Revista AGRIMEDIA - Septembrie 2015 by Agri Media Invest s.r.l.

Ianuarie 2013

Galben-cenuşiu… Nu mai pune întrebări şi atunci nu o să ţi se mai spună minciuni“ Charles Dickens Acum, la început de toamnă, galbenul, dar în special cenuşiul sunt culorile dominante pe o bună parte din suprafaţa agricolă a ţării, după o lungă vară fierbinte şi secetoasă. Deşi agrometeorologi de prestigiu avertizau încă de la mijlocul primăverii că vom avea o vară secetoasă şi cu temperaturi deosebit de ridicate, dacă se dispuneau măsuri operative de executare a udărilor cu costuri suportabile, în special pentru toţi membrii OUAI, se mai puteau salva culturile agricole înfiinţate în acest an. Astfel, dată fiind situaţia agrometeorologică excepţională, prin derogare de la lege, tarifele la apa de irigat şi energia electrică puteau fi anulate sau aduse la un nivel minim. Dacă prin grija ANIF toate staţiile de pompare ar fi funcţionat, iar canalele principale ar fi fost umplute cu apă în timp util, puteau fi salvate suprafeţe semnificative însămânţate în primăvară. Explicaţii sunt, mai mult sau mai puţin justificate. Nu trebuie să omitem că pentru finanţarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare, pe lângă alocări bugetare anuale, a existat un PNDR aprobat încă din 2012 şi unul nou, pe care MADR îl tot popularizează în teritoriu cu surle şi trâmbiţe. Avem un nou Cod Fiscal modern, care, potrivit specialiştilor, va înlesni, prin taxe şi impozite diminuate, o bună colectare de fonduri bugetare. Dacă avem în vedere şi creşterea economică cu 3,8% mai mare comparativ cu anul precedent,

www.agrimedia.ro

finanţarea investiţiilor, inclusiv în domeniul îmbunătăţirilor funciare, ar fi asigurată. În această conjunctură favorabilă, se poate spera şi la deblocarea realizării celor 77 de proiecte promovate pe Măsura 125 - Investiţii în infrastructura secundară de îmbunătăţiri funciare, care ar asigura irigaţii pe o suprafaţă de 155.000 ha. Prin aplicarea noului PNDR şi promovarea reglementărilor fiscale subsecvente noului Cod Fiscal trebuie să se ţină seama de importanţa OUAI pentru sectorul irigaţii. Acestea fiind persoane juridice de utilitate publică, fără scop patrimonial, ar fi un act de pragmatism economic să fie scutite de TVA pentru activităţile desfăşurate. Deşi tardivă, este de salutat iniţiativa domnului Daniel Constantin, care la data de 17 august a.c. s-a întâlnit cu lideri ai principalelor organizaţii agricole, pentru analizarea efectelor secetei din această vară şi a posibilităţilor de despăgubire a fermierilor ce au înregistrat pagube la culturile agricole şi la efectivele de animale. Deci se poate conchide că este mai simplu să atenuezi efectele secetei prin despăgubiri decât să le contracarezi prin efectuarea de investiţii în infrastructura de îmbunătăţiri funciare! Păguboasă strategie, apreciază specialiştii în domeniu! Acest adevăr este evident dacă ne gândim că, fără o rezervă de apă în sol, şi însămânţările de toamnă vor diminua recolta anului 2016! De asemenea, cantitatea insuficientă de furaje grosiere ce se stochează pentru perioada de iarnă va genera probleme deosebite pentru crescătorii de animale. O undă de speranţă o dă totuşi fermierilor dna dr. agrometeorolog Elena Mateescu, care a prognozat pentru următoarele luni ceva ploi. Rămâne de

văzut dacă acestea vor echilibra seceta pedologică instalată în ultimele 4-5 luni pe întreaga suprafaţă agricolă a ţării. Păcat că o măsură fiscală cu impact pozitiv major pentru nivelul de trai al oamenilor - în special diminuarea TVA pentru produsele agroalimentare - se va topi în tendinţa de scumpire pe piaţă a acestor produse cauzată de producţia agricolă modestă obţinută în acest an. O altă măsură timidă, dar concretă, promovată de MADR este ordinul pentru aprobarea procedurii de reducere a normei de venit în cazul activităţilor agricole, ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile asimilate dezastrelor naturale, ce afectează peste 30% din suprafaţa agricolă sau a efectivelor de animale. Astfel, norma de venit urmează să se diminueze proporţional cu pierderile respective. Potrivit opiniei unor specialişti, în această perioadă grea pentru agricultură prestaţiile la nivel central sunt modeste, deşi domnul ministru Daniel Constantin beneficiază de aportul unei echipe tinere, cu înalt nivel profesional, dar şi de susţinere politică, în calitate de lider al unui partid aflat la guvernare. Domnul ministru are totuşi pe alocuri circumstanţe atenuante întrucât este greu să fii şi lider de partid, şi responsabil cu elaborarea şi implementarea unor decizii majore într-unul dintre cele mai importante sectoare economice ale României. Cu doi pepeni într-o mână, este cam greu, domnule ministru! Galben-cenuşiu pe ogor, dar şi în sufletul fermierului. Acest fenomen nu prevesteşte nimic bun, mai ales în perspectiva viitoarelor alegeri. Simona MUNTEANU Septembrie 2015

ISSN 2069 - 1238 SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

3 8

Editorial Statul vrea să reabiliteze infrastructura principală de irigaţii şi să n-o treacă în proprietate privată

Producţie record de grâu în Franţa. Operatorii de silozuri nu mai au spaţiu de stocare

Alistair Hide: «Reintroducerea dosarului soia transgenică de generaţia a II-a la nivel UE, incertă»

Anul IX, Nr. 9 / 2015 (102) Septembrie 2015

Taximetria face mai mulţi bani decât lăptăria

REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031 / 439.97.46

200 de euro la hectar, subvenţie pentru multiplicatorii de sămânţă de porumb certificată

Donau Soja - un nume pentru agricultura românească

Porumbul viitorului, într-o insulă de secetă

Comercializarea seminţelor de cereale, leguminoase, oleaginoase şi plante tehnice

Schema de nutriţie a porumbului care «sapă» după apă la peste un metru adâncime

A VI-a ediţie a Zilei Porumbului în localitatea Orezu

Tel. 031 / 439.97.46 Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro

REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionel Văduva ionel.vaduva@agrimedia.ro 0757.11.09.96 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031 / 439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

SUMAR:

Septembrie 2015

Produse folosite în tratamentul seminţelor de cereale

KWS Seminţe participă intensiv la evenimentele cu tematică agricolă din lunile de toamnă

Particularităţile biologice şi compoziţia chimică a seminţei de orz de toamnă

De două ori zece (2 x 10) FARM TECH SĂRBĂTOREŞTE 10 ANI!

Produse şi inovaţii de ultimă oră marca Kverneland

V iespea sâmburilor de prun a făcut ravagii în Transilvania, pagubele depăşesc 70%

Cumpărătorul de la supermarket susţine tot agribusiness-ul

A 13-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii

62 64

U n program integrat Naturevo pentru cultura de ceapă de la Ferma Simongrig Galaţi T ehnologia de cultură pentru negrilică (cernuşca) (Nigella sativa L.)

www.agrimedia.ro

Septembrie 2015

 În dialog cu fermierii

• Cum v-a afectat seceta din acest an producţia de miere? F • Consideraţi că tratamentele cu neonicotinoide sunt pericul Ilie Nistor, Prisaca Reine,

174 de stupi activi: „Culesurile principale de nectar şi polen s-au petrecut până să se instaleze puternic seceta, altfel eram pierduţi. Albinele ar fi suferit puternic dacă seceta îşi făcea apariţia mai devreme. Nu acelaşi lucru îl putem spune şi despre condiţiile existente la tei şi la floarea-soarelui. În primul rând, teiul, ca urmare a faptului că seceta s-a instalat devreme, a dus la anularea aproape integrală a culesului. Am avut în schimb noroc cu un pic de secreţie la mană în pădurile de foioase. Eu merg pe vatra de iernare, în zona Ciolpani, şi vă spun că am avut noroc că a fost ceva miere de mană. În ceea ce priveşte floarea-soarelui, să ştiţi că la această cultură noi ne-am obişnuit să mergem unde vedem lanuri imense, uitând de faptul că acolo marii fermieri, care îşi extind intensiv culturile, caută sămânţa care are cel mai bun preţ. Or, nu neapărat materialul semincer ieftin generează plante cu nectar şi polen din belşug. Din păcate, cei mai mulţi apicultori abordează tocmai aceste tarlale. După atâta experienţă, aş spune că greşesc. Eu de ani buni nu mai merg acolo. În două-trei zile, fermierul dă bice să termine cu semănatul şi la fel se întâmplă şi cu înfloritul, cu maturarea capitulului floral - la fel, în câteva zile se termină. Şi asta se întâmplă în toată tarlaua de sute de hectare. În schimb, eu merg în apropierea satelor, a zonelor de luncă, unde oamenii se ocupă mai mult cu grădinăritul şi în spatele grădinilor de zarzavat au mai semănat şi floarea-soarelui. Datorită faptului că nu se potrivesc la program cu mecanizatorii, în cazul tarlalelor mai mici, semănatul se întinde pe mai multe zile, iar înflorirea va fi şi ea eşalonată. Şi pentru că tot a venit vorba de material semincer slab calitativ şi de insecticide sistemice, aceşti fermieri care folosesc sămânţă ieftină, utilizează şi pesticide sistemice (neonicotinoide de provenienţă îndoielnică) şi care aduc atingere directă entomofaunei utile, în special albinelor; aceştia nu pot fi combătuţi decât prin abandonare. Noi cu fermierii aceştia avem probleme. Ei ar trebui abandonaţi de apicultori, să vadă şi ei care este diferenţa între o cultură la care obţineau profit datorită albinelor şi care este rezultatul final, fără noi. Mortalitatea albinelor (efect direct al utilizării neonicotinoidelor) am observat-o periodic. Însă nu pot să pun acest efect negativ pentru noi numai pe seama secetei sau numai pe seama chimicalelor. Personal, recunosc că, dacă aş fi avut o situaţie dificilă cu mortalitate mare la albine, nu aş fi insistat să stau în acele zone cu probleme. Din momentul în care am constatat problema, până seara am împachetat totul, iar noaptea am şi plecat de acolo. În prezent, deţin 174 de stupi activi, anul acesta înregistrând o producţie slabă, undeva la 20 kg pe familie, iar cea totală undeva la trei tone. Anul acesta, în unele părţi, situaţia a fost mulţumitoare, vorbesc şi de mine, în condiţiile acestea, dar să ştiţi că ştiu apicultori care sunt în derivă, într-o situaţie foarte grea. Ba, mai mult, au avut parte şi de culesul târziu de mană, n-au scos mierea de mană, iar acum este târziu s-o mai scoată, pentru că dacă fac asta, trebuie să bage ceva în loc pentru iernat“. 6

Septembrie 2015

Alina Onea, PFA Onea Alina Ioana: „Este foarte

clar pentru mine că poluarea, organismele modificate genetic, sămânţa tratată cu tot felul de insecticide sistemice (cum este şi cazul neonicotinoidelor), afectează viaţa, sănătatea şi comportamentul albinei, iar în ultimii ani, acest lucru este vizibil din ce în ce mai mult. Concret, albinele sunt mai agitate, am constatat anul acesta de multe ori că unele exemplare chiar se băteau la urdiniş, erau dezorientare în stup, celelalte nu le mai primeau şi ieşea un pic de scandal la intrare. Sigur, factorii climatici sunt şi ei printre cei mai importanţi în producţia de miere şi noi am umblat foarte mult anul acesta în pastoral. Este clar că seceta se resimte, probabil, inclusiv în preţul mierii, pentru că faci foarte mulţi kilometri în plus. Vă daţi seama, noi, din Maramureş, venim până în Dobrogea, batem toată ţara ca să facem o producţie cât mai bună, o miere cât mai bună şi ne străduim să menţinem preţurile, să nu le majorăm, pentru că totuşi consumatorul final ar vrea să cumpere puţin mai ieftin faţă de anii anteriori (luăm în calcul inclusiv diminuarea TVA). Însă, de la an la an, producţia nu este în creştere, ci se constată o scădere faţă de ceilalţi ani (ultimii 6-7 ani). În 2014 nu au fost probleme de secetă, au fost alt gen de probleme. Şi anul trecut, şi acum doi ani, la salcâm, a bătut gheaţa trei zile la rând, chiar la amiază, când zburau mai bine albinele. În fiecare an te confrunţi cu alte provocări. În fiecare an noi ne-am mărit efectivul şi n-am calculat aşa, pe familie de albină, cât a ieşit. Este greu să calculăm şi să facem comparaţii, spre exemplu, cu producătorii din sud. Ei au avut şi rapiţă bună, şi salcâm bun anul acesta. La noi n-a fost chiar o producţie aşa mare. Nu pot să spun că am fi ieşit pe piedere, noi suntem mulţumiţi. Este clar că 2015 a fost mai slab, dar apicultorul, dacă are bani mai puţini, mai reduce din cheltuieli. Anul acesta, producţia bună a fost la mierea polifloră. Vizavi de vânzări nu pot face proiecţii. Noi nici n-am ajuns acasă cu albinele. Încă suntem la nişte plante târzii, lângă apă. Să vedem de acum înainte, să dea Dumnezeu să vindem toată mierea la un preţ bun. Şi pentru că tot a venit vorba de bani, Ministerul Agriculturii ne-a mai făcut surprize plăcute şi în 2014 (cu ajutoare de minimis), chiar ar fi nevoie şi în acest an de aşa ceva, pentru că sunt apicultori care chiar au făcut producţie foarte mică de miere. Noi, oricum am sos cheltuielile, pastoralul l-am făcut, dar dacă îţi mai scoţi din cheltuieli, întotdeauna este binevenit un ajutor. Chiar am fi recunoscători. Anul acesta nu am mai avut probleme cu primarii, însă anul trecut ne-am contrat puţin cu apicultorii din zonele pe care le-am vizitat. Ei au făcut presiuni la primărie, dar nu ne-a fost respinsă cererea“.

www.agrimedia.ro

Faţă de 2014, câtă miere aţi obţinut anul acesta? loase pentru entomofauna utilă (în acest caz pentru albine)? circa 60 de stupi: „Marele meu noroc este că nu fac pastoral. Să spunem că lucrăm într-o zonă oarecum închisă, în care suntem un număr de apicultori mici care ne facem treaba, în sensul că ne îngrijim familiile conform tehnologiei apicole. Problemele care apar însă, după părerea noastră, nu sunt altceva decât un cumul de factori, asta însemnând, în primul rând, chimizarea agriculturii, a culturii mari. Faptul că noi ne dăm cu părerea este un lucru, dar sunt dovezi pe plan mondial, studii serioase efectuate de instituţii acreditate, care demonstrează faptul că aceste neonicotinoide atacă pur şi simplu sistemul imunitar al albinei. Discuţiile sunt inutile, aceasta este cauza majoră. Dacă până acum câţiva ani, pe vatră fiind, obţineam o producţie undeva la 25-30 de kilograme de miere, poate şi mai frumoasă în anii buni, acum ajungem undeva la 10-15 kilograme pe familie. Şi fără să mai discutăm de efectele negative asupra populaţiei. Până la urmă, de acolo vin toate aceste recolte scăzute. Vorbim de un cumul de factori, şi cei climatici, şi faptul că în apicultură au pătruns tot felul de stimulenţi care, intraţi pe mâna unui apicultor care cunoaşte tehnologia apicolă, sunt benefici, dar până la urmă însă banul ne-a prostit pe toţi şi este o problemă majoră lucrul acesta. Nu putem spune că trebuie să fim foarte atenţi la analizele la miere. Sunt deja mulţi apicultori care, în această goană generală după bani, pe care toţi o resimţim şi toţi o practicăm într-o oarecare măsură, mai calcă şi strâmb. De aceea, ochii mari la analize, ochii mari şi la ce introducem în stupină; există o vorbă: „Garbage in, garbage out“ - bagi gunoi, scoţi gunoi. Lucrurile astea trebuie făcute cu seriozitate în continuare. În sensul acesta, ducem o luptă asiduă cu asociaţia, cu membrii săi, pentru că acesta este scopul nostru până la urmă. Când vorbim de albine, nu prea putem vorbi de strategii. Albina ştie una şi bună: să facă miere în condiţiile în care a fost adaptată la condiţiile climatice. Aceste schimbări majore şi drastice care se produc în termen scurt le afectează major. Pierderile la familii sunt crunte. Nu-i uşor. Chiar dacă tu eşti un apicultor serios, te ţii de treabă şi practici apicultura aşa cum trebuie, dai peste o cultură tratată mai ştiu eu cu ce trăsnăi, care, cum s-a întâmplat şi în această toamnă la floarea-soarelui, te lasă fără albine culegătoare; rămâni fără albină culegătoare, culesul este compromis. Ai muncit un an cam degeaba să-ţi creezi familii puternice pentru a le pune la treabă. Dacă acest fenomen vine târziu, cum a venit acum, în toamnă, refacerea familiilor de albine pentru a ierna este o problemă. Asta înseamnă bani băgaţi, înseamnă muncă investită. Şi da, vorbim de pierderi anul acesta. Există depopulările la familiile de albine, am avut o perioadă în care s-a pierdut chiar şi 40-50 la sută din efectiv. Acest nivel de depopulare înseamnă în termeni concreţi compromiterea unui cules. Dacă este un cules bun, cum ar fi trebuit să fie şi cel de floarea-soarelui, ar însemna la nivelul anului acesta undeva la jumătate din producţia unei familii de albine. Preţurile la miere variază de la an la an. Putem vorbi de producţie

www.agrimedia.ro

undeva între 25 şi 30 kg per familia de albine. Anual, producţia de miere a familiilor mele de albine este de circa o tonă, poate un pic peste. Anul acesta preţurile la achiziţia de miere au fost foarte mici, 10-11 lei per kilogram, în condiţiile în care o familie de albine produce cam şase kilograme de miere. Un preţ corect ar fi cel stabilit de producător. Problema este că astăzi preţul îl stabileşte cumpărătorul, ceea ce nu este un lucru tocmai corect. Dacă ar exista o marjă de negociere, ar fi altceva, una destul de micuţă din care speri să trăieşti şi tu ca apicultor. S-ar părea că preţurile la mierea de salcâm, la raft, au urcat. Şi atunci, cererea este mai mică. Din acest motiv, cumpărătorul cere o miere polifloră şi o miere de tei. Anul acesta, profitul la mierea de salcâm va fi minim. La ora actuală, preţul la mierea polifloră este de 10 lei, la mierea de tei 12-13 lei, iar salcâmul, undeva la 16-17 lei.

Popa Daniel Florin, SC Apicola Târgovişte, vicepreşedinte ACA, filiala Dâmboviţa, deţinător

a aproximativ 100 de stupi: „Anul acesta, la culesul de floarea-soarelui au fost probleme, însă n-aş putea să vorbesc numai despre neonicotinoide în acest context. Aşteptăm un ajutor şi partea IDSA, prin rezultatele pe care le aşteptăm în legătură cu mortalitatea unor exemplare de albine. Institutul de diagnostic este singurul care ne poate lămuri şi poate stabili exact ce s-a întâmplat anul acesta. Nu ascund, pe de altă parte, că m-am documentat puţin despre efectele acestor neonicotinoide, în special despre Nuprid, şi am înţeles foarte bine că atacă sistemul nervos al insectelor. Am asociat apoi această descriere cu ce am aflat de la o parte din apicultorii care au avut probleme la floarea-soarelui anul acesta şi am ajuns la concluzia că asta ar fi cauza acestor depopulări destul de serioase. Spre deosebire de 2014, anul acesta nu am făcut pastoral. Din acest motiv, producţia este vizibil mai mică. Anul trecut, producţia de miere pe familia de albine a fost de 40-45 kg, iar în total am obţinut circa 2,5 tone. Anul acesta am tras deja linie şi producţia este aproape jumătate faţă de 2014. Personal, n-am avut probleme cu mersul în pastoral în alte localităţi cu tractorul şi pavilionul apicol. Probleme au fost anul trecut, când câţiva apicultori din filiala noastră au avut ceva probleme în pastoral, mai exact atunci când Poliţia i-a oprit şi i-a întrebat de acel atestat profesional de transportator. Bineînţeles, marea majoritate a apicultorilor nu sunt profesionişti în transporturi. Considerăm că noi facem această activitate sezonier, nu ne comparăm cu o companie de transport sau cu cei care fac transport zilnic, fac sute de mii de kilometri pe an. Nu mi se pare corect ca primarii să decidă cui dau documentele care le permit apicultorilor să-şi aşeze stupii într-o anumită zonă de cultură. Consider că de la asociaţia noastră trebuia apicultorul să-şi procure repartiţia şi să nu mai fie condiţionată de bunăvoinţa administraţiilor locale“. Septembrie 2015

Ionel VĂDUVA

Relu Grigoraş, SC Apicola Bacău, vicepreşedinte ACA, filiala Bacău, deţinător a

Statul vrea să reabiliteze infrastructura principală de irigaţii şi să n-o treacă în proprietate privată Primele 145 de milioane de euro necesare demarării reabilitării infrastructurii principale de irigaţii vor fi disponibile de la anul, creşterea alocării anuale urmând să fie de 17 la sută, condiţia fiind ca sistemul să rămână în proprietatea statului, a precizat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, în cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor.

Ionel VĂDUVA

Necesarul pentru infrastructura principală este de un miliard de euro pentru următorii cinci ani, pentru cea secundară fiind disponibile sume din PNDR (435 milioane de euro). „Infrastructura de irigaţii principală trebuie să rămână în proprietatea statului, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), astfel încât să facem reabilitarea din fonduri publice, de la bugetul consolidat. Sper ca, odată aprobată această lege (n.r. - a bugetului), să avem distinct sumele în bugetul ministerului. Avem fonduri pentru reabilitarea infrastructurii secundare pentru perioada 2014-2020, perioadă în care ar trebui să fie contractate toate fondurile pe care le avem la dispoziţie, adică 435 de milioane de euro. Personal, eu cred că ele vor fi contractate în 2016, cel târziu în 2017. Astfel, vom avea reabilitată până în 2020 toată infrastructura secundară. În paralel, în aceşti cinci ani, ar fi bine să alocăm sume în fiecare an, astfel încât să reabilităm şi infrastructura principală, fără de care va fi foarte greu să folosim infrastructura secundară. Din acest motiv, ţinând cont că avem nevoie de un miliard de euro pentru infrastructura principală, propunerea pe care noi am făcut-o este ca, în primul an, în 2016, să alocăm 145 de milioane de euro şi, an de an, suma să crească cu 17% faţă de anul precedent“, a spus Constantin.

utilizatori de apă nu-şi respectă obligaţiile asumate, infrastructura de îmbunătăţiri funciare să revină în proprietatea statului. „Infrastructura secundară trebuie să treacă în proprietate privată, iar modalitatea trebuie convenită. Infrastructura să treacă în folosinţa organizaţiilor care s-au constituit, urmând ca în momentul în care nu se fac investiţii de către organizaţiile de utilizatori de apă, ea să se întoarcă în proprietatea statului, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare“, a afirmat şeful MADR. Acesta a adăugat că introducerea unui abonament anual pe care fermierii trebuie să-l plătească atât pentru servicii de irigare, cât şi de desecare, este o măsură importantă. „Avem infrastructură de irigaţii care deserveşte 750.000 de hectare. La ora actuală nu se irigă din cauza costurilor. Atunci introducem un abonament pe baza căruia fiecare fermier care este într-o amenajare de irigaţii trebuie să plătească pentru irigare sau pentru desecare, chiar şi atunci când nu plouă, iar acest lucru ne va permite să umplem cu apă canalele din infrastructura secundară de irigaţii“, a subliniat Daniel Constantin. Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor au discutat Proiectul de Lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2013 privind modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a

activităţii de îmbunătăţiri funciare, precum şi pentru modificarea literei e) a alineatului (6) al articolului 3 din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Conform documentului, se are în vedere ca infrastructura de îmbunătăţiri funciare să fie pusă la dispoziţia organizaţiilor agricole numai sub formă de comodat pe o perioadă de cinci ani şi nu gratuit, ca până în prezent, cu posibilitatea de prelungire a contractului la cerere. În plus, în cadrul modificărilor se va avea în vedere, ca măsură de protecţie, constituirea în contul ANIF a unei garanţii de 10% din valoarea de inventar a infrastructurii transmise. În expunerea de motive ce însoţeşte ordonanţa de urgenţă se precizează că, în urma verificărilor efectuate de către specialiştii MADR, s-a constatat faptul că, în unele cazuri, organizaţiile de îmbunătăţiri funciare care au primit cu titlu gratuit în proprietate infrastructura de îmbunătăţiri funciare nu au asigurat paza şi protecţia acesteia, în conformitate cu prevederile legale, rezultatul fiind devastarea acestor obiective. Totodată, s-a constatat că infrastructura nu a fost întreţinută potrivit destinaţiei sale, aflându-se în prezent în stare de degradare. În condiţiile climatice actuale, de alternanţă a fenomenelor de secetă şi inundaţii, este important ca infrastructura de îmbunătăţiri funciare să fie menţinută în stare de funcţionare şi să fie asigurată integritatea acesteia, se mai arată în proiectul de act normativ.

Pe de altă parte, ministrul Agriculturii a menţionat că infrastructura secundară de irigaţii trebuie să treacă în proprietate privată, iar în cazul în care organizaţiile de 8

Septembrie 2015

www.agrimedia.ro

Teodor Cojocaru, key account manager DuPont Pioneer DuPont Pioneer acordă o importanţă deosebită noţiunii de valoare, care stă la baza a tot ceea ce facem şi ne asigură succesul, alături de fermierii cu care colaborăm. În acest context, pentru a fi şi mai aproape de clienţii noştri, începând cu data de 14 septembrie funcţionează, în cadrul organizaţiei, postul de key account manager, pe care îl ocupă Teodor Cojocaru. „Teo se alătură echipei noastre după o

experienţă îndelungată în cadrul unei companii multinaţionale şi împreună vom dezvolta un departament dedicat clienţilor strategici din România“, a afirmat Jean Ionescu, directorul general al DuPont Pioneer. „Sunt sigur că această schimbare va avea un impact major în cariera mea şi împreună cu colegii mei vom continua să fim alături de nevoile şi exigenţele ridicate ale fermierilor din România“, a afirmat Teo Cojocaru.

FNGCIMM garantează creditele acordate de Banca Comercială Carpatica Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii a semnat cu Banca Comercială Carpatica şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură un act aditional la Convenţia privind finanţarea capitalului de lucru pentru desfăşurarea activităţilor curente de către beneficiarii Măsurii 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - păsări, aferente

www.agrimedia.ro

sesiunii I - anul III de angajament. Semnarea acestui document permite clienţilor Băncii Comerciale Carpatica accesarea unor credite garantate în procent de maximum 80% de către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, în baza adeverinţei eliberate de APIA. Beneficiarii, IMM-uri definite conform legii, trebuie să se încadreze în criteriile

de eligibilitate ale finanţatorului, să deţină adeverinţele emise de APIA, să nu se afle în dificultate financiară, în sensul prevederilor Comunicării Comisiei Europene privind orientările comunitare, privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor în dificultate şi să nu beneficieze de garanţii de la alte Fonduri de garantare pentru finanţarea accesată.

Septembrie 2015

Reuniunea Consiliului Uniunii Europene de la Bruxelles Confederaţia Europeană a Producătorilor de Porumb doreşte să sublinieze aderarea deplină la evenimentul agricol european organizat de COPA-COGECA, luni, 7 septembrie, la Bruxelles, precum şi susţinerea obiectivelor şi cerinţelor sale. Porumbul în Uniunea Europană, cultivat pe o suprafaţă totală de 15 milioane de hectare (porumb boabe, furaje, seminţe şi porumb dulce), nu face excepţie de la criza care afectează mai multe sectoare. Dar această producţie, eficientă din punct de vedere tehnic şi inovatoare, cu un potenţial semnificativ de exploatat şi de dezvoltat, este acum constrânsă de o politică agricolă europeană deosebit de precaută şi supraadministrată. Cum? Prin creşterea lizibilităţii acestei politici agricole şi printr-un suport proactiv:

• p unerea în aplicare a instrumentelor de gestionare a riscurilor • c rearea de depozite de resurse de apă • a probarea produselor de protecţie • e valuarea inovaţiilor rezultate din biotehnologie • d ezvoltarea pieţelor nonalimentare şi energetice Astfel, pe de o parte, se reduce deficitul UE în porumb boabe şi cresc exporturile în ţări terţe. În mod concret, o politică agricolă a UE renovată, atractivă şi care trebuie să fie nu doar renaţionalizată, ci din ce în ce mai europeană. Confederaţia Europeană a Producătorilor de Porumb (CEPM) include organizaţii ale cultivatorilor de porumb din 10 ţări membre (Bulgaria, Germania, Spania, Franţa, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia), echivalentul a 90% din porumbul european. APPR - Asociaţia Producătorilor de Porumb din România este membru CEPM.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, împreună cu secretarul de stat George Turtoi, a participat la reuniunea Consiliului Uniunii Europene (Agricultură şi Pescuit), desfăşurată la Bruxelles la data de 7 septembrie a.c. Preşedinţia luxemburgheză doreşte să concentreze dezbaterile asupra unor chestiuni sensibile referitoare la situaţia dificilă existentă în anumite sectoare agricole la nivel european. În acest context, ministrul Daniel Constantin a prezentat situaţia din sectorul agricol din România, solicitând în acest sens soluţii urgente atât pentru fermierii afectaţi de secetă, cât şi pentru producătorii cărora criza din sectorul laptelui le-a diminuat considerabil veniturile. De asemenea, au fost purtate discuţii la nivel de comisar şi la nivel tehnic pentru identificarea de modalităţi concrete de punere în practică a acestora.

Producţie record de grâu în Franţa. Operatorii de silozuri nu mai au spaţiu de stocare Cel mai mare producător de grâu din Uniunea Europeană - Franţa - ar putea înregistra în acest an o recoltă record de 40,4 milioane de tone de grâu moale, cu aproape 8% mai mare decât cea de anul trecut, iar vremea uscată din iunie va duce, de asemenea, la creşterea calităţii grâului, susţin specialiştii unei firmei de consultanţă agricolă, citată de Bloomberg.

mondiale importante, în condiţiile în care Departamentul american al Agriculturii (USDA) previzionează că stocurile vor atinge un nivel record. De asemenea, recoltarea grâului în Franţa era finalizată în proporţie de 99% la sfârşitul lunii august, iar operatorii de silozuri Senalia şi Socomac au anunţat că nu mai pot primi noi cantităţi, pentru că silozurile sunt pline.

Cantitatea mare de grâu obţinută în Hexagon se va adăuga unor stocuri

În timp ce producţia de grâu a Franţei este în creştere, la nivelul

10 Septembrie 2015

Uniunii Europene producţia este posibil să fie mai mică decât anul trecut. Comisia Europeană estimează o producţie comunitară de 139,4 milioane de tone, cu 6,3% mai mică decât cea de anul trecut. Germania, al doilea mare producător de grâu din UE, va avea în 2015 o recoltă mai mică decât în 2014, la fel ca şi Marea Britanie, Polonia, România şi Spania, susţine firma Coceral. În paralel, cotaţiile futures la grâu la bursa de la Paris au scăzut cu 1,1%, până la 179,25 euro pe tonă, cel mai scăzut nivel din ultimele două luni. De la începutul anului şi până în prezent cotaţiile la grâu au scăzut cu 11%. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat că România a înregistrat în acest an o producţie totală de grâu de 7,5 milioane de tone „uşor mai bun“ decât în 2014.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2015 11

Directorul departamentului Corporate Affairs al Monsanto pentru regiunile Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA), Alistair Hide, a declarat recent pentru revista AGRIMEDIA că este incertă o eventuală reintroducere spre aprobare la nivel european a dosarului soia transgenică de generaţia a II-a.

Alistair Hide: «Reintroducerea dosarului soia transgenică de generaţia a II-a la nivel UE, incertă» Chiar dacă pierderile iniţiale au fost de circa 136 de milioane de euro pentru aprobarea fiecărei varietăţi de soia modificată genetic de generaţie I, vânzările de pe pieţele din SUA şi America de Sud au echilibrat balanţa. În prezent, abordarea aleasă de UE în ceea de priveşte OMG se bazează pe principiul precauţiei şi impune autorizarea oricărui organism modificat genetic înainte de a fi introdus pe piaţă şi monitorizarea din punctul de vedere al mediului a oricărui OMG autorizat după introducerea pe piaţă. Această abordare asigură un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi animale, precum şi a mediului. Legislaţia în domeniul OMG stabileşte proceduri specifice de evaluare şi autorizare a plantelor transgenice, proceduri transparente şi care nu au limită de timp. Evaluarea riscurilor se efectuează pe baza unor criterii armonizate, recunoscute ca fiind între cele mai stricte din lume. Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), în colaborare cu organisme ştiinţifice din statele membre, este responsabilă cu evaluarea riscurilor, care trebuie să demonstreze că, în condiţiile de utilizare preconizate, produsul este sigur pentru sănătatea umană şi 12 Septembrie 2015

animală, precum şi pentru mediu. După finalizare, evaluarea riscurilor constituie baza pentru propunerea de decizie a Comisiei adresată statelor membre privind acordarea sau refuzarea autorizării introducerii pe piaţă a unui OMG. Prin urmare, atât Comisia, cât şi statele membre sunt implicate în autorizarea organismelor modificate genetic. Legislaţia impune, totodată, monitorizarea mediului după introducerea pe piaţă a fiecărui OMG autorizat, ceea ce permite Comisiei şi statelor membre să ia măsurile necesare în cazul în care se identifică vreun efect advers neprevăzut. În sfârşit, pentru a le asigura consumatorilor dreptul la informaţii şi la alegere, toate OMG autorizate fac obiectul unor obligaţii privind trasabilitatea şi etichetarea. Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate genetic stabileşte o procedură pentru emiterea deciziilor de acordare sau de refuzare a autorizării introducerii pe piaţă a produselor alimentare şi a furajelor modificate genetic şi pentru cultivarea acestora în scopul producţiei de produse alimentare şi furaje. Cererile trebuie adresate mai întâi autorităţii competente dintr-un stat membru. Cererea

trebuie să definească în mod clar domeniul de aplicare al cererii, să cuprindă studiile şi datele care demonstrează că produsul este sigur, să indice care părţi sunt confidenţiale şi să cuprindă un plan de monitorizare, o propunere de etichetare şi o metodă de detectare. Cererea, precum şi toate informaţiile suplimentare furnizate de solicitant trebuie puse la dispoziţia EFSA, care este responsabilă cu evaluarea ştiinţifică a riscurilor atât pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor, cât şi pentru mediu. Evaluarea riscurilor se efectuează în strânsă colaborare cu organismele ştiinţifice din statele membre. Avizul este pus la dispoziţia publicului şi se lansează o

www.agrimedia.ro

consultare publică pe o perioadă de o lună. În termen de trei luni de la primirea avizului EFSA, Comisia pregăteşte un proiect de decizie de punere în aplicare privind acordarea sau refuzarea autorizării. Comisia poate să decidă contrar avizului EFSA, dar atunci trebuie să îşi justifice poziţia. Proiectul de decizie a Comisiei se transmite statelor membre şi se votează cu majoritate calificată. În cazul în care Comitetul permanent şi Comitetul de apel nu reuşesc să adopte decizia cu majoritate calificată într-un interval de timp dat, îi revine Comisiei sarcina de a adopta decizia finală. O companie care doreşte introducerea pe piaţa UE a unui nou produs alimentar sau furaj modificat genetic trebuie să depună un dosar care să demonstreze că produsul în cauză este sigur pentru sănătatea umană şi animală şi pentru mediu. Studiile care trebuie realizate pentru a demonstra siguranţa produselor alimentare sau a furajelor modificate genetic de introdus pe piaţă trebuie să respecte dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 503/2013 privind cererile de autorizare pentru produse alimentare şi furaje modificate genetic. Regulamentul prevede cerinţele care trebuie îndeplinite la depunerea unei cereri privind un produs alimentar sau un tip de furaj modificat genetic, inclusiv studiile care trebuie realizate şi protocolul care trebuie respectat la realizarea studiilor. După primire, dosarul este evaluat de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), în colaborare cu organismele ştiinţifice ale statelor membre. EFSA are posibilitatea de a solicita companiei studii sau date suplimentare dacă nu este satisfăcută cu cele transmise. Evaluarea riscurilor se finalizează prin emiterea de către EFSA a unui aviz cuprinzând concluziile referitoare la siguranţa produsului

alimentar sau furajului modificat genetic. Se lansează apoi o consultare publică cu durata de o lună, pentru a oferi publicului posibilitatea de a formula observaţii cu privire la avizul EFSA înaintea luării oricărei decizii privind gestionarea riscurilor. Recent adoptata Directivă (UE) nr. 412/2015 le oferă statelor membre mai multă flexibilitate în a decide cu privire la cultivarea plantelor modificate genetic, în anumite condiţii, în două momente distincte: în timpul procedurii de autorizare - un stat membru poate solicita modificarea domeniului geografic de aplicare a cererii, pentru a se asigura că teritoriul său nu este acoperit de autorizarea la nivelul UE; după autorizarea unui OMG - un stat membru poate interzice sau restricţiona cultivarea unei anumite plante din motive legate, printre altele, de obiectivele politicilor sale de mediu sau agricole sau din alte motive stringente, precum amenajarea teritoriului, destinaţia terenurilor, impactul socioeconomic, coexistenţa şi politicile publice. Înainte de adoptarea acestei directive, statele membre puteau interzice sau restricţiona provizoriu utilizarea unui OMG pe teritoriul lor numai dacă aveau dovezi noi că organismul în cauză constituie un risc pentru sănătatea umană,un risc de mediu sau în caz de urgenţă. Nici un stat membru care a adoptat o aşa-numită „clauză de salvgardare“ nu a putut vreodată să prezinte dovezi noi. Grupul american de biotehnologii Monsanto anunţa, la data de 17 iulie 2013, retragerea tuturor cererilor depuse pe lângă Comisia Europeană de permise pentru a cultiva porumb, soia şi sfeclă de zahăr modificate genetic, deoarece nu mai vedea o „perspectivă comercială“. Doar cererea de autorizare pentru cultivarea porumbului modificat de tip MON810 avea să fie reînnoită. Pentru moment, acest porumb este singura plantă utilă modificată genetic cultivată în Europa în scopuri comerciale. Pentru restul, Monsanto doreşte să se concentreze pe comercializarea seminţelor tradiţionale din UE, decizia reflectând decepţia a numeroase companii biotehnologice în faţa scepticismului UE faţă de OMG.

AGRIMEDIA: Sunt şanse de a reintroduce dosarul soia transgenică Monsanto pentru aprobare la nivel UE? Alistair Hide: Acest deziderat se află, în prezent, dincolo de controlul nostru.

www.agrimedia.ro

Aprobarea dosarului cu prima generaţie de soia modificată genetic a fost tergiversată, drept pentru care, în 2013, compania pe care o reprezint a luat decizia de retragere a lui de la aprobarea pe piaţa din UE. Chiar dacă România arată deschidere către biotehnologii, înaintarea spre aprobare a unui eventual dosar soia de generaţia a II-a la nivel UE este incertă. Este dificil pentru mine să spun cu siguranţă unde ne vom situa vizavi de acest subiect în următorii ani.

În ceea ce priveşte soia de generaţia I, consideraţi închisă discuţia la nivel UE?

Nu mai există dosar soia de generaţie I la nivel UE! Nu se mai poate discuta despre asta. Să ne reamintim, la nivelul UE am fost blocaţi într-un proces în care numai MON810 a fost aprobat; iar asta s-a întâmplat în 1998. Şi când te gândeşti cât de mult costă să parcurgi acest proces... Un nou demers de înaintare a dosarului către EFSA s-ar putea face din nou, cu condiţia să existe o oportunitate comercială serioasă. Din acest motiv, trebuie să facem un pas înapoi, să privim la situaţia cu care ne confruntăm în prezent şi să luăm o decizie la rece. Probabil că este prea devreme să discutăm de dosarul soia de generaţia a II-a. Dorim să continuăm să oferim cele mai inovative seminţe şi servicii fermierilor din România, dar asta depinde de cererea mare a acestora, de o susţinere politică puternică şi, nu în ultimul rând, de un plan de afaceri bine pus la punct.

De ce se ascund oficialii europeni în spatele birocraţiei? Nu spun nici da, nici nu OMG, în mod concret... Unii spun că inclusiv Monsanto s-a cam „înmuiat“. Monsanto nu se codeşte să discute problema organismelor modificate genetic cu ţări, medii politice şi sociale etc. Chiar suntem bucuroşi să facem asta. Problema este că deschiderea la discuţii cu noi pe această temă nu prea există în Europa în acest moment. Avem în prezent o afacere de succes cu hibrizi convenţionali de porumb şi de rapiţă, mergem înainte cu ea, câştigăm mult teren în ceea ce priveşte afacerile pe zona convenţională. De ce ne-am reorienta către tunelul care nu duce nicăieri? Este un proces incredibil de scump (n.r. - repornirea dosarului soiei modificate genetic). La acest moment, trebuie să spunem că nu avem nici un plan pentru Septembrie 2015 13

viitorul apropiat privind aprobarea unor noi varietăţi de plante modificate genetic.

De ce sunt autorităţile europene atât de reticente la activităţile de lobby? Poate aşa aţi fi avut şanse mai mari de a reuşi cu dosarul soia transgenică. Alţii au făcut lobby de-a lungul anilor în locul nostru: Greenpeace, Prietenii Pământului, Slow Food şi au avut succes în activitatea lor. Au o putere de convingere mult mai mare şi resurse mult mai mari decât avem noi şi fac din asta o afacere de succes.

Ei au succes în a vă combate cu argumente plauzibile, iar Monsanto pierde bani. Cât a pierdut compania dumneavoastră prin retragerea dosarului soia de generaţia I?

Ionel VĂDUVA

Costă mai mult de 130 de milioane de euro aprobarea fiecărei varietăţi de soia modificată genetic şi pentru a putea comercializa la nivel global (http:// croplife.org/wp-content/uploads/2014/04/ Fact-Sheet-Getting-a-Biotech-Crop-toMarket.pdf) (n.r. - Monsanto a avut spre analiză la nivel UE MON89788, MON40-3-2, MON87701, MON89788, MON 87705, MON 87708 şi MON 87769, adică şapte varietăţi de soia MG). În cazul soiei transgenice, aceasta a avut un succes fulminant, în special în SUA şi în America de Sud, fapt care a dus totuşi la o recuperare a investiţiei în cercetare-dezvoltare şi încercarea de implementare a dosarului la nivel european.

Pentru că aţi vorbit de succesul soiei transgenice în SUA, suntem la curent cu faptul că fermierii care cultivă soia MG se confruntă

14 Septembrie 2015

cu o rezistenţă sporită a buruienilor dăunătoare la glifosat. Se vorbeşte de superburuieni de doi metri înălţime. Internetul abundă de fotografii. Cum comentaţi?

Orice am face, buruienile evoluează. De-a lungul istoriei, acestea au dezvoltat toleranţă la diverse tipuri de pesticide. Este uimitor însă cât de greu s-a întâmplat acest lucru când vine vorba de glifosat, faţă de erbicidele utilizate anterior; glifosatul este o moleculă-minune. Provocarea cu care ne confruntăm în prezent este cum menţinem câmpurile curate atunci când apare rezistenţa la acest pesticid.

Dacă aş fi fost fermier, v-aş întreba de ce nu faceţi totuşi mai mult să avem posibilitatea de a avea soia modificată genetic spre cultivare. Ce mi-aţi răspunde? Nu ţine de noi. Oamenii ne tot întreabă asta. Am trecut o dată prin procesul de aprobare a plantelor transgenice de generaţie I în Uniunea Europeană. Dintre

toate, doar un singur produs a fost aprobat în anii 2000 - porumbul MON810. Aceasta este problema guvernelor UE. Chiar şi cu acest proces de naţionalizare prin care trecem acum, guvernele ţărilor UE tot trebuie să aprobe împreună produsul. Nu ţine doar de România să spună că este de acord cu cultivarea soiei transgenice. Totul va trece prin acelaşi proces ca şi înainte (eventuala aprobare a dosarului soiei transgenice Monsanto de generaţia a II-a), iar apoi Comisia Europeană va da OK-ul. Abia apoi, un stat european de sine stătător ar avea oportunitarea să respingă sau să accepte cultivarea de OMG pe teritoriul său. Acest proces de naţionalizare a fost conceput, teoretic, pentru a împuternici acele state membre UE care nu vor organisme transgenice pe teritoriul său să poată face asta.

Cum priveşte Alistair Hide, proaspăt sosit în echipa de corporate affairs a Monsanto, agricultura românească?

În ceea ce priveşte perspectiva de creştere pentru viitor, cu siguranţă agricultura din România este privită deja ca oportunitate-cheie pentru investitori. (...) Aici găsim posibilităţi mult mai mari de a dezvolta afaceri agricole de viitor decât în alte ţări.

România deţine în prezent suprafeţe însemnate însămânţate cu porumb, dar se confruntă cu producţii mici la hectarul cultivat. Ce sfaturi le-aţi da fermierilor români? Le-aş spune fermierilor să colaboreze mai mult, să se asocieze şi, împreună cu tehnologia şi agronomii noştri, să se focuseze pe ideea de a aplica cele mai bune practici agricole. De asemenea, producătorii agricoli români ar trebui să fie mult mai deschişi la noile tehnologii şi idei inovatoare.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2015 15

România anului 2015 a ajuns în punctul în care de pe urma a doar două taximetre, autovehicule care circulă în Cluj în baza unei singure licenţe (lucru aflat anterior declaraţiilor publice), un crescător de bovine (deţinător a circa 200 de capete) reuşeşte să câştige mai mult decât o face din producţia de lapte.

Taximetria face mai mulţi bani decât lăptăria Dorel Secară, căci despre el este vorba, a declarat la începutul lunii septembrie în plenul Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor că are un câştig de 7.000 de lei lunar de pe urma practicării taximetriei, unul mai mare decât cel pe care reuşeşte să-l obţină din exploataţia sa de 300 ha şi de 200 de capete de vaci cu lapte. „Noi, cu fermele noastre, suntem în degringoladă. Eu vă voi da un exemplu ca să mă ţineţi minte: am o fermă de 200 de vaci, 300 ha de pământ; în Ardeal este mult. Aici în sud, sigur că este puţin. În acelaşi timp, am două Dacia Logan cu care fac taximetrie în Cluj. Din cele două (...) eu câştig 7.000 de lei pe lună şi din ferma mea de 200 de vaci cu lapte, de 300 ha de pământ, de 5-6 tractoare, utilaje, nu câştig această sumă. Vă rog să vă daţi seama cam care este dimensiunea tragediei afacerii noastre“, a declarat Secară, în cadrul unei întâlnirimaraton care a durat mai bine de trei ore şi care a avut ca temă analiza situaţiei din sectorul laptelui în România. Potrivit datelor existente, vehiculate de producătorii de lapte de la noi din ţară, 16 Septembrie 2015

aceştia vând laptele cu un preţ care gravitează în jurul sumei de un leu. Şi asta în condiţiile în care preţul a scăzut de 10 luni cu aproximativ 40 la sută (cel puţin în ceea ce-l priveşte pe Secară, afirmaţiile corespund realităţii). În opinia fermierului, fabricile de lapte acţionează ca un cartel asupra producătorilor de lapte, aşa cum acţionează retailerii, supermarketurile ca un cartel asupra fabricilor de lapte. „De cuvântul acesta ne ferim, este ilegal, imoral, dar aşa se întâmplă. Eu vând laptele la poarta fermei cu un leu, iar procesatorului de lapte îi rămân 1,5 lei. Este o şmecherie acolo, se fac facturi de 4 lei, la sfârşitul lunii se cer discounturi, taxă de raft, promovare, la laptele cu 1,5% grăsime procesatorului îi rămân 1,5 lei, iar la cumpărător, al doilea mare păcălit pe lanţul acesta al preţului laptelui, după fermier, laptele ajunge pe raftul supermarketului la 4,2-4,5 lei. De la 1 leu preţul laptelui la poarta fermei, 1,5 lei cât vinde procesatorul, oare nu este prea mare diferenţa dintre 1,5 lei şi 4,5 lei? Nu există aici o marjă de profit mult prea mare, exagerată, pentru cineva?“,

a mai precizat fermierul Dorel Secară. Intervenţia „Cavalerului laptelui de Maramureş“, aşa cum îl alintă colegii din presa agricolă pe dr. Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), nu s-a lăsat mult aşteptată. Acesta a venit în plenul comisiei cu date mult mai bine agregate decât taximetristul-fermier şi a vorbit de un preţ mediu de achiziţie a laptelui materie-primă (pe bază de contract) în luna aprilie a acestui an de 0,8 lei. Chiar şi aşa, la o diferenţă de

www.agrimedia.ro

Un posibil răspuns la diferenţa de preţ: marjele procesatorilor Nelipsit de la evenimente de acest gen, şeful APRIL, Dorin Cojocaru, a venit cu clarificări. Diferenţele de preţ ar fi diferite taxe, marketing, servicii, promoţii etc. „Dacă vrem să sprijinim acest sector, trebuie să ne uităm la marjele

www.agrimedia.ro

de profit şi vă spun că (să mă ierte hipermarketurile) a depăşit 45%. Laptele cu 3,5% grăsime de la un procesator român din Mureş se vinde cu 2 lei la hipermarket, TVA inclusă. Restul, ce vedeţi pe raft, sunt diferite taxe, marketing, servicii, promoţii ş.a.m.d.“, a precizat Cojocaru. Că aşa ar fi, îi dă dreptate însuşi contestatarul lui Cojocaru, în speţă „Cavalerul laptelui de Maramureş“, dr. Frânc. Potrivit spuselor sale, în urma cercetărilor personale efectuate pe site-ul ANAF, în toate raportările bilanţurilor anuale ale profiturilor pe lanţurile de mari magazine, profitul este de doar... 1-3 la sută. „De la 45% la 1-3 procente...“, s-a întrebat retoric Frânc. „Să vă spunem noi, văcarii, cum funcţionează, că procesatorii n-or să vă spună în veci: se face preţul, preţul din fabrică cu care pleacă produsul este de 4 lei, livrare către hipermarket. De acolo, la sfârşitul lunii, hipermarketul face aşa: marjă între 24 şi 32 la sută (sunt documente, nu le putem face publice pentru că ştim de ce), care sunt discounturi, taxe peste taxe, pe care hipermarketurile le facturează înapoi la procesator. Se compensează, dar oare sumele pentru aceste servicii de ce nu se relifează? Tot pleacă afară, la firmele-mamă“, a acuzat dr. Frânc şi a ameninţat cu perdea că s-ar putea ca de la 1 octombrie „să nu mai intre nimeni în hipermarket, pentru că nu va avea pe unde“, făcând aluzie la proteste similare ale fermierilor vestici din ultimele luni. „Nu vrem să ajungem acolo. Noi am fost oamenii dialogului, chiar în relaţia cu Ministerul Agriculturii, dar dacă nu se mai poate, vom apela şi aceste mijloace“, a conchis el. De lipsă de interes din partea autorităţilor statului, demers care nu face altceva decât să perpetueze şi să adâncească această stare de incertitudine şi de circulaţie obscură a banilor (chiar dacă Consiliul Concurenţei a anchetat fenomenul de cartel), a acuzat şi deputatul Tinel Gheorghe. „Pe lângă lipsa relaţiilor contractuale, o problemă este şi cea a lipsei de eficienţă şi de funcţionare normală a autorităţii statului. Aceasta nu se simte în acest moment că există - ANSVSA, Consiliul Concurenţei, MADR nu există în prezent pe piaţa asta a laptelui. Ce să facem noi? Să luăm locul autorităţii statului? Ar trebui o discuţie cu ministrul Agriculturii, cu preşedintele ANSVSA,

cu cel de la Concurenţă şi întrebaţi de aspectele sesizate pe preţ, trasabilitate etc.“, a menţionat politicianul.

Totul s-a încheiat cu o subcomisie

Chiar dacă totul părea la un moment dat o luptă pe viaţă şi pe moarte (producătorii de lapte se adresau tuturor, politicienilor din comisie, reprezentanţilor instituţiilor statului, aceştia ţineau lecţii atât primilor, cât şi deputaţilor, nefiind prezent vreun reprezentant al consumatorilor, ci doar o sumedenie de oficialităţi din partea retailerilor), totul s-a terminat cu delegarea sarcinii de a duce mai departe discuţiile către o subcomisie. Şi totul părea că începe atât de bine (cel puţin asta reieşea din declaraţiile deputatului PSD şi vicepreşedintelui comisiei, Valeriu Steriu). „Am considerat că este necesar să avem, în primul rând, o discuţie, astăzi, în care să putem identifica soluţii pe care noi, ca membri ai Comisiei pentru agricultură, să le adoptăm în plan legislativ. Discutăm de ceva vreme că dorim nu doar să îmbunătăţim legislaţia pe multe domenii, dar şi să urmărim cum se aplică aceasta, pentru că, până la urmă, legi avem destul de multe, şi unele chiar foarte bune, dar nu sunt corect aplicate sau nu sunt aplicate în multe situaţii şi va trebuie să căutăm la nivelul Camerei Deputaţilor şi mecanisme de a interveni pe aceste segment“, preciza Steriu în deschiderea evenimentului.

Rezultatele discuţiilor din subcomisie vor fi date publicităţii în curând

Până atunci, să digerăm puţin spusele unui alt fermier prezent la eveniment şi care readuce în discuţie aceeaşi problemă, diferenţa de bani de la producătorul/procesatorul de lapte şi până la consumator: „Eu produc cu 1,05 lei lapte cu 3,7% grăsime şi cu 1,29% proteină. De la 1,05 lei la 4,5 lei înseamnă o diferenţă. Unde sunt banii şi cine îi ia? Sigur că sunt nişte cheltuieli, dar adaosurile sunt enorme“, a conchis Tuchiluş Gavrilă, director general Agrimat Matca Galaţi şi membru Holstein.ro. În luna iunie 2015, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut cu 0,6% faţă de luna mai 2015 şi cu 8,3% faţă de luna iunie 2014. Septembrie 2015 17

Ionel VĂDUVA

0,2 lei pe litrul de lapte constatată între datele vehiculate de Secară şi cele ale lui Frânc, întrebarea persistă: unde se duce diferenţa de bani dintre preţul la producător şi cel din retail? Şi mai este şi un alt aspect, TVA este 9% acum la alimente faţă de aprilie 2014, când TVA era de 24 la sută, iar preţul 1,27 lei litrul. „În aprilie 2014, preţul mediu de achiziţie a laptelui era undeva la 1,27 lei. Preţul la raft al acestui produs era 4,5 lei, cu TVA de 24%. În aprilie-mai 2015, preţul la poarta fermei (mediu, naţional) calculat de noi (deocamdată avem o singură raportare a preţului în România, făcută de procesare) a ajuns undeva la 0,80 lei litrul (este şi de 1,7 lei în marile ferme, dar este şi 0,4 lei în anumite centre de colectare), preţul în raft este tot de 4,5 lei, cu TVA 9%. Oare nu câştigă cineva prea mult şi fermierii din România sunt obligaţi să-şi închidă afacerea?“, s-a plâns Frânc. Conform datelor publicate de observatorul european al laptelui, a mai spus el, în aprilie-mai 2015, singura ţară care a avut o scădere de 15 la sută a preţului la poarta fermei a fost România, întrebându-se totodată retoric: „Oare nu cumva retailul a venit şi a spus către procesator: «Eu vreau de aici să câştig. Tu dacă mai vrei să intri în raft la mine, îmi dai lapte cu 15 la sută mai ieftin». Noi altfel nu ne explicăm de ce a venit procesatorul în aprilie-mai la poarta fermierilor şi a spus: «Dacă mai vrei să-ţi iau laptele, mi-l dai cu 15 la sută mai ieftin, altfel nu ţi-l mai iau»“, a punctat dr. Frânc.

200 de euro la hectar, subvenţie pentru multiplicatorii de sămânţă de porumb certificată Fermierii români pot deveni multiplicatori de sămânţă de porumb Monsanto investind doar 30% din cât ar trebui s-o facă în mod normal cu înfiinţarea unui hectar de cultură. Câştigurile sunt pe măsură, în condiţiile în care compania americană vinde producătorilor agricoli români saci cu material semincer certificat la preţuri variind între 300 şi 500 lei.

Ionel VĂDUVA

Pentru a deveni însă multiplicator de material semincer certificat la porumb, un fermier trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. În primul rând, cei de la Monsanto cer ca producătorul agricol să fie certificat. El trebuie să obţină o atestare din partea organismelor de stat care îl certifică. Concret, un astfel de producător trebuie să cunoască Legea 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, respectiv să treacă un examen (societatea ca atare). Mai mult, societatea comercială trebuie să aibă autorizată o persoană care răspunde şi semnează toate documentele legate de sămânţă, ca persoană autorizată, exploataţia medie acceptată ca suprafaţă fiind de 50 de hectare. „Din punctul nostru de vedere, fermierul trebuie să reuşească să ne dea un spaţiu de producţie protejat (cel puţin 250 de metri de jur-împrejurul tarlalei să nu mai fie o altă cultură de porumb) şi, bineînţeles, să aibă un sistem de irigat funcţional“, a spus Ioan Moraru, director producţie Monsanto România.

irigat, fermierii urmând să le achite apoi către bancă, prin noi, într-un interval de cinci ani“, a adăugat Moraru. În ceea ce priveşte avantajele de a fi multiplicator de sămânţă, acelaşi Ioan Moraru a adus clarificări. Potrivit spuselor sale, multiplicatorul de sămânţă de porumb certificată Monsanto câştigă mult mai mult decât cel care înfiinţează o cultură comercială. „Şi asta pentru că îi venim în ajutor cu inputuri importante, cu alte cuvinte, îi scutim de negocierile pentru îngrăşăminte, le oferim cel puţin jumătate din cantitate la momentul semnării contractului, le dăm şi nişte bani în avans, venim cu toate tehnologiile inovatoare (flaming, castrare), asigurăm partea mecanică, insecticidele, recoltatul şi transportul. De asemenea, înfiinţarea unei culturi de multiplicare de sămânţă de porumb Monsanto este mult mai ieftină, pentru că, în primul rând, noi oferim fermierilor material semincer necomercial“, a punctat oficialul companiei. General vorbind, costurile cu înfiinţarea unui hectar cu porumb hibrid convenţional pentru valorificare costă 1.800 de lei, tehnologie medie, fără optim în fertilizare, în timp ce costurile unui fermier care produce sămânţă nu se ridică nici la 30% din acest total. În Europa, în ceea ce priveşte compania Monsanto, România este cea mai mare ţară producătoare de sămânţă de porumb certificat (în 2014 am avut 80 de fermieri certificaţi şi o suprafaţă însămânţată de 12.000 ha irigate şi subvenţionate de Monsanto, iar în 2015 doar 50-60 de fermieri, cu 5.000 ha irigate). Pe lângă România, în UE mai există două unităţi de producţie în Franţa, una în Turcia şi, mai nou, una în Ucraina.

DKC4590, cel mai vândut şi mai profitabil hibrid de porumb din portofoliul Dekalb

Anul trecut, cel mai vândut hibrid de porumb Monsanto a fost DKC4590, cu un total de hectare cultivate de peste 100.000. Concret, compania a comercializat în 2014 peste 130.000 de doze (unităţi) de DKC4590 (o doză egal un sac) la preţuri variind între 300 şi 500 lei (o doză are circa 50.000 de boabe de porumb). Ca volum de vânzări, compania nord-americană este pe locul II în România după compania Pioneer, cota de piaţă fiind de 22%. „Vorbim de o piaţă de aproximativ 2,2 milioane de doze“, a precizat la rândul său Octavian Chihaia, director vânzări Monsanto România, Bulgaria şi Republica Moldova. La un calcul simplu, 130.000 de doze înmulţite cu 300 lei înseamnă 39 de milioane de lei vânzări numai pe acest hibrid. Chiar dacă avem în prezent un total de 2,6 milioane ha însămânţate cu porumb (de la parcele mici, ale fermierilor de subzistenţă, la cele mari şi foarte mari, sămânţă certificată şi necertificată), dacă vorbim de sămânţa hibridă, certificată, totalul scade până la 1,8 milioane ha. „Suntem printre puţinele ţări europene unde ponderea sămânţei necertificate este foarte mare - până la 35%. Acest lucru afectează şi productivitatea. Când se raportează producţiile medii pe ţară, apar cifre de 4.000 kg/ha“, a spus Chihaia. „O plantă în plus face diferenţa“, acesta a fost mesajul celei de a VIII-a ediţii a evenimentului „Farm Progress“, organizat de Monsanto România pentru a sublinia încă o dată angajamentul companiei de a oferi fermierilor parteneri o gamă largă de soluţii integrate şi tehnologii inovatoare pentru a obţine producţii competitive pe piaţa europeană.

Chiar dacă irigatul este imperios necesar, fiind condiţie obligatorie pentru a intra în rândurile multiplicatorilor Monsanto, compania subvenţionează udarea terenului cu nu mai puţin de 200 de euro la hectar. Mai mult, în baza garanţiilor bancare ale companiei, societăţile producătoare de sămânţă de porumb certificată au şansa să cumpere cu credit instalaţii de irigat moderne, pivoţi şi liniare. „Pot să vă spun că, până în prezent, am achiziţionat aproximativ 100 de astfel de instalaţii de 18 Septembrie 2015

www.agrimedia.ro

Septembrie 2015 19

La Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Caracal, la data de 21 august 2015, Asociaţia Donau Soya, în colaborare cu Euralis Seminţe, a organizat manifestarea ştiinţifică dedicată culturii de soia, unde s-au prezentat cele mai recente creaţii genetice ale acestei plante.

Donau Soja - un nume pentru agricultura românească Cine este Donau Soja sau Danube Soya?

Donau Soja este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit, independentă, internaţională, cu sediul la Viena, înfiinţată în anul 2012. Misiunea ei este securizarea resursei europene de proteină vegetală din soia nemodificată genetic, prin acţiuni de stimulare a creşterii suprafeţelor cultivate în bazinul dunărean şi zonele adiacente din Europa. După o activitate de doar trei ani de la înfiinţare, Asociaţia Donau Soja sau Danube Soya are 200 de membri din 16 ţări, printre care şi România. Cele mai importante obiective ale asociaţiei sunt: facilitarea accesului fermierilor la programe de instruire/pregătire şi transfer de knowhow; creşterea profitabilităţii fermierilor; stimularea şi finanţarea cercetării pentru soia (material semincer, tehnologii agricole, tehnologii de procesare); realizarea unei mărci de origine şi calitate pentru proteină vegetală nemodificată genetic din bazinul dunărean. Pentru a înţelege mai bine de ce sunt necesare astfel de manifestări, trebuie să amintim că, în Europa, consumul 20 Septembrie 2015

anual de soia este de 40 de milioane de tone (echivalent boabe). Din acestea, 95% sunt asigurate din import , iar 75% din aceste importuri sunt reprezentate de soia modificată genetic. Europa are nevoie anual de 5 milioane de tone de soia nemodificată genetic; din producţia europeană, se poate asigura doar 50% din necesar. Trebuie prezentat faptul că, în Europa, se cultivă numai 0,5% din suprafaţa mondială de soia. La nivelul anului 2014 s-au cultivat 0,85 milioane de hectare cu soia. Ţările membre ale Uniunii Europene cu cel mai mare potenţial de creştere a suprafeţelor cu soia sunt: România, Bulgaria, Croaţia şi Ungaria. Dintre ţările non-UE, suprafeţe importante se cultivă în Serbia şi Ucraina. Dacă analizăm importanţa soiei ca furaj pentru animale, trebuie să amintim că în Europa consumul anual este de 32 de milioane de tone (echivalent boabe). Singura ţară care îşi asigură întreg necesarul din producţia internă este Serbia. În ceea ce priveşte consumul de soia nemodificată genetic în Europa, 15% din consumul anual (aproximativ 5

milioane tone echivalent boabe) îl reprezintă soia nemodificată genetic. Europa produce 2,5 milioane de tone; prin creşterea suprafeţelor cultivate cu soia nemodificată genetic în regiunea Dunării (inclusiv Ucraina), până în 2020 se pot produce circa 5 milioane de tone. Trebuie amintit faptul că Italia şi Serbia îşi asigură necesarul anual, făcând importuri sporadice. În România, dacă analizăm datele puse la dispoziţie de Ministerul Agriculturii şi prezentate de către domnul Dragoş Dima, director regional al Danube Soya sau Donau Soja, constatăm că în anul 2011 se cultivau 69.750 de hectare cu soia, realizându-se o producţie totală de 146.500 de tone (2.100 kilograme la hectar); în anul 2015 se cultivă o suprafaţă de 130.000 de hectare, cu o producţie preconizată de 250.000 de tone (aproximativ 2.000 kilograme la hectar). Posibilităţile reale de creştere a suprafeţei cultivate cu soia, conform datelor Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti“ se extind către 700.000 de hectare cultivate cu soia. Pentru a analiza evoluţia în timp a

www.agrimedia.ro

Septembrie 2015 21

Victor VĂTĂMANU

asociaţiei, în cele ce urmează prezentăm un scurt istoric al acesteia. Aşa după cum aminteam anterior, în anul 2012 are loc înfiinţarea asociaţiei, cu 20 de membri din Austria şi Germania. Tot atunci firma are un reprezentant în România. În anul 2013, are loc implementarea standardului Danube Soya sau Donau Soja şi lansarea primului proiect de certificare a ouălor din Austria. În anul 2014, numărul membrilor creşte la 170, iar 15 ţări aderă la această iniţiativă; are loc înfiinţarea Centrului de Excelenţă de la Novi Sad (Serbia) şi se înfiinţează Asociaţia Donau Soya ONG în România. Tot în acest an, asociaţia are reprezentanţi în Elveţia şi Italia, încep proiectele de certificare a ouălor şi a cărnii de pui în Elveţia şi Germania, elaborându-se ghidurile de bună practică. Are loc acceptarea oficială a standardului Danube Soya sau Donau Soja în Elveţia; se organizează reţeaua de platforme demonstrative şi încep proiectele de cercetare. Tot acum se certifică procesatorii din Austria, Italia, Ungaria şi Bosnia şi se introduce sistemul IT pentru asigurarea calităţii Danube Soja. Se începe colaborarea operaţională cu Pro Terra şi RTRS, având reprezentanţi în Germania şi Polonia. În anul 2015, s-a finalizat finanţarea proiectelor în parteneriat cu ADA şi GIZ în Serbia, Ucraina şi Republica Moldova, s-a lansat programul „Parteneriatul pentru proteină“ şi a fost numit reprezentantul firmei în Ucraina. Un moment important în viaţa Asociaţiei Danube Soya l-a constituit semnarea Declaraţiei Danube Soya. Aceasta a fost semnată până în prezent de 16 miniştri sau secretari de stat din 15 ţări şi regiuni. Cele mai recente semnături au fost din Republica Moldova, Polonia şi Ucraina. Semnarea declaraţiei a avut loc la Viena, în anul 2012, Berlin, în anul 2013, Bucureşti, în anul 2013, Berlin, în anul 2014, şi Kiev, în anul 2015. Cele 15 ţări semnatare ale declaraţiei sunt: Austria, Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Elveţia, Germania, Republica Moldova, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Republica Srpska, Ucraina şi Ungaria. Iniţiativa Danube Soya porneşte de la potenţialul regiunii Dunărea, care este de aproximativ 2,5 milioane de tone de soia şi poate ajunge la un volum prognozat egal sau mai mare, pentru anul 2020, de circa 4 milioane de tone de soia. De menţionat că toate ţările membre au 22 Septembrie 2015

fost de acord cu această iniţiativă. Membrii Donau Soya sunt asociaţii, firme, unităţi de cercetare, unităţi producătoare de sămânţa din următoarele 16 ţări: Austria, Bosnia, Cehia, Croaţia, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Republica Moldova, România, Serbia, Slovenia, Elveţia, Ucraina şi Ungaria. Ca organizare în ceea ce priveşte sediul central şi reprezentanţii firmei Donau Soya, precizăm că sediul central al firmei se afla la Viena, iar reprezentanţii firmei se află în Germania, Polonia, Ucraina, Moldova, România, Serbia, Italia şi Elveţia. Principalele activităţi ale firmei Donau Soja sau Danube Soya sunt grupate pe programe, după cum urmează: programe pentru fermieri (care înseamnă prezentarea şi distribuirea manualului soia - bune practici, înfiinţarea de platforme demonstrative, programe de instruire/pregătire a fermierilor, în special cei tineri, diseminarea cunoştinţelor şi diferite schimburi de experienţă); programe pentru consumatori (mai precis, asigurarea cultivării soiei fără modificări genetice în Europa) şi programe de ameliorare şi cercetare (aceasta înseamnă megazonarea grupelor de maturitate în regiunea Dunării, în funcţie de condiţiile de mediu şi sol, dar şi crearea unei baze de date pentru genotipuri de soia). Revenind la programele pentru fermieri, trebuie să prezentăm faptul că manualul de bune practici pentru cultura de soia se intitulează „Soia - Manual pentru regiunea Dunării“ şi deja au fost tipărite variantele pentru Serbia, România, Croaţia, Bosnia şi Bulgaria. Sunt încă în pregătire variantele pentru Republica Moldova şi Ucraina. Un rol deosebit de important în practica agricolă îl au platformele demonstrative, care au în alcătuirea lor 20-45 de soiuri

de soia produse în ţările menţionate, prezintă gruparea soiurilor pe grupe de maturitate (0000 - III), soia în diferite epoci de semănat, densităţi folosite ca element tehnologic, distanţa între rânduri, tot ca element tehnologic şi controlul buruienilor pe întreg parcursul perioadei de vegetaţie al soiei. La nivelul anului 2015, firma Danube Soya sau Donau Soja a avut şase platforme demonstrative, repartizate după cum urmează: patru platforme demonstrative în România (SCDA Secuieni, SCDA Turda, SCDA Caracal şi AGRICHIM Feteşti), una în Bulgaria (PRAS BG Knezha) şi una în Republica Moldova (AGDAV Glodeni). În ceea ce priveşte programele de cercetare, proiectul IZOTOP cuprinde colectarea unor genotipuri de soia din toată lumea într-o bază de gene comună. Astfel, s-au colecţionat 900 de genotipuri în anii 2014 şi 2015, cu un minimum de 500 grame/genotip. Programul Megazone este destinat definirii şi uniformizării grupelor de maturitate în regiunea Dunării. În acest program sunt cuprinse 75 de genotipuri (soiuri), cu 22 de participanţi, în 31 de locaţii. Arealul acestor programe se întinde pe o lungime de 2.900 de kilometri şi o lăţime de 1.800 de kilometri. Pentru grupa de precocitate 000 sunt alocate cinci zone, pentru grupa de precocitate 00 sunt alocate 10 zone, pentru grupa de precocitate 0 sunt alocate patru zone, pentru grupa de precocitate I sunt alocate cinci zone şi pentru grupa de precocitate II sunt alocate patru zone. Certificarea Donau Soja înseamnă un amplu proces pentru obţinerea de furaj de soia nemodificată genetic folosit în zootehnie şi în creşterea păsărilor şi folosirea soiei ca aliment obţinut în diferite procese de prelucrare în fabrici moderne. Totodată, certificarea Danube Soya înseamnă trasabilitate, inspecţie, procesatori europeni, lanţ scurt de distribuţie şi procesare, toate la un loc conducând la beneficii pentru consumatori. Etichetarea produselor cu însemnul Danube Soya se regăseşte pe pieţele europene, în special din Austria, Elveţia, Germania şi Serbia. Certificatele Danube Soya pentru ouă, carne de pui şi carne de porc s-au regăsit în noiembrie 2013 în reţeaua Billa, Penny, Spar şi Hofer, în decembrie 2013, Coop and UFA fenaco (fabrica de nutreţuri Sursee); în anul 2014 - Poulet Coop, iar în anul 2015 - Hutthaler, Schirnhofer, Coop-Nasturafarm şi Edeka.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2015 23

Ficţiunea din filmul „The X-Files - Înfruntă viitorul“, realitate la Comloşu Mare. „Experienţa BioAg-Novozymes“, „Precision Planting“, semănatul „Twin-Row“, toate servite în mijlocul unui câmp perfect de porumb, brăzdat de o fâşie neagră de asfalt bine semnalizat, practic în mijlocul lui „nicăieri“, într-o temperatură năucitoare, toate acestea i-au determinat pe unii jurnalişti aflaţi într-o deplasare de documentare finanţată de Monsanto să creadă că vestita secvenţă a celor doi agenţi FBI aflaţi într-un lan de porumb din mijlocul deşertului, scenă ruptă din filmul artistic „The X-Files - Înfruntă viitorul“, a devenit realitate... în Banatul nostru, la Comloşu Mare.

Porumbul viitorului, într-o insulă de secetă Temerile s-au spulberat însă când şeful exploataţiei agricole Columirom SRL din Comloşu Mare, bănăţeanul Laurenţiu Sarcină, aflat deja pe un culoar prelucrat milimetric în solul uscat, ne-a întâmpinat şi ne-a explicat despre ce este vorba în realitate în câmpul „extraterestru“. „Trebuie să recunosc că tehnologia nouă pe care o aduce Monsanto cu semănătoarea de precizie «Precision Planting», într-adevăr este o inovaţie în România. Deja am început să mă gândesc cum să adaptez sistemul respectiv (părţi componente separate care pot fi cumpărate independent) pe semănătorile pe care deja le avem. Prin această tehnologie, indiferent de cum este terenul, tasat, aranjat sau nu, dacă este foarte bine nivelat sau nu, semănătoarea de precizie încearcă să pună sămânţa la aceeaşi adâncime şi aceeaşi distanţă, ceea ce pe noi ne interesează foarte mult“, a declarat oaspetele, deţinător al unei suprafeţe cultivate cu porumb de 250 de hectare. Dar să explicăm în detaliu de ce am călătorit prin pustietatea Banatului mai 24 Septembrie 2015

bine de două ore. Acolo, la Comloşu Mare, la fel ca şi în alte două locaţii din ţară, Monsanto a înfiinţat platforme tehnologice, parte dintr-un proiect european de mare anvergură. Compania are implementate în prezent în Europa 23 de câmpuri tehnologice similare cu cele ale bănăţeanului Sarcină. Pe lângă testarea a şase hibrizi de porumb care vor intra în portofoliul Dekalb din 2016 şi care suportă densităţi foarte mari, în ferma administratorului Culmirom, cei de la Monsanto s-au orientat şi asupra preciziei la semănatul porumbului, demers care, evident, asigură răsărirea uniformă. „Acesta este una dintre momentele cele mai importante în tehnologia de cultură a oricărei plante. Mai mult, aici ne-am propus să testăm soluţii de semănat de precizie în diferite condiţii de pregătire a solului, atât în condiţii optime, cât şi în condiţii mai puţin favorabile, cum de altfel se şi întâmplă în mod real. Pe lângă semănatul de precizie, un element important este semănatul de precizie cu viteză ridicată“, a mărturisit

Alina Arsene, director tehnic Monsanto România, Bulgaria şi Republica Moldova.

O altă soluţie pentru creşterea volumului şi adâncimii rădăcinilor, importantă pentru toate plantele de cultură, dar în acest caz ne referin la porumb, este tratamentul sămânţă la sămânţă cu fertilizantul Torque. Cei de la Monsanto au înţeles destul de repede că factorul limitativ cel mai important pentru porumb este apa (o rădăcină mai bine dezvoltată are acces mai bun la apa din sol). De asemenea, la Comloşu Mare, specialiştii companiei americane au utilizat tratamentul la sămânţă împotriva dăunătorilor cu Force 20CS (de la Syngenta), destinat combaterii viermilor-sârmă, pentru că au vrut să se asigure de o densitate bună la răsărire. „Ce este important pentru România - densitatea medie este sub 60.000 de boabe semănate la hectar; este o densitate mică. Noi spunem că este păcat, în condiţiile în care suprafaţa arabilă este în descreştere, în care fiecare bucată de pământ contează.

www.agrimedia.ro

Este păcat să nu o cultivăm, să nu profităm şi să nu obţinem maximum din acel pământ. Toată genetica Dekalb se pretează la cultivarea la desimi ridicate - 70.000-80.000 de boabe/ha“, a spus, la rândul său, Carmela Duma, reprezentant tehnic Monsanto pentru zona de vest a României. Programul de ameliorare care se desfăşoară în Banat are ca obiectiv principal ameliorarea de produse care tolerează seceta şi arşiţa, cu alte cuvinte hibrizi stabili. Se urmăreşte în acest context asigurarea unui profit constant în fermă, producţii mai mari decât în mod normal în condiţii de stres, iar în condiţii optime, un potenţial de producţie foarte mare.

„Dacă îl construieşti, el va veni“. Şi DKC4555 vine în forţă pe piaţă, în 2016

Şi nu este un citat dintr-un alt film ştiinţifico-fantastic celebru „Field of dreams“, ci o construcţie perfectă în câmp, un culoar brăzdat milimetric prin colbul argilos bănăţean, culoar care separă „experimentele“ de testarea celor mai noi hibrizi de porumb care vor intra în portofoliul Dekalb de la anul. Deja specialiştii companiei americane joacă tare pe unul dintre hibrizii noi, semănaţi pe terenurile societăţii Columirom SRL din Comloşu Mare, în speţă pe DKC4555. Acesta va fi comercializat în România din anul 2016 şi se pare că va înlocui DKC4590, cel mai vândut hibrid în 2014 (39 de milioane de lei încasaţi pe 130.000 de saci de sămânţă certificată, la preţul de minimum 300 de lei bucata). Vorbim de un hibrid de grupă FAO 350, timpuriu, cu potenţial de producţie foarte ridicat. „Noi suntem siguri, dar urmează să vină confirmarea şi din partea fermierilor, anul viitor când îl vor cultiva, va înlocui cu succes cel mai cerut hibrid pe grupa FAO 350 de către fermierii din România, şi anume DKC4590“, a spus Carmela Duma, reprezentant tehnic Monsanto pentru zona de vest a României.

spun cei de la Monsanto. Are toleranţă la stresul hidric şi termic şi o viteză mare de pierdere a apei din bob. Hibridul DKC4351 „trece orice obstacol“ şi este un hibrid semitimpuriu, tot de grupă FAO mică. Şi el este de generaţie nouă şi va intra pe piaţa din România în anul 2016. Se pretează la semănatul mai devreme, având o vigoare excelentă la răsărire. Înflorirea foarte timpurie şi agresivă îl ajută să evite arşiţa din timpul polenizării. DKC4751 - „tehnologie din plin, răsplată din plin“ - este un hibrid care va intra pe piaţa din România tot din anul 2016 şi al cărui înflorit, timpul între eliberarea polenului şi apariţia mătăsii este unul scurt. Polenizarea are loc foarte rapid şi foarte eficient. „Un hibrid care cu siguranţă face faţă secetei şi arşiţei şi prin faptul că înfloreşte mai repede decât hibrizii din grupa lui de maturitate“, a adăugat Duma. Hibridul DKC5031 este tot un hibrid nou, care intră pe piaţă tot din 2016. Anul trecut a obţinut producţii record în toată Europa, pretabil la densităţi foarte mari, iar hibridul DKC5141, grupa FAO 470, un hibrid cu potenţial foarte bun, se pretează condiţiilor intensive.

Experimentele din lanul de porumb

Când vorbim de experimente în lanuri de porumb în mijlocul lui „nicăieri“, oamenilor cu imaginaţie bogată le vin idei, mai ales când vine vorba de un gigant cum este Monsanto. Nu a fost cazul şi de această dată. La ferma din Comloşu Mare, experimentele „Experienţa BioAg-Novozymes“, „Precision Planting“, semănatul „Twin-Row“ etc. reprezintă viitorul agriculturii de precizie, arme eficiente de luptă împotriva secetei şi arşiţei.

„Şi uscat, şi devreme acasă“, adică DKC4541 este un alt hibrid timpuriu grupa FAO 360 care va intra în portofoliul Dekalb din anul 2016 şi care a fost testat în ferma lui Sarcină. Are un profil agronomic pe măsura aşteptărilor, cu stabilitate dovedită, înflorire timpurie şi tulpini sănătoase,

www.agrimedia.ro

Experimentul BioAg - în

experienţa din câmp, cu ajutorul hibridului DKC4590, a fost înfiinţată o cultură de porumb pe opt rânduri, a cărui sămânţă a fost tratată cu biostimulatorul Torque, forma lichidă, doza aplicată fiind de 300 ml la 100 kg de sămânţă. „În prima parte de vegetaţie a porumbului, acest biostimulator ajută rădăcinile să-şi mărească volumul. Vorbim de o creştere foarte bună, o dezvoltare şi pe lungime a sistemului radicular. Aceste caracteristici, dezvoltarea sistemului radicular la un loc ajută planta de porumb mai târziu să facă faţă condiţiilor de secetă. Biostimulatorul conţine o proteină oligozaharidă, o bacterie care se aseamănă foarte mult cu bacteria pe care o găsim pe nodozităţile plantelor leguminoase, gen mazăre, soia, fixatoare de azot. S-a demonstrat ştiinţific în 2002 că această bacterie ajută ca rădăcina porumbului să fixeze mai bine azotul şi absorbţia substanţelor nutritive. În România, substanţa este în curs de omologare, sporurile de producţie înregistrate în anii secetoşi din Ucraina situându-se între 5 şi 10 la sută. Dacă este să ne gândim la o producţie medie de 10 tone la hectar, 10 la sută reprezintă o tonă“, a explicat Carmela Duma. Un alt experiment pus la cale de Monsanto în platforma tehnologică de la Comloşu, una la fel de importantă şi în cazul fertilizantului Torque, a fost şi cel al semănatului de precizie (Precision Planting). Hibridul testat a fost cel mai vândut de companie la noi în ţară, DKC4590 (cu aproximativ 39 de milioane de lei încasaţi în 2014) la capitolul viteză de semănare. „Prima viteză a tractorului a fost de 7,5 km/h. Ce s-a putut observa în primă instanţă a fost distribuţia uniformă a plantelor pe rând. La semănatul convenţional nu avem o distribuţie perfectă între plante pe rând, din cauza texturii solului, că este nisipos, că este lutos, luto-argilos, din cauza primăverilor, care pot fi secetoase sau umede, din cauza pregătirii patului germinativ, care nu se realizează şi nu-l obţin întotdeauna cum trebuie sau cum îşi doresc fermierii“, a punctat Duma. „Am testat şi la viteza de 11 km/h. Terenul acesta a fost scarificat în toamnă şi în primăvară a beneficiat de o trecere cu combinatorul după fertilizat. Ştiam de la fermier că ne vom confrunta cu problema secetei şi nu am vrut să Septembrie 2015 25

Laurenţiu Sarcina

Ionel VĂDUVA

pierdem şi mai mult apa din sol. La fel, şi la viteza de 11 km/h se păstrează aceeaşi distribuţie uniformă a plantelor pe rând, care este cel mai important lucru şi, totodată, descreşterea producţiei, dacă nu avem distribuţia uniformă. Alături de vitezele noastre de semănat cu precizie, am testat şi semănătoarea convenţională la diferite viteze“, a mai afirmat reprezentantul tehnic Monsanto pentru zona de vest a României. Tot la capitolul Precision Planting, pentru a veni în întâmpinarea fermierilor, în ceea ce priveşte diferitele mărimi şi dimensiuni ale boabelor la semănat, specialiştii Monsanto au înfiinţat un experiment cu acelaşi DKC4590, pe două gramaje diferite şi pe două adâncimi diferite. În prima fază de vegetaţie, s-a putut observa cum nu au existat diferenţe vizibile între cele două dimensiuni ale seminţei folosite şi nici pe cele două adâncimi. Pe lungime mare, de 840 de metri, au fost testate cinci densităţi diferite în două repetiţii. „Am început cu densitatea de 55.000 de plante la hectar, am continuat cu 65.000, la 75.000, la 85.000 de plante şi 95.000 la hectar în prima repetiţie, iar la a doua repetiţie am semănat randomizat aceste densităţi. Toate aceste densităţi au fost semănate fără a opri o secundă semănătoarea, fără a schimba vreun reglaj. Singură, semănătoarea a schimbat densitatea în timpul mersului după o hartă prescrisă înainte. Acesta este un avantaj foarte mare avem o solă enormă, semănăm 1.000 ha de porumb, în care ştim ce fel de texturi avem. Semănătoarea îşi poate modifica singură densitatea în funcţie de textura solului şi în funcţie de partea prescrisă de noi. În funcţie de textură şi de densitate, vom putea recomanda

26 Septembrie 2015

fermierilor cel mai potrivit hibrid, de la producătorul agricol care cultivă 10 ha de porumb şi până la cel care cultivă 10.000 ha“, a punctat Carmela Duma. Un ultim experiment prezentat de oficialii Monsanto a fost şi semănatul Twin-Row, menit să crească densitatea, „o soluţie, sigură, simplă“, au precizat aceştia. „Dacă vorbim despre sectorul de siloz, unde se merge pe densităţi ridicate, Twin-Row este o soluţie foarte bună“, a conchis aceeaşi Carmela Duma. Cu o dispunere diferită a rândurilor de cultură în câmp, modelul, promovat mai ales în fermele americane, îi ajută pe fermieri să obţină producţii cu 10-15% mai mari, fără a face alte modificări în afară de modul de însămânţare. Răspândită mai ales la cultura de porumb, tehnologia Twin-Row se poate aplica cu aceleaşi rezultate şi pentru soia, porumb sau floarea-soarelui. Un element esenţial în această metodă este că apropierea plantelor permite o densitate mai mare pe aceeaşi suprafaţă, ceea ce conduce automat la formarea unui „scut“, care ajută la menţinerea apei în sol. O dispunere a seminţelor nu în rânduri drepte, ci în zig-zag, generează un spor de producţie simţitor, aşa că au construit semănători specializate în respectarea cu precizie a acestui tipar de însămânţare.

În loc de epilog

Fermierul Laurenţiu Sarcină se aşteaptă la o producţie care să varieze între 5.000 şi 7.000 de kilograme boabe de porumb la hectar, în funcţie de sole şi ţinând cont de faptul că pe tarlalele sale a fost testată o serie întreagă de hibrizi de porumb şi de noi tehnologii şi experimente. Şi asta se întâmplă, spune el, pentru că ploile au căpătat deja un caracter local. „Anul trecut am

avut însă o producţie-record: am ajuns cam la 9.000-10.000 kg porumb boabe la hectar“, a concluzionat bănăţeanul, adăugând că, din punctul său de vedere, un hibrid de calitate la porumb trebuie să fie unul care poate să aibă o răsărire rapidă şi să fie tolerant la secetă şi arşiţă. „O plantă în plus face diferenţa.“ Acesta a fost mesajul celei de-a VIII-a ediţii a evenimentului Farm Progress organizat de Monsanto România, în ideea de a sublinia încă o dată angajamentul companiei de a oferi fermierilor-parteneri o gamă largă de soluţii integrate şi tehnologii inovatoare pentru a obţine producţii competitive pe piaţa europeană. Timp de şapte zile, evenimentul, organizat în două locaţii din ţară (Slobozia şi Cărpiniş), a reunit peste 2.000 de fermieri interesaţi de noile tehnologii agricole utile îmbunătăţirii productivităţii şi profitului fermei. Compania a evidenţiat importanţa creşterii numărului de plante la hectar pentru obţinerea unor producţii ridicate pe unitatea de suprafaţă, în condiţiile în care populaţia globului se află în continuă creştere. Monsanto a adus în discuţie şi modalităţile de evitare a secetei pedologice, prezentând soluţii agronomice accesibile în funcţie de condiţiile specifice fiecărei zone. O zi din cadrul Farm Progress, numită „Gusturi pe alese“, a fost dedicată reprezentanţilor mass-media, care au avut ocazia să afle detalii despre produsele convenţionale Dekalb şi despre soluţiile integrate pe care Monsanto le poate oferi fermierilor-parteneri. Astfel, invitaţii au vizitat platforma tehnică din localitatea Comloş şi platforma Dekalb de la Cărpiniş, judeţul Timiş. La Comloş, acestora li s-a prezentat o platformă de porumb convenţional, semănat după metoda semănatului de precizie, ce utilizează informaţii obţinute în urma cartografierii optime a solulului, punând în evidenţă progrese recente din tehnologia porumbului. Această testare revoluţionară a hibrizilor oferă nu doar informaţii despre potenţialul de producţie, ci îi şi ajută pe agricultori să înţeleagă comportamentul hibrizilor în condiţii specifice de climă şi sol. Semănatul de precizie este cel mai important pas în tehnologia plantelor, ajutând la o răsărire şi distribuţie uniforme ale plantelor de porumb pe fiecare rând.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2015 27

Una dintre verigile cele mai importante în circuitul producerii de sămânţă certificată o reprezintă comercializarea acestor produse, din categorii biologice superioare, produsă în anul curent. Autoritatea naţională, după cum prezintă M. Soare, trebuie să ia măsuri ca sămânţa de cereale, leguminoase pentru boabe, oleaginoase şi plante tehnice să fie controlată oficial în cursul comercializării, cel puţin randomizat, pentru verificarea conformităţii cu cerinţele necesare valorificării superioare.

Comercializarea seminţelor de cereale, leguminoase, oleaginoase şi plante tehnice Condiţii pentru comercializarea seminţei necertificate final

Sămânţa poate circula ca sămânţă necertificată final de pe raza teritorială a unui ITCSMS pe raza teritorială a altui ITCSMS sau în altă ţară, înainte de a cunoaşte rezultatul certificării finale, cu condiţia să fi fost admisă în urma inspecţiei în câmp şi însoţită de eticheta oficială de culoare gri şi documentul oficial. Sămânţa necertificată final poate fi: a) sămânţa brută, ambalată sau vrac în containere sau mijloace de transport curate, închise, sigilate şi însoţită de eticheta oficială şi documentul oficial; b) sămânţa condiţionată, neambalată, dar în containere sau ambalată şi etichetată oficial, care nu a fost eşantionată oficial sau după eşantionarea oficială, dar înainte de obţinerea rezultatelor certificării finale şi însoţită de eticheta oficială. Sămânţa necertificată final, produsă pe raza teritorială a unui ITCSMS sau LCCSMS şi care se prelucrează pe raza teritorială a altui ITCSMS sau LCCSMS, trebuie să fie însoţită de etichetă şi 28 Septembrie 2015

documentul oficial pentru sămânţă necertificată final, dar şi de „Documentul de inspecţie în câmp“, iar multiplicatorul va depune „Declaraţia de certificare a loturilor de sămânţă“ la autoritatea pe raza căreia se prelucrează sămânţa. Sămânţa necertificată final, care s-a produs şi se comercializează pentru prelucrare în aceeaşi zonă, sub aceeaşi autoritate responsabilă cu inspecţia în câmp şi cu certificarea oficială, trebuie să fie însoţită de documentul oficial şi de adeverinţa de transport.

Condiţii pentru comercializarea seminţei certificate final

Sămânţa poate fi plasată pe piaţă dacă a fost certificată oficial ca sămânţă Prebază, Bază, Certificată, Certificată prima şi a doua generaţie, după caz. Sămânţa certificată final se comercializează numai ambalată, sigilată, etichetată oficial şi însoţită de documente oficiale. Comercializarea seminţei Bază, a seminţei Certificate din toate categoriile se efectuează numai dacă loturile sunt suficient de omogene şi în ambalaje

sigilate. Loturile de sămânţă care au făcut obiectul unui contract de export în sistemul OCDE şi au rămas în ţară pot fi comercializate dacă soiul este admis pentru comercializare, pe baza „Documentului oficial de certificare“ a lotului de sămânţă şi a etichetei OCDE, dacă sămânţa corespunde condiţiilor din acest ordin, dacă nu, se recurge la deschiderea ambalajelor. Sămânţa poate fi comercializată şi în ambalaje mici. Greutatea ambalajelor mici este de până la 10 kilograme inclusiv. Închiderea şi sigilarea se fac oficial sau sub supraveghere oficială. Sămânţa se comercializează însoţită de documentele de calitate, în termenul de valabilitate al acestora, şi anume: a) la livrarea angro: „Document de calitate şi conformitate al furnizorului“, cu număr de ordine atribuit oficial de autoritate, eliberat de furnizor, completat cu elemente preluate din „Documentul oficial de certificare“ al lotului de sămânţă; b) la livrarea cu amănuntul, eticheta oficială este obligatorie şi poate ţine loc de document de calitate şi conformitate, iar la cererea cumpărătorului furnizorul

www.agrimedia.ro

Septembrie 2015 29

poate emite „Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului“. În cazul comercializării seminţelor din import din ţări terţe, în sistem OCDE, trebuie respectate regulile şi normele de echivalenţă ale Comunităţii, iar etichetele de tip OCDE trebuie să conţină menţiunile: „Reguli şi norme CE“ şi „Testate prin metoda ISTA“ (sau altă metodă echivalentă). În timpul depozitării şi comercializării, umiditatea seminţelor de cereale nu va depăşi 14%, floarea-soarelui - 9%; bumbac, cânepă, in pentru ulei şi fibră, muştar alb, muştar vânăt, muştar negru, rapiţă - 10%; arahide - 11%; chimion, mac, şofran - 12%; soia - 13% etc. Sămânţa rămasă pe stoc după fiecare campanie va fi declarată de agenţii economici la autoritatea oficială teritorială, conform înregistrărilor din „Registrul de intrări şi ieşiri“, până la 31 decembrie şi 30 iunie. Autoritatea de certificare poate autoriza producătorii stabiliţi pe teritoriul României pentru a comercializa: a) mici cantităţi de seminţe, în scopuri ştiinţifice sau pentru lucrări de selecţie; b) cantităţi de seminţe destinate altor scopuri, de testare şi experimentare, cu condiţia să aparţină unui soi pentru care s-a depus o cerere de înscriere în Catalogul naţional al soiurilor de specii de Plante Agricole al unui stat membru în cauză. Autoritatea oficială poate elibera, pentru loturile de sămânţă de cereale pe care o comercializează, un certificat oficial privind condiţiile speciale pentru Avena Fatua. Condiţiile sunt: dacă o cultură seminceră este liberă de Avena fatua în timpul inspecţiilor oficiale în câmp, efectuate în conformitate cu acest ordin şi un eşantion de cel puţin un kilogram prelevat şi analizat în laborator este liber de Avena fatua; dacă un eşantion de cel puţin trei kilograme prelevat şi examinat oficial

30 Septembrie 2015

în laborator este liber de Avena fatua. Autoritatea oficială de certificare autorizează comercializarea seminţei de cereale sub formă de mixturi de seminţe din diferite specii, cu condiţia ca diferitele componente ale mixturii să corespundă regulilor de comercializare care sunt aplicabile fiecărei specii înainte de a se face amestecul. Condiţiile specifice sub care aceste mixturi pot fi comercializate trebuie determinate în conformitate cu procedurile Comunităţii. Sămânţa din speciile de plante oleaginoase şi plante tehnice nu poate fi comercializată pe piaţă decât dacă a fost certificată oficial ca „sămânţă Bază“ sau „sămânţă Certificată“ sau este „sămânţă Comercială”. Autoritatea oficială de certificare efectuează examinările oficiale în conformitate cu metodele internaţionale în vigoare, în măsura în care acestea există. Sămânţa din speciile de plante oleaginoase şi textile poate fi comercializată ca asociaţii varietale: „asociaţii varietale“ înseamnă o asociaţie de sămânţă certificată a unui hibrid specificat oficial ca polenizator-dependent admis conform Directivei 2002/53/EC, cu sămânţa certificată a unuia sau mai multor polenizatori, similar admişi şi combinaţi mecanic în proporţii determinate de persoane responsabile pentru menţinerea acestor componenţi (aceste combinaţii trebuie notificate autorităţii de certificare); hibrid polenizator-dependent înseamnă componentul mascul-steril în interiorul „asociaţiei varietale“ (componentul femel); „polenizator“ înseamnă componentul care eliberează polen în interiorul „asociaţiei varietale“ (componentul mascul). Sămânţa componenţilor femel şi mascul este folosită prin aplicarea unei substanţe pe suprafaţa ei, iar această îmbrăcăminte este de diferite culori. Pentru depăşirea unor dificultăţi

temporare de aprovizionare generală cu sămânţă de Bază sau Certificată pe teritoriul Comunităţii şi care nu se pot rezolva în alt mod, poate fi decis, în conformitate cu procedurile Comunităţii, că statele membre trebuie să permită, pentru o perioadă determinată, comercializarea pe întreg teritoriul Comunităţii a cantităţilor necesare, pentru depăşirea dificultăţilor de aprovizionare, de seminţe dintr-o categorie supusă unor cerinţe mai puţin stricte, precum şi a seminţelor din soiuri care nu sunt incluse în Catalogul Comun al Soiurilor şi Speciilor de Plante Agricole sau în catalogul naţional al unui stat membru. Pentru o categorie de sămânţă a unui soi menţionat în cataloagele de mai sus, eticheta oficială trebuie să fie cea prevăzută pentru categoria corespunzătoare. Pentru sămânţa soiurilor care nu sunt incluse în cataloagele menţionate mai sus, eticheta oficială este cea prevăzută pentru sămânţa Comercială, de culoare maro, caz în care eticheta indică întotdeauna condiţia că sămânţa în cauză face parte dintr-o categorie supusă unor cerinţe mai puţin stricte.

Seminţe destinate comerţului internaţional Importul Importul de seminţe pentru comercializare pe teritoriul României se realizează din statele membre CE până la data aderării României, în conformitate cu Ordinul ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr. 257/2002 privind organizarea controlului de calitate şi fitosanitar la importul şi exportul seminţelor şi materialului săditor şi din alte ţări cărora li s-a acordat echivalenţă CE şi în conformitate cu sistemul OCDE. Importatorul trebuie să prevadă în contractul de import că este necesar seminţele să îndeplinească măcar

www.agrimedia.ro

Septembrie 2015 31

Victor VĂTĂMANU

condiţiile tehnice şi de calitate din prezentul ordin şi soiul să fie înscris în catalogul comun al CE sau în catalogul unui stat membru sau, până la data aderării României la CE, în catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România. În cazul importului în vederea multiplicării în sistem OCDE, multiplicatorii se vor asigura că acceptul de multiplicare al autorităţii naţionale al ţării respective a fost transmis la INCS. Fără a aduce atingere liberei circulaţii a seminţelor pe teritoriul Comunităţii, autoritatea oficială ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că pe durata comercializării cantităţilor mai mari de două kilograme, la seminţele importate din ţări terţe, să fie furnizate următoarele informaţii: specia; varietate; categoria; ţara producătoare şi autoritatea de control oficială; ţara de expediţie; importatorul; cantitatea de sămânţă. Sămânţa importată din terţe ţări trebuie să fie însoţită de un document al autorităţii responsabile din ţara de producere sau ţara de expediere. O copie a acestui document va fi prezentată imediat de importatorul din România la ITCSMS sau LCCSMS, înainte de comercializarea seminţei. Contractul de import trebuie să prevadă condiţia furnizării documentului de către exportator la expedierea seminţelor. Exportul În cazul exportului, în vederea multiplicării într-o ţară terţă, INCS emite acceptele de multiplicare în vederea certificării seminţelor de către autoritatea oficială de certificare pentru certificarea seminţelor de către autoritatea oficială de certificare din ţara respectivă, cu condiţia ca această autoritate să fie

32 Septembrie 2015

recunoscută ca echivalentă. Documentele care însoţesc sămânţa care se exportă sunt prevăzute în regulile OCDE, eliberate de ITCSMS sau LCCSMS sau alte organisme acreditate de acestea, în original sau duplicat. Exportul în ţări terţe se realizează pe baza unui contract care poate prevedea condiţii mai puţin restrictive faţă de regulile şi normele interne. Pentru export, se impune acordul menţinătorului soiului sau al titularului de brevet pentru soi, eliberarea de către INCS a numerelor de referinţă pentru loturile care se exportă, eşantionarea, testarea şi eliberarea documentelor oficiale OCDE. Circulaţia seminţelor Unităţile care produc şi livrează seminţe răspund de autenticitatea şi calitatea materialului la nivelul indicilor înscrişi în actele de certificare şi vor suporta daunele materiale provocate unităţilor beneficiare în raport cu culpa lor, pentru livrarea de seminţe necorespunzătoare. Transportul seminţelor brute de la producător la staţiile de condiţionare va fi însoţit în mod obligatoriu de o adeverinţă completată de producător pentru fiecare mijloc de transport, cu datele din actul de certificare. Seminţele condiţionate de trifoliene, măzăriche, in de fibră şi in de ulei din toate categoriile biologice vor circula numai cu etichete cusute şi plombate de inspectorat. Seminţele tuturor speciilor din categoriile bază, linii consangvinizate şi hibrizi simpli, forme parentale vor circula numai în saci noi, etichetaţi şi plombaţi de staţiunile de cercetări producătoare. La seminţele formelor parentale, sacii care conţin forma tată vor fi marcaţi vizibil difertit de cei care conţin forma mamă. Toate

seminţele certificate vor circula însoţite de: certificatul de calitate eliberat de furnizor sau actul de garantare a autenticităţii şi stării sanitare, în cazul livrării seminţelor din categorii biologice superioare anterioare Prebază II. Unităţile sunt obligate să păstreze copii ale documentelor eliberate. Condiţiile de ambalare, marcare şi transport sunt cele prevăzute în standardele referitoare la materialul biologic livrat. Obligaţiile agenţilor economici înregistraţi pentru comercializare Agenţii economici înregistraţi pentru comercializarea seminţelor au următoarele obligaţii: a) să facă dovada certificării, provenienţei, tranzacţiilor, a cantităţilor preluate şi vândute şi a stocurilor de seminţe în „Registrul de intrări şi ieşiri“; b) să aibă sau să fie asistat de personal calificat în domeniul de activitate desfăşurat în materie de seminţe, care trebuie să cunoască regulile de comercializare a seminţelor; c) să asigure menţinerea identităţii şi purităţii varietale pe tot parcursul procesului de depozitare şi comercializare; d) să depoziteze seminţele în spaţii corespunzătoare, în conformitate cu regulile şi normele în vigoare; e) să respecte inviolabilitatea etichetelor oficiale, a ambalajelor originale şi să păstreze marca furnizorului, când aceasta este aplicată pe ambalaj; f) să nu comercializeze seminţe necertificate oficial, neambalate, nesigilate sau preluate de la agenţi economici neînregistraţi; g) să notifice ITCSMS sau LCCSMS intenţia de reambalare şi reetichetare, dacă agentul economic este şi prelucrător înregistrat pentru ambalare; h) să retragă din circulaţie seminţele devenite inapte calitativ, în conformitate cu prezentele reguli şi norme sau afectate de organisme dăunătoare şi să ia măsuri de îndepărtare urgentă a acestor cantităţi către alte scopuri, în prezenţa unui reprezentant al ITCSMS sau LCCSMS; i) să solicite refacerea analizelor privind condiţiile tehnice de calitate a seminţelor la termenele prevăzute, ori de câte ori este cazul; j) să pună la dispoziţia inspectorului, la cererea acestuia, toate documentele necesare verificării activităţii în domeniul comercializării seminţei; k) să sesizeze ITCSMS sau LCCSMS ori de câte ori apar situaţii deosebite care pot influenţa calitatea seminţei.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2015 33

Schema de nutriţie a porumbului care «sapă» după apă la peste un metru adâncime Farm Progress este evenimentul anual care pune în valoare atât hibrizii Dekalb, cât şi cele mai noi tehnologii de cultură, de protecţie a plantelor şi, foarte important, de nutriţie vegetală. Ca şi în anii trecuţi, la Cărpiniş, în judeţul Timiş, fermierii au fost impresionaţi să poată vedea cât de mult se pot dezvolta rădăcinile unui porumb la care se aplică o schemă corectă de fertilizare şi care, mulţumită „împământării“ puternice, a trecut cu bine de secetă, găsindu-şi apa în sol la peste un metru adâncime. „Minunea“ rădăcinilor de porumb care au „săpat“ la peste un metru adâncime este meritul specialiştilor de la Timac Agro România, cei care au implementat la Farm Progress 2015 o schemă de nutriţie folosind la porumb doar produsele pe care le comercializează în România. Au contribuit calităţile hibrizilor Dekalb de la Monsanto, dar şi tratamentele făcute la timp şi care nu au permis dăunătorilor sau buruienilor să afecteze producţia. „Anul 2015 a pus în mare dificultate culturile agricole, mai ales din cauza temperaturilor extrem de ridicate, care au afectat mai ales porumbul şi floarea-soarelui. Soluţiile oferite de noi au avut în vedere dezvoltarea unei rădăcini puternice care să pătrundă mult mai adânc în sol, astfel ca accesibilitatea apei să fie una mai bună“, ne-a explicat la faţa locului Mihaela Corcheş, specialist marketing din partea Timac Agro România. „Am folosit un produs microgranulat Physiostart, un produs starter care ajută cultura în perioada imediat următoare răsăririi, dezvoltă rădăcini puternice, aşa cum s-a şi văzut la groapa cu profilul de sol. Physiostart

34 Septembrie 2015

conţine elemente adaptate cerinţelor plantelor tinere, dezvoltă rădăcina, astfel încât ce se poate vedea în jur (la Farm Progress 2015 - n.r.) confimă faptul că fermierii care au ales Timac Agro au avut mai puţin de suferit din cauza secetei“, ne-a declarat reprezentanta Timac Agro România. Specialişti în nutriţia plantelor, cei de la Timac Agro ţin mereu cont şi de prognozele meteo, aşa că, după analiza lor, s-au poziţionat în câmp cu un azot cu eliberare lentă, folosind produsul Synertec. „Este vorba despre aplicarea Synertec cu o acţiune de lungă durată, ceea ce nu mai necesită neapărat o altă intervenţie la praşilă. În plus, acest produs face sinergie cu azotul datorită conţinutului în potasiu, ştiindu-se că potasiul este un element cu rol deosebit în managementul apei“, a explicat Mihaela Corcheş. De subliniat că reţeta folosită la Cărpiniş a fost una adaptată de consultanţii Timac Agro România la condiţiile din zonă, la sol, la vulnerabilităţile locale. „Noi suntem alături de fermieri şi îi asistăm pe tot parcursul implementării schemei de nutriţie pe care o oferim. Nu există o reţetă de fertilizare pe care să o poţi recomanda în orice fermă, de aceea colaborăm strâns cu agricultorii, pentru a le oferi produsele de care au nevoie, în cantităţile de care au nevoie, atunci când este nevoie“, ne-a precizat Mihaela Corcheş, specialist marketing din partea Timac Agro România. Iată una dintre schemele de nutriţie aplicate de către specialiştii Timac Agro România la Farm Progress 2015 de la Cărpiniş, în judeţul Timiş Timac Start Perioada de aplicare - pregătirea patului germinativ Cantitate: 200 kg/ha Synertec NK 35 Perioada de aplicare - la semănat pe rând Cantitate: 200 kg/ha Biostimulator microgranulat Physiostart Perioada de aplicare odată cu semănatul Cantitate: 25 kg/ha

www.agrimedia.ro

Septembrie 2015 35

Realitatea din ţară este cu totul alta faţă de cea din loturile demonstrative de porumb. Nouă ne place însă festivismul. Până la 35% din ponderea porumbului sămânţă este necertificată, provine din pătul, media producţiei la hectar în România gravitează în jurul a doar 4-4,3 tone la hectar (ultima cifră fiind vehiculată de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin), iar preţul de vânzare este, în târguri, de circa 0,8-1 leu. Şi asta în ciuda faptului că cifrele a nu mai puţin de 10 importatori de material semincer, prezenţi la cea de-a VI-a ediţie a Zilei Porumbului (organizată în localitatea Orezu), sunt de invidiat: de la 5.900 de kilograme în sus la hectarul neirigat (majoritatea gravitează în jurul mediei de 8.000-10.000 kg/ha).

A VI-a ediţie a Zilei Porumbului în localitatea Orezu Încă o dată, pentru al VI-lea an la rând, dăm dovadă că suntem o ţară a contrastelor în ceea ce priveşte producţia agricolă, atitudinea şi viziunea complet duală asupra sectorului. Într-o atmosferă de festivism, laolaltă, fermieri, jurnalişti, oficialităţi, şi-au dat întâlnire în data de 10 septembrie 2015 în localitatea Orezu, judeţul Ialomiţa, într-o locaţie deţinută de patronul exploataţiei agricole Elsit, Nicolae Sitaru, unul dintre marii fermierii ai ţării. Şi totul pentru a vedea la faţa locului ce înseamnă producţiirecord la hibrizii de porumb neirigat aduşi în România de firmele străine. Care mai de care, cei prezenţi l-au aşteptat ca pe Sfântul Graal pe şeful Ministerului Agriculturii, Daniel Constantin, iar după ce acesta şi-a făcut apariţia, după socializarea de câteva minute, flancat de Sitaru, de alţi fermieri şi de noi, jurnaliştii, „primul agricultor al ţării“ a luat la pas loturile demonstrative. Nu ascund faptul că, la un moment dat, ca la un semn, marea de fermieri şi-a pierdut interesul faţă de plantele de porumb, aşezate într-o ordine perfectă, precum soldaţii armatei chineze de teracotă, şi s-au îndreptat 36 Septembrie 2015

glonţ către corturile cu bunătăţi... După primele opriri la standul Aectra, unde au fost prezentate avantajele tratamentelor cu Agrocean (4 l/ha) şi la cel al Agroest, unde a fost prezentată fertilizarea de succes a porumbului cu Omex Kingfol ZN (0,5 l/ha), diferenţa de competitivitate în ultimul caz între martorul tratat şi cel netratat fiind de câteva sute de kilograme la hectar, au intrat în malaxorul vizitatorilor importatorii de sămânţă certificată de porumb.

A avea sau a nu avea ţidulă că sămânţa e legală

Chiar dacă în România avem un total de 2,6 milioane ha însămânţate cu porumb (de la parcelele mici, cultivate de fermierii de subzistenţă, la cele mari şi foarte mari - gen Insula Mare a Brăilei, Agrochirnogi etc.), dacă vorbim de sămânţa hibridă, certificată, totalul scade până la 1,8 milioane ha. Practic, suntem printre puţinele ţări europene unde ponderea seminţei necertificate este foarte mare - până la 35%, fapt care afectează şi productivitatea; când se raportează producţiile medii pe ţară, apar cifre chiar şi de 4.000 kg/ha.

De aceea, primul lucru pe care Antonia Ivaşcu, secretarul general al Alianţei Industriei Seminţelor din România (AISR), l-a adresat ministrului Constantin a fost cel cu privire la diferenţa dintre loturile demonstrative AISR cu porumb certificat şi cel necertificat (din hambar), una cam de 1,5 tone la hectar (care nu este puţin), de la puţin peste 7.000 şi ceva de kilograme la 8.500 kg porumb boabe la hectar. „Ce a fost interesant de observat, inclusiv pentru sămânţa din hambar, dacă a fost tratată, este că a avut rezultate mult mai bune decât cea netratată. S-a văzut diferenţa între tratamentul cu neonicotinoide şi fără. Şi, bineînţeles, tehnologia Bayer, care şi-a spus cuvântul“, a precizat Ivaşcu. În plus, marketing managerul DuPont Pioneer România şi Republica Moldova, Maria Cîrja, a adăugat că este imperios necesară educarea fermierilor pentru a semăna la densităţi mai mari, a folosi hibrizii performanţi şi sămânţa certificată, altfel, preciza ea, producţia medie în România nu va să depăşi niciodată 4 tone la hectar dacă vom continua să folosim sămânţă din pătul.

www.agrimedia.ro

Constantin nu a fost ocolit de întrebări delicate, bineînţeles legate de irigaţii, în condiţiile unui an în care fermierii şi-au adus aminte că, dacă Dumnezeu nu dă ploaie, este nevoie de apă. Subiectul adus în discuţie, inclusiv de Nicolae Sitaru, a fost cel al puţurilor de mare adâncime, soluţii pentru care trebuie să deţină aprobare de la Apele Române, aprobare care nu prea se dă. Şi ministrul Agriculturii a explicat şi de ce: „Reabilităm sistemul de irigaţii, dar sunt zone care chiar nu au acces la sisteme. De aceea, acolo trebuie să ne concentrăm pe hibrizii aceştia rezistenţi. În ceea ce priveşte apa din subteran, aici există o dezbatere. Am vorbit cu cei de la Apele Române. Până la o anumită adâncime, se poate folosi fără nici un fel de problemă; asta, în medie, cam 40 de metri. De la 40 de metri în jos intrăm în rezerva strategică şi acolo este interzis. Mi-au spus-o foarte clar. Adevărul este undeva la mijloc. Până la 40 de metri însă, din ce am eu ca estimare, nu există cantitate suficientă şi atunci trebuie făcute mai multe investiţii. De aceea, trebuie să discutăm puţin, să vedem dacă ne putem duce mai jos în rezerva strategică. (...) Acesta este viitorul pentru anumite zone, chiar dacă eu nu-l văd chiar pe acesta. Viitorul trebuie să fie cu bazinele acelea de retenţie şi după aceea alimentarea gravitaţională“, a explicat şeful MADR. Tot în ceea ce priveşte irigaţiile, un domeniu atât de important pentru producţia de porumb, Daniel Constantin a mai afirmat că în săptămâna 14-18 septembrie 2015 urmează să fie aprobată legea de aprobare a Ordonanţei 82, care prevede introducerea unui abonament pentru toţi cei care sunt într-o amenajare de irigaţii, unul obligatoriu, care urmează să fie plătit de producătorul agricol şi care nu costă mult - „în jur de 20 de lei pe hectar“. „Fermierul trebuie să-l plătească, indiferent că irigă sau nu, că este an secetos sau nu. Plata acestui abonament o va face cel care utilizează terenul, adică mergem pe concept european - utilizatorul primeşte subvenţia, utilizatorul plăteşte zona respectivă. Eu vreau să nu mai stau după partide şi în legea de săptămâna viitoare introducem abonamentul şi obligativitatea ca, an de an, statul să finanţeze cu 145 de milioane de euro infrastructura principală. O să vedeţi în bugetul Ministerului Agriculturii pe 2016 diferenţiată suma asta“, conchidea ministrul Agriculturii pe acest subiect, adăugând

www.agrimedia.ro

sec că pe planul Juncker „nu avem niciun răspuns încă“. Nici nu ne aşteptam...

Despăgubiri se vor acorda ca pierderi de venit. De la anul...

Stresaţi că ministrul înainta fără a mai avea obişnuitele declaraţii de presă, jurnaliştii l-au blocat pe şeful MADR între două standuri ale producătorilor de porumb şi l-au chestionat cu privire la rezultatele discuţiilor pe care România le-a avut la ultima sesiune a Consiliului de Miniştri. Conform precizărilor sale, despăgubirile de pe urma crizei din agricultură, generată de seceta din acest an, vor avea ca rezultat despăgubiri acordate ca pierderi de venit. Până la anul însă, în baza deciziei comisiilor care au constatat pagubele, producătorii agricoli persoane fizice ar putea primi până la 200 lei la hectar, iar cele juridice 300 lei/ha. „I-am asigurat pe fermieri că plătim până la sfârşitul anului despăgubiri şi valorile sunt destul de mari. Despăgubirile se pot acorda ca pierdere de venit. Ca să calculăm pierderea de venit, ar trebui să aşteptăm anul 2016, să vedem contabilitatea. Noi am făcut demersuri la Comisia Europeană, astfel încât să putem plăti în avans şi să ne putem regla la anul, după ce vedem ce este în contabilitate. Regulamentul european spune foarte clar că se poate despăgubi până la 80% din pierderea de venit. Noi am făcut anumite calcule şi am spus că vom acorda despăgubirea integrală, adică 80 la sută din despăgubirea pe care fiecare persoană afectată o are trecută pe procesul-verbal de la comisiile din fiecare judeţ, dar nu mai mult de 400 de lei per hectar. Având în vedere că persoanele fizice (multe la număr cele care sunt afectate) nu au asigurare, iar regulamentul spune că aceia care nu au asigurare primesc jumătate, probabil că pentru persoanele fizice suma va fi până la 200 de lei per hectar, iar pentru persoanele juridice vom acorda, din acest an, probabil un avans de 300 de lei per hectar, urmând ca la anul să reglăm, în funcţie de pierderea pe care o vedem şi în contabilitate“, a mai precizat Constantin. La un calcul simplu, efortul bugetar va fi uriaş, câteva sute de milioane de lei care trebuie acordate, iar pe de altă parte trebuie găsite resurse financiare pentru asta, astfel încât să poată fi plătit şi avansul în luna octombrie. „Sperăm să avem acordul Comisiei Europene. Problema care s-a ridicat la Consiliul de Miniştri a fost legată de control. Nici un stat din cele 28 nu

termină controalele până pe 16 octombrie; de aceea s-a solicitat o derogare. În caz că această derogare va exista, efortul pentru bugetul de stat, pentru că trebuie să plătim de la buget şi după aceea rambursează CE în două luni, va fi de peste un miliard de euro. Noi am făcut tot posibilul ca, începând cu săptămâna viitoare, să se dea adeverinţe pentru cei care au de primit subvenţie de la APIA. Din 16 octombrie vrem să venim în avans cu plăţile, din noiembrie vrem să venim cu despăgubirile“, a conchis Constantin. Deja, după toate aceste declaraţii şi după vizitele interesante la standurile Pioneer (cel mai bun hibrid al lor din cele testate în ferma lui Sitaru, P0412, FAO 480, a generat 10.981,01 kilograme boabe porumb la hectar, în condiţiile de însămânţare de 65.000 plante/ha), Euralis (hibridul P 0216, FAO 420, 10.949,37 kilograme la hectar, în condiţiile de însămânţare de 75.000 plante/ha), IF Porumbeni - institut de cercetare din Republica Moldova (hibridul Porumbeni, FAO 310, 9.145,57 kg boabe la hectar şi 75.000 plante/ha), KWS (hibridul Kamparis, FAO 390, 9.886,08 kg boabe la hectar şi 65.000 plante semănate/ha), Saaten-Union (hibridul Superbia, FAO 380, 9.810,13 kg boabe/ha şi 65.000 plante semănate la hectar), Syngenta (hibridul Thermo, grupa de maturitate FAO 350, 9.670,89 kilograme boabe producţie la hectar şi 65.000 plante/ha), Caussade (hibridul Gasti, grupa FAO 450 de maturitate, 9.772,15 kilograme boabe la hectar şi 65.000 plante/ha), Ragt (hibridul Lexxtour, grupa FAO 410 de maturitate, 9.620,25 kilograme boabe la hectar la 75.000 de plante/ha), Maisadour (hibridul MAS 56E, grupa FAO 460, 9.772,15 kilograme boabe la hectar la 65.000 plante/ha) şi Monsanto (cu hibridul DKC 4541, 9.405,06 kilograme la hectar, grupa FAO 460 la 65.000 plante/ha). Şi exact când micile înţepături între ministru şi unii contestatari erau clar în favoarea oficialului, inevitabilul hazliu s-a produs. Replicile? Delicioase! Actorii? Daniel Constantin şi Patrick Lafon, Maisadour: - Se merge şi bine în Franţa (ca replică la spusele ministrului Constantin „în Franţa merge mai puţin bine, cu domnul LeFoll, cu grevele...“ şi „Noi ne batem cu Franţa la producţia de porumb şi de floarea-soarelui“). - Dacă reuşim să ridicăm puţin productivitatea la hectar, îi vom face praf pe francezi! Septembrie 2015 37

Ionel VĂDUVA

Apă... din pământ

Una dintre verigile cele mai importante în tehnologia de cultură a cerealelor de toamnă o constituie tratarea seminţelor înainte de a fi semănate. În cele ce urmează prezentăm produsele recomandate pentru tratamentul la sămânţă de către o cunoscută firmă, care are în programul de cercetare şi activitatea din agricultură, cu prilejul diferitelor manifestări ştiinţifice şi a unor întâlniri cu fermierii români.

Produse folosite în tratamentul seminţelor de cereale Lamardor 400 FS - este

un fungicid triazolic pentru combaterea bolilor care se transmit prin sămânţa la grâu şi orz, având ca substanţă activă protioconazol 250 g/l + tebuconazol 150 g/l. Formularea FS ne indică suspensia concentrată pentru tratarea seminţei. Lamardor 400 FS are acţiune sistemică în sămânţă şi plantulă, împiedicând dezvoltarea miceliului ciupercilor localizate pe seminţe sau în interiorul acestora. Protioconazol este o nouă substanţă activă din grupa chimică triazoli, caracterizată printr-o excepţională acţiune preventivă, curativă şi eradicativă asupra unei game largi de patogeni, având totodată efecte stimulatoare asupra creşterii plantelor. Lamardor 400 FS are un efect protector de lungă durată asupra seminţelor, determinând în acelaşi timp o creştere mai viguroasă a plantulelor în primele stadii de dezvoltare. Pentru cultura grâului de toamnă, seminţele se tratează împotriva malurei comune (Tilletia spp.) şi fuzariozei (Fusarium spp.), cu transmitere prin sămânţă. La cultura de orz de toamnă, sămânţa 38 Septembrie 2015

se tratează împotriva tăciunelui zburător (Ustilago nuda) şi împotriva sfâşierii frunzelor (Pyrenophora graminea). Doza în care se aplică produsul amintit este de 0,15 litri/tona de produs. În ceea ce priveşte modul de acţiune al fungicidului, Lamardor 400 FS este relativ uşor de utilizat datorită aderentei sale foarte bune la suprafaţa seminţelor. Pentru realizarea unei repartizări cât mai uniforme a produsului pe seminţe, este necesar ca înainte de utilizare acesta să fie amestecat cu apă, pentru a se realiza aproximativ 10 litri de soluţie de tratat pentru o tonă de seminţe, în funcţie şi de masa a 1.000 de boabe (MMB). Este important ca în procesul de tratare să se realizeze o dozare corectă a produsului şi o distribuţie uniformă pe seminţe. Se recomandă aplicarea produsului Lamardor numai pe seminţele corect condiţionate (fără impurităţi, resturi vegetale, praf în masa de seminţe). În soluţia de tratat se poate adăuga Peridiam (adjuvant pentru tratamentul seminţelor). Lamardor 400 FS are o bună compatibilitate, putând fi utilizat în amestec cu insecticide cloronicitinile (Gaucho). Pentru orice alte combinaţii

se recomandă efectuarea unui test de compatibilitate chimică şi biologică.

Peridiam Eco Red - este un adjuvant utilizat împreună cu produsele (insecto-) fungicide pentru tratamentul seminţelor de cereale, având ca substanţă activă poliarifenol-etozilat. Formularea FS ne indică supensia concentrată pentru tratamentul seminţelor. Peridiam Eco Red se aplică odată cu fungicidele sau insectofungicidele utilizate în tratamentul seminţelor şi acţionează prin reducerea abraziunii cauzate de manipularea seminţelor, reducând astfel praful format. Datorită capacităţii mari de aderenţă, Peridiam rămâne la suprafaţa seminţelor împreună cu substanţele active folosite la tratamentul acestora, împiedicând astfel pierderile care ar putea apărea fie prin formarea prafului din cauza abraziunii, fie prin aderenţa incompletă a fungicidelor sau a insectofungicidelor aplicate. Totodată, Peridiam Eco Red îmbunătăţeşte culoarea seminţelor tratate, ca urmare a efectului de uniformizare şi intensificare a nuanţei. Peridiam Eco Red se foloseşte la prepararea soluţiei pentru tratarea

www.agrimedia.ro

Septembrie 2015 39

seminţelor de grâu şi orz de toamnă, odată cu produsele fungicide sau insectofungicide omologate pentru tratamentul seminţelor de cereale. Doza de utilizare este de 0,5 litri/tona de seminţe. În momentul preparării soluţiei pentru tratarea seminţelor, în premixerul maşinii se adăugă apă în cantitate de 80% din volumul total de soluţie, după care se adaugă Peridiam Eco Red şi celelalte produse fungicide sau insecto-fungicide. La final, se adăugă diferenţa de apă şi se agită bine. Pentru o acoperire cât mai bună este necesară mişcarea continuă a seminţelor pe toată durata procesului de tratare. Nu este necesară nici o modificare a parametrilor maşinii de tratat. O atenţie deosebită se acordă faptului că această suspensie preparată conform procedurii de mai sus trebuie utilizată în decurs de maximum 3 zile.

Victor VĂTĂMANU

Yunta Quanttro 373,4 FS - este un insectofungicid pentru

combaterea bolilor şi dăunătorilor care afectează sămânţa şi plantulele de grâu şi orz de toamnă şi are în componenţă: cloclotianidin 166,7 g/l + imidacloprid 166,7 g/l + protioconazol 33,3 g/l + tebuconazol 6,7 g/l. Formularea FS ne indică suspensia concentrată pentru tratarea seminţelor. Toate cele patru substanţe active au proprietăţi de contact şi sistemice. Protecţia împotriva bolilor este asigurată de protioconazol şi tebuconazol, din grupa chimică triazoli, iar protecţia împotriva dăunătorilor este realizată de clotianidin şi imidacloprid, din grupa chimică cloronicotinile. Protecţia este asigurată atât la suprafaţa seminţelor şi în interiorul lor, cât şi în sol, prin formarea unui halou protector. După semănat, în timpul germinaţiei, produsul pătrunde în sămânţă şi ulterior în plantulă, unde împiedică dezvoltarea ciupercilor

40 Septembrie 2015

patogene şi, în acelaşi timp, protejează plantele de atacul insectelor dăunătoare la nivel radicular în sol şi pe plantă. Yunta Quattra 373,4 FS are un efect protector de lungă durată, manifestat chiar de la început în perioada critică de germinaţie a seminţelor, care continuă ulterior, în funcţie de condiţiile locale, până după înfrăţit. El determină în acelaşi timp o creştere viguroasă a plantulelor în primele stadii de dezvoltare. Utilizat în dozele recomandate, Yunta Quattro nu este fitotoxic pentru plantulele de grâu şi orz. La cultura de grâu de toamnă, organismele-ţintă sunt mălura comună (Tilletia sp.), tăciunele grâului (Ustillago tritici), fuzarioza (Fusarium spp.), viermii-sârmă (Agriotes sppp.), muştele cerealelor (Oscinella frit, Phorbia spp., Delia coarctat), gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides). Împotriva acestora se foloseşte o doză de 1,6 litri/tona de produs. Pentru cultura de orz de toamnă, organismele-ţintă sunt: tăciunele zburător (Ustillago nuda), sfâşierea frunzelor de orz (Pyrenophora graminea), fuzarioza (Fusarium spp.), viermii-sârmă (Agriotes spp.), muştele cerealelor (Oscinella frit, Phorbia spp., Delia coarctata), gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides). Împotriva acestora se foloseşte o doză de 1,6 litri/tona de produs. Împotriva afidelor (Aphis spp.), atât pentru cultura de grâu de toamnă, cât şi pentru cultura de orz de toamnă, se foloseşte doza de 1,5 litri/tona de produs. Pregătirea soluţiei de tratat - în rezervorul sau tancul de premix al maşinii se adăugă apă, apoi Yunta Quattra, amestecându-se bine pentru omogenizare. Volumul total de soluţie, de aproximativ 8-12 litri/tona de seminţe, variază în funcţie de MMB, umiditatea seminţelor, calitatea condiţionării etc.

Tratarea se efectuează numai cu maşini de tratat care realizează dozarea corectă a produsului şi distribuţia cât mai uniformă pe toate seminţele. Este foarte important să se folosească la tratament doar seminţe corect condiţionate pentru a preveni pierderile de substanţă care aderă la impurităţi sau la particulelele de praf din masa de seminţe. Înainte de începerea lucrului, se va calibra maşina de tratat.

Falcon - Pachet Cereale

- reprezintă un pachet tehnologic pentru culturile de grâu şi orz aplicate în vegetaţie. În cele ce urmează, prezentăm posibilitatea tratării unei suprafeţe de 25 de hectare, asigurate printr-un pachet tehnologic Falcon, care conţine: Falcon 460 EC - 15 litri (3 x 5 litri) şi Sekator Progress OD - 3 litri (3 x 1 litri). Pachetul tehnologic Falcon cuprinde două produse sistemice foarte eficiente: erbicidul Sekator Progress OD şi fungicidul Falcon 460 EC. Cele două produse sunt perfect compatibile la dozele recomandate şi pot fi aplicate concomitent, în perioada de la începutul alungirii paiului până la apariţia frunzei stindard, pentru a proteja cultura de grâu şi de orz de bolile foliare, dar şi pentru a combate principalele buruieni dicotile anuale şi perene. Aplicând cele două produse concomitent, cultura este tratată cu cinci substanţe active, două cu acţiune erbicidă şi trei cu acţiune fungicidă, asigurând astfel un tratament complex, complet şi de mare eficacitate la culturile de grâu şi de orz. Pentru prepararea soluţiei se umple rezervorul de soluţie, aproximativ 50%, cu apă, se adăugă cantitatea necesară din produsul Falcon 460 EC, după care se adăugă cantitatea de erbicid Sekator Progress OD şi se completează cu restul de apă. Volumul de soluţie este de 200-400 litri/hectar. Produsele amintite se vor administra în următoarele doze: Falcon 469 EC - 0,6 litri/hectar, erbicidul Sekator Progress OD - 0,1-0,15 litri/hectar. Suprafaţa ce poate fi tratată cu un pachet Falcon este, după cum aminteam, de 25 de hectare. O atenţie deosebită se va acorda agitării energice înainte de utilizare a bidoanelor cu produsele amintite, pentru o omogenizare foarte bună şi un efect direct foarte eficient. Nu se recomandă sub nicio formă supradozarea nici unui produs din pachetul tehnologic.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2015 41

42 Septembrie 2015

www.agrimedia.ro

Noul record de rezistență la o secetă record

Ai noștri au dovedit-o! În această vară, hibrizii de porumb KWS au rezistat uneia dintre cele mai severe secete din ultimii ani. Potențialul genetic excepțional a adus fermierilor care au semănat hibrizi KWS recolte profitabile.

www.kws.ro

www.agrimedia.ro

Septembrie 2015 43

În timpul procesului de germinaţie, plantula embrionului de orz străbate pe sub palei toată lungimea bobului (tipul de germinaţie bipolar). Din cauza acestui fapt, după cum prezintă Gh. Bîlteanu şi V. Bârnaure, puterea de străbatere a embrionului de orz este mai redusă decât la grâu sau secară. La germinaţie, orzul formează 5-8 rădăcini embrionare.

Particularităţile biologice şi compoziţia chimică a seminţei de orz de toamnă Sistemul radicular al plantelor de orz este mai puţin dezvoltat decât la celelalte cereale păioase. În comparaţie cu acestea, orzul are capacitate mai redusă pentru valorificarea compuşilor greu solubili din sol sau a solurilor slab productive şi cu textură necorespunzătoare. După cum menţionează şi W. Brouwer, între cele patru cereale (grâu, secară, orz, ovăz), rădăcinile orzului au intensitatea respiratorie cea mai redusă, elimină deci în acest proces cantitatea cea mai mică de bioxid de carbon. Astfel, condiţiile biologice pentru mărirea capacităţii de solvire a compuşilor minerali din sol sunt mult reduse la orz, în comparaţie cu celelalte cereale, în special cu ale ovăzului şi secarei. Capacitatea de înfrăţire a plantelor de orz este mai mare decât la grâu, secară sau ovăz. Capacitatea de înfrăţire ridicată a unor soiuri de orz de toamnă constituie o însuşire de producţie de cea mai mare importanţă. Cercetările efectuate de J. Tanner şi colaboratorii au pus în evidenţă corelaţia între poziţia frunzelor pe 44 Septembrie 2015

plantă şi capacitatea ei de producţie. Soiurile cu frunze mai înguste, dar erecte, asigură producţii mai ridicate decât soiurile cu frunze mai late, dar aplecate. Frunzele erecte permit pătrunderea luminii până la baza plantei, expunânduse astfel luminii directe a soarelui o suprafaţă de asimilaţie mult mai mare Un rol deosebit în acumularea substanţelor din bobul de orz revine ultimelor două frunze din vârful plantei. În cazul când activitatea acestora este afectată de boli, producţia orzului se reduce cu circa 25%. Orzul este o plantă autogamă. Florile se fecundează încă de când

spicul se găseşte în teaca ultimei frunze (tipul cleistogamic). Se întâlnesc totuşi cazuri de alogamie în limitele 1,5-1,6% (F. Anghelini). Bobul de orz are o lungime de 8-12 mm şi o grosime de 2-4,5 mm. MMB (masa a 1.000 de boabe) este cuprinsă între 23 şi 58 grame (cel mai adesea 40 şi 45 grame), iar MH (masa hectolitrică) este de 58-75 de kilograme. În cultura de câmp, se întâlnesc trei forme de orz, deosebite între ele, în primul rând, prin particularităţile pe care le prezintă în parcurgerea stadiilor de dezvoltare. Astfel, orzul de toamnă se comportă în parcurgerea stadiului de iarovizare ca şi grâul de toamnă, adică semănat toamna fructifică normal în primăvara anului următor. Dacă este semănat primăvara, el nu fructifică în acelaşi an, întrucât nu trece printr-o perioadă de temperatură scăzută sub acţiunea căreia să se petreacă acele procese calitative care duc la fructificare. Soiurile din această grupă se pot considera soiuri „tipice de toamnă“. Pe perioada de toamnă şi iarnă, la orzul de toamnă se petrec

www.agrimedia.ro

Septembrie 2015 45

Victor VĂTĂMANU

procese de metabolism precum cele ale grâului de toamnă. Orzul de toamnă este mai sensibil la acţiunea temperaturilor scăzute decât grâul de toamnă şi solicită o atenţie mai ridicată faţă de măsurile fitotehnice specifice acestei plante. Orzul de primăvară („tipic de primăvară“) fructifică normal şi dacă este semănat toamna; rezistenţa lui la ger fiind însă foarte slabă, orzul de primăvară nu poate fi semănat în condiţiile ţării noastre decât primăvara. Orzul „umblător“ (schimbător) are un comportament cu totul diferit în comparaţie cu orzul tipic de toamnă. Aceste forme de orz fructifică normal, indiferent dacă se seamănă toamna sau primăvara. Ele posedă însuşirea de a fi rezistente la ger şi iernare, în general, ca şi orzurile tipice de toamnă. Semănate toamna, dau producţii foarte mari la nivelul orzurilor tipice de toamnă. Faţă de orzul de primăvară, orzul umblător semănat toamna a produs, în regiunile de stepă din România, mult mai mult decât producţia medie tipică orzurilor de primăvară. Chiar şi în regiunile cele mai favorabile orzului de primăvară, orzul umblător semănat toamna a produs mult mai mult decât orzul de primăvară. Orzul umblător semănat primăvara asigură producţii practic egale cu orzul tipic de primăvară. Orzurile umblătoare reacţionează foarte puternic la durata zilnică de iluminare. Astfel, în condiţii de zi lungă se comportă ca orzuri de primăvară, iar în condiţii de zi scurtă, adică semănate din toamnă, se comportă ca orzuri adevărate de toamnă. Faptul că orzurile umblătoare semănate toamna nu-şi pot parcurge stadiul de lumină din cauza zilelor scurte şi a temperaturilor scăzute (orzul fiind o plantă de zi lungă) explică marea lor rezistenţă la ger. Neavând condiţii pentru parcurgerea stadiului de lumină, orzurile umblătoare îşi păstrează rezistenţa la ger o perioadă lungă de timp; călirea care a avut loc în toamnă se menţine timp îndelungat şi orzul trece târziu din faza de rezistenţă la ger în faza de nerezistenţă. În comparaţie cu orzurile tipice de toamnă, orzurile umblătoare găsesc condiţii pentru parcurgerea stadiului de lumină numai la începutul primăverii, când pericolul îngheţurilor este minim. În prezent, în România, orzul de toamnă ocupă peste 90% din suprafaţa totală 46 Septembrie 2015

semănată cu orz. Orzul de primăvară, care în trecut se cultiva pe circa 80.000 de hectare, se cultivă acum exclusiv pentru nevoile industriei de bere. Orzul de toamnă asigură producţii mult mai mari decât orzul de primăvară şi constituie cel mai timpuriu furaj concentrat pentru unităţile agricole ale ţării. Recoltându-se înaintea grâului de toamnă, orzul de toamnă dă posibilitatea realizării celei de-a doua culturi în condiţii foarte bune. Orzul de toamnă, în condiţii bune de vegetaţie, se situează la nivelul producţiei medii de porumb şi la acelaşi nivel ca valoare furajeră, în schimb, cu un preţ de cost mult mai scăzut decât porumbul, datorită posibilităţilor de mecanizare completă a culturii. Orzul de toamnă se comportă foarte bine şi în procesul de fabricare a berii. De fapt, în ultimii 20-25 de ani, proporţia folosirii orzului de toamnă la fabricarea berii a crescut treptat, ajungând în momentul de faţă la 60-70%. Boabele orzului comun conţin o cantitate mare de substanţe extractive neazotate (cantitatea de amidon se ridică la 66,16%), precum şi o cantitate apreciabilă de proteine. Boabele orzului comun nu se deosebesc din punct de vedere chimic prea mult de boabele altor cereale. Ele conţin totuşi o cantitate mare de celuloză, datorită plevelor care îmbracă bobul, o cantitate de grăsimi mai mică decât porumbul şi ovăzul şi o cantitate de extractive neazotate şi proteine practic egală cu celelalte cereale. Boabele de orz sunt lipsite de catoten şi de vitamina D şi conţin puţină riboflavină. Procentul de proteină la mai multe soiuri de orz cultivate în România este în jur de 12,3 (soiul Miraj); 13,8 (soiurile Intensiv 1 şi Azuga); în prezent, noile soiuri au

o cantitate procentuală mult mai mare de proteină. Orientativ, la un număr de 19 soiuri de orz de toamnă studiate în România, procentul de proteină a variat de la un an la altul, practic de la 10,57-12,52% la 14,3216,05 % (L. Drăghici). Ordinea soiurilor se poate schimba de la un an la altul; aceasta arată că procentul de substanţe proteice este foarte mult influenţat de factorii externi. Se obţin boabe mai bogate în substanţe proteice, ca şi la grâu, în regiunile cu un climat mai uscat şi mai cald. Proporţia de substanţe proteice în bob este pozitiv influenţată şi de cantitatea de îngrăşăminte cu azot sau/şi de fertilitatea solului. Este de dorit ca boabele orzului destinat hrănirii animalelor (orzul comun) să conţină o cantitate mai mare de substanţe proteice. În opoziţie cu orzul folosit ca furaj, boabele orzului destinat fabricării berii trebuie să conţină o cantitate mai mică de substanţe proteice. Conţinutul ridicat în substanţe proteice scade extractul berii, micşorând astfel randamentul în procesul de fabricaţie (N. Zamfirescu, 1965). În Cehia şi Slovacia, orzul care conţine 9-11% proteine (din substanţa uscată) este socotit ca fiind cel mai bun pentru bere. Obişnuit însă, limitele sunt de 8-12%. În schimb, orzul pentru bere trebuie să conţină o cantitate cât mai mare de amidon. După datele din cele două ţări mari producătoare de bere, acest orz trebuie să conţină 60-70% amidon din substanţa uscată), în timp ce orzul furajer conţine circa 55-56% (V. Skladal şi colaboratorii). Un conţinut ridicat de amidon se realizează la orzul de bere într-un climat mai răcoros şi umed. Condiţiile climatice din România sunt mai puţin favorabile obţinerii unui orz pentru bere sărac în substanţe proteice şi bogat în amidon decât condiţiile din partea de nord a Europei (Cehia, Slovacia, Polonia, Danemarca etc.). Având în vedere aceste considerente, apare absolut necesară în ţara noastră o strictă localizare a orzului de bere în anumite condiţii de climă şi aplicarea unor măsuri fitotehnice care să nu conducă la creşterea conţinutului în substanţe proteice.

www.agrimedia.ro

Alege VERDE… respect faţă de mediu, şi nu numai Cei mai mulţi utilizatori, inclusiv municipalităţile, terenurile de sport şi peisagiştii, sunt preocupaţi de protecţia mediului înconjurător şi prin atenţia deosebită acordată reducerii emisiilor poluante ale echipamentelor pe care le folosesc. Aşteptarea continuă pe care o au faţă de producători este ca aceştia să dezvolte şi să folosească tehnologie de ultimă oră pentru a construi un motor cu emisii cât mai curate, fără ca performanţa acestuia să fie afectată. Noile tractoare compacte de la John Deere, modelele 4066M şi 4066R, răspund acestei nevoi în mai multe feluri, în special datorită utilizării filtrului de particule complet integrat. Această inovaţie are ca rezultat reducerea emisiilor poluante ale motorului şi menţinerea performanţei necesare folosirii echipamentului, cu rezultate excelente şi în cele mai diverse activităţi. Tractoarele compacte, cu o putere a motorului în 4 cilindri de 66 CP, beneficiază de aceeaşi tehnologie utilizată

www.agrimedia.ro

la fabricarea tractoarelor agricole John Deere, care ajută la reducerea emisiilor în comparaţie cu motoarele standard. Această caracteristică este concepută ţinând cont şi de ceea ce presupune mentenanţa necesară. Întreţinerea utilajului este facilă: tractoarele au nevoie de operaţiuni de întreţinere regulate şi de respectarea intervalelor standard pentru revizii. Nu este nevoie de nici o curăţire suplimentară sau efort manual. În plus, manevrabilitatea şi operarea uşoară a tractoarelor compacte John Deere sunt date de transmisia eHydro în trei game, care este activată de

cele două pedale pentru înaintare şi pentru deplasare cu spatele. Vârful gamei, modelul John Deere 4066R, este dotat cu sistemul premiat Hitch Assist, care permite cuplarea utilajelor şi a remorcilor la tractor mult mai rapid, mai uşor şi în condiţii de siguranţă. Aceasta presupune ca operatorul să părăsească staţia de operare o singură dată pentru a efectua ataşarea implementelor. Întrerupătoarele externe montate pe aripă permit operatorului să deplaseze tractorul în faţă şi în spate la o viteză de maximum 12 mm/sec. şi să ridice sau să coboare cupla în funcţie de necesităţi.

Model tractor

Putere motor

Transmisie

Priză putere (PTO)

Capacitate maximă de ridicare

4066M/R

66 CP

3 game eHydro

540 rpm

1.420 kg

Specificaţiile tractoarelor compacte modelele 4066 M/R

Septembrie 2015 47

De două ori zece (2 x 10) FARM TECH SĂRBĂTOREŞTE 10 ANI! Diya Shoucair, director general FarmTech La ceas aniversar, mulţumim tuturor clienţilor, partenerilor şi angajaţilor care ne-au ajutat în dezvoltarea afacerii.

În septembrie 2015 sărbătorim 10 ani de Fram Tech

• De la o idee la 9 milioane de euro cifră de afaceri, importator exclusiv Schaffer Strautmann, Teagle, Chioda, Kotte. • De la cinci Schaeffer vândute în 2005 la 105 Schaeffer în 2014, ajungem lider de piaţă din 2007 şi până acum. • De la înlocuire parc de Ifroane vechi la specializare în utilaje: pachet complet pentru zootehnie şi manipulare cereale. • De la particular la general, prin credinţa în idee, în oameni şi în Dumnezeu.

• De la un om la o echipă de 30 de persoane. • De la vânzarea de utilaje la 10 echipe mobile de servic,e oferind suport tehnic impecabil după vânzare. • De la un birou la cinci puncte de lucru în România. • De la o ţară la dezvoltare internaţională.

Cum ne pregătim pentru următorii 10 ani?

• „ Ascuţitul sabiei face parte tot din luptă“ este deviza noastră pentru performanţă, autodepăşire şi pregătire continuă. • Împreună cu echipa Agribusinessjob am început pregătirea pentru următoarea etapă în devoltarea Farm Tech. • Credem în

trioul oameni-produse-procese. • Angajăm, evaluam şi pregătim noi membri în echipa Farm Tech. • Credem în potenţialul tinerilor, prin oferirea oportunităţilor de carieră, dar şi în experienţa specialiştilor consacraţi, formând astfel o echipă mixtă, echilibrată, valoroasă şi de viitor. • Echipa este formată atât din oameni care au crezut în acest business acum 10 ani, cât şi din recruţi noi. • 24/7 formula de succes aplicată clienţilor: ofertare şi service prompt. • Investitim în pregătirea, îmbunătăţirea şi optimizarea proceselor Farm Tech împreună cu Agribusinessjob. • Investitim în noi brand-uri care să asigure un portofoliu diversificat şi competitiv pe piaţa agricolă.

Ce aşteptări avem:

• Dezvoltare şi consolidare poziţie lider de piaţă în România • Introducere tehnologie nouă în zootehnie şi manipulare cereale în România • Echipă competitivă • Extinderea afacerii şi în alte ţări din Europa Aceştia suntem noi, mereu dispuşi să ne depăşim limitele! 48 Septembrie 2015

www.agrimedia.ro

Septembrie 2015 49

Compania Kverneland a organizat în zilele de 19 şi 20 august, în apropierea oraşului Praga, un eveniment important, la care a invitat jurnalişti din presa agricolă veniţi din 24 de ţări ale lumii, cu scopul de a dezvălui noutăţile tehnice pe care le va prezenta la expoziţia Agritechnica, care se va desfăşura la Hanovra în perioada 10-14 noiembrie 2015.

Produse şi inovaţii de ultimă oră marca Kverneland De inovaţii şi îmbunătăţiri au avut parte toate categoriile de utilaje pe care compania le produce, fie că sunt destinate pregătirii solului, semănatului, protecţiei culturilor, fie că sunt utilaje pentru fân şi furaje. Totodată, au fost prezentate noi soluţii electronice pentru ghidarea şi controlul maşinilor şi utilajelor agricole. Invitaţia la acest eveniment a fost făcută de firma autohtonă General Leasing, unic importator şi distribuitor al mărcii Kverneland în România. În cadrul conferinţei de presă, care a avut loc în prima zi, s-a vorbit despre istoricul companiei Kverneland Group, dar şi al corporaţiei japoneze Kubota, deoarece aceasta deţine statutul de proprietar, ca urmare a achiziţiei încheiate în anul 2012. De asemenea, s-a discutat despre investiţiile realizate în unităţile de producţie, despre realizări şi priorităţi, precum şi despre piaţa de profil la nivel mondial şi european. Kubota a fost fondată în anul 1890 în oraşul Osaka (Japonia), are 35.000 de angajaţi şi realizează venituri 50 Septembrie 2015

în valoare de 11,3 mld. euro. Compania norvegiană Kverneland Group a fost înfiinţată în anul 1879, are 2.487 de angajaţi şi deţine fabrici localizate în Norvegia, Danemarca, Franţa, Italia, Olanda, Germania, Rusia şi China. „În anul 2014, pe o piaţă în declin cauzată şi de criza din Rusia şi CSI, dar şi de scăderea substanţială a pieţei din Franţa, vânzările de la nivelul grupului s-au stabilizat la 500 milioane de euro. Pe termen mediu, previziunile vizavi de sectorul agricol şi industria agricolă rămân pozitive, în ciuda reducerii nivelului de investiţii, ca urmare a preţurilor mici la produsele agricole şi a scăderii drastice a veniturilor fermierilor. În 2015, chiar şi cu un declin în Europa de 10%, piaţa va putea rămâne la un nivel decent al vânzărilor. Din pricina incertitudinii, este dificil de prezis ce se va întâmpla în următoarea jumătate a anului 2015 şi în 2016“, a afirmat dl Arild Gjerde, vicepreşedinte executiv de vânzări şi marketing Kverneland Group. Din datele prezentate, în anul 2013 producţia globală de maşini agricole avea o valoare de 103 mld. euro, în 2014

de 101 mld. euro, iar pentru acest an se preconizează vânzări în scădere, în valoare de aproximativ 91 mld. euro. La nivelul Uniunii Europene, piaţa tehnicii agricole însuma 26,2 miliarde euro în 2014, iar în acest an se estimează o valoare de 24 miliarde euro, în scădere cu 8% faţă de anul precedent. În pofida acestei scăderi, specialiştii de la Kverneland Group rămân optimişti în privinţa viitorului agriculturii.

www.agrimedia.ro Dai Watanabe

Cererea de alimente va continua să crească, ca urmare a creşterii populaţiei globale şi a cererii tot mai mari de proteină animală în ţările aflate în curs de dezvoltare. „Ca producători, vom continua să lucrăm strâns cu consumatorii noştri finali, să dezvoltăm şi să oferim soluţii eficiente pentru o agricultură durabilă şi performantă. Aceasta presupune să producem utilaje versatile care să se potrivească atât practicilor agricole locale, cât şi condiţiilor de climă şi sol locale. Am investit puternic în domeniul electronicii şi în cel al agriculturii de precizie, iar aceasta va continua să rămână o prioritate, pentru reducerea costurilor şi protejării mediului înconjurător“, a mai spus vicepreşedintele companiei. Acesta a mai declarat că vor continua să investească în fabrici pentru a creşte capacitatea de producţie, pentru a deveni mai competitivi şi a asigura fermierilor produse de calitate superioară. De asemenea, vor îmbunătăţi canalele de distribuţie şi eficientiza sistemele destinate activităţii agricole.

Eficienţă în câmp

Demonstraţiile practice, cu cele mai noi şi inovative produse de cele două branduri - Kverneland şi Vicon au avut loc la data de 20 august. Au fost prezentate 30 de noutăţi tehnice. În materie de pluguri reversibile purtate, a fost lansată seria 2500, la care compania Kverneland Group a lucrat timp de 5 ani. Plugurile sunt pentru tractoare de până la 280 CP, care au un cadru robust şi sunt echipate cu 5-6 perechi de trupiţe. Capul de reversare

este conceput inteligent şi se poate mări de la patru până la maximum şase trupiţe ale plugului. Distanţa între trupiţe este de 85 sau 100 cm. Cadrul principal este dintr-o bucată, de 120 x 200 mm, şi este tratat termic prin inducţie, pentru a asigura robusteţe şi rezistenţă mai mari, precum şi o uzură minimă. Lăţimea de lucru este de 30 până la 60 cm, iar cu ajutorul sistemului Variomat reglajele se fac din cabina tractorului. Plugurile din noua serie sunt mai uşoare, ceea ce conduce la reducerea puterii de tracţiune şi a consumului de combustibil. Sistemele de protecţie cu bolţ de forfecare şi cel de Auto-Resetare folosesc aceeaşi bârsă. Pentru operare, sunt disponibile trei opţiuni diferite. Cel mai performant sistem de operare lansat cu această ocazie este bazat pe ISOBUS.

Seria plugurilor inteligente i-Plough 2500

Kverneland Group a dezvoltat un terminal ISOBUS pentru plugurile reversibile purtate din noua serie 2500. Cu i-Plough, trecerea de la poziţia de lucru la cea de transport se realizează cu multă uşurinţă şi în timp record. De asemenea, se asigură, printre altele, reglarea unghiului de atac al trupiţelor, a adâncimii şi lăţimii de lucru, precum şi posibilitatea de a schimba poziţia packomatului chiar în timpul aratului. Tot din categoria soluţiilor inteligente de suport, compania a dezvoltat un sistem telematic IsoMatch TopRemote pentru sprijinul operatorilor în timp real, în vederea rezolvării eventualelor probleme pe care le pot întâmpina în timpul lucrului. O soluţie unică pentru toate maşinile din mărcile Kverneland şi Vicon va fi disponibilă din 2016. O altă inovaţie a companiei constă în dezvoltarea unei aplicaţii software unice, care permite fermierului să dea comenzi vocale maşinii şi terminalului prin intermediul telefonului său. Cu IsoMatch Voice Control operatorul se concentrează doar pe condusul maşinii în siguranţă, fără să fie nevoit să se uite şi să seteze diferite funcţii pe terminal.

Pregătire superioară a terenului

Din categoria utilajelor pentru prelucrarea solului au fost prezentate cultivatorul Turbo şi grapa cu discuri tractată Qualidisc Farmer T.

www.agrimedia.ro Arild GJERDE

Kverneland Group introduce două versiuni tractate ale cultivatorului Turbo, de 6,5 şi 8 m pentru pregătirea solului până la o adâncime de 15 cm. Acestea sunt echipate cu cinci rânduri de organe de lucru, cu o distanţă între ele între 510 şi 900 mm, pentru a asigura un flux optim al solului printre roţi, evitându-se astfel blocajele. Pot fi echipate cu diferite tipuri de tăvălugi, precum Actipack de 560 mm, Actiflex de 500 mm sau Actiring de 540 mm. Qualidisc Farmer T are lăţimi de lucru de la 4 până la 6 metri. Este cu 7% mai uşoară şi mai economică, pentru că reduce consumul de combustibil. Cadrele au fost proiectate pentru a susţine cei mai grei tăvălugi, precum tăvălugul Actipack. Grapa este echipată cu discuri conice mari, cu diametru de 520 x 5 mm, tratate termic, pentru o duritate mai mare. Adâncimea de lucru este foarte uşor de reglat, prin pivotarea de distanţiere în funcţie de adâncimea necesară. Qualidisc Farmer T lucrează la adâncimi de la 2 până la 10 cm. Gama Qualidisc Farmer T poate fi combinată cu o semănătoare u-drill de 200 sau 500 pentru culturile de înverzire sau de iarbă.

Cultivarea în benzi

După lansarea de succes a cultivatoarelor în benzi Kultistrip cu cadre rigide la expoziţia Agritechnica din 2013, în acest an compania îşi extinde gama cu variante cu cadru pliabil. Robusteţea noului cadru permite lucrul în condiţii de sol dificile. Cultivatoarele Kultistrip 4500F şi 6000F au lăţimi de lucru de 4,5 şi 6 m, pot fi configurate cu 4 până la 12 rânduri sau chiar cu un număr impar de rânduri. De exemplu, pot exista combinaţii de 6 sau 8 rânduri la porumb sau de 9-12 rânduri la cultura sfeclei de zahăr. Distanţa între rânduri poate fi ajustată în funcţie de nevoie şi cultură şi poate fi de la 45 până la 80 cm. Opţiunea de a injecta diferite tipuri de fertilizanţi, sub formă granulată sau lichidă, oferă posibilitatea unei economii considerabile şi facilitate în administrarea nutrienţilor chimici. Utilajul şi-a dovedit capacitatea de a lucra cu o performanţă ridicată în diferite condiţii de sol din Europa.

Semănatori de precizie

La semănătorile Optima V cu cadru variabil telescopic noutatea constă Septembrie 2015 51

Ana Ioniţă

în posibilitatea măririi numărului de rânduri, de la 6 la 7 rânduri. Fermierul poate semăna soia pe 7 rânduri, cu o distanţă între rânduri de 60 cm, iar la porumb poate renunţa la rândul din mijloc, astfel încât să aibă 6 rânduri la o distanţă de 75 sau 80 cm. Buncărul cu fertilizant are o capacitate de 1.100 de litri, este montat direct în partea de sus a capului de prindere şi conceput astfel încât centrul de greutate să fie mai mult în faţă, cât mai aproape de tractor, pentru a reduce efortul de ridicare. Noul sistem de vacuum îmbunătăţeşte calitatea operaţiilor de semănat şi de administrare a fertilizanţilor chimici. A fost prezentată şi o variantă îmbunătăţită a semănătorii pneumatice de precizie pentru prăşitoare, respectiv Optima TFprofi, cu 6 sau 8 rânduri. Având un nou design, maşina de semănat necesită o putere redusă a tractorului. Buncărul pentru fertilizant are o capacitate mai mare, de 2.000 de litri. Sistemul de frânare pneumatic sau hidraulic permite o viteză de transport de până la 40 km/h. Optima TFprofi asigură o precizie ridicată a semănatului şi confort în operare. Pentru unitatea de însămânţare Optima HD, constructorii de la Kverneland Group au dezvoltat un kit „Safe & Speed“, pentru a creşte viteza de semănat, dar având aceeaşi precizie. Testele din ferme au demonstrat că maşina poate lucra cu până la 12 km/h. O altă noutate a fost semănătoarea combinată de păioase Accord u-drill 6000 plus, care efectuează trei lucrări într-o singură trecere: pregătirea patului germinativ, semănatul şi fertilizarea. Maşina este disponibilă în versiune pliabilă şi are o lăţime de lucru de 6 m. Extrem de interesant a fost faptul că există două opţiuni de administrare a îngrăşămintelor chimice: fie între rânduri, fie odată cu sămânţa. Cantitatea de îngrăşăminte chimice administrată este de până la 400 kg/ha. Capacitatea buncărului, de 4.200 de litri, este divizată în două părţi: 40% pentru sămânţă şi 60% pentru fertilizanţi. Acţionarea electrică permite reglajul independent al ratelor de aplicare a seminţelor şi a îngrăşămintelor chimice. Controlul secţiilor este, de asemenea, posibil. De altfel, toate reglajele semănătorii se fac din cabină. u-drill 6000 plus are o greutate redusă, 52 Septembrie 2015

dispozitiv de măsurare pentru toate semănătorile pneumatice Kverneland Accord. Dispozitivul este acţionat electric şi este complet compatibil ISOBUS. Calibrarea seminţelor se face în mod automat, iar normele de aplicare variază de la 2 până la 400 kg/ha.

Protecţie superioară a culturilor agricole

necesitând o forţă de tracţiune mai mică, iar acest lucru conduce la viteze de lucru mai mari, de 10-18 km/h, în timp ce adâncimea de semănat rămâne constantă. Există şi variantele de 3 şi 4 m, cu cadru rigid, cu buncăr de cereale u-drill sau cu fertilizare u-drill plus. Sunt echipate cu şase secţiuni de organe de lucru, însă inima maşinii o reprezintă brăzdarul CD dezvoltat de constructorii de la Kverneland Group. Acest brăzdar este construit din două discuri de oţel, cu o distanţă între rânduri de 12,5 cm. Nu necesită o apăsare mare pentru penetrarea solului şi lasă mai mult de 100 kg să fie transferate pe roţile de presare şi nivel. Kverneland Group prezintă un nou

La maşinile de erbicidat, compania lansează noul model iXter A, cu capacităţi ale rezervorului de 800, 1.000 şi 1.200 de litri. Rampa este din oţel, pentru o robusteţe mai mare, dar şi mai uşoară, pentru a nu încărca maşina. iXter A este disponibilă în două tipuri de rampe (HOSA şi HC), de la 15 până la 21 m. Pentru operarea maşinii de erbicidat se poate folosi controlul de la distanţă EC sau computerul de stropire FlowMate Control. Kverneland Group îşi întregeşte gama maşinilor destinate protecţiei culturilor agricole prin lansarea maşinilor de erbicidat autopropulsate iXdrive 4240 şi iXdrive 5240, cu capacităţi ale rezervorului de 4.000, repectiv 5.000 de litri. Sunt disponibile rampe HSS de la 27 la 40 m sau rampe de înaltă tehnologie HSA de la 24 la 30 m. Ambele rampe de stropit sunt echipate cu sistemul de recirculare iXflow, cu control pneumatic al duzelor şi GPS. Dotarea standard include şi sistemul iXclean Pro, care înseamnă managementul complet automat electric al valvelor. Toate funcţiile de operare pot fi controlate din cabină. Comutarea între umplere, agitare, stropire, diluare, amorsare, clătire şi curăţirea rezervorului este extrem de uşoară, trebuie apasat doar un buton! Cabina maşinilor de erbicidat autopropulsate iXdrive este spaţioasă, oferă o bună vizibilitate şi asigură operatorului un confort ridicat. O altă noutate prezentată în cadrul evenimentului a fost maşina de fertilizat Exacta CL GEOspread, cu capacităţi ale buncărului de 1.100 şi 2.450 de litri, destinată fermelor de dimensiuni medii. Sistemul GEOspread aflat în dotarea acestei maşini oferă posibilitatea de a regla manual sau automat lăţimea de lucru şi de a obţine o acurateţe sporită cu ajutorul terminalului ISOBUS. Alte produse prezentate au fost din gama utilajelor pentru fân şi furaje marca Vicon, dar şi Kverneland.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2015 53

Pe fondul unui atac masiv al viespei sâmburilor de prun (Eurytoma schreineri), care a avut loc în Transilvania şi care a generat pagube de mai mult de 70 la sută din total producţie, Călin Baciu, director culturi horticole în cadrul Adama România, a propus mai multe soluţii omologate de combatere a dăunătorului, în cadrul unui eveniment care a avut loc la ICDP Mărăcineni la data de 18 august 2015, printre care şi Pyrinex 25 CS (clorpirifos 250 g/l).

Viespea sâmburilor de prun a făcut ravagii în Transilvania, pagubele depăşesc 70% Paleta mult mai largă de produse de combatere a bolilor şi dăunătorilor pusă la dispoziţia fermierilor de către Adama arată orientarea companiei către protecţia sâmburoaselor, în special a prunului, a afirmat oficialul companiei. „De ce prun şi nu măr - ani de zile, toate companiile s-au orientat către specia măr. Ne-a venit ideea de a începe dezvoltarea pe sâmburoase, în special prun. Din informaţiile pe care le am din piaţă, de la producătorii agricoli, de la fermierii din pomicultură, în ultimii ani speciile sâmburoase au fost mult mai bine plătite şi au fost mult mai rentabile din punct de vedere economic decât speciile seminţoase, în special mărul“, a declarat Călin Baciu. Potrivit spuselor lui Dimitrios Drisis, CEO Adama România, la un an de prezenţă în România, compania a adus pe piaţă şase produse noi pentru cereale, legume, viţă-de-vie, pomi fructiferi, sfeclă de zahăr şi cartof. În următorii trei ani, Adama are în dezvoltare 33 de produse noi şi şi-a propus să devină una dintre cele mai active companii de pe piaţa din România. Portofoliul de produse al companiei dedicate pomiculturii include şapte insecticide, printre care şi un acaricid avizat la prun, Apollo 50 SC (clorfentezin 500 g/l) substanţă activă şi care combate acarianul roşu al pomilor (Panonychus ulmi, ouă hibernante), un neonicotinoid - Kohinor 200 SL (imidacloprid 200 g/l) substanţă activă împotriva 54 Septembrie 2015

minatorului marmorat (Phyllonorichter spp.). Alte produse Adama destinate pomiculturii sunt Lamdex 5 EC (lambda-cihalotrin 50 g/l), un piretroid de sinteză care combate cu succes viermele prunelor (Cydia f.) şi viermele merelor (Cydia p.). „Un produs ieftin cu o eficacitate bună în combaterea acestor dăunători-problemă“, a adăugat Baciu. Un alt produs prezentat de cei de la Adama a fost Mavrik 2F (Tau-fluvalinat 240 g/l), avizat pentru păduchele cenuşiu al prunelor (Hyalopterus pruni), dar şi cu eficacitate împotriva păduchelui verde al piersicului (Myzodes persicae), afidelor (Aphis pomi) şi păduchelui lânos (Eriosoma lanigerum). În continuare, cei de la Adama au prezentat produsul Pyrinex 25 CS (clorpirifos 250 g/l) substanţă activă, care are avizări pentru viespea sâmburelui de prun (Eurytoma schreineri), păduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus) şi păduchelui lânos (Eriosoma lanigerum). Pyrinex 48 EC (clorpirifos 480 g/l) substanţă activă, concentrat emulsionabil, este prima şi vechea formulare a clorpirifosului companiei Adama. În prezent are două avizări foarte importante, şi anume pentru păduchele din San Jose (Quadraspidiotus p.), respectiv păduchele lânos (Eriosoma I.). Ultima formulare şi cea mai interesantă, Pyrinex Quick (clorpirifos 250 g/l şi deltametrin 6 g/l) substanţe active este avizată pentru combaterea păduchelui din San Jose (Quadraspidiotus

p.), viermelui merelor (Cydia p.), păduchelui lânos (Eriosoma I.), respectiv a defoliatorilor.

Fungicidele Adama, de la simplu la complex, cu două sau mai multe substanţe active

Acelaşi Călin Baciu a prezentat auditoriului şi portofoliul de fungicide al companiei, vârful de lance fiind Bumper 250 EC (propiconazol 250 g/l), fungicid consacrat pentru combaterea făinării mărului şi a piersicului. A urmat Shavit 25 EC (triadimenol 250 g/l) substanţă activă, un produs foarte folosit în horticultură, cu un spectru similar de combatere cu al Bumperului 250 EC, şi Folpan 80 WDG, care vine în special din viticultură şi se foloseşte împotriva pătării roşii la prun (Polystigma rubrum.) şi ciuruirii frunzelor la prun (Stigmina carpophylla.), precum şi împotriva rapănului mărului (Venturia inaequqlis.). Are eficacitate bună şi foarte bună, în special la sâmburoase. Merpan 48 SC (captan 480 g/l) substanţă activă este o formulare nouă, captan lichid, se foloseşte cu succes atât la sâmburoase, cât şi la seminţoase. „De remarcat în acest caz este că Merpan 48 SC are o avizare şi pentru băşicarea frunzelor la piersic (Taphrina d.). De asemenea, o formulare mai veche, Merpan 50 WP (captan 50%), pulbere umectabilă, are avizare atât în combaterea patogenilor de la sâmburoase, cât şi la seminţoase.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2015 55

Controlează foarte bine monilioza pomilor fructiferi. Acest produs l-am dat spre microambalare şi are ca destinaţie micul producător“, a mai adăugat Călin Baciu. Cea mai importantă formulare a captanului la compania Adama este, în opinia sa, Merpan 80 WDG (captan 800 g/l) granule dispersabile în apă, cu o avizare împotriva rapănului. Alte produse utilizate atât la sâmburoase, cât şi la seminţoase sunt Orius 25 EW (tebuconazol g/l) substanţă activă. El are efect secundar împotriva rapănului, de aceea se administrează în amestec cu Merpan. Simultan, poate combate făinarea şi monilioza sâmburoaselor. Are o eficacitate deosebită. „El se distinge de toate celelalte fungicide din piaţă datorită faptului că are o eficacitate deosebită în controlul moniliozelor şi al făinării; efect eradicativ la făinare“, a afirmat Baciu. Shavit F WDG, WP (triadimenol 20 g/l + folpet 700 g/l) granule dispersabile în apă şi pulbere umectabilă este primul ready-mix care s-a vândut foarte bine în horticultură. Rămâne produsul fungicid cel mai bine vândut în viticultură. Totodată, a început să fie foarte utilizat şi de către pomicultori datorită faptului că, în condiţii uşoare de infecţie, cum a fost cazul şi acestui an, asigură o stare fitosanitară foarte bună. Din aceste considerente, datorită faptului că preţul de cost pe hectar este relativ mic, a început să fie foarte mult folosit şi în pomicultură. Surpriza a fost atunci când am găsit la Kleffmann consumuri din ce în ce mai mari pe partea de pomicultură.

Ionel VĂDUVA

Soluţiile Adama la erbicide şi adjuvanţi

„Nu am vrut să trec peste partea de erbicide, întrucât am avut câteva experienţe anul acesta în pepiniere. Este vorba de staţiunea de la Blaj, unde s-a folosit Galigan 240 EC (oxifluorfen 240 g/l) în pepiniere, urmând să obţinem rezultatele în această toamnă. Ştiu că se foloseşte foarte mult şi Glyphogan 480 SL (glifosat 360 g/l), dacă vrem să reducem infesarea cu buruieni, cu seminţe de buruieni mono- şi dicotile, erbicidarea cu Galigan rămâne o variantă de bază. În plantaţiile comerciale, un amestec de Galigan 240 EC şi Glyphogan 480 SL rezolvă atât buruienile anuale, cât şi pe cele perene, mono- şi dicotile“, le-a spus fermierilor prezenţi la eveniment oficialul Adama. Noutatea în acest an este faptul că Adama România a început să importe adjuvanţi, printre care şi Roller şi Velocity, vândute foarte bine - în special la culturile dicotile. Acestea asigură eficacităţi de combatere 56 Septembrie 2015

mult mai bune ale pesticidelor cu care intră în compoziţie, atât fungicide, cât şi zoocide, şi, de asemenea, un adjuvant pentru erbicide reziduale de sol. În plus, adjuvantul pentru erbicidele reziduale Grounded asigură o uniformizare a jetului, prezervează foarte bine efectul, practic asigură un efect mai de lungă durată a erbicidelor, atunci când apare seceta, acesta se va conserva, urmând să lucreze în momentul când umiditatea revine în sol.

Model de tratament la prun pentru fermieri, explicat de cercetătorii ICDP Mărăcinei printr-un lot demonstrativ

Mihaela Sumedrea, cercetător principal ICDP Mărăcineni, a făcut o prezentare a tratamentelor aplicate la prun într-un lot demonstrativ pe o suprafaţă de cinci hectare. Lotul a fost amplasat pe teritoriul ICDA Mărăcineni, tratamentele fiind aplicate pe soiurile Stanley, Carpatin, Centenar, Tita şi Cacanska Rodna. Conform afirmaţiilor Mihaelei Sumedrea, primul tratament aplicat la finalul repausului vegetativ, respectiv la pornirea pomilor în vegetaţie a fost un produs pe bază de cupru. Următorul, la fenofază, la apariţia primelor frunzuliţe, a fost efectuat tratamentul cu Merpan 48 SC (captan 480 g/l) şi Apollo 50 SC (clofentezin 500 g/l). Merpanul a fost folosit pentru prevenirea infecţiilor cu Stigmina carpophylla şi Polystigma rubrum, patogenii specifici, iar Apollo pentru combaterea acarianului roşu (Panonychus ulmi, forma hibernantă). „Aplicarea produsului Apollo la această fenofază a fost extrem de eficientă, deoarece a redus în mare măsură rezerva biologică a dăunătorului“, a punctat Sumedrea. Următoarele tratamente au fost efectuate pe perioada înfloritului, respectiv buton alb şi la începutul scuturării petalelor. În această etapă a fost aplicat produsul Orius 25 EW (tebuconazol 250 g/l) şi asociat un produs de contact pe bază de captan, fiind vorba în acest caz de Merpan 48 SC (480 g/l). Pentru dăunătorii prezenţi în acea perioadă, afidele, insectele defoliatoare, a fost utilizat produsul Mavrik 2F (tau-fluvalinat 240 g/l), fiind cunoscut faptul că acesta este un produs care protejează entomofauna utilă, albinele şi celelalte insecte polenizatoare. La începutul scuturării petalelor, următorul tratament, foarte important de altfel, a fost utilizat Orius 25 EW (tebuconazol 250 g/l), singur de data aceasta, şi din nou Mavrik 2F (tau-fluvalinat 240 g/l), pentru că în această perioadă apar viespile prunului, afidele şi,

din nou, insectele defoliatoare. Tratamentul V s-a efectuat la aproximativ şapte zile după tratamentul anterior. Este un tratament-cheie pentru combaterea viespei sâmburelui de prun, considerată cel mai important dăunător al speciei prun. Poate produce pagube în condiţii de netratat până la 90% din producţia de fructe. Au fost folosite Folpan 80 WDG (folpet 800 g/kg) şi Pyrinex 25 CS (clorpirifos 250 g/l). Tratamentul VI a fost cel cu Merpan 50 WP (captan 500 g/kg) şi Lamdex 5 EC (lambda-cihalotrin 50 g/l) pentru primii adulţi ai viermelui prunelor Cydia funebrana C1. Următoarele tratamente s-au făcut în fenofazele de creştere a fructelor. Tratamentul VII s-a efectuat cu Folpan 80 WDG (folpet 800 g/l) şi, din nou, cu insecticidul Mavrik 2F (tau-fluvalinat 240 g/l) pentru combaterea afidelor, a viermelui prunelor, a insectelor defoliatoare. Tratamentul următor a fost pe bază de Orius 25 EW (tebuconazol 250 g/l) pentru prevenirea moniliozelor şi Pyrinex Quick (clorpirifos 250 g/l+deltametrin 6 g/l) pentru viermele prunelor şi păduchele din San Jose, care apare în această perioadă. Tratamentul IX a fost efectuat la 90% din dimensiunea finală a fructelor. S-a realizat cu Merpan 50WP, Pyrinex 25 CS, la care a fost adăugat Apollo 50 SC pentru că apăruseră acarienii, păianjenul roşu. Nu în ultimul rând, Cornel Oprescu, producător de mere şi de prune din judeţul Argeş şi consilier în cadrul fermei Heroiu, prezent la eveniment, a mărturisit presei că are o colaborare eficientă cu Adama pentru o parte din tratamente, în acest caz fiind vorba de achiziţia de Merpan, Folpan şi Glyphogan. A spus însă că mai toţi pomicultorii mici de obicei combină produsele de protecţie a plantelor. El a precizat totodată că, dacă Adama ar avea un sistem de creditare, ar achiziţiona chiar şi pachete complete. „Pomicultura este un segment sau un capitol al horticulturii care încă are o piaţă deschisă nu numai în România, ci şi la export. Anul acesta ne-au salvat prunele, avem o producţie foarte bună şi aşteptăm şi preţuri bune - am înţeles că se vehiculează suma de 1,5-1,6 lei/kilogram. Dacă producţia este bună, vom fi mulţumiţi de acest preţ“, a conchis el. În prezent, în România, suprafaţa totală de livezi este de 158.609,74 ha, din care primul loc este ocupat de specia prun - 71.480 ha, practic o suprafaţă mai mare decât cea a mărului şi a tuturor celorlalte specii pomicole la un loc.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2015 57

Cumpărătorul de la supermarket susţine tot agribusiness-ul În sediul Mewi de la Stoeneşti, la doar câţiva km de Bucureşti, în mijlocul acestei veri clocotitoare, Michael Horsch, cel care a întemeiat acum 30 de ani compania Horsch, actualul lider de pe piaţa mondială a utilajelor de prelucrat solul, a suţinut pentru fermierii români un seminar cu titlul „Viitorul agriculturii azi“.

De fapt, cu Michael Horsch viitorul agriculturii începe chiar mai devreme de azi

Michael Horsch şi-a început discursul cu menţiunea că se află în centrul agricol al României şi că „de aproape 20 de ani de când am luat la pas fiecare ţară din sud-estul Europei, aici am găsit întotdeauna cei mai profesionişti fermieri. Nu îmi explic asta!“. Din sală, pentru că prezentarea a fost interactivă, un fermier român a răspuns: „Poate pentru că majoritatea marilor fermieri români au fost formaţi în perioada de dinainte de revoluţie, atunci când în România se aplicau foarte strict tehnologiile cele mai performante din acea perioadă. Sunt şi acum fermieri români care au făcut în acele timpuri stagii de pregătire în SUA“. După această intervenţie, Horsch a subliniat faptul că a ajuns să producă utilaje din întâmplare. Plecase la 17 ani în SUA, cu gândul de a ajunge fermier. După câţiva ani a revenit în Germania în vizită şi a rămas blocat acolo pentru un an. În acea perioadă a modificat o

semănătoare a tatălui său (pentru a putea lucra în sistemul minim tillage văzut în SUA), care era, cum altceva, fermier. Apoi, tatăl lui l-a finanţat să producă încă o semănătoare, pe care el a vândut-o, cu speranţa de a stânge bani ca să-şi facă fermă. Şi uite aşa a devenit mai întâi producător de utilaje şi abia după aceea fermier. Imediat după, Michael Horsch a adus în faţă auditoriului o discuţie avută cu şeful reţelei mondiale de magazine Lidl (o afacere de peste 200 de miliarde de euro anual) despre cum vede acesta viitorul comerţului cu produse agroalimentare şi ce rol ar putea avea Horsch în dezvoltarea acestui concept.

Trasabilitatea produselor va fi următorul pas în comerţul mondial

Dacă clientul din supermarket nu plăteşte pentru produs, nimeni din lanţul agricultori-producători de utilaje şi alte inputuri-traderi-morari-patisericomercianţi nu va avea nimic în cont. Abordarea din perspectiva clientului final, adică a celul care prin cumpărarea produselor asigură, în fapt, tot acest lanţ cu bani i-a fost sugerată de şeful Lidl, care l-a invitat, prin intermediul unui vecin care deţine o renumită fermă de vaci de lapte integrată, unul din furnizorii vestitului lanţ de supermarketuri. Michael Horsch era chiar nedumerit în

privinţa discuţiei cu acest om, pe care aproape nu îl cunoaşte nimeni. Această viziune a conectării directe a fermierilor cu piaţa prin intermediul trasabilităţii produsului i s-a părut revoluţionară. Este perfect adevărat că, în lipsa clientului final, toţi ceilalţi ar fi inutili. Aşa că, inclusiv fermierii, trebuie să cultive cerealele cu gândul la cel care va cumpăra în final produsul. De aici s-a ajuns la dezvăluirea unor întregi serii de inovaţii în tehnologie, pe care le aplică pentru prima dată în fermele lui. Interesantă a fost ideea de a se renunţa la toate soluţiile cu softuri şi monitoare diferite instalate pe diverse utilaje, care costă mult şi doar îi încurcă pe cei care trebuie să asigure servisarea. Conceptul merge pe folosirea tabletei sau a telefoanelor inteligente pentru a face tot ceea ce este acum realizat de către aceste sisteme complexe. Deja în fermele sale se foloseşte acest mod de informatizare. De aici până la transmiterea în timp real a tuturor informaţiilor într-un „mare siloz de date la nivel mondial“, care să asigure o predictibilitate a tuturor operaţiilor efectuate pe parcursul dezvoltării produselor (ce sămânţă ai folosit, ce erbicid sau insecticid ai aplicat şi în ce cantitate, cu ce anume ai fertilizat şi în ce fel, când ai recoltat şi unde ai vândut, cine şi cum l-a folosit pentru hrana animalelor sau pentru obţinerea de produse de panificaţie etc.). Iată care era rolul lui Horsch în această viziune a magnatului Lidl.

Michael Horsch şi fratele său dau tot timpul teme de cercetare inginerilor lor

Din perspectiva fermierului, deoarece acum are trei ferme unde să poată testa toate „aceste nebunii“. O altă direcţie în care Horsch a condus cercetările se referă la limitarea compactării solului, prin folosirea tractoarelor cu şenile cu lăţime minimă de 3 m, şi cu utilaje cu lăţimi de la 12 m în sus, în aşa fel încât pe aceeaşi urmă să calce toate utilajele. Toate acestea asistate de pe telefoane inteligente, fără 58 Septembrie 2015

www.agrimedia.ro

Acum este posibilă şi plantarea bob cu bob la grâu

Una dintre aplicaţiile care fac posibil acest

www.agrimedia.ro

lucru este un dispozitiv care se poate ataşa oricărei semănători Pronto, pentru a permite însămânţarea grâului bob cu bob. Este o modalitate viabilă pentru a evita apariţia fraţilor care consumă resursele fără să fructifice, iar într-o zonă cu precipitaţii reduse, cum este şi România, acest deziderat ar fi minunat. Prin această tehnologie se poate reduce şi cantitatea de sămânţă folosită, chiar şi până la 100 kg/ha, pentru că grâul poate dezvolta 4-5 fraţi care înrădăcinează. O altă temă a vizat preţul cerealelor în contextul mondial actual. Horsch a subliniat că 2014 şi 2013 au fost ani agricoli de excepţie şi că trebuie să privim realitatea ca atare, altfel riscăm să ne facem iluzii. În mod normal, preţurile vor fi în scădere pentru o perioadă scurtă, apoi îşi vor reveni, iar tendinţa pe viitor va fi de creştere. Dar cel mai mult s-a referit la implementarea Sistemului CTF (control traffic farming), care s-a dovedit un real succes. Cel puţin în fermele sale, acolo unde totul merge potrivit acestui sistem. CTF este un mod simplu de a reduce dramatic costurile de producţie

(timp, combustibil si utilaje) şi, în acelaşi timp, duce la creşterea randamentului culturilor. Ideea i-a venit atunci când a văzut urmele lăsate pe o solă de utilaje în urma unui sezon. Când a observat cât de dramatic este bătătorit terenul, şi-a zis că „trebuie făcut ceva“. Acum foloseşte utilaje cu o cale de rulare pe şenile, la 3 m lăţime, în aşa fel încât toate acestea să calce pe aceeaşi urmă. La recoltare, printr-un sistem adaptat la combine, pleava cade pe urmele tasate, pentru a compensa cumva tasarea excesivă, apoi, cu un cuţit reglat la o adâncime de 40 cm scăpăm de aceasta. Este un sistem complex, care va asigura viitorul unei agriculturi durabile. Dar acest CTF se extinde la toate operaţiunile din fermă în aşa fel încât utilizatorii devin aproape asistenţi. Simpozionul a fost complex şi este mai mult decât imposibil să vă povestesc în două-trei pagini ceea ce s-a discutat în mai mult de două ceasuri, mai ales că fiecare cuvânt rostit era la locul lui. Nimic în exces. Nimic fără un rost, doar perfect. Ca de altfel şi utilajele Horsch!

Septembrie 2015 59

Tudor CALOTESCU

ca utilizatorii să intervină în proces. Un alt aspect important în munca unui fermier este tratamentul culturilor. Una dintre temele supuse cercetărilor, care este aproape de a deveni realitate, a fost căutarea unei soluţii de a menţine lancea sprayerelor la maximum 25 cm deasupra plantelor, ceea ce ar evita pierderile inutile de substanţă activă şi totodată o limitare a otrăvirii terenului. „Dar pe toate acestea este prea devreme să le încercaţi în fermele voastre. Deocamdată sunt doar nebuniile mele“, spune cu umor Markus Horsch aproape după fiecare descriere a unei idei care, mai mult ca sigur, va primi o medalie la viitoarele expoziţii Agritechnica. Markus Horsch a mai vorbit şi despre soia convenţională, care va fi viitorul, dar şi despre limitarea folosirii erbicidelor şi a pesticidelor prin realizare de tehnologii care să lupte mecanic împotriva buruienilor. Asta mai ales în perspectiva iminentă a interzicerii glifosatului.

A 13-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii Mortalitatea în rândul albinelor a atins în iarna 2014-2015 o cifră demnă de luat în seamă, circa 120.000 de familii, iar depopularea din această vară a atins şi ea cifra de circa 100.000 de familii. Tot mai mulţi apicultori dau vina pe tratamentele cu neonicotinoide la rapiţă şi floarea-soarelui, pe secetă şi pe practicile neortodoxe în branşă (lipsa efectuării tratamentelor, neaplicarea tehnologiilor corecte de exploatare şi creştere a albinelor), în timp ce preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA) din România, Ioan Fetea, îndeamnă în continuare la calm. Chiar dacă directorul ACA încearcă să domolească spiritele, astfel încât să poată apărea şi răspunsurile la întrebări, el recunoaşte că sectorul apicol se confruntă cu o multitudine de probleme, una dintre cele mai importante fiind dilema încă neelucidată a mortalităţii potenţial generate de tratamentele cu neonicotinoide. În cadrul Târgului Naţional al Mierii, care a avut loc la începutul lunii septembrie la Bucureşti, Fetea a recunoscut că în iarna 2014-2015 România s-a confruntat cu o mortalitate importantă la albine, în speţă între 100.000 şi 120.000 de familii. Mai mult, el a spus că apicultorii noştri au parte chiar şi în prezent de depopulări, în special în sudul ţării, afirmaţiile sale fiind bazate pe cele circa 200 de documente doveditoare primite de la colegii din ACA, plus alte câteva sute de telefoane din zonele unde au avut loc depopulări ale familiilor de albine după culesul de nectar şi de polen la floarea-soarelui. „Am vrea să fim foarte clar înţeleşi. Noi nu arătăm cu degetul spre nimeni, nici că ar fi vorba de neonicotinoide, de schimbările climatice sau de apicultorii noştri care nu respectă în integralitate tehnologia de exploatare şi creştere, nici de faptul că unii nu-şi fac tratamentele şi aşa mai departe. Sunt însă probleme şi trebuie să le discutăm, pentru că aşa..., să acuzăm, este foarte uşor. Probabil este un cumul de factori care au dus la acest 60 Septembrie 2015

rezultat“, a precizat Ioan Fetea, făcând referire la mortalitatea mare a albinelor melifere în iarna 2014-2015. „Am avut un dialog şi scris, şi verbal cu laboratorul de patologie al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animale (IDSA), însă rezultatele se lasă aşteptate. Nu ştiu dacă institutul şi-a rezolvat problema cu aparatura de specialitate (a fost o problemă tehnică pe care am înţeles-o), dar sunt convins că aceste analize vor fi reluate şi vor fi analizate. În acelaşi timp, noi, ca unitate serioasă, sigur că vom trimite mostre şi la un laborator european autorizat. Deşi sunt nişte costuri suplimentare, de ordinul câtorva mii de lei, nu este o problemă, vom face analize, astfel încât să avem şi o certificare“. Cu privire la acelaşi aspect al mortalităţii familiilor de albine, Fetea are totodată o dilemă: „Tot aceleaşi familii au participat şi în primăvară la culesul la rapiţă, cultură ale cărei seminţe au fost tratate cu aceleaşi neonicotinoide şi n-am avut probleme. Ba, mai mult, aceleaşi familii de albine au stat în acelaşi lan de câteva zeci sau sute de hectare; un crescător dintr-o parte a avut probleme, pe când altul nu. Sunt nişte ciudăţenii şi ar fi foarte bine dacă am găsi o cauzalitate, pentru ca împreună cu factorii responsabili să putem rezolva problema apicultorilor“. Aparent de cealaltă parte a baricadei, Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, a replicat că, dacă tot se dă vina pe neonicotinoide pentru mortalitatea la albine, din partea unor zone de interes din apicultură, să se găsească alte soluţii eficiente de tratament la porumb, rapiţă şi floarea-soarelui, în condiţiile în

care infestările cu dăunători sunt masive la prima din lista celor trei tipuri de culturi menţionate. „Dacă vorbim de neonicotinoide şi ne deranjează, hai să găsim o formulă pentru floarea-soarelui sau pentru rapiţă! Hai să schimbăm acest raport cu privire la suprafeţe, la cantităţile utilizate, dar nu generic. Şi asta pentru că porumbul n-are nici o treabă. Eu am trei milioane de hectare pe care an de an trebuie să le cultiv cu porumb. În prezent, nu există decât un produs omologat pentru combaterea unui singur dăunător. Asta ar însemna să-l pun pe fermier să plătească 600 sau 700 de euro în plus ca să poată să-şi acopere patru dăunători“, a precizat Botănoiu.

Producţia de miere de anul acesta este situată între 65 şi 70 la sută faţă de totalul mediei anuale

Şi pentru că a venit vorba şi de preţul mierii în contextul unui an 2015 mai slab din punct de vedere al producţiei, acelaşi Ioan Fetea a declarat că totalul cantităţii de materie primă obţinută anul acesta nu va depăşi 70 la sută din totalul obţinut anual de apicultorii din România, fapt care acutizează şi mai mult nevoia de ajutor din partea statului. „Din datele pe care le avem de la colegi (avem în toată ţara magazine, depozite, oameni, specialişti ş.a.m.d.), producţia este undeva între 65 şi 70 la sută faţă de producţia medie anuală (n.r. 22.000-24.000 tone). Sunt nişte date în care noi credem şi, de regulă, în ultimii 20-25 de ani nu prea ne-am înşelat, nu am dat greş cu aceste aprecieri“, a punctat oficialul ACA, adăugând că seceta şi depopularea familiilor de albine (cauzată şi de posibilele efecte ale neonicotinoidelor asupra entomofaunei melifere) fiind două dintre cauzele principale ale diminuării cantităţii de miere. Potrivit spuselor sale, preţul mierii nu a urcat (şi nu o va face), în ciuda unei producţii mai mici, ci chiar a scăzut cu până la 12 procente, inclusiv graţie diminuării TVA şi a scutirilor prevăzute în Codul Fiscal pentru apicultori. „Nu se pune problema, zic eu, a creşterii

www.agrimedia.ro

Susţinere de la stat pentru apicultori: fie susţinerea pierderilor de venit, fie ajutor de minimis

Secretarul de stat MADR Daniel Botănoiu a precizat că urmează să se decidă, în perioada următoare, forma de susţinere a apicultorilor încercaţi de secetă, două dintre soluţiile propuse fiind fie susţinerea pierderilor de venit (dacă europenii acceptă această propunere), fie ajutorul de minimis (dacă „gulerele albe“ se vor opune). „Eu aştept soluţia pierderilor de venit,

www.agrimedia.ro

nu a pierderilor de producţie. Acolo era simplu, puteam să anunţăm pe toată lumea, dădeam X lei şi terminam povestea. Noi evaluăm pierderile de venit la nivelul fiecărui judeţ, prin acel comitet al situaţiilor de urgenţă. Încă din luna mai, noi avem solicitarea transmisă de la Ministerul Agriculturii, pentru evaluarea acestor piederi de venit. Dacă la nivel european ni se acceptă această variantă, mergem pe pierderea de venit. Dacă nu avem pierderea de venit, mergem pe acel ajutor de minimis pe care putem să-l acordăm. Cuantumul acestui ajutor se mai poate discuta, pentru că preţurile au crescut şi la zahăr etc.“, a precizat Botănoiu, fiind completat de Ioan Fetea, cu nivelul cuantumului sprijinului pe familie de albine în 2014, şi anume 10 lei. Expozanţii prezenţi la cea de-a 13-a ediţie a Târgului Târgului Naţional al Mierii, eveniment organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA), au adus o gamă diversificatăde produse apicole obţinute direct din stupină, dar şi produse apicole condiţionate sau alte preparate derivate din produse apicole - suplimente nutritive, medicamente, cosmetice.

Târgul Naţional al Mierii a devenit în ultimii ani un eveniment tradiţional şi recunoscut dedicat consumatorilor de produse apicole din zona Capitalei. De acest târg vor putea beneficia şi apicultorii, deoarece vor fi prezente şi produsele dedicate acestora - stupi şi componente, utilaje şi alte echipamente apicole, produse pentru sănătatea albinelor, produse pentru nutriţie, cărţi de specialitate. Bucureştenii au venit încă de la primele ore ale dimineţii pentru a cumpăra miere, polen, propolis, lăptişor de matcă, suplimente nutritive şi siropuri naturale. Cea mai scumpă miere este cea de salcâm şi cea de mană de munte, preţul unui kilogram fiind de 35-40 lei, în timp ce pentru cea de tei şi polifloră apicultorii cer între 20 şi 25 de lei/kg. Ţara noastră se situează pe locul 4 în Europa în topul producătorilor de miere. România deţine, în prezent, 1,47 milioane de familii de albine şi are aproximativ 40.000 de apicultori la nivel naţional, peste 60% din aceştia fiind membri ai Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Septembrie 2015 61

Ionel VĂDUVA

preţului la miere. La salcâm, într-adevăr, iniţial a fost un preţ de achiziţie mai mare ca în anii anteriori. Ulterior, acest preţ a scăzut, pentru că nici oferta din partea partenerilor externi nu a mai avut acelaşi standard, a scăzut. (...) Acea reducere de TVA şi toate urmările care vor fi şi în Codul Fiscal, cum ar fi şi impozitarea în apicultură la mijloacele de transport, sunt nişte lucruri bune, au dus chiar la scăderea la raft a preţului cu 10-12%. Atât timp cât preţul mierii a scăzut, atât timp cât consumul este mic, nu se impune o majorare a preţului şi nici nu am sesizat“, a afirmat Ioan Fetea.

La data de 11 august, Seminis a organizat, în parteneriat cu Naturevo, un eveniment demonstrativ la Ferma Simongrig Galaţi. Evenimentul a avut ca obiectiv atragerea şi informarea fermierilor despre tehnologia Naturevo, care a pus în valoare şi a amplificat performanţa hibrizilor de ceapă livraţi de Seminis, aparţinând companiei Monsanto.

Un program integrat Naturevo pentru cultura de ceapă de la Ferma Simongrig Galaţi Dr. ing. Ioan Enoiu, Naturevo SRL Programul integrat a fost conceput de Naturevo pentru condiţiile din Ferma Simongrig şi, datorită aplicării acestui program, s-au obţinut producţii medii de circa 100 t/ha. Produsele speciale din portofoliul Naturevo utilizate la cultura de ceapă de la Ferma Simongrig în programul integrat din anul 2015 au fost următoarele: Novatec Classic - pentru fertilizarea de bază la sol.

Hidrosuper Evo 3:1:1; 1:3:1 şi 1:1:3 - pentru fertigare. Ovipron® 2000 - pentru protecţie

împotriva radiaţiilor, reducerea pierderilor/consumurilor de apă, protecţie UV a plantelor şi a produselor aplicate, ş.a. Rootip Basic - pentru stimularea formării şi dezvoltării rădăcinilor de la germinare şi pe parcursul vegetaţiei.

Kerafol

• pentru stimularea proceselor fiziologice de la germinare şi pe parcursul vegetaţiei; • pentru prevenirea/combaterea arsurilor solare, pentru refacerea ţesuturilor afectate mecanic sau biotic ş.a.

Fighter Phos

• pentru mărirea fluxurilor de sevă 62 Septembrie 2015

acropetal şi bazipetal, împreună cu produsele de combinaţie; • pentru mărirea rezistenţei la stresul biotic şi abiotic ş.a. Evoright 5 - pentru corectarea pH-ului apei de stropit, îmbunătăţirea dispersiei, a umectabilităţii şi înlăturarea spumei, diminuarea efectelor durităţii apei sau a turbidităţii. Evobor - pentru toate calităţile generate de bor, în primul rând diminuarea atacului de bacterii, îmbunătăţirea fixării cationilor, sinteza glucidelor ş.a. Codicevo - pentru a îmbunătăţi/echilibra nutriţia în primele faze de vegetaţie. Energevo - pentru a amplifica procesele energetice cu îmbunătăţirea majoră a absorbţiei/dinamicii fosforului. Maturevo - pentru echilibrarea proceselor de creştere/dezvoltare.

Finalevo - pentru creşterea conţinutului în substanţă uscată şi rezistenţă la depozitare. Rezistevo - pentru creşterea rezistenţei la infecţii, arsuri solare, greutăţii bulbilor, maturare. Copfort - cea mai evoluată variantă de cupru sistemic, care, la o doză foarte redusă, controlează o gamă largă de boli şi măreşte rezistenţa naturală a plantei. Bouille Bordelaise - pentru definitivarea maturării. Este produsul original granulat, neutru, compatibil cu majoritatea pesticidelor şi a fertilizanţilor. Tratamentul pentru controlul bolilor şi al dăunătorilor a fost completat cu produse specifice de la marile companii, iar echipamentele pentru fertirigare au fost livrate de către firma NaanDanJain, partener pentru lotul demonstrativ. Despre Naturevo

Naturevo oferă programe integrate, rezultatul cercetării şi inovării continue, adaptate condiţiilor specifice din România şi schimbărilor climatice din ultimii ani, pentru realizarea unei agriculturi durabile, asigurând producţii de mare performanţă pentru toate culturile importante la nivel naţional.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2015 63

Negrilica este o specie care se cultivă pentru seminţele sale aromate mici, negre, cu miros caracteristic şi gust plăcut.

Tehnologia de cultură pentru negrilică (cernuşca) (Nigella sativa L.) Utilizarea majoră a seminţelor de negrilică este, după cum prezintă E. Păun şi colaboratorii, în industria alimentară, în special pentru condimentarea unor sortimente de brânzeturi (Evdochia Coiciu şi Racz). Se foloseşte şi în panificaţie sau la conservarea legumelor prin murare (Zemlinskis). Zolotnitkaia menţionează utilizarea negrilicăi sub formă de ceai pentru reglementarea activităţii cardiace, iar Rakesh şi colaboratorii au evidenţiat acţiunea antimicrobiană şi antihelmintică a uleiului volatil extras din seminţele speciei. Uleiul volatil se întrebuinţează în parfumerie (miros asemănător celui de muscat şi camfor) şi uleiul gras (circa 35%) la fabricarea săpunurilor (Topalov). Negrilica este o bună plantă meliferă. De la negrilică se folosesc primordial seminţele (Semen Nigellae). Seminţele conţin 0,5-1,5% ulei volatil, din care s-au separat cromatografic steroli. Aceştia sunt: colesterol, campesterol, stigmasterol, beta sitosterol şi alfa spinasterol (Salama). Tot din ulei s-a separat un compus carbonilat - nigelona, 64 Septembrie 2015

activ în brohospasmele histaminice. Seminţele mai conţin 25-40% ulei gras, melantină (o saponină 1,5%), o substanţă amară, nigelină, tanin, timochinonă, care este un compus cu acţiune coleretică (El-Dakhalhny). Seminţele au acţiune antihistaminică, coleretică, slab diuretică şi carminativă. Negrilica (Nigella sativa) este o plantă anuală, erbacee, erectă, înaltă de 40 cm, cu rădăcina pivotantă, subţire şi cu tulpina simplă sau ramificată, cilindrică, păroasă. Frunzele sunt alterne, lungi de 2-3 cm, de 2-3 ori sectate, cu lacinii liniare sau îngust lanceolate. Florile, solitare, se dezvoltă în vârful tulpinii şi ramificaţiilor, au învelişul floral simplu, petaloid, alcătuit din cinci foliole albe, cu vârful albastrui-verzui, bilabiate, cu labiul superior mai scurt şi cu 5-8 nectarii lungi de 7 mm. Gineceul este superior. Înfloreşte în lunile mai-iunie. Fructul este o capsulă alungit globuloasă, alcătuită din folicule concrescute până la vârf, fiecare cu un rostru larg. Seminţele sunt numeroase, mici, de 2-4 mm lungime, 1,5-2 mm lăţime şi de circa 1 mm grosime, negre, glabre

şi zbârcite. Greutatea a 1.000 de seminţe este de circa 2 grame. Dintre speciile cultivate, Nicella damascena L., răspândită ca plantă decorativă, are florile mari şi petalele albastre deschis, iar la baza florilor şi a capsulelor, un involucru multifidat. Seminţele conţin nigelina, glucozide (4,2%), ulei gras (până la 42%) şi alcaloidul damasceina. Nigella arvensis L. este o buruiană frecventă, cu conţinut mai redus în ulei volatil. În România se cultivă o populaţie de Nigella sativa, numită de Brăila.

www.agrimedia.ro

Negrilica este originară din sudul Europei şi nordul Africii. Este răspândită în flora multor ţări din Europa, Asia Mică, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Topalov semnalează cultivarea negrilicăi în Rusia, Bulgaria, Germania, Franţa, iar Salama, în Sudan şi Egipt. În România, se cultivă prin grădini, în special în sudul ţării. Apare şi sălbatică, în semănături sau pe coline însorite, ca buruiană. Este zonată în sudul ţării, în judeţele Constanţa şi Brăila. În ceea ce priveşte particularităţile şi cerinţele biologice ale negrilicăi, putem prezenta că, din punct de vedere al temperaturii, negrilica este puţin pretenţioasă faţă de acest element tehnologic, suportând bine şi temperaturile ridicate. În privinţa apei, specia are cerinţe moderate faţă de umiditatea solului şi cea atmosferică. Faţă de lumină, negrilica este o plantă iubitoare de lumină şi se dezvoltă bine în condiţii de insolaţie puternică. Analizând solicitările în privinţa solului, pentru o bună creştere şi dezvoltare optimă, negrilica necesită soluri mijlocii, bogate, afânate.

Tehnologia de cultivare

Locul în asolament - negrilica nu are pretenţii prea mari faţă de planta premergătoare, exceptând însă premergătoarele care sărăcesc solul în substanţe nutritive. Poate reveni pe acelaşi teren numai după 4-6 ani. Fertilizarea - specia reacţionează în mod pozitiv la aplicarea îngrăşămintelor minerale. Îngrăşămintele cu azot se administrează primăvara, în doze moderate, de 40-50 kilograme azot/hectar. Îngrăşămintele cu fosfor se aplică în aceleaşi doze, toamna, încorporându-se sub arătura de bază. Pregătirea solului - lucrările de

www.agrimedia.ro

bază ale solului se efectuează în funcţie de perioada când terenul este eliberat de planta premergătoare şi de umiditatea solului. După premergătoare timpurii, dacă solul are umiditate suficientă, se execută imediat arătura, la adâncimea de 22-25 cm, cu plugul în agregat cu grapa stelată. În caz că umiditatea solului nu permite efectuarea acestei lucrări, se va face o discuire, urmând ca arătura să se execute la o umiditate optimă a solului pentru această lucrare. După recoltarea plantelor premergătoare târzii, se efectuează imediat arătura adâncă, la adâncimea de 22-25 cm. Primăvara devreme, în scopul pregătirii patului germinativ, solul se va lucra cu combinatorul sau cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi reglabili. Modul de înmulţire al speciei este prin seminţe. Epoca de semănat - semănatul se efectuează primăvara devreme, în luna martie. Distanţa şi adâncimea de semănat - distanţa de semănat se stabileşte în funcţie de gradul de îmburuienare al terenului. Pe terenurile curate de buruieni şi bine lucrate, negrilica se poate semăna în rânduri duble. Între două rânduri apropiate se lasă o distanţă de 15 cm, iar între rândurile duble, 50 cm. Pe solele îmburuienate se seamănă la distanţă de 50 cm, care permite efectuarea lucrărilor mecanice de întreţinere. Adâncimea de semănat este de 1-2 cm. Norma de semănat - pentru un hectar de cultură sunt necesare 10 kilograme de sămânţă. Desimea plantelor la răsărire va fi de 220 de plante/metrul pătrat în cazul semănatului în rânduri apropiate şi de 140-160 de plante/metrul pătrat când se seamănă în rânduri la 50 cm. Pentru semănat se folosesc seminţe din clasele 1 sau 2, care au indici de calitate prevăzuţi în STAS-urile în vigoare, cu puritatea fizică minimă de 85-95% şi germinaţia minimum 75-85%. Însămânţarea se face cu semănătoarea SUP-21 sau SUP-29. Lucrările de întreţinere - după circa două săptămâni de la semănat, când negrilica răsare, se execută prima praşilă şi se plivesc buruienile pe rând. În timpul perioadei de vegetaţie se efectuează cel puţin trei praşile şi două pliviri. În loturile destinate producerii materialului

de înmulţire, izolate în spaţiu, înainte de înflorit, se efectuează purificarea biologică, eliminându-se plantele netipice, slab dezvoltate sau bolnave. De asemenea, se vor îndepărta buruienile de carantină (cucuta, costreiul etc.). Boli şi dăunători - specia a fost introdusă relativ recent în cultură şi până în prezent nu s-au semnalat boli şi dăunători specifici care să diminueze producţia. În Egipt, El-Hissy şi colaboratorii au identificat în rizosfera plantelor de negrilică agenţii patogeni Fusarium moniliforme Scheld. şi Aspergillus sp., care produc fuzarioza şi, respectiv, mucegaiul seminţelor. Recoltare - epoca de recoltare - culturile de negrilică se recoltează când 60-70% din plantele din lan au ajuns la maturitate, moment în care seminţele sunt de culoare neagră, iar fructele sunt încă imature. După Topolov, în seminţe, uleiul volatil se acumulează odată cu formarea şi dezvoltarea acestora, ajungând la nivelul maxim înaintea coacerii complete. În această fază capsulele încep să se îngălbenească, iar seminţele să se înnegrească. Uleiul volatil se acumulează endogen în celulele răspândite în toate ţesuturile seminţei. Întârzierea recoltării peste momentul optim conduce la pierderi însemnate, din cauza scuturării seminţei. Modul de recoltare - pe suprafeţe mari, negrilica se recoltează cu combine de mare capacitate, reglate corespunzător, pentru a preveni pierderile prin scuturare. Pe suprafeţe mici, plantele se recolteaza cu secera, apoi se leagă în snopi, care se transportă la arie pentru completarea coacerii. Treieratul se execută staţionar, cu combina sau cu batoza de cereale (acolo unde mai există aceste maşini agricole). De pe un hectar se pot obţine producţii de 6-8 qintale de seminţe.

Prelucrarea materiei prime

Condiţionarea - aceasta se realizează prin cernere, vânturare sau selectare. Uscarea - seminţele se pot usca direct la soare sau în încăperi special amenajate, aşezându-se în straturi subţiri, care se lopătează continuu. Ambalarea, păstrarea - umiditatea optimă a seminţelor care urmează a fi ambalate şi păstrate trebuie să fie de maximum 10%. Seminţele condiţionate se ambalează în saci, care se păstrează până la livrare în încăperi uscate, curate şi aerisite. Septembrie 2015 65

Ordinul nr. 1713 din 8 iulie 2015 privind stabilirea listei codurilor tarifare la care se clasifică în nomenclatura Tarifului Vamal Comun plantele, produsele vegetale şi alte obiecte care fac obiectul Hotărârii Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România - M.O. nr. 0603 din 2015 Ordinul nr. 1844 din 7 august 2015 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii nr. 181/2012 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare în agricultura ecologică - M.O. nr. 0617 din 2015 Ordinul nr. 1803 din 30 iulie 2015 privind aprobarea Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2015 - M.O. nr. 0620 din 2015 Ordinul nr. 1809 din 31 iulie 2015 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului Mediului şi al ministrului Agriculturii nr. 1.182/1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole - M.O. nr. 0649 din 2015 Ordinul nr. 1762 din 16 iulie 2015 privind aprobarea Procedurii de înregistrare şi verificare a documentaţiei pentru dobândirea protecţiei unui sistem de calitate a unui produs agricol şi/sau alimentar, a Procedurii de declarare a 66 Septembrie 2015

opoziţiei la nivel naţional şi a Procedurii de transmitere la nivelul CE a cererii de înregistrare a sistemelor de calitate ale produselor agricole şi/sau alimentare, în vederea dobândirii protecţiei la nivelul UE, precum şi a Regulilor specifice privind modelul şi utilizarea logoului national - M.O. nr. 0627 din 2015 Ordinul nr. 1828 din 4 august 2015 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru măsurile 10 „Plăţi pentru agromediu şi climă“, 11 „Agricultura ecologică“ şi 13 „Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice“, prevăzute în PNDR 2014-2020, şi pentru măsura 214 „Plăţi de agromediu“, prevăzută în PNDR 2007-2013, precum şi pentru aprobarea sistemului de sancţiuni pentru ecocondiţionalitate aplicabil acestora şi schemelor de sprijin pe suprafaţă - M.O. nr. 0626 din 2015 Ordinul nr. 1874 din 17 august 2015 privind modificarea Ordinului ministrului Agriculturii nr. 1.266/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, certificarea calităţii şi comercializarea cartofului pentru sămânţă - M.O. nr. 0641 din 2015 Ordinul nr. 1898 din 20 august 2015 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Fitosanitare - M.O. nr. 0651 din 2015 Ordonanţa nr. 32 din 26 august 2015 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice, precum şi

pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia - M.O. nr. 0651 din 2015 Ordinul nr. 1891 din 19 august 2015 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea analizelor şi examenelor de laborator în vederea depistării şi identificării organismelor dăunătoare şi fenomenelor de fitotoxicitate la plante şi produse vegetale - M.O. nr. 0651 din 2015 Ordinul nr. 734 din 29 aprilie 2015 privind aprobarea Normelor tehnice de completare a registrului agricol pentru perioada 2015-2019 - M.O. nr. 0675 din 2015 Ordinul nr. 1881 din 17 august 2015 privind stabilirea condiţiilor în vederea introducerii sau punerii în circulaţie în România ori în anumite zone protejate din România, în scopuri experimentale sau ştiinţifice, şi în vederea realizării de lucrări pentru selecţii varietale a anumitor organisme de carantină dăunătoare, plante, produse vegetale şi a altor obiecte prevăzute în Anexele nr. I-V la HG nr. 563/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România - M.O. nr. 0681 din 2015 Ordinul nr. 1964 din 4 septembrie 2015 privind aprobarea criteriilor şi a condiţiilor pentru aprobarea şi desemnarea entităţilor mandatate potrivit art. 6 alin. (4) din Legea nr. 101/2014 privind măsuri de reglementare a depozitării seminţelor de consum şi a regimului certificatelor de depozit pentru acestea - M.O. nr. 0686 din 2015

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013