Revista AGRIMEDIA - Ianuarie 2010 by Agri Media Invest s.r.l.

România dup` S`rb`tori «Bun` ]ar`, rea tocmeal`, Mama ei de socoteal`!» Niciunde \n lume, s`rb`torile, evenimentele politice, dar [i cele cu rezonan]` personal` nu se consum` la intensitate [i cu patos ca \n spa]iul Carpato-Dun`reano-Pontic. Aceasta este concluzia obiectiv` a unei ilustre personalit`]i, care [tie ce spune. Agonia [i extazul ne caracterizeaz` ca na]iune de-a lungul istoriei [i a existen]ei p`mântene a fiec`ruia dintre noi. Dacii mergeau la moarte invocându-l pe Zalmoxis, bucurându-se [i chefuind. Tragediile \nregistrate de-a lungul istoriei de acest popor s-au contopit \n stoicism ori \n optimism, \ntr-o coloan` vertebral` flexibil` sau, potrivit unor opinii, deseori prea lesne \ncovoiat`. A[a se explic`, de fapt, c` numai la noi filosofia românului inund` de cuget`ri de genul: „Fereasc` Dumnezeu de mai rù!”, „Las´ ca merge [i a[a!”, „N-ar fi rù s` fie bine”, „Vom trì [i vom vedea!”. De aceea [i criza economic` recunoscut` pe plan mondial, abordat` \ns` \n stil românesc, ne-a condus pe marginea pr`pastiei. Dar ce face românul \n aceast` situa]ie? Mai \ntâi, România real` [i profund` [i-a votat liderii europeni [i na]ionali cu bun` credin]`, speran]` [i \ncredere. Turi[tii electorali sau cei care [i-au dat votul \n barter contra ulei, zah`r, m`lai sau alte alimente conteaz` pu]in \n ecua]ia celor peste 10 milioane de cet`]eni prezen]i la urne. |n acest sens, concluzia, a[a cum este de altfel \mbr`]i[at` [i de unii anali[ti politici de[tep]i, este clar`: „Avem ce am votat!”. C` trìm pe credit de consum, nu mai mir` [i nu \i \ngrijoreaz` pe mul]i din aceast` ]ar`. Supermarketurile s` prospere, c`ci românul [i-a mai descoperit câteva voca]ii, printre care aceea de a face „shopping”, sau de a petrece neap`rat „tradi]ional”, dac` s-ar putea nonstop! |n acest sens, nu trebuie s` uit`m niciodat` un exemplu dintr-un film celebru. Când pun]ile inferioare ale Titanicului pl`teau tributul de vie]i, pe puntea superioar` orchestrele cântau, iar viitoarele victime \nc` mai dansau frenetic! Finalul a fost deopotriv` tragic pentru to]i. Aten]ie \ns`! Avem un AN NOU, dar problemele noastre sunt vechi [i deseori insurmontabile f`r` autoconstrângeri, \ntrucât: - r atele scadente la banci pentru cump`r`turile \n leasing sunt tot mai greu de onorat - \ mprumuturile externe - sau mai exact datoria public` [i privat` extern`, de care nu ne iert` nimeni, va trebui cumva pl`tit`! Ceea ce ne d` frisoane este \ns` avalan[a deja anun]at` a scumpirilor \n cascad` la energia electric`, gaze, alte utilit`]i, care se r`sfrâng [i \n costul produselor alimentare, dar [i majorarea impozitelor [i taxelor de tot felul. Aceasta este o consecin]` a faptului c` anumite subven]ii acordate de c`tre UE sau de la bugetul de stat sunt sistate \ncepând din acest an! |n aceast` situa]ie, ie[irea „la liman” va fi condi]ionat` de capabilitatea noastr` de a atrage \n propor]ie cât mai mare fonduri europene; de revigorarea investi]iilor [i mai ales de sus]inerea agriculturii, c`ci pâinea de pe masa românului confer` stabilitate acestei ]`ri! Simona MUNTEANU Ianuarie 2010

SUMAR: 3

Editorial

S.C. AGRI MEDIA INVEST SRL Str. R\ul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucure[ti

|n dialog cu fermierii

Investi]iile \n turbine eoliene la \nceput de drum

Tel. 021 / 637.02.99 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@euro-ferma.ro

Scrisoarea deschis` a FNPAR-ului

ISSN 1844 – 3176

Priorit`]ile noului ministru Mihail Dumitru

Noua imagine Summit Agro

Ciolo[ avizat cu aplauze la Parlamentul European

erspectiva anului 2010 \n opinia unor reprezentan]i ai P sectorului zootehnic

Obiectivele ASAS referitoare la cercetarea româneasc`

Oferta hibrizilor de floarea-soarelui \n anul 2010

roduc]ia francez` de semin]e de porumb – performan]` P [i calitate

Calendarul principalelor lucr`ri agricole \n luna ianuarie

Victor V`t`manu victor@euro-ferma.ro

Fondurile europene – o [ans` \n plus pentru dezvoltare

Ionu] V\n`toru ionut@euro-ferma.ro 0724.35.36.98

Terenurile agricole – o investi]ie profitabil`

alorificarea superioar` a prodic]iei – garan]ia profitului \n V agricultur`

CORECTOR Gabriela Din]`

Noua serie MF 5400

MARKETING Gabriela St`nculescu gabriela@euro-ferma.ro 0752.24.25.29

Activitatea din ferma ecologic`

tatistici [i prognoze de pia]` pentru cereale, oleaginoase S [i uleiuri vegetale

Legisla]ie agricol`

Agricultura \n filatelie

|ntâmpinarea Domnului

Prim`var` \n luna ianuarie

Anul IV, Nr. 1 / 2010 (34) Ianuarie 2010 REDACTOR {EF Simona Munteanu simona@euro-ferma.ro 0752.24.25.35 REDACTORI Ana Must`]ea ana.mustatea@euro-ferma.ro 0752.24.25.32 Nicoleta Burtan nicoleta@euro-ferma.ro

ABONAMENTE {I DIFUZARE Oana Ilie 0752.24.25.31 oana@euro-ferma.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@euro-ferma.ro

Ianuarie 2010

www.euro-ferma.ro

Ianuarie 2010

 |n dialog cu fermierii Ce p`rere ave]i despre bugetul alo cat Min

Vasile Lungu, administrator SC Astra Trife[ti SRL, jude]ul Ia[i

{tefan Poienaru, director Agrofam Holding Fete[ti, jude]ul Ialomi]a „Consider c` bugetul alocat agriculturii este insuficient, iar acest lucru va duce agricultura românesc` la agonie. Fosta conducere a Ministerului Agriculturii trebuia, din timp, s` notifice la Bruxelles noile forme de sprijin. |n condi]iile actuale, când nu [tim ce subven]ii vor fi permise, sigur c` prognoza este pesimist`. Bugetul pentru 2010 este s`rac [i va afecta 40% din popula]ie, cea care tr`ie[te \n mediul rural, implicat` \n mod direct sau indirect \n sectorul agricol. Suplimentarea bugetului a fost refuzat` pentru c` nu sunt bani, \ns` trebuie s` se \n]eleag` c` sectorul agricol este unul prioritar. Printre principalele m`suri care trebuiesc luate sunt refacerea infrastructurii [i sus]inerea investi]iilor. Va trebui s` se g`seasc` o form` mai bun` pentru \ncurajarea investi]iilor, partea de cofinan]are s` fie garantat` de stat, iar la credite dobânda s` fie sc`zut`. Suntem singura ]ar` din UE cu dobânzi de 16-20%. De asemenea, este nevoie de un plan na]ional de dezvoltare a agriculturii pe termen lung, \n acord cu Politica Agricol` Comun`. Am participat la discu]ii cu ministrul Agriculturii, dl Mihail Dumitru, iar p`rerea care mi-a f`cut-o este una bun`, pentru c` este interesat s` radiografieze exact starea agriculturii, iar de acest lucru era nevoie.”

Ianuarie 2010

„Nu una bun`, deoarece trebuia suplimentat cu 2,1 mld. lei, a[a cum se propusese. |n aceste condi]ii, nu vor mai fi bani pentru programe [i investi]ii. Mai mult, formele de spijin care se d`deau pân` anul trecut nu le vom mai primi. Problema este c` atunci când s-a negociat Tratatul de Aderare la UE s-a stabilit un termen mult prea scurt de acordare a subven]iilor. Trei ani nu au fost suficien]i pentru a deveni competitivi pe pia]a comunitar`, deoarece agricultorii din alte state europene beneficieaz` de subven]ii mai substan]iale, fie pe suprafa]a exploatat`, fie pe produc]ia agricol`. Retragerea subven]iilor ne va afecta foarte mult. De exemplu, nu [tiu câ]i agricultori \[i vor mai permite s` irige culturile agricole la un cost de 500-600 lei/1.000 mc. Putem spune c` m`rim pre]urile la produsele agroalimentare pentru a acoperi cheltuielile de produc]ie, \ns` \ntrebarea este dac` consumatorul român va putea s` pl`teasc` mai mult pentru aceste produse. Actualmente, doar 30% din suprafa]a arabil` este lucrat` \n mod performant, iar aceast` suprafa]` a contribuit cu 7-8% la cre[terea PIB. Dac` sectorul agricol ar fi mai puternic sprijinit, atunci ponderea ar fi mult mai mare. O parte important` din buget ar trebui alocat` atât investi]iilor din agricultur`, cât [i moderniz`rii sistemelor de iriga]ii. Sunt de p`rere c` un ministru care nu-[i respect` anganjamentele [i nu duce la \ndeplinire toate promisiunile f`cute \n campanie nu ar trebui s` mai ocupe func]ia respectiv`. Avem nevoie de un plan na]ional strategic pentru dezvoltarea agriculturii pe termen lung, care s` fie respectat de toate guvernele care vin la putere.”

isterului Agriculturii, de 9 miliarde de lei?

Jihad El-Khalil, administrator Agro Chirnogi SA, jude]ul C`l`ra[i

„Bugetul este dezastruos [i nerealist. Din totalul bugetului alocat, suma destinat` efectiv pentru anul 2010 este de doar 228 de milioane de lei, adic` 0,21% din PIB. Restul banilor reprezint` obliga]iile r`mase restante pe 2009 [i cheltuielile de administra]ie. Niciodat` bugetul n-a fost atât de mic ca \n acest an. Este absolut strig`tor la cer. Cu durere \n suflet am v`zut cum se aplauda \n Parlament anularea amendamentelor. Acest lucru denot` de cât` maturitate dau dovad` politicienii no[tri. De hran` ai nevoie zilnic! Noi am sperat ca din 2010, indiferent de cine ar veni la guvernare, s` sprijine agricultura, \ns` sunt profund dezam`git, \ntrucât 70% din agricultura României este falimentar`. Peste tot \n lume se vorbe[te despre criza alimentar`, iar România nu \ntreprinde nimic.”

Mihai Anghel, director Cervina SA, jude]ul Dolj „Nu m` pot pronun]a asupra bugetului, sunt agricultor, nu finan]ist. |ns` pot face referire la lipsa formelor de sprijin care decurg din buget. Nu [tim ce vom face f`r` acele subven]ii, iar dac` nu se g`sesc altele noi va fi un dezastru. Se tot vorbe[te despre poten]ialul agricol al ]`rii noastre, c` putem hr`ni circa 80 de milioane de oameni, \ns` la momentul de fa]` nu putem asigura nici m`car necesarul intern. Producem doar 10% din acest necesar. Niciodat` nu am fost \n acest` situa]ie. Este nevoie urgent` de redresarea agriculturii române[ti. Trebuia s` se aloce un buget mai mare, pentru c` agricultura este principala ramur` a economiei.” Ianuarie 2010

Ana Must~}ea

Culi]` T`râ]`, administrator TCE 3 Brazi, jude]ul Neam]

„Dup` cum am \n]eles, \n buget nu vor mai fi incluse formele de sprijin pe care le primeam pân` anul trecut. Nu se vor mai da subven]ii pentru irigarea culturilor, pe produc]ia agricol` etc. Se vor retrage acele forme de sprijin pe care noi ne baz`m. Nu [tim cum vom rezista.”

|n cadrul unui eveniment intitulat Land Workshop, desf`[urat la Bucure[ti, s-a discutat despre noile oportunit`]i de investi]ii \n terenurile agricole, altele decât \ntrebuin]area clasic` legat` de agricultur`. Tipurile de investi]ii care se pot realiza pe aceste terenuri sunt fie \n domeniul energetic (energia eolian`, solar` [i biomas`), fie \n cel industrial (depozite, fabrici, parcuri logistice). Despre investi]iile \n parcurile eoliene [i problemele \ntâmpinate \n demararea acestora a vorbit dna Dana Duic`, director executiv al Asocia]iei Române pentru Energie Eolian` (AREE).

Investi]iile \n turbine eoliene, la \nceput de drum România s-a angajat ca pân` \n anul 2020 ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie \n consumul final de energie electric` s` fie de 38%. Pentru acest an, cota care trebuie atins` este de 33%. |n acest context, statul român trebuie s` sprijine investi]iile \n producerea de energie din surse regenerabile pentru ca ]intele propuse s` fie \ndeplinite. Ajutorul financiar acordat pân` acum nu a fost suficient \ncât s` determine un avânt al investi]iilor \n domeniul energetic. Drept dovad`, produc]ia de energie eolian` se ridic` la cote nesemnificative, de circa 14 MW. „Doar 14,17 MW proveni]i din energie eolian` intr` acum \n re]eaua na]ional`, iar majoritatea turbinelor nu sunt noi, sunt second-hand, [i de mic` capacitate”, a afirmat dna Dana Duic`, director executiv AREE. Pe site-ul Asocia]iei Române pentru Energie Eolian`, \n lista produc`torilor

Ianuarie 2010

de energie eolian` sunt \nscrise doar 14 firme, iar puterea generat` este de 0,09 MW, pân` la 2,65 MW. Cele mai multe turbine eoliene sunt amplasate \n regiunea Dobrogei - 7, deoarece se situeaz` printre cele mai favorabile zone pentru demararea investi]iilor de acest gen. |n ceea ce prive[te poten]ialul eolian al ]`rii noastre, lucrurile se schimb`, acesta este de 14.000 MW. Avem resurse, zone cu intensit`]i ale vântului care favorizeaz` producerea de energie eolian`, \ns` ajutorul financiar acordat de stat este foarte mic. Mai mult, Legea 220 privind promovarea producerii de energie din surse regenerabile de energie nu este aplicabil`. Cele mai favorabile regiuni pentru demararea investi]iei \n parcuri eoliene sunt Dobrogea, Banat [i Moldova. „Constan]a [i Tulcea sunt principalele jude]e favorabile pentru dezvoltarea de parcuri eoliene”, a mai precizat dna Duic`.

Dezvoltarea parcurilor eoliene, limitat` de accesul la re]ea Prinicpalele obstacole pentru demararea unor investi]ii \n acest sector sunt, \n principal, lipsa sprijinului financiar din partea statului [i sistemul birocratic. „Sunt necesare aproximativ 80-101 de avize [i autoriz`ri pentru dezvoltarea unei investi]ii. Ca timp, acest lucru \nseamn` aproximativ 2 ani. De asemenea, accesul la re]eaua na]ional` de energie este un factor care limiteaz` dezvoltarea parcurilor eoliene. Acum nu sunt probleme, deoarece se produce o cantitate mic`”, a afirmat dna Dana Duic`, director executiv AREE. |nainte de a \ncepe o investi]ie trebuie s` se ]in` seama de o serie de elemente, legate, \n principal, de amplasare. „Parcurile eoliene nu pot fi amplasate \n zone care fac parte dintr-un site protejat, gen Natura 2000, sau \n apropierea unor a[ez`ri strategice. De asemenea, trebuie s` se respecte anumite distan]e

reglementate”, a afirmat dna Duic`. perioada de depunere a proiectelor \ncepe Alte am`nunte de care un investitor din ianuarie [i se \ncheie \n luna aprilie”, trebuie s` ]in` cont sunt legate de a afirmat dl Georgescu. construc]ie. Pentru amplasarea unei Potrivit dl Georgescu, nivelul maxim de turbine eoliene este nevoie de o funda]ie cofinan]are pentru produc`torii mici nu de 400 mp, iar distan]a dintre turbine poate dep`[i 50 de milioane de euro cu s` fie de 500-700 m, \n func]ie de viteza TVA din valoarea total` a proiectului. vântului. „Din aceste fonduri |n general, pentru structurale este Proiectul CEZ producerea unui MW este cofinan]at` o gam` \n nia mâ Ro din Cel mai mare ` ien nevoie de o suprafa]` de larg` de proiecte, \ns` eol ie erg en de ea producer 3 ha pân` la 5 ha. Pentru solicitantul trebuie MW 0 60 te: cita Capa aceasta este nevoie ca s` depun` doar un Suprafa]`: 600 ha suprafe]ele s` fie compacte. singur proiect pentru Drumuri de acces: 137 km a fi eligibil. |n lista Funda]ie: 400 mc de Finan]area cheltuielilor eligibile Conectare la re]ea: 150 km cablu proiectelor de poate fi inclus [i bine: 80 tone energie regenerabil` Greutatea unei turbine: 100 m costul cu terenul tre tur |n cadrul evenimentului Land Distan]a din milioane de euro agricol. Nu sunt 0 90 : i]ie Invest Workshop, a luat cuvântul dl finan]ate proiectele Cristian Georgescu, director second-hand”, a mai \n Ministerul Economiei [i Comer]ului. precizat dl Georgescu. Acesta a vorbit despre sprijinul alocat Asocia]ia Român` pentru Energie Eolian` investi]iilor demarate \n produc]ia de (AREE) a fost înfiin]at` în anul 2008. energie din surse regenerabile. Scopul AREE este acela de a promova „Fondurile structurale [i cele de la bugetul energia eolian`, a intermedia rela]ia na]ional pentru perioada 2007-2013 se dintre sectorul privat [i autorit`]ile ridic` la suma de 263 de milioane de guvernamentale [i de reglementare, euro. Pentru acest an, avem alocat un precum [i de a reprezenta interesele buget de 100 de milioane de euro, iar produc`torilor români la nivel european.

Scrisoare deschis` - Viorel MATEI, pre[edinte Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România - FNPAR este contrariat` de propunerea f`cut` pentru ocuparea portofoliului de ministru al Agriculturii [i r`mâne consecvent` principiilor sale c` negocierile [i promisiunile trebuiesc respectate. Dup` 20 de ani de la schimbarea regimului comunist, un pericol major urm`re[te agricultura [i pe cei activi \n acest domeniu, [i anume politizarea ei. Agricultura este esen]ial` pentru asigurarea securit`]ii alimentare, pentru respectarea condi]iilor de mediu [i mai ales pentru a permite punerea pe masa consumatorului a unor produse curate [i la pre]uri rezonabile. Obiectivele politicii agricole comune sunt direct legate de: cre[terea eficien]ei agricole; nivel de trai echitabil pentru fermieri; stabilizarea pie]elor agricole; asigurarea aprovizion`rii; pre]uri rezonabile pentru consumatori. Principiile Politicii Agricole Comune sunt: o pia]` unic` a bunurilor - \n interiorul Uniunii Europene, produsele agricole circul` f`r` restric]ii; preferin]a comunitar`: este favorizat consumul produselor originare

din UE; solidaritate financiar` \ntre statele membre: m`surile comune sunt finan]ate dintr-un buget comun. Pentru a face fa]` provoc`rilor referitoare la inten]ia de diminuare a bugetului PAC dup` 2013, schimb`rile climatice, managementul apei, negocierile cu Organiza]ia Mondial` a Comer]ului, utilizarea energiei provenite din sursele alternative celei fosile, atunci trebuie s` ascult`m vocea agricultorilor [i s` le d`m ministrul de care au nevoie, omul care s` \n]eleag` cele expuse mai sus [i care s` se bat` pentru ele. Crede cineva c` un om din afara sistemului poate \n]elege [i reprezenta agricultorul român a[a cum „normele europene” o solicit`? Noi credem c` „turismul la Bruxelles”, la nivel de \nalt` reprezentare, se va \ncheia o dat` cu sfâr[itul acestui an. Promisiunile f`cute de deciden]ii politici de-a lungul vremii, inclusiv \n acest an, referitoare la faptul c`, \n sfâr[it, agricultorii vor avea un ministru din rândul lor nu sunt decât de[`rt`ciunea de[`rt`ciunilor de[arte, adic` vorbe goale. Cu un buget alocat Ministerului Agriculturii

de circa 4 ori mai mic decât este necesar, f`r` o strategie clar` cu privire la ac]iunile pe termen scurt [i mediu ale sectorului [i cu o lips` de \ncredere \n nominalizarea f`cut` pentru postul de ministru, nemul]umirile vor fi din ce \n ce mai mari \n rândul celor care \[i desf`[oar` activitatea sau locuiesc \n rural. Este un lucru extraordinar c` avem un post de comisar care se ocup` cu agricultura la nivel european, acesta este un post de for]`, \ns` pentru agricultura României acest fapt nu poate fi speculat la maximum dac` aceast` propunere nu este dublat` de o propunere de ministru, care s` fie compatibil cu persoana domnului Dacian Ciolo[. Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România, vocea cea mai reprezentativ` la nivel european, consider` ca agricultorii merit` mai mult decât o simpl` nominalizare politic` la postul de ministru al Agriculturii, [i anume, merit` un om din rândul lor, care s` \n]eleg` bine priorit`]ile, pârghiile [i mecanismele prin care se poate sprijini acest sector extrem de important al economiei na]ionale.

Ianuarie 2010

Noul ministru al Agriculturii, Mihail Dumitru, este absolvent al Facult`]ii de Economie Agrar`, promo]ia 1988. A lucrat în agricultur` ca economist la \ntreprinderea de stat pentru cre[terea porcilor din St`nce[ti, jude]ul Prahova, apoi a fost cercet`tor [tiin]ific la Institutul de Economie Agricol`.

Priorit`]ile noului ministru al Agriculturii |n perioada 1995-2006, a activat în Delega]ia Comisiei Europene \n România, iar din septembrie 2006 pân` decembrie 2009, ca negociator [i coordonator al Programului de Dezvoltare Rural`. Invitat la emisiunea Antena Satelor din data de 2 ianuarie a.c., Mihail Dumitru a vorbit despre problemele, solu]iile [i direc]iile de dezvoltare ale agriculturii române[ti din 2010 [i anii ce vor urma.

Asigurarea necesarului de consum din produc]ia intern` „Primul obiectiv din programul de guvernare al Guvernului \nvestit este s` asigur`m din produc]ia proprie necesarul de consum, iar acesta este unul dintre obiectivele mele [i toate m`surile pe care le voi lua vor concura c`tre îndeplinirea acestui obiectiv. Nu mi se pare normal [i corect ca o ]ar` ca România, care are un asemenea poten]ial agricol, s` nu-[i poat` produce carnea de porc [i carnea de 10 Ianuarie 2010

pas`re, s` nu ne putem produce legumele necesare. Activit`]ile, programele [i politicile pe care eu vreau s` le dezvolt vizeaz`, în primul rând, dezvoltarea acestor sectoare. A[ vrea s` schimb`m pu]in optica, a[ încerca un proces, dac` vre]i, de educare [i de schimbare de mentalitate. Eu cred c` este mult mai important s` ajut`m aceste sectoare deficitare, unde noi import`m foarte mult, s` se dezvolte, s` facem investi]ii masive aici, iar ace[ti agricultori s` ajung` s` produc` competitiv carne, legume, fructe [i \n nici un caz s` d`m ni[te subven]ii care doar s` men]in` în via]` un sector economic. Scopul meu este s`-l dezvolt`m [i s`-l moderniz`m, iar fermierii din acest domeniu s` reu[easc` s` func]ioneze pe o pia]` concuren]ial` prin for]e proprii, iar noi doar s`-i ajut`m cu acele mecanisme prin care ei s` devin` puternici [i s` se dezvolte.”

Absorb]ia [i utilizarea eficient` a fondurilor europene „A doua prioritate este legat` de absorb]ia [i de utilizarea eficient` a fondurilor europene. A[ vrea s` reamintesc c` ministerul pe care îl conduc este gestionarul a trei dintre cele [ase fonduri europene de care beneficiaz` România ca stat membru, iar ca volum al acestor fonduri, MADR gestioneaz` aproximativ 40% din toate fondurile europene care vin în România. An de an, fermierii s-au confruntat cu anumite deficien]e de sistem, care trebuiesc corectate, astfel încât noi s` garant`m fermierilor c` vor primi la timp banii. Am început deja s` lucrez cu colegii din minister [i din agen]iile de pl`]i, astfel încât aceste mici deficien]e tehnice... mici sau mari, depinde, s` fie corectate o dat` pentru totdeauna [i s` nu mai avem, an de an, aceea[i problem` cu întârzierea la plat`. Vreau ca aceste pl`]i s` se fac` dup` calendarul stabilit în regulamentele

europene [i oamenii s` aib` certitudinea c` în acel interval stabilit în regulamentul european ei î[i primesc banii. Pe de alt` parte, fondurile pentru dezvoltare, provenite din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rural`, vor fi un sprijin puternic pentru modernizarea [i dezvoltarea satului [i a agriculturii române[ti. Multe lucruri se pot face cu 8,1 miliarde de euro - fonduri europene, la care Guvernul mai adaug` un efort de cofinan]are de circa 3 miliarde de euro, plus cofinan]area privat` a beneficiarilor, [i totul se ridic` la circa 13 miliarde de euro. Vreau ca ace[ti bani s` fie folosi]i eficient [i în urma lor s` se vad` o modificare în bine, s` se îmbun`t`]easc` via]a oamenilor de la sat, oamenilor s` le plac` s` tr`iasc` [i s` munceasc` la sat. Cea mai mare parte a acestor sume merge, în primul rând, c`tre modernizarea [i dezvoltarea investi]iilor în sectorul agricol [i al industriei alimentare - acolo investim masiv, sunt fonduri de circa 1,7-1,9 miliarde de euro pe care le investim în agricultur`. A doua mare direc]ie de utilizare a acestor fonduri este cea legat` de modernizarea satului, de infrastructura rural`: drumuri, ap`, canalizare, servicii locale, comunitare: servicii sociale [i de s`n`tate; renovarea satelor, dezvoltarea turismului rural, dezvoltarea microîntreprinderilor, dezvoltarea de activit`]i economice alternative în mediul rural, astfel încât oamenii s` nu mai fie dependen]i numai de câ[tigurile din agricultur`, ci s` se creeze locuri de munc` neagricole în sat, astfel încât oamenii s` poat` s` r`mân` în sat, s` munceasc` în sat [i s` ob]in` venituri care s` le permit` un trai decent.”

Finan]area sectorului agricol „A treia prioritate este o mare necesitate a sectorului agricol din ultimii 20 de ani,

aceea de a se asigura capitalul, finan]area sectorului agricol. Sectorul financiarbancar nu este foarte încrez`tor [i foarte favorabil finan]`rii activit`]ii în agricultur` din cauza unor motive [i obiective [i subiective - riscul este mai mare în acest sector, exist` ni[te probleme legate de garantarea creditului, viteza mic` de rota]ie a banilor, rata profitabilit`]ii este mai sc`zut`. Aici va trebui s` încep din nou un dialog foarte constructiv cu sistemul bancar, s`-l determin`m s` creeze ni[te instrumente specifice pentru a finan]a acest sector, [i nu numai, s` finan]eze, de asemenea, IMM-urile din mediul rural, întreprinderile care vor s` dezvolte aceste activit`]i alternative. Avem nevoie de aceast` interven]ie a sectorului financiar-bancar în primul rând pentru a asigura o permanen]` a capitalului de lucru al fermierilor [i al întreprinz`torilor, iar al doilea rând, pentru a asigura cofinan]area acestor proiecte masive de investi]ii din fonduri europene. Pot s` v` spun c` am început deja s` facem ceva. În ultima [edin]` de Guvern de s`pt`mâna aceasta am stabilit noile condi]ii de garantare a creditelor de lucru, condi]ii care sunt mult mai favorabile, în sensul c` noi putem garanta din resurse bugetare, prin fondul de garantare, pân` la 80% din valoarea creditului. Pe partea de investi]ii deja avem în preg`tire [i vom lansa licita]ia pentru a selecta fondurile care vor gestiona ace[ti bani pentru dou` noi scheme de garantare în domeniul investi]iilor: una care se adreseaz` fermierilor [i industriei alimentare [i alta care se adreseaz` IMM-urilor care func]ioneaz` în economia rural`. {i aici suntem avansa]i; unul, cel pe capital de lucru, este deja opera]ional, iar cel`lalt sper`m ca în luna aprilie cel mai târziu s`-l avem pe deplin opera]ional. Doresc s` men]ionez c` a doua facilitate de

garantare este cu cofinan]are european` [i na]ional`.”

Descentralizarea [i modernizarea aparatului agricol „A patra prioritate este legat` de descentralizarea [i de modernizarea aparatului agricol al României. Este un proiect la care au lucrat [i colegii dinaintea mea din minister, este vorba de a apropia serviciile agricole de fermieri, de omul care lucreaz` p`mântul, [i vizeaz` dezvoltarea unor camere agricole la nivel local, iar acest serviciu trebuie s` fie cât mai aproape de fermier [i s`-l ajute în toate demersurile, de ob]inere de ajutoare financiare, dar [i \n preg`tirea de proiecte [i acordarea de sfaturi tehnice de specialitate pentru a în]elege cerin]ele comunitare în domeniul agricol. Exist` [i o ini]iativ` parlamentar`, a existat [i o ini]iativ` a ministerului ca s` reîncepem dialogul cu asocia]iile fermierilor. Pe data de 7 [i 8 ianuarie am invitat la discu]ii, la minister, asocia]iile profesionale ale fermierilor, astfel încât s` începem, pentru fiecare sector în parte, s` identific`m nevoile [i s` mergem mai departe cu aceste ini]iative.”

Noi forme de subven]ii „Doresc s` g`sesc o formul` de înlocuire a unor subven]ii care au încetat s` mai existe la începutul anului 2010, din cauza faptului c` aceste subven]ii au avut un regim tranzitoriu. Nefiind conforme cu normele europene privind concuren]a [i ajutorul de stat pentru agricultur`, \n momentul în care am negociat aderarea la UE am ob]inut o perioad` de gra]ie de 5 ani pân` la eliminarea lor. Este vorba, în special, de trei sectoare: porc, pas`re [i legume, fiecare dintre ele foarte importante. Uzând de cuno[tiin]ele

Ianuarie 2010 11

mele în domeniu [i cu rela]iile [i contactele pe care le am la Bruxelles, voi încerca s` g`sesc ni[te forme de sprijin pentru aceste sectoare. De asemenea, nu cred c` ne putem a[tepta la o cre[tere a pre]urilor produselor alimentare din urm`torul motiv: argumentul foarte folosit este c` vor disp`rea subven]iile. A[ vrea s` fiu foarte clar, vor disp`rea ni[te subven]ii, pe care încerc`m s` le înlocuim cu altceva. Nu trebuie s` uit`m faptul c` fermierii primesc cea mai mare parte a subven]iilor în sistem european, iar acestea cresc an de an pân` la nivelul anului 2015, când vom atinge nivelul mediu din UE. Pe de o parte, noi avem o cre[tere a subven]iilor acordate fermierilor, a subven]iilor generale de care beneficiaz` to]i fermierii, argumentul c` dispare un mic procentaj în ni[te subven]ii pe

sectoare, pe care noi le d`m, nu cred c` este sufiecient de solid pentru a justifica o ipotez` a cre[terii pre]urilor. Probabil c` va fi undeva o influen]` legat` de cre[terea pre]ului la energie, dar aceast` influen]` poate fi foarte mic`. Dar nu trebuie s` uita]i faptul c` produsele la care se vehiculeaz` o cre[tere mare de pre]uri provin, \n special, din importuri sau din comer] intracomunitar. Or, a folosi argumente interne pentru a justifica o asemenea cre[tere nu mi se pare un argument foarte bine fundamentat. Eu cred c` nu vom avea cre[teri substan]iale de pre]uri.”

Ana Must~}ea

Constituirea de grupuri de produc`tori „O alt` prioritate este determinarea fermierilor de a se organiza \n grupuri de produc`tori pentru a putea avea un cuvânt de spus \n rela]ia cu supermarketurile. S-a f`cut un prim pas cu acest cod al bunelor practici agricole. Va trebui acum s` îl punem în aplicare [i s`-l facem s` func]ioneze. Avem resurse importante de dezvoltare rural` în planul na]ional [i sper s` ob]inem [i alte resurse prin bugetul de stat, astfel încât s` acceler`m acest proces de 12 Ianuarie 2010

organizare [i s`-i dot`m pe produc`tori [i cu o infrastructur` de depozitare [i stocare a produc]iei, astfel încât s` nu mai fie vulnerabili în fa]a celor puternici din lan]ul agroalimentar. Puterea lor de negociere cu marile grupuri de retail trebuie s` creasc` [i posibilitatea de a-[i p`stra produsele o perioad` de timp, astfel \ncât s` ob]in` pre]uri mai bune.”

Suplimentarea resurselor „Comparativ cu anii anteriori, nu arat` foarte r`u. Suntem cam la acela[i nivel cu anul trecut. Bineîn]eles c` suntem într-o perioad` de criz`, într-o perioad` în care resursele bugetare sunt reduse, iar preten]ii foarte mari nu putem avea, pentru c` nu putem genera resurse la buget. A[tept ca la dezbaterea legii bugetului în Parlament s` existe ni[te interven]ii, astfel încât s` putem ob]ine o suplimentare a resurselor pentru Ministerul Agriculturii. Contez pe sprijin parlamentar, contez, de asemenea, pe suportul [i pe argumentele pe care noi le vom formula pentru a ob]ine aceast` suplimentare dac` este posibil`. Ceea ce este foarte important este c` resursele pe care le avem pân` acum propuse în proiectul de buget ne asigur` nou` posibilitatea s` pl`tim obliga]ii, angajamentele pe care le avem, ne asigur` partea de cofinan]are european`. St`m îns` prost \n ceea ce prive[te introducerea de noi ajutoare \ntr-o formul` convenabil` la nivel european. Iar pentru a m` putea duce la Bruxelles [i a negocia aceste noi forme de sprijin, voi avea nevoie de resurse în bugetul Ministerului Agriculturii.”

Sistemul de îmbun`t`]iri funciare [i de iriga]ii „În leg`tur` cu sistemul de îmbun`t`]iri funciare [i de iriga]ii din România, cred c` aici trebuie s` acord o aten]ie deosebit`, mai ales în contextul discu]iilor pe tema schimb`rilor climatice [i a înc`lzirii globale. |n fiecare an ne confrunt`m din ce în ce mai mult cu acest fenomen, fenomen care se manifest` fie prin schimb`ri climatice bru[te, inunda]ii, perioade de secet`, alternan]` de exces [i deficit de ap`. Va trebui s` punem la punct toat` infrastructura de îmbunt`]iri financiare [i de iriga]ii, dar va trebui s` o punem la punct pe principiul eficien]ei. Voi acorda o aten]ie deosebit` dezvolt`rii unei strategii coerente pentru acest sector, astfel încât,

pe de-o parte, aceast` infrastructur` s` ne foloseasc` nou` ca un instrument, ca o arm` în lupta împotriva schimb`rilor climatice, iar pe de alt` parte, s` func]ioneze pe principii de eficien]`. Noi am investit în aceast` structur` pân` acum [i nu vedem rezultate încurajatoare. Va trebui s` colaborez foarte strâns cu oamenii din cercetare, va trebui s`-i invit la o discu]ie [i s` vedem ce putem face pentru sectorul agricol, mai ales în aceast` situa]ie a schimb`rilor climatice. Trebuie s` încuraj`m cercetarea s` ne dezvolte noi soiuri de plante, mai rezistente la secet`.”

Modernizarea administra]iei agricole „Un alt obiectiv imediat [i pe termen mediu este s` moderniz`m întreaga administra]ie agricol`, de la vârful ministerului [i pân` la comun`. Aici sunt mai multe etape. Pe de-o parte, tendin]a Guvernului este de a descentraliza. Va trebui s` apropiem aceste servicii de fermieri de beneficiarul final. Pe de alt` parte, noi va trebui s` d`m o putere de decizie acestor structuri locale, o putere de decizie mai mare, în condi]iile în care noi, ca minister, ne p`str`m rolul nostru de politici [i de control al îndeplinirii acestor politici. De aceea, va fi un proces de modernizare [i de reformare administrativ` profund, la care am nevoie de colaborarea oamenilor care lucreaz` în sistem, c`rora nu trebuie s` le fie team` de aceste modific`ri.”

Strategia pe plan european „Voi avea o agend` foarte \ncarcat` pe partea european`. |n perioada 20102013, vom hot`rî ce se va întâmpla în perioada 2014-2020, câ]i bani va primi sectorul agricol european [i \n ce direc]ii se vor duce ace[ti bani. Toat` lumea [tie c` în viitoarea comisie european`, al c`rei mandat va începe la 1 februarie, portofoliul agriculturii este de]inut de un cona]ional, un fost coleg [i prieten de-al meu, domnul Dacian Ciolo[, cu care, f`r` îndoial`, va trebui s` dezvolt o rela]ie foarte apropiat`, iar România, ca ]ar` din estul Europei, care are nevoi specifice de dezvoltare a sectorului agricol [i a economiei rurale, s` formeze un front comun cu celelalte state membre din regiune, astfel \ncât s` reu[im s` p`str`m o finan]are adecvat` a acestui sector pân` vom ajunge la nivelul ]`rilor din vestul Europei.”

Ianuarie 2010 13

Noua imagine SUMMIT AGRO contextul evolu]iei pie]ei, ne-am gândit s` ne reinvent`m. Pentru aceasta, Summit Agro, prin proiectele sale, \[i propune s`-[i \ndrepte mai mult aten]ia c`tre utilizatorul final al produselor sale: FERMIERUL. |n anul 2010, Summit Agro demara o serie de proiecte care s` confirme promisiunea ca va fi mai aproape de fermier. Summit Agro este prezent` \n România din anii ’70, prin firma-mam` Sumitomo Corporation. |n 1997, a fost \nfiin]at` compania Summit Agro România SRL. Summit Agro a \nceput prin a reprezenta \n România produc`torii japonezi de pesticide. Având \n vedere renumele de care a beneficiat pe plan intern [i interna]ional, portofoliul de produc`tori renumi]i prin calitatea produselor sale a crescut \n mod constant: Pesticide - Nippon Soda, Nihon Nohyaku, Nissan Chemical, Cheminova, FMC; Fertilizan]i foliari - Yara Phosin; Adjuvan]i - Interagro; Semin]e - Rustica. Datorit` acestei cre[teri, a maturit`]ii atinse pe pia]a româneasc`, dar, [i mai mult, pentru c` dorim adaptarea strategiei de afaceri la

De ce am ales aceast` sigl`? Emblema Cercul folosit în designul siglei exprim` excelen]`, stabilitate [i împlinire. Comunic` putere. Cercul este totodat` simbolul eternei \ntoarceri, al ciclicit`]ii care se reg`se[te \n natur` sub forma anotimpurilor, zilelor, fazelor lunii etc., reg`sindu-se chiar [i la nivel celular. Cercul central alb înconjurat de cercul exterior simbolizeaz` resursele încredin]ate nou`, cre[terea acestora fiind asigurat`, simbolic vorbind, de cercul protector albastru din jurul acestuia. Cercul mai mic simbolizeaz` noile valori organiza]ionale, valoare [i cre[tere generate de experien]a Sumi Agro; este

simbolul progresului, al dezvolt`rii [i al avantajelor pe care noi le putem oferi [i, în acela[i timp, în mod expres, exprim` faptul c` Sumi Agro este un partener dedicat, ce î[i consiliaz` cu succes clien]ii în atingerea obiectivelor [i a ]elurilor. Culoarea - Culoarea preferat` a celor mai mul]i oameni, albastrul este considerat a inspira \ncredere, devotament [i responsabiliate. Culoarea albastr` ne permite s` ne deschidem cu entuziasm fa]` de tot ceea ce este elevat [i minunat \n jurul nostru. Totodat`, ea ne ajut` s` tr`im \ntr-o deplin` armonie \n anturajul nostru. Generic, sigla Sumi Agro este simbolul încrederii, al echilibrului, precum [i al grijii fa]` de parteneri. Bine a]i venit \n cercul nostru!

Ciolo[ avizat cu aplauze la Parlamentul European

Dacian Ciolo[: „Principala prioritate va fi definirea perspectivelor PAC dup` 2013” La audierea din Parlamentul European pentru postul de comisar European pentru Agricultur`, Dacian Ciolo[ a sus]inut, \n expunerea sa, necesitatea continu`rii sistemului de pl`]i directe, g`sirea unor noi mecanisme de regularizare a pie]ei, precum [i dezvoltarea mediului rural. “Agricultorii europeni vor stabilitate [i predictibilitate, consumatorii vor alimente sigure [i s`natoase, iar contribuabilii vor

14 Ianuarie 2010

asigur`ri c` banii sunt cheltui]i \n mod eficient [i transparent. De aceea, Politica Agricol` Comun` trebuie s` beneficieze de un buget pe m`sur`, care s` corespund` obiectivelor [i ambi]iilor noastre. Viitoarea PAC trebuie s` r`mân` o politic` european`, robust` [i echilibrat` bazat` pe trei componente: pl`]ile directe cred c` [i-au dovedit viabilitatea [i au un rol \n men]inerea stabilit`]ii veniturilor agricultorilor. Va trebui s` vedem modul [i criteriile de distribuire a lor [i s` le punem pe baze realiste. Avem nevoie de o mai bun` echitate \ntre agricultori, \ntre diferitele regiuni, \ntre diferitele state membere. Mecanismele de regularizare a pie]ei trebuie s` contribuie la atingerea obiectivelor PAC [i s` corecteze deficien]ele pie]ei, r`spunzand rapid [i flexibil la fluctua]iile mari de pre]uri care afecteaz` atât viitorul agricultorilor, cât [i costul pl`tit de consumatori - volatilitatea pre]urilor. Pia]a trebuie s` continue un rol regularizator dar nu cred c` ne permitem crize care s` afecteze iremediabil sectoare \ntregi din UE sau s` duc` la sc`derea veniturilor agricultorilor. Nu cred c` reluarea vechilor

mecanisme de regularizare a pie]ei este o solu]ie de viitor. Volatilitatea pre]urilor din sectorul agroalimentar din ultimii ani arat` c` trebuie s` venim cu solu]ii noi [i adaptate. Politica de dezvoltare rural` va trebui s` contribuie la restructurarea [i modernizarea exploata]iilor agricole, parte integrant` a economiei rurale. Trebuie s` sprijine agricultura s` se adapteze la schimb`rile climatice, la reducerea emisiilor de carbon. PAC va trebui s` pun` mai bine \n valoare diversitatea agriculturilor europene, s` promoveze parteneriatul public-privat [I trebuie s` facem asta \n strâns` cooperare cu politica de coeziune. Diversitatea agriculturii [i a spa]iului european, \mpreun`, va contribui la modelul european [i social. Orientarea sectorului agroalimentar spre calitate [i diversitate este atuul nostru pe pia]a interna]ional`. |nsemnele de calitate [i specificitate stau la baza acestui model european ce vor trebui promovate mai bine pe pia]a interna]ional`. Când vorbim despre PAC vorbim nu numai de hrana noastr`, de ceea ce punem pe mas`, ci [i de câteva milioane de locuri de munc`.” (A.M.)

Ianuarie 2010 15

Perspectiva anului 2010, \n opinia unor reprezentan]i din sectorul zootehnic Grigore Horoi, pre[edinte Agricola Interna]ional Bac`u „Anul 2010 va fi unul dificil pentru operatorii din sectorul avicol, principalul motiv fiind retragerea subven]iilor. Pentru \ncurajarea produc]iei de ou` de consum primeam suma de 0,05 lei/ou, iar la cea de carne sprijinul era de 1,6 lei pe cap de pui. Retragerea acestor subven]ii ne afecteaz` foarte mult. Nu \ntrev`d alt` posibilitate de a rezista decât prin cre[terea pre]urilor de valorificare. Procentual, vor putea fi cre[teri de pân` la 25%. De asemenea, vom fi nevoi]i s` sc`dem salariile, care reprezint` circa 10-20% din totalul cheltuielilor. |n unitate, avem \n jur de 2.700 de salaria]i. Am f`cut o serie de demersuri la Ministerul Agriculturii pentru prelungirea subven]iilor acordate acestui sector. Mai mult, am propus o nou` form` de sprijin, agreat` de Comisia European`, acordat` pe activitatea de bun`stare a animalelor. Cei care fac investi]ii pentru \mbun`t`]irea 16 Ianuarie 2010

condi]iilor de via]` a animalelor vor trebui recompensa]i. Acest sprijin a fost notificat la Bruxelles [i a[tept`m un r`spuns. Pia]a din acest sector este una dispersat`, sunt produc`tori mul]i [i m`run]i, iar din acest motiv cred c`, \ncepând cu acest an, vom asista la o concentrare a acestora. Unii vor fi prelua]i de alte companii mai mari, iar al]ii vor fi elimina]i de pe pia]`. |n privin]a planurilor noastre, preconiz`m o cre[tere de 10% la toate tipurile de produse.”

Gheorghe Caruz, pre[edinte Patronatul Cresc`torilor de Porci „Retragerea subven]iei de 120 lei/cap de animal afecteaz` mul]i cresc`tori de suine. Din aceast` cauz`, anul 2010 va fi unul anevoios, \n care ne vom confrunta cu multe probleme. F`r` sprijin, nu [tim cum ne vom desf`[ura activitatea, c`ci [i a[a cheltuielile de produc]ie sunt mai mari decât pre]ul de valorificare. Ministerul Agriculturii trebuie s` g`seasc`

o form` de sprijin pentru c` \n alte ]`ri europene exist` subven]ii care se acord` cresc`torilor de animale. A fost notificat la Bruxelles un ajutor de stat, \ns` r`spunsul \l vom afla peste dou` luni. Sectorul suin are nevoie de sprijin deoarece produc]ia actual` este de doar 5,5 milioane de porci, dintre care 1,5 milioane sunt crescu]i \n unit`]i specializate, iar necesarul de consum se ridic` la 11 milioane de capete. Sunt necesare investi]ii \n spa]ii de epurare, moderniz`ri grajduri, \ns` f`r` sprijin nu [tim cum o s` le facem. Pe pia]`, deocamdat`, nu vor fi cre[teri de pre] la carnea de porc.”

Nechifor Ionic`, pre[edinte Asocia]ia Cresc`torilor de Ovine [i Caprine „Moldoovis” Boto[ani „|n 2010, ca [i \n cel`lalt an, ne vom confrunta cu o serie de probleme. Una dintre acestea este crotalierea. |ncepe campania de f`t`ri [i nu avem crotalii. Modul \n care se face crotalierea este gre[it, deoarece sunt persoane care nu au animale, dar totu[i primesc subven]ia. Sunt asocia]ii \nscrise doar pe hârtie care dau viz`. Când am monitorizat

Victor Chivu, administrator SC Zootehnica Con]e[ti, jude]ul Teleorman

situa]ia [i am f`cut un calcul reie[ea un num`r de 4.800.000 de oi. Or, acum sunt 6.300.000 de capete. Nu [tim cât de real este acest num`r. Va trebui s` se fac` un recens`mânt al animalelor, astfel \ncât s` [tim exact care este efectivul de animale din exploata]iile agricole. A doua problem` este restan]a la subven]ia pe 2009, de[i avem promisiunea c` o vom primi pân` la 15 februarie a.c. O alt` problem` este aceea c` trebuie s` ne \nregistr`m ca persoane fizice autorizate. Dac` este adev`rat` [tirea conform c`reia FGCR va garanta cu 80% proiectele FEADR, atunci consider c` acum este un moment prielnic pentru a demara investi]ii \n modernizarea fermelor. |n privin]a pre]urilor la produsele lactate de oaie [i capr`, ele au sc`zut. Contrar celor auzite c` pre]urile vor cre[te, eu cred c`, \n cel mai bun caz, vor stagna, deoarece puterea de cump`rare a consumatorului a sc`zut.

„F`r` subven]ii, va fi un an greu. Decalajul dintre noi [i fermierii din vechile state membre este unul foarte mare, pe care noi nu-l putem recupera f`r` sprijin din partea statului. Noi am beneficiat doar de trei ani de subven]ii, \ns` nici acestea nu au fost la nivelul celor din UE. De exemplu, subven]ia pe suprafa]` pe care o primim este de 107 euro/ha, iar \n alte ]`ri variaz` \ntre 280 [i 350 euro/ha, poate chiar mai mult. Perioada de tranzi]ie pentru fermele de lapte [i fabricile de procesare expir` la 31 decembrie 2009, \ns`, din fericire, ea a fost extins` cu doi ani. Pentru a produce lapte conform normelor UE trebuie s` facem investi]ii. Eu sunt unul dintre cei care am f`cut mari investi]ii. Am o sal` de muls cu o capacitate de 2x14 vaci, cu tancuri de r`cire a laptelui [i tot afirm c` este greu s` ne desf`[ur`m activitatea \n lipsa subven]iilor. Am un proiect FEADR, \n valoare de 2 milioane de euro, din care 500 de mii de euro reprezint` achizi]ia de utilaje agricole, iar restul const` \n construc]ia unei maternit`]i [i a unui grajd cu o capacitate de 520 de animale. Din cauza birocra]iei, de dou` ori am fost nevoit s` retrag acest proiect. Acum a[tept ca

\n sesiunea din martie de depunere a proiectelor s` nu mai fie nevoie de nici o hârtie \n plus. De asemenea, am apelat [i la programul Fermierul pentru a achizi]iona 175 de animale. |n demararea acestui proiect, banca comercial` cu care am lucrat a fost reticent`, cerând foarte multe garan]ii. |n momentul de fa]`, num`rul total de animale din ferm` este de 1.500 de capete. Nu [tim cum va fi anul 2010, dac` ne vom confrunta cu probleme \n produc]ia vegetal`. |n zona noastr`, ne-am confruntat doi ani la rând cu veri secetoase. Sper ca noul ministru al Agriculturii, care are un CV impresionant [i este preg`tit \n domeniu, s` g`seasc` solu]iile necesare pentru dezoltarea agriculturii române[ti.”

Ianuarie 2010 17

Ana MUST~}EA

Pe pia]a european` exist` deficit de carne de oaie. A[adar, vom vorbi cu cresc`torii din federa]ie pentru a se \ndrepta spre rasele de carne. Avem solicit`ri din Italia [i Fran]a, iar pre]ul de valorificare este de 2,5 euro/kg.”

Ana Must~}ea

Obiectivul ASAS: cercetarea româneasc` trebuie s` devin` o for]` generatoare de nou [i progres

Noua conducere a Academiei de {tiin]e Agricole [i Silvice „Gheorghe IonescuSise[ti”, aleas` la sfâr[itul anului trecut, la data de 10 decembrie, [i-a propus ca obiectiv principal revigorarea domeniului de cercetare din România. Un obiectiv destul de greu de îndeplinit, recunoscut chiar de proasp`tul pre[edinte ales al Academiei, prof. dr. Gheorghe Sin.

18 Ianuarie 2010

În locul academicianului Cristian Hera, conducerea Academiei a fost preluat` de prof. dr. Gheorghe Sin, care a apreciat c` ocup` aceast` func]ie într-o perioad` deloc prielnic` activit`]ii de cercetare, generat`, în principal, de situa]ia economico-social` dificil` a ]`rii, de fondurile insuficiente alocate acestui domeniu, precum [i de via]a politic` destul de agitat` din ultima vreme. În ciuda acestor dificult`]i, dl Sin a afirmat c` va urm`ri în mod deosebit consolidarea unit`]ilor de cercetare [i va ac]iona intens pentru ca domeniul cercet`rii s` redevin` ceea ce a fost sau s` devin` ceea ce trebuie s` fie, [i anume for]` generatoare de nou [i progres. Pe lista priorit`]ilor noii conduceri se afl` finalizarea Legii 45/2009 privind organizarea [i func]ionarea Academiei de {tiin]e Agricole [i Silvice „Gheorghe Ionescu-Sise[ti” [i a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii [i industriei alimentare, cu modific`rile propuse, care fac referire la înl`turarea unor ambiguit`]i în interpretarea anumitor articole. De asemenea, un alt obiectiv asumat este protejarea patrimoniului funciar, precum [i legitimarea propunerilor privind anularea datoriilor istorice ale anumitor unit`]i

de cercetare în acord cu reglement`rile Uniunii Europene. „Au fost multe discu]ii în acest sens în cadrul Comisiei de Agricultur` [i de |nv`]`mânt, îns` orice propunere trebuie s` fie în acord cu reglement`rile UE”, a precizat dl Sin. Potrivit noului pre[edinte al Academiei, o alt` preocupare este aceea de promovare a hot`rârilor de Guvern care vor contribui la înl`turarea dificult`]ilor în func]ionarea unit`]ilor de cercetare. În acest sens, noua conducere [i-a propus s` colaboreze mai intens cu Ministerul Agriculturii [i cu institu]iile aflate în subordinea acestuia. În vederea asigur`rii unei stabilit`]i [i a unei continuit`]i a activit`]ii de cercetare, se va încerca rezolvarea problemei de finan]are. În acest sens, acad. Cristian Hera a precizat c`, în lipsa unor parteneriate publice-private, sectorul de cercetare nu se va putea dezvolta. „Sunt multe unit`]i de cercetare care înc` mai lucreaz` cu ma[ini [i utilaje învechite. Nu se ob]in rezultate viabile care s` poat` fi valorificate de produc`torii agricoli. Cercetarea nu se va putea dezvolta în afara unor parteneriate publice-private care s` asigure resursele financiare de care are nevoie.” Dl Sin a mai precizat c` se dore[te ca finan]area unit`]ilor de cercetare s` nu fie

condi]ionat` de apari]ia anumitor hot`râri de Guvern. Pentru a r`spunde cerin]elor actuale, unit`]ile de cercetare vor trebui s` desf`[oare studii pe anumite teme care prezint` interes pentru Uniunea European`. „În acest fel vom putea avea acces la proiecte comune cu finan]are din UE. Pentru aceasta avem nevoie de personal bine preg`tit, dotare corespunz`toare, precum [i de fondurile necesare pentru a participa la aceste proiecte”, a afirmat dl Sin. În mod deosebit, în aten]ia noii conduceri va fi rezolvarea uneia dintre cele mai grave probleme cu care se confrunt` cercetarea româneasc`: lipsa personalului de specialitate. „Suntem deja descoperi]i pe anumite domenii [i subdomenii. Nu avem cercet`tori forma]i, iar problema cea mai grav` este c` nu are cine s`-i preg`teasc`. Este o situa]ie grav`”, a precizat dl Sin. Alte obiective ale ASAS sunt cre[terea prestigiului institu]iei [i a cercet`rii agricole ea de prin prezen]a activ` Valeriu Tab`r`: „Activitat acum ce tre cercetare din România în organizarea Acad. a. gre printr-o perioad` [i desf`[urarea rturi efo us dep a Cristian Hera unor manifest`ri rte pa uria[e în acest domeniu. Fac [tiin]ifice, precum [i f. pro dl cu dintre cei care au lucrat prin popularizarea în ere red înc Gheorghe Sin, am rezultatelor cercet`rii, emiei [i noul pre[edinte al Acad ri. Nu voi astfel încât acestea s` voi fi al`turi de cercet`to nu vom d fie aplicate la nivelul avea lini[te pân` cân f`ga[ un pe niu exploata]iilor agricole. pune acest dome al.” rm „La ridicarea cât de cât no prestigiului Academiei trebuie s` contribuie to]i membri. De asemenea, va trebui s` ne exprim`m cât mai des opiniile cu privire la domeniul în care lucr`m pentru ca lumea s` [tie c` institu]ia exist` [i c` este reprezentat` de personalit`]i competente ce pot contribui la dezvoltarea [i rezolvarea problemelor cu care se confrunt` mediul rural românesc”, a afirmat dl Sin. Noua conducere [i-a propus s` încheie noi colabor`ri cu institu]ii de cercetare din str`in`tate, cu direc]iile de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii, cu organiza]iile de produc`tori agricoli, precum [i cu Agen]ia Na]ional` de Consultan]` Agricol` în vederea asigur`rii transferului rezultatului muncii cercet`rilor în practica exploata]iilor agricole. În ceea ce prive[te perfec]ionarea, îmbun`t`]irea activit`]ii personalului academiei, dl Sin a afirmat c` „fiecare membru al echipei de conducere va avea atribu]ii precise, iar fiecare salariat sarcini concrete”. În încheiere, dl Gheorghe Sin, noul pre[edinte al Academiei, a afirmat c` este deschis la orice propunere menit` s` rezolve problemele din cercetarea româneasc`. Din noua conducere mai fac parte: Mihai Nicolescu [i Dumitru Simionescu, în func]iile de vicepre[edin]i retribui]i; Valeriu Tab`r` [i Ioan Nicolae Alecu, în func]iile de vicepre[edin]i neretribui]i; Marian Ianculescu, în func]ia de secretar general, [i Cristian Hera, în calitate de pre[edinte de onoare. Ianuarie 2010 19

Oferta hibrizilor de floarea soarelui \n anul 2010 Mas 93.IR Semitimpuriu DESCRIERE • Hibrid semitimpuriu cu în`l]ime medie (1,2-1,8 m) • Boabele au un con]inut mare în ulei • Hibrid tolerant la imazamox • Vigoare la r`s`rire foarte bun` • Hibrid cu o bun` plasticitate ecologic` RECOMAND~RI: Mas 93.IR se poate cultiva în toate zonele de cultur` a florii-soarelui din România Densitatea recomandat~: • Condi]ii irigat: 58 000 pl./ha • Condi]ii neirigat: 52 000 pl./ha MMB: 65 g MHL: 42-44 kg/hl Con]inut în ulei: 48-50%

Mas 95.IR Semitardiv DESCRIERE • Mas 95.IR are talia plantei medie • Capitul mediu, convex, pu]in înclinat [i bine acoperit cu semin]e • Semin]ele sunt de m`rime mijlocie • Con]inutul de ulei în semin]e este mediu • Hibrid tolerant la imazamox AVANTAJE: • Excelent poten]ial în sistemul de produc]ie CLEARFIELD • Rezisten]` foarte bun` la c`dere [i frângere • Toleran]` ridicat` la principalele boli ale florii-soarelui RECOMAND~RI: 20 Ianuarie 2010

• Mas 95.IR poate fi cultivat în toate zonele de cultur` a florii-soarelui din România, mai ales în zone unde controlarea buruienilor este dificil`, iar în zonele infestate cu lupoaie (Orobanche cumana, A-E) numai dac` se face tratament cu erbicidul PULSAR 40 • Pentru valorificarea poten]ialului genetic [i pentru realizarea celei mai bune produc]ii, trebuie s` se respecte tehnologia florii-soarelui (asolament ra]ional de minimum 4 ani, preg`tirea solului, dat` de sem`nare, fertilizare, protec]ia plantelor) Densitatea recomandat~: • Condi]ii irigat: 55 000 pl./ha • Condi]ii neirigat: 50 000 pl./ha MMB: 55 g MHL: 44 kg/hl Con]inut în ulei: 50%

Mas 94.C Semitardiv DESCRIERE • Hibrid simplu, semitardiv, tip linoleic, în`l]ime medie spre înalt` • Capitul mare, înclinat, bine acoperit cu semin]e • Capacitate foarte bun` de produc]ie • Foarte bun` toleran]` la frângere [i c`dere • Toleran]` foarte bun` la principalele boli (Sclerotinia, Plasmopara helianti). Rezisten]` la lupoaie (Orobanche cumana, A-E) RECOMAND~RI • Mas 94.C poate fi cultivat` în toate zonele de cultur` a florii-soarelui din România, chiar [i în zonele infestate cu Orobanche Densitatea recomandat~: • Condi]ii irigat: 58 000 pl./ha • Condi]ii neirigat: 50 000 pl./ha

MMB: 55-60 g MHL: 44-46 kg/hl Con]inut în ulei: 46-48%

Mas 97.A Semitardiv DESCRIERE • Mas 97.A are talia plantei medie spre înalt` • Capitul mare, convex, cu pozi]ie pendular`, caracterizat ca „gât de leb`d`” • Calatidiul este bine acoperit cu semin]e de m`rime mijlocie AVANTAJE • Poten]ial de produc]ie foarte ridicat în toate condi]iile agronomice • Rezisten]` foarte bun` la c`dere [i frângere • Rezisten]` genetic` pân` la rasa E de lupoaie (Orobanche cumana) RECOMAND~RI • Mas 97.A poate fi cultivat` în toate zonele de cultur` a florii-soarelui din România unde se recomand` hibrizii semitardivi, chiar [i în zonele infestate cu lupoaie, rasele A-E (Orobanche cumana). • Realizeaz` produc]ii foarte bune în nord-est, sud-est, sud [i vestul ]`rii • Pentru valorificarea poten]ialului genetic [i pentru realizarea celei mai bune produc]ii trebuie s` se respecte tehnologia florii-soarelui (asolament ra]ional de minimum 4 ani, preg`tirea solului, dat` de sem`nare, fertilizare, protec]ia plantelor) Densitatea recomandat~: • Condi]ii irigat: 58 000 pl./ha • Condi]ii neirigat: 50 000 pl./ha MMB: 60 g MHL: 41-43 kg/hl Con]inut în ulei: 49-52%

Ianuarie 2010 21

LG portfoliu hibrizi floarea-soarelui:

l HL hibrizi: LG5655, LG5635, LG5665 l HO hibrizi: LG5474HO; l Inova]ie genetic` LG: LG 54.51 HO CL l OR7 hibrizi: LG5550, LG5580, Goldsun l CL hibrizi: LG5543CL, LG5658CL,

LG5663CL LIMAGRAIN creeaz` [i testeaz` \n permanen]` noi hibrizi de floareasoarelui, hibrizi rezisten]i la bolile specifice Sclerotinia, Phoma, Plasmopara [i la rasele cunoscute de Orobanche cumana. O parte special` din programul de cercetare la floarea-soarelui LG \l constituie crearea de hibrizi toleran]i la stres hidric.

LG 55.80 - REZISTEN}~ LA OROBANCHE (Lupoaie) • Hibrid semitimpuriu cu talie medie [i sistem foliar bogat • Plantele sunt uniforme, cu calatidiul mediu, bine fecundat [i au portul semi\nclinat. Con]inut ridicat \n ulei (48-51%). Hibrid rezistent la noile rase de man` (Plasmopara helianthi) [i cu o toleran]` bun` la Phomopsis [i Sclerotinia. Flexibilitate bun` \n condi]ii diferite de cultur`. Poten]ial de produc]ie ridicat (genetic` cu adaptabilitate deosebit` pentru condi]iile agronomice din sud-estul european). Rezisten]` la Orobanche (rase mai virulente decât rasa F). Densitatea recomandat` este de 50.000-55.000 pl/ha.

LG 56.35 Hibrid semitimpuriu, cu talie medie, tulpin` robust` [i un sistem foliar bine dezvoltat. Are un capitul cu port semiaplecat, de dimensiune medie/mare, bine fecundat. Toleran]` bun` la Sclerotinia [i Phomopsis. Rezistent la toate rasele de Plasmopara cunoscute [i la Orobanche cumana (rasele A-E). Con]inut bun \n ulei (47-49%). Poten]ial ridicat de produc]ie, chiar [i \n diferite condi]ii de stres. Densitate recomandat`: 55.000-60.000 pl/ha.

toleran]` crescut` la Phoma, Phomopsis [i Botritis cinerea • Rezistent la Orobanche cumana rasele A-E. Are un comportament excelent \n condi]ii de secet`. Poten]ial de produc]ie ridicat, chiar [i \n condi]ii dificile de cultur`. Hibrid cu un comportament foarte stabil \n toate zonele de cultur` a florii-soarelui din România. Con]inut de ulei: 48-50%. Densitate recomandat`: 50.000- 55.000 pl/ha.

Hibrizi LG de tip CLEARFIELD Gama LG de floarea-soarelui este completat` \n fiecare an cu varianta CLEARFIELD a celor mai performan]i hibrizi din portofoliul comercial. Hibrizii LG de tip CLEARFIELD sunt recomanda]i pentru terenurile infestate cu buruieni, reprezentând solu]ia pentru a ob]ine rezultate competitive pe aceste terenuri. Prin sistemul de produc]ie CLEARFIELD, se combin` erbicidul din grupa imidazolinonelor (Pulsar 40) cu s`mân]a de floarea-soarelui LG (Rimisol, LG 56.63 CL, LG 56.58 CL, LG 55.43 CL), care este tolerant` la acest erbicid.

LG 56.63 CL

Hibrid semitardiv, de tip CLEARFIELD. Plantele sunt viguroase, de culoare verde puternic [i \n`l]ime medie. Capitulul este mare, bine fecundat. Rezisten]` bun` la Plasmopara (rase cunoscute) [i prin tratamentul cu Pulsar 40 la Orobanche cumana (rase cunoscute). Toleran]` crescut` la Phomopsis [i Sclerotinia de capitul. Genetica nou` cu poten]ial ridicat de produc]ie - LG 56.63 CL reprezint` varianta LG 56.65 CL a hibridului LG 65.65, având un poten]ial Hibrid semitardiv, cultivat \n diferite zone de produc]ie [i o stabilitate \n cultur` agricole cu rezultate excep]ionale. Are o comparabil` cu acesta. tulpin` puternic`, cu un sistem foliar care Densitate recomandat`: 55.000-60.000 pl/ r`mâne verde pân` aproape de recoltare. ha. LG 56.63 CL - rezultate obtinu]e \n 2009: LG 56.65 asigur`: Prahova - 3.800 kg/ha, Br`ila - 4.300 kg/ha, • Randament uniform \n diferite tipuri de sol Olt - 3.800 kg/ha, Diosig (Bihor) - 3.900 kg/ (num`r mare de semin]e per capitul) ha, Caracal (Olt) - 4.200 kg/ha, Petre[ti (Satu • Profil bun al toleran]ei la maladii Mare) - 3.560 kg/ha. 22 Ianuarie 2010

TERRA OR Hibrid timpuriu Hibrid simplu cu poten]ial ridicat de produc]ie, de peste 4,4 tone/ha. Produc]ii u[or realizabile, de 3,8-4,2 t/ha, în cadrul unei tehnologii adecvate. În medie, în cadrul loturilor demonstrative a dep`[it hibrizii martori cu 8% [i, respectiv, 10%. Hibridul are o rezisten]` total` fa]` de rasele A-E de Orobanche prezente în România. Calatidiul are o m`rime medie de circa 21 cm, iar pozi]ia lui în compara]ie cu tulpina este semir`sturnat` cu tija arcuit`.

ES ARTIMIS Hibrid timpuriu Hibrid cu rezisten]` la erbicidul Pulsar Hibrid simplu, cu rezisten]` la IMAZAMOX (Pulsar 40). Are un poten]ial ridicat de produc]ie de peste 4,5 t/ha. Este un hibrid cu un calatidiu de m`rime medie (circa 22 cm), a c`rui pozi]ie este semiaplecat` spre aplecat`. Este un hibrid f`r` rezisten]` la lupoaie, dar erbicidul Pulsar în doz` de 1,2 l/ha combate foarte bine toate rasele de Orobanche din România. Datorit` acestui aspect, hibridul poate fi cultivat în toate zonele de cultur` a florii-soarelui.

IMERIA CS (CSF 7603) Hibrid semitimpuriu CARACTERISTICI - Talia plantei: medie [i uniform` - Profil fitosanitar: Phomopsis - foarte pu]in sensibil (FPS); Sclerotinia de colet - pu]in sensibil (PS); Phoma - pu]in sensibil; Plasmopara - rezisten]` bun` la rasele 330, 710, 700, 730, 770, 300, 310, 100, 703, 304 - Rezisten]` bun` la c`dere [i fr창ngere - Calatidiu mare foarte bine acoperit cu semin]e - Rezisten]` IMI - Rezisten]` genetic` la Plasmopara - Randament foarte bun - Adaptabilitate la diferite condi]ii de sol - Toleran]` bun` la condi]ii de secet`

MMB (g): 60-70; MH (kg/hl): 40-42 Grad de acoperire calatidiu (%): 95-98 Poten]ial de produc]ie (kg/ha): 5.000-5.500

Poten]ial de produc]ie (kg/ha): 5.000-5.200

FABIOLA CS

Hibrid timpuriu CARACTERISTICI - Talia plantei: medie - Profil fitosanitar: Phomopsis: FPS; Sclerotina de capitul: PS; Phoma: PS; Plasmopara: rezisten]` la rasele 100, 703 [i 710 - Grad mediu-ridicat de autofertilitate - Calatidiu mare, foarte bine acoperit cu semin]e - Comportament bun \n condi]ii de stres termic [i hidric

Hibrid semitimpuriu CARACTERISTICI - Talia plantei: mic`/medie - Profil fitosanitar: Phomopsis: FPS; Sclerotinia de capitul: PS; Sclerotinia de colet: PS; Phoma: FPS; Plasmopara: rezisten]` la rasele 100, 703, 710, 304 - Hibrid f`r` rezisten]` la Orobanche - Calatidiu mediu-mare, polenizare foarte bun`, procent sc`zut de semin]e seci - Produc]ie excelent` - Plasticitate ecologic` deosebit` - Toleran]` bun` la condi]ii de secet` - Rezisten]` foarte bun` la fr창ngere [i c`dere

Densitatea recomandat`: 55.000-60.000 pl/ha, neirigat 60.000-65.000 pl/ha, irigat

Densitatea recomandat`: 50.000-55.000 pl/ha, neirigat 55.000-60.000 pl/ha, irigat

ELEMENTE DE PRODUC}IE Con]inut \n ulei (%): 47-49 MMB g: 60-68; MH (kg/hl): 40-43 Grad de acoperire calatidiu (%): 95-98 Poten]ial de produc]ie (kg/ha): 5.000-5.500

ELEMENTE DE PRODUC}IE Con]inut \n ulei (%): 49-50 MMB (g): 60-67; MH (kg/hl): 40-42 Grad de acoperire calatidiu (%): 95-98 Poten]ial de produc]ie (kg/ha): 5.000-5.500

ELEMENTE DE PRODUC}IE Con]inut \n ulei (%): 47-49 MMB (g): 60-65; MH (kg/hl): 41-42 Grad de acoperire calatidiu (%): 93-95 Poten]ial de produc]ie (kg/ha): 5.000-5.500

ROBIA CS

CODIFLO CS

CORALIA CS

CSF 7209 CS

Hibrid semitimpuriu Hibrid semitimpuriu CARACTERISTICI CARACTERISTICI - Talia plantei: mic`/medie - Talia plantei: medie - Profil fitosanitar: Phomopsis: PS; Sclerotinia - Profil fitosanitar: Phomopsis: FPS; de capitul: PS; Phoma: PS; Plasmopara: Sclerotinia de capitul: PS; Phoma: PS; rezisten]` la rasele 100, 304, 703 [i 710 Calatidiu mediu-mare, foarte bine acoperit - Grad mediu-ridicat de autofertilitate cu semin]e - Toleran]` bun` la condi]ii de secet` - Rezisten]` bun` la c`dere - Calatidiu mare, foarte bine acoperit cu - Comportament bun \n condi]ii de stres semin]e termic [i hidric - Valorific` foarte bine solurile mai slab - Con]inut foarte ridicat \n ulei productive - Randament foarte bun [i constant - Rezistent la Orobanche Cumana, rasele A-E - Rezistent la Orobanche cumana, rasele - Calatidiu mare, foarte bine polenizat A-E - Con]inut ridicat \n ulei - Plasticitate ecologic` excelent` Densitatea recomandat`: 50.000-55.000 pl/ha, neirigat 55.000-60.000 pl/ha, irigat ELEMENTE DE PRODUC}IE Con]inut \n ulei (%): 49-50

Densitatea recomandat`: 50.000-55.000 pl/ha, neirigat 60.000-65.000 pl/ha, irigat Con]inut \n ulei (%): 48-51 MMB (g): 60-65; MH (kg/hl): 41-42 Grad de acoperire calatidiu (%): 95-98

Hibrid timpuriu CARACTERISTICI - Talia plantei: medie - Profil fitosanitar: Phomopsis: FPS; Sclerotinia de capitul: PS; Sclerotinia de colet: PS; Phoma: FPS; Plasmopara: rezisten]` la rasele 100, 304, 703 [i 710 - Calatidiu mediu-mare, polenizat foarte bine - Hibrid timpuriu pretabil [i \n zonle mai reci - Rezisten]` la complexul de boli - Start excelent \n vegeta]ie - Constan]` deosebit` a produc]iei Densitatea recomandat`: 50.000-55.000 pl/ha, neirigat 55.000-60.000 pl/ha, irigat ELEMENTE DE PRODUC}IE Con]inut \n ulei (%): 47-49 MMB (g): 6-65; MH (kg/hl): 41-42 Grad de acoperire calatidiu (%): 93-95 Poten]ial de produc]ie (kg/ha): 5.000-5.200 Ianuarie 2010 23

ofer` posibilitatea combaterii postemergente a buruienilor dicotiledonate din cultura de floarea-soarelui, prin aplicarea erbicidului pe baz` de sulfonil uree Express®, produs de Du Pont.

PR64A71 (RM 46)

Hibrid simplu, semitardiv cu rezisten]` genetic` la lupoaie Orobanche cumana fa]` de rase fiziologice mai agresive decât rasa E, cu o mare plasticitate ecologic`, fiind recomandat a fi cultivat \n toate zonele de cultur`. Este rezistent [i la rasa de man` 310 existent` \n România. Descriere morfo-fiziologic`: Talie mijlocie\nalt`; Foliaj abundent; Capitul mare, convex, pozi]ie penduloas`; S`mân]a are MMB cuprins` \ntre 60-65g [i MHL=38-40 kg/hl; Con]inut de ulei 46-48%. Toleran]a fa]` de bolile specifice, precum [i comportamentul bun la condi]iile de stres confer` acestui hibrid un poten]ial de produc]ie sporit. Se recomand` a fi cultivat cu prec`dere \n arealul de r`spândire a lupoaiei din România [i \n special pe terenurile infestate puternic cu lupoaie (Orobanche cumana). Densit`]i recomandate: neirigat 48-50.000 plante recoltabile/ha; irigat 50-55.000 plante recoltabile/ha. O aten]ie deosebit` se va acorda amplas`rii culturii \ntr-un asolament ra]ional de minimum 4 ani. Respectarea acestei verigi tehnologice este obligatorie pentru a preveni atacul bolilor specifice produse de Sclerotinia sclerotiorum [i Phomopsis helianthi, precum [i a infest`rii cu lupoaie.

PR64E71 (RM 46)

Hibrid simplu, semitardiv cu rezisten]` genetic` la lupoie Orobanche cumana fa]` de rase fiziologice mai agresive decât rasa E, cu o mare plasticitate ecologic`, fiind recomandat a fi cultivat \n toate zonele de cultur`. Ofer` posibilitatea combaterii postemergente a buruienilor dicotiledonate din cultura de floarea-soarelui, prin aplicarea erbicidului EXPRESS, produs de DuPont. Este rezistent [i la rasa de man` 310 existent` \n România. Toleran]a fa]` de bolile specifice, precum [i comportamentul bun la condi]iile de stres \i confer` acestui hibrid un poten]ial de produc]ie sporit. Descriere morfo-fiziologic`: Talie mijlocie\nalt`; Foliaj abundent; Capitul mare, convex, pozi]ie penduloas`; S`mân]a are MMB cuprins` \ntre 60 [i 65g [i MHL=38-40 kg/hl; Con]inut de ulei 46-48%. Se recomand` a fi cultivat cu prec`dere \n arealul de r`spândire a lupoaiei din România [i \n special pe terenurile infestate puternic cu lupoaie (Orobanche cumana). Densit`]i recomandate: neirigat 48-50.000 plante recoltabile/ha; irigat 50-55.000 plante recoltabile/ha. 24 Ianuarie 2010

PR64F66 (RM 42)

Hibrid simplu, semitimpuriu, cu poten]ial foarte ridicat de produc]ie. Avantajele cultiv`rii: tolerant la lupoaie (Orobanche cumana) mai mult decât rasa E; rezisten]` genetic` la man` rasa 304; tolerant la Phomopsis [i Scerotinia; are o bun` rezisten]` la c`dere [i frângere; toleran]` la secet` [i ar[i]`; grad ridicat de autofertilitate, \nregistrând produc]ii ridicate \n zone cu entomofaun` polenizatoare mai redus`. Descriere morfo-fiziologic`: talie medie; foliaj abundent, de culoare verde \nchis; capitul mediu-mare, jum`tate \nclinat, bine acoperit cu semin]e; s`mân]a de m`rime mijlocie, cu MMB-ul 60g [i MHL de 38-40 kg/hl; con]inut de ulei: 48%. Recomand`ri tehnologice: Se recomand` a fi cultivat \n toate zonele de cultur` a florii-soarelui din România, chiar [i \n cele infestate cu lupoaie - rasa E (Orobanche cumana) Densit`]i recomandate: neirigat 48-50.000 plante recoltabile/ha; irigat 50-52.000 plante recoltabile/ha.

PR64G46 (RM 42)

Hibrid simplu, semitimpuriu, cu poten]ial foarte ridicat de produc]ie cu o mare capacitate de adaptare. Avantaje: Tolerant la lupoaie (Orobanche cumana) mai mult decât rasa E; rezisten]` genetic` la man` rasa 304, 710; tolerant la Phomopsis si Scerotinia; are o bun` rezisten]` la c`dere [i frângere; toleran]` la secet` [i ar[i]`; grad ridicat de autofertilitate \nregistrand produc]ii ridicate \n zone cu entomofaun` polenizatoare mai redus`. Descriere morfo-fiziologic`: talie medie; foliaj abundent, de culoare verde \nchis; capitul mediu-mare, convex, jum`tate \nclinat, bine acoperit cu semin]e; s`mân]a de m`rime mijlocie, cu MMB-ul 63g [i MHL de 40-42 kg/hl; con]inut de ulei 50%. Se recomand` a fi cultivat \n toate zonele de cultur` a florii-soarelui din România, chiar [i \n cele infestate cu lupoaie - rasa E (Orobanche cumana) Densit`]i recomandate: neirigat 48-50.000 plante recoltabile/ha; irigat 50-52.000 plante recoltabile/ha.

PR64E83 (RM 48)

Este primul produs din oferta Pioneer care

PR64E83 este un hibrid simplu, cu poten]ial ridicat de produc]ie [i toleran]` genetic` la rasa E de lupoaie (Orobanche cumana). Hibridul prezint` o bun` rezisten]` la c`dere [i frângere, toleran]` la secet` [i ar[i]`, precum [i un grad ridicat de autofertilitate, \nregistrând produc]ii stabile [i \n zone cu entomofaun` polenizatoare mai redus`. Descriere morfo-fiziologic`: hibridul prezint` plante viguroase de talie \nalt`, cu foliaj abundent de culoare verde \nchis, calatidiul este mare cu pozi]ie \nclinat`; calatidiul este bine acoperit cu semin]e de m`rime mijlocie, având MMB cu o greutate de circa 60 g [i MHL de 41-42 kg/hl. Con]inutul de ulei \n semin]e: 48-49%. Hibridul a fost verificat \n condi]ii de infec]ii artificiale fa]` de pricipalii patogeni specifici „Phomopsis helianthi” [i „Sclerotinia sclerotiorum”. Rezultatele acestor \ncerc`ri au demonstrat c` PR64E83 are \nsu[irile necesare pentru ob]inerea produc]iei de semin]e la nivelul poten]ialului biologic maxim f`r` a \nregistra pierderi semnificative, \n condi]iile unui sezon agricol normal din punct de vedere al condi]iilor climatice pentru România. Recomand`ri tehnologice: • Se recomand` a fi cultivat \n toate zonele de cultur` a florii-soarelui din România propice hibrizilor semitardivi, chiar [i \n cele infestate cu lupoaie (rasa E) • O aten]ie deosebit` se va acorda amplas`rii culturii \ntr-un asolament ra]ional de minimum 4 ani. Respectarea acestei verigi tehnologice este obligatorie pentru a preveni atacul bolilor specifice produse de Sclerotinia sclerotiorum [i Phomopsis helianthi, precum [i a infest`rii cu lupoaie. • Se recomand` tratarea semin]ei cu fungicide sau insecto-fungicide, \n func]ie de zona de cultur`. Se va acorda o aten]ie deosebit` calit`]ii tratamentului. Densit`]i recomandate: neirigat 45-50.000 plante recoltabile/ha; irigat 50-52.000 plante recoltabile/ha. Este necesar` aplicarea cu exactitate a tehnologiei de cultur` (aplicarea erbicidelor postemergente) a florii-soarelui recomandat` de compania Pioneer [i DuPont.

Atentie cultivatori!!!

Erbicidul Du Pont Express® se va folosi exclusiv \n solele \ns`mân]ate cu hibridul Pioneer PR 64E83. Se interzice folosirea erbicidului Express \n solele \ns`mân]ate cu al]i hibrizi! Evita]i confuziile! Verifica]i dac` sunte]i \n posesia hibridului PR64E83! Aten]ie la litera E! Aceasta trebuie s` fie cuprins` \n codul hibridului PR64E83! Ve]i avea un lan de floarea-soarelui f`r` buruieni dicotiledonate, \n special p`l`mid` si corne]i!

Ianuarie 2010 25

Prin patrimoniul genetic pe care îl vehiculeaz` [i care face obiectul unei reînnoiri anuale, semin]ele de porumb ofer` un potential foarte important. Calitatea lor germinativ` influen]eaz` rapiditatea [i calitatea înfiin]`rii culturilor. În fine, gra]ie tratamentelor pe care le încorporeaz`, ele asigur` o protec]ie automat` a bobului [i a întregii plante împotriva atacurilor d`un`torilor externi (fungi, insecte, p`s`ri). În Fran]a, toate categoriile de semin]e de porumb sunt certificate înainte de comercializare.

Produc]ia francez` de semin]e de porumb: performan]` [i calitate Xavier Foueillassar - ARVALIS, Institutul sectorului vegetal

Un concentrat tehnologic [i energetic Care sunt a[tept`rile produc`torilor în privin]a semin]elor de porumb pe care le cump`r`? - Poten]ial genetic variat [i înnoit permanent, - Nivel energetic cât mai ridicat, care s` asigure robuste]ea plantelor-embrion, - Asigurarea unei autoprotec]ii împotriva atacurilor externe, printr-o protec]ie fitosanitar` adiacent`, - Un grad de transparen]` ridicat în ce prive[te lan]ul de produc]ie [i procesare.

Cincizeci de ani de experient` Preg`tirea calit`]ii semin]ei are loc înc` de pe loturile produc`torilor. Buna cunoa[tere a tehnologiilor de cultur` asigur` o produc]ie brut` de semin]e (la ie[irea din câmp) de un nivel calitativ maxim. Din momentul recolt`rii, unitatea semincer` preia sarcina p`str`rii acestei 26 Ianuarie 2010

calit`]i. În acest scop, ea asigur` mijloace de lucru importante, ca, de pild`, uscarea în bene ventilate înc` de la ie[irea din câmp a produc]iei. Dup` o triere strict` a [tiule]ilor, se trece la uscarea propriu-zis`, la temperaturi sc`zute, apoi la cur`]area semin]elor recoltate de pe [tiule]i, eliminarea boabelor prea u[oare sau prea mici [i, în fine, calibrarea acestora, pentru ob]inerea unor loturi omogene. Pe tot parcursul acestui proces de fabrica]ie, controalele de germinare sunt realizate de laboratorul societ`]ii.

condi]ii optime de laborator, la 25-30°C) [i produc plante viabile. Aceast` valoare este cea care ofer` poten]ialul bobului. Ea nu constituie o previzionare perfect` a ratei de germinare din câmp, unde regimul termic, hidric, gradul de tasare a solului [i adâncimea îns`mân]`rii sunt tot atâtea condi]ii care pot afecta aceast` rat`. În mod normal, pentru ca boabele s` germineze, trebuie s` treac` 5 zile, la temperatur` constant`, de 25°C, [i apoi minimum 10 zile, la o temperatur` constant` de 12°C.

Acest tip de competen]` s-a îmbun`t`]it continuu din anii ’50, data apari]iei primilor hibrizi în Fran]a.

În condi]ii mai dificile, la temperaturi sub 10°C, geminarea este atât de lent` încât frigul poate antrena disfunc]ii înc` din primele stadii de germinare. De asemenea, frecven]a atacurilor d`un`torilor cre[te pe m`sura duratei germin`rii. Tratamentele cu fungicide aplicate semin]elor permit asigurarea unei protec]ii bune înc` din primele stadii. Pentru a simula aceste

Calitatea germinativ` este garantat` Capacitatea germinativ` medie a semin]elor produse în Fran]a este foarte ridicat`: 96% din boabe germineaz` (în

condi]ii delicate, s-au pus la punct teste de vigoare, pentru a se determina loturile care prezint` riscul unei r`s`riri slabe. Vigoarea unui lot este dat` de capacitatea semin]elor de a germina corect [i de a produce plante viabile [i omogene ca în`l]ime, chiar [i atunci când condi]iile de germinare nu sunt favorabile. În cadrul testelor, sunt varia]i trei parametri: temperatura (între 8 [i 10°C), cantitatea de ap` din materialul de suport (de la 10% ap` pân` la satura]ie) [i natura materialului de suport (sol, nisip, p`mânt de r`sadni]`).

rezervele bobului, adic` pân` în stadiul de cinci frunze, în medie. Pe de alt` parte, viteza de dezvoltare (ritmul de apari]ie a frunzelor) este identic` la toate semin]ele, diferent de calibru.

produc]ia de semin]e, este de 5 la mie. Din 1996, prezen]a fortuit` a impurit`]ilor de toate tipurile în semin]ele produse în Fran]a se situeaz` între 0,53 [i 1,07%.

Impurit`]ile sunt inevitabile, îns` procentul acestora este foarte slab

Calitatea semin]elor: mijloc de realizare a ambi]iilor noastre

Loturile de semin]e pot con]ine dou` tipuri de impurit`]i:

Fran]a dispune de un cadru de reglementare care impune omologarea oficial` a semin]elor înainte de comercializarea lor pe teritoriul na]ional. Aceast` obligativitate nu exist` în Chile sau în Statele Unite, unde omologarea oficial` const` într-o garan]ie comercial` (cu toate acestea, 60% din suprafe]ele de multiplicare sunt omologate).

Toate semin]ele sunt bune, indiferent de clasa de calibrare Cine nu [i-a pus întrebarea în ce m`sur` influen]eaz` clasa de calibrare randamentul? Nici unul dintre testele efectuate pân` acum nu a putut s` demonstreze faptul c` dimensiunea boabelor are vreo influen]` anume. Diferen]ele care apar se situeaz` întotdeauna sub pragul de eroare experimental`. Singurul efect indiscutabil prive[te ]inuta plantelor în stadiul timpuriu de via]`. Plantele r`s`rite din boabele mari sunt mai „voluminoase” decât cele rezultate din boabe mici. Ele manifest` un ritm de cre[tere net superior, deoarece beneficiaz` de o rezerv` energetic` mai ridicat`, furnizat` de amidonul din bob. Acest avantaj nu devine vizibil decât în perioada în care planta tr`ie[te din

Calitatea semin]elor este rezultanta a doi factori: cadrul de reglementare stabilit de fiecare stat în parte [i modul de organizare creat de administra]ia public` a acestora, precum [i de actorii din sector, pentru a aplica respectivul cadru.

- impurit`]i specifice: ele sunt formate din corpuri str`ine, precum boabele din alte specii, sp`rturile, pietri[ul etc. Ele nu trebuie s` dep`[easc` 2%, acest nivel fiind garantat prin cerficare; - i mpurit`]i varietale: este vorba de boabe care rezult` fie din încruci[area cu polenul provenit din afara câmpului (numite boabe denaturate), fie din polenizarea unei plante-femel`, castrate necorespunz`tor (a[a-numitele autofecund`ri). S` reamintim faptul c` nivelul de toleran]` a castr`rii, la

Pe lâng` mijloacele obligatorii, necesare respect`rii reglement`rilor, modul de organizare din Fran]a, stabilit de administra]ie [i de agen]ii economici din sector, este de a[a natur` încât \i permite acestei ]`ri s` mearg` [i mai departe cu regulile, situând astfel sectorul produc]iei franceze printre cele dotate cu un sistem de control recunoscut a fi unul dintre cele mai bune. Practic, normele aplicate de întreprinderile [i produc`torii din aceast` ]ar` sunt, în general, superioare condi]iilor de reglementare minime, atât în câmp, cât [i în laborator. De exemplu, delegarea activit`]ilor de control actorilor din sector, sub supravegherea SOC (Serviciul Oficial de Control) a permis extinderea num`rului de inspec]ii oficiale din câmp, de la 5 (nivelul reglementar minim) la 12 (practicat actualmente).

Ianuarie 2010 27

28 Ianuarie 2010

Ianuarie 2010 29

Calendarul principalelor lucr`ri agricole \n luna ianuarie Culturile de câmp: O bun` parte din perioada de vegeta]ie, cerealele de toamn` o petrec \n lunile de iarn`, \n care se credea c` nu se \ntampl` nimic important. |n prezent, se [tie c` pân` la temperaturi sc`zute, de -5 grade Celsius, continu` procesul de fotosintez`. Cea mai important` caracteristic` este c` \n lunile de iarn` continu` absorb]ia azotului [i folosirea acestuia de c`tre plante pentru cele mai importante procese de morfogenez`. Din aceste motive, \n parcelele \n care orzul [i grâul de toamn` au fost sem`nate dup` porumb, floareasoarelui [i alte culturi recoltate toamna [i nu s-au aplicat \ngr`[`minte cu azot la preg`tirea terenului, este necesar s` le aplic`m iarna, pe teren \nghe]at sau chiar pe z`pad`. La temperaturi sc`zute, aplicarea \ngr`[`mintelor se face mai greu; pentru a veni \n sprijinul plantelor, trebuie s` m`rim concentra]ia din sol a elementului deficitar [i s` aplic`m \ngr`[`minte cu azot \n aceast` perioad` de „repaus de iarn`”. Aceast` lucrare se poate amâna pân` \n prim`var` când, acolo unde grâul [i orzul de toamn` urmeaz` dup` plante leguminoase (trifoi, lucern`, maz`re, fasole, linte), dar [i \n parcelele unde, la preg`tirea patului germinativ, au fost aplicate \ngr`[`minte cu azot. Trebuie amintit c` un kilogram de azot 30 Ianuarie 2010

distribuit când trebuie aduce pân` la 21 kg de grâu; de aceea, aplicarea azotului merit` investi]ia [i osteneala agricultorului. |n primele dou` luni (ianuarie [i februarie), trebuie s` aducem pe câmp [i s` introducem sub brazd` \ntreaga cantitate de gunoi care mai exist` prin cur]i sau pe lâng` grajduri, cote]e de p`s`ri etc. Fiecare „fereastr`” bun` de lucru, pentru cei care nu au reu[it sa-[i are tot terenul, trebuie folosit` \n acest scop. To]i cei care au lucrat cu ochii min]ii ogorul [tiu c` \n zonele de câmpie, \n special, ar`turile de prim`var` sunt o adev`rat` „crim`”, dup` cum afirm` profesorul Ioan Borcean. Dac` ar`turile se execut` \n lunile de iarn`, se poate reduce mult din paguba pe care acestea o cauzeaz` dac` se fac \n lunile de prim`var`. |n func]ie de zona \n care ne g`sim [i planta pentru care urmeaz` s` le folosim, este necesar s` ne alegem ce \ngr`[`minte cump`r`m. Pentru zona de deal, dintre \ngr`[`mintele cu azot, cel mai potrivit este azotatul de calciu (nitrocalcarul) [i sub nici o motiva]ie nu se va folosi sulfatul de amoniu, care ar produce mai mult r`u decât bine, \n special pe solurile acide. |n zonele cu soluri s`r`turate, lucrurile se inverseaz`, cel mai potrivit fiind sulfatul de amoniu. Pe solurile din

câmpie, cel mai folosit este azotatul de amoniu. |ngr`[`mintele singulare cu fosfor (superfosfat) sau cu potasiu (sare potasic`) nu se pot aplica \n prim`var` pentru nici o cultur`, acestea fiind greu solubile [i nu vor mai fi folosite \n anul respectiv de c`tre plante. Pe suprafe]ele pe care nu s-au aplicat din toamn` \ngr`[`minte cu fosfor [i potasiu pentru culturile de prim`var`, \n special pentru sfecla de zah`r, cartof [i floarea-soarelui, este obligatoriu s` se aplice \n prim`var`, la preg`tirea patului germinativ, \ngr`[`minte complexe, cu toate cele trei elemente: azot, fosfor [i potasiu. Pentru culturile de toamn` (grâu, orz etc.) care nu au fost fertilizate \nainte de sem`nat cu \ngr`[`minte cu fosfor, f`r` a fi o solu]ie fericit`, dar este totu[i o solu]ie, trebuie s` se aplice \n aceste luni de iarn`, pe teren \nghe]at, \ngr`[`minte complexe cu azot [i fosfor. |n acest fel, o mic` parte din fosforul din aceste \ngr`[`minte va fi folosit de cultura la care se aplic`. |n lunile de iarn`, insectele d`un`toare [i roz`toarele continu` s` se hr`neasc`, [i deci s` consume [i s` deprecieze produsele depozitate. De asemenea, la baza vracurilor de semin]e [i lâng` pere]i pot ap`rea necazuri datorate diferen]elor de temperatur` [i umiditate, deci pot s` doarm` lini[ti]i numai cei care verific` s`pt`mânal starea produselor depozitate.

Ianuarie 2010 31

Principalele lucr`ri agricole din luna ianuarie \n sectorul vegetal sunt: condi]ionarea semin]elor pentru sem`natul de prim`var` [i trimiterea probelor la inspectoratul jude]ean pentru controlul calit`]ii semin]elor [i al materialului s`ditor; transportul gunoiului de grajd \n câmp; aratul suprafe]elor r`mase nearate din toamn`; controlul fitosanitar al culturilor de toamn`; procurarea \ngr`[`mintelor [i a semin]elor necesare pentru culturile din epoca I (ov`z, orzoaic` de prim`var`, maz`re, linte, sfecl`, mac [.a.).

Principalele lucr`ri legumicole din luna ianuarie sunt: preg`tirea programului de culturi al anului [i procurarea semin]elor, a substan]elor fitofarmaceutice [i a \ngr`[`mintelor. Cultivatorii de legume din câmp [i spa]ii protejate trebuie, \nc` de la \ nceputul anului, s`-[i fac` un program de amplasare a culturilor principale [i secundare „\n timp [i spa]iu”, s`-[i procure [i s` preg`teasc` semin]ele necesare \nfiin]`rii culturilor, materialele, uneltele, amenaj`rile [i instala]iile destinate \ntregului proces de produc]ie. Procurarea semin]elor este un obiectiv deosebit al acestei perioade calendaristice. Este valabil` [i \n legumicultur` zicala „ce semeni, aia culegi”, deci cump`rarea semin]elor din soiul sau hibridul dorit este posibil` numai de la unit`]i specializate [i autorizate pentru comercializarea semin]elor de legume din România. |n aceast` lun` are loc: preg`tirea serelor\nmul]itor, a r`sadni]elor [i solariilor pentru producerea r`sadurilor sau \nfiin]area de culturi de verde]uri; repararea solariilor, asigurarea bazei materiale pentru \nceperea activit`]ii de \ ns`mân]are \n vederea ob]inerii r`sadurilor destinate culturilor timpurii din câmp .

Victor V~T~MANU

Principalele lucr`ri pomicole din luna ianuarie sunt: continuarea tratamentului I (acolo unde nu s-a \ncheiat) pentru combaterea d`un`torilor specifici, \n zilele frumoase, cu temperaturi de peste 3-5 grade Celsius; verificarea gardurilor \mprejmuitoare sau \nvelirea trunchiului pentru a proteja pomii de roz`toare; continuarea lucr`rilor solului, dac` nu s-au terminat. |n livezile neglijate câtiva ani, nu se exagereaz` cu adâncimea ar`turii deoarece r`d`cinile s-au ridicat spre suprafa]a solului. Se recomand` o adâncime a ar`turii de 32 Ianuarie 2010

10-12 cm pentru pomii altoi]i pe portaltoi vegetativi [i 15-18 cm la pomii altoi]i pe portaltoi generativi; se mai pot aplica \ngr`[`minte organice \n doz` de 2530 de tone gunoi de grajd la hectar; se trateaz` r`nile mari, scorburile [i alte leziuni; dup` ninsori abundente sau polei, se scutur` bine ramurile pomilor; se continu` t`ierile de rodire [i \ntre]inere la m`r, p`r [i prun; pentru restul speciilor, lucrarea se amân` pentru sfâr[itul lunii februarie [i martie. La aceste lucr`ri se reduce talia pomilor, se r`re[te coroana [i apoi se continu` normarea rodului, prin scurtarea semischeletelui deasupra unui num`r convenabil de ramuri de rod; r`nile mai mari de 12-20 mm se trateaz` cu solu]ie de piatr` vân`t` 2-3% [i apoi se face pensula]ie cu vopsea de ulei consistent`: se va face verificarea pomilor stratifica]i, pichetarea terenului, s`parea gropilor, repichetatul [i alte lucr`ri necesare \nfiin]`rii noilor planta]ii, dar numai când solul nu este \nghe]at; se verific` [i se repar` uneltele, utilajele [i tractoarele specifice; se va face aprovizionarea cu materiale: \ngr`[`minte, fungicide, insecticide, erbicide etc.; se va verifica s`n`tatea fructelor \n depozitele de p`strare [i se vor sorta, dac` este cazul.

insectofungicide, piche]i, tutori, spalieri, materiale de legat; repararea uneltelor, utilajelor [i tractoarelor; dac` vremea este bun`, se poate \ncepe t`ierea \n uscat \n planta]iile conduse \n forme semi\nalte [i \nalte, cu soiuri rezistente la \nghe]. Tot \n aceast` perioad`, se execut` pritocul vinului, umplerea golurilor din vasele cu vin, distilarea drojdiei [i a tescovinei. Viticultorul, ]`ran harnic [i priceput, \[i face bilan]ul muncii de un an [i totodat` programul pentru anul care a sosit, ca roadele s` fie mai bune [i mai multe.

Principalele lucr`ri apicole din luna ianuarie sunt: supravegherea

Principalele lucr`ri viticole din luna ianuarie sunt:

iern`rii famiililor de albine, prin controale auditive s`pt`mânale [i \ndep`rtarea st`rilor anormale constatate; \ndep`rtarea albinelor moarte de la urdini[, \n vederea u[ur`rii accesului aerului \n stup; \ndep`rtarea f`r` zgomot a ghe]ii [i a z`pezii b`t`torite de pe scândurile de zbor ale stupilor; asigurarea lini[tii familiilor de albine, prin prevenirea atacului [oarecilor, cioc`nitorilor, p`s`rilor de curte; protejarea suplimentar` a stupilor, prin perdele de protec]ie contra vânturilor [i curen]ilor puternici de aer; \nsârmarea fagurilor artificiali necesari sezonului urm`tor; protejarea fagurilor de rezerv` contra roz`toarelor; repararea, cur`]irea [i dezinfec]ia inventarului apicol.

continuarea transportului gunoiului de grajd \n vie [i aducerea \ngr`[`mintelor minerale \n ferm`; procurarea materialelor [i substan]elor necesare \n planta]ie:

Oare chiar este u[oar` via]a de ]`ran, când are atâtea de f`cut numai \n luna ianuarie, dar`mite tot anul?

Ianuarie 2010 33

Absolvent al Facult`]ii de Agricultur` din Bucure[ti, promo]ia 2009, dl Drago[ Dr`ghicescu conduce, \mpreun` cu tat`l s`u, societatea Longin SRL, al c`rei obiect principal de activitate este producerea de cereale. Suprafa]a pe care o exploateaz` este de 4.600 ha [i se afl` \n jude]ul Olt.

Fondurile europene - o [ans` \n plus pentru dezvoltare

Ana Must~}ea

Produc`tor de s`mân]` Plantele cultivate \n ferma agricol` condus` de dl Drago[ Dr`ghicescu sunt grâul, sorgul, rapi]a, porumbul, floarea-soarelui [i mu[tarul. Dintre aceste culturi, doar pentru s`mân]a de mu[tar a \ncheiat contract, bucurându-se astfel de o valorificare sigur`. „Contractul l-am \ncheiat cu o firm` din Bucure[ti, iar ceea ce pot spune despre mu[tar este c`, dup` rapi]`, este una dintre culturile profitabile. Pre]ul de vânzare este de aproximativ 600 de euro/ton`, iar produc]ia medie pe care o po]i ob]ine pe unitatea de suprafa]` este de circa 1.000 kg/ha. La rapi]`, produc]ia realizat` a fost de 2.700 kg/ha [i pre]ul de vânzare a variat \ntre 1-1,2 lei/kg”, a spus Dr`ghicescu. Pe lâng` producerea materialului semincer la cultura mu[tarului, unitatea produce [i s`mân]` de grâu. Pentru a realiza s`mân]` de calitate care s` corespund` cerin]elor impuse de reglement`rile \n vigoare, \n proiectul depus pentru accesarea fondurilor FEADR a fost inclus` [i achizi]ia unei sta]ii de condi]ionat [i tratat semin]e. |n privin]a cultivarelor folosite, dl Dr`ghicescu a afirmat c` efectueaz` o serie de teste pentru a alege soiurile [i hibrizii care rezist` cel mai bine la condi]iile pedoclimatice din ferm`. „|n 2008, de exemplu, am avut loturi demonstrative cultivate cu rapi]`, floarea-soarelui [i porumb. |n final, am selectat acei hibrizi care s-au manifestat 34 Ianuarie 2010

bine \n vegeta]ie, care au avut o rezisten]` mai bun` la scuturare \n cazul rapi]ei [i au dat produc]ii satisf`c`toare. La rapi]`, am renun]at s` mai cultiv`m soiuri pentru c` sunt inferioare hibrizilor”, a afirmat dl administrator.

Proiecte importante Potrivit dl Dr`ghicescu, suprafa]a agricol` lucrat` a crescut de la an la an. Din 1993, când a fost \nfiin]at` societatea Longin SRL, [i pân` \n momentul de fa]` suprafa]a exploatat` a ajuns la 4.600 ha. Acest lucru a dus la necesitatea re\nnoirii parcului de ma[ini [i utilaje agricole. „Deoarece am luat \n arend` suprafe]e agricole din ce \n ce mai mari, am fost nevoi]i s` achizi]on`m tehnic` agricol` performant`. Un alt lucru pe care l-am \n]eles a fost faptul c` fondurile destinate agriculturii nu pot dura la nesfâr[it. Astfel c`, pentru a ne dota ferma [i a ne dezvolta, am accesat fonduri atât prin Programul SAPARD, cât [i prin Programul Na]ional de Dezvoltare Rural`”, a mai afirmat Dr`ghicescu. Proiectul depus pentru accesarea fondurilor SAPARD s-a ridicat la suma de 500 de mii de euro [i a constat \n achizi]ia de ma[ini agricole: dou` combine [i tractoare marca Class. |n ceea ce prive[te cel de-al doilea proiect, acesta are ovaloare de 1.400.000 de euro. „Dac` primul proiect a avut o valoare mic`, cel de-al doilea a ajuns la o sum`

foarte mare, deoarece am inclus achizi]ia mai multor utilaje. Astfel, am achizi]ionat dou` combine, una marca Class [i cealalt` John Deere, dou` tractoare JD modelul 6630, dou` camioane MAN pentru transportul cerealelor, utilaje pentru preg`tirea terenului, un usc`tor de cereale, precum [i o sta]ie de condi]ionat semin]e, cu o linie de selectat, tratat [i ambalat”, a declarat administratorul societ`]ii. De asemenea, \n parcul de ma[ini [i utilaje agricole mai de]ine dou` tractoare John Deere cump`rate \n leasing. „Cele mai vechi utilaje din exploata]ie sunt din anul 2005. Au trebuit s` treac` 13 ani ca s` ne moderniz`m”, a afirmat dl Dr`ghicescu. Investi]ii au fost realizate [i \n vechile magazii de stocare a produc]iei agricole. „Pentru a \ndeplini standardele impuse, am modernizat spa]iile de depozitare, care au o capacitate de 5.000 de tone”. La capitolul probleme \ntâmpinate, Drago[ Dr`ghicescu a afirmat c` pre]urile de valorificare din 2009, mai mici decât \n anul anterior, au fost o lovitur` grea pentru activitatea pe care o desf`[oar`. „Pre]urile mici, mai sc`zute decât anul trecut, ne-au tras foarte mult \n jos”, a spus Dr`ghicescu. Totodat`, dl Dr`ghicescu a afirmat c` \ntârzierea cu care a primit subven]ia [i pierderea rezultat` din diferen]a de curs valutar la achizi]ia utilajelor agricole au fost alte dificult`]i de care s-a lovit.

Ianuarie 2010 35

Terenurile agricole din România, o investi]ie profitabil` |n cadrul unui seminar organizat de compania United, la \nceputul lunii decembrie, au fost aduse \n discu]ie oportunit`]ile [i provoc`rile privind achizi]ia terenurilor agricole. Consultan]i imobiliari de la firme de prestigiu din domeniu au afirmat c` orice investi]ie realizat` \n terenuri agricole se dovede[te a fi, pe termen lung, una profitabil`. Spre deosebire de terenurile din alte state membre ale Uniunii Europene, cele din România prezint` câteva elemente care le face s` fie mult mai atractive pentru investitori. Care sunt acestea, am aflat din prezent`rile vorbitorilor. 36 Ianuarie 2010

Afacerile cu terenurile agricole nu au cunoscut niciodat` boom-ul din imobiliare, \ns` nici c`derea lor. Criza de pe pia]a imobiliar` a determinat sc`derea pre]urilor la construc]ii, nu [i la terenurile agricole de bun` calitate. Din contr`, anali[tii din domeniu afirm` c` pre]urile la terenurile agricole din România vor cre[te seminificativ, pentru c` \n Uniunea European` nu mai pot fi men]inute diferen]ele mari de pre]. |n România, pre]urile la terenurile agricole sunt de cinci ori mai reduse decât cele din alte ]`ri europene. „|n Austria, costul unui hectar se ridic` la suma de 10.000 de euro”, a precizat dl Thomas Prader, pre[edintele firmei Soldproiect. Aceea[i diferen]` de pre] s-a putut observa [i din datele prezentate de dl Radu Boi]an, directorul firmei de consultan]` King Sturge România: „|n Fran]a, un hectar cost` \ntre 6.000 [i 6.500 de euro. |n Serbia, pre]ul este de pân` la 8.000 de euro/ha, iar \n România un hectar de teren se tranzac]ioneaz` la pre]ul de 2.000 de euro sau cel mult la 3.000 de euro”.

Pre]urile cresc cu pân` la 20% pe an Alinierea pre]urilor cu cele din alte state ale Uniunii Europene se va realiza treptat, a[teptându-se ca \n urm`torii 10 ani terenurile agricole din România s` se tranzac]ioneze la un pre] asem`n`tor celui din Fran]a (6.000-6.500 de euro) sau din Ucraina (6.000-7.000 de euro). „Dac` \n perioada 2006-2008 pre]ul terenurilor agricole a crescut \ntre 100% [i 500% fa]` de anii anteriori, ajungând s` se vând` de la 300 euro/ha, cât era \n 2005, la 1.500-2.000 de euro \n 2007, anul acesta nivelul s-a mai stabilizat”, a afirmat dl Mihai Romaniuc, directorul general al companiei Soldproiect. De asemenea, dânsul a mai declarat c` pre]ul la terenurile agricole nu va mai fluctua atât de mult ca \n perioada sus amintit`, ci va avea o cre[tere constant`, care nu va dep`[i 20% pe an. „Este o perioad` favorabil` de a investi \n aceste terenuri agricole, deoarece pre]ul este foarte mic. O alt` realitate este aceea c` efectele crizei economice mondiale nu au trecut, criza nu este dep`[it` deoarece

Elemente ce dau calitate terenului agricol Mul]i investitori str`ini [i-au \ndreptat aten]ia asupra terenurilor agricole din Râmânia [i aceasta nu doar datorit`

pre]ului mic de cump`rare, ci mai ales calit`]ii acestora. „|n România, calitatea terenurilor este mai mare, sunt mai fertile [i de aceea sunt atractive pentru investitori”, a precizat dl Prader. Pe lâng` calitatea solului, un alt element urm`rit de investitori este dimensiunea parcelei. „|n general, cererile pentru achizi]ia de terenuri agricole sunt pentru blocuri compacte, cele mai bune sunt de 100-150 ha. De asemenea, pentru c` trebuie s` ]inem cont [i de schimb`rile climatice, este de preferat ca aceste suprafe]e s` fie r`spândite, deoarece nici harta precipita]iilor nu este uniform`”, a afirmat dl Romaniuc. Un alt element care aduce un plus de valoare terenului agricol ce urmeaz` a fi achizi]ionat este posibilitatea irig`rii. „Pentru a ob]ine produc]ii agricole mari [i de calitate, ai nevoie, \n primul rând, de ap`. De aceea, terenurile care au sta]ii func]ionale de pompare a apei sunt mai atractive. De altfel, firma noastr`, Soldproiect, de]ine multe terenuri \n zone irigabile, \n special \n sud-estul ]`rii”, a mai spus dl Romaniuc. „S-a dus vremea tunurilor \n agricultur`. Criza financiar` a triat din companiile care

intermediaz` tranzac]ii cu terenuri, str`inii vor s` cumpere direct ferme sau suprafe]e compactate, nu mai cumper` hectar cu hectar, pentru c`, de multe ori, se dovede[te a fi mai scump, ]inând cont de taxele pe care trebuie s` le pl`te[ti pentru cadastru sau intabulare. Mai mult, dup` ce au venit \n România, investitorii s-au lovit de secet`, de dezordine, de lipsa infrastructurii, probleme de cadastru”, a spus dl Romaniuc.

Solproiect De la \nfiin]area sa, \n 2003, [i pân` \n prezent, Solproiect a realizat mai multe proiecte de achizi]ii [i comas`ri de terenuri arabile de cea mai bun` calitate, \n vederea \nfiin]`rii de ferme vegetale, \n judetele Ialomi]a (2.000 ha), Br`ila (200 ha), Tulcea (200 ha), Constan]a (350 ha) [i C`l`ra[i (2.500 ha). Solproiect are ca activitate cump`rarea de terenuri arabile comasate \n tarlale \ntre 50 [i 100 de hectare. Acestea trebuie s` fie pe raza unor localit`]i cu poten]ial agricol [i de iriga]ii foarte bun. Terenurile arabile comasate sunt vândute la pachet c`tre investitori interesa]i \n dezvoltarea de firme mici, medii sau mari. Ca activitate secundar`, Solproiect dezvolt` PUZ-uri (Planuri de Urbanism Zonal).

Ianuarie 2010 37

Ana Must~}ea

niciodat` nu a existat un nivel de \ndatorare a[a de mare. Statele au intervenit pe pia]` cu noi credite pentru a dep`[i aceast` criz`, \ns` \n realitate s-au creat noi datorii. Cineva va pl`ti aceste datorii. Sunt vremuri grele din punct de vedere financiar, exist` scenarii diferite privind evolu]ia \n viitor, \ns` un lucru este cert: omenirea va avea nevoie de terenuri agricole pentru a produce hran`”, a sus]inut dl Thomas Prader, pre[edintele firmei Soldproiect.

|n luna octombrie 2009, cu ocazia inaugur`rii noului sediu IPSO Agricultur` din jude]ul Dolj, am avut prilejul s`-l cunosc pe dl Ilie Popescu, administratorul societ`]ii Oltpiess SRL. Acesta a binevoit s` ne vorbeasc` despre activitatea pe care o desf`[oar`, fondurile pe care le-a accesat, dotarea din ferm`, precum [i despre planurile sale de viitor la acea dat`.

Valorificarea superioar` a produc]iei agricole - garan]ia profitului \n agricultur` Domnule Ilie Popescu, spune]i-ne când a]i \nceput activitatea \n agricultur`? Activitatea \n agricultur` am \nceput-o \n anul 2004. Pân` atunci m-am ocupat de comercializarea pieselor de schimb pentru ma[inile agricole [i a inputurilor necesare \n agricultur`. |n momentul de fa]`, exploatez o suprafa]` de aproximativ 2.000 de hectare \n zona Slatinei. Mai exact, terenurile sunt situate la circa 28 km distan]` de ora[. Pe lâng` producerea de produse agricole, desf`[or [i activitatea de prelucrare a cerealelor. |n anul 2003, cu ajutorul fondurilor PHARE, am realizat investi]ia \n moara de grâu. Lunar, procesez o cantitate de 500 de tone.

Ana Must~}ea

Ave]i silozuri pentru depozitarea produc]iei agricole? Da, de]in dou` silozuri cu capacit`]i mari de stocare a produc]iei agricole. Ideea de a cump`ra aceste silozuri mi-a venit atunci când oamenii voiau s` \mi dea produse agricole \n schimbul inputurilor. Am considerat c` este mai eficient s` am propriile spa]ii de depozitare. Totodat`, având silozurile, pot alege momentul prielnic pentru a vinde marfa la un pre] avantajos. Am un siloz de 8.000 de tone, pe care \l folosesc mai des, pentru c` are multe celule de depozitare [i pot stoca produc]ia 38 Ianuarie 2010

\n func]ie de calitate, umiditate etc., iar cel`lalt siloz l-am cump`rat de la Cerealcom [i are o capacitate de 52.000 de tone. Sunt mul]umit de silozul de 8.000 de tone, marca GSI, pentru c` are un principiu de aerare a masei depozitate prin podea, ce permite un control foarte bun al \ntregii cantit`]i stocate. De asemenea, costurile de depozitare [i manipulare sunt mici. Un singur operator se ocup` cu depozitarea produselor agricole.

A]i accesat fonduri europene pentru dezvoltarea societ`]ii? Prin Programul SAPARD am accesat fonduri \n valoare de 500 de mii de euro, iar prin Programul Na]ional de Dezvoltare Rural`, fondurile accesate s-au ridicat la suma de 600 de mii de euro. Cu ace[ti bani, am achizi]ionat, \n principal, ma[ini [i utilaje agricole performante.

Ce utilaje [i ma[ini agricole de]ine]i? |n parcul de ma[ini [i utilaje agricole de]in cinci tractoare Case, de 95 CP, [i dou` tractoare de mare capacitate: unul de 360 CP, marca Fendt, [i cel`lalt de 230 CP, marca John Deere. De asemenea, am dou` combine JD, cu lungimea hederului de 7,70 m, respectiv 6,1 m. Ca echipamnete, am o sem`n`toare Horsch, de care sunt foarte mândru, deoarece pot realiza o serie de opera]ii precum sem`nat, fertilizat,

nivelat etc. Este o pl`cere s` prive[ti \n spatele ei.

Cum v` alege]i tehnica agricol` de care ave]i nevoie? Un lucru important pe care l-am f`cut \nainte de a cump`ra ma[inile [i utilajele agricole a fost s` m` informez. Am avut prilejul de a vizita fabricile unor firme mari din domeniu, de a vedea cum sunt ele construite sau ce alte avantaje tehnice au. De asemenea, adaptez tehnica agricol` \n func]ie de tipul de sol pe care \l am, [i anume podzol. Preg`tirea terenului \l fac doar \n anumite condi]ii de umiditate, altfel apar bulg`ri. Realizez scarific`ri [i ar`turi adânci pentru c` permeabilitatea solului este sc`zut` [i pot ap`rea b`ltiri. Am achizi]ionat o sem`n`toare pentru sem`natul direct \n miri[te, \ns` din cauza solului sunt nevoit s` fac \nainte o preg`tire a terenului, pentru ca apoi s` vin cu acest utilaj. O dat` cu sem`natul fac [i fertilizarea, pentru a ajunge la acelea[i costuri pe care le au cei care lucreaz`, de exemplu, un sol de tip cernoziom.

Care a fost structura culturilor agricole \n 2009 [i ce produc]ii a]i ob]inut? |n anul 2009, am cultivat rapi]` pe 330 ha, grâu 1.100 ha, floarea-soarelui 200 ha [i porumb pe restul suprafe]ei. Am o zon` cu un teren mai pu]in fertil, de tip podzol,

ce necesit` o prelucrare mai profund`, cheltuieli mai mari cu \ngr`[`mintele chimice, dar avantajul major este c` rezist` la secet`. Pe acel teren, indiferent de intensitatea fenomenului de secet`, produc]ia de porumb nu scade sub 3 tone. La rapi]`, am ob]inut o produc]ie medie de 3.500 kg/ha, la grâu 5.000 kg/ha, iar la floarea-soarelui produc]ia medie a fost de 3.400 kg/ha. La floarea-soarelui am folosit un hibrid de la Pioneer, E83, ce permite efectuarea opera]iei de erbicidare \n vegeta]ie. De asemenea, anul trecut au fost condi]ii prielnice pentru cultura florii-soarelui. Produc]ia medie la porumb a fost de 8 tone/ha, \ns` bucuria cea mai mare a venit nu doar din productivitatea ob]inut`, ci [i din umiditatea de la recoltare, de 17%, optim` pentru depozitare. |n acest fel, nu am fost nevoit s` fac cheltuieli suplimentare pentru a-l usca, a[a cum se \ntâmpla \n al]i ani. Produc s`mân]` doar la grâu, deoarece la porumb [i floarea-soarelui trebuie s` ai sisteme de iriga]ii.

Ce soiuri [i hibrizi cultiva]i? La porumb [i floarea-soarelui cultiv hibrizi marca Pioneer, la rapi]` Rustica [i Pioneer, iar la grâu folosesc numai soiuri române[ti. |n fiecare an fac experien]e din punct de vedere productiv [i economic, iar soiurile române[ti de grâu au cele mai bune rezultate. Cele str`ine dau produc]ii foarte bune doar \n anii favorabili, \ns` atunci când sunt fenomene de secet` pierzi foarte mult. Soiurile str`ine nu sunt adaptate la condi]iile pedoclimatice de la noi din ]ar`.

Efectua]i experien]e [i cu \ngr`[`mintele chimice? |n ceea ce prive[te \ngr`[`mintele chimice, am realizat o serie de teste, pe mai multe tipuri de \ngr`[`minte chimice, [i concluzia la care am ajuns este aceea c` este mai bine s` folose[ti produsele care au un con]inut mai mare \n fosfor. Primul produs chimic pe care l-am testat a fost 12:52, fabricat \n Ucraina. Pe solul meu, \ngr`[`mântul nu a dat rezultate. Exista acel blocaj al plantei de a nu asimila fosforul din acest complex, care era de tip MAP. Am stat de vorb` cu speciali[tii, am f`cut teste [i, \n urma acestor ac]iuni, am descoperit un \ngr`[`mant 18:46, de tip DAP, care a dat rezultate, ob]inând produc]ii satisf`c`toare.

Câ]i oameni lucreaz` \n societate? Am 50 de angaja]i, dintre care 10 se ocup` doar cu activitatea de produc]ie agricol`.

Ce p`rere ave]i despre asocierea agricultorilor? Consider c` este foarte benefic` asocierea agricultorilor. De altfel, am constituit o astfel de asocia]ie \n iunie 2009. Ca suprafa]`, am acumulat circa 20 de mii de hectare. Am depus eforturi pentru a aduce fermieri \n organiza]ie, ne-am propus ni[te obiective de genul: s` vindem produc]ia \mpreun`, s` cump`r`m \n comun inputurile necesare, dar pân` acum, din pacate, nu am finalizat nimic. Trebuie s` \n]elegem c` nu suntem \n concuren]` [i s` lu`m exemplul ]`rilor dezvoltate, unde fermierii sunt uni]i \n organiza]ii puternice [i au un cuvânt greu de spus.

Ce planuri de viitor ave]i? Doresc s` cump`r \n continuare terenuri agricole pentru a practica agricultura. Niciodat` nu m-a interesat pia]a imobiliar`. Desf`[or activitatea \n agricultur` pentru c` \mi place acest domeniu [i, dac` o faci \ntr-un mod profesionist, ob]ii [i rezultate.

Ce p`rere ave]i despre implicarea politicienilor \n rezolvarea problemelor din agricultur`? Politicienii [tiu problemele cu care se confrunt` agricultorii, \ns` nu fac absolut nimic pentru a le rezolva. {tiu cât de greu avem acces la finan]are. Din fericire, eu am putut s` beneficiez de creditul agricol, (Legea 150), unde exist` o subven]ie foarte bun`, \ns` cu o floare nu se face prim`var`. Este nevoie de mai mul]i oameni care s` aib` acces la credite, \ns` b`ncile comerciale sunt reticente. Dac` nu beneficiezi de toate subven]iile care se acord`, a[a pu]ine cum sunt, nu ai nici o [ans` s` faci profit doar din produc]ia agricol`. Dac` a]i observat, marii produc`tori au [i o prelucrare superioar` a ceea ce produc \n câmp [i de aceea rezist`. }ara noastr` ar trebui s` produc` [i s` exporte produse agricole deoarece avem poten]ial. Ar trebui s` redevenim ceea ce am fost, un mare grânar al Europei. Ianuarie 2010 39

Massey Ferguson v` propune noua serie de tractoare 5400 Tractoarele din seria 5400 reprezint` gama de tractoare cu cea mai mare produc]ie de serie a fabricii Massey Ferguson din Beauvais (Fran]a). La fel de adev`rat este faptul c` aceste tractoare au puteri nominale cuprinse între 82 [i 145 CP. Gama de puteri corespunde tractoarelor universale, ce pot fi folosite atât pentru lucr`ri grele la cultura mare, precum arat [i discuit, cât [i la lucr`ri mai u[oare, de sem`nat [i pr`[it, dar [i la legumicultur`. Datorit` dimensiunilor reduse, aceste tractoare, echipate corespunz`tor, pot fi folosite pentru lucr`ri forestiere. 40 Ianuarie 2010

Motoarele Massey Ferguson pentru aceast` serie sunt, pe de-o parte, motoare Perkins în 4 [i 6 cilindri [i, pe de alt` parte, motoare Sisu în 4 cilindri. Motoarele Sisu se reg`sesc doar la modelele MF 5470 [i MF 5480, datorit` cuplului mare ob]inut la tura]ii mici necesar aplica]iilor din fermele de animale. De asemenea, modelele 5470 [i 5480 sunt mai scurte [i au un grad mai mare de manevrabilitate. Cu excep]ia MF 5425 [i MF 5435, care dispun de motoare Tier III cu 2 supape pe cilindru [i pomp` de injec]ie mecanic`, toate celelalte modele sunt prev`zute cu motoare Tier III cu 4 supape pe cilindru [i sistem de injec]ie common rail. Tractoarele echipate cu motoare common rail beneficiaz` de un supliment de putere în transport [i la lucr`rile care implic` folosirea prizei de for]`. Noutatea adus` de Massey Ferguson la acest capitol const` în activarea suplimentului de putere atunci când transmisia se afl` în una din treptele de reductor 3 sau 4 [i la o vitez` de deplasare mai mare de 7 km/h. Astfel,

suplimentul de putere poate fi folosit [i la lucr`ri de discuit sau sem`nat. Pentru tractoarele care lucreaz` cu înc`rc`toare frontale, se poate comanda o capot` a motorului cu profil coborât. Acest lucru presupune echiparea motorului cu radiatoare de r`cire cu sec]iune mai mic`, motiv pentru care acest tip este disponibil pân` la tipul MF 5455. Transmisia este model Dyna-4, SemiPowershift, comandat` de un procesor de control, cu 16 viteze de deplasare ob]inute prin combina]ia celor 4 game de reductor cu cele 4 trepte ale cutiei de viteze. Schimbarea vitezelor se face în sarcin`, f`r` ap`sarea pedalei de ambreiaj. De[i este o transmisie SemiPowershift, Dyna-4 are avantajul de a face trecerea de la o gam` de reductor la alta printr-o comand` electrohidraulic` ac]ionat` de la un buton de pe schimb`torul de viteze, f`r` a c`lca pedala ambreiajului. De asemenea, Dyna-4 v` mai propune [i schimb`torul de viteze PowerControl, aflat în partea stâng` a volanului, pe

www.euro-ferma.ro

Ianuarie 2010 41

aceea[i manet` cu inversorul de direc]ie cu comand` electrohidraulic` PowerShuttle. PowerControl v` permite schimbarea a 4 viteze de deplasare în cadrul aceleia[i game de reductor. PowerControl este foarte folositor atunci când se lucreaz` cu un înc`rc`tor frontal, permi]ând operatorului s` ]in` în permanen]` mâna dreapt` pe volan. Acesta este un avantaj important, pe care îl ve]i reg`si doar în oferta Massey Ferguson. Un alt atu al transmisiei Dyna-4 este posibilitatea reglajului timpului de cuplare a ambreiajelor la schimbarea vitezelor, prin intermediul sistemului Speedmatching. Aceast` transmisie poate fi comandat` op]ional [i cu un reductor pentru viteze încete [i superîncete, permi]ând viteze de deplasare de pân` la 90 m/h. Începând cu MF 5445, primul tractor din seria sa cu motor common rail comandat electronic, Massey Ferguson v` propune s` intra]i în era tractoarelor inteligente. Pornind de la acest model, procesorul de control al transmisiei lucreaz` în permanen]` cu procesorul de control al motorului, astfel încât s` ob]in` performan]e maxime [i un consum minim de combustibil. De aceea, Dyna-4 este una dintre cele mai competitive transmisii, atât ca func]ionalitate, cât [i ca fiabilitate. Seria 5400 poate fi cu trac]iune simpl` sau dubl`, a[a-numitul 4x4. MF 5400 reprezint` prima gam` de tractoare, la care Massey Ferguson a prev`zut sistemul Hydralock, de blocare a diferen]ialului

42 Ianuarie 2010

pun]ii fa]` o dat` cu blocarea celui din puntea spate. Astfel, se ob]ine o trac]iune 4x4 complet`. Ac]ionarea Hydralock se face electrohidraulic [i, o dat` activat`, op]iunea se poate cupla sau decupla automat, simultan cu ac]ionarea pun]ii fa]` la comanda ridic`torului \n 3 puncte. Trac]iunea 4x4 [i Hydralock se decupleaz` la în`l]area ridic`torului [i se cupleaz` o dat` cu coborârea acestuia în pozi]ia de lucru. Astfel, este atins` o protec]ie complet` a sistemului de dubl` trac]iune [i se elimin` o etap` din fluxul de operare al tractorului. Tractoarele sunt echipate cu o priz` de for]` cu comand` de cuplare electrohidraulic`. Tura]iile de lucru sunt de 540 rot./min. [i 1.000 rot./min., ce corespund unor tura]ii ale motorului de 1.980 rot./min. [i respectiv 2.000 rot./min. De asemenea, construc]ia permite acelea[i

tura]ii [i în varianta economic`, la tura]ia motorului de 1.540 rot./min. Sistemul hidraulic este cu centru deschis (OC), cu o presiune de lucru de 180 bar [i un debit de 57 l/min. La cerere, se poate oferi un sistem cu pomp` hidraulic` cu debit m`rit de 100 l/min., cu centru deschis sau cu centru închis, [i presiune pilot (CCLS), începând cu modelul MF 5460. Ridic`torul posterior în 3 puncte are o capacitate de ridicare de 5.000 kg la cap`tul tirantului inferior. Ridic`toarele sunt categoria II/III pentru toat` seria, excep]ie f`când modelele MF 5475 [i MF 5480, la care ridic`toarele sunt categoria III. Tiran]ii inferiori sunt cap deschis pentru o cuplare mai u[oar`. La cerere, se pot monta butoane de ac]ionare a ridic`torului pe aripi. Ridic`torul este cu ac]ionare hidraulic` [i cu control electrohidraulic, prin intermediul unui procesor de control. Acest procesor de control permite o multitudine de reglaje de pozi]ie [i for]`, fiind unul dintre cele mai reprezentative brevete de inven]ie ale Massey Ferguson. Nu în ultimul rând, cabina ofer` un confort deosebit pentru o zi lung` de lucru. Toate comenzile [i monitoarele de control se afl` la îndemân` [i sunt u[or de ac]ionat. Cabina este foarte bine izolat` fonic, având un grad redus de zgomot, de pân` la 70 dB. Ea ofer` o vizibilitate foarte bun` datorit` suprafe]ei mari de geamuri, în acela[i timp asigurând un sistem excelent de climatizare. Scaunul operatorului poate fi cu suspensie mecanic` sau pneumatic`. Tractoarele pot fi prev`zute cu punte fa]` cu suspensie, ridic`tor frontal în 3 puncte, priz` frontal` de for]`, 2 valve hidraulice frontale, înc`rc`tor frontal cu decuplare rapid`, la care se adaug` diverse accesorii. De asemenea, tractoarele pot fi echipate pentru lucr`ri forestiere.

www.euro-ferma.ro

Ianuarie 2010 43

Implica]ia organiza]iei WWF România în protejarea mediului înconjur`tor [i conservarea biodiversit`]ii este binecunoscut`. În cadrul Programului „Fermierii sunt p`str`torii zonelor agricole cu valoare natural` ridicat`”, WWF România a demarat o campanie de sporire a în]elegerii rolului pe care îl joac` anumi]i fermieri [i anumite sisteme agricole în p`strarea unei zone rurale vii, în conservarea unei biodiversit`]i bogate [i în men]inerea unei produc]ii de alimente cu adev`rat gustoase [i s`n`toase. Un astfel de fermier, prezentat în materialul pus la dispozi]ia noastr` de WWF, este Vraja Gavril`, care \[i desf`[oar` activitatea \n ferma sa, aflat` în jude]ul Maramure[.

Activitatea din ferm`, mereu \n armonie cu natura Vraja Gavril` (27 de ani) din satul Ocna {ugatag, jude]ul Maramure[, a început s` lucreze la ferm` înc` de când era copil. Acum, el administreaz` cu succes o ferm` de 500 de oi, la gospod`rirea c`reia iau parte to]i membri familiei Vraja: so]ia, cei doi copii (de 7 [i, respectiv, 4 ani), socrul, soacra [i bunica. Astfel, patru genera]ii particip` la p`strarea tradi]iei p`storitului în regiunea Maramure[ului.

Via]a la stân` Natur`, cultur`, tradi]ii, oameni [i biodiversitate. Maramure[ul este laboratorul perfect pentru demonstrarea rela]iei organice dintre peisaj, om [i animale. A[a începe povestea fermierului Vraja Gavril` [i a familiei sale din satul Ocna {ugatag, jude]ul Maramure[. Vraja Gavril` s-a ocupat de cre[terea oilor înc` din copil`rie, dar atunci î[i ajuta doar familia. De când s-a c`s`torit, cu 9 ani în urm`, cu fiica lui Petru Pop, un cioban foarte respectat din {ugatag, el a început s` se ocupe cu succes de ferm`, cu ajutorul întregii familii. Acum are o ferm` de 500 de oi (anul de referin]` 2008), dintre care 250 apar]in direct familiei Vraja, iar restul îi sunt date de s`teni pentru a le între]ine pe timpul perioadei 44 Ianuarie 2010

estivale de p`[unat. Întreaga familie particip` la aceast` activitate. Aceasta se împarte între diversele munci pe care le realizeaz` la ferm`. De exemplu, vara, socrul [i uneori bunica, copiii [i Gavril` însu[i stau pe Platoul T`taru cu turma de oi. De obicei, so]ia [i mama sa r`mân acas`, în vale, pentru a se ocupa de gospod`rie. În general, Gavril` se afl` într-o alerg`tur` continu`, pentru a asigura hrana familiei sale - cose[te fânul de pe platou, merge la pia]` pentru a-[i vinde produsele etc. Pentru p`storitul oilor vara (mai-septembrie), familia Vraja închiriaz` un lot de 5 ha de la prim`ria Ocna {ugatag; de asemenea, are [i terenuri proprietate personal` în satul {ugatag, unde de]ine o gospod`rie de 7 ha. Lotul pe care îl închiriaz` pe Platoul T`taru este bine plasat [i are o priveli[te frumoas` asupra întregului platou, câteva p`duri în apropiere [i iarb` de calitate superioar`, unde oile pot p`[una. Având în vedere aceste caracteristici ale p`[unii, familia Vraja închiriaz` mereu acela[i p`mânt, oile (majoritatea din rasa ]urcan` [i câteva merinos) fiind urcate an de an pe Platoul T`taru, la o altitudine de 9001.000 m, departe de satul {ugatag. Cele 7 ha din satul {ugatag cuprind o livad`

de meri [i pruni, o gr`din` de legume [i o parcel` de teren arabil cultivat cu porumb, sfecl` [i cartofi. Pentru a administra cu succes activit`]ile de pe ambele loturi, vara, unii membri ai familiei parcurg zilnic distan]a dintre ele. Familia este unit`, pentru a face fa]` conditiilor vitrege de la stân`. Dup` cum spune Gavril`, „p`storitul este o meserie grea; devii r`spunz`tor nu numai pentru via]a ta, ci [i pentru cea a animalelor, pentru cea a familiei [i a celor care te ajut` la stân`”. Iar acest lucru le d` putere. „Sprijinul familiei este de baz`, dac` vrem ca activitatea de cre[tere a oilor s` fie continuat` pe cale tradi]ional`. Dac` ai oameni angaja]i la ferm`, nu po]i p`stra practicile tradi]ionale obi[nuite pe care le aplic`m noi, iar peisajul va fi modificat de utilizarea tehnicilor moderne”, confirm` Vraja Gavril`. Aceste activit`]i de cre[tere a animalelor reprezint` principala surs` de venit pentru membri familiei Vraja de patru genera]ii încoace. Ei au înv`]at tot ce se poate face pentru a-[i dezvolta afacerea. I-au implicat pe copii în cre[terea animalelor, considerând c`, într-o zi, ei vor fi st`pânii acelor p`mânturi, iar copiilor a început s` le plac` s` stea cu oile în aer liber [i s` le vegheze, au început deja s` se simt` st`pânii fermei.

www.euro-ferma.ro

Oieritul tradi]ional a r`mas la fel de la str`buni încoace Când a fost întrebat dac` oieritul s-a schimbat de când îl practic`, fermierul ne-a spus c` ei, ciobanii maramure[eni, înc` respect` modul tradi]ional de a cre[te oile [i ne-a explicat [i cum o fac: „Ciob`nitul nu s-a schimbat prea mult în decursul anilor. Da, poate acum folosim tehnologie modern`, cum este cositul fâne]elor cu cositori mecanice, dar oieritul tradi]ional a r`mas la fel; înc` mulgem oile manual, urm`m schimb`rile anotimpurilor [i le respect`m, mutând animalele în locuri unde pot pa[te, la altitudini mai joase sau mai înalte, în func]ie de dezvoltarea sezonier` a vegeta]iei”. Cre[terea oilor este înc` des întâlnit` în zilele noastre, dar num`rul mediu de animale din ferm` rar dep`[e[te 40-50 de capete. Pendularea, o transhuman]` la scar` mai mic`, este metoda tradi]ional` de oierit, practicat` de secole. În fiecare prim`var`, oile din sate se reunesc în turme, care urmeaz` a fi p`storite de ciobani angaja]i pe perioada verii pe p`[uni comunale din zonele muntoase mai îndep`rtate. Când sunt pe p`[unile înalte, ciobanii mulg oile de dou` sau trei ori pe zi [i prepar` dou` feluri de brânz` - ca[ [i urd` -, pe care le dau proprietarilor oilor. Aceste p`[uni naturale se folosesc pân` toamna, când turmele revin în sat. Oile [i caprele î[i petrec iarna în micile grajduri de lemn ale st`pânilor, hr`nite cu fânul cosit de pe paji[tile platoului. Abandonarea terenurilor a devenit o problem` în regiune, fiind, pe de o parte, rezultatul condi]iilor socioeconomice cu care se confrunt` agricultorii (venituri mici, condi]ii grele de munc`. Lipsa serviciilor sociale în multe zone face din agricultur` o op]iune mai pu]in atractiv` pentru tineri), având drept consecin]` fragmentarea terenurilor, ajungându-se astfel la pierderea semnificativ` a biodiversit`]ii habitatelor seminaturale, mai ales în cazul paji[tilor alpine, din cauza abandon`rii p`[unatului.

www.euro-ferma.ro

Oamenii [i natura Agricultura este o munc` grea [i are nevoie de mult` dedica]ie din partea celor care doresc s` p`streze tradi]iile [i s` r`mân` aproape de natur`: „Cre[terea oilor este o munc` grea. Câteodat`, nu apuci s`-]i tragi sufletul cât e ziua de lung`; e[ti într-o continu` alerg`tur` dup` un lucru sau altul, pentru ca treaba s` mearg` bine. Dar î]i ofer` [i satisfac]ii, suntem în aer liber, ne bucur`m de natur` [i lini[te, dormim bine, ne lu`m puterile de la natur`. Avem o leg`tur` strâns` cu natura [i cu animalele [i ferma noastr` are succes fiindc` [tim cum s` le apreciem [i s` le respect`m”. Dar Gavril` este foarte activ [i implicat nu doar în activit`]ile care privesc munca zilnic` la ferm`, ci [i în dezvoltarea de parteneriate la nivel local. În 2007, fermierii din regiune au pus bazele unui grup local de cresc`tori, de fapt o asocia]ie a cresc`torilor de oi, numit` CIOLBAN, al c`rei pre[edinte este Gavril`. Au avut mai multe întâlniri, în care au discutat despre tot ceea ce înseamn` oieritul. Mai mult, asocia]ia este membr` a Grupului de Ac]iune Local` Mara-Gutâi, demarat prin Programul LEADER în 2008, care este înc` în stadiul de proces de selec]ie la Ministerul Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale. Urmându-[i dezvoltarea personal`, Gavril` Vraja a luat parte la cursuri de cre[tere a animalelor ,ini]iate [i organizate de c`tre WWF Programul Dun`re-Carpa]i, în parteneriat cu autorit`]ile locale, cursuri focalizate pe integrarea oierilor în cadrul serviciilor agroturistice.

subven]ii în cadrul Programului Na]ional de Dezvoltare Rural` [i a primit aprobare, iar acum a[teapt` transferul banilor. Prin pachetul de m`suri de agromediu, el va primi pl`]i compensatorii pentru a-[i administra în mod corespunz`tor paji[tile cu valoare natural` ridicat`. Conform contractului încheiat pentru pl`]ile de agromediu, el trebuie s` se conformeze cerin]elor de management: s` nu utilizeze fertilizatori chimici, s` nu are sau s` discuiasc` paji[tile, de asemenea, nu sunt permise îns`mân]`rile de suprafa]` sau supraîns`mân]`rile. Gavril` a solicitat [i pl`]i de agromediu prin pachetul de practici agricole tradi]ionale [i va primi subven]ii pentru c` nu folose[te utilaje mecanice pentru între]inerea paji[tilor sale pentru care a încheiat angajamentul. În total, sprijinul prin m`surile de agromediu se ridic` la 182 euro/ha (respectiv 124 [i 58 euro/ ha), pe care Gavril` îi va primi pentru a conserva [i a îmbun`t`]i valoarea paji[tilor pe care le folose[te (în total 5 ha de teren închiriat).

Planuri de viitor În ceea ce prive[te planurile de viitor, ei se gândesc s` se implice mai mult în activit`]i ecoturistice; de exemplu, vara, când oile sunt pe Platoul T`taru, ei ar putea s` ofere în continuare turi[tilor care viziteaz` împrejurimile posibilitatea de a degusta brânza [i de a servi ciorb` de miel tradi]ional`, mai ales acum, când a fost deja marcat un traseu ecoturistic - Greenway -, al c`rui itinerariu se intersecteaz` [i cu ferma familiei Vraja. Concentrându-se mai mult pe acest aspect turistic, prezen]a turi[tilor i-ar ajuta s` î[i promoveze modul tradi]ional de a cre[te oi pe p`[unile subalpine.

Sprijin pentru gospodari Vraja Gavril` este în c`utare continu` de subven]ii care s`-l ajute s`-[i administreze mai bine ferma [i s` continuie activitatea de cre[tere a oilor în mod tradi]ional. So]ia sa, care se pricepe foarte bine la completarea documentelor, îl ajut` s` preg`teasc` [i s` depun` documenta]ia pentru schemele de subven]ii. În anul 2008, Gavril` a solicitat Ianuarie 2010 45

Ana Must~}ea

Familia Vraja î[i vinde produsele - ca[ul [i urda - la pia]a din Ocna {ugatag sau Sighetu-Marma]iei. Datorit` faptului c` nu apeleaz` la un abator, vinde mieii vii la pia]`, iar pentru consumul propriu îi sacrific` în propria gospod`rie. Unii clien]i le cunosc deja produsele (în special ca[ul [i urda tradi]ional`), [tiu zilele când ciobanul coboar` la pia]` [i cump`r` mereu de la ei.

Statistici [i prognoze de pia]` pentru cereale, oleaginoase [i uleiuri vegetale

Rubric` realizat` de Daniel Dumitru

4.12.2009 - 8.01.2010

PIA}A GRâULUI GRâU

Pre]ul grâului din recolta anului 2009 a câ[tigat 1 euro \n prima s`pt`mân` a noului an, atingând nivelul de 122 euro/ton` FOB Rouen \n cazul calit`]ii standard. Uniunea European` a emis certificate de export pentru o cantitate de 485.550 de tone (dintre care 175.000 de tone grâu din Fran]a), ducând la un total de 8,59 milioane de tone de la \nceputul anului de pia]` [i pân` \n prezent.

PIA}A PORUMBULUI

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

4 dec 2009

197.3

224.5

107.3

11 dec 2009

190.9

212.3

107.3

18 dec 2009

194.7

210.5

104.3

31 dec 2009

193.3

208.5

105.9

8 ian 2010

208.5

228.5

107.3

PORUMB

Pre]ul porumbului a câ[tigat \n prima s`pt`mân` a noului an 2 euro/t, ajungând la 135,9 euro FOB Bordeaux pentru livr`rile din martie. Cre[terea pre]ului e \mpiedicat` [i de concuren]a venit` din partea altor cereale furajere care se g`sesc \n cantit`]i destul de mari. Balan]a mondial` a porumbului e destul de tensionat` \n ultimul timp [i aduce câteva elemente de sus]inere a pre]ului. Unul dintre elemente ar fi cre[terea pre]ului petrolului, care a dus la majorarea cantit`]ilor de porumb procesate de industria produc`toare de etanol. Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Paris

4 dec 2009

147.3

174.7

136.9

11 dec 2009

153.3

180.5

132.5

18 dec 2009

156.9

181.5

133.7

31 dec 2009

158.5

184.5

134.3

8 ian 2010

166.9

199.3

133.3 PIA}A ORZULUI Pre]ul orzului furajer a r`mas neschimbat [i \n prima s`pt`mân` din ianuarie, situându-se \n jurul a 97-98,5 euro/ton` \n cazul livr`rilor din luna martie 2010. Stocul de interven]ie la nivel european a ajuns la 2,59 milioane de tone, din care Germania de]ine 0,9 milioane de tone [i Fran]a 0,45 milioane de tone. Pia]a orzului are o configura]ie destul de limitat`, ca urmare a activit`]ilor comerciale extrem de reduse ca num`r [i volum. |n acest moment, se estimeaz` c` orzul furajer acoper` necesarul pentru furajarea animalelor, fiind extrem de competitiv din toate punctele de vedere.

46 Ianuarie 2010

Data

Burs` Creil

Burs` Dunkerque

Burs` Moselle

Burs` Rouen

Burs` Creil**

Burs` Moselle**

4 dec 2009

96.9

98.5

10.3

98.5

100.3

110.7

11 dec 2009

96.3

97.3

98.5

104.3

114.3

18 dec 2009

96.3

97.9

99.7

98.5

102.3

110.3

31 dec 2009

96.3

98.5

99.7

96.9

101.3

111.7

8 ian 2010

95.3

97.3

99.7

97.3

101.3

113.3

PIA}A SOIEI

SOIA

Cele trei mari cantit`]i de soia achizi]ionate de China reflect` cre[terea consumului. Tendin]a pie]elor financiare este un motiv \n plus de optimism pentru pre]ul oleaginoaselor, \n perspectiva cre[terii consumului.

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Rotterdam

4 dec 2009

383.5

415.3

936.5

11 dec 2009

380.5

410.9

927.3

18 dec 2009

371.9

401.9

888.5

31 dec 2009

367.9

401.7

903.7

8 ian 2010

372.3

408.5

956.9

PIA}A RAPI}EI Pre]ul rapi]ei a pierdut 2 euro/ton`, ajung창nd la 289,5 euro/ton` FOB Moselle \n cazul livr`rilor din luna februarie 2010. Tendin]a de cre[tere a pre]ului r`m창ne \n continuare de actualitate pe pia]a rapi]ei.

Data

Bursa din Paris

4 dec 2009

281.5

11 dec 2009

282.5

18 dec 2009

283.5

31 dec 2009

283.5

8 ian 2010

288.5

PIA}A FLORII-SOARELUI Pre]ul florii-soarelui a sc`zut \n prima s`pt`m창n` a lunii ianuarie, ca urmare a unei cereri \n sc`dere.

Data

Bursa din Rotterdam

Data

Bursa din Fran]a

4 dec 2009

990.3

4 dec 2009

305.3

11 dec 2009

985.5

11 dec 2009

305.3

18 dec 2009

970.3

18 dec 2009

305.3

31 dec 2009

957.7

31 dec 2009

305.3

8 ian 2010

1005.3

8 ian 2010

296.9

N.B. Informatiile din prezenta sintez` sunt rezultatul colect`rii de informa]ii, av창nd la baz` urm`toarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale, Institutul Na]ional de Statistic`, Organiza]ia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economic`, Departamentul de Agricultur` al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina [i principalele Burse din Comunitatea European`), informa]ii din pia]` (traderi, produc`tori, fermieri, procesatori, depozitari), organiza]ii de profil (asocia]ii profesionale etc.) [i surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acurate]ea [i integralitatea acestor informa]ii, astfel c` orice concluzie [i ini]iativ` de ac]iune \n baza acestui material trebuiesc privite sub aceast` limitare.

Ianuarie 2010 47

Hot`rârea nr. 1415 din 18 noiembrie 2009 privind organizarea [i func]ionarea Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor [i a unit`]ilor din subordinea acesteia - M.O. nr. 0834/3 decembrie 2009 Hot`rârea nr. 1433 din 18 noiembrie 2009 privind înfiin]area, organizarea [i func]ionarea Laboratorului Central pentru Calitatea Semin]elor [i a Materialului S`ditor, ca urmare a comas`rii prin absorb]ie [i a prelu`rii activit`]ii B`ncii de Resurse Genetice Vegetale Suceava - M.O. nr. 0857/9 decembrie 2009 Decizia nr. 1588 din 19 noiembrie 2009 referitoare la excep]ia de neconstitu]ionalitate a prevederilor art. 29 alin. (32) teza I din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole [i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 [i ale Legii nr. 169/1997 - M.O. nr. 0871/14 decembrie 2009 Hot`rârea nr. 1499 din 25 noiembrie 2009 pentru modificarea [i completarea Hot`rârii Guvernului nr. 1.627/2008 privind aprobarea activit`]ilor pentru care se acord` sprijin financiar 48 Ianuarie 2010

produc`torilor agricoli din sectorul zootehnic în anul 2009, a cuantumului acestuia, precum [i a sumei totale alocate fiec`rei activit`]i, a Hot`rârii Guvernului nr. 693/2009 privind aprobarea activit`]ilor pentru care se acord` sprijin financiar produc`torilor agricoli din sectorul vegetal pentru anul 2009, a cuantumului acestuia [i a sumelor totale alocate fiec`rei activit`]i, precum [i a Hot`rârii Guvernului nr. 269/2009 privind aprobarea activit`]ilor pentru care se acord` sprijin financiar produc`torilor agricoli din sectorul de îmbun`t`]iri funciare în anul 2009, a cuantumului acestuia [i a sumei totale alocate fiec`rei activit`]i - M.O. nr. 0871/14 decembrie 2009

Decizia nr. 1576 din 19 noiembrie 2009 referitoare la excep]ia de neconstitu]ionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole [i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 [i ale Legii nr. 169/1997 - M.O. nr. 0874/15 decembrie 2009 Ordinul nr. 733 din 8 decembrie 2009 privind modificarea Ordinului ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 1.348/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea [i

înregistrarea soiurilor de plante agricole [i a Ordinului ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 1.349/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea [i înregistrarea soiurilor de legume - M.O. nr. 0886/17 decembrie 2009

Decizia nr. 1408 din 3 noiembrie 2009 referitoare la excep]ia de neconstitu]ionalitate a dispozi]iilor art. 40 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole [i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 [i ale Legii nr. 169/1997, precum [i ale art. 135 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic - M.O. nr. 0889/18 decembrie 2009 Ordinul nr. 764 din 16 decembrie 2009 pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 762/2007 privind instituirea procedurii de administrare special` la Societatea Na]ional` „Îmbun`t`]iri Funciare“ SA Bucure[ti - M.O. nr. 0892/21 decembrie 2009 Hot`rârea nr. 1587 din 16 decembrie 2009 privind modificarea anexei la Hot`rârea Guvernului nr. 496/2009 pentru aprobarea bugetului de venituri [i cheltuieli pe anul 2009 al

www.euro-ferma.ro

Administra]iei Na]ionale a Îmbun`t`]irilor Funciare, aflat` sub autoritatea Ministerului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale - M.O. nr. 0894/21 decembrie 2009

Hot`rârea nr. 1492 din 2 decembrie 2009 pentru aprobarea continu`rii ac]iunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul ac]iunilor de supraveghere, prevenire, control [i eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protec]ia animalelor [i protec]ia mediului, a altor ac]iuni prev`zute în alte programe na]ionale, pe care Autoritatea Na]ional` Sanitar` Veterinar` [i pentru Siguran]a Alimentelor trebuie s` le pun` în aplicare, precum [i a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2010 - M.O. nr. 0898/22 decembrie 2009

Protec]ie a Plantelor, aprobat prin Ordinul ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale, al ministrului s`n`t`]ii [i al ministrului Mediului [i Gospod`ririi Apelor nr. 116/153/358/2005 - M.O. nr. 0910/24 decembrie 2009

Ordinul nr. 683 din 5 noiembrie 2009 pentru completarea Regulamentului de organizare [i func]ionare a Comisiei Na]ionale de Omologare a Produselor de Protec]ie a Plantelor, aprobat prin Ordinul ministrului Aggriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale, al ministrului s`n`t`]ii [i al ministrului Mediului [i Gospod`ririi Apelor nr. 116/153/358/2005 - M.O. nr. 0910/24 decembrie 2009

Ordinul nr. 1718 din 16 decembrie

Ordinul nr. 765 din 16 decembrie 2009 pentru aprobarea Normei cu privire la animalele de reproduc]ie de ras` pur` din specia bovine - M.O. nr. 0916/28 decembrie 2009

Ordinul nr. 631 din 8 octombrie

Ordinul nr. 768 din 21 decembrie 2009 cu privire la înfiin]area paginilor de internet informative care con]in liste de unit`]i aprobate de autoritatea competent` în conformitate cu legisla]ia din domeniul zootehnic - M.O. nr. 0916/28 decembrie 2009

2009 pentru aprobarea formatului autoriza]iei [i al acordului de import privind introducerea deliberat` în mediu a organismelor modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe pia]` - M.O. nr. 0900/22 decembrie 2009 2009 pentru aprobarea bugetelor de venituri [i cheltuieli pe anul 2009 ale institutelor na]ionale de cercetaredezvoltare din coordonarea Ministerului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale - M.O. nr. 0901/23 decembrie 2009

Ordinul nr. 767 din 21 decembrie 2009 pentru modificarea [i completarea Normei privind animalele de reproduc]ie din specia porcine, aprobat` prin Ordinul ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 13/2006, [i pentru modificarea Normei cu privire la animalele de reproduc]ie de ras` pur` din speciile ovine [i caprine, aprobat` prin Ordinul ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 20/2006, [i a Normelor privind organizarea studbook-ului, certificarea originii [i comer]ul cu ecvidee de ras` pur`, aprobate prin Ordinul ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 464/2006 - M.O. nr. 0908/23 decembrie 2009 Ordinul nr. 1684 din 10 decembrie 2009 pentru completarea Regulamentului de organizare [i func]ionare a Comisiei Na]ionale de Omologare a Produselor de

www.euro-ferma.ro

Ordinul nr. 769 din 21 decembrie 2009 privind aprobarea Metodologiei de înregistrare a operatorilor economici [i eliberare a autoriza]iei pentru producerea, prelucrarea [i/sau comercializarea semin]elor [i materialului s`ditor - M.O. nr. 0917/28 decembrie 2009 Ordinul nr. 766 din 16 decembrie 2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind fabricarea, natura [i calitatea materiilor prime, ambalarea, etichetarea [i comercializarea b`uturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea [i vinul, destinate consumului uman ca atare - M.O. nr. 0918/29 decembrie 2009 Ordinul nr. 72 din 29 decembrie

2009 privind modificarea [i completarea Ordinului pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 113/2008 privind aprobarea Instruc]iunilor pentru organizarea [i desf`[urarea activit`]ii de control oficial în unit`]ile de prelucrare, procesare, depozitare, transport, valorificare [i comercializare a produselor [i subproduselor alimentare de origine

nonanimal` - M.O. nr. 0925/30 decembrie 2009

Ordinul nr. 73 din 29 decembrie 2009 privind modificarea [i completarea Ordinului pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 64/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind organizarea [i desf`[urarea activit`]ii de control oficial sanitarveterinar efectuat de c`tre personalul de specialitate în unit`]ile care produc alimente de origine animala - M.O. nr. 0925/30 decembrie 2009 Hot`rârea nr. 1632 din 29 decembrie 2009 privind registrul agricol pentru perioada 2010-2014 - M.O. nr. 0001/4 ianuarie 2010 Hot`rârea nr. 1527 din 2 decembrie 2009 privind reorganizarea Sta]iunii de Cercetare [i Produc]ie Pomicol` Vâlcea [i preluarea acesteia prin absorb]ie de c`tre Universitatea din Craiova - M.O. nr. 0927/31 decembrie 2009 Ordinul nr. 771 din 22 decembrie 2009 privind abrogarea Ordinului ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 360/2006 pentru aprobarea cuantumului tarifelor care constituie veniturile proprii ale Autorit`]ii Hipice Na]ionale - M.O. nr. 0009/7 ianuarie 2010 Ordinul nr. 783 din 23 decembrie 2009 pentru completarea Ordinului ministrului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale nr. 717/2008 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea lucr`rilor de examinare a soiurilor pentru care se solicit` înscrierea în Catalogul oficial na]ional al soiurilor de plante de cultur` din România - M.O. nr. 0015/11 ianuarie 2010 Hot`rârea nr. 25 din 6 ianuarie 2010 privind organizarea [i func]ionarea Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale - M.O. nr. 0023/12 ianuarie 2010 Ordinul nr. 4 din 8 ianuarie 2010 privind modificarea [i completarea Ordinului ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 219/2007 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologic` - M.O. nr. 0035/15 ianuarie 2010. Ianuarie 2010 49

Confirmând adev`rul celor spuse de Mihail Kog`lniceanu, care afirma înc` de la 1860 c` „agricultura este maica neamului omenesc, care îi hr`ne[te pre fiii s`i”, multe dintre domeniile vie]ii noastre economice, sociale [i culturale scot în eviden]` importan]a deosebit` a acestui sector de activitate neîntrerupt` pentru aproape jum`tate din popula]ia activ` a României. Col. (r) ing. Gheorghe B~NIC~

Agricultura \n filatelie Lumea miraculoas` a timbrului românesc a cuprins, înc` din perioada 1893-1911, simbolistica spicului de grâu ca esen]` a vie]ii ]`ranului român, ]`ran care, prin raportarea lui la p`mântul roditor pe care îl lucra f`r` odihn`, f`cuse din agricultura tradi]ional` marea noastr` bog`]ie na]ional`. Aceste m`rci po[tale sunt puse în circula]ie în mai multe emisiuni succesive [i reprezint` efigia Regelui Carol I în dreptunghi sau oval, într-un ancadrament con]inând spicul de grâu (de unde [i denumirea SPIC DE GRÂU). Prima emisiune SPIC DE GRÂU apare în 11 valori, tipografiate la Fabrica de Timbre Bucure[ti, în coli de 300 de buc`]i, dar este pus` în vânzare în coli de 150 de buc`]i, f`r` margini. Emisiunile urm`toare apar succesiv pe hârtie de diferite calit`]i: alb` neted`, alb` [i pe spate roz pal, groas`, cartonat`, neted` lucioas`, ripsat`, v`rgat` orizontal, având, în general, dimensiuni 241/2x191/2 mm [i tiraje necunoscute. Prima emisiune româneasc` dedicat` strict unor activit`]i legate de agricultur` este cea din 14 septembrie 1934, denumit` S~PT~MÂNA FRUCTELOR [i având dou` valori: 1 L - „Copil cu struguri” [i 2 L - „}`ranc` cu co[ cu fructe”. A ap`rut într-un tiraj de 100.000 de serii dantelate [i 200 de serii nedantelate, emisiunea fiind retras` din circula]ie la 1.01.1935. „Recoltarea fructelor”, în seria R~D~{ENI din martie 1944, valoarea de 15+135 L, reprezint` o ]`ranc` ce culege manual roadele unui pom fructifer. Dup` anul 1944, apare, la 23 august 1945, emisiunea FRONTUL PLUGARILOR, cu supratax` benevol` în folosul organiza]iei Frontul Plugarilor, în care valoarea 100+400 L reprezint` imaginea „]`ran [i muncitor”, tirajul emisiunii fiind 50 Ianuarie 2010

de 400.000 de serii complete, dintre care 200.000 au fost supratip`rite. Reforma agrar` este ilustrat` în filatelie prin emisiunea cu acela[i titlu, REFORMA AGRAR~, în care marca „Alian]a muncitoreasc`” reprezint` în prim-plan un ]`ran arând cu plugul, „Sem`natul”, reprezint` un r`s`rit de soare [i o ]`ranc` sem`nând ogorul, „Transportul recoltei” reprezint` un car tras de boi înc`rcat cu snopi de grâu, „Mecanizarea agriculturii” are ca ilustra]ie în prim-plan un tractorist arând câmpul cu tractorul, iar în fundal un ]`ran în urma plugului tras de boi, având textul „23 martie 1945”. În emisiunea „1 MAI - ZIUA MUNCII” din 15 iunie 1947, valoarea 1.500+1.500 L c`r`miziu poart` denumirea „}`ran [i tractor”, iar valoarea 2.000+2.000 L albastru prezint` o „}`ranc` la recoltat”. Asemenea celorlalte domenii ale vie]ii spirituale, precum literatura, cinematograful [i artele plastice, activitatea filatelic` a oglindit, de data aceasta cu ajutorul timbrelor, întregurilor po[tale, [tampilelor publicitare [i altor mijloace filatelice trecerea de la agricultura tradi]ional` la agricultura mecanizat`. Astfel, în seria PLANUL DE STAT din 25 aprilie 1950, marca po[tal` „Cre[terea produc]iei agricole”, având valoarea de 31 L, reprezint` în prim-plan un tractor arând ogorul. Politica de mecanizare for]at` a agriculturii este reprezentat` [i în seria din 12 februarie 1951, intitulat` EXPOZI}IA TEHNIC~,

INDUSTRIAL~ {I AGRICOL~, în care marca po[tal` cu valoarea de 11 L „Mecanizarea agriculturii” - are în prim-plan un ]`ran care prive[te cu satisfac]ie cum în planul doi un tractor ar` câmpul, sub razele luminoase ale soarelui. Activitatea de mecanizare a agriculturii apare în seriile PLANUL CINCINAL, din august-decembrie 1951, AL TREILEA CONGRES AL SINDICATELOR DIN RPR, din 25 ianuarie 1953 [i AGRICULTURA SOCIALIST~, din 17 noiembrie 1953. Se intr` într-o oarecare eclips` care ]ine pân` în anul 1959, când, în seria 10 ANI DE LA PRIMELE GAC, pe valoarea de 55 B apare un tractor, în urma c`ruia nu mai apare un plug, ci un m`nunchi de spice de grâu. Este de remarcat faptul c` în toat` aceast` perioad` marcat` de „mecanizare” nu apare pe nici o marc` po[tal` calul, prietenul [i ajutorul ]`ranului truditor al p`mântului. Anul 1955 este anul care sparge tiparul cu mecanizarea în agricultur`. Astfel, la 1 octombrie, apare seria de 4 valori POMICULTURA {I LEGUMICULTURA, în care valoarea de 10 B reprezint` „Combaterea d`un`torilor”, cea de 20 B - „Culesul fructelor”, cea de 55 B - „Culesul vi]ei-de-vie”, iar ultima valoare, cea de 1 L, „Culesul legumelor”, toate opera]iunile executându-se manual. La 10 noiembrie acela[i an apare emisiunea de 4 valori, timbrele reprezentând sfecla de zah`r, bumbacul, inul [i floarea-soarelui. La 10 decembrie 1955 apare emisiunea ZOOTEHNIE, alc`tuit` tot din 4 valori, reprezentând „Turme de oi”, valoarea de 5 B, „Cre[terea porcilor”, valoarea de 10 B, „Cre[terea bovinelor”, valoarea de 35 B, [i „Cultura cabalinelor”, valoarea de 55 B. Putem concluziona c` anul 1955 r`mâne un an de referin]` pentru agricultur` [i zootehnie în lumea timbrului.

Dup` ce marcheaz`, în aprilie 1962, încheierea colectiviz`rii agriculturii printr-o serie de trei valori, la 20 noiembrie acela[i an apare seria de 7 valori ANIMALE DE RAS~, reprezentând miel, rasa „]igaie”, valoarea de 20 B, berbec, rasa „Merinos”, valoarea de 40 B, vaca, rasa „B`l]ata”, valoarea de 55 B, porc, rasa „Marele alb”, valoarea de 1 L, vaca, rasa „Ro[ie de lapte”, valoarea de 1,35 L, vaca, rasa „Brun`”, valoarea de 1,55 L [i porc, rasa „Lantras”, valoarea de 1,75 L. Anul 1963 este ultimul an semnificativ prin num`rul de serii dedicate agriculturii sau domeniilor conexe acesteia. Astfel, la 25 martie apare seria CULTURA LEGUMELOR, care în cele 6 valori ne prezint` tomate, ardei, ridichi, vinete, ardei gras [i castrave]i, iar seria P~S~RI DE RAS~ prezint` în culori atr`g`toare [i \n desen sugestiv pui de g`in`, coco[, rasa „Rhode Island”, gâsc`, rasa „Alba de Banat”, coco[, rasa „Leghorn”, ra]a, rasa „Pekin”, coco[, rasa „Plymouth”, curcan, rasa „Bronzata” [i g`ina, rasa „Gât gola[”. La 15 septembrie 1963, apare seria FRUCTELE, IZVOR DE S~N~TATE, format` din 8 valori [i având un tiraj de 1.500.000 de serii complete. Seria SERICICULTURA [I APICULTURA, format` din 8 valori [i cu un tiraj de 1.000.000 de serii complete încheie acest an fast pentru agricultur` în filatelie. Urmeaz` o pauz` nedorit` de dou` decenii, în care nu mai apar m`rci având ca subiect „agricultura ce nu are niciodat` odihn`”, a[a cum spunea Mihail Kog`lniceanu; o singur` excep]ie: pe 5 martie 1966 este emis` o valoare de 55 B reprezentând „Tractor, spice, soare”, marc` po[tal` dedicat`

CONGRESULUI COOPERATIVELOR AGRICOLE. La aceast` sfer` imens` de subiecte interesante ce meritau cu prisosin]` abordate, se ad`ugau numeroasele anivers`ri impuse de politica zilei. La 30 august 1984, apare emisiunea CAI DIN CRESC~TORIILE ROMÂNE{TI, format` din [ase valori, pe care sunt reprezentate imaginile unor cai din rasele „Lipi]an”, „Hu]ul”, „Bucovina”, „Nonius”, „Pur sânge arab” [i „Semigreu românesc”, exemplare cu care se mândreau hergheliile „Sâmb`ta de Jos”, „Sucina”, „Izvin”, „Mangalia” ori „Ru[e]u”, azi în paragin` sau chiar disp`rute din cauza unor interese greu de acceptat. În anul 1985, este pus` în circula]ie emisiunea de [ase valori TRACTOARE ROMÂNE{TI, pe m`rcile c`reia apar minu]ios reprezentate tractoarele UNIVERSAL 530 DTC, 550 MHC, 650 SUPER, 850, S 1801 IF [i A 3802 IF, ast`zi adev`rate obiecte de epoc`, dar utilizate înc` de „fermieri” care se zbat s` supravie]uiasc` pe o pia]` agricol` a bunului plac al celor pu]ini, în defavoarea celor mul]i [i naivi. La 16 noiembrie 1987, apare emisiunea APICULTURA, format` din patru valori, pe care apare harnica albin` plasat` în peisaje diferite: pe o floare, pe un câmp de floarea-soarelui lâng` care sunt dispu[i stupi, în Delta Dun`rii ori al`turi de cl`direa Complexului apicol Bucure[ti. PLANTELE MEDICINALE sunt cele care constituie subiectul a [ase m`rci po[tale, serie ap`rut` la 30 martie 1993. Timbrele, de un colorit deosebit, ne prezint` „P`ducelul”, „Ghintura”, „C`tina alb`”, „Afinul”, „Arnica” [i „M`ce[ul”. La 27 mai 1994, este pus` în circula]ie emisiunea PRINCIPALELE SPECII FORESTIERE, format` din 10 valori, care în culori verde opal închis/negru, înf`]i[eaz` „Bradul”, „Pinul”, „Plopul alb”, „Stejarul”, „Zada”,

La 5 noiembrie 2002, apare emisiunea FRUCTE, compus` din 4 valori în valoare nominal` total` de 154.000 de lei, tirajul fiind de 70.000 de serii complete. Machetatorii Oleg Cojocaru [i Mihail Gologan ne încânt` prin modul apetisant în care ne prezint` fructele: „Gutui”, „Caise”, „Vi[ine” [i „Dude negre”. Ap`rut` la 27 mai 2005, emisiunea VITICULTURA, cu valoarea nominal` de 84.000 de lei, are un tiraj de numai 28.500 de blocuri de patru timbre, reprezentând fiecare câte un strugure sub form` de ciorchine. Dup` cum se vede, în ultimii ani de democra]ie [i economie de pia]` [i o dat` cu aderarea României la Organiza]ia Tratatului Nord-Atlantic [i la Uniunea European` emisiunile de m`rci po[tale având ca subiect agricultura devin adev`rate p`s`ri rare, a[a cum agricultura îns`[i a ajuns cenu[`reasa economiei române[ti. Pictorul Nicolae Grigorescu este foarte bine reprezentat de-a lungul deceniilor în numeroase emisiuni filatelice în care apar tablouri ilustrând satul românesc, de la „P`stori]` stând” la „Carul cu boi”, de la „Cap de ]`r`ncu]`” la „}`ranc` în interior” ori de la „}`ranc` torcând” la „Cioban”. Ne exprim`m speran]a c` în viitor adev`ra]ii filateli[ti vor avea bucuria s`-[i îmbog`]easc` colec]iile cu ceea ce doresc, c` cei nechema]i ori mâna]i de tot felul de interese nu vor mai avea puterea de decizie în ceea ce prive[te aceast` frumoas` pasiune. Ianuarie 2010 51

Victor V~T~MANU

La 10 decembrie 1960, reapare strugurele pe marca po[tal`, în seria de [apte valori VITICULTURA, reprezentând activitatea viticol` la Dr`g`[ani, Dealul Mare, Odobe[ti, Cotnari, Târnave, Mini[ [i Murfatlar. Seria este înso]it` de o frumoas` coli]`, având în centru vasul de aur din Tezaurul de la Pietroasa, înconjurat de 7 dintre medaliile ob]inute de vinurile române[ti la diferite concursuri.

„Fagul”, „Paltinul”, „Frasinul”, „Molidul” [i „Teiul”. În anul 1995, la 31 iulie, apare emisiunea P~S~RI DOMESTICE, compus` din 6 valori cu un nominal de 3.260 lei, tirajul fiind de 200.000 de exemplare. Seria este tip`rit` în policromie, sistem tiefdruck, grafica fiind executat` de Carmen Paraschivescu. P`s`rile domestice reprezentate sunt: „Ra]a”, „G`ina”, „Bibilica”, „Curcanul”, „Gâsca” [i „Coco[ul”.

|ntâmpinarea Domnului...

Victor V~T~MANU

La 40 de zile dup` Na[tere, Iisus a fost dus de Fecioara Maria la Templul din Ierusalim, deoarece, dup` Legea lui Moise, fiecare femeie care n`[tea un prunc de parte barb`teasc` era socotit` necurat` 40 de zile, iar dac` n`[tea o feti]` era socotit` necurat` timp de 80 de zile. Cu acest prilej, se aducea jertfa necesar` pentru cur`]ire, un miel de un an, pentru „ardere de tot”, [i un pui de porumbel sau o turturea, pentru p`cat. Cei s`raci, cum era familia Fecioarei Maria, trebuiau s` aduc` o pereche de turturele sau doi pui de porumbel, unul pentru „arderea de tot” [i altul pentru p`cat, iar preotul, rugându-se pentru ei, \i cur`]ea. Acestei Legi s-a supus [i Maica Domnului (Luca 2,22), ea a venit s` \mplineasc` „toat` legea”, s` pun` pruncul \naintea lui Dumnezeu, s`-L \nchine pe „cel \ntâi n`scut de parte barb`teasc`” [i apoi s`-l r`scumpere cu bani, cum era rânduit (Luca 2,23; Deuteronom 18,15). Cu prilejul acesta, Pruncul divin a fost \ntâmpinat la Templu de un b`trân venerabil, cu numele Simeon, [i de o femeie evlavioas`, prooroci]a Ana. Date biografice [i alte informa]ii despre acel b`trân avem cât se poate de pu]ine, \n Sf. Scriptur` [i \n Sf. Tradi]ie. Este pu]in probabil ca el s` fi fost fiul rabinului Hilel [i tat`l marelui \nv`]at rabin Gamaliel, \ntâi st`t`torul Sinedriului, dasc`lul fariseului Saul din Tars, devenit apoi marele „Apostol al neamurilor”, Pavel. Cercet`torii mai vechi [i preo]ii refuz` s` cread` acest lucru. Preotul Horia Taru prezint` faptul c` singurele informa]ii precise le afl`m de la evanghelistul Luca. Istorisindu-se episodul aducerii Pruncului la Templu, el ne \nf`]i[eaz` lapidar chipul duhovnicesc luminat de credin]` [i n`dejde al acestui b`rbat pios, zicând c` „era drept [i tem`tor de Dumnezeu”. Cuvintele lui - „Acum sloboze[te pe robul Tù” - i-au umplut de uimire pe to]i [i o adânc` impresie au f`cut cuvintele adresate Fecioarei, c` Pruncul „este pus spre c`derea [i ridicarea multora”, iar prin sufletul ei de mam` „va trece sabie”. Spusele astea aveau un caracter profetic, deoarece s-au \mplinit \ntocmai \n via]a lui Iisus, a Fecioarei [i a Bisericii. De fapt, numele lui Iisus a fost centrul care a polarizat cele mai mari contradic]ii. De[i \mprejurul Sù va risipi cu nem`rginit` dragoste numai facere de bine, slujire [i jertf`, mil` [i dragoste, totu[i sfâr[itul Sù va fi extrem de tragic, c`ci va fi hulit, batjocorit, \ncoronat cu spini, iar prin judecata nedreapt` va fi r`stignit [i omorât pe Cruce, precum cel din urm` rùf`c`tor. Atunci, prin mintea Mamei Sale va trece sabie, v`zând pe fiul ei urcat pe Golgota. Atunci se va frânge de durere tot sufletul curat [i cinstit, pentru c` s-au \mplinit cuvintele profetului Ieremia, care zice: „Nu este \n lume durere ca durerea mea, care m` cople[e[te” (Plangeri, 52 Ianuarie 2010

1,12). |n mod firesc, se pune \ntrebarea: de unde [i cum a ajuns dreptul Simeon s` cunoasc` apropiata venire a lui Mesia, Cel a[teptat, [i s` afle chiar \n Templu de venirea Pruncului divin, s` recunoasc` \n El pe Hristos, Mantuitorul, [i s` se gr`beasc` s`-L ia \n b`trânele lui bra]e cu mare bucurie [i s` rosteasc` nemuritoarele [i fericitele cuvinte pentru sfâr[itul oric`rui suflet cre[tinesc [i \n]elept: „Acum sloboze[te pe robul T`u!... De unde [tia Simeon c` Pruncul va cre[te [i se va \nt`ri cu Duhul [i se va umple de \n]elepciune, c`ci harul lui Dumnezeu va fi peste El! (Luca 2,52), c` este cu adev`rat Mesia [i s` fac` \n fa]a Lui str`lucit` m`rturisire despre dumnezeirea sa? R`spunsul la aceste \ntreb`ri \l g`sim \ntr-o veche tradi]ie iudaic`. Aceasta spune c` Ptolemeu Filadelful, regele Egiptului, care a tr`it \ntre anii 284 [i 247 \.H., a avut o mare dorin]`, nobil` [i fericit`, s` traduc` Legea Mozaic` \n limba greac` [i s` o a[eze \n renumita bibliotec` din Alexandria, al`turi de alte opere de valoare ale vremii [i de c`r]ile sfinte ale altor religii. |n scopul realiz`rii acestui plan m`re], regele s-a adresat arhiereului din Ierusalim, Elizar - cu rug`mintea [i cu daruri pre]ioase - ca s`-l ajute, trimi]ându-i b`rba]i capabili s` fac` lucrul acesta. O scrisoare a lui Aristea, profetul g`rzii regale, spune c` arhiereul s-a bucurat mult pentru aceast` cerere [i s-a gr`bit s` i-o \ndeplineasc`. Pentru aceasta i-a trimis 72 de b`rba]i vrednici [i \n]elep]i (câte 6 din cele 12 semin]ii ale lui Israel), care, plecând \n Egipt, au luat cu ei câte un exemplar al legii, scris cu litere de aur. A[eza]i \ntr-un edificiu pompos de pe insula Faros din Marea Mediteran`, \n fa]a ora[ului Alexandria, ace[tia au lucrat cu râvn` [i zel la aceast` traducere - \n locuri separate fiecare - pe care au terminat-o \n 72 de zile. Tradi]ia zice c`, de[i izola]i unii de al]ii, textul tradus de ei era identic, semn c` traduc`torii au fost inspira]i de Sus, de Sfântul Duh. Aceasta este Septuahinta, prima traducere a Legii Vechi \n limba greac`, care era limba universal` din vremea aceea. Aceia[i tradi]ie spune c` \ntre ace[ti 72 de b`rba]i ale[i, \n]elep]i [i inspira]i, ar fi fost [i dreptul Simeon, cel prea priceput \n cunoa[terea tainelor dumnezeie[tii Scripturi. Dar pe când t`lm`cea el cuvintele lui Isaia proorocul, a ajuns la locul minunat, greu de

\n]eles de mintea omeneasc`, \n care se spune: „Iat`, Fecioara va z`misli \n pântece [i va na[te fiu [i se va chema numele lui Emanuel” (Isaia, 7,14). Citindu-le, a \nceput a se \ndoi \n inima sa de adev`rul lor. Nu-i venea s` cread` c` este posibil ca o fecioar` s` nasc` f`r` de b`rbat. Dup` judecata min]ii sale, p`rându-i-se absurd, a fost ispitit s` [tearg` acest loc profetic. A luat, deci, un cu]it [i a \nceput s` rad` cu st`ruin]` aceste cuvinte, ca s` nu se mai pomeneasc`, nici s` se mai [tie de cuprinsul lor, ci totul s` fie t`cut [i uitat. Dar, pe cât de mare i-a fost ispita c`tre aceast` fapt` a indoielii [i a necredin]ei, pe atât de repede a fost [i ar`tarea \ngerului Domnului, care a venit s`-l opreasc` s` fac` un asemenea lucru. |ngerul i-a zis: „Nu te indoi Simeoane \ntru inima ta de aceast` na[tere, c`ci, iat`, chiar tu vei trì [i vei vedea \mplinirea celor scrise aici. Nu vei muri pân` ce nu vei vedea pe Cel ce se va na[te din Fecioar`!”. Ascultând cuvintele venite de Sus [i crezând adev`rurilor relevate, b`trânul Simeon n`d`jduia de acum cu t`rie [i a[tepta cu dor fierbinte ar`tarea grabnic` pe p`mânt a lui Mesia, Izb`vitorul, ca s` se elibereze de trupul sù \mpov`rat de ani. De aceea, tot timpul \l petrecea lâng` templul din Ierusalim, cerând ajutorul lui Dumnezeu pentru ca s` vad` \mplinirea f`g`duin]ei date [i implora necontenit mila cereasc` pentru poporul \ntreg [i a sa. Ducea o via]` cump`tat`, f`r` p`cate, curat` [i sfânt`; se temea de p`cat [i fugea de rù, de aceea „Duhul Sfânt era peste dânsul”, cum zicea Sf. Ev. Luca, iar credin]a [i n`dejdea lui n-au fost zadarnice, pentru c` „Dumnezeu este credincios cuvântului Sù” (Psalm 102,7). „La plecarea vremii” (Galateni 4,6), el a v`zut m`rirea lui Dumnezeu, prin care s-a luminat [i s-a mângâiat, s-a bucurat cu duhul de darul ceresc care i s-a f`cut [i s-a dezbr`cat de haina trupului muritor, ca sufletul s` fie izb`vit \n veci. Faptele lui l-au f`cut fericit \n Biseric` [i \naintea lui Dumnezeu, vrednicia lui \l ridica peste to]i prorocii. Drept, acea Biseric` ne \ndeamn` s`-l cinstim dup` cuviin]` [i s`-l invoc`m \n rug`ciunile noastre, ca s` ne izb`vim de necazuri [i de nevoi, iar bunul Mântuitor, pe care l-a ]inut \n bra]e, s` ne \ndrepte pa[ii pe calea mântuirii.

Ianuarie 2010 53

„E prim`var` \n ianuarie”, ne \ncredin]a un refren al unui cântec \n vog` acum aproape 45 de ani. Adev`r par]ial, ca orice punct de vedere exprimat de un \ndr`gostit exaltat; totu[i, luna aceasta este deseori destul de blânda pe meleagurile României, a c`rui clim` \ncepe uneori a sem`na din ce \n ce mai mult cu clima nu prea \ndep`rtatelor ]inuturi mediteraneene.

Victor V~T~MANU

|n luna lui «Gerar», primii pa[i spre… altceva! |n bun` parte din restul ]`rii, luna ianuarie \[i justific` numele popular de Gerar, imprimând ab]ibildurile \nflorate fastuos pe geamurile ferestrelor, \mpodobind crengile pomilor cu delicate ghirlande de chiciur`, f`r` s` scâr]âie sub t`lpi zapada imaculat`. Peste sate domne[te o lini[te tihnit`, fumul care se \nal]` alene din hogeacuri sugereaz` mo]`iala gospodarilor \n preajma sobelor \ncinse, sorbind din c`nile cu vin fiert dres cu miere [i scor]i[oar`, \nv`lui]i \n aroma p`trunz`toare a gutuilor \n[irate pe dulapuri... Tot ]`ranul st` cuminte prin preajma surselor de c`ldur`, care pe lâng` soba neao[` de la ]ar`, care pe lâng` tristul calorifer urban, [i se hr`ne[te cu calorii alimentare dup` cum \l ]in baierile pungii. Excep]iile, statistic nereprezentative, chiar dac` reprezint` puterile din stat, imune la mizeriile cunoscute ale iernii, mi[un` [i ele pe la oarece baluri de cristal, recep]ii diplomatice[ti, inaugur`ri de sedii bancare sau „ceaiuri de la ora 5” televizate. Excep]iile acestea (nu spui care, persoane importante!) nu tr`iesc chiar \ntr-un „dolce far niente”, ba sunt de-a dreptul stresate 54 Ianuarie 2010

cu gândul la vremurile care va s` vie [i, \ntre un toast [i un t`iat de pamblic`, fac [i desfac alian]e, unele chiar „contra naturii”, \ntre diferitele c`pr`rii ale junelor noastre structuri democratice, de teama reintoarcerii \n anonimatul neprofitabil. Numai biet ]`ranul român s`rac, când, arar, nu picote[te, privind ecranul televizorului, se gânde[te: oare chiar pe nimeni nu intereseaz` agricultura, problemele ei, c` doar to]i afirm`: „Agricultura este [ansa României de a se afirma \n Uniunea European`”. Zarv` e doar \n preajma derdelu[urilor, unde prichindei \mbujora]i de ger [i neastâmp`r verific`, neosteni]i, fiabilitatea s`niu]elor. De imaginea aceasta bucolic`, extras` din amintirile copil`riei fiec`ruia dintre noi, se face vinovat` luna ianuarie, chiar dac` peisajul urban este \ntrucâtva diferit: calorifere neprietenoase, polei viclean, periculos ca o sabie a lui Damocles, mijloace de transport cu u[i \ntredeschise, trec`tori posaci [i \ngândura]i, rela]ii interumane la temperatura mediului ambiant. |ns`, dup` cum afirma Marcel Luca citând vorba unor cona]ionali de-ai no[tri, „ger s`

fie, numai vântul s` nu bat`, ca ianuariefebruarie-martie trec iute [i vine ea, vremea bun`”. Doar c` \n acest an 2010, Gerar reprezint` [ansa ce i se d` ]`rii spre \nnoire, pe o direc]ie (declarat`) fundamental nou`, fapt ce scoate din anonimatul percep]iei seculare acest debut calendaristic. Traversând complicatele tratative de „\n[urubare” \n teritoriu a exponen]ilor tinerei puteri [i expediind spre cl`tire cupele de [ampanie folosite la chermezele dedicate victoriei electorale, acesta este timpul \n care guvernan]ii sunt obliga]i s`-[i \nceap` efectiv lucrarea, pentru a-[i onora promisiunile. Ele, promisiunile, au fost f`cute cu mult` st`ruin]` [i aplomb. R`mâne s` se \ntrevad` voin]a de a le \ndeplini cu bun`credin]`. {i vorba lui Marcel Luca: „Pân` atunci, la bra] cu... Gerar!”. |ntre cei care a[teapt` \mplinirea mai binelui, la c`patul puterilor, ]`ranul... Prive[te el ce prive[te, prive[te cu \ndoial` [i speran]` la tot ce vine, dar i se lumineaz` tot sufletul la gândul c`... „Vine, vine, prim`vara!”.