` Dot`ri: autobetonier` Pre] f`r` TVA: 55.000 euro
DAF CF 8X4 Autobasculant` An fabrica]ie: 2007 Km rula]i: 68.500 Cilindree: 12.600 Putere: 430 Carburant: motorin` Dot`ri: Autobasculant` Pre] f`r` TVA: 65.000 euro
Ford Cargo Tirsan An fabrica]ie: 2006 Km rula]i: 112.000 Cilindree: 7.330 Putere: 300 CP Carburant: motorin` Dot`ri: platform` Kassbohrer Pre] f`r` TVA: 38.000 euro
Ford Transit S-cab An fabrica]ie: 2008 Km rula]i: 31.000 Cilindree: 2.402 Putere: 101 CP Carburant: motorin` Dot`ri: ben` Pre] f`r` TVA: 17.000 euro
BT LEASING
februarie 2011
www.Transporter.ro
81
FOTOGRAFIA LUNII
FOTO trimis` de: Nichifor Costin
S` respect`m codul rutier Regulile de circula]ie sunt respectate \ntocmai de [oferii profesioni[ti care tranziteaz` capitala. Pentru c` sp`larea zilnic` a ma[inii de transport marf` este imposibil`, conduc`torul a ales s` cure]e doar numerele de \nmatriculare [i \nsemnele referitoare la limit`rile de vitez`.
A[tept`m fotografiile voastre pe adresa ana@transporter.ro. Cele mai bune vor fi publicate. 82
www. Transporter .ro
februarie 2011