FD_13

Noiembrie 2008

Mediul de afaceri taxează politicile fiscale

În interior

DECIZII MANAGEMENTUL FLOTELOR AUTO începe după pagina 32

SUMAR

ROMÂNIA v

www.financialdirector.ro Noiembrie 2008

ANALIZĂ

8 DIFICULTĂȚILE ACTUALE AR PUTEA DURA ÎNCĂ 2 ANI Criza creditului se împrăştie în Europa, fiind direct influenţată de turbulenţele de pe pieţele financiare.

OPINII

9 RELAȚIA CU FISCUL Dificultăţile de identificare a unor soluţii corecte de aplicare a legislaţiei în general şi a celei fiscale în special sunt resimţite din plin de specialiştii din companii.

12 MARKETING PE TIMP

18

COVER STORY

MEDIUL DE AFACERI TAXEAZĂ POLITICILE FISCALE Principalele îngrijorări ale oamenilor de afaceri, ale directorilor, ale asociaţiilor patronale sunt legate de parafiscalitate, birocraţie, stabilitatea mediului de afaceri şi lipsa unui dialog real cu autorităţile. Dezbaterile reale pe marginea programelor economice ale principalelor partide lipsesc cu desăvârşire. Oamenii de afaceri speră că viitorul executiv va încerca să găsească soluţii la problemele cu care se confruntă şi care, traduse în bani, înseamnă costuri mai mari pentru firmele lor.

24

ORCACLE, AFACERI DE ANVERGURĂ ÎN ROMÂNIA

După ce timp de 8 ani a acumulat suficientă experienţă în cadrul celei mai mari companii de software din lume, Sorin Mîndruţescu a preluat, la începutul acestui an, poziţia de director general al Oracle România. Provocările unui director general din industria IT, strategia companiei în perioada următoare, influenţele crizei financiare sunt câteva din temele abordate într-un amplu interviu.

DE CRIZĂ Actuala criză a generat firesc temeri, incertitudini, întrebări, îndoieli. Cum le-au răspuns guvernanţii şi multe dintre companii? Mai degrabă haotic decât logic.

RUBRICI PERMANENTE

2 EDITORIAL O altfel de criză.

15 CONTABILITATE Câștigurile legate de emiterea, răscumpărare, vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii.

48 TREND ROMÂNIA Creștere economică de 6%, în 2009.

INDUSTRII

COMPANIILE DE CURIERAT AR TREBUI SĂ-ȘI REDUCĂ PONDEREA CHELTUIELILOR FIXE

MANAGEMENTUL FLOTELOR AUTO

Companiile de curierat de pe piaţa autohtonă şi-au revizuit ţintele de profit pentru anul viitor, chiar dacă cele mai multe sunt în stand-by atunci când vine vorba de un plan de afaceri pe 2009.

suplimentul începe după pagina 32

50 TREND EUROPA Impactul crizei financiare asupra pieței europene a creditelor.

52 TREND INTERNAȚIONAL Schimbarea a venit în America.

30

NOIEMBRIE 2008

1

EDITORIAL

O ALTFEL DE CRIZĂ

BOGDAN BÂRLIGEA

Criză. O să găsiţi acest cuvânt în majoritatea articolelor din acest număr de revistă. Fie că este vorba de criză financiară, fie că este vorba de criză economică.

Criza, în diversele ei forme, a ajuns cel mai important şi arzător subiect. Se discută despre criză în birourile multinaţionalelor, pe şantier, în supermarket, la semafor şi, cel mai des, în talkshow-uri televizate.

Rapoartele autorităţilor şi ale analiştilor confirmă faptul că există o criză economică la nivel mondial. Economiile cele mai performante s-au îmbolnăvit. Oficial, economia UE este în recesiune. Oficial, economia Japoniei este în recesiune. Veşti de acest fel apar în fiecare zi. În România subiectul „criză” a fost mai întâi negat, apoi ignorat şi este, acum, transformat în capital politic. Aflaţi în campanie electorală, politicienii de toate culorile şi doctrinele propun alegătorilor, ameninţaţi de spectrul şomajului, planuri miraculoase de salvare a economiei naţionale de efectele tot mai evidente ale crizei.

Dacă pentru criza financiară s-au pus la punct tot felul de planuri de salvare, injectânduse miliarde de euro şi de dolari, dacă pentru criza economică se pot aplica diverse măsuri care să repună în mişcare fluxurile, există un tip de criză mult mai greu de rezolvat – criza de încredere.

Băncile nu mai au încredere în clienţi, investitorii nu mai au încredere în burse, salariaţii nu mai au încredere în patroni, alegătorii nu mai au încredere în politicieni. Fără încredere nicio criză nu se poate rezolva. Încrederea este singurul liant al uriaşului angrenaj economico-financiar, care se clatină acum. În lunile care vor urma, fiecare actor din peisajul economico-financiar va trebui să inspire celorlalţi încredere. Să dovedească faptul că este capabil să găsească soluţii, să gestioneze costuri, să ia măsurile oportune, pentru a răspunde cât mai bine provocărilor de moment ale pieţei.

Cât priveşte România, dincolo de comportamentul mediului de afaceri, trebuie urmărit şi comportamentul clasei politice. Fără încredere, niciun guvern desemnat după alegeri nu va rezista în funcţie.

Cred că, dincolo de bani mai mulţi la salarii, de noi locuri de muncă, de autostrăzi, oamenii au nevoie de guvernanţi care să inspire încredere şi puterea de a ghida ţara prin acest ocean agitat de crize şi incertitudini.

Bogdan Bârligea, redactor-șef adjunct bogdan.barligea@bpgroup.ro

În acest număr Într-un recent raport dat publicităţii, analiştii Băncii Comerciale Române afirmă că, în lunile următoare creditul ar putea să piardă din ritm din cauza scumpirii finanţărilor externe, a politicii restrictive

2

NOIEMBRIE 2008

a Băncii Centrale şi a incertitudinilor legate de evoluţia veniturilor în 2009.

Mai multe previziuni făcute de analiştii BCR puteţi citi în paginile 22-23.

Criza financiară din Statele Unite a adus în discuţie vala-

bilitatea evaluărilor făcute de agenţiile de rating. În materialul din paginile 28 şi 29 puteţi afla cum au răspuns directorii celor mai mari trei agenţii de rating la interpelarea făcută de Congresul American.

LINK-URI ROMÂNIA Publisher Cristian Iosif Editor Dana Dobre Redactor-şef adjunct Bogdan Bârligea Colaboratori

DTP Secretar general de redacţie Advertising group director Advertising sales manager Marketing Director

Assistant Marketing Abonamente

bogdan.barligea@bpgroup.ro Emilian Nedelcu, Oana Sav, Justinian Cucu, Romana Schuster, Doru Iordache Carmen Grigore Iuliana Zamfirescu iuliana.zamfirescu@bpgroup.ro Livia Pană livia.pana@bpgroup.ro Andreea Ranja andreea.ranja@bpgroup.ro marketing@bpgroup.ro Nicu Berbecel nicu.berbecel@bpgroup.ro abonamente@bpgroup.ro

Pre-press Rompit Tipărit la ISSN 1843-4819

Publicație auditată de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Publicaţie lunară editată de:

RECOMANDAREA LUNII

www.financialdirector.co.uk

Site-ul revistei din Marea Britanie a lansat în luna noiembrie a 12-a ediţie anuală a „FD Salary Survey”.

Realizată împreună cu compania de consultanţă Manifest, analiza prezintă beneficiile anuale realizate de directorii financiari ai primelor 350 de companii listate la Bursa din Londra

www.financialdirector.ro

Business Publishing Group SRL Str. Constantin Noica nr. 136A, etaj 1, sector 6, Bucureşti Tel.: 021. 311.94.26; 031.228.10.46/47/48/49 Fax: 021.311.94.27 Este interzisă reproducerea oricărui material scris sau a oricărei ilustraţii din această publicaţie fără acordul prealabil scris al Business Publishing Group.

EDITOR DEPUTY EDITOR PRODUCTION EDITOR ART EDITOR CONTRIBUTING EDITORS

PUBLISHING DIRECTOR POSTAL ADDRESS

Andrew Sawers David Rae Salvatore Spagnuolo Chris Gardner Robert Bruce, Dennis Turner, Peter Williams, Sarah Perrin, David Kern Kumaran Ramanathan Incisive Media 32-34 Broadwick Street London W1A 2HG Switchboard: (020) 7316 9000

Winner: Periodical Publishers Association Business Magazines Writer of the Year 2002 and 2005 Winner: Periodical Publishers Association Business & Professional Monthly Magazine of the Year 2004 Winner: Institute of Internal Auditors Writer of the Year 2002 and 2004 Winner: Work Foundation Magazine Journalist Award 2002 Winner: Magazine Design Awards Business to Business Front Cover of the Year 2002 Winner: Institute of Financial Accountants Business to Business Front Cover of the Year 2006 FINANCIAL DIRECTOR is published by Incisive Media © 2007 Incisive Media All rights reserved.

Published from FINANCIAL DIRECTOR with the permission of Incisive Media Reproduction in any manner in any language in whole or in part without prior written permission from Incisive Media is prohibited.

4

NOIEMBRIE 2008

şi ai companiilor din FTSE-AIM 50.

Analiza ia în calcul salariul de bază, alte beneficii precum maşina de serviciu, prima de relocare sau asigurarea de sănătate, precum şi bonusurile anuale.

Efectele crizei financiare sunt vizibile şi la nivelul celor mai importanţi directori financiari din Anglia. Potrivit analizei, directorii financiari ai companiilor din FTSE-100 au câştigat în 2008 mai puţini bani, în special din cauza diminuării unor bonusuri. În schimb directorii financiari ai companiilor din FTSE-250 au reuşit să câştige cu 14% mai mult în acest an.

Analiza completă este disponibilă doar pe site-ul www.financialdirector.co.uk

Newsletterele săptămânale trimise începând din această lună au reuşit să crească traficul pe site-ul revistei Financial Director România.

Numărul crescut de ştiri postate pe site, majoritatea legate de efectele crizei financiare şi economice la nivel mondial şi, în special, la nivelul României au trezit interesul cititorilor noştri.

Materialele cuprinse în acest număr de revistă şi ştirile zilnice relevante postate pe site vor continua să fie o sursă importantă de informare şi documentare pentru cei care ne vizitează şi care vor să fie la curent cu tot ce se întâmplă în mediul economic intern şi internaţional.

DE VIZITAT - Site-uri care ne-au fost de folos în această lună

www.aoar.ro Portalul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) prezintă activităţile şi iniţiativele celor mai importanţi reprezentanţi ai mediului de afaceri.

www.apia.ro Statisticile detaliate privind evoluţiile de pe piaţa auto din România se găsesc pe site-ul Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

www.reuters.com Agenţia internaţională de presă Thomson Reuters este una dintre cele mai importante surse de ştiri de business, analize sectoriale şi rapoarte de piaţă.

ȘTIRI

ECONOMIA MONDIALĂ ÎN FAŢA CELEI MAI GRAVE CRIZE FINANCIARE DIN ULTIMII 65 DE ANI

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean Claude Trichet, a declarat la postul britanic de televiziune „Sky News” că, omenirea se confruntă acum cu cea mai gravă criză financiară de după al Doilea Război Mondial, informează Bloomberg. „Este pentru prima dată când miza este chiar sistemul financiar din statele industrializate, aflat într-o fază turbulentă şi dificilă. În acest sens este o noutate şi are loc pentru prima dată după al Doilea Război Mondial”, a afirmat Trichet.

AOAR SUSŢIN COTA UNICĂ Secretarul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Pârvan, a declarat, recent, după întâlnirea cu reprezentanţii PDL, că instituţia pe care o reprezintă susţine cota unică şi cere tuturor partidelor să propună un buget virtual şi un program anti-criză, pe următoarele luni. Cristian Pârvan a precizat, după întâlnirea cu membrii conducerii PDL, că reprezentanţii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri au participat şi la dezbateri similare ale programelor electorale ale PSD şi PNL. El a spus că a solicitat tuturor partidelor propună un buget virtual şi să avanseze programe anti-criză

27%

este valoarea cu care a crescut sectorul construcţiilor din România în luna septembrie. Este cel mai mare ritm de creştere din Uniunea Europeană.

pe următoarele 6-8 luni. Pârvan a arătat că AOAR a militat, încă din anul 2003, pentru introducerea cotei unice de impozitare, măsură pe care o susţine şi în prezent. El a mai spus că AOAR are „membri marcanţi” în toate formaţiunile. „Nu semnăm acorduri, care, după părerea noastră, nu reprezintă nimic”, a completat Pârvan. ■

PROGRAM PENTRU COMBATEREA CRIZEI ECONOMICE

Sursa: Eurostat

Contribuţiile de asigurări sociale vor fi reduse cu zece puncte procentuale, dividendele investite sau reinvestite în noi firme nu vor fi impozitate, iar pentru plata la timp a impozitelor va fi acordat,

din ianuarie 2009, „un bonus fiscal” de 5% din valoarea acestora, a anunţat premierul Tăriceanu. Bonusul fiscal va fi acordat atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice. Şeful Executivului a prezentat planul pentru sprijinirea economiei, gândit pe parcursul a patru ani, care prevede o serie de facilităţi fiscale.

Programul nu a fost adoptat sub forma unui act normativ. Toate măsurile incluse în planul guvernamental pentru sprijinirea economiei vor fi aprobate până la sfârşitul acestui an şi vor începe să producă efecte, a afirmat premierul Tăriceanu, arătând că facilităţile prevăzute nu se încadrează în categoria ajutorului de stat nepermis de UE. „Toate aceste măsuri vor fi luate până la sfârşitul anului, deci aceste măsuri vor fi implementate şi vor deveni efective, vor începe să-şi producă efectele”, a spus Tăriceanu, susţinând că nu este vorba de un program electoral. ■ NOIEMBRIE 2008

5

ȘTIRI

GUVERNUL ŞI BĂNCILE VOR CĂUTA SOLUŢII PENTRU RELUAREA „MAI VIZIBILĂ” A ACTIVITĂŢII DE FINANŢARE

TEHNIC VORBIND SOLUŢIONAREA DECONTURILOR DE TVA CU SUME NEGATIVE Pentru soluţionarea deconturilor de TVA cu sume negative cu opţiune de rambursare se efectuează inspecţii fiscale parţiale , care au ca obiect doar verificarea TVA-ului.Dacă se soluţionează mai multe deconturi , fiecare dintre ele va fi verificat separat, cu înscrierea distinctă a constatărilor aferente fiecăruia dintre acestea, astfel: ■ prima perioadă verificată va cuprinde intervalul de timp de la de la începutul perioadei anterioare neverificate, cu condiţia încadrării în termenul de prescripţie , până la data de sfârşit a perioadei aferente decontului de TVA cu sume negative în care s-a bifat opţiunea de rambursare; ■ următoarea perioadă verificată va incepe de la data ultimului decont verificat până la sfârşitul perioadei aferente următorului decont ce urmează a se verifica. În acest mod se va continua până la soluţionarea tuturor deconturilor de TVA cu sume negative cu opţiune de rambursare , depuse şi neverificate.

Soluţionarea fiecărui astfel de decont se va finaliza astfel: ■ În cazul în care nu se constată sume suplimentare în baza raportului de inspecţie fiscală, se va emite decizia de nemodificare a bazei de impunere, care, împreună cu un exemplar al raportului de inspecţie fiscală , se va trimite după avizare şi aprobare compartimentului de specialitate pentru emiterea deciziei de rambursare; ■ în cazul în care se constată sume suplimentare în baza raportului de inspecţie fiscală , se va emite decizia de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală, care în acest caz are şi rol de decizie de rambursare.

Sursa: Contzilla.ro

RECOMANDĂRILE MARSH ■ Buna gestiune a costurilor de asigurare

▼

poate elibera capital de lucru. Costurile cu asigurările nu ar trebui considerate drept o cheltuială, ci o investiţie. Se recomandă o analiză riguroasă a riscurilor la care este supusă compania şi

6

NOIEMBRIE 2008

Guvernul şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB) vor discuta despre identificarea unor soluţii prin care activitatea de finanţare să se reia „mult mai vizibil decât în prezent”, a declarat preşedintele ARB, Radu Gheţea.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a invitat recent toate băncile comerciale cu cotă de piaţă de peste 1% pentru a-şi exprima punctele de vedere prin propuneri, sugestii, legate de modul în care România traversează crica financiară internaţională. La întâlnire a participat şi ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, şi 16 bancheri, care şi-au exprimat punctul de vedere cu privire la situaţia din România. „E adevărat că unii bancheri şi-au exprimat nemulţumirea, spunând că trebuie să avem alte reglementări din partea BNR. Concluzia este că vom identifica măsuri la nivelul sectorului bancar, fiscal, economic în general, astfel încât

economia să continue să crească şi să ajungă la nivelul la care dorim”, a afirmat Gheţea. El a precizat că nu s-a pus problema subvenţionării creditelor de către stat.

Băncile comerciale trebuiau să facă „propuneri astfel încât economia românească să continue să funcţioneze la parametri cât se poate de buni”, a spus Gheţea, precizând că nimeni nu se aşteaptă la o creştere economică de 9% pentru 2009, ci la una apropiată de 5%. Băncile comerciale au făcut o serie de sugestii, unele foarte tehnice, altele globale. „În final, s-a concluzionat de către premierul Tăriceanu că Guvernul, împreună cu comunitatea bancară, doresc să facă un parteneriat, să constituie un grup de lucru care să identifice acele căi prin care sistemul bancar românesc să funcţioneze la parametri normali, iar activitatea de finanţare să se reia mult mai vizibil ca în prezent”, a adăugat Gheţea.

DEFICIT BUGETAR DE 1,42% DIN PIB

AVAS ACORDĂ CREDITE DIN PORTOFOLIU, PENTRU PREVENIREA EFECTELOR CRIZEI

Bugetul general consolidat a înregistrat, după primele nouă luni din acest an, un deficit de 7,17 miliarde lei, respectiv 1,42% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Economiei şi Finanţelor. În perioada ianuarie - septembrie, totalul veniturilor bugetare s-a ridicat la 119,96 miliarde lei, respectiv 23,8% din PIB, în timp ce cheltuielile din bugetul consolidat au însumat 127,13 miliarde lei, adică 25,2% din PIB. În luna octombrie, avansul veniturilor la bugetul general consolidat a fost de 10,76%, fiind devansat de creşterea cheltuielilor, de 12,9%. Bugetul de stat a avut în continuare cel mai mare deficit, de 8,37 miliarde lei. În surplus se regăseau bugetele de asigurări sociale şi bugetul asigurărilor pentru şomaj, cu 443 milioane lei şi respectiv, 474 milioane lei. Deficitul bugetar programat pentru 2008 este de 2,3% din PIB. La începutul lunii noiembrie, ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, i-a avertizat pe miniştri că există riscul ca ţinta de deficit bugetar de 2,3% din PIB să fie depăşită şi a cerut oprirea încheierii de noi contracte de achiziţie publică şi limitarea fondurilor de premiere. De asemenea, ministrul a declarat că deficitul bugetului general consolidat după primele zece luni a urcat la 1,5% din PIB, iar la finele lui noiembrie se estimează că va rămâne sub 2% din PIB. Comisia Europeană a anunţat că anticipează pentru România un nivel al deficitul bugetar de 3,5% din PIB în 2008. ■

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) va acorda împrumuturi companiilor din portofoliul instituţiei care se confruntă cu probleme de lichiditate şi va garanta contractarea de credite de către acestea, pentru prevenirea efectelor crizei financiare mondiale. „În vederea prevenirii efectelor negative pe care criza economică financiară mondială le poate avea asupra activităţii agenţilor economici cu capital majoritar de stat, AVAS va putea acorda garanţii pentru preluarea de credite sau credite cu dobândă la nivelul pieţei, în calitate de ordonator principal de credite”, potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă.

Conform analizelor efectuate de AVAS, o serie de companii se confruntă deja cu lipsa de lichidităţi şi cu imposibilitatea accesării de credite. „Din aceste considerente, AVAS îşi propune instituirea unor măsuri de sprijin financiar, rambursabil, pe termen scurt care să asigure agenţilor economici răgazul depăşirii situaţiei temporare de criză şi/sau al pregătirii unui program de restructurare pe termen mediu care să contribuie la restaurarea viabilităţii”, potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă.

Măsurile de sprijin vor fi acordate sub forma unor scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale, cu respectarea procedurilor şi regulamentelor comunitare în domeniu. Sumele necesare susţinerii măsurilor de sprijin financiar vor fi puse la dispoziţia AVAS de către Ministerul Economiei şi Finanţelor. ■

ȘTIRI

ROMÂNIA TREBUIE SĂ ACCENTUEZE REFORMELE PE PIAŢA MUNCII, ÎNREGISTRAREA PROPRIETĂŢII ŞI TAXE Tocmai de aceea, reprezentantul BM insistă pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri din România, pentru o flexibilizare a pieţei muncii şi o simplificare a sistemului de taxare, în special prin reducerea numărului de plăţi.

Potrivit raportului PwC, România se plasa pe ultimul loc într-un clasament format din 181 de state, în ceea ce priveşte taxele şi impozitele, în creştere de la 96 plăţi în 2006 la 113 plăţi în 2007. Peter de Ruiter, partner, tax and legal services leader PwC România, se aşteaptă la o îmbunătăţire semnificativă a poziţiei României în 2008, după unificarea plăţilor în contul unic, care face necesare doar două plăţi pe lună pentru majoritatea companiilor în privinţa taxelor principale. De asemenea, el a remarcat şi introducerea sistemelor de plată şi depunerea declaraţiilor online. Potrivit celei mai recente ediţii a raportului „Doing Business” al BM, România se va menţine în 2009, ca şi în 2008, pe locul 47 din 181 în clasamentul statelor care oferă cele mai bune condiţii de dezvoltare a afacerilor. ■

capacitatea acesteia de a suporta singură riscul pentru a decide volumul asigurat şi, implicit, prima plătită. O astfel de analiză ar putea reduce simţitor costurile cu asigurările şi, în acelaşi timp, ar oferi protecţia necesară într-o perioadă de criză.

■ Maximizarea valorii asigurării de credit comercial. Asigurarea de credit comercial poate fi extrem de valoroasă în această perioadă, oferind protecţie împotriva debitelor cu risc ridicat.

■ Plata primelor de asigurare în rate. Prin desfăşurarea plăţilor pentru o perioadă mai lungă de timp se pot elibera lichidităţile necesare bunei desfăşurări a afacerii.

■ Soliditatea afacerii. Condiţiile economice volatile pot schimba zonele de acţiune şi nivelul riscurilor la care este expusă o companie. Într-o perioadă precum cea traversată în prezent, este extrem de important ca o companie să-şi revizuiască expunerile la riscuri, impactul acestora şi planurile de urgenţă. ■

▼

România ar trebui să se concentreze, în aceste momente de criză internaţională, pe continuarea reformelor structurale, în special în ceea ce priveşte piaţa muncii, înregistrarea proprietăţii şi sistemul de impozitare, a declarat Arabela Aprahamian, reprezentant al Băncii Mondiale (BM). „Este foarte important ca reformele structurale să continue, cu atât mai mult pentru România, în aceste momente de criză internaţională, şi în special pe mediul de afaceri şi competitivitate”, a spus Aprahamian, senior private sector development specialist al BM, la prezentarea raportului „Paying taxes”, elaborat de PricewaterhouseCoopers (PwC).

Oficialul a arătat că în criza financiară din 1997, din Asia, întreprinderile mici şi mijlocii au fost cele mai rezistente, şi există o similitudine între acest tip de firme din România şi cele asiatice. Potrivit lui Aprahamian, firmele mici şi mijlocii autohtone îşi finanţează activitatea în principal din fonduri proprii şi se axează predominant pe piaţa internă, mai puţin spre exporturi.

TEHNIC VORBIND

ANALIZĂ

DIFICULTĂŢILE ACTUALE AR PUTEA DURA ÎNCĂ DOI ANI Criza creditului se împrăştie în Europa, fiind direct influenţată de turbulenţele de pe pieţele financiare. TEXT: DANA DOBRE Aceasta a condus la un blocaj asupra creditului bancar, prin scăderea bruscă a nivelului de încredere a companiilor, precum şi o încetinire a activităţii. În consecinţă, agenţia de evaluare Coface a anunţat că ratingurile pentru Marea Britanie şi Irlanda, care au mai fost deja sub supraveghere în lunile iunie şi decembrie 2007, au fost scăzute la A2. De asemenea, agenţia a redus calificativul Islandei, de la A1 la A3. Pe lista neagră a Coface sunt acum Italia, Franţa şi Hong Kong. Potrivit Coface, criza creditului ar putea fi comparabilă, prin extindere, cu cea din 2001, însă de o amploare mai redusă faţă de cele trei turbulenţe din anii 1973, 1982, 1991, datorită rezistenţei dovedite de ţările emergente. Cu toate acestea, presiunea asupra condiţiilor de creditare este mai puternică, datorită componentelor financiare foarte specifice ale crizei financiare. „Ca şi în cazul crizelor de credit precedente, dificultăţile actuale vor dura între 18 luni şi 2 ani, pentru că, chiar dacă economiile mondiale vor intra

într-o perioadă de creştere mai puţin dinamică, companiile se vor adapta”, se arată într-un comunicat al Coface.

Aceste două ipoteze - referitoare la gravitatea şi durata crizei de credit - presupun că, în lunile care urmează, nu vor exploda alte probleme sub presiune, cum ar fi dolarul, China, creditul pe noi instrumente financiare. „Durata de întindere a crizei la nivel internaţional este condiţionată de relaxarea creditării interbancare în următoarele săptămâni şi de scăderea ratei LIBOR. Dacă aceste două situaţii vor avea loc, vom avea recesiune doar în 2009, dacă nu, atunci vom fi într-o situaţie cu mult mai gravă”, afirmă Cristian Ionescu, Country Manager, Coface România.

Scăderea ratingurilor de ţară Creşterea riscului a condus la o serioasă scădere a ratingurilor de ţară, care a început cu calificativul A1 al Statelor Unite, plasat sub supraveghere negativă în aprilie 2007, şi s-a

RATA DE CREȘTERE

MODIFICĂRI DE RATING Ţara

Schimbări negative

Sursa: Coface

8

Clasificarea anterioară

Schimbări

Franţa

A1

Supraveghere negativă

A1➘

Hong Kong

A1

Supraveghere negativă

A1➘

Islanda

A1➘

Reducere

A3

Irlanda

A1➘

Reducere

A2

Marea Britanie

A1➘

Reducere

A2

Italia

A2

Supraveghere negativă

A2➘

NOIEMBRIE 2008

propagat în acest moment în inima zonei euro. „Canalul iniţial al crizei a fost piaţa de imobiliare, care a lovit putenic companiile din ţările în care erau situaţii critice pe cale să explodeze, cum ar fi Marea Britanie şi Irlanda”, a declarat Yves Zlotowski, economist şef al Coface. „Agravarea crizei financiare a descoperit noi canale de transmisie. Aceasta a contribuit substanţial la afectarea încrederii marilor companii. Criza a ajuns în acest moment şi la zona euro, afectând Italia şi Franţa”, a precizat Zlotowski. În Marea Britanie, criza financiară şi imobiliară are un impact şi mai puternic asupra consumului şi a cheltuielilor companiilor. Astfel, în primul semestru al anului 2008, în această ţară, a fost remarcată o creştere a falimentelor companiilor cu 14%. În Irlanda, criza imobiliară s-a răspândit asupra întregii economii, provocând o recesiune. Incidentele de neplată ale companiilor au crescut cu 75% în prima jumătate a acestui an. „În Marea Britanie, Irlanda şi Islanda, scăderea activităţii în

8 7 6 5 4 3 2 1 0 Sursa: Coface

sectorul imobiliar a fost principala cauză a crizei. Urmând situaţia din Statele Unite şi Spania, ratigul de ţară A1 al celor trei state a fost pus sub supravehere negativă şi ulterior a fost redus la A2, respectiv A3 pentru Islanda”, se mai arată în comunicatul Coface.

Previziuni negre pentru companii Scăderea încrederii şi înăsprirea condiţiilor de creditare afectează negativ companiile italiene şi franceze. În Italia, riscurile companiilor se deteriorează în contextual unei creşteri anemice, iar efectele sunt costuri mai mari şi blocaj asupra creditării.

Ratingul A2 al Italiei a fost pus sub supraveghere negativă de către Coface.

Ratingul A1 al Franţei a fost pus, de asemenea, sub supraveghere negativă.

Coface a remarcat o creştere însemnată a incidentelor de neplată ale companiilor franceze (până la 75% în intervalul ianuarie-septemrie 2008, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut). ■

(% rata de schimb a pieței)

7,3 2007 2008 p 2009 p

6,3 5,6 4,1

2,6

2 1,4 0,7

1,3 1

Statele Unite

Zona Euro

3 2,5

Țările emergente Restul lumii

OPINII

Procedurile aflate la dispoziţie nu asigură decât în mică măsură stabilitate fiind costisitoare şi greoaie.

Dificultăţile sunt generate atât de redactarea imprecisă a actelor normative şi de lipsa de corelare a acestora şi sunt menţinute de imposibilitatea obţinerii unei soluţii din partea administraţiei la problemele ivite. Fie că este vorba de respectarea unor drepturi consfinţite de codul de procedură fiscală ori de utilizarea mecanismelor de acces la asistenţă sau la o soluţie fiscală individuală anticipată, siguranţa este dată de decizia bine fundamentată şi echilibrată a fiecărui contribuabil.

Aşteptat îndelung, temeiul legal pentru obţinerea unei soluţii fiscale opozabile inspecţiei fiscale a fost cuprins în codul de procedură fiscală prin introducerea la art. 42 a prevederilor privind soluţia fiscală individuală anticipată emisă direct de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). După aproape un an de la adoptarea acestei prevederi a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 529/2007, stabilindu-se procedura de emitere a soluţiei fiscale individuale anticipate şi a acordului de preţ în avans.

Dincolo de preţurile pe care ANAF le impune ca

RELAŢIA CU FISCUL Dificultăţile de identificare a unor soluţii corecte de aplicare a legislaţiei în general şi a celei fiscale în special sunt resimţite din plin de specialiştii din companii, generând nesiguranţă şi riscuri. pul desfăşurării inspecţiei fiscale. Pe cât de frumos sunt enunţate pe atât de puţin sunt şi puse în aplicare. Dacă pe un prim plan se află dreptul de a fi înştiinţat despre acţiunea de inspecţie fiscală, realitatea este că la acest principiu s-a renunţat prin introducerea regulilor potrivit cărora inştiinţarea devine o excepţie. Un alt exemplu este reprezentat de modul în care este pus în aplicare dreptul ca

În ceea ce priveşte informarea, administraţia fiscală a făcut doar paşi mici şi mai degrabă simbolici prin înşiruirea unor drepturi şi obligaţii generice.

Dreptul la informare În ceea ce priveşte informarea, administraţia fiscală a făcut doar paşi mici şi mai degrabă simbolici prin înşiruirea unor drepturi şi obligaţii generice în Carta drepturilor şi obligaţiilor contribuabililor ori în cuprinsul altor coduri etice ale funcţionarilor. Nimic însă despre procedurile de la sediul unităţilor fiscale, unde se întlnesc cele mai mari probleme.

Câţi oare nu s-au întâlnit cu mecanismele lipsite de rigoare ale corecţiei fişei pe plătitor? Câte cazuri de plăţi neoperate şi majorări de întârziere nedatorate nu creează şi în prezent reale dificultăţi societăţilor comerciale?

Printre drepturile de care fiecare contribuabil ar trebui informat se numără multe din cele enumerate în Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 713/2004 privind aprobarea Cartei drepturilor şi obligaţiilor contribuabililor pe tim-

activitatea societăţii să fie cât mai puţin afectată pe timpul desfăşurării inspecţiei fiscale. Deşi codul de procedură fiscală stabileşte un termen maxim în care inspecţia trebuie finalizată, administraţia fiscală nu a reglementat şi modul în care se calculează. Acest fapt permite întinderea inspecţiei pe luni sau chiar ani.

Alte drepturi rămân doar abstracte şi nu au nici o valoare reală. Ce să faci pe perioada unui control cu: ■ Dreptul de a solicita legitimarea organelor de inspecţie fiscală ■ Dreptul de a fi informat ■ Dreptul de a fi primul solicitat pentru a furniza informaţii În plus, pentru a beneficia de dreptul la asistenţă de specialitate trebuie să plăteşti, deşi ar fi fost mai degrabă de preferat garantarea imparţialităţii inspectorului. În materia dreptului la asistenţă au fost necesari patru ani pentru a fi reglementată prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală procedura privind îndrumarea şi asistenţa contribuabililor de către organele fiscale. Astfel de reglementări au mai existat şi în trecut însă de fiecare dată sfârşeau prin a nu mai fi aplicate, în condiţiile în care principala măsură introdusă consta în aceea că întrebările ridicate de contribuabili se rezolvă de unitatăţile fiscale în evidenţele cărora se află. De la aprobarea lor urmau să dispară soluţiile ori punctele de vedere emise de către Ministerul Finanţelor direct oricărui contribuabil. Soluţia de principiu a fost menţinută şi în noua reglementare, prin ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 706 din 17 octombrie 2008.

JUSTINIAN CUCU

▼

referinţă pentru o soluţie fiscală, nu mai puţin decât 1.000 de euro pentru fiecare soluţie, sunt în discuţie principiile consacrate de Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală pe care sistemul de emitere a unei soluţii contra cost le încalcă.

Trebuie mai întâi avute în vedere acele prevederi cuprinse în cele două acte normative menţionate mai sus, care de aproape patru ani nu au beneficiat niciodată de norme metodologice de aplicare sau de sancţiuni în caz de nerespectare. Sunt acele prevederi care impun principii şi prevederi menite să protejeze contribuabilul în relaţia dezechilibrată de forţe cu administraţia fiscală. Este vorba de dreptul la informare, dreptul la asistenţă şi dreptul de a fi tratat corect şi unitar.

NOIEMBRIE 2008

9

Foto: Guliver/Getty Images

OPINII

În situaţia în care contribuabilii consideră că răspunsurile primite de la structurile competente nu rezolvă problematica solicitată, aceştia se pot adresa structurilor superioare. ▼

10

Procedura de asistenţă şi îndrumare Asistenţa se asigură de către fiecare unitate care administrază contribuabili, respectiv de către direcţia generală de administrare a marilor contribuabili, direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti şi respectiv prin administraţiile finanţelor publice municipale/orăşeneşti/comunale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Asistenţa se asigură prin compartimentele speciale sau care au doar atribuţii în domeniul asistenţei contribuabililor şi cuprinde cuprinde impozitele, taxele, contribuţiile sociale şi celelate alte venituri bugetare administrate de ANAF. Acestor structuri li se adugă Centrul de asistenţă a contribuabililor. Îndrumarea şi asistenţa oferite contribuabililor nu includ furnizarea de informaţii care se încadrează în una dintre categoriile următoare: ■ informaţii solicitate în perioada în care contribuabilul este supus inspecţiei fiscale şi în legătură cu aceasta; informaţii în legătură cu soluţionarea unor problematici care fac obiectul unor contestaţii formulate împotriva actelor administrative fiscale; ■ informaţii prin care se sugerează sau se prezintă modalităţi de optimizare a sarcinii fiscale; ■ informaţii care nu intră în sfera de competenţă a ANAF;

NOIEMBRIE 2008

informaţii care contravin principiului secretului fiscal; informaţii în legătură cu reclamaţiile privind încălcarea prevederilor codurilor de conduită de către personalul angajat în cadrul unităţilor fiscale; ■ informaţiile de interes public solicitate în baza Legii nr.

544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare; alte informaţii a căror furnizare este interzisă, conform legislaţiei în vigoare.

Cu titlu de noutate, procedura de acordare a asistenţei prevede faptul că în situaţia în care contribuabilii consideră că răspunsurile primite de la structurile competente iniţial nu rezolvă problematica solicitată, aceştia se pot adresa structurilor superioare anexând copia întrebării şi a răspunsului primit. În acelaşi mod, dacă se apreciază că răspunsurile primite de la structurile care s-au pronunţat nu rezolvă problemele ridicate, contribuabilii se pot adresa în final Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Numai după parcurgerea acestei succesiuni pot fi obţinute punctele de vedere ale direcţiilor de specialitate din Ministerul Economiei şi Finanţelor şi ANAF, opinii cu greutate în faţa organelor de control. Modalităţile de îndrumare şi acordare a asistenţei sunt structurate după cum urmează: 1. Îndrumarea şi asistenţa acordate direct la sediul unităţii

OPINII

fiscale prin compartimentele specializate organizate în acest scop.

2. Îndrumarea şi asistenţa acordate în scris prin transmiterea cererii către structurile competente de soluţionare.

Cererile vor include în mod obligatoriu următoarele date de identificare: numele şi prenumele sau denumirea societăţii, domiciliul fiscal, precum şi codul de identificare fiscală, iar cererile contribuabililor vor fi semnate de către aceştia sau de reprezentanţii legali ai acestora.

Deosebit de important este faptul că structurile însărcinate cu formularea răspunsurilor pot solicita contribuabililor informaţii, explicaţii, precum şi documentele necesare formulării de răspunsuri la solicitările acestora.

3. Îndrumarea şi asistenţa acordate prin e-mail. Structurile care coordonează activitatea de îndrumare şi asistenţă sunt obligate să mediatizeze adresele de e-mail de la care se acordă asistenţa.Este important de subliniat faptul că în cazul în care structura căreia contribuabilul trebuie să i se adreseze, conform procedurii, nu are la dispoziţie acest mijloc de comunicare, contribuabilul se poate adresa structurii ierarhic superioare, urmând a primi răspuns direct de la aceasta. Sub aspectul formei contribuabilii vor formula solicitarea în mod clar şi concis şi vor include datele de identificare iar în cazul în care nu sunt respectate aceste condiţii vor fi înştiinţaţi în aceeaşi zi despre necesitatea reformulării acestuia.

plăţii preţului la data depunerii dosarului. Termenele nu sunt limită ci se prorogă cu perioada încare sunt solicitate documente suplimentare de către administraţia fiscală. Aşadar poţi plăti 20.000 euro, iar după 12 luni poţi primi o soluţie total nesatisfăcătoare şi implicit inutilă deoarece în anumite circumstanţe se va renunţa chiar la efectuarea tranzacţiei.

Deosebit de important este că indiferent de soluţie şi de termenul în care ea se obţine tariful plătit nu se restituie.

Pretizând un tarif pentru o operaţiune care în cazul respectării, spre exemplu, a principiului certitudinii impunerii nu se justifică, acestă activitate nu pare decât de natură pur economică, care poate să producă inclusiv distorsiuni concurenţiale. Revenind la principii, potrivit art. 3 lit. b) din Codul fiscal principiului certitudinii impunerii constă în elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale. Oare cum sunt protejaţi contribuabilii în cazul nerespectării acestuia.

Printre principiile trecute cu vederea prin introducerea unor astefel de tarife şi inexistenţa unor măsuri de consultare a administraţiei fiscale precise şi clare se numără şi cel consacrată de art. 7 alin. (5) din codul fiscal potrivit căruia organul fiscal îndrumă contribuabilul în aplicarea preve-

Deciziile bine cântărite susţinute de rapoarte documentate asigură de cele mai multe ori stabilitatea relaţiei cu administraţia fiscală.

4. Îndrumarea şi asistenţa prin telefon. În vederea utilizării acestui mijloc contribuabilii se pot adresa, prin intermediul liniilor telefonice alocate în acest scop, cu prioritate Centrului de asistenţă a contribuabililor dar şi compartimentelor de îndrumare şi asistenţă constituite la nivelul structurilor abilitate. Cu toate acestea în cazul în care în timpul convorbirii telefonice se constată că problematica fiscală solicitată prezintă un grad ridicat de complexitate şi dificultate, contribuabilul este îndrumat către celelalte modalităţi de acordare a asistenţei.

Soluţia fiscală individuală anticipată Un alt mijloc de a dobândi siguranţă sporită faţă de interpretarea diferită a legislaţiei fiscale este soluţia fiscală individuală anticipată şi acordul de preţ în avans. Procedura de obţinere este reglementată de Hotărârea Guvernului nr.

529/2007. Mecanismul însă este greoi, costisitor şi nesigur.

Rapiditatea soluţionării problemelor constă într-un termen de 45 de zile pentru soluţia fiscală anticipată, iar pentru acordul de preţ de 12 luni în cazul unui acord unilateral, respectiv de 18 luni în cazul unui acord bilateral sau multilateral. Fără a detalia conţinutul documentaţiei necesare obţinerii celor două acte administrative însă trebuie subliniate aspectele criticabile printre care se află şi obligativitatea

derilor legislaţiei fiscale. Îndrumarea se face fie ca urmare a solicitării contribuabililor, fie din iniţiativa organului fiscal. În acest context se pune justificate întrebări: Care este graniţa dintre îndrumare şi soluţia fiscală individuală anticipată? Cine stabileşte dacă un punct de vedere este gratuit sau taxat cu 1.000 de euro? Întrebările pot continua punând în discuţie protecţia contribuabilului în faţa controlului ulterior. Cine poate garanta faptul că la în urma inspecţiei fiscale se va aprecia că informaţiile furnizate iniţial la emiterea soluţiei sau acordului nu au fost complete astfel că acestea devin inutile iar disputa se va transfera în final în instanţă?

Reacţiile celor vizaţi de procedura obţinerii soluţiei fiscale individuale anticipate dar şi de noul mecanism de obţinere a asitenţei vor putea fi în măsură să modifice prevederile Codului de procedură fiscală asigurând acces tuturor contribuabililor, gratuit, la siguranţă. Pe când însă, fie chiar şi cu astfel de imperfecţiuni, vor fi create posibilităţi de obţinerea a unei soluţii în toate domeniile nu numai în cel strict fiscal?

Siguranţa totală aşa cum s-a putut constata din analiza de mai sus nu este posibilă. Deciziile bine cântărite susţinute de rapoarte documentate asigură de cele mai multe ori stabilitatea relaţiei cu administraţia fiscală. ■ Justinian Cucu este Director general - Global Tax Management

NOIEMBRIE 2008

11

OPINII

MARKETING PE TIMP DE CRIZĂ Nu mai putem vorbi de marketing fără să ne uităm şi la criza financiară şi ce impact are asupra marketingului.

Cehov spunea că doar imbecilii şi şarlatanii scriu şi le înţeleg pe toate. Fără pretenţia că le înţelegem pe toate, încercăm să aruncăm o privire asupra impactului pe care actualul seism financiar îl are în practica de marketing, să vedem care au fost primele reacţii la criză în România şi ce s-ar putea face în continuare. Recesiunea este un moment bun pentru ca oamenii de marketing să-şi revizuiască portofoliile şi strategiile şi să se focuseze şi mai mult pe rezultate. dar şi că acesta ne va şi lovi foarte tare.

Actuala criză, ultramediatizată, a generat firesc temeri, incertitudini, întrebări, îndoieli. Cum le-au răspuns guvernanţii şi multe dintre companii în egală măsură? Mai degrabă haotic decât logic, mai mult inconsecvent decât coerent. Încet, încet şi companiile din România încep să-şi mai facă temele şi să se uite în jur, să-şi pună întrebări şi, în primul rând, să îşi redreseze strategiile şi să-şi adapteze campaniile, care funcţionau în inerţie, la noua situaţie.

OANA SAV

Să cheltuieşti sau să nu cheltuiești – aceasta este întrebarea De cele mai multe ori, în situaţii de criză, reacţia din reflex pur şi simplu este să cheltuieşti mai puţin. William Lauder, director la Estée Lauder, declarase pentru BusinessWeek că se pregăteşte pentru tot ce e mai rău ca reacţie la actuala criză şi că îşi va întreba fiecare brand manager de ce resurse de marketing este vital să dispună, ce ar fi absolut necesar să continue şi, mai ales, la ce pot să renunţe. Organizaţia

Explicaţia are la bază relaţia între cota de piaţă şi cota de comunicare, share of market (SOM) şi share of voice (SOV).

Când cota de comunicare a unui brand este mai mare decât cota sa de piaţă, sunt mai mari şansele ca şi cota de piaţă să crească în anul următor. Din acest motiv, companiile care investesc atunci când alţii îşi reduc investițiile au mari şanse să îşi îmbunătăţească poziţia faţă de concurenţă.

O perioadă de recesiune poate aduce şi oportunităţi, nu numai probleme şi pierderi. Recesiunea nu înseamnă doar fabrici închise sau bănci falimentare ci chiar şi noi ocazii de consum pentru cei care ştiu să profite de ele. Poate este un moment în care un competitor sau categoria în care concurezi cheltuieşte mai puţin şi este momentul să îţi construieşti vizibilitate, să obţii notorietate sau să-ţi măreşti cota de piaţă. Poţi să te faci auzit într-o perioadă când alţii tac sau sunt mai puţin gălăgioşi, poţi să îţi faci reclamă cu costuri mai mici pentru că ceilalţi şi-au redus investiţiile. Cei de la la P&G şi-au făcut o adevărată filosofie şi practică din a investi pe timp de recesiune: „când vremurile sunt grele, construieşti cotă de piaţă”.

Strategia – singurul colac de salvare pe timp de criză Oricum, nu toate companiile sunt în poziţia celor de la P&G şi nu beneficiază de bugetele acestora. Pentru cei mai mulţi, nu se pune problema dacă să cheltuiască mai mult ci pur şi simplu cum să facă faţă acestei perioade.

Analiza celor de la firma de consultanţă Copernicus despre marketing pe timp de criză pune punctul pe i. Până la urmă, problema nu se reduce la cât de mult sau cât de puţin cheltuieşti ci cum faci acest lucru. O perioadă de recesiune este una în care companiile trebuie să îşi revizuiască strategiile, dacă le au, şi să vadă cât sunt de viabile. O companie bine condusă, care ştie să implementeze o strategie de marketing coerentă pe timp de criză, ar putea chiar să câştige mai mult. Dacă brandul este în stare să demonstreze că are valoare şi poate rezona cu clienţii săi, mai ales la nivel emoţional, va putea să creeze loialitate şi să traverseze cu bine criza. Vom vedea asta şi în studiul de caz BMW, care arată cum o strategie de publicitate bine gândită poate ajuta o companie să treacă profitabil peste perioadele de criză şi să facă o competiţie legată de preţ irelevantă.

Recesiunea va impune o disciplină binevenită practicii de marketing din România. A trecut vremea campaniilor fără rezultate.

Visa şi-a mutat toate bugetele la o singură agenţie pentru a economisi bani în 2009. Este un lucru care de multe ori este impus de sus, pe care l-am văzut deja şi în destule companii româneşti. E criză, reducem cheltuielile cu X la sută. Marketingul nu funcţionează niciodată cu reţete gata făcute. Nu toate companiile sunt în situaţia de a-şi permite lucrul ăsta şi, în plus, este normal că trebuie să iei în considerare dacă nu cumva este cazul să cheltuieşti chiar mai mult.

Experienţa arată că, în general, creşterea investiţiilor de marketing pe timp de criză aduce, pe termen lung, beneficii care vor compensa ulterior investiţia iniţială necesară.

12

NOIEMBRIE 2008

Adaptarea şi revizuirea strategiei Dincolo de ceea ce vedem la alţii şi de primele impresii – scade accesul la credite, scad achiziţiile de case şi maşini - fiecare marketer trebuie să-şi facă bine temele, pentru a vedea ce se întâmplă de fapt în piaţa lui, cum sunt afectaţi clienţii proprii de actualele schimbări. Trebuie revizuite obiectivele anterioare, trebuie reînnoite strategiile şi inventariate noile oportunităţi.

Primul lucru pe care trebuie să-l facă urgent fiecare om de marketing este o analiză serioasă, cu luciditate şi responsabilitate, fără panică sau idei preconcepute. Ce s-a schimbat

Foto: Guliver/Getty Images

OPINII

Păstrarea consumatorilor „buni” Noile studii de piaţă pot să ia din nou pulsul pieţei într-o perioadă în care se produc în mod cert schimbări. Pot aduce noi perspective şi insight-uri, legând aceste informaţii cu toate datele obţinute prin alte mijloace: informaţii de la forţa de vânzări, anchete online, informaţii culese de la consumatori, informaţii din presă.

Ar trebui refăcută sau reevaluată segmentarea actuală în funcţie de profitabilitate. Care sunt clienţii cei mai profitabili şi cum trebuie încurajată loialitatea lor în aceste momente de criză? Care sunt clienţii nemulţumiţi şi rău platnici care se pot dovedi complet neprofitabili în această perioadă?

Focus pe cei 3 C: competiţie, consumatori și comunicare După părerea lui Nigel Hollis, analist la compania Millward Brown, cheia succesului în astfel de momente este focusul. Şi mai concret, concentrarea pe cei 3 C: competiţie, consumatori și comunicare. Dacă brandul este puternic şi de succes, recomandarea este focusul pe avantajele construite deja prin brand. Dacă brandul este într-o poziţie mai slabă, focusul trebuie să fie pe valorificarea sistematică a punctelor tari, concomitent cu redresarea slăbiciunilor.

Focusul pe competiţie înseamnă o analiză detaliată a poziţiei şi strategiilor competitive ale principalilor concurenţi, în noile condiţii. Care dintre competitori aveau o situaţie solidă înainte de criză şi cât de bine erau

poziţionaţi? Cum ar putea reacţiona? Ce spune strategia lor din trecut despre modul în care ar putea răspunde la noile condiţii din piaţă? Orice mişcare şi strategie este expusă reacţiilor ulterioare ale competitorilor, însă. În 2004, Kimberly-Clark a redus numărul de scutece din pachetele Huggies, pentru a-şi mări marja de profit. Ca răspuns, cei de la Pampers au păstrat mărimea pachetului însă au adăugat şi o etichetă pe care scria „compară”. În paralel, au crescut însă eforturile de promovare și merchandising.

Focusul pe comunicare, înseamnă înţelegerea consumatorilor, concentrarea pe temerile, problemele şi dorinţele lor. Să rezonezi cu consumatorii tăi, pare un lucru de bun simţ dar puţină lume pare să fi reușit s-o facă încă. Ce comunică companiile şi de ce? Ce reacţii poate să genereze actuala strategie de comunicare? Când lumea se confruntă cu greutăţi, trebuie comunicate soluţii care să rezolve problemele clienţilor, în care să arăţi cum poate produsul tău să le rezolve sau să îi ajute pentru a face faţă greutăţilor provocate de o criză.

Accent pe creativitate Concentrarea pe comunicare trebuie să însemne şi accent pe creativitate. Soluţiile creative, ingenioase, pot ajuta mai mult decât marile investiţii în comunicare. Un exemplu binevenit în comunicarea haotică de la noi în contextul actualei crize şi care îmbină în mod fericit creativitatea cu înţelegerea problemelor consumatorilor săi este Banca Transilvania şi ultima sa campanie la abonamentul bancar. Ne-am obişnuit cu reclamele simpatice ale băncii, însă avem de-a face nu doar cu reclame creative dar şi cu strategie şi inteligenţă de marketing, care funcţionează bine de tot pe timp de criză.

Chiar şi în condiţiile în care banca a fost, recent, ţinta unor atacuri de imagine, obiectul a nenumărate zvonuri legate de probleme de lichiditate sau de o posibilă vânzare.

Căderea marketingului şi ascensiunea PR-lui Cred că o dată cu debutul acestei crize s-a putut observa şi în România cât de importantă este comunicarea și care sunt rolul şi misiunea relaţiilor publice. Relaţiile publice sunt un

▼

în piaţă? Cum îi afectează asta pe consumatori? Li s-au schimbat obiceiurile de cumpărare? Ce bariere ar trebui înlăturate? Mai sunt loiali produselor companiei? Cum trebuie încurajată loialitatea lor? Cum văd ei acum produsele? Le percep altfel? Cum performează fiecare produs din portofoliu? În ce fel ar trebui revizuit?

Noi studii de piaţă ar fi utile în aceste momente, pentru că este o perioadă în care consumatorii sunt şi mai conştienţi de nemulţumirile şi de problemele lor şi este cel mai potrivit moment să fie întrebaţi ce îşi doresc de la companie, ce şi-ar dori şi aceasta nu le oferă, ce nu obţin de la concurenţă, de exemplu.

NOIEMBRIE 2008

13

OPINII

▼

suport și un instrument al marketingului, dar în principal sunt o funcţie de management. Într-o comunicare de criză neinspirat gestionată, o strategie de PR neadecvată sau lipsa acesteia, poate distruge cel mai inovativ program de marketing. Miliardele de euro cheltuite pe marketingul băncilor se pot duce imediat pe apa sâmbetei din cauza PR-lui.

Studiu de caz BMW BMW a dovedit cum poate un program de publicitate bine condus să ajute o companie să treacă cu succes peste o perioadă de criză, să tripleze vânzările şi să genereze profit.

Compania BMW din Marea Britanie, iniţial o subsidiară a BMW AG din Austria, a reuşit să-şi îndeplinească obiectivele de business printr-o strategie de publicitate coerentă şi consistentă. Strategia celor de la BMW a construit o personalitate puternică mărcii, care a generat o cerere în permanentă creştere pentru diversele modele , un salt spectaculos al vânzărilor şi o rată de profit mai mare decât era de aşteptat.

Provocarea BMW era o marcă tânără şi nu beneficia deloc de o moştenire de credibilitate şi de prestigiu în lupta cu alţi concurenţi, cum ar fi fost Mercedes, iar segmentul de clienţi căruia se adresa era foarte limitat.

Strategia Compania a apelat în 1979 la agenţia de publicitate WCRS, cea care a creat şi sloganul „ The Future is Bright. The Future is Orange” pentru marele gigant al telefoniei mobile iar campania creată de ei funcţionează şi acum.

Principalul obiectiv a fost să se creeze o imagine mai bogată şi mai nuanţată a brandului. BMV era văzut în primul rând ca un producător de maşini performante. Era nevoie de o lărgire a bazei de consumatori, dincolo de acest segment de entuziaşti, interesaţi de performanţa tehnică a maşinilor.

Un al doilea obiectiv al campaniei era să îmbunătească reputaţia BMW de producător maşini de lux, chiar dacă modelele erau din ce în ce mai puţin exclusiviste, pe măsură ce vânzările creşteau.

Strategia de publicitate a fost construită în jurul a patru concepte: comunicarea valorilor centrale ale brandului, o strategie de diferenţiere, crearea unui centru de gravitate în jurul brandului şi utilizarea unui altfel de registru de comunicare, un tone of voice aparte, ca să vorbim în jargonul publicitarilor.

Valorile pe care a fost construită întreaga comunicare a celor de la BMW au fost aceleaşi, vreme de 15 ani, chiar dacă forma lor de exprimare e evoluat de la caz la caz, în funcţie de contextul economic, social sau competitiv: performanţă, calitate, tehnologie avansată şi exclusivitate.

Evoluţia acestor valori le-a asigurat relevanţa şi pertinenţa şi în condiţii de criză, cum a fost recesiunea din anii nouăzeci.

Publicitatea celor de la BMW în Marea Britanie s-a diferenţiat şi printr-o strategie aparte. BMW a ieşit întotdeauna în evidenţă faţă de ceilalţi jucători printr-un număr mare de reclame diferite, în fiecare an. Fiecare reclamă ilustra un alt aspect al valorilor brandului şi se adresa unui alt segment de piaţă.

Chiar dacă varietatea de modele BMW era permanent

14

NOIEMBRIE 2008

comunicată, a fost construit un centru de gravitate în jurul experienţei unice oferite de o astfel de maşină, mai ales că cercetările arătau că oamenii alegeau marca BMW în detrimentul diferitelor modele. Aceasta făcea irelevantă concurenţa bazată pe preţ, din partea altor mărci.

Toate reclamele produse de WCRS pentru BMW de-a lungul celor cincisprezece ani aveau un stil unic, inconfundabil. Lumea BMW era una rece, a perfecţiunii tehnologice, construită pe un imaginar iconic în care orice semne ale unei umanităţi, care ar putea să sugereze imperfectibilitate sau apariţia unor greşeli, era înlăturată. Nu este loc în comunicarea BMW pentru blonde planturoase, locuinţe cu atmosferă caldă de familie sau apusuri de soare emoţionante.

Maşina este singura vedetă şi ideea fiecărei reclame se bazează pe informaţii legate de aceasta.

Rezultatele Campania a triplat vânzările BMW, iar bogăţia şi forţa imaginarului creat de brand a creat o cerere permanentă pentru maşinile sale, chiar şi în perioade de criză. Numărul total de maşini vândute crescuse de la 81.000 în 1980, la 455.000 în 1993, iar vânzările pentru seria trei le depăşeau pe cele de la Audi şi Saab la un loc. Şi asta în condiţiile unui buget de promovare modest, comparativ cu profiturile sau investiţiile în comunicare ale concurenţilor.

Imaginea consistentă şi consecventă a celor de la BMW a consolidat şi crescut loialitatea clienţilor. Un studiu de piaţă arăta că unii dintre clienţii fideli erau chiar dispuşi să treacă cu vederea problemele pe care le-au experimentat cu maşina. „Dacă era vorba de un Rover aş fi crezut că este tipic. Cum este însă un BMW, pur şi simplu cred că sunt ghinionist”, spunea un client BMW într-o cercetare calitativă realizată în 1994.

O disciplină benefică și necesară Pe timp de recesiune, atât consumatorii cât și marketerii trebuie să facă tot ce pot mai bine pentru a ieși dintr-o situaţie dificilă. Nu toate brandurile vor trebui să-și reducă investiţiile. Cu siguranţă cei care vor avea resurse astfel încât să nu fie nevoiţi să reducă cheltuielile pe perioada crizei, vor avea de câștigat când se vor întoarce vremurile bune. Cu sau fără reduceri de buget, marketerii trebuie șă exploateze la maximum fiecare părticică de buget și orice resursă disponibilă.

Criza financiară impune o disciplinare riguroasă a întregului proces de marketing , de la planificare până la evaluare.

Fiecare activitate și strategie trebuie revizuită și reevaluată în funcţie de rezultatele pe care le-ar putea aduce. Pentru că miza este mult mai mare într-o perioadă marcată de lipsa lichidităţilor, trebuie existe siguranţa că fiecare investiţie va asigura rezultate bune. Cel mai important lucru pentru marketeri în această perioadă este certitudinea unei strategii viabile, care poate să aducă vânzări, profit şi creştere pe termen lung. Un lucru normal şi de bun simţ de altfel, dar care devine mult mai clar, evident şi necesar mai ales acum, când lucrurile se complică. Cel mai sigur însă este că recesiunea va impune o disciplină binevenită practicii de marketing din România. A trecut vremea campaniilor fără rezultate. ■ Oana Sav este consultant al companiei More Marketing Solutions şi membru al Chartered Institute of Marketing din Marea Britanie

CONTABLITATE

CÂŞTIGURILE LEGATE DE EMITEREA, RĂSCUMPĂRAREA, VÂNZAREA, SAU ANULAREA INSTRUMENTELOR DE CAPITALURI PROPRII În conformitate cu prevederile pct. 203 alin. (1) din Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, parte componentă a Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare, acţiunile proprii răscumpărate, potrivit legii, sunt prezentate în bilanţ ca o corecţie a capitalului propriu. TEXT: MONICA JULEAN

ea instrumentelor de capitaluri proprii”.

Câştigurile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determină ca diferenţă între preţul de vânzare al instrumentelor de capitaluri proprii şi valoarea lor de răscumpărare, respectiv între valoarea nominală a instrumentelor anulate şi valoarea lor de răscumpărare.

Pierderile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determină ca diferenţă între valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii şi preţul lor de vânzare, respectiv între valoarea de răscumpărare a instrumentelor anulate şi valoarea lor nominală.

Cheltuielile legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii sunt reflectate direct în capitalurile proprii (cont 149 „Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”), atunci când nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea lor ca imobilizări necorporale (cont 201 „Cheltuieli de constituire”).

Soldul creditor al contului 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”, respectiv soldul debitor al contului 149 „Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”, poate majora, respectiv diminua suma altor rezerve (cont 1068 „Alte rezerve”).

În notele explicative trebuie cuprinse informaţii referitoare la operaţiunile care au afectat instrumentele de capitaluri proprii ale entităţii.

Exemplu O entitate deţine un capital social în sumă de 600.000 lei, reprezentând 200.000 acţiuni, cu o valoare nominală de 3,00 lei/acţiune.

Legat de instrumentele de capital propriu (acţiuni proprii), de-a lungul timpului entitatea desfăşoară mai multe operaţiuni, astfel: La 1 februarie anul N, entitatea răscumpără 3.000 de acţiuni în vederea anulării, la un preţ de răscumpărare unitar de 2,00 lei/acţiune.

Tot în acest an urmează să se reducă capitalul social cu valoarea acţiunilor răscumpărate.

Reflectarea în contabilitate Răscumpărarea acţiunilor proprii la valoarea de răscumpărare (3.000 acţiuni x 2,00 lei/acţiune = 6.000 lei): 109

5121

=

„Acţiuni proprii”

6.000

„Conturi la bănci în lei”

Anularea acţiunilor răscumpărate la valoarea nominală a acestora (3.000 acţiuni x 3,00 lei/ acţiune = 9.000 lei) şi înregistrarea câştigului rezultat din anulare: 1012

=

NOIEMBRIE 2008

%

9.000

▼

Acţiunile proprii răscumpărate se evidenţiază cu ajutorul contului 109 „Acţiuni proprii”. Acest cont funcţionează începând cu 1 ianuarie 2006, la data intrării în vigoare a reglementărilor contabile menţionate mai sus, preluând soldurile a 2 conturi şi anume: ■ 502 „Acţiuni proprii” (1091 „Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt”) şi ■ 2677 „Acţiuni proprii” (1092 „Acţiuni proprii deţinute pe termen lung”).

Prevederi referitoare la reflectarea în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare legate de acţiunile proprii ale unei entităţi se regăsesc la pct. 203 alin. (2) – (7) din reglementările contabile menţionate, astfel: Câştigurile sau pierderile legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entităţii (acţiuni, părţi sociale) nu vor fi recunoscute în contul de profit şi pierdere. Contravaloarea primită sau plătită în urma unor astfel de operaţiuni este recunoscută direct în capitalurile proprii şi se prezintă distinct în bilanţ, respectiv Situaţia modificărilor capitalului propriu, astfel: ■ câştigurile sunt reflectate în contul 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”; ■ pierderile sunt reflectate în contul 149 „Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anular-

15

CONTABLITATE

▼

„Capital subscris vărsat”

109

6.000

„Acţiuni proprii

141

3.000

„Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”

Transferarea câştigurilor obţinute din anularea acţiunilor, la rezerve: 141

=

1068

„Câştiguri legate de vânzarea

3.000

trate in contul 149 „Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” în anul N+2 (5.000 + 3.100 + 200 = 8.300):

149

1068

=

„Pierderi legate de emitere,

512

5.000

„Conturi la bănci în lei”

=

„Alte rezerve”

149

8.300

„Pierderi legate de emitere,

răscumpărarea, vânzarea,

răscumpărarea, vânzarea,

cedarea cu titlu gratuit sau

cedarea cu titlu gratuit sau

anularea instrumentelor de

anularea instrumentelor de

capitaluri proprii”

capitaluri proprii”

Alte rezerve”

sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”

La 1 martie anul N+1, entitatea răscumpără 3.000 de acţiuni în vederea anulării, la un preţ de răscumpărare unitar de 3,50 lei/ acţiune. În acelaşi exerciţiu urmează să se reducă capitalul social cu valoarea acţiunilor răscumpărate.

Reflectarea în contabilitate Răscumpărarea acţiunilor proprii la valoarea de răscumpărare (3.000 acţiuni x 3,5 lei/ acţiune = 10.500 lei): 109

stituire”, motiv pentru care se vor înregistra în contul 149 „Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”.

=

5121

„Acţiuni proprii”

10.500

„Conturi la bănci în lei”

Anularea acţiunilor răscumpărate la valoarea nominală a acestora (3.000 acţiuni x 3,00 lei/ acţiune = 9.000 lei) şi înregistrarea pierderii rezultate din anulare:

S-au răscumpărat 2.000 acţiuni cu o valoare de răscumpărare de 3,10 lei/acţiune, din care 1.000 de acţiuni au fost cedate cu titlu gratuit, iar restul de 1.000 de acţiuni au fost vândute cu o valoare de vânzare de 2,90 lei/acţiune.

■ Răscumpărarea celor 2.000 de acţiuni la o valoare de răscumpărare de 3,10 lei/acţiune: 109

=

„Acţiuni proprii”

5121

În anul N + 3 s-au răscumpărat 1.000 acţiuni cu o valoare de răscumpărare de 3,30 lei/ acţiuni şi ulterior au fost vândute cu o valoare de vânzare de 3,50 lei/acţiune.

Reflectarea în contabilitate Răscumpărarea celor 1.000 de acţiuni la o valoare de răscumpărare de 3,30 lei/acţiune, în contabilitate se înregistrează, astfel:

6.200

„Conturi la bănci în lei”

109

=

„Acţiuni proprii”

5121

3.300

Conturi la bănci în lei”

■

Cesiunea celor 2.000 de acţiuni răscumpărate se înregistrează după cum urmează: Cesiunea cu titlul gratuit a 1.000 de acţiuni la valoarea de răscumpărare (1.000 acţiuni x 3, 10 lei/acţiune = 3.100 lei):

149

=

„Pierderi legate de emitere,

109

3.100

„Acţiuni propii”

răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau

Din cesiunea cu titlul oneros a celor 1.000 de acţiuni la valoarea de cesiune de 3,50 lei/acţiune (1.000 acţiuni x 3,50 lei/acţiune = 3.500 lei) se înregistrează un câştig în valoare de 200 lei, (diferenţa între preţul de cesiune şi valoarea de răscumpărare, (3,5-3,3) x1.000 acţiuni= 200 lei. Înregistrarea în contabilitate Vânzarea de acţiuni la preţul de cesiune:

anularea instrumentelor de

%

=

109

10.500

capitaluri proprii”

461

„Acţiuni proprii”

1012

9.000

„Capital subscris vărsat”

149

1.500

„Pierderi legate de emitere, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”

Acoperirea din rezerve a piederilor înregistrate: 1068 „Alte rezerve”

=

149

1.500

„Pierderi legate de emitere,

% 461 „Debitori diverşi”

cedarea cu titlu gratuit sau

149

anularea instrumentelor de

„Pierderi legate de emiterea,

În anul N+2, entitatea înregistrează pierderi legate de emiterea instrumentelor de capital propriu, precum şi din cedarea acestora.

Reflectarea în contabilitate S-au efectuat cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capital propriu în sumă de 5.000 lei. Aceste cheltuieli nu au îndeplinit condiţiile de recunoaştere la imobilizări necorporale în contul 201 „Cheltuieli de conNOIEMBRIE 2008

„Acţiuni propii”

=

109 „Acţiuni propii”

3.100 2.900

de capitaluri proprii”

Încasarea contravalorii acţiunilor vândute: 5121

=

141 „Câştiguri legate de vânzarea

anularea instrumentelor de

sau anularea instrumentelor

capitaluri proprii”

de capitaluri proprii”

„Conturi curente

=

461

2.900

„Debitori diverşi”

la bănci”

Diminuarea rezervelor cu pierderile înregis-

461

3.500

„Debitori diverşi”

Transferarea câştigurilor obţinute din vânzarea acţiunilor, la rezerve:

cedarea cu titlu gratuit sau

5121

3.500 3.300 200

sau anularea instrumentelor

răscumpărarea, vânzarea,

Încasarea contravalorii acţiunilor vândute:

% 109 141

„Câştiguri legate de vânzarea

„Conturi curente la bănci”

răscumpărarea, vânzarea,

capitaluri proprii”

16

Cesiunea cu titlul oneros a 1.000 de acţiuni la valoarea de cesiune (1.000 acţiuni x 2,90 lei/ acţiune = 2.900 lei) şi înregistrarea pierderii din cesiune în valoare de 200 lei (diferenţa între preţul de cesiune şi valoarea de răscumpărare, (2,90-3,10) x 1.000 acţiuni = 200 lei se înregistrează după cum urmează.

Vânzarea de acţiuni la preţul de cesiune:

=

„Debitori diverşi”

=

1068 „Alte rezerve”

200

COVER STORY

MEDIUL DE AFACERI TAXEAZĂ POLITICILE FISCALE Campania electorală pentru alegerile parlamentare, începută la finalul octombrie, pare a fi exclus de pe ordinea de zi a candidaţilor promovarea programelor economice ale partidelor din care fac parte.

TEXT: DANA DOBRE

18

NOIEMBRIE 2008

COVER STORY

Principalele îngrijorări ale oamenilor de afaceri, ale directorilor, ale asociaţiilor patronale sunt legate de parafiscalitate, birocraţie, stabilitatea mediului de afaceri şi lipsa unui dialog real cu autorităţile. Dezbaterile reale pe marginea programelor economice ale principalelor partide lipsesc cu desăvârşire.

Oamenii de afaceri speră că viitorul executiv va încerca să găsească soluţii la problemele cu care se confruntă şi care, traduse în bani, înseamnă costuri mai mari pentru firmele lor. „În condiţiile actualei crize, două lucruri preocupă mediul de afaceri – stabilitatea financiară, care reprezintă obiectivul Băncii Naţionale, şi creşterea economică, care ar trebui să fie principala îngrijorare a Executivului. Următorul guvern ar trebui să identifice orice măsură care ar putea stimula creşterea economică. Sigur că ideal ar fi ca motorul creşterii economice să fie exporturile, dar în condiţiile actuale nu ştiu dacă este viabil aşa ceva.

Cheia ar putea fi reprezentată de consumul guvernamental şi de investiţiile în infrastructură. Pe plan fiscal, este ştiut că impozitele nu stimulează creşterea economică. Cred că ar trebui acceptat un deficit bugetar mai mare, de 4%, cu acceptarea tacită ca în unele domenii să se realizeze o creştere a impozitelor. Toate ţările vor avea, în perioada următoare, deficite bugetare foarte mari. Nu este o ruşine dacă şi România va avea un deficit mai mare, dacă acest lucru ar putea ajuta creşterea economică”, a declarat, pentru Financial Director, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Acesta consideră că viitorul Executiv ar trebui să fie interesat în primul rând de economie şi nu de propria agendă. „Discuţiile la nivelul Guvernului ar trebui să se axeze pe cifre şi nu pe emoţii.

Orice Executiv serios va discuta cifre şi scenarii posibile plecând de la aceste cifre”, a precizat Pogonaru.

„Înainte de orice alte planificări aş propune viitoarei echipe o schimbare a abordării dialogului cu mediul de afaceri. Mă refer la necesitatea unui dialog planificat şi prudenţial şi nu unul postfactum. Este greu de acceptat un dialog social bifat care funcţionează contra cronometru şi care nu poate aduce efectele scontate. De asemenea, aş dori ca noua echipă guvernamentală să fie suficient de fermă în faţa presiunilor sindicale, care nu întotdeauna sunt motivate, în scopul unei planificări a domeniului pe care îl reprezintă pe termen mediu sau lung.

Nu în ultimul rand, îmi exprim speranţa unei clarificări a acelor proceduri decizionale care lasă la mijloc de drum un proiect din motive de “neconstituţionalitate” sau care se bazează doar pe puterea unei ordonanţe de urgenţă, fără a avea susţinere parlamentară asigurată întotdeauna”, declară Adriana Ahciarliu, secretar general al Asociaţiei Societăţilor Financiare – ALB România.

Î

n acelaşi timp, Radu Spirea, director general al Vesta Investments, una dintre cele mai mari firme producătoare de echipamente de siguranţă rutieră din România, spune că dialogul mediului cu autorităţile este unul pur formal. „Suntem invitaţi la întâlniri, dezbateri, se fac declaraţii frumoase, dar totul se opreşte aici”, a precizat Spirea.

Acesta consideră că oamenii din ministere sunt lipsiţi de competenţă profesională şi criteriile după care sunt angajaţi sunt puse

sub semnul întrebării. „Mai bine ar fi angajaţi după criteriul apartenenţei politice, că de competenţă nu poate fi vorba. De la viitorii miniştri, acest lucru îmi doresc – să îşi aleagă oameni competenţi”, a declarat Radu Spirea. „Ne dorim un guvern care să lucreze ca un sistem şi nu ca ministere care să îşi negocieze în primul rând bugetele. La începutul acestei luni (3 noiembrie – n.r.) Federaţia Patronatelor din Indutria Uşoară şi sindicatele din această ramură se vor afla la Bruxelles pentru discuţii tripartite. Încercăm ca nemulţumirile noastre în privinţa relaţiei cu autorităţile să nu ajungă teme de dezbatere la Bruxelles, pentru că, de fapt, între mediul de afaceri şi autorităţile de la Bucureşti nu există un parteneriat real”, a declarat Maria Grapini, preşedintele Federaţiei Patronale a Industriei Uşoare (FEPAIUS). „Nu există o comunicare eficientă între mediul de afaceri şi autorităţi. Acestea din urmă nu înţeleg că trebuie să gândească o strategie care să depăşească îngrădirile politice şi de partid. Mediul de afaceri nu mai trebuie să aştepte sprijin de la Guvern, ci trebuie să îşi urmeze propriile interese şi să acţioneze liber şi coerent în atingerea acestora. Aş descrie autorităţile noastre ca fiind slabe din punct de vedere al capacităţii instituţionale, iar acest fapt duce la crearea acestei tentaţii, pe care multe dintre firme o resimt, şi anume aceea de a evita regulile unui joc corect, al unei pieţe libere în adevăratul sens al cuvântului”, consideră Maria Pârcălăbescu, director general al grupului de firme Gematex, cu activităţi în industria textilă.

ÎN CONDIŢIILE ACTUALEI CRIZE, DOUĂ LUCRURI PREOCUPĂ MEDIUL DE AFACERI – STABILITATEA FINANCIARĂ ŞI CREŞTEREA ECONOMICĂ.

NOIEMBRIE 2008

19

COVER STORY

M

aria Grapini spune că primul lucru pe care şi-l doreşte ca om de afaceri de la viitorul guvern este existenţa unui buget multianual, care ar asigura predictibilitatea mediului de afaceri. „Cu atât mai mult, în condiţiile crizei actuale, orice modificare reprezintă un pericol care se transferă şi asupra mediului de afaceri. Ce îmi doresc de la viitorul Guvern? Stabilitate legislativă şi diminuarea birocraţiei. Dacă ne referim la întreprinderile mici şi mijlocii, pentru acestea nu s-a făcut nimic în ultimii ani. Avem în continuare zeci de documente de completat, iar birocraţia ne costă astăzi mai mult decât în trecut”, a precizat preşedintele FEPAIUS. „Stabilitatea mediului de afaceri se află în

Î

n ceea ce priveşte fiscalitatea, îngrijorările mediului de afaceri sunt legate nu de ceea ce este la vedere, ci de parafiscalitate. „Aici, am dori să se introducă proceduri de lucru transparente”, spunea Maria Grapini.

Sorin Hornea, director general al companiei SIF Computer, spune că îşi doreşte „eliminarea sau comasarea taxelor şi impozitelor pentru a reduce birocraţia, interzicerea acordării de facilităţi fiscale inclusiv locale în alte domenii decât al producţiei, o informare mai bună şi transparenţă totală în acordarea fondurilor europene, asigurarea unui tratament simetric firmelor private şi al statului din perspectiva obligaţiilor reciproce”.

Fiscalitatea trebuie bine delimitată de parafiscalitate, spune Adriana Ahciarliu. „Un inventar al parafiscalităţii este absolut necesar. Ulterior acestui inventar o diagnosticare a emitenţilor precum şi a utilizării şi scopului acestor taxe parafiscale este binevenită.

Evitarea unor paralelisme şi dublări a acestor taxe poate aduce nu doar un impact pozitiv de imagine, ci şi o eficientizare a managementului fiscalităţii. Să nu uităm că 20

NOIEMBRIE 2008

strânsă legătură cu relaţia pe care acesta o are cu autorităţile, iar aici mă refer la lipsa unui dialog structurat, instituţionalizat în procesul de fundamentare a politicilor publice.

De asemenea, pentru ca mediul de afaceri să devină stabil, atractiv atât pentru investitorii români cât şi pentru cei străini, trebuie ca legislaţia să fie simplificată, fiind intrinsecă şi o reevaluare a instituţiilor, în sensul diminuării birocraţiei. Se impune totodată o predictibilitate a deciziilor publice ce au impact direct asupra mediului de afaceri, decizii ce trebuie reduse pentru ca statul să aibă o implicare cât mai scăzută în economie”, a declarat Maria Pârcălăbescu.

o problemă foarte serioasă este încă procedura de colectare a taxelor la bugetul public, procedură îngreunată de o birocraţie ce este în creştere, contrar aşteptărilor cetăţeanului de rând. Pentru moment, controlul încasării unor taxe directe şi indirecte se reduce la a forţa cetăţeanul să facă dovada plăţii de la un ghişeu la altul. Într-o lume a serviciilor on-line încă se plimbă în continuare hârtii între etaje diferite ale aceleiaşi instituţii ale administraţiei centrale şi/sau locale”, consideră secretarul general al Asociaţiei Societăţilor Financiare – ALB România.

O altă problemă ce necesită rezolvare, potrivit Adrianei Ahciarliu, este cea a standardizării modalităţii de aplicare a normelor la diverse texte de legislaţie. „Rezolvarea chiar şi cu paşi mărunţi a unui proiect bine gestionat de reducere a birocraţiei ar putea duce şi la o îmbunătăţire a mediului de afaceri şi a celui concurenţial. Într-un stat de drept în care aprobarea unor documente strict birocratice precum şi modalitatea de plată a unor taxe de care depinde satisfacţia clientului în mediul de afaceri poate fi interpretată

şi ca o evitare a unor surse de competiţie neloială. Evitarea aplicării diferite a legislaţiei în funcţie de bunul plac al funcţionarului public aduce cu siguranţă eliminarea unor zone de competiţie neloială în faţa birocraţiei. Sper că noua echipă guvernamentală va reuşi săşi convingă “armata” de funcţionari asupra faptului că funcţionarul public are obligaţia de a pune în practică legea şi nu a o comenta”, declara Ahciarliu.

Directorul general al Gematex, Maria Pârcălăbescu, consideră că prin politica fiscală actuală se creează anumite distorsiuni competitive, întrucât prin prin taxe şi subvenţii se favorizează, de multe ori, activităţi economice nerentabile sau speculative, în defavoarea investiţiilor constructive, productive. „De aceea, o creştere economică trebuie bazată pe corelaţia dintre productivitatea muncii şi salariile reale, care să reducă presiunea inflaţionistă dinspre cerere. Povara administrativă asupra contribuabilului este augmentată de numărul mare de taxe şi impozite, tarife fiscale şi parafiscale, avem nevoie de o politică fiscal-bugetară eficientă, de o repartizare a sarcinii fiscale în mod echitabil şi de asigurarea şi menţinerea, poate chiar garantarea liberei concurenţe şi a libertăţii economice”, este de părere Pârcălăbescu.

Se ajunge astfel la o altă problemă a mediului de afaceri, şi anume aceea a concurenţei. „România are o economie de piaţă funcţională, concurenţială, însă mediul concurenţial nu este unul corect şi eficient. Când spun eficient mă gândesc la principalul rol al concurenţei, şi anume la garantarea unor preţuri corecte pe piaţă, stimularea inovaţiilor şi a investiţiilor în tehnologii performante. Acest sistem concurenţial suferă încă din cauza faptului că multe dintre facilităţile şi privilegiile publice favorizează interese oligarhice. Aceste influenţe trebuie reduse şi sancţionate, iar libera iniţiativă în domeniul comercial trebuie stimulată. Ideea de piaţă liberă include şi o delimitare clară între intervenţiile abuzive ale statului în mediul economic şi libera iniţiativă economică”, spune directorul general al Gematex.

PDL: anularea sau reducerea a 100 de taxe Prim-vicepreşedintele PDL, Theodor Stolojan, a declarat, în cadrul unei mese rotunde organizate de Ziarul Financiar – „Agenda de business pe următorii patru ani” – că o eventuală guvernare a PDL va introduce scutirea de impozit a profitului reinvestit în tehnologie şi resurse umane, precum şi

COVER STORY

anularea sau reducerea a 100 de taxe. De asemenea, Stolojan a afirmat că programul de guvernare al PDL ia în calcul mai multe variante în ceea ce priveşte creşterea economică a României, varianta optimistă indicând 7%, iar cea pesimistă 4%. El a spus că, în primul caz, salariul mediu pe economie ar putea ajunge, în 2012, la 905 euro, în timp ce în cazul unei creşteri economice de doar 5,5%, al doilea scenariu luat în calcul, nivelul salariulul mediu ar ajunge la 835 euro în 2012. Stolojan a mai afirmat că PDL intenţionează să majoreze investiţiile în energie şi agricultură şi a spus că regretă decizia pe care a luat-o ca prim-ministru, să închidă centrala nucleară de la Cernavodă, motivând că hotărârea a fost luată la presiunea organismelor financiare internaţionale, în contextul în care România nu avea la dispoziţie prea multe surse externe de împrumut.

PSD: ritmul de creştere economică va fi susţinut prin investiţii guvernamentale masive Prezent la acelaşi eveniment, deputatul PSD, Viorel Hrebenciuc a declarat că obiectivele partidului pentru o eventuală guvernare au fost construite înainte de declanşarea crizei financiare mondiale. Vicepreşedintele PSD Constantin Niţă, a declarat că PSD ia în calcul toate scenariile de creştere economică între 0% si 5% în eventualitatea guvernării. Niţă a afirmat că scenariile luate în calcul pentru viitor trebuie să ţină cont şi de varianta pesimistă, în care România ar înregistra o creştere economică nulă anul viitor, în condiţiile în care varianta optimistă a PSD prognozează scăderea ritmului creşterii economice, pentru 2009, la 5-6%.

Acesta a menţionat că, în contextul crizei financiare globale, orice previziuni economice care s-ar putea face ar fi limitate la un termen de trei luni. Niţă a spus că, în scenariul optimist, guvernul viitor ar trebui să consolideze rolul statului în economie, asigurând în principal investiţiile majore în educaţie, sănătate, infrastructură şi măsuri sociale. Vicepreşedintele PSD a afirmat că social-democraţii intenţionează să asigure ritmul de creştere economică prin investiţii guvernamentale masive, stoparea risipei banilor publici şi creşterea ratei de absorbţie a fondurilor comunitare.

Niţă a prezentat principalele obiective ale PSD în eventualitatea guvernării şi a menţionat că social-democraţii doresc înlocuirea cotei de impozitare fixe cu una regresivă, păstrând impozitul de 16% pentru

PENTRU CA MEDIUL DE AFACERI SĂ DEVINĂ STABIL ȘI ATRACTIV PENTRU INVESTITORI, TREBUIE CA LEGISLAŢIA SĂ FIE SIMPLIFICATĂ. salariile care depăşesc media pe economie, şi introducând o cotă de 10% pentru salariile care sub acest nivel. PSD intenţionează să introducă un impozit pe averea afişată, să reducă impozitul pe dividende, să majoreze impozitul pe tranzacţii imobiliare şi să introducă o cotă de 19% TVA pentru persoanele fizice care fac tranzacţii imobiliare, să dubleze impozitul pentru clădiri cu o suprafaţă mai mare de 200 mp şi pentru maşinile cu o capacitate cilindrică peste

2000 cmc, să introducă un impozit unitar de 5% pentru câştigurile bursiere, să reducă cota TVA pentru alimentele de bază, concomitent cu majorarea la 25% a TVA pentru produsele de lux, a mai spus Niţă. Acesta a mai precizat că PSD intenţionează să majoreze gradul de sponsorizare de la trei la mie din cifra de afaceri la cinci la mie, pentru firme implicate în proiecte cu caracter social, precum construcţii sau modernizări de şcoli, grădiniţe, licee, cămine de bătrâni.

RĂSPUNSUL MINISTRULUI ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR, VARUJAN VOSGANIAN: „SĂ MI SE ARATE O SINGURĂ TAXĂ CARE NU CONVINE COMPANIILOR ŞI O SCOT!” Text: Dan Popa

Domnule ministru, reprezentanţii mediului de afaceri spun că se simt sufocaţi de numărul mare al taxelor, în special pe segmentul parafiscalităţii. Aveţi în intenţie un sprijin din acest punct de vedere, acordat companiilor? Ăsta e un fetiş cu parafiscalitatea. În primult rând, trebuie să spunem că în ultimii doi ani noi nu am mai pus nicio taxă. Vrei să îţi spun ceva? Parafiscalitatea nici măcar nu mai e atributul Finanţelor .

Comisia Naţională de Valori Mobiliare (CNVM) are taxele ei. Banca Naţională are taxele ei, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) are taxele ei, autorităţile cum sunt cele de reglementare în domeniul energiei, au taxele lor. Eu nu pot să intervin la CNVM şi să spun „Băi, ia elimină taxa asta”.

Nu neapărat la modul ăsta, însă probabil că soluţii pot fi găsite.

Repet, e un fel de fetiş. Înainte dădeau vina pe impozite. Acum zic că de vină e parafiscalitatea.

De ce nu vin reprezentanţii mediului de afaceri să îmi arate concret care taxă nu le place? Una să-mi arate! Să vină să-mi spună „Nu-mi place taxa cutare!” Să mi-o arate şi o scot cu mâna mea. Dar asta că în general taxele sunt mari şi multe e o discuţie abstractă. Înţeleg că aţi discutat cu reprezentanţii companiilor şi că v-au transmis acest punct de vedere.

Am avut discuţii, intr-adevar, cu reprezentanţii mediului de afaceri. Se plângeau aşa, la modul general, că numărul taxelor e mare şi că îi sufocă. Şi? Şi le-am spus să îmi dea exemplu de una singură.

Nu mi-au dat.

Vă dau eu, domnule ministru.

Taxa radio-tv, obligatorie pentru companii. Şi pe care normal, firmele o transferă în preţ.

De ce să plătesc eu când îmi duc maşina în service, o cotă parte pentru televizorul la care se uită probabil directorul financiar al serviceului, asta în cazul în care service-ul este dotat cu televizor?

Ascultaţi-mă o secundă...eu discut acum despre nemulţumirile generale ale asociaţiilor patronale, nu despre o taxă din aceasta măruntă...cât mai e taxa de care discutaţi?

3 lei.

Bun, 3 lei. Păi asta nu e o taxă serioasă. Cât se câştigă prin eliminarea ei?

Dar mai sunt taxele de mediu...

Haideţi domnule, astea nu sunt taxe serioase...

Am înţeles. Care sunt priorităţile pe anul acesta şi pe anul viitor ale MEF? La nivel macro, avem pentru 2008 şi 2009 două priorităţi care se intercondiţionează. Una legată de stabilitatea economică şi a doua de cea de dezvoltare economică.

Noi spunem că dezvoltarea economică este o garanţie a stabilităţii şi că stabilitatea este o bază pentru a continua dezvoltarea.

Unii spun că urmează o perioadă de constrângeri ale politicilor fiscale. Personal, nu mă număr printre cei care socotesc constrângerile economice drept o soluţie pentru stabilitate.

România nu-şi poate permite ca, având în faţă o serie de decalaje şi având încă de recuperat pe segmentul convergenţei, să adopte soluţia costrângerilor pentru menţinerea stabilităţii.

NOIEMBRIE 2008

21

BĂNCI

CREDITUL NEGUVERNAMENTAL VA ÎNCETINI PUTERNIC În lunile următoare creditul ar putea încetini semnificativ, din cauza scumpirii finanţării externe, politicii restrictive a Băncii Naţionale şi a incertitudinii cu privire la evoluţia veniturilor în 2009, spun analiştii din cadrul BCR. TEXT: DANA DOBRE

gatorii pentru pasivele în lei de la 20% la 18% va determina intrarea a circa 2 miliarde de lei în piaţa monetară după 24 noiembrie”, spun analiştii BCR. Potrivit acestora, impactul asupra dobânzilor interbancare, în sensul reducerii lor după această dată, depinde de o serie de factori specifici: evoluţia raportului credite/depozite în moneda locală, necesarul de lichiditate existent (conform Băncii Centrale pe medie au fost injectaţi în piaţă aproximativ 3,5 miliarde lei zilnic în ultima perioadă), ecartul de timp dintre atragerea de fonduri de către Ministerul de Finanţe şi reinjectarea lor în piaţă. Catalizatorul reducerii dobânzilor interbancare şi al apropierii acestora de dobânda de politica monetară ar putea fi utilizarea operaţiunilor de tip repo prin care să se injecteze lichiditate în piaţă la dobânzi apropiate de dobânda de politica monetară şi nu la dobânda lombard. „Având în vedere nivelul foarte ridicat al dobânzilor interbancare (media ROBOR la 3 luni a fost de 22,2% în octombrie fata de 13,3% în septembrie), dobânda lombard a preluat temporar rolul dobânzii de politică monetară.

Acest nivel înalt al dobânzii ar putea fi considerat un cost pentru protecţia împotriva atacurilor nonrezidenţilor îndreptate asupra monedei naţionale”, explică analiştii BCR.

Scenariu pe dobândă „Scenariul nostru de bază indică posibile reduceri succesive ale dobânzii de politică monetară în primul semestru al anului viitor, ca urmare a reducerii inflaţiei dar şi a necesităţii asigurării unui cadru relativ favorabile creşterii economice din 2009 şi 2020. Cu cât Banca Centrală îşi va întări rolul de creditor al sistemului bancar, cu atât mecanismul de transmisie a politicii monetare va deveni mai eficient”, spun analiştii BCR. Aceştia nu exclud, în 2009, reduceri suplimentare ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei ale instituţiilor de credit.

22

NOIEMBRIE 2008

Foto: Guliver/Getty Images

„Reducerea rezervelor minime obli-

„În acelaşi timp, vedem o probabilitate mai mică de reducere a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută în prima parte a anului viitor, în afara cazului în care finanţările externe, inclusiv investiţiile străine directe, ar scădea considerabil. Motivele constau în necesitatea menţinerii unor rezerve valutare înalte, în condiţiile internaţionale actuale, dar şi din dorinţa BNR de a oferi un avantaj creditului în lei faţă de cel în valută”, consideră departamentul de analiză din cadrul BCR.

Deficitul bugetar de 3%, sub semnul întrebării Estimarea BCR cu privire la un deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2008 şi 2009 a fost realizată într-un scenariu care nu a luat în calcul majorările salariale din sectorul bugetar, aflate în dezbatere în prezent. „Dacă se consideră o majorare cu 50% a salariilor în întreg sectorul bugetar, costurile suplimentare vor de 1,5-2% din PIB în 2009, în timp ce o majorare doar a salariilor din învăţământ ar

conduce la costuri de 0,8% din PIB. Cu toate acestea, este puţin probabil ca salariile să crească cu 50% în tot sectorul bugetar, având în vedere anumite majorări deja acordate. Încadrarea deficitului bugetar în limita de 3% în următorii ani devine astfel o problemă delicată şi ar fi de dorit ca respectarea acestui prag să nu se facă prin reducerea investiţiilor în infrastructură”, consideră analiştii BCR.

Inflaţia Datele privind inflaţia în octombrie au fost peste aşteptări, din cauza volatilităţii cursului de schimb, care s-a reflectat în preţurile alimentelor, şi este „foarte posibil” ca rata anuală să depăşească cea mai recentă prognoză a BNR pentru 2008, de 6,7%, consideră o parte dintre analiştii financiari. „Este clar că inflaţia mare din octombrie nu a fost previzionată de piaţă, care anticipa o rată anuală de 7,2%. Surpriza a apărut din mai multe motive, în primul rând preţurile combustibililor au scăzut mai puţin decât

BĂNCI

am anticipat, iar alimentele au crescut peste previziuni”, declara, pentru Mediafax, Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank.

Preţurile de consum au crescut în octombrie cu 1,06% faţă de septembrie, pe fondul scumpirii semnificative a serviciilor şi a produselor alimentare, iar rata anuală a avansat uşor, la 7,39%, de la 7,3% în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Inflaţia din primele zece luni ale anului s-a ridicat la 5,72%, depăşind deja intervalul de variaţie ţintit de BNR pentru anul 2008, de 2,5 - 4,5%.

Economistul şef Raiffeisen Bank consideră că „este foarte posibil” ca inflaţia să depăşească cea mai recentă prognoză a BNR pentru sfârşitul lui 2008, şi anticipează o rată de 6,8 - 6,9% pentru sfârşitul anului. De asemenea, Dumitru a precizat că evoluţia cursului de schimb va fi stabilă în noiembrie şi decembrie, ceea ce înseamnă că nu va mai exercita presiuni inflaţioniste. El a menţionat că presiunile inflaţioniste vin din excesul de cerere. „Avem creşteri salariale foarte mari în economie, mult peste avansul productivităţii, care evident se văd în presiunile inflaţioniste”, a spus Dumitru. Acesta anticipează că BNR va reduce dobânda de politică monetară „cu certitudine la începutul lui 2009”, dar nu consideră că membrii consiliului de administraţie „se vor grăbi foarte tare”, în contextul în care inflaţia rămâne incă o problemă. „Există şanse mai mici decât am anticipat ca BNR să reducă dobânda de politică monetară în prima şedinţă a anului viitor”, a precizat Dumitru.

Finanţările externe Profiturile obţinute de investitorii străini ar putea intra într-o perioadă de repatriere, iar volumul finanţărilor de la băncile mamă se va reduce, dar nu pe bază de retrageri anticipate, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

Guvernatorul a explicat că banca centrală se aşteaptă ca volumul finanţărilor de la băncile mamă să scadă odată cu ajungerea la scadenţă a împrumuturilor, reiterând că majoritatea creditelor şi depozitelor nu au clauze de rambursare anticipată. „România a beneficiat trei-patru ani de reinvestiri masive ale profiturilor, dar am putea intra într-o perioadă de repatrieri ale dividendelor, inclusiv anticipate”, a spus Isărescu.

Potrivit acestuia, sunt de aşteptat şi intrări autonome de capital, adică de noi investiţii.

Pe de altă parte, guvernatorul a arătat că BNR îşi menţine declaraţia că România nu va fi afectată direct de criză. Printre efec-

PROFITURILE INVESTITORILOR STRĂINI AR PUTEA INTRA ÎNTR-O PERIOADĂ DE REPATRIERE, IAR VOLUMUL FINANŢĂRILOR DE LA BĂNCILE MAMĂ SE VA REDUCE. tele potenţiale ale turbulenţelor financiare internaţionale asupra economiei româneşti, BNR a enumerat volatilitatea pronunţată a cursului, creşterea costului finanţărilor externe şi reducerea volumului acestora, precum şi o posibilă decelerare a cererii pentru exporturile româneşti, dar şi temperarea dinamicii importurilor.

Creşterea PIB, sub potenţial pe perioadă scurtă România va avea anul viitor un Produs Intern Brut sub potenţialul de creştere de 6%, pentru o perioadă scurtă, iar economia îşi va relua evoluţia normală către anul 2010, a declarat viceguvernatorul BNR Cristian Popa. „Nimeni nu ştie cât va dura criza economică, dar vedem o normalizare a economiei către anul 2010”, a spus Popa. Viceguvernatorul BNR a semnalat un nivel neobişnuit al incertitudinilor de pe piaţă, care trebuie luate în calcul în următoarele prognoze.

Banca Naţională a României a revizuit în creştere nesemnificativă prognozele privind inflaţia în 2008 şi 2009, de la 6,6% la 6,7%, respectiv de la 4,2% la 4,5%, iar scenariile băncii centrale vin pe fondul unor incertitudini tot mai mari. „Rezultatele pentru 2009 sunt foarte greu de estimat acum”, a adăugat Popa. El a arătat că după scăderea sub potenţial a economiei, creditarea ar trebui se realizeze în principal în monedă naţională şi pentru corporaţii.

Deficitul de cont curent Ajustarea deficitului de cont curent, începută în 2008, poate continua în următorii ani, iar efectele crizei financiare internaţionale vor contribui la acest lucru, sunt de părere analiştii BCR. „Chiar dacă vom asista la o încetinire a exporturilor şi importurilor, ecartul în favoarea exporturilor se va menţine, după ce, în ultimii ani, surplusul de cerere a fost satisfăcut preponderent pe seama bunurilor de pe pieţele externe. La nivel global, criza financiară poate conduce la o reducere a deficitului de cont curent al statelor emergente, printre care şi România, în paralel cu o diminuare a excedentului de cont curent al marilor exportatori de petrol şi de bunuri ce încorporează o tehnologie avansată”, se arată în analiza De-

partamentului de Cercetare din cadrul BCR. La începutul lunii noiembrie, agenţia de evaluare Fitch a coborât ratingul României pentru credite pe termen lung în valută cu două trepte, la „BB plus”, cu perspectivă negativă, temându-se că statul nu are capacitatea de a evita o criză severă.

România a ieşit astfel din categoria statelor cu calificativ „investment grade”.

Ratingul acordat României pentru datoriile pe termen lung în monedă locală a fost revizuit în scădere de la „BBB plus” la „BBB minus”, cu perspectivă negativă, se arată în comunicatul Fitch. Agenţia a redus şi calificativul acordat României pentru datoriile în valută pe termen scurt de la „F3” la „B”, şi plafonul de ţară de la „A minus” la „BBB”.

Reducerea calificativului României cu două trepte „reflectă temerile agenţiei privind cadrul politicilor macroeconomice locale şi capacitatea statului de a evita o criză financiară şi economică severă”, se arată într-un comunicat al agenţiei internaţionale de evaluare financiară. România are un deficit de cont curent care se extinde - va depăşi 14% din PIB potrivit aşteptărilor - alimentat de avansul excesiv al sectorului de creditare, iar „Fitch consideră că este nevoie de o ajustare mai puternică a politicii, în special a celei fiscale, pentru a evita o criză a monedei”. „Un asemenea rezultat ar putea necesita un sprijin de finanţare substanţial de la comunitatea internaţională, pentru a preveni o criză de credit”, potrivit comunicatului Fitch.

Agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s a redus, în octombrie, ratingul României pentru împrumuturi în monedăstrăină pe termen lung la „BB+”, de la „BBB-”, şi calificativul pentru creditele pe termen scurt la „B”, de la „A-”, ambele cu perspectivă „Negativă”, ca urmare a riscurilor determinate de necesarul ridicat de finanţare de pe pieţele internaţionale de credit.

Astfel, România este singurul stat din UE care se află în categoria junk, din cauza temerilor privind lipsa unui răspuns adecvat la riscurile economice. Analistul Moody’s Kenneth Orchard a afirmat că agenţia de evaluare financiară va menţine ratingul României dacă politica fiscală nu se deteriorează „grav” şi reformele realizate înainte de intrarea în Uniunea Europeană (UE) nu sunt inversate. ■ NOIEMBRIE 2008

23

LEADERSHIP

24

NOIEMBRIE 2008

LEADERSHIP

ORACLE, AFACERI DE ANVERGURĂ ÎN ROMÂNIA În vremuri de criză Oracle România este preocupat mai degrabă să-şi consolideze businessul, decât să prevestească viitorul industriei IT. TEXT BOGDAN BÂRLIGEA

NUME

Sorin Mîndruțescu

VÂRSTA

39

POZIŢIE

Director General

ACTUALĂ:

POZIŢIA ANTERIOARĂ:

al Oracle România Director de vânzări regionale

După ce timp de 8 ani a acumulat suficientă experienţă în cadrul celei mai mari companii de software din lume, Sorin Mîndruţescu a preluat, la începutul acestui an, poziţia de director general al Oracle România.

Provocările unui director general din industria IT, strategia companiei în perioada următoare, influenţele crizei financiare sunt câteva din temele abordate pe larg în următoarele pagini.

al Oracle pentru regiunea Europei de Sud-Est (2004-2008).

Sorin Mîndruţescu s-a alăturat echipei Oracle România în 2001, înainte de acest moment ocupând poziţii de conducere în cadrul unor bănci importante din România, cum ar fi Banca Turco-Română şi Banca Austria Creditanstalt.

Deţine un EMBA la International Management School din Edinburgh şi este licenţiat la Ecole Nationale de Ponts et Chaussees (ENPC) of International Management din Paris.

Care sunt tipurile de aplicaţii de business pe care se concentrează Oracle în România? În primii 20 de ani de existenţă Oracle a avut ca produs-vedetă baza de date. Toată lumea a recunoscut că Oracle are cel mai bun şi mai comprehensiv sistem de baze de date.

Oracle este încă perceput, din ce în ce mai puţin însă, ca fiind „the data base company”.

Acest lucru se datorează câtorva aspecte. Pe de-o parte au apărut dezvoltări organice de suite de aplicaţii de business; mă refer la ERP, cu tot ceea ce înseamnă această aplicaţie, la CRM, sau la aplicaţiile de Business Intel-

ligence. Pe de altă parte, această imagine nu mai este în conformitate cu dezvoltarea companiei din ultimii 10-15 ani. Iar percepţia s-a schimbat mai ales datorită achiziţiilor făcute de Oracle în ultimii cinci ani, lucru care a făcut ca întreaga industrie de IT să intre într-o nouă etapă istorică a evoluţiei. În urma acestei strategii de achiziţii, Oracle a devenit casa de software cu cel mai mare portofoliu de produse (aproximativ 10.000), acoperind aproape toate zonele funcţionale ale unei organizaţii comerciale. Avem şi produse de nişă, precum sisteme de core banking, sisteme de tranzacţionare pentru industria financiară, sisteme de core insurance, sisteme pentru zona de retail etc.

Din punct de vedere al capabilităţii pieţei româneşti, în acest moment primordiale sunt aplicaţiile de tip ERP, CRM, Business Intelligence şi iFlex. Mai există apoi infrastructura tehnologică pe care o punem la dispoziţie – bazele de date şi soluţiile de infrastructură, pe care se bazeaza aplicaţiile pe care le-am menţionat mai devreme.

▼

CURRICULUMVITAE

NOIEMBRIE 2008

25

LEADERSHIP

▼

Această clasificare a tipurilor de aplicaţii este adaptată la cerinţele pieţei româneşti sau este dată de politica grupului Oracle?

Tipurile de aplicaţii sunt date de cerinţele şi realităţile pieţei locale. Noi avem în portofoliu şi produse pe care piaţa românească nu le-a cerut încă şi pe care le putem pune la dispoziţie când va exista cerere.

Este OFSA (Oracle Financial Services Aplications) o parte importantă a pachetului de soluţii pe care îl oferiţi sectorului financiar-bancar din România?

La ora actuală încercăm să ne adaptăm la ceea ce se întâmplă în piaţă. O zonă care a devenit foarte interesantă şi care este complementară cu OFSA este zona de core banking, prin iFlex, dar şi zona de GRC (Governance Risk and Compliance). Oracle pune astfel la dispoziţia clienţilor soluţii în acestă zonă de Risk Mitigation. În noul context financiar-economic, credem că sectorul financiarbancar este interesat, pe lângă OFSA sau iFlex, şi de aplicaţiile de GRC.

Criza financiară influenţează proiectele pe care Oracle le are cu instituţiile financiar-bancare?

Consider că toată piaţa este în aşteptare, dincolo de criza efectivă sau de pierderile financiare. Remarc aici, ca un lucru pozitiv, faptul că este pentru prima dată în istoria modernă când am văzut o aliniere în acţiune a guvernelor şi băncilor centrale din întreaga lume pentru a tempera panica din piaţă. Aşteptăm să vedem care vor fi strategiile instituţiilor din zona financiară şi cum se vor alinia la noile realităţi. Practic, avem un nou peisaj financiarbancar la nivel mondial. Au dispărut peste noapte bănci la care orice tânăr şi-ar fi dorit să lucreze. Tot ceea ce se gândea acum şase luni de zile la nivel de strategii de dezvoltare, bugete, proiecte, nu mai este valabil. În concluzie, strategiile noastre vor depinde de strategiile adoptate de băncile din România.

În contextul în care IBM se pregăteşte să mai angajeze în România în jur de 2.000 de oameni, care sunt planurile Oracle legate de politica de personal?

26

NOIEMBRIE 2008

Din punct de vedere al capabilităţii pieţei româneşti, în acest moment primordiale sunt aplicaţiile de tip ERP, CRM, Business Intelligence şi iFlex.

ORACLE CORPORATION ÎN CIFRE Oracle Corporation este cel mai mare furnizor de software pentru organizatii din lume. Înfiinţată acum 31 de ani, Oracle este prezentă acum pe toate continentele, cu birouri în 145 de ţări şi având în portofoliu peste 10.000 de produse, utilizabile în aproape toate domeniile. În anul fiscal 2008, încheiat la 31 mai 2008, Oracle Corporation a raportat o cifră de afaceri de 22,4 miliarde de dolari şi venituri nete de 7,8 miliarde de dolari. Valoarea capitalizată a Corporaţiei era evaluată la 47,2 miliarde de dolari. Oracle are peste 84.000 de angajaţi la nivel mondial, din care 28.000 doar în Statele Unite ale Americii.

La 31 august 2008, după încheierea primului trimestru din anul fiscal 2009, Oracle a raportat un venit net de un miliard de dolari. În ultimii 4 ani Oracle a derulat o politică agresivă de achiziţii ale unor producători importanţi de software. Corporaţia a plătit miliarde de dolari, cumpărând, printre altele, People-Soft Inc., Siebel Systems Inc., Hyperion Solutions Corporation şi BEA Systems Inc. Conform statisticilor disponibile pe websiteul Ministerului Finanţelor, Oracle România a înregistrat anul trecut un profit net de 33 de milioane de lei (9,88 milioane de euro), de 11 ori mai mare comparativ cu nivelul de 3 milioane de lei (851.185 de euro) raportat in anul calendaristic 2006.

Noi am încercat să răspundem acestui deficit de forţă de muncă calificată din domeniul IT prin programele educaţionale derulate până acum. În urma acestor acţiuni ne aşteptăm să avem o ofertă mai bună calitativ de tineri absolvenţi care să ni se alăture. Nu ne-am concentrat atenţia doar asupra Bucureştiului, ci am început să colaborăm şi cu universităţi din ţară. O dată la două săptămâni, luni dimineaţa, am o sesiune de introducere în cadrul unui proiect de induction pentru noii angajaţi. La ultimele sesiuni nu am văzut o creştere sau o scădere a numărului de proaspeţi angajaţi pe care îi avem.

Cele 10 Centre Oracle au ajuns la un nivel de stabilitate. Nu vom vedea în perioada imediat următoare o creştere explozivă a numărului de angajaţi, pentru că la Oracle acest lucru a avut deja loc. Acum vorbim de o stabilizare, de o maturizare, de o adaptare a tinerilor angajaţi la regulile şi rigorile corporatiste.

Oracle a început să vândă recent şi hardware, pentru prima oară în istoria companiei. Cum se va reflecta această nouă strategie în România?

La reuniunea Oracle Open World din septembie, de la San Francisco, a fost anunţată intrarea Oracle într-o nouă zona de business – vânzarea de hardware. S-au lansat atunci două produse: un server de baze de date şi unul de storage, cobranded Oracle-HP. Întrucât nu am mai vândut hardware până acum, aceasta zona va fi o provocare ce deschide noi orizonturi de business pentru Oracle. În acest moment mai sunt de pus la punct câteva aspecte, urmând ca aceste produse de hardware să intre în oferta Oracle, inclusiv în România.

Care credeţi că sunt pericolele pe care industria de IT din România le are de înfruntat în perioada următoare, pe fondul crizei economice?

Această criză trebuie privită şi ca o oportunitate. La nivelul resurselor umane, putem vorbi de repatrierea unor specialişti plecaţi sau putem aştepta o creştere a competitivităţii. Ca şi provocări, vorbim în primul rând de această imobilitate a pieţei. Lumea stă şi aşteaptă să vadă ce se va întâmpla cu politicile economice şi comerciale în Statele Unite, cu

LEADERSHIP

rezultatele alegerilor din România. La nivelul industriei de IT din România nu se poate vorbi acum de o criză. Nu există un blocaj al pieţei, nu se opresc bugete, nu se sistează proiecte.

Poate în viitor lucrurile se vor schimba, dar în acest moment, în afara unei precauţii şi a unei reflecţii mai serioase asupra activităţii de zi cu zi, nu am văzut semnele unei crize.

Cunoaşteţi compania Oracle România din 2001. Care sunt provocările la care trebuie să faceţi faţă din poziția de director general al acestei companii? În mod evident, există multe provocări. În primul rând este provocarea business-ului în sine, de atingere a unor cifre, a unor obiective. În al doilea rând, este important de reţinut că într-o afacere de producţie de software nu există active. Nu avem maşini, nu avem echipamente, nu avem materie primă sau cicluri de producţie. Nu facem parte dintr-o industrie „asset intensive”. Asset-ul nostru sunt oamenii, nivelul lor de pregătire, gradul lui de satisfacţie în relaţia cu compania etc. Tocmai de aceea, cea mai importantă provocare pentru mine este modalitatea prin care creez un sens al organizaţiei, puterea de a alinia oamenii la nişte valori şi la o viziune asupra a ceea ce avem de făcut. Acest lucru este cu atât mai important într-o organizaţie de o asemenea dimensiune, Oracle fiind cea mai mare firmă de software din România, din punct de vedere al numărului de angajaţi (aproape 1.500). Modul în care faci ca întreaga organizaţie să vibreze cât de cât la unison pe o anume idee (promovarea unui produs strategic, modul de abordare a unui segment de piaţă nou, abordarea unitară a unei anumite oportunităţi într-un anumit sector) devine astfel cea mai mare provocare pentru un manager al unei companii de acest tip.

Sunt angajaţii români mai dificil de subordonat unei idei sau unei culturi organizaţionale?

Noi, românii, avem părţile noastre bune şi părţile mai puţin bune. La capitolul părţi bune vorbim de varietatea de cunoştinţe (fie că este vorba de cele tehnice sau cele lingvistice), vorbim de un sens antreprenorial înnăscut, vorbim de inventivitate, imaginaţie. Însă atunci când trebuie să punem toate aceste abilităţi într-un proces, să înţelegem acest proces şi

să avem şi un rezultat, apar, câteodată, probleme. Avem nevoie de mai multă rigoare în urmărirea realizării unui proces.

Câţi clienţi de aplicaţii aveţi în România?

Dacă includem şi IMM-urile cred că vorbim de mii de companii care folosesc produsele noastre. Din punct de vedere valoric, evident că cea mai mare parte a veniturilor vin de la companiile mari şi cele de stat, însă numeric, IMM-urile sunt mai numeroase şi am investit mult în produsele destinate acestei categorii.

Care este semnificaţia „Săptămânii bancare Oracle”?

Sunt extrem de legat de acest proiect, pentru că l-am iniţiat acum 4-5 ani. Proiectul s-a

transformat din „Zilele bancare Oracle”, un eveniment care se derulează pe parcursul unei săptămâni. Am considerat că este mai bine să se desfăşoare în Bucureşti, în timpul săptămânii, pentru că oamenii sunt legaţi de business-ul pe care îl fac şi au timpul limitat. În fiecare zi a evenimentului vom aborda o altă temă, încercând să ne pliem pe aşteptările participanţilor.

Industria financiar-bancară a constituit unul dintre principalii noşti piloni de business şi suntem unul dintre cei mai mari furnizori de soluţii pentru acest sector. Tocmai pentru ca acest sector constituie unul dintre domeniile noastre prioritare, încercăm să găsim soluţii interesante şi utile pentru această industrie, să aflăm ce nevoi au şi să le prezentăm soluţii noi, precum aplicaţiile de GRC. ■

PROGRAMUL ORACLE INNOVATE SPRIJINĂ ÎNFIINŢAREA DE NOI COMPANII DE IT În vara acestui an Oracle a lansat programul Oracle Innovate. Această iniţiativă oferă absolvenţilor de studii universitare şi postuniversitare în domeniul IT consultanţă pentru dezvoltarea unei afaceri şi acces la tehnologie, precum şi posibilitatea de a-şi prezenta planul de afaceri specialiştilor Innovate Greenhouse, pentru dezvoltarea ulterioară şi finanţare.

România a fost prima ţară din Europa de SudEst în care s-a lansat acest program. Între timp, Innovate s-a lansat şi în Cehia şi Turcia.

De la momentul lansării până în prezent s-au întreprins numeroase acţiuni privind conturarea cadrului pe care Oracle îl va pune la dispoziţia tinerilor antreprenori. Împreună cu partenerii de la Junior Achievement s-a lucrat la partea de website şi la portalul special alocat programului Innovate, ambele urmând a fi funcţionale până la sfârşitul acestei luni. „Am discutat, de asemenea, cu mai multe universităţi care vor promova acest program printre studenţii lor.

Este vorba de universităţi de profil din Bucureşti şi din ţară (Timişoara, de exemplu)”, spune Sorin Mîndruţescu.

Odată cu inaugurarea site-ului, tinerii antreprenori vor fi invitati să se înscrie în program, intrand astfel in prima fază, care constă într-un modul de training online. Modulul va conţine toate informaţiile necesare unui tânăr întreprinzător: cunostinte de economie, mecanisme de finanţare, studii de piata, tehnici de marketing, cursuri de legislatie, cum se construieşte un plan de afaceri etc. Această

primă etapă se va derula pe parcursul a şase săptămâni, la finalul cărora le vor fi testate cunoştinţele dobândite. Va urma apoi cea de-a doua etapă, când tinerii vor participa la Innovate Oracle Weeks, un modul de orientare „in class”. Toate aceste informaţii privind etapele şi acţiunile specifice vor fi detaliate pe website-ul Innovate: www.innovateprogram.ro „Din punctul nostru de vedere, dacă la finalul perioadei de doi ani, doi ani şi jumătate, perioadă alocată programului Innovate, vom avea un număr de, să spunem, 5 parteneri, înseamnă că programul a avut succesul scontat.

Innovate este un program destinat cât mai multor studenţi în ani terminali sau proaspăt absolvenţi, dar în acelaşi timp ne dorim ca partenerii aleşi să fie cei mai buni. În această industrie, ciclurile sunt lungi, rezultatele pot fi mici cantitativ, dar cu un impact foarte mare. Un partener bun se pregăteşte în timp, realizarea unui proiect IT durează, vânzarea unei soluţii cere şi ea timp”, crede directorul general al Oracle România.

Proiectul Innovate este o continuare a programelor educaţionale pe care le derulează Oracle. Aceste programe vizează toate straturile sistemului educaţional public din România. În vara acestui an, Oracle a fost foarte activ în zona de internship. “Am participat la toate iniţiativele Guvernului în acest sens, dar am continuat şi propriile programe de internship în cadrul organizaţiei”, a mai spus Sorin Mîndruţescu.

NOIEMBRIE 2008

27

ANALIZA PERFORMANȚEI

CELE MAI MARI AGENŢII DE RATING SUNT PUSE LA ZID DE CONGRESUL AMERICAN Criticile vin pe fondul evaluărilor greşite realizate de acestea în ultima vreme. TEXT: DANA DOBRE Ratingurile foarte bune acordate de cele trei agenţii emisiunilor de „titluri toxice” au indus în eroare investitorii şi prin politica de a evalua orice produs structurat au pus presiune, de asemenea, pe conştiinţele analiştilor. „Să sperăm că vom fi prosperi şi pensionaţi atunci când acest castel din cărţi de joc se va prăbuşi”, îi scria un analist Standard&Poor’s unui alt angajat al agenţiei.

Directorii Standard&Poor’s, Moody’s şi Fitch Ratings au fost audiaţi, la sfârşitul lunii trecute, de o comisie a Camerei Reprezentanţilor, camera inferioară a legislativului american.

Foşti executivi de la Standard&Poor’s şi Moody’s au spus în faţa Congresului american că agenţiile au folosit modele perimate în evaluarea titlurilor financiare sofisticate, într-o cursă de maximizare a profiturilor.

Congresmanul Mark E. Souder a descris activitatea acestor agenţii ca fiind de o „crasă incompetenţă”. Un alt congresman a citit dintr-o serie de mesaje instant schimbate de angajaţii Standard&Poor’s, în care unul dintre analiştii scria că o tranzacţie (n.r. – emisiune de titluri toxice) trebuie să primească rating, „chiar de ar fi structurată de vaci”. În multe cazuri, agenţiile de rating au acordat calificative foarte bune (AAA) pentru produsele structurate, care mai târziu s-au dovedit a avea un grad mare de risc.

Maşini de făcut bani Preşedintele Comisiei, congresmanul Henry Waxman, a declarat că, în ultimii ani, cele trei agenţii au devenit practic nişte maşini de făcut bani. „Veniturile totale ale celor trei agenţii s-au dublat, de la 3 miliarde de dolari, în 2002, la peste 6 miliarde de dolari, în 2007.

Moody’s şi-a crescut profitul de patru ori între 2000 şi 2007 şi are, în ultimii cinci ani, cea mai mare marjă de profit dintre companiile incluse în indexul S&P 500”, a spus Waxman.

Congresmanul a precizat că, din păcate pentru investitori, ratingurile AAA au fost pro28

NOIEMBRIE 2008

În cadrul depoziţiei, cei trei directori au recunoscut că în evaluările acordate unor companii şi unor ţări s-au comis o serie de greşeli. ductive doar pentru agenţii şi s-au evaporat foarte repede. „Standard&Poor’s a redus mai bine de două treimi din ratingurile din categoria investment grade, iar Moody’s a făcut acelaşi lucru cu 5.000 de instrumente financiare bazate pe ipoteci”, a spus Waxman. În cadrul depoziţiei, cei trei directori au recunoscut că în evaluările acordate unor companii şi unor ţări s-au comis o serie de greşeli generate de dorinţa de a-i mulţumi pe unii investitori, în special instituţiile de pe Wall Street, dar că, în acelaşi timp, au atras atenţia guvernului de problemele cu care sunt confruntaţi.

Aprecieri incorecte În unele cazuri, analiştii celor trei agenţii erau forţaţi să acorde ratinguri produselor structurate, care aveau în spate diverse tipuri de credite, fără a avea acces total la informaţii şi cifre cu privire la împrumuturi, astfel încât să poată realiza o apreciere corectă.

Unul dintre martorii citaţi în faţa Comisiei, Frank Raiter, fost angajat la Standard&Poor’s, trebuia să noteze o emisiune de collateralized debt obligation (CDO) – instrumente financiare structurate în diverse tranşe, care au în spate, în general , active derivate din domeniul imobiliar sau obligaţiuni riscante.

Respectiva emisiune reîmpacheta împrumuturi ipotecare. Raiter a cerut superiorului său, Richard Gugliada, accesul la informaţii cu privire la creditele care garantau practic emisiunea de CDO. Răspunsul lui Gugliada a fost următorul: „Orice solicitare cu privire la nivelul creditului şi tranşele emisiunii este TOTAL EXAGERATĂ!!! Cei mai mulţi investi-

tori nu au şi nu pot dovedi aşa ceva. Cu toate acestea, noi TREBUIE să producem o apreciere a creditului. Este responsabilitatea ta să furnizezi acest calificativ şi este responsabilitatea ta să identifici câteva soluţii pentru a face acest lucru”.

Raiter a fost stupefiat de răspuns şi de faptul că trebuia să acorde un calificativ emisiunii respective fără a avea acces la informaţii esenţiale. El i-a transmis lui Gugliada următorul e-mail: „Este cel mai uluitor memo pe care l-am primit vreodată în cariera mea”.

Devan Sharma, preşedintele Standard& Poor’s, a spus că „acum este clar că metodele folosite în stabilirea ratingurilor produselor structurate, bazate pe credite ipotecare, şi acordate în perioada cuprinsă între ultimul trimestru din 2005 şi mijlocul anului 2007, nu au funcţionat”.

John A. Yarmuth, un alt congresman, a ales să citească o conversaţie pe messenger dintre doi analişti din cadrul diviziei de produse structurate de la Standard&Poor’s: Analist 1: tranzacţia este caraghioasă Analist 2: ştiu, ai dreptate. Modelul nu captează în mod cert jumătate din risc.

Analist 1: nu ar trebui să îi acordăm calificativ.

Analist 2: acordăm rating fiecărei tranzacţii.

Ar putea fi structurată de vaci şi tot ar trebui să o evaluăm.

Analist 1: este o groază de risc asociată cu această tranzacţie. Personal, nu mă simt deloc confortabil să semnez ca membru al comitetului.

Cu toate acestea, Standard&Poor’s a acordat rating emisiunii respective. „Mesajele acestea sunt extrem de

ANALIZA PERFORMANȚEI

tulburătoare. Atitudinea acestor analişti pare a fi aceea că trebuie să acorde rating unei emisiuni de titluri toxice chiar dacă sunt convinşi că nu ar trebui să facă acest lucru, pentru că tranzacţia în sine este foarte riscantă”, a spus Yarmuth. În ceea ce priveşte exprimarea „chiar de ar fi structurată de vaci”, cu privire la emisiunea de CDO-uri, un alt martor, Sean Egan, managing director la Egan Jones Rating, o agenţie de rating independentă, a spus: „Este ridicol!

Dacă nu înţelegi ceva, atunci nu îi poţi acorda un calificativ!”.

De altfel, investitorii au atras atenţia marilor agenţii asupra modelelor folosite în stabilirea ratingurilor. Răspunsul arogant al analiştilor a fost foarte simplu: „Noi suntem mai deştepţi decât voi”. „Istoria agenţiilor de rating se poate descrie ca un eşec de proporţii. Acestea ocupă un rol important în pieţele financiare şi milioane de investitori se aşteptau la unele date obiective din partea lor. Dar ele le-au înşelat încrederea”, a declarat congresmanul Waxman.

Agenţiile „suflă în iaurt” în cazul ţărilor est-europene Statele din Europa de Est se confruntă cu cele mai dramatice reduceri ale calificativelor de ţară din ultima decadă. Agenţiile de rating spun că statele fost comuniste nu vor putea evita impactul crizei globale a creditului. În ultima lună, Standard&Poor’s şi Fitch Ratings au redus sau au revizuit ca negativă perspectiva ratingului de credit pentru ţările Baltice, statele din Balcani, Ungaria şi Ucraina. Moody’s Investors Service a revizuit ca negativă perspectiva Letoniei şi a redus ratingul Ucrainei. „Naţiunile din pieţele emergente se confruntă cu ieşiri de capital, cu o slăbire a monedelor şi cu căderi ale pieţelor de acţiuni din cauza faptului că investitorii vor să evite riscul pe parcursul deteriorării perspectivei mediului economic global”, scria agenţia Bloomberg, în 29 octombrie. „Agenţiile de rating au fost mult mai proactive în estul Europei decât în multe alte zone”, spunea Lars Christensen, senior analist la Danske Bank, care preciza că cea mai agresivă dintre agenţii s-a dovedit a fi Standard&Poor’s.

Dintre toate ţările fost comuniste, România a fost cel mai lovită de Standard&Poor’s.

Agenţia a clasat acum România în categoria speculativă „sub BB+”, cu perspective negative. Retrogradarea se explică prin faptul că, potrivit agenţiei, au apărut riscuri serioase pentru economia reală, din cauza creşterii

Aşa cum s-au folosit modele inadecvate în evaluarea emisiunilor de titluri financiare, este posibil ca şi în cazul evaluării şi notării unor ţări se pot produce greşeli. datoriilor în sectorul privat şi a dependenţei faţă de sursele externe de finanţare, devenite din ce în ce mai nesigure.

Reacţia autorităţilor de la Bucureşti Preşedintele Traian Băsescu consideră că decizia Standard&Poor’s, de scădere a ratingurilor României, a fost precipitată. „S&P s-a grăbit, nu a utilizat informaţiile cu acurateţe.

Nu port războaie cu Standard & Poor’s, însă la ultimul consiliu european s-a decis introducerea unui sistem de supraveghere a agenţiilor de rating. E uşor să dai rating României, după ce nu ai reuşit să identifici ce se întâmplă în Statele Unite”, a spus preşedintele. Şeful statului a subliniat, ca puncte forte ale economiei româneşti, datoria publică externă de 11 miliarde euro, „şi nu de 60 miliarde euro, aşa cum s-a scris în ultima perioadă”, această cifră incluzând şi datoria privată. În ceea ce priveşte rezervele valutare ale României, preşedintele a spus că a ajuns la cel mai ridicat nivel de la revoluţia din 1989, „de 27 miliarde euro, acestea fiind cifrele de astăzi”.

Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Cristian Popa, declara, imediat după publicarea deciziei Standard&Poor’s că aceasta a fost una „greu de aşteptat”, întrucât economia pe ansamblu nu este mai vulnerabilă decât economiile ţărilor comparabile. „Mi-e foarte greu să înţeleg de ce România a fost primul pas al unei reduceri a perspectivei pentru ţările din regiune. (...)

Cred că România a avut lucruri pozitive, care nu au fost încorporate în analiza S&P”, a spus viceguvernatorul BNR. În acelaşi timp, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu declara recent că agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s ar trebui să trimită în România o echipă de specialişti care să cunoască realităţile şi să refacă datele „scrise pe lângă subiect”. „Sperăm ca S&P să trimită o echipă de specialişti care să refacă cele două pagini scrise pe lângă subiect”, a afirmat Isărescu.

Acesta a precizat că România nu are probleme de genul celor cu care se confruntă ţările vecine, iar datoria publică reprezintă doar 12% din Produsul Intern Brut (PIB). În plus, rezerva valutară a băncii naţionale acoperă 92,4% din stocul de datorie. Vice-

guvernatorul Cristian Popa spunea, atunci când decizia agenţiei a fost anunţată, că nu înţelege de ce state care au o evoluţie similară, creşteri economice accelerate pentru reducerea decalajelor şi deficite externe, nu au fost plasate la limita inferioară a categoriei de investment grade, aşa cum s-a întâmplat cu România şi Bulgaria. Acesta consideră că, cel mai probabil, „proximitatea faţă de ţări unde au existat presiuni puternice pe pieţele financiare din cauza crizei” a făcut ca atenţia să se îndrepte şi către România.

Ce spun analiştii Consultantul financiar Bogdan Baltazar a declarat, pentru Financial Director, că decizia Standard&Poor’s a fost una incorectă, iar în ceea ce priveşte audierile la care sunt supuşi executivii celor trei agenţii de către Congresul american sunt îndreptăţite. „Toată lumea ştie că România plăteşte pentru a primi calificativ din partea agenţiilor de rating. Dar foarte puţină lume ştie că aceste agenţii oferă şi servicii de consultanţă, mult mai scumpe decât cele de evaluare.

Prin urmare, aceste servicii sunt în strânsă legătură, vrei un rating bun, cumperi şi consultanţa. În ceea ce priveşte audierile cu privire la ratingurile foarte bune acordate titlurilor toxice, agenţiile au fost complice la prăbuşirea pieţei de credit”, a spus Baltazar.

Acesta este de părere că, aşa cum s-au folosit modele inadecvate în evaluarea emisiunilor de titluri financiare, este posibil ca şi în cazul evaluării şi notării unor ţări se pot produce greşeli.

Cei mai mulţi analişti din România privesc decizia agenţiei de evaluare financiară ca parţial fundamentată de evoluţiile recente ale economiei şi a celorlalţi indicatori macroeconomici, dar remarcă faptul că anunţul S&P a venit aproape imediat după promulgarea legii privind majorarea cu 50% a salariilor profesorilor.

Mai mult, anunţul S&P a sosit după ce guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma că patru bănci au realizat speculaţii pe leu, cu ţinta de a deprecia moneda locală, dar au pierdut foarte mulţi bani pentru că nu şi-au închis poziţiile la timp. Potrivit unor surse din piaţă, una dintre cele patru bănci are un parteneriat de lungă durată cu Standard&Poor’s. ■ NOIEMBRIE 2008

29

INDUSTRII

COMPANIILE DE CURIERAT AR TREBUI SĂ-ŞI REDUCĂ PONDEREA CHELTUIELILOR FIXE Mediu economic instabil, companii în faliment, renunţări la unele achiziţii sau extinderi sunt doar câteva dintre subiectele dezbătute în ultimele săptămâni de cei care conduc marile corporaţii.

Cum este şi firesc, România ca şi restul

Revizuire

Europei este influenţată de fluctuaţiile valutare şi bursiere, de evoluţiile şi involuţiile abrupte ale preţului combustibililor. Toate acestea, în opinia lui Bogdan Zafiu, Sales & Marketing Manager TNT România, se traduc în costuri ascendente, riscuri legate de lichiditate şi scăderi în ceea ce priveşte indicatorii principali de performanţă la nivel macro sau microeconomic. În acest mediu afectat de criză, companiile de curierat de pe piaţa autohtonă şi-au revizuit ţintele de profit pentru anul viitor, chiar dacă cele mai multe sunt în stand-by atunci când vine vorba de un plan de afaceri pe 2009. „În plus, efectele abundenţei de informaţii, în absenţa unei experienţe a managementului de criză, îi determină pe unii dintre actorii din mediu să acţioneze precipitat, potenţând o anume dezordine, care provoacă, mai departe, efecte nedorite”, consideră Bogdan Zafiu. Cu toate acestea, oficialul TNT crede că economia reală continuă să fie în căutarea acelor soluţii care o pot ajuta să funcţioneze, chiar şi în condiţiile restricţiilor impuse de dinamica ascendentă a costurilor. „Într-o astfel de perioadă, reiese cu atât mai pregnant, importanţa unei concentrări strategice asupra ariilor acoperite cu maximă eficienţă de către companii şi al căror rezultat răspunde cererii”, a precizat Zafiu. În ceea ce priveşte România, acest principiu este cu atât mai vizibil, în condiţiile în care accesul la pieţele externe, fie că este vorba de clienţii companiilor autohtone, fie că se referă la relaţia marilor investitori cu propriile lanţuri de producţie şi distribuţie, este esenţial. Firesc, toate aceste companii au nevoie de suportul unor parteneri în domeniul transporturilor, care să le permită să îşi dezvolte eficient şi la timp propriile planuri de afaceri.

„Operatorii de curierat trebuie să-şi revizuiască ţintele de profit, deoarece piaţa nu va mai creşte în acelaşi ritm. Dacă în ultimii ani creşterile au fost de 30%, la anul piaţa nu va creşte mai mult de 10-15%”, a declarat Octavian Bădescu, secretarul general al Asociaţiei Operatorilor de Curierat din România (AOCR). Potrivit acestuia, vor apărea unele probleme, în condiţiile în care curierii au luat credite bazându-se pe o creştere de 30% a pieţei. „Acum, o să crească şi costul creditului, iar profitul o să scadă”, a explicat Bădescu. În opinia lui, 2009 nu este un an încurajator pentru companiile de curierat, care ar trebui să-şi reducă ponderea cheltuielilor fixe şi să se îndrepte spre costuri variabile. „Este posibil ca unele companii să-şi reducă numărul de angajaţi, chiar dacă în prezent nu se poate vorbi de un excedent de personal în acest domeniu”, a mai spus Bădescu.

Totodată, Bogdan Zafiu de la TNT crede că în condiţiile impuse de necesitatea unui management eficient al costurilor, este cu atât mai relevant avantajul oferit de oferta integrată. „Ca răspuns la cererea aşteptată, TNT a dezvoltat conceptul de «soluţii personalizate», concept care presupune diversificarea instrumentelor de care dispunem pentru a satisface necesităţile curente de transport ale companiilor”, a adăugat oficialul companiei de curierat.

La nivelul transportatorilor locali, acest lucru ar implica, de asemenea, optimizarea costurilor de reţea, dificil de realizat odată declanşată spirala inflaţionistă. „În ceea ce ne priveşte, TNT este în poziţia liderului european ale cărui performanţe de ordin financiar şi operaţional asigură garanţiile şi stabilitatea de care au nevoie partenerii noştri. În acelaşi timp, programul investiţional pe termen lung continuă să asi-

30

NOIEMBRIE 2008

gure premisele creşterii noastre organice, în beneficiul clienţilor noştri”, a mai spus Bogdan Zafiu.

Gândirea corporatistă a unui gigant cum este TNT se observă şi la companiile fondate de antreprenori locali, de talia FAN Courier.

Deşi în ultimele săptămâni creşterea costurilor companiei a fost de peste 10% din cauza fluctuaţiilor valutare, care se văd în special în bugetele de achiziţii auto, precum şi a instabilităţii înregistrate la nivel mondial, totuşi investiţiile se derulează conform planului pe 2008. „Construim, în prezent, noul sediu printr-o investiţie de 8,5 milioane de euro. O altă investiţie pe termen lung este cea de două milioane de euro în PDA-uri. Nu va fi sistată nicio investiţie pentru acest an”, a declarat Neculai Mihai, director general al FAN Courier. însă, potrivit acestuia, planul de investiţii pentru anul viitor nu a fost încă definitivat.

Dezvoltare În timp ce unele companii reprezentative din piaţă nu şi-au conturat un plan de afaceri, altele anunţă extinderi ale suprafeţelor pentru anul viitor. TCE Curiero, divizia de transport şi logistică a grupului RTC, a anunţat că va dubla anul viitor suprafaţa de depozitare a celor două hub-uri centrale din Bucureşti şi Braşov, la peste 8.000 metri pătraţi în total. „În prezent, operăm activităţi logistice pe o suprafaţă cumulată de peste 3.600 metri pătraţi pentru ambele hub-uri. Însă, în următorul an vom creşte semnificativ această suprafaţă şi vom ajunge la cel puţin 8.000 metri pătraţi, care ne vor asigura o capacitate de depozitare superioară”, a declarat Sorin Sofian, directorul executiv al TCE Curiero. Cele două centre vor fi dezvoltate şi prin achiziţia unor linii semiautomate de sortare a coletelor şi de măsurare a greutăţii şi volumu-

INDUSTRII

Operatorii de curierat trebuie să-şi revizuiască ţintele de profit, deoarece piaţa nu va mai creşte în acelaşi ritm ca cel înregistrat în anii anteriori. economie dar dacă soluţiile financiare vor fi implementate corect, România va supravieţui furtunii. „Acest proces va sprijini economia românească să se maturizeze şi să evolueze spre consolidare”, a completat James GrayCheape.

Dincolo de estimările sumbre privind unele segmente din economia românească, piaţa locală de curierat este caracterizată ca un magnet pentru marii investitori. Reprezentantul AOCR consideră că spre finele anului viitor, pe fondul scăderii pretenţiilor de vânzare din partea proprietarilor companiilor de curierat, ar putea intra pe piaţa românească unele companii mari.

Piaţa, dominată de preluări şi achiziţii Anul acesta, piaţa de curierat din România a fost dominată de preluări şi achiziţii. Un exemplu sugestiv este preluarea Cargus, cel mai mare jucător din piaţa autohtonă, de multinaţionala DHL, concurentul principal pentru TNT. Despre acesta din urmă s-a zvonit că va achiziţiona FAN Courier, însă zvonurile au fost infirmate de cele două companii. O

altă mişcare în piaţă a fost prelaurea a 80% din Pegasus de către GeoPost, precum şi fuziunea dintre TCE şi Curiero. De asemenea, tot în acest an grupul american UPS, unul dintre marii operatori de curierat la nivel mondial, a intrat direct pe piaţa locală, după ce a preluat furnizorul său de servicii, autorizat în România, Trans Courier Service (TCS).

Acum, după aderarea la Uniunea Europeană, România este privită cu mare interes de mulţi jucători străini. Piaţa românească a serviciilor de curierat a avansat cu aproximativ 30-40% pe an, spre deosebire de ţările vest-europene, unde s-au înregistrat, până în prezent, creşteri constante, de aproximativ 10-15% pe an. Astfel, pentru acest an, piaţa de curierat a fost estimată la 180-190 milioane de euro. Însă, de anul viitor, creşterile vor fi comparabile cu cele din ţările vest-europene, ceea ce înseamnă că valoarea pieţei s-ar putea apropia de 220 milioane de euro. Pe de altă parte, odată cu liberalizarea pieţei de curierat, în următorii ani, în România se va putea vorbi de o piaţă de curierat matură. În România, preţul serviciilor de curierat este similar cu al celorlalte state din

▼

lui, urmând să fie dotate cu sisteme noi de transportare de marfă.

Marile companii de curierat îşi construiesc strategii pe o perioadă mai lungă de timp şi intervin, în fiecare an, regândind acele etape cheie care să le asigure ţinta stabilită pentru următorii ani.

Acţionarul majoritar al Pegasus, GeoPost, o subsidiară a Poştei Franceze, prezentă pe toate pieţele europene prin brandul său DPD, nu-şi va schimba planurile pentru 2009, susţinând că strategia DPD nu este afectată de criza actuală. „Totuşi va exista o tendinţă spre reducerea costurilor în sectoarele nonoperaţionale. Însă, investiţiile vor rămâne neschimbate întrucât ritmul de creştere al pieţei garantează investiţia”, a declarat James Gray-Cheape, unul dintre fondatorii Pegasus.

Potrivit acestuia, brandul DPD va continua să se extindă în noi regiuni. „Local, vom continua să ne extindem şi vom menţine planul de dezvoltare în special în operaţiuni, IT, şi brand awarness. Credem că cererea pentru coletărie rutieră va creşte datorită economisirii costurilor pe care clienţii o pot obţine trecând de la transport aerian la rutier”, a mai spus oficialul Pegasus. În privinţa relaţiei pe care compania o are cu băncile, acesta a precizat că deşi în prezent sunt în relaţii bune cu partenerii din sectorul bancar, nu vor mai lua credite. Referindu-se la situaţia economică din lume, James Gray-Cheape consideră că este o perioadă grea pentru

NOIEMBRIE 2008

31

INDUSTRII

Liberalizarea Un rol important în dezvoltarea şi maturizarea pieţei de curierat îl va avea momentul liberalizării pieţei, când Poşta Română, operatorul naţional în domeniul serviciilor poştale, ar putea pierde un număr important de clienţi, în condiţiile în care Poşta este mai puternică la nivelul trimiterilor poştale, dar nu şi la nivelul serviciilor de curierat.

Termenul de finalizare a procesului de restructurare a Poştei în vederea privatizarii, care va impune recalificări şi concedieri de personal, va fi extins cu doi ani faţă de data-limită avută în vedere iniţial de Guvern.

Etapele implementării strategiei de restructurare trebuie respectate, iar în 2009 vor continua proiectele începute.

Astfel, potrivit oficialilor companiei, strategia de dezvoltare are în vedere faptul că ultimele monopoluri în serviciile poştale europene ar trebui să se încheie în decembrie 2012.

Deschiderea totală a pieţei presupune că operatorii naţionali nu vor mai deţine monopol asupra serviciilor poştale pentru trimiteri mai mici de 50 grame, sector până acum rezervat lor.

Potrivit directorului general al companiei, Dan Mihai Toader, restructurarea Poştei Române înseamnă şi optimizarea unor procese şi realocarea unui număr de salariaţi din activităţi mai puţin profitabile către domeniile pentru care există cerere de piaţă. „Reaşezarea 32

NOIEMBRIE 2008

Foto: Guliver/Getty Images

▼

Europa. De pildă, Ungaria, care are o suprafaţă la jumătate faţă de cea a României şi o infrastructură net superioară, practică preţuri mai ridicate pentru serviciile de curierat, iar valoarea de piaţă se situează la aproximativ 15%, faţă de cea înregistrată la noi.

Potrivit lui Lucian Aldescu, cel de-al doilea fondator al Pegasus, la fel ca vecinii bulgari, România se confruntă cu aceleaşi probleme legate de intensificarea concurenţei, scăderea profitabilităţii şi criza forţei de muncă în oraşele mari. În ultimii ani, conform unui studiu al Datamonitor, Polonia a înregistrat cea mai mare valoare în regiune, fiind urmată de Republica Cehă, Ungaria şi România, după care se situează Bulgaria şi Estonia. Acelaşi studiu arată ca piaţa curieratului rapid îşi va dubla valoarea, mai ales în tările central şi esteuropene, inclusiv piaţa românească, fiind estimată la 2,7 miliarde euro până în 2010.

Potrivit reprezentanţilor din piaţă, criza actuală va determina o reanalizare a factorilor care vor contribui la creşterea pieţei de curierat, la nivel internaţional, în următorii doi – trei ani.

Este posibil ca unele companii să-şi reducă numărul de angajaţi, chiar dacă în prezent nu se poate vorbi de un excedent de personal în acest domeniu. infrastructurii de retail din mediul rural şi urban va atrage după sine şi o restructurare a resurselor umane, atât a factorilor poştali, cât şi a personalului din subunităţile poştale, din zonele unde numărul angajaţilor este cu mult mai mare decât cel recomandat de volumul de activitate. În aceste situaţii, angajaţilor li se vor oferi alte locuri de muncă şi şansa de a se reorienta profesional, tot în cadrul Poştei Române”, a declarat Toader.

Referindu-se la investiţii, acesta a spus că Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a acordat Companiei un împrumut în valoare de 50 milioane de euro pentru finanţarea construcţiei în Bucureşti a unui centru automatizat pentru sortarea trimiterilor poştale şi modernizarea centrului de sortare existent în Cluj. Până la 20 milioane din acest împrumut va fi sindicalizat cu bănci

comerciale. De asemenea, în prezent Poşta se apropie de finalizarea procedurii de licitaţie pentru achiziţia în sistem leasing operaţional de autovehicule pe o perioadă de patru ani.

Astfel, compania va achiziţiona 727 de autovehicule în leasing, valoarea estimativă a contractului ridicându-se la 91,4 milioane de lei (circa 25 milioane de euro).

Totodată, Poşta Română are în plan deschiderea unor puncte de lucru în Italia, după ce recent a deschis şase puncte de prezenţă în Spania. „În prezent, cetăţenii români din Spania au acces la servicii disponibile în oficiile poştale informatizate din România, conectate la reţeaua Virtual Private Network”, a mai spus Dan Mihai Toader. ■

Material realizat de Elisa Dinu

Noiembrie 2008

Foto: Guliver/Getty Images

MANAGEMENTUL FLOTELOR AUTO STRATEGII AXATE PE COSTURI VIITORUL LEASINGULUI OPERAȚIONAL

Administrarea în regim propriu a flotelor auto devine o activitate tot mai dificilă pentru companii. Instabilitatea pe care o induce gestionarea flotelor în bugetele firmelor este tot mai mare, din cauza costurilor tot mai mari.

Pentru a rezista în continuare pe piaţă, companiile româneşti vor trebui să facă o schimbare de strategie şi să aplice un management eficient al costurilor (pagina 34).

Aflat pe un trend ascendent, leasingul operaţional are încă un mare potenţial de dezvoltare pe piaţa românească.

Criza economică afectează deja piaţa de leasing, dar segmentul operaţional are mari şanse să nu fie afectat, ci chiar să primească un impuls suplimentar pe termen scurt (pagina 37).

Tot de profitat de pe urma crizei economice pare să aibă şi segmentul maşinilor ecologice, aflat acum la un nivel foarte scăzut pe piaţa auto (pagina 39).

Cu cele mai performante sisteme de monitorizare la dispoziţie (pagina 43) şi urmărind experienţa altor companii (paginile 46-47), directorii financiari pot să decidă mai uşor dacă leasingul operaţional este un colac de salvare în aceste vremuri dificile.

Bogdan Bârligea

Foto: Guliver/Getty Images

PLANIFICARE

FOCUS PE REDUCEREA COSTURILOR Sfârşitul de an îi găseşte pe directorii financiari cu planurile bugetelor din 2009 pe birou. Majoritatea dintre ei sunt mai atenţi la costuri şi la modul în care se pot reduce acestea.

TEXT: BOGDAN BÂRLIGEA

SUMAR PLANIFICARE

34

FINANȚARE

36

TEHNOLOGIE

39

MONITORIZARE FLOTĂ

43

STUDII DE CAZ

46

PUBLISHER Cristian Iosif REDACTOR-ŞEF - DECIZII Bogdan Bârligea EDITOR Dana Dobre DTP Doru Iordache SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE Carmen Grigore ADVERTISING GROUP DIRECTOR Iuliana Zamfirescu ADVERTISING SALES MANAGER Livia Pană MARKETING DIRECTOR Andreea Rânja ASSISTANT MARKETING Nicu Berbecelu © 2007 Incisive Media. All rights reserved. Reproduction in any manner in any language in whole or in part without prior written permission from Incisive Media is prohibited.

34 DECIZII - NOIEMBRIE 2008

În ţările occidentale, leasing-ul operational a dovedit că este unica modalitate de gestionare a flotelor auto care asigură un control clar şi stabil al bugetului unei companii, indiferent de circumstanţele economice.

Gestionarea separată a flotei auto, care permite companiei să-şi concentreze acţiunile şi resursele pentru dezvoltarea sau consolidarea activităţilor de bază, are avantaje în orice context economic.

Beneficiile ies însă mai bine în relief în perioade de recesiune, de criză financiară, când resursele se diminuează şi fluxurile economice riscă să se blocheze. Atunci

companiile îşi evaluează mai atent activitatea şi observă costurile. Acestea reprezintă una dintre cele mai importante pârghii de echilibrare a raportului dintre venituri şi cheltuieli.

Managementul costurilor este foarte dificil în perioade ca cea prin care trece acum economia globală. Aproape nimic nu mai este stabil, nu mai poate constitui un reper, şi orice predicţie legată de un anume sector trebuie studiată cu atenţie.

Piaţa leasingului resimte deja efectele negative ale crizei. Blocajul apărut în sectorul construcţiilor, dificultăţile majore cu care se confruntă industria auto, scumpirea surselor de finanţare, afectează şi vor mai

FINANCIAL DIRECTOR

PLANIFICARE

afecta încă o vreme dezvoltarea leasingului.

Dar dacă, per general, piaţa de leasing va scădea, anumite ramuri ale acestei industrii vor continua să crească, stimulate chiar de contextul actual.

Leasingul operaţional poate supravieţui acestei crize şi poate creşte în continuare, tocmai datorită stabilităţii pe care o oferă clienţilor.

Schimbare de optică Noul context economic necesită o schimbare în modul de abordare a afacerilor. În toţi aceşti ani de după 1989, firmele care au dezvoltat economia de piaţă au crescut bazându-se pe o singură strategie – creşterea vânzărilor. Plecând de la zero, într-o economie emergentă, companiile au ştiut că trebuie să crescă cu orice preţ.

Să crească repede. Nu era timp pentru consolidări, pentru ajustări, pentru ajustări de strategie. Atâta vreme cât piaţa a crescut pe seama consumului, această strategie a maximizării vânzărilor a funcţionat, aducând rezultatele scontate. Puţini manageri s-au gândit la costuri, câtă vreme veniturile erau din ce în ce mai mari.

Acum este momentul cel mai potrivit să ne întoarcem privirea spre reducerea costurilor. În lipsa unui nivel suficient al veniturilor, companiile româneşti vor trebui să genereze valoare adăugată prin reducerea costurilor.

Altfel pot dispărea de pe o piaţă tot mai fragilă.

Deşi doar 10% dintre companiile care apelează la leasingul operaţional auto sunt cu capital românesc, se observă deja o creştere a interesului managerilor autohtoni pentru această formă de outsourcing.

Spre deosebire de leasingul propriu-zis, cunoscut drept leasing financiar, care presupune doar finanţarea unui bun, leasingul operaţional este un serviciu complet, ce include atât finanţarea, cât şi toate celelalte servicii prestate de un departament de administrare a parcului auto din cadrul unei companii. Este vorba, aşadar, de externalizarea parcului auto către firma de leasing, de unde rezultă si primul avantaj al outsourcingului: costuri mai mici şi deduceri fiscale.

Câştigul pe care îl poate obţine companiaclient depinde foarte mult de numărul de maşini administrate, de perioada contractului şi de alte elemente. Unele companii pot face economii de până la 30%, pe când altele nu ar înregistra niciun câştig. Însă la un contract de leasing operaţional există şi avantaje ce

FINANCIAL DIRECTOR

ÎN LIPSA UNUI NIVEL SUFICIENT AL VENITURILOR, COMPANIILE ROMÂNEŞTI VOR TREBUI SĂ GENEREZE VALOARE ADĂUGATĂ PRIN REDUCEREA COSTURILOR. ALTFEL POT DISPĂREA DE PE O PIAŢĂ TOT MAI FRAGILĂ. nu pot fi contabilizate. Un important beneficiu al companiilor ce-şi externalizează activitatea parcului auto este cel al eficientizării activităţii. Firma nu mai trebuie să angajeze personal pentru întreţinerea sau reparaţia masinilor. Mai mult, are siguranţa că acestea sunt pe mâinile unor specialisti.

Datorită relaţiilor contractuale speciale încheiate cu diverşi furnizori de maşini, componente auto şi service-uri, compania de leasing poate obţine preţuri avantajoase pentru propriii clienţi. În acelaşi timp, firma de leasing oferă clienţilor servicii suplimentare, precum furnizarea de autovehicule de rezervă care să le înlocuiască pe cele aflate în reparaţii. De altfel, ponderea serviciilor în costul total al unui contract de leasing operaţional este mai mare decât costul finanţării, putând ajunge până la 50-70%.

„Invazia verde” se amână Rolul şi ponderea maşinilor ecologice în cadrul flotelor auto va creşte simţitor în perioada următoare. În Europa acest lucru va fi reglementat de UE, care a adoptat un calendar care vizează reducerea emisiilor de CO2 acceptate în cazul maşinilor noi. În plus, guvernele ţărilor europene vor să stimuleze constructorii auto să dezvolte tehnologii care să limiteze sau să elimine emisiile de noxe.

Sub presiunea planurilor de reducere a costurilor, companiile se vor orienta mai mult către achiziţia de maşini verzi pentru flotele auto. Dezvoltarea de noi propulsoare şi cererea în creştere vor duce la producerea unui număr mai mare de unităţi din modelele ecologice şi, implicit, la o scădere a costului

final, eliminându-se astfel discrepanţa dintre costul unei astfel de maşini şi cel al uneia care foloseşte tehnologia clasică.

Producătorii auto vor să elimine cât mai repede şi cealaltă nemulţumire a celor care au fost interesaţi de maşinile ecologice, dezvoltând maşini care au performaţe (viteză maximă, putere, autonomie) similare celor clasice. În câţiva ani, constructorii din industria auto vor să şteargă diferenţele dintre maşinile echipate cu cele două tehnologii, ba chiar să asigure performanţe mai bune în cazul celor ecologice. Miza acestor dezvoltări este chiar rămânerea în viată a unora dintre constructorii de tradiţie, care nu vor mai exista dacă nu se adaptează acestui trend din industria auto. În România anul 2008 nu a adus schimbări majore la nivelul vânzărilor de autovehicule ecologice. Companiile, dar şi persoanele fizice, rămân la fel de reticente atunci când vine vorba de achiziţia unei maşini verzi.

Cele mai de succes modele, echipate cu motoare hibride, se vând în continuare în câteva zeci de exemplare anual. Un management al costurilor mai eficient din partea companiilor, dublat de anumite scutiri de ordin fiscal şi de existenţa unei oferte tot mai bogate de modele eco, destinate pieţei româneşti, pot schimba însă trendul în anii următori.

Monitorizarea care aduce eficienţă Chiar şi pentru companiile care nu aleg să externalizeze administrarea flotelor există soluţii de reducere a costurilor de operare.

Simpla instalare a unui sistem de monitorizare a maşinilor din flotă poate scade cheltuielile lunare. Sistemele GPRS sau GPS de monitorizare asigură o supraveghere eficientă la distanţă a maşinilor, oferind date preţioase. Se pot vedea traseele alese şi se pot regândi, pentru a fi mai scurte, se poate împiedica furtul de combustibil şi se pot verifica cursele făcute în afara programului.

Oferta de astfel de servicii de monitorizare este tot mai diversificată şi se regăseşte şi la marii operatori de telefonie mobilă.

Politica de costuri va ocupă în perioada următoare mare parte din timpul şi gândurile unui director financiar. O flotă auto administrată de o companie specializată poate asigura top managementului liniştea necesară pentru a trasa strategiile de eficentizare şi consolidare a companiei, fără riscul apariţiei unor dezechilibre la capitolul cheltuieli. ■

NOIEMBRIE 2008 - DECIZII 35

Foto: Guliver/Getty Images

FINANȚARE

36 DECIZII - NOIEMBRIE 2008

FINANCIAL DIRECTOR

FINANȚARE

LEASINGUL OPERAŢIONAL LA VITEZĂ CONSTANTĂ În vremuri tulburi companiile au nevoie de o externalizare a potenţialelor elemente care destabilizează bugetele. Outsourcing-ul flotelor auto este pe agenda directorilor financiari?

TEXT: BOGDAN BÂRLIGEA

FINANCIAL DIRECTOR

de valoarea reziduală a vehiculelor utilizate deja, care urmează a fi revândute la final de contract.

Finalul acestui an şi, mai ales, anul viitor vor arăta care a fost influenţa crizei economice asupra pieţei autohtone a leasingului operaţional. Depinde cât de tare va lovi această criză România, în condiţiile în care specialiştii susţin că este o piaţă atipică şi care nu va fi atât de mult influenţată de ceea ce se întâmplă la nivel mondial.

Estimări şi neconcordanţe Evoluţiile fluctuante de pe pieţele internaţionale determină o abordare foarte prudentă a estimărilor privind evoluţia diverselor pieţe în finalul acestui an, dar şi în anii următori. Previziunile exprimate la începutul anului nu mai pot fi luate în calcul, având în vedere noul context economic mondial. În cazul pieţei de leasing din România, estimările arată că, în mod cert, valoarea pieţei nu va mai înregistra, la sfârşitul acestui an, o creştere de peste 51%, aşa cum s-a întâmplat la finele anului 2007. Asociaţia Societăţilor Financiare (ALB) a raportat la jumătatea acestui an o creştere de 30% a pieţei leasingului. Valoarea este însă pusă la îndoială de unele companii de leasing, care, observând încetinirea ritmului vânzărilor auto, a construcţiilor şi a tranzacţiilor imobiliare, cred că nivelul creşterii după primele 6 luni a fost mai mic. Cât despre finalul anului, aceleaşi companii prevăd o creştere de aproximativ 15% a pieţei leasingului, ceea

ce ar însemna o valoare de 5,7 miliarde de euro, comparativ cu nivelul de 4,9 miliarde de euro, înregistrat la finele anului trecut.

Anul viitor ar putea însemna o reducere şi mai accentuată a ritmului de creştere a pieţei de leasing, din cauza accesului mai dificil la surse de finaţare accesibile, acest lucru însemnând că piaţa românească s-ar putea stabiliza la o valoare de 6-7 miliarde de euro.

Când vine vorba de piaţa leasingului operaţional, cifrele vehiculate în prezent diferă foarte mult. Dacă la finalul anului trecut valoarea leasingului operaţional a reprezentat cam 9% din piaţa leasingului, pentru sfârşitul acestui an se vehiculează o pondere de 8-10% din totalul pieţei româneşti.

Recent însă, Arval România, parte a grupului BNP Paribas şi un jucător important pe piaţa de leasing operaţional auto, a estimat la 800 de milioane de euro valoarea pe care segmentul leasingului operaţional o va deţine, la finalul lui 2008, în totalul pieţei autohtone de leasing. Această cifră ar reprezenta însă 14% din valoarea estimată a pieţei de leasing, de 5,7 miliarde de euro.

Dincolo de neconcordanţele care apar în rândul actorilor din piaţă, aceste valori pot arăta şi faptul că leasingul operaţional ar putea să-şi accelereze creşterea, stimulat tocmai de criza economică, pe o piaţă generală, care va cunoaşte o scădere a ritmului de dezvoltare.

Leasingul operaţional este încă la început pe piaţa românească, având şanse să ajungă la o pondere de 20% din totalul pieţei în 2-3 ani, dar fiind încă departe de media

▼

La ponderea pe care o are leasingul operaţional în totalul pieţei de leasing, potenţialul de creştere este foarte mare. Se estimează că firmele de leasing operaţional auto au vândut pe piaţa românească 10.000 de vehicule. Raportat la numărul total de autovehicule din piaţă, cifra este foarte mică.

Criza economică afectează toate sectoarele economice, într-o măsură mai mare sau mai mică. Pentru leasingul operaţional, contextul economic şi financiar poate fi favorabil. Companiile vor să-şi minimizeze riscul şi fluctuaţiile finanţării flotelor auto.

Parcul de maşini este, după costurile de personal şi chirii, cel mai important cost în orice companie. În momentul în care companiile reuşesc să aibă un risc minim pe flota auto, o parte din business este stabil. Prin definiţie, leasingul operaţional introduce o rată fixă lunară şi preluarea riscurilor pentru administrarea parcului de maşini. Atunci, multe companii preferă să-şi diminueze acest tip de risc şi să aibă o situaţie clară a cheltuielilor.

Dezvoltarea leasingului operaţional ar putea întâmpina însă şi o serie de piedici, ca urmare a crizei financiare, dar şi a evoluţiei pieţei de autovehicule second-hand.

Criza lichidităţilor a determinat o scumpire a finanţării, iar acest lucru afectează şi clienţii firmelor de leasing, nu doar pe cei ai băncilor. În ultimele luni, dobânzile la finanţările în euro au tot crescut. Cele mai afectate au fost companiile de leasing care nu fac parte din grupuri financiare şi care nu au avut acces la linii de finanţare cu dobânzi preferenţiale. În cazul leasingului operaţional auto, creşterea costurilor cu finanţarea are o influenţă destul de scăzută asupra valorii totale a contractului de leasing operaţional.

Influenţele cele mai importante vin de la discount-ul oferit la cumpărarea maşinii şi

CRIZA AFECTEAZĂ TOATE SECTOARELE, ÎNTR-O MĂSURĂ MAI MARE SAU MAI MICĂ.

PENTRU LEASINGUL OPERAŢIONAL, CONTEXTUL POATE FI FAVORABIL. NOIEMBRIE 2008 - DECIZII 37

Foto: Guliver/Getty Images

FINANȚARE

FIRMELE DE LEASING AU ÎNCEPUT SĂ FIE MAI ATENTE LA COMPANIILE ROMÂNEŞTI, ÎN SPECIAL LA IMM-URI. ▼

europeană (50%) sau de state, precum Germania, Franţa sau Marea Britanie, unde leasingul operaţional ajunge la 60% din totalul pieţei.

Cultura leasingului operaţional şi firmele româneşti Cultura outsourcing-ului a fost promovată în România de companiile multinaţionale.

Inclusiv în privinţa gestionării flotelor de maşini. În prezent, multinaţionalele reprezintă peste 90% din clienţii firmelor de leasing operaţional. Mult mai atente la capitolul costuri, firmele multinaţionale au început să lucreze cu companiile de leasing operaţional auto, având astfel acces la un pachet extins de servicii şi libertatea de a se concentra pe activităţile de bază.

Aceste companii sunt şi cele care contribuie la populatizarea maşinilor ecologice în România. Multe multinaţionale se gândesc la protejarea mediului şi îşi aleg autovehicule cu un nivel al emisiilor de dioxid de carbon foarte mic. În ultima vreme se observă însă o creştere a numărului firmelor româneşti care apelează la leasingul operaţional auto. Este vorba în primul rând de companiile ai căror manageri 38 DECIZII - NOIEMBRIE 2008

au fost sau au contacte cu ţările occidentale şi au văzut cum funcţionează acolo acest produs de leasing şi de administrare a flotelor auto. În acest ritm, ponderea companiilor româneşti care utilizează leasingul operaţional ar putea ajunge în anul 2009 la o pondere de 15% din totalul clienţilor. Şi firmele de leasing au început să fie mai atente la companiile româneşti, în special la IMM-uri, deschizând chiar sucursale în oraşele importante din ţară, pentru a-şi promova produsele şi serviciile şi în afara Bucureştiului.

O prezenţă mai activă în ţară a acestor firme de leasing poate asigura o promovare mai rapidă a serviciilor de administrare a flotelor auto şi o cunoaştere mai exactă a nevoilor specifice ale diverselor companii aflate în anumite locaţii. Leasingul operaţional are avantajul de a putea fi personalizat în funcţie de nevoile şi specificul fiecărui client.

Soarta maşinilor uzate Una dintre problemele cu care se vor confrunta în viitorul apropiat firmele de leasing operaţional auto este revânzarea maşinilor din flotele pe care le administrează. Anul acesta şi anul viitor sunt primii ani în care

se va întâmpla asta, pentru că se termină primele contracte. Majoritatea contractelor de leasing operaţional se încheie pe 2-3 ani. În alte cazuri se ia în calcul un număr maxim de kilometri parcurşi (de obicei 150.000 de km).

Stabilirea valorii de piaţă a maşinilor uzate este însă dificilă pe o piaţă precum cea românească, în care foarte mulţi factori pot influenţa preţurile pe piaţa second hand. Din acest an se adaugă şi influenţa pe care o are criza economică mondială.

Companiile specializate fac studii de piaţă, au departamente specializate, care studiază toate preţurile de pe piaţa autovehiculelor second hand, atât din România, cât şi din alte ţări.

Valoarea de revânzare a maşinilor dintr-o flotă depinde foarte mult de tipul vehiculului, de tipul de motor, de opţiunile instalate, de culoare, etc. Pe de altă parte, depinde de ce se întâmplă pe piaţa auto românească, de restricţiile pieţei, de viitorul taxei de primă înmatriculare (dacă va mai exista sau nu), de volumul importurilor de maşini second hand cu vechime foarte mare, care au o valoare mică de vânzare. Dacă va exista un număr foarte mare de maşini vechi de peste 10 ani, toată piaţa de maşini second-hand se poate prăbuşi, adică valoarea de revânzare a maşinilor pe care le administrează companiile de leasing va scădea. Însă cum această criză economică mondială a determinat deja o scădere a producţiei de automobile noi, se va crea un deficit de maşini şi mai mulţi cumpărători se vor îndrepta către vehicule uzate, cu o vechime de 2-3 ani. În acest context, este posibil ca valoarea de revânzare a maşinilor deţinute de firmele de leasing să crească datorită creşterii cererii pe piaţa autohtonă.

Flotele auto ale companiilor din România au în componenţă o gamă foarte largă de mărci şi modele. Varietatea este dată de obeictul de activitate al clientului, de persoanele care o să utilizeze aceste maşini şi de costuri. Dacă Dacia este cea mai populară marcă, în flotele din România găsim şi limuzine Mercedes, BMW sau Jaguar. Cele mai cunoscute şi comercializate mărci de pe piaţa auto locală se regăsesc şi în componenţa flotelor. Este vorba de mărci precum Renault, Volkswagen, Ford sau Toyota.

Majoritatea vehiculelor sunt maşini de companie, din clasa mica şi medie. Se observă deja un interes mai mare pentru modelele echipate cu motoare mai mici şi mai economice. ■ FINANCIAL DIRECTOR

Foto: Guliver/Getty Images

TEHNOLOGIE

CRIZA – STIMULENTUL MAŞINILOR ECOLOGICE? ▼ ▼ ▼

De câţiva ani se discută şi se anunţă strategii de dezvoltare a producţiei de maşini ecologice. Criza economică actuală are darul de a şi transforma mare parte din ele în realitate.

FINANCIAL DIRECTOR

NOIEMBRIE 2008 - DECIZII 39

TEHNOLOGIE

Ministrul Mediului din România are la dispoziţie trei maşini echipate cu motoare hibride. Ar fi fost un mod eficient de a promova maşinile verzi dacă nu am vedea că restul colegilor de cabinet folosesc limuzine al căror consum urban de carburant nu coboară sub două cifre. În aceste condiţii nu vom vedea foarte repede flote de maşini verzi în faţa companiilor sau a ministerelor.

Criza financiară, transformată apoi în criză economică, poate însă, dincolo de numeroasele efecte neplăcute, să promoveze mult mai mult tehnologiile ecologice, decât exemplul singular al unui ministru.

Industria auto suferă poate cel mai mult de pe urma crizei. Semnele au fost vizibile încă de anul trecut, în special pe piaţa americană, însă în a doua parte a acestui an au ieşit foarte clar în evidenţă. În faţa unei furtuni gata să măture multe nume de tradiţie, General Motors, Ford, Chrysler, Renault sau Toyota sunt numai câteva dintre companiile care au anunţat ample programe menite să le menţină în piaţă.

Programele de cercetare şi dezvoltare ale companiilor auto pot elimina în mare parte problemele care împiedică în prezent maşinile verzi să devină mai populare. În prezent, un model hibrid este mai scump decât unul clasic. De asemenea, maşinile hibrid şi cele electrice nu intră în vederile celor care doresc putere şi performanţe mai mari. Problema preţului mare va fi rezolvată odată cu majorarea volumului de producţie, şi se poate ajunge la un preţ egal cu cel al modelelor clasice. În privinţa performanţelor, încep să apară pe piaţă modele cu caracteristici sportive, echipate cu motoare hibride sau electrice.

Compania Tesla Motors va lansa modelul Roadster, o maşină electrică sport, care atinge 100 de km/ora în 3,9 secunde.

Maşinile care vor funcţiona pe baterii, vor avea o viteză sporită şi vor putea reveni la 80% din capacitate dupa trei sau patru ore de încărcare.

Modelele ecologice încep să fie întâlnite şi în gama unor producători de maşini de lux.

Mercedes, BMW sau Porsche au deja sau pregătesc modele cu tehnologii alternative.

Pe piaţa românească modelele Mercedes din clasele A şi B, care au implementate componente ecologice au reprezentat în acest an 18% din totalul vânzărilor. În următorii trei ani Mercedes va lansa pe piaţa din România trei modele hibride: C Clasee Hybrid, E Classe Hybrid şi S400 Hybrid.

De asemenea, Mercedes-Benz S 400 Blue Hybrid, cel mai economic automobil de lux 40 DECIZII - NOIEMBRIE 2008

CRIZA FINANCIARĂ, TRANSFORMATĂ APOI ÎN CRIZĂ ECONOMICĂ, POATE ÎNSĂ, DINCOLO DE NUMEROASELE EFECTE NEPLĂCUTE, SĂ PROMOVEZE MULT MAI MULT TEHNOLOGIILE ECOLOGICE, DECÂT EXEMPLUL SINGULAR AL UNUI MINISTRU. pe baterii litiu-ion, va fi introdus pe piaţa din vara lui 2009.

Versiunea 118d înregistrează 30% din totalul vânzărilor BMW în România, pe segmentul compact. Acest automobil, echipat cu un motor diesel de 143 CP a fost desemnat „World Green Car of the Year” în acest an.

La Seria 3, versiunea 320d se dovedeşte a fi cea mai economică din segment, mulţumită sistemului EfficientDynamics. Cu 132 de unităţi dintr-un total de 526, aceasta este alegerea numărul unu a cumpărătorilor români.

Automobilele de lux sunt întâlnite în multe flote ale companiilor, iar opţiunea de a avea o asemenea maşină echipată cu tehnologii ecologice este deja posibilă.

Puterea exemplului autorităţilor publice Europa încearcă să urmeze exemplul Asiei şi adoptă măsuri menite să încurajeze achiziţionarea de maşini ecologice. Şi cum puterea exemplului este importantă, unele dintre aceste măsuri vizează achiziţionarea de maşini nepoluante de către autorităţile publice.

Dacă acest tip de iniţiative au fost luate, individual, de unele state membre ale UE, recent, s-a lansat o propunere care să extindă această acţiune la nivelul întregii Uniuni. În luna octombrie, Parlamentul European a adoptat, în primă lectură, o propunere de directivă care se referă la promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic.

Autorităţile publice vor fi obligate să ia în considerare la achizitionarea vehiculelor nu numai costul acestora, ci şi impactul asupra mediului.

Directiva nu se va aplica doar în cazul autorităţilor publice, ci se refera şi la vehiculele de transport rutier achiziţionate de entităţi contractante, indiferent dacă acestea sunt publice sau private. În plus, directiva se aplică şi la achiziţionarea de vehicule utilizate pentru transportul public.

Dacă va fi adoptată, directiva va avea un impact pozitiv şi asupra industriei auto.

Potrivit datelor oferite de Parlamentul European, aproximativ 16% din bugetul ţărilor membre este cheltuit pe achiziţia mijloacelor de transport.

Având în vedere că numărul total anual de vehicule achiziţionate de autorităţile publice din UE este de 110.000 de autoturisme, 110.000 de vehicule comerciale usoare, 35.000 de camioane şi 17.000 de autobuze, noua directivă va creşte cererea pentru automobile eficiente din punct de vedere energetic, stimulând astfel industria să investească în vehicule nepoluante.

Proiectul menţionează şi o serie de excepţii de la regulă. Directiva este obligatorie, insă oferă o anumită flexibilitate statelor UE în transpunerea prevederilor directivei în legislaţia naţională. De exemplu, statele membre au posibilitatea de a nu aplica directiva în cazul achiziţionării de autovehiculele cu destinaţie specială (maşini destinate activităţilor de pe şantiere de construcţii, aeroporturi, porturi, sectorul militar, pompieri sau cele destinate menţinerii ordinii publice).

O propunere similară a Comisiei, din iunie 2006, a fost respinsă de Comisia Parlamentului European pentru mediu. Noua propunere include însă o serie de solicitari ale comisiei parlamentare, precum obiectivul legislaţiei, neutralitatea tehnologiei şi includerea emisiilor de CO2.

La nivel individual, statele europene au dezvoltat sau au în proiect diverse acţiuni de stimulare a achiziţiei de vehicule ecologice. Guvernul britanic a anunţat că va pune deoparte 20 de milioane de lire sterline pentru o flotă guvernamentală de maşini cu emisii scăzute. Acţiunea face parte dintr-un proiect mai amplu de sprijinire a sectoarelor de producţie cu nivel nivel scăzut de carbon.

Este vorba, în principal, de sectorul energetic şi de cel auto. Autorităţile britanice vor să aloce aproximativ 150 de milioane de lire sterline pentru această strategie.

Strategia include spriijn pentru energiile regenerabile si energia nucleara. Prin intermediul Biroului pentru Dezvoltare Nucleară şi a Biroului pentru Dezvoltarea Energiilor FINANCIAL DIRECTOR

Regenerabile, guvernul britanic vrea să ajute industria să depăşească obstacolele apărute în crearea, asamblarea, instalarea, operarea şi mentenanţa sistemelor energetice.

Autorităţile estimează că sectoarele energiei regenerabile şi al energiei nucleare vor duce la crearea a 260.000 de noi locuri de muncă în următorul deceniu.

Alte direcţii ale strategiei includ sprijinirea dezvoltării tehnologiei şi a unui program pilot pentru autovehicule electrice.

Marea Britanie deţine un sector al bunurilor şi serviciilor ecologice cu venituri anuale de 25 de miliarde de lire sterline.

Guvernul estimează că acesta ar putea ajunge la 45 de miliarde de lire sterline până în anul 2015, lucru care ar duce la crearea a un milion de joburi în acest sector ecologic. Şi Franţa a anunţat că sprijină proiectele de cercetare din industria auto naţională.

La Salonul Auto de la Paris din acest an, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a anuntat ca îi va susţine pe producătorii francezi de automobile pentru construirea de maşini mai puţin poluante. În acest sens, statul va aloca aproximativ 400 de milioane de euro pentru un vast plan de cercetare, menit să stimuleze producerea de maşini ecologice. În momentul prezent fiecare din cele trei marci franceze (Renault, Peugeot şi Citroen) au în gama de modele maşini ecologice.

Renault, sub brandul Renault Eco2, comercializează modele ecologice, care, pe FINANCIAL DIRECTOR

lângă avantajul costului scăzut sunt şi mai puţin poluante.

Brandul ecologic al Peugeot - Blue Lion - înseamnă modele cu emisii de maxim 130 de g/km de CO2, produse în uzine cu sisteme de protecţie a mediului şi posibilitatea reciclării, in proportie de 95%, a maşinilor.

AirDream este marca eco promovată de Citroen. Este vorba de maşini reciclabile în proporţie de 95%, fabricate într-o uzină ce respectă strandardul de mediu ISO 14001 Modelele AirDream au fie emisii de CO2 mai mici de 120 de g/km, cu filtru de particule, fie emisii mai mici de 158 de g/km sau dotate cu tehnologia Stop&Start.

Autorităţile franceze sprijină şi utilizarea pe scară largă a biocarburantilor. Astfel, începând din 2009, staţiile de alimentare vor înlocui pompele de SP 98 cu benzina având un conţinut de 10% etanol. Vor fi alocate fonduri pentru finanţarea cercetării pentru obţinerea unei noi generaţii de biocarburanţi. În încercarea de a stimula vânzările de maşini ecologice, statul francez acordă, până în 2011, un bonus de până la 5.000 de euro celor care achiziţionează maşini verzi, cu un nivel al emisiilor de CO2 mai mic de 60 g/km.

Bani pentru o industrie cu viziuni diferite Criza prin care trece industria auto mondială este la început şi abia aşteaptă să facă

victime printre numele de tradiţie. Pentru a se proteja, producătorii trebuie să se adapteze. Iar maşinile verzi sunt, poate, cea mai viabilă cale de a ieşi din criză.

Industria auto europeană are nevoie de împrumuturi cu dobândă redusă în valoare de circa 40 de miliarde de euro pentru a putea crea maşini ecologice, care să corespundă cerinţelor europene în materie de emisii de CO2, a declarat recent preşedintele Asociaţiei Producătorilor Auto Europeni (ACEA), Christian Streiff, în urma unei întâlniri cu comisarul european pentru întreprinderi şi industrie, Günter Verheugen.

Potrivit Agerpres şeful ACEA a arătat că actuala criză financiară şi economică a determinat deja diminuarea cererii de autovehicule până la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, făcând tot mai dificil pentru industria auto europeană să atingă obiectivele impuse de reducere a emisiilor de CO2 până în 2012. „Trebuie să facem investiţii masive pentru a putea trece la vehiculele ecologice şi pentru a implementa noile norme cerute de UE: Euro 5, Euro 6, sisteme electronice de control etc, iar în actualul context este foarte greu să obţinem acces la finanţare”, a spus Streiff, care este şi şeful concernului francez PGA Peugeot Citröen.

Comisarul Verheugen a susţinut ideea acordării de credite cu dobânzi reduse pentru industria auto europeană de la Banca Europeană pentru Investiţii (BEI). „Trebuie să ne asigurăm că efortul suplimentar pe

▼

Foto: Guliver/Getty Images

TEHNOLOGIE

NOIEMBRIE 2008 - DECIZII 41

TEHNOLOGIE

▼

care îl depun producătorii auto pentru a reduce nivelul emisiilor nu este compensat prin subvenţii, ci că aceştia au posibilitatea de a avea acces adecvat la credite”, a spus Verheugen.

La rândul său, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a propus acordarea unor subvenţii industriei auto europene similare ajutorului în valoare de 25 de miliarde de dolari acordat de guvernul american celor mai mari trei producători auto ai ţării. Măsura a fost însă primită cu reticenţă de unele state membre. În schimb, varianta acordării de împrumuturi cu dobânzi reduse de la BEI se bucură de mai mult sprijin din partea Comisiei şi a statelor membre, a dat asigurări Verheugen.

La nivelul producătorilor auto se observă dorinţa de a dezvolta mai mult tehnologiile ecologice şi reducerea noxelor, dar metodele alese diferă. Salonul Auto de la Paris, din octombrie, a arătat direcţiile alese de unii dintre ei.

Compania Ford crede că viitorul stă în propulsia pe bază de pile de combustibil. Pentru acest lucru vor colabora cu alţi producători în dezvoltarea acestei tehnologii.

Renault mizează pe maşinile electrice. „Pentru Renault, maşina viitorului este cea electrică. Acest segment de piaţă va atinge vânzări de zece milioane de unităţi anual în 2016 şi noi mergem în acestă direcţie“, spune Carlos Ghosn, preşedintele grupului Renault. În schimb Peugeot va investi în motoare hibride, mizând pe faptul că maşinile echipate cu această tehnologie vor reprezenta, în zece ani, aproximativ 50% din totalul vânzărilor.

Emisiile de CO2 – criteriu de departajare Obţinerea unui nivel cât mai scăzut al emisiilor de noxe este principala preocupare a producătorilor auto. Ajungerea la un nivel zero al emisiilor de CO2 este un prag pe care puţini producători l-au atins, de cele

CEA MAI ECOLOGICĂ MARCĂ Puţini producători au reuşit să introducă propulsoare ecologice pe întreaga gamă de modele. Majoritatea au câteva modele eco, restul fiind echipate cu tehnologia clasică.

Cea mai ecologică marcă auto din Europa, conform JATO Dynamics, este Fiat, cu emisii medii de CO2 de 137,3 g/km pentru modele comercializate. Pe locurile următoare se clasează producătorii francezi Peugeot, Citroën şi Renault.

42 DECIZII - NOIEMBRIE 2008

CASCO PENTRU MAŞINI ECOLOGICE O iniţiativă venită recent din domeniul asigurărilor a adus pe piaţa românească noi facilităţi pentru cei care achiziţionează maşini ecologice.

Compania de asigurări Asito Kapital a lansat în această lună asigurarea Casco dedicată posesorilor de maşini ecologice, echipate cu motoare hibride, electrice sau pe bază de combustibili alternativi. Poliţa, denumită „Casco Verde” are un tarif cu aproximativ 15% mai mic faţă de cea destinată autovehiculelor echipate cu propulsoare convenţionale.

Pentru moment, produsul lansat de Asito Kapital este singular pe piaţa românească.

Reprezentanţii Asito Kapital admit că în prezent piaţa maşinilor nepoluante este încă într-o fază incipientă, dar consideră că ea

trebuie încurajată prin oferte de acest gen sau alte acţiuni similare. „Această ofertă mai avantajoasă pentru maşinile nepoluante reprezintă, înainte de toate, un mesaj de încurajare adresat celor care au o atitudine responsabilă faţă de mediul înconjurător şi achiziţionează astfel de automobile. Pe termen mediu anticipăm o dezvoltare mai importantă a acestui segment, iar noi vrem să fim aici de la început”, spune Marcel Pîrciog, directorul general al Asito Kapital.

Având în vedere că numărul de maşini verzi existente pe piaţa românească este foarte mic în comparaţie cu totalul maşinilor vândute, acţiunea este una curajoasă, dar care poate contribui la creşterea interesului companiilor sau persoanelor fizice pentru achiziţia maşinilor ecologice.

mai multe ori cu un preţ prea mare, fie că este vorba de performanţe, fie că este vorba de costuri de producţie. În aceste condiţii majoritatea producătorilor auto au adoptat politica paşilor mărunţi, încercând să reducă până la un nivel rezonabil emisiile, folosind tot tehnologiile convenţionale. În prezent nivelul de emisii de CO2 reprezintă cel mai important reper în stabilirea unor ierarhii ale maşinilor ecologice.

Recent Registrul Auto Român (RAR) a publicat un clasament al maşinilor cu emisii reduse de CO2. Acestea au ca puncte comune dimensiunile mici şi consumul redus de combustibil sau propulsia hibridă.

La categoria maşinilor alimentate cu benzină, pe primul loc se află Toyota Prius, cu un nivel al emisiilor de CO2 de doar 104 g/km. Acest model este şi cel mai cunoscut automobil cu propulsie hibirdă Un alt model japonez, Honda Civic Hybrid, ocupă a doua poziţie, cu un nivel al emisiilor de CO2 de 109 g/km. Modelele de pe primele două poziţii au preţuri care pleacă de la mai mult de 20.000 de euro, dar au taxă de poluare zero.

Următoarele trei maşini prezente în clasament împart aceeaşi platformă, diferenţele

dintre ele fiind făcute numai de design şi accesorii: Peugeot 107, Citroen C1 şi Toyota Aygo. Toate sunt dotate cu propulsorul de 1 litru, care are un nivel de emisii de 109 g/km.

La categoria maşinilor diesel, pe primul loc se află modelul fortwo al mărcii Smart.

Maşina de dimensiuni reduse are un propulsor de 0,8 litri, care înregistrează un nivel al emisiilor de CO2 de 88 de g/km. Dimensiunile reduse şi puterea mică dezvoltată de propulsor fac din Smart fortwo o maşină potrivită pentru un oraş aglomerat cum e Bucureştiul, însă nu mulţi sunt dispuşi să dea peste 11.500 de euro pentru asta.

Pe locul doi în clasamentul RAR se clasează Mini Cooper D, cu propulsor de 1.6 litri, care emite 104 g/km. Pe următoarele locuri se află trei modele Citroen: C2, cu un nivel al emisiilor de 107 g/km, C3 şi C1, fiecare cu 109 g/km. Din topul prezentat de RAR lipseşte totuşi modelul Polo BlueMotion de la Volkswagen, care, potrivit datelor oficiale comunicate, înregistrează un nivel al emisiilor de CO2 de 102 g/km, pentru propulsorul TDI de 80 de cai putere.

Aceste valori ar fi plasat modelul mărcii VW pe locul doi.

Aceste clasamente arată că majoritate maşinilor verzi au dimensiuni reduse şi motoare mici. Acest lucru nu se potriveşte cu preferinţele românilor în materie de maşini.

Nici când este vorba de clienţi persoane fizice, nici când este vorba de companii.

O parte dintre aceste modele au preţuri destul de mari, comparativ cu dimensiunile sau performanţele acestora, iar acest lucru le face relativ interesante doar pentru companii. ■

CEL MAI ECOLOGIC PARC AUTO DIN EUROPA La nivel european, Portugalia are cel mai scăzut nivel al emisiilor de noxe, calculat la nivelul întregului parc auto. Valoarea calculată este de 139,3 g/km. Asta în condiţiile în care media europeană este în acest moment de 154,8 g/km.

FINANCIAL DIRECTOR

Foto: Guliver/Getty Images

MONITORIZARE FLOTĂ

Urmărirea autovehiculelor prin sisteme GPS sau GSM este luată în considerare şi de către administratorii flotelor auto din România, în mod special pentru a preveni furtul de combustibil.

TEXT: EMILIAN NEDELCU FINANCIAL DIRECTOR

▼ ▼ ▼

SUPERVIZAT DE LA DISTANŢĂ NOIEMBRIE 2008 - DECIZII 43

MONITORIZARE FLOTĂ

Administratorul unei flote auto trebuie să aibă o mentalitate de şahist. Cu cât gândeşte mai multe mutări înainte, cu atât şansele lui de a-şi învinge adversarul cresc. Întreţinerea unui parc de autovehicule nu implică doar acţiuni şi lucruri mecanice, precum schimbul de ulei sau al unei piese, ci şi oameni care, statistic vorbind, se încadrează în mare parte la factorul neprevăzut. În continuarea acestei logici, managerul flotei auto din România ia măsuri speciale împotriva şoferilor care fură combustibil, prin implementarea unui sistem de urmărire şi monitorizare de la distanţă a maşinii.

Toţi specialiştii intervievaţi de revista Financial Director au fost de acord că furtul de combustibil este unul dintre principalele motive pentru care managerii flotelor auto iau în considerare implementarea unui sistem de urmărire şi monitorizare. „Factorul psihologic are un rol important, şoferii sunt mult mai atenţi cu gestionarea timpului de lucru şi îşi optimizează mai bine traseele zilnice, prin urmare creşte responsabilitatea lor şi implicit productivitatea muncii”, a declarat pentru revista Financial Director directorul general al Arobs Transilvania Software, Voicu Oprean.

Compania furnizează servicii de monitorizarea flotelor auto, având în prezent peste 3.000 de autovehicule localizate prin GPS (Global Positioning System) şi monitorizate permanent.

Eficacitatea instalării unei soluţii de urmărire prin GPS a maşinii elimină din ecuaţie micile minciuni ale angajaţilor. „Aceştia [şoferii], renunţă la ocoluri inutile, la aglomerări urbane sau la explicaţii de genul «M-a prins poliţia»”, spune Micu Dalian, administrator al Confort-Tur, dezvoltator de sisteme de monitorizare şi urmărire autovehicule prin GPS. Cât de eficient este un astfel de sistem o spun cifrele. Potrivit studiilor efectuate de Arobs, prin implementarea unei soluţii de monitorizare şi gestionare a flotei auto prin GPS se obţin reduceri de până la 20% la costurile cu carburanţii şi reduceri de aproximativ 15-25% la costurile operaţionale cu flota auto. Dacă e mult sau puţin îi lăsăm pe proprietarii flotelor auto să decidă. „Majoritatea clienţilor ne-au anunţat că după primele trei luni de la instalarea sistemelor de monitorizare au realizat o reducere de 30-40% a costurilor de carburant”, spune Lucian Popescu, director de vânzări în cadrul GPSfleet, distribuitor de soluţii integrate de management al flotelor auto.

44 DECIZII - NOIEMBRIE 2008

FURTUL DE COMBUSTIBIL ESTE UNUL DINTRE PRINCIPALELE MOTIVE PENTRU CARE MANAGERII FLOTELOR AUTO IAU ÎN CONSIDERARE IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE URMĂRIRE ŞI MONITORIZARE. Adrian Dinu, directorul general al SAS Grup, care are ca unic obiect de activitate dezvoltarea şi implementarea de sisteme integrate de supraveghere şi monitorizare a autovehiculelor prin GPS, spune că economiile în ceea ce priveşte furtul de combustibil pot fi între 20% şi chiar 50%, în cazul utilajelor de construcţii, unde furturile se reduc aproape imediat după implementarea sistemului. „Companiile care nu-şi monitorizează flota auto riscă să aibă cheltuieli foarte mari cu carburanţii şi cheltuieli cu întreţinerea maşinilor datorită controlului ineficient al flotei auto, inexistenţei unei comunicări şi urmăriri permanente a şoferilor, vitezei excesive şi uzurii mari a maşinilor, rutelor neoptimizate care generează kilometrii suplimentari”, spune oficialul Arobs Transilvania Software.

Furtul de combustibil ia şi forme mai elegante: condusul maşinii cu viteză exagerată, deci creşterea consumului, sau drumuri în interes personal. „Este suficient să vă uitaţi într-un weekend la maşinile din Sinaia, majoritatea sunt de firmă şi 90% dintre şoferii lor nu au cerut voie nimănui pentru această plimbare”, spune directorul general al SAS Grup.Costurile implementării unei soluţii de monitorizare

PIEŢELE PRINCIPALE Monitorizarea vehiculelor de la distanţă poate fi folosită în următoarele cazuri: ■ Recuperarea maşinii în caz de furt. Vehiculele dotate cu sisteme GPS sau GPRS permit poliţiei urmărirea şi recuperarea maşinii; ■ Managementul flotei auto. Cunoaşterea în timp real a poziţiei tuturor maşinilor din companie, permite managerului flotei să se plieze pe cerinţele clienţilor mult mai eficient; ■ Monitorizarea anumitor bunuri; ■ Managementul serviciilor de asistenţă tehică în teren. Companiile care asigură service mobil, precum reparaţii auto, trebuie să fie capabile să planifice distribuirea în teren a echipajelor într-un mod cât mai eficient; ■ Urmărirea flotei de camioane.

auto diferă de la caz la caz. În primul rând, trebuie achiziţionată „cutia neagră”, dispozitivul care se montează la bordul autoturismului. După aceea, sunt costurile lunare care includ accesul la harta digitală. „Preţurile pentru echipamentele hardware se încadrează între 300 şi 700 de euro în funcţie de complexitatea soluţiei, numărul de senzori montaţi, de tipul echipamentului care poate fi montat pe maşini, de mărimea parcului auto al beneficiarului, etc.”, spune reprezentantul Arobs Transilvania Software.

Compania oferă clienţilor săi posibilitatea de închiriere a soluţiei de urmărire prin GPS, caz în care nu există decât plata unui abonament lunar, începând de la 20 euro pe lună, pe maşină.

GPSfleet comercializează echipamentele hardware la preţul de 240 de euro, fără T.V.A., iar abonamentul lunar poate varia între trei şi 15 euro, fără TVA, în funcţie de rapoartele şi hărţile solicitate.

Compania Confort-Tur comercializează sisemele de monitorizare auto la preţuri între 250 şi 350 euro, pentru aparatul care se instalează pe maşină, urmând a se adăuga costul transmisiei de date către serverul companiei prin tehnologia GPRS (General Packet Radio Service), care este folosită de către operatorii de telefonie mobilă. Transimisia datelor nu depăşeşte 10 euro pe lună. „În România aceste sisteme, deşi sunt de câţiva ani pe piaţă, nu sunt cunoscute de majoritatea firmelor care ar avea nevoe de un sistem de localizare auto”, spune Dalian.

Reprezentanţii companiei Arobs Transilvania Software estimează că piaţa de sisteme GPS din România a totalizat 10 milioane de euro anul trecut, când s-au vândut aproximativ 40.000 de unităţi, iar pentru acest an nivelul pieţei ar putea creşte la 15 milioane de euro.

Compania estimează în 2008 o cifră de afaceri de până la nouă milioane de euro, 30% din aceasta urmând a fi generată de soluţiile de monitorizare şi localizare prin GPS/GPRS. Potrivit reprezentantului SAS Grup, din informaţiile primite de la operatorii GSM, se FINANCIAL DIRECTOR

Foto: Guliver/Getty Images

MONITORIZARE FLOTĂ

vând aproximativ 1.000 de echipamente de monitorizare GPS lunar în România. „Noi reprezentăm 35%, cu o medie de 350 de echipamente vândute pe lună”, spune Dinu. Compania sa a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste patru milioane de lei, iar în acest an oficialul estimează că va ajunge la o cifră de 5,2 milioane de lei. Marja de profit este de aproximativ 8%, spune Dinu. „Pentru 2009 estimăm o cifră de afaceri de cel puţin şapte milioane de lei – recesiunea este pentru noi o oportunitate deosebită, toate firmele încearcă să reducă costurile şi altfel decât prin concedierea de personal”, afirmă oficialul SAS Grup.

Urmărit prin telefonul mobil Cei mai mari operatori de telefonie mobilă din România, Orange şi Vodafone, oferă servicii de monitorizare a flotei auto încă din 2006, respectiv 2007. În ambele cazuri, localizarea se face cu ajutorul informaţiilor din reţeaua operatorului, care conţin numele FINANCIAL DIRECTOR

şi amplasamentul celulei care preia traficul telefonului în acel moment. Aceste informaţii sunt suprapuse peste o hartă a zonei, iar rezultatul poate fi vizualizat de persoana autorizată prin intermediul unei interfeţe web sau wap.

Pentru că amplasarea staţiilor GSM diferă în funcţie de regiunile geografice, fiind poziţionate la distanţe mai mari în zonele rurale, diferă şi precizia localizării unui autovehicul prin acest sistem. „În centrul Bucureştiului precizia este de câteva sute de metri, la periferei de aproximativ trei kilometri, iar în zonele rurale de circa 30 de kilometri”, a declarat pentru revista Financial Director Florin Ivănescu, senior product manager în cadrul Orange România.

Potrivit oficialului Orange, majoritatea clienţilor care au ales instalarea acestui serviciu sunt din categoria business. „Costurile de comunicare cu angajaţii din teren scad, deoarece nu mai este nevoie întotdeauna de un apel telefonic pentru a

le aloca noi sarcini acestora”, spun oficialii Vodafone România. Chiar dacă nu oferă precizia unei soluţii bazate pe comunicaţia prin satelit, utilizarea serviciului oferit de operatorii mobili nu implică instalarea unor echipamente suplimentare sau dezvoltarea unei aplicaţii software specifice. Localizarea se face doar pe baza terminalului mobil şi a numărului de telefon activ. „În puţinele cazuri în care terminalul de localizat nu se află în raza de acoperire a reţelei GSM, aplicaţia oferă informaţii despre ultima localizare efectuată pentru acel utilizator”, spun oficialii Vodafone România.

Orange România oferă prin serviciul „Monitorizare flotă” patru tipuri abonamente, care includ 1.000, 5.000, 10.000 şi 30.000 de localizări incluse, la preţul de 85, 385, 695, respectiv 1850 de euro fără TVA, pe lună. Vodafone România oferă cinci abonamente, de 1.000, 2.000, 5.000, 10.000 şi 20.000 de poziţionări incluse, la preţul de 89, 170, 400, 700, respectiv 1200 de euro, fără TVA, pe lună. ■ NOIEMBRIE 2008 - DECIZII 45

STUDII DE CAZ

instituirea de benzi proprii circulaţiei pentru transportul în comun.

De asemenea, edilii vor să reconfigureze interesecţiile şi remodelarea programelor de comandă a semafoarelor în funcţie de curenţii de trafic, precum şi monitorizarea a 120 de intersecţii din Capitală, care vor permite transmisia, înregistrarea şi stocarea de imagini din trafic.

Sursa: RATB

Încercări timide de reducere a costurilor prin ecologie

RATB: FLOTĂ MARE, AMBIŢII PE MĂSURĂ Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) încearcă să-şi găsească calea printr-o Capitală încâlcită şi potrivnică.

TEXT: EMILIAN NEDELCU În Bucureşti sunt înmatriculate peste 1,2 milioane de autovehicule, la care se adaugă alte 300.000, care tranzitează oraşul. Dacă am compara flota auto RATB cu numărul însumat al maşinilor din Capitală, procentul ar fi extrem de mic, de 0,001%.

Dar dacă vorbim de numărul efectiv de autovehicule pe care îl are RATB în gestiune, avem în faţă o cifră impresionantă, de 1.600 de unităţi. Puţine companii sau Regii Autonome din România au o flotă auto aşa de mare. În orele de vârf, traficul poate deveni un infer pentru şoferii aflaţi în aria celor 228 de kilometri pătraţi ai Bucureştiului. Conducătorii autovehiculelor RATB nu fac excepţie de la această situaţie, mai ales că în majoritatea cazurilor nu există benzi speciale dedicate transportului în comun. În aceste condiţii, respectarea unui orar de sosiri şi plecări devine o misiune imposibilă.

Regia bucureşteană studiază această problemă şi are în plan un proiect de management al traficului, care este în curs de implementare la nivelul Capitalei.

46 DECIZII - NOIEMBRIE 2008

„Pentru început se prevede instalarea pe 300 de autobuze, un tramvai şi un troleibuz, a unui sistem GPS (Global Positioning System) care stabileşte poziţia vehiculului în traseu. La apropierea de o intersecţie, relaţia pe care circulă vehiculul RATB va avea prioritate faţă de celelalte vehicule din trafic”, a declarat pentru revista Financial Director şeful serviciului de relaţii publice din cadrul RATB, Mihai Vlădărău.

Chiar dacă măsurile de fluidizare a circulaţiei rutiere, luate în ultimul timp de responsabilii de la Circulaţie, lipsesc în multe locuri sau sunt anihilate de lipsa locurilor de parcare, iniţiativa RATB, de monitorizare a autovehiculelor prin GPS, trebuie luată în seamă şi reţinută. „Sistemul va permite urmărirea în timp real a parcursului fiecărui vehicul pe linia pe care este repartizat şi, astfel, se pot lua măsuri de intervenţie când apar evenimente”, spune Vlădărău.

Tot în cadrul acestui proiect, spun oficialii regiei de transport din Bucureşti, primăria capitalei va identifica arterele posibile pentru

RATB consumă lunar, în iureşul traficului bucureştean, aproximativ 1.850 de tone de motorină, înghiţite de motoarele unui număr de 1.050 de autobuze.

Regia nu are o strategie în ceea ce priveşte folosirea de combustibili alternativi, ecologici. „Două autobuze din parcul RATB fucţionează cu instalaţie pe bază de GPL (Gaz Petrolier Lichefiat), afirmă Vlădărău.

Totuşi, chiar şi în lipsa unui plan de reducere a combustibililor clasici, care generează costuri importante pentru o organizaţie cu flotă auto aşa mare ca a RATB, pentru aproximativ 50% din capacitatea de transport oferită, Regia de transporturi foloseşte mijloace de transport în comun pe bază de curent electric.

Reprezentanţii RATB spun că pentru viitor organizaţia are în plan înlocuirea parcului de autovehicule uzate cu autovehicule noi.

De altfel, deja au intrat în exploatare, până în luna mai a acestui an, un lot de 141 de autobuze marca Mercedes Citaro, din cele 500 ce urmează a fi achiziţionate în perioada 2008-2009. Autobuzele sunt dotate cu motor EURO 4, instalaţie de aer condiţionat în spaţiul destinat călătorilor, monitor LCD, pentru informarea călătorilor şi sistem de supraveghere video. ■

GPS-UL POATE REDUCE CU PÂNĂ LA 16% DISTANŢA PARCURSĂ DE MAŞINI Sistemul de navigaţie prin satelit poate genera o reducere a distanţei pe care o are de parcurs o maşină cu până la 16%, ceea ce, implicit, înseamnă şi o reducere a consumului de combustibil, potrivit unui studiu realizat de către compania americană TomTom. Potrivit aceluiaşi studiu, sistemele de navigare pot reduce cu până la 82% pericolele şofatului ilegal.

Sistemele de navigaţie prin satelit ajuta la protecţia mediului înconjurător, este concluzia directorului general al TomTom, Giles Shrimpton.

FINANCIAL DIRECTOR

STUDII DE CAZ

FLOTĂ ADMINISTRATĂ PE CONT PROPRIU Unele firme cu flote auto mari preferă externalizarea parcului de autovehicule, dar companiile mici aleg să îşi gestioneze singure flota, pentru a avea un control strict al costurilor.

TEXT: EMILIAN NEDELCU

Răzvan Marin, 28 de ani, administrator al companiei de producţie media Romaster Interserv, este de părere că dacă ar externaliza flota auto pe care o are în proprietate, compusă din cinci autovehicule, ar da dovadă de lipsă de respect faţă de clienţi şi, în consecinţă, „bad business”. „Aş fi pus în situaţia de a nu furniza serviciile contractate datorită unei serii de restricţii legate de depăşirea graniţelor ţării, birocraţie excesivă, service la termene ferme, toate acestea impuse de către furnizorul de maşini”, a declarat oficialul Romaster Interserv pentru revista Financial Director.

Marin vrea un control strict al cheltuielilor generate de întreţinerea maşinilor sale şi este ferm convins că ponderea costurilor se reflectă mai bine în bilanţul propriu, decât în cazul unui contract de închiriere a flotei auto. „Maşinile funcţionează ca o carte de vizită FINANCIAL DIRECTOR

a companiei“, spune Marin, care foloseste cinci autovehicule Mercedes destinate transportului de persoane.

Tânărul antreprenor cunoaşte bine costurile întreţinerii maşinilor sale. Ştie că schimbul de ulei şi de filtre, după 10.000 de kilometri, costă 750 de lei. În funcţie de kilometrii efectuaţi, această cheltuială poate fi lunară sau trimestrială. „Alte cheltuieli sunt neglijabile, precum cele pentru becuri, odorizante sau lichid de parbri“, afirmă Marin.

Mai apoi, la aceste cheltuieli, se adaugă cele fixe: poliţa RCA, de aproximativ 450 de lei la şase luni, per maşină. „În urma unei experienţe absolut jenante şi foarte costisitoare pentru imaginea şi portofoliu meu de clienţi, am hotărât să nu mai închei asigurări de tip CASCO pentru maşini, decât în cazul în care depăşesc graniţele ţării”, afirmă Marin. Pentru o firmă mică, care

se pliază imediat pe cerinţele clientului, fiecare zi în care o maşină nu este utilizată se traduce prin diminuarea profitului şi disconfortul beneficiarului, care poate decide, în ultimă instanţă, ruperea contractului. „Consider că este în beneficiul firmei mele să efectuez eventualele reparaţii în regim propriu şi în regim de urgenţă, fără a fi nevoit să îndur tergiversarea procedurilor din partea firmei de asigurări”, declară Marin.

Maşini folosite doar atât cât trebuie Compania sa a realizat anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 92.000 euro, iar maşinile sale contribuie cu un procent între 35 şi 40%. Marin estimează că în 2008 compania va genera o cifră de afaceri de 97.000 de euro.

Fiind singurul proprietar al companiei, tânărul consideră că are o cifră de afaceri satisfăcătoare. „La un an de la achiziţionarea primei maşini, rata de amortizare era de 80%. Aceste cifre au dus la achiziţiile ulterioare. Câştigul este cumva proporţional cu valoarea de piaţă a maşinii”, spune Marin. În afară de costurile deja menţionate, administratorul Romserv consideră că nu mai există şi alte cheltuieli. „Pot fi oare considerat un importator de rable, în condiţiile în care maşinile înmatriculate de mine aveau un an vechime şi norma de poluare Euro 4? „Rable“ fiind, nu au alte costuri de întreţinere decât cele menţionate“, zice Marin.

Fiecare maşină a companiei îi generează o cifră de afaceri de cel puţin 7.500 de lei la 10.000 de kilometri parcurşi, deci îşi merită cu prisosinţă cei 750 de lei pe care îi plăteşte pentru serviciul de întreţinere. Teoretic, crede Marin, aproximativ 10% din cifra de afaceri generată de o maşină este „mâncată” de service-ul ei. În medie, în firma sa, o maşină efectuează lunar 25.000 de kilometri.

Marin se „debarasează“ în mod pragmatic de maşini. „Momentul oportun este dat de încheierea perioadei de amortizare“, spune el.

Tocmai pentru că este un manager cu ochii pe costuri, Răzvan Marin nu vede oportună achiziţionarea de maşini ecologice, care folosesc biocombustibil sau motor electric. „În prezent, pe piaţa locală nu există motorizări ecologice pe tipul de maşini exploatate de firma mea, van 8+1. Când aceste modele vor fi disponibile, sper să fiu deja retras din afaceri, tolănit pe o plajă din Caraibe“, mai spune Răzvan Marin. ■ NOIEMBRIE 2008 - DECIZII 47

XXXXXXX TREND ROMÂNIA

Creştere economică de 6%, în 2009 Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în scădere estimarea privind creşterea economică din 2009, de la 6,5% la 6%.

Această revizuire este motivată de o anticipare privind încetinirea activităţii în toate sectoarele, cu un declin mai puternic în cazul construcţiilor, unde se aşteaptă, totuşi, un avans de 12,8%, faţă de 28,8% în acest an.

Rectificarea a fost anunţată şi de premierul Călin Popescu Tăriceanu, care a mai arătat că datele prezentate de economiştii cu care a discutat la Guvern pe tema crizei financiare globale indică pentru anul viitor o creştere economică de 4-6%, dacă nu vor fi operate majorări salariale.

Varianta finală a prognozei de toamnă publicată de CNP indică pentru anul viitor o creştere cu 4,7% a industriei şi cu 5,8% a serviciilor, în timp ce agricultura va avea o dinamică de 3,5%, pe fondul unei producţii bune şi în 2008.

Produsul Intern Brut al României ar putea creşte cu 15-20% peste estimarea Comisiei de Prognoză, realizată anul trecut pentru anul 2015, în urma implementării fondurilor structurale europene, a declarat Răzvan Cotovelea, director în Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF).

La nivelul anului 2015, CNP aşteaptă un PIB de 987 de miliarde de lei (303,7 miliarde euro). Pentru anul în curs, prognoza de toamnă 2008 a CNP, varianta finală, indică un PIB de 505 miliarde de lei.

Revizuirea prognozei Faţă de varianta preliminară a prognozei, publicată la sfârşitul lunii septembrie, Comisia a revizuit în scădere estimările privind sectorul industrial atât pentru 2009, dar şi pentru 2008. Pentru acest an, industria este creditată cu un avans de 4,8%, faţă de 5,4% în prognoza precedentă.

Se anticipează, de asemenea, o temperare semnificativă a consumului populaţiei, de la

Comisiei arată o îmbunătăţire mai accentuată pentru acest an, de 13,2% din PIB, faţă de 13,4% din PIB în varianta preliminară, dar o performanţă mai puţin bună în 2009, când deficitul va coborî la 12,2% din PIB, comparativ cu estimarea iniţială de 11,8% din PIB. CNP a menţinut celelalte estimări anuale privind creşterea economică, respectiv 9,1% în 2008, 6,3% în 2010, 6,3% în 2011, 6% în 2012 şi 6% în 2013. ■

o creştere cu 10% în 2008 la 7,1% în 2009. Şi în acest caz, datele au fost revizuite sensibil în scădere, varianta preliminară arătând o creştere cu 11% pentru acest an şi una de 7,6% pentru 2009.

Comisia a modificat uşor şi prognoza privind inflaţia de la finele anului, de la 5,8% la 6%, dar a menţinut estimarea pentru 2009, la 4,5. În ceea ce priveşte deficitul de cont curent, prognoza

EVOLUŢIA PREŢURILOR ŞI A CURSULUI DE SCHIMB 2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

8,6

4,87

6,57

6,0

4,5

3,5

3

2,6

2,3

9

6,56

4,84

7,7

4,8

3,6

3,2

2,8

2,5

9,5

11,57

10,52

18,5

10

7

6

5

4

10,5

11,56

8,07

17,5

13

9

7

6

5

Creşterea preţurilor în construcţii – medie anuală

13,6

10,8

9,6

15,4

11

7

5

4

3

Creşterea preţurilor principalelor produse agricole (%) – medie anuală

-6,4

5,21

15,9

13,0

9

7

5

3

2,5

Curs de schimb - lei/euro

3,62

3,53

3,34

3,67

3,60

3,50

3,40

3,35

3,30

- lei/dolar

2,91

2,81

2,44

2,49

2,54

2,46

2,39

2,36

2,32

Creşterea preţurilor de consum (%) – sfârşitul anului - medie anuală Creşterea preţurilor producţiei industriale (%) - sfârşitul anului - medie anuală

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză

CONTRIBUŢII LA CREŞTEREA REALĂ A PRODUSULUI INTERN BRUT (PIB) - PROCENTE 2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Produs Intern Brut

4,2

7,9

6

9,1

6

6,3

6,2

6

6

Cererea internă

8,6

14

14,8

14,8

9,5

9,4

8,4

7,8

7,5

Cheltuielile pentru consum final

8,2

8,1

8,5

8

5,4

5,2

4,3

4,1

3,8

Formarea brută a capitalului

0,4

5,9

6,2

6,8

4,1

4,2

4,0

3,7

3,7

Export net

-4,4

-6,2

-8,7

-5,7

-3,4

-3,1

-2,1

-1,8

-1,5

Cheltuieli pentru consumul final

8,2

8,1

8,5

8,0

5,4

5,2

4,3

4,1

3,8

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză

XXXXXXX TREND ROMÂNIA

Standard&Poor’s a început campania de retrogradări Agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s a redus, la finele lunii trecute, ratingul României pentru împrumuturi în monedă străină pe termen lung la „BB+”, de la „BBB-”, şi calificativul pentru creditele pe termen scurt la „B”, de la „A-”, ambele cu perspectivă „Negativă”, ca urmare a riscurilor determinate de necesarul ridicat de finanţare de pe pieţele internaţionale de credit.

Ca urmare a scăderii calificativelor acordate României, agenţia a redus ratingul pe termen lung al Băncii Comerciale Române (BCR) de la „BBB -” la „BB +”, perspectiva continuând să fie negativă.

Totodată, Standard&Poor’s a revizuit perspectiva ratingului Transelectrica, de la „pozitivă” la „negativă”, pentru a reflecta vulnerabilitatea transportatorului naţional de electricitate la deteriorarea condiţiilor macroeconomice, şi a reconfirmat ratingul de credit „BB+”.

Riscuri în creştere Specialiştii Standard&Poor’s au confirmat ratingul pe termen scurt al României pentru credite în monedă naţională la „A-3”, iar gradul de Transfer şi Conver-tibilitate (Transfer & Convertibility) a fost coborât la „BBB+”, de la „A-”. Agenţia a menţinut perspectiva „Negativă” pentru cele două calificative, indicând astfel o accentuare a riscurilor pentru România. „Scăderea ratingului reflectă riscurile în creştere pentru

economia reală a României, ca urmare a vulnerabilităţii ridicate a sectorului privat şi a dependenţei de sursele de finanţare externe, tot mai nesigure”, a declarat analistul Standard&Poor’s Marko Mrsnik. În absenţa unor măsuri semnificative ale autorităţilor pentru combaterea problemelor, economia României s-a supraîncălzit, iar gradul de îndatorare a crescut, susţinut de avansul creditului neguvernamental, care a atins 50,5% în septembrie, pentru ultimele 12 luni. „Autorităţile nu s-au ocupat de aceste provocări economice, atenţia transferându-se către alegerile generale care urmează”, se menţionează în comunicatul agenţiei de evaluare.

Creşterea rapidă a cererii interne a determinat presiuni pentru majorarea salariilor şi a agravat deficitul de cont curent, de 14% din Produsul Intern Brut în 2007. Perspectiva „Negativă” pentru România reflectă posibilitatea unei noi reduceri a ratingului, în cazul în care condiţiile de pe piaţa financiară internaţională se înrăutăţesc şi afectează grav creşterea economică. „România este vulnerabilă la un scenariu de oprire bruscă a intrărilor de capital, care ar necesita o ajustare drastică a economiei şi ar cauza o deteriorare a balanţei de plăţi a guvernului”, a adăugat Mrsnik.

Printre avantajele României, care ar putea stopa majorarea deficitului şi a datoriei guvernamentale, ar putea fi o politică

mai coerentă şi o guvernare mai bună după alegeri.

Standard&Poor’s avertiza la sfârşitul lunii septembrie, într-un raport, că ratingul mai multor state cu economii emergente şi un grad de îndatorare ridicat, printre care şi România, ar putea fi redus în perioada următoare.

Agenţia a coborât perspectiva ratingului la „Negativă”, de la „Stabilă”, la sfârşitul trimestrului al treilea din 2007, ca urmare a deficitului de cont curent ridicat, chiar dacă investiţiile străine directe şi exporturile erau în creştere. În urma reducerii unui rating de ţară, statul respectiv va putea accesa credite, sau refinanţa datorii curente, la o dobândă mai ridicată. În plus, calificativul afectează şi emisiunile de obligaţiuni.

Necesarul de refinanţare al României în 2008 este de 44,6 miliarde dolari, aproximativ 25% din PIB, iar în 2009 este estimat la 50,3 miliarde dolari, respectiv 29% din PIB, conform raportului Standard&Poor’s.

Opinii Preşedintele Traian Băsescu a declarat că datoria publică a României este de 11 miliarde de euro, şi nu de 60 de miliarde de euro, ceea ce arată un grad de îndatorare foarte mic, iar compania Standard & Poor’s nu este credibilă în evaluarea privind deprecierea ratingului ţării noastre Preşedintele Traian Băsescu a spus că Standard & Poor’s

este „o companie pentru care avem tot respectul”, dar că „nu este credibilă în evaluarea pe care a făcut-o. El a menţionat că agenţia nu a făcut nici o referire la datoria publică a României, ci a luat în calcul doar datoria privată. „Luăm lucrurile aşa cum sunt, nu noi facem aprecierile ci Standard& Poor’s, dar vreau să vă informez că datoria României este de 11 miliarde de euro, şi nu de 60, 62 de miliade de euro.

Aceasta este datoria publică, iar asta arată un standard de îndatoriria foarte mic”, a spus şeful statului.

Preşedintele a menţionat că diferenţa până la 60 de miliarde provine de la datoriile private, iar statul român nu are obligaţie de plată a acestor datorii, pentru că acestea nu sunt contractate cu garanţia statului. În opinia preşedintelui, datoria publică a României este „extrem de scăzută”. În plus, Băsescu a arătat că rezerva valutară a României este de 27 miliarde de euro, fiind cea mai mare de la Revoluţie, la care se adaugă 100 de tone de aur, care reprezintă tot rezerva României.

Decizia Standard&Poor’s privind reducerea ratingului României a fost una „greu de aşteptat”, întrucât economia pe ansamblu nu este mai vulnerabilă decât economiile ţărilor comparabile, a declarat viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Cristian Popa. ■

TREND EUROPA

Impactul crizei financiare asupra pieţei europene a creditelor Volumul creditelor pentru companii acordate în zona euro a avut în septembrie cel mai redus ritm de creştere din ultimii doi ani, iar rata de apreciere a masei monetare a coborât uşor.

Fenomenul mai lent de apreciere a masei monetare a alimentat aşteptările pieţelor finan-ciare cu privire la o reducere a dobânzii de politică monetară de către Banca Centrală Europeană (BCE).

Piaţa creditelor către companii a crescut, în septembrie, cu 12,1% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, după un avans de 12,6% în august.

Totodată, rata de creştere a creditelor de consum a scăzut la 3,8%, cel mai redus ritm din cei opt ani în care BCE a calculat aceste date statistice, potrivit Reuters.

Rata de creştere a masei monetare M3, care include banii aflaţi în circulaţie, depozitele bancare pe termen scurt şi ins-trumentele pieţei monetare, a scăzut la 8,6%, faţă de 8,8% în august, ceea ce arată o reducere a presiunilor inflaţioniste.

Economiştii consideră că datele statistice prezentate la finele lunii trecute de BCE reflectă impactul crizei financiare asupra pieţei creditelor.

Condiţiile de obţinere a finanţării s-au înăsprit, atât pentru companii cât şi pentru consumatori, iar evoluţia din septembrie conduce la perspective pesimiste, spun analiştii. „Ţinând cont de faptul că aceste cifre se referă la septembrie, iar apogeul crizei a început tocmai în a doua jumătate a acestei luni, putem spune că nu

am trecut de cea mai nefastă perioadă”, a afirmat pentru Reuters economistul UniCredit, Aurelio Maccario.

Acesta anticipează că, în condiţiile încetinirii ritmului de creştere a Produsului Intern Brut (PIB) şi a scăderii puternice a inflaţiei, BCE ar putea reduce dobânda de politică monetară cu un punct procentual până la finele acestui an. Totodată, analistul consideră că banca centrală a zonei euro ar putea scădea dobânda de refinanţare la 2% până la jumătatea anului viitor.

Politica BCE BCE a redus dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 3,75%, pe 8 octombrie, măsură coordonată simultan la nivel global cu Rezerva Federală a SUA şi băncile centrale din Marea Britanie, Elveţia, Suedia şi Canada.

După această decizie, o serie de economişti ai băncilor centrale implicate au arătat că riscurile inflaţioniste s-au redus.

Rata anualizată a inflaţiei în zona euro a scăzut la 3,6% în septembrie faţă de nivelul de 4% atins în vară, iar sectorul financiar se aşteaptă ca inflaţia să încheie anul aproape de ţinta stabilită de BCE, de sub 2%.

Preşedintele BCE, JeanClaude Trichet, declara recent că instituţia ar putea reduce dobânda de politică monetară la

următoarea întâlnire, programată pentru 6 noiembrie. „Există posibilitatea unei noi decizii de scădere a dobânzii de referinţă din partea Consiliului de Guvernare la următoarea întâlnire, de pe 6 noiembrie. Nu este o certitudine, este o posibilitate”, a declarat Trichet, prezent, în Spania, la o conferinţă a reprezentanţilor băncilor. În spatele unei asemenea decizii ar putea fi riscul de accentuare a inflaţiei, a adăugat Trichet. „Noi date vor indica, probabil, o agravare a riscurilor de creştere a inflaţiei pe termen mediu”, a spus el.

Creşterea economică mai slabă calmează temerile privind inflaţia, însă BCE va apela la modificarea dobânzii doar dacă nu contravine ţintelor privind majorarea preţurilor, a explicat Trichet. „Luând în considerare recentul declin al preţurilor bunurilor de consum şi cererea în scădere, riscurile inflaţioniste s-au diminuat”, a precizat preşedintele BCE.

Zona Euro - o creştere economică apropiată de zero în 2009 Zona Euro ar putea înregistra un avans economic apropiat de zero în 2009, situaţie care ar justifica o reducere a dobânzii de politică monetară de către Banca Centrală Europeană

(BCE) la reuniunea din 6 noiembrie, a transmis Reuters citând oficiali ai BCE. Miguel Angel Fernandez Ordonez, reprezentantul Spaniei în Consiliul guvernatorilor, a susţinut declaraţiile preşedintelui BCE, Jean-Claude Trichet, privind posibilitatea ca instituţia să scadă dobânda cheie.

Economiştii se aşteaptă ca BCE să ducă la îndeplinire această „posibilitate” şi să micşoreze dobânda cu 0,5%, la 3,25%.

Rezerva Federală a SUA (Fed) a coborât, în 30 octombrie, dobânda cheie cu 0,5%, la 1%.

Potrivit unui raport al autorităţilor comunitare, încrederea în economie a suferit în octombrie cea mai mare scădere din istorie şi a ajuns la cel mai redus nivel din 1993.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a prognozat o creştere economică pentru zona Euro de doar 0,2% în 2009, iar liderii BCE devin tot mai pesimişti în privinţa perspectivelor celor 15 state. „Mă aştept ca rata de creştere să fie mai apropiată de zero decât de un procent”, a spus Nout Wellink, guvernator al Băncii Centrale a Olandei şi membru al Consiliului BCE. Guvernatorul Băncii Centrale a Spaniei, Miguel Ordonez, a declarat că precedentele reduceri ale dobânzii de politică monetară de către băncile centrale sunt parţial vinovate de criză. ■

TREND EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST XXXXXXX

Europa de Est - cele mai mari probleme de la căderea comunismului Statele cu economii emergente din Europa de Est se confruntă cu cea mai gravă criză de la căderea comunismului, a declarat preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Thomas Mirow, într-un interviu acordat Reuters. „În mod cert aceasta este cea mai gravă şi mai complexă criză cu care ne-am confruntat de la înfiinţare (în 1991, n.r.).

Cred că oricine anunţă o dată la care lucrurile se vor rezolva nu este foarte responsabil”, a spus Mirow. BERD a fost înfiinţată în 1991 pentru a ajuta fostele state comuniste din Europa Centrală şi de Est prin credite sau preluarea unor participaţii la companii de stat. Ca urmare a crizei financiare, banca se confruntă cu posibilitatea unei pierderi la anunţarea rezultatelor pentru anul 2008. Banca nu va fi afectată grav de probleme, fiind una dintre cele mai bine capitalizate instituţii financiare, cu active de 33,6 miliarde de euro, din care 13,1 miliarde euro lichidităţi şi 14,6 miliarde euro capital la dispoziţie.

BERD a aprobat recent intrarea Turciei pe lista statelor care beneficiază de sprijin şi a anunţat că va investi aproximativ 600 de milioane de dolari în această ţară până în 2010.

Până la această dată opt state din estul Europei vor înceta să primească asistenţă din partea băncii, însă BERD va rămâne deschisă la cereri de ajutor din partea beneficiarilor, a adăugat Mirow. „Dacă după o evaluare a impactului crizei statele apelează la bancă (...) atunci este necesară continuarea

angajamentelor”, a precizat el. Unele state prezintă semne clare de risc, a declarat Mirow. „Suntem foarte îngrijoraţi în privinţa Ucrainei, statele Baltice sunt vulnerabile, iar Ungaria şi cel puţin un stat din Balcanii de Vest pot avea probleme”, a mai spus Mirow.

Ucraina, Serbia, Ungaria, Belarus şi Turcia sunt considerate printre statele care ar putea apela la sprijin din partea Fondului Monetar Internaţional.

Bulgaria - plan de urgenţă Banca Mondială a cerut Bulgariei să pregătească un plan de urgenţă, pentru eventualitatea în care economia se va confrunta cu dificultăţi majore în urma crizei financiare globale, şi să precizeze dacă necesită ajutor financiar internaţional, a transmis Reuters.

Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s (S&P) a coborât şi ratingul Bulgariei la „BBB” de la „BBB+”, cu perspectivă „Negativă”, invocând vulnerabilitatea externă şi diminuarea avansului economic.

Ungaria – ajutor financiar de la FMI, UE şi Banca Mondială Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca

Mondială au decis să vină în ajutorul Ungariei, printr-un împrumut de 25 de miliarde de euro (16 miliarde din partea FMI, şi 9 miliarde de dolari din partea UE şi a Băncii Mondiale), pentru a face faţă crizei financiare. În schimbul fondurilor, Ungaria va trebui să reducă rata de cont curent şi datoria externă de 85 de miliarde de dolari. Ţara vecină este una dintre cele mai afectate de actuala situaţie internaţională. Directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn, a declarat că ajutorul are ca scop restabilirea încrederii investitorilor. Premierul ungar, Ferenc Gyurcsány, a declarat că în timpul discuţiilor din ultima perioadă FMI a solicitat doar două lucruri simple: respectiv ca Ungaria să efectueze numai cheltuieli pentru care există sigur fonduri şi în cazul celui mai pesimist scenariu, şi să nu îşi asume angajamente prin care s-ar reduce încasările la buget. Şeful Executivului de la Budapesta a propus câteva măsuri speciale temporare, printre care se numără eliminarea celui de-al 13-lea salariu şi îngheţarea lefurilor în 2009 în cazul lucrătorilor din sfera publică şi unele modificări în acordarea pensiei suplimentare pentru vârstnici.

Ferenc Gyurcsány a mai spus că va cere şi diminuarea cu 10% a onorariilor membrilor comisiilor

directoriale şi celor de supraveghere din întreprinderile de stat, iar cei aflaţi la conducerea acestora nu vor primi recompense şi premii.

Polonia, retrogradată de Standard&Poor’s Agenţia de evaluare Standard&Poor’s (S&P) a coborât la „Stabilă” perspectiva ratingului de ţară al Poloniei, de la „Pozitivă”, ca urmare a deteriorării situaţiei de pe pieţele financiare internaţionale şi a înrăutăţirii condiţiilor de creditare.

Totodată, S&P a confirmat ra-tingul suveran „A-” pentru credite în monedă străină. Agenţiile de evaluare financiară Fitch şi Moody’s au menţinut ratingul de „A-”, respectiv”A2”. „Revizuirea perspectivei de rating reflectă impactul negativ aupra economiei Poloniei la care ne aşteptăm din partea climatului economic şi financiar”, consideră Kai Stukenbrock, analist la S&P. Specialistul agenţiei de rating estimează că Polonia va avea o creştere economică sub 4% în 2009, însă va evita recesiunea iar deficitul de cont curent va rămâne moderat. Ministrul de finanţe polonez a precizat că S&P consideră că fundamentele economiei poloneze sunt puternice. ■

TREND INTERNAȚIONAL

Schimbarea a venit în America Majoritatea economiştilor consideră că Statele Unite se află deja în recesiune, iar acest proces s-ar putea accentua până în ianuarie, când noul preşedinte - Barack Obama - va prelua Casa Albă.

Analiştii agenţiei Bloomberg spuneau, imediat după votul din 4 noiembrie, că este posibil ca noul preşedinte să nu aştepte numirea oficială, din 20 ianuarie 2009, pentru a pune în aplicare primele măsuri din planul economic. „Schimbările vor fi mult mai semnificative decât aşteptările multora. De la taxe, la energie şi sănătate, Obama şi Partidul Democrat au o agendă încărcată”, declara, pentru Bloomberg, Andrew Laperriere, managing director al International Strategy&Investment Group - companie de management al fondurilor din Washington. În următoarele două luni şi jumătate, până la numirea oficială la Casa Albă, preşedintele ales va lucra împreună cu administraţia Bush, într-o tranziţie colegială, dar nu şi de colaborare. În data de 15 noiembrie, preşedintele încă în exerciţiu – George W. Bush – a găzduit, în parte la solicitarea liderilor europeni, un summit în cadrul căruia s-au strabilit câteva strategii pe termen lung pentru a preveni alte crize financiare. S-a discutat intens despre faptul că acest eveniment l-ar putea pune pe preşedintele ales în 4 noiembrie într-o poziţie dificilă, întrucât acesta va trebui să-şi prezinte şi clarifice strategia, fără însă a deţine numirea oficială.

„S-ar putea să nu fie o idee prea bună pentru Obama şi echipa sa să joace un rol proeminent la summit-ul din 15 noiembrie. Este „show-ul” lui Bush şi nu trebuie să se facă vreo confuzie”, era de părere, înainte de acest summit, Mickey Kantor, care a lucrat în echipa de tranziţie a lui Bill Clinton, în 1992, iar mai apoi a fost reprezentantul pentru comerţ al SUA. Ziarul „Financial Times” a rea-lizat o prognoză în vederea su-mmitului G-20 de la Washington, în care considera că liderii europeni, participanţi la întâlnire vor îndemna Statele Unite să susţină reformarea sistemului financiar internaţional.

Una din primele ţinte ale noului preşedinte este să ajungă la o înţelegere cu Congresul, pentru a se decide ce stimulente pe termen scurt trebuie ataşate strategiei pe termen lung, astfel încât să se echilibreze bugetul federal.

Pachet financiar de 175 miliarde de dolari Noul preşedinte american sprijină iniţierea unui al doilea program de stimulare a sistemului financiar şi a economiei, evaluat la 175 miliarde de dolari, care include, printre altele, fonduri pentru infrastructură, o nouă rundă de returnări de taxe către mediul de afaceri, după cea derulată în prezent de actuala administraţie, credit fiscal pentru cei care creează locuri de muncă.

Odată cu reunirea noului Congres, în luna ianuarie 2009, care va avea o majoritate Democratică, iar Obama va fi oficial la Casa

Albă, este posibil ca un pachet mai mare de stimulente să fie aprobat, pentru a susţine obiectivele pe termen lung.

Noul preşedinte a propus investirea a 150 miliarde de dolari, în următorii zece ani, în producerea de energie din surse regenerabile, aşa-numita „energie verde”, industrie care ar putea crea 5 milioane de noi locuri de muncă. În plus, în timpul campaniei, noul preşedinte a declarat că, până în 2015, să fie produse şi în circulaţie peste un milion de autoturisme hibride. Potrivit declaraţiilor sale, constructorii auto vor putea beneficia, astfel, de un ajutor federal de patru miliarde de dolari, iar cei care vor cumpăra noile maşini vor dispune de credite fiscale de 7.000 de dolari.

Promisiuni Preşedintele ales al Statelor Unite, Barack Obama, a promis că va acţiona împotriva crizei economice, promulgând un plan de relansare imediat după preluarea prerogativelor de şef al statului, relata AFP. „Ne confruntăm cu cea mai mare sfidare a timpurilor noastre în domeniul economic. Vom acţiona rapid pentru a rezolva criza”, a spus Obama, la prima conferinţă de presă organizată după alegeri. „Imediat după ce îmi voi prelua funcţiile de preşedinte, voi acţiona împotriva acestei crize economice, luând toate măsurile necesare pentru a diminua criza creditului, pentru a ajuta familiile muncitorilor şi pentru a restabili creşterea şi prosperitatea”, a adăugat el.

Obama şi-a exprimat speranţa că membrii Congresului vor adopta rapid un plan de relansare. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, el a anunţat că „prima măsură” pe care o va lua în calitate de preşedinte va fi aplicarea unui astfel de plan.

Liderul democrat al Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, s-a pronunţat, într-un articol publicat de Wall Street Journal, în favoarea unui vot rapid asupra unui plan de relansare a economiei americane, în două etape: 60-100 de miliarde de dolari într-o primă fază, încă din noiembrie, urmat de o măsură complementară la începutul anului viitor, care ar putea include o „scădere permanentă a impozitelor”.

Obama a promis şi să susţină industria auto americană, după ce cel mai mare producător american, General Motors, a anunţat că riscă să se confrunte cu o lipsă de lichidităţi anul viitor.

Noul preşedinte, care a avut o discuţie cu principalii săi consilieri economici, a declarat că i-a însărcinat pe aceştia cu elaborarea unor propuneri de susţinere a sectorului. „Aş vrea ca administraţia să facă tot ce este posibil pentru a accelera ajutorul pentru modernizare pe care Congresul l-a aprobat deja”, a spus el.

Congresul a deblocat recent 25 de miliarde de dolari sub formă de garanţii pentru împrumuturi care să ajute constructorii americani să dezvolte vehicule cu consum mai mic de combustibili. Cei trei mari constructori americani au solicitat alţi 25 de miliarde de dolari. ■

TREND INTERNAȚIONAL XXXXXXX

FMI va propune o nouă strategie de reglementare a pieţelor financiare Fondul Monetar Internaţional (FMI) va propune, luna aceasta, o nouă strategie de reglementare a pieţelor financiare, la reuniunea liderilor celor mai importante 20 de economii la nivel mondial, a declarat, la finele lui octombrie, directorul general al instituţiei, Dominique Strauss-Kahn, pentru Le Monde, preluat de Reuters.

Oficialul FMI s-a arătat, totodată, mai îngrijorat de impactul social al problemelor din economie decât de volatilitatea pieţelor de capital, despre care a spus că se vor stabiliza odată ce programele guvernamentale de salvare a băncilor vor fi implementate complet şi îşi vor face efectul. Strauss-Kahn a spus că FMI nu trebuie considerat un simplu „pompier” care intervine pentru salvarea ţărilor aflate în dificultate, deoarece instituţia doreşte să îşi asume rolul de „zidar” în reconstrucţia creşterii economice. „Rolul FMI, de coordonator al reglementărilor la nivel mondial, trebuie reconfirmat. În acest sens, voi propune, la summitul G20, un plan pentru o nouă administraţie, sau o «strategie globală de reglementare», bazată pe cinci principii”, a declarat directorul organizaţiei financiare pentru publicaţia franceză. Reglementările menţionate de Strauss-Kahn vor include un nou tip de credit, care să amelioreze problemele legate de lichiditate pe termen scurt din unele economii, şi vor majora resursele de care dispune FMI,

considerate insuficiente, pe termen mediu, de oficial. Alte principii se referă la înţelegerea modului în care politicile economice au contribuit, până în acest moment, la spargerea „bulelor” care au provocat diverse probleme sau crize economcie, la supravegherea modului în care sunt aplicate noile reglementări din domeniul financiar, şi la elaborarea unei „arhitecturi” economice globale mai simple şi mai eficiente, a precizat Strauss-Kahn. Statele Unite vor găzdui, la mijlocul lunii noiembrie, la Washington, o reuniune a reprezentanţilor celor mai importante 20 de economii ale lumii, la care vor participa, pe lângă liderii Grupului celor Şapte state puternic industrializate, oficiali ai unor economii emergente a căror dezvoltare este considerată foarte improtantă pentru economia globală, precum China sau India.

La summitul din SUA vor participa, de asemenea, reprezentanţi ai unor organizaţii financiare şi economice de talie mondială, printre care FMI, Banca Mondială sau Forumul pentru Stabilitate Economică. În cadrul întrevederilor se vor discuta cauzele care au condus la actuala criză financiară, cea mai severă din ultimii 80 de ani, reglementări necesare pentru evitarea unei viitoare crize şi măsuri necesare pentru reducerea impactului crizei creditelor asupra economiei reale la nivel global.

Împrumuturi mai mari pentru economiile emergente FMI dezbate, în acelaşi timp, un plan prin care ar putea să acorde facilităţi de lichiditate economiilor emergente, împrumuturi ce ar putea fi de cinci ori mai mari decât cota ţării în cadrul Fondului, a declarat un oficial avizat, citat de Reuters.

Planul, care ar putea fi aprobat luna aceasta, ar putea permite anumitor economii în curs de dezvoltare să schimbe monedă locală cu dolari americani, pentru a tempera problemele de creditare pe termen scurt. „Propunerea este încă discutată. Nu a fost definitivat nimic încă, dar ponderea ar putea urca până la 500% din cota unei ţări”, a spus oficialul citat.

Acesta a adăugat că planul este susţinut de directorii din America Latină ai boardului FMI, care au făcut eforturi îndelungate pentru crearea unui nou instrument, adecvat necesităţilor ţărilor emergente.

Pentru multe dintre economiile emergente, problema este că pieţele au avut disfuncţii atât de grave, încât nu pot accesa capitalul de care au nevoie.

Dificultatea aceasta a fost mai accentuată pe pieţele finanţate cu dolari, deoarece băncile ţin banii şi refuză să îşi facă reciproc împrumuturi.

Analiştii spun că, în funcţie de cote, ţări precum Brazilia ar putea primi finanţări de 22,5 miliarde dolari de la FMI, Africa de Sud - 14 miliarde dolari, Polonia

- 10 miliarde dolari, iar Cehia - 6 miliarde dolari.

Fiecărui stat membru al FMI îi este atribuită o cotă, pe baza ponderii sale relative din economia lumii, prin care este determinat accesul ţării la finanţare din partea Fondului şi puterea de vot în cadrul instituţiei.

China şi statele din Golful Persic, un posibil ajutor China şi statele din zona Golfului Persic pot avea o contribuţie importantă la asigurarea fondurilor necesare FMI pentru combaterea efectelor crizei ecoomice, a apreciat premierul britanic Gordon Brown. „FMI a anunţat că are fonduri disponibile de 250 de miliarde de dolari şi instrumente noi destinate sprijinului unor state în faţa crizei, dar aceste lucruri s-ar putea să nu fie suficiente”, a declarat Brown, citat de Reuters. State cu „rezerve substanţiale”, precum China şi cele din zona Golfului, ar putea avea o contribuţie importantă la asigurarea fondurilor FMI, a afirmat oficialul britanic. Brown nu a exclus Marea Britanie de pe lista statelor care ar trebui să sprijine FMI, dar a subliniat că ţările cu cele mai mari rezerve ar putea avea o contribuţie esenţială.

Potrivit publicaţiei The Telegraph, FMI s-ar putea confrunta cu o lipsă de fonduri necesare salvării numărului mare de state membre în dificultate şi ar putea recurge la măsuri precum solicitarea unor depozite din partea statelor occidentale sau chiar tipărirea de bani. ■

SPECIAL Vreţi să scăpaţi de criza financiară?

Vizitaţi Coreea de Nord!

În timp ce întreaga lume este zguduită de suflul furtunii financiare, viaţa „plină de fericire” din „paradisul” nord coreean rămâne neatinsă. „Ştim că multe ţări se zbat în această criză financiară, dar noi... nu avem probleme”, spunea un ghid nord coreean unui grup de vizitatori din Coreea de Sud, stat a cărui economie a fost lovită de turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale.

Coreea de Nord este una dintre cele mai sărace economii, gestionată astfel încât să fie evitat orice impact al creşterii economice din statele est asiatice din jurul său. Turiştii plătesc pentru orice bunuri şi servicii în valută, la o rată de schimb fixă şi inflaţionistă, stabilită de stat.

Aflată constant sub ameninţarea foametei, populaţia Coreei de Nord (22 milioane de locuitori), are un venit anual pe cap de locuitor de 400 de dolari. Această valoare reprezintă doar două procente din acelaşi indicator al capitalistei Coreea de Sud. „Noi auzim că va mai dura ceva timp până când statele lumii vor ieşi din criză, dar... noi suntem bine pentru că avem un sistem diferit”, spunea acelaşi ghid, care printre atribuţii are şi blocarea oricărui contact dintre turişti şi nord coreeni.

Turiştilor le este interzis intrarea în Coreea de Nord cu telefoane mobile. Internet există, dar conectarea şi transmiterea unui simplu email poate dura foarte mult.

Unul dintre oaspeţii unui hotel din Phenian a solicitat recepţionerei dreptul de a folosi un computer pentru a transmite un email. „Completaţi acest formular, iar eu voi conecta foarte repede computerul. Nu durează mai mult de 30 de minute”, a spus recepţionera. Aceasta s-a blocat pur şi simplu când clientul a spus că doreşte să transmită un mesaj soţiei sale, în Coreea de Sud. Recesiunea globală vine într-un moment nepotrivit pentru liderii de la Phenian, care sperau să iasă din izolarea care a fost impusă ţării de ambiţiile lor nucleare. ■ Text: Dana Dobre 54

NOIEMBRIE 2008

Adio, petreceri Studiile de Crăciun!

lor ne arată că...

CONSUM Cheltuielile de consum din Statele Unite au înregistrat în septembrie cea mai accentuată scădere din iunie 2004 şi ar putea să se reducă în continuare. Consumul a scăzut în septembrie cu

0,3%

comparativ cu luna anterioară.

Sursa: NewsIn

VENITURI VS. INFLAŢIE Un studiu realizat de Eurofound relevă că România e pe locul trei într-un clasament al ţărilor UE la capitolul creşterea salariilor în raport cu inflaţia, cu o creştere medie de peste

12%

în 2007, faţă de anul 2006.

Sursa: Radio France Internationale

CREŞTERE ECONOMICĂ China va înregistra o creştere economică

9,4%,

de în 2008, faţă de 11,4% în 2007.

Sursa: Agerpress

Criza financiară pune presiune pe operaţiunile micilor afaceri, astfel că directorii au recurs la o metodă altădată de neconceput – anularea petrecerilor de Crăciun.

Aproape patru din cinci companii din Marea Britanie au anunţat că au anulat petrecerile de Crăciun, titra The Guardian, luna trecută. „Anularea petrecerilor de Crăciun este un lucru bun.

Nimeni nu pierde, toată lumea câştigă. Cu excepţia, bineînţeles, industriei ospitalităţii, care va pierde cea mai bună sursă de bani din perioada dinaintea sărbătorilor de Crăciun”, titra şi Daily Telegraph.

Pentru industria ospitalităţii, privind din perspectiva stabilităţii şi siguranţei locurilor de muncă în contextul actualei crize, anularea acestor evenimente nu este o veste foarte bună.

Potrivit presei britanice, aceste petreceri reprezintă o sursă de stres, începând chiar de la lista de invitaţi.

Multe companii exclud partenerii angajaţilor, fie pentru a cheltui mai puţin, fie din team1a că aceştia ar putea „disturba” petrecerea. „Politica noastră nu permite prezenţa civililor”, spunea şeful unei companii cu privire la decizia de „a petrece” doar cu angajaţii săi. Afirmaţia sună mai degrabă cu participarea la un război, ceea ce de altfel şi sunt aceste petreceri, în opinia unora. În marile companii, există iluzia că o noapte petrecută împreună de angajaţi, îi apropie. Dar rareori se întâmplă astfel.

Unii avocaţi din Marea Britanie susţin că petrecerile de Crăciun reprezintă o sursă de cazuri pentru următoarele şase luni. Motivul sunt jocurile pregătite pentru astfel de evenimente, întrebările foarte personale, cărora invitaţii trebuie să le răspundă şi care, de multe ori, se transformă în subiectul unor acţiuni de hărţuire.

Chiar şi distracţia poate cauza probleme. Unul dintre avocaţi spunea că la o astfel de petrecere a fost angajat un actor care trebuia să interpreteze rolul unui ospătar turmentat, care trebuia să încurce comenzile, să verse vin pe invitaţi şi să facă ochi dulci invitaţilor de ambele sexe. Actorul şi-a interpretat atât de bine rolul, încât unul dintre executivii din compania care organizase petrecerea a sărit la gâtul acestuia. A fost nevoie de intervenţia angajaţilor restaurantului, pentru a-l convinge pe director că actorul interpreta un rol, parte a programului de „entartainment” din seara cu pricina. În urma atacului, actorul şi-a pierdut vocea pentru o bună bucată de timp şi a dat în judecată compania respectivă. ■ Text: Dana Dobre

NUMAI PRIN COMPLETAREA ACESTUI TALON PUTEȚI BENEFICIA DE

ABONAMENT PE ANUL 2009 LA REVISTA

TALON ABONAMENT GRATUIT FINANCIAL DIRECTOR Nume companie: .....................................................................................................................................

Adresă companie: ....................................................................................................................................

Județ: .................................... Localitate: .................................................................................................

Nume: ............................... Prenume: ..................................................Funcție: .......................................

Telefon: ........................................... Fax: ........................................ Mobil: .............................................

E-mail/web: ..............................................................................................................................................

Domeniul de activitate: Industrie

Construcții

Comerț

Servicii

Alt domeniu .........................

Vă rugăm să trimiteți acest talon completat pe adresa redacției, fax sau e-mail.

București, 060056, Str. Constantin Noica nr. 136 A Sector 6 abonamente@bpgroup.ro Tel: 021 311.94.26; 031 228.10.46-48 Fax: 021 311.94.27

Business Publishing Group se obligă să păstreze confidențialitatea datelor personale ale abonaților.

Toate datele înscrise în taloanele de abonament vor deveni proprietatea Business Publishing Group, cu toate drepturile care decurg de aici.

Abonații sunt de acord ca datele personale să fie utilizate de către editură pentru acțiuni promoționale viitoare, fără alte obligații sau plăți.

Abonații au dreptul de a solicita, printr-o cerere scrisă adresată editurii, ștergerea sau actualizarea datelor, în conformitate cu prevederile legii 677/2001.

Foarte utile

Utile

Puțin utile

Deloc utile

Foarte bună

Secțiunile revistei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Actual Analiză Contabilitate Management Strategie IT Macroeconomie Cover story Piețe în mișcare Supliment „Decizii“ Raport financiar Trend

Foarte bună

Bună

Nu prea bună

Deloc bună

1 Calitatea informației 2 Lungimea articolelor 3 Sursele de informare utilizate 4 Maniera de redactare a articolelor 5 Raportul dintre ilustrații și text 6 Titlurile

Bună

Nu prea bună

Deloc bună

Financial Director unica revistă dedicată exclusiv directorilor financiari

Food & Bar revista tendințelor în restaurante și baruri

Pharma Business revista de management medical și farmaceutic

Piața revista bunurilor de larg consum