Turist prin Romania
Fii curios, fii turist prin România!
septembrie 2018
Anul III, Nr. 20
700 de ani de istorie ODORHEIU SECUIESC
Casa natală Lucian Blaga Conacu’ Dante rafinament și eleganță
În prag de septembrie Vara aceasta, în amintiri, va fi o colecție impresionantă de imagini superbe, culori și senzații, asezonată cu descoperiri de excepție. Nu mă înțelegeți greșit. Suntem recunoscători universului pentru experiențele și senzațiile trăite dar nu simțim fărâmă de nostalgie. Purtăm în suflet convingerea că astfel de trăiri vom mai experimenta. Viitorul, asta așteaptă: crearea de experiențe. Speranța este de a crea experiențe senzaționale. Ce altă modalitate mai ușoară de a crea experințe unice decât cea de a călători? Am călătorit destul de mult prin țară. Descoperirile la care făceam referire sunt legate de oamenii senzaționali pe care i-am întâlnit și i-am cunoscut. În această vară am călătorit prin Harghita, Covasna, puțin Mureș, puțin Sălaj, puțin Maramureș, puțin Alba, puțin Vâlcea, puțin Sibiu. Cu mâna pe inima spunem și scriem: locuitorii Harghitei sunt model de ospitalitate. Acea ospitalitate în forma ei pură și sinceră. Oamenii aceștia, chiar dacă nu au urmat cursuri de comunicare, cursuri de PR, reușesc să creeze senzația de binevenit pe tot parcursul șederii, reușesc să te facă să revii. Comunicarea dintre tine, turistul care gustă și degustă senzațiile locului, și localnicul care îți asigură masa, cazarea, ghidajul prin zonă, se face la nivel de senzații fine, zâmbete sincere, gesturi delicate și detalii care îți spun că acolo e liniște, e bine, că ești binevenit. Indiferent de treburile pe care le-a avut sau cele care urmează să le facă, îți zâmbește cald, sincer, omenește. Și uite așa, uiți de vacarmul orașului, de chestiunile de rezolvat, te relaxezi, te contopești cu energia
locului. Cât despre casele lor, numite case de oaspeți sau pensiuni, ce să mai spun? Deschiderea, sinceritatea și căldura sufletelor lor se oglindește în curțile dichisite, florile de la ferestre, camerele curate, aerisite și primitoare, interioarele care îți spun, mai modern sau mai rustic, “ești acasă“. Mesele lor îți vorbesc în limba aromelor și culorilor pentru a te sătura, pentru a te cuceri și pentru a mai cere o porție de bogracz, cârnați secuiești sau tradiționala pâine cu cartofi. Bineînțeles, la acest “complot” a participat din plin natura care își etalează nonșalant frumuseșea. Măreția pădurilor, albastrul cerului reflectat în ape, istoria locurilor care te copleșește și te întrebi, unde am fi ca nație fără punctele acestea de reper? Îi salutăm și îi îmbrățișăm pe doamna Armella (Red Lake Inn, Gheorgheni) și familia sa, doamna Ibolya (Gyopar Panzio, Izvoru Mureșului), doamna Suciu (Casa Aura, Izvoru Mureșului), familia Lorincz (Pensiunea Lorincz, Căpâlnița), Anna Streza (Pensiunea Horizont, Odorheiu Secuiesc), Zolly (Pensiunea Sikaszo, Șicasău), Tokes Levente (Casa Levente, Vărșag) și mulți, mulți alții. Impresionați am fost de primirea, ospitalitatea gazdelor de la Pensiunea Romantika, Odorheiu Secuiesc, Bistro Elemozsia, Odorheiu Secuiesc, Pensiunea Barangolo, Lupeni, Pensiunea Mako, Corund. Nu mai aștepta ai un weekend liber, poți eventual să îl extinzi, furând o zi de luni sau de vineri (sau amândouă), ia-ți familia, copiii, prietenii și ... la drum! Fii Turist prin Romania!
3 | Turist prin Romania
Destinații Lacul Oașa Mănăstirea Înălțarea Sfintei Cruci, Malaia Râpa Roșie, Sebeș Casa natală Lucian Blaga, Lancrăm Odorheiu Secuiesc Vaideeni
6 12 28 32 38 54
Recomandări de cazare Conacu’ Dante Pensiunea Romantika
22 44
Evenimente The wine and only festival Târgul de Sfânta Maria Festivalul de bun must Toamna Odobeșteana Backyard Acoustic Season Street Food Festival Cununa Zilele Bucureștiului
2 10 18 21 37 48 53 56
File de istorie Casa natală Lucian Blaga Odorheiu Secuiesc Vaideeni
32 38 54
Unde mâncăm? Bistro Elemozsia
49
Editor TPR Media Promotion SRL turistprinromania@gmail.com Contribuitori Adriana Roman - jurnalist Adrian Satmaru - fotograf/jurnalist foto credit: romantika.ro Elemozsia Radio Oltenia
Design/Fotografie TPR Media Promotion SRL Advertising/Publicitate turistprinromania@gmail.com +40 742 661 713 Publicat de TpR Media Promotion S.R.L., București
Lacul Oașa
Î
ntre două lumi, între două culturi, pe cea mai înaltă șosea din România, pe cursul Sebeșului, mândru se ridică și uimește prin măreție și frumusețe Lacul Oașa. Cum vii dinspre Sebeș, treci prin Petrești, apoi pe lângă lacul Obreja de Căpâlna, jungi la Șugag, intri pe Transalpina și începi și urci vârtos pe Valea Frumoasei către Barajul Oașa.
6 | Turist prin Romania
O minu ingineriei ro deservește cent de la Gâlceag, cavernă, îngrop cu o putere in MW, putere d grupur Fran
- Prin meandrele văii Sebeșului -
O une a omânești ce trala subterană centrală de tip pată în munte, stalată de 150 dată de două ri de tip ncis.
Lacul Oașa, vedere de pe baraj. Foto: Adrian Satmaru
De la Șugag, chiar înainte de Tău Bistra, treci pe lângă Masa Jidovului, apoi drumul șerpuiește în serpentine către Lacul și Barajul Oașa. Șoseaua trece de nenumărate ori când în județul Sibiu, când în județul Alba. Două culturi se împletesc maiestuos într-o singură șosea, pe valea Sebeșului între Munții Șureanu și Munții Cindrel (Cibin, Cândrel sau Sibiu, după cum mai sunt cunoscuți). Drumul devine aproape plan la latitudinea de 1255 de metri. La un moment dat, după o curbă largă, se
Turist prin Romania | 7
Lacul Oașa, vedere spre coada lacului. Foto: Adrian Satmaru
8 | Turist prin Romania
zărește peretele de anrocamente din care este construit barajul. Șoseaua trece peste coronamentul barajului. Pe partea stângă se poate admira măreția văii Sebeșului de la o înălțime de 90 de metri, iar pe partea dreaptă se poate vedea luciul apei ce se sfârșește departe, la orizont, cu cei 2130 de metri ai Vârfului lui Pătru din Munții Șureanu. De pe mijlocul barajului, la coronament, exact pe șosea se pot admira 460 de hectare de luciu de apă ce cumulează 136 de milioane de metri cubi de apă. Lacul a fost finalizat în 1979, iar centrala a fost pusă în funcțiune în anul 1980. Pentru amatorii de pescuit, lacul Oașa este renumit pentru păstrăv, clean și crăiete sau boiștean. Amatorii de drumeții montane au la dispoziție două trasee importante, unul către vârful lui Pătru din Munții Șureanu și al doilea în Munții Cindrel, către Parcul Natural Cindrel. Peisajul are un farmec aparte în toate anotimpurile, vara brazii ce se oglindesc în apa albăstruie colorată de seninul cerului, iarna, albul ce contrastează ireal cu verdele brazilor, iar toamna, peisajul este completat desăvârșit de cel mai vestit pictor al tuturor timpurilor, natura. Indiferent că vii ca turist, pescar, montaniard sau ca simplu trecător este imposibil să nu remarci frumusețea cu care natura și omul au îmbinat deopotrivă utilul cu plăcutul. Pentru cazare în zonă iți putem recomanda Vila Rodica și casa Transalpina din Șugag sau dacă vrei să guști natura și să te bucuri de aerul tare și puternic ozonat al muntelui te poți opri la Perla Mărtiniei. Dacă vrei săți descarci sufletul și să poposești pentru o vreme întru cele bisericești, poți trece pe la Mănăstirea Oașa. Mănăstirea se găsește pe partea dreaptă a lacului, pe drumul ce leagă localitatea Șugag de Luncile Prigoanei. de Adrian Satmaru
Lacul Oașa, vedere spre coada lacului. Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 9
- Sfânta Maria Mică -
C
el mai îndrăgit și popular nume biblic feminin folosit în România este, probabil, Maria. Numele de fată Maria este expresia purității, fiind purtat de mama lui Iisus Hristos. Chiar dacă este poate cel mai popular nume de fată în toate culturile, semnificația numelui nu este una foarte sigură. În interpretarea egipteană, numele Maria ar putea veni de la mry - iubit sau mr - iubire. În interpretarea latină, semnificația numelui Maria este stea de mare. În cea evreiască, semnificația numelui Maria este de mare a amărăciunilor. Numele de fată Maria este de origine ebraică și înseamnă 'copil dorit'. În fiecare an, pe data de 8 septembrie creştinii ortodocşi serbează Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, aşa cum mai este cunoscută în popor sărbătoarea. Este prima mare sărbătoare a noului an bisericesc care începe la 1 septembrie. În cultura populară există tot felul de superstiţii legate de această zi, în funcţie de zonă. Astfel, se spune că nu e voie să se aprindă focul în casă, în preajma acestei sărbători, oricât ar fi de frig, fiindcă aduce ghinion şi boală. Femeile care nu pot avea copii trebuie să se roage pentru dezlegarea pântecelor şi se spune că vor primi pruncul dorit. Şi pentru că Fecioara Maria este protectoarea tuturor mamelor, femeile însărcinate se pot ruga pentru o naştere
uşoară şi un copil sănătos. În fiecare casă trebuie să fie câte o candelă aprinsă pentru alungarea spiritelor rele şi pentru preamărirea Naşterii Fecioarei Maria. Bărbaţii nu au voie să meşterească sau să facă treabă prin gospodărie, iar femeile nu au voie să coasă şi să spele rufe pentru a nu atrage răul asupra lor şi a familiilor lor. Ziua de dinaintea sărbătorii şi ziua de după sărbătoare aduc ghinion celor care lucrează. În unele zone, există chiar superstiţia conform căreia dacă găteşti înainte sau după Sfânta Maria Mică, ţi se varsă oala cu mâncare şi îi arde pe copii. Se mai spune că aceia care nu şi-au adunat plante medicinale, nu trebuie să mai facă acest lucru pentru că acestea îşi pierd puterea tămăduitoare dacă sunt culese după Sfânta Maria Mică. Se împart struguri şi prune de sufletul morţilor, pentru ca acestora să li se ierte păcatele şi să primească şi ei din roadele toamnei pe lumea cealaltă. Maramureşenii cred că toamna va fi urâtă şi cu precipitaţii dacă plouă pe 8 septembrie. Iar dacă înfloresc merii şi perii, înseamnă că toamna va fi plăcută, iar recoltele se vor culege uşor. Semnele din această zi îi ajută pe oameni să facă prognoze despre următorul an agricol. În alte regiuni, oamenii sunt ferm convinşi că vremea se strică de tot după Sfânta Maria Mică, vara devenind o simplă amintire. Păsările călătoare îşi iau zborul către ţinuturi mai calde şi insectele se ascund în pământ.
Turist prin Romania | 11
Mănăstirea Înălța
- Mal
area Sfintei Cruci
laia -
Foto: Adriana Roman
Î
ncepând cu satul Malaia, Valea Lotrului devine un spectacol. Șoseaua lipită de versantul estic al văii lasă să se vadă printre livezi și vii case risipite. Capătul lacului Malaia abia se zărește. Peisajul îți taie răsuflarea. Albastrul lacului ce își schimbă nuanțele în ton cu cele ale cerului se ia la întrecere cu verdele care stăpânește valea. Un petec de apă aflat pe fundul unei căldări verzi pare lacul văzut de pe versanții împăduriți. Vara, când este vreme frumoasă, se văd crestele înzăpezite ale Masivului Șureanu. În acest cadru, unde natura se scaldă în albastrul lacului și în verdele codrilor se află Mănăstirea Înălțarea Sfintei Cruci din Malaia. Mănăstirea Înălțarea Sfintei Cruci se află pe drumul național ce leagă orașele Râmnicu Vâlcea și Sibiu, în comuna Malaia, la altitudinea de aproximativ 700 de metri. Din DN7A, un drum șerpuit, asfaltat te urcă spre platoul unde se ridică semeață mănăstirea. Când am ajuns iarba cosită și uscată fusese ridicată în căpițe. Mirosul acela de fân lăsat la uscat se disipa în căldura verii îndulcită de răcoarea pădurii din apropiere. Ajunși aproape de biserică, privirea se minunează de prezența crucii imense aflată în curtea mănăstirii. Este o construcție semeață, un semn al creștinătății demn de frumusețea locului și de curățenia oamenilor, care ne copleșește și ne inspiră. Gânduri legate de jertfa lui Hristos și despre simbolul reprezentat de Sfânta Cruce ne copleșesc și lăsăm privirea să înconjoare minunata construcție. Cândva element de ocară și de tortură, crucea a devenit obiect de cinstire, prin jertfa lui Iisus. De jur împrejurul mănăstirii munții privesc Sfânta Cruce și cerurile parcă se unesc uimite.
Turist prin Romania | 14
La 12 iunie 2012 a fost pusă piatra de temelie pentru noua biserică a mănăstirii de maici, cu hramurile Înălţarea Sfintei Cruci şi Sfântul Mucenic Ioan Rusul, având binecuvântarea ÎPS Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, împreună cu PS Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Sfintei Arhiepiscopii a Râmnicului. Ansamblul mănăstiresc de la Mălaia cuprinde biserica mare şi un arhondaric zidit pe două nivele, având 25 de chilii. Biserica este zidită în formă de cruce bizantină, cu pridvor deschis, având lungimea de 37 de metri. Planul şi arhitectura mănăstirii au fost realizate de părintele Ioan Comăneci. Pe zidul exterior al mănăstirii sunt pictate icoane care te introduc deja în atmosfera monahală din curtea bisericii. Echipa de constructori formată din locuitorii Mănăstirilor Gruiul Lupului şi Blănoiu a fost coordonată de părintele Ioan Comăneci. Ctitorii mănăstirii au fost preotul Ioan Comăneci, împreună cu familia, iar sponsorul principal a fost domnul Frank Timiş. Interiorul bisericii nu este finalizat, pereții așteptând picturi și icoane care să așeze jertfa lui Iisus spre cinstire. Moaștele sfântului Ioan Rusul se află închise într-o cutie aurită. Viața sfântului poate fi cunoscută, mănăstirea având cărți și broșuri despre viața sfântului. Ioan Rusul s-a născut într-un sat din Rusia, în timpul împărăţiei lui Petru cel Mare. Sfântul a participat ca soldat la războiul împotriva turcilor din 1711. A fost luat prizonier de tătari, a fost vândut unui ofiţer superior turc care era eparh în Procopie (actualul Ürgüp, Capadocia, Turcia). Aga l-a luat cu sine pe Ioan. Foto: Adriana Roman
Turist prin Romania | 15
În timp ce aga se afla în pelerinaj la Mecca, soţia acestuia a pregătit un ospăţ pentru a prăznui şi a se ruga pentru buna întoarcerea agăi acasă. Printre mâncărurile aşezate înaintea oaspeţilor se afla şi un fel de pilaf care îi plăcea foarte mult agăi. Sfântul Ioan a cerut o farfurie plină cu pilaf, spunând că o va trimite la agă, în Mecca. Sfântul a cerut lui Dumnezeu să trimită farfuria cu mâncare stăpânului său, la Mecca. Când aga s-a întors din pelerinaj, a adus şi far-
furia de aramă. Aga a povestit ce i se întâmplase: „În cutare zi, întorcându-mă de la geamia cea mare, am găsit în camera mea pe care o lăsasem încuiată această farfurie plină cu pilaf. Neştiind cum să-mi explic acest lucru ciudat, tot uitându-mă la farfuria cu pilaful cald din care ieşeau aburi, am zărit, cu şi mai mare mirare, numele meu bătut pe marginea farfuriei, aşa cum avem pe toate vasele casei noastre.”.
Foto: Adriana Roman
Turist prin Romania | 16
Foto: Adriana Roman
Sfântul și-a predat sufletul în mâinile Domnului pe 27 mai 1730. A fost îngropat ca un stăpân. Mult truditul trup, cu lumânări şi tămâie, cu atenţie şi evlavie a fost dus la cimitirul creştin. Însă, peste un timp, trupul sfântului a fost găsit intact, neputrezit înmiresmat cu acel parfum dumnezeiesc. Sfintele moaşte au fost duse în biserica Sfântului Gheorghe unde fericitul Ioan
obişnuia să privegheze. După multe peregrinări, moaştele Sfântului Ioan au ajuns pe insula Evvia, în actualul oraş Procopie. Aici s-a ridicat o nouă biserică, în anul 1951, care adăposteşte și astăzi racla cu Sfintele moaşte.
Turist prin Romania | 17
sursa informației doxologia.ro
Mustul - Ambrozia trupului și a sufletului -
A
cum, este vremea mustului, la finalul lui septembrie și începutul lui octombrie. Este prilej de a bea sucul natural de struguri. Profitați, în această perioadă, de beneficiile aduse de câteva pahare de must. Mustul are o mulțime de beneficii asupra organismului. Iată câteva dintre ele:
• Stimulează digestia și combate constipația - este un remediu naturist excelent pentru constipație, fiind folosit deseori ca laxativ. Pe lângă efectul purgativ rapid, mustul stimulează digestia și are și efect diuretic, contribuind la eliminarea toxinelor din organism. • Contribuie la reglarea tranzitului intestinal lent, datorită acidului tartric din struguri, care are rolul de a stimula și îmbunătăți digestia.
Turist prin Romania | 19
• Combate astenia și depresia - potrivit specialiștilor, mustul este cel mai eficient "medicament" contra stărilor astenice sau depresive pe care le poți avea toamna. Bogat în antioxidanți, vitamine și minerale, mustul este un tonic psihic natural. • Are efect anti-îmbătrânire - mustul este bogat în antioxidanți și polifenoli cu rol esențial în menținerea sănătății celulelor și țesuturilor organismului, combătând îmbătrânirea prematură a pielii și a organelor. • Ajută la slăbit - mustul previne îngrășarea și chiar te ajută să scapi de câteva kilograme în plus. Efectele depurative și diuretice ale mustului nu ajută doar la
curățarea organismului de toxine, ci și la reducerea centimetrilor în talie. Iată 3 curiozități interesante și utile despre această băutură: 1 –numele de „must” vine din limba latină „vinum mustum”, care înseamnă „vin tânăr”; 2 probabil ați observat că, atunci când puneți struguri în tească, o mare parte din lichid se scurge de la sine, fără ca strugurii să fie presați. Lichidul scurs din struguri înainte de presare se numește „ravac”; 3 mustul conține mult bor, iar acest detaliu face ca lichidul să contribuie la prevenirea căderilor de calciu.
Turist prin Romania | 20
Conacu’ Dante, Pianu de Jos. Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 22
- eleganță și rafinament -
Conacu’ Dante Turist prin Romania | 23
S
oarele se joacă printre nori și vara, în toată puterea ei, ne copleșește cu temperaturile ei ridicate. Facem o escală pentru câteva zile în zona Sebeșului pentru a ne bucura sufletul și ochii cu
dreapta un gazon perfect îngrijit, ici colo ițindu-se o tufă de tuia, un brad argintiu sau soiuri pitice de plop. Felinarele stau de strajă și așteaptă seara pentru a lumina și crea umbre și colțuri de taină în parcul Conacului Dante. Spațiile generoase ale parcului și aerul care plutește între conac și parc te poartă, deja, într-o lume aristocrată.
Conacu’ Dante, Pianu de Jos, Crama. Foto: Adrian Satmaru
câteva dintre frumusețile oferite cu generozitate de natura plină de suprize și pentru a cunoaște urmele lăsate de istorie. Am vizitat Lancrăm, Sebeș, Alba Iulia, Aiud și împrejurimile acestor locuri încărcate de istorie. Aerul aristocratic al Conacului Dante se simte de la intrare. Porțile generoase din fier forjat cu model discret sunt larg deschise. Aleea pietruită lasă în stânga și în
Alegerea unei camere, atunci când sunt multe libere, devine o sarcină dificilă. Oferta Conacului Dante în materie de cazare este completă. În totalitate sunt șapte camere duble, cu baie individuală. Fiecare cameră, însă, te introduce în altă poveste. Mobilierul clasic cu tente baroce își schimbă nuanțele, decorul îl completează, schimbându-se, astfel, și atmosfera.
Turist prin Romania | 24
Cameră cu baie open space Conacu’ Dante, Pianu de Jos. Foto: Adrian Satmaru
Precum spuneam, ai de ales între camera King superioară, cu pat dublu și vedere către terasă,, camera twin cu balcon, cu două paturi, camera Queen cu vedere spre grădină și pat matrimonial, camera King cu cadă cu hidromasaj și pat matrimonial. O caracteristică a camerelor Conacului Dante este dimensiunea lor. Cea mai mică are 25 mp iar cea mai mare are 40 mp. Camerele spațioase și aerisite măresc nota de eleganță. Băile sunt generoase și ele, spațioase și elegante.
Turist prin Romania | 25
Salon mic dejun Conacu’ Dante, Pianu de Jos. Foto: Adrian Satmaru
La parter, un cochet restaurant este la dispoziția clienților pentru servit micul dejun, cina. Pentru cei mici este un loc de joacă generos. Seara se poate savura un pahar de vin de calitate la un pahar de povești, în crama Conacului Dante. Rafinamentul și bun gustul sunt cuvintele cheie pentru această încăpere dedicată iubitorilor de vin și de povești. Pomeneam la începutul articolului despre
curtea Conacului Dante. Ei bine, un foișor cochet ascunde un grătar și o bucătărie utilată. Dimensiunea curții conacului este, și aceasta, impresionantă. 10.000 mp sunt la dispoziția ta. Din acest motiv, consider că nu este o curte obișnuită ci un parc de toată frumusețea. Plimbările, în acest parc, sunt o invitație la meditație în aer liber, o invitație pentru cuplurile care își doresc momente departe de cotidian.
Turist prin Romania | 26
Ești invitat ca și oaspete al Conacului Dante la drumeții înafara proprietății pe jos sau cu bicicletele puse la dispoziție de gazde și, deoarece cel mai mare teren de golf din România se află la 3 km, Paul Tomiță – Golf Club, te poți iniția în tainele acestui nobil sport sau poți să te perfecționezi. Conacul Dante se află în Pianu de Jos, suficient de aproape de orașe precum Sebeș sau Alba Iulia și iată, aici, o listă cu câteva obiective pe care să le vizitezi, fiind cazat la Conacul Dante: • • • • • • •
Cetatea Alba Carolina Cetatea Aiudului Valea Frumoasei din Sebeș Râpa Roşie Gheţarul de la Scărişoara Cetatea Câlnic Peştera Vânătările Ponorului
La Conacul Dante, excelența este la ea acasă și respiră prin fiecare fir de iarbă, fiecare frunză, fiecare detaliu, dar inima ei sunt gazdele. Primitori și calzi, atenți și binevoitori, proprietarii Conacului Dante își întâmpină oaspeții oferindu-le calitate, stil și eleganță.
Cel mai important lucru în viață este să creezi celor dragi amintiri cât mai frumoase. O vacanță sau o minivacanță fiind cazat la Conacul Dante îți poate asigura calitatea și excelența necesare creării unor amintiri de neuitat, dându-le culoare, stil și eleganță. de Adriana Roman
Turist prin Romania | 27
Râpa
Turist prin Romania | 28
Roșie
Râpa Roșie. Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 29
1
150, anul înființării unuia dintre cele mai importante orașe din Transilvania medievală, anul înființării uneia dintre cele “șapte cetăți” care au dat numele provinciei "Siebenbürgen", anul înfiimțării orașului Sebeș, conform lucrării lui Johannes Tröster "Das alt und neue Teutsche Dacia" apărută în 1666 la Nürnberg. Oraș al turnurilor și fortificațiilor, Sebeșul se remarcă nu doar din punct de vedere istoric ci și din punct de vedere geologic, la doar 4 km de acesta găsindu-se una dintre cele mai interesante formațiuni geologice din România, Rezervația Naturală Râpa Roșie. Întinsă pe 10 hectare, cu înălțimi cuprinse între 50 și 125 de metri, coloanele roșii străpung cerul asemenea unor tuburi gigantice de orgă. Relieful este format prin acțiunea de șiroire a torentelor de pe versantul muntelui, prin dezagregarea argilelor roșii și a nisipurilor cenușii. Șiroirea apelor a săpat cute adânci ce au dat naștere acestor coloane ce se mai numesc și “piramide coafate”. La vaza versantului torenții au creat niște conuri de dejecții care își schimbă forma la ploile mai abundente. Aspectul impresionant este dat de multitudinea de forme create prin șiroire apelor. Astfel, aici se regăsesc tumuri, coloane, obeliscuri, contraforturi și piramide care, împreună cu dezagregarea argilelor roșii conferă versantului un aspect marțian. Râpa Roșie este vizibilă de la depărtare foarte mare, astfel că, mergând pe autostrada Sibiu Orăștie, ea poate fi admirată cale de 7 – 10 km. Pe cuprinsul acestor forme ciudate se regăsesc din punct de vedere floristic specii foarte rare precum stejarul pufos, feriga mediteraneană și garoafa endemică Dianthus serotinus.
Turist prin Romania | 30
Deși este vizibilă de la mare departare, datorită lipsei indicatoarelor către acest monument natural de excepție, vizitarea râpei este destul de anevoioasă. În centrul orașului Sebeș există un indicator ce te îndrumă către Râpa Roșie, apoi la intrarea în zona industrială. După acest ultim indicator, cei care vor să viziteze rezervația trebuie să fie foarte atenți pentru că următorul și ultimul indicator se află pe unul din stâlpii autostrăzii Sibiu Orăștie. Indicatorul se manifestă sub forma unei inscripții cu vopsea roșie care te îndrumă către un drumeag forestier ce merge de-a lungul autostrăzii cale de 3 km. Nu se recomandă intrarea pe acest drum cu mașină cu garda mică la sol, gropile fiind destul de adânci și greu de trecut. De la intrarea pe acest drum forestier, după aproximativ 2 km, drumul se ramifică. Calea corectă de apucat este spre dreapta, în acest fel având în față rezervația naturală. De aici mai există o ramificație in “Y”. Calea corectă este tot spre dreapta. Drumul conduce în fața păduricii de la poalele rezervației unde există loc pentru parcare. În rezervație se intră printr-un tunel de arbuști, apoi poteca urcă piptiș pe coloanele de argilă roșie și nisipuri cenușii. Atenție mare la încălțări pentru că terenul fuge de sub picioare foarte repede, expunerea la accidente fiind foarte ridicată. de Adrian Satmaru
Râpa Roșie. Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 31
Casa natală Lucian Blaga, Lancrăm
Î
n Lancrăm, pe Ulița Veche, se află casa copilăriei poetului și filozofului Lucian Blaga. Lucian Blaga s-a născut în această casă moștenită de părinții săi, Ana şi Izidor Blaga, în 1870, de la "moş Simion" preotul satului şi a fost căminul a nouă copii ai familei Blaga, Lucian fiind mezinul. După moartea tatălui, mama lui Lucian n-a mai putut să se întrețină singură și a fost nevoită să vândă chiar căminul familiei, astfel încât, casa a ajuns în proprietatea unor străini. După 1989, casa natală a lui Lucian Blaga a fost răscumpărată de statul român. La iniţiativa Leliei Rugescu, nepoata lui Lucian Blaga, prin anul 1986 au fost demarate lucrările de restaurare în vederea reconstituirii aspectului casei, cât mai aproape de cel iniţial, întrucât proprietarii au modificat arhitectura interioară şi exterioară a imobilului. Ministerul Culturii a decis să renoveze casa, bazându-se pe “Hronicul și cântecul vârstelor”, operă a marelui scriitor. Lucrările de restaurare au fost finalizate în anul 1998 și s-a organizat un muzeu în memoria poetului, pe tipicul gospodăriilor de la Muzeul Satului din București.
Turist prin Romania | 32
Casa natală Lucian Blaga Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 33
Clădirea păstrează încă vie amintirea familiei Blaga cu cei nouă copii ai săi, oferind o imagine a trecutului prin mobilierul păstrat intact, tablourile și fotografiile de familie expuse, precum și manuscrisele operelor scriitorului. Pot fi admirate piese din mobilierul familiei: un război de ţesut, un cuptor de lut, "perini" şi feţe de masă ţesute în culorii vii, ulcioare şi ştergare. Șura a fost transformată într-o clădire modernă care deţine o mică bibliotecă, o sală pentru diverse activităţi, spaţii de cazare cu toate utilităţile pentru colaboratori şi participanţi la manifestările Centrului Cultural "Lucian Blaga". În casa memorială din Lacrăm sunt ex-
ponate fotografii, documente și manuscrise mutate aici de la Muzeul Literaturii Române din Capitală. În rest, portretele, scrisorile, mobila și celelalte obiecte de etnografie reprezintă donații ale sătenilor sau ale unor descendenți ai familiei Blaga, ale unor persoane importante din lumea literară sau donații ale Fundației Culturale „Lucian Blaga” din Sebeș. În Casa memorială Lucian Blaga din Lacrăm se organizează expoziții temporare. Acestea sunt puse în scenă, de obicei, cu prilejul Festivalul Internațional „Lucian Blaga”, ocazie cu care scriitorul este omagiat în locul său natal.
Curtea interioară Casa natală Lucian Blaga Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 34
Universul în care poetul și-a trăit copilăria este descris chiar de el cel mai bine în “Hronicul și cântecul vârstelor”, iar autoritățile au încercat să redea cât mai exact acea atmosferă. „Trepte de piatră, cizelate de pași și netezite de ploi, suiau din curte în casă. Alături era gârliciul, pe unde coboram în pivniță, pe lespezi sub care forfotea umedă și cu miros pătrunzător o enormă prăsilă de broaște râioase (… ). Între casă și șură se înghesuia, pitită, bucătăria de vară, străjuită de un dud cu frunza deasă, sub care vara luam masa, învăluiți de cântecul puterilor păsărești”.
Înscrisuri originale Foto: Adrian Satmaru
Locurile unde a studiat Lucian Blaga Foto: Adrian Satmaru
Bucătăria casei natale Lucian Blaga Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 35
Pentru serile de toamnă “Amy pleacă în luna de miere” are un umor nestăpânit, cu răsturnări de situație, personaje haioase și o intrigă interesantă: Amy, protagonista romanului, pleacă la Roma, în luna de miere. Ce este haios, din start, este că Amy pleacă în luna de miere fără niciun soț. Roma este orașul în care nimeni nu pare s-o lase în pace. Că este vorba de oaspeții obișnuiți ai hotelului sau de celebrități disperate, biata fată nu are timp să-și plângă soarta, deoarece în permanență este “târâtă” prin magazine, la premiere de film sau pe la picnicuri intime? Dar, până la urmă, ce s-a întâmplat cu mirele și … este, oare, posibil ca o vedetă să se îndrăgostească de fata tristă ce i-a ieșit în cale?
O poveste de iubire despre doi oameni care se regăsesc atunci când lumea se prăbușește iar toți cei dragi îi părăsesc. “Un atlas al dorințelor zadarnice” a fost publicat în șaisprezece țări. Pe scurt, Amulya Babu a înființat o fabrică în Songarh, un târg liniștit aflat aproape de locul unei cetăți ăstrăvechi înghițită de junglă. Sub acoperisul casei visurilor lui se vor împleti sau despărți destinele a trei generații, în grădina luxuriantă se vor înfiripa iubiri și se vor frânge inimi, iar zidurile groase se vor dovedi neputiincioase în fața istoriei. Romanul descrie o lume marcată de schimbări dramatice pe scena politică egipteană, iar tonul romanului, publicat în 1966, este unul de poveste, uneori absurdă, alteori profund serioasă, emoționantă, iar dilemele umane și artistice ale protagoniștilor sunt, dincolo de spațiu sau context, cele ale timpurilor moderne. Un cerc de prieteni se strâng în fiecare seară pe un bac de pe Nil, pentru a fuma hașiș și a discuta despre artă și absurdul existenței. Tihna petrecerilor e tulburată atunci când o tânără ziaristă vine să studieze micul grup, cu o seriozitate ce le pune sub semnul întrebării plăcerile. Prezența ei dă naștere unei dispute înverșunate pe tema sensului vieții, a datoriei, a moralității și a dragostei. Mahfuz abordează o multitudine de stiluri în acest microroman, de la lirismul romantic la ironia acidă, cu aluzii la Egiptul antic și istoria clasică, a căror grandoare pune în evidență, prin contrast, sentimentul de dezrădăcinare și pierdere în derizoriu cu care se confruntă intelectualul sofisticat și cosmopolit egiptean al vremii.
Turist prin Romania | 36
Odorheiu
- 700 de ani
Oraşul Odorheiu Secuiesc este situat la marginea sud-estică a Transilvaniei, de-a lungul celor două maluri ale cursului superior al Râului Târnava Mare, la o altitudine de 477 de metri. Oraşul, vechi de aproape 700 de ani, a fost denumit de-a lungul timpului în mai multe feluri: Atena Secuiască, Areopolis, oraşul-mamă al Secuimii, deoarece aici a funcţionat Curtea Supremă Secuiască, care se ocupa de cazurile juridice din întregul Ţinut Secuiesc.
u Secuiesc
i de istorie -
Odorheiu Secuiesc, Centru Foto: Adrian Satmaru
Oraşul Odorheiu Secuiesc, capitala fostului comitat Odorhei, cu aproximativ 33.000 de locuitori, este al doilea cel mai populat municipiu din judeţul Harghita şi, de asemenea, este un important centru economic şi cultural al Ţinutului Secuiesc. Viaţa culturală și spirituală a oraşului a fost influenţată de călugării stabiliţi aici în Evul Mediu, dar şi aşezării oraşului la graniţa dintre regiunile catolice şi cele protestante. Economia orașului a fost determinată timp de mai bine de 300 de ani de viaţa negustorească şi de cea a breslelor, datorită poziţiei centrale în regiune. Aspectul din prezent al orașului, mai ales în zona centrală, se datorează breslelor care în secolul al XVIII-lea, perioada acestora de dezvoltare, au construit clădirile în stil
baroc: Biserica franciscanilor, vechiul Colegiu reformat, Biserica reformată, Biserica parohială de pe muntele Sfântul Nicolae. Baczkamadarasi Kis Gergely, la sfârşitul secolului XVIII-lea, sprijină educaţia muzicală, organizează un cor în incinta Colegiului reformat, iar Szigethi Gyula Mihály iniţiază mişcarea de activitate teatrală. Viaţa ştiinţifică ia avânt şi sosesc primii actori ai trupelor de teatru ambulant. Strada Kossuth, Piaţa Centrală, Strada Bethlen şi micile străzi dimprejur cu magazinele şi casele construite în diferite stiluri, clădirile clericale şi publice evocă atmosfera ultimelor decenii ale secolului al XIXlea, perioada compromisului austro-ungar.
Odorheiu Secuiesc, Primăria Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 40
Reorganizarea administrativă din 1968 aduce orașului Odorheiu Secuiesc rangul de municipiu. La începutul anilor 1970 este organizat pentru prima dată Festivalul de Muzică Populară şi Dans Popular Szejke, însoţit de o defilare spectaculoasă stradală, festival existent şi astăzi, Festivalul de Muzică Estivală Siculus, care a revigorat viaţa muzicii uşoare maghiare din România şi care a fost interzis până la urmă. De asemenea, în această perioadă începe mişcarea de dans popular, numită táncház, iar trupa de teatru amator din oraş ajunge la statutul de teatru popular în anul 1977. În timp, Odorheiu Secuiesc șia asumat îndeplinirea unui rol economic, social şi cultural definitoriu în regiune. În ultimele decenii, Odorheiu Secuiesc şi-a păstrat şi şi-a consolidat aspectul de oraş al şcolilor, sprijinindu-se pe valorile tradiţionale şi înfiinţând instituţiile culturale şi educaţionale, astăzi constituind unul dintre centrele spirituale ale maghiarilor din România. (sursa informației: odorheiturism.ro)
Odorheiu Secuiesc, Statuia lui Orban Balazs Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 41
Odorheiu Secuiesc, Piața Centrală Foto: Adrian Satmaru
Odorheiu Secuiesc, Biserica și Mănăstirea franciscană Foto: Adrian Satmaru
Iată ce obiective recomandăm pentru a fi vizitate în Odorheiu Secuiesc: • Piaţa Centrală • Capela romano-catolică (sec. XIII-XVI) • Biserica iezuiților (sec. XVII-XVIII) • Parcul Mini Transilvania • Cetatea „Székely Támadt” (sec. al XVI-lea) • Clădirea Primăriei • Muzeul Apei Minerale de la Szejke • Izvorul de apă minerală la Băile Szejke • Mormântul lui Orbán Balázs – Porţile secuieşti la Băile Szejke • Fostul sediu al comitatului Odorhei (1896) • Cimitirul Eroilor Români din cele două războaie mondiale, • Statuia din bronz a lui Balázs Orbán • Colina Budvár • Calvarul Secuiesc
Turist prin Romania | 43
Pensiunea Romantika - Odorheiu Secuiesc -
Curtea interioară Pensiunea Romantika, Odorheiu Secuiesc. Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 44
V
ara aceasta ne-a oferit experiența descoperirii unor orașe impresionante. Odorheiu Secuiesc, oraș situat la marginea sud-estică a Transilvaniei, de-a lungul celor două maluri ale cursului superior al râului Târnava Mare este unul dintre orașele pe care le-am cunoscut îndeaproape. Odorheiu Secuiesc a fost denumit de-a lungul timpului în mai multe feluri: Atena Secuiască, Areopolis, oraşul-mamă al secuilor. Având o istorie absolut fascinantă, despre care vom spilcui în articolele ce vor urma, Odorheiu Secuiesc este considerat unul dintre centrele spirituale ale maghiarilor din România sprijinindu-se pe valori
tradiţionale, culturale şi educaţionale. Trecutul orașului se concentrează în centrul oraşului. Clădirile cu caracter de opere de arhitectură, monumentele Odorheiului Secuiesc se aglomerează în Piața Centrală. Construită în stil eclectic, după proiectele arhitectului constructor Ottó Stehlo, clădirea Primăriei se prezintă ca unul dintre reperele arhitecturale ale orașului. Statuia din bronz a lui Balázs Orbán, ilustrul revoluţionar, istoric, etnograf şi politician, denumit “cel mai mare secui”, se află, de asemenea, în Piaţa Centrală. Șederea noastră în Odorheiu Secuiesc, timp în care am descoperit istoria locului, s-a datorat și ospitalității Pensiunii Romantika, aflată la aproximativ 2 kilometri de centrul orașului, pe drumul spre Miercurea Ciuc.
Bar Pensiunea Romantika, Odorheiu Secuiesc. Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 45
Pensiunea Romatika oferă turiștilor tot confortul necesar pentru a explora orașul și împrejurimile sale. Pensiunea are 23 camere și poate caza până la 60 persoane, are restaurant, bar, grădină de vară, sală de conferinţă, baie în fiecare cameră, cablu TV, internet wireless, parcare păzită. Camerele pensiunii inspiră căldura de care ai nevoie atunci când acasă este departe de casa ta. Culorile dominante ale mobilierului și accesoriilor din camere sunt crem și ocru. Inspiră liniște și relaxare. Astfel, oboseala călătoriei rămâne la ușa Pensiunii Romantika. Camerele sunt spațioase, luminoase, aerisite și curate. În camera noastră, o canapea și o măsuță de cafea ne-a dat posibilitatea de a ne organiza un mic birou ambulant. În restaurantul pensiunii atmosfera plăcută este asigurată de decorul rustic. Aici se servesc specialități internaționale, maghiare și transilvănene. Restaurantul Romantika este o locație cu o tradiție de mai mult de 10 ani. Bucătarii restaurantului au dovedit că pot servi orice fel de preparate, din bucătăria internațională sau tradițională, fiind pe gustul și cerințele clienților. Chelnerii sunt profesioniști și amabili. Astfel, în timp, clienții au devenit fideli restaurantului pensiunii Romantika.
Imagine din cameră Foto: romantika.ro
Imagine din cameră Foto: romantika.ro
Imagine din cameră Foto: romantika.ro
Turist prin Romania | 46
Restaurantul are și o sală de conferințe de 50 de persoane dotată cu aer condiționat și echipamente necesare unei expuneri: xerox, fax, microfon, flip-chart, pânză de proiectie, videoproiector și internet. Sala este iluminată natural. Se pot servi mese tip bar suedez, iar în pauze se pot servi gustări reci, prăjituri, sărățele, cafele și băuturi răcoritoare. Pentru un număr mai mic de participanți, până la 16 persoane, restaurantul pune la dispoziție sala de protocol. Toate acestea sunt la dispoziția oamenilor de afaceri pentru organizarea unor întâlniri, prezentări de servicii sau produse sau întruniri organizate. Grădina de vară a Pensiunii Romantika este locul ideal pentru întâlniri liniștite sau garden-party-uri. Este oaza verde a pensiunii unde se pot servi specialități de cafea, înghețată, prăjituri, băuturi răcoritoare, cocktail-uri, dar și friptură la grătar. Este locul ideal din Odorheiu Secuiesc unde o seară călduroasă de august poate deveni o seară de neuitat. Ne-am odihnit și relaxat la Pensiunea Romantika și recomandăm tuturor această pensiune. Ospitalitatea, profesionalismul și căldura cu care am fost tratați îi recomandă. de Adriana Roman Restaurant Foto: Adrian Satmaru
Turist prin Romania | 47
- Odorheiu Secuiesc -
Turist prin Romania | 49
A
fost denumit de-a lungul timpului în mai multe feluri: Atena Secuiască, Areopolis, oraşul-mamă al secuilor și are aproape 700 de ani. Este al doilea cel mai populat municipiu din judeţul Harghita şi este un important centru economic şi cultural al Ţinutului Secuiesc. Odorheiu Secuiesc este un alt oraș transilvănean care a început să ne spună povestea sa încărcată de istorie, cultură și tradiție. Aceasta este una din filele de poveste din Odorhei. Venind de la Gheorgheni, pe lângă lacul
Zetea, aerul de munte m-a făcut să mă gândesc invariabil la mâncare. Știind că ajung la Odorhei mi-am promis să mă opresc să mănânc ceva specific zonei. Cu gândul la preparatele secuiești am continuat către centrul orașului, dar m-am oprit repede pentru că mi-a atras atenția o clădire pe partea dreaptă, Elemozsia Bistro. Ceva „îmi făcea cu ochiul” și mă atrăgea să mă opresc. Ulterior, s-a dovedit că am făcut cea mai bună alegere. Clădirea este chiar pe colț, foarte vizibilă și bine întreținută. O terasă și un loc mai mult decât darnic în interior. De cum am intrat, mirosul îmbietor al burgerilor mi-a dictat comanda.
Burger Foto: Elemozsia
Turist prin Romania | 50
Interior Bistro Elemozsia Foto: Adrian Satmaru
Interiorul bistroului Elemozsia este modern iar amenajarea acestuia se vede că a fost făcută de oameni profesioniști, serioși. Atmosfera este plăcută, culorile puternice ale mobilierului completează tonurile mai stinse ale pereților și ale pardoselei. Totul este unitar, coerent. Nimic nu pare în plus sau în minus. Încet, încet aflu povestea frumoasă a acestui loc. Pentru prima oară, denumirea de Elemózsia a apărut în 2016, când Jakab Mozes, absolvent al școlii de bucătari „Gundel Karoly” din Budapesta a avut idea de a deschide o afacere prin prepararea de
burgeri după rețetă proprie și vânzarea acestora prin intermediul unui Food truck. Așa a luat naștere Elemozsia Food Truck. Denumirea vine de la numele de alint al acestuia „Mózsi” și de la tradiționalul „elemózsia”, care în limba maghiară înseamnă hrană. Principalele atuuri ale burgerilor lui Mózsi au fost și sunt rețeta proprie și prospețimea, la care se adaugă calitatea ingredientelor și servirea. Chiflele burgerilor sunt făcute după rețetă proprie, iar carnea este preparată după o rețetă autentică ce aparține aceluiași Jakab Mozes.
Turist prin Romania | 51
Iarna fiind foarte greu cu deplasarea și asigurarea condițiilor necesare pentru vânzarea dintr-un food truck a dus la apariția unui Bistro, de sine stătător. Astfel, a luat naștere, în Odorheiu Secuiesc, Bistro Elemozsia, spre încântarea culinară a localnicilor și a turiștilor care-i trec pragul. Bistro Elemozsia este exact ceea ce ai nevoie atunci când ai chef de o cafea și o gustare sau ai chef un pahar de vin și un super burger alături. Pentru cei care trec pragul Bistroului Elemozsia este bine de știut că aici se mai pot servi și 5 feluri de pizza, paste sau alte preparate, toate gătite în așa fel încât să te facă să revii. Bistro Elemozsia este locul în care meniul și decorul sunt prietenoase. Bistro Elemozsia este locul în care te oprești cu un prieten la un pahar de conversație sau cu gașca la depănat amintiri. Dacă treceți prin Odorheiu Secuiesc sau orașul vă este gazdă pentru câteva zile, un popas la Bistro Elemozsia este obligatoriu. Calitatea burgerilor, ospitalitatea și servirea recomandă Elemozsia. de Adrian Satmaru Burger Foto: Elemozsia
Turist prin Romania | 52
Vaideeni - județul Vâlcea • • se află la miazăzi de munții
Căpățânii, în frumoasa depresiune a Horezului, de o parte și de alta a râului Luncavăț.
• • Teritoriul muntos al comunei este străbătut de râuri, uneori revărsându-se năvalnic din munții Căpățânii: Luncavățul, Cerna, Recea și Marița • • prima atestare documentară datează din secolul •
al XVI-lea, din timpul lui
Radu cel Mare. • în Hrisovul lui Radu cel Mare se consemnează că locuitorii din Vai de Ei “au
fost stăpâni netulburați de nimeni din moși strămoși pe aceste meleaguri”. • • începând cu secolul al XVII-lea se instalează în nordul așezării români din
Transilvania. • • satul Vai de Ei a supraviețuit până în secolul
al XIX-lea, când a primit și numele
de Vaideeni. • • toponimia, numelui de Vaideeni își are originea în numele satului Vai • • •
de Ei sau
Vaidei din comuna Romoș, județul Hunedoara. • anual, în Vaideeni, se desfășoară un festival cu tradiţie, un festival al crescătorilor de animale, ,,Învârtita Dorului”. • ,,Învârtita Dorului” a ajuns, în anul 2018, la cea de-a 50-a ediţie, o ediţie jubiliară, desfășurat în perioada 23-24 iunie. • coordonatoarea programului festivalului a fost doamna Silvia Macrea, directoarea Centrului Cultural „Junii Sibiului”.
• • „vedetele” festivalului au fost portului popular și tradițiile locului, strâns legate de oierit
Turist prin Romania | 54
Învârtitta dorului Foto: Radio Oltenia