Curs Erasmus+ „Methods and Techniques for Inclusive Education and Reduce Early School Leaving " Prof. BANU MARIANA -LUIZA Romania Costesti Technological High School Material realizat în cadrul proiectului Erasmus+ cu numărul de referină:2022-1-RO01-KA121-SCH-000052879, din ț cadrul Acreditării pentru mobilităi Erasmus+, numărul: 2020-1-RO01-KA120-SCH-095514 ț Resursă Educaională ț Deschisă Material RED
All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, in any form or any means, without permission in writing from the authors.
,,The European Commission is not responsible for any uploaded or submitted content.
The content reflects the views only of the European Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein”
Organizaia de trimitere ț :
Liceul Tehnologic Costeti
Organizaia de primire ț :
AraxaEdu
Education Training Center
ș
Araxa Group operează în domeniile educației, agriculturii, produselor agricole, alimentației și turismului. Baza principală a Araxa Education este în districtul Fethiye din Muğla. Araxa Edu organizează cursuri de formare Erasmus+ KA1 în Fethiye, Istanbul, Roma, Lisabona, Zagreb și Paris. Programele de curs sunt revizuite de experți în domeniu și actualizate în funcție de nevoile participanților. Cursurile organizate de Araxa Edu sunt concepute pentru a include toate standardele „Standarde de calitate pentru cursurile din cadrul Acțiunii Cheie 1 (mobilitatea de învățare a persoanelor)” publicate de Comisia Europeană, iar Araxa Edu funcționează în conformitate cu aceste standarde.
Alături de încă patru colegi din cadrul Liceului Tehnologic Costești, în perioada 21-28 ianuarie 2023,am participat la cursul Erasmus+ „Methods and Techniques for Inclusive Education and Reduce Early School Leaving ", desfășurat la Istanbul, Turcia, de catre AraxaEdu.
Araxa Education proiectează programe de curs în conformitate cu “The 6 C’s of education – Critical thinking, Collaboration, Communication, Creativity, Citizenship/culture, Character education/connectivity” - „Cele 6 C ale educației – Gândire critică, Colaborare, Comunicare, Creativitate, Cetățenie/cultură, Educație caracterului/conectivitate”.
Cursul a avut la bază metode și tehnici pentru educația incluzivă și reducerea abandonului școlar timpuriu și tehnici de abordare venind în sprijinirea îmbunătățirii
calității și inovației în sistemele, instituțiile și practicile de educație și formare profesională.
•
Sistemele incluzive apreciază contribuțiile unice pe care elevii de toate mediile le aduc la clasă și permit diferitelor grupuri să crească unul lângă altul, în beneficiul tuturor.
• Profesorii acestui curs au explorat și experimentat diferite metode și strategii pentru promovarea incluziunii și crearea unui mediu de învățare sigur pentru toți studenții.
• Metodologia cursului s-a bazat pe participarea activă și pe învățarea experiențială, deoarece participanții au fost implicați în lecții prin studii de caz, drame și jocuri. În plus, în lecții, s-au aplicat Tehnici de Învățare bazată pe Interogare și Învățare Cooperativă, deoarece acestea vor consta din informații teoretice, exerciții concrete și discuții de grup.
• Folosind toate aceste instrumente în practica zilnică de predare la clasă, avem posibilitatea de a crea noi perspective de mediu școlar multicultural incluziv.
Tot ceea ce ia în considerare profesorul clasei, reprezintă sursă de inspirație și educație pentru elevii săi:animalele și plantele, un munte, un râu, marea, cariera.
Toate activitațile se realizeză in grup, sub supraverea profesorului, fiecare aducându-și contribuția în limita propriilor posibilități.”
Trebuie să înelegem importana educaiei incluzive
pentru reducerea abandonului colar timpuriu.
În ultimele decenii s-a înregistrat o evoluie în ț sistemele de învăământ.
Totul s-a schimbat, de la mediul fizic la curriculum, profesori, elevi, metode de predare i evaluare etc.
“
țțț
ș
ț
ș
Sistemul de Educație Tradițional
• programele nu sunt integrate.
• copiii preiau informații separat de la fiecare disciplină
și nu reușesc mereu să facă o legătură între ele.
• elevii nu înțeleg de multe ori la ce le ajută unele discipline
• intervine plictiseala.
• este multă muncă individuală
• nu se dezvoltă abilitățile necesare XXI.
• profesorii transmit cunoștințele însă nu le integrează într-un context mai larg, multidisciplinar.
• examenele depind de memorare și nu se pune îndeajuns accent pe înțelegere.
• nu există legătura clară dintre cunoștințele de la clasă cu viața reală.
• clasele sunt amenajate fără să aibă ca bază feedbackul etc.
Educaia STEAM:
pune accent pe dezvoltarea abilităilor specifice ț secolului XXI.
încurajează perseverena. ț
propune anteprenoriat în gândire.
încurajează lucrul în echipă.
profesorul acionează ca un mentor ce ț ghidează copilul spre dezvoltare.
profesorul organizează informaiile pe care le ț transmite elevilor într-un mod uor de îneles.
evaluarea se bazează pe proiecte, pe munca în echipă, pe cooperarea din timpul evaluării.
participanii sunt dornici de învăare.
sunt pregătii să fie următoarea generaie de
anteprenori.
ț
șț
țț
țț
coalaȘ
• Școala trebuie să reprezinte locul unde copilul vine cu drag și pleacă cu dorința de a reveni. Tocmai de aceea profesorii trebuie să-și unească
forțele, să lucreze în echipă pentru a cunoaște toate trăsăturile de caracter ale elevului, pentru a descoperi probleme cu care se frământă și pentru a veni în întâmpinarea acestuia, pentru al susține și motiva în procesul instructiv-educativ.
Educația incluzivă înseamnă oportunităi reale de învăare pentru grupurile care au fost excluse în
mod tradiional - nu numai pentru copiii cu dizabilităi, ci i pentru vorbitorii de limbi minoritare țțș .
• Şcoala incluzivă este unitatea de învăţământ în care se asigură o educaţie pentru toţi copiii;
• reprezintă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare.
• Şcoala incluzivă este şcoala care: nu selectează i nu exclude; este deschisă, tolerantă, ș prietenoasă i democratică; este naturală prin eterogenitatea ei; valorizează toţi elevii; se ș adaptează la diversitatea nevoilor educaţionale şi la particularităţile de învăţare şi dezvoltare;
țț
Zilnic, la clasă, cadrele didactice trebuie să organizeze predarea-învăţarea pentru copii diferiţi din punct de vedere al abilităţilor, ritmurilor şi stilurilor de învăţare pentru a asigura succesul învăţării.
Diferenţele pe plan psihologic se referă la diferitele componente ale personalităţii şi structurile de personalitate.
1. Inteligenţa- este una din variabilele care se află la temeiul diferenţelor individuale de învăţare între copii.
2. Stilurile de învățare, numite și stiluri cognitive, reprezintă caracteristici cognitive, afective și general psihice care indică modurile în care persoanele care învață, percep, interacționează cu și răspund de mediul de învățare.
• Stiluriledeînvăţarevizual,auditiv,kinestezic,logicmatematic,stilsocial,stilsolidar
Vizual (imagini, filme, grafice, diagrame, tabele, modele)- reține mai bine ceea ce vede
Auditiv (lectură, înregistrări audio, povestire, muzică, verbalizare, întrebări)- reține ce aude
Kinestezic (interpretare, joc de roluri, modelare în lut)-șimțul tactil
Logic matematic- schematic
Stil social- lucrează prin cooperare cu grupul
Stil solidar- preferă să lucreze singur
Metode, tehnici și concepte pentru educația incluzivă în școală
CONCEPTUL DE “FLIPPED CLASSROOM”
Clasa răsturnată este un model de blended learning (care integrează tehnologia digitală) în care ideile tradiționale despre activitățile
în clasă și cele de acasă sunt răsturnate, sau “flipped” (întoarse, în oglindă). În acest model, profesorii îi pun pe elevi să interacționeze
întâi acasă cu noul material de studiat, ca temă de lucru. Apoi utilizează timpul din clasă, când se întâlnesc împreună, pentru a discuta noua informație și pentru a pune ideile în practică.
Învăţarea este individuală, unică pentru fiecare în parte. Flipped classroom se centrează pe elev, îl pune în centrul procesului de învăţare, îl determină să fie activ, să selecteze informaţiile dorite şi cel mai important lucru este faptul că se ţine cont de dorinţele şi nevoile elevului.
• Prin această metodă, fiecare elev poate învăța în propriul lui ritm. Învățarea devine personalizată pentru fiecare elev. Elevii au posibilitatea de a viziona un curs ori de câte ori au nevoie; ei pot să deruleze înapoi, dacă este necesar sau pot să ”sară” peste unele părți în cazul în care doresc, sau pur și simplu ei pot pune „pauză“ profesorului lor. Astfel elevii au posibilitatea să înțeleagă la nivelul la care se află sau să revadă o parte din explicațiile pe care le-au uitat.
•
CE FACE ELEVUL ACASĂ?
• caută informații din surse variate (mediul digital sau enciclopedii, reviste, cărți de specialitate)
• urmărește filme sau prezentări care să-l familiarizeze cu noul concept
• lecturează, notează ideile principale și formulează
întrebări despre aspectele care nu-i sunt clare
• folosește tehnologia pentru a intra în contact cu alți membri care dețin informații despre subiectul urmărit
• face investigații, experimentează, analizează, compară
CE FACE ELEVUL LA ȘCOALĂ?
•împărtășește noile informații în maniera proprie și
în ritmul lui
•colaborează cu ceilalți pentru clarificarea unor situații
•primește sprijin și completări pe același subiect de la colegi și profesor
•pune întrebări și argumentează
•aplică noile conținuturi
•realizează proiecte
•exersează skill-urile de comunicare prin dezbateri, discuții în perechi, prezentări
•evaluează și revizuiește conținutul, având în vedere și perspectivele celorlalți membri ai grupului
Educația și tehnologia
Competențe digitale pentru incluziunea elevilor
Coggle este un instrument web esențial, minimalist, care îți permite să explorezi și să
îți extinzi toate ideile vizual.
Coggle este un instrument de cartografiere care vă ajută să înțelegeți lucruri complexe.
Padlet este utilizat pentru-socializarea clasei, învățarea prin colaborare, învățarea de la egal la egal, colectarea cercetării și a resurselor pe un anumit subiect, măsurarea înțelegerii unui subiectsauaunuiconceptstudiat.Esteo aplicatie usor de folosit de către elevi
decătreprofesori.
și
Metode creative folosite în procesul de predare-învățare-evaluare
Metoda „Pălăriilor gânditoare”
Metodele creative au un rol important în procesul de predare-învățare-evaluare și sunt folosite cu succes dacă, la rândul său, profesorul este creativ în tot ceea ce face, începând de la acțiunea de predare, de alegere a metodelor adecvate, de procurare sau confecționare a mijloacelor didactice, proiectare și chiar evaluare a tuturor acțiunilor desfășurate.
În alegerea metodelor creative, trebuie să ținem cont de mai mulți factori: disciplina la care folosim metoda respectivă, tema lecției, particularitățile de vârstă și intelectuale ale copiilor, astfel încât acestea să faciliteze transmiterea cunoștințelor formarea priceperilor și deprinderilor propuse și să urmărim antrenarea și dezvoltarea capacităților creatoare, a imaginației, gândirii, iar prin acestea să sporim în mod semnificativ calitatea și eficiența predării-învățării.
Metoda „Pălăriilor gânditoare” este o tehnică interactivă de stimulare a creativității, bazată pe jocul de rol al elevilor, care își pot etala gândirea, în concordanța cu însemnătatea culorilor pălăriilor care definesc rolul. Pentru atingerea obiectivelor acestei metode, trebuie să împărțim colectivul clasei în grupe de 6 elevi, fiecare primind câte o pălărie gânditoare, apoi sarcinile vor fi expuse, asigurându-ne de faptul că toți elevii au înțeles cele prezentate.
În ceea ce privește semnificația culorilor:
Pălăria albastră este purtată de liderul grupei, el fiind cel care dirijează activitatea, supraveghează cu atenție, intervine
atunci când este nevoie, acționează asupra situațiilor apărute, dacă apar conflicte, le rezolvă amiabil, urmând să aleagă soluția corectă.
Pălăria verde realizează un brainstorming, prezentând o multitudine de soluții creative, caută variante posibile, expune tot ce îi trece prin minte.
Pălăria albă este reprezentată de cel care deține informațiile corespunzătoare temei propuse, dar nu intervine cu idei sau discuții, colegele pălăriuțe îl solicită la nevoie.
Pălăria neagră, așa cum îi sugerează și culoarea gândește critic, dar în același timp logic, scoate în evidență aspectele negative, identifică greșelile, riscurile activității.
Pălăria galbenă are o gândire logică și optimistă, ia în calcul toate variantele de soluționare ale problemei, etalează
păreri, vine cu propuneri, expune aspectele pozitive și se ocupă de analizarea soluțiilor creative ale pălăriuței verde.
Pălăria roșie este purtată de cel care deține capacități imaginative, studiază cu atenție toate acțiunile activității, este sincer, îi stimulează și motivează pe ceilalți, privește găsirea soluțiilor cu ajutorul intuiției sale, însă nu oferă explicații.
MOZAICUL este o metodă de învațare , care se bazează pe distribuirea sarcinilor de învățare unor grupuri de elevi , astfel că , în urma colaborarii, fiecare elev să aibă întreaga schemă de învățare .
Numărarea elevilor și împărțirea lor pe grupe după un algoritm specific este foarte importantă. Elevii vor fi grupați în 4 grupuri inițiale de câte 4 elevi , fiecarui elev din grup atribuindu-se câte un număr de la 1 la 4. Urmează reașezarea elevilor în sala : toti elevii cu numarul 1, vor forma un grup de experți ; același lucru se întâmplă pentru elevii cu celelalte numere, obținându-se astfel, patru grupuri de experți . Elevii din grupurile de experti au sarcina" de a învăța cât mai bine, partea din materialul de studiu, care le-a fost atribuită pentru a o preda colegilor lor din grupurile inițiale.
După îndeplinirea sarcinilor de lucru, din fiecare grup de experți, elevii specializați fiecare într-o anumită parte a lecției, revin în grupurile inițiale și predau colegilor lor partea pregatită ( cu ceilalți experți ). În fiecare grup inițial, vom avea 4 elevi specializați, fiecare într-o parte diferită a lecției și fiecare dintre acestia predă partea lui. Astfel, fiecarui elev îi revine responsabilitatea predării și învățării de la colegi. Este important, ca evaluarea sau verificarea să acopere toată lecția .
Metode de învățare prin cooperare
Metode de învățare nonformala într-un mediu multicultural
Educația nonformală este definită drept “orice activitate educațională, intenționată şi sistematică, desfăşurată de obicei în afara şcolii tradiționale, al cărei conținut este adaptat nevoilor individului şi situațiilor speciale, în scopul maximalizării învățării şi cunoaşterii şi al minimalizării problemelor cu care se confruntă aceasta în sistemul formal (stresul notării în catalog, disciplina impusă, efectuarea temelor etc.) (J. Kleis, 1973).
Caracteristici ale educaţiei nonformale:
• - este centrată pe beneficiar şi pe nevoile reale de învăţare, facilitând identificarea acestora pentru o mai bună adaptare a procesului de învăţare;
• - este adaptată comunităţii, grupului şi/ sau individului şi presupune o învăţare în ritm propriu;
• - este structurată şi organizată, are ataşate obiective clare de învăţare şi presupune un management eficient al resurselor;
• - presupune un proces de învăţare, care poate fi încadrat într-un curriculum, conduce la obţinerea de rezultate într-o perioadă determinată de timp (de cele mai multe ori mai scurtă decât în cazul educaţiei formale), conţinuturile putând fi uşor înnoite sau îmbunătăţite; presupune extinderea cadrului de învăţare, diversificarea şi flexibilizarea spaţiului şi timpului de învăţare;
• - se bazează pe multe metode active/ interactive şi diversificate de învăţare;
• - ca şi celelalte contexte de învăţare, învăţarea în context nonformal permite acumularea de noi cunoştinţe, abilităţi, atitudini;
• - susţine dezvoltarea personală a indivizilor/ grupurilor;
• - reprezintă în primul rând învăţare prin noi experienţe şi permite valorificarea experienţei anterioare;
• - poate să conducă la recunoaşterea competenţelor dobândite;
• - presupune proces de reflecţie;
• - poate produce o schimbare în bine la nivelul participantului şi comunităţii.
Metodele nonformale :
Jongleria sau Flow Arts, arta a balansului, provocând gravitația și câstigând.
Storytelling sau Arta povestirii, este o metodă ce are ca punct central povestea, un traseu narativ în care personajul central urmează un șir de etape prestabilite. Povestea nu poate să existe însă, fără povestitor și public.
Expoziția vie (living exhibition) este o metodă activă care promovează dialogul între un grup preocupat de o problemă specifică și membrii unei comunități, prin manifestări creative în spațiul public.
Flashmob, (unde flash este o clipă și mob este o mulțime) este o adunare de foarte scurtă durată de oameni, într-un loc public, participanții realizaănd o acțiune neobișnuită pentru o perioadă
scurtă de timp (de obicei câteva secunde/minute), după care grupul se răspândește ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Flashmob-ul e o “prezentare” pentru spectatori accidentali, cu scopul de a trezi sentimente de neînțelegere, interes.
Jocurile de societate, ceea ce este esențial acestor jocuri este faptul că ele se joacă în comunitate/societate cu scopul de a socializa respectiv de a distra sau relaxa. Iar această plăcere gratuită de a se juca e însoțită întotdeauna – chiar dacă involuntar sau nestructurat – de un proces de învățare reciproc.
