Turist prin Romania Fii curios, fii turist prin România!
anul IV nr. 25(3)
februarie 2019
Editor TPR Media Promotion SRL turistprinromania@gmail.com
Contribuitori Adriana Roman - jurnalist Adrian Satmaru - fotograf/jurnalist foto credit: Dragos Plesuvescu pxhere.com Camelia Goarna
Design/Fotografie TPR Media Promotion SRL
Editorial Propunerile noastre pentru luna februarie
Advertising/Publicitate turistprinromania@gmail.com +40 742 661 713 Publicat de TpR Media Promotion S.R.L., București Coperta I foto credit Adrian Satmaru Cuprins I foto credit pxhere.com
Vremea ciudată a acestui sfârșit de iarnă, când cald, când frigînghețat, ne permite să abordăm zone ale țării pe care, în mod normal, le-am vizita doar primăvara sau vara. Avem câteva propuneri pentru vacanțele lui februarie și nu numai. O evadare în natură este propunerea noastră pentru luna februarie, în Cheile Vălișoarei. Ca și în luna precedentă, am ales Munții Trascăului și propunerea noastră pentru cazare și masă este Castelul Templul Cavalerilor, care, la vremea aceasta, te așteaptă cu căldură și la propriu și la figurat. O propunere ca destinație de vacanță este orașul Râmnicu Vâlcea, unde istoria și ospitalitatea își așteaptă turiștii. Recomandarea noastră este pentru cazare și masă Hotelul Casa Vlahilor, pentru o masă în oraș, vă invităm la un restaurant unde ospitalitatea are parfum de excelență, Restaurantul Queen iar pentru un regal aromat vă invităm la Bean Belt Coffee. O altă propunere ca destinație de vacanță este în zona Malaia, tot în județul Vâlcea, unde ca propunere pentru cazare și masă este Pensiunea Ciobănelu și de văzut frumusețea Cascadei Scoruș. În încheiere, nu uitați, în această lună și în cea care va urma, să vizitați târgurile de turism din București, Craiova și Brașov și, nu numai ...! Fii turist prin România! de Adriana Roman
Responsabilitatea pentru articolele publicate revine autorilor. Preluarea de texte și imagini din această publicație sau de pe siteul turistprinromania.com se poate face numaii cu acordul prealabil al editorului.
Turist prin Romania | 3
cuprins
Destinații Cheile Vălișoarei Județul Vâlcea Mănăstirea Turnu Orașul Râmnicu Vâlcea Castrul Roman Arutela Cascada Scoruș Opera Brașov
6 18 20 27 40 52 62
Recomandări de cazare Castelul Templul Cavalerilor Hotel Casa Vlahilor Pensiunea Ciobănelu’
10 36 46
Evenimente Muzica Românească, de la Rapsodiile române la Cântece de pustiu Ochiul muntelui, iarna prin munții Trotușului Târguri de turism Alpin Film Festival Dragobetele sărută fetele Festivalul Internațional W. A. Mozart 2019
2 9 16 51 61 63
File de istorie Orașul Râmnicu Vâlcea Castrul Roman Arutela Dragobetele, tradiții și superstiții
27 40 58
Ce și unde mâncăm și bem Restaurant Queen, Râmnicu Vâlcea Cafe Bistro Bean Belt Coffee, Râmnicu Vâlcea
28 32
Cheile Vălișoarei - Tablou viu de Grigorescu -
Car cu bivoli, Cheile Vălișoarei Foto: Adrian Satmaru
M
ergând de la Alba Iulia spre Cluj, la aproximativ 30 de km de Alba Iulia se intră în orașul Aiud. Din centrul localității, DN1 continuă la dreapta spre Cluj, iar la stânga se face un drum îngust (DN107M) care duce către Buru. Acest drum leagă Valea Mureșului de Valea Arieșului trecând prin partea estică a Munților Trascău. Turist prin Romania | 6
La 14 kilometri de la ieșirea din Aiud, drumul ne duce în localitatea Livezile și apoi în Poiana Aiudului. Din punct de vedere administrativ, Cheile Valișoarei sau Cheile Aiudului, cum mai sunt denumite, aparțin de localitatea Livezile. Odată ajunși aici senzația este aceea de “altă lume”. Ni se deschid privirilor peisaje ce cu greu pot fi descrise. Totul pare desprins dintr-un tablou al lui Grigorescu. Piscurile înalte și masive, calcarul alb ce contrastează izbitor cu cerul albastru și, din când în când, câte un localnic ce merge agale cu un car tras de doi bivoli uriași. Drumul este foarte puțin circulat, iar atmosfera de medieval este completată de Castelul Templul Cavalerilor ce străjuiește Cheile Vălișoarei. Rezervația naturală se intinde pe o arie de 20 de ha și are o foarte mare importanță botanică și geologică. Rezervația constituie și un important obiectiv turistic, de aici putând fi vizitate ruinele cetății medievale a Trascăului, biserica mânăstirii din Magina, satul Rîmetea și muzeul etnografic, rezervația Cheile Plaiului, Cheile Silosului, Vânătarele Ponorului, Huda lui Papară, Peștera Poarta Zmeilor și Piatra Secuiului a cărei parte nordică mai este numită și Colții Trascăului.
Cheile Vălișoarei Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 7
Înălțimile Colților Trascăului sunt propice pentru zborul cu parapanta. Ca zonă de decolare este recomandat platoul din extremitatea nordică a masivului aflat la o altitudine de 1.050 m. Platoul orientat sud-vest este neted iar lungimea zonei de decolare este de aproximativ 100 de m, suficient pentru a permite docolarea. Această zonă este ideală pentru zbor datorită diferențelor de nivel, zone de aterizare largi, zborul fiind favorabil în zilele însorite. Se mai poate decola și de la baza stâncii dacă sunt favorabile condițiile de zbor.
Mergând mai departe, după localitatea Coltești, se poate vizita Mânăstirea Sfinții Arhangheli Mihail, Gavril și Rafail. Din punct de vedere al infrastructurii, drumul a fost modernizat acum câțiva ani, dar condițiile meteorologice și calitatea îndoielnică a asfaltului au făcut ca pe anumite porțiuni de drum circulația să se desfășoare cu dificultate. Oricum, peisajele oferite de Munții Trascău fac în așa fel încât drumul, pe alocuri cu gropi, să pară nesemnificativ. de Adrian Satmaru
Perete în Cheile Vălișoarei Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 8
Castelul Templul Cavalerilor
Castelul Templul Cavalerilor Foto: Camelia Goarna
- Confort cu iz medieval -
M
ulți cunosc sau au auzit de Aiud, pe de o parte datorită celebrei închisori, pe de altă parte datorită cetății Aiudului sau pur și simplu știu că este un oraș prin Transilvania. Aiudul reprezintă mult mai mult decât un simplu oraș din Transilvania.
Turist prin Romania | 10
Atestat documentar pentru prima dată în anul 1293, Aiudul se află pe locul fostei așezări romane Brucla. În timpul reformei protestante, Aiudul a agreat varianta calvină a protestantismului astfel că, a devenit unul dintre principalele centre calvine din Transilvania și cel mai important centru cultural și de învățământ al calvinismului ardelean. De asemenea, tot aici se află și una dintre cele mai vechi cetăți urbane din Transilvania, Cetatea Aiudului care datează din secolul XIII și Castelul Bethlen, care, în prezent, găzduiește un muzeu de științe naturale. Din centrul Aiudului, vis avis de cetate, un drum urcă la stânga spre Aiudul de Sus, localitate componentă a municipiului Aiud, apoi Măgina, tot localitate componentă, urmând ca apoi să treacă prin Livezile, Poiana Aiudului, Cheile Vălișoarei, Colțești, Râmetea și să sfârșească în localitatea Buru, județul Cluj. Drumul despre care vorbesc este drumul județean DJ107M, care șerpuiește prin masivul Trascăului și face legătura între județele Alba și Cluj.
Castelul Templul Cavalerilor, vedere din Cheile Vălișoarei Foto: Camelia Goarna
Turist prin Romania | 11
De cum se trece de Aiudul de Sus, drumul urcă ușor către Cheile Vălișoarei, iar peisajul întâlnit, în stânga și dreapta drumului, este absolut fantastic. Pornind de la livezile de pomi fructiferi și pajiștile înverzite și domoale, ajunge pe malurile abrupte ale Aiudului, trece prin cheile Vălișoarei unde peisajul este de natură selenară. Culmile calcaroase ale Trascăului zgârie la propriu albastrul cerului, soarele bate cu putere în calcarul alb al crestelor și luminează povârnișurile abrupte ale muntelui. Chiar în Cheile Vălișoarei, pe partea stângă, ca un cavaler care stă de strajă apar crenelurile castelului. Cocoțat, aproape deasupra șoselei, Castelul Templul Cavalerilor își arată semeț turnurile. Puțin probabil să treci pe aici și să nu vrei să guști din ospitalitatea săsească, mai ales că Templul Cavalerilor are foarte multe de oferit. De la arhitectura medievală și preparatele cavalerești asortate cu vinul cavalerului, până la camerele cu pat cu baldachin și băile construite
cu piatră Castelul Templul Cavalerilor, din punctul meu de vedere, este de departe cea mai bună armonizare a medievalului cu modernul zilelor noastre. Plecând de la modern, parcarea este chiar în fața castelului, deci se poate ajunge lejer cu mașina până aici. Intrarea este tipică pentru un castel, cu ușă masivă din lemn, cu canaturi groase cât încheietura mâinii. De cum ai pășit înăuntru, te întâmpină o armură de cavaler și apoi Camelia Goarnă, administratorul castelului. Un zâmbet sincer și larg îți dovedește că ai ajuns într-un mediu foarte ospitalier și primitor. Salonul pentru servit masa este ornat cu arme și armuri cavalerești, în spatele sălii un șemineu îți asigură atmosfera și confortul necesar unei seri relaxate. Mesele lungi din lemn negeluit asigură integrarea în atmosfera medievală. Toate camerele castelului, în număr de 14, sunt dotate cu baie proprie și pat cu baldachin.
Castelul Templul Cavalerilor, cameră matrimonială Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 12
Am stat la Templul Cavalerilor de 3 sau 4 ori. Am stat și primăvara, și toamna târziu și vara, în ani diferiți. Nu am avut probleme niciodată nici cu apa caldă și nici cu încălzirea, iar mâncarea a fost de fiecare dată la înălțime.
Restaurantul castelului se adresează în principal celor cazați aici, motiv pentru care turiștii ocazionali, veniți doar pentru o gustare sau un prânz rapid nu au o foarte mare varietate culinară din care să aleagă. Dacă sosirea ta, ca și turist, este în cadru organizat, atunci meniul este mai bogat (fiind stabilit și chiar plătit dinaintea sosirii tale) și poți alege. Altfel, poți avea surprize: din meniul tipărit să lipsească multe preparate și să servești doar tradiționalul șnițel cu cartofi prăjiți sau friptură de porc sau de pui. Nu pot uita însă două aspecte: pâinea de casă pe care îți vine să o mănânci goală, așa gustoasă este, și meniul Platoul Cavalerului, care împreună cu vinul casei, prind de minune dacă tocmai te-ai întors dintr-o drumeție.
Castelul Templul Cavalerilor,intrarea în castel Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 13
Castelul Templul Cavalerilor,vedere spre Cheile VăliČ™oarei Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 14
Castelul Templul Cavalerilor este locația ideală pentru organizarea de evenimente indiferent că este vorba de evenimente corporate sau evenimente private. Spațiul pus la dispoziție poate găzdui cu lejeritate 80 de persoane, iar meniurile pentru evenimente sunt foarte gustoase și variate.
Trebuie menționat că în anul 2013, Castelul Templul Cavalerilor a primit Premiul Margareta de Aur la Târgul Național de Turism, din partea Asociației Naționale de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC) și revistei „Vacanțe la țară”, pentru punerea în valoare a cadrului natural.
Castelul Templul Cavalerilor Foto: Adrian Satmaru
În funcție de timpul pe care îl ai alocat, ca turist, iată ce și câte poți face: • • • •
• • •
Drumeții și excursii: de o zi la Cheile Turzii, Salina Turda, Peștera Scărișoara, Cetatea Colțești, Mănăstirea Rămeți; Alpinism: pereții abrupți ai Cheilor Vălișoarei sunt o atracție pentru iubitorii alpinismului, unde se pot antrena; Zboruri cu parapanta şi deltaplanul, zona fiind perfectă; Drumeții în rezervație, aflată la poalele Munților Trascău, rezervația fiind străbătută de DJ107M, care unește Valea Mureșului (Aiud) de cea a Arieșului (Buru); Echitație, ciclism, deplasări cu Atv-ul în rezervație; Petrecerile tematice: Halloween la Castel, Crăciun la Castel; sau să te relaxezi la o partidă de șah, rummy, table, cărți de joc sau la masa de ping pong.
Turist prin Romania | 15
Târguri d Editia de primavara a Targului de Turism al Romaniei (TTR) se desfasoara intre 21 si 24 februarie 2019, in Pavilioanele B1 si B2 din Centrul Expozitional ROMEXPO. Program de vizitare: 21-23 februarie 2019: intre orele 10:00 - 18:00; 24 februarie 2019: intre orele 10:00 - 16:00. Bilet intrare: 20 de lei; Copiii sub 7 ani, persoanele cu dizabilitati si persoanele institutionalizate beneficiaza de intrare gratuita. Acces: Pietonal: Portile A, B, C si D, cu intrare dinspre: Piata Presei Libere, Bulevardul Expozitiei si Strada Parcului; Auto: Portile B, C si D, cu intrare dinspre: Bulevardul Expozitiei si Strada Parcului. In cadrul TTR se desfasoara si o serie de activitati conexe care au legatura directa cu sectorul turimului. Dintre ele amintim - Conferinta „Forta de MUNCA in turismul romanesc. Cauze si Solutii” - care are loc in cea de-a treia zi a targului. Subiectul de dezbatere il constituie lipsa fortei de munca si are ca scop depistarea cauzelor acestei probleme existente in turism
Patronatul A.N.A.T. lanseazã oficial cea de-a XII-a ediție a evenimentului ”Transylvania Tourism Fair” (TTF) care va fi organizat în perioada 22-24 martie 2019, în Brașov, locația Brașov Business Park. La acest targ, vizitatorii vor putea alege din multitudinea de vacante oferite de catre expozanti si vor putea beneficia de discount-uri semnificative care pot fi chiar de pana la 40% ! Vacante in tara si in strainatate : litoral, destinatii exotice, circuite, city-break-uri, turism balnear, bilete de avion…Totul la SUPER PRETURI sub un singur acoperis: TRANSYLVANIA TOURISM FAIR.
Turist prin Romania | 16
de turism
Intre 8 si 10 martie 2019 se va desfasura la Craiova editia a IV-a Targului de Turism al Olteniei, cel mai mare eveniment din Oltenia dedicat industriei turismului. Targul de Turism al Olteniei va reuni in special expozanti din regiunea Olteniei si din intreaga tara, dar, totodata, vor fi invitati si expozanti din strainatate. Targul doreste promovarea zonelor de atractie turistica si a serviciilor din acesta regiune a Romaniei, organizarea de conferinte si dezbateri cu subiecte ce tin de dezvoltarea turismului regional. Targul poate fi vizitat de vineri pana duminica intre orele 10:00 – 18:00 Accesul vizitatorilor este gratuit ! Turist prin Romania | 17
Județul Vâlcea - Suprafața cu cele mai multe forme de relief majore 5765 km2, 2 municipii, 9 orașe și 78 de comune. Cam așa s-ar putea descrie succint județul Vâlcea. Dacă intrăm în amănunte am putea scrie mii de pagini pentru că județul vâlcea pare a fi cea mai binecuvântată zonă din punct de vedere geografic, astfel că aici găsim cele mai importante forme de relief majore, munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele Oltului și Lotrului, străjuite de munții Cozia, Căpățânii, Făgăraș, Lotru și Parâng. Aici între masivele de munți se află una din cele mai mari depresiuni intramontane din județ, cunoscută sub numele de Țara Loviștei. Din punct de vedere istoric, la Bugiulești s-au găsit pietre cioplite care stau mărturie ca fiind
cele mai vechi urme de hominizi din Europa, cu o vechime de aproximativ două milioane de ani Î. Hr. În anul 87 armatele romane suferă o înfrângere rușinoasă în timpul căreia Cornelius Fuscus este ucis în luptă, lupta a avut loc undeva în Țara Loviștei. Istoricul Vasile Pârvan confirm existența unor fortificații pe râul Olt construite în perioada 106 – 271 d. Hr., fortificații cunoscute sub denumirea de Limens Alutanus și cuprindeau fortificațiile de la Câineni, Racovița, Arutela, Sâmbotin, Stolniceni, Ioneștii Govorii și Drăgășani. În 1504 Radu cel Mare înființează la Râmnicu Vâlcea Episcopia Râmnicului. Esențiale pentru istoria județului sunt culele de la Măldărești și Memorialul Nicolae Bălcescu.
Castrul Roman Arutela Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 18
Mănăstirea Cozia Foto: Adrian Satmaru
Din punct de vedere ecumenic, județul Vâlcea se poate mândri cu mănăstiri arhicunoscute cum ar fi Mănăstirea Cozia, Mănăstirea Hurezi, Mănăstirea Turnu, Schitul Ostrov, Mănăstirea Bistrița, Mănăstirea Arnota, Mănăstirea Dintr-un Lemn, Mănăstirea Govora, Mănăstirea Pahomie, etc. Din punctul de vedere al tradiției populare și meșteșugurilor putem discuta pe larg despre tradiția și meșteșugul olăritului, în acest caz zona Horezu fiind cea care conduce cu vestita ceramică de Horezu al cărei meșter popular Mihai Biscu face tot ce-i stă în putere pentru a duce mai departe învățămintele strămoșești. Comuna Vaideeni este cea care păstrează cel mai bine tradiția, celebru fiind renumitul festival Învârtita Dorului. Din punct de vedere geografic, județul Vâlcea dispune de o varietate de atracții turistice naturale. Dintre acestea, cele mai cunoscute și importante sunt Cascada Scoruș, Cascada Apa Spânzurată, Cascada Lotrișor, Cheile Bistriței, Poarta Soarelui, Trovanții de la Costești, Peștera Laptelui, Piramidele de la Slătioara și celebrele
văi ale Oltului și Lotrului care deservesc 17 hidrocentrale. D asemenea, de menționat sunt parcurile și rezervațiile naturale de pe teritoriul județului. Pentru pasionații de drumeții și aventură Parcul Național Cozia și Rezervația Buila Vânturarița reprezintă principalele puncte de atracție. În același timp, masivele muntoase ce se desfășoară pe suprafața județului reprezintă raiul pasionaților de treking, alpinism și adrenalină. Înălțimile și peisajele oferite de Munții Parâng, Căpățânii, Făgăraș, Cozia, Lotru, Cindrel, în partea nordică a județului, completează într-o manieră extraordinară lacurile naturale sau antropice de pe văile Oltului și Lotrului. Pentru pasionații de sporturi de iarnă, Domeniul Schiabil Transalpina constituie principala atracție a județului. de Adrian Satmaru sursa: wikipedia.ro
Turist prin Romania | 19
Mănăstirea Turnu
Mănăstirea Turnu Foto: Adrian Satmaru
A
flată la o mică distanță de Mănăstirea Cozia, pe malul Oltului, sub Muntele Cozia, Mănăstirea Turnu este considerată a fi una dintre cele mai reprezenttive locașuri creștine din Eparhia Râmnicului. Mănăstirea Turnu a fost sursa inspirației noastre, într-o zi de toamnă târzie, când soarele darnic ne-a fost aliat în vizita prin sfântul locaș.
În prezent accesul către sfântul locaș este comod, existând mai multe variante. Din stațiunea Căciulata se poate ajunge pe jos, peste digul care unește cele două maluri ale Oltului. O altă variantă este cu trenul care are o stație în apropiere sau, varinta aleasă de noi, cu mașina. Însă, în trecut se ajungea destul de greu la Mănăstirea Turnu. Cu trăsura de la Jiblea, apoi cu barca peste Olt, de la Cozia și apoi pe jos de-a lungul râului. Marele geograf George Lahovari spunea, în secolul al XIX-lea, că doar “piciorul și calul pot
pătrunde acolo”, ne informează crestinortodox.ro. Prin secolul al XV-lea și al XVI-lea câțiva călugări de la Mănăstirea Cozia s-au retras, adăpostindu-se în colibe și case de lemn, trăind într-o desăvârșită sărăcie. Dintre sihaștrii retrași aici au fost și pustnicii Daniil și Misail, ale căror chilii săpate în stâncă se văd și astăzi. Ieroschimonahul Misail a ridicat o mică biserică de lemn cu hramul “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului“. Astfel, s-a întemeiat Schitul Turnu.
Chiliile Mănăstirii Turnu Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 22
Mănăstirea Turnu Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 23
Planul reședinței de vară a fost întocmit de arhitectul Anton Grigorievici Lapinscki, un polonez stabilit în țara noastră. Așa se explică stilul nou cu care a fost executat corpul de case, diferit de stilul bisericii românești. Tot Lapinscki a pictat biserica într-un stil modern. Aceasta are forma pătrată, etajată, cu două nivele, parter și etaj. Fiecare nivel are o biserică în care se ține slujba separat, de un alt preot. Clădirea are o cupolă centrală și, recent, pe fațada de sud, dinspre lacul din apropiere, au fost construite scări de acces exterioare. Cu ocazia sfințirii noului edificiu, pe data de 28 octombrie 1901, Schitul Turnu este ridicat la rang de mănăstire canonică. Egumenul cozian Varlaam ajunge mitropolit al Țării Românești. Acesta, în anul 1676, construiește o bisericuță din piatră și cărămidă pe vechea temelie, a bisericii de lemn, așezând sub ea moaștele cuvioșilor Daniil și Misail. În noaptea de 6 spre 7 februarie 1932, un incendiu distruge într-o oră cinci corpuri de case cu 26 camere, două șoproane, trapeza veche, clopotnița, turla de la biserica mică, tâmpla cu toate icoanele și candelele. Pictura interioară și tencuiala sunt degradate.
Turist prin Romania | 24
Mănăstirea Turnu Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 25
Mănăstirea Turnu, interior Foto: Adrian Satmaru
Ansamblul este refăcut în anul 1933. În jurul bisericuței se păstrează chiliile săpate în piatră, iar în incintă se află două peșteri unde pustnicii se izolau de lume. S-au refăcut biserica, clopotnița și două case. Pictura în frescă a fost realizată de pictorul Belizarie, întreaga lucrare fiind terminată în 1935 – 1936. După incendiul din 1932, sfântul locaș a beneficiat de o restaurare solidă. Între anii 1935 – 1938, au fost construite chilii cu etaj și întreg ansamblul a fost renovat. Până în anul 1939, aici a funcționat o școală de cântăreți bisericești. Vietuitorii de aici duc o viață austeră, neconsumându-se carne. În 1961, urmare a decretului 410 din 1959, mănăstirea a fost desființată și transformată în Casă de odihnă pentru Episcopia Râmnicului și Turist prin Romania | 26
Argeșului. Aceasta situație absurdă a durat până în anul 1975, când a fost numit ca superior, ieromonahul Teoctist Dobrin (1975 – 1990), iar Casa de odihnă a fost evacuată și Turnu devine schit în subordinea Mănăstirii Cozia. Astfel, în jurul său reîncepe aici o nouă viață monahală. În 1990 este numit monahul Ioanichie Trifa, hirotonit ieromonah în 1992, este cel care conduce destinele Mănăstirii Turnu și în prezent. La Mănăstirea Turnu viețuiesc peste 25 de monahi și frați, în muncă și rugăciune. În apropierea acestui așezământ sunt vestigiile Castrului roman Arutela. de Adriana Roman sursa: crestinortodox.ro
Râmnicu Vâlcea Un oraș istoric prin excelență a cărui primă atestare documentară se regăsește în anul 1388, când Mircea cel Bătrân confirma mănăstirii Cozia stăpânirea unei mori. În centrul orașului se regăsesc ruinele cetății lui Mircea cel Bătrân care a semnat documentul de atestare a primului județ din România, județul Vâlcea. La 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi, se intonează pentru prima dată cântecul Deșteaptă-te, române! compus de Anton Pann pe versurile poeziei „Un răsunet” de Andrei Mureșanu. Istoricul Nicolae Iorga a denumit Râmnicul capitală a tipografiilor, iar un capitol al lucrării sale „Literatura română veche” este numit „Epoca lui Chesarie de Râmnic”.
Recomandările nostre pentru Râmnicu Vâlcea sunt: Pentru cazare, Hotel Casa Vlahilor Pentru masă, Restaurant Queen Pentru o cafea extraordinară și specialități culinare, Cafe Bistro Bean Belt Coffee
Parcul Zăvoi, Râmnicu Vâlcea Foto: Dragos Plesuvescu
Turist prin Romania | 27
Restaurant Queen , Râmnicu Vâlcea
U
n alt oraș, o altă aventură. Râmnicu Vâlcea, orașul care se află pe aceeași latitudine cu Torino, Bordeaux sau Minneapolis, orașul marilor familii burgheze Simian, Otetelișanu, Brătianu, Pleșoianu, orașul unde, la 29 iulie 1848, s-a cântat pentru prima dată imnul României „Deşteaptă-te, române!”, orașul care, în cadrul Muzeului de Artă „Casa Simian”, adăpostește operele de artă ale marilor artiști Grigorescu, Tonitza, Storck, Vermont, Ressu, Pallady sau Țuculescu, ne-a dezvăluit locuri unde ospitalitatea este dusă la rang de excelență.
Restaurant Queen, interior Foto: Adrian Satmaru
Restaurantul Queen este locul unde rafinamentul, eleganța, atenția către servicii de calitate și satisfacerea exigențelor clientului sunt convingerile care au făcut ca, în mai bine de 20 de ani, să devină superlativul restaurantelor în Râmnicu Vâlcea. Povestea Restaurantului Queen a început în anul 1995. În timp, restaurantul s-a extins şi s-a modernizat, a căpătat notorietate în Râmnicu Vâlcea și nu numai. Investițiile au fost substanțiale și nu au fost doar fi-
Turist prin Romania | 28
nanciare. Doamna Ileana Ungureanu, administratorul și proprietarul restaurantului, a investit timp: timp pentru înțelegerea preferinţelor, obiceiurilor şi gusturilor clienților, timp pentru modelarea și instruirea personalului pentru a putea satisface toate exigențele. Totodată, doamna Ungureanu a înțeles că pentru a avea servicii de top, pe lângă dotări și amenajări de calitate, un restaurant trebuie să aibă o bucătărie de excepție.
Profesionalismul personalului restaurantului pleacă de la bucătărie. Astfel, o farfurie ce părăsește bucătăria Restaurantului Queen și ajunge în fața clientului este rezultatul armoniei asocierii ingredientelor, a așezării lor în farfurie și a decorului executat impecabil în combinații interesante. Meniul Restaurantului Queen este o in-
cursiune în spațiul internațional, cu un itinerariu de creativitate culinară. Meniul este divers și ingenios. Se pleacă de la preparate româneşti cu influenţe greceşti sau orientale, se ajunge la preparatele ce au fineţea şi rafinamentul bucătăriei franceze şi la preparatele ce au influenţa bucătăriei italiene.
Restaurant Queen, interior Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 29
Servirea în Restaurantul Queen este impecabilă, profesionalismul personalului fiind o altă caracteristică importantă ce ridică și menține standardul ridicat al restaurantului. Atmosfera în Restaurantul Queen este intimă. Încă de la intrare, de pe terasa restaurantului, faceți cunoștință cu bunul gust și eleganța restaurantului. Culorile mobilierului sunt special alese, astfel încât să creeze o atmosferă relaxantă. Roșul închis, auriul nobil și maroul închis sunt tușele de
culoare care dau înnobilează mobilierul modern. Mesele aranjate impecabil și bunul simț al decorurilor completează imaginea impecabilă a Restaurantului Queen. Indiferent de spațiul ales, salonul de la parter (cu o capacitate de 65 de persoane), salonul de la etaj (cu o capacitate de 150 de persoane) sau terasa, Restaurantul Queen vă așteaptă să vă bucurați de atmosfera deosebită.
Cotlet de porc la grătar cu garnitură de cartofi pai Foto: Adrian Satmaru
Recomandăm Restaurantul Queen din Râmnicu Vâlcea, locul unde serviciile oferite clienților sunt de excelență, locul unde o masă este un desfătare, un moment de tihnă și liniște cu familia sau între prieteni, locul unde calitatea este ridicată pe toate cele trei zone impor-
Turist prin Romania | 30
tante: meniu, servire și atmosferă! Te invităm la o călătorie printre gusturi și arome, mai mult decât o experiență gastronomică! de Adriana Roman
Restaurant Queen Foto: Restaurant Queen
Restaurant Queen, preparate Foto: Restaurant Queen
Restaurant Queen, preparate Foto: Restaurant Queen
Turist prin Romania | 31
Bean Belt Coffee
- Cafenea cu suflet sau pretext pentru o poveste aromată -
Turist prin Romania | 32
S
e spune că primele cafenele au apărut în jurul anului 1550. Pe vremuri, acestea erau locuri de întâlnire, unde, la o cafea, oamenii aveau discuții pe temele ce îi interesau sau, pur și simplu, locul unde evadau din cotidian. În prezent, proprietarii cafenelelor servesc pe lângă cafea, băuturi alcoolice, ceaiuri, băuturi răcoritoare, prăjituri și gustări rapide, încercând să atragă clienții organizând evenimente cu teme diferite și interesante pentru localnici și nu numai. Totuși, ce face o cafenea să fie altfel decât alte locații similare? Ce anume te atrage la o cafenea? Să fie calitatea cafelei sau diferite artificii de marketing?
Credem că am descoperit răspunsurile la aceste întrebări, în Râmnicu Vâlcea, la cafeneaua Bean Belt Coffee. Bean Belt Coffee din Râmnicu Vâlcea am descoperit-o în căutarea noastră prin oraș a unui local care să ne bucure sufletul și, totodată să ne încânte simțurile. Cafeneaua, din exterior, are aspectul îngrijit și cochet, de cafenea de oraș. Terasa cafenelei, cu câteva mese, te invită să te așezi, curios să ceri meniul, după care să te lași suprins. Mobilierul impecabil și curățenia sunt motive convigătoare pentru a dori să cunoști mai bine Bean Belt Coffee. Am intrat în cafenea și constatăm că interiorul dichisit te invită parcă la relaxare. Câteva intrânduri ale cafenelei asigură intimitate. Mobilierul modern, atmosfera creată de muzica în surdină, iluminarea asigurată de un sistem interesant asemănător unor picături de lumină, toate acestea și ceva mai mult te conving că Bean Belt Coffee este locul unde vrei să te relaxezi savurând o cafea aburindă, meniul zilei sau recomandarea cafenelei. Barul este interesant amenajat astfel încât lasă să se vadă aparatura modernă pentru prepararea cafelei.
Bean Belt Coffee, interior Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 33
Deliciul unei cafele, aici, la Bean Belt Coffee, provine de la atitudinea barista față de cafea. Cafeaua este tratată special, în funcție de țara de proveniență. Cafeaua este lăsată să își spună povestea. Aceasta, sub atenta și calda privire a barista, își dezvăluie secretele lăsându-și aromele să te cucerească. Aici, la Bean Belt Coffee, cafeaua nu mai este doar o băutură care să te țină treaz
pentru câteva ore. Este o experiență în sine. Este o încercare a limitei tuturor simțurilor. Este un motiv pentru a împărtăși experiența împreună cu cineva drag. Cafeaua, aici la Bean Belt Coffee, reprezintă un pretext pentru a petrece momente unice alături de un prieten, este un liant, un ingredient magic al pasiunii, un pretext pentru o poveste aromată.
Foto: Bean Belt Coffee
Turist prin Romania | 34
Bean Belt Coffee Foto: Adrian Satmaru
În Râmnicu Vâlcea, la Bean Belt Coffee, cafeaua, personajul principal al poveștii noastre aromate, este aici acasă. Categoric, aici este pregătită cea mai bună cafea din oraş. Proprietarii Bean Belt Coffee au decis ca meniul să fie îmbogățit cu alte delicii. Astfel, poți alege să savurezi o pizza. Noi, am făcut-o. Suuuper-delicioasă și cu blatul ei pufos, pizza ne-a convins (dacă mai era nevoie) că aici, la Bean Belt Coffee se face totul cu suflet. Acesta este ingredientul secret al celor de la Bean Belt Coffee. Și, dacă nu am adus suficiente motive pentru a vă convinge că aici se face totul cu suflet, vă mai spun că proprietarii cafenelei sunt cei care prepară cafeaua, fresh-urile sau blatul pizzei. Sunt cei care, zâmbitori și calzi, te întâmpină, te servesc și împărtășesc cu tine povești.
Aici, la Bean Belt Coffee te simți ca acasă, întrun ambient relaxant, găsești oameni de calitate, cu care ai un lucru în comun: dragostea pentru o cafea bună. Bean Belt Coffee nu este doar locul ideal pentru o evadare din cotidian. Este locul unde îți dai frâu imaginației, departe de rutina zilnică. Este un spațiu cald și îmbietor, născut din pasiune pentru cafea, bunătăți și pentru zâmbete calde. Fericiți locuitorii orașului Râmnicu Vâlcea pentru că există Bean Belt Coffee! de Adriana Roman
Turist prin Romania | 35
Hotel Casa Vlahilor - Râmnicu Vâlcea -
A
cest oraș a dat României oameni celebri, cum ar fi inginerul Gheorghe I. Lahovary, actorii Dem Rădulescu și Alexandru Papadopol, sculptorii Kurtfritz Handel, Emil Gaghel, dar și Nicolae Manolescu, academician, critic literar, editorialist, eseist, istoric literar, politician, Gabriel Liiceanu, filozof și scriitor și mitropolitul Bartolomeu Anania. În acest oraș, marele voievod Mircea cel Bătrân a semnat documentul de atestare a județului Vâlcea la 8 ianuarie 1392, fiind primul județ atestat documentar. Râmnicu Vâlcea era oraș domnesc așa cum spune un document al domnitorului primei uniri a provinciilor românești, Mihai Viteazul, care numea orașul astfel:„orașul domniei mele la Râmnic”. Istoria acestui oraș este strâns legată de prezența unor mari figuri ale României, așa cum arată numeroase documente: Doamna Chiajna, Constantin Brâncoveanu, Pătrașcu cel Bun, Radu cel Frumos.
Hotel Casa Vlahilor Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 36
Hotel Casa Vlahilor, terasă Foto: Adrian Satmaru
Acest oraș a fost sursă de cercetare și descoperire, pentru noi, Turist prin Romania, timp de o săptămână, când am devoalat frumusețea dar și importanța orașului Râmnicu Vâlcea în istoria românilor. Gazda noastră a fost Casa Vlahilor, locul unde a fi dedicat clienților înseamnă pasiune pentru calitate și excelență. Situat într-o zonă liniştită a orașului Râmnicu Vâlcea, Casa Vlahilor oferă cazare şi masă în restaurantul propriu, în condiții excelente. Casa Vlahilor are 16 camere cu băi proprii, aparate de aer condiționat și minibar. Camerele, duble sau triple, au mobilier modern, minim necesar pentru confortul turistului, sunt aerisite și
impecabil de curate. Camerele sunt spațioase și confortabile, accesoriile asigurând o atmosferă relaxantă: perdelele fine de voal, tonurile de maro ale mobilei în contrast cu albul imaculat al lenjeriei. Internet wifi gratuit este la dispoziție peste tot în clădire. Casa Vlahilor are parcare unde mașina ta este în siguranță. Condiţiile excelente de cazare și curățenia sunt doar jumătatea vizibilă a ofertei Casei Vlahilor, cealaltă jumătate fiind, de asemenea, la fel de importantă: ospitalitatea. Personalul Casei Vlahilor este instruit să fie acolo pentru tine și, discret, să te servească pentru ca, tu, clientul lor să ai parte de tot confortul.
Turist prin Romania | 37
Hotel Casa Vlahilor, apartament Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 38
Casa Vlahilor, crama Foto: Adrian Satmaru
Casa Vlahilor, restaurant Foto: Adrian Satmaru
În restaurantul Casei Vlahilor se organizează aniversări şi petreceri private și în aceeași măsură se pot servi micul dejun, prânzul sau cina ca și turist cazat în pensiune. Meniul pentru turiști este bazat pe preparate din bucătăria tradiţională românească dar și pe cea internaţională. Meniul pentru evenimente este bogat în preparate pregătite în restaurantul Casei Vlahilor şi este personalizat în funcţie de dorințele clienților. Atmosfera de petrecere este asigurată de o formaţie care încinge spiritele cu muzică de calitate. În meniu tradițional românesc, bogat și variat, sunt pe listă următoarele: platou cu scăriță de porc, bulz tradițional, varză călită cu cârnați, carne la garniță. Preparatele din carne ale restaurantului Casei Vlahilor sunt însoțite de gamă largă de vinuri de origine controlată. Restaurantul Casei Vlahilor așteaptă în fiecare zi clienții cu preparate din bucătăria internațională: diverse sortimente de pizza, coaptă în cuptorul cu lemne, pentru o savoare autentică. Servirea mesei se poate încheia cu un desert autentic. Ca și client al Casa Vlahilor poți alege să servești masa cu familia sau prietenii pe terasa restaurantului, amenajată în stil rustic. Orice ai alege, ca și turist sau client al Casei Vlahilor, poți fi sigur de calitatea ridicată a serviciilor personalului. de Adriana Roman
Casa Vlahilor, cuptor pentru pizza, pe lemne Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 39
Castrul Roman Arutela - Incursiune ĂŽn anul 138 -
U
na dintre cele mai importante aşezări romane din antichitate, Castrul Arutela se înalţă pe malul stâng al Oltului, în apropiere de Mănăstirea Cozia. Castrul Arutela datează din anii 137 – 138 d.H. și este inclus pe lista monumentelor istorice.
Am traversat de nenumărate ori Valea Oltului, pe DN7 și, în toamna lui 2018, am hotărât, într-o zi superbă cu o lumină dumnezeiască, să ne oprim la Castrul Arutela. Istoria sa începe din vremea Împăratului Hadrian. Castrul se afla pe Calea lui Traian sau Drumul Oltului. A fost acoperit de apele Oltului, mii de ani și a fost descoperit întâmplător, aproximativ un secol în urmă, când s-au făcut săpături pentru izvoare minerale. Între 1888 – 1889, Ministerul Domeniilor a dat dispoziţie pentru captarea apelor termale sulfuroase. Aveau să descopere monede de pe vremea lui Hadrian, Caracalla, Septimiu Sever şi Iulia Domna, precum şi multe alte obiecte metalice. Între anii 1890 – 1892, savantul Grigore Tocilescu și Pamfil Polonic fac săpături parțiale,
scoțând la iveală în întregime băile romane și parțial ruinele castrului. Între anii 1897 – 1902, ruinele castrului Arutela au fost în parte acoperite cu prilejul construcției căii ferate Râmnicu Vâlcea – Râul Vadului, în timp ce băile au dispărut în întregime. Șantierul arheologic este redeschis, în 1967, de colectivul științific al Muzeului Militar Național. Șantierul de cercetare este deschis până în 1970 și, din nou, în 1978. Astfel, în aceste intervale de timp, au fost dezvelite complet ruinele care nu fuseseră distruse la construirea căii ferate. Cu ocazia acestor săpături se constată că rapoartele lui Tocilescu nu mai coincideau cu realitatea de pe teren. Astfel, se pare că aşezarea a fost mult mai mare decât ceea ce se vede în prezent.
Castrul Roman Arutela Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 42
Castrul Roman Arutela Foto: Adrian Satmaru
Castrul a fost acoperit, pe latura de vest, de terasamentul şoselei de centură şi al căii ferate Râmnicu Vâlcea – Podu Olt. Castrul a fost refăcut după proiectul arhitectului Aurel Teodorescu, între anii 1982–1983, Lucrările de construcție au fost executate de C. Panco. S-a reconstituit poarta pretoriană (porta praetoria). Pe celelalte două laturi se văd porțile de serviciu: porta principalis dextra și porta principalis sinistra. Fortificația este construită din lespezi de piatră și are formă pătrată cu laturi de 60 de metri prevăzute cu turnuri semicirculare la colțuri și
turnuri pătrate de o parte și de alta a porții pretoriene. Zidul de incintă a fost ridicat din blocuri mari de piatră de formă dreptunghiulară și lespezi subțiri și piatră măruntă, nefasonată, prinse cu mortar, pentru a se asigura orizontalitatea. Zidul de apărare este prevăzut la interior cu o serie de pinteni din piatră. Aceștia alcătuiau compartimentele care adăposteau barăcile pentru depozite de materiale și grajdurile pentru caii trupei. Deasupra lor se așezau bârnele de lemn care formau puntea continuă pentru drumul de rond al santinelelor.
Turist prin Romania | 43
Din dreptul porții pretoriene, în interiorul castrului, pornește o alee, via praetoria, construită din pavaj de pietre de râu, care se întretaie cu via principalis, în fața clădirii comandantului (praetorium). În spațiile dintre via praetoria și via principalis era collegium militare, o sală de adunare a soldaților, care avea opt baze rectangulare pe mijloc pentru susținerea acoperișului. Restul spațiului liber era ocupat de pavilioanele
soldaților și de un atelier de fierărie al garnizoanei. Legionarii din castrul Arutela aveau misiunea de a supraveghea, întreține și asigura circulația pe Calea lui Traian sau Drumul Oltului. Astfel, a fost descoperit drumul strategic roman din valea Oltului, situat la 20 de metri spre răsărit de poarta pretoriană, fiind pavat cu blocuri mari de piatră, cu lățimea de șase metri.
Castrul Roman Arutela Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 44
Castrul Roman Arutela Foto: Adrian Satmaru
Castrul Arutela făcea parte dintr-o linie de apărare pentru oprirea atacurilor dinspre zona deluroasă de la răsărit. Linia de apărare era alcătuită dintr-o serie de castre în jurul Masivului Cozia. Pe platoul „piscului lui Teofil”, aflat la nord de castru s-a zidit un turn semicircular, cu latura dreaptă spre est, la 300 de metri înălțime față de punctul „Poiana Bivolari”. Acest turn avea rolul de a supraveghea intrarea în defileu, fiind orientat spre Olt, și de a asigura urmărirea traficului spre Castra Traiana. În prima jumătate a secolului al III-lea, o revărsare neobișnuită a Oltului a distrus latura de
vest a castrului Arutela, determinând retragerea garnizoanei romane. Castrul Arutela, la fel ca și alte obiective aflate în zonă (Mănăstirea Turnu, Mănăstirea Cozia sau Schitul Ostrov), constituie motivul și sensul călătoriilor noastre. Întotdeauna pot fi motive, și pentru tine, de a ieși din casă, de a te bucura de o plimbare în aer liber, de a te mira și de a te apleca respectuos în fața urmelor istoriei. de Adriana Roman sursa: wikipedia.ro
Turist prin Romania | 45
Pensiunea Ciobănelu’ - Valea Latoriței -
Pensiunea Ciobănelu’ Foto: Adrian Satmaru
V
alea Oltului, percepută de majoritatea ca drum de tranzit și principala legătură dintre Muntenia și Transilvania, una dintre cele mai vechi artere romane care făcea legătura între munți și Dunăre. La prima vedere, un defileu maiestuos tăiat în piatră de bătrânul Olt, dar studiată cu mai mare atenție găsim aici o diversitate culturală și istorică foarte vastă. Turist prin Romania | 46
Dacă mergi de la Râmnicu Vâlcea spre Sibiu, la 30 de kilometri de la intrarea în Defileul Oltului, pe partea stângă apare localitatea Brezoi. De aici intrăm pe DN7A către Voineasa și Obârșia Lotrului, pe Valea Lotrului. Pe măsură ce înaintăm către Voineasa se succed salbele de lacuri Brădișor și Malaia. După lacul Malaia ajungem la intersecția cu drumul către Ciungetu DJ701D, pe
Valea Latoriței, drum ce ajunge până la lacul Galbenu, aproape de Rezervația Iezerul Latoriței. Am decis să mă opresc, la câteva sute de metri de această intersecție, la Pensiunea Ciobănelu’. Am zărit pensiunea pe partea stângă a drumului, plin de mașini in curte și o veselie de nedescris. Ulterior, mi s-a demonstrat că am făcut alegerea potrivită.
Pensiunea Ciobănelu’ Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 47
Dacă ar fi după mine, aș numi locația Complex Ciobănelu’ datorită întinderii și serviciilor oferite, dar implicarea personală a doamnei Elena Ciobanu, proprietara pensiunii și devotamentul cu care se ocupă de fiecare lucru, cât de mic, din incinta locației mă face să cred că denumirea de pensiune este mai aproape de adevăr. “Pensiunea Ciobănelu’ este așezată pe Valea Latoriței, între Munții Latoriței, Căpățânii și masivul Parâng, la 200 de metri de intrarea pe drumul ce leagă șoseaua DN7A de la Brezoi la Voineasa, de satul Ciunget și de Uzina Hidroelectrică Ciunget, complex din care face parte și lacul Vidra, aflat la 34 de km de Pensiunea Ciobănelu’”, așa a început doamna Elena Ciobanu să-mi vorbească despre pensiune cu mândrie. Are și de ce să fie mândră de această locație. Pensiunea Ciobănelu’ are de 23 de camere și apartamente, foișoare, terase, terasă ponton de 150 mp, parcare, grătare, loc de joacă pentru copii, loc de agrement, restaurant cu bucătarie tradițională, access la internet prin conexiune wireless. Camerele sunt aerisite, mobilate cu bun gust, îmbinând stilul modern cu elemente tradiționale. Curățenia este literă de lege. Pensiunea Ciobănelu’ Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 48
Turist prin Romania | 49
Pensiunea Ciobănelu’, restaurant Foto: Adrian Satmaru
De la Pensiunea Ciobănelu’ se pot alege diferite trasee turistice din zona Latorița – Vidra cum ar fi cascada Moara Dracului, lacul Petrimanu și Galbenu, Obârșia Lotrului, cascada Apa Spânzurată, Obârșia Latoriței, Piatra Fetii, Iezerul Latorița, Valea Rudăreasa, Plaiul Poienii, Curmatura Vidruței și Peștera Laptelui. La momentul ajungerii mele aici era în plină desfășurare o tabără de copii. Pensiunea Ciobănelu’, datorită spațiului și experienței în domeniu, organizează evenimente atât în restaurantul propriu, cât și în restaurantul ponton. Capacitatea pentru restaurantul pensiunii este de 50 de locuri, iar pentru ponton de 100 de locuri. De
Turist prin Romania | 50
asemenea, organizează tabere și excursii pentru copii sau pentru grupuri organizate. Pe tot timpul șederii mele aici, la Pensiunea Ciobănelu’, m-am bucurat de ospitalitatea doamnei Ciobanu și de mâncărurile tradiționale servite în restaurant. Pensiunea Ciobănelu’ mi-a lăsat o impresie foarte bună din toate punctele de vedere, fiind plăcut surprins de varietatea serviciilor oferite. Dacă treceți prin zonă, nu uitați să vă opriți pentru a petrece câteva zile de neuitat pe minunatele meleaguri ale Văii Latoriței. de Adrian Satmaru
Cascada Scoruș
Cascada Scoruș Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 52
Î
n acest articol o să vă vorbesc despre o frumusețe despre care s-a scris și, bineînțeles, se va mai scrie. O frumusețe făcută din dantelă fină, picuri delicate de apă ce se prăvălesc peste pietre și stânci și creează curcubee efemere în lumina soarelui sau sculpturi înghețate, ireale, iarna.
Malaia, localitatea care am străbătut-o de atâtea ori și, de multe ori, am zăbovit câteva zile în pensiunile din zonă (vezi aici pensiunile pe care le recomandăm) este o sursă de frumuseți care nu contenesc să uimească. Malaia are un uriaş patrimoniu, atât de istoric, cât şi natural de excepţie. Cascada Scoruş, Apa Spânzurată, Cascada Latoriţei, Cheile Latoriţei, Lacul Brădişor, Lacul Mălaia, Cascadele din Cheile Latoriţei, Fântâna
Brătienilor, Biserica de Lemn din Ciunget, Peştera Laptelui şi lista poate continua deoarece Dumnezeu a decis ca în Malaia, atunci când a creat lumea şi pământul, să creeze o oază de frumusețe și minuni. Acolo, în Malaia, parcă albastrul lacurilor e mai albastru decât oriunde, verdele brazilor e mai verde iar cerul e mai adânc decât oriunde.
Pe drum spre Cascada Scoruș Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 53
Pe drum spre Cascada ScoruČ™ Foto: Adrian Satmaru
Frumusețea despre care vă voi povesti este Cascada Scoruș. Am ajuns cu mașina în Malaia și, urmând drumul național DN7A, atunci când se termină Malaia, am făcut stânga către Pensiunea Căsuța din pădure, unde am lăsat mașina (vagabondul – tovarășul nostru de călătorii). De aici, drumul nu mai este accesibil mașinii. Către cascadă, traseul este marcat și urcarea a fost ușoară fiind însoțită de opriri necesare. Ne-am ostoit sufletul (și aparatul foto) cu peisajele care neau însoțit tot drumul creând parcă preludiul pentru ceea ce urma. Fascinați de piesajul care ne înconjoară, printre crengile brazilor zărim perdeaua de apă ce se rostogolește de la înălțime. Ne apropiem … cu gurile căscate de uimire. Apa se aruncă de la înălțime, zdrobindu-se nebună de pietre. Ca un
văl fin, căderea de apă încadrată de peisajul verde pare ireal. O frumusețe, un miracol care … nu se mai oprește. Curcubeele create de stropii azvârliți printre stânci îți dau senzația că aici e Dumnezeu și, când și când, se joacă cu razele soarelui și cu stropii de apă. Cascada a fost mult timp cunoscută doar păstorilor din munte, unor localnici şi turiştilor îndrăgostiţi de munte. A început să fie mediatizată și vizitată de mulți turiști, din ce în ce mai mulți turiști. Cascada Scoruşului are peste 104 metri și este considerată cea mai înaltă cascadă din România. Cascada are o cădere de apă de 80 de metri, urmează un canion și, apoi, cea de a doua treaptă a cascadei cu o cădere de 25 de metri.
Cascada Scoruș Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 56
Cascada Scoruș Foto: Adrian Satmaru
Astfel, Malaia ne oferă sufletului și ochilor cea mai frumoasă cascadă din România, ca o creație, ca un miracol. Am fost întrebați de mulți dacă această cascadă este mai frumuoasă decât Cascada Bigăr. Noi credem că da! Este mai frumoasă decât Bigăr! Convinge-te! de Adriana Roman
Turist prin Romania | 57
Dragobetele - Tradiții și superstiții de dragobete Sărbătorim de Dragobete românește: cu pupătura pasională moldovenească, cu pupătura iute bănățeană, cu pupătura faina ardelenească, cu pupătura lungă dobrogeană sau cu mândra pupătură oltenească. Traditii si superstitii de Dragobete Conform vechii zicale, “Azi e Dragobetele, se sărută fetele”. În fiecare an pe 24 februarie românii de pretutindeni sărbătoresc Dragobetele. În mitologia românească, Dragobete era zeul tinereții, al veseliei dar și al iubirii. Ziua în care românii sărbătoresc Dragobetele coincide cu sărbătoarea Aflării Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Totuși, această sărbătoare este puternic înrădăcinată în cultura română. Dragobetele este un personaj transmis din generație în generație de la vechii daci, transformat mai apoi într-un protector al tinerilor și patron al iubirii.
Unele legende populare spun că Dragobetele este chiar fiul babei Dochia, un tânăr chipeș și iubăreț care obișnuia să seducă toate femeile care îi ieșeau în cale. Totuși, în zilele noastre, Dragobetele reprezintă pentru români simbolul suprem al dragostei autohtone. Celebrarea Dragobetelui se bucura de o simbolistică aparte, extrem de bogată și interesantă. Acesta reprezintă atât începutul, cât și sfârșitul, începerea unui nou anotimp, moment în care natura începe să prindă viață, dar și sfârșitul desfrâurilor lumești deoarece începe Postul Sfânt al Paștelui. În vremurile de demult dar și în unele zone din prezent, de Dragobete tinerii îmbrăcați în haine frumoase obișnuiau să se adune în păduri și să culeagă buchete cu primele flori ale primăverii. Culesul floilor se făcea cu voie bună dar și cu cântece și un fel de joc numit zburătorit.
Foto: hunedoaraplus.ro
Turist prin Romania | 58
Turist prin Romania | 59
La ora prânzului fetele obișnuiau să fugă către sat în timp ce băieții le fugăreau în încercarea lor de a le prinde și de a le săruta. Dacă băiatul era drag fetei, aceasta se lasă prinsă și sărutată. Semnificația sărutului era un echivalent al logodnei și al înfiripării iubirii dintre cei doi. Seara, logodna se anunța în cadrul comunității satului și a membrilor celor două familii. Participanții la sărbătoare erau considerați binecuvantați în acel an, bucurându-se de toate din belșug, fiind feriți de boli. O superstiție din popor spune că persoanele care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiți să nu poată iubi în acel an. Dacă de Dragobete vremea se prezenta mohorâtă, iar ziua era friguroasă, ploioasă sau ningea, tinerii se adunau într-o casă unde să petreacă, să lege prietenii sau să se țină de jocuri. Tot în această zi, bătrânii din sat se preocupau mai mult decât de obicei de animalele din ogradă. Cei în vârsta credeau că în ziua de Dragobete păsările își aleg perechea pe viață. Tot în această zi, sacrificarea animalelor este interzisă. Acum mult timp, exista obiceiul conform căruia tinerele necăsătorite să strângă zăpada puțină care se mai găsea, numită și “zăpada zânelor”. Apa apărută în urma topirii acestei zăpezi ar fi avut proprietăți magice când venea vorba de iubire, de descântece de iubire, dar și de ritualurile de înfrumusețare. Mai mult, conform datinilor străvechi, această zăpada a apărut în urma surâsului zânelor. Tocmai de aceea fetele obișnuiau să își clătească chipul cu această apă, pentru a deveni la fel de frumoase precum zânele. O superstiție spunea că fetele care nu se întâlneau în această zi cu o persoană de sex masculin nu Turist prin Romania | 60
aveau parte întreg anul de iubire. Mai mult, în unele sate se credea că toate fetele care ajung să atingă un bărbat dintr-un sat învecinat vor fi îndrăgostite tot timpul anului. În unele regiuni din țară se obișnuia ca în această zi să se scoată din pământ rădăcini de spânz pe care oamenii le foloseau pe post de leac pentru vindecarea unor boli. De asemenea, conform tradiției, în această zi bărbatții trebuie să fie în relații cordiale cu toate femeile. În această zi bărbaților nu le era permis să necăjească femeile sau să se certe cu ele. În caz
contrar, aceștia ar fi avut parte de o primăvară plină de ghinion și un an greu. Pentru ca iubirea dintr-un cuplu să rămână vie de-a lungul anului, tinerii trebuie neapărat să se sărute în ziua de Dragobete. Tot în această zi, lucrul capului, țesutul, cusutul și toate treburile grele de pe lângă gospodărie nu sunt permise. Totuși, în această zi este permisă curățenia deoarece se consideră că aceasta este aducătoare de prospețime și de spor. În ziua de Dragobete atât flăcăii, cât și tinerele nu au voie să plângă. Conform tradiției, persoanele care plâng în această zi vor avea parte de necazuri și supărări în lunile care vor urma. În unele regiuni din țară, ajunul de Dragobete este tratat la fel ca și noaptea de Bobotează. Tinerele care doresc să își afle ursitul își pun sub perna busuioc sfințit, sperând că Dragobetele le va ajuta să-și găsească ursitul.
n anul 1953, sub numele de Teatrul Muzical Braşov, este înființată Opera Braşov. De 66 de ani de existenţă Opera Braşov a adus o contribuţie importantă la dezvoltarea vieţii culturale a Braşovului.
Î Este o instituţie de spectacole iar activitățile se concretizează în crearea unui renume atât pe plan naţional, cât şi internaţional, adresându-se unui public cât mai numeros şi divers. Opera Braşov oferă un repertoriu variat, transformând fiecare spectacol într-un eveniment cultural. În pregătirea şi realizarea de manifestări specifice: spectacole, festivaluri, concerte, proiecte şi programe, Opera Braşov urmăreşte valorificarea potenţialului artistic existent, continuarea tradiţiei artistice, stimularea inovaţiei şi creativităţii, afirmarea personalităţii artistice, dar şi promovarea valorilor artistice autohtone în străinătate. Instituţia braşoveană îşi propune creşterea gradului de cultură muzicală prin adoptarea unor programe de educaţie, dar şi oferirea către toate categoriile de public a unui mediu accesibil şi comunicativ. Această misiune a fost urmărită în decursul celor 66 de ani de existenţă de personalităţi artistice marcante ale vieţii culturale româneşti care au condus destinul acestei instituţii: Dinu Niculescu, Norbert Petri, Mauriţiu Vescan, Ilarion IonescuGalaţi, Ilie Stanca, Constantin Gabor, Carmen Dobrescu, Ioan Chirilă, Mircea Oros, David Ohanesian, Dorel Munteanu, Cristian Mihăilescu. În prezent, conducerea instituţiei este asigurată de managerul Ovidiu Mezei. De-a lungul timpului au evoluat pe scena Operei Braşov mari artişti: SOLIŞTI - Virginia Zeani, Nicolae Herlea, Elena Cernei, Ludovic Spiess, David Ohanesian, Eugenia Moldoveanu, Ion Dacian, Octav Enigărescu, Pompei Hărăşteanu, Cleopatra Melidoneanu, Dorin Teodorescu, Nelly Miricioiu, Felicia Filip, Leontina Văduva, Marius Brenciu, Marian Pop,
Turist prin Romania | 62
Maria Diaconu, Liliana Faraon, Carmen Oprişanu, Mihaela Ungureanu-Binder, Daniela Vlădescu, Marcel Roşca, Dorin Mara, Robert Nagy, Călin Brătescu, Theodore Coresi, Sever Barnea, Mihail Munteanu, Boris Materinco, Aurelia Florian etc. SOLIŞTI BALET - Corina Dumitrescu, Bianca Fota, Gigel Ungureanu, Ovidiu Matei Iancu, Cristina Terentiev, Alexei Terentiev, Anatolie Ustinov DIRIJORI - Jean Bobescu, Petre Sbârcea, Cornel Trăilescu, Ilarion Ionescu-Galaţi, Ladislau Roth (Mexic), Corneliu Calistru, Victor Dumănescu, Silviu Panţâru, Jean-Marie Juan (Franţa), Alfonso Saura (Spania), Tiberiu Soare, Adrian Morar, David Crescenzi (Italia), Giuseppe Carannante (Italia), Giuseppe Camerlingo (Italia), Ciprian Teodoraşcu etc. REGIZORI - Jean Rânzescu, Hero Lupescu, George Zaharescu, Dimitrie Tabacaru, Carmen Dobrescu, Cristian Mihăilescu, Anda Tabacaru Hogea, Alice Barb, Matteo Mazzoni SCENOGRAFI - Nicolae Holbea, Gheorghe Codrea, Horia Popescu, Viorica Petrovici COREGRAFI - Oleg Danovski, Francisc Valkay, Edina Papo, Răzvan Mazilu, Cristina Uţă, Horaţiu Cherecheş Pe scena Operei din Braşov au fost montate peste 100 de titluri de opere, operete muzicaluri şi balete, ceea ce relevă diversitatea şi bogăţia repertoriului abordat. De asemenea, Opera Braşov a participat la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale de unde a cules lauri şi aprecieri ale criticilor de specialitate. Sursa: http://www.opera-brasov.ro