Revista Turist prin Romania nr 1

Page 1

Turist prin România NR. 1

decembrie 2015

La Mulți Ani tuturor românilor! La Mulți Ani ROMÂNIA!


NR. 1

Editorial (Traian Bădulescu)

C U P R I N S

Cascada Cailor (Adriana Roman)

Salina de la Cacica (Adriana Roman)

Nuzeul Etnografic Marginea (Adriana Roman)

Castelul Templul Cavalerilor (Adriana Roman)

Interviu cu domnul George Bogdan Borună – Director General la Direcția Generală Control și Autorizare în Turism

Sighișoara, o poveste medievală (Cristina Stoica)

Cum să profităm de cea mai simplă formă de export (Traian Badulescu)

Mănăstirea Bârsana, patrimoniu UNESCO (Adriana Roman)

Cozonacul în Maramureș (Adriana Roman)

decembrie 2015

2

3

5

7

9

12

13

17

19

21

Mulțumim tuturor celor care și-au dat concursul pentru apariția primului număr al revistei online Turist prin România.

George Bogdan Borună Director General Direcția Generală de Control și Autorizare în Turism Autoritatea Națională pentru Turism www.turism.gov.ro

Traian Bădulescu jurnalist consultant în turism www.traianbadulescu.ro

Cristina Stoica blogger de travel www.valizacucalatorii.ro


NR. 1

Cârcotaşii români versus Prinţul Charles, Lonely Planet şi alţii

O parte din români, se ştie, sunt extrem de cârcotaşi. Şi nu prea îşi vorbesc de bine ţara. Totul e nasol doar la noi, numai aici nu merge bine nimic etc. Cârcoteli întâlnim inclusiv Traian când vorbim despre turism. Şi Bădulescu la acest capitol, avem două tabere. Le iau pe rând. Prima, fireşte, cea a cârcotaşilor: preţuri mari, hoteluri vechi şi comuniste, servicii proaste, ţară de doi bani, cine ar veni la noi, ţară frumoasă dar păcat că este locuită, nu avem nimic original etc. Ei bine, care ar fi tabăra a doua, inamica acestor cârcotaşi? Păi, Prinţul Charles, Lonely Planet (care a declarat Transilvania drept regiunea turistică numărul unu a lumii în 2016), realizatorul filmului Wild Carpathia, Charlie Ottley, Sibiu – fostă Capitală Culturală a Europei, Delta Dunării, Braşov, Oradea, Timişoara, Bucovina, Maramureş, Bran-Moieciu, cele câteva cetăţi şi castele care se află permanent în topurile celor mai frumoase şi mai cunoscute cetăţi din lume (Castelul Bran, Castelul Peleş, Castelul Huniazilor, Cetatea Făgăraş etc.), din ce în ce mai multe hoteluri de calitate, turism rural, cea mai înaltă biserică de lemn din lume, cea mai mare clădire administrativă civilă din lume (Palatul Parlamentului din Bucureşti), unul dintre cele mai cunoscute cimitire din lume (Cimitirul Vesel de la Săpânţa), monumentele UNESCO, cei peste 1000 de km de Dunăre... Şi lista continuă. V-am convins? Până la urmă, în turismul românesc nu vorbim despre putinţă, ci despre voinţă. Potenţial turistic are România, dar încă nu se vrea pus în valoare. Pentru că nu există comunicare. Între instituţiile de stat, între actorii privaţi... Chiar avem o ţară cu potenţial mare. Însă avem nevoie şi de oameni de iniţiativă. Munţii, marea, Delta, palatele şi castelele, bisericile, monumentele şi pensiunile, nu se pot promova singure. Deşi o mai fac uneori prin gura unor străini, încântaţi de ce văd aici. Şi tot legat de potenţialul României... Este indiscutabil că avem un potenţial turistic ridicat. Ne-au spus-o mulţi străini care ne-au vizitat ţara. Am exemple de ţări cu potenţial mai mic decât al României şi care sunt în top. De exemplu, Ungaria. Cu Budapesta, turism balnear şi de spa, pusta, turism cultural şi Lacul Balaton, a fost, la un moment dat, cu mai mult timp în urmă, destinaţia turistică numărul

decembrie 2015

Editorial

10 în lume. Aţi citit bine! Iar Dubai, emirat component al Emiratelor Arabe Unite, este o metropolă dezvoltată în deşert. Tot ce e acolo din punct de vedere turistic a fost făcut de mâna omului. În rest, deşert şi mare... Deci iată că se poate! Recunosc, chiar şi eu, ca expert în turism, descopăr multe surprize plăcute în fiecare an în România. De exemplu, în anul care tocmai se încheie am descoperit frumuseţea Cetăţii Făgăraşului, care se află pe locul doi în topul celor mai frumoase castele din lume, potrivit unui clasament realizat de Hopper, un site dedicat planificării călătoriilor, şi prezentat de publicaţia Huffington Post. Cetatea a fost recent complet restaurată. De asemenea, am descoperit Oradea, al cărei centru istoric va fi complet restaurat, pe fonduri europene, în câteva luni. Iar Cetatea Oradea, la fel, este un viitor punct de atracţie. În spaţiul vechii cetăţi este acum deschis un frumos Târg de Crăciun. An de an apar noi pensiuni rurale, noi hoteluri de calitate. În domeniul turismului rural (una din perlele turistice ale României), au loc din ce în ce mai multe evenimente. Până şi pe litoral, sunt renovate sau deschise din ce în ce mai multe hoteluri, iar calitatea serviciilor creşte pe alocuri. Avem deja aproape 20 de hoteluri all inclusive. Şi atunci? Este o vorbă veche, biblică şi nu numai: „Cere şi ţi se va da”. Păi dacă noi nu cerem, dacă nu ştim să ne vindem, cum să primim turişti mulţi? Promovarea este cuvântul cheie. Alături de creşterea calităţii serviciilor. Care trebuie dublate de crearea unor şcoli de turism performante. Dacă nu batem la uşile internaţionale, dacă nu ne facem vizibili agresiv şi coerent, fireşte că vom fi descoperiţi doar întâmplător şi accidental şi de acum înainte. Inclusiv mass-media are un rol important în promovarea turistică a României. Fie ea dedicată străinilor ori românilor. O abordare pozitivă, constructivă şi optimistă a turismului românesc va ajuta mult. Fireşte, fără a nega problemele. Dar orice ţară are propriile probleme. Acum şi pe viitor, haideţi să gândim pozitiv! Să comunicăm. Şi să acţionăm în sensul ăsta. Cred că fiecare român care ţine la ţara lui poate avea o contribuţie la creşterea turismului. De la a-şi cunoaşte ţara, până la a o promova, la a zâmbi sau la a-şi face meseria cum trebuie.

TRAIAN BĂDULESCU consultant în turism

2


NR. 1

Natură

Inălțime: Acces:

Program:

decembrie 2015

100 m în trei trepte din Borșa pe poteca sau cu telescaunul tot timpul anului

Cascada Cailor

3


NR. 1

decembrie 2015

Cascada Cailor este una dintre cele mai frumoase cascade din România, formată pe versantul nordic al Munţilor Rodnei, in apropierea stațiunii turistice Borşa. Este o destinaţie foarte populară, anual mii de turişti din toate colţurile ţării şi din străinătate vin să vadă una dintre cele mai maiestuoase cascade din Carpaţi. Apa rezultată din topirea zăpezii şi din ploi se adună într-un circ glaciar şi de acolo de pe versantul abrupt al Rezervaţiei Piatra Rea se prăvăleşte în jos formând cascada în mai multe trepte cu căderi succesive de 40 m apoi 20 m si din nou 40 m. Conform legendei, Muntele Piatra Rea datorită păşunilor sale întinse era locul preferat al localnicilor pentru a ţine din primăvară până în toamnă "stavele" (hergheliile) de cai. Insă acest rai al cailor nu era chiar aşa de liniştit. Din când în când ursul incerca să îşi găsească o pradă uşoară din zecile sau chiar sutele de cai de pe munte. Însă într-un loc deschis şansele ursului erau slabe. Aşa că ursul de obicei încerca să incolţească cai deasupra prăpăstiilor de la actuala Cascada a Cailor. Aici sărmanele animale nu aveau altă soluţie decât să se arunce în hău, astfel ursul având câştig de cauză. Într-o noapte întunecată, fără vizibilitate şi cu o furtună de proporţii, ursul a venit din nou să îşi aleagă o pradă. Speriaţi de fulgere şi de atacul neaşteptat al ursului, animalele au luat-o la goana, direct spre prăpastie. Unii dintre ei au scăpat dar o mulţime de animale au căzut în prăpastie, ursul alegându-se după spusele localnicilor cu vreo 15 cai. De atunci localnicii marcaţi de eveniment au început să folosească numele de Cascada Cailor. Dar nu numai cascada a primit acest nume. Muntele se numeşte Muntele Cailor, circul glaciar a fost denumit Podul Cailor iar pârăul care se prăvăleşte jos pe abrupturi se numeşte Izvorul Cailor. Accesul spre cascada este facil, fie pe jos de la Borşa pe o potecă, fie cu telescaunul din staţiunea Borşa. De la capătul superior al telescaunului se poate ajunge la Cascada Cailor în circa 15 minute. Telescaunul porneşte doar dacă există un grup de minim 10-15 persoane. Ultima cursă a telescaunului este la ora 17.00, dacă nu ajungeţi până la această oră la capătul superior al telescaunului, riscaţi să rămâneţi pe munte sau veţi fi nevoiţi să coborâţi pe jos la baza muntelui. ADRIANA ROMAN Turist prin Romania www.tourisminromania.ro

4


NR. 1

Salina de la CACICA

Descoperirile arheologice din 1989 de la Cacica au atestat ca aici a existat una din cele mai vechi exploatări de sare recristalizată din saramură (prin fierbere și evaporare) din Europa, datate din perioada culturii Starčevo-Cris din neoliticul timpuriu. În jurul anului 1780, în locul unde se află astăzi localitatea Cacica (In nord-estul României, în regiunea istorică Bucovina, la 18 km de orașul Gura Humorului și la 40 de km de orașul Suceava) au fost descoperite zăcăminte de sare. În anul 1798 s-a dat în exploatare aici o salină, aducându-se muncitori și tehnicieni din diferite provincii ale Imperiului Habsurgic, mai ales din Galitia, cei mai mulți fiind de etnie polonă și de religie romano-catolică. Intrarea în mină se face pe trepte de brad vechi de peste 200 de ani, mineralizate de saramura ce a pătruns în lemn. Temperatura în mină este de aproximativ 15 grade Celsius. Capela romano-catolică Sf. Varvara se află la capătul scărilor cu 192 de trepte, la 21 metri adâncime. Capela a fost construită în anul 1806 la inițiativa preotului polon Jakub Bogdanowicz care a dorit ca minerii romano-catolici să aibă unde se ruga înainte și după terminarea lucrului (în localitate nefiind nici o biserică). Inițial era captușită cu lemn, acesta fiind Indepărtat în anul 1904. Patroana capelei este Sf. Varvara, protectoarea minerilor. Capela are tot ce îi trebuie unei bisericuțe: altar, icoane, candelabru, amvon și balcon pentru cor. Altarul și amvonul au fost sculptate în sare masivă. Capela are dimensiuni mari: 25 m lungime, 9 m lățime și 7 m înălțime. Pereții sunt rectangulari, iar în partea dreaptă se află o icoană reprezentând-o pe Sfânta Varvara, aici adunandu-se zilnic minerii înainte de a coborî în adâncurile salinei, pentru a se ruga ca ea sa-i ceară lui Dumnezeu să-i ocrotească în timpul muncii lor, precum și după ce își terminau lucrul, pentru a-i mulțumi.

5

decembrie 2015


NR. 1

decembrie 2015

Subteran

Capela catolica

Pereții sunt rectangulari, iar în partea dreaptă se află o icoană reprezentând-o pe Sfânta Varvara, aici adunanduse zilnic minerii înainte de a coborî în adâncurile salinei, pentru a se ruga ca ea sa-i ceară lui Dumnezeu să-i ocrotească în timpul muncii lor, precum și după ce își terminau lucrul, pentru a-i mulțumi. Capela ortodoxă - aflată la adancimea de 35 metri, unde se desfășoară Orizontul I. În această zonă, galeria săpată direct în sare este mult mai largă și are pe pereți basoreliefuri sculptate în stânca de sare, cu tematică religioasă, opera recenta a unor tineri scultori din zonă, unele după modele similare de la Salina Wieliczka de langa Cracovia. În partea dreaptă a capelei se află Icoana Sf. Daniil Sihastrul. Lacul Sărat - este un lac artificial săpat manual de mineri la o adâncime de 35 metri, pe pereții caruia se găsesc cristale de sare. Dimensiunile lacului sunt de 10x6 metri. Lacul este îngradit cu balustradă și iluminat de câteva reflectoare, cu ani înainte aici facându-se mici plimbari cu ajutorul unei plute. Sala de dans denumită și "Sala Ing. Agripa Popescu" (după numele primului director general al Regiei Monopolurilor Statului, așa cum apare într-un basorelief în peretele de sare) - aflată la adâncimea de 37 metri, are dimensiuni relativ mari: 24x12x12 metri, iar la capete are 3 balcoane și ele săpate în sare. Aici se organizau baluri, întâlniri festive, spectacole fiind și primul loc de distracție din zonă. ADRIANA ROMAN Turist prin Romania www.tourisminromania.ro

6


NR. 1

Muzeu

decembrie 2015

Muzeul etnografic Marginea Muzeul Etnografic Marginea este amenajat într-o casă veche de peste o sută de ani, un adevărat loc de popas pentru oaspeți. Odată intrați în casă puteți admira costumele populare din județul Suceava, cu precădere din zona Radauți, costume populare folosite de locuitorii din zonă la cele mai importante evenimente din viața satului. Turiștii au posibilitatea de a achiziționa aceste adevarate comori ale satului. De asemenea, în muzeu mai pot fi gasite și obiecte de ceramica, țesături, împletituri, coșuri de nuiele, coliere din mărgele, ouă încondeiate, ouă cu mărgele. Arhitectura specifică locului este completată de covoarele de lâna, confecționate manual de mâinile iscusite ale femeilor din sat. Zona etnografică Rădăuți se caracterizează printr-o realizare artistică superioară în toate domeniile creației populare. Se remarcă scoarțele, laicerele si grindărașele cu motive geometrice și colorit de natură vegetală în general. Costumele populare

7

ilustrează toate tipurile de haine tradiționale purtate de locuitorii acestor așezări. Zona Rădăuți se impune, de asemenea, prin meșteșugul cojocăritului reprezentat prin cele câteva tipuri de haine de blană (cojocel, pieptar, pieptar cu poale) cu o ornamentație bogată ce le subliniază croiala, într-un colorit viu cu motive vegetale. În Marginea începutul olaritului este stabilit de către istorici în jurul anului 1500. Olăritul a apărut ca o necesitate a oamenilor de a stoca produsele obținute. Vasele din lut ars au contribuit la dezvoltarea societății primitive prin posibilitatea stocării alimentelor și a preparării acestora. Prin natura amplasării geografice, comuna Marginea este inconjurată de păduri, dispune de un sol argilos și este străbătută de apa râului Sucevița, acestea fiind condiții fundamentale pentru acest meșteșug în care lutul, apa și focul formează un triunghi magic.


NR. 1

decembrie 2015

Înainte de prigoana comunismului în Marginea erau cel puțin 60 de familii de olari. În perioada comunismului, posesia unei roți de olar era considerată infracțiune și multi olari au fost nevoiți să renunțe la acest meșteșug sau să-l practice pe ascuns. Mult mai tarziu comuniștii au încercat exploatarea acestui meșteșug în scop de propagandă și au încercat relansarea lui într-o formă cooperatistă, încercând chiar mecanizarea acestui meșteșug exclusiv manual prin introducerea roții de olar acționată electric și a malaxoarelor mecanice.

Formele vaselor sunt și ele din vremuri străvechi: oala înaltă, oala mare cu doua toarte, străchini de diferte dimensiuni, oale cu manuși. Tehnica de decorare este cea tradițională: vasele se lustruiesc cu o piatră specială, urmele cenușii rămase pe pereții vasului încă nears amestecându-se cu negrul metalic al acestora. Acestei tehnici i se adaugă folosirea motivelor și ornamentelor geometrice: spirale, linii frânte, ramuri de brad. Așa sunt meșterii pe-aici, păstrători de tradiții și iubitori de nou. O mâna de oameni ce continuă să învârtă roata și să ardă în cuptorul înăbușit vase de lut, ca și strămoșii lor. Ceramica de culoare neagră este mărturie a originii dacice. Ea se mai intalnește astăzi numai în atelierele de olărit de la Marginea. După modelare, vasele își urmează drumul vechi de mii de ani: pe vremuri, erau arse în gropi mari de 1,5 metri, de forma unui con cu vârful în sus. Alături era săpată o groapa mai mica, ce comunica printr-un canal cu prima și în care se făcea focul, foc ce ducea la colorarea în roșu a vaselor din groapa mare. În acest moment vasele erau acoperite cu un strat gros de lut umed, astupându-se astfel și canalul dintre cele două gropi – arderea însă continua, fără oxigen, vasele căpătând culoarea cenușie sau neagră. Tehnica s-a pastrat până astăzi, cu ceva schimbări: pământul este adus de olar de la marginea satului, însa vasele sunt arse în cuptoare, închise și în partea de sus și la gurile de foc. Lemnele de brad stau stivă pe pereții atelierelor. Ca și dacii, meșterul frământa lutul cu mâinile goale, după ce l-a înmuiat cu apă. Își alege apoi un bulgăre de pământ, îl pune pe roată și totul incepe să se transforme, până când în ochii meșterului se citește mulțumirea lucrului bine făcut. ADRIANA ROMAN Turist prin Romania www.tourisminromania.ro

8


NR. 1

decembrie 2015

Castelul Temp

Iarnă, 7 decembrie. Teoretic ar fi trebuit sa fie iarnă, dar …. vremea de afară aduce mai mult a toamnă târzie cu burniță și ceața peste tot. Umezeala te pătrunde până la oase și stai să te intrebi ce anume teCamelia Goarna a pus să mergi la Manager Templul Cavalerilor drum pe o asemenea vreme. Pentru noi, răspunsul este foarte clar, ne-au pus pe drum câteva filmări aeriene. Deși ceața și burniță, ne-am făcut treaba, deja eram pe drumul de întoarcere din Maramureș spre București când, în zona Clujului am intrat într-un nor destul de dens și am început să

9

avem probleme de vizibilitate. Știind că suntem în apropiere de Aiud și la câțiva kilometri distanță se află un loc de poveste am decis să ne petrecem restul zilei și noaptea la Castelul Templul Cavalerilor. Zis și făcut! Cu grijă și atenție intrăm în Aiud și in centrul localității apucăm drumul spre Buru, drum ce trece prin cheile Vălișoarei, acolo unde se află și castelul. Un telefon scurt la recepție și primim confirmarea că exista disponibilitate de cazare si masă. Bucuroși nevoie mare că avem un loc primitor și ospitalier unde să petrecem seara ne facem planuri pentru o eventuală filmare aeriană la castel. Din nefericire, planurile ne-au fost încurcate tot de vreme. Ceața era ceva mai densă decât pe drum așa încat a trebuit să renunțăm la filmare și să ne mulțumim cu minunățiile și arhitectura din interiorul castelului.


NR. 1

decembrie 2015

Cazare

lul Cavalerilor Imediat cum am intrat, am fost întâmpinați de Camelia Goarna, care cu zâmbetul pe buze ne urează bun venit și ne întreabă dacă nu dorim să mâncam ceva, având în vedere că era trecut bine de ora prânzului. Cu bucurie dăm curs invitației, ducem repede bagajele în cameră și apoi coborâm la masă. Intrați în cameră ne reamintim de aerul mediaval, castelan, cu lumină difuză, pereți din piatră spartă, pat cu baldachin și caldura placută ce ne îndeamnă la odihnă și visare.

10


NR. 1

decembrie 2015

Ne scuturăm deocamdată de tentație și ne îndreptăm către restaurant pentru a servi masa. Ni se așează frumos tacâmurile și farfuriile și, apoi încep să vină bunătățile. Inițial, am avut în intenție să comandăm ceva din meniu, dar aflând că abia se taiase porcul am preferat să gustăm din bucatele specifice, în acest fel testând și măiestria bucătarului. Platourile s-au umplut imediat cu carne în untura, tobă, lebăr, cârnati, bacon, pastramă, pâine de casă, brânză, caș, fructe și bauturi, de la țuica (ghinars) până la vinul cavalerului, toate frumos garnisite și aranjate. Ne-am uitat în jurul nostru, mai erau consumatori, dar la noi era cea mai încarcată masă ceea ce ne duce cu gândul că … poate nu arătam prea bine și aspectul nostru a fost pus probabil pe seama foamei. Poate da, poate nu, cert este că după două paharele de țuică urmate de bunătățile enumerate, am început să vedem lucrurile ceva mai bine și în mai puțină ceața, nu de alta, dar, dacă vroiam ceața era suficient să scoatem puțin nasul afară. Și tot așa, din vorbă în vorbă, am aflat că în sala de conferințe a fost adusă o statuie a Fecioarei Maria. Potrivit spuselor Cameliei Goarna, statuia are o vechime de mai bine de 200 de ani, 1,3 metri înălțime și este confecționată din lemn de tei. Documentele justificative arată că a fost dată disparută după restaurarea din anul 1977. Obiect de colecție ce a aparținut mai multor biserici catolice, statuia Fecioarei Maria a fost recuperată din Italia, în momentul de față aflându-se la Castelul Templul Cavalerilor. După istorii și povești, obosiți, ne retragem la căldura placută a camerei. Afară încă este ceața și vântul adie ușor, semn că ziua următoare ar fi rost de vreme mai bună. ADRIANA ROMAN Turist prin Romania www.tourisminromania.ro

11


NR. 1

decembrie 2015

Interviu

Interviu cu domnul George Bogdan Borună – Director General Direcția Generală Control și Autorizare în Turism Autoritatea Națională pentru Turism

Turist prin Romania (TpR): Vin sărbătorile de iarnă, va fi foarte mare afluență de turiști în mediul rural și nu numai. Au fost făcute controale care să verifice dacă turiștii vor fi cazați în condiții corespunzătoare certificatelor de clasificare deținute de unitățile de cazare?

George Borună (GB): Înainte de sarbători am demarat o acțiune de control aproape în toate județele țării. Acțiunea principală a vizat verificarea pârtiilor și soluționarea sesizărilor turiștilor. Am controlat prin sondaj unitățile de cazare pentru a verifica pregătirea acestora pentru primirea turiștilor în condiții optime. Verificarea și controlul au început luni, 8 decembrie și se finalizează vineri, pe data de 18 decembrie. Atenție mare pentru turiști: la rezervarea unui pachet de servicii să verifice dacă structura este clasificată. Pe site-ul nostru: www.turism.gov.ro la secțiunea informații se gasește lista cu structurile clasificate. Pentru orice problemă pe care o au în legatură cu rezervările facute, turiștii ne pot apela la telefoanele 0800.86.82.82 sau 0372.144.023 sau, în scris, la adresa de email: control@mturism.ro. TpR: Care este gradul de ocupare în mediul rural pentru sărbători?

GB: În urma informațiilor primite din industrie, în acest moment, gradul de ocupare în mediul rural este de 70%. Sunt așteptați în continuare turiști pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă.

TpR: Pe segmentul de turism rural, ce anume intreprinde Autoritatea Națională pentru Turism pentru specializarea managerilor de unități de cazare? Se organizează cursuri, seminarii de informare?

GB: Specializarea managerilor de unități de cazare este o condiție pentru clasificarea unității respective. Unitatea de cazare trebuie să fie condusă de o persoană care a absolvit cursul de manager de turism. Ca și sprijin la unele probleme apărute în procesul de management al unității de cazare, oferim posibilitatea managerilor de a le raspunde la intrebari sau nelamuririlor acestora, la adresa de email autorizare@mturism.ro sau pe facebook, pe pagina “Directia Generală de Control și Autorizare în Turism”. În viitor, vom înființa o secțiune specială pe site-ul Autorității Naționale pentru Turism, unde managerii vor putea adresa aceste întrebari. TpR: Ce parere aveți despre bloggerul de turism și cum vedeți activitatea acestuia în industria turismului în România?

GB: Bloggerii de turism sunt o voce care trebuie ascultată. Consider că aceștia trebuie să aibă o conduită etică și să fie responsabili pentru informațiile pe care le oferă cititorilor. Un aspect foarte important cu privire la aceste informații este verificarea de către bloggeri dacă structurile de cazare pe care aceștia le promovează sunt clasificate și se regăsesc în lista site-ului Autorității Naționale pentru Turism. Turiștii români și nu numai sunt protejați doar dacă folosesc serviciile structurilor clasificate. Altfel, se expun riscurilor și ar trebui să și le asume personal. Autoritatea Națională de Turism monitorizează turismul neclasificat. În analiza identificării de programe de control tematic preluăm informații date de turiști. Sesizările acestora pe site-urile de specialitate sunt elemente de analiză pentru Autoritatea Națională pentru Turism.

12


NR. 1

Peisaj citadin

decembrie 2015

Sighișoara, o poveste medievală

Dacă vrei să te simți transpus într-o altă epocă fără fie nevoie să inventezi mașina timpului, pornește la drum către Sighișoara. În atmosfera medievală te poți imagina un cavaler în armură strălucitoare, un trubadur vesel sau, într-un context mai macabru, chiar un tâlhar aflat la stâlpul infamiei.

O mică lecție de istorie Sighișoara este una dintre puținele orașecetăți locuite din lume. Aici, elementele universului medieval s-au păstrat întocmai. Vorbim despre peste 150 de case locuite, majoritatea având o vechime de peste 300 de ani. Culorile pastelate ale clădirilor și străduțele cu suveniruri te invită să le descoperi alene, pentru că graba nu există în cetate. Orașul a fost întemeiat de coloniștii sași la începutul secolului al XII-lea și s-a dezvoltat datorită meșteșugarilor, care erau organizați în bresle. De aceea, când te vei plimba prin cetate vei observa că fiecărei bresle îi aparținea o zonă a burgului. În timpul Evului Mediu, aceste bresle aveau obligația de a susține material biserica și de a întreține câte un turn din linia fortificațiilor. Fiecărui turn i-a fost atribuită denumirea breslei care îl întreținea, fiind păstrate până astâzi. Din cele 14 turnuri care alcătuiau sistemul defensiv al cetății s-au păstrat până astăzi 9,

Simbolul incontestabil al Sighișoarei a fost numit cândva Turnul Sfatului, pentru că la primul nivel s-a aflat mult timp reședința Sfatului Orășenesc. În nișa de pe fațada dinspre cetate a Turnului cu Ceas sunt amplasate câteva sculpturi: Justiția și Dreptatea, Ziua și Noaptea, precum și zeița Păcii. În schimb, pe fațada dinspre orașul de jos sunt cele șapte figuri reprezentând zilele săptămânii. Astfel, această clădire reprezentativă urmărește atent cum se scurge timpul în cetate, parcă mai lent decât în alte locuri agitate ale Secolului Vitezei. Știi deja că îmi plac panoramele. Îmi place să analizez un oraș de sus, în ansamblul său. De aceea, nici Sighișoara n-a scăpat. Din cele trei dăți când am vizitat orașul, am urcat de două ori în Turnul cu Ceas. Și îți recomand să faci asta neapărat. Până ajungi sus, ai șansa să te printre bucuri de exponatele Muzeului de Istorie, trimcare Turise direct din viața de zi cu zi a Evului Mediu. Pe nul Cizmarilor, mine m-a marcat trusa ginecologică, cu siguranță au Turnul Croitorilor și existat multe cazuri de malpraxis! Prețul urcării în turn Turnul Cojocarilor. este de 12 lei pentru adulți și de doar 3 lei pentru studenți. Simboluri ale orașului În apropiere poți vizita Camera Armelor și Urmărind conturul cetății, Turnul cu Ceas va ieși negreșit în evidență. Este, practic, clădirea de Camera de Tortură. Eu am ales-o pe cea din urmă, referință a orașului, dar și poarta de intrare în cetate. care aparține tot Muzeului de Istorie, dar care se plătește separat.

13


NR. 1

decembrie 2015

Este o încăpere destul de mică, cu câteva exponate de referință ( ex: o spânzurătoare) sau imagini cu diverse aparate de tortură (ex: aparat de torturat degetele de la picioare). Intersantă mi s-a părut o scară pe care întinși condamnații și arși la subraț cu lumânarea. Concluzia este că oamenii din epoca medievală erau tare ingenioși! Plimbândute prin cetate, vei da peste Scara Acoperită. Ea duce pe colină, la Biserica din Deal și la școala gimnaziului evanghelic. Era numită și Scara Școlarilor, pentru că a fost construită spre a facilita copiilor accesul la școală pe perioada iernii, când vremea era potrivnică. Structura ei cu șase trepte și o pauză nu este întâmplătoare. Treptele simbolizează zilele săptămânii, când copiii mergeau la școală, iar pauza ziua de duminică, dedicată odihnei. În total sunt 175 de trepte, așa că ai ceva de urcat! Biserica din Deal (sec.XIV-XV) este caracterizată prin severitate și simplitate extremă, fiind construită în stil gotic. Din exterior nu spune prea multe, dar dacă vei alege să o vizitezi în interior (se percepe o taxă de 5 lei), îți vei schimba părere. Biserica este celebră pentru cripta veche, singura de acest fel din Transilvania, pe care o adăpostește sub cor. Mi-a plăcut să aflu că se organizează concerte aici în mod regulat. Lângă biserică se află și Liceul Teoretic Josef Haltrich fațadei. În prezent, este și ea pensiune, restaurant și unde nu era prea multă forfotă, căci vacanța e în toi. centru cultural româno-german. Fosta școala evanghelică ( sec.XVI), este cea mai Casa Venețiană își datorează numele ferestrelor veche din Sighișoara unde copiii au studiat inițial în duble din piatră. Aceasta adăpostește în latină, iar apoi în germană. Clădirea veche este prezent Forumul Democrat al Germanilor în consituită dintr-o singură sală de clasă și mai România. este folosită și în prezent pentru diverse activități. Astăzi, predarea la liceu se face atât Atmosfera din cetate în germană, cât și în română. Sincer, n-am mai văzut Revenind pe străzile nicăieri în România atâția cetății, se remarcă Casa Vlad vizitatori străini. După Dracul a fost locuința tatălui calculele mele extrem lui Vlad Țepeș, Vlad al II de elaborate (extragere Dracul în secolul al XV-lea. de radical, aplicarea de Se spune chiar că aici s-ar fi formule trigonometrice născut Vlad Țepeș. Dar nu etc.), cel puțin jumătate m-aș grăbi așa tare să cred din numărul total de treaba asta. În fine, turiști era constituit din născocire sau nu, important străini. Și sunt tare e că ține la turiștii străini! În bucuroasă să spun asta! prezent este restaurant și penCe e mai impresionant este că mulți dintre ei erau siune, care reconstituie atmosfera medievală. americani. Da, din țara aia mare de peste ocean, departe Casa cu Cerb ( sec.XVII) a aparținut unuia dintre foștii primari ai de tot. Turiștii străini și atmosfera medievală te fac să uiți că ești, de Sighișoarei, Michael Deli. De ce e fapt, în România. Și, ce să vezi? Dacă specială? Ai ghicit, pentru coarnele de cerb în mărime naturală, situate în continuarea picturii verifici, tot în județul Mureș te afli. Nu că e tare?

14


NR. 1

decembrie 2015

Pe cale de consecință, tot aici am văzut și cele mai multe suveniruri românești. Evident, personajul central este Dracula. Dar, până la urmă, de ce să nu exploatăm la maximum oportunitatea asta de promovare turistică prin intermediul unei legende? Am fi chiar fraieri să nu o facem. Așadar, căni cu moaca lui Vlad Țepeș, măști dubioase de vampir, magneți ca să-l ai pe Dracula și pe frigider, tricouri cu colți însângerați șiiii așaaa mai depaaarteeee! Dar mai sunt și o grămadă de obiecte artizanale și suveniruri autentice românești, care m-au bucurat tare mult. Pentru că așa ar trebui să fie peste tot! În special în București, unde sunt doar câteva magazine amărâte cu suveniruri tradiționale. Mi-a plăcut în mod special un magazin cu tot felul de produse homemade și cu ceaaaa mai bună ciocolată albă pe care am mâncat-o vreodată! Cu zmeură și cu căpșuni. De-li-cioa-să! Este sezonul nunților și multe cupluri aleg să își lege destinele într-un cadru medieval. Am explorat cetatea într-o sâmbătă, așa că am văzut pe puțin 6-7 mirese. Și nici n-am stat să contorizez prea bine! Dar e de înțeles alegerea lor, îmi imaginez că vor avea niște poze superbe de la nuntă. N-au cum să nu-ți placă căsuțele pitorești, colorate în nuanțe de pastel. Mi se pare imposibil. Serios că zici că sunt dintr-o carte de colorat. De aceea, va fi tare plăcut să te plimbi prin cetate. Ea nu e mare, dar cred că merită măcar o zi, pentru a te bucura de fiecare pas.

Sighișoara by night Aceeași cetate, mai mult romantism. Luminile se aprind, culorile devin mai misterioase, iar străduțele pietruite te îndeamnă să mergi cât mai departe. Te poți bucura de cetate luând masa la un restaurant din Piața Cetății, savurând un pahar de vin aromat și ascultând violonistul pasionat de la colț de stradă. Nu sună...perfect?

Gastronomie Sunt o groază de restaurante în cetate, cu o varietate mare de preparate. Dar eu îți

propun două variante tradiționale din zonă. Gulaș (cu vită)- 22,5 lei Paprikaș (cu pui)-26 lei Eu le-am încercat pe ambele la Restaurant Ferdinand (de acolo sunt prețurile, care pot fi mai mari în alte locuri). Și mi s-au părut delicioase!

Cazare în Sighișoara Cred că trebuie să alegi o pensiune din cetate. Altfel, care ar mai fi farmecul? Multe dintre unitățile de cazare oferă spații amenajate tradițional, așa cum este Vila Casa Morar din imaginile de mai jos. Dar eu aș opta pentru un alt loc, precum Pivnița lui Teo, unde oaspeții primesc și o degustare din partea casei- pălincă de prune și vin direct din pivnița veche de 500 de ani.

15


NR. 1

decembrie 2015

Prețurile pentru o cameră dublă variază între 100 și 250 lei pe noapte (în weekend e mai scump). Părerea mea este că, în acest caz, cel mai bine e să intri pe site-ul turistinfo.ro, să alegi o pensiune pe placul tău și să contactezi direct unitatea de cazare pentru rezervare. În ultima săptămână din iulie are loc Festivalul de Artă Medievală. Atunci, întregul oraș se umple de și mai multă culoare. Și de oameni! Plus că nu va trebui să îți imaginezi trubaduri sau cavaleri. Pentru că îi vei avea în fața ta for real. Sunt puse în scenă secvențe din viața de zi cu zi a cetății medievale, așa că pregătește-te pentru întâlnirea cu saltimbancii și cu domnițele în rochii de brocart. Cetatea din vârful dealului este cu siguranță epicentrul turistic al așezării de pe valea Târnavei, dar nu te vei plictisi nici în Orașul de Jos. Sinagoga, Biserica Reformată, Biserica Leproșilor, dar și fațadele pastelate ale caselor de meșteșugari te așteaptă să le descoperi! Sighișoara este unul dintre orașele mele preferate din România. Pentru că este precum o capsulă a timpului. Și pentru că te face să uiți de vraful de hârtii de la birou sau de facturile neplătite. Și pentru că e colorată. Și pentru că are mult farmec. Și pentru că e a noastră!

CRISTINA STOICA Valiza cu calătorii www.valizacucalatorii.ro

16


NR. 1

Consultanță

decembrie 2015

Cum să profităm de cea mai simplă formă de export

Este evident că orice ţară, pentru a prospera din punct de vedere economic, trebuie să atragă investiţii străine şi să exporte cât mai mult. Asta înseamnă, până la urmă, că vinzi. Cine nu vinde ceva, nu are bani şi nu trăieşte decent. Cu toţii vindem, chiar dacă nu realizăm. Şi când suntem angajaţi, ne vindem timpul şi priceperea. Exportul implică şi anumite costuri, aferente distribuţiei, inclusiv transportul. Deci, anumite eforturi. Ei bine, există o formă de export unde beneficiarul plăteşte şi nu trebuie să transporţi niciun bun. Dimpotrivă, vine el la tine şi îşi plăteşte transportul. Iar banii intră în ţară şi, în plus, beneficiarii, dacă sunt (şi de obicei sunt) mulţumiţi de produs vor promova partenerul lor de unde au importat produsul, deci le vor face şi PR-ul. Vă veţi întreba: care este această formă de export? Răspuns: turismul, ca export de servicii. Nu orice formă de turism, ci incoming-ul – aducerea de turişti străini în România. Este bine să încurajăm şi turismul intern – mai precis circulaţia românilor în propria ţară. Aşa ne vom cunoaşte şi noi mai bine ţara şi vom lăsa banii

17

aici. Dar nu poţi opri nici fluxul extern (outgoing) al românilor, pentru că este normal să îţi deschizi orizonturile, să cunoşti şi alte ţări, alţi oameni, alte civilizaţii. Am fost suficient timp „arestaţi la domiciliu” pe vremea comunismului. Important e ca balanţa să fie pozitivă, să încline în favoarea României, deci să ne intre mai mulţi bani în ţară din turism, decât ne ies. Gradul anual de ocupare în unităţile de cazare este, potrivit Institutului Naţional de Statistică, undeva la 26%. Foarte mic. Câţi români vor mai putea circula în propria ţară pentru a mări acest grad? Nu foarte mulţi. De ce nu umplem hotelurile cu străini? Mulţi ar spune: România nu e pregătită. Hai să fim serioşi. Dar Nepalul, Kenya, Cuba sau chiar Bulgaria sunt bine pregătite din toate punctele de vedere? Toate aceste ţări au infrastructură rutieră cel mult la fel ca a noastră, dacă nu mai slabă, dar trăiesc bine din turism. Chiar prea bine. Am prieteni care au fost în destinaţii precum Nepal, Tibet (China), Republica Dominicană şi altele... Şi nu au găsit acolo, peste tot, raiul pe pământ. De multe ori, imaginea era peste realitate. Aceste ţări sau regiuni îşi promovează la greu legenda... Noi de ce nu putem să ne promovăm legende sau să le creăm? Altfel, nu vom fi niciodată pregătiţi. Deşi pofta vine mâncând, lucrurile se rezolvă din mers. România are cea mai mare diferenţă din Europa între gradul de percepţie şi cel de satisfacţie al turiştilor. Mai bine spus, turiştii vin cu inima strânsă şi pleacă surprinşi plăcut, chiar foarte


NR. 1

dată şi o dată prioritate naţională la nivel practic, şi nu doar teoretic. Autorităţile publice, atât centrale, cât şi locale, ar trebui să comunice mai bine între ele. Organizaţiile profesionale şi factorii privaţi ar trebui să fie mai agresivi. Legislaţia, mai relaxată şi,

decembrie 2015

automat, preţurile mai convenabile. Dacă tot nu putem fi competitivi pe alte planuri în Uniunea Europeană, dacă industria noastră s-a diminuat considerabil, haideţi măcar să ne vindem ţara cum trebuie, prin turism...

mulţumiţi. Ştiu asta de la cei câţiva touroperatori care se concentrează cu speranţă şi cu încăpăţânare pe aducerea de turişti străini. Turismul de incoming, alături de MICE (industria de evenimente) reprezintă o formă de export, dar constituie şi un factor cultural sau diplomatic excelent. Turiştii mulţumiţi de o destinaţie o vor promova mai departe. România are şansa de a câştiga simplu (nu uşor) bani şi de a se alege cu o imagine mai bună. Bine ar fi ca turismul să devină o

Traian Bădulescu consultant în turism www.traianbadulescu.ro

18


NR. 1

Patrimoniu

decembrie 2015

Mănăstirea Bârsana - Patrimoniu UNESCO

Localitatea Bârsana a fost atestată documentar pentru prima oară la 1326 când, regele Carol Robert de Anjou recunoaște și întarește printr-o diplomă pe cneazul Stanislav, fiul lui Stan pe aceste meleaguri și prin alt document de la 1346, același cneaz este numit fiul lui Bârsan, de la care se trage probabil și toponimul Bârsana. Biserica de lemn cu hramul “Intrarea Maicii Domnului în Biserică” a fost ridicată pe la 1720 în locul alteia mai vechi, arsă de tatari cu trei ani mai înainte. Pereții construcției sunt ridicați din bârne masive de stejar, îmbinate meșteșugit la colțuri în coadă de rândunică, prelungindu-se treptat spre

19

exterior, până ce ajung la cunună pentru a forma console, pe care se sprijină șarpanta nivelului inferior. Turnul-clopotniță are un foișor extins peste structura de baza în cinci trepte, pe care sunt fixați câte trei stâlpi laterali prevăzuți cu arcade realizate prin cioplirea contrafișelor dintre stâlpi și grinzi, fiind protejați de un parapet înfundat cu scânduri traforate în decor la bază. Deasupra foișorului se înalță un coif piramidal cu secțiune octogonală, ce se termină la vârf cu o cruce din fier forjat asemenea celor de pe colțurile terminale ale acoperișului de pe naos și Altar.


NR. 1

decembrie 2015

Iconografia prezinta un registru larg și specificate care se cazează la pensiunile din dens în care spațiile sunt valorificate prin zonă. Accesul se face pe DJ 186: Sighetu medalioane simple sau sub forma de măr împodobite cu ornamente florale despărțite prin Marmației – Vadu Izei – Oncești – Bârsana sau tot pe DJ 186 din Săcel spre Bogdan brâuri șerpuite sau împletite. Pe bolta naosului se pot admira scene Vodă – Rozavlea – Bârsana sau dinspre ample precum: Soborul Arhanghelilor, Cavnic pe ruta Budești – Călinești – Bârsana. Înaltarea Sf. Ilie, Înaltarea Fecioarei Maria, Pentru cei ce călătoresc folosind SNCFR, Scara lui Iacov flancate de cei patru stația cea mai apropiată de localitatea BârEvangheliști, iar deasupra, Dumnezeu Tatal și sana este Sighetu Marmației. Isus. ADRIANA ROMAN Altarul cuprinde pe fețele bolții Turist prin Romania medalioane cu Cete Îngerești iar pe laterale, www.tourisminromania.ro Sfinți, Patriarhi, Sf. Treime și Isus, “Vița-devie”. Mănăstire înscrisă în patrimoniul UNESCO, Bârsana constituie una din principalele atracții de cult din Maramureș fiind renumită și cunoscută de către britanici, cehi, polonezi, francezi, dovada a acestui lucru fiind și multitudinea de turiști de naționalitățile

20


NR. 1

Bucătărie tradițională

Cozonacul în Maramureș

Drepți sau rotunzi și înalți, simpli sau împletiți, cozonacii sunt desertul tradițional românesc și sunt pregătiți de Paște și de Crăciun. Bineînțeles, sunt pregătiți și cu alte ocazii, dar pe masa sărbătorilor pascale și pe masa de Crăciun, sunt nelipsiți reprezentând o tradiție care este încă respectată. Crăciunul copilariei mele poartă mirosul îmbietor al cozonacilor mamei, bineînțeles, cel mai bun cozonac pe care l-am gustat vreodată este cel pregătit de ea. Nu există site-uri, bloguri cu specific culinar care să nu aibă rețete de cozonac: cu nucă, cu rahat, cu mac, cu fructe confiate sau mai stiu eu ce invenții, care mai de care mai îmbietoare. Radu Anton Roman, prin peregrinările sale prin țară, a cules rețete de cozonac din aproape toate zonele și, sfaturile celor care i-au împărtașit secretul cozonacului aduc un plus de succes și savoare.

21

decembrie 2015


NR. 1 Am asistat la pregătirea cozonacului la Pensiunea Poiana Căprioarelor și voi împărtași în acest articol metoda de preparare a cozonacului în Maramureș. Urmarită pas cu pas (și fotografiată), bucătareasa ne-a împartașit pregătirea cozonacului: Într-o crăticioară a pus la foc mic drojdia cu puțin lapte și a amestecat ușor pâna la omogenizare; Dupa ce drojdia s-a topit a pus amestecul într-un lighean cu faină și, ușor, ușor, l-a acoperit presărând puțină faină; Ligheanul l-a pus într-un loc cald și a lăsat maiaua sa creasca, timp de 30-40 minute. A bătut ouale cu zahărul și a topit untul, cât timp maiaua își desăvârșea cresterea; A frământat cu mana compoziția adăugând și încorporând untul topit, laptele calduț și ouăle. Frământatul dureză în jur de 60 de minute și se face uniform, fără mișcări bruște și fără pauză; Când aluatul nu s-a mai lipit de lighean a considerat că toate ingredientele au fost încoprorate cum trebuie și a lăsat la crescut coca; După câteva ore de crescut, coca aproape că s-a triplat în volum; Mândră de aspectul aluatului, a început pregătirea pentru pus în forme și coacere; În funcție de ingredientele care se folosesc pentru umplutură există diverse metode de preparare. Specific pentru Maramureș este cozonacul cu mac. În acest caz macul se fierbe în lapte după ce a fost râșnit în prealabil. Având în vedere ca macul are și altfel de proprietăți este bine de luat în calcul că, deși extraordinar de gustos, poate avea efecte adverse în ceea ce privește puterea de concentrare. Bucătaseasa pensiunii a folosit cuptorul cu lemne din curte și dolofani, cozonacii se coceau sub ochii noștri. Doamne, ce miros și ce gust anticipam … îi mancam din ochi, ce “atâta” vorbă lungă! A lăsat cozonacii la răcit și pe mine cu gândurile mele pofticioase, timp de o zi.

ADRIANA ROMAN Turist prin Romania www.tourisminromania.ro


Turist prin România -revistă lunară online-

Redactor șef: Adriana Roman Colectiv de redacție: Adriana Roman, Traian Bădulescu, Cristina Stoica Layout: marketingmedia.ro


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.