Revista AGRIMEDIA - Iulie 2015 by Agri Media Invest s.r.l.

Ianuarie 2013

«AGRIMEDIA», la 100 de ediţii Iulie este lună de sărbătoare pentru noi. Sărbătorim 100 de ediţii de când revista «AGRIMEDIA» este alături de dumneavoastră, în casele dumneavoastră, în slujba fermierului român. De peste 8 ani, publicăm lună de lună cele mai importante informaţii, utile tuturor celor implicaţi în agricultură. Prin conţinutul revistei, ne-am dorit să vă oferim în permanenţă un mijloc de informare avizat, tuturor celor care doresc să pornească o afacere pe cont propriu sau să-şi dezvolte afacerea, să-şi mărească productivitatea cu ajutorul celor mai noi şi moderne tehnologii de cultură şi protecţia plantelor, de creştere a animalelor, cu ajutorul maşinilor şi utilajelor de ultimă generaţie. Am parcurs un drum dificil, dar cu multă muncă şi, alături de dumneavoastră fermieri, asociaţii şi grupuri de producători agricoli, importatori şi distribuitori de utilaje, echipamente şi inputuri pentru agricultură, specialişti din cadrul instituţiilor centrale, precum şi din domeniul privat: firme de consultanţă agricolă, bănci şi agenţii de profil -, am reuşit împreună să depăşim toate problemele şi, mai mult decât atât, să construim relaţii bazate pe încredere, respect şi profesionalism, pentru care vă mulţumim! Încă de la primele ediţii din anul 2007, revista «EURO-FERMA», redenumită un an mai târziu revista «AGRIMEDIA», a dorit să vină în zonele în care dumneavoastră vă desfăşuraţi activitatea şi prin parteneriate media cu cele mai importante evenimente internaţionale din domeniul agricol desfăşurate în România: Expoziţia Internaţională AgriPlanta-RomAgroTec - Fundulea, Expoziţia Internaţională Agraria - Cluj, Expoziţia Internaţională AgroAlim - Arad, Expoziţia Internaţională AgroCarre, Târgul Internaţional IndAgra - Bucureşti, Expoziţia Internaţională AgriPlanta Vest - Timiş.

www.agrimedia.ro

Suntem onoraţi şi de premiile şi medaliile obţinute de revista «AGRIMEDIA» din partea unor instituţii şi organizaţii de prestigiu, naţionale şi internaţionale, precum: Asociaţia Fiii şi Prietenii Caracalului; Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun, Domenii şi Servicii Conexe Agrostar; Food and Agriculture Organization (FAO - ONU), medalii pentru recunoşterea activităţilor de promovare şi susţinere a campaniilor FAO - „Uniţi Împotriva Foametei!“, în anii 2010 şi 2011. Pentru a da curs solicitărilor din mediul online, am dezvoltat şi această latură, prin utilizarea celor mai noi tehnologii web şi prin investiţii susţinute în SEO (search engine optimization). Serviciul online al revistei «AGRIMEDIA» beneficiază de o excelentă optimizare pentru motorul de căutare Google şi este integrat în toate reţelele sociale importante (Facebook, Twitter, Google+), oferind expunere maximă şi interactivă pentru articolele publicate într-o manieră prietenoasă şi uşor accesibilă, indiferent de locaţia geografică sau tipul de echipament folosit (PC, Mac, tabletă sau smartphone). Vă mulţumim că sunteţi alături de noi lună de lună, cititori şi parteneri fideli ai revistei «AGRIMEDIA», şi vă asigurăm de întreaga noastră consideraţie! Cu prietenie, Simona MUNTEANU

Iulie 2015

ISSN 2069 - 1238 SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti Tel. 031 / 439.97.46 Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro

Editorial

Ramona Ivan, CEC Bank: «Asociem agriculturii un risc redus de creditare»

În războiul medatic dintre Viorel Matei şi Laurenţiu Baciu, şeful LAPAR a cerut drept la replică

REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031 / 439.97.46

Jean Ionescu, noul director general operaţiuni comerciale în România şi Republica Moldova

Trei noi măsuri din cadrul PNDR 2014-2020 Particularităţile creşterii şi rodirii la prun

REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32

16 20

Robert Rekkers, Agricover Credit IFN: «Aşteptăm regulile jocului stabilite de Ministerul de Finanţe»

Alături de Alcedo, fermierii au luat startul cu tehnologia Syngenta, la Ulmu

Anul IX, Nr. 7 / 2015 (100) Iulie 2015

Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionel Văduva ionel.vaduva@agrimedia.ro 0757.11.09.96 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98

Yorgos Kontosfyris, Syngenta: «Strategia noastră este să facem pepeni PERFECŢI!»

Experienţa celor mai importante companii în colaborarea cu revista «AGRIMEDIA»

Hibrizii de rapiţă RAGT 2015

Lucrările de îngrijire în câmp ale tutunului

CORECTOR Gabriela Dinţă

MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46

Discuţii din sectorul laptelui

Vlad Alexandru: «Laud pământul românesc şi încurajez micile comasări prin asocieri locale»

Demonstraţia MEWI, alături de parteneri la Drajna Nouă

ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031 / 439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea 4

SUMAR:

Iulie 2015

Finanţarea agriculturii româneşti, dezbătută la târgul AgriPlanta - RomAgroTec

C onferinţa europeană John Deere

Drenajul terenurilor în pantă

Fertilizarea cu îngrăşăminte organice la viţa-de-vie

www.agrimedia.ro

Iulie 2015

 În dialog cu fermierii •B ancă comercială sau IFN? Plata Alţi patru fermieri au răspuns întrebărilor reporterilor revistei „Agrimedia“, de această dată despre surse de finanţare a sectorului în care aceştia activează, experienţe proprii şi viziuni asupra surselor de bani pentru susţinerea activităţii. De la producători agricoli cu suprafeţe de 70 de hectare lucrate şi până la cei cu peste 1.100 ha, aceştia şi-au exprimat opinia cu privire la alegerile pe care le fac între a semna contracte de finanţare (cofinanţare proiecte europene, credite-punte APIA, credite de investiţii) cu o bancă comercială sau cu un IFN, marea majoritate fiind încă în favoarea băncilor. La fel de mulţi au recunoscut că văd cu ochi buni societăţile de leasing şi furnizorii de inputuri pe credit. CEC Bank, singura bancă românească, a fost pe buzele tuturor, fermierii manifestându-şi însă dorinţa ca aceasta să acorde credite cu dobânzi care să nu depăşească doi la sută. La unison, toţi cei patru sunt de părere că fără plăţile pe suprafaţă mulţi agricultori ar fi dat faliment, fondurile FEADR nefiind atractive pentru o parte din ei.

Ion Bratu, administrator al SA Dacia Ulmu, judeţul Călăraşi, are o exploataţie

în suprafaţă de 1.150 ha: „Am încheiat un contract de leasing cu BNP Paribas, în valoare de un milion de lei, pentru achiziţia unei combine, la o dobândă acceptabilă. Ca opinie personală în ceea ce priveşte finanţarea agriculturii pe care o practic, până în prezent nu m-am confruntat cu probleme, sunt mulţumit. Am beneficiat de sprijin acolo unde am avut nevoie, de la cei la care am apelat, şi am fost mulţumit. Nu m-am mai împrumutat în altă parte decât la BNP Paribas. Am mai avut un contract cu ei în urmă cu 3 ani, iar acum am semnat altul. N-am schimbat finanţatorul pentru că este serios, mi-a convenit, iar noi la fel, ne-am achitat ratele la timp, n-am avut întârzieri la plată astfel încât să avem penalizări. Pe accesarea de fonduri FEADR nu m-am băgat. Sincer să fiu, nici n-am încercat. Nu mi-a fost teamă, dar dacă am văzut că avem sprijin din altă parte... Eu îi sfătuiesc pe fermieri să se adreseze băncilor şi nu IFN-urilor. Acolo sunt banii, acolo este siguranţa de zi cu zi. Noi avem cont la CEC Bank, sunt oameni serioşi, n-am avut probleme. Am luat prin ei avansuri de la APIA, de aceea îi recomand cu încredere. Că tot a venit vorba de băncile comerciale, după părerea mea acestea încă se tem de micii producători agricoli pentru că n-au resurse suficiente şi constante pentru a putea rambursa creditele. Tot societăţile mari «sunt în picioare», asociaţiile care au suprafeţe mai mari. Ce să faci cu 30 ha lucrate când vine vorba de cereale? Pentru a avea o fermă de cultură mare îndeajuns de dezvoltată încât să arate încredere băncii ar trebui să ai minimum 100 ha. Dacă n-ai 100 ha, «eşti mâncat». Dacă n-ar exista plata pe suprafaţă, nu cred că ar mai rămâne în piaţă 10 la sută din fermieri. Dacă nu era subvenţia, eram terminaţi“. 6

Iulie 2015

Marian Ferfelea, administrator al I.I. Ferfelea Marian Nicolae, localitatea Axintele,

judeţul Ialomiţa, 70 ha: „Finanţarea agriculturii este binevenită, însă fermierii mici, cum este şi cazul meu, nu îndrăznesc încă să contracteze credite mari; le este frică (n.r. de posibilităţile de rambursare). Am fost şi eu la bancă să mă împrumut, am contractat un credit cu CEC Bank, unul cu Pro Credit... Am contractat aceste credite pentru că altfel nu m-aş fi putut dezvolta. Din experienţă proprie vă spun că, de un an, dobânzile par să fi scăzut. Astfel, pot spune la modul general că mai toţi fermierii pot accesa credite. În prezent, aproape toate băncile sunt interesate şi de producătorii agricoli mici; n-a fost nimeni mare din prima, toţi au plecat de jos. Ultimul credit contractat a fost de la CEC Bank, iar dobânda a fost de 9%. Dacă n-ar fi fost plăţile pe suprafaţă, n-aş mai fi putut să fac agricultură, chiar dacă băncile ne-ar fi împrumutat în condiţii şi mai bune. O altă şansă acordată nouă au fost facilităţile de genul inputuri cu plata la recoltă, sistem practicat de multinaţionale, integratori (n.r. - Agricover Grup), reţele de distribuţie etc. Cred că am mai mare încredere în bănci decât în IFN-uri. Acestea din urmă iau în calcul suprafeţe mai mari de teren pentru a da bani (n.r. - gaj). Am întocmit şi un proiect european pentru a accesa fonduri europene FEADR, însă nu am avut punctaj şi a picat. Ne-am gândit între timp să aplicăm şi pe noul PNDR, dar condiţiile preliminare vehiculate prin mass-media şi prin alţi vectori de diseminare a informaţiei ni se par cam greu de atins; iar acte, iar reînnoirea contractelor de arendă..., multă birocraţie. Ne-am gândit totodată să cumpărăm utilaje cu bani de la bancă, dar să vedem la toamnă, atunci se numără bobocii... Să vedem care va fi producţia din bunkerul combinei (că o combină vrem să cumpărăm). Dacă ar fi să vorbesc acum cu un bancher, i-aş spune să dea credite agricultorilor cu o dobândă de 2-3 la sută maximum, pentru o perioadă mai îndelungată, de cel puţin 5 ani. Mă bucur că bruma de bani strânsă şi contractată ne-a putut ajuta să cumpărăm nişte pământ, aproximativ 15 ha. Ca structură de cultură avem grâu, porumb şi floarea-soarelui“.

www.agrimedia.ro

pe suprafaţă sau fondurile FEADR? 175 ha: „Eu nu prea am obţinut multe finanţări, dar nici nu am solicitat prea multe. Singurii bani pe care i-am cerut au fost pentru cele trei proiecte europene în dezvoltare. Pe primul l-am finalizat (depus pe Măsura 112 în iulie 2010), ocazie cu care am intrat în posesia a 25.000 de euro. Am accesat măsura bazându-mă pe afacerea pe care o are familia mea, o exploataţie agricolă de mici dimensiuni, deservită de un tractor U650. Cu o treime din banii obţinuţi, am fost obligat, conform proiectului, să achiziţionez teren agricol. Restul sumei a fost orientat către înlocuirea tractorului existent cu unul mai performant. Tractorul a costat aproximativ 30.000 de euro. Deci, dacă nu punem la socoteală banii daţi pe pământ, tot a fost nevoie de 5.000 de euro pentru achiziţionarea lui. Un alt proiect a fost pe Măsura 121, pentru achiziţia unei combine (finalizat şi el). Proiectul a fost de 143.000 de euro, partea de cofinanţare fiind de 50 la sută. Am lucrat cu Intesa SanPaolo de această dată şi am obţinut o dobândă cât de cât echitabilă - 7,5 la sută, în lei, pe 5 ani. Ar fi fost însă loc şi de mai bine, să am acces şi la dobânzi mai mici pentru creditare. Din punctul meu de vedere, un 3-4 la sută m-ar fi ajutat mai mult în dezvoltare. Dacă nu era subvenţia, sincer să fiu nu m-aş mai fi apucat de agricultură. Am calculat şi, în fiecare an, costurile de investiţie plus arenda (în creştere de la an la an: 2010 - 600 kg, 2015 1.000 kg grâu la hectar) nu ne-ar fi ajutat să rezistam pe piaţă. Cred că singurul nostru câştig este acest bonus din subvenţia primită anual. În ceea ce priveşte documentaţia, atât pentru obţinerea de credite, cât şi pentru accesarea fondurilor FEADR, după părerea mea încă este prea multă birocraţie. Ar fi fost mult mai simplu dacă, spre exemplu, atunci când cumpăr un utilaj aş putea să girez cu achiziţia în sine, atât timp cât 50% îi avem de la UE şi 50% de la bancă. Când am contractat ultimul credit mi-au cerut toate documentele firmei, nou-înfiinţată de altfel. Mi s-a spus ba că firma este nouă, ba că nu am garanţie ş.a.m.d., să «vin cu părinţii», să girez cu casa, să girez cu utilajele pe care le mai am, cu automobilul... am girat cu tot. Mi se pare o tâmpenie, atât timp cât am o cofinanţare, am un proiect aprobat, că nu vin să cer nişte bani pe nimica toată. Aşa se pierd banii europeni la noi. Cred că este mai bine să existe posibilitatea de cofinanţare atât prin IFN, cât şi prin leasing. Firmele de leasing iau 3-4 la sută dobândă. Nu ştiu care va fi procedura. Şi aici vor fi foarte multe dedesubturi. Că a venit vorba de singura bancă românească, o singură dată am cerut ceva de la CEC pentru o linie de credit, în vederea achiziţionării de terenuri agricole, şi ne-am blocat la un moment dat; n-am mai continuat“.

www.agrimedia.ro

Niţu Gheorghe, SC Agrozootehnica SA Mihăileşti, judeţul Giurgiu,

lucrează în jur de 4.000 ha: „Am accesat proiecte europene, în ciuda birocraţiei. Acum am înţeles de la AFIR că s-au simplificat procedurile de întocmire a proiectelor de accesare a fondurilor FEADR. În prezent lucrăm cu BCR, o bancă serioasă, solidă. Cu CEC încerc să lucrez acum. Nu m-am dus la IFN, pentru că am mers mereu pe resursele mele, să-mi pot consolida situaţia. Când te duci la toţi, la un moment dat fiecare trage de tine şi ajungi să nu mai ai nimic, fonduri de bază şi capital propriu. Din punctul de vedere al finanţării agriculturii, fermierul român este în urmă faţă de colegii vest-europeni. Dacă vrei să pui gaj la bancă pământul pe care îl ai, primeşti 100-200 de euro, iar ei primesc de 10 ori mai mult. Nu mai vorbim de dobânzi. Acolo marja reprezintă 20 la sută din nivelul dobânzilor practicate la noi. Sunt dobânzi pe termen lung, pe termen mediu, depinde de tipul de investiţie. Perioada este accesibilă fermierilor şi bancherii de acolo chiar îi îndeamnă să semneze contracte de creditare prin aceste facilităţi. Noi, românii, încă suntem în căutarea unor astfel de facilităţi. Dacă nu existau subvenţii, ci doar credite şi împrumuturi destinate sectorului agricol, era foarte greu de făcut agribusiness. Ne trebuie fonduri serioase. Din punctul meu de vedere, o dobândă acceptabilă de noi, de agricultorii români, ar fi de 1-1,5 la sută; agricultura reprezintă securitatea alimentară, iar creditul ar trebui să se întindă până la limita de 10 ani. Una este creditul pentru producţie, care să se întindă până la 5 ani, şi alta creditul de investiţii, care trebuie să aibă ca durată exact perioada de amortizare. Eu le-aş recomanda colegilor fermieri, chiar şi celor mici, să se ducă şi la bancă, şi la IFN; este alegerea fiecăruia. Totul depinde de cum ştie fiecare să negocieze. Negocierea trebuie să fie elastică, dar fermierul trebuie să plece la discuţii bine pregătit. Trebuie să înţeleagă că negocierea este o şcoală. Eu l-aş îndemna însă în primul rând să-şi cumpere pământ, să se ducă să ia credit şi să-şi cumpere pământ, să nu mai fie chiriaş. A arenda astăzi este o fericire, dar s-ar putea ca poimâine această fericire imediată să dispară în neant“.

Iulie 2015

Ionel VĂDUVA

Moise Ionel, administrator I.I. Moise T. Ionel, localitatea Horia, comuna Axintele, judeţul Ialomiţa, lucrează

Agricultura este principalul sector de activitate finanţat de CEC Bank, iar atenţia acordată proiectelor agricole, precum şi experienţa băncii în acest domeniu ne determină să asociem agriculturii un risc redus de creditare, a declarat Ramona Ivan, director finanţări structurale CEC Bank, pentru revista „AGRIMEDIA“.

Ramona Ivan, CEC Bank: «Asociem agriculturii un risc redus de creditare» Conform spuselor sale, riscul ridicat de creditare se manifestă îndeosebi pe segmentele în care nu există o înţelegere a domeniului de activitate şi nici experienţă în evaluarea proiectelor. În prezent, CEC Bank este preocupată de acordarea de finanţări atât IMM-urilor care activează în domeniul agricol, cât şi administraţiilor publice locale care derulează proiecte de dezvoltare rurală. În ceea ce priveşte dobânzile practicate, reglementările Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Ordinul nr. 703/23.07.2013) vizează condiţiile aferente acordării creditelor atât pentru beneficiarii plăţilor derulate prin APIA, cât şi pentru beneficiarii axelor I, III şi IV din PNDR. Conform acestui ordin, dobânda aplicată beneficiarului nu poate depăşi ROBOR 6M+4,5%, iar comisioanele aferente creditului trebuie să se încadreze în limita maximă de 1%. Printre altele, un alt element important amintit de oficialul CEC Bank este şi faptul că singura bancă românească de pe piaţă a acordat sectorului agricol un număr de peste 124.000 de credite, în valoare de 5,3 miliarde lei, reprezentând aproximativ 17% din totalul creditelor acordate persoanelor juridice. 8

Iulie 2015

Reamintim că la mijlocul lunii mai secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, George Turtoi, declara că băncile nu sunt o soluţie pentru agricultură, o concluzie la care s-a ajuns în urma unei întâlniri a Coaliţiei pentru Dezvoltarea României. Conform aprecierilor sale, Instituţiile Financiare Nebancare (IFN) listate în registrul special al Băncii Naţionale a României vor fi introduse pe toate schemele de finanţare europene, inclusiv pe partea de creditare şi garantare. „Am avut recent o întâlnire la Coaliţia pentru Dezvoltarea României la care au participat băncile, IFN-urile, dealerii de utilaje şi agricultorii şi s-a ajuns la concluzia că băncile nu sunt o soluţie pentru agricultură. Au participat şi câţiva deputaţi, care au propus un amendament pe OUG 3/2015 prin care firmele de leasing şi IFN-urile să fie introduse pe toate schemele de finanţare europene, nu numai pe partea de proiecte, ci şi pe partea de creditare şi garantare. Modificările au fost extraordinar de bune, iar ministerul le-a susţinut. Cred că nu putem sta cu banii blocaţi dacă băncile nu mai vor să crediteze agricultura“, a menţionat oficialul ministerial.

Nu demult afirmaţi că banca în cadrul căreia activaţi crede în finanţarea proiectelor agricole integrate, care aduc valoare adăugată. Puteţi dezvolta mai mult această declaraţie?

Ramona Ivan: Având ca prioritate strategică susţinerea segmentului agriculturii, CEC Bank este preocupată de acordarea de finanţări atât IMM-urilor care activează în domeniul agricol, cât şi administraţiilor publice locale care derulează proiecte de dezvoltare rurală. Astfel, o importanţă deosebită este acordată finanţării proiectelor integrate, care prezintă riscuri reduse pe întregul flux operaţional de aprovizionare (producţie - procesare desfacere). Tot în cadrul tipurilor de proiecte integrate, o importanţă majoră este acordată resurselor alocate pentru pregătirea personalului implicat în desfăşurarea şi supravegherea activităţii firmei. Acesta este unul dintre obiectivele principale ale acestor investiţii şi contribuie la creşterea competitivităţii sectorului agricol.

De ce este indicată demararea proiectelor europene cu finanţare FEADR doar atunci când sursele de

www.agrimedia.ro

Iulie 2015

bani (contribuţia proprie a potenţialului beneficiar) sunt bine definite şi există o sursă-tampon de capital?

Încă de la momentul demarării unui proiect, CEC Bank acordă o importanţă deosebită consilierii clienţilor, urmărind înţelegerea de către aceştia a tuturor etapelor investiţionale, a documentaţiei necesare implementării proiectului, dar mai ales a necesităţii asigurării surselor de finanţare a tuturor fazelor proiectului. Ajutorul financiar nerambursabil poate fi solicitat şi în tranşe şi de aceea, prin contractarea unui împrumut bancar, se poate finanţa implementarea fiecărei faze a proiectului, urmând ca ulterior să fie solicitat ajutorul nerambursabil. Din activitatea practică, am observat existenţa unor situaţii în care, fie ca urmare a unor factori de natură economicofinanciară (neindentificarea unor pieţe de desfacere, concurenţa pe plan local, neîncasarea contravalorii produselor livrate sau a serviciilor prestate, creşterea preţului materiilor prime), fie din cauza întârzierilor înregistrate în diversele faze ale proiectului (factori climatici, încasarea parţială a tranşelor din grant, plăţi întrerupte/suspendate etc.), intervin discontinuităţi şi abateri faţă de graficul de implementare. În aceste condiţii, existenţa unui buffer de capital (n.r. sursă-tampon) preîntâmpină astfel de cazuri, prin asigurarea sustenabilităţii financiare a proiectului, iar sursele de finanţare ale acestuia pot fi asigurate în condiţii atractive prin contractarea unuia dintre produsele CEC Bank dedicate proiectelor cu accesarea de fonduri europene.

De ce este provocator pentru CEC Bank să fie alocate/ direcţionate cu prioritate credite către agricultură? Avem convingerea că agricultura rămâne unul dintre motoarele creşterii economice,

10 Iulie 2015

tendinţa manifestată pe piaţa românească fiind orientată către consumul preponderent al produselor autohtone. Ţara noastră dispune de un însemnat potenţial agricol (calitatea solului, suprafeţe agricole, echipamente şi utilaje), precum şi de importante oportunităţi de dezvoltare, majoritatea cetăţenilor din mediu rural având ca principale surse de venit activităţile agricole. Dinamica înregistrată în sectorul agricol promovează ideea unei agriculturi în dezvoltare, a cărei performanţă poate fi susţinută prin accesarea produselor de creditare CEC Bank, specifice acestui domeniu de activitate, cu caracteristici personalizate în funcţie de necesităţile de finanţare ale beneficiarilor.

Din total credite acordate sectorului investiţional din agricultură de către CEC Bank, câte sunt start-up-uri, companii noi?

În domeniul agricol, CEC Bank a creat produse adresate clienţilor de tip start-up, atât pentru finanţarea proiectelor cu accesarea de fonduri europene (linia de credit pentru investiţii, creditul pentru investiţii, creditul punte, scrisoarea de garanţie bancară), cât şi pentru finanţarea altor tipuri de proiecte, utilizând programele de finanţare de la alte instituţii financiare internaţionale, programe finanţate de guvern, programe cu finanţare mixtă. La nivelul băncii, ponderea creditelor acordate acestui segment de clienţi în total credite acordate sectorului agricol nu este semnificativă. Aceşti clienţi activează de regulă în cadrul unor grupuri de firme de tradiţie pe plan local şi a căror analiză în cadrul băncii se face la nivel consolidat. Fidelă obiectivului strategic de susţinere a absorbţiei fondurilor europene, CEC Bank a finanţat până la sfârşitul anului 2014 26.568 de proiecte eligibile pentru accesarea fondurilor europene, pentru care valoarea însumată a granturilor se ridică la peste

9.169,9 milioane de lei. De asemenea, din surse BERD, banca a finanţat 531 de credite (linia pentru IMM-uri, linia pentru mediul rural, linia pentru eficientizarea energiei), în sumă de aproximativ 120,1 milioane de lei.

De ce nu se dau credite pentru agricultură „de la Bucureşti, de la centru“? Ce înseamnă soluţii personalizate în viziunea CEC Bank?

Reţeaua băncii cuprinde peste 1.000 de unităţi teritoriale, dintre care peste 500 sunt deschise în mediul rural. Prin urmare, importanţa sprijinirii mediului de afaceri din domeniul agricol rămâne unul dintre obiectivele importante ale băncii, fiind acordată o atenţie deosebită realizării şi menţinerii unui canal de legătură permanentă între bancă şi întreprinzătorul agricol. Experienţa CEC Bank pe acest sector de activitate a fost consolidată de-a lungul timpului şi, având în vedere că de cele mai multe ori agricultura pare a fi un domeniu uşor de evaluat şi finanţat, în activitatea practică am finanţat proiecte complexe, de valori însemnate, a căror analiză şi aprobare a necesitat expertiza specialiştilor din centrala băncii. Datorită sezonalităţii activităţii agricole, au existat situaţii de abordări personalizate ale finanţărilor solicitate. Soluţiile personalizate au vizat atât modalitatea de structurare a condiţiilor de derulare a facilităţii (constituire aport propriu, acordare perioadă de graţie, modalitatea de rambursare a ratelor de credit), cât şi condiţiile de costuri sau de garantare.

Care sunt dobânzile practicate de CEC Bank pe zona de startup în agricultură? ROBOR + cât la sută? Continuă băncile comerciale să vadă agricutura ca pe un sector cu risc ridicat de creditare? Dobânzile practicate de CEC Bank creează un plus de atractivitate produselor băncii. Este vorba despre dobânda ROBOR, la care se adaugă marja aferentă categoriei de performanţă a beneficiarului, stabilită pe baza situaţiilor financiare. Reglementările Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Ordinul nr. 703/23.07.2013) vizează condiţiile aferente acordării creditelor atât pentru beneficiarii plăţilor derulate prin APIA, cât şi pentru beneficiarii axelor I, III şi IV din PNDR. Conform acestui ordin, dobânda aplicată beneficiarului nu poate depăşi ROBOR 6M+4,5%, iar

www.agrimedia.ro

Câte credite aţi acordat sectorului agricol în perioada 2008-2014? Care a fost cea mai mare şi care a fost cea mai mică sumă împrumutată?

Spuneaţi că în CEC Bank, din total credite contractate de persoane juridice, circa 17% erau alocate agriculturii... CEC Bank a acordat sectorului agricol peste 124.000 de credite, în valoare de 5,3 miliarde lei, reprezentând aproximativ 17% din totalul creditelor acordate persoanelor juridice. Nu deţinem un clasament al creditelor de valori mari, dar CEC Bank a acordat finanţări pentru dezvoltarea unor proiecte complexe din domeniul agricol. Exemplificative în acest sens sunt proiectele care au vizat accesarea de

www.agrimedia.ro

cât şi de cel nonbancar. Totodată, este binecunoscut că nu de puţine ori IFN-urile sunt clienţi ai băncilor comerciale (de multe ori se finanţează de la bănci comerciale) sau chiar fac parte din grupuri bancare.

Care este viziunea comisiei de fonduri europene din ARB asupra sectorului agricol?

fonduri europene în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, respectiv: 24 milioane de lei pentru înfiinţarea de capacităţi de depozitare a cerealelor, 14,14 milioane de lei pentru înfiinţarea unei ferme de suine, 22 de milioane de lei pentru construirea unei unităţi pentru depozitare şi procesare fructe, 22 de milioane de lei pentru construirea unei unităţi de procesare ou lichid. Nu există o limită minimă a împrumuturilor acordate, dar au fost finanţate şi proiecte de valori mai mici acordate atât întreprinderilor individuale, persoanelor fizice autorizate şi asociaţiilor familiale, cât şi societăţilor comerciale.

Sunt IFN-urile competitori serioşi ai sistemului bancar pe zona de finanţare a agriculturii?

În accepţiunea noastră, IFN-urile vizează segmentul microîntreprinderilor. Este cunoscut faptul că aceste instituţii sunt susţinute financiar atât de sistemul bancar,

Comisia pentru Fonduri Europene a apărut ca răspuns imediat din partea comunităţii bancare la necesitatea accelerării implicării în susţinerea procesului de absorbţie a fondurilor europene. Concret, în ceea ce priveşte sectorul agricol, comisia de fonduri europene din ARB a supervizat încheierea între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR - AM PNDR), Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), pe de-o parte, şi băncile finanţatoare ai căror clienţi primesc finanţare din fonduri publice nerambursabile prin măsurile aferente Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), pe de altă parte, a unui protocol de colaborare, prin intermediul căruia se urmăreşte stabilirea de măsuri care să conducă la creşterea accesului la finanţare a potenţialilor beneficiari, asigurarea unei mai bune monitorizări a activităţilor desfăşurate de clienţi pe parcursul implementării proiectelor, dar şi stabilirea de măsuri care să conducă în următoarea perioadă de programare la atingerea unui grad mai ridicat de absorbţie a fondurilor europene şi evaluarea periodică a rezultatelor colaborării, în vederea stabilirii activităţilor şi/sau serviciilor care să conducă la îmbunătăţirea acestei colaborări.

Iulie 2015 11

Ionel VĂDUVA

comisioanele aferente creditului trebuie să se încadreze în limita maximă de 1%. Menţionez că CEC Bank a dezvoltat produse specifice adresate atât ONG-urilor, cât şi societăţilor comerciale din zona rurală. Aceste produse permit contractarea facilităţilor de credit pe o perioadă de creditare de maximum 5 ani, cu o dobândă extrem de redusă (ROBOR+1%). Riscul ridicat de creditare se manifestă îndeosebi pe segmentele în care nu există o înţelegere a domeniului de activitate şi nici experienţă în evaluarea proiectelor. Aşa cum aminteam anterior, agricultura este principalul sector de activitate finanţat de bancă, iar atenţia acordată proiectelor agricole, precum şi experienţa băncii în acest domeniu ne determină să asociem agriculturii un risc redus de creditare.

Într-un articol de opinie publicat de revista noastră în ediţia din iunie, Viorel Matei lansa un atac la adresa preşedintelui LAPAR, Laurenţiu Baciu, acuzându-l pe fermierul băcăuan de „urmărirea propriilor interese“ în ceea ce priveşte relaţia cu Ministerul Agriculturii, dar şi de faptul că şeful LAPAR, alături de Pro Agro, nu-şi doreşte existenţa Camerelor Agricole.

Viorel MATEI

Laurenţiu BACIU

În războiul medatic dintre Viorel Matei şi Laurenţiu Baciu, şeful LAPAR a cerut drept la replică Mai mult, Matei crede că Laurenţiu Baciu nu se poate identifica cu Liga, în condiţiile în care el se consideră unul dintre iniţiatori. Redăm mai jos extrase din declaraţiile lui Viorel Matei, publicate în iunie: „(...) Unii trăiesc din acea funcţie de preşedinte (n.r. - se face referire la persoana lui Laurenţiu Baciu). (...) Aici nu este cuvântul LAPAR, că am foarte mulţi prieteni acolo; împreună cu (n.r. - Adrian) Rădulescu am consolidat în anul 2000 acel LAPAR, laolaltă cu Elena Sporea. LAPAR nu este reprezentat de (n.r. - Laurenţiu) Baciu, care este prietenul meu. Baciu, prin tot ce face, îşi vede de propriile interese şi crede că toţi gândesc ca el. Sunt două organizaţii, aşa-zis puternice, care nu-şi doresc Camerele Agricole: 1) Pro Agro, a lui (n.r. - Daniel) Botănoiu, care este o organizaţie pe hârtie; 2) Baciu (persoana din urmă a început să-şi piardă din popularitate). Ca dovadă că îşi urmăreşte propriile interese în ceea ce priveşte cererile de plată la APIA, am fost la negocieri şi, împreună cu ministrul (n.r. - Daniel Constantin), le-am rezolvat. După trei zile (n.r. - Laurenţiu Baciu) spune: «Eu le-am rezolvat!». Nu este corect. El (n.r. - Laurenţiu Baciu) a vrut să pună mâna pe aceste Camere Agricole, prin presiunea pe care a făcut-o să-l numească pe actualul preşedinte (n.r. 12 Iulie 2015

- Cornel Stroescu). Am fost de acord, pentru că au fost şi alte presiuni; am venit totuşi lângă el ca vicepreşedinte. La întâlnirea de la Braşov, acest preşedinte a vrut să plece de acolo din cauza lui Baciu. L-am prins şi i-am spus să stea, că acolo este locul lui“, spunea Viorel Matei despre Laurenţiu Baciu. În replică, şeful Ligii, Laurenţiu Baciu, a demontat fiecare acuză în parte. Redăm spusele preşedintelui LAPAR: „Eu nu mă numesc Matei. El a început o mie de lucruri şi le-a făcut praf pe toate. Trăieşte din amintiri, dar când se uită în urmă, nu-i nimic. Ca să poată Matei să se pronunţe asupra lui Baciu trebuie să se mai nască cel puţin o dată. (...) El n-are nici o treabă cu LAPAR, nu el l-a constituit, Brăila a constituit LAPAR. Cei din asociaţia de la Brăila sunt membri fondatori LAPAR, nu Matei. (...) Ce spune el acolo despre camere (n.r. - agricole), habar nu are cu ce se ocupă ele, care este rolul lor. La vârsta lui (n.r. - Viorel Matei)... nici nu am pretenţie să fie lucid, aşa că, din punctul meu de vedere este iertat. Pe unde a trecut, s-a ales praful în urma lui. Atât de bun a fost şi atât de interesat a fost de binele fermierilor încât s-a ales praful şi de asociaţia de la Timişoara, şi de FNPAR, şi de Camera Agricolă despre care el zice că a înfiinţat-o, dar care n-are nicio activitate. (...) Îmi spune el mie că nu reprezint LAPAR,

iar despre discuţiile (n.r. - MADR) al căror rezultat şi-l arogă, are dreptate - când el a discutat, din partea Ministerului Agriculturii, nu era nimeni de faţă. Toate intervenţiile pe care le-a făcut în viaţa lui la minister aşa au fost: el a mers cu intervenţii la MADR, dar ca partener de discuţii nu a avut pe nimeni, dar el le-a rezolvat! El cu mine caută polemică? Eu sunt ca lacrima! (...) Să vină să vadă că n-am beneficiat de nici un ban european, n-am nici un proiect, nimic. Am avut un proiect şi mi l-a tăiat Constantin (n.r. - ministrul Agriculturii în exerciţiu), tocmai pentru că m-am luptat pentru fermieri. (...) Se dă prieten cu mine? Dar ce mă leagă pe mine de el? Să iau exemplu de la el şi să dărâm totul, aşa cum a făcut el? Nu s-a văzut cât de competent a fost că la FNPAR a rămas singur? Că l-a dat afară de la COPA COGECA, deoarece n-a fost în stare de nimic? Că este doar bun de gură? Atât i-a rămas, dar fapte - zero. (...) Toată lumea vorbeşte că sunt 14 Camere Agricole; fă-le, măi, funcţionale! Nu vezi că activitatea ta este zero de doi ani? Ei nici nu ştiu care sunt atribuţiunile unei Camere Agricole. (...) Nici Matei, nici Stroescu nu ştiu cu ce se ocupă Camerele Agricole. Nu ştiu. Ei vor un loc acolo, crezând că le dă cineva ceva de pomană; nu le dă nimeni nimic. Cine conduce Camera, are o muncă serioasă şi nu prea bine plătită“.

www.agrimedia.ro

After five years of Kwizda Agro Romania we are proud for the excellent evolution with great results. As our main goal is to strengthen our sales force, we would like to invite along our young and professional team, people that can fulfill the following requirements:

Region: all over Romania • University Degree - Agronomy (would be an advantge)/ Economics • Experience in agri-business sales (minimum 2 years) • Strong analytical ability • Good communication skills • Excelent negociation skills

• Technical skills • Planning abilities • Team player • Results oriented • Good Knowledge of Office software (Word, Excell, Power Point, Outlook) • Driving license B

Kwizda is a successful Austrian company, founded almost 160 years ago, with activities in Pharmacy, Agriculture, Gardening, Cosmetic, Constructions and Logistic industries. The Agro division was founded in 1926 in Austria. Nowadays the agro division is developed, with legal entities, also in France, Hungary, Italy, Spain and Romania. With our products and our know-how, we are preparing the ground for sustainable agriculture-ensuring one thing above all: Secure Growth in the sector. Please send your CV at e-mail office@kwizda-agro.ro or at fax 0372.08.97.10

Is looking for an Agro Engineer – new entry Our client, a multinational agriculture company, with several years presence in Romania is looking for a young, energetic and passionate person to join their team in position of Agro Engineer.

Your new purpose?

As Agro Engineer in our farm you will support the team training on culture items, APIA networking, control and reporting by instructions, but also be able to manage the field work when Manager is absent. What you will be required to deliver in your new role? • Will be part in coordination of the tractor drivers, guards, office people • Will assist the farm manager in activities related to his position • Assists in planning and coordinating the agricultural process • Provides agricultural advisory services - technical and economic • Maintains a good relationship with the local and specialized authorities • Will be involved in the planning establishment, maintenance and harvesting crops • Will be involved in the application of organic production, as recommended by the certification bodies • Identifies technical problems and issues proposals for culture’s improvement • Prepares reports and documentation for specific crop certification

Why do we want you in our team? Because you have… • Agro Engineer Diploma • Open to learn new technologies and methods of work • Willing to adapt to the company’s values • Availability to work long hours • Speak well and write in English – mandatory • Ability to work in team • Organizational skills, planning and coordination of specific activities • Communication skills • PC skills (Word, Excel) • Driving license B Why work with us? We want you to enjoy the satisfaction of a challenging workplace and the opportunity to develop your career in a multinational company, contributing to the success of our business. This is why we offer a competitive package, with a set of benefits according to your needs. Your career, your personal development, performance management are as important to us as they are to you!

You wish to join our team, please send your CV to: gabriela.rosca@point-consulting.ro or contact us to: 0314.181.800

www.agrimedia.ro

Iulie 2015 13

Jean Ionescu, noul director general operaţiuni comerciale în România şi Republica Moldova

Compania DuPont Pioneer anunţă numirea domnului Jean Ionescu în funcţia de director general

al operaţiunilor sale comerciale desfăşurate în România şi Republica Moldova, începând cu 1 iulie 2015. Dl Ionescu are o carieră de 11 ani în cadrul firmei Pioneer Hi-Bred România SRL, preluând, pe rând, mai multe funcţii, ultima - cea de director naţional de vânzări - din septembrie 2014. Înainte de aceasta a mai activat în vânzări în cadrul firmei Makhteshim Agan (în prezent ADAMA) şi în cercetare agricolă, la SCDA Şimnic - Craiova. Agronom de meserie (cu un doctorat acordat de USAMV Craiova), dl Ionescu şi-a completat pregătirea profesională cu studii de comerţ-marketing. Cu prilejul numirii sale, noul director general a declarat: „Recentele schimbări structurale din cadrul companiei, care duc la constituirea unei unităţi comerciale autonome pentru România, dovedesc încă o dată potenţialul pe care îl vede DuPont

Pioneer în agricultura din ţara noastră. Sperăm să continuăm să ne dezvoltăm în pieţele-cheie, care, incontestabil, includ şi România, prin proiecte de succes, mizând pe colaborarea cu toţi partenerii noştri. Noi am ales să producem în România, să oferim fermierilor tehnologii bazate pe cercetarea ştiinţifică de ultimă oră, să protejăm mediul înconjurător. Îmi revine onoarea să continui eforturile de a consolida, prin ceea ce voi face, o echipă capabilă să exceleze.“ Prezentă pe piaţa românească cu hibrizi de porumb încă din anii ’70, DuPont Pioneer activează la ora actuală prin Pioneer Hi-Bred Seeds Agro SRL şi Pioneer Hi-Bred România SRL, cele două firme care sunt lideri de piaţă în producerea, respectiv distribuţia de seminţe de calitate în România şi în regiune, având o cifră de afaceri cumulată de 458 de milioane de lei în 2014.

Trei noi măsuri din cadrul PNDR 2014-2020 Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a susţinut în data de 14 iulie 2015 o conferinţă de presă la sediul instituţiei, cu ocazia lansării a trei noi măsuri din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Astfel, ministrul Agriculturii a anunţat lansarea: - submăsurii 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice“ - a) Irigaţii, - submăsurii 6.2 „Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale“, - submăsurii 6.4 „Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole“.

apă înfiinţate în conformitate cu legislaţia în vigoare, constituite din proprietari/ utilizatori de terenuri agricole. Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 1.000.000 de euro/proiect pentru sistemele de irigaţii aferente staţiilor de punere sub presiune, respectiv 1.500.000 de euro/proiect pentru amenajarea sistemelor de irigaţii aferente staţiilor de pompare şi repompare. „Prin PNDR 2007-2013 am finanţat proiecte pentru infrastructura secundară de irigaţii pentru o suprafaţă de peste 300.000 de hectare. Prin măsura lansată

astăzi, deschidem sesiunea de primire de proiecte din partea organizaţiilor şi federaţiilor utilizatorilor de apă înfiinţate în conformitate cu legislaţia în vigoare, constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole, pentru a dezvolta infrastructura secundară pentru alte 400.000 de hectare, ceea ce ar duce la o creştere semnificativă a suprafeţelor irigate şi, implicit, la rezultate mai bune în ceea ce priveşte producţiile realizate de producătorii din zonele deservite de aceste sisteme de irigaţii“, a precizat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

În ceea ce priveşte submăsura 4.3 „Sprijin pentru investiţii în infrastructură legate de dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea sectoarelor agricol şi forestier“ - Componenta irigaţii, aceasta dispune de o alocare financiară totală aferentă PNDR 2014-2020 de 435.294.118 de euro (FEADR + buget naţional), respectiv de o alocare financiară aferentă sesiunii 2015 de 218.000.000 de euro (FEADR + buget naţional). Submăsura poate fi accesată de organizaţii/federaţii ale utilizatorilor de 14 Iulie 2015

www.agrimedia.ro

Iulie 2015 15

În primii ani de livadă prunii formează creşteri viguroase, de 0,5-1,5 metri lungime, cu unghiuri de inserţie mici (Tuleu gras, Renclod Althan), mijlocii (Agen, Vinete de Italia) şi mari (Montfort), după cum prezintă N. Cepoiu. Majoritatea soiurilor au coroanele compacte şi umbrite datorită numărului mare de lăstari anticipaţi care apar înainte de intrarea pomilor pe rod (Agen, Minerva). Există însă şi soiuri care au coroanele mai rare şi mai bine luminate (Stanley, Peche).

Particularităţile creşterii şi rodirii la prun Soiurile cu coroanele compacte rodesc pe ramuri mijlocii şi ramuri lungi, iar cele cu coroanele aerisite pe buchete ramificate. Pomii încep să fructifice când au vârsta de 3-4 ani (Stanley, Agen), 5-6 ani (Tuleu gras, Anna Spath) sau 7-8 ani (uriaşe). În anii 9-10 de la plantare, soiurile de prun altoite pe corcoduş au o talie mare (9-10 metri), iar cele altoite pe prunul franc o talie mijlocie (5-7 metri) sau mică (3,5-4 metri). După instalarea rodirii, coroanele pomilor devin piramidale (Tuleu gras, Gras românesc), fusiforme (Simon), invers piramidale (Anna Spath), globuroase (Agen) sau turtite (Renclod verde). Durata de viaţă a prunului variază între 25 şi 35 de ani. Spre deosebire de măr şi păr, prunul înfloreşte mai devreme, la sfârşitul lunii martie sau începutul lunii aprilie. În funcţie de momentul deschiderii florilor, soiurile de prun se grupează în: soiuri cu înflorire timpurie (Gras românesc), soiuri cu înflorire mijlocie (Stanley) şi soiuri cu înflorire târzie (Tuleu gras şi Vinete româneşti). După modul în care se comportă florile în timpul fecundării, soiurile de 16 Iulie 2015

prun se împart în: autocompatibile (Stanley), parţial autocompatibile (Agen) şi autoincompatibile (Tuleu Gras). Soiurile autoincompatibile parţial sau total fructifică normal numai în condiţiile în care li se asigură cei mai buni polenizatori. Când 20-30% din florile prunului au fost fecundate, există garanţia realizării unei recolte economice şi de bună calitate.

Formarea şi evoluţia ramurilor de rod În perioada de tinereţe, prunul fructifică pe buchete ramificate, ramura mijlocie, ramura lungă şi ramura anticipată. În pregătire pentru

rodire se află şi pintenul şi spânul. Buchetul ramificat - este specific soiurilor Stanley, Anna Spath, Peche, Silvia, Centenar, Alina, Ţâţă, Pescăruş şi Record. Este o formaţiune scurtă (2-3 ani), cu un mugure vegetativ în vârf şi 3-5 grupuri de muguri (vegetativ şi floriferi) dispuşi în spirală pe un ax scurt. Într-un grup se găsesc 2-3 muguri, dintre care unul este vegetativ central, care-i asigură ramificarea, şi doi floriferi, care formează flori şi fructe.

Evoluţia buchetului Buchetul ramificat evoluează prin mugurii vegetativi laterali (din

www.agrimedia.ro

Iulie 2015 17

Victor VĂTĂMANU

grup) şi mugurele terminal în pinteni şi buchete, formând o ramificaţie laterală. Ramura mijlocie ramificată - prezintă lateral grupuri de muguri (2-3 în grup) floriferi şi vegetativi care fructifică şi ramifică, de unde şi numele de „ramura mijlocie ramificată“. Se întâlneşte frecvent la soiurile Tuleu gars, Vânăt românesc, Sarmantic şi Diana. Evoluţia ramurii mijlocii ramificate - ramura mijlocie de la prun se aseamănă cu smiceaua de la măr şi păr. Evoluează prin mugurele terminal şi axiali subterminali, vegetativi, în ramuri mijlocii, prin mugurii din 1/3 mijlocie în buchete şi prin mugurii bazali, în pinteni. Când mugurii axiali sunt dispuşi în grupuri şi pomii fructifică, intensitatea creşterilor se reduce încât noile ramuri care se formează spre vârf sunt buchete (3-4), iar cele din zona mediană sunt pinteni. Mugurii de la baza ramurii nu evoluează, ci rămân în stare dormindă. Ramura lungă - se formează la început de rodire şi este situată de obicei în prelungirea şarpantelor. Are o lungime de 50-100 cm şi poate prezenta grupuri de muguri (de câte 2-3 fiecare) floriferi şi vegetativi. Apare frecvent la soiurile Stanley şi Albatros, în urma tăierilor severe. Evoluţia ramurii lungi - ramura lungă evoluează asemănător ramurii mijlocii, cu deosebirea că spre vârf se formează numai creşteri viguroase. Ramura anticipată - se formează când pomii încep să fructifice şi are o contribuţie asemănătoare ramurii mijlocii ramificate. Se cunosc soiuri de prun care au tendinţa să fructifice simultan pe ramuri mijlocii şi lungi (Diana şi Albatros), buchete şi mijlocii (Minerva şi Piteştean), scurte, mijlocii şi lungi (Carpatin şi Flora). Înainte de intrarea pomilor pe rod, la prun se formează pinteni şi spini, care ulterior pot constitui puncte noi de rodire pentru anii următori. Ramura anticipată are aceeaşi evoluţie ca şi ramura mijlocie ramificată. Pintenul - este o formaţiune de rod în devenire, lungă de 1-3 cm şi cu un mugure vegetativ în vârf, care se formează la începutul rodirii sau în anii cu recolte exagerat de mari. Spinul - este caracteristic soiurilor Tuleu gras şi Gras românesc. Are o lungime de 1-3 cm, un spin în vârf şi 2-3 grupuri de muguri (vegetativi şi floriferi) în poziţie laterală. Ramurile de rod ale prunului sunt subţiri şi lungi, acoperite cu o pruină 18 Iulie 2015

caracteristică. Mugurii vegetativi sunt mai ascuţiţi şi mai mari decât cei floriferi. Evoluţia spinului - spinul se formează din mugurii axiali şi, după 1-2 ani de la rodire, vârful lemnos se usucă, iar mugurii vegetativi axilari evoluează în pinteni şi buchete încât noua formaţiune complexă are aspectul unei ramificaţii fructifere. Ramurile de rod ale prunului evoluează mai lent şi au o durată mai mare de viaţă decât cele de cais.

Tăierile de producţie În perioada de tinereţe, unele soiuri de prun lăstăresc puternic şi îndesesc coroana cu ramuri subţiri şi lungi, încărcate supranumeric cu muguri de rod (Tuleu gras, Vinete româneşti, Grase româneşti etc.). Altele formează lăstari puternici (puţini la număr) şi fertili, care pot evolua în buchete ramificate mici (Montford), mijlocii (Agen) sau mari (Stanley). Structura permanentă a coroanei este formată din şarpante arcuite, scurte şi groase (Vinete de Italia), scurte şi subţiri (Agen), mijlocii - dresate (Tuleu gras), lungi şi viguroase (Anna Spath). Existenţa acestor structuri, atât de diverse ca vigoare, rezistenţă şi unghi de inserţie, impune aplicarea unor tăieri adecvate prin care pomii să valorifice eficient întregul potenţial de rodire al soiului şi să sigure coroanei o structură solidă. Astfel, la soiurile cu ramurile de schelet dresate şi fragile, curbate şi subţiri se fac tăieri de reducţie în lemn de 3-4 ani, pentru fortificare şi ramificare, evidenţiindu-se astfel dezbinările şi frângerile ramurilor. La soiurile cu ramuri viguroase, garnisite cu buchete ramificate (Stanley, Anna Spath), tăierile sunt mai uşoare şi constau în scurtarea prelungirilor şarpantelor cu 1/3-1/2 din lungime pentru stimularea ramificării. Cu această ocazie se reduce semischeletul care s-a garnisit în timpul fructificării, se suprimă ramurile care au rodit slab

şi prezintă zone mari neproductive, precum şi a celor epuizate de recolte. Ramificaţiile complicate se simplifică prin tăieri de rărire, înlăturânduse ramurile subţiri, situate spre vârf, nepurtătoare de muguri floriferi. La pomii viguroşi, cu creşteri normale, se fac tăieri în fiecare an pentru normarea încărcăturii pomilor cu rod, care constau în întinerirea semischeletului care a depăşit vârsta de 4-6 ani, scurtarea semischeletului tânăr-alungit, garnisit cu numeroase buchete şi ramuri mijlocii. Sunt eliminate totodată ramurile frânte şi dezbinate, uscăturile şi ramurile lacome de pe punctele de curbură ale şarpantelor. La pomii aflaţi în plină rodire, cu creşteri mai reduse şi poziţia şarpantelor arcuită şi orizontală, se fac tăieri în lemn de 4-5 ani, deasupra unei ramuri viguroase, lacomă sau de semischelet şi se scurtează ramurile mijlocii cu 1/3-1/2 din lungime, pentru ramificare şi fortificare, iar ramurile debile şi epuizate se suprimă. La pomii netăiaţi ani de-a rândul, şarpantele şi subşarpantele se taie în lemn de 5-6 ani, deasupra unei ramificaţii laterale, ramurile de semischelet se scurtează sau se suprimă, eliminându-se toate porţiunile degarnisite şi neproductive. Se fac de asemenea tăieri de detaliu prin care se elimină toate ramurile mijlocii evoluate care nu mai formează muguri floriferi şi se scurtează ramurile lacome (cu 1/3 din lungime), pentru a le transforma în noi formaţiuni de rod. În plantaţiile tăiate mecanizat se intervine manual prin tăieri de: simplificare, reducţie şi scurtare a ramurilor de semischelet neproductive şi a lacomelor din interiorul coroanei. La pomii conduşi ca fus subţire, reducţia şarpantelor de la baza coroanei se execută în prima decadă a lunii iunie. Amânarea acestei intervenţii până la această dată are drept scop temperarea vigorii pomilor, prin eliminarea unui număr mare de lăstari viguroşi care s-au format pe prelungirile anuale ale şarpantelor, stimularea creşterii lăstarilor formaţi pe şarpante şi semischelet (până la nivelul unei formaţiuni de rod) şi activarea în creştere a mugurilor dorminzi pentru obţinerea de noi puncte de rodire. În plantaţiile de prun prevăzute cu alei de trafic tehnologic, menţinerea pomilor pe spaţii mici se realizează relativ uşor şi prin tăieri de încadrare a pomilor în tiparul coroanei fus subţire, care se aplică periodic, după 3-4 recolte de fructe.

www.agrimedia.ro

Iulie 2015 19

Directorul general al Agricover Credit IFN, Robert Rekkers, a declarat într-un interviu acordat revistei „AGRIMEDIA“ că agrearea IFN-urilor pentru cofinanţarea proiectelor PNDR reprezintă o oportunitate pentru compania pe care o conduce şi că aşteaptă „regulile jocului“, care urmează să fie stabilite de Ministerul de Finanţe, în fapt normele de aplicare necesare demarării de acorduri cu potenţialii beneficiari de fonduri FEADR.

Robert Rekkers, Agricover Credit IFN: «Aşteptăm regulile jocului stabilite de Ministerul de Finanţe» Chiar dacă în 2013, Robert Rekkers declara presei de specialitate că „băncile comerciale nu înţeleg agricultura“, respectiv că sunt „birocratice“ şi „lente“, în prezent, directorul Agricover Credit IFN spune că lupta dintre compania pe care o conduce pentru a încheia cât mai multe acorduri de cofinanţare a proiectelor PNDR se va da cu firmele de leasing, în speţă cu BNP Paribas, IKB, Deutsche Leasing, Raiffeisen Leasing şi alţii. Rekkers a reacţionat inclusiv la întrebarea noastră cu privire la decizia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) de a orienta toată atenţia (şi fondurile FEADR direcţionate României până în 2020) către fermele de familie, cele care integrează producţia şi o orientează către piaţă şi a menţionat că nu va face discriminare la potenţialii beneficiari de bani europeni pentru dezvoltare rurală, dar că atunci când vine vorba de un client mic „sunt totuşi semne de întrebare dacă gradul de îndatorare nu devine prea mare pentru el, dacă poate să ducă la bun final un proiect important“.

ţara noastră se dezvoltă, dar şi că există zone de risc. Potrivit spuselor sale, se vede clar că au scăzut preţurile la lapte şi la carne de porc, că zootehnia suferă în momentul de faţă, iar apetitul de risc este şi el corespunzător cu oportunitatea de a câştiga bani sau de a evita creditele neperformante. El a vorbit inclusiv despre volatilitatea, în termeni de preţuri, la cereale, despre rata de default a clienţilor Agricover Credit IFN, dar şi despre ce înseamnă să dai în avans 5.000.000 de lei pentru tranzacţii forward cu porumb (şi de la anul şi pentru grâu). Agricover Credit IFN este prima instituţie financiară din România specializată în finanţarea fermierilor şi a fost înfiinţată în 2007. Capitalul propriu este de 116 milioane de lei şi are acţionariat 100%

Agricover. În 2014, plasamentele au totalizat 837 de milioane de lei, numărul clienţilor finanţaţi fiind de 1.450. Apetitul de risc este peste medie, în cadrul Agricover Credit IFN existând plafoane de credit fără garanţii materiale. Despre finanţarea agriculturii din perspectiva unui şef de IFN, în cele ce urmează.

AFIR a anunţat la sfârşitul lunii iunie a.c. că orice fermier interesat să obţină finanţări prin PNDR poate încheia acorduri cu orice IFN înscris în registrul special BNR. Cum comentaţi informaţia?

Robert Rekkers: Aceasta este o oportunitate reală pentru noi. Până acum

Bancherul olandez a mai apreciat că agricultura din România se dezvoltă şi că apetitul de a finanţa agricultura din 20 Iulie 2015

www.agrimedia.ro

Iulie 2015 21

IFN-urile nu erau agreate pentru a finanţa proiecte structurale cu fonduri europene. De fapt, am finanţat şi noi proiecte de investiţii, dar nu am putut folosi bunurile, activele care rezidă din acestea ca garanţie. Acum suntem şi noi agreaţi să facem asta. Aşteptăm normele de aplicare, aşteptăm toate regulile jocului din partea Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi a celor care se ocupă de alocarea banilor. În principiu, noi suntem pregătiţi, mai ales în ceea ce priveşte apetitul pentru risc. Noi îi cunoaştem pe clienţii noştri, noi îi cunoaştem pe fermieri, vrem să-i ajutăm pe cei care au planuri investiţionale realiste, care pot fi finanţate şi, sigur, avem resursele financiare necesare şi vrem să fim parte din acest efort.

A targetat Agricover Credit IFN o anumită zonă a potenţialilor clienţi, actuali sau viitori producători agricoli sau furnizori de servicii pentru zona rurală, care sunt dispuşi să acceseze fonduri FEADR?

Noi lucrăm cu absolut toţi fermierii care au un plan fezabil, avem un portofoliu de clienţi foarte diversificat. În grupul Agricover lucrăm cu peste 3.000-4.000 de clienţi, iar în IFN colaborăm cu aproape 2.000 de clienţi creditaţi. Nici pe viitor nu vom fi selectivi, în sensul de a lucra doar cu producătorii agricoli mici sau cu fermierii mari. Lucrăm cu cei care au nevoie, care au proiecte finanţabile, care sunt interesaţi. Sigur, nu vom fi noi singurii finanţatori pe zona IFN. Va exista concurenţă, vor exista posibilităţi multiple de alegere pentru fermieri. Vrem să fim partenerii lor, vrem să fim un furnizor de soluţii pentru ei. Putem finanţa tot felul de proiecte, de la pomicultură la cultură mare, zootehnie, nu avem restricţie.

Actuala conducere a Ministerului Agriculturii a gândit PNDR 2014-2020, orientat către zona de finanţare cu fonduri FEADR a fermelor integrate, de familie, care se vor transforma şi vor redirecţiona producţia către piaţă. Este lăudabilă această iniţiativă din partea MADR. Importantă este absorbţia, important este să susţinem proiecte viabile, proiecte realiste. Ca şef al Agricover Credit IFN nu vreau să fac 22 Iulie 2015

proiecte europene, partea de garanţii, pentru simplul fapt că nu am fost agreaţi.

Ce aplomb are la fermieri noul produs al Agricover Credit IFN - Avans Porumb Forward?

discriminare. Dacă vine la noi un client important cu un proiect finanţabil şi care se încadrează în toate aceste norme pentru fonduri structurale, îl finanţăm. Important este să se întâmple ceva, să facem absorbţie de bani. Dacă este vorba de un client mic, sunt totuşi semne de întrebare dacă gradul de îndatorare nu devine prea mare pentru el, dacă poate să ducă la bun final un proiect important. Avem şi noi un anumit risc management, analizăm fiecare client. În principiu, suntem dornici să finanţăm fiecare potenţial client.

Noi am lansat un produs, zic eu inovativ şi în premieră în România, care se cheamă Avans Porumb Forward. De fapt, ce se întâmplă: un client care ştie că va recolta în perioada octombrie-noiembrie culturi de primăvară, în speţă porumb, deja poate tranzacţiona din timp, poate stabili un preţ forward pentru un anumit volum de materie primă. Noi, în Agricover, avem o divizie de comercial şi o divizie financiară. Divizia comercială cumpără porumb. Un client poate face o tranzacţie cu acest compartiment Agricover, poate vinde sute, mii de tone de porumb, iar noi să oferim o finanţare pe baza tranzacţiei făcute de fermier cu colegii de la comercial. Practic, 70 la sută din suma aferentă cantităţii comercializate forward la nivelul lunilor septembrie-octombrie se poate transforma într-un credit în avans pentru motorină, inputuri sau orice altceva. Are fermierul nevoie de bani? În baza acestui contract, finanţăm, nu cerem alte garanţii.

Către ce zone de investiţii aţi putea redirecţiona banii accesaţi de la instituţiile financiare internaţionale cu care aţi încheiat contracte în ultimii ani?

Au fost fermieri interesaţi? Ştim, mulţi se plâng de dobânzi şi nu prea au încredere decât în ce au în mână...

Care a fost cea mai mare sumă acordată unui client cu care aţi semnat un contract de finanţare?

Există vreun client de top care a vândut o cantitate foarte mare de porumb şi a avut parte de o finanţare Agricover ca atare?

Către zona de zootehnie, mai exact către zonele de ferme de vaci cu lapte. Acolo am văzut proiecte care sunt eligibile pentru fonduri europene. Am sesizat interes şi pentru finanţarea construcţiei de silozuri, alte proiecte pentru ferme vegetale. Din păcate, nu am fost foarte activi pe zona de pomicultură sau în legume-fructe. Aici vrem să devenim mai activi şi mai prezenţi în viitor, în noul PNDR.

Ca IFN, finanţăm un client cu până la câteva milioane de euro. Nu se pune problema că nu am avea resurse sau că am avea limite prea mici. Nu am finanţat proiecte europene cum au finanţat băncile, pentru că era monopolul lor. Noi i-am ajutat pe anumiţi clienţi să finanţeze partea neeligibilă a acestor

Din fericire, avem un răspuns pozitiv. Peste tot în ţară, nu numai în zona de sud, ci şi în Moldova şi în Oradea, Satu Mare, Cluj şi în centrul ţării avem interes pentru acest produs. Într-adevăr, aici este avantajul Agricover IFN: noi venim cu produse care sunt exact pliate pe nevoile clientului. Avem acest avantaj că lucrăm cu un model de business integrat şi partea de agribusiness, şi partea de agrifinance, venim cu soluţii inovatoare şi oferim ceva ce o bancă nu poate oferi.

Am făcut tranzacţii pentru porumb pornind de la 50.000 de lei şi până la 5.000.000 de lei.

Vă gândiţi la dezvoltarea zonei aceasta de forward şi la grâu sau la oleaginoase?

www.agrimedia.ro

Iulie 2015 23

formatul Agricover. Vorbim de jucători pe piaţa de agribusiness grupaţi laolaltă cu un IFN. Acolo vedem în continuare o concurenţă care mai are de lucrat. Cea de-a treia zonă este cea a IFN-urilor, care, întâmplător, mai finanţează şi fermieri şi sunt de obicei entităţi în cadrul unor mari grupuri bancare (UniCredit, BRD, BCR etc.). Şi acolo există concurenţă, dar încă este nesistematică; vorbim de afaceri de oportunitate, dacă sunt clienţi.

La grâu, pentru acest an, nu mai poate fi vorba de avansuri forward, pentru că deja se recoltează. Am încheiat însă primele tranzacţii la floarea-soarelui; există un produs similar şi pe această zonă. Am observat interesul crescut din partea clienţilor şi în această direcţie. Anul viitor vom lansa acest produs şi pentru grâu, şi pentru rapiţă.

În 2013 ne spuneaţi că băncile comerciale nu înţeleg agricultura, respectiv că sunt birocratice şi lente. S-a schimbat ceva în viziunea dumneavoastră asupra sectorului?

Eu nu (mai) pot intra în bucătăria internă a băncilor. Acestea au o politică, o strategie, un apetit de risc, au produse proprii pentru fermieri. Diferenţa este că noi suntem specializaţi în oferta de servicii financiare pentru agricultură, lucrăm numai cu fermierii şi ne străduim să fim cât mai aproape de modul în care aceştia îşi pregătesc dezvoltarea specifică.

Ionel VĂDUVA

Care este strategia dumneavoastră pe termen scurt vizavi de concurenţă?

Noi ne continuăm propriul destin, propriul drum şi vrem să rămânem mereu cu un pas înaintea concurenţei. Că tot am vorbit de băncile comerciale, nu doar ele reprezintă concurenţa noastră. Şi multinaţionalele au segmente proprii de finanţare, toţi aceşti jucători pe piaţa agribusiness oferă inputuri cu plata la recoltă. Concurenţa este însă diversă: alte IFN-uri, companii de leasing care oferă finanţare pentru achiziţii de utilaje şi echipamente în condiţii foarte bune etc. Concurenţă este peste tot, important este însă ce oferim noi fermierilor. Eu mă uit la grădina proprie. Acolo trebuie să fim cât mai competitivi şi cât mai atractivi pentru fermieri. Este clar că agricultura din România se

24 Iulie 2015

dezvoltă, este clar că apetitul de a finanţa agricultura din România se dezvoltă, dar sunt şi zone de risc. Nu este totul roz şi pozitiv. Se vede foarte bine cum au scăzut preţurile la lapte şi la carne de porc. Zootehnia suferă în momentul de faţă şi avem şi noi un apetit de risc corespunzător cu oportunitatea de a câştiga bani sau de a evita creditele neperformante. Apoi, am observat volatilitatea în termeni de preţuri la cereale. În ultimul timp au început să se majoreze preţurile pe această zonă, fapt pozitiv pentru fermieri, mai ales că ne şi apropiem de perioada de recoltă. Sper să continuie, să avem în România recolte bogate, cu preţuri cât mai bune. În ceea ce priveşte concurenţa noastră pe zona IFN, mai era ceva de menţionat. Concret, sunt trei tipuri de instituţii financiar nebancare: companiile de leasing care oferă soluţii financiare pentru toată gama de echipamente şi utilaje. Acolo noi întâmpinăm o concurenţă deosebit de acerbă, dură, cu condiţii foarte bune la dobânzile în euro. Pe această zonă ne luptăm. Aici, principalii competitori ai Agricover Credit IFN sunt BNP Paribas, IKB, Deutsche Leasing, Raiffeisen Leasing ş.a.m.d. O a doua zonă de IFN-uri este reprezentată de companiile care au fost construite pe

Aţi amintit de riscurile de volatilitate. Care sunt previziunile dumneavoastră ca bancher din zona agri?

Preţul cerealelor este din ce în ce mai puţin stabilit în România - amintim doar de zona de influenţă a Mării Negre, spre exemplu. Pentru a nu fi atât de lacunar în declaraţii, vă pot spune că este bine că în prezent se majorează preţul la cereale pentru că vorbim de o anumită perioadă de secetă în Franţa, ţară care, de obicei, scoate pe piaţă toamna o cantitate importantă de materie primă.

Faţă de 2013 şi 2014, rata de default sau de credite neperformante a crescut sau a scăzut în ceea ce priveşte Agricover Credit IFN? Rata de default este destul de stabilă, între 1-2 la sută; nu avem surprize negative, nici pozitive. Se mai întâmplă şi câte un accident, situaţie inerentă businessului nostru. În total, văd în continuare o atitudine destul de serioasă în termeni de a respecta angajamentele de către cei creditaţi şi de a discuta cu ei dacă sunt probleme, în vederea rezolvării lor.

Ce marjă de dobândă practică Agricover Credit IFN, ce informaţii ne puteţi oferi? Avem oferte în euro, avem oferte în lei, avem oferte la credite pe termen scurt, pe termen lung, pentru investiţii CAPEX etc. Nu pot spune că avem o anumită marjă de dobândă. Dacă un potenţial client de-al nostru vine cu garanţii foarte bune, cu teren arabil, cu ferma de-a întregul, atunci avem dobânzi mici. Dacă nu vine însă cu nimic şi ne bazăm pe experienţa noastră în creditare, ne asumăm riscuri şi practicăm dobânzi mai mari. Vă pot spune însă că pe zona Credit Instant avem foarte mulţi clienţi şi avem o dobândă maximă de 12 procente.

www.agrimedia.ro

Iulie 2015 25

Syngenta şi Alcedo au organizat la data de 25 iunie o vizită la loturile demonstrative pentru cultura grâului în localitatea Ulmu, judeţul Călăraşi.

Laurenţiu AVRAM

Alături de Alcedo, fermierii au luat startul cu tehnologia Syngenta, la Ulmu Patru noi soiuri de grâu au fost prezentate oficial: Illico şi Ingenio, Bologna şi Moisson. Iată patru noi soiuri de grîu despre care fermierii români vor auzi din ce în ce mai des. Două dintre produsele Syngenta - Illico şi Ingenio - vor fi disponibile spre comercializare chiar din acest an agricol, graţie reţelei de vânzări Alcedo, ele fiind vedetele prezentării loturilor demonstrative din ferma lui Ion Negoiţă, primarul comunei Ulmu, judeţul Cărălaşi. În deschiderea evenimentului, Laurenţiu Avram, reprezentantul Syngenta, a vorbit despre tehnologia integrată dezvoltată de compania în cadrul căreia activează, una care cuprinde atât soiuri de grâu, cât şi produse eficiente de protecţie a plantelor. În categoria „învingătorilor“ intră Illico şi Ingenio, alături de pachetele de pesticide dedicate. „Anul acesta vom avea două soiuri - Illico şi Ingenio - din portofoliul Syngenta pe care fermierii le pot găsi la Alcedo. Aceste soiuri de grâu au fost produse pentru a satisface nevoile agricultorilor. Un soi de grâu trebuie să aibă o toleranţă foarte bună la boli. Prin obţinerea acestor soiuri, Syngenta a realizat şi o tehnologie astfel încât fermierii să poată 26 Iulie 2015

acoperi tot spectrul de boli şi dăunători, iar împreună cu genetica să obţină o producţie cât mai bună. Din acest program tehnologic fac parte Menara (o combinaţie a doi triazoli complementari - ciproconazol şi propiconazol, dedicate controlului septoriozei, dar şi altor boli foliare), AmistarXtra (fungicid modern având ca bază o strobilurină), dar şi regulatorul de creştere Moddus, un produs care nu scurtează rădăcina, ci doar partea vegetativă“, a declarat Avram în deschiderea evenimentului. Primul soi de grâu prezentat de specialiştii Syngenta a fost Bologna, un soi ameliorator, semitimpuriu, cu o putere de înfrăţire foarte bună. „Este un soi de grâu «umblător». Cu alte

cuvinte, umblător înseamnă că dacă un fermier nu-l poate însămânţa în toamnă, el o poate face în primăvară, devreme; nu are nevoie de perioada de vernalizare. Este un soi pe care în străinătate toţi marii producători din panificaţie îl caută“, a adăugat oficialul Syngenta. Ca şi producţie, faţă de varietăţile locale, Bologna produce în plus peste 1,5 tone la hectar, în condiţiile în care vorbim de un grâu de panificaţie. Următorul pe lista organizatorilor a fost soiul de grâu nearistat Illico. Punctul-forte al acestui grâu, a mai punctat Laurenţiu Avram, este toleranţa foarte bună, chiar rezistenţa, la fusariumul de spic (nivel 9 din 10). Este un soi de grâu excepţional, rustic, care se pretează foarte bine în

www.agrimedia.ro

Iulie 2015 27

toată ţara şi are înrădăcinare foarte bună. „Am scos plante, le-am pus în găleata cu apă şi am măsurat rădăcina. Am văzut că erau diferenţe de până la 10 cm la rădăcină. Boabele sale sunt de duritate medie, cu un conţinut de proteină de 11,5-12,5 la sută. Are o toleranţă bună la îngheţ şi la cădere. Apariţia spicului este semitimpurie, în prima decadă a lunii mai, şi este flexibil în condiţii extensive de tehnologie.“

Are până la 8-9 fraţi pe spic, înfrăţeşte precum pirul în suprafaţa solului. Are o înrădăcinare faţă de soi cu până la 30 la sută mai mare. Adâncimea de semănat - 3 cm, nu mai mult. Pe 48 de ari, într-un lot al fermierului Ion Negoiţă, am obţinut 4,9 tone. Acest hibrid de orz, la o medie obţinută pe producţiile din patru ţări, a înregistrat recordul mondial de 12,8 tone (Franţa, Portugalia, Polonia şi Italia)“, a conchis oficialul Syngenta.

Soiul Ingenio «geniul producţiilor»

Syngenta şi Alcedo, izvorul unei prietenii strânse

Ingenio, soi de grâu care se pretează condiţiilor intensive, este la fel de timpuriu ca şi Illico, are o toleranţă foarte bună la Septoria şi la rugina brună. Vorbim de un soi aristat, cu un segment de panificaţie de calitate ridicată. Boabele soiului Ingenio sunt de duritate medie, cu un conţinut de proteină între 12,5 şi 13%. În cazul în care în tehnologia de cultivare nu se foloseşte un regulator de creştere, poate fi afectată până la opt procente din suprafaţa cultivată. Densitatea optimă de cultivare este de 500 de boabe germinabile pe metrul pătrat. Soiul Ingenio este tolerant la îngheţ (-13 grade Celsius fără strat de zăpadă şi -19 grade Celsius cu strat de zăpadă, 5 zile consecutive). Are toleranţă la secetă - pentru un minimum de producţie are nevoie de 400 de litri de apă per ciclu de vegetaţie (precipitaţii distribuite uniform).

Ionel VĂDUVA

Moisson a fost ultimul soi de grâu prezentat şi va fi lansat pe piaţă anul următor. „El este realizat pentru producţii foarte mari. La el, frunza-stindard este de fiecare dată sub lan. Ştim foarte bine că 40 la sută din producţie o realizează frunza-stindard. La acest soi, ţinând frunza-stindard sub lan, perioada de arşiţă nu are efect asupra lui. Este un soi care nouă ne-a dat producţii medii, făcând teste pe 3-4 ani, producţii de peste 8,5 tone“, a menţionat Avram. El a mai adăugat că, tot din 2015, va fi testat primul hibrid de orz, „genetic vorbind”, din România şi din lume, pe numele său Jalon. „În momentul de faţă nu-l comercializăm, este încă în testare. Vorbim de o tehnologie nouă. La acest hibrid de orz densitatea este de 200 de boabe germinabile pe metrul pătrat, ceea ce înseamnă aproximativ 90 kg/ha. (...) 28 Iulie 2015

Prezent la eveniment, Ionel Gheorghe, director de vânzări Alcedo pentru zona

cuvinte de laudă la adresa Syngenta şi Alcedo. În ceea ce priveşte soiurile prezentate şi dezvoltate în loturile demo din ferma sa, Negoiţă a declarat că preferă mai mult Ingenio decât Illico, el fiind un fan al soiurilor aristate. „Eu lucrez de mulţi ani cu Syngenta, cel mai mult pe pesticide, până să se dezvolte pe zona de seminţe. Illico şi Ingenio..., eu cu soiurile nearistate sunt un pic mai reticent. În cei 20 şi ceva de ani de agricultură intensivă am avut de câteva ori satisfacţie, dar sunt mai stabile cele cu ariste. Au un secret al lor, nu ni l-au spus nici nouă până acum, noi doar l-am văzut“, a punctat Negoiţă. În ceea ce priveşte potenţialul de producţie al soiurilor prezentate la Ulmu şi impactul acestuia asupra dezvoltării unei ferme, primarul Negoiţă a menţionat că

Ionel Gheorghe Călăraşi, a precizat că firma pe care o reprezintă are un parteneriat cu Syngenta, prin care compania elveţiană a pus la dispoziţie o suită de produse pentru care s-a obţinut exclusivitate. „Cred că de aici este izvorul acestei prietenii strânse“, a precizat Gheorghe pentru revista „Agrimedia“. „Alcedo intenţionează să aibă o campanie destul de agresivă vizavi de acest subiect, dar nu ştiu să vă spun dacă vor fi distribuite direct numai de către noi (n.r. - soiurile de grâu). Multiplicare de sămânţă avem în mai multe locuri din ţară, mai exact în zona Brăilei, în Constanţa, în zona Craiovei. Chiar şi eu am la mine la fermă loturi de multiplicare sămânţă. Am un lot de Illico de 45 ha, care arată foarte bine. Fiind o experienţă nouă, mă feresc să fac pronosticuri privind producţia, dar, aşa cum se prezint el, ar trebui să ne situăm în jurul unei cantităţi de 7-8 tone la hectar“, a menţionat el.

Ion Negoiţă, primar Ulmu: «Cu soiurile nearistate sunt puţin mai reticent»

Gazda evenimentului, primarul şi fermierul Ion Negoiţă, nu a avut decât

Ion NegoiŢă una este să obţii 4-5 tone la hectar şi alta este să obţii 7 tone. „Este mare lucru, se capitalizează ferma“, a declarat el, adăugând că Illico este cel mai productiv soi din punctul său de vedere. În ceea ce priveşte tehnologia agricolă aplicată în loturile demonstrative de la Ulmu, primarul şi fermierul Ion Negoiţă a declarat că sistemul a fost unitar de la un capăt de solă la altul, având în vedere că sunt cereale păioase. Concret, el a spus că a avut o premergătoare bună - mazăre, acum doi ani, şi porumb anul trecut, ca rotaţie, plus 200 de kilograme de uree substanţă brută şi 150 kg de azotat de amoniu. „În plus, am avut două tratamente cu foliar - Terra Sorb de la Aectra şi insectofungicide de la Syngenta“, a conchis el.

www.agrimedia.ro

Iulie 2015 29

„Faptul că avem în portofoliu portaltoi, parte de genetică superioară şi produse de protecţia plantelor - practic avem alcătuit un pachet integrat, complex, la dispoziţia fermierului - ne face să spunem că pepenele Syngenta trebuie să fie PERFECT, aceasta este strategia noastră“, a declarat la începutul lunii iulie, la Dăbuleni, managerul portofoliului de cucurbitacee al Syngenta, Yorgos Kontosfyris.

Yorgos Kontosfyris

Yorgos Kontosfyris, Syngenta: «Strategia noastră este să facem pepeni PERFECŢI!» Pentru Syngenta, a mai spus el, pepenele reprezintă o cultură strategică, laolaltă cu tomatele, iar calitatea este primordială în ceea ce priveşte relaţia cu fermierul. „Syngenta are în portofoliu soiuri şi hibrizi pentru ambele perioade de semănat, şi timpurii, şi tardivi, cu seminţe şi fără. Ca exemplu, Sorento este cea mai căutată varietate, nu doar în România, ci şi în Balcani. Investim în cercetare pentru ambele segmente, dar pentru noi cea mai importantă este calitatea. Calitatea la noi înseamnă o culoare şi un aspect foarte bune pentru coajă, iar pentru partea interioară, partea cărnoasă a pepenelui, avem nevoie de culoarea roşie. Ne interesează, de asemenea, un conţinut ridicat de zahăr“, a mai menţionat oficialul companiei elveţiene. El a mai adăugat că România poate exporta şi ea cu un succes asemănător Greciei, cu condiţia să existe o organizare mai bună, iar producătorii să se orienteze către inovare, către calitate, cum este şi cazul varietăţii Mirsini. În prezent, Syngenta comercializează în România o paletă largă de hibrizi de pepene, cei mai cunoscuţi fiind 30 Iulie 2015

Sorento, Romanza, Romantic, Arashan, Karistan şi Mirsini. Toate aceste varietăţi au fost testate de firma elveţiană în ferma producătorului Petre Stoicea, care pariază pe hibrizii Sorento, Karistan şi Mirsini, dar şi pe Arashan. El a declarat celor prezenţi că sămânţa de pepene pentru un hectar îl costă în jur de 1.000 de lei, însă din cauza bolilor instalate pe fondul monoculturii, mai toţi producătorii investesc în ultima perioadă în plante altoite şi mai puţin în sămânţă. Fermierul recunoaşte că deja aduce plante altoite din Grecia şi din Turcia, dar şi că de la SCCCPN Dăbuleni nu a mai achiziţonat material săditor pentru cultura pepenelui de ceva vreme.

Despre pepenii Syngenta cultivaţi în loturile demo în ferma Stoicea a vorbit pe larg Iulian Zafiu, reprezentant tehnic specialităţi şi legume Syngenta. Primul pe lista sa a fost Sorento, „cel mai cunoscut şi mai vândut hibrid la nivel naţional“: „La maximum 62 de zile de la plantare, Sorento produce un pepene mare, cu o greutate medie de 8-10 kg. Această varietate are pulpa uşor crocantă, foarte dulce şi nu mai are nici un secret în ceea ce priveşte cultivarea pentru fermierii de aici, de la Dăbuleni. Practic, pentru ei, Sorento este numărul 1 ca şi cultivare. Sorento are o coajă vargată, dar de culoare închisă, cu aspect brumat, care asigură o prospeţime şi o rezistenţă mai mare la păstrare. Este cel mai apreciat hibrid, atât de producători, cât şi de consumatori. Calitatea interioară a pepenilor este foarte bună, conţinutul de zahăr este unul ridicat, pulpa este zemoasă şi de culoare roşie“. La fel de frumos a vorbit specialistul Syngenta şi despre Romanza, un pepene care ajunge la maturitatea de recoltare în 62-65 de zile de la plantare: „La fel ca şi în cazul Sorento, Romanza produce

www.agrimedia.ro

Iulie 2015 31

un pepene mare, cu o pulpă mai roz şi cu seminţe mai mici. De aceea, numai cunoscătorii pot face diferenţa dintre Sorento şi Romanza. Noi recomandăm ca în sistem altoit densitatea plantelor la hectar să nu fie mai mare de 3.000. Aici (n.r. - în ferma Stoicea) avem distanţe de 3 metri între rânduri şi 1,20 metri între plante; împărţit la 10.000... ne încadrăm în 3.000 de plante la hectar, tocmai pentru a putea ca planta, fiind altoită, să valorifice spaţiul de nutriţie. Ca şi gust, numărul de grade Brix este undeva între 12 şi 13“. Atunci când a venit vorba de varietatea Romantic, Zafiu a spus că principalul său atu este rezistenţa foarte bună la păstrare şi la arsurile solare: „Noi ne-am îmbunătăţit portofoliul anul trecut cu hibridul de pepene Romantic. Este nevoie de el pentru că are o foarte mare calitate - nu are probleme cu arsurile solare. Practic, chiar dacă bate soarele direct pe el, nu se întâmplă nimic, nu se arde. În plus, are o capacitate foarte bună de păstrare. Rupt, în câmp sau acasă, cel puţin 10 zile după recoltare se poate păstra fără nici o problemă. Are o rezistenţă foarte bună la transport, merge şi la export, merge la supermarket. Romantic are o coajă închisă la culoare, de grosime medie, dar pe măsură ce se coace, coaja se subţiază şi pulpa este din ce în ce mai dulce. Chiar şi după recoltare, hibridul Romantic îşi continuă procesul de coacere. Greutatea fructelor ajunge la 6-8 kilograme“. Arashan, o altă varietate de pepene Syngenta apreciată şi ea de către fermierii din Dăbuleni, prezintă cea mai mare vigoare dintre toţi hibrizii, iar ca şi perioadă de vegetaţie aceasta se situează undeva la 70-75 de zile. „Are

anul trecut şi s-a diferenţiat foarte bine din loturi şi pe unde l-am cultivat datorită faptului că este foarte gustos. Are pulpa foarte roşie, uşor crocantă; cred că are tot ce-şi poate dori un fermier de la un pepene. Ca perioadă de vegetaţie, aceasta este undeva la 70-75 de zile. Este un pepene foarte mare, are o greutate medie în loturi de la 8-10 kg în sus. Coaja are o grosime medie şi rezistă foarte bine la transport“, a precizat oficialul român Syngenta. Datele tehnice relevă faptul că hibridul are perioadă scurtă de vegetaţie, putând fi plantat atât în sezonul timpuriu, cât o pulpă foarte roşie şi este foarte zemos. şi în sezonul mediu timpuriu. Plantele, Pulpa este uşor crocantă. Rezistă foarte de vigoare medie, dau hibridului un bine la transport“, a adăugat Iulian Zafiu. comportament echilibrat, uşor generativ, asigurând o legare foarte bună a Karistan, un hibrid asemănător cu Arashan, fructelor. Pe perioada de testare, hibridul generează tot un pepene mare şi are 72-75 a dovedit şi o capacitate foarte bună de de zile ca perioadă de vegetaţie. Rezistă cel regenerare a plantelor după perioadele mai bine la boli şi dăunători şi are foliajul de stres, precum şi o dezvoltare rapidă a cel mai verde şi mai puţin ars. Pulpa este fructelor după legare. Fructele uniforme roşie, cu puţine seminţe, având o coajă ca mărime şi formă au aspect exterior subţire şi un conţinut ridicat de zahăr. plăcut, verdele închis şi lucios oferind „Pepenii Kristan au o rezistenţă medie senzaţia „de proaspăt“. Odată deschis la transport. Prezintă însă o rezistenţă fructul, coaja albă la interior oferă un puternică la boli şi dăunători. Pulpa este contrast excelent între miezul roşu roşie şi foarte zemoasă. Karistanul are aprins şi verdele închis de la exterior. foliajul cel mai verde, fiind foarte rezistent, În interiorul fructelor, seminţele sunt atât la temperaturi ridicate, cât şi la mici şi negre, loja seminceră fiind şi umezeală. Culoarea şi gustul pulpei sunt aceasta de mici dimensiuni, făcând net superioare calitativ“, a punctat Zafiu. astfel aspectul interior şi mai atrăgător.

Noul pariu cu pepenii - hibridul Mirsini Atât Kontosfyris, cât şi Zafiu şi Stoicea nu au avut decât cuvinte de laudă pentru noul hibrid de pepene adus de Syngenta în România, cu o greutate medie a fructului de la 8-10 kg în sus. „Mirsini este noul nostru hibrid lansat

Mirsini se caracterizează prin obţinerea de fructe de o calitate internă superioară, constant, indiferent de mărimea acestora, sezonul în care se cultivă sau tehnologia aplicată în cultură. Conţinutul în zaharuri (Brix) este de 13%, pulpa fiind crocantă, caracterizată de o aromă specifică. Fructele uniforme, calitatea internă extraordinară, aspectul exterior uşor de diferenţiat şi capacitatea bună de transport fac din acest hibrid produsul ideal şi pentru comercianţi.

Păstrarea tehnologiei - secretul unui pepene PERFECT şi al garanţiei unei producţii de 100 tone/ha Potrivit spuselor Danei Răduică, manager campanii legume Syngenta, secretul pentru a atinge o productivitate de 90-100 de tone de pepeni la hectarul cultivat de cultură altoită îl reprezintă fertilizarea, plantarea, tratamentele, irigarea, dar şi folosirea foliei de mulcire. În opinia sa, anul acesta este unul 32 Iulie 2015

www.agrimedia.ro

este de scădere. Acum a venit canicula, toată lumea recoltează din plin. Din cauza căldurii toată lumea culege şi, existând o aşa mare cantitate pe piaţă, automat, omul trebuie să facă ceva cu marfa“, a mai mărturisit Stoicea. El a spus că o investiţie într-un hectar de pepeni, pentru Dăbuleni, este foarte mare, depăşind 15.000 de lei, „tehnologie completă cu plante altoite”. El a mai adăugat că faţă de 2014, şi anul acesta preţurile la kilogramul de pepene sunt asemănătoare. „În ceea ce priveşte producţia, aceasta este una foarte bună. Noi ne-am încadrat între 70 şi 80 de tone la hectar“, a conchis Stoicea. Că este o cantitate mare de pepeni pe piaţă, fapt care trage în jos preţul, o confirmă chiar Petre Stoicea, cel care a pus la dispoziţia Syngenta terenul pentru lotul demonstrativ. El spune că la 0,30 lei kilogramul producătorii merg în pierdere, preţul corect din punctul său de vedere fiind de minimum 0,50 lei. „Ca să putem supravieţui, preţul la producător, angro, n-ar trebui să scadă sub 0,50 lei kilogramul; în prezent, kilogramul costă 0,30 lei, iar tendinţa

Conform estimărilor presei de specialitate, al treilea mare producător de pepene verde din Europa, după Spania şi Grecia, România produce anual circa 100 de milioane de lubeniţe. Cu o producţie precum cea de anul acesta, încasările unui producător pot atinge şi 3.000 euro la hectar. Syngenta a organizat în ziua de 7 iulie „Caravana pepenilor“, eveniment care s-a desfăşurat în localitatea Dăbuleni.

Iulie 2015 33

Ionel VĂDUVA

bun de producţie, cu circa 80 de tone la hectar, afirmaţie întărită şi de proprietarul fermei Stoicea. „Visul de producţie la o cultură altoită, cu o tehnologie bine pusă la punct şi respectată, atât în ceea ce priveşte fertilizarea, plantarea, tratamentele, cât şi irigarea, ar trebui să fie obţinerea a 90-100 de tone de pepene la hectar. De aici în jos influenţează foarte mult factorii externi; depinde cum este anul. În condiţii bune de climă şi cu o tehnologie optimă, la o cultură altoită ar trebui să se obţină 90-100 de tone de pepene la hectar. Anul acesta este un an bun şi avem în acest lot cel puţin 80 de tone la hectar“, a spus Dana Răduică. „Folia de mulcire este extrem de importantă în cultura de pepeni. Chiar dacă îţi creşte puţin cheltuielile, elimini din cantitatea de substanţă aplicată pentru combaterea buruienilor din cultură. Folia de mulcire protejează planta de dăunătorii aflaţi la suprafaţa solului, dar împiedică şi apariţia buruienilor lângă răsadul de pepene, care ar concura cu planta de cultură pentru substanţe nutritive.“

Experienţa celor mai importante companii în colaborarea cu revista «AGRIMEDIA» La cea de-a 100 ediţie a revistei „AGRIMEDIA“, am fost foarte bucuroşi să aflăm câteva impresii despre experienţa celor mai importante companii ce activează în domeniul agricol în colaborarea lor cu revista noastră.

bucur că am fost împreună încă de la început şi vom rămâne împreună. La mulţi ani, «AGRIMEDIA»!“

Gabriela Rizescu, director marketing Alcedo Florin Neacşu, director general NHR Agropartners

„Felicitări întregii echipe «AGRIMEDIA» pentru performanţa de a ajunge la ediţia cu numărul 100 şi... la multe mii de reviste de acum încolo! Ştiu că nu a fost uşor, dar profesionalismul, munca şi seriozitatea echipei au făcut posibil acest lucru. Piaţa este plină de reviste cu tematică agricolă, care apar precum ciupercile după ploaie, însă doar câteva s-au consacrat şi au câştigat încrederea cititorilor. «AGRIMEDIA» este una dintre ele. Ca noi toţi, «AGRIMEDIA» a crescut o dată cu piaţa, cu agricultura în general. Formatul elegant şi bine studiat, dar mai ales conţinutul, informaţiile oferite cititorilor au făcut din «AGRIMEDIA» o revistă respectată şi căutată de fermieri şi nu numai. Găseşti aici ştiri, informaţii la zi legate de problemele fermierilor, soluţii la acestea, opinii şi interviuri cu fermieri de succes sau cu personalităţi din domenii înrudite cu agricultura, tehnologii de cultură în vogă în lume, evenimente, noi soluţii oferite de distribuitorii de inputuri sau de utilaje de ultimă generaţie etc. În plus, şi ediţia online este din ce în ce mai apreciată de cititori. Colaborarea noastră cu «AGRIMEDIA» este una dintre cele mai bune, mă 34 Iulie 2015

„Colaborarea dintre Alcedo şi revista «AGRIMEDIA» poate fi caracterizată prin trei cuvinte: frumoasă, eficientă şi profesionistă. La aniversarea celor 100 de ediţii, publicaţia «AGRIMEDIA» continuă să fie un partener important pentru Alcedo, iar compania noastră îi urează cu această ocazie împlinirea a cel puţin 1.000 de ediţii, în care informaţia şi profesionalismul să fie pe primul loc. La mulţi ani!“

Mădălina Pietrăreanu, director finanţare şi comunicare IPSO Agricultură

„Mă bucur când perseverenţa, munca şi curajul sunt răsplătite şi consider că aceste atribute au construit primele 100 de ediţii. Vă doresc că următoarele 100 de apariţii să fie refugiul perfect pentru cititorii voştri!“

Ion-Liviu Lăpădătescu, country manager Limagrain România

„Compania Limagrain Central Europe - România, una dintre cele mai importante companii agricole de origine franceză, producător şi distribuitor de seminţe, ce activează pe piaţa din România de peste 10 ani, are plăcerea de a felicita revista «AGRIMEDIA» pentru aniversarea celor 100 de ediţii publicate. Revista «AGRIMEDIA» înseamnă o mare reuşită. Am observat că publicaţia este căutată în toată ţara, acest lucru datorându-se faptului că oferă foarte multe informaţii pe care producătorul agricol le caută şi de care are nevoie. Revista tratează problemele majore ale agriculturii, probleme actuale, dar mai ales de perspectivă. «AGRIMEDIA» s-a remarcat că fiind o publicaţie de specialitate care îmbină informaţia cu profesionalismul, problemele de strategie cu cele de actualitate, toate în favoarea agriculturii romaneşti. Pentru noi, cei care lucrăm în agricultură, revista «AGRIMEDIA» este un adevărat pilon, care vine cu informaţii de specialitate legate de tehnologii, inovaţii, evenimente şi de legislaţie, extrem de folositoare pentru activitatea noastră. Profesionalismul şi dedicaţia de care dau dovadă editorii publicaţiei se transpun într-o manieră transparentă în calitatea revistei, care este una de apreciat.

www.agrimedia.ro

Echipa Limagrain urează un sincer «La mulţi ani!» publicaţiei «AGRIMEDIA» la aniversarea celor 100 de ediţii, dorind ca în continuare să fie unul dintre partenerii strategici şi să contribuie împreună la dezvoltarea agriculturii romaneşti.“

faţă de problemele agricultorilor şi al deschiderii faţă de problemele actuale din sectorul agricol. Vă felicit şi sunt deosebit de încântată de ceea ce faceţi. Sunt deosebit de încântată de faptul că o revistă care a pornit la drum într-o strânsă colaborare cu noi a ajuns să fie una dintre cele mai bune reviste de profil. Vă transmit pe această cale cele mai calde felicitări, ale mele personal şi ale companiei pe care o reprezint. Aş vrea să ajung să vă adresez aceleaşi urări şi la ediţia cu numărul 1.000!“

Silviu Caimac, director marketing Summit Agro România „O revistă dinamică, ce a adus o nouă abordare în piaţă de media în agricultură. O echipă tânără şi entuziastă. Vă urăm mult succes şi numere viitoare!“

Dr. ing. Vasile Popescu, Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Fundulea

„De mult timp urmăresc cu interes materialele din revista «AGRIMEDIA». Sunt bine documentate şi răspund pe deplin nevoilor cultivatorilor, motiv pentru care vă felicit! La mulţi ani, «AGRIMEDIA»!“

de care au nevoie pentru a îmbunătăţi randamentul şi productivitatea. Modestia, profesionalismul echipei revistei «AGRIMEDIA», precum şi colaborarea permanentă sunt factorii de succes în susţinerea acestei colaborări. Dorim cu ocazia aniversării celor 100 de ediţii ale revistei «AGRIMEDIA» să le urăm tuturor cititorilor şi partenerilor mulţi ani înainte pe piaţa agriculturii din România!“

Elie Shoucair, marketing manager Farm Tech România

„Cu o experienţă de 10 ani, noi, Farm Tech România, suntem încântaţi să colaborăm cu revista «AGRIMEDIA», iar la cea de-a 100 ediţie dorim să felicităm echipa revistei pentru munca depusă şi colaborarea avută până în prezent. Dorim revistei «AGRIMEDIA» să aibă un rulaj cât mai mare, cât mai mulţi cititori, deoarece are foarte multe articole bune, de actualitate şi de interes pentru fermieri şi agricultori.“

Monika Puiu, director general NHR Agropartners

„Revista «AGRIMEDIA» şi-a găsit un loc binemeritat în rândul revistelor de profil care apar pe piaţă. Efortul considerabil, profesionalismul şi obiectivitatea dovedite de întregul colectiv redacţional au făcut ca această publicaţie să ajungă la numărul 100, cititorii fiind beneficiarii unor interesante şi actuale materiale de presă. Consider că, dincolo de diversitatea articolelor, ceea ce contează cu adevărat este munca echipei redacţionale, sub semnul preocupărilor

www.agrimedia.ro

Andrei Măruţescu, director comunicare Syngenta România „Avem o colaborare frumoasă şi îndelungată cu revista «AGRIMEDIA». Printr-un parteneriat solid, lucrăm împreună astfel încât să le putem oferi fermierilor români toate informaţiile

Florin Constantin, director general adjunct Aectra Agrochemicals „Mie personal mi se pare că suntem la ediţia 1.000, nu 100, atât de multe şi bogate experienţe, proiecte, field Iulie 2015 35

day-uri şi lansări de campanie am trăit în compania inimoasei echipe de la «AGRIMEDIA»! O publicaţie etalon, pe care Simona a urcat-o, cu tenacitate şi profesionalism, mult peste... agri... media sectorului. Ţineţi-o tot aşa!“

Leontin Coca, director vânzări MEWI

„Să prezinţi, de 100 de ori, subiecte diferite din lumea şi universul în centrul cărora se află cei cu, probabil, cea mai grea meserie din lume, nu poate fi decât admirabil şi meritoriu. «AGRIMEDIA» oglindeşte (altfel, dar la fel!) modul în care se pune agricultura pe roate. Este reflexia clienţilor ei, la care contribuie şi vitalitatea şi prospeţimea echipei Simonei. Iar a fi pe podium în branşă înseamnă valoare de ambele părţi. Viaţă lungă, «AGRIMEDIA»!“

ocazia ediţiei aniversare. Gandindumă puţin la cum a fost colaborarea dintre noi, am ajuns la următoarea concluzie: de fiecare dată aţi fost prezenţi la evenimentele organizate de mine fără excepţie şi aţi relatat într-un mod obiectiv. Abia aştept să sărbătorim ediţia 1.000. La mulţi ani!“

Doriana Niţu, director general KWS Seminţe SRL

„Primii 100 de paşi conturează traiectoria pe care fiecare o va cunoaşte în viaţă. Parteneriatul KWS - «AGRIMEDIA» a început ferm şi a continuat firesc, ca şi când ar fi existat mereu. O publicaţie cu informaţie documentată, care îmi respectă de fiecare dată aşteptările şi pe care o voi parcurge întotdeauna cu mare interes. Vă doresc succes şi cât mai multe ediţii de valoare, aşa cum ne-aţi obişnuit!“

alături de dumneavoastră la publicarea ediţiei cu numărul 100 şi că vom fi prezenţi în paginile acesteia şi ţinem să vă urăm succes şi la cât mai multe apariţii sărbătorite împreună. RAGT Seminţe vă urmează «La mulţi ani!»“

Arnaud van Strien, director general IPSO Agricultură „Longevitatea înseamnă succes. Felicitări pentru drumul parcurs până acum şi multe articole reuşite în următoarea etapă profesională!“

Victor Sandu, manager marketing General Leasing SA „Cea mai stilată revistă din mediul agri! O colaborare excelentă de la început! Flexibilitate şi ingeniozitate în alegerea pachetelor de promovare anuală! Mergem înainte împreună!“

Mihai Postelnecu, sales & marketing manager AGROEST

„La multe ediţii, cum s-ar spune. Colaborăm de câţiva ani buni şi trebuie să remarc că de fiecare dată când am avut nevoie de sprijin media mi l-aţi acordat necondiţionat, drept pentru care vă mulţumesc acum, cu 36 Iulie 2015

Cristian Arghir, administrative and development manager RAGT Seminţe „Am început relativ recent colaborarea cu revista «AGRIMEDIA» şi am descoperit un grup profesionist şi prietenos, cu care ne face plăcere să lucrăm. Ne bucură faptul că suntem

Informează-te la

nivel european! www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Iulie 2015 37

Hibrizii de rapiţă RAGT 2015 RGT BONANZA

tuturor zonelor de cultivare ale rapiţei Densitatea recomandată: 50-60 seminţe/m2.

RGT GINFIZZ

RGT MANZZANA

Hibrid semitimpuriu - tip „00“ Puncte forte: potenţial productiv de excepţie/rezultate remarcabile la nivel european; foarte bun conţinut în ulei; bun ritm de creştere în toamnă; foarte bună rezistenţă la iernare; toleranţă foarte bună la Phoma şi Sclerotinia; calitate de excepţie a boabelor; capacitate puternică de ramificare Densitate recomandată: 50-60 seminţe/m2.

RGT SENSATION

Hibrid semitardiv - tip „00“ Puncte forte: foarte bun potenţial de producţie/rezultate stabile, bun MMB; excelentă rezistenţă la ger; foarte bun conţinut în ulei; toleranţă de excepţie la boli; foarte bună capacitate de ramificare; bună vigurozitate la răsărire; fără sensibilitate la alungire; adaptat 38 Iulie 2015

Hibrid semitimpuriuv - tip „00“ Puncte forte: excepţional potenţial de producţie/hibrid de ultimă generaţie; foarte bun conţinut în ulei; rezistenţă bună la ger şi iernare; excelent profil fitosanitar/foarte bună rezistenţă la Phoma, excelentă toleranţă la secetă şi arşiţă. Densitate recomandată: 50-60 seminţe/mp.

Hibrid timpuriu - tip „00“ Puncte forte: foarte bun potenţial de producţie/performanţă indiferent de tipul de sol; foarte bun conţinut în ulei; rezistenţă bună la ger; excelent profil fitosanitar/foarte bună rezistenţă la Phoma, rezistenţă foarte bună la scuturare; foarte bună capacitate de ramificare. Densitate recomandată: 50-60 seminţe/m2.

RGT ARAZZO

Hibrid semitimpuriuv - tip „00“ Puncte forte: foarte bun potenţial de producţie/performanţă indiferent de tipul de sol şi de condiţiile asigurate; conţinut bun în ulei; rezistenţă bună la ger; foarte bună rezistenţă la Phoma, rezistenţă foarte bună la scuturare. Densitate recomandată: 50-60 seminţe/m2.

www.agrimedia.ro

Iulie 2015 39

În timpul vegetaţiei, în culturile de tutun se execută, ca lucrări de îngrijire, următoarele operaţiuni: prăşit, polit, copilit, cârnit şi combaterea bolilor şi a dăunătorilor, după cum prezintă Gh. Bîlteanu şi V. Bârnaure.

Lucrările de îngrijire în câmp ale tutunului Prima praşilă se efectuează la 7-8 zile de la plantare, după ce s-au prins plantele, chiar dacă solul nu este îmburuienat, la adâncimea de 6-8 cm. Prin această primă praşilă se urmăreşte, în primul rând, afânarea terenului, care este bătătorit din timpul lucrărilor de plantare. Urmează apoi încă 2-3 praşile, la intervale de 10-15 zile, intervale determinate de regimul de precipitaţii şi de gradul de îmburuienare. Praşilele se execută manual, la culturile cu distanţe mici între rânduri, şi mecanizat, la celelalte. Între plante pe rând se prăşeşte manual. Şi în cultura tutunului s-a introdus combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor. Pentru condiţiile din România, în urma studiilor executate în cadrul unităţilor de cercetare pentru cultura şi industrializarea tutunului, s-a constatat că erbicidele combat bine buruienile monocotiledonate şi mai puţin pe cele dicotiledonate. Ca atare, combaterea buruienilor din cultura de tutun este numai parţial rezolvată. Din această cauză nu trebuie pierdute din vedere lucrările mecanice şi lucrările manuale sau plivirile pe rând. 40 Iulie 2015

Toate erbicidele folosite în cultura tutunului se administrează înainte de plantare cu 7-8 zile şi se încorporează imediat în sol (majoritatea fiind volatile), la adâncimea de maximum 10 cm. La unele soiuri, pe terenurile nisipoase nu se folosesc erbicide decât în urma unor teste speciale. Erbicidele ce urmează a fi aplicate culturii de tutun sunt recomandate de fiecare specialist agronom, în funcţie de zona în care se cultivă, regimul precipitaţiilor şi condiţiile de mediu.

Politul sau înlăturarea foilor de la bază se execută când pe plante s-au format foile de la mijloc şi cele din vârf. Foile de la bază se dezvoltă în condiţii necorespunzătoare de lumină şi hrană, sunt lovite în timpul lucrărilor de întreţinere sau stropite cu pământ din cauza picăturilor de ploaie. Aceste frunze nu prezintă nici o importanţă din punct de vedere industrial, în schimb constituie mediu de infecţie şi consumă din substanţele necesare celorlalte frunze de pe plantă. Numărul de foi ce trebuie înlăturate

depinde de soiul cultivat. Astfel, la tutunurile cu foaie mare se elimină 2-3 foi, iar la tutunurile orientale se pot suprima chiar 4-5 foi (până la înălţimea de 20 cm de la sol). Eliminarea unui număr mai mare de foi la tutunurile orientale se datorează densităţii mari de plantare a acestor soiuri, din care cauză foile de la bază nu ajung niciodată la maturitate, ci se veştejesc şi se usucă pe plantă. Întârzierea lucrării de polit are repercusiuni asupra calităţii foilor. Ea se face odată cu efectuarea praşilei a treia manuale.

Cârnitul este o lucrare care constă în înlăturarea inflorescenţei plantei de tutun, mai de timpuriu sau mai târziu, împreună cu un număr de frunze, mai mare sau mai mic, în scopul creşterii producţiei de foi şi a calităţii acestora. Cârnitul, ca măsură de creştere a producţiei şi calităţii foilor de tutun, implică aspecte foarte variate, determinate de soiul cultivat, de fertilitatea solului şi de condiţiile meteorologice. Z. Dimitroff ajungea la concluzia, după 10 ani de experimentare, că prin cârnit

www.agrimedia.ro

se influenţează pozitiv calitatea şi cantitatea tutunului şi suprafaţa foliară, în special a foilor de la mijloc şi din vârf. I. Zaporojanu găseşte că, din punct de vedere al substanţelor hidrocarbonate, cârnirea sporeşte calitatea chimică a tutunului. Într-un teren bogat şi în condiţii meteorologice normale în timpul perioadei de vegetaţie, cârnirea măreşte recolta şi consistenţa frunzelor şi îmbunătăţeşte compoziţia lor chimică. Efectul cârnitului asupra producţiei şi asupra coeficientului Smuk constă în creşterea producţie şi îmbunătăţirea calităţii tutunului oricât de mult ar varia principalii factori - apa şi azotul. Sporul de producţie care se asigură prin lucrarea de cârnire se ridică uneori la peste 25% (frecvent sporul de producţie este de 10-15%). Toate rezultatele experimentale conduc spre generalizarea lucrării de cârnit, diferenţierile de tehnică fiind date de sol, climă şi în special de natura soiului, care constituie unul dintre factorii cu efect determinant în operaţia cârnitului. Suprimarea inflorescenţei se face mai din timp, în unele cazuri chiar de la

www.agrimedia.ro

îmbobocire, şi mai „adânc“, adică cu un număr mai mare de frunze, pe solurile mai sărace, şi mai târziu şi mai „sus“, adică cu un număr mai mic de frunze, pe solurile cu fertilitate ridicată. La tutunurile cu foaie mare se lăsă pe plantă, în funcţie de climă şi sol, 15-20 de foi. În urma cârnitului, acestea se dezvoltă mai uniform, ating mai repede maturitatea tehnică, au un conţinut de nicotină şi hidraţi de carbon mai ridicat şi aromă mai bună. Tutunurile pentru ţigarete, cele de tip

oriental, se cârnesc, de obicei, mai târziu, la deschiderea primelor flori îndepărtându-se 2-3 foi din vârf. La majoritatea soiurilor experimentate de Z. Dimitroff, cele mai bune rezultate s-au obţinut când plantele s-au cârnit în timpul înfloritului. Cârnitul atrage după sine dezvoltarea pe planta de tutun (de la subsuoara frunzelor) a copililor, lăstari care, în funcţie de metoda de cârnit şi de fertilitatea solului, pot fi mai mult sau mai puţin viguroşi. Cârnitul timpuriu, spre deosebire de cel târziu, determină o creştere mai viguroasă a copililor. Pe plantele cârnite înainte de înflorire, copili se dezvoltă pe întreaga tulpină, cei inferiori fiind mai puţin dezvoltaţi decât cei superiori. Pe plantele cârnite după înflorire sau în timpul înfloririi, creşterea copililor este limitată, copilii sunt mai slabi decât plantele cârnite mai devreme. Copilitul plantelor de tutun este o lucrare foarte importantă şi se execută la toate culturile la care s-a aplicat cârnitul, când lăstarii au 10-12 cm lungime. Copilii produc frunze de calitate slabă şi împiedică dezvoltarea frunzelor

Iulie 2015 41

Victor VĂTĂMANU

de pe tulpina principală. Se poate renunţa la lucrarea de copilit numai în cazuri foarte rare, şi anume atunci când trebuie corectat efectul unui cârnit efectuat prea timpuriu, pe solurile fertile, în urma căruia s-ar obţine foi tari, de culoare verde-închisă. Copilii lăsaţi pe plantă folosesc o parte din substanţele nutritive, care, din cauza abundenţei, în cazul menţionat, ar dăuna calităţii. Apariţia copililor poate fi împiedicată prin tratarea plantelor cu substanţe inhibitoare (hidrazidă maleică, dimetildodecilamină etc.). Copilii au importanţă şi în cazul când este necesară regenerarea unei culturi bătute de grindină, în vederea înlăturării compromiterii totale a producţiei. Plantele bătute de grindină se retează la cel de-al doilea internod de la suprafaţa solului, din porţiunea rămasă pornind mai mulţi copili. Dintre aceştia se opreşte unul singur, care, îngrijit, asigură o producţie oarecare de foi. Operaţiunea de retezare a plantei este cunoscută sub numele de recepat. Refacerea culturilor de tutun bătute de grindină trebuie luată în considerare numai când recepatul se efectuează până în jurul datei de 20 iulie, astfel ca foile de pe copili să poată ajunge la maturitate şi să rămână timpul necesar uscatului înainte de a intra în perioada ploioasă şi rece de toamnă. Analizând calitatea recoltei, obţinută de la plante recepate, V. Arghirescu concluzionează că aceasta este foarte slabă la toate soiurile de tutun cultivate. La plantele recepate, frunzele, în cea mai mare parte, sunt atacate de viroze. Asemenea tutunuri sunt fade, de cele mai multe ori lipsite chiar de nicotina necesară satisfacerii pasiunii fumătorului. Din cauza calităţii industriale foarte reduse a tutunurilor refăcute după grindină, în

42 Iulie 2015

asemenea cazuri are loc renunţarea la recoltă şi însămânţarea terenului cu legume sau o plantă furajeră. Irigarea - şi tutunul este una dintre plantele avizate la irigare, întrucât ocupă suprafeţe însemnate în zona irigabilă a ţării. Irigarea tutunului atrage după sine creşterea însemnată a producţiei de foi, fără diminuarea evidentă a calităţii. La o cantitate mai mare de apă se reduce procentul de nicotină, se îmbunătăţesc culoarea şi consistenţa. La o îngrăşare abundentă cu azot, o bună aprovizionare a plantelor cu apă împiedică ridicarea conţinutului de albumine în frunze. Soiurile de tutun cultivate pe solurile nisipoase din stânga Jiului sau în sistemul de irigare Sadova-Corabia (parţial) îşi sporesc producţia prin irigare cu 50% până la 100%. În plus, pentru tutunul plantat foarte timpuriu, până la sfârşitul lunii aprilie, la care recoltatul foilor se încheie în prima decadă a lunii august, este posibilă obţinerea până la 15 septembrie a unei a doua recolte, prin receparea tulpinilor (350-650 kilograme de foi uscate sau 18-28% din producţia totală). Această recoltă este de calitate slabă. Pe solurile nisipoase, tutunul se irigă de 6-8 ori, în funcţie de precipitaţiile din anul de cultură. Prima udare se administrează înainte de plantare, pentru a crea răsadului condiţii cât mai bune de prindere. A doua udare se administrează după ce plantele s-au prins, s-au înrădăcinat şi au pornit în creştere („s-au desprins bine de sol“). În continuare, până la înflorire, tutunul se mai irigă de 2-3 ori, iar după înflorire, de asemenea, de 2-3 ori. Plantele se dezvoltă foarte bine la umiditatea solului de 60-80% din capacitatea de câmp. Ţinând seama de cerinţele soiurilor de tutun cultivate pentru

apă şi de adâncimea de înrădăcinare a plantelor pe solurile nisipoase, se impune menţinerea în timpul vegetaţiei a unei umidităţi superioare plafonului de 50% din intervalul umidităţii active (I.U.A), pe adâncimea de 50 cm. Normele de udare variază între 200 şi 300 metri cubi/hectar. Administrarea neuniformă a apei pe teren atrage după sine mari diferenţieri în dezvoltarea foilor şi de aici reducerea însemnată a procentului de foi de calitate superioară. Excesul de umiditate favorizează infecţiile de mană, cu consecinţe negative asupra producţiei şi calităţii. La tutunurile cultivate în alte sisteme de irigare, pe solurile zonale sau pe aluviuni, numărul de udari se reduce la 3-6. Pe aceste soluri udarea dinainte de plantare arareori este necesară. Normele de udare cresc la 400-500 metri cubi la hectar şi chiar mai mult în perioada de consum maxim. Combaterea dăunătorilor - cel mai păgubitor dăunător pe timpul vegetaţiei tutunului în câmp este tripsul (Thrips tabaci). Acest dăunător - larvele şi adulţii - atacă plantele pe tot timpul vegetaţiei. Sunt mai sensibile soiurile de tutun orientale şi semiorientale. Insecta are trei generaţii: de primăvară, care începe în luna aprilie şi durează până în iunie; a doua, de vară, lunile iulie-august; a treia, de toamnă, care durează din luna august până în luna aprilie a anului următor. Combaterea tripsului se face cu produse indicate de specialiştii fitosanitari, prin stropiri ale răsadului cu o zi înainte de plantare, apoi prin stropirea plantelor în câmp la 10-15 zile de la plantare, la 10 zile după primul tratament în câmp şi la 10-15 zile după al doilea tratament. În condiţii favorabile insectei se pot face tratări suplimentare. Combaterea tripsului tutunului este o măsură de întreţinere a culturii deosebit de economică. Alţi dăunători specifici culturii de tutun sunt: buha semănăturilor (Euxoa segetum), viermele-sârmă (Agriotes lineatus), afidele (Myzus persicae), coropişniţa (Gryllotalpa gryllotalpa), omida capsulelor (Heliothis obsoleta). Principalele măsuri de combatere pentru aceşti dăunători sunt de natură agrotehnică. De la caz la caz, se analizează şi se pot efectua şi tratamente chimice, cu avizul specialiştilor fitosanitari.

www.agrimedia.ro

Iulie 2015 43

Discuţii din sectorul laptelui Preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru, s-a întâlnit cu membrii COMAGRI (Comisia de Agricultură din Parlamentul European) la începutul lunii iulie, la sediul Ecolact Prod SRL, ocazie cu care le-a prezentat acestora problematica sectorului de profil, dar şi nevoile pe care domeniul acesta îl are pentru a rămâne competitiv pe o piaţă europeană din ce în ce mai dură. Durerea cea mai mare a lăptarilor şi procesatorilor români pare a fi în continuare relaţia cu retailerii. Atunci când vine vorba de evoluţia condiţiilor comerciale dintre procesatorii români de lactate şi locul I din topul retailerilor în 2014, mai exact că se înregistrează o majoare a cifrei de afaceri de la 238,4 mii lei (în 2007) la 788,5 mii lei (în 2014), respectiv că pe lângă TVA de 24 procente, retailerii încasează până la 35,1% costuri suplimentare cu vânzarea (de la 9,7 procente în 2007), procesatorii din sectorul laptelui ajung la limită şi strigă după ajutor. Dorin Cojocaru a discutat cu eurodeputaţii COMAGRI despre nevoia unei legislaţii care să reglementeze relaţia dintre fermieri/procesatori de lapte, pe de-o parte, şi retaileri, pe de alta. Mai mult, s-a vorbit despre programul „Laptele şcolar“, despre lipsa unui site cu analize şi proiecţii despre piaţa lactatelor, cât şi despre cauzele care generează preţul mic al laptelui. Preşedintele APRIL s-a întâlnit, la Palatul Parlamentului, cu membrii COMAGRI după conferinţa „Cum pot beneficia agricultorii români de reforma Politicii Agricole Comune“, organizată de europarlamentarul S&D Viorica Dăncilă, vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (AGRI), alături de eurodeputatul Laurenţiu Rebega, vicecoordonator al Comisiei AGRI S&D.

de la Palatul Parlamentului? Le-am explicat că avem un nivel al birocraţiei interne deosebit de mare şi că 80 la sută din problemele pe care le avem ni se datorează nouă, ca stat, din cauza politicienilor români, din cauza experţilor români bugetari, a funcţionarilor publici. De aceea i-am rugat pe membrii COMAGRI, în care avem încredere, să ne ajute mai mult.

Cum să ne ajute, concret?

Deciziile lor se bazează pe starea emoţională. Am spus că oricare politician este subiectiv în anumite decizii; ei acolo (n.r. - în COMAGRI) negociază pentru anumite interese naţionale. De aceea le-am spus: mai uşor cu interesul naţional, hai să vorbim de interesul tuturor europenilor. În România avem fermieri şi din Belgia, şi din Franţa, şi din Anglia, şi din Olanda, de peste tot. Faptul că România este încorsetată, face rău nu numai fermierului român, ci şi celui francez, belgian, care muncesc în România, în această Europă liberă. Să nu mai fim subiectivi, că deciziile noastre pot genera efecte negative colaterale şi atunci pierdem noi toţi. Hai să gândim global.

În viziunea dumneavoastră, care este rolul COMAGRI în buna funcţionare a sectorului agroalimentar european? Toate asociaţiile şi federaţiile profesionale europene ale fermierilor (n.r. - ELO, COPA COGEPA) fac lobby şi propun

diverse lucruri celor de la COMAGRI, cu rol consultativ. Rolul COMAGRI este oarecum similar cu acela al Comisiei de agricultură din Senatul României. Membrii săi sunt iniţiatori de regulamente europene, supervizează orice regulament. Ei sunt „laboratorul de proiecte“. Acolo sunt gândite strategiile.

Vrem să înţelegem viziunea dumneavoastră, cum îi percepeţi pe eurodeputaţii COMAGRI şi ce aşteptări aveţi de la ei?

Programul „Laptele şcolar“ depinde de ei. Ei au fost raportori. Ce spun ei, cam asta se face... dacă apuci să ajungi la ei. Noi am fost obişnuiţi să ajungem la aceşti eurodeputaţi prin federaţiile europene, unde plătim/am plătit o grămadă de bani doar pe bătut din palme şi pe prezenţă, pe când acum avem acces direct. Decât să stau şi s-o iau pe o cale mai lungă, mai bine mă duc direct la factorul de decizie. De aceea am încercat să le schimb puţin principiile, pentru că erau multe lucruri de spus, detalii tehnice. Am vrut să le trezesc interesul, să pot avea o discuţie cu ei, permanentă, tehnică, chiar lunară.

Ce i-aţi rugat în mod privat pe membrii COMAGRI şi ce vă aşteptaţi să se întâmple în perioada apropiată?

Înainte să intrăm în fabrica din Păuleşti, eurodeputaţii m-au rugat să le prezint

Care a fost primul lucru pe care l-aţi comunicat europarlamentarilor din COMAGRI după evenimentul 44 Iulie 2015

www.agrimedia.ro

Iulie 2015 45

Ionel VĂDUVA

situaţia din România: structura fermelor - câte sunt, cum sunt, la ce dimensiuni, ce probleme sunt, cum se face colectarea laptelui, cât la sută provine din colectare şi cât din ferme etc. Concret, i-am informat pe europarlamentari că avem 664.713 de gospodării ale populaţiei (G.P.), iar pe fiecare gospodărie media este de 1,2 capete vaci cu lapte (noi raportăm la DG SANCO situaţiile acestea, dar şi la FVO) şi că aceste G-uri sunt controlate de medicul de circumscripţie. Dintre acestea circa 75.000 dau laptele la procesare prin centre de colectare sau la procesator. Restul sunt pe zona de vânzări directe sau autoconsum. În cazul celor 75.000 de exploataţii, producţia minimă predată procesării este de 10 litri şi maximum 20-30 de litri. Aceştia sunt producătorii foarte mici. Restul, până la 664.713 exploataţii, produc lapte pentru autoconsum (în calitate de persoane fizice, cei cu carnetele de comercializare). Le-am mai spus eurodeputaţilor că laptele din România, ca sursă, provine însă din ferme autorizate sanitar-veterinar, care sunt sub controlul mediculului veterinar, majoritatea cu un şeptel de la 20-30 de vaci în sus (pe această zonă se încadrează circa 17.250 de ferme, SRL). Aici găsim exploataţii de la 20 de capete în sus şi doar acestea pot accesa fonduri europene. În această zonă avem o producţie minimă de lapte de 150-200 de litri pe zi şi poate ajunge la 80.000 de litri de lapte - cum este şi cazul DN Agrar, prin două ferme. De ce le-am furnizat aceste cifre eurodeputaţilor din COMAGRI - pentru a înţelege dificultăţile care există aici şi de ce media, preţul pe România este atât de mic. Atractivitatea pentru procesare a unui investitor este reprezentată de zona celor 17.250, dar şi acolo avem o problemă - preţul mic la fermă. La rândul lor, preţurile sunt influenţate de mai mulţi factori, printre care infrastructura (costurile de colectare). Una este să te duci la DN Agrar cu cisterna, trimiţi una dimineaţa, una seara, a oprit o dată la şosea, nu are costuri, şi alta este să i se rupă osia pe drumurile astea „sparte“ de pe la Giurgiu, de pe la Iepureşti sau de pe la Izvoarele. Infrastructura precară generează costuri mari de colectare şi atunci, pentru a fi competitiv cu produsele din Polonia, Germania, unde există numai ferme mari, care vând 46 Iulie 2015

laptele către procesare pe contract, trebuie rezolvată această problemă.

Doar despre costurile de colectare aţi discutat?

Le-am mai spus că ceea ce ne-a ţinut pe noi pe loc a fost TVA mare, o piedică în demersul de a atrage fonduri europene, dar şi relaţia defectuoasă cu reţelele de retail. Faptul că la noi preţul laptelui este mic la poarta fermei este din cauză că presiunea vine foarte puternic dinspre hipermarket. S-a mers pe cât mai ieftin, în detrimentul calităţii. S-a ajuns cu preţul atât de jos (relaţia procesator-hipermarket), încât nu mai poate suporta reţeta. Când se duc la licitaţie, producătorii prezintă o reţetă OK, iar în prima săptămână produsul este în regulă, dar din săptămâna a II-a se umblă la calitate. În plus, le-am transmis eurodeputaţilor COMAGRI să rezolve problemele la nivel european: „Dacă în ţara mea nu pot, cu strigăt de ajutor, dacă sunteţi oameni înainte de toate, încercaţi la nivel european să-mi stabiliţi un act normativ la următoarele probleme: relaţia cu hipermarketurile şi definiţia clară a produselor alimentare“. Vreau şi eu, ca în Franţa, să se publice oficial, pe site-uri, analize cu marje de profit pe filieră, pe fiecare produs. Am cerut să se permită aceste analize pentru că, în prezent, dacă fac asta la noi, mă „ridică“ Consiliul Concurenţei imediat. Au râs când le-am spus prin ce am trecut. Au râs când le-am spus că încerc să prezint public prognoze, că noi nu avem un site românesc care să prezinte situaţia laptelui, analize, sursele de lapte. Noi nu avem date publice, nu avem prognoze, contracte futures. Din punctul acesta de vedere suntem în lumea a treia.

Aţi discutat ceva şi despre programul «Laptele şcolar»?

Pe programul „Laptele şcolar“ am cerut bugetare separată sau suplimentarea bugetului pentru educaţie în şcoli, pentru a motiva profesorii care fac muncă voluntară, chiar fonduri pentru şcoli, pentru a se dota cu cantină, cu sală de mese, cu lăzi frigorifice. S-a discutat de ce se foloseşte mult UHT, iar eu le-am răspuns: din cauză că nu există depozitare pentru lapte proaspăt. Vreau diversitate pe gamă de produse, ca să fac atractiv programul - au spus că şi ei vor asta, vreau pentru producătorii şi pentru procesatorii locali prioritate la

licitaţii (loco sau în zonele limitrofe). Apoi, le-am spus că am nevoie concret de stimulare şi de susţinere a vânzării de produse lactate în afara spaţiului intracomunitar, ca să nu mă mai omoare pe raft hipermarketurile cu produse marcă proprie aduse din ţările vecine; n-avem cum să concurăm noi cu Polonia, Cehia sau Ungaria. Dacă vrem echitate, hai s-o facem împreună, în afara spaţiului comunitar, până ajungem şi noi la nivelul lor.

Credeţi că vreunul dintre ei îşi va mai aduce aminte de problemele sectorului lapte după ce se vor întoarce la Bruxelles?

Europarlamentarul trebuie să fie solul nostru, să se bată. Însă pentru a acţiona în consecinţă, el trebuie să primească informaţii şi explicaţii. Discutam la Păuleşti că şi invitaţii din străinătate se duc, la rândul lor, la mediul lor de afaceri, care se plânge că România generează concurenţă neloială. Unul este politician, celălalt om de afaceri. Agentul economic din ţara de provenienţă a europarlamentarului care face lobby „vrea să moară românul“, ca să vină el pe piaţă. Le-am spus la Parlament să fim europeni, că ştiu că fiecare apără interesele ţării lui, dar atunci să nu mai vorbim de o Europă unită, ci de „fiecare pentru el“.

Care este prioritatea dumneavoastră în perioda următoare?

Aştept o mare investiţie în România pe agribusiness, de 300 şi ceva de milioane de euro, din zona Turciei. Nu vreau să spun nimic pentru a „nu speria norocul“. Încerc, de asemenea, să dezvolt zona de reţete consacrate şi de să creez în hipermarketuri o gamă de reţete consacrată (numai pe producători români): sana, lapte bătut, chefir, respectiv caşcaval Rucăr, Penteleu, Dalia.

La ce să se aştepte producătorul de lapte în perioada următoare?

O mică creştere a preţului la lapte în septembrie-octombrie a.c. În prezent, media, din ce am văzut eu, din ce mi-a trimis Ministerul Agriculturii, este de 1,08 lei/litrul. Fermele mari care au avut contracte făcute pe 2-3 ani vând în prezent laptele şi cu 1,6-1,8 lei/litrul, pentru că acolo s-au trecut

www.agrimedia.ro

Iulie 2015 47

Vlad Alexandru, producător agricol din comunca Cuca, judeţul Galaţi, ne-a vorbit despre marea comasare şi despre experienţele din Vest, menţionând că trebuie găsită neapărat o soluţie pentru cei rămaşi în mediul rural, cei care nu se încadrează la ajutoare sociale şi ale căror terenuri vor fi cumpărate şi comasate în curând de oameni potenţi financiar.

Vlad Alexandru: «Laud pământul românesc şi încurajez micile comasări prin asocieri locale» Fermierul ne-a povestit despre integrarea producţiei cerealiere cu mica zootehnie, despre viţa-de-vie plantată şi îngrijită prin cea mai nouă tehnologie, precum şi despre accesarea fondurilor europene FEADR. El laudă pământul românesc şi încurajează micile comasări prin asocieri locale de câteva zeci de hectare. Dacă se vrea o comasare de amploare, atunci locuitorilor de la sat trebuie să li se asigure locuri de muncă. În ceea ce priveşte agricultura autohtonă, Dacian Cioloş, fostul comisar pentru agricultură al Comisiei Europene, preciza că modelul actual se construieşte în jurul unei abordări duale, similare: pe de-o parte sunt fermele mari, care vizează în primul rând performanţa economică, „în mod natural“, iar pe de altă parte, fermele mici sau gospodăriile care sunt legate mai mult de procesul de producţie de subzistenţă sau de semisubzistenţă şi de teritorialitatea dezvoltării agriculturii, decât de cea a lanţului alimentar. În viziunea sa, o altă pârghie prin care se poate genera dezvoltare socială este prin abordarea teritorială integrată de dezvoltare rurală, de creştere a calităţii 48 Iulie 2015

vieţii în mediul rural, prin dezvoltarea infrastructurii, prin dezvoltarea serviciilor, prin crearea condiţiilor dezvoltării economice, pentru a putea crea şi menţine locuri de muncă. Adică exact ceea ce vrea şi Vlad Alexandru.

Toată lumea vorbeşte despre irigaţii, însă sistemele sunt la pământ. De ce s-a ajuns la situaţia asta? Vlad Alexandru: La noi s-au distrus voit sistemele de irigaţii. Sunt interese, cred, la nivel de ţară, la nivel de Guvern, să se importe de afară şi produs brut, şi produs finit, în condiţiile în care noi suntem în stare să producem mâncare pentru 100 de milioane de oameni, nu pentru 18-20 de milioane cât suntem noi. La pământul pe care îl avem... Să ştiţi că eu am umblat mai mult de jumătate din Europa, nu sunt un fermier neinformat. Dacă lucrez pământul de atât timp, nu m-a interesat altceva decât cum lucrează ei. Am văzut prin nordul Franţei cartofi semănaţi în piatră. Am fost în Ungaria, Austria, Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Anglia, peste tot, dar n-am văzut pământuri mai productive ca ale

noastre. Şi n-am văzut aceşti coloşi de ferme ca la noi. Eu nu sunt contra fermelor prea mari, dar să-mi spună oricine mie, din marea conducere, despre comasarea pământurilor. Eu sunt de acord cu această acţiune de reunire a pământurilor, dar nu coloşi d-ăştia de mii de hectare. Poate în alte ţări merg, dar n-am văzut aşa ceva în ţările în care am fost eu. La noi este altă chestie, eu dau exemplu comuna mea: suntem două mii şi ceva de locuitori, pensionari sunt 50 la sută, restul oamenilor, dacă le-ai comasat pământul, ce fac? Le-ai asigurat loc de muncă? Venit? Nu! Pensie? Nu! Îi ţinem pe ajutoare sociale, bani cheltuiţi anapoda şi nu facem altceva decât să încurajăm nemunca. Bani, milioane şi milioane, se duc în ajutorul social. Şi restul? Ce fac oamenii aceştia? Ce mănâncă? Nici din ajutorul social nu se ajung. Omul nostru n-o să lucreze 1/2 ha singur, tot comasează, dar face asta cu o suprafaţă mai mică, 10 ha etc. Omul acesta mai creşte nişte porci, din care o parte îi valorifică pe piaţă. Dacă i-ai asigura fiecăruia loc de muncă, atunci se justifică marea comasare. Mie să-mi spună cineva ce se întâmplă însă cu omul simplu?

www.agrimedia.ro

Iulie 2015 49

Care este soluţia de redresare din punctul dumneavoastră de vedere?

Soluţia mea este următoarea: asocieri la nivel mic, cu membri susţinuţi de către stat prin fel de fel de credite pe termen mai lung cu dobânzi mai mici. Sunt mulţi tineri care vor să facă agricultură. Eu îi am ca exemplu pe copiii mei, fata a terminat facultatea şi dă licenţa la Agronomie.

Ne-aţi povestit de viticultura pe care o practicaţi în ferma dumneavoastră integrată... Am investit şi în agricultură, şi în viticultură. Am plantat două hectare de vie cu struguri de masă care nu există în toată zona noastră. Este al doilea an şi am aplicat toată tehnologia disponibilă. Am spalier la 3 metri înălţime, pentru a-i putea pune viţei plasă antigrindină în perioada următoare. Apoi fac un puţ forat şi pun instalaţie de irigare prin picurare.

De unde bani pentru toate acestea?

Băiatul lucrează în străinătate şi trimite bani în ţară; vrea să se stabilească aici. În ţara asta nu putem face bani. Eu am 35 ha în proprietate (în străinătate şi cu 10 ha aş fi fermier mare) şi nu ştiu de la un ciclu agricol la altul dacă-mi mai recuperez banii pe care i-am băgat în pământ în primăvară. Şi totul din cauza secetei, mai exact a lipsei irigaţiilor. Norocul meu este subvenţia asta. Suntem şi în zonă defavorizată din acest an şi vom beneficia de fonduri şi pe aceast segment. Fiica mea a accesat şi fonduri FEADR printr-un proiect depus pe fosta măsură PNDR de tânăr fermier - 112, 25.000 de euro, i-am luat deja şi i-am investit în pământ. Acum stăm la mila Domnului...

Ionel VĂDUVA

N-aţi putut investi şi într-o instalaţie de irigaţii?

O am, dar ce să fac cu ea? De unde să bag apă? Nu este apă. De forat mă lasă, fără nicio problemă, dar n-am bani acum. Eu am avut o asociaţie agricolă de 320 ha, dar am desfiinţat-o din cauză că am rămas în gaura generată de secetă, nu că nu ştiu să fac tehnologie. Singurul om care m-a salvat a fost Adrian Năstase. Poate alţii nu-l iubesc, nici eu nu-l iubesc ca 50 Iulie 2015

om, poate, dar n-am nimic cu dânsul. Pe guvernarea Năstase am primit 500 de lei noi, toamna, pe fondul secetei. Ne-a dat atunci cupoane de 500 lei/ ha şi în primăvară ne-a mai dat 200 de lei la hectar, bani în cont. Ne-a scăpat de datorii. Am plătit peste tot, la furnizorii de inputuri, m-am speriat şi am dat pământul la alţii, pentru că eram la un pas să mă îmbolnăvesc. Doar un om nebun să mai facă agricultură ca noi. Trebuie să fii nebun ca să faci asta, că dacă eşti sănătos te gândeşti mult la banii pe care îi bagi. Eu, la 320 ha, aveam nevoie de cel puţin 5-6 miliarde de lei vechi în primăvară. Cine ştie dacă banii aceştia îi mai recuperez în toamnă.

Profitul este diferit de la an la an. Aşa şi trebuie să fie, până la urmă se lucrează cu natura.

Acum 3 ani a fost secetă şi am vândul porumbul cu 1,2 lei; foarte bun preţul, în condiţiile unei producţii mici. Acum doi ani şi anul trecut am obţinut 7 tone de boabe la hectar şi le-am vândut cu 0,45 lei kilogramul. Cine mi l-a luat? AgriInvest, că eram dator la ei luasem îngrăşăminte, 7 tone, erbicide, seminţe. M-au şi minţit. Mi-au spus că aceia care lucrează cu ei primesc un preţ mai bun. Când să valorific, am dat două tiruri cu porumb şi am mai rămas şi dator. Norocul meu că am mai avut subvenţia şi le-am achitat datoria. Şi eu cu ce-am mai rămas?

Din ce este compus parcul dumneavoastră agricol?

Am toată gama de utilaje. Tractoare am avut două, dar am renunţat la unul. Am vorbit cu reprezentanţii New Holland şi cred că mă duc să iau unul de la ei, cu o dobândă de 1,9 la sută. Am văzut un tractor de 95 de cai putere. Am un Universal 650 şi nu mă mai ajută la arătură. Ca fapt divers, eu cu Universal 650 am făcut treabă. Am avut trei, dar le-am mai dat. Pe acesta îl mai ţin, pentru că fac lucrări prin vie.

V-aţi dus la bancă pentru finanţarea achiziţiei de utilaje?

Au spus că finanţează ei totul (n.r. - NHR Agropartners). Că tot m-aţi întrebat de bănci, mi-a fost frică să iau bani de la ei. Ei îmi dau bani

cât vreau eu. Îi iau, dar ce fac cu ei? Problema este din ce îi dau înapoi?

Ce-aţi plantat în toamnă şi în primăvară?

Pe zona vegetală nu am decât porumb, floarea-soarelui, nişte mazăre furajeră şi orz furajer. Am şi cultură verde - 3 hectare fiica mea şi eu două, pentru care primim o sută şi ceva de euro la hectar. Acolo am fasole şi lucernă.

Aveţi şi animale?

Am porci. Mai exact, vorbim de opt scroafe fătătoare, care îmi produc purcei. La ora actuală am 60 de purcei pentru îngrăşare; am şi vierul meu. Purceii îi vând ca atare, dar şi ca grăsuni, ulterior. M-am gândit să integrez producţia de porumb. La 0,45 lei kilogramul... O remorcă de 5 tone de porumb face 2.500 de lei; eu pe doi porci iau aceiaşi bani. Un porc nu consumă cinci tone, cel mult două tone. Eu le bag în reţeta furajeră şi mazăre, orz, grâu şi nişte calciu. De asta am integrat puţin, să mai recuperez din bani.

Cum a fost cu cererea de plată?

Pentru mine n-a fost greu, pentru că ştiu despre ce este vorba. La primărie le-a băgat imediat în program totul salariaţilor de acolo, să le fie mai uşor. Când ne-am dus, ne-au eliberat hârtiile repede; s-au descurcat. Alte primării, nu. Să o luăm pe altă parte, se cer cam multe hârtii. Dacă anul acesta eu fac copii după actele de proprietate o dată, fac copii după contractele de arendare o dată, de ce îmi ceri în fiecare an să-ţi aduc atâtea documente, dosare?

Ei ceruseră la un moment dat acte pe loturile necomasate, fiecare proprietar unde avea localizat terenul.

Asta nu se va putea face niciodată la noi. Am schimbat pământul şi ne-am comasat la înţelegere. Dacă era să fie aşa, aş fi fost obligat să lucrez într-un loc 3 hectare, în altul 4, în celălalt unul, chiar şi 1/2 ha. Cum să-l mai comasez? Ar fi fost strigător la cer să vezi o bandă de mazăre, una de orz etc.; o nebunie. Sunt nişte oameni puşi pe posturi care habar n-au de agricultură, sunt paraleli precum două linii de cale ferată.

www.agrimedia.ro

MEWI, alături de Agro-Est Muntenia şi de Bayer, a organizat joi, 9 iulie 2015, o demonstraţie în câmp atât cu maşinile şi utilajele importate în România, cât şi cu produsele de protecţia plantelor aflate în portofoliul celorlalte două companii invitate.

Demonstraţia MEWI, alături de parteneri la Drajna Nouă Specialiştii MEWI prezenţi la demonstraţia în câmp, care a avut loc la Drajna Nouă, le-au explicat invitaţilor cum un tractor de mare putere poate avea un consum mic de carburant printr-o echilibrare corespunzătoare care duce la reducerea patinajului anvelopelor. „Reducând patinajul, evident, reducem consumul inutil de combustibil. Tractorul Fendt este dotat cu greutate frontală şi ridicător frontal. Este foarte important să se cunoască acest aspect - lestarea corespunzătoare a tractorului este ingredientul-cheie pentru a avea o aderenţă corespunzătoare. La aderenţă se mai adaugă şi suspensia punte-faţă. Practic, rolul acestei suspensii este de a ţine roata în contact cu solul. Asta înseamnă un patinaj mult redus faţă de un tractor fără suspensie punte-faţă“, a precizat Vasile Nica, brand manager Challenger. În prima parte a evenimentului, tractoarele Fendt şi utilajele celor de la Horsch au fost vedetele prezentării. Primul în mirişte a intrat vârful de lance

www.agrimedia.ro

al celor de la Fendt, seria 900, modelul S4, 390 CP, cutie Vario, suspensie punte-faţă, greutate frontală 1.800 kg şi două greutăţi pe roţi - 2x600 kg. „În acest tandem, acum se lucrează în judeţul Călăraşi cu un consum între 16 şi 18 litri pe hectar, iar adâncimea de lucru - 30 cm“, a spus George Chiru, manager regional vânzări MEWI. Tractorul Fendt S4 a tractat în câmp utilajul Horsch TIGER MT, o combinaţie de disc greu şi cultivator pentru adâncime. „În urma acestui utilaj veţi avea un teren amestecat cu resturi vegetale pe întreaga adâncime de lucru, un teren cu 20 cm prelucraţi absolut complet pentru patul germinativ şi în partea din spate, la fiecare 45 de centimetri, veţi avea o pătrundere sub acest orizont creat de discuri pentru permiterea infiltraţiei precipitaţiilor ulterioare. În partea din spate are un rând de discuri de nivelare şi un tăvălug din cauciucuri care poate fi combinat şi cu un tăvălug extra, care are rolul de a recompacta şi de a mărunţi solul“, a explicat Constantin

Curcă, reprezentant Horsch România. A urmat apoi vârful de gamă al seriei 900, şi anume Fendt 939, un tractor echipat cu suspensie punte-faţă, frânare pneumatică, suspensie pe cabină, transmisie Fendt Vario şi „sistem PMS, care nu lasă nici motorul să forţeze transmisia, dar nici transmisia să forţeze motorul“, potrivit spuselor specialiştilor MEWI. Următorul tractor prezentat a fost Fendt 724, un tractor din seria 700, ce generează 240 CP. Şi pe acest tractor cei de la Fendt au montat o cutie Vario şi o cabină cu vizibilitate mărită, pe care a fost montat un utilaj pentru dezmiriştit - Horsch JOKER 5 RT cu discuri în diametru de 520 mm. „Este un disc scurt, un disc foarte compact, care are rolul de a efectua operaţia de dezmiriştire. Ca diferenţă faţă de concurenţă, ce-l recomandă ca utilaj - tot ce înseamnă resturi vegetale sau rădăcini ale culturii sunt scoase şi tăiate. Asta înseamnă întreruperea capilarităţii şi amestecarea resturilor Iulie 2015 51

vegetale şi a pierderilor de la combină, pentru a permite buruienilor să crească într-un interval scurt de timp“, a menţionat Constantin Curcă, reprezentant Horsch România. Vedeta prezentării a fost, ca de obicei, tractorul şenilat Challenger MT775E, dotat cu un motor special cu o cilindree de 9,8 litri (7 cilindri în loc de 6), un motor cu totul nou de la firma AGCO. Transmisia şenilatului Challenger este Automatic Power Shift, cu schimbare manuală, dar şi automată a vitezelor. „Ce face acest tractor să fie deosebit faţă de orice alt tractor cu şenile este conceptul Challenger. Încă de la început, acest tractor a fost gândit şi realizat în totalitate pentru şenile, iar trenul de rulare dovedeşte acest lucru. Greutate lui este împărţită în mod egal - 50% spate, 50% faţă; în timpul lucrului avem, practic, aderenţă la sol corespunzătoare pe toată aria de contact a şenilei. Aici se vede diferenţa între un tractor cu şenile şi unul cu roţi - puterea de aderenţă a acestui tractor la suprafaţa de contact. Dacă la un tractor cu roţi observăm că avem maximum trei pinteni în contact cu solul, la acesta sunt mult mai mulţi“, a punctat Vasile Nica. Cei de la Horsch au mai testat în teren Terrano - 7 FM, utilajul cu patru rânduri de cuţite, un cultivator complex şi distanţă activă de 27 cm, care se pretează pentru prelucrarea solului până la adâncimi de 30 cm. Un avantaj foarte mare al acestui utilaj este că poate fi combinat în orice moment cu semănătoarea Pronto 6 AS cu brăzdare mult mai rezistente şi un sistem nou de răzuitori. „Presiunea de presare pe brăzdar poate ajunge până la 120 kg pe fiecare, individual“, a mărturisit Constantin Curcă, reprezentant Horsch. MEWI a mai adus în câmp o altă minune a tehnologiei americane. Este vorba de sprayerul Challenger Rogator 1300, cu o lăţime de lucru de 36 de metri, 370 CP şi un bazin care poate ajunge şi până la 6.000 de litri. Garda la sol este destul mare, astfel încât lucrările să fie făcute în condiţii optime - 130 cm. Ecartamentul sprayerului Rogator este reglabil hidraulic, de la 3 m la 3,86, ceea 52 Iulie 2015

ce permite deplasarea pe drumurile publice în siguranţă. Rampa de erbicidat este şi ea echipată cu senzor de copiere a terenului, maşina propriu-zisă fiind echipată cu sistem de navigare prin satelit, ceea ce permite automatizarea completă a tuturor lucrărilor. Viteza de lucru a unei astfel maşini poate ajunge şi la 30 km/h.

Combina după care întorc capetele marii fermieri

Pe „gigantul“ Fendt 9490 X prezentat la sediul MEWI din Drajna Nouă a pus ochii deja un fermier de soi din zonă, Gheorghe Văduva. Acest agregat este, în fapt, o combină hibridă, cu două tobe axiale de batere şi un header foarte mare, de 10,5 metri. Motorizarea acestei combine este una foarte importantă, construită de grupul AGCO, în fapt un motor în şapte cilindri de aproximativ 500 CP. Este practic acelaşi motor montat şi pe tractorul şenilat Challenger, motor foarte fiabil şi care consumă foarte puţin. Ceea ce i-a atras atenţia lui Văduva a fost „tehnica nouă“, în speţă suprafaţa de cernere mai mare. „Am văzut o combină nouă, tehnică nouă, diferită faţă de ceea ce există acum. Cred că modelul este luat după cel al competitorilor, dar diferenţa este reprezentată de tobele axiale, flux axial, şi care sunt cu diametru mai mare de 600. La competitori, aceste tobe axiale sunt până în 500-520. Atuul acestei combine Fendt este şi că un astfel de melc are 2,5 metri lungime. Nu mai este sistem pe cai, ci pe melc. Are diametru mai mare şi suprafaţa de cernere mai mare“, a spus fermierul Gheorge Văduva.

Grâul a fost protejat şi hrănit. S-au ocupat de asta Bayer şi Agro-est Muntenia Pe lângă partea de pregătire a solului, de care s-a ocupat MEWI, grâul plantat în lotul demonstrativ a fost tratat împotriva bolilor şi dăunătorilor cu produse Bayer şi a fost hrănit şi fertilizat cu ajutorul celor de la Agro-est Muntenia. Despre produsele utilizate a vorbit Mihai Postelnecu, sales&marketing manager la Agro-est Muntenia: „Din punct de vedere al producţiilor, în România suntem, dacă vorbim de porumb, în

www.agrimedia.ro

Fusarioza şi celelalte probleme care cauzează diminuarea calităţilor de panificaţie nu au atins cultura

www.agrimedia.ro

de grâu de la Drajna Nouă. Cum a fost atins acest deziderat, a explicat Răzvan Gheorghe, area sales manager Bayer: „Toată protecţia acestui loc a fost efectuată cu produsele noastre, începând chiar cu tratamentul la sămânţă, unde avem produsul Yunta Quattro, destinat tratării seminţelor de păioase, de grâu şi de orz. Acesta este un insecto-fungicid format din patru substanţe active, toate patru sistemice. După aceea, în primăvară, am început cu planul de protecţie împotriva buruienilor şi a bolilor. Primul tratament pe care l-am aplicat a fost pachetul Falcon, un pachet tehnologic format din fungicid şi erbicid, cu posibilitatea de aplicare separat sau împreună. Este un pachet gândit, în primul rând din punct de vedere tehnic, să ne rezolve printr-o singură trecere primele probleme care apar la o cultură de cereale. Vorbim aici în primul rând de buruieni, în primăvară; la pornirea în vegetaţie buruienile şi, de asemenea, primele boli care apar se manifestă primăvara, în special făinarea. Pachetul

este format din erbicidul Sekator (3 litri), un erbicid sulfonilureic care controlează buruienile cu frunză lată, dar nu numai, având o protecţie foarte bună şi pe Gallium aparine (turiţă) şi, de asemenea, Apera spica venti (iarba vântului) dintre buruienile graminee, adică cele specifice zonei IalomiţaCălăraşi. Celălalt produs reprezintă partea fungicidă, adică produsul Falcon (5 litri), fungicid sistemic cu trei substanţe active sistemice. Este un produs standard pe făinare, prima boală cu care ne confruntăm primăvara, în special zona de sud a ţării, dar şi pe septorioze şi rugini. Pentru tratarea seminţelor s-a folosit doza de 1,6 litri de Yunta Quattro per tonă, doză unică şi la grâu, şi la orz. Recomandarea noastră este să se folosească maşini de tratat, nu alte sisteme «convenţionale», de genul «la betonieră», pentru a asigura o protecţie uniformă a bobului. Pentru sola de aici s-a folosit Sekator în doză de 0,5 litri la hectar, iar produsul Falcon - doză de 0,6 litri la hectar“.

Iulie 2015 53

Ionel VĂDUVA

primii 3 la nivel european. Dacă ne raportăm la randament-productivitate pe hectar, suntem probabil printre ultimii. Şi asta deoarece nu suntem suficient de atenţi la anumite aspecte vizavi de corectările de carenţe, fertilizări specifice ş.a.m.d. Noi, aici, am folosit două produse, este vorba de Omex Bio 20 şi Sulfomex. Omex Bio 20 este un produs complet, este mai mult decât un fertilizant foliar, este un biostimulator. Pe lângă un raport NPK foarte echilibrat 20-20-20 plus microelemente, are şi un aport de extract de alge marine, ceea ce îi dă acea componentă de biostimulator. Doza aplicată este de doi litri la hectar. Noi am aplicat două tratamente, unul în primă fază, o dată cu erbicidatul, şi al doilea tratament într-o fază ulterioară. Am folosit şi Sulfomex, un produs pe bază de sulf, foarte concentrat, probabil unul dintre cele mai concentrate produse la momentul de faţă - 87,5 la sută sulf plus 15% azot“.

Timp de două zile, la sfârşitul lunii iunie, în perioada 29-30 iunie, 84 de jurnalişti agrarieni din întreaga Europă au participat la conferinţa de presă organizată cu mare fast de reprezentanţii John Deere în localitatea Pamhagen din Austria.

Chris WIGGER

Conferinţa europeană John Deere Într-o locaţie de vis, am fost primiţi cu mare ospitalitate de gazde. Din program a făcut parte o conferinţă susţinută de dl Chris Wigger, vicepreşedinte, vânzări & marketing John Deere, urmată de cinci ateliere de lucru, în care ne-au fost prezentate cele mai noi soluţii ce permit clienţilor să conecteze utilajele, operatorii şi domeniile lor într-un mod complet integrat, noile motoare ale seriilor 6R şi 6M, noua generaţie de încărcătoare frontale John Deere seria R, noile modele de combine din seria W şi T, noi soluţii de cosit şi balotare, conceptul de plantat de înaltă performanţă John Deere 1725NT şi noul sistem PowrSpray seria R900i - maşini de erbicidat tractate. În cadrul evenimentului de presă din Pamhagen, compania a lansat o serie de noi soluţii informatice pentru antreprenori şi fermieri, ca parte a John Deere FarmSight. Producţia agricolă trebuie să devină mai eficientă, în condiţiile cererii tot mai mari de alimente, în acelaşi timp în care trebuie realizate marje mari corespunzătoare producţiei vegetale, ţinând cont de perioadele dificile ale culturilor şi creşterea preţurilor la inputuri. Utilizarea în sincron a 54 Iulie 2015

maşinilor şi a datelor de teren oferă o legătură perfectă între birou şi operatori. Noul FarmSight deschide oportunităţi semnificative în trei domenii-cheie: utilaje optimizate tehnic, performanţa echipamentului şi un cost redus de exploatare, toate aceste aspecte îmbunătăţesc marjele de producţie. Prin urmare, John Deere continuă să investească masiv în cercetare şi dezvoltare, cu un accent clar pe soluţii informatice pentru antreprenori şi fermieri. „Cu John Deere FarmSight, informaţiile sunt activate în agricultura reală şi acesta rămâne un element principal în strategia noastră de a aborda nevoile viitoare ale agricultorilor şi contractanţilor“, spune Chris Wigger, vicepreşedinte, vânzări & marketing John Deere. Marea majoritate a dealerilor John Deere din Europa au făcut investiţii semnificative pentru a dezvolta în continuu servicii profesionale FarmSight. Aceştia devin bine pregătiţi, pentru a-şi sprijini clienţii, că au şi ei nevoie de sprijin pentru soluţii integrate în jurul informaţiilor din agricultură.

lor, la operatori şi să vadă în timp real exploataţia, într-un mod complet integrat şi inovator“, a adăugat Chris Wigger. „Clienţii noştri pot avea o valoare adăugată prin aceste soluţii uşor de utilizat, pentru a spori producţia şi a reduce costurile, inclusiv prin gestionarea cu uşurinţă a datelor“, a încheiat dl Chris Wigger. Confidenţialitatea datelor şi securitatea lor sunt condiţii esenţiale pentru a face informaţiile din agricultură un succes. Ca un brand de încredere, John Deere respectă pe deplin directiva europeană de confidenţialitate a

„Trei noi pachete de soluţii le permit fermierilor să se conecteze la utilajele

www.agrimedia.ro

datelor şi legile locale cu privire la utilizarea datelor. Compania a început recent procesul de stabilire a unui loc de depozitare a datelor în Europa. „Vă asigurăm, nu vom permite să se compromită securitatea datelor şi a vieţii private“, a adăugat Chris Wigger.

un număr mare de caracteristici inovatoare, pentru a-l ajuta pe fermier în cazul în care acesta are în fermă câmpuri mici, împrăştiate pe o suprafaţă mare. Sistemul le permite clienţilor să urmărească maşini aproape în timp real, de exemplu, pentru vizualizarea vehiculelor de pe drum spre locaţia exactă sau pentru a urmări progresele de lucru înregistrate în timpul zilei. Clienţii pot încărca noi limite de teren, iar din acel moment toate câmpurile sunt vizibile şi accesibile pe hartă, cu doar câteva click-uri. Cu un nou instrument de configurare, managerii pot pre-popula parametri importanţi, pentru a asigura documentarea. Fişierele pot fi trimise fie fără fir, de la utilaj, sau încărcate în mod tradiţional, cu un stick USB.

Soluţii noi John Deere FarmSight

Pentru anul 2016, clienţilor care cumpără „pachetul de conectivitate“ alături de un tractor, combină sau maşină de erbicidat vor beneficia de: • conectare la distribuitorul local John Deere; • conectare la sateliţi cu AutoTrac (clienţii vor beneficia de îndrumare automată); • conectare la Implementare automatizată, prin care performanţa maşinii şi confortul operatorului pot fi îmbunătăţite; • conectare prin intermediul reţelei celulare de soluţii John Deere FarmSight (utilaje/operatori/câmpuri). O suită de soluţii inovatoare sunt JDLink, John Deere Remote Display Access (ADR), Transfer John Deere Wireless Data (WDT) şi Transfer John Deere Mobile Data (MDT).

Conectarea operatorilor

John Deere a dezvoltat un nou instrument de management al locurilor de muncă, integrat în centrul de operaţiuni. Acesta ajută contractorii, precum şi fermierii să se organizeze mai bine şi să lucreze într-un mod informatizat. Operatorii de utilaje vor avea o secţiune dedicată „MyJobs“ versiune App, special concepută pentru a se potrivi nevoilor lor. Instrumentul de management al locurilor de muncă conferă timp antreprenorilor

şi managerilor de fermă pentru a se concentra mai bine pe planurile lor de afaceri de bază şi de a face procesul complet de planificare de locuri de muncă, de livrare pentru locul de muncă, înregistrarea datelor, facturare client şi raportare mult mai uşoară. Informaţiile transmise includ: tip de activitate, numele clientului/domeniu (de exemplu, ratele de seminţe/îngrăşăminte şi de aplicare), rata necesară de aplicare produs şi combinaţia echipamentelor necesare. Sunt afişate toate drumurile agricole şi posibilele restricţii de pe drumurile publice, astfel încât un operator poate găsi cea mai rapidă cale de intrare în câmp. De asemenea, permite operatorilor o vizualizare în timp real a poziţiilor celorlalte utilaje din câmp, astfel încât lanţul logistic să fie optimizat.

Domenii conexe

Operations Center este o locaţie centrală pentru fermieri, de unde se pot conecta la maşinile şi la câmpurile lor. Pe parcursul ultimelor 12 luni, a fost adăugat centrului de operaţiuni

www.agrimedia.ro

Conceptul, prezentat pentru prima dată la târgul Agritechnica 2013, reflectă ca un exemplu ideal modul în care informaţiile pot servi reciproc atât fermierilor, cât şi contractorilor în cadrul lanţului valoric al producţiei vegetale. Susţinute de tehnologia senzorilor infraroşu (NIR), înregistrările de detectare a gunoiului de grajd, nivelurile relevante de substanţe nutritive, cum ar fi gunoiul de grajd de azot (N), amoniu-N, fosfat ( P), potasiu (K), permit o distribuţie specifică şi precisă. Diferit de alte sisteme, John Deere poate măsura aproape de aplicatorul care asigură fertilizarea şi poate ţine cont de caracterul eterogen al nutrienţilor din gunoiul de grajd lichid. Ingredientele pot fi aplicate pe baza unei reţete şi pot ţine cont de un nutrient (de exemplu, azot) şi o limită pentru un al doilea ingredient (de exemplu, fosfat). Arhitectura sistemului va permite furnizorilor de software să dezvolte interfeţe de comunicare, care se vor conecta la centrul de operaţiuni şi care în cele din urmă vor permite sincronizarea automată a datelor de la GreenStar 2630.

Noile motoare FT4 pentru tractoare din seria 6R şi 6M

Extinderea gamei de tractoare medii John Deere seria 6R şi 6M are loc printr-un total de 14 noi modele cu şase cilindri, cu patru cilindri şi cadru mare, cu motoare ce dezvoltă de la 110 la 195 CP. Noile tractoare premium seria 6R cu patru cilindri sunt propulsate de motoare John Deere PowerTech PSS 4,5 litri şi dezvoltă de la 110 la 135 CP (97/68 CE). Versiunile de şase cilindri Iulie 2015 55

cu motoare de 6,8 litri John Deere PowerTech PVS dezvoltă de la 145 la 155 CP (97/68 CE). Toate tractoarele noi seria 6R sunt echipate cu sistem de management inteligent de putere John Deere (IPM), care adaugă de la 15 la 31 CP pe modelele cu patru cilindri şi 47 CP pe versiunile cu şase cilindri. O gamă largă de opţiuni pentru transmisia tractoarelor John Deere din seriile 6R şi 6M pentru fermele vegetale, animale şi fermele mixte sunt disponibile în funcţie de model. Tractoarele seriei 6R sunt disponibile cu Powershift PowrQuad Plus sau cu transmisiile AutoQuad Plus / AutoQuad Plus Ecoshift, AutoPower, transmisie continuu variabilă sau transmisie cu dublu ambreiaj DirectDrive avansat. Noile tractoare din seria 6M dezvoltă de la 110 la 195 CP, dispun de o gamă de PowrQuad Plus, AutoQuad Plus / AutoQuad Plus Ecoshift sau noul CommandQuad Plus / CommandQuad Plus cu Ecoshift transmisii Powershift. Modele de la 110 la 155 CP sunt disponibile pentru a satisface toate nevoile producătorilor. Tractoarele din seria 6R şi 6M sunt proiectate special pentru a se adapta acestor noi încărcătoare versatile, care oferă noi cadre de montare, uşor de ataşat şi operat.

Simona MUNTEANU

Noua generaţie de încărcătoare frontale John Deere seria R

Noile încărcătoare frontale din seria R au scopul de a stabili un nou standard în productivitatea agricolă europeană. Sistemul de numerotare al încărcătoarelor John Deere va fi schimbat. Prima dintre cele trei cifre reflectă seria tractorului, compatibil cu încărcătorul, fiind urmată de două cifre care indică dimensiunea încărcătorului, plus nivelul caietului de sarcini. Astfel, un încărcător

schimbatem pentru a obţine o combină performantă. Combina are o suprafaţă mare de separare activă, o rată de descărcare rapidă, viteză maximă de 40 km/h, detalii ce permit operatorilor să realizeze o creştere a producţiei de până la 15%. Cu aceste schimbări, combinele John Deere oferă o suită completă de soluţii de recoltare din seriile W şi T, până la Seria S, pentru a ajuta producătorii să recolteze în timp record.

Noi soluţii de cosit şi balotare de la John Deere

623R este compatibil cu un tractor din seria 6M sau 6R. Disponibile din noiembrie 2015, încărcătoarele din seria R oferă cu până la 10% capacitate mai mare de ridicare. Acestea vor fi livrate standard cu cadre noi de montare şi un zăvor-catarg automat, care va permite încărcătorului frontal să se conecteze la tractor cu o acţiune rapidă, „click & go“.

Noile modele de combine John Deere din seriile W şi T Combinele din seriile W şi T au un nou design. Multe componente au fost

John Deere îşi extinde gama premium de cositoare şi maşini de balotat, concepute pentru a creşte capacitatea de recoltare, dar şi operaţiunile agricole mari. Noul cadru al cositorii este mai uşor de ataşat, îi oferă operatorului o mai bună vizibilitate şi îmbunătăţeşte capacitatea de trecere a maşinilor. Urmând conturul terenului cât mai exact, aceste cositori noi pot oferi mai multă siguranţă, prin reducerea riscului de deteriorare pe teren accidentat. În plus, suprapunerea hidraulică a unităţilor de cosit, de la 30 la 50 cm, asigură cea mai bună performanţă posibilă în orice condiţii. Presa L1533 de înaltă densitate produce baloţi de 90 x 80 cm, va cuprinde o serie de îmbunătăţiri pentru sezonul 2016, pentru a oferi antreprenori cu o capacitate mai mare de lucru.

Noua semănătoare 1725NT

Conceptul performant de plantat John Deere 1725NT, care a primit o medalie de aur la SIMA 2015, oferă noi niveluri de precizie la plantare viteze de până la 16 km/h (10 mph), şi nu numai. Această tehnologie inovatoare oferă plasarea seminţelor cu precizie în brazdă, fără săritură, dacă se plantează porumb sau soia, la viteze mari de însămânţare.

Noua soluţie de erbicidat PowrSpray

Sistemul PowrSpray seria R900i este o dezvoltare inovatoare a maşinilor de erbicidat tractate. Acestea sunt disponibile acum cu trei dimensiuni de rezervor - 4.400, 5.200 şi 6.200 de litri. PowrSpray dispune de două pompe centrifuge hidraulice, prima umple pulverizatorul până la 1.200 litri/minut, în timp ce a doua, 1.000 litri/minut, pentru schimbări rapide de aplicare şi o mai mare precizie de pulverizare. 56 Iulie 2015

www.agrimedia.ro

Iulie 2015 57

Excesul de umiditate, în mod paradoxal, se manifestă şi pe terenurile în pantă, mai ales pe versanţii din zonele bogate în precipitaţii, cu solul şi substratul litologic cu permeabilitate redusă, cu drenaj intern sau extern slab. De regulă, după cum prezintă I. Pleşă şi S. Câmpeanu, excesul de umiditate pe versanţi este localizat având ca sursă apele stagnante din zonele depresionare, izvoarele de coastă care apar la zi pe versanţi, precum şi apele concentrate la baza versanţilor.

Drenajul terenurilor în pantă Excesul de umiditate pe terenurile în pantă este, de obicei, mai dăunător decât cel de pe terenurile plane, deoarece de cele mai multe ori reprezintă un factor potenţial pentru declanşarea alunecărilor. Pe de altă parte, deşi ocupă suprafeţe mai mici, răspândirea acestora dispersată pe versanţi imprimă o umezire neuniformă, efectul excesului de umiditate manifestându-se pe suprafeţe mult mai mari, pe care lucrările agricole sunt stânjenite sau întârziate. Zone cu exces de umiditate pe versanţi se întâlnesc în Podişul Transilvaniei, nordul Moldovei şi dealurile subcarpatice, suprafaţa cu izvoare de coastă pe terenul agricol însemnând aproximativ 230.000 de hectare. Eliminarea excesului de umiditate şi combaterea alunecărilor de teren au prioritate faţă de combaterea eroziunii solului. Pentru stabilirea măsurilor de prevenire şi combatere a excesului de umiditate pe versanţi este necesar să se studieze cadrul natural al zonei, să se precizeze cauzele excesului de umiditate, factorii favorizanţi ai acestuia, formele de manifestare şi pagubele pe care le produce. Terenurile în pantă, caracterizându-se printr-o mai mare variaţie geomorfologică, litologică şi hidrogeologică, impun efectuarea unor studii mai aprofundate, în special a celor topografice, pedolitologice, hidrogeologice şi geotehnice. Studiile hidrologice trebuie să abordeze şi 58 Iulie 2015

să precizeze caracteristicile stratului acvifer, cota piezometrică a apei freatice, liniile de scurgere a apei freatice, cunoscând faptul că pe versanţi apele freatice nu se scurg uniform, ci tentacular. Pentru caracterizarea din punct de vedere geotehnic al zonei se va efectua un profil până la primul strat impermeabil, precizându-se natura, adâncimea şi panta stratului impermeabil şi conductivitatea hidraulică a straturilor acoperitoare.

Cauzele, formele de manifestare şi factorii favorizanţi ai excesului de umiditate pe versanţi

La fel ca şi pe terenurile plane, excesul de umiditate pe versanţi are ca surse precipitaţiile şi apa freatică. Precipitaţiile influenţează excesul de umiditate prin cantitate, intensitate şi perioada când cad. Apa freatică constituie sursa principală

a excesului de umiditate pe terenurile în pantă deoarece durata de manifestare este mai mare, iar formele de manifestare sunt mult mai variate, fiind influenţate de succesiunea, înclinarea şi caracteristicile straturilor. Excesul de umiditate de suprafaţă provenit din precipitaţii se manifestă prin supraumeziri sau băltiri ale apei în zonele depresionare de pe versanţi, iar pe versanţii cu pantă neuniformă în zona de trecere bruscă de la o pantă mare la una mică sau la o fâşie cu teren plan. Excesul de umiditate freatică se manifestă prin supraumeziri sau izvoare, în următoarele situaţii: la modificarea versantului, care conduce la micşorarea grosimii stratului permeabil acoperitor; la modificarea bruscă, în sens pozitiv, a pantei stratului impermeabil de bază şi, implicit, în acelaşi sens şi a nivelului freatic; la contactul versantului cu terenul plan, care poate avea ca efect micşorarea stratului acoperitor şi apariţia la zi a apei freatice; la intersecţia versantului cu straturile acvifere. Excesul de umiditate cauzat de izvoare trebuie analizat separat deoarece prezintă caracteristici variate. Prin izvor se înţelege locul apariţiei la suprafaţa terenului a apei subterane. În funcţie de situaţia geologică şi forţa care determină apariţia apei la zi, se deosebesc izvoare descendente sau gravitaţionale şi izvoare ascendente. Izvoarele descendente sunt cele mai

www.agrimedia.ro

Iulie 2015 59

frecvente şi provin din straturile acvifere, care au un caracter descendent. Apa din aceste straturi are o circulaţie descendentă, de la infiltrare şi până la ieşire, sub acţiunea forţei gravitaţionale. Din această categorie fac parte izvoarele descendente de strat, de vale, de terasă, de grohotiş, de conuri de dejecţie. Izvoarele descendente de strat provin din straturile acvifere cuprinse între două straturi impermeabile. Ele apar la zi numai în situaţia când stratul acvifer este intersectat prin acţiunea de eroziune a apelor curgătoare. Izvoarele descendente de vale apar frecvent la baza versanţilor văii. Pe unele vai apar sub formă de linii de izvoare. Izvoarele de terasă apar la baza teraselor, contactul dintre depozitele permeabile cu cele impermeabile. Izvoarele ascendente se caracterizează printr-o circulaţie a apelor prin straturile acvifere, mai întâi pe linie descendentă, iar apoi, până când ajung la suprafaţă, au un curs ascendent. Circulaţia apei se face sub influenţa presiunii suprafeţei piezometrice. Factorii favorizanţi ai excesului de umiditate pe versanţi pot fi de natură geomorfologică, pedologică şi antropică. Geomorfologia terenului, prin prezenţa unor forme negative de microrelief sau a unor suprafeţe plane, prin schimbarea locală a pantei terenului, favorizează acumularea apei şi apariţia excesului de umiditate. Solul favorizează apariţia excesului de umiditate prin prezenţa unor orizonturi impermeabile sau a straturilor cu permeabilităţi diferite, care împiedică infiltrarea şi circulaţia apei în sol şi subsol, sau prin prezenţa unui orizont vertic la suprafaţă sau substratul arat, care prin umectare şi gonflarea argilelor de tip montmorilonit îşi reduce mult permeabilitatea. Omul, prin amenajări antierozionale de reţinere a apei pe versanţi (valuri şi canale de nivel), prin aducerea la zi a zonelor cu exces de umiditate freatic sau din izvoare, prin terasarea versanţilor pe terenurile cu drenaj intern nesatisfăcător, poate favoriza apariţia excesului de umiditate.

Victor VĂTĂMANU

Eliminarea excesului de apă de pe versanţi

Eliminarea excesului de apă de pe versanţi se poate realiza prin captarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă şi a celor freatice care circulă spre zona cu exces de umiditate şi chiar prin coborârea nivelului freatic din zonele depresionare - talveguri. În funcţie de sursa excesului de umiditate, zona şi intensitatea de manifestare, 60 Iulie 2015

Fl. Mărăcineanu recomandă următoarele metode de eliminare: afânarea adâncă, drenajul-cârtiţă, modelarea - nivelarea în pantă, dacă excesul de umiditate se manifestă pe durată scurtă de timp; canale de colectare şi evacuare, precum şi vaduri de scurgere, în cazul băltirilor temporare sau permanente; drenuri orizontale de intercepţie (de captare cu cavitatea liberă sau umplută cu material filtrant grosier, în cazul izvoarelor şi al supraumezirilor în benzi sau pete izolate; drenuri orizontale, sistematice, în cazul supraumezirilor în pete izolate sau „în mozaic“ asociat cu măsuri secundare; drenaj orizontal asociat cu amendare în cazul excesului de umiditate asociat cu procese de „salinizare“; canale colectoare sau drenuri orizontale în cazul supraumezirii plarformei drumurilor sau teraselor; drenuri verticale de captare pentru evacuarea băltirilor din micile depresiuni situate în zona cumpenei apelor, pe versanţi cu pericol de alunecare, dacă situaţia geomorfologică este favorabilă - strat acvifer liber la mică adâncime. Din prezentarea metodelor de eliminare a excesului de umiditate pe versanţi se remarcă complexitatea problemelor care trebuie analizate la alegerea soluţiilor, probleme insuficient studiate sub aspect teoretic şi practic în România. Până în prezent s-a acordat o atenţie mai mare combaterii eroziunii solului în comparaţie cu eliminarea excesului de umiditate şi prevenirea alunecărilor de teren. Ca urmare, la amenajarea unor versanţi cu ocazia înfiinţării plantaţiilor de vii s-au semnalat erori de amenajare, care au favorizat menţinerea excesului de umiditate şi chiar a alunecărilor de teren. Principiul de bază în eliminarea excesului de umiditate pe versanţi este legat de îmbunătăţirea scurgerii apei la suprafaţa versanţilor şi prevenirea alimentării apelor freatice. De aceea, pentru combaterea eroziunii nu se vor prevedea lucrări de reţinere a apei, ci lucrări care să favorizeze scurgerea, interceptarea şi prevenirea alimentării apei de pe versanţi într-un timp cât mai scurt. Lucrarea de bază o constituie nivelarea în pantă a versanţilor, înlocuirea canalelor de coastă de nivel şi a valurilor orizontale cu canale şi valuri înclinate, care trebuie să intercepteze apele de scurgere de suprafaţă pentru a le conduce în debuşee şi a le evacua de pe versanţi. Terasele se vor proiecta cu înclinări longitudinale spre debuşee de 1-3%. Amplasarea canalelor de coastă se va face la schimbările de pantă, limite de folosinţe, drumuri şi în special în amonte de zonele de stagnare a apelor.

Drenajul orizontal de intercepţie

Înlăturarea excesului de umiditate localizat în ochiuri şi pânză la zi se realizează cu ajutorul drenajului de intercepţie, care are rolul de a intercepta stratul purtător de apă în amonte de zona umezită. Drenurile de intercepţie se amplasează transversal faţă de direcţia de curgere a apelor, la limita superioară a zonelor cu exces de apă. Pentru straturi acvifere cu adâncimi de până la 2-2,5 metri, drenurile se pozează chiar pe stratul impermeabil, deoarece în acest caz asigură o captare mai eficientă a apei. Pentru a stabili traseul cel mai indicat al drenurilor de intercepţie se va face o recunoaştere a traseului acestora, prin delimitarea zonelor joase, a celor de stagnare a apelor, prin studiul vegetaţiei, elemente principale care permit cunoaşterea circulaţiei apei de pe versanţi. Drenurile se vor construi din piatră sau din tuburi riflate din PVC, cu diametrul maxim cu strat filtrant înalt de 40-60 cm. Drenurile colectoare care îndeplinesc numai rol de colector se vor executa fără prism filtrant. Izvoarele de coastă care apar la zi se captează cu ajutorul unor drenuri de captare care converg într-un cămin de vizită, de unde apa, în cazul plantaţiilor de vii şi pomi, se evacuează printr-un dren colector în bazine special amenajate. Drenajul orizontal - pe terenurile cu exces freatic permanent drenajul orizontal reprezintă soluţia ideală. Circulaţia apei pe versanţi se face pe anumite trasee, repartizate uniform, schema drenajului fiind diferită de cea din terenurile plane. De aceea nu se va proiecta o reţea sistematică deasă de drenuri, uniform distanţate, pozate la aceeaşi adâncime. Pe aceste terenuri drenurile vor urmări traseele de circulaţie a apelor freatice, rezultând scheme diferite de cele de pe terenurile plane, ca distanţe, lungimi şi adâncime, situaţie care însă impune executarea unui număr mai mare de cămine, căderi şi schimbări de direcţie. Drenurile pot fi executate din fascine, piatră brută, tuburi PVC, ceramică, amplasate la adâncimea de 1,20-1,60 metri. Indiferent de tipul de dren, existând un pericol de colmatare mai mare decât pe terenurile plane, stratul filtrant este obligatoriu. Drenajul orizontal sistemic - se recomandă să se folosească când la poalele versanţilor apar zone cu exces de umiditate în profilul solului, pe versanţi cu pantele până la 8-10%. În acest caz, se folosesc schemele şi elementele tehnice ale drenajului indicate pentru terenurile plane.

www.agrimedia.ro

Iulie 2015 61

Actualmente, pentru fertilizarea viţei-de-vie se recomandă folosirea mai ales a îngrăşămintelor organice (gunoi de grajd, composturi, îngrăşăminte verzi) şi a biopreparatelor fertilizante. Principalul obiectiv este înlocuirea treptată a azotului mineral industrial (obţinut cu un volum mare de cheltuieli şi energie, dar în acelaşi timp şi poluant) cu azotul biologic (mult mai ieftin şi nepoluant), după cum prezintă Gh. Bernaz.

Fertilizarea cu îngrăşăminte organice la viţa-de-vie Fertilizarea cu gunoi de grajd

Gunoiul de grajd şi gunoiul semilichid de la complexele de creştere industrială a bovinelor şi păsărilor constituie principală grupă de îngrăşăminte organice folosite pentru fertilizarea viilor pe rod. Gunoiul de grajd se aplică în doze de 200-500 kilograme/ar. Efectul favorabil se resimte până la 4 ani pe solurile grele, argiloase şi până la 3 ani pe solurile uşoare, nisipoase. Dozele menţionate de gunoi de grajd asigură numai parţial consumul anual al viţelor cu elemente nutritive (N, P, K). De aceea este bine ca aplicarea lor periodică (o dată la 2 ani pe solurile nisipoase, o dată la 3 ani pe solurile lutoase şi o dată la 4 ani pe solurile argiloase) să se facă în amestec cu îngrăşăminte minerale. Gunoiul de grajd sau gunoiul semilichid de la complexele de bovine şi păsări se aplică toamna, prin împrăştiere uniformă, şi se încorporează prin lucrarea adâncă a solului la adâncimea de cel puţin 18 cm.

Fertilizarea cu tescovină compostată

Tescovina reprezentă un subprodus 62 Iulie 2015

rezultat din prelucrarea strugurilor. Alcătuită din ciorchini, pieliţe, seminţe şi resturi de must sau vin neextrase la presare, tescovina are numeroase întrebuinţări. În cele ce urmează vom prezenta doar folosirea ei ca îngrăşământ organic. La o recoltă de struguri de 7-14 t/ha se obţine o cantitate de tescovină de 2-4 t/ha, echivalând cu 4,5-9 metri cubi, cu un conţinut de substanţă organică de 0,9-1,8 t/ha (W. Hillebrand şi colaboratorii). Pentru compostarea tescovinei se folosesc două procedee: a) Compostarea de suprafaţă - după culesul strugurilor, tescovina proaspătă se aşterne în strat subţire direct pe solul din vie. Datorită proporţiei ridicate de zaharuri fermentescibile se produce o descompunere rapidă. Compostul dezvoltă în solul din vie o activitate biologică ridicată, prin stimularea nemijlocită a microoorganismelor. Acestea au un necesar ridicat de oxigen şi, pentru acest motiv, tescovina proaspătă trebuie încorporată doar superficial (O. Walg). În viticultură, tescovina proaspătă poate fi folosită doar cu rezerve şi îndeosebi

în cantităţi mici pentru prevenirea eroziunii. Reacţia tescovinei proaspete este acidă şi poate modifica reacţia solului. Cea obţinută de la struguri negri poate avea şi un efect fitotoxic, din cauza conţinutului ridicat în polifenoli (L. Dejeu şi colaboratorii). O atenţie deosebită se va acorda în condiţiile în care tescovina se va răsturna lângă butuci în cantităţi prea mari, tescovina se încinge puternic şi vatămă viţele; b) Compostul realizat în grămezi - cel mai adesea, tescovina este folosită după compostarea în platformă. Avantajul constă în faptul că, în momentul aplicării, compostul este fermentat corespunzător. Pe de o parte, va fi ameliorată structura solului (volumul porilor, capacitatea de reţinere a apei, aerarea şi încălzirea); pe de altă parte, substanţele nutritive sunt larg disponibile pentru vie. Pentru compostarea în grămezi, în mica gospodărie se alege un loc bătătorit, ferit de băltiri, pe care se amplasează platforma. Tescovina se aşază în platformă în straturi de 20-30 cm, alternând cu straturi de pământ de 10-15 cm grosime. Pentru a asigura oxigenul şi

www.agrimedia.ro

Iulie 2015 63

umiditatea necesare microorganismelor, straturile se aşază afânat. Dacă materialul este uscat, acesta se umezeşte cu apă sau must de bălegar. Peste fiecare strat de tescovină se împrăştie fie praf de var (2 kilograme pentru fiecare 100 kilograme de tescovină), fie zgură Thomas, în proporţie de 4%, pentru neutralizarea reacţiei acide a tescovinei. Mai pot fi adăugate îngrăşăminte minerale: câte 3 kilograme superfosfat şi sare potasică pentru 100 kilograme de tescovină brută. Apoi se umectează cu o soluţie de 1% var stins şi 2-3% sulfat de amoniu. Soluţia se calculează în proporţie de 15 litri pentru aceleaşi 100 de kilograme de tescovină brută. Apoi se adăugă pământul. Operaţia se repetă, prin adăugarea alternativă de straturi de tescovină şi straturi de pământ, până ce platforma atinge 1,5 metri înălţime. Aranjată în platformă, tescovina compostată se lasă la fermentat timp de 20 de zile. După acest interval, platforma se desface şi se procedează la amestecarea energică a straturilor prin lopătare. Apoi platforma se reclădeşte. Aceste operaţii se repetă la intervale de câte 30 de zile. Refacerea repetată a platformei de compost favorizează o fermentare uniformă. În aproximativ 4 luni tescovina poate fi administrată ca îngrăşământ organic în vie (Gh. Constantinescu şi colaboratorii; Gh. Bernaz). Tescovina compostată poate înlocui gunoiul de grajd în fertilizarea organică a viei. În România, ea se foloseşte în doze de câte 40 de tone (400 kilograme/ar), o dată la 4-5 ani. Epoca şi tehnica de aplicare sunt asemănătoare celor pentru administrarea gunoiului de grajd; tescovina compostată poate fi administrată în toamnă, prin împrăştierea la suprafaţa solului şi va fi încorporată superficial. O încorporare adâncă favorizează apariţia clorozei, îndeosebi în solurile grele predispuse la clorozare şi tasare. Tescovina epuizată poate fi compostată şi cu gunoi de grajd sau găinaţ de păsări de curte. Se procedează aşa cum am descris mai sus, cu deosebirea că straturile de tescovină alternează cu cele de gunoi de grajd şi eventual cu cele de pământ.

Fertilizarea cu îngrăşăminte verzi

Fertilizarea cu îngrăşăminte verzi dă rezultate bune numai în zonele umede, cu ploi ce depăşesc 600 mm anual sau 64 Iulie 2015

în condiţii de irigare. Prin aportul lor în humus, îngrăşămintele verzi au o acţiune foarte favorabilă asupra însuşirilor fizice, chimice şi biologice ale solului. Ele contribuie la întărirea butucilor şi la sporirea producţiei de struguri (cantitativ şi calitativ). În funcţie de condiţiile zonei, ca îngrăşăminte verzi pot fi folosite culturile de plante leguminoase, ale căror rădăcini (prin intermediul unor bacterii localizate în nodozităţile de pe rădăcini) fixează direct azotul; mazărea comestibilă sau mazărea furajeră, măzărichea, borceagul, lupinul, bobul, fasoliţa şi soia. În funcţie de perioadele ploioase din zonă, semănatul plantelor leguminoase se face toamna (septembrie-octombrie) sau primăvara devreme (februarie-martie). Însămânţarea se face în benzi late de 1-11,2 metri şi în mod alternativ: un interval da, unul nu. Norma de semănat este de 0,7-1 kg/ar la borceag, 1-1,2 kg/ar la mazăre şi 1,5-2 kg/ar la lupin, bob şi soia. Toate plantele menţionate dezvoltă o masă verde bogată. În momentul când mai mult de jumătate din plantele leguminoase au înflorit, masa verde trebuie încorporată în sol. Înainte de a fi încorporată în sol, masa verde trebuie tocată şi lăsată sub formă de mulci (strat de material organic: paie de cereale, turbă, rumeguş, aşternut pe sol pentru ameliorarea regimului său termic, pentru a împiedica pierderea apei sau a preveni eroziunea) la suprafaţa solului. Pentru a se favoriza dezvoltarea masei verzi a leguminoaselor, la semănatul acestora se recomandă folosirea îngrăşămintelor chimice ternare (N, P, K) sau binare (P, K). În acest caz, cantitatea de humus rezultată prin descompunerea masei verzi poate fi chiar dublată. Materia organică încorporată în sol prin folosirea îngrăşămintelor verzi (anual, pe jumătate din suprafaţa viei) este comparabilă cu cea a gunoiului de grajd aplicat în doză de 40 tone/hectar (499 kilograme/ar) o dată la 4 ani (L. Mihalache şi colaboratorii). Folosirea îngrăşămintelor verzi are numeroase avantaje: costul redus al practicării lor, posibilitatea de a fi utilizate acolo unde transportul gunoiului de grajd se face cu greutate sau acesta lipseşte etc. Ea reprezintă o soluţie ieftină şi eficientă pentru zonele umede.

Fertilizarea cu paie de cereale Paiele rezultate de pe suprafeţele cultivate cu cereale (grâu, secară, orz,

ovăz) sau rapiţă constituie o sursă valoroasă de humus. Numeroase experienţe de lungă durată au dovedit că nivelul humusului din solurile viticole poate fi menţinut şi cu paie neputrezite în loc de gunoi de grajd. Paiele sunt uşor de transportat şi pot fi folosite direct, cu cheltuieli minime de forţă de muncă (U. Hofmann şi colaboratorii). Cantităţile uzuale de paie ce trebuie administrate revin la 6-8 tone/hectar pe solurile uşoare şi 4-6 tone/hectar pe solurile mijlocii şi grele (W. Hillebrand şi colaboratorii). Administrarea paielor se face după recoltarea cerealelor sau după culesul strugurilor. Paiele tocate (preferabil) sau presate (balotate), în cantităţile recomandate mai sus, se împrăştie cât mai uniform pe intervalele dintre rândurile de viţe, arate în prealabil. Stratul de paie, gros de 30-40 cm, protejează solul împotriva efectului de tasare produs de precipitaţiile din timpul iernii şi asigură posibilitatea parcurgerii viei pe orice vreme. Acest ultim avantaj se evidenţiază îndeosebi iarna şi primăvara devreme, când se execută tăierea în uscat a viţei-de-vie, revizuirea spalierului etc. (Gh. Bernaz). Paiele trebuie să vină în contact cât mai intim cu solul pentru ca descompunerea şi transformarea lor finală în humus (prin activitatea microorganismelor) să poată avea loc cât mai intens. Acest scop se realizează mai curând cu paie tocate decât cu paie întregi. Descompunerea celulozei şi a hemicelulozei se desfăşoară treptat. În mediul favorabil creat sub acoperirea cu paie va fi stimulată colonizarea solului cu râme. Prin activitatea acestora vor spori aerarea şi permeabilitatea pentru apă a solului. În zonele secetoase, acoperirea cu paie sau mulci a solului îl va proteja împotriva unei uscări excesive. La o combinare alternativă a administrării de paie cu înierbarea intervalelor, bilanţul apei în sol poate fi protejat semnificativ. Încorporarea paielor se realizează cel mai bine când acestea rămân ca mulci peste iarnă. Primăvara devreme, în momentul umflării mugurilor, paiele vor fi îngropate superficial (10-15 cm) cu ocazia dezmuşuroitului. Se va acorda o atenţie deosebită deoarece paiele nu trebuiesc încorporate prea adânc pentru că astfel se îngreunează descompunerea lor. Pentru o rapidă descompunere a paielor, bacteriile au nevoie îndeosebi de azot. Din cauza raportului carbon/azot

www.agrimedia.ro

Iulie 2015 65

Victor VĂTĂMANU

total defavorabil, pe solurile sărace - ca şi la prima administrare a paielor pe intervalele din vie - este deci necesară o fertilizare de compensare cu azot de 0,5-1 kilogram N pentru fiecare 100 kilograme de paie. Această fertilizare de compensare urmează a fi efectuată primăvara devreme, în momentul umflării mugurilor (aşa-zisa înmugurire), o dată cu încorporarea paielor. Pentru realizarea unui aport de 1 kilogram azot (substanţă activă) se aplică 3-5 kilograme de cianamidă de calciu sau azotat de amoniu pentru fiecare 100 de kilograme de paie, pentru a grăbi descompunerea lor şi a împiedica fixarea azotului din sol de către microorganisme. Această fertilizare include şi folosirea acţiunii erbicide a azotatului împotriva buruienilor abia răsărite. Pentru administrarea „azotului suplimentar“, rezultate bune au fost obţinute cu cianamidă de calciu. Prin acţiunea corozivă a acesteia, paiele trec într-o putrezire prealabilă, ce duce la mărirea suprafeţei lor exterioare. În acest fel, paiele oferă microorganismelor o suprafaţă mai mare de atac şi descompunerea lor este grăbită. Apoi, între mijlocul şi sfârşitul lunii mai se ară definitiv. Unii autori recomandă acoperirea intervalelor cu paie încă din luna iulie. În acest caz, în lunile de maturare a strugurilor sunt evitate pierderile excesive de apă din sol şi se oferă condiţii optime pentru microorganismele din sol. Paiele aşternute pe intervale sunt îngropate sub brazda arăturii de toamnă, adăugând cianamidă de calciu şi, eventual, îngrăşăminte minerale cu fosfor şi potasiu. Neajunsurile (pericolul de incendiu şi pagubele produse de viermii-sârmă ce se pot dezvolta în stratul de paie) pot fi prevenite prin tocarea paielor sau încorporarea acestora. Această metodă, care aduce sporuri de recoltă de 7-8%, pare mai potrivită pentru condiţiile din România. Nu s-a putut clarifica îndeajuns dacă o acoperire suficient de groasă a solului cu paie poate proteja punctul de altoire al viţelor împotriva gerurilor. Ca atare, cel puţin la soiurile mai sensibile la ger este recomandabil să se acopere baza butucului cu pământ. Intervalele pot fi acoperite şi cu pleavă de cereale, utilizată direct după recoltare, la începutul lunii iulie. Pleava, uneori în amestec cu paie tocate mărunt, se aşterne pe solul din 66 Iulie 2015

vie într-un strat gros de 10-15 cm, caz în care împiedică şi creşterea buruienilor. Pe solurile foarte bogate în substanţe nutritive nu este necesară fertilizarea de compensare. În asemenea situaţii, fixarea temporară a azotului de către paie poate diminua puterea de creştere a viţelor cu o serie de avantaje: se îmbunătăţeşte rezistenţa acestora la îngheţ, reduce pericolul bolilor criptogamice şi micşorează tendinţa de meiere (lipsa de fecundare) a florilor. Trebuie reţinut că în viile cu pericol de clorozare paiele se administrează numai pe fiecare al doilea interval. În concluzie, pe lângă furnizarea de masă organică fertilizantă, acoperirea anuală cu paie are şi o acţiune multiplă: protecţie antierozională şi împotriva evaporării apei din sol, favorizarea vietăţilor din sol (îndeosebi a râmelor), reducerea îmburuienării şi eliminarea lucrărilor solului. Dintre dezavantaje pot fi enumerate: stânjenirea încălzirii solului, favorizarea producerii îngheţurilor târzii în viile situate pe văi, întârzierea dezmuguritului cu 2-3 zile, favorizarea înmulţirii dăunătorilor şi pericolul de incendii. Posibila sporire a atacului viermilor-sârmă poate fi redusă prin împrăştierea de cianamidă de calciu deasupra paielor. Pericolul de incendiu poate fi preîntâmpinat prin asigurarea unor zone de siguranţă faţă de rândurile marginale, acoperirea cu paie numai a fiecărui al doilea interval şi combinarea cu îngrăşăminte verzi.

Fertilizarea combinată cu îngrăşăminte verzi şi paie de cereale

La o vegetaţie bine dezvoltată, îngrăşământul verde produce anual o masă organică uscată de 3,5-5 tone/hectar. Combinând îngrăşământul verde cu circa 4-5 tone de paie, în solul

viei poate fi introdusă o cantitate de masă organică aproape echivalentă cu cea adusă prin încorporarea gunoiului de grajd, dar cu cheltuieli mult mai reduse. O asemenea tehnologie îmbunătăţită a fost recomandată pentru generalizare şi în România, dar, din păcate, nu s-a aplicat la nivelul dorit. Mulţi viticultori din zonele mai secetoase nu agrează îngrăşămintele verzi din cauza greutăţii cu care răsar acestea. Neajunsul poate fi evitat prin tehnica pe care o prezentăm în continuare. La sfârşitul lunii iulie şi începutul lunii august se pregăteşte patul germinativ pe fiecare al doilea interval şi se seamănă plantele ce vor servi ca îngrăşământ verde (mazăre, măzăriche, borceag, bob, lupin, fasoliţă, soia, trifoi de Buhara, secară de toamnă, orz de toamnă, rapiţă, muştar, facelia etc.). Dacă este nevoie, sămânţa se îngroapă cu grapa şi apoi se execută acoperirea cu paie, în cantitate de 4 tone/hectar. Pentru a preveni uscarea paielor şi a favoriza încolţirea şi răsărirea plantelor este recomandat ca acestea să fie tocate cât mai mărunt. O dată cu acoperirea cu paie tocate se aplică azot mineral, de obicei sub formă de alpetru (azot natural) sau azotat de amoniu, în doze care să asigure necesarul de azot al viţei-de-vie după înflorit; necesarul de azot al plantelor semănate ca îngrăşământ verde; compensarea de azot pentru paie administrate. Iată un exemplu pentru solurile lutoase pe care au fost administrate 4 tone de paie + îngrăşământ verde (leguminoase): necesarul de azot (substanţă activă) va fi de 30 + 40 + 20 = 90 kilograme/hectar, adică aproximativ 600 kilograme salpetru sau 270 kilograme azotat de amoniu. Protejate de paie, plantele semănate ca îngrăşământ verde străbat stratul acoperitor şi cresc în continuare. Umbra şi umiditatea astfel menţinute favorizează atât înmulţirea microorganismelor solului, cât şi descompunerea paielor. În scurt timp se formează o pâslă biologic activă de masă verde - paie, cu o vădită acţiune pozitivă asupra cantităţii şi calităţii producţiei de struguri. Primăvara, pâsla deasă formată din masa verde degerată şi paie descompuse poate fi încorporată cu uşurinţă în sol. Fertilizarea combinată a viilor cu îngrăşăminte verzi şi paie de cereale constituie o tehnologie ieftină, eficientă şi nepoluantă, care poate şi trebuie generalizată în viticultura ţării noastre.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013