Revista Turist prin Romania Nr. 23

Turist prin Romania Fii curios, fii turist prin România!

anul IV nr. 23(1) - decembrie 2018

Editor TPR Media Promotion SRL turistprinromania@gmail.com

Contribuitori Adriana Roman - jurnalist Adrian Satmaru - fotograf/jurnalist historia.ro foto credit: Kiki Vasilescu pxhere.com Perla Mărtiniei Adriana Roman

Design/Fotografie TPR Media Promotion SRL

Advertising/Publicitate turistprinromania@gmail.com +40 742 661 713 Publicat de TpR Media Promotion S.R.L., București Coperta I foto credit Adrian Satmaru Cuprins foto credit pxhere.com

Responsabilitatea pentru articolele publicate revine autorilor.

Preluarea de texte și imagini din această publicație sau de pe siteul turistprinromania.com se poate face numai cu acordul prealabil al editorului.

Pe străzile Bucureștiului sunt instalate ornamentele și beculețele care vor lumina orașul în perioada sărbătorilor de iarnă. Instalarea decorațiunilor și pregătirile pentru târgurile de Crăciun sunt gata.

Spiritul sărbătorilor a cuprins capitala.

Anul acesta este unul cu totul special. Sărbătorim pe 1 Decembrie 100 de ani de la Marea Unire.

Centenarul Marii Uniri 1 decembrie 2018 este ziua în care celebrăm 100 de ani de la unirea provinciilor românești, Basarabia, Bucovina și Transilvania într-o Românie Mare, unire la care românii au râvnit de secole.

Cu ocazia Zilei Naționale a României și a sărbătorii creștine de Sfântul Andrei, românii se bucură de minivacanța de 1 Decembrie.

Sibiu, primul oraș din România decorat de Crăciun, a dat startul sezonului de iarnă. Târgul de Crăciun din Piața Mare s-a deschis din 16 noiembrie și așteaptă vizitatori până în 3 ianuarie. Centrul orașului, frumos decorat în lumini vesele, a fost cuprins de magia sărbătorilor. Ajuns la cea de-a 12-a ediție, Târgul de Crăciun găzduiește 100 expozanți din țară și străinătate, atelierele lui Moș Crăciun pentru copii, dar și un patinoar în aer liber.

Târgul de Crăciun de la Cluj-Napoca a deschis porțile în data de 23 noiembrie, iar organizatorii au transformat orașul într-un sunet al muzicii, prin concertele programate. Veselie și bună dispoziție va fi și în inima Olteniei, alături de Gașca Zurli. La Craiova, tot din 23 noiembrie, Piața Mihai Viteazul este cuprinsă de magia Crăciunului. La Brașov, turiștii sunt așteptați la Târgul de Crăciun din Piața Sfatului începând cu data de 1 Decembrie. La căsuțele decorate de sărbătoare, turiștii

Editorial sunt întâmpinați cu produse de artizanat. În aceeași zi se dat startul distracției și la Timișoara, în Piața Victoriei și Piața Libertății. Și în alte orașe din țară, autoritățile au pregătit iluminatul festiv.

Luminițele de Crăciun de la ClujNapoca s-au aprins pe 1 Decembrie. La Bârlad, decorațiunile luminoase au fost aprinse de Ziua Națională a României.

S-a deschis și Târgul de Crăciun din București, în Piața Constituției. Principala atracție este bradul de Crăciun. Acesta este ornat cu 4.000 de globulețe.

Este o atmosferă de Crăciun tradițional oferită de peste 100 de căsuțe cu produse de sezon și preparate românești. Căsuța lui Moș Crăciun nu lipsește nici anul acesta. O altă atracție a Târgului de Crăciun București este patinoarul, dar și un carusel pentru copii și alte decorațiuni specifice sărbătorilor de iarnă.

Alte evenimente legate de sărbătorile de iarnă sunt: în perioada 26 noiembrie – 24 decembrie, la Mall ParkLake este Târgul de cadouri și delicii de Crăciun, locul de unde se pot achiziționa daruri numai bune de pus sub brad. ,,Povestea de Crăciun” a început din 29 noiembrie în incinta Operei Comice pentru Copii, pe tărâmul distracției cu oameni de zăpadă, Moș Crăciun și spiriduși, și se încheie în 15 ianuarie.

Bucură-te de sărbătorile de iarnă, de familie și prieteni, bucură-te de miracolul iernii! de Adriana Roman

Turist prin Romania | 3

cuprins Turist prin Romania | 4

Destinații Mausoleul de la Mateiaș Cetatea Alba Carolina Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” Huda lui Papară În loc de încheiere, ... va urma

10 16 36 40 50

Evenimente Concert de Crăciun Unim trăirea, trăim unirea Cadouri de Crăciun Am venit să colindăm “Florile Dalbe” Christmas Magic, colinde americane Târguri de Crăciun Bucharest art film Festival Târgul de Crăciun București

2 14 35 37 45 46 63 64

File de istorie 1 decembrie 1918 Mausoleul de la Mateiaș Cetatea Alba Carolina Schimbul de gardă Colinde strămoșești

6 10 16 32 38

Ce și unde mâncăm și bem?

Restaurant La Conac Cafeneaua Framm’s Vinuri recomandate pentru mesele de Crăciun

22 28 48

Turist prin Romania | 5

1 decembrie 1918

România, copleșită numeric și material de forța armatelor germano-austro-ungare, cu două treimi din teritoriu ocupate, intrată în Marele Război în august 1916, alături de Antanta (Franța, Anglia și Rusia) care făgăduise realizarea idealului românesc de unitate națională, măcar în ceea ce Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș, Bucovina, va fi nevoită să încheie umilitorul Tratat de Pace de la București (7 mai 1918), din fericire niciodată ratificat de Regele Ferdinand I. Constantin Argetoianu spunea: „Prin modul cum a influențat în 1916 intrarea României în război și, din nou, în 1918, când aproape numai mulțumită ei Ferdinand nu a ratificat dezas-

truoasa pace de la București, regina s-a așezat ca ctitoriță a României întregite și ca una din cele mai mari figuri ale istoriei noastre naționale”.

Popoarele asuprite din milenarul Imperiu Habsburgic, rebotezat din 1867 Austro-Ungaria, în contextul prăbușirii economico- militare a Puterilor Centrale, declanșează acțiuni de eliberare și de constituire a unor noi state naționale.

Astfel, pe 28 octombrie, după mari manifestații populare, se proclamă statul independent Cehia.

Două zile mai târziu, exemplul cehilor este urmat de slovaci, care se unesc cu cehii, formând un nou stat, Cehoslovacia.

Reprezentanții popoarelor sud-slave pun bazele unei federații ce va lua oficial ființă pe 1 decembrie, în aceeași zi cu Marea Adunare Națională de la Alba Iulia: Iugoslavia. Pe 16 octombrie, marele om politic polonez Józef Piłsudski proclama „existența statului polonez independent“. Cele două „nuclee dure” ale Dublei Monarhii își oficializează și ele divorțul prin proclamarea Republicii Austria (12 noiembrie) și a Republicii Ungaria (16 noiembrie). Imperiul încetase să existe de facto și reprezentanții românilor nu aveau decât să ia act de această nouă realitate și să acționeze în consecință.La 18 octombrie 1918, Vaida-Voevod este împuternicit de Partidul

Național Român să declare în Parlamentul de la Budapesta celebrele cuvinte ce aveau să declanșeze furia deputaților maghiari, gata să-l linșeze: „Națiunea română așteaptă și pretinde, după multe suferințe de veacuri, afirmarea și valorizarea drepturilor ei nestrămutate și inalienabile la deplina viață națională”.

La 31 octombrie, Partidul Național Român și Partidul Social- Democrat constituie la Arad, Consiliul Național Român Central, „ca unicul for care reprezintă voința poporului român”. Pe întreg teritoriul Ardealului se formează consilii naționale regionale și gărzi naționale.

Guvernul ungar a încercat să oprească secesiunea românilor prin trimiterea lui Oszkár Jászi, ministrul naționalităților, la Arad, pentru tratative cu fruntașii transilvăneni. Acestor negocieri le-a pus capăt sec Iuliu Maniu, la 14 noiembrie afirmând: „Noi vrem separarea deplină de Ungaria”.

Consiliul Național Român a hotărât convocarea Marii Adunări Naționale și alegerea delegaților reprezentativi. Alegerea Albei Iulia, ca loc de desfășurare a Marii Adunări Naționale, se impunea de la sine. Alba Iulia fusese orașul triumfalei intrări a lui Mihai Viteazul în „ziua tuturor sfinților” din noiembrie 1599, fusese de asemenea, orașul înfricoșătorului martiriu al lui Horea și Cloșca, sfârtecați pe roată în februarie 1785.

Era deci locul care îngemăna cel mai bine bucuria cu suferința, uralele de entuziasm cu strigătele de durere ale unui întreg popor.

A fost dat publicității și manifestul-protest intitulat „Către popoarele lumii”, act acuzator la adresa politicii duse de guvernul maghiar, dar și un apel patetic la respectarea drepturilor românilor din Ardeal: „Din ceasul acesta, oricum ar decide puterile lumii, națiunea română este hotărâtă a pieri mai bine decât a suferi mai departe sclavia și atârnarea”.

Pe lângă cei 1.228 de delegați oficiali din toate zonele Transilvaniei, învestiți cu așa-numitele credenționale, un fel de împuterniciri care le permiteau să participe în mod direct la dezbaterile din Sala Unirii și să voteze, peste 100.000 de români, mai cu seamă din zonele limitrofe, au umplut Platoul Românilor, de lângă Alba Iulia, locul unde avea să se desfășoare, de fapt, conclavul romanității ardelene. Siguranța delegaților și a adunării era asigurată de trei cordoane de avan-

Turist prin Romania | 8

posturi prin care nu se putea trece decât în grupuri compacte sau cu legitimații speciale.

Mobilizarea maselor se făcuse, evident, în primul rând prin viu grai, dar și prin presa românească a vremii: „Veniți cu toții la Marea Adunare Națională care se va ține la 1 decembrie în Bălgradul lui Mihai Viteazul. Veniți cu miile și cu zecile de mii! Lăsați pe o zi grijile voastre acasă, căci în această zi vom pune temelia unui viitor bun și fericit pentru întreg neamul nostru românesc”. Înaintea datei de 1 decembrie, toate drumurile și trenurile erau pline de însuflețiții români care veneau la cea mai mare sărbătoare a neamului lor.

Trenurile, după cum relatează documentele vremii, erau împodobite cu mlădițe verzi de brad și cu drapele naționale.

Pe întreg parcursul drumului spre Alba Iulia nu conteneau chiotele de bucurie și cântecele patriotice: „Deșteaptă-te, române“, „Treceți batalioane române Carpații“, „Ardealul ne cheamă“, „Hora Unirii“ etc.

Atmosfera tensionată de emoție a acelor zile este surprinsă în mărturiile unor participanți la marele eveniment: „Pe două părți a șoselei care urca din orașul Alba Iulia în Cetate, apoi pe baza zidurilor Cetății, erau înșirați, la câte 20-30 de pași, gardiști din gărzile românești din Munții Apuseni. Moți tineri, voinici, toți în haină de panură albă, cu căciuli negre. Pe umeri, arma.

Lângă poarta Cetății, în care mai e și azi o celulă în care a fost închis Horea, patru gardiști, ca patru statui, strănepoții celor frânți pe roată – acum victorioși. Și ca aspect – dar mai ales ca semnificație – era o priveliște splendidă, șirul de ostași-țărani, stăpânind Cetatea dușmană cucerită” (Ionel Sava, participant la 1 decembrie 1918).

Pe străzile orașului Alba Iulia nu era de mirare să te ciocnești de cele mai importante figuri ale politicii transilvănene: Maniu, Vaida-Voevod, Octavian Goga, Pop de Băsești, Cicio-Pop, Petru Groza.

Venerabilul Gheorghe Pop de Băsești (18351919) va deschide lucrările Marelui Sfat Național cu memorabilele cuvinte: „Acum slobozește, Doamne, pe robul tău, căci ochii mei văzură mântuirea neamului românesc”.

I s-a dat apoi cuvântul lui Vasile Goldiș care a citit „Expunerea istorică de motive“. După ce a făcut un aspru rechizitoriu monarhiei habsburgice – „Veacuri de-a rândul poporul românesc, adevăratul și legitimul proprietar al pământului, ce fusese odată Dacia Romană, a fost străin și sclav pe pământul său strămoșesc” – Goldiș a propus: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Ţara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți, la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, decretează Unirea acelor români și a tuturor teritoriilor legate de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre”. În continuare, hotărârea formula un șir de prevederi destinate să asigure individualitatea acestor

teritorii în faza de tranziție spre desăvârșirea instituțională, precum și alte cerințe, absolut indispensabile funcționării unui stat cu adevărat democratic: votul obștesc, egal, direct și secret pentru toți cetățenii indiferent de sex, de peste 21 de ani, reforma agrară, drepturi pentru muncitori etc. Nu fără ezitări, hotărârea a fost adoptată în unanimitate: „Hotărârea de la Alba Iulia apare ca o sinteză între programul național și cel social și o sinteză între unirea necondiționată și unirea condiționată.” (Florin Constantiniu). Până la unirea definitivă a fost înființat un Consiliu Dirigent în frunte cu Iuliu Maniu, menit să gestioneze afacerile Transilvaniei. O delegație în frunte cu Vasile Goldiș, Vaida-Voevod și episcopii Miron Cristea și Iuliu Hossu a fost însărcinată să prezinte actul Unirii la București, Regelui Ferdinand.

Zece zile mai târziu, pe 11 decembrie 1918, Regele Ferdinand I semna Decretul Regal nr. 3631, care stipula la articolul 1, unirea cu România a „ținuturilor cuprinse în Hotărârea Adunării Naționale din Alba Iulia de la 1 decembrie 1918”.

Recunoașterea internațională a deciziilor de la Alba Iulia va veni odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, dintre România și Ungaria, pe 4 iunie 1920. sursa: historia.ro

Turist prin Romania | 9

Mausoleul de la M

N

e aflam pe drumul național 73 sau E574, la 11 kilometri de Câmpulung către Brașov, pe Dealul Mateiaș. Pe o colină care domină șoseaua am întâlnit, poate cel mai cunoscut mausoleu, Mausoleul de la Mateiaș.

Turist prin Romania | 10

Mausoleul Eroilor din comuna Valea Mare-Pravăț, județul Argeș, cunoscut sub numele de Mausoleul de la Mateiaș, este un monument dedicat eroilor din Războiul de Întregire Națională dintre anii 1916-1918.

Aici, în zona Mateiașului, în perioada 25 septembrie – 8 octombrie și apoi între 10 și 23 noiembrie 1916, Grupul Nămăiești, condus de Generalul Traian Găiseanu, având în componență diviziile 22 și 12 Infanterie, a reușit să reziste unui inamic net superior echipat și mult mai bine pregătit. Prin luptele crâncene duse aici, a fost oprită înaintarea Puterilor centrale spre Câmpia Română.

Datorită străpungerii frontului pe Jiu, soldații celor două divizii au primit ordin să se retragă, neînvinși, pe 16 – 29 noiembrie 1916, spre Târgoviște.

Mausoleul de la Mateiaș este impresionant. De la baza ansamblului începi să urci scările către monumentul central care adăpostește osuarul, având în stânga și în dreapta două corpuri care adăpostesc mici expoziții.

Clădirea principală este compusă din două corpuri: unul orizontal, osuarul, care, în 31 de cripte, adăpostește osemintele a peste 2.300 de militari români și unul vertical, de forma unui turn cu foișor, spre care duce o scară în spirală. Aici odihnesc osemintele soldaților și ofițerilor uciși în luptele de pe frontul Bran – Câmpulung.

Mateiaș

Mausoleul de la Mateiaș Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 11

La intrarea în mausoleu, în fața ultimelor scări, se află cupa din piatră de Albești în care, la evenimente deosebite, arde flacăra în amintirea eroilor căzuți la Mateiaș. Înfiltrațiile de apă din zidurile de calcar au făcut numeroase distrugeri ansamblului astfel încât în perioada 1945 – 1976, Monumentul eroilor de la Mateiaș fost supus unor lucrări de reparații. După cutremurul din 4 martie 1977 au apărut numeroase fisuri în ziduri, iar în anul 1978 s-au făcut lucrări de consolidare.

Mausoleul de la Mateiaș a fost ridicat în perioada 1928 – 1935, după planurile arhitecților Dumitru Ionescu Berechet și State Baloșin, sub antrepriza constructorului De Nicolo. A fost utilizat în principal calcar de Albești la construcția ansamblului.

Site-ul hotnews.ro spune că acest material, calcarul de Albești, a fost folosit pentru Mănăstirea din Câmpulung, pentru Mănăstirea din Curtea de Argeș, pentru Palatul Mogoșoaia, Palatul Parlamentului, Palatul Patriarhiei și chiar pentru Masa Tăcerii a lui Brâncuși.

Impresionant este și basorelieful executat de sculptorul Adrian Radu din Câmpulung, în perioada 1980 – 1984. Acesta are 16 metri lungime și 3,5 metri înălțime. Tot atunci a fost instalată și cupa din piatră de Albești.

Chiar dacă vizita noastră a fost în mijlocul săptămânii, la orele 11, nu am găsit pe nimeni, ansamblul și muzeul fiind închise. Astfel încât, am fost privați de vizita în interiorul mausoleului. de Adriana Roman

„Pentru onoarea patriei și a drapelului, pentru făurirea unității României, noi am apărat cu bărbăție și credință în victorie, până la jertfa supremă, pământul sfânt al țării, lăsându-vă vouă, generațiilor viitoare, o națiune liberă și independentă”

Mausoleul de la Mateiaș Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 12

“Ne plecăm cu venerație în fața sacrificiului suprem al bravilor eroi ai neamului, apărători demni și viteji ai ființei noastre naționale, iar la chemarea patriei vom ști să ne jertfim și noi pentru păstrarea independenței și suveranității României.”

Mausoleul de la Mateiaș Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 13

Nu există ţară mică. Măreţia unui popor nu este determinată de numărul oamenilor aşa cum nici măreţia unui om nu este determinată de înălţimea sa.

Victor Hugo

CETATEA ALBA CAROLINA Cetatea Alba Carolina Foto: Kiki Vasilescu

Cetatea Alba Carolina

C

etatea bastionară de la Alba Iulia a devenit cea mai puternică fortificaţie, în cadrul unui sistem complex de apărare împotriva turcilor şi de consolidare a stăpânirii asupra teritoriilor cucerite, din iniţiativa şi cu aportul autorităţilor habsburgice. A fost edificată la începutul secolului al XVIII-lea (1715-1738), fiind amplasată pe locul unor fortificaţii mai vechi.

Cetatea de la Alba Iulia adoptă forma unui heptagon neregulat, fiind proiectată de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, conform celor mai noi principii europene de construcţie a fortificaţiilor – sistemul Vauban. Astfel, elementele de apărare sunt dispuse succesiv şi în trepte descrescătoare, de la interior spre exterior. Ansamblul fortificat include o incintă apărată de trei rânduri de ziduri, prevăzute cu bastioane şi raveline, delimitate de şanţuri largi şi adânci, porţi de acces şi cazărmi pentru adăpostul trupelor.

Volumul lucrărilor a fost impresionant. A inclus amenajarea unei terase, demolarea oraşului şi a cetăţii medievale, noua fortificaţie extinzându-se pe o suprafaţă ce depăşeşte cu puțin 70 ha, lungimea tuturor zidurilor însumând peste 12 kilometri.

Cetatea are un sistem propriu de canalizare, o moară amenajată în bastionul Capistrano, fântâni adânci pentru aprovizionarea cu apă, două pulberării, depozite de alimente, furaje şi materiale, ateliere de reparaţii, servicii şi alte amenajări pentru necesarul unui efectiv de aproximativ 10 000 de soldaţi, în timp de război.

Eforturile pentru ridicarea și consolidarea cetăţii bastionare de la Alba Iulia au fost uriaşe. Și-au adus contribuţia autorităţlei şi specialişti, dar și peste 20 000 de țărani români. Cetatea a fost un şantier permanent deschis, elementele vastului complex militar realizându-se în etape, fără a se reuşi vreodată definitivarea lor. Cheltuielile pentru edificarea cetății s-au ridicat la aproximativ 2 000 000 guldeni.

Turist prin Romania | 18

Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan Foto: Adrian Satmaru

Din păcate, cetatea de la Alba Iulia nu a reuşit să-şi îndeplinească rolul de „bastion” al luptei antiotomane, fiind depăşită de noile realităţi istorice, inclusiv de tacticile şi strategiile caracteristice războaielor moderne. Evenimentele notabile legate de trecutul său sunt răscoala lui Horea (1784 - 1785) şi revoluţia din Transilvania (1848 - 1849).

Inginerul militar francez Sébastien Vauban Le Preste (1633-1707) este considerat un „geniu al cetăţilor”, ştiind să sintetizeze toate cuceriCetatea Alba Carolina, Poarta III Foto: Adrian Satmaru

rile importante în domeniul fortificaţiilor apărute până la el, îmbinând în modul cel mai fericit, ingeniozitatea şi creaţiile de ordin arhitectonic ale şcolii bastionare italiene, cu precizia, proporţiile şi elementele complementare ale sistemului bastionar din Ţările de Jos şi Germania. În mod evident, în arhitectura cetăţii bastionare de la Alba Iulia se regăsesc principalele caracteristici ale fortificaţiilor de tip Vauban.

Turist prin Romania | 19

Cetatea Alba Carolina, Poarta III, detaliu Foto: Adrian Satmaru

Generalul Eugeniu de Savoia a fost promotorul sistemului Vauban în Transilvania și a fost, deopotrivă, susţinător al proiectului de construcţie a cetăţii de la Alba Iulia, document întocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti.

Cetatea de la Alba Iulia este cel mai strălucit exemplu al tipului Vauban din România. Cetatea a rezistat tuturor încercărilor timpului și a rămas cea mai mare cetate bastionară în picioare din România și una dintre cele mai mari din Europa de sud-est. Este, în continuare, o capodoperă a sistemului de fortificații bastionare, lucrările executate fiind remarcabile, linia zidurilor, aliniamentele, bastioanele, muchiile, soclul, dar mai ales porțile dovedesc măiestia meșterilor care au lucrat aici. de Adriana Roman

Turist prin Romania | 20

Catedrala Romano-Catolică Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 21

- Alba Iulia -

- Restaurantul bunului gust -

Turist prin Romania | 22

O

La Conac

rașul în care au fost încoronați primii regi ai României Mari, orașul în care se află cea mai mare cetate bastionară din România rămasă în picioare (Cetatea Alba Carolina), orașul în care se află cea mai veche construcție renascentistă din România (capela Lázó), Alba Iulia ne-a fost gazdă și ghid în istoria sa atât de încărcată în importanță și semnificații pentru întreaga națiune română.

Câteva zile de ședere în Alba Iulia, câteva file de istorie și câteva file de poveste s-au alăturat jurnalului nostru de călătorie din această vară, aducând un plus de conştientizare a trecutului nostru. În acest articol este vorba despre un loc desprins din istorie și despre fantastica poveste a primei

femei explorator din lume. Locul desprins din istorie este Restaurantul La Conac, un restaurant deschis recent, amplasat într-o vilă interbelică. Se află pe strada Decebal 10, la 300 de metri de Poarta a doua a Cetății Alba-Carolina.

Restaurant La Conac, Alba Iulia Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 23

Interior Restaurant La Conac Foto: Adrian Satmaru

Deoarece promisiunea Restaurantului La Conac este de a servi clienților mâncare, băutură și istorie, vila somptuoasă a fost amenajată astfel încât să spună o poveste, fiecare salon având un decor special. Camera cu porțelanuri fine își prezintă colecțiile expuse. Astfel, sunt puse în evidență măiestria artistică, calitatea superioară şi gustul estetic al porțelanurilor fine, dar şi varietatea stilistică şi echilibrul dintre artă şi necesităţile practice.

Salonul principal este spațiul dedicat primei femei explorator din lume, Lady Florence Baker sau Florica Maria Sas. Născută în Aiud, răpită și crescută într-un harem din Imperiul Otoman, Florica (Florence) va fi vândută unui aventurier en-

Turist prin Romania | 24

glez de 37 de ani, Samuel White Baker. Aventura vieții ei începe după căsătoria cu Samuel Baker, Florence însoțindu-și soțul în toate expedițiile de explorare a Africii. Florica vorbea, la 18 ani, patru limbi: româna, maghiara, germana și turca. Învață engleza, araba și kiswahili. A fost o adevărată exploratoare și membru important al expedițiilor. Se ocupa de logistica expedițiilor, cunoștințele sale privind igiena și tratarea bolilor tropicale, a limbilor, a mentalităților din zona otomană și musulmană, diplomația sa, fiind indispensabile. Povestea fascinantă a Floricăi Sas și rolul jucat de ea în expediții ar putea deveni cu ușurință subiectul unui film de aventură cu tonuri de romance.

Salonul olive este o invitație gentilă pentru clienții Restaurantului La Conac fiind un spațiu ideal pentru o conversație liniștită cu prietenii sau pentru o lectură de calitate. Nu am spus nimic despre terasa restaurantului.

Fântâna arteziană și florile care decorează spațiul terasei creează starea de relaxare de care ai nevoie după o zi de lucru obositoare sau, pur și simplu, cadrul necesar unei întâlniri cu prietenii.

Cât despre preparatele propuse de bucătarii restaurantului, pot spune că acestea se bazează pe ingrediente naturale. Se încurajează producătorii locali și se promovează mâncarea sănătoasă, tradițională, bineînțeles, transilvăneană. Produsele și ingredientele de bună calitate provin de la furnizori locali, serioși și de încredere.

Interpretările produselor tradiționale, inventarea, recrearea, recompunerea si recombinarea rețetelor vechi sunt propunerile bucătarilor Restaurantului La Conac.

Propunerile lor nu sunt doar inspirații din bucătăria transilvăneană ci și din cea internațională. Meniul este original, prezentat la fel de … original.

Astfel, avem un meniu pentru cei înfometați, unul pentru cei pofticioși și unul pentru cei însetați. Părerea mea este că truda bucătarilor Restaurantului La Conac care recompun și reinterpreteză zi de zi produsele și ingredientele, ca într-un atelier de orfevrerie, duce la realizarea unor combinații foarte reușite, apetisant aranjate în farfurie.

Restaurantul La Conac - Salonul Olive Foto: Adrian Satmaru

Preparatele restaurantului La Conac Foto: Adrian Satmaru

Eveniment organizat La Conac Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 25

Eleganţa este echilibrul între proporţie, emoţie şi surpriză.

Valentino Garavani

Preparatele restaurantului La Conac Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 26

Felicitările noastre pentru crearea unui spațiu în care oricine se poate relaxa savurând mâncarea și băuturile fine, un restaurant cu servire impecabilă și atmosferă de înaltă clasă.

Felicitările doamnei Adriana Duna, managerul acestui spațiu de excelență.

Terasa Restaurantului La Conac Foto: Adrian Satmaru

de Adriana Roman

Turist prin Romania | 27

Cafeneaua Framm’s, Alba Iulia

A

lba Iulia, 100 de ani de România și peste 5.000 de ani de atestare documentară, un oraș istoric, un oraș care a scris istorie și o face în continuare fiind un exemplu cu privire la conservarea trecutului și la promovarea acestuia.

Cred că mi-ar lua mai bine de 2 zile să scriu despre ceea ce m-a impresionat în acest oraș pentru că amalgamul de istorie, arhitectură, ospitalitate este foarte complex și clar delimitat.

Mândria orașului Alba Iulia, Cetatea Alba Carolina reprezintă cea mai impresionantă fortificație de tip Vauban din Europa de Sud-Est. Vizitarea ei prilejuiește aduceri aminte ale unor lecții de istorie pe viu ce culminează cu schimbarea gărzii. Cetatea Alba Carolina este o minune arhitecturală pe care nu trebuie să o ratezi. În acest articol am să mă rezum la experiența oferită de localul Framm’s situat chiar în cetate, între porțile 3 și 4, pe strada Păcii nr. 13.

Framm’s mi-a ieșit în cale, aproape de sfârșitul vizitei.

Turist prin Romania | 28

Cafeneaua Framm’s Foto: Adrian Satmaru

Grădina Japoneză Foto: Adrian Satmaru

Expoziție de fotografie Foto: Adrian Satmaru

Art caffee Foto: Adrian Satmaru

Aș putea spune că a fost perfect pentru că era momentul pentru o cafea bună și puțină odihnă. Zâmbetul cu care am fost întâmpinat de la intrare m-a convins că era ceea ce căutam. Am cerut o cafea și m-am așezat la o masă situată pe terasă.

Terasa Framm’s este spațioasă, având aproximativ 60 de locuri, de unde poți admira zidurile fortificațiilor. Mobilierul modern al terasei și zidurile străvechi ale cetății creează o imagine unică ce te îmbie la reverie. Cu același zâmbet, mi-a fost adusă o cafea absolut genială și am fost invitat să văd grădina japoneză. Am sorbit o gură de cafea și m-am dus să arunc o privire. Trecerea către grădina japoneză se face prin interiorul localului. Am avut o altă surpriză plăcută. Aici, se poate admira o expoziție de fotografie.

Grădina japoneză este o oază de liniște și calm. O insulă înconjurată de apă, câteva băncuțe, arbuști miniaturali și câțiva încărcați de flori roșii, o alee pietruită ce dă spre zidurile cetății sunt câteva dintre elementele mobilierului grădinii Framm’s. Aici, te poți relaxa citind câteva pagini dintr-o carte sau, pur și simplu, stând pe una dintre băncuțe poți să te lași cuprins de energia grădinii. Aceasta este o rețetă sigură pentru relaxare și liniște.

Spațiul cafenelei Framm’s are dimensiunile și aspectul unui tunel. Mobilierul este o combinație fericită de piese vechi, recondiționate și piese noi. Este de remarcat faptul că fiecare piesă de mobilier are un design diferit. O mică terasă cu două mese, deasupra grădinii japoneze te lăsa să te “pierzi” printre ziduri, plante pitice și mobilier discret.

Muzica este în perfectă armonie cu atmosfera cafenelei.

Turist prin Romania | 29

Cafeaua este băutura care te adoarme când nu este băută.

Alphonse Allais

Cafeneaua Framm’s Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 30

Din când în când, parcă pentru a verifica dacă totul este în regulă și bună ordine, își face apariția și mascota Framm’s, motanul Alexandru. O frumusețe de pisică care își face prezența în cafenea sugerând liniște și relaxare. Cafeneaua este un spațiu declarat prietenos cu animalele.

La cafeneaua Framm’s se pot servi specialităţi de cafea, diverse sortimente de băuturi răcoritoare şi alcoolice, de la premium până la super premium.

Categoric, Framm’s este un spațiu deosebit şi special, iar povestea sa, începută în 2014, a fost gândită cu sufletul de către cei doi proprietari, soții Mihaela şi Radu Viţălaru. Au simțit și au gândit acest local, ca spațiul în care să-și savureze cafeaua, alături de prieteni, fiind înconjurați de artă și orice formă de exprimare a ei, ca galerie de artă. Framm’s este spațiul care găzduiește evenimente culturale, totodată fiind cadrul ideal pentru o întâlnire de afaceri sau, pur și simplu, pentru petrecerea unei amiaze liniștite. de Adrian Satmaru

Motanul Alexandru Foto: Adrian Satmaru

Bar Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 31

Schimbul de gardă

- Cetatea Alba Carolina Turist prin Romania | 32

Cetatea Alba Carolina Foto: Adrian Satmaru

C

etatea Alba Carolina oferă vizitatorilor un spectacol unic în România. Este vorba despre Garda Cetății. Ceremonialul schimbului de gardă este un simbol al Cetății care dă viață acestor unor locuri încărcate de atâta istorie, aducând bucurie privitorilor. Este reconstituită atmosfera de odinioară, turiștii fiind trimiși, parcă, în timp, în secolul al XVIII-lea.

Cetatea Alba Carolina, schimbul de gardă Foto: Adrian Satmaru

Membrii Gărzii Cetății sunt echipați cu uniforme realizate după modelul celor purtate de militarii armatei imperiale. Garda este compusă din trei corpuri: de artilerie, de infanterie și de cavalerie.

Uniformele diferă în funcție de sezon și sunt uniforme militare austriece de la jumătatea secolului al XVIII-lea. Fiecare corp al Gărzii Cetății are un comandant și un drapel propriu.

Garda Cetății Alba Carolina păstrează și continuă o tradiție. Astfel, în perioada 1687 - 1867, când Cetatea era controlată de armata imperială, în perioada 1867 - 1918, când era controlată de armata austro-ungară, ca apoi, după 1918, când Cetatea era controlată de armata română, perimetrul Cetății Alba Carolina a fost teatrul a numeroase parade şi ceremonii militare.

Turist prin Romania | 33

Garda Cetății și ceremoniile sale fac parte din strategia de a atrage cât mai mulți turiști. După construirea tunurilor, primul corp al gărzii a fost cel al artileriștilor, a urmat, în anul 2009, formarea corpului cavaleriei, când au fost aduși din Olanda nouă cai de rasă friziană. Ultimul corp al Gărzii Cetății este cel al infanteriei, corpul responsabil cu serviciul activ în punctele cheie și la porțile Cetății. Caii folosiți la parade de corpul de cavalerie sunt de culoare neagră și au certificate care atestă rasa pur sânge.

Ceremonia schimbului de gărzi și salvele de tun din fiecare weekend sunt tradiții păstrate de la prima ediție a „Zilelor Cetății Bastionare de tip Vauban Alba Carolina".

Zilnic la ora 12, ceremonialul se desfasoară pe Traseul Celor Trei Fortificații, unde soldații trec pe sub Poarta de Sud a Castrului Roman, prin poarta vechii Monetării și pornesc pe strada Militari. În plin sezon turistic, ceremonialul ia amploare. În zilele de sambătă, după ce soldații dau onorul la Poarta de Sud a Castrului Roman, se ridică drapelul în dreptul Bastionului Eugeniu de Savoia pe latura de est. Soldații se îndreaptă către platforma de artilerie unde se ridică un nou drapel și începe ceremonialul salvelor de tun „în cinstea drapelului municipiului și a oaspeților Cetății". Tot în zilele de sâmbătă, numărul soldaților se dublează.

Este un lucru cert faptul că ceremonialul Gărzii Cetății pune în valoare Cetatea Alba Carolina și aduce un plus de autenticitate unui loc în care zidurile păstrează secole de istorie. Este neapărat să vezi măcar o dată în viață acest ceremonial, să simți până în adâncurile sufletului bătăile salvelor de tun, să te bucuri de maiestuosa demonstrație a uniformelor venite din trecut. de Adriana Roman

Turist prin Romania | 34

Cetatea Alba Carolina, predarea gărzii Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 35

Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” - Sunetul trist al clopotelor istoriei României Muzeul inaugurat la 10 mai 1936, în prezența regelui Carol al II-lea al României, o creație a folcloristului Dimitrie Gusti, întemeietor al Școlii Românești de Sociologie, a primit în 2003, titulatura de Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.

Muzeul Satului este unul dintre primele muzee etnografice din lume și al doilea muzeu etnografic în aer liber din lume, după cel din Stockholm. Acesta ilustrază fidel viața țăranilor, inventivitatea și remarcabilul lor simț artistic.

Monumentele oglindesc fidel viața tradițională românească. Acestea ilustrează traseul parcurs de la primele cercetări coordonate de Dimitrie Gusti până în prezent, drum presarat cu încă 18 muzee, care lau avut ca punct de reper. Arhitectura populară din Muntenia este ilustrată de frumoasa gospodărie din Chiojdu, construită din bolovani și având un foișor cu stâlpi ciopliți și balustradă din scandură traforată.

Din Oltenia au fost aduse două locuințe arhaice (bordeiele din Drăghiceni și Castranova), dar se impune casa din Curtișoara (sec. al XIX-lea), tipică pentru așezările zonei de deal. Transilvania oferă o mare diversitate de construcții: casa din Sălciua, Țara Moților, cu un acoperiș enorm din paie, casa din nuiele lipite cu lut din Dumitra, casa din Drăguș, cu exterior bogat în ornamente, ceramică smălțuită și paretare. Dintre gospodăriile dobrogene atrag atenția casa din Ostrov cu prispa susținută de stâlpi frumos ornamentați, gospodăria lipovenească și cherhanaua, ambele din Jurilovca.

Casele au fost dezasamblate, bucată cu bucată, transportate cu trenul, căruța sau cu barca până la București unde au fost asamblate la loc pe suprafața

Turist prin Romania | 36

muzeului de astăzi. Cea mai veche casă este construită în secolul al XVII-lea, iar cea mai recentă aparține secolului al XIX-lea. Aflat într-un cadru natural generos, Muzeul Satului încearcă să reconstituie, ambianța intimă a fiecărei locuințe și reușește acest lucru aducând, în jurul fiecărei gospodării, hambarele, grajdurile și celelalte acareturi, gardurile lucrate din lemn, nuiele sau chirpici, porțile modeste sau impunătoare, interioarele cu mobilierul specific, uneltele de muncă, vasele, covoarele, țesăturile.

Pe lângă patrimoniul din expoziția în aer liber, muzeul deține un bogat fond documentar de o inestimabilă valoare istoricoetnografică alcătuit din colecții de manuscrise, studii, schițe, desene, relevee, planșe, clișee pe sticlă, filme, negative alb-negru și color, fotografii, care provin atât din cercetările pe teren ale echipelor de monografiști care au contribuit la fondarea Muzeului Satului.

Muzeul Satului este una din principalele atracții ale capitalei României, cunoscută fiind chiar și peste hotare. El este amplasat într-o zonă verde, pe malul lacului Herăstrău, pe Șoseaua Kiseleff nr. 28 - 30. Din Parcul Herăstrău există o poartă de acces în muzeu, Poarta Miorița. Ca o „insulă” în interiorul Muzeului Satului se găsește Palatul Elisabeta. Acesta este reședința Majestății Sale Margareta și a Familei Regale a României.

Atmosfera din Muzeul Satului aduce mai mult cu cea a unui parc natural decât cu cea a unui muzeu, fiind reconstruite aproximativ toate elementele care aduc aminte de vremurile de demult și de atmosfera pitorească a satului românesc. de Adriana Roman

Colinde strămoșești - Florile dalbe -

Scoală gazdă din pătuţ Florile dalbe, Şi ne dă un colăcuţ Florile, florile dalbe.

Că mămuca n-o făcut Florile dalbe, Sâtă deasa n-o avut Florile, florile dalbe.

Pe când sâta o căpătat Florile dalbe Covata i s-o crăpat Florile, florile dalbe L-o sfădit mama pe tata Florile dalbe De ce s-o crapat covata Florile, florile dalbe Când covata o lipit Florile dalbe Cuptioru’ s-o urnit Florile, florile dalbe Când cuptoru’ o pornit Florile dalbe Anul Nou o şi sosit Florile, florile dalbe Florile, florile dalbe.

Simbol al purității și bucuriei Sărbătorilor creștine, florile dalbe de măr apar adesea în colindele românești de Crăciun. Florile dalbe sunt legate de obiceiul strămoșesc de a pune o crenguță tânără de măr în apă, în luna decembrie. Dacă înmugurește sau chiar înflorește până la anul nou, acesta este un semn bun pentru noul an. Colindul ”Florile dalbe!” este legat de obiceiul de a colinda cu crenguțe de măr împodobite cu funde.

Colindătorii primeau îndeosebi mere, nuci și co-

laci dulci, daruri de mare preț pentru copiii de la țară, cândva, în secolele trecute. Astfel, mărul avea o semnificație aparte în miezul iernii, când se sărbătorea Crăciunul și Nașterea Domnului.

Mărul semnifica tinerețe, sănătate, bucurie și prosperitate pentru anul cel nou.

Colindul ”Florile dalbe” are diverse versiuni, în funcție de regiunile țării, iar unele dintre menționează anume că florile dalbe din aceste cântece sunt florile de măr.

Există și o versiune mai scurtă a acestui colind, o versiune creștină, în care Dumnezeu este lumina și speranța pe care creștinii o primesc de Sărbători.

La începuturile creștinismului, înainte de domnia împăratului roman Cezar, Anul Nou se sărbătorea în preajma echinocțiului de primăvară, când pomii începeau să înverzească și să înmugurească. Sărbătorile din acea vreme cele-

brau primăvara, lumina, căldura și începutul unui nou an agricol.

Din acele timpuri s-au păstrat colinde precum Plugușorul sau Sorcova, care vorbesc despre munca pământului. Alături de ele, colindele despre “Florile dalbe” erau colinde precreștine, cântate la începutul primăverii, iar cu timpul au fost îmbogățite cu versuri religioase.

Iată vin colindători, Florile dalbe, Noaptea pe la cântători, Florile dalbe. Și ei vin mereu, mereu, Florile dalbe, Și-l aduc pe Dumnezeu, Florile dalbe.

Dumnezeu adevărat, Florile dalbe, Soare-n raze luminat.

Florile dalbe, Florile dalbe.

- Peștera din satul cu două dimineți -

Huda lui Papară Huda lui Papară, intrarea Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 40

M

unții Apuseni sunt cunoscuți ca fiind “Raiul pe Pământ”, și nu este doar o metaforă. De-a lungul Văii Arieșului, natura a făcut minuni. Una dintre aceste minuni este și peștera Huda lui Papară, localizată pe teritoriul administrativ al satului Sub Piatră din comuna Sălciua. Din drumul național se ajunge foarte ușor, indicatoare fiind la tot pasul, dar adevărata minune începe la Pârâul Valea Morii. Serpentine strânse, apă învolburată, natură sălbatică. Mănăstirea Sub Piatră se profilează undeva în stânga cu turlele-i împungând cerul. Am ajuns în satul cu două dimineți, satul Sub Piatră. Deși sună a poveste, aici soarele răsare de două ori, odată la răsărit ca în orice locație de pe acest pământ, apoi intră după steiul de piatră ce formează intrarea în peștera Huda lui Papară ca să răsară a doua oară după câteva ore.

Cuvântul hudă înseamnă cale îngustă, groapă, grotă, peșteră, iar Papară poate veni de la latinescul papa, preluat de popoarele barbare ca “papar”, care înseamnă lider religios. Astfel Huda lui Papară s-ar putea traduce ca adăpostul liderului religios sau casa conducătorului religios.

Peștera Huda lui Papară face parte din categoria “cel mai și cea mai”, astfel că vorbim despre cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă, cu cea mai

mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit, cu cea mai mare cascadă, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa. Este, deci, un obiectiv turistic foarte important pentru turismul din Munții Apuseni, de pe Valea Arieșului. Geografic, peștera se află la obârșia Pârâului Valea Morilor, la o altitudine la intrare de 567 de metri și are o lungime de 5.200 de metri, fiind cea mai lungă peșteră din Munții Trascăului.

Huda lui Papară, ansamblu Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 41

Intrarea se face printr-un portal de aproximativ 40 de metri, primul obstacol în explorarea peșterii fiind un lac format de Pârâul Morii lung de 50 de metri și adânc de maxim 2 metri.

Apoi, imediat, urmează un bloc de calcar imens peste care se scurge tot debitul de apă, Cascada Evantai, acesta fiind cel de-al doilea obstacol care trebuie escaladat. După aproximativ 20 de metri un bloc de piatră stă înfipt între pereții peșterii, Inima de piatră, acest obstacol putând fi ocolit prin trecerea pe dedesubt, prin apă. După trecerea inimii de piatră ajungem la baza baricadei, o învălmășeală de pietre ce trebuie escaladată. După baricadă, urmează Sala minunilor cu o înălțime de 102 metri. Aici se regăsește o puzderie de stalactite excentrice și cea mai mare colonie de lilieci din Europa. Dacă revenim la galeria activă, se escaladează Baricada Mare și ajungem într-un loc unde galeria se îngustează și devine mai ușor accesibilă. La 600 de metri de la intrarea în peșteră se deschid două galerii scurte care se unesc într-un sifon parțial explorat. Continuând prin galeria principală, după aproximativ 200 de metri se ajunge la o verticală de 8 metri. După această verticală, la aproximativ 50 de metri, galeria se termină cu o altă verticală de 12 metri al cărei final dă în Sala Virgină de unde începe cel mai lung labirint fosil al peșterii, Labirintul Ludușan de peste 2 kilometri care conectează galeria activă cu Sala Virgină în punctul numit Groapa Leilor, punctul cu o denivelare maximă de 102 metri.

Revenind la galeria activă, după 100 de metri se ajunge sub cascada Gemânată, cascadă ce poate fi trecută la liber de un cățărător cu experiență.

Aici este finalul peșterii, în Lumea Frământată, la 18 metri distanță de Vănătarele Ponorului, un alt obiectiv carstic de o frumusețe și o spectaculozitate rară.

Turist prin Romania | 42

Huda lui Papară, intrarea Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 43

Pârâul Valea Morii Foto: Adrian Satmaru

“Peștera a fost amenajată pentru vizitare în 1986 dar amenajarea a fost distrusă în întregime de viituri. Nu are ghid și vizitarea ei poate fi făcută numai de speologi foarte experimentați. Peștera este o capcană care poate surprinde vizitatorii în caz de ploaie torențială în poljia de la Vânătările Ponorului sau topirea bruscă a zăpezii. În anul 1980 o echipă de la Polaris Blaj condusă de Viorel Ludușan este surprinsă de o viitură cauzată de topirea zăpezilor în Labiritul Ludușan pe care tocmai îl descoperiseră. Reacția rapidă a speologilor, buna lor pregătire și faptul că Viorel Ludușan cunoștea foarte bine peștera, i-a salvat.

Situația se repetă în 2010 când 3 speologi de la Geoda Târgu Mureș sunt surprinși de viitură aproape de finalul peșterii. Ei reușesc să se întoarcă pe galeria activă urmărind scăderea nivelului apei. Aproape de

Turist prin Romania | 44

intrarea peșterii, după 24 de ore, întâlnesc echipele Salvamont alertate de colegii rămași afară care îi ajută să parcurgă ultima porțiune foarte dificilă.

Echipament necesar: costum impermeabil, coardă, surse de lumină. În 2013 peștera a fost închisă cu poartă metalică și vizitarea a fost interzisă.”, conform wikipedia.ro La momentul la care am fost eu la Huda lui Papară, intrarea era închisă cu un grilaj de fier îndoit și lovit de viituri, iar accesul până la intrare din bârne din lemn pe care cu greu îți puteai ține echilibrul. Evident, peștera nu este deschisă vizitării, dar sperăm cu toții ca într-un viitor destul de apropiat să putem admira în voie adâncurile frământate ale masivului Bedeleu. de Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 45

Târgul de Crăciun Timișoara 2018 – cea de a 12-a ediție Primăria Timișoara a pregătit deschiderea celei de-a 12-a ediții a Târgului de Crăciun din Timișoara, eveniment ce se va derula în perioada 1 decembrie 2018 – 10 ianuarie 2019.

Târgul de Crăciun din acest an stă sub semnul Centenarului, deschizându-și porțile chiar de Ziua Națională a României, 1 Decembrie 2018, cu un program artistic variat. Ne vom putea bucura în 1 decembrie de prezența unor nume consacrate ale scenei precum : Ștefan Bănică, Alexandra Stan, Bosquito. Și în acest an, Târgul de Crăciun va avea drept arie de desfășurare atât Piața Victoriei, cât și Piața Libertății, unde artiștii plastici și meșteșugarii locali vor întregi tabloul unui spațiu dedicat cu precădere copiilor.

Sperăm ca și prin ediția din acest an a Târgului de Crăciun să aducem bucurie atât în sufletele timișorenilor, cât și în inimile celor ce se hotărăsc să ne treacă pragul.

Târgul Poveste de Crăciun 2018 – a 3-a ediție De la o ediție la alta, numărul atracțiilor pentru copii s-a mărit exponențial, astfel încât anul acesta sunteți așteptați la Târgul Poveste de Crăciun 2018. Organizatorul este Opera Comică pentru Copii, iar locul târgului este incinta acesteia care se întinde pe o suprafață de 8.000 de metri pătrați. Iată ce atracții veți putea găsi: • Spectacole pentru copii • Salonul lui Moș Crăciun, Atelierele Spiridușilor, Curtea Renilor • Patinoarul Copiilor, Caruselul cu jucării • Derdelușul OCC • Tărâmul oamenilor de zăpadă • Scena colindătorilor • Magazinul brazilor împodobiți • Cadouri și mâncare delicioasă.

Intrarea la târg este liberă. Perioadă târg: zilnic între 29 noiembrie 2018 – 15 ianuarie 2019 Program: Luni – Vineri: 16.00-21.30 / Sâmbătă – Duminică: 10.00-22.00 Locație: Opera Comică pentru Copii – Calea Giulești 16, sector 6, București

Poveste de iarnă Poveste de iarnă are loc în perioada 7 decembrie 2018 – 20 ianuarie 2019, în Parcul Carol I din București, intrarea Fântâna Zodiac.

Până pe 20 ianuarie 2019, în intervalul orar 10:00 – 20:00, ne vom bucura împreună de lumea de basm, unde oricine poate redeveni copil.

Patinoarul, caruselul, trenulețele, atelierele de creație, întâlnirile cu Moș Crăciun și toate celelalte fac parte din “POVESTEA DE IARNĂ” pe care nu o vei uita nicicând.

Intrarea este liberă!

Turist prin Romania | 47

Vinuri recomandate pe

C

răciunul este o sărbătoare a familiei, care îi reuneşte în jurul mesei pe toţi cei dragi, de la mic la mare. În mod tradiţional, masa de Crăciun este îmbelşugată, cu preparate tradiţionale. Tobă, caltaboş, sângerete sau şorici, servite ca aperitive, dar şi sărmăluţe, friptură de porc şi cozonaci pufoşi, tot acest festin sunt potenţate de un vin corect ales. Reuşita mesei depinde în mare măsură de această armonizare a vinurilor cu mâncarea.

Turist prin Romania | 48

ntru mesele de Crăciun Vinurile se servesc într-o ordine anume, respectându-se o anumită gradare a gusturilor. Astfel, vinurile tinere se servesc înaintea celor vechi, cele uşoare înaintea celor mai corpolente; cele reci înaintea celor aduse la temperatura camerei; cele seci se servesc întotdeauna înaintea celor demiseci, demidulci şi dulci; vinurile albe seci, înaintea celor roşii; iar cele roşii înaintea celor albe dulci. Respectarea acestor reguli generale se bazează pe principiul că “un vin pe care îl bem nu trebuie să ne facă să-l regretăm pe cel pe care l-am băut anterior”.

Radu Anton Roman, în volumul ”Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”, recomanda, pentru sângerete, vinul de Fetească albă de Halmeu sau Mustoasă de Valea lui Mihai, ”vin sec ca o coacăză verde, având un fel de aromă vegetală uscată şi, lucrul cel mai bun la acest vin de băut cu burta, un gust de zeamă de fruct verde şi amărui ce rămâne, rămâne, dezmiardă…”

La supe, ciorbe, creme, de obicei, nu se recomandă vinuri, excepţie făcând doar anumite ciorbe concentrate din peşte, care pot fi însoţite de un vin alb sec, tare, sau de vinul care va acompania felul următor de mâncare.

De la masa de Crăciun nu

pot lipsi tradiţionalele sarmale, care sunt cel mai bine apreciate alături de Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră sau Băbească neagră.

Epigramistul Păstorel Teodoreanu recomandă ca sarmalele din carne de porc şi viţel să fie fierte în vin alb şi rumenite la cuptor.

Piesa de rezistenţă a meselor tradiţionale de iarnă este friptura de porc, vinul recomandat este vinul roşu, sec, cum ar fi cel de Cabernet Sauvignon.

De regulă, friptura de porc este însoţită, pe platou, de cârnaţi. În cazul în care cârnaţii se servesc separat, poate chiar la aperitiv, aceştia se potrivesc foarte bine cu o gamă mai largă de vinuri, precum Frâncuşă, Grasă, Zghihară, Busuioacă, Tămâioasă, Fetească neagră, Băbească neagră, Galbenă, Plăvaie, Roşioară, Creaţă, Mustoasă, Crâmpoşie, Cadarcă, Iordană.

Desertul tradiţional pentru masa de Crăciun îl reprezintă cozonacii, care se armonizează foarte bine cu vinuri albe sau rozé, dulci, precum Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească sau Busuioacă de Bohotin.

La sfârşitul mesei, vinarsul sau coniacul vor însoţi cafeaua, ele îndeplinind şi funcţia de băutură digestivă.

Oricum ai servi friptura, cozonacii și oricât de îmbelșugată este masa de Crăciun trebuie să fim cumpătați.

Moderaţie, deci, și în ceea ce priveşte mâncarea, cât şi în ceea ce priveşte vinul.

de Adriana Roman

Turist prin Romania | 49

În loc de încheiere ... va urma

Î

n această lună, decembrie 2018, noi, cei de la Turist prin Romania, sărbătorim 5 ani de când am început să scriem pe blog-ul omonim și 3 de ani de când am publicat on line primul număr al Revistei Turist prin Romania.

Spre Peștera Laptelui Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 50

Francis Bacon a spus că “A călători este, pentru cei tineri, o parte a educației; pentru cei mai vârstnici e o parte a experienței.” Pentru noi, Turist prin Romania, călătoriile prin țară au însemnat și continuă să însemne educație, deoarece am descoperit multe locuri nepromovate și necunoscute românilor, dar și experiență deoarece, în procesul descoperirii, am cunoscut oameni deosebiți, pasionați și frumoși, care ne-au inspirat și încurajat să continuăm să promovăm România. În cei 5 ani de călătorii prin țară am parcurs peste 700.000 de kilometri, am promovat zone, orașe dar și locuri pe care cei ce le administrează oferă servicii de calitate, căutând excelența, locuri unde te

simți binevenit, te simți acasă. Oltenia, Ardealul și Maramureșul, Bucovina, Moldova și Muntenia neau oferit experiențe diferite din care am avut de învățat din toate punctele de vedere. Există zone în care am văzut oameni între oameni, așa cum sunt și zone în care nu am văzut pădurea de uscături, dar, ... nimeni nu este perfect. Există zone în care cuvântul este mai presus de orice semnătură, la fel cum există locuri unde ..., nu contează mai nimic, iar sportul cu capra vecinului este la mare căutare. În fiecare zonă am găsit oameni care trăiesc zi de zi pentru a oferi excelență. Din fiecare zonă am cules informații, dar și experiențe pe care vi le prezint în continuare.

Cascada Șipote, Valea Arieșului Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 51

La capitolul ospitalitate și atmosferă se detașează clar Pensiunea Red Lake Inn din Gheorgheni. O pensiune construită în cel mai autentic stil austriac, specifică zonelor montane înalte unde intimitatea și aerul familiar este dat de capacitatea construcției.

Dacă mai punem la socoteală șemineul în living/salonul pentru servit masa, preparatele tradiționale secuiești, ospitalitatea la superlativ a familiei Czimbalmos, peisajul de basm din jurul pensiunii,

Turist prin Romania | 52

ajungem la exemplul ideal de loc pentru petrecut vacanțele. Varietatea serviciilor face ca timpul petrecut aici să fie folosit la maximum. Relaxare pe malul pârâului sau câteva ore petrecute la SPA, drumeții în zonă, seară de seară povești la gura sobei, bibliotecă în interiorul pensiunii, sunt doar căteva dintre activitățile care te țin în priză pe perioade lungi.

Pensiunea Red Lake Inn, Gheorgheni Foto: Adrian Satmaru

La capitolul “Grădina Botanică” se detașează clar Pensiunea Boema din Lancrăm. Țin minte că prima oară când am ajuns aici, era spre sfârșitul verii. M-a impresionat foarte mult modul în care au fost gândite toate dependințele pensiunii. Totul este înconjurat de flori și plante decorative. Parcarea mărginită de o parte și de alta de arbuști, terasa pensiunii plină de flori atârnătoare, grădina de vară plină de toate sortimentele de flori, care mai de care mai colorate și mai parfumate. Toamna este un

adevărat regal, o paletă de culori extrem de variată îți încântă simțurile vizuale și olfactive. Tot timpul ceva nou, tot timpul altceva. Ospitalitatea este la ea acasă, cafeaua extraordinară, iar preparatele tradiționale se împletesc perfect cu cele internaționale. Dacă ești pasionat de călătorii și de cunoaștere, Pensiunea Boema din Lancrăm este locul ideal dacă vrei să cunoști tainele Sebeșului sau pe cele ale Cetății Alba Iulia.

Pensiunea Boema, Lancrăm Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 53

La capitolul “ce avem noi și n-au alții” Rezervația Naturală Râpa Roșie vine să completeze peisajul unic al României. Rezervația întinsă pe 10 hectare are înălțimi cuprinse între 50 și 125 de metri. Coloanele roșii străpung cerul asemenea unor tuburi gigantice de orgă. Relieful este format prin acțiunea de șiroire a torentelor de pe versantul muntelui, prin dezagregarea argilelor roșii și a nisipurilor cenușii. Șiroirea apelor a săpat cute adânci care au dat naștere acestor coloane ce se mai numesc și “piramide coafate”. La baza versantului torenții au creat niște conuri de dejecții care își schimbă forma la ploile mai abundente. Aspectul impresionant este dat de multitudinea de forme create prin șiroire apelor. Astfel, aici se regăsesc turnuri, coloane, obeliscuri, contraforturi și piramide care, împreună cu dezagregarea argilelor roșii

conferă versantului un aspect marțian. Râpa Roșie este vizibilă de la depărtare foarte mare, astfel că, mergând pe autostrada Sibiu – Orăștie, ea poate fi admirată cale de 7 – 10 kilometri.

Pe lângă unicitatea obiectivului, unică mai este și senzația coborârii. Cu toții știm că la urcare te mai agăți de ceva, mai pui piciorul strâmb, te mai chinui să ajungi mai sus, dar la coborâre, ….

Priveliștea văzută de sus, Sebeșul și localitatea Lancrăm, îți taie respirația, dar nimic nu se compară cu … coborârea. Atenție mare, deci, la cât de sus vă aventurați. Praful roșu și lipsa punctelor de sprijin pot da reacții care dăunează grav sănătății. Nu transformați o vacanță într-o tragedie, asigurați-vă că aveți încălțările potrivite și încercați să estimați corect cât de bine vă țineți echilibrul.

Râpa Roșie, Sebeș Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 54

La capitolul “iată că se poate” avem Pensiunea Horizont din Odorheiu Secuiesc. O minune arhitecturală deasupra orașului Odorheiu Secuiesc, Pensiunea Horizont satisface toate gusturile și exigențele. Fie că dorești un apartament, o cameră, o casă sau un restaurant, un loc de joacă sau unul de belvedere, administratorul pensiunii, în persoana doamnei Anna Streza, a făcut în așa fel încât toate să se regăsească în același loc. Preparatele culinare de aici sunt inspirate atât din bucătăria tradițională cât și din cea internațională. Condițiile de cazare sunt cu mult peste cele obișnuite. Apartamentele, aflate în construcții separate, vile superbe, sunt dot-

ate cu tot ceea ce este necesar. Nu aveți nevoie nici măcar de o linguriță, tot ceea ce este necesar cazării fiind atent selecționat și cu grijă rânduit. Toate camerele din pensiune au balcon propriu, astfel că priveliștea poate fi admirată din orice loc. Dacă aveți chef de o plimbare, bicicletele stau frumos și așteaptă să fie călărite, dacă vreți să vă relaxați, terasa pensiunii sau grădina cu scaune joase, japoneze, vă stau la disoziție. Pe vârful unui deal, în capăt de drum vă așteaptă Pensiunea Horizont, o îmbinare perfectă între ospitalitate și bun gust, fiind punctul perfect de plecare pentru explorarea orașului Odorheiu Secuiesc și a împrejurimilor.

Pensiunea Horizont, Odorheiu Secuiesc Foto: Pensiunea Horizont

Turist prin Romania | 55

La capitolul “am plecat în Transilvania și am ajuns în Dubai” lider este Pensiunea Perla Mărtiniei.

Cum mergi pe valea Sebeșului de la Sebeș spre Șugag, pe partea dreaptă, se face un drumeag care duce în … Paradis. Complexul Perla Mărtiniei are o sală de evenimente foarte elegantă. Facilitățile oferite și tehnologia puse la dispoziție asigură succesul unei prezentări de business într-un cadru rafinat și de bun gust estetic. Orice gen de festivitate desfășurată în acest spațiu generos și elegant are toate șansele pentru a deveni memorabilă. Cazarea la Perla Mărtiniei se face în 12 camere dotate cu toate facilitățile moderne. Fiecare cameră are un design unic, tonurile culorilor mobilierului și accesoriilor fiind în nuanțe calde de maro și crem, ceea ce asigură o atmosferă de relaxare și de căldură.

Camerele sunt spațioase, iar mobilierul este de lux și combinația dintre eleganță și clasic a accesoriilor sporesc gradul de confort al camerelor. Restaurantul complexului turistic Perla Mărtiniei are alocat un spațiu generos, elegant și distins. Capacitatea restaurantului este de 56 de persoane. În acest spațiu, combinația dintre modern și clasic duce face ca atmosfera creată să fie de lux și calitate.

Bucătăria restaurantului este orientată către

Turist prin Romania | 56

bucătăria românească tradițională dar și către cea internațională. Calitatea și creativitatea sunt atuurile preparatelor bucătarilor restaurantului Perla Mărtiniei. Restaurantul servește clienții săi la un înalt grad de profesionalism, indiferent dacă este vorba despre o masă cu familia sau o festivitate elegantă cu zeci de oaspeți. Cât despre spa, ce să spunem mai întâi? Concepția spa-ului complexului Perla Mărtiniei este orientat către crearea și recrearea armoniei dintre trup și minte. Atmosfera creată este de discreție și intimitate. Piscina interioară este locul perfect pentru relaxare și recâștigarea energiei. Temperatura piscinei este de aproximativ 30 de grade. Pentru mărirea gradului de confort și relaxare piscina este dotată cu hidromasaj, prosoape și vestiare cu dușuri. Complexul turistic Perla Mărtiniei este gazda ideală în orice anotimp, deschis pentru vacanța ta de vară sau pentru sărbătorile de iarnă. Dacă ești cazat la Perla Mărtiniei poți vizita păstrăvăria din apropiere, poți face drumeții pe traseele montane din Munții Șureanu, poți să te relaxezi făcând lungi plimbări la barajele de acumulare de la Căpâlna, Tău Bistra și Oașa, poți schia pe pârtiile special amenajate din zonă.

Pensiunea Perla Mărtiniei Foto: Perla Mărtiniei

Pensiunea Perla Mărtiniei Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 57

La capitolul “back to the future” lider este Castelul Templul Cavalerilor, unde ești întâmpinat de cavaleri în armură, dormi în pat cu baldachin, iar priveliștea de la balcon este sfâșiată artistic de crenelurile castelului. Locul către care pleci din civilizașie și te trezești în evul mediu. O combinație foarte reușită între modern și arhaic.

Din exterior, castelul impune respect și răceală, acea răceală care atrage, care te face curios. În interior, de strajă stă un cavaler în armură, iar, după el te întâmpină cu un zâmbet cristalin, ... Camelia, o mânuță de om care le duce pe toate. Un omuleț care, deși ocupat cu îndatoririle pe care le are, permanent găsește loc pentru un zâmbet larg și sincer.

Nu de pomană se spune că esențele tari stau în

Turist prin Romania | 58

sticluțe mici. Camerele Castelului Templul Cavalerilor sunt decorate în cel mai autentic stil cavaleresc, băile sunt îmbrăcate în piatră, iar patul este cocoțat pe un suport de lemn lăsând să atârne diafan voalul baldachinului. Totul este speculat, totul este bine împletit și armonizat. Bineînțeles, restaurantul nu duce lipsă de preparatele tradiționale servite pe fund de lemn sau de vinul cavalerului.

Armele și armurile din salonul pentru servit masa împreună cu trosnetul lemnelor din șemineu te introduce mai adânc în atmosfera medievală. Din când în când, șuierul vântului pătrunde pe ușa din lemn masiv și îți atrage atenția că te afli între crestele pleșuve ale Trascăului.

Castel Templul Cavalerilor, Poiana Aiudului Foto: Adrian Satmaru

La capitolul “100% natural” regăsim Pensiunea White Dove din Ciceu. Prima impresie a fost de natural, apoi s-a definitivat după ce am fost martor și am și ajutat la transportul lădițelor cu ciuperci pentru conservele de iarnă. Nu știu dacă este ceva care nu este natural la această pensiune. Totul pare rupt din natură, iazul cu pești din fața pensiunii, preparatele servite, animalele din curtea pensiunii.

Te poți relaxa în voie mângâind o oaie sau dezmierdând o pisică, poți face baie sau pescui în iazul de lângă piscină, poți face plajă sau citi o carte în aerul tare de munte sau poți servi o masă

tradițională secuiască. Dacă vrei să te odihnești în cameră, alternuturile proaspete și curate te îmbracă, iar albul lor te relaxează. Aici, am găsit îmbinarea perfectă între natură și confort. Ospitalitatea oamenilor te apropie de aceste locuri, te face să îmbrățișezi stilul lor de viață și să revii de fiecare dată cu mare plăcere. În general, oamenii, când se înconjoară de alți oameni din alt loc, altă cultură, experimentând noi obiceiuri, capătă o înțelepciune aparte iar înțelepciunea așa cum știm deja este un atribut al oamenilor modești.

Pensiunea White Dove, Ciceu Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 59

Bean Belt Coffee din Râmnicu Vâlcea am descoperit-o în căutarea noastră prin oraș a unui local care să ne bucure sufletul și, totodată să ne încânte simțurile. Cafeneaua, din exterior, are aspectul îngrijit și cochet, de cafenea de oraș. Terasa cafenelei, cu câteva mese, te invită să te așezi, curios să ceri meniul, după care să te lași suprins. Mobilierul impecabil și curățenia sunt motive convigătoare pentru a dori să cunoști mai bine Bean Belt Coffee.

Am intrat în cafenea și constatăm că interiorul dichisit te invită parcă la relaxare. Câteva intrânduri ale cafenelei asigură intimitate.

Deliciul unei cafele, aici, la Bean Belt Coffee, provine de la atitudinea barista față de cafea. Cafeaua

este tratată special, în funcție de țara de proveniență. Cafeaua este lăsată să își spună povestea. Aceasta, sub atenta și calda privire a barista, își dezvăluie secretele lăsându-și aromele să te cucerească. Aici, la Bean Belt Coffee, cafeaua nu mai este doar o băutură care să te țină treaz pentru câteva ore. Este o experiență în sine. Este o încercare a limitei tuturor simțurilor. Este un motiv pentru a împărtăși experiența împreună cu cineva drag.

Cafeaua, aici la Bean Belt Coffee, reprezintă un pretext pentru a petrece momente unice alături de un prieten, este un liant, un ingredient magic al pasiunii, un pretext pentru o poveste aromată.

Bean Belt Coffee, Râmnicu Vâlcea Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 60

Lumea este o carte, iar cei care nu călătoresc citesc doar o pagină, a spus Sfântul Augustin. Din acest punct de vedere, noi cei de la Turist prin Romania, am scris cărți întregi, am scris și vom scrie pentru cei care vor să cunoască, pentru cei care au cunoscut deja și vor mai mult, pentru cei care vor să citească mai mult de o pagină la apusul vieții. Am scris și vom scrie despre România, și numai despre România. Avem o țară cu influențe culturale foarte variate, scrise odată cu istoria, avem o țară care abundă de frumuseți naturale, avem o țară căreia

noi i-am descoperit frumusețea și dorim să o ducem mai departe prin experiențele trăte de noi, prin sentimentele care ne-au încercat prin miile de pagini pe care le-am scris și pe care le vom scrie de acum înainte. Un lucru este clar, cu cât călătorești și cunoști mai multe, cu atât îți dai seama, cât de puține știi. După cum spunea Marcel Proust, nu primim înțelepciunea mură în gură; trebuie să o descoperim noi înșine după o călătorie pe care nimeni nu o poate în locul nostru și de care nu ne poate scuti nimeni.

Izvorul de apă sărată și mina de aragonit, Corund Foto: Adrian Satmaru

Turist prin Romania | 61

Încheiem anul 2018 cu o retrospectivă impresionantă și cu gândul că nu vom descoperi niciodată tot ceea ce este de descoperit, dar cu inima împăcată că am devenit mai modești și mai avuți pentru că am călătorit și ne-am bucurat trupul și mintea cu ce am învățat.

Echipa Turist prin Romania vă urează să călătoriți și să aveți parte de un 2019 așa cum vi-l doriți! La mulți ani!

Turist prin Romania | 62