Revista AGRIMEDIA - Ianuarie 2016

1

Ianuarie 2013

2

Ianuarie 2013

Priorităţi în agricultură Marile realizări sunt atinse nu prin putere, ci prin perseverenţă“ Samuel JOHNSON, autor clasic englez Anul precedent a fost dificil pentru agricultori, în principal din cauza secetei care s-a manifestat în perioada de vegetaţie a culturilor înfiinţate în primăvara anului 2015. Anul agricol 2015-2016 a demarat promiţător datorită precipitaţiilor căzute în perioada toamnă-iarnă şi a eforturilor manifestate de fermieri.

Mai dificil este însă cu obţinerea subvenţiilor sectoriale în perioada optimă, în principal din cauza birocraţiei care copleşeşte pe zi ce trece serviciile de specialitate din primării, dar şi din centrele locale APIA. La aceste neajunsuri s-a mai adăugat şi clacarea softului APIA, pentru achiziţionarea căruia s-au investit în urmă cu câţiva ani sume apreciabile.

Este de remarcat faptul că în cadrul bugetului aprobat pentru anul curent agricultura va beneficia de o alocare în valoare de 13.442,9 mil. lei, la care se adăugă contribuţia nerambursabilă a UE la finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, în valoare de 7.389,5 lei, care se va derula prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Cumulat, agricultura va avea în 2016 un buget de 20.832,4 lei, care reprezintă procentual 2,81% din PIB. Din acest buget urmează să fie finanţat programul Executivului de realizare a unor priorităţi de dezvoltare a sectorului agroalimentar.

Astfel, ajutoarele naţionale tranzitorii

www.agrimedia.ro

sectoriale, subvenţionarea accizei la motorina utilizată în agricultură, cheltuielile pentru modernizarea infrastructurii de irigaţii aprobată prin OUG nr. 4/2015 şi de finanţare a Sistemului naţional antigrindină, subvenţionarea unor produse alimentare, finanţarea institutelor şi a proiectelor de cercetare agricole, cofinanţarea programelor PNDR, respectiv POPAM sunt principalele obiective prioritare care vor fi realizate în acest an prin alocările financiare sus-menţionate.

Este de remarcat că pentru evitarea unor cheltuieli ineficiente înregistrate în ultimele două decenii în sectorul îmbunătăţirilor funciare, cu precădere al irigaţiilor, se preconizează reabilitarea cu prioritate a reţelelor principale ce deservesc sistemele secundare, încă funcţionale, administrate de OUAI sau de asociaţiile agricole. În acest scop, în perioada următoare, conducerea MADR împreună cu membrii comisiilor de specialitate din Parlament şi reprezentanţii Organizaţiilor Utilizatorilor Apei de Irigat vor analiza şi vor promova acte juridice pentru reglementarea reabilitării reţelei principale de irigaţii, printr-un management eficient, în cadrul alocărilor financiare multianuale.

Recenta decizie a Legislativului şi Executivului de anulare a taxei pe construcţiile speciale din agricultură şi reducerea TVA de la 24% la 20%, iar pentru apa destinată irigaţiilor la 9% va constitui un sprijin semnificativ pentru dezvoltarea investiţiilor în agricultură.

Din păcate, reducerea TVA la produsele alimentare se dovedeşte pe zi ce trece o dezamăgire pentru consumatori, întrucât, după o perioadă de câteva luni în care preţul bunurilor alimentare a înregistrat scăderi, în prezent acesta înregistrează

majorări, în mare parte nejustificate.

Poate o aplicare rezonabilă şi controlabilă a adaosului comercial ar aduce această stare de fapt pe făgaşul normal, aşa cum a fost preconizat de Executiv şi salutat de consumatori.

Majorarea unor taxe locale şi a costului poliţelor de asigurare va avea un impact nefavorabil în activitatea majorităţii IMM-urilor, inclusiv a celor din agricultură.

Legea vânătorii, vehement contestată de asociaţiile crescătorilor de ovine şi de Federaţia Agrostar, a determinat prorogarea aplicării acesteia până la data de 25 aprilie 2016, pentru a fi reanalizată şi amendată, în vederea armonizării prevederilor ei cu interesul crescătorilor de ovine, respectiv al asociaţiilor vânătorilor.

O măsură pragmatică în vederea promovării produselor agricole româneşti pe piaţa comunitară şi extracomunitară este intenţia conducerii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a înfiinţa o direcţie de comerţ exterior şi un corp de ataşaţi agricoli. Aceste structuri organizatorice pot contribui la revigorarea promovării produselor agricole româneşti pe piaţa europeană şi extracomunitară.

Esenţialul pentru succesul acestei iniţiative, care şi-a dovedit eficienţa în majoritatea ţărilor cu activitate agricolă importantă, este ca în cadrul structurilor sus-menţionate să fie angajaţi specialişti cu pregătire profesională şi experienţă de prim rang.

Se cuvine ca la început de an să fim optimişti şi cu bună credinţă, potrivit atribuţiilor, atât Legislativul, Executivul, agricultorii, cât şi publicaţiile de specialitate să persevereze pentru a asigura pe masa tuturor românilor alimente la preţuri accesibile.

Simona MUNTEANU Ianuarie 2016

3

SUMAR: 3

12

Trei ani de activitate la Alianţa Industriei Seminţelor

14

Doriana Niţu: «KWS Seminţe crede că performanţa înseamnă continuitate»

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

16

DuPont Pioneer - Global Colaboratory 2016

18

Noutăţi Syngenta pentru cultura mare

Tel. 031 / 439.97.46 Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro

20

Practicile agricole, în armonie cu mediul înconjurător

22

Factori care influenţează temperatura solului

ISSN 2069 - 1238

Anul X, Nr. 1 / 2016 (106) Ianuarie 2016 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031 / 439.97.46

26

«Viaţa la fermă» în viziunea BASF

28

Posibilităţi şi metode de combatere a buruienilor din culturile agricole

30

Provocări fitosanitare

REDACTORI Ana Ioniţă ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32

32

Andrei Măruţescu, Syngenta: «Parteneriatele puternice duc la o agricultură competitivă»

34

Povestea de succes a Tropical Dent®

Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031 / 439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

4

Editorial

Ianuarie 2016

36

ALCEDO susţine performanţa în agricultură

38

Aspecte generale ale fertilizării culturii de lucernă

42

Tehnologia de cultură pentru ipcărige - Gypsophila paniculata L.

46

CLAAS raportează vânzări şi venituri stabile, în ciuda scăderii semnificative a pieţei

48

Noile combine Deutz-Fahr cu motoare Mercedes

52

Horia Codrianu, noul director comercial Maschio Gaspardo România

54

Piese de schimb AGCO Reman - un schimb avantajos

56

F ermele americane de vaci de carne de la tradiţie la comercial

58 62

T ehnologia de cultivare pentru şerlai - Salvia sclarea L. F ără irigaţii, este aproape imposibil să faci legumicultură în câmp

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2016

5

 În dialog cu fermierii

•C are este starea cu influenţează condiţii Mihai Petcu, administrator Agroindustriala Pantelimon, judeţul lfov

„Lucrez o suprafaţă agricolă de 450 ha, cultivată cu cereale (orz, triticale, grâu de toamnă), lucernă şi porumb pentru a asigura hrana vacilor de lapte pe care le cresc. În momentul de faţă, culturile agricole arată excepţional, poate a ajutat şi faptul că am administrat pentru prima oară îngrăşăminte chimice complexe. Ne-a ajutat şi zăpada căzută, care protejează culturile de ger. În primăvară, înfiinţez cultura de porumb pentru siloz pe o suprafaţă de 200 de hectare. Experienţa mea de 50 de ani mă ajută să asigur animalelor fân şi siloz de bună calitate, exceptând proteina, pe care o iau din şroturi şi borhotul de bere. La ferma de vaci activitatea este complexă şi solicitantă în tot timpul anului şi colaborarea cu diverse firme, precum Alcedo, care ne pun la dispoziţie pachete tehnologice pentru culturile agricole este favorabilă. Un alt beneficiu este posibilitatea plăţii la sfârşitul anului, ceea ce este important, în condiţiile în care seceta ne afectează, iar subvenţiile le primim cu întârziere. Am suferit mult pentru că seceta a influenţat preţul cărnii de vită, care a scăzut de la 5 lei/kg în viu la 2 lei/kg. Ţăranii şi-au vândut vitele pentru că nu au mai avut cu ce să le hrănească. Eu am fost nevoit să păstrez tăuraşii. Acum deţin 700 de capete de animale, din care 300 sunt vaci cu lapte. Intenţionez să reduc numărul de animale, să nu depăşesc 400 de capete, din care 250 în producţie, şi să cresc cantitatea de lapte. Anul trecut am obţinut, în medie, 8.500 litri/lactaţie pe cap de animal, iar anul acesta doresc să progresez, să ajung la peste 9.000 de litri. O investiţie recent demarată este o fabrică de prelucrare a laptelui. Vaca este o minune a lui Dumnezeu şi laptele, un produs absolut formidabil.“

6

Ianuarie 2016

Ionuţ Porojan, administrator SC Agro Inkoserv, judeţul Ilfov

„Administrăm o suprafaţă agricolă de aproximativ 700 de hectare.

Anul acesta am cultivat grâu pe 250 ha şi rapiţă doar pe 50 ha, pentru că terenul nu era bine pregătit. Culturile arată mulţumitor, nu mă plâng, dar nici nu mă laud. Stratul gros de zăpadă le protejează împotriva gerului. Rapiţa este o cultură mai sensibilă decât grâul la temperaturile joase. În primăvară, vom semăna o suprafaţă mai mare de floarea-soarelui.

2015 a fost un an destul de bun din punct de vedere al producţiilor, în special la rapiţă, unde am obţinut pe 57 de hectare, din cele 125 ha însămânţate, o medie de 3,5 t/ha.

Pe suprafaţa rămasă, cantitatea obţinută a fost de doar 1,5 t/ ha, din cauza băltirilor. Ne confruntăm cu această problemă, mai ales primăvara. Preţurile de valorificare au fost mici, cu excepţia recoltei de rapiţă.

Reprezintă un mare avantaj să cunoşti pământul pe care îl lucrezi, cu ce boli, buruieni şi dăunători te poţi confrunta la culturile agricole. Întotdeauna am avut grijă să respectăm rotaţia culturilor, semănăm floarea-soarelui şi rapiţă o dată la trei ani, pentru a scădea presiunea bolilor. Ca plan de viitor, dorim să construim, din fonduri proprii, spaţii de depozitare.“

www.agrimedia.ro

ulturilor şi în ce fel le ile din această iarnă? „Societatea noastră exploateză, în cele cinci ferme aflate în zona Corabia şi Caracal, o suprafaţă totală de 4.200 de hectare.

Plantele cultivate sunt: grâu, rapiţă, porumb şi floarea-soarelui. Noi suntem responsabili de activitatea a două ferme agricole, cu suprafeţe de 1.250 ha, respectiv 950 ha. La ora actuală, culturile însămânţate în toamnă arată foarte bine. Sunt protejate de un strat de zăpadă de 25-30 cm. Înainte de sărbători am avut emoţii pentru că nu a nins şi au fost câteva zile geroase ce puteau afecta negativ plantele de cultură. Dacă gerul ar fi ţinut vreme de o săptămână, atunci ar fi fost grav. Acum sperăm să nu scadă foarte mult temperaturile, deoarece înainte de zăpada căzută au fost ploi şi solul este umed. Nu ştim cum va fi vremea de acum înainte ca să putem spune dacă am scăpat de pericol.

Ne bucurăm de faptul că plantele au intrat foarte bine în iarnă. Nu am avut de mulţi ani o cultură de rapiţă aşa bine dezvoltată şi pregătită să intre în sezonul rece. Rapiţa a fost înfiinţată puţin mai devreme, la sfârşitul lunii august, pe o suprafaţă de 700 ha. Cultura de grâu a fost semănată pe o suprafaţă de 2.000 ha.

Anul 2015 a fost unul bun pentru noi. La grâu s-a obţinut o producţie de aproximativ 6 t/ha, la rapiţă şi floarea-soarelui de 3,5 t/ha, iar la porumb - cultura cea mai afectată de secetă - am obţinut o producţie de 6 t/ha, cu mult mai mică faţă de alţi ani, când am înregistrat 11 t/ha. Seceta s-a instalat după ce porumbul a înflorit şi ştiuleţii au rămas mici, cu boabe puţine.

Sperăm ca anul acesta să nu fie secetă, pentru că respectăm tehnologiile de cultură, acum nu mai sunt probleme în a găsi produse de protecţie eficiente pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor. Important este să aplici la timp tratamentele fitosanitare şi să ai utilaje performante care să te ajute să efectuezi lucrarea. Societatea noastră deţine un parc bine dotat din punct de vedere tehnic.

Ca noutate, în acest an vom introduce soia în asolamentul culturilor. O vom înfiinţa pe o suprafaţă de 100 ha şi sperăm să fie un an bun, cu precipitaţii, ca să facem producţie.

Marele dezavantaj este că nu putem iriga. Avem instalaţii de irigat tip pivot, dar nu avem apă pe canal. Există o staţie importantă de pompare la Dunăre, de la care, dacă ar fi pusă în funcţiune, am putea beneficia de apă pentru irigat. S-ar putea iriga zeci de mii de hectare numai în zona Corabia.“

www.agrimedia.ro

Mihai Radu, administrator Radu Trans SRL, localitatea Joiţa, judeţul Giurgiu

„Administrez o suprafaţă agricolă de 120 de hectare, pe care o cultiv cu grâu, floarea-soarelui şi porumb.

Cultura de grâu este bine dezvoltată, iar zăpada o protejează de ger. În ultimii doi ani, producţiile agricole pe care le-am obţinut au fost satisfăcătoare, dar preţurile de valorificare au fost mici.

Sperăm ca anul acesta să fie unul mai bun. În vegetaţie, pentru protecţia culturilor folosesc şi pachetele tehnologice de la compania Alcedo, cu care colaborez de circa patru ani.

Am sole compacte, pe care intenţionez să efectuez analize chimice de sol. În fermă, investiţiile realizate au fost făcute cu fonduri proprii, nu am beneficiat de fonduri europene.“

Ianuarie 2016

Ana Ioniţă

Bobonete Alexandru şi Ilie Dumitru, şefi de fermă la SC Zahăr Corabia SA, judeţul Olt

7

Priorităţi ale Ministerului Agriculturii

Ana Ioniţă

La data de 14 ianuarie a.c., primul-ministru Dacian Cioloş a avut o întâlnire de lucru cu ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, pentru a discuta Planul de măsuri sectoriale al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul în curs.

Potrivit premierului, discuţiile au vizat, în primul rând, eficientizarea activităţii agenţiilor AFIR şi APIA, care au un rol important în aplicarea Politicii Agricole Comune, realizarea la timp a plăţilor directe în agricultură, precum şi derularea în bune condiţii a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Totodată, acesta a făcut apel la gândirea unor măsuri de sprijin în pachet pentru a stimula accesul banilor europeni. „Am invitat Ministerul Agriculturii să gândească într-un mod mai imaginativ aplicarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, care, conform noii Politici Agricole Comune, dă posibilitatea de a gândi şi de a aplica mai multe măsuri în pachet. Pachetele de măsuri pot include concomitent, pentru mai multe categorii de beneficiari, şi susţinerea pentru investiţii, şi pentru instalarea tinerilor fermieri, şi partea de consultanţă agricolă, şi sprijinul financiar pentru formele asociative etc. deci măsuri care pot fi gândite în pachet pe anumite domenii, pe anumite sectoare sau categorii de beneficiari. Am trecut în revistă şi celelalte priorităţi pe care şi le-au propus legate de irigaţii, de cercetare, de organizarea activităţii de consultanţă“, a declarat premierul Dacian Cioloş.

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat că lista de priorităţi va fi afişată, în scurt timp, pe site-ul instituţiei şi că printre priorităţile sale se numără accelerarea absorbţiei fondurilor europene, implementarea Politicii Agricole Comune, precum şi continuarea proiectelor mari, cum este cel de irigaţii.

Eficientizarea aplicării PAC este esenţială şi de aceea se are în vedere simplificarea procedurilor de accesare a banilor europeni. Potrivit dlui Irimescu, în perioada anterioară, 2007-2013, România a pierdut un miliard de euro, la care se adaugă penalizări de peste 600 de milioane de euro pentru că nu a reuşit să acceseze fondurile alocate pentru agricultură. „Accesul la banii europeni este dificil şi de 8

Ianuarie 2016

multe ori am fost criticaţi pentru ghidurile complexe pe care le-am postat şi de aceea am declanşat un proces de consultare la nivel de ţară. De asemenea, avem şi un proces intern de evaluare, vom avea şi un expert european, pentru a creşte eficienţa celor două agenţii“, a spus acesta. În privinţa reabilitării infrastructurii primare de irigaţii, ministrul a precizat că sunt prevăzuţi din bugetul naţional un miliard de euro pentru perioada 2016 - 2020, la care se pot adăuga câteva sute de milioane de euro prin Planul Juncker. „Pe lângă sistemul deja gândit, de a prelua apă din Dunăre, mai există cel puţin încă două soluţii: utilizarea lacurilor de acumulare care există şi la Ministerul Energiei, şi la Ministerul Mediului. Există deja un exemplu foarte bun care deja s-a aplicat în Dobrogea, cel al perdelelor forestiere. Sper să mergem în paralel cu toate formele pentru a reuşi să asigurăm o sursă de apă de încredere pentru fermieri.

Pentru a porni noul program de irigaţii, reabilitarea infrastructurii primare de irigaţii presupune un proces întreg, licitaţii care durează şase luni. Sincer, am dubii că demararea proiectului va permite până la sfârşitul anului să irigăm hectare în plus“, a afirmat acesta.

O altă prioritate a Ministerului Agriculturii este restructurarea cercetării agricole, care poate aduce inovarea atât de necesară în contextul actual, al creşterii demografice. Conform datelor FAO, până în anul 2050, populaţia lumii va ajunge la 9 miliarde de oameni. În vederea îmbunătăţirii eficienţei producătorilor, instituţia îşi propune o serie de măsuri, cu precădere fiscale,

pentru a încuraja asocierea fermierilor. „Gândim încurajarea formelor asociative prin revederea sistemului de impozitare, crearea de cooperative moderne care să permită fermierilor noştri să depăşească şocurile datorate volatilităţii preţurilor, să le atenuăm acest şoc prin participarea în cooperative care să cuprindă atât partea de comercializare, cât şi cea de procesare. În momentul de faţă, cei care se asociează sunt dublu impozitaţi şi de aceea avem în vedere reduceri de taxe.

Nu în ultimul rând, o altă prioritate este sectorul pomicol, care este gândit ca un subprogram în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Având în vedere că suntem net importatori de fructe, este necesar să dezvoltăm acest sector. Să nu uităm că în producţia europeană de fructe se înregistrează un deficit important şi România poate, măcar într-o primă fază, să îşi asigure autoconsumul“, a declarat ministrul Agriculturii.

Plata integrală a subvenţiilor, în martie

„În urma analizei pe care am avut-o cu Agenţia de Plăţi şi cu furnizorul de soft pentru modulul de plăţi într-o primă fază, analizând toate datele, criteriile care trebuie îndeplinite, a fost avansată data de 27 aprilie 2016. Ulterior, discutând pe o procedură pe care ne-a impus-o Curtea de Conturi în ceea ce priveşte elaborarea contractului şi stabilirea exactă a detaliilor pentru realizarea modulului respectiv, am câştigat o lună.

Sper ca în martie, cel târziu, să începem plăţile“, a precizat ministrul Agriculturii.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2016

9

Păcatul unui guvern venit pe cai mari este tocmai faptul că trebuie să se comporte de la excelent în sus. Nimeni, dar absolut nimeni, nici strada, nici politicenii, nici presa, nu mai este dispus să digere tot felul de stângăcii de la aristrocraţia specialiştilor.

Tudor CALOTESCU

Guvernul alba-neagra Dacă un ministru politic mai avea de unde pierde, un tehnocrat - nu. Tocmai lipsa de orizont a făcut posibilă apariţia acestui guvern. Iar fiecare cetăţean trăieşte acum speranţa că România va deveni în sfârşit „a lucrului bine făcut“ ori măcar că nu o vor da prea tare în bară.

Dar mai este şi un număr destul de mare de „cetăţeni politici“ care abia aşteaptă înmulţirea acestor bâlbe ajunse deja lanţuri ale slăbiciunilor.

Iar începutul Guvernului Dacian Cioloş a ţinut parcă de orice altceva, în afara sintagmei prezidenţiale. De la necitirea CV-ului celor pe care i-a desemnat în funcţiile de miniştri, cazul tânărului medic propus pentru sănătatea românilor, până la prestaţia lamentabilă a desemnatei de la Justiţie, Cristina Guseth, votate totuşi parcă în batjocură, cu ambele mâini, de parlamentarii Comisiei de justiţie.

Bâlbele continuă însă cu o frecvenţă demnă de orice altceva. Faptul că aparatul administrativ este dispus să pună piedici, chiar cu o anume tentă de partizanat, este din ce în ce mai vizibil. Miniştrii ies cu tot felul de comunicări aiuristice, care nu fac decât să le ştirbească din prestigiu.

A păţit-o şi Achim Irimescu.

Ba numiri pripite, ba demiteri imposibile.

Chiar şi măsurile de a şterge pe jos cu 10 Ianuarie 2016

vinovaţii se vor întoarce tot împotriva lor.

Fiecare subaltern va simţi ameninţarea şi va activa scutul de protecţie. Iar asta va aduce o largă fugă de asumare a sarcinilor care pot aduce penalizări. Un fel de ascundere în spatele degetului.

Suspiciunea, creşterea neîncrederii, aruncarea vinilor şi tocatul pe la spate vor creşte exponenţial, iar sursele jurnaliştilor „de bine“, plătiţi cu sacoşa de cei care au interes, se vor înmulţi odată cu aceste neajunsuri.

Ceea ce deja se şi întâmplă...

Orice tentativă de numiri şi înlocuiri de personal sunt puse sub o lupă imensă. Nu pentru că lumea vrea în sfârşit ceva curat şi corect, ci tocmai pentru că şi-au pierdut deja speranţa în aşa ceva. Dezinformarea şi teoriile conspiraţionale au câştigat foarte uşor prozeliţi. Nemulţumirea creşte vizibil.

Nici fermierii nu mai au răbdare. Bâlbele de la APIA au pus capac peste oala, şi aşa sub presiune, a agriculturii româneşti. Şi acestea vor continua cu şi mai mare frecvenţă, pentru că angajaţii capabili din sistem sunt precum boii aceia care trag. Biciul cade tocmai pe spinarea lor, în vreme ce colegii incompetenţi câştigă aceeaşi pâine, dar blocând treaba prin ineficienţă. Nici măsurile de a aduce la serviciu în zile de sărbătoare personalul

nu va aduce spor. Numai cine nu cunoaşte fenomenul nu pricepe. Dar, pentru unii, această măsură poate fi salutară. În schimb, profesioniştii angajaţi ai APIA deja se gândesc la o carieră în privat, la o societate de consultanţă eventual, unde ar putea şi câştiga, muncind în acest ritm.

Chiar şi cei mai mari duşmani ai fostei guvernări se întreabă de ce au dat jos Guvernul Ponta. Acum lumea află că măcar era un mecanism uns, care, de bine, de rău, se pare că asigura o funcţionare a sistemului. Dovadă fiind preluarea bugetului şi a tuturor măsurilor pregătite pentru implementare de fostul guvern. Dar cu sincope inerente care apar la schimbarea oricărei echipe.

Chiar şi speranţa unora că se va ridica o nouă formaţiune politică cu orientare pro-Bruxelles, în condiţiile reculului real din Europa de Sud-Est, în urma ultimelor evenimente şi a expansiunii influenţei ruseşti, cum se vede în Ungaria şi Polonia, s-ar putea să fie un eşec. Şi toate sunt parcă programate. Iar noi ne-am pricopsit tocmai acum cu un guvern de tip alba-neagra, care nu mai ştie nici el care carte are, care n-are, care este marcatoare.

Poate nu întotdeauna o echipă formată din vedete şi cu un antrenor vestit este şi o variantă viabilă pentru obţinerea primul loc!

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2016 11

Trei ani de activitate la Alianţa Industriei Seminţelor Antonia Ivaşcu, Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR) Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR), asociaţie privată, profesională, independentă, nonguvernamentală şi apolitică şi-a propus încă de la debutul său câteva obiective majore proprii industriei seminţelor, afirmându-se în agricultura României.

Asociaţia a susţinut conservarea naturii, respectarea condiţiilor de mediu şi protejarea speciilor şi soiurilor locale, dorind încă de la înfiinţarea de acum trei ani să sprijine agricultura românească.

Pe parcursul primilor trei ani, asociaţia a prins contur şi a câştigat încrederea fermierilor, a purtat un dialog deschis şi permanent cu toate asociaţiile profesionale şi patronale din agricultura românească şi a furnizat date autorităţilor competente în consultările publice iniţiate de acestea. În anul 2015, asociaţia a participat la 12 întâlniri pentru discuţii asupra unor probleme legislative cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, INCS, LCCSMS, Agenţia Naţională Fitosanitară. Întreţinerea dialogului constructiv cu autorităţile implicate în procesul de reglementare a seminţelor certificate şi colaborarea cu instituţiile statului (MADR, INCS, LCCSMS, ISTIS), precum şi iniţierea unor acţiuni de informare la nivelul publicului larg şi al autorităţilor publice cu scopul de a populariza beneficiile utilizării seminţelor certificate au fost câteva dintre proiectele AISR. Printre problemele discutate de AISR cu MADR, Ministerul Mediului, precum şi alte instituţii ale statului s-au aflat: susţinerea tehnologiei de tratament a seminţelor cu neonicotinoide în România; prezentarea poziţiei asociaţiei pentru adoptarea unor soluţii tehnice privind prezenţa accidentală a materialului modificat genetic în alimente şi seminţe convenţionale (AP şi LLP); propunerile companiilor privind exporturile de sămânţă către ţări non-UE, precum şi a stocurilor cu sămânţă tratată existente 12 Ianuarie 2016

pe piaţa românească; discuţii asupra Ordinului 1588; întâlniri la INCS privind impurificarea seminţelor convenţionale cu OMG; participarea la dezbaterea publică a OG 196/2005 şi transmiterea punctului de vedere al AISR către Ministerul Mediului; participarea la MADR la reuniunea privind Noile Tehnici de Ameliorare a plantelor (NBT) şi precizarea poziţiei AISR privind unele probleme legate de biotehnologii; transmiterea scrisorii comune a asociaţiilor AISR, AMSEM, ABR, Pro Agro şi ASAS privind utilizarea NBT pentru MADR şi Comisie; discuţii cu Ministerul Mediului privind Protocolul de la Nagoya. La iniţiativa MADR, asociaţia a fost invitată de numeroase ori să participe, în scopuri lucrative, la programele iniţiate de minister, marcându-se astfel pozitiv activitatea asociaţiei.

Asociaţia a avut colaborări cu: AIPROM, LAPAR, Pro Agro, Institutul de Economie Agrară din cadrul Academiei Române, ISTIS, ABR, AMSEM, APPRS, cu care a efectuat mai multe acţiuni în parteneriat.

AISR a participat la 18 acţiuni iniţiate de companii, organizaţii şi alte asociaţii.

Pe o piaţă marcată în ultimii ani de emergenţa multor companii de seminţe, AISR reuşeşte, prin membrii săi, să îşi păstreze poziţia în topul asociaţiilor din agricultură, bazându-se pe parteneri de renume la nivel mondial şi pe inovaţiile tehnologice ale companiilor membre.

AISR a evoluat constant, ajungând să aibă o cotă de piaţă de circa 70% din piaţa seminţelor. În ceea ce priveşte acţiunile tehnice proprii AISR, aceasta a derulat patru proiecte dezvoltate prin nouă acţiuni. În cele peste 17 întâlniri în grupurile de lucru ale AISR s-au discutat problemele industriei seminţelor şi ale agriculturii, în general.

Alianţa Industriei Seminţelor din România a fost mereu preocupată de inovare şi soluţii tehnice performante, promovând importanţa calităţii seminţelor şi, prin diverse articole în presa de specialitate, a promovat calitatea seminţelor.

Apariţiile în presa românească ale AISR

prin articole, machete, apariţii pe siteuri agricole au fost în număr de 19.

AISR a iniţiat în anul 2015 loturi demonstrative SC ELSIT - judeţul Ialomiţa, în scopul demonstrării fermierilor a avantajelor seminţelor certificate, în comparaţie cu seminţele din hambar.

Participarea AISR ca partener la Ziua Porumbului, organizarea lotului, pregătirea evenimentului, vizitarea câmpului de către autorităţi, fermieri, presă şi promovarea imaginii asociaţiei, prin prezentarea de pliante, mape, materiale promoţionale, bannere şi a spotului promoţional, au făcut ca asociaţia să fie mai bine cunoscută în rândurile fermierilor.

Alianţa Industriei Seminţelor din România este membru în cadrul ESA (European Seed Association) din anul 2013. În cadrul meetingului anual al ESA din octombrie 2015, AISR a stabilit relaţii de colaborare cu alte asociaţii de seminţe (UFS - Franţa, Assosementi - Italia, TSUAB - Turcia, Grecia), cu care se află permanent în contact. În acest sens, AISR a susţinut permanent, încă de la aderare, poziţia ESA pentru un cadru legislativ european modern şi armonizat, pentru sănătatea plantelor şi piaţa seminţelor, programele ESA privind implementarea sistemului de asigurare a calităţii pentru tratamentul seminţelor în UE, precum şi alte acţiuni publice ale ESA la nivel naţional şi prin europarlamentarii români. În ceea ce priveşte dezvoltarea relaţiilor internaţionale, asociaţia a iniţiat şapte contacte noi cu asociaţii din alte ţări membre ESA. Susţinerea strategiei ESA (European Seed Association) a fost efectuată de AISR în anul 2015, prin 17 materiale, chestionare şi comunicate de presă.

La capitolul acţiuni de marketing, AISR a generat cinci proiecte, cu 16 acţiuni proprii, iar imaginea AISR a fost promovată în 14 acţiuni.

Alte acţiuni întreprinse de AISR s-au referit la: informarea membrilor privind acţiunile LAPAR şi Pro Agro; colaborarea cu CCIFER, în parteneriat

www.agrimedia.ro

cu Serviciul Economic al Ambasadei Franţei; participarea la Conferinţa anuală LAPAR; colaborarea cu AIPROM şi ABR în cadrul diverselor proiecte de interes comun; informări permanente şi schimburi de opinii cu FNPSMS. Partener la conferinţe (PriaEvent Agriculture, Conferinţa Mediafax Talks about Agriculture), asociaţia şi-a făcut simţită prezenţa în peisajul agriculturii româneşti ca partener media.

Prin prezenţa la numeroase întâlniri cu fermierii (seminar organizat de Asociaţia Producătorilor de Porumb din Regiunea de Sud), la târguri (IndAgra, AgriPlanta - Fundulea; Agrostandard Expo, jud.

Ilfov), conferinţe (Conferinţa Naţională a Societăţii de Protecţia Plantelor din România; „Agricultura de astăzi pe drumul dezvoltării durabile“ CCIFER; Ziua Mondială a Meteorologiei: Forumul „Cunoaşterea climei pentru prevenirea schimbărilor climatice - ASAS), evenimente agricole (Gala Premiilor Top Agribussines 2016; Evenimentul Anual - AIPROM) sau manifestări organizate de companiile membre ale AISR (al 6-lea Forum „OptiTech pentru pomicultură“ organizat de Syngenta; participarea la întâlnirile loturilor demonstrative Syngenta „Ia startul cu tehnologia Syngenta“; deschiderea Centrului de Inovaţie Agrotehnologica Bayer; Noua identitate Euralis), asociaţia

s-a remarcat în lumea agricolă.

Din punct de vedere al acţiunilor tehnice, AISR a organizat, la data de 18 ianuarie, workshopul privind Proprietatea Intelectuală, cu participare internaţională, iniţiind şi un grup de lucru pe tema realizării studiului privind importanţa economică a colectării redevenţelor pentru discuţii la MADR şi cu fermierii.

Asociaţia derulează începând cu acest an şi proiectul de realizare a testului-pilot „Studii de piaţă pentru industria seminţelor în România“.

Pe parcursul anul 2015, AISR împreună cu MADR au desfăşurat o amplă campanie naţională privind sămânţa contrafăcută, distribuind în teritoriu 12.600 de postere şi 20.500 de pliante, care au ajuns în toate judeţele ţării, până la nivel de Consilii Judeţene, de Camere Agricole, de primării, asigurându-se susţinerea campaniei şi prin numeroase articole de presă sau pe site-uri agricole.

Participarea AISR ca partener la Conferinţa Naţională LAPAR şi promovarea imaginii asociaţiei prin prezentare publică derulată pe parcursul evenimentului, prin pliante, mape, materiale promoţionale, bannere precum şi pe site-urile LAPAR şi AISR, au dus la o mai bună cunoaştere a activităţii asociaţiei în rândurile fermierilor.

Trebuie menţionate invitaţiile permanente ale asociaţiei la dezbaterile organizate

de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), de Academia Română, precum şi de Academia Oamenilor de Ştiinţă Români (AOSR). În cadrul acţiunilor de comunicare şi de creare a imaginii AISR au fost publicate 15 articole în presa de specialitate, cu referinţă specială la avantajele seminţelor certificate versus seminţe necertificate.

Asociaţia îşi promovează imaginea pe site-ul AISR (www.aliantasemintelor.ro), prin comunicate de presă sau direct prin întâlniri cu presa şi alte asociaţii. Prin membrii săi (Bayer, Caussade Semences România SRL, Euralis Seminţe SRL, KWS Seminţe SRL, Limagrain România, Maisadour, Monsanto România SRL, Pioneer Hi-Bred România SRL, Procera Genetics SRL, RAGT, Syngenta Agro SRL), AISR şi-a propus să susţină dezvoltarea industriei seminţelor certificate şi mai ales să promoveze în rândul fermierilor români importanţa şi necesitatea utilizării acestora, în scopul obţinerii unei producţii mari şi de calitate.

Pentru anul 2016, preşedinţia AISR este asigurată de Syngenta (Andrei Măruţescu), iar din Consiliul Director fac parte Pioneer, KWS şi Limagrain.

Acesta este doar un scurt bilanţ al numeroaselor acţiuni şi proiecte pe care AISR le-a avut în anul 2015 şi pe care le va continua şi în 2016.

AGROSTAR ameninţă cu reluarea protestelor Federaţia AGROSTAR a dat termen până la sfârşitul lunii ianuarie 2016 pentru modificarea Legii vânătorii, iar dacă acest lucru nu se va întâmpla, crescătorii de ovine şi caprine afiliaţi la federaţie vor relua protestele în Capitală. „Protocolul încheiat între Comisia pentru Agricultură şi Silvicultură, Industrie Alimentară şi Servicii Specifice din Camera Deputaţilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Federaţia Agrostar în vederea modificării Legii 407/2006 modificată si completată, prin ordonanţă de urgenţă, în urma protestului crescătorilor de ovine şi caprine, nu rezolvă toate carenţele legii.

Astfel, în continuare rămâne „Art. 4 (1) Nimeni nu are dreptul de a vâna pe terenul proprietatea altuia fără a avea

www.agrimedia.ro

asupra sa autorizaţia de vânătoare“.

Ceea ce înseamnă că, în continuare fermierilor le poate fi tulburată posesia, legea permiţând acest lucru. Nici problema despăgubirilor nu a fost rezolvată. Crescătorii de animale nu sunt despăgubiţi de către asociaţiile de vânători care se ocupă de fondurile de vânătoare atunci când animalele salbatice din fondul de vânătoare de care aceştia au grijă le atacă stânele sau le distrug recoltele. Prin urmare, considerăm că s-a facut un mic pas în rezolvarea situaţiei, dar aşteptăm cu interes constituirea grupului de lucru, convenită prin protocol, pentru a putea trece la modificare legii, grup de lucru care încă nu s-a constituit. Dacă până la sfârşitul lunii ianuarie 2016 legea nu va fi modificată, crescătorii de ovine şi caprine afiliaţi la Agrostar sunt hotărâţi să reia protestele“, declară secretarul general al Federaţiei AGROSTAR, Horaţiu Raicu.

Federaţia AGROSTAR a făcut un prim pas, prin propunerile avansate de Sindicatul Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România, materializate într-un proiect de lege depus în Parlament. Propunerile de modificare sunt însuşite şi susţinute întru totul de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dar pentru a se putea îndrepta greşelile făcute prin acest act normativ este nevoie de ordonaţă de urgenţă, care poate modifica legea, iar exemplul articolului dat mai sus considerăm că justifică urgenţa actului.

Federatia AGROSTAR, cea mai mare federatie sindicală din domeniul agricol, are in componenţă peste 45.000 de membri, atât producători agricoli, cât şi salariaţi din agricultură şi servicii conexe, din sectorul privat, dar şi din cel bugetar.

Federaţia AGROSTAR este una dintre puţinele organizaţii afiliate pe plan internaţional, fiind afiliată UITA şi EFFAT la nivel european.

Ianuarie 2016 13

KWS Seminţe participă activ la dezvoltarea pieţei agricole din România, motiv pentru care am dorit să aflăm de la dna Doriana Niţu, director general al companiei, câteva detalii despre realizările companiei, ale specialiştilor ce interacţionează cu fermierii, oferind soluţii personalizate şi dezvoltând parteneriate durabile. În aceast context au fost abordate şi alte teme cu privire la strategia de dezvoltare, desfacere sau zona de cercetare-inovare a prestigioasei companii.

Doriana Niţu: «KWS Seminţe crede că performanţa înseamnă continuitate» De ce România? Ce v-a determinat să alegeţi să vă desfăşuraţi activitatea în domeniul agribusiness din România?

Din două motive: unul practic, al doilea sentimental.

Să nu uităm că până nu demult România era numită „grânarul Europei“. De sute de ani, de la daci încoace, locuitorii acestei ţări au fost agricultori. În plus, avem unele dintre cele mai fertile soluri şi un relief permisiv pentru multe tipuri de culturi. A fost ca un îndemn, să îmi doresc o meserie apropiată de tradiţia românească, să o urmez şi să o respect.

Să fii agronom este aproape o vocaţie, pentru că, dincolo de tehnică şi de ştiinţă, noi trebuie să fim extrem de versatili, în funcţie de anotimp şi capriciile fiecărui an.

Aşadar, parafrazându-l pe Octavian Paler, „pentru mine, România nu e doar o ţară. E un destin“.

Care sunt principalele realizări ale companiei dvs. în domeniul agricol din România? În primul rând, încrederea fermierilor, partenerii noştri de drum lung.

Faptul că au avut şi au încredere în 14 Ianuarie 2016

produsele KWS, că sunt deschişi la inovaţie şi că ne încurajează astfel să continuăm, să fim mai buni, să ne dezvoltăm mai mult. Apoi aş menţiona ascensiunea în topul companiilor producătoare de seminţe din România într-un timp relativ scurt. Şi, nu în cele din urmă, investiţiile din România: Staţiunea de CercetareAmeliorare de la Alexandria, cu care am iniţiat cel mai amplu program de ameliorare al hibrizilor de porumb şi Staţia de Procesare şi Condiţionare Porumb de la Siliştea, judeţul Brăila, dotată cu echipamente performante de ultimă generaţie şi cu primul laborator privat de control al calităţii seminţelor.

Care este strategia de dezvoltare a companiei dvs. în România pentru următorii ani?

Strategia noastră a fost de la început dezvoltarea pe termen lung.

Vom continua să optimizăm potenţialul genetic prin programe excelente de cercetare şi ameliorare, să le furnizăm fermierilor seminţe de cea mai bună calitate, să fim partenerii performanţi şi de încredere ai fermierilor noştri, în cadrul întregului lanţ valoric al acestora, oferindule în acelaşi timp libertatea antreprenorială.

Este România pentru compania dvs. doar o piaţă de desfacere sau şi un centru de cercetareinovare, care include şi implicarea talentelor creative locale? (Dacă este cazul, spuneţi-ne câteva cuvinte despre colaborările companiei dvs. cu institutele de cercetare şi cercetătorii din domeniul agricol din România.)

România este o ţară foarte bogată, atât din punct de vedere al oportunităţilor de afaceri, cât şi din cel al patrimoniului pedologic, al poziţiei geografice şi al factorului uman.

Pentru KWS, România este oportunitatea de a observa cum ideile capătă valoare.

Producem în România sămânţă hibridă de porumb pentru piaţa internă, dar şi în mare măsură pentru export în toată lumea, deci în nici un caz România nu este doar o piaţă de desfacere.

Avem specialişti români care şi-au adus aportul în inovaţie şi cercetare la nivel internaţional.

Colaborăm pentru diverse proiecte cu institutele de aici şi da, selectăm în permanenţă talente tinere, pe care le formăm în acest domeniu.

www.agrimedia.ro

Cea mai mare provocare este creditarea pe termen lung a fermierilor, din cauza lipsei lichidităţilor la nivel de fermă.

O altă provocare este că, în lipsa unui sistem performant de irigaţii, ne-am obişnuit să lucrăm sub cerul liber şi încercăm astfel să facem faţă factorilor climatici de orice fel.

Dar, din acest motiv, nu putem avea estimări precise vizavi de performanţa unui an agricol.

Cum apreciaţi relaţia cu factorii de decizie din România, dar din UE?

Având în vedere că am reuşit să ajungem aici şi că avem un plan de dezvoltare locală pe mulţi ani de acum încolo, putem spune că sperăm într-o strategie favorabilă.

Având în vedere competiţia puternică la nivel global, consideraţi că UE stimulează suficient şi relevant cercetarea în domeniul tehnologiilor agricole?

Să privim şi faptul că o competiţie puternică este un garant că industria este de interes, altfel nu ar exista atâţia jucători interesaţi. Iar în orice domeniu de interes se iniţiază multiple pârghii de dezvoltare.

Fostul suveran pontif Papa Ioan Paul al II-lea, care a vizitat România în anul 1999, a afirmat că „România este grădina Maicii Domnului“. În acest context, care este opinia dvs. despre dezvoltarea durabilă şi prietenoasă cu mediul pe termen lung în România?

Cu siguranţă suveranul pontif a subliniat caracterul profund şi religios al oamenilor de aici, precum şi frumuseţea locurilor încărcate de tradiţie.

Respectăm cutumele şi ne implicăm

activ să protejăm toate aceste valori prin programe de dezvoltare durabilă.

Consideraţi important rolul companiilor în dezvoltarea comunităţilor locale? Care sunt proiectele cele mai importante ale companiei dvs. în acest domeniu în România?

KWS Seminţe crede că performanţa înseamnă continuitate.

Pornind de la acest motto, aducând în discuţie şi originea noastră germană şi investiţiile importante locale făcute în România, putem afirma că vom continua cu aceeaşi seriozitate să dezvoltăm ceea ce am început în urmă cu 14 ani.

Ce realizări în plan personal sau profesional doriţi să vă aducă anul 2016?

Îmi doresc ca partenerii noştri, fermierii, să aibă în continuare încredere în noi. Iar noi promitem că le vom oferi mereu soluţiile de care au nevoie. În plan personal, doar sănătate.

Scăderea TVA se regăseşte în buzunarul fiecărui consumator Radu TimiŞ, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii Scăderea cotei generale de TVA de la 24% la 20%, operată la 1 ianuarie 2016, a adus din nou în atenţia opiniei publice chestiunea reducerii preţurilor. Unele aprecieri sustin că preţurile nu ar fi scăzut, ba dimpotrivă.

Se vehiculează că în cazul produselor alimentare, preţurile au revenit chiar la nivelul celor dinainte de 1 iunie 2015, când am beneficiat de o reducere semnificativă de TVA în sectorul alimentar, de la 24% la 9%.

Pentru o mai bună informare a consumatorilor români, ţin să precizez că în sectorul de preparate din carne, toţi producătorii din Asociaţia Română a Cărnii au operat reduceri semnificative de preţ, de multe ori

www.agrimedia.ro

cu un procent mai mare decât ar fi rezultat matematic din scăderea TVA. În aceste condiţii, considerăm că este nedrept să punem sub semnul întrebării iniţiativele pozitive pentru consumator, dar şi pentru finanţele publice ale producătorilor de preparate din carne din România. Până la urmă, fiecare cetăţean poate verifica singur cât plătea pentru aceleaşi preparate din carne înainte de 1 iunie 2015 şi cât plăteşte acum. Diferenţa este reală, semnificativă şi se regăseşte în buzunarul fiecărui consumator.

Mai mult, începând cu luna ianuarie 2016, preţurile au continuat tendinţa de scădere, pentru că o serie de cheltuieli care intrau în costurile de producţie ale preparatelor din carne şi care încă erau taxate cu 24% TVA au scăzut la rândul lor. Sigur, mă refer la preţurile de livrare în retail sau la cele de desfacere prin

magazinele proprii. Însă din analizele noastre, cu foarte puţine excepţii, marile reţele de magazine au operat, la rândul lor, reduceri de preţuri corespunzătoare.

Suntem conştienţi că pentru mulţi români, din păcate, preţul alimentelor este încă mare în comparaţie cu veniturile. Tocmai de aceea susţinem că reducerea fiscalităţii, dublată de intensificarea activităţii de control, vor conduce la creşterea prosperităţii românilor în două feluri: prin reduceri de preţ la raft şi prin venituri bugetare crescute, rezultate din scăderea evaziunii fiscale, venituri ce îi pot ajuta pe cei mai săraci dintre concetăţenii noştri.

Asociaţia Română a Cărnii îşi manifestă aceeaşi deschidere de a furniza, în mod prompt şi transparent, informaţii şi analize atât autorităţilor statului, cât şi reprezentanţilor mass-media.

Ianuarie 2016 15

Simona MUNTEANU

Având în vedere anvergura multinaţională a operaţiunilor companiei dvs., cu ce probleme specifice vă confruntaţi în România, comparativ cu celelalte ţări în care vă desfăşuraţi activitatea?

Pe 21 ianuarie, în Poiana Braşov, la Hotel Alpin, 160 de colaboratori ai DuPont Pioneer (majoritatea lor fermieri de top) au fost invitaţi la evenimentul Global Colaboratory 002016. Fuziunea în părţi egale dintre DuPont Pioneer şi Dow, viitoarea lansare a unei aplicaţii de recunoaştere a buruienilor şi avanpremiera erbicidului Tripali pentru culturile de păioase au fost capetele de afiş ale galei.

DuPont Pioneer - Global Colaboratory 2016 Fuziunea DuPont Pioneer şi Dow - premisele constituirii a trei divizii mari drept viitori lideri în domeniu

Piotr Gill, directorul general DuPont Pioneer pentru Europa Centrală (Germania şi Austria s-au adăugat în acest grup), a vorbit pe larg despre fuziunea celor două mari companii. 11 noiembrie 2015 a fost ziua în care fuziunea a fost anunţată de către DuPont Pioneer şi Dow. Compania nou creată se va împărţi în trei divizii, care vor deveni fiecare în parte câte o companie lider de piaţă în sectorul lor. Vor fi listate independent la bursă.

Prima se va numi DuPont şi va reuni partea de agricultură (o cifră de afceri de 18 miliarde dolari). Cea de-a doua va reuni partea de polimeri şi materiale performante şi se va numi Dow (cu o cifră de afceri de 51 miliarde dolari), iar cea de-a treia, care nu are încă un nume, se va ocupa de materiale speciale (o cifră de afaceri de circa 13 miliarde dolari).

Roxana Pastuhov, marketing manager DuPont România, a detaliat aplicaţia DuPont Evalio AgriXpert, care va fi disponibilă din februarie. Aceasta combină identificarea buruienilor (aveţi acces la 300 de fotografii profesionale ale buruienilor în diverse stadii de dezvoltare), cu accesarea rapidă a produselor PPP, dar şi cu interacţiunea directă cu experţii DuPont atunci când este vorba de buruieni care nu au fost identificate direct de aplicaţie. Aplicaţia mai oferă posibilitatea conectării la cele mai noi ştiri şi sfaturi cu privire la tehnicile şi practicile agricole.

Din februarie va fi disponibil doar pentru

culturile de păioase, iar de anul viitor şi pentru cultura porumbului. O altă aplicaţie folositoare fermierilor este Bonus DuPont. Aceasta oferă posibilitatea fermierilor să se înscrie online în programul de bonusare în perioada 1 februarie-31 mai (pentru campania de primăvară) şi 1 iulie-30 septembrie (pentru campania de toamnă). Aceste înscrieri se fac la adresa www.dupont.ro.

Noul erbicid Tripali pe ultimii 10 metri până la omologare şi comercializare „Agricultura se va schimba radical în următorii ani prin intermediul

Lansarea unei aplicaţii de identificare a buruienilor pentru iOS şi Android 16 Ianuarie 2016

www.agrimedia.ro

noilor substanţe pe care le vom scoate pe piaţă“, ne asigură Adrian Teban, director dezvoltare DuPont.

Primul pas începe chiar cu noul erbicid pentru culturile de păioase Tripali. În testarea acestui erbicid DuPont a beneficiat de sprijinul unui institut naţional, a cinci staţiuni de cercetare şi a patru laboratoare naţionale. Tripali poate fi folosit atât la cerealele păioase de primăvară, cât şi la cele de toamnă.

Aplicare se face dintr-o singură trecere, cu 50 g/ha în 100-400 l apă. De la răsărire (BBCH 11) până la apariţia frunzei stindard (BBCH 39). Tripali are eficacitate completă, ne asigură specialistul DuPont, asupra tuturor buruienilor dicotile, inclusiv asupra Turiţei (Gallum aparine).

Conţinutul de substanţă activă/kg este: 83 g metsufuron metil, 83 g tribenuron metil şi 105 g florasulam, iar conţinutul de substanţă activă recomandat la hectar: 4,17 g metsufuron metil, 4,17 g tribenuron metil şi 5,25 g florasulam, iar ca formulare 27.1WG. Privind modul de acţiune, erbicidul Tripali este sistemic, absorbit în special prin frunze şi rapid translocat la nivelul meristemelor de creştere, unde blochează activitatea enzimei ALS, rupând lanţul aminoacizilor. Creşterea buruienilor încetează la mai puţin de şase ore de la aplicare, iar necrozarea se produce după

DuPont Pioneer domină şi piaţa de seminţe de floarea-soarelui în România

două săptămâni. Are un spectru larg de combatere a buruienilor. Este nevoie de cel puţin trei luni de la aplicarea Tripali pentru a pune rapiţă sau lucernă.

Primăvara se pot pune fără nici o restricţie orice cultură. Trebuie evitată contaminarea apelor şi aplicarea pe vânt (deci a driftului). Nu se aplică în perioadele cu amplitudine mai mare de 15 grade Celsius.

Se va evita aplicare pe plante umede (după ploaie sau în condiţii de ceaţă).

Tripali poate fi aplicat pe orice fel de sol, dar nu în condiţii de stres după îngheţ, stagnare de apă, boli sau dăunători.

Este compatibil cu majoritatea fertilizanţilor foliari şi regulatori de creştere. „Dar întotdeauna este bine să solicitaţi informaţii suplimentare de la producătorii partenerilor de amestec”, recomandă Adrian Treban.

Hibrizii cu gena de rezistenţă Expres L25 şi L99 ocupă aproape jumătate din suprafaţa totală însămânţată cu floarea-soarelui în România, susţine Maria Cîrjă, marketing manager DuPont-Pioneer România & Moldova.

Cercetarea pe floarea-soarelui a DuPont Pioneer s-a mutat din SUA în Spania, la Sevilla. Centrul de cercetare din Spania produce genetică şi pentru România. Jean Ionescu a făcut o trecere rapidă prin portofoliul de seminţe oferit spre comercializare prin partenerii lor, în majoritate şi fermieri.

I-am vazut printre invitaţi pe Lucian Buzdugan, Alexandru Culina, Mihai Afiliu, dar şi pe Romulus Oprea (vicepreşedintele Federaţiei Naţionale Cartoful din România).

Jean Ionescu, commercial unit manager pentru România şi Republica Moldova, a făcut o trecere prin portofoliul de seminţe, prezentând hibrizii de porumb şi floarea-soarelui, dar şi o noutate absolută la o cultură ce ia avânt, soia convenţională, soiul semitimpuriu PR92M35.

S-a majorat suma alocată pentru reducerea accizei la motorină În şedinţa Guvernului din data de 16 decembrie 2015 a fost aprobată o hotărâre prin care se majorează suma alocată pentru plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură în anul 2015. Astfel, suma creşte de la valoarea de 270.697,250 mii lei la valoarea de 377.472,250 mii lei.

Suplimentarea a fost fundamentată luând în considerare necesitatea asigurării resurselor financiare pentru plata ajutorului de stat pentru motorina utilizată pentru trimestrul III al anului 2015, având în vedere că din suma alocată iniţial a fost utilizată până în prezent suma de 248.328,244 mii lei pentru plata ajutorului de stat aferent trimestrelor I şi II ale anului 2015.

www.agrimedia.ro

Modificarea a fost posibilă şi datorită existenţei unui disponibil în valoare de 106.775 mii lei în bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2015 cu această destinaţie, rezultat ca influenţă a aplicării prevederilor OG nr. 47/2015 (rectificarea bugetară).

Prin Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014 s-a instituit pentru perioada 2015-2020 măsura aplicării unei rate reduse de impozitare a motorinei utilizate la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare.

Hotărârea Guvernului nr.

880/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind schemele de ajutor de stat care se acordă în agricultură a

operat modificări şi completări la prevederile HG nr. 1174/2014, care au vizat următoarele aspecte: - stabilirea valorii totale maxime a schemei de ajutor de stat pentru perioada 2015-2020, luând în considerare evoluţia ratei accizei standard la motorină pentru anii 2016 şi respectiv perioada 2017-2020, prevăzută de legislaţia fiscală, precum şi suma alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2015.

- punerea în acord şi corelarea dispoziţiilor legale privind exprimarea în lei a accizei standard pentru motorină, determinată în anexa nr.

1 la Titlul VII din Codul Fiscal, cu modul de calcul şi exprimarea în lei a nivelului redus al accizei pentru motorina utilizată în agricultură.

Ianuarie 2016 17

La începutul acestui an, compania Syngenta a organizat în ţară o serie de evenimente dedicate fermierilor din cultura mare, în cadrul cărora au fost prezentate noutăţile pentru 2016, tehnologiile Syngenta pentru culturile de floarea-soarelui, porumb şi cereale şi s-au făcut recomandări privind utilizarea eficientă a produselor de protecţia plantelor.

Noutăţi Syngenta pentru cultura mare În zilele de 20 şi 21 ianuarie a.c., la Sinaia, unde am fost şi noi prezenţi, au fost invitaţi agricultori din zona de sud-vest şi sud-est a ţării. În deschiderea evenimentului, dl Andrei Măruţescu, director de comunicare şi relaţii publice, a vorbit despre activitatea companiei, care furnizează agricultorilor soluţii inovative menite să crească randamentul producţiilor agricole.

Syngenta este prezentă în peste 90 de ţări, are 28.000 de angajaţi, din care 5.000 sunt implicaţi în activitatea de cercetare. Anual, 1,4 miliarde de dolari sunt investiţi în cercetare-dezvoltare.

Cu o experienţă de 80 de ani în industria chimică, Syngenta întreţine şi înregistrează pe piaţa globală 60 de substanţe active. În prezent, 20 de molecule se află în faza de cercetare incipientă, cinci molecule în cercetare avansată şi patru molecule în dezvoltare pentru piaţă. „Ca să alegem cele mai performante molecule, începem prin a studia circa 10 mii de molecule. Investiţiile sunt foarte mari, însă perioada de folosire a unei molecule este lungă“, a precizat dl Măruţescu.

Potrivit directorului de comunicare al companiei, legislaţia europeană actuală 18 Ianuarie 2016

din domeniul fitosanitar îngrădeşte accesul fermierilor la noile inovaţii. „În prezent, în Uniunea Europeană există un proces de evaluare a riscurilor bazat nu doar pe acţiunea produsului de protecţia plantelor, ci şi pe procesul de obţinere a acestuia. Ne aflăm azi într-o criză a tehnologiilor. La nivelul UE, rata retragerii/restricţionării produselor este mai mare decât rata aprobării produselor noi rezultate din cercetare. Această rată este de 4:1, ceea ce înseamnă că patru produse sunt retrase, în timp ce doar unul este aprobat. Astfel, fermierul

european are la dispoziţie din ce în ce mai puţine soluţii. În acest sens, un bun exemplu este interzicerea tratamentului seminţelor cu substanţe active din grupa neonicotinoidelor.“ Pe partea de genetică, compania furnizează seminţe pentru opt culturi majore şi are peste 500 de lansări de produse anual, deoarece soiurile/varietăţile sunt înlocuite la fiecare 3-5 ani cu altele mai productive.

Produce, de asemenea, plante modificate genetic, având o experienţă de 20 de ani în domeniul biotehnologiilor. În

www.agrimedia.ro

Un portofoliu complex

Compania Syngenta deţine un portofoliu integrat, alcătuit în proporţie de 78% din produse dedicate protecţiei fitosanitare, iar restul de 22% din seminţe.

Evenimentul a fost continuat de dl Tiberiu Şerbănoiu, cercetător în cadrul companiei, care a prezentat hibrizii de floarea-soarelui din oferta companiei. Aceasta cuprinde hibrizi convenţionali, cu toleranţă la erbicid şi cu conţinut ridicat de ulei.

Principalele caracteristici ale creaţiilor genetice Syngenta sunt: producţii ridicate şi constante, conţinut ridicat de ulei, toleranţă la secetă şi boli.

Din grupa hibrizilor de tip Clearfield Plus, noutăţile acestui an sunt SY Neostar CLP şi SY Bacardi CLP, care prezintă un potenţial genetic superior în ceea ce priveşte producţia. În 2016, Syngenta îşi măreşte gama hibrizilor de floarea-soarelui high-oleici cu doi hibrizi, respectiv SY Experto şi SY Gracia CLP. În cadrul prezentării, dl Şerbănoiu a atras atenţia asupra efectului rezidual al produselor de protecţia plantelor şi a fenomenelor de fitotoxicitate care se observă la plante. Acesta a subliniat importanţa respectării cerinţelor producătorului în ceea ce priveşte utilizarea pesticidelor şi atenţia sporită pe care trebuie s-o acorde fermierilor în cazul în care amestecă mai multe pesticide (tank mixt). Potrivit acestuia, producţia poate fi afectată chiar şi cu 2% din cauza fitotoxicităţii. Dacă sunt condiţii de secetă, efectul rezidual al produselor chimice se observă mult mai bine.

Printre cauzele care conduc la apariţia fenomenului de fitotoxicitate la plantele de cultură se numără şi adăugarea de adjuvant, pH-ul solului sau efectul rezidual al erbicidului de la cultura precedentă.

Totodată, specialistul Syngenta a vorbit şi despre importanţa borului la cultura de floarea-soarelui, precizând faptul că lipsa acestui element chimic poate cauza pierderi de producţie de până la 300 kg/ha.

Produsele care asigură o stare fitosanitară bună a culturii de floarea-soarelui au fost prezentate de dl George Andron, director de produs la culturi oleaginoase.

Syngenta are un portofoliu complex de produse chimice care asigură protecţia

www.agrimedia.ro

culturii încă de la înfiinţare - prin tratamentul efectuat la sămânţă, şi în continuare în vegetaţie prin produsele destinate combaterii buruienilor, bolilor şi dăunătorilor specifici. Pentru menţinerea conţinutul ridicat de ulei, se recomandă aplicarea desicantului Reglone Forte.

Dl Andron a vorbit şi despre importanţa erbicidării în premergenţă a culturii de floarea-soarelui pentru a elimina stresul cauzat plantei de cultură de concurenţa cu buruienile pentru hrană şi apă. Pentru distrugerea buruienilor graminee, dar şi a unora cu frunza lată este recomandat produsul Dual Gold, iar pentru combaterea buruienilor anuale mono şi dicotiledonate - Gardoprim Gold Plus. În postemergenţă se poate aplica erbicidul Fusilade Forte sau Listego - al doilea se aplică în tehnologia Clearfield pentru combaterea parazitului Orobanche cumana (lupoaia).

Un insecticid nou, utilizat şi în culturile de grâu, orz şi rapiţă este Forza, care poate combate o gamă largă de dăunători, printre care se numără şi gărgăriţa frunzelor - Tanymechus dilaticollis. Este un insecticid piretroid, eficient, cu o puternică acţiune de contact şi ingestie.

Doza recomandată este de 0,3 kg/ha.

Portofoliul de cereale păioase de anul acesta cuprinde şi o varietate nouă de grâu pentru panificaţie: Moisson. Este o varietate de grâu aristată, tolerantă la principalele boli specifice. În 2015, în lotul demonstrativ din judeţul Arad, a asigurat o producţie de 9,87 t/ha. În urmă cu doi ani, compania introducea pe piaţa autohtonă primele soiuri de grâu, unul nearistat - Illico, iar celălalt aristat – Ingenio.

Alexandru Ghiţă, reprezentant tehnic culturi de câmp, a vorbit despre tehnologia Syngenta la cereale păioase, iar pentru combaterea bolilor a recomandat efectuarea a trei tratamente.

„Primul tratament se aplică în faza de alungire a paiului cu produsul Menara. Al doilea tratament, cu produsul AmistarXtra menţine frunza stindard verde cât mai mult timp, deoarece aceasta asigură marimea recoltei. Frunza stindard participă cu până la 65% la realizarea producţiei agricole. Cel de-al treilea tratament, efectuat cu produsul Magnello, aplicat în perioada de înflorire, protejează calitatea recoltei“, a afirmat dl Ghiţă.

O prezentare complexă a fost susţinută şi la cultura porumbului, de către dl Ionuţ Nae, manager de produs, şi dna Daniela Dumitrache reprezentant tehnic culturi de câmp.

Noutăţile genetice sunt reprezentate de hibrizii SY Photon, SY Zephyr, SY Dartona şi SY Kreon.

SY Photon este un hibrid semitimpuriu, din grupa FAO 350, are un potenţial mare de producţie, toleranţă la secetă şi arşiţă, un stay green excelent, adaptabilitate ridicată şi o viteză mare de pierdere a apei din bob.

SY Zephyr, din grupa FAO 390, oferă stabilitate în producţie, vigoare bună la răsărire, toleranţă la secetă şi arşiţă şi răspunde favorabil în condiţii diferite de tehnologie.

SY Dartona asigură producţii mari, fiind un reper pentru fermierii care doresc să depăşească limitele în condiţii de tehnologie intensivă. Prin semănatul timpuriu şi datorită calităţii de a pierde rapid apa din boabe, SY Dartona permite recoltarea mai devreme faţă de hibrizii din aceeaşi grupă de maturitate, respectiv FAO 400.

SY Kreon, FAO 460, prezintă toleranţă la boli, MMB mare, adaptabilitate în condiţii diferite de tehnologie şi asigură stabilitate în producţie.

Pentru combaterea dăunătorilor la cultura de porumb se recomandă aplicarea insecticidelor Force şi KarateZeon, iar pentru distrugerea buruienilor atât în preemergenţă, cât şi postemergenţă, Syngenta oferă 10 erbicide. În cadrul evenimentului s-au făcut recomandări pentru aplicarea pesticidelor, a căror eficienţă depinde de respectarea dozei, momentul optim de aplicare, condiţiile atmosferice şi utilajul folosit sau reglarea acestuia.

Tehnologiile de cultură propuse de specialiştii Syngenta au trezit interes în rândul fermierilor deoarece răspund nevoilor de a avea la îndemână soluţii inovatoare şi integrate la problemele apărute în producţie.

Ianuarie 2016 19

Ana Ioniţă

acest sens, întreţine şi înregistrează opt tipuri de plante cu diferite caractere modificate genetic.

Deoarece solul reprezintă baza producţiei agricole, fermierii trebuie să-i acorde o importanţă sporită. Prin practicile fitotehnice aplicate, calitatea solului nu trebuie să fie afectată, din contră, ea trebuie menţinută sau chiar să crească. Solul, ca şi planta de cultură, trebuie protejat.

Ana Ioniţă

Practicile agricole, în armonie cu mediul înconjurător Asociaţia nou înfiinţată AIDER, cu membri care lucrează însumat peste 30.000 ha situate în sudul şi sud-estul României, încurajează agricultorii să adopte o serie de măsuri minime de protecţia mediului, cum ar fi înfiinţarea covorului vegetal. AIDER realizează o serie de teste pentru a demonstra importanţa şi profitabilitatea covorului verde. În cadrul evenimentului „Agricultura de astăzi pe drumul dezvoltării rurale“, vicepreşedintele asociaţiei, dl Arnaud Charmetant, a vorbit, în principal, despre avantajele acestei practici.

Pentru îmbunătăţirea însuşirilor fizice şi chimice ale solului, se pot efectua semănături de plante cu rol de îngrăşământ biologic. Printre beneficiile pe care le asigură acest sistem se numără: combaterea eroziunii solului, reţinerea zăpezii o perioadă de timp mai îndelungată - ce duce la creşterea rezervei de apă din sol, îmbunătăţirea structurii solului, limitarea concurenţei cu buruienile, iar în cazul în care se folosesc leguminoase beneficiile sunt cu atât mai mari, pentru că acestea fixează azotul în sol.

20 Ianuarie 2016

AIDER doreşte să dezvolte conceptul înfiinţării de „culturi verzi“ în România, iar Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale acordă sprijin financiar pentru cultivarea de plante care se pretează acestui scop, cum sunt: mazărea, măzărichea, rapiţa, muştarul, lupinul şi sulfina. Semănatul trebuie realizat în perioada 1 august-30 septembrie.

Fertilizarea chimică este interzisă, fiind permisă doar administrarea de îngrăşăminte organice, aplicate înainte de înfiinţare. Biomasa formată trebuie să fie încorporată în sol în perioada 15 februarie-31 martie.

Potrivit reprezentantului asociaţiei, unul dintre obiectivele organizaţiei este schimbul de informaţii între fermieri, care se realizează chiar şi cu agricultorii francezi. Asociaţia încurajează fermierii să crească producţia agricolă, rentabilitatea economică, dar în armonie cu mediul înconjurător.

Maxima preferată a asociaţie este „Nu moştenim pământul de la strămoşi, ci îl împrumutăm de la copiii noştri“, deoarece doreşte să sublinieze importanţa respectării mediului înconjurător,

ceea ce înseamnă satisfacerea nevoilor umane fără a compromite satisfacerea nevoilor generaţiilor viitoare. AIDER reprezintă punerea în practică a unei a treia orientări, aflată la jumătatea drumului între agricultura intensivă şi agricultura ecologică.

Un alt proiect al asociaţiei se referă la implementarea unui sistem de detectare a bolilor la cultura de grâu, în special a septoriozei. „Avem o platformă la Alexandria şi microparcele în judeţele Călăraşi şi Brăila, pentru a găsi cea mai eficientă metodă de combatere a bolilor specifice culturii de grâu“, a susţinut reprezentantul asociaţiei.

Organizaţia doreşte să creeze un spaţiu de dezbatere şi de schimburi în care fiecare fermier să-şi poată împărtăşi experienţele din domeniul agricol, în scopul dezvoltării unei agriculturi integrate, durabile şi economic rentabilă. De asemenea, încurajează practicile agricole inovatoare cu nivel scăzut de inputuri şi este o asociaţie deschisă, care îşi doreşte să coopteze cât mai mulţi membri.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2016 21

Temperatura solului depinde în primul rând de cantitatea de energie solară primită, după cum prezintă O. Berbecel şi colaboratorii.

Căldura care ajunge la suprafaţa scoarţei terestre, venind din interiorul pământului, prin termoconductivitate, precum şi cea rezultată din desfăşurarea proceselor chimice şi biologice, nu are importanţă prea mare, deoarece cantităţile sunt mici, iar efectul acestora este aproape neglijabil. Factorul primordial al încălzirii solului este radiaţia solară.

Factori care influenţează temperatura solului Fluxul radiativ care ajunge la pământ este mult diminuat de existenţa în atmosferă a vaporilor de apă şi a particulelor de praf.

Vaporii de apă absorb mari cantităţi de căldură, iar o atmosferă umedă şi înnorată împiedică o mare parte din radiaţia solară să ajungă la pământ.

Considaraţii teoretice asupra radiaţiei solare s-au emis permanent, dar este de amintit că data calendaristică, ora, ziua, latitudinea geografică, modul de expunere a suprafeţei active sunt elemente de care depinde cuantumul cantităţii de căldură care pătrunde în sol.

Cercetătorul american Shreve, măsurând temperatura solului într-o staţiune din Arizona (SUA), în cursul lunilor mai şi iunie, la adâncimea de 8 cm, pe versantul nordic şi sudic al unui deal, cu o înclinaţie a pantei de 18 grade, a constatat că pe versantul sudic media maximelor de temperatură pe o perioadă de o săptămână este cu 5-7 grade mai mare decât pe versantul nordic. Diferenţele de expunere au o 22 Ianuarie 2016

mare însemnătate ecologică şi agricolă prin aceea că temperatura solului este întotdeauna mai mare pe expoziţiile sudice decât pe cele spre nord.

Este de reţinut că nu numai marile inegalităţi ale terenului dau diferenţe de temperaturi în sol pe versanţii expuşi diferit, dar chiar micile ondulaţii ale suprafeţei active (factor climatogen - suprafaţa solului şi a învelişului vegetal care absoarbe direct radiaţia solară şi atmosferică şi emite radiaţii în atmosferă). Între suprafaţa terestră şi atmosferă se desfăşoară continuu schimbări de energie în cadrul proceselor de interacţiune. Din această cauză caracteristicile fizice al stratului de aer inferior sunt legate direct de natura suprafeţei de dedesubt. Pe această suprafaţă, aerul în mişcare îşi modifică structura dinamică, viteza, direcţia. De natura acestei suprafeţe depind cele mai esenţiale procese de transformare a maselor de aer, spre exemplu o arătură cauzează diferenţe termice ale solului.

Primăvara, temperatura solului pe

coama arăturii este, în medie, mai mare cu 1-1,5 grade Celsius decât pe terenurile plane (fără denivelări). Învelişul vegetal şi stratul de zăpadă exercită influenţe considerabile asupra condiţiilor termice ale solului, precum şi asupra fluctuaţiilor de temperatură ale acestuia.

Vara, un înveliş vegetal bine dezvoltat absoarbe o parte considerabilă din energia radiantă a soarelui, împiedicând solul de la suprafaţă să devină tot atât de cald ca solul fără vegetaţie.

Iarna, vegetaţia se comportă ca un strat izolator, micşorând cantitatea de căldură pierdută din sol. În consecinţă, un sol protejat este mai rece vara şi mai cald iarna. Din cercetările efectuate în judeţul Brăila pe o serie de platforme experimentale cultivate cu porumb, dughie, pepeni, grâu şi necultivate (izlaz şi ogor negru), pe care s-au instalat instrumente meteorologice, a rezultat că variaţia zilnică a temperaturii solului la o adâncime de 10 cm este cu 2-4 grade Celsius mai redusă decât

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2016 23

Victor VĂTĂMANU

a solului dezgolit, fără vegetaţie.

S-a mai constatat că mărimea variaţiilor zilnice de temperatură este în funcţie şi de natura învelişului vegetal.

Cercetări asemănătoare s-au executat şi în cadrul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă de la Suceava, asupra particularităţilor fitoclimei lanurilor cultivate, iar rezultatele obţinute au scos în evidenţă mai bine aceste aspecte.

Primăvara, după reluarea vegetaţiei, la grâu, ca şi în lanurile de porumb aflat în primele faze de vegetaţie, temperatura solului, la adâncimea de 10 cm, are valori apropiate de cele ale terenului dezgolit. Pe măsura creşterii plantelor, stratul de sol de la adâncimea de 10 cm se încălzeşte mai puţin sub lanurile de grâu şi de porumb. La sfârşitul lunii iunie, valorile medii decadice ale temperaturii sunt mai scăzute, comparativ cu terenul dezgolit (cu aproape 2 grade Celsius la porumb şi cu 4 grade Celsius în lanul de grâu). În luna iulie, după recoltarea grâului, temperatura solului sub mirişte este mai ridicată decât în lanul de porumb cu 2-3 grade Celsius. În zilele senine, influenţa stratului vegetativ este foarte mare, diferenţele de temperatură dintre culturile păioase şi prăşitoare la suprafaţa solului ajungând uneori la 20 de grade Celsius.

De asemenea, s-a mai constatat că există diferenţieri între efectele diferitelor culturi asupra temperaturii solului.

Ebermayer, studiind efectul vegetaţiei de pădure şi al ierbii asupra temperaturii solului, a găsit că pomii exercită o influenţă mai puternică decât iarba.

Cercetările lui Petit şi Baver au demonstrat că, în condiţiile de sol dezgolit, pătrunderea îngheţului este mai rapidă decât în solul protejat cu vegetaţie (iarbă, frunze putrezite etc.).

Dispariţia fenomenului de îngheţ are loc mai devreme la solurile protejate, deoarece adâncimea de îngheţ este mai mică, în comparaţie cu solul dezgolit. În prezent, s-a acumulat o serie de date experimentale din care rezultă că în iernile reci solurile din pădure, bine acoperite cu frunze, îngheaţă numai la suprafaţă. Acest fapt are o semnificaţie hidrologică importantă, deoarece acest tip de sol de pădure este numai rareori impermeabil pentru apă.

Influenţa culorii asupra temperaturii solului a fost studiată pentru prima dată de către Schubler, Wollny şi Baver. Ei 24 Ianuarie 2016

au acoperit cu carbonat de magneziu alb şi negru suprafeţe mici din soluri diferite şi le-au determinat temperatura vara, pe timp senin şi uscat. S-a constatat că între solurile deschise la culoare şi cele negre există o diferenţă medie de circa 4 grade Celsius.

Wollny şi Baver, care au adâncit cercetarea au conchis că în perioadele mai calde ale anului solurile închise la culoare sunt mai calde şi cu variaţii zilnice de temperatură accentuate. De asemenea, s-a mai constatat că pierderea de căldură în cursul nopţii este mai rapidă la solurile închise la culoare şi că diferenţa de temperatură între solurile închise şi deschise la culoare se reduce cu creşterea adâncimii, iar influenţa culorii asupra căldurii solului este mai evidentă pe vreme uscată.

Un alt factor ce influenţează puternic temperatura solului este stratul de zăpadă.

Datorită unei conductivităţi termice reduse a zăpezii, schimbul de căldură între sol şi stratul de zăpadă este neînsemnat. De aceea, în solul acoperit cu zăpadă se produce un climat specific al solului, care este diferit de cel al solurilor neacoperite.

După cercetările lui Luboslavski, rezultă că iarna diferenţele de temperatură între solurile acoperite şi cele neacoperite sunt de circa 6 grade Celsius, în favoarea celor acoperite. Mărimea acestor diferenţe este determinată de grosimea stratului de zăpadă.

Influenţa stratului de zăpadă asupra regimului termic al solului este considerabilă. Din observaţii a rezultat ca un strat subţire de zăpadă de 6 cm micşorează cu 4 grade Celsius răcirea solului, în comparaţie cu solul neacoperit.

Când grosimea zăpezii este de 19 cm, variaţiile diurne ale temperaturii solului sub zăpadă devin abia perceptibile, producerea maximelor şi minimelor întârziind aproximativ cu 24 de ore.

Mai mult, s-a constatat că influenţa stratului de zăpadă se observă chiar şi în cazul grosimii de 1 cm.

Pe măsura creşterii stratului de zăpadă, oscilaţiile de temperatură descresc.

Cercetările lui Sulghin asupra condiţiilor termice ale solului în decursul a opt ierni au dat următoarele rezultate: sub stratul de zăpadă se produce un climat deosebit de cel al straturilor de la suprafaţa solului neacoperit şi, de asemenea, de climatul straturilor vecine cu solul; condiţiile termice ale solului la adâncimea de 3 cm sub stratul de zăpadă se disting prin: valori absolute ale temperaturii mult mai mici; o stabilitate mai mare a temperaturii în tot cursul iernii.

La temperaturi minime ale aerului cuprinse între minus 20 şi minus 40 de grade Celsius, temperatura solului la adâncimea de 3 cm a oscilat astfel: între -5 şi 10 grade Celsius (sub stratul de zăpadă de 30-50 cm); între -20 şi -30 de grade Celsius (fără strat de zăpadă).

Este de reţinut, de asemenea, că variaţiile zilnice ale temperaturii solului sunt cu atât mai mici cu cât stratul de zăpadă este mai gros. În grupa factorilor care influenţează mersul temperaturii solului trebuie menţionate şi procesele de evaporare, condensare, precum şi curenţii de convecţie ai aerului de lângă sol.

Prin evaporarea unui gram de apă de la suprafaţa solului se pierd în medie 580 de calorii, iar intensitatea acestui proces afectează sensibil dinamica schimbului de căldură dintre aer şi sol. În procesul de condensare a vaporilor din atmosferă, căldura este redată mediului înconjurător. Condensarea în straturile de aer din apropierea solului este una dintre sursele prin care căldura poate ajunge la suprafaţa solului.

Influenţa curenţilor de convecţie asupra temperaturii solului n-a fost încă suficient cercetată. Totuşi, pe baza cercetărilor efectuate pe mapamond, s-a constatat că cuantumul de căldură transmis de curenţii de convecţie poate atinge, în unele situaţii locale bine determinate, până la 40% din căldura pierdută prin procesele radiative nocturne, intensificate în cursul nopţilor senine.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2016 25

Am participat de curând la unul dintre evenimentele de iarnă ale BASF. Nu a fost nici o surpriză să întâlnesc un număr mare de fermieri, ştiut fiind faptul că evenimentele acestei companii sunt aşteptate cu mare curiozitate, atât de fermieri, cât şi de concurenţă.

«Viaţa la fermă» în viziunea BASF Conceptul acestui sezon de evenimente este cel demarat anul trecut: o întâlnire cu fermierii, într-un platou de filmare al unei emisiuni de televiziune dedicate fermierilor. De această dată, BASF TV a implementat emisiunea „Viaţa la fermă“ pe un scenariu care prevede prezentare de produs, cu inserţii video, ale unor fermieri utilizatori ai produselor propuse pentru fiecare cultură importantă, cu simularea unui interviu în direct de la „faţa locului“, cu dezbateri în direct cu autorităţile APIA şi AFIR, cu rubrică meteo şi, bineînţeles, pauze de publicitate. „Am început caravana evenimentelor de iarnă ale BASF la Constanţa, la mijlocul lunii ianuarie, şi vom continua în alte localităţi din zonele agricole importante din ţară, precum Brăila, Călăraşi, Giurgiu, Timişoara, Craiova. La fiecare eveniment pe care îl organizăm ne interesează să interacţionăm cu fermierii, să înţelegem mai bine problemele pe care le au, dar şi să cunoaştem gradul de satisfacţie al utilizării produselor noastre.

De aceea este important să dialogăm şi să ascultăm cât mai mult. Încercăm 26 Ianuarie 2016

să facem o manieră de a prezenta produsele cu un minimum de informaţie, dar informaţia trebuie să fie una cheie, însă mai mult ne interesează să vedem care este opinia partenerilor noştri.

De altfel, evenimentele acestei ierni stau sub deviza «Viaţa la fermă - inspirat de realitate, regizat de fermieri». Este un slogan care continuă campania începută acum doi ani - «Să fii fermier este cea mai importantă meserie din lume».

Noi credem în aceste lucruri şi de aceea trebuie să arătăm şi în practică, în maniera în care colaborăm cu partenerii noştri, în care organizăm evenimentele, pentru că, vă spuneam şi alte dăţi, atât timp cât fermierul este mulţumit şi bogat, toată lumea va avea de câştigat“, a declarat Mircea Chetrone, director de marketing BASF. O cultură profitabilă şi îndrăgită de fermierii români este porumbul, chiar dacă anul 2015 a fost unul dificil din punct de vedere meteorologic.

Pentru această cultura, BASF aduce în acest an o noutate - AKRIS. „Sigur că deţinem în portofoliu o

gamă mare de produse pentru cultura porumbului, iar anul trecut am pus accent pe Frontier Forte - un produs preemergent, pentru că este primordial să ai un start bun al culturii. Se ştie că pierderile din recolte datorate îmburuienării din primele faze ale dezvoltării sunt greu de recuperat ulterior. De aceea, anul acesta le-am adus fermierilor un erbicid nou, AKRIS, care conţine două substanţe active: dimetenamid - P şi terbutilazină, care are un spectru foarte larg de combatere.

Datorită acestor două elemente, Akris are acţiune peliculară, datorită primei substanţe active, şi acţiune sistemică, datorită celei de-a doua.

Poate fi aplicat atât în preemergenţă, cât şi în postemergenţă timpurie. Prin acest produs încercăm să atacăm acest segment nou al produselor cu un spectru larg de aplicare şi foarte flexibil privind fereastra de aplicare.

Recomandăm doze de 2,5-3 l/ha, dar dozele pot fi diferenţiate în funcţie de fiecare situaţie concretă din fermă, mai ales când avem o infestare puternică şi un conţinut ridicat de humus,

www.agrimedia.ro

„Anul 2016 aduce încă o noutate fermierilor care au culturi de câmp

şi acum ne adresăm celor care pun rapiţă. În cadrul sistemului Clearfield lansăm un nou erbicid - Cleravo, care conţine două substanţe active: imazamox si quinmerac, ambele cu un spectru foarte larg de combatere.

Cleravo vine în sprijinul fermierilor pentru a putea combate buruienile care au rezistat peste iarnă şi care nu au fost combătute în toamnă. Indiferent de situaţie, în cadrul sistemului Clearfield noi recomandăm mai ales aplicarea în toamnă a unui erbicid, pentru că trebuie avut în vedere că 50% din producţia de rapiţă se formează în toamnă. Există un risc foarte mare pentru cultură în cazul în care avem o infestare puternică cu buruieni, pentru că se accentuează

concurenţa pentru lumină - ceea ce determină creşterea coletului şi scăderea rezistenţei la temperaturi scăzute, dar şi o concurenţă pentru elementele nutritive.

De aceea, pentru partea de toamnă, pentru culturile Clearfield, propunem Cleranda şi pentru primăvară, noul Cleravo. Chiar dacă în acest prim an pe piaţă a lui Cleravo nu va fi o cantitate mare, ne interesează să câştigăm experienţă în utilizarea lui, pentru a combate mai bine buruienile pentru cultura rapiţei.

Dacă ne referim la momentul până la care aplicăm acest produs, este mai important să ştim care este stadiul de dezvoltare al buruienilor şi apoi al rapiţei.

Trebuie să ne gândim la substanţele active ale produsului: imazamoxul care trebuie aplicat de la faza de cotiledoane a buruienilor până la 2-4 frunze ale buruienilor dicotiledonate, iar quinmerac este ceva mai agresiv şi eficient pentru buruieni de tipul Gallium, Turiţa, greu de combătut în sistemele convenţionale.

Principala modalitate de absorbţie este cea foliară, dar se poate face şi prin intermediul solului. Am gândit acest produs similar celui pe care l-am lansat la porumb: eficacitate mare, fereastră de aplicare largă“, a concluzionat Mircea Chetrone.

Jardina.eu: Soiuri tradiţionale de meri Mărul se numără printre cele mai îndrăgite şi populare fructe, iar asta nu ne miră deloc având în vedere varietatea generoasă, calităţile nutriţionale şi gustul delicios. În ţara noastră există în jur de 60 de soiuri de mere, iar în funcţie de sezonul de coacere si păstrare ele pot fi de vară, iarnă sau toamnă.

Dintre soiurile de mere româneşti distingem între soiurile vechi, cu tradiţie, şi cele nou create, obţinute în urma hibridizărilor.

Merele cele mai dragi nouă, românilor, sunt cele tradiţionale, care se remarcă printr-un gust autentic, dulce şi aromat.

Există o varietate de pomi fructiferi cu productivitate mare şi rezistenţă la boli care nu necesită folosirea substanţelor chimice. Vă prezentăm câteva dintre ele şi vă îndemnăm să le încercaţi cu încredere.

www.agrimedia.ro

• Pătul este considerat cel mai bun soi autohton, originar din Valea Mureşului şi răspândit mai mult în Transilvania.

Mărimea fructului este mijlocie, forma sferică, uşor turtită, iar culoarea variază de la verde-gălbui până la galben-pai. Pulpa este albă sau alb-verzuie, foarte suculentă, cu gust dulce-acidulat şi aromă discretă.

Pomul are o creştere viguroasă, este rezistent la ger şi dă producţii ridicate.

• Roşu de Stettin creşte viguros în condiţii favorabile de climă şi sol, atingând dimensiuni mari şi vârste înaintate de 70-90 de ani.

Soiul are nevoie de soluri adânci, revene, fără exces de apă. Este rezistent la ger, dar sensibil la rapăn, făinare şi cancer, mai ales în locurile cu apă stagnantă.

Mărimea este mijlocie, uneori chiar mare, cu greutatea medie de 150 g.

Forma este sferică, foarte regulată,

cu suprafaţa netedă, iar culoarea de fond verde, gălbuie la maturitate, şi acoperită aproape în întregime de un roşu-zmeuriu pe partea expusă la soare.

• Sovari Nobil este un soi răspândit mai mult în partea de nord şi vest a Transilvaniei.

Pomii au vigoare mare, formează coroana globuloasă şi rodesc mai mult pe ţepuşe.

Fructele sunt mijlocii sau mari, sferice sau sferic-turtite. Pieliţa are culoarea de bază verde-gălbuie, până la galbenă precum ceara, se acoperă pe cea mai mare parte cu roşu-violaceu, peste care se suprapun dungi de un roşu mai intens.

Pulpa galben-verzuie este suculentă, cu gust dulce-acidulat şi aromă destul de intensă.

Este un soi rezistent la secetă şi ger, de asemenea la boli şi dăunători.

Dă producţii mari şi are o durată de viaţă de 90-100 de ani.

Ianuarie 2016 27

Valentin BLĂNARU

putem să mergem pe dozele maxime prevăzute în indicaţiile de pe pachet.

Acest produs este eficient mai ales împotriva gramineelor din sămânţă, dar combate şi buruieni dicotiledonate importante, cum ar fi Amaranthus spp. (ştir) şi Ambrosia trifida (ambrozie).

Fermierii cunosc bine produsul Frontier Forte, care este specializat pentru buruienile monocotiledonate, folosit preemergent, în timp ce acest produs se adresează solurilor cu îmburuienare mixtă încă din primele faze de dezvoltare ale porumbului. Akris este soluţia, mai ales că am avut cerere de pe piaţă de un astfel de produs. Iar dacă vorbim despre îmburuienări perene, atât costreiul, cât şi pălămida, avem nevoie de un produs graminicid sau un produs ca Dicamba, de exemplu, pentru postemergenţă.

Noi avem ca abordare un pachet total - pachetul Rekord, care este un succes în ultimii ani“, a completat Mircea Chetrone, director de marketing BASF. Noutăţile pentru anul 2016 nu se opresc aici. O cultură ceva mai dificil de implementat, dar foarte profitabilă, este rapiţa. Şi pentru aceasta, BASF oferă produsul CLERAVO.

Prin combaterea buruienilor se înţelege, după cum prezintă W. Koch, o reducere a gradului de îmburuienare până la nivelul la care acesta nu mai produce pagube.

De ce este necesar să se facă o distincţie între combaterea buruienilor şi stârpirea acestora?

Posibilităţi şi metode de combatere a buruienilor din culturile agricole A. Crefts şi W. Robbin consideră că stârpirea buruienilor este indicată doar atunci când infestarea s-a produs pe o suprafaţă limitată, cu o specie puţin răspândită în localitatea respectivă, dar foarte dăunătoare în natură şi când există o metodă satisfăcătoare de distrugere.

Din contră, combaterea devine singura metodă practică acolo unde buruienile sunt foarte răspândite şi greu de eliminat, iar costul stârpirii este neeconomic.

Există diferite mijloace de luptă cu buruienile. De cele mai multe ori, pentru a realiza o combatere mulţumitoare, folosirea unei singure metode nu este suficientă, fiind necesară folosirea combinată a mai multor mijloace. În practică se folosesc următoarele metode de combatere a buruienilor: metode preventive; metode agro-tehnice; metode chimice; metode fizice; metode biologice.

Metode preventive de combatere a buruienilor

Pentru un teren slab îmburuienat, metodele preventive de luptă cu buruienile au importanţă mult mai mare decât metodele curative (A. Crafts şi W. Robbins). În 28 Ianuarie 2016

condiţiile ţării noastre însă, cu terenuri puternic îmburuienate, aceste metode nu au decât rolul de a limita creşterea gradului de infestare şi răspândire a unor specii noi de buruieni. Efectul metodelor preventive nu este imediat; el poate fi observat numai în cazul unei aplicări continue şi de durată.

Una dintre principalele metode preventive o constituie curăţirea materialului de semănat, fiind după unii autori „principala metodă preventivă“ de luptă cu buruienile. În prezent, sămânţa, pentru majoritatea culturilor, este produsă în unităţi agricole specializate unde, de regulă, loturile semincere sunt întreţinute curat, iar recolta este prelucrată în complexuri de uscare şi curăţire. Ca atare, sămânţa provenită de la aceste unităţi este livrată beneficiarilor practic lipsită de seminţe de buruieni. O altă metodă preventivă o constituie împiedicarea răspândirii buruienilor prin intermediul maşinilor agricole. Seminţe şi părţi ale organelor vegetative de înmulţire a buruienilor pot fi transportate de la o solă la alta sau de la o gospodărie agricolă la alta prin intermediul maşinilor agricole (S. Evans). Un rol deosebit în acest sens îl au combinele

şi presele de balotat paie. Este indicat, prin urmare, ca asemenea maşini să fie bine curăţite înainte de a intra în brazdă, pe o suprafaţă nouă de teren, în special dacă există pericolul răspândirii unor buruieni de carantină. Gunoiul de grajd nefermentat şi apa de irigat sunt adesea surse de îmburuienare pentru terenurile agricole. Astfel, după determinările făcute de S. Kott, 20 de tone de gunoi nefermentat poate conţine până la 10 milioane de seminţe de buruieni, dintre care circa 350.000 capabile să germineze imediat. K. Bitiukova şi P. Dorojco arată că apa de irigat poate aduce, la o normă de 700 de metri cubi de apă 1,4 milioane seminţe de buruieni. Fermentarea corectă a gunoiului de grajd poate avea în acest sens o importanţă destul de mare. A. Crafts şi W. Robbins, citând din diferiţi autori, menţionează că seminţele de buruieni îşi pierd valabilitatea, în cazul temperaturii de fermentare de 85 grade Celsius, după patru luni, în cazul temperaturii de 70 de grade Celsius. S. Cott arată că vara fermentarea gunoiului de grajd timp de două luni la temperatura de 25 de grade Celsius este suficientă pentru pierderea

www.agrimedia.ro

Metode agrotehnice de combatere a buruienilor

Metodele agrotehnice constituie, la nivelul cunoştinţelor de astăzi, unul dintre principalele mijloace de combatere a buruienilor. Greutăţile ce pot apărea în unităţile de producţie în legătură cu aplicarea unora dintre metodele agrotehnice de combatere sunt aproape în exclusivitate de ordin economic: costul ridicat sau insuficienţa mâinii de lucru, lipsa unui număr suficient de maşini agricole etc.

Unul dintre elementele metodelor agrotehnice de combatere îl constituie rotaţia culturilor, folosirea asolamentului uşurând mult lupta cu buruienile, aceasta constituind, de altfel, unul dintre principalele avantaje ale rotaţiei (A. Crafts şi W. Robbins, D. Isley, C. Jewell). În orice cultură (sau grupuri de culturi cu însuşiri asemănătoare) se întâlnesc anumite buruieni caracteristice. Ele sunt adaptate la particularităţile biologice ale plantei cultivate şi la particularităţile agrotehnice ce-i sunt specifice. Monocultura, menţinând aceste condiţii un timp mai îndelungat, ajută la infestarea terenului.

Din contră, rotaţia culturilor, favorizând schimbarea frecventă a mediului natural şi alternarea diferitelor măsuri agrotehnice, nu permite decât unui număr redus de specii de buruieni să se dezvolte nestânjenit. Efectul pozitiv al rotaţiei se observă, de obicei, în timp.

Influenţa pe care diferite culturi o pot avea asupra gradului de îmburuienare şi a raportului dintre specii depinde mult dacă în cuprinsul asolamentului se folosesc sau nu metode chimice de combatere. În cazul tehnologiei fără erbicide, această influenţă se manifestă, după W. Koch, prin: a) epoca de semănat; b) posibilităţi

www.agrimedia.ro

naturale diferite de concurenţă a culturilor; c) lucrări de întreţinere specifice.

Puterea de concurenţă faţă de buruieni a plantelor agricole diferă foarte mult.

Unele, cum ar fi cânepa, secara, culturile viguroase de orz, rapiţa, muştarul, culturile furajere anuale semănate des pentru masă verde şi într-o anumită măsură floarea-soarelui, cresc repede, acoperă bine terenul, înăbuşă buruienile anuale şi pot stânjeni în mod considerabil organele subterane ale buruienilor perene.

Dacă sunt prevăzute în plan asemenea culturi, vor fi folosite în cuprinsul rotaţiei, pentru combaterea buruienilor.

Grâul de toamnă (semănat la timp şi la densitatea optimă) luptă destul de bine cu buruienile, atât cu cele anuale dicotiledonate, cât şi cu unele buruieni perene ce lăstăresc târziu, cum ar fi costreiul (Sorghum halepense). Rotaţia are un rol pozitiv şi în cazul folosirii erbicidelor în benzi pe rând, intervalele dintre rânduri fiind lucrate mecanic. La Institutul de la Fundulea, în două experienţe situate alături, erbicidul a fost aplicat la porumb, la prima, în monocultură, iar la a doua, în rotaţia grâu-porumb. După 4-5 ani, în prima experienţă, costreiul (Sorghum halepense) s-a înmulţit foarte puternic, iar în cea de-a doua, fenomenul practic nu a fost observat, grâul intercalat o dată la doi ani stânjenind dezvoltarea acestor buruieni. În cazul utilizării metodelor chimice de combatere, simpla suprimare a monoculturii nu este suficientă. Dacă în rotaţie se succed 2-3 plante la care se aplică acelaşi erbicid, buruienile rezistente la acest produs se vor înmulţi ca şi în cazul monoculturii.

Este necesar, prin urmare, să se realizeze şi o „rotaţie a erbicidelor“, folosind alte produse, la plantele la care este posibil.

Una dintre cele mai eficiente metode de combatere a buruienilor prin metode agrotehnice o constituie lucrările solului, acesta fiind un mijloc eficient de combatere pentru toate categoriile biologice de buruieni anuale, bienale şi perene. Eficienţa lucrărilor solului depinde uneori de condiţiile pedoclimatice. După S. Kott, de pildă, seminţele de buruieni îngropate în sol pier mai repede pe terenurile uşoare, unde sunt supuse variaţiei condiţiei de mediu, decât pe terenurile grele. A. Crafts şi W. Robbins menţionează însă că buruienile perene pot fi stârpite într-un timp mai scurt pe terenurile grele şi mai puţin permeabile decât pe cele uşoare.

Epoca şi frecvenţa lucrărilor solului trebuie fixate în funcţie de particularităţile

germinării sau lăstăririi în timp a speciilor de buruieni anuale sau perene. După H. Braun, lucrarea solului poate combate buruienile cu eficienţă maximă numai în perioada când ele se găsesc într-o fază tânără; autorul mai arată că din această cauză nici nu este de conceput ca agricultorul să se poată limita, după recoltare, la o singură lucrare de combatere.

Un alt element pentru combaterea buruienilor îl constituie tehnica de semănat. Culturile semănate la epoca optimă acoperă repede terenul, putând concura mai uşor cu buruienile (Gh. Ionescu-Şişeşti). În acest sens, se recomandă evitarea oricărui decalaj în timp între mobilizarea terenului şi semănat.

Dacă nu se poate semăna la începutul epocii optime, este preferabil să se amâne şi pregătirea patului germinativ. Cele mai proaste rezultate se obţin atunci când se seamănă într-un teren în care buruienile încep să răsară. Densitatea plantelor, sporită până la limtele ei optime, contribuie substanţial la combaterea buruienilor, acestea fiind stânjenite din cauza umbririi mai puternice a terenului. Din contră, semănatul prea rar, ca şi greşurile din lanuri, favorizează îmburuienarea.

Metode chimice de combatere a buruienilor

Folosirea metodelor chimice reprezintă, în condiţiile ţării noastre, un mijloc foarte util de combatere a buruienilor şi care are perspectiva de a deveni din ce în ce mai rentabil. Totodată, combaterea chimică nu constituie un mijloc perfect, nu poate rezolva singura problemă a luptei cu buruienile şi trebuie aplicată neapărat în complex cu metodele preventive şi mai ales cu cele agrotehnice.

Prin combaterea chimică a buruienilor înţelegem, după cum afirmă W. Koch, „ţinerea sub control a creşterii plantelor nedorite cu ajutorul unor substanţe chimice numite erbicide, a căror utilizare este justificată din punct de vedere economic şi biologic“.

Detroux L. defineşte drept erbicid „orice produs care distruge plantele“. În sens mai larg, prin erbicid înţelegem o substanţă capabilă - în funcţie de concentraţia la care este folosită şi în cazul prezenţei unei constelaţii de factori naturali favorabili să exercite în mod total sau selectiv asupra ţesuturilor sau a metabolismului plantelor cu care intră în contact un efect negativ care poate duce la moartea acestora.

Ianuarie 2016 29

Victor VĂTĂMANU

facultăţii germinative a seminţelor de buruieni. Acelaşi autor menţionează că la suprafaţă seminţele îşi pierd mai greu viabilitatea decât la adâncimea de 45 cm în interiorul platformei de gunoi.

Seminţele de buruieni aflate în apa de irigat pot fi îndepărtate prin intermediul unor site instalate în cazul irigării prin aspersiune, la sorburi, iar în cazul irigării prin brazde, pe canalele principale, lângă punctele unde canalele de distribuţie se ramifică (S. Lisogorov). O luptă foarte energică şi perseverentă trebuie dusă, de asemenea, împotriva pâlcurilor de buruieni segetale rămase necombătute, dar şi împotriva buruienilor ruderale.

Provocări fitosanitare

Ana Ioniţă

La sfârşitul lunii octombrie 2015, în cadrul celei de-a XXIV-a Conferinţe a Societăţii Naţionale de Protecţia Plantelor, dr. ing. Elena Leaotă, director general al Autorităţii Naţionale Fitosanitare din cadrul MADR, a vorbit despre provocările din sectorul fitosanitar.

Pe teritoriul Comunităţii Europene apar noi organisme dăunătoare, care impun o monitorizare atentă, deoarece pagubele economice produse de acestea sunt semnificative, iar combaterea lor este limitată. „România, ca oricare stat din lume, se confruntă cu probleme de ordin fitosanitar. Cunoaştem foarte multe organisme dăunătoare, dar ceea ce este important este faptul că altele, necunoscute încă, bat la poarta Europei şi am vrea să fim pregătiţi. Aş vrea să amintesc aici organismul dăunător Xylella fastidiosa. El este prezent în multe ţări ale lumii, este prezent şi în regiunea Americii Centrale şi de Sud. Au fost multe întâlniri şi discuţii la nivelul Uniunii Europene, în ideea de a preveni introducerea acestei bacterii pe treritoriul comunităţii europene, dar, din păcate, aceasta a reuşit să pătrundă. În anul 2013, Xylella fastidiosa a fost depistată în Italia pe măslini, apoi pe migdali. Am văzut imagini cu măslini distruşi. În 2015 acest dăunător periculos a fost depistat în Franţa. Devine o situaţie din ce în ce mai alarmantă pentru că această bacterie are foarte multe plante-gazdă. Există o listă impresionantă de plante-gazdă pentru această bacterie, precum şi o listă lungă cu plante susceptibile de a fi gazdă. Am insistat să aduc în discuţie acest subiect la această manifestare, pentru că, fiind o bacterie, metode de combatere nu există. Noi avem nişte experienţe anterioare nefericite cu privire la atacul unor bacterii, cum ar fi Erwinia, Clavibacter michiganensis sau Ralstonia solanacearum. Prevenţia trebuie să fie prima noastră grijă.

Trebuie să diseminăm toate informaţiile 30 Ianuarie 2016

pe care le deţinem cu privire la acest organism dăunător pentru că, în situaţia în care se depistează atacul acestuia, măsurile care se impun sunt severe. În jurul plantei depistate ca având boala este necesar un spaţiu de protecţie de 100 m şi o zonă-tampon cu o lăţime de 10 km.

Acolo unde se înregistrează prezenţa bacteriei Xylella fastidiosa nu mai este permisă cultivarea nici unei plante-gazdă sau succeptibilă. Aşadar, măsurile sunt foarte dure. Pentru viitoarea conferinţă a Societăţii Naţionale de Protecţia Plantelor, propun să dezbatem acest subiect împreună cu autortiăţile, cu cei din domeniul cercetării şi învăţământului, să strângem cât mai multe informaţii, pe care apoi, să le diseminăm pentru a fi pregătiţi.

Acest dăunător se află şi în Turcia.

Nu este prea departe de România şi trebuie să ne pregătim şi să nu mai întâmpinăm greutăţile anterioare pe care le-am avut cu celelalte organisme dăunătoare“, a susţinut dna Leaotă.

Xylella fastidiosa este una dintre cele mai periculoase bacterii la nivel mondial, cauzând pierderi economice uriaşe pentru agricultură. Lista cu specii de plante susceptibile este extrem de lungă (aproximativ 300 de specii de plante, după literatura de specialitate), însă cercetările aprofundate sunt încă în curs de desfăşurare. Atacul bolii a fost confirmat deja la un număr mare de plante, printre care măslini şi pruni, iar ca plante potenţiale-gazdă se numără citricele şi viţa-de-vie.

Având în vedere epidemiologia

bacteriei şi riscul răspândirii acesteia în restul Uniunii Europene, Xylella fastidiosa a fost inclusă pe lista organismelor de carantină dăunătoare.

Bacteria trăieşte în xilemul plantelor şi se răspândeşte cu ajutorul insectelor care să hrănesc cu ţesutul plantelor, cum sunt cicadele. Riscul răspândirii acestei bacterii este foarte mare.

Distructorii endocrini din produsele chimice

În cadrul conferinţei, un alt subiect pe care l-a supus atenţiei directorul general al Autorităţii Naţionale Fitosanitare a fost distructorii endocrini, acele substanţe chimice care pot perturba sistemul endocrin uman. Aceşti distructori se metabolizază în organism şi pot cauza diverse afecţiuni. „Există o îngrijorare la nivel mondial şi european în acestă privinţă, se elaborează legislaţii pentru identificarea lor, care sunt prezenţi în multe produse chimice, nu doar în cele destinate protecţiei plantelor.

Studiile actuale au identificat deja circa 700 de astfel de substanţe chimice, din care 77 se regăsesc în produse de protecţia plantelor.

Din anul 2015, produsele care conţin acest tip de substanţe active şi pentru care se va solicita autorizare vor fi supuse unor activităţi de evaluare comparativă de către autorităţi.

Acest lucru nu va duce la creşterea numărului de substanţe active, ci, mai degrabă, la scăderea lor“, a precizat dna Elena Leaotă.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2016 31

La început de an, am dorit să aflăm de la dl Andrei Măruţescu, director de comunicare al companiei Syngenta România şi totodată preşedintele Alianţei Industriei Seminţelor din România, câteva aspecte cu privire la domeniul agribusiness din România, realizările şi provocările companiei, dar şi despre strategia de dezvoltare a companiei.

Andrei Măruţescu, Syngenta: «Parteneriatele puternice duc la o agricultură competitivă» De ce România? Ce v-a determinat să alegeţi să vă desfăşuraţi activitatea în domeniul agribusiness din România?

De ce nu România? În România există oameni cu adevărat profesionişti, oameni dedicaţi profesiei lor, oameni care îşi iubesc cu adevărat ţara şi pe Dumnezeu. Trebui să recunosc că am ajuns să lucrez în domeniul agribusinessului din întâmplare.

Mi-am început cariera în cercetare şi după câţiva ani m-am alăturat companiei Syngenta România şi am început să lucrez în cercetare la cultura porumbului. Eu nu sunt agronom de profesie, dar am avut multe de învăţat, iar ultimii zece ani în companie m-au ajutat să mă dezvolt.

Activitatea profesională într-o companie multinaţională este o şcoală în sine.

Care sunt principalele realizări ale companiei dvs. în domeniul agricol din România?

Compania noastră este pe piaţa din România de aproape 15 ani şi pot 32 Ianuarie 2016

spune că sunt martorul unei creşterii a businessului de la an la an. De cinci ani, avem creşteri de vânzări de ordinul numerelor cu două cifre, iar acest lucru este fără îndoială îmbucurător.

Beneficiind de contextul favorabil de dezvoltare al agriculturii din România, compania noastră a reuşit în acest timp să-şi consolideze o poziţie şi o reputaţie fruntaşe pe piaţa locală, reuşind să aducă în cadrul ei oameni de valoare, foarte bine pregătiţi.

Syngenta este astăzi un brand de referinţă în piaţa agriculturii din România. Ca organizaţie şi strategie, ne-am integrat cele două businessuri, aducând împreună protecţia plantelor şi seminţele, consolidând astfel un portofoliu bogat şi adaptat nevoilor fermierilor din România. Putem spune că realizările noastre au ca piatră de temelie parteneriate, oamenii, dar şi portofoliul nostru integrat.

Care este strategia de dezvoltare a companiei dvs. în România pentru următorii ani? În următorii ani, vom continua

să ne dezvoltăm businessul şi să fim, ca şi până acum, aproape de clienţii noştri. Strategia noastră va rămâne neschimbată: să fim alături de fermierii noştri şi să-i ajutăm să fie mai productivi, folosind eficient resursele. Ne dorim că fermierii, cu ajutorul nostru, să producă mai mult pe fiecare hectar pe care îl lucrează.

Vom continua să le oferim clienţilor noştri acces la tehnologii de vârf, un portofoliu complex de produse, produse pentru protecţia plantelor şi seminţe cu genetică superioară integrate şi adaptate nevoilor fiecărei ferme. Vom rămâne în continuare parteneri de încredere ai fermierilor, asigurând servicii cu valoare adăugată, expertiză şi consultanţă. Vom continua să ne asigurăm că le putem oferi fermierilor români acces la produse de ultimă generaţie, soluţii tehnologice complete şi perfect adaptate, care să-i ajute să producă mai mult cu mai puţin. Fără îndoială, avem nevoie de parteneriate puternice pentru a dezvolta o agricultură competitivă în România, iar Syngenta este prezentă pentru atingerea acestui obiectiv.

www.agrimedia.ro

Nu, România nu este doar o piaţă de desfacere. România este un jucător important pe piaţa agricolă europeană şi globală, iar compania noastră sprijină creşterea competitivităţii fermierilor români pentru a fi mai performanţi.

Acest lucru se poate realiza doar prin cercetare şi dezvoltarea unor produse inovative, adaptate nevoilor locale, iar multe date şi informaţii legate de performanţa produselor noastre sunt studiate şi analizate în condiţiile pedoclimatice din România. Avem o echipă locală care face testări şi cercetarea produselor. Aceasta face parte dintr-o reţea europeană de specialişti, care au rolul de a duce mai departe rezultatele cercetărilor din laborator în cultură, în câmp.

Cum apreciaţi relaţia cu factorii de decizie din România, dar din UE?

Aş putea să vă răspund la această întrebare prin câteva cuvinte. Încredere, parteneriat, profesionalism şi etică.

Este o relaţie clădită pe încredere şi profesionalism. Ca şi în relaţia noastră cu fermierii, primele şi cele mai importante lucruri sunt încrederea şi parteneriatul reciproc. Syngenta nu este o companie care doar vinde produse.

Agricultura înseamnă mai mult, iar provocările din agricultură sunt la fel de importante. Avem în spate o experienţă, cunoştiinţe şi informaţii pe care le împărtăşim cu autorităţile locale atunci când este nevoie şi putem ajuta, venind, în final, în sprijinul fermierilor pentru a înţelege mai bine problemele cu care se confruntă agricultura noastră şi cea europeană. Fie că vorbim de legislaţia, de comunicarea şi creşterea conştientizării legată de importanţa bunelor practice agricole, este important să fim alături de autorităţile române, pentru a-i sprijini şi ajuta în final pe fermieri. Rolul nostru este să

www.agrimedia.ro

sprijinim autorităţile în demersurile lor, acţiunile care sprijină dezvoltarea unei agriculturi performante în România.

Având în vedere competiţia puternică la nivel global, consideraţi că UE stimulează suficient şi relevant cercetarea în domeniul tehnologiilor agricole?

Din păcate nu. Este o întrebare la care industria noastră nu are multe lucruri bune de spus. În Europa, există în momentul de faţă câţiva factori care determină o încetinire sau regres în domeniul cercetării şi promovării ultimelor tehnologii agricole. Mai bine spus, Europa este în momentul de faţă beneficiar al tehnologiilor şi nu dezvoltator. Acest lucru se întâmplă din câteva motive sau factori.

Unul, există astăzi o mare neînţelegere în Europa legată de originea hranei - ce înseamnă să produci hrană, să lucrezi în agricultură. Din păcate, mulţi care lucrează la oraş nu au idee cu ce se confruntă fermierii pentru a produce mâncarea pe care o consumă. În al doilea rând, sistemul european de aprobare a tehnologiilor noi, indiferent de domeniu, are la bază un principiu al precauţiei şi un proces de evaluare a riscurilor bazat pe proces şi produs.

Nu trebuie să demonstrezi numai că produsul tău este sigur, contează în evaluarea de risc şi modul, procesul de obţinere. Acest lucru este diferit în cazul altor continente precum America de Nord, unde orice tehnologie nouă este evaluată din perspectiva produsului şi nu a procesului. Acest lucru duce la complicarea şi amânarea aprobării produselor în Europa. Din aceste motive, din păcate, în acest moment, agricultura europeană se confruntă cu un deficit al ratei adopţiei tehnologiilor noi de 4:1. Asta înseamnă că în acest moment doar un produs este aprobat, în timp ce patru produse sunt retrase, restricţionate sau neaprobate. Acest lucru duce la situaţia în care fermierul din Europa va avea acces, în timp, la un număr limitat de produse şi soluţii pentru a-şi proteja culturile sau pentru a-şi mări productivitatea, mai ales în contextul volatilităţii climei.

Fostul suveran pontif Papa Ioan Paul al II-lea,

care a vizitat România în anul 1999, a afirmat că „România este grădina Maicii Domnului“. În acest context, care este opinia dvs. despre dezvoltarea durabilă şi prietenoasă cu mediul pe termen lung în România?

Fără îndoială, agricultura şi un mediu sănătos pot coexista. România este un bun exemplu în acest sens. Putem avea şi o agricultură intensivă, peisaje frumoase şi zone rurale cu tradiţii.

Compania noastră şi industria au fost şi vor rămâne în continuare preocupate de promovarea şi asigurarea utilizării ultimelor tehnologii agricole într-o manieră durabilă.

Asta înseamnă să beneficiem de rezultatele ultimelor tehnologii cu responsabilitate, să aplicăm corect tehnologiile, să le folosim aşa cum trebuie, cât şi cum trebuie. Este responsabilitatea fiecăruia, iar noi, prin expertiza noastră, suntem aici să ne asigurăm că aceia care ne folosesc produsele înţeleg şi conştientizează importanţa utilizării în siguranţă a produselor.

Consideraţi important rolul companiilor în dezvoltarea comunităţilor locale?

Care sunt proiectele cele mai importante ale companiei dvs. în acest domeniu în România?

Evident. Mediul de afaceri are un rol foarte important în dezvoltarea societăţii în care trăim. Şi Syngenta România a participat în ultimii ani la mai multe proiecte care vin în sprijinul dezvoltării comunităţii în care lucrăm. Fie că am plantat pomi, că am fost alături de copiii aflaţi în dificultate, am fost şi vom rămâne aproape de nevoile societăţii.

Chiar instruirile fermierilor cu privire la bunele practici agricole sunt menite să asigure şi să creeze un mediu sănătos pentru toţi locuitorii zonelor în care îşi desfăşoară activitatea agricolă.

Ce realizări în plan personal sau profesional doriţi să vă aducă anul 2016?

În primul rând îmi doresc să fiu sănătos şi să pot avea grijă de familia mea. Este cel mai important lucru pentru mine.

Ianuarie 2016 33

Simona MUNTEANU

Este România pentru compania dvs. doar o piaţă de desfacere sau şi un centru de cercetare-inovare, care include şi implicarea talentelor creative locale?

(Dacă este cazul, spuneţine câteva cuvinte despre colaborările companiei dvs. cu institutele de cercetare şi cercetătorii din domeniul agricol din România.)

În 2013, EURALIS a descoperit şi a lansat o nouă grupă genetică la porumb, Tropical Dent®. Această grupă genetică nouă şi originală a fost identificată şi selecţionată după 10 de ani de prospectare, cercetare şi analiză. Aceasta permite fermierilor să-şi optimizeze profitul la cultura de porumb, datorită celor trei caracteristici principale ale hibrizilor de porumb Tropical Dent®: RANDAMENT sporit datorită unui efect heterozis mai puternic, STABILITATE ridicată şi USCARE rapidă a boabelor.

Povestea de succes a Tropical Dent® O ÎMBUNĂTĂŢIRE A RANDAMENTULUI PRETUTINDENI

La doi ani după lansare, este deja un mare succes. În Franţa, ES Gallery a devenit hibridul cel mai vândut pe segmentul de maturitate semitimpurie (C1), în timp ce alţi hibrizi Tropical Dent® cuceresc treptat întreaga Europă, de la vest la est, cu produse vedetă identificate, cum ar fi ES Cockpit sau ES Method.

Până în 2015, genetica Tropical Dent® a devenit o parte importantă a vânzărilor EURALIS, reprezentând 25% din totalul vânzărilor hibrizilor de porumb. În următorii ani, trendul va continua, cu o creştere a vânzărilor de 100.000 de unităţi pe an.

USCAREA RAPIDĂ A BOABELOR: FACTORCHEIE AL RENTABILITĂŢII

În sezonul trecut, presiunea asupra preţurilor producţiei de porumb a fost mare, ceea ce face ca problema profitabilităţii să fie din ce în ce mai importantă.

Datorită capacităţii rapide de pierdere a apei, genetica Tropical Dent® oferă avantaje suplimentare care ar trebui luate în considerare de către fermieri: • O recoltă timpurie şi mai sigură • Costuri de uscare mecanică mai mici, ceea ce înseamnă un profit mai mare • Optimizarea rotaţiei culturilor • Organizarea mai uşoară a muncii în baza recoltării timpurii.

CE ESTE GRUPA GENETICĂ TROPICAL DENT® ŞI CE ADUC NOU ACEŞTI HIBRIZI?

Hibrizii de porumb Tropical Dent® conţin o genetică originală şi exclusivă EURALIS SEMENCES. Această genetică aduce un Efect Heterozis maxim, pentru o îmbunătăţire considerabilă a randamentului şi a capacităţii de pierdere a apei din boabe.

Astăzi, cei mai mulţi hibrizi de porumb comercializaţi pe piaţă provin din bine cunoscutele grupe genetice dentat american sau sticlos european. O lipsă de diversitate limitează gradul de manifestare a Efectului Heterozis.

Echipa de cercetare şi dezvoltare a

După lansarea hibrizilor de porumb pe segmentul grupelor timpurii şi semitimpurii, vom intra în curând pe segmentul grupelor semitardiv şi tardiv în întreaga Europă. Cu acest pas, EURALIS va răspunde cererii de pe piaţă şi va permite fermierilor să se bazeze pe hibrizi mai stabili, pentru a asigura randamentul chiar şi în zonele agricole neirigate.

34 Ianuarie 2016

www.agrimedia.ro

încrucişat această grupă Tropical Dent® cu toate celelalte grupe genetice existente (pentru a descoperi rezistenţa la bolile locale şi toleranţa la condiţiile climatice), constatând uşurinţa şi naturaleţea cu care această grupă se combină cu acestea. Încrucişare foarte bună - Efect Heterozis foarte mare - Randament foarte bun.

cu genetică exclusivă Tropical Dent®, cu un randament excepţional înregistrat în catalogul din Franţa în doar un an datorită rezultatelor excelente obţinute.

Sistem radicular foarte bine dezvoltat (Roots Power®), care penetrează chiar şi solurile compacte, oferind o utilizare mai bună a rezervelor de apă şi nutrienţi din sol. Acest hibrid prezintă, de asemenea, o vigoare bună de pornire în vegetaţie, uscare rapidă a boabelor, performanţă în orice tip de condiţii climatice, număr mare de rânduri pe ştiulete şi toleranţă ridicată la Fusarium şi Ustilago.

ES GALLERY este un hibrid cu un potenţial de producţie de până la 14.500 kg/ha, iar în condiţiile de cultură ale anului 2015 s-au obţinut, în România, producţii de până la 11.870 kg/ha în judeţul Brăila.

Densitatea recomandată la semănat este de 70.000 de boabe germinabile/ha.

CE ÎNSEAMNĂ EFECTUL HETEROZIS?

Efectul Heterozis sau Vigoarea Hibridă reprezintă o sporire a performanţelor hibrizilor (F1) în comparaţie cu liniile lor parentale.

Cu cât distanţa dintre liniile parentale este mai mare, din punct de vedere genetic, cu atât manifestarea Efectului Heterozis este mai puternică şi performanţele hibridului mai ridicate.

CARE SUNT AVANTAJELE HIBRIZILOR TROPICAL DENT®?

ES METHOD (FAO 380) este un hibrid cu bob dentat tropical, genetică exclusivă Tropical Dent®, uscare rapidă a boabelor, în special către sfârşitul ciclului de vegetaţie, performanţe deosebite în toate condiţiile de cultură, vigoare ridicată de pornire în vegetaţie şi toleranţă excelentă la secetă şi Fusarium, atât pe tulpină, cât şi pe ştiulete.

ES METHOD este un hibrid cu un potenţial de producţie de până la 14.500 kg/ha, iar în condiţiile de cultură ale anului 2015 s-au obţinut, în România, producţii de până la 13.277 kg/ha în judeţul Brăila.

Densitatea recomandată la semănat este de 65.000 de boabe germinabile/ha.

Randament mai mare Hibrizii Tropical Dent® au demonstrat un „real salt genetic“ în raportul producţii/umidate în testele oficiale şi private ale departamentului de cercetare.

Stabilitate mai mare Toţi hibrizii Tropical Dent® sunt testaţi în reţeaua noastră europeană, care cuprinde 3.000 de locaţii, folosind staţii meteo şi modele statistice. Sunt aleşi hibrizii care prezintă cea mai bună stabilitate în fiecare regiune.

Uscare rapidă a boabelor Porumbul Tropical Dent® are o capacitate mare de a pierde apa din boabe.

Hibrizi Tropical Dent® - Gama 2016

ES COCKPIT (FAO 250) este un hibrid cu bob dentat tropical, genetică exclusivă Tropical Dent® şi concept Roots Power® cu un sistem radicular robust, rădăcini principale lungi, stabilitate foarte mare indiferent de condiţii, randament ridicat şi uscare rapidă a boabelor către sfârşitul perioadei de vegetaţie. Acest hibrid prezintă o toleranţă excelentă la frângere, secetă şi Fusarium pe tulpină.

ES COCKPIT este un hibrid cu un potenţial de producţie de până la 14.000 kg/ha, iar în condiţiile de cultură ale anului 2015 s-au obţinut, în România, producţii de până la

www.agrimedia.ro

9.439 kg/ha în judeţul Călăraşi.

Densitatea recomandată la semănat este de 70.000 de boabe germinabile/ha.

ES GALLERY (FAO 340) este un hibrid cu bob dentat tropical, produs lider al gamei

ES CORTES (FAO 420) este un hibrid cu bob dentat tropical cu genetică exclusivă Tropical Dent®, randament şi stabilitate dovedite, capacitate de a pierde foarte rapid apa din boabe către sfârşitul perioadei de vegetaţie şi efect de compensare foarte mare, cu ştiuleţi mai mari în cazul în care lipsesc plante. Acest hibrid prezintă, de asemenea, o vigoare mare de pornire în vegetaţie şi toleranţă ridicată la Helminthosporium, frângere şi secetă.

ES CORTES este un hibrid cu un potenţial de producţie de până la 14.500 kg/ha, iar în condiţiile de cultură ale anului 2015 s-au obţinut, în România, producţii de până la 11.973 kg/ha în judeţul Mureş.

Densitatea recomandată la semănat este de 65.000 de boabe germinabile/ha.

Ianuarie 2016 35

În lunile ianuarie-februarie a.c., distribuitorul naţional de inputuri pentru agricultură ALCEDO a organizat o serie de evenimente în mai multe judeţe din ţară pentru a-şi prezenta oferta de produse din acest an, precum şi noutăţile comerciale.

ALCEDO susţine performanţa în agricultură Prezentarea a fost susţinută de dl Vicenţiu Cremeneanu, preşedintele companiei. „Îmi este drag să spun că fabricăm în România produse de protecţia plantelor care sunt utilizate pe o suprafaţă agricolă mare şi că ajung în multe ţări, atât din Uniunea Europeană, cât şi din afara ei. Creştem în fiecare an datorită faptului că investim în tehnologie, iar fermierii acordă încredere produselor noastre.“ În fabrica Alchimex, care face parte din grupul ALCEDO, se produc 27 de produse chimice din mai multe categorii, precum: erbicide, fungicide, insecticide, substanţe pentru tratarea seminţelor, fertilizanţi şi adjuvanţi, şi sunt comercializate în 21 de ţări de pe patru continente.

Potrivit unui studiu realizat de Kleffmann în 2015, în România, un procent de 6,05% din suprafaţa agricolă a fost tratată cu produse Alchimex, care plasează compania pe locul 6 între producătorii de produse de protecţia plantelor.

Produse noi în portofoliu

În privinţa noutăţilor, preşedintele companiei a afirmat că fabrica Alchimex 36 Ianuarie 2016

formulează şi comercializează produse de protecţia plantelor sub brand propriu datorită parteneriatelor încheiate cu mai multe companii de renume, de pildă Syngenta, ADAMA, Chemtura, Nufarm, la care practică preţuri atractive.

Portofoliul din acest an se măreşte cu produsele Chefara (ciproconazol şi propiconazol), Priori Xtra (azoxistrobin şi ciproconazol), Salvator (tebuconazol) din gama fungicidelor, cu insecticidul Faster Gold (lambda-cihalotrin), precum şi cu cinci erbicide: Ceredin Forte (acid 2,4 D din sare de DMA şi dicamba), Magistral (metazaclor), Rango (quizalofop şi tefuril), Silba (s-metolaclor şi terbutilazin), Tender (S-metolaclor).

Chefara este un fungicid care acţionează rapid şi poate fi aplicat atât preventiv, cât şi curativ, începând de la înfrăţit până la înflorit. Se recomandă la culturile de grâu şi orz pentru combaterea făinării, ruginii şi nu numai, în doză de 0,4 l/ha.

Priori Xtra asigură o protecţie de până la 3-4 săptămâni împotriva bolilor la grâu, orz, floarea-soarelui şi rapiţă.

Strobilurina menţine cultura verde mai mult timp (efect stay green), ceea

ce determină o perioadă mai lungă de asimilare, cu influenţe favorabile asupra calităţii şi cantităţii producţiei.

Fungicidul Salvator poate fi folosit în culturile de grâu, orz, rapiţă, castraveţi, tomate, dar şi la măr, sâmburoase şi viţă-de-vie. Odată absorbit în ţesuturi (în maximum 2 ore de la aplicare), produsul se translocă acropetal şi are o remanenţă de circa 3-4 săptămâni.

Datorită proprietăţilor sale, produsul are acţiune preventivă, dar şi curativă şi eradicantă. Pentru a preveni instalarea rezistenţei patogenilor, se va evita aplicarea a mai mult de două tratamente

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

prezintă risc de fitotoxicitate. Se recomandă a fi aplicat după semănat, la culturile de porumb şi floarea-soarelui.

Rango este un erbicid sistemic cu aplicare în postemergenţă, cu o sistemicitate ridicată şi eficacitate în maximum 15 zile de la aplicare.

Acţionează asupra gramineelor anuale şi perene din culturile de rapiţă, floarea-soarelui, soia, cartof, sfeclă, lucernă, pepeni, viţă-de-vie etc.

Produse performante

Preşedintele companiei a trecut în revistă produsele Alchimex destinate protecţiei fitosanitare şi pentru nutriţia culturilor de cereale păioase, porumb, floarea-soarelui, rapiţă, viţă-de-vie şi cartof, precizând faptul că acestea sunt încadrate într-o tehnologie menită să asigure obţinerea unor producţii de calitate şi ridicate. „Întotdeauna am recomandat produsele noastre alături de cele ale furnizorilor noştri şi într-o anumită tehnologie.“ Oferta ALCEDO din acest an cuprinde 28 de pachete tehnologice la cerealele păioase, 10 la floarea-soarelui şi câte 12 la porumb şi rapiţă. Preţul la majoritatea pachetelor tehnologice a rămas la fel ca în 2015.

Referitor la protecţia culturilor, dl Cremeneanu a adus în discuţie aplicarea corectă şi alternarea produselor chimice pentru a se evita apariţia fenomenelor de rezistenţă a unor agenţi patogeni, dăunători sau buruieni la anumite substanţe active.

Un produs folosit cu succes la care nu s-au observat încă fenomene de rezistenţă este fungicidul Topsin, care este folosit şi la combaterea bolilor la floarea-soarelui, în special sclerotinia. Pentru reducerea presiunii bolilor şi dăunătorilor, foarte

importantă este şi rotaţia culturilor.

S-a făcut recomandarea ca folosirea produselor de protecţia plantelor să se realizeze după un program tehnologic, întrucât întreţinerea unei culturi începe de la înfiinţare şi se termină aproape de maturitatea fiziologică, iar în fazele de vegetaţie aplicarea trebuie să se facă la momentul optim pentru un rezultat pozitiv. Tehnologiile aplicate trebuie să ţină cont de preţul produselor folosite şi de plus-valoarea pe care o pot aduce.

Potrivit acestuia, ALCEDO promovează o agricultură echilibrată pentru a lăsa generaţiilor viitoare un sol nealterat, iar pachetele tehnologice pe care le oferă ţin seama de acest lucru şi urmăresc o utilizare raţională a produselor fitosanitare.

Pentru administrarea corectă şi eficientă a îngrăşămintelor chimice, dl Cremeneanu a recomandat efectuarea analizelor de sol şi repetarea acestora o dată la 2-3 ani. O probă medie se obţine prin prelevarea de 10-20 de probe parţiale de pe o parcelă de 10 ha. Probele trebuie etichetate corect. Buletinul de analize cuprinde următoarele: conţinut humus, pH, conductivitatea electrică, nutrienţii principali în extract apos: N, P, K; nutrienţii secundari în extract apos: Ca, Mg, textura solului, interpretarea rezultatelor şi recomandări. Întocmirea planurilor de fertilizare şi a registrelor de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor efectuate în fermă fac parte din noile cerinţe impuse de APIA. În cazul în care nu se respectă aceste cerinţe, se aplică o penalitate de 3% din subvenţia pe suprafaţă. Fermierii sunt verificaţi prin eşantionare.

Un alt subiect abordat în cadrul evenimentului au fost produsele de protecţie fitosanitară contrafăcute.

Potrivit preşedintelui companiei, comerţul ilegal cu pesticide este o afacere de peste un miliard de euro anual. „10% din piaţa europeană a produselor de protecţia plantelor este contrafăcută sau ilegală“, a susţinut dl Cremeneanu.

La finalul evenimentului, fermierii au fost sfătuiţi să fie vigilenţi atunci când achiziţionează produse de protecţia plantelor, fiindu-le prezentate şi elementele de identificare ale produselor originale Alchimex: capacul argintiu, eticheta booklet şi holograma tridimensională.

Ianuarie 2016 37

Ana Ioniţă

cu Salvator la aceeaşi cultură şi pe aceeaşi suprafaţă într-un sezon.

Insecticidul Faster Gold (lambdacihalotrin) acţionează asupra organismelor-ţintă atât prin contact, cât şi prin ingestie, având şi efect rezidual de lungă durată. Este omologat pentru combaterea următorilor dăunători: gândacul ovăzului, viermele roşu al paiului, ploşniţele cerealelor, gărgăriţa tulpinilor la rapiţă, gândacul lucios al rapiţei, viespea rapiţei, viermele merelor, al prunelor şi gândacul din Colorado.

Magistral, recomandat şi la cultura de rapiţă, este utilizat pentru combaterea buruienilor mono- şi dicotiledonate anuale. Este uşor absorbit şi translocat de către buruienile sensibile, prin rădăcni. Doza recomandată la cultura de rapiţă în preemergenţă este de 1,2-1,6 l/ ha, iar în postemergenţă de 1,6-2 l/ha.

Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale din culturile de grâu şi porumb se poate utiliza erbicidul Ceredin Forte, în doză de 0,8-1 l/ha, respectiv 1 l/ha. Este un erbicid selectiv şi sistemic, acţionând asupra buruienilor prin absorbţie atât la nivelul frunzelor, cât şi a sistemului radicular.

Tender are un spectru larg de combatere a gramineelor, precum şi a unor buruieni dicotiledonate din culturile de porumb, floarea-soarelui, rapiţă, fasole, pepeni şi altele. La o aplicare corectă, durata de acţiune a produsului este de 4-6 săptămâni. Este degradabil biologic şi nu are nici o restricţie în rotaţia culturilor. Doza recomandată pentru culturile de porumb şi floarea-soarelui este de 1-1,5 l/ha.

Produsul Silba combate majoritatea buruienilor anuale, atât graminee, cât şi cele cu frunza lată. Acţionează asupra buruienilor în timpul germinării şi asupra plăntuţelor în curs de răsărire. Nu

Lucerna se remarcă prin exporturi mari de elemente nutritive, după cum prezintă I. Moga şi colaboratorii.

La o producţie de substanţă uscată de 10 tone/hectar, cantitatea de elemente nutritive exportate într-un an este de N 340, P 70 (P2O5), K 200 (K2O) şi Ca 200 (CaO) (Moga).

Dacă aceste valori se raportează la un ciclu de cultură de 4 ani, se ajunge la niveluri ale exportului de N 1300, P 280, K 800 şi Ca 800. În regim irigat, lucerna poate produce 15-17 tone/hectar substanţă uscată, când exportul în elemente nutritive este mai mare cu 50-70%. Aceste valori scot în evidenţă faptul că lucerna este o mare consumatoare de elemente nutritive, motiv pentru care fertilizarea este unul dintre factorii tehnologici importanţi în obţinerea unor producţii mari.

Aspecte generale ale fertilizării culturii de lucernă Azotul necesar plantelor este asigurat în mare parte pe cale simbiotică şi din rezervele solului. Se apreciază că în condiţii favorabile de umiditate şi temperatură prin procesul de nitrificare se eliberează anual N 30-100, în funcţie de procentul de humus. O sursă importantă o constituie şi azotul levigat în anii anteriori, care este valorificat de către lucernă prin sistemul radicular profund; se estimează că 1/5-1/4 din dozele de azot administrate plantelor premergătoare poate să fie levigată în anii relativ umezi sau în regim irigat (Cooke, 1971); ţinând seama de faptul că lucerna urmează în rotaţie după 4-5 ani, în care se cultivă plante anuale fertilizate cu îngrăşăminte azotate, stratul de sol cuprins între 150 şi 250 cm poate dispune de cantităţi importante de azot levigat, care este utilizat eficient pe parcursul perioadei de cultură a lucernei. O cantitate mică de azot (1-16 kilograme/hectar/an) poate să fie furnizată plantelor prin ploi (Cooke); acestea conţin şi alte elemente, cum sunt: clorul (2-50 kilograme/hectar), sodiul (1-27 kilograme/hectar), magneziul (0,2-4 kilograme/hectar), calciul (0,4-17 kilograme /hectar), potasiul (0,3-14 kilograme/hectar), sulful (0,8-18 kilograme/hectar) şi fosforul (0,2-19 38 Ianuarie 2016

kilograme/hectar). Un rol în nutriţia plantelor cu azot îl au şi unele bacterii din sol la care sinteza sistemului enzimatic nitrogenic este guvernată de un grup de gene denumit „nif“; din acest grup se cunosc numeroase bacterii, printre care cele mai importante se află: Clostridium spp., Azotobacter spp. şi Klebsiella spp. Se apreciază că aceste bacterii, prin fixarea biologică liberă, produc 10-15 kilograme/hectar/an azot (Burns şi Hardy, citaţi de Hera şi colaboratorii).

Ionii, odată pătrunşi în plantă, intră în circuitul metabolic, transformându-se la nivelul rădăcinii, tulpinii sau frunzei în substanţe elaborate, din ce în ce mai complexe. De exemplu, ionul NO3, sub influenţa unor enzime şi în prezenţa unor catalizatori, se transformă în nitriţi şi apoi în hipoazotiţi, hidroxilamină şi amoniac; în continuare, amoniacul, în prezenţa hidraţilor de carbon şi a produşilor de metabolizare, se transformă în aminoacizi şi apoi în proteine. Aceste procese sunt deosebit de complexe şi sunt caracteristice fiecărei specii, acţiunea lor desfăşurându-se după un cod genetic bine definit. Când în sol este prezent amoniul, de regulă acesta este transformat de microorganisme specifice în azot nitric; dacă solul este

acid, transformarea este lentă şi planta foloseşte direct ionul de amoniu (Cooke).

Fosforul este un element indispensabil fără de care orice metabolism este exclus.

Sinteza proteinelor nu se poate realiza decât în prezenţa fosforului, pe care-l găsim în diversele categorii de proteine, cum sunt: fitina, fosfolipidele, nucleoproteinele, acizii nucleici. Anumiţi compuşi funcţionali, ca vitaminele, hormonii, acizii adenosin şi trifosforic au în constituţia lor fosfor în proporţii mai mici sau mai mari. Metabolismul hidraţilor de carbon este un alt proces ce se realizează în prezenţa fosforului. Asimilarea azotului în plantă nu se poate face fără o cantitate minimă de fosfor. În situaţia unei bune aprovizionări a plantelor cu fosfor, acesta este acumulat în cantităţi mari în rădăcini şi redistribuit mai târziu pe parcursul ontogenezei. Când plantele au un conţinut normal în fosfor, animalele care le consumă se vor dezvolta în mod echilibrat, fiind ferite de o serie de boli grave de nutriţie.

Fosforul este folosit de către plantele de lucernă din rezervele solubile ale solului şi din îngrăşăminte. Fosforul este prezent în sol atât sub formă anorganică, cât şi organică; sub formă organică se întâlneşte mai ales ca săruri ale acidului ortofosforic cu metalele.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2016 39

Victor VĂTĂMANU

Forma organică preponderentă a fosforului în sol este fitina şi derivaţii ei, care, în urma activităţii bacteriene, sunt descompuşi în forme mai mult sau mai puţin accesibile pentru plante. Cel mai accesibil pentru plante este ionul monofosfatic (H2PO4 mai mare); ionul difosfatic (HPO4) are o accesibilitate ceva mai redusă decât ionul monofosfatic, în timp ce ionul trifosfatic (PO4) are o solubilitate puţin însemnată, prezentând interes mai ales pe solurile puternic alcaline. Într-un mediu foarte acid se găsesc în sol cu precădere ioni H2PO4, iar într-un mediu uşor acid sau neutru, forma HPO4 devine dominantă; în soluri alcaline fosforul se găseşte mai ales sub formă de ioni PO4. În solurile foarte acide, unde ionii de fier şi aluminiu se găsesc în soluţie într-un număr mai mare decât ionii fosfatici, ionii H2PO4 au afinitate mai mare pentru fier şi aluminiu şi se formează aproape instantaneu hidroxifosfaţi, care sunt insolubili şi deci mai greu accesibili chiar şi pentru leguminoase perene. În sol sunt prezente două procese contradictorii: pe de o parte, se evidenţiază un proces de imobilizare a formelor solubile de fosfor prin „îmbătrânire“, iar pe de altă parte, o mobilizare a fosforului, prin activitatea microorganismelor din forme mai greu solubile. Fosfaţii solubili manifestă o slabă mobilitate în sol, în sensul că ei se deplasează, prin difuzie liberă sau prin fluxul de apă, pe distanţe relativ mici, ce nu depăşesc 8-10 cm din locul de încorporare. Pe solurile nativ acide aplicarea unor îngrăşăminte cu azot amoniacal este însoţită de regulă de scăderea mobilităţii fosforului în sol, în timp ce neutralizarea parţială a acestor soluri cu îngrăşăminte alcaline cu azot asigură creşterea mobilităţii fosforului. Acidifierea uşoară a solurilor nativ slab acide sau neutre duce la creşterea netă a mobilităţii fosforului acestor soluri, în timp ce alcalinizarea lor temporară, prin aplicarea unor doze relativ mari de uree sau de amoniac provoacă reducerea mobilităţii fosfaţilor (Lăcătuşu). Acumularea fosforului în sol se face sub formă de fosfaţi de calciu, fier sau aluminiu. Când se administrează cantităţi mici de fosfor, acesta, în prezenţa aluminiului, este transformat în fosfat de aluminiu; cu cât cantitatea de fosfor creşte, cu atât o mai mare parte din acest element este fixată sub formă de fosfat de calciu.

Formele de fosfor mineral, mai mult sau mai puţin solubile, sunt utilizate diferit de diversele specii de plante furajere perene.

Lucerna utilizează bine compuşii fosfatici mai greu solubili. Acest fenomen se poate explica prin sistemul radicular profund şi bine ramificat, prin corelaţia pozitivă existentă între asimilaţia calciului şi cea a fosforului, 40 Ianuarie 2016

precum şi prin secreţiile radiculare de acizi şi enzime care sunt abundente la lucernă.

Procesul de solubilizare a fosforului în sol este de natură pur fizico-chimică şi este influenţat în mod esenţial de umiditatea solului, dar şi de temperatură; cu cât umiditatea solului este mai ridicată şi temperatura este mai favorabilă, cu atât mobilitatea fosforului este mai mare; această legitate este valabilă deopotrivă pe cernoziomuri, dar şi pe soluri brun luvice şi explică de ce în condiţii favorabile de umiditate şi temperatură, chiar pe soluri cu niveluri modeste ale conţinutului în fosfor, plantele exportă cantităţi mari din acest element. Ca urmare a creşterii mobilităţii fosforului în sol, efectul relativ al îngrăşămintelor cu fosfor scade o dată cu îmbunătăţirea aprovizionării cu apă a solului. În regim irigat, deşi efectul relativ al îngrăşămintelor cu fosfor scade, ca urmare a mobilităţii mai intense a fosfaţilor, sporurile absolute de recoltă determinate de îngrăşămintele cu acest element pot fi mult mai însemnate decât în cultura neirigată. Între mobilitatea fosforului în sol şi mobilitatea fierului există un paralelism.

Potasiul, deşi nu intră în structura chimică a compuşilor organici, prin prezenţa lui în plante, în cantităţi îndestulătoare, duce la micşorarea transpiraţiei; aşa de exemplu, plantele de lucernă care conţin peste 2,7% K2O pentru a produce un gram de substanţă uscată transpiră 28-45 grame de apă, în timp ce la un conţinut de potasiu de numai 0,72% consumul de apă creşte la 41-72 grame. Când calciul şi magneziul se găsesc în sol în cantităţi suficiente, potasiul se acumulează în plante în cantităţi mari, în detrimentul calciului, situaţie în care nutreţul rezultat are o valoare calitativă modestă.

Cantitatea cea mai mică de potasiu, în stratul arabil, se întâlneşte în solurile acide (0,3%), iar cernoziomurile sunt bine aprovizionate în potasiu (2,1-2,3%). Potasiul se găseşte sub formă neschimbabilă sau schimbabilă, dar şi solubil în apă; ultimele două forme sunt accesibile pentru plante. Lucerna, având un sistem radicular înzestrat cu o mare capacitate de schimb de cationi, este mai pretenţioasă faţă de fertilizarea cu îngrăşăminte potasice decât gramineele perene, ale căror rădăcini au o capacitate mai redusă pentru schimbul de ioni. Pe solurile acide, sub influenţa calcarizării, mobilitatea potasiului se reduce. Reducerea mobilităţii potasiului prin calcarizare are loc pe seama creşterii tăriei de legătură a cationului, favorizându-se evoluţia sa spre forme neschimbabile. Amendarea solurilor acide fără un aport corespunzător de îngrăşăminte potasice nu are decât un

efect discutabil. Folosirea dozelor excesive de potasiu conduce la pierderi de calciu, în situaţia în care se înregistrează un exces temporar de apă; sarea potasică furnizează clor, care se combină cu cationii şi mai ales cu calciul, care se leagă o dată cu clorul.

Calciul joacă în procesul de nutriţie un rol important, mai ales în fazele de creştere a plantelor tinere. În caz de exces de umiditate, calciul este scos din complexul absorbtiv al solului şi este înlocuit cu hidrogen şi aluminiu, fenomen cu greu suportat de leguminoasele perene, dar mai ales de lucernă. În prezenţa calciului, microorganismele heterotrofe din sol secretă o cantitate mare de enzime şi în final descompunerea materiei organice se face într-un ritm mai intens. Pe solurile cu pH mai mic de 6,0, bacteriile libere sunt stânjenite în dezvoltare, iar cele simbiotice au o activitate aproape nulă. Calciul se poate pierde din sol prin levigare în toate situaţiile în care precipitaţiile sau apa de irigare depăşesc evapotranspiraţia; calciul intră în reacţie cu anionii liberi (bicarbonaţi, sulfaţi, azotaţi, cloruri), fiind apoi antrenat de fluxul de apă şi pierzându-se sub aceste forme. În cazul solurilor acide, forma cea mai vătămătoare de aciditate o creează aluminiul schimbabil; solurile acide care au un conţinut scăzut de aluminiu schimbabil nu reclamă neapărat o intervenţie cu amendamente calcaroase. Suprafeţele care se impun a fi amendate pot fi apreciate prin valorile pH şi gradul de saturaţie cu baze. Administrarea amendamentelor calcaroase se impune numai pe solurile al căror pH este de sub 5,8 (în suspensie apoasă), iar gradul de saturaţie cu baze este mai mic de 75%. În cazul lucernei, intervenţia cu amendamente este necesară la valori ale pH mai mici de 6,2 şi când gradul de saturaţie în baze este de sub 80%. Amendarea se impune să fie astfel condusă încât să neutralizeze cât mai durabil aciditatea uşor schimbabilă a solului; acest deziderat se satisface atunci când doza de amendamente este echivalentă cu 75-100% şi când gradul de saturaţie cu baze se aduce la cel puţin 85%.

Solul poate furniza suficient calciu pentru plante chiar şi la un pH de 5,0, dar în acest caz apar alte fenomene care conduc la alterarea structurii solului, la sporirea mobilităţii aluminiului, fierului şi magneziului, care pot ajunge la concentraţii care să fie toxice pentru unele culturi; în aceste condiţii, fosfaţii devin mai solubili, iar microorganismele din sol se dezvoltă mai slab, mai ales cele care transformă rezervele de azot în nitraţi şi care descompun resturile organice.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2016 41

Ipcarigea este o specie erbacee perenă, cultivată în scopuri medicinale, alimentare şi ornamentale, după cum prezintă Maria Verzea şi colaboratorii.

Materia primă o constituie rizomii şi rădăcinile şi se utilizează în industria alimentară la fabricarea unor produse, precum halvaua şi halviţa.

Tehnologia de cultură pentru ipcărige - Gypsophila paniculata L. Saponozidele de natură triterpenică (gipsogenia), prezente în rădăcini, au o acţiune puternic iritantă asupra ţesuturilor, diminuează tensiunea superficială, modifică permeabilitatea membranei celulare, măresc secreţiile lichide şi sunt expectorante.

Soiul cultivat - materialul existent în cultură reprezintă o populaţie cunoscută sub numele de „Moară Domnească“.

Amplasarea culturii Cerinţele biologice şi amplasarea teritorială Ipcărigea este o specie iubitoare de căldură şi lumină şi are cerinţe moderate faţă de umiditate, datorită sistemului radicular foarte dezvoltat.

Preferă solurile uşoare, profunde, permeabile, bogate în substanţe nutritive. Se poate cultiva cu succes pe aluviuni fertile, adânci, sau pe nisipurile mobile din lunca şi Delta Dunării.

Zonele foarte favorabile pentru cultura ipcărigei sunt judeţele Constanţa şi Tulcea, iar favorabile, judeţele Brăila, Dolj, Galaţi şi Ialomiţa.

42 Ianuarie 2016

Locul în asolament Fiind o specie care răsare în 15-20 de zile de la însămânţare, se impune cultivarea acesteia numai după plante care lasă terenul curat de buruieni. Dă rezultate foarte bune după prăşitoare, borceaguri, leguminoase şi cereale de toamnă.

Ca plantă perenă, ipcărigea se cultivă în afara asolamentului şi poate reveni pe acelaşi teren după 6-7 ani.

Folosirea îngrăşămintelor

Ipcărigea reacţionează bine la aplicarea îngrăşămintelor. Necesarul se stabileşte ţinând seama de gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive şi de planta premergătoare.

Fertilizarea cu fosfor - se recomandă folosirea dozei de 40-50 kilograme/hectar substanţă activă în primul an, iar în anii al II-lea şi al III-lea de vegetaţie câte 30-40 kilograme/hectar P2O5.

Fertilizarea cu azot - ipcărigea reacţionează foarte bine la îngrăşămintele cu azot, care se aplică

în doze de 60-80 kilograme/hectar substanţă activă, iar în anul al II-lea şi al III-lea de vegetaţie, câte 40-60 kilograme/hectar substanţă activă.

Fertilizarea cu potasiu - potasiul se administrează în doze de 30-40 kilograme/hectar K 2O, atât în primul an, cât şi în următorii, dar numai pe solurile sărace în acest element.

Epoca de aplicare - în primul an de vegetaţie, superfosfatul şi sarea potasică se aplică toamna, la ultima discuire, iar azotatul de amoniu, primăvara devreme. În anul al IIlea de vegetaţie, superfosfatul şi sărea potasică se aplică toamna, cu încorporare în sol la ultima praşilă, iar azotatul de amoniu, primăvara devreme, înaintea primei praşile.

Lucrările solului

Lucrările de bază - sistemul obişnuit de lucrare a solului se diferenţiază în funcţie de plantele premergătoare şi de umiditatea solului. După plantele care se recoltează vara devreme, terenul se ară cu plugul în agregat

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2016 43

cu grapa stelată, imediat după recoltarea plantei premergătoare şi eliberarea terenului de resturi vegetale, la o adâncime de 22-25 cm.

Arătura se menţine curată de buruieni până toamna, prin discuiri repetate.

După plantele care eliberează terenul târziu, arătura se face cu plugul în agregat cu grapa stelată, de regulă la o adâncime mai mare (25-28 cm).

Pregătirea patului germinativ Primăvara până la însămânţare, terenul se lucrează cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi reglabili, astfel ca până la semănatul ipcărigei terenul să fie nivelat, afânat şi curat de buruieni. Dacă terenul este bolovănos şi uscat, atât înainte, cât şi după semănat, se tăvălugeşte cu tăvălugul inelar.

Victor VĂTĂMANU

Semănatul Epoca de semănat Culturile de ipcărige se realizează prin însămânţarea direct în câmp sau prin plantarea răsadurilor produse în straturi reci.

Semănatul direct în câmp se face primăvara.

Producerea răsadului se face în straturi reci, primăvara, în luna martie, sau vară, în luna iulie. Lăţimea stratului va fi de 1-2 m, iar între straturi se lasă poteci de 40-50 cm. Pentru realizarea unui strat corespunzător, solul se va mărunţi şi se va nivela cât mai bine. Înainte de semănat, suprafaţa solului se tasează uşor, iar cu ajutorul unui marcator se deschid rigole superficiale (0,3-0,5 cm). Semănatul se face cu mâna, apoi se acoperă cu mraniţă cernută, după care se efectuează o nouă tasare.

Norma de sămânţă În cazul semănatului direct în câmp, se va folosi norma de sămânţă de 4 kilograme/hectar, în funcţie de indicii de calitate ai seminţelor şi de gradul de pregătire a terenului. În cazul realizării culturii prin răsad, pentru un hectar este necesară o suprafaţă de strat rece de 6080 de metri pătraţi şi o cantitate de 300-400 grame de sămânţa.

Distanţa de semănat La semănatul direct în câmp, se va respecta distanta de 50 cm între rânduri. Plantatul răsadurilor se face la distanţă de 50x20 cm, densitatea culturii va fi, în primul caz, de 30-40 plante/metrul pătrat, iar în al doilea caz, de 3-4 ori mai mică.

Adâncimea de semănat Sămânţa, fiind foarte mică, se va semăna la 0,3-0,5 cm adâncime. La plantatul răsadului, rădăcina principală se orientează în poziţie oblică, în acest mod ea se dezvoltă în stratul superficial al solului, ceea ce facilitează recoltarea.

Lucrările de îngrijire

Ipcărigea este sensibilă la îmburuienare

şi de aceea imediat după răsărire se execută prima praşilă superficială între rânduri, iar buruineile de pe rând se plivesc manual. După 2-3 săptămâni, se execută praşila a II-a, la adâncimea de 4-5 cm. În continuare, terenul se menţine curat de buruieni, prăşindu-se manual sau mecanic ori de câte ori este nevoie.

La înmulţirea prin răsad, prima praşilă se execută imediat după plantare.

Până la recoltare, se vor executa 2-3 praşile şi 1-2 pliviri. Tăierea tijelor florale, pe măsură ce apar, duce la sporirea producţiei de rădăcini.

Erbicidarea culturii - încă nu au fost omologate erbicide.

Boli, dăunători şi combaterea acestora

În cultura de ipcărige, în ultimii ani a fost semnalată fuzarioza produsă de ciuperca Fusarium sambuccinum.

Pentru prevenirea bolii trebuie respectate măsurile de igienă culturală şi cele agrofitotehnice.

Pagubele provocate culturilor de ipcărige de către dăunători sunt neînsemnate.

Recoltarea

Recoltarea părţilor subterane se efectuează toamna, din septembrie până în noiembrie, începând din al III-lea an de vegetaţie.

Rădăcinile şi rizomii rămaşi peste iarnă se pot recolta şi primăvara, în martie-aprilie, înainte de pornirea plantelor în vegetaţie.

Modul de recoltare - recoltarea se execută folosind plugurile de desfundat fără cormană.

Uscarea şi condiţionarea

Rizomii cu rădăcini se scutură, se spală într-un curent rapid de apă, apoi se fasonează în bucăţi de 10-20 cm lungime. Uscarea se face în straturi subţiri, la soare sau în locuri bine aerate, astfel încât să se facă repede, pentru a nu scădea conţinutul în saponine.

O cultură bună poate produce 16-30 qintale/hectar rădăcini cu rizomi în stare deshidratată sau 65-120 qintale/hectar în stare proaspătă.

Randamentul de uscare este de 3,5-4:1.

44 Ianuarie 2016

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2016 45

CLAAS raportează vânzări şi venituri stabile, în ciuda scăderii semnificative a pieţei CLAAS, unul dintre cei mai importanţi producători de utilaje agricole din lume, şi-a sporit veniturile din vânzări până la o cifră record de 3,838 miliarde de euro (anul precedent: 3,823 miliarde de euro), în ciuda unei scăderi semnificative a întregii pieţe. Cu un profit înainte de impozitare de 158 de milioane de euro (anul precedent: 155 de milioane de euro), CLAAS a obţinut o marjă de exploatare de 4,1%.

• V eniturile din vânzări au crescut la 3,838 miliarde de euro • Profitul înainte de impozitare a ajuns la 158 de milioane de euro • Creştere a vânzărilor de două cifre în afara Europei • Perspectiva pentru 2016: vânzări şi venituri stabile „Suntem bucuroşi că am putut să depăşim obstacolele actuale de pe piaţă, datorită structurii noastre internaţionale şi gamei extinse de produse. Creşterea vânzărilor de două cifre înregistrată în afara Europei a fost un factor pozitiv pentru rezultatele noastre“, a declarat 46 Ianuarie 2016

Lothar Kriszun, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Administraţie al CLAAS. Piaţa internaţională de utilaje agricole profesionale se va contracta cu aproximativ 20 de procente în acest an. Preţurile în scădere ale mărfurilor şi flotele de utilaje relativ noi din multe zone au un impact negativ vizibil asupra tendinţelor de cumpărare ale clienţilor. Cu toate acestea, CLAAS şi-a putut consolida în continuare poziţia de lider în Europa.

Vânzările din America de Nord şi cea de Sud au avut o evoluţie pozitivă, în timp ce în Europa de Est se constată un declin. În Asia, CLAAS a înregistrat creştere în India, iar piaţa de culegătoare de porumb din China s-a stabilizat.

Dezvoltarea şi modernizarea centrelor de producţie şi de vânzări

CLAAS şi-a concentrat investiţiile în bunurile materiale din Rusia, Franţa şi Germania. La începutul lui octombrie a fost inaugurată cea mai modernă fabrică de utilaje agricole din Europa, în oraşul Krasnodar din sudul Rusiei. La scurt

timp după aceea, compania a semnat o scrisoare de intenţie cu Federaţia Rusă, cu scopul de a fi clasifica CLAAS ca „producător rus“. Cererea de tehnologie de recoltare eficientă este mare şi există o nevoie continuă de modernizare.

Două noi bancuri de testare de mari dimensiuni au fost date în exploatare la centrul de testare din Trangé (Franţa). Acestea permit simularea întregii durate de viaţă a unui tractor în numai patru săptămâni. La centrul din Hamm (Germania), tehnologia de depozitare a fost modernizată, pentru a asigura aprovizionarea cu piese de schimb la nivel mondial într-un mod cât mai eficient posibil.

Alte domenii-cheie de investiţie au inclus dezvoltarea reţelei de vânzări şi de dealeri şi digitalizarea proceselor.

Creşterea numărului de angajaţi la nivel mondial

Numărul de angajaţi la nivel mondial crescuse la 11.535 la data de 30 septembrie 2015 (anul precedent: 11.407). Acest fapt a fost, în principal, rezultatul creşterii numărului de angajaţi

www.agrimedia.ro

din China şi al creşterii activităţilor de vânzări din toată lumea. În ultimii doi ani, numărul de angajaţi a crescut cu aproape 20 de procente. În Germania, CLAAS are 5.250 de angajaţi şi îşi asumă în continuare sarcina să-i instruiască pe cei începători. În 2015, numărul de stagiari din companie reprezenta 7,8% (anul precedent: 7,3%).

Accentul va fi pus cu predilecţie pe cercetare şi dezvoltare

Cu o cifră de 203 milioane de euro (anul precedent: 212 milioane de euro), investiţiile în cercetare şi dezvoltare au rămas la un nivel foarte înalt. Se pune accentul pe dezvoltarea de servicii noi, precum şi pe combine de recoltat şi tractoare.

Prin noua combină Lexion, CLAAS îşi propune să-şi consolideze şi mai mult poziţia de lider de piaţă în segmentul premium al combinelor de recoltat.

Modificarea utilajelor în vederea respectării noilor standarde de emisii legale a necesitat, de asemenea, cheltuieli de dezvoltare. În prezent, unul din zece angajaţi CLAAS lucrează în domeniul cercetării şi dezvoltării.

Perspective

Motoarele pieţei relevante pentru CLAAS rămân neschimbate: cererea de materii prime agricole ca urmare a creşterii populaţiei şi a standardelor de viaţă va continua să crească, în ciuda posibilelor fluctuaţii temporare.

Pentru anul fiscal 2016, CLAAS se aşteaptă totuşi la o altă cădere pe piaţa mondială.

Tendinţele negative ale veniturilor din agricultură şi efectele crizelor economice şi politice din pieţele emergente cauzează o cumpătare generală în ceea ce priveşte achiziţia de utilaje agricole.

Datorită gamei bine poziţionate de produse şi servicii, CLAAS se aşteaptă totuşi să-şi menţină vânzările la nivelul anului anterior şi să obţină valori stabile ale profitului înainte de impozitare.

Grupul CLAAS în cifre

(Standarde Internaţionale de Raportare Financiară - IFRS)

2015 2014 în milioane în milioane Modificare de euro de euro

Venituri din vânzări

3.838,5

3.823,0

0,4%

Profit brut din vânzări

824,2

899,9*

-8,4%

EBITDA (profit înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare)

310,5

327,9

-5,3%

Profit înainte de impozitare

157,7

155,1

1,7%

Venitul net al Grupului

105,7

113,1

-6,5%

Flux de numerar liber

38,8

-136,9

>100%

Capital propriu

1.231,0

1.183,2

4%

Investiţii în bunuri materiale

128,3

173,2

-25,9%

Total bilanţ

3.343,2

3.113,1

7,4%

Angajaţi la data limită (30 septembrie)

11.535

11.407

1,1%

* Valoarea ajustată a anului precedent

Schimbări la nivelul C.A. al Grupului CLAAS Jan-Hendrik Mohr, membru al Consiliului de Administraţie (C.A.) al Grupului CLAAS, va prelua responsabilitatea Diviziei pentru Utilaje de Recoltat Cereale începând din data de 1 aprilie 2016. Domnul Mohr a fost responsabil pentru Divizia de Vânzări şi Marketing începând din anul 2011 şi a ocupat numeroase funcţii de conducere atât în Germania, cât şi în străinătate încă din 1984, când şi-a început activitatea în cadrul Grupului CLAAS. Va prelua noua poziţie de la Dr. Henry Puhl, care a acceptat o funcţie de conducere în afara companiei.

din toamna anului 2014 şi până de curând, funcţia de preşedinte regional pentru Europa de Est. Astfel, începând cu 1 aprilie 2016, Consiliul de Administraţie al Grupului CLAAS va include următorii membri: Lothar Kriszun (purtător de cuvânt al Consiliul de Administraţie şi Diviziei

Tractoare), Thomas Böck (Divizia Tehnologie şi Sisteme), Hermann Lohbeck (Divizia Recoltare Furaje), Hans Lampert (Divizia Finanţe, Controlling şi Administrarea Afacerilor), Jan-Hendrik Mohr (Divizia pentru Utilaje de Recoltat Cereale) şi Bernd Ludewig (Divizia Vânzări şi Marketing).

Bernd Ludewig va deveni membru în Consiliul de Administraţie al Grupului CLAAS şi, în acelaşi timp, va prelua responsabilitatea Diviziei Vânzări şi Marketing. Ludewig lucrează pentru Grupul CLAAS încă din 2011 şi a fost iniţial responsabil pentru afacerile cu Rusia. Acesta a ocupat, începând

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2016 47 Bernd Ludewig

Henry Puhl

Jan-Hendrik Mohr

Noile combine Deutz-Fahr cu motoare Mercedes Florin NeaCşu, director general adjunct NHR Agropartners Motorul Mercedes, un punct-forte al combinelor Deutz-Fahr seriile C7200 şi C9200.

Obligativitatea ca motoarele să satisfacă cerinţele TIER 4 final privind poluarea a adus combinelor Deutz-Fahr mai multe schimbări majore: modelele C7200 şi C9200 au fost dotate cu motoare Mercedes Benz de 7,7 litri, cu patru supape pe cilindru şi sistem de injecţie Common Rail de înaltă presiune (2.400 bar) şi guvernor electronic, care asigură o performanţă de neegalat în câmp, realizând o putere nominală de la 288, la C7205, la 363 CP, la C9206. Puterea maximă cu powerboost a acestor motoare este de la 309 la 395 CP. Ele folosesc tehnologia de ultimă oră de control al emisiilor, cu sisteme EGR şi SCR. Capacitatea de 750 l a rezervorului de motorină asigură autonomie pe durata întregului timp de lucru.

Rezervoarele de motorină şi AdBlue 48 Ianuarie 2016

din polietilenă de 10 mm grosime, cu două puncte de ancorare, asigură o calitate constructivă excelentă şi o reorganizare raţională a spaţiului pentru a face loc rezervorului de AdBlue.

Cu o valvă EGR (Exhaust Gas Recirculation) şi un sistem SCR (Selective Catalyst Reduction), noile motoare Mercedes Benz 6R1000 Tier 4 Final reduc semnificativ emisiile de oxizi de azot (NOx), care sunt printre cele mai dăunătoare dintre produşii de ardere.

Cu această ocazie au mai fost perfecţionate o serie de componente.

A fost introdus un filtru-ciclon cu autocurăţare pentru precurăţarea aerului înainte de a intra în filtrul de aer al motorului, care elimină 99% din particulele de praf mai mari de 20 de microni. Astfel, se prelungeşte durata de serviciu a filtrului de aer al motorului şi se reduce frecvenţa curăţării acestuia, îmbunătăţind în acelaşi timp performanţele motorului.

Cabină spaţioasă şi ergonomică

O nouă cabină mai confortabilă şi cu comenzi mai ergonomice echipează aceste combine. Pe lângă fereastra dublă pentru vizualizarea situaţiei din buncărul de boabe, cabina este prevăzută cu un sistem de climatizare îmbunătăţit atât funcţional, cât şi ca

www.agrimedia.ro

acces pentru întreţinere. De asemenea, a fost introdus un nou computer şi o consolă pentru comenzi mai intuitivă şi mai uşor de utilizat. De la maneta multifuncţională se reglează turaţia şi poziţia rabatorului, se comandă cuplarea cuţitului şi a sistemului de autocontrol pentru înălţimea miriştei şi pentru urmărirea configuraţiei terenului, se comandă rabatarea tubului de descărcare şi acţionarea melcului, care are o capacitate de descărcare de 90 litri/secundă. Totodată, maneta este prevăzută cu un buton pentru oprirea de siguranţă în caz de urgenţă. Noul computer are ecran tactil (touch screen), furnizând toate informaţiile necesare în timpul lucrului şi al transportului şi având posibilitatea de a crea diferite profile şi memora reglaje pentru diferite culturi şi zone de lucru şi de a transfera toate datele pe un stick USB. Aceste motoare asigură performanţe excepţionale cu cel mai mic consum de combustibil din categoria lor.

Autoghidare

Pentru ghidare automată există opţiunea de ghidare asistată, care foloseşte un motor electric pe coloana volanului, asigurând răspuns rapid cu acurateţe bună. Pentru aceasta trebuie montat un al doilea monitor pentru planificarea şi urmărirea lucrării, o antenă pentru recepţionarea semnalului de la satelit şi un volan cu motor electric care virează automat când sistemul de autoghidare este activat, păstrând combina pe direcţia planificată. Când nu este activat sistemul de autoghidare, se foloseşte ca un volan obişnuit pentru virare manuală. Alternativ, se poate folosi sistemul Agrosky de

autoghidare, care în cazul semnalului RTK poate asigura o precizie de ± 2 cm.

Elemente funcţionale ale combinelor Deutz-Fahr

Deşi o serie de elemente constructive ale combinelor Deutz-Fahr sunt deja cunoscute, voi reaminti câteva dintre cele mai importante, care sunt menite să maximizeze productivitatea în toate culturile şi cu capabilitatea de a lucra suprafeţe mari.

Nimic nu a fost lăsat la întâmplare la noile serii de combine Deutz Fahr.

Noul elevator mai lung şi mai lat are trei lanţuri cu raclete, permiţând montarea hederelor cu lăţime mare de lucru.

Pentru creşterea uniformităţii alimentării sistemului de treier, elevatorul central este prevăzut în partea inferioară cu sistem „Extra Feeding“, cu un valţ cu degete excamotabile care împinge materialul spre bătător continuu şi uniform, evitând supraîncărcarea sa şi a bătătorului şi reducând considerabil uzura şi costurile de întreţinere.

Debitul constant asigurat de noul valţ „Extra Feeder“ măreşte semnificativ capacitatea de lucru a maşinii datorită alimentării uniforme a sistemului de treier, reducând în acelaşi timp necesarul de putere şi consumul de combustibil. Un reversor hidraulic, care reversează atât elevatorul, cât şi hederul, elimină posibilitatea de supraîncărcare şi asigură evacuarea eventualelor culturi blocate pe elevator.

Partea superioară a elevatorului este prevăzută cu o fereastră mare acoperită cu un capac, care se poate demonta uşor pentru acces în carcasa elevatorului, pentru verificare şi întreţinere uşoară, rapidă şi completă.

Combinele Deutz-Fahr sunt combine cu flux transversal, cu bătător cu opt bare şi diametrul de 600 mm, cu lăţimea de 1.270 mm la combinele cu cinci scuturători şi de 1.521 mm la cele cu şase scuturători. Contrabătătorul, cu unghi de înfăşurare de 121°, asigură eficienţa treierului şi separării cu grijă maximă a boabelor de paie. El are 15 bare la 14 mm distanţă, cu suprafaţa de 1,13 mp la combinele cu şase scuturători, este realizat din mai multe secţiuni, pentru a uşura efortul la conversia, de la cereale păioase la porumb. Reglarea distanţei dintre

www.agrimedia.ro

bătător şi contrabătător se poate face independent în faţă şi în spate, cu ajutorul unor actuatoare comandate electric, permiţând reglarea optimă în funcţie de condiţiile reale de lucru.

Aceasta asigură separarea a peste 90% din boabe încă de la bătător, garantând productivitatea şi calitatea boabelor.

Turaţia bătătorului este reglabilă, de la 420 la 1.250 rpm, iar pentru culturi ca porumbul sau soia este disponibil un reductor de turaţie până la 210-625 rpm.

Un postbătător cu turaţie sincronizată cu a bătătorului uniformizează fluxul de material şi îl împinge spre cea de-a treia tobă (turboseparator) cu diametrul de 590 mm, care face separarea centrifugală forţată a boabelor. Aceasta măreşte considerabil capacitatea de lucru a combinei. Indiferent de condiţiile de lucru, turboseparatorul poate creşte productivitatea combinei cu până la 20%. Poziţia separatorului este reglabilă electric în cinci poziţii, de la 25 la 65 mm, în funcţie de caracteristicile culturii recoltate, în special pentru recoltarea seminţelor şi când se doreşte să se păstreze calitatea paielor pentru balotare.

Suprafaţa de separare este de 0,97 mp.

Pentru culturile care se treieră greu este disponibil un set de plăci de grohăire, care se pot monta manual.

Turaţia turboseparatorului poate şi ea să fie reglată la două valori, la 775 rpm pentru seminţe mai mici (grâu, orz, ovăz, lucernă etc.) sau la 410 rpm pentru aşa-zisele culturi mai grele (porumb, fasole, mazăre etc.).

Separarea este continuată pe cei cinci sau şase scuturători montaţi pe lagăre cu rulmenţi etanşaţi fără întreţinere.

Scuturătorii sunt deschişi pentru a nu se înfunda cu material şi au patru trepte, prima treaptă fiind sub turboseparator, pentru a eficientiza separarea boabelor.

Suprafaţa scuturătorilor este de 5,6 respectiv 6,7 mp, suprafaţa totală de separare - 8,8 mp la C9206TS. Curăţarea se face cu ajutorul unui ventilator transversal de mare performanţă, a unei presite şi a celor două site cu jaluzele (superioară şi inferioară) cu reglaj electric din cabină, suprafaţa de curăţare fiind la combinele C9206TS de 6,32 mp.

Casa sitelor are sistem de iluminare, pentru a uşura orice intervenţie necesară în zona respectivă.

Ianuarie 2016 49

O altă exclusivitate Deutz-Fahr este sistemul de retur al spicelor netreirate, care se face cu ajutorul a două elevatoare de retur montate pe lateralul sitelor, prevăzute cu un sistem de treier „roto-thresher“ cu două plăci de fricţiune care aruncă boabele pe planul oscilant şi nu înapoi la bătător, pentru evitarea supraîncărcării bătătorului şi reducerea pierderilor de boabe.

Tocătorul de paie poate avea reglare manuală sau electrică a lăţimii de împrăştiere şi poate fi prevăzut opţional şi cu sistem de împrăştiere a plevei.

Transmisia

Funcţiile mecanice şi hidraulice sunt separate, permiţând distribuţia transmisiei pe ambele părţi ale motorului. Aceasta face posibilă separarea funcţiilor mecanice de cele hidraulice pentru a avea o transmisie directă, fără pierdere de putere şi fără subansamble suplimentare predispuse la uzare. Simplitatea transmisiei permite o întreţinere de rutină uşoară. Numărul redus de curele şi accesibilitatea lor reduc costurile de operare, cu avantaje financiare fără concurenţă.

Transmisia hidrostatică cu patru trepte asigură întotdeauna viteza corespunzătoare pentru diferitele condiţii de recoltare. În plus, există întotdeauna cuplu suficient pentru cele mai dificile condiţii de tracţiune.

Sistemul hidraulic cu senzor de sarcină controlează hederul şi descărcarea.

Acesta asigură economii considerabile de putere şi combustibil, deoarece doar debitul necesar de ulei este furnizat în funcţie de necesităţi, puterea

rămânând disponibilă pentru mărirea capacităţii de treier a combinei.

Lucrul pe terenuri înclinate Opţiunea „Ballance“ pentru pante include sistemul de flotare laterală

a hederului şi de orizontalizare a combinei, compensând inclinări laterale de până la 20% şi pante longitudinale de până la 6% şi asigurând o calitate bună a lucrului şi pe aceste terenuri înclinate. Înclinarea combinei este detectată de potenţiometre plasate pe roţi şi informaţiile sunt procesate de un computer care trimite imediat comenzi la sistemul hidraulic.

Sistemul de treier, scuturătorii şi sistemul de curăţare lucrează cu strat uniform de material, asigurând productivitate mare. Buncărul de 9.500 de litri este umplut complet chiar în cele mai dificile condiţii de lucru. Repartizarea uniformă a masei pe roţile de tracţiune asigură în orice condiţii transferul optim al puterii la roţi. Funcţia Balance se activează din cabină printr-o simplă apăsare de buton, cu posibilitatea reglării manuale a poziţiei maşinii.

Reglarea automată electrohidraulică a unghiului de tăiere (exclusiv la Deutz-Fahr!) asigură o alimentare constantă, indiferent de modificarea inclinării şi având întotdeauna un unghi constant de tăiere, evită potenţiala deteriorare a hederului la contactul cu solul (nu se înfige în pământ).

Sistemul Autocontrol reglează precis mişcarea laterală şi verticală a hederului pentru a menţine o înălţime de tăiere constantă şi a asigura recoltarea de calitate atât la culturi normale, cât şi la culturi căzute.

La toate modelele există un sistem de reglare a unghiului de atac al hederului pentru a optimiza poziţia acestuia pe direcţia de mers.

Punţile solide, cu capacitate de 25 t, permit maşinii să lucreze în condiţii extreme, asigurând fiabilitate şi siguranţă operatorului.

Concluzii

Multitudinea de soluţii tehnice inovative fac din noile combine Deutz-Fahr maşini care asigură peformanţă, calitatea boabelor, productivitate în orice condiţii, atât pe teren plan, cât şi pe pante, economii de carburant şi, nu în ultimul rând, o funcţionare cu emisii toxice minime pentru mediu şi pentru om şi condiţii excelente de lucru în cabină pentru operator.

50 Ianuarie 2016

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2016 51

AFIR a organizat întâlniri de lucru pentru optimizarea procedurilor Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a organizat la nivel judeţean, în perioada 12–14 ianuarie 2016, dezbateri publice pentru a identifica soluţii de adaptare şi simplificare a cadrului normativ privind accesarea fondurilor europene şi implementarea proiectelor finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014–2020.

Consultările publice au fost organizate sub forma unor întâlniri de lucru de către Oficiile Judeţene ale AFIR în funcţie de tematici de interes, astfel încât să acopere toate domeniile şi submăsurile de finanţare din sfera PNDR

2020, precum: Infrastructură (investiţii aferente sM7.2 şi sM7.6), Pomicultură, Silvicultură (drumuri forestiere - sM4.3, împădurire şi servicii silvice - sM8.1 şi M15), Agricultură (infrastructură agricolă - sM4.3, investiţii aferente sM4.1, sM6.1, sM6.3, M9 şi M16, gestionarea riscurilor - M17), Agricultură şi Mediu (operaţiuni aferente M1 şi M2), Industrie alimentară (investiţii aferente sM4.2 şi sM4.2a), LEADER, Dezvoltare economică (investiţii aferente sM6.2 şi sM6.4). „Vom centraliza problemele identificate la întâlniri tematice, pentru ca ulterior să putem întocmi un raport privind cele mai relevante şi pertinente soluţii propuse pentru implementarea unui cadru normativ cât mai simplu şi eficient pentru accesarea şi derularea fondurilor

europene acordate ţării noastre. În urma analizării la nivel central a acestor soluţii, vom adapta procedurile de lucru ale AFIR şi vom înainta către instituţiile responsabile toate acele soluţii care nu intră în aria de competenţă a agenţiei.

Acest demers al nostru nu este doar o invitaţie la dialog, ci mai ales o invitaţie la construirea unui parteneriat solid şi activ cu actualii şi viitorii beneficiari ai PNDR“, a precizat Andras Syakal, directorul general al AFIR. La dezbaterile publice au fost invitaţi reprezentanţi ai societăţiilor de consultanţă, ai patronatelor, asociaţiilor sau federaţiilor de profil, ai instituţiilor financiar-bancare, precum şi lideri de opinie activi din sectoarele specifice tematicilor discutate, beneficiari PNDR.

Horia Codrianu, noul director comercial Maschio Gaspardo România Horia Codrianu a fost promovat în funcţia de director comercial al Maschio Gaspardo România la începutul anului 2016, după ce a ocupat timp de un an poziţia de Area Manager - zona Banat. Are o experienţă de aproape 10 ani în vânzări, iar începând din anul 2008 a lucrat în companii care activează în sectorul utilajelor agricole. Înainte de a intra în echipa Maschio Gaspardo România a ocupat o funcţie de manager în cadrul Departamentului Vânzări în compania TITAN Machinery România din Timişoara.

şi director de vânzari (CSO), Giorgio Maschio - vicepreşedinte, Massimo Bordi - director executiv (CEO), Paolo Bettin - director financiar (CFO), Andrea Maschio - membru în Consiliul de Administraţie şi director tehnic (CTO), Giovanni Ferrari - director operaţional (COO), Luigi Casetta - chief service officer - director service şi piese schimb.

Maschio Gaspardo România a fost fondată în 2003 şi este astăzi cel mai mare producător de utilaje agricole

din România, îmbinând experienţa şi activitatea unui grup mondial cu expertiza şi resursele româneşti. prezent compania derulează un proiect de investiţii în valoare de circa 10 milioane euro pentru extinderea fabricii de la Chişineu Criş cu o nouă hală de producţie de peste 8.600 mp şi echiparea acesteia cu utilajele şi echipamentele specifice pentru producţia şi asamblarea utilajelor agricole.

Numirea lui Horia Codrianu în funcţia de director comercial vine în contextul în care Paolo Rocchi, care a deţinut funcţia de director comercial al Maschio Gaspardo România din octombrie 2014, a fost numit director general al companiei în a doua jumătate a anului 2015.

Top managementul Grupului Maschio Gaspardo, din care face parte compania Maschio Gaspardo România, este format din: Mirco Maschio - preşedinte 52 Ianuarie 2016

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2016 53

Piese de schimb AGCO Reman - un schimb avantajos

Ce este AGCO Reman?

De peste 25 de ani, la AGCO sunt refabricate componente pentru întreaga gamă de maşini şi utilaje agricole, în prezent existând peste 20 de centre de excelenţă complet echipate şi cu o vastă experienţă în producţia de componente refabricate de calitate, în concordanţă cu specificaţiile şi standardele de producător de echipamente originale (OEM).

Legăturile bine consolidate cu furnizorii logistici şi gama amplă de produse reman (refabricate) disponibile din stoc fac posibilă oferirea de servicii rapide, fiabile şi rentabile pentru ca tractorul şi/sau combina dvs. să rămână întotdeauna funcţională.

Cum funcţionează sistemul?

„Clientul solicită înlocuirea piesei defecte - prin e-mail, telefonic sau personal, la oricare dintre cele şapte sedii MEWI din ţară -, iar dacă acesta doreşte, i se oferă posibilitatea alegerii uneia recondiţionate de către specialiştii AGCO. Piesa defectă se predă (dacă nu de la început, se depune o garanţie până la înlocuire), fiind înlocuită cu una „ca nouă“.

• Sunt reduşi astfel timpii de inactivitate,

tractorul sau combina fiind readuse rapid în activitate, ele funcţionând cu piese originale „ca noi“, aşa cum au fost ele proiectate pentru maşina agricolă şi nu cu înlocuiri de origine incertă. Fără surprize, costuri ascunse, diagnosticare greşită“, afirmă Bogdan Balaban, director piese de schimb MEWI.

Ce înseamnă reman/refabricare?

La AGCO, refabricarea reprezintă

Gama de componente reman acoperă o gamă de la motoare şi cutii de viteze, la injectoare şi sisteme electronice de schimb, toate beneficiind de o garanţie completă de 12 luni, aceeaşi ca şi pentru produsele noi, iar unele cutii de viteze Vario au chiar 2 ani garanţie.

54 Ianuarie 2016

www.agrimedia.ro

un proces prin care componentele de tractor sau combină folosite anterior sunt recuperate, dezmembrate, curăţate, verificate, inspectate şi, dacă este posibil, reutilizate pentru a reconstitui un ansamblu „ca nou“.

De reţinut că refabricare nu înseamnă reparare sau recondiţionare şi nu trebuie comparată cu acestea.

Refabricarea este un proces cu dublu sens: fermierului îi este trimisă o componentă refabricată „ca nouă“, în care toate piesele de uzură din ansamblul de refabricat au fost înlocuite cu altele noi, fie că erau uzate sau nu, urmând ca fermierul să returneze piesa centrală folosită.

De ce ar alege un fermier AGCO Reman?

• Pentru că reprezentanţa mărcii se ocupă de tot, astfel încât fermierul să-şi desfăşoare în continuare afacerea.

• Echipamentul este din nou funcţional mai repede decât dacă s-ar apela la un atelier de reparaţii.

• Prin comparaţie cu achiziţia unei componente noi echivalente, economisiţi sume importante (până la 30%).

• Încă de la început se cunoaşte preţul exact şi cât va dura înlocuirea.

• Există o garanţie integrală de 12 luni pentru toate componentele Reman montate şi 24 de luni pentru unele modele Vario.

• Maşina agricolă va funcţiona un timp mai îndelungat, fără griji că piesa recondiţionată s-ar putea strica din nou.

Care este diferenţa?

Reparat

Recondiţionat

AGCO Reman

MEWI este distribuitor exclusiv în România pentru mărcile AGCO - Fendt, Challenger şi Valtra - www.mewi.ro.

Dezmembrarea completă şi inspecţia părţilor componente

x

x

•

Înlocuirea tuturor x componentelor de uzură şi a celor deteriorate cu componente originale noi

• •

Verificarea toleranţelor tuturor componentelor în concordanţă cu specificaţiile originale de fabricaţie

x

x

•

Testarea completă în fabrică, după ansamblare

x

x

•

Costuri cunoscute dinainte

x

• •

Garanţie completă de 12 luni (la fel ca pentru înlocuirea cu componente noi)

x

www.agrimedia.ro

•

Repararea înseamnă diagnosticarea şi înlocuirea unei componente uzate sau deteriorate.

Recondiţionarea înseamnă o inspecţie generală şi poate include înlocuirea componentelor tipice uzate.

AGCO Reman înseamnă o dezmembrare completă la nivel de componente şi reconstrucţia în concordanţă cu specificaţiile OEM şi teste complete de fabrică.

Ianuarie 2016 55

În Statele Unite ale Americii încă mai sunt ferme familiale, de tip tradiţional, unde cowboy-ul a rămas tot călare, uneori pe motoscutere, dar a şi înţeles că pentru a supravieţui asaltului fermelor comerciale trebuie să investească în rasă şi nutriţie. Aşa că, chiar şi acolo unde proprietarul îşi vede vita la 3, 4 luni, progresul genetic este prezent.

Fermele americane de vaci de carne - de la tradiţie la comercial Vaca de carne s-a impus tradiţional în stepă

Chiar dacă vita de carne este subprodusul proprietăţilor imobiliare în SUA, în ziua de azi calitatea primează şi în acest sector. Altfel, crescătorul va rămâne cu vaca nevândută dacă nu va avea o carcasa competitivă. De altfel, în State, procentul de carne în carcasă a crescut continuu prin ameliorare.

Americanii cresc multe vaci de carne pentru că au unde, iar dezideratul principal al fermelor de vaci pentru carne este un viţel viu - înţărcat/an.

Nutriţia este secretul reuşitei şi la vaca de carne, spune profesorul emerit Bob Kaiser de la Serviciul de Consultanţă al Universităţii Wisconsin (SUA).

Tendinţa este asemănătoare cu cea din Europa în ceea ce priveşte numărul de exploataţii, per total.

Adică, un trend descrescător, dar şi aici este în creştere sectorul fermelor comerciale, cum le spun americanii fermelor specializate pe creşterea 56 Ianuarie 2016

raselor pure, în special Black Angus. În Florida sunt ferme comerciale şi de 45.000 capete, dar, per total, numărul mediu de vite/exploataţie este de 35 de capete, iar încărcătura variează, în funcţie de zonă, de la 5 la 7 ha/cap de vacă.

Perioadele de montă cât mai concentrate

Este necesar un interval de montă cât mai scurt pentru a avea rezultate cât mai bune. De regulă acesta nu trebuie să depăşească 60-70 de zile. În aşa fel încât fătările să se realizeze în perioada optimă.

Se recomandă ca înainte de această

perioadă să se efectueze vaccinarea vacilor şi a taurilor. De asemenea, trebuie făcute şi tratamentele antiparazitare înainte de perioada de reproducţie. În primele două săptămâni se face inseminare artificială, iar după aceea se introduc taurii, recomandă specialistul american. Apoi se verifică reuşita montei. Vitele care nu au rămas gestante se reformează.

Evitarea stresului la înţărcare Când viţeii au făcut 6-7 luni şi au greutatea bună pentru a fi înţărcaţi, sunt mutaţi împreună cu mamele

www.agrimedia.ro

Americanii susţin selecţia genomică

Aceasta nu presupune renunţarea la vechiul sistem de testare reproductivă care, deşi lent şi costisitor, centralizează pe termen lung date mult mai „curate“.

Testarea reproductivă costă între 25.000 şi 50.000 $/taur şi doar unul dintr-o medie de 8-10 tauri trece acest test.

Asta presupune că un taur „activ“ înseamnă o investiţie minimă de circa 200.000 $. Testarea reproductivă pentru caracteristici productive durează minim 3-4 ani, iar taurul are cel puţin vârsta de 5 ani până să fie autorizat.

Pe când prin evaluarea genomică,

materialul seminal poate fi recoltat şi comercializat de la vârsta de 2 ani.

Pedigriul genomic versus pedigriul clasic

Dacă la pedigriul clasic se aşteaptă ca produsul obţinut să fie o medie a pedigriului deţinut de părinţii săi, în cazul celui genomic se poate stabili clar care dintre părinţi a avut un efect dominant pe fiecare caz în parte. Selecţia genomică a dus la identificarea mamelor de tauri cu anumiţi indici genomici. Genomica a permis un câştig de fiabilitate, ceea ce înseamnă că o poţi cumpăra mai devreme, nemaifiind nevoie să aştepţi fenotiparea.

Asta înseamnă că prin determinarea valorii taurului încă de la fătare creşte intensitatea selecţiei. De asemenea, precizia selecţiei este mult mai mare, ceea ce face ca rata sporului genetic să crească. Printre altele, este de reţinut ca există posibilitatea folosirii materialului seminal cu sex determinat.

În SUA, patru mari procesatori deţin 75% din piaţă

Din cei peste 60 de procesatori de carne de vită din SUA se disting patru firme mari care procesează peste trei sferturi din totalul bovinelor de carne. Americanii iau foarte des masa în oraş, iar din totalul meselor servite în restaurant circa 43% sunt mâncate în localuri tip fast-food.

Carnea de vită este produsul cel mai căutat în state, iar carnea de Black Angus este pe primul loc. Americanii sunt în majoritate crescători de rase englezeşti.

S-a trecut de la licitaţiile tradiţionale la telelicitaţii

În ultima vreme, licitaţiile video, online înlocuiesc tradiţionalul sistem al licitaţiilor cu strigare. În felul acesta s-a mărit potenţialul de vânzări.

Asta nu înseamnă că au dispărut marile târguri şi licitaţiile „live“, care fac deliciul publicului şi acum.

Un român a creat prima aplicaţie menită să simplifice munca crescătorilor de ovine Românul Alin Bordeanu, coordonatorul echipei Idea Soft, a creat prima aplicaţie software dedicată crescătorului de ovine modern, al cărei obiectiv este creşterea, ameliorarea şi testarea animalelor.

Aplicaţia poartă numele de Registrul Genealogic şi este menită să simplifice atât munca crescătorilor de ovine, cât şi a conducătorilor de registru sau a responsabililor de asociaţie. De asemenea, prin introducerea datelor despre animale în aplicaţie pot fi eliberate documentele care atestă apartenenţa acestora la rasă, mai exact certificatele de origine.

Aplicaţia Registrul Genealogic a fost dezvoltată într-o perioadă de opt luni de către o echipă de experţi în domeniul securităţii, eficienţei şi testării bazelor de date, folosind sisteme performante de gestiune a bazelor de date dezvoltate de compania Oracle, dar şi echipamente hardware de tip Cloud Amazon. Pentru dezvoltarea acesteia au fost intervievaţi atât crescătorii de ovine, cât şi conducători de registru şi de asociaţie, astfel încât Registrul Genealogic să răspundă nevoilor actuale ale acestora şi să poată fi uşor utilizabil de către clienţii săi. În acest moment, în aplicaţie sunt

www.agrimedia.ro

înregistrate peste 150.000 de animale, aceasta deservind trei dintre cele mai importante asociaţii ale crescătorilor de ovine din România: Asociaţia „Păstorul Crişana“ (rasa Ţurcana), Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine Moldoovis Botoşani (rasa Karakul) şi Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Ovine şi Caprine Caraş Severin (rasa Raţca). Pentru anul 2016, de la cele trei rase existente deja în aplicaţie vor fi introduse până la 450.000 de animale, iar obiectivele de business ale Idea Soft includ aducerea a cel puţin trei noi asociaţii care vor beneficia de această soluţie software pentru a-şi desfăşura activitatea de creştere, ameliorare şi testare a animalelor. „La nivel instituţional, se vorbeşte din ce în ce mai mult despre obligativitatea introducerii animalelor în Registrul Genealogic şi despre condiţionarea acordării sprijinului cuplat de acest aspect.

Aplicaţia Registrul Genealogic simplifică substanţial eforturile tuturor partenerilor implicaţi în creşterea ovinelor, începând cu crescătorii care sunt direct interesaţi de obţinerea acestui sprijin financiar, dar şi cu responsabilii de asociaţie şi conducătorii de registru. Pentru aceştia

din urmă, aplicaţia ajută, în primul rând, la eliberarea certificatelor de origine, proces care era până de curând extrem de învechit şi implica un efort substanţial din partea conducătorilor. În ultimii ani, am modernizat atât de multe aspecte din creşterea animalelor, o dată cu necesitatea respectării reglementărilor europene, astfel încât este momentul să modernizăm şi acest aspect şi să avem încredere în sistemele informatice disponibile“, a declarat Alin Bordeanu, creatorul aplicaţiei Registrul Genealogic şi coordonatorul echipei Idea Soft.

Registrul Genealogic General e o aplicaţie online (www.registrulgenealogic.ro) care poate fi accesată de utilizatorii săi oriunde şi oricând. Dat fiind specificul ei online, s-a investit foarte mult în parametrii de securitate ai datelor introduse, astfel încât aceasta este foarte sigură. Aplicaţia nu este un produs standard care nu suportă modificări. De ea se ocupă o echipă dinamică, care îi personalizează funcţionalităţile în funcţie de nevoile fiecărui client. Introducerea în aplicaţie a unei noi rase va însemna o nouă funcţionalitate utilă rasei, distribuirea rolurilor utilizatorilor în funcţie de locul lor în asociaţie şi garanţia siguranţei datelor.

Ianuarie 2016 57

Tudor CALOTESCU

lor, pe o păşune separată. După două, trei zile se despart, dar mai rămân o săptămână pe păşuni vecine, pentru a reduce stresul înţărcării. La vârsta de un an, aceştia sunt vânduţi către îngrăşătoriile comerciale unde, până împlinesc 24 de luni, sunt furajaţi intensiv. De aici iau calea abatoarelor.

Dintre principalele plante aromatice, şerlaiul poate fi considerat specia cea mai recent luată în cultură, după cum prezintă E. Păun şi colaboratorii. Primele culturi se presupune că au fost realizate cu seminţe recoltate din flora spontană, în unele ţări limitrofe bazinului mediteranean, ca Franţa, Spania şi Italia, în care şerlaiul creşte spontan.

Tehnologia de cultivare pentru şerlai - Salvia sclarea L. În România, primele încercări experimentale datează din anul 1960 şi s-au efectuat la Măgurele, dar prima cultură industrială a fost înfiinţată la Feldioara, judeţul Braşov, în anul 1953.

Florile sunt folosite în medicina populară extern, în gargarisme, ulceraţii şi edeme.

Locul în asolament - şerlaiul se cultivă, în funcţie de soi sau populaţia locală, ca specie anuală, bianuală sau trianuală. Cele mai bune premergătoare pentru şerlai sunt toate culturile care eliberează din timp terenul, îl lasă curat de buruieni, bine structurat şi asigurat cu substanţe nutritive.

Acestea sunt: borceagul pentru masă verde sau fân şi în special leguminoasele timpurii pentru boabe şi cerealele păioase.

Planta premergătoare nu influenţează conţinutul de ulei volatil.

Musteaţă şi Makovskii au propus următoarele rotaţii ale culturilor: rotaţia de 5 ani: 1 - grâu de toamnă; 2 - şerlai anul I; 3 - şerlai anul II; 4 - porumb boabe; 5 - cereale de primăvară; rotaţia de 9 ani: 1 - grâu de toamnă; 2-3 - şerlai, anul I şi al II-lea; 4 - porumb boabe; 5 - cereale de toamnă; 6 - grâu de toamnă; 7-8 - şerlai, 58 Ianuarie 2016

anul I şi al II-lea; 9 - porumb boabe. În condiţiile climatice din România, aplicarea oricăreia dintre rotaţiile menţionate poate da rezultate bune. Se recomandă însă ca în sola repartizată cerealelor de primăvară să se introducă, în fermele mixte, culturi ca muştarul, coriandrul şi altele, care sunt bune premergătoare pentru grâu.

Fertilizarea - şerlaiul reacţionează puternic la influenţa îngrăşămintelor organominerale. După Musteaţă şi Makovskii, gunoiul de grajd poate asigura o sporire a producţiei de ulei volatil cu aproape 20% faţă de variantă care a fost fertilizată cu complexul NPK. Gunoiul de grajd administrat în doze de 20 tone/hectar trebuie să fie fermentat şi curat de buruieni. În lipsa gunoiului de grajd, îngrăşămintele minerale au, de asemenea, efecte pozitive asupra producţie la şerlai. Astfel, Ivancenko şi colaboratorii au scos în evidenţă efectul pozitiv al azotului. Fosforul şi potasiul nu dau sporuri de producţie. Dublarea dozei de azot faţă de fosfor duce întotdeauna la scăderea calităţii inflorescenţelor, prin

reducerea conţinutului în ulei volatil.

De aceea, autorii recomandă ca pentru fiecare solă în parte să se stabilească gradul de aprovizionare cu substanţe minerale, precum şi dozele specifice care urmează a fi administrate.

Autorii recomandă ca pe solurile cernoziomice obişnuite şi carbonatice să se administreze combinaţia N60P60, iar pentru solurile brune de pădure N60P60K60.

Orientativ, pentru condiţiile din România se recomandă ca pe solurile sărace în substanţe nutritive să se administreze combinaţia N80P80K40 kilograme/hectar substanţă activă, iar pe celelalte raportul îngrăşămintelor minerale trebuie să fie N40-60P40-60K35-40 kilograme/hectar substanţă activă. În ceea ce priveşte acţiunea diferitelor tipuri de îngrăşăminte pe bază de azot şi fosfor, după Eriuseva şi colaboratorii, greutatea medie a inflorescenţelor este cea mai mare atunci când s-au utilizat azot sub formă de azotat de amoniu şi fosfor sub formă de monofosfat de calciu sau de superfosfat.

Potasiul se va administra numai pe solele sărace sau pentru păstrarea echilibrului substanţelor minerale din

www.agrimedia.ro

sol. Fosforul şi potasiul se aplică sub arătura de bază, iar azotul primăvara, înainte de pornirea în vegetaţie.

Pentru culturile rămase în anul al II-lea de vegetaţie şi uneori chiar în anul al III-lea se vor administra câte 30-60 kilograme/ hectar substanţă activă fosfor şi potasiu, mărimea dozei fiind în funcţie de tipul de sol şi de gradul de aprovizionare al acestuia cu substanţe nutritive.

Pregătirea solului - aceasta se realizează în funcţie de planta premergătoare şi de epoca de semănat. Atunci când se va semăna în a doua jumătate a lunii septembrie, după planta premergătoare grâu, terenul va fi imediat eliberat de resturile vegetale şi concomitent se va executa discuitul, iar dacă umiditatea solului permite, se va ara la adâncimea de 28-30 cm. Arătura se va executa cu plugul, urmat de grapa stelată, cu cel puţin 3-4 săptămâni înaintea semănatului. În cazul semănatului din toamnă în luna noiembrie, arătura se va executa la aceeaşi adâncime şi numai în perioada în care terenul se va mărunţi foarte bine. În toate cazurile, înaintea

semănatului terenul se va discui cu polidiscul, urmat de bara nivelatoare şi în agregat cu grapa cu colţi reglabili.

Dacă terenul a fost pregătit şi ca urmare a înrăutăţirii condiţiilor meteorologice nu s-a putut semăna, această lucrare se va efectua în timpul iernii în „ferestre“ sau primăvara foarte timpuriu, după o grăparea sau discuire superficială a terenului.

Modul de înmulţire - şerlaiul se înmulţeşte prin seminţe semănate direct în câmp.

Epoca de semănat - având în vedere că toate soiurile de şerlai reprezintă un amestec în diferite proporţii de biotipuri anuale sau bianuale, cu înflorire în anul I şi al II-lea sau numai în anul al II-lea, epoca de semănat se va stabili în funcţie de biotipurile predominante.

Astfel, formele bianuale se recomandă să fie semănate toamna timpuriu, în septembrie-octombrie, pentru a răsări şi forma rozeta de 8-10 frunze încă din toamnă. În această fază, plantele iernează foarte bine şi dau producţii scontate. În cazul când, din diferite motive, semănatul nu s-a putut realiza la epoca optimă, se

va efectua „sub iarnă“ la începutul lunii noiembrie, înaintea îngheţului, pentru ca plantele să răsară primăvara.

Biotipurile anuale se pot semăna „sub iarnă“ sau în „ferestre“, în lunile ianuarie-februarie. În toate cazurile se va evita semănatul din primăvară, deoarece foarte multe plante nu vor forma inflorescenţe, ceea ce va reduce producţia.

Pentru unele zone (Moldova, Crimeea), se recomandă semănatul şerlaiului în primăvară, ca plantă ascunsă în culturile de ovăz. În asemenea cazuri, după recoltarea plantei principale, până în toamnă plantele de şerlai au posibilitatea să formeze o rozetă bogată, care poate rezista bine la condiţiile de iernare. În aceste condiţii, fiecare chintal de inflorescenţe obţinut în cultura ascunsă costă cu aproximativ 40% mai puţin decât în cultura obişnuită.

Distanţa şi adâncimea de semănat rezultatele experimentale obţinute în diferite condiţii pedoclimatice nu sunt concludente în ceea ce priveşte distanţa de semănat. Musteaţă şi Makovskii ajung la

Serviciul online al Revistei Agrimedia edia.ro http://www.agrim

• Ştiri, comentarii, analize şi informaţii la zi din domeniul agricol românesc şi european.

• Un mijloc modern, eficient şi interactiv de a te informa, de a comenta şi de a face agricultură.

• O sursă autorizată de ştiri, comentarii, analize şi informaţii. Aici este locul unde profesioniştii din agricultură, fermieri şi producători de inputuri şi utilaje agricole se întâlnesc.

• Aici poţi să dai gratuit un anunţ de mică publicitate sau poţi comenta pe Blog un articol din revistă.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2016 59

INTRĂ PE www.agrimedia.ro

concluzia că pentru şerlai cea mai potrivită distanţă între rânduri este de 45 cm.

Cu toate că producţia maximă se obţine la distanţă de 45 cm, întreţinerea mecanizată a culturii este mult îngreunată din cauza mărimii rozetei.

După Vasiuţă, prin răritul culturii nu se obţin sporuri semnificative de producţie.

Este adevărat că inflorescenţele plantelor cultivate la diferite distanţe au lungimea racemului cu circa 8-16% mai mare la variantele rărite faţă de cele nerărite, dar producţiile din ambii ani de vegetaţie sunt, în general, inferioare. Din această cauză, autorul nu recomandă rărirea culturilor de şerlai.

Pentru solurile bogate din România şi pentru uşurarea lucrărilor de întreţinere mecanizată se recomandă semănatul la 62,5 cm, fără a fi nevoie să se execute reamplasarea patinelor semănătorii şi fără a se rări. Important este să se asigure la răsărire 50-60 de plante/mp, din care în anul I vor produce inflorescenţe numai 25-30%.

Adâncimea de încorporare a seminţei trebuie să fie de 2-3 cm pentru solurile grele şi de 3-4 cm pentru solurile uşoare.

Semănatul propriu-zis se poate executa cu orice semănătoare de tip SUP - 21 (29-48).

Victor VĂTĂMANU

Norma de sămânţă - cantitatea de sămânţă necesară pentru un hectar este cuprinsă între 7 şi 12 kilograme, după cum recomandă unii autori. În condiţiile pedoclimatice din România, rezultate bune se obţin folosind 8-10 kilograme/hectar.

Conform STAS 4476 - 82, seminţele de şerlai trebuie să aibă germinaţia minimă de 70-60% şi o puritate fizică de minimum 95-90%.

După Ivancenko, expunerea seminţelor la soare contribuie nu numai la sporirea germinaţiei, dar şi la scurtarea repausului seminal, fenomen care se explică prin reducerea umidităţii lor. Seminţele de şerlai păstrate în condiţii corespunzătoare nu-şi pierd germinaţia timp de 27 de luni.

Lucrări de întreţinere - în special în anul I, au ca scop distrugerea buruienilor şi păstrarea umidităţii solului. O lucrare de mare importanţă în grăbirea şi uşurarea răsăririi este grăpatul culturilor. Acesta va fi executat primăvara foarte devreme, înaintea apariţiei plantelor, şi se va face perpendicular pe direcţia rândurilor. În continuare, o dată cu conturarea rândurilor, se vor executa praşile mecanice pe intervale şi plivitul buruienilor pe 60 Ianuarie 2016

rând ori de câte ori este nevoie.

Pentru combaterea buruienilor se poate utiliza o serie întreagă de erbicide, fără a reduce producţia sau a deprecia calitatea. În condiţiile sudice ale ţării noastre, se recomandă utilizarea erbicidelor de tip Afalon, în doză orientativă de 2-4 kilograme/hectar, dizolvat în 400-600 litri apă/hectar. Se va erbicida imediat la 1-2 zile după semănat.

Dăunători, boli, combatere - şerlaiul este atacat de un număr însemnat de boli, dintre care cele mai importante sunt: Ovularia ocata (Funck.) Sacc., Septoria salviae Pass var. sclareae Mass şi Erysiphe salvie (Jacz) Blum. Aceste boli se pot trata prin igiena culturală a câmpului.

De asemenea, se cunosc numeroşi dăunători atât specifici şerlaiului, cât şi polifagi, care anual produc pagube culturilor de şerlai. Larvele gărgăriţei lăstarilor (Ceuthorrhynchus topiarius Germ) apar în martie-aprilie, distrugând mugurii şi lăstarii foarte tineri, care se usucă, producând pagube prin reducerea producţiei. Ţânţarul salviei (Dasyneura salviae Kieff.) este un dăunător relativ recent descoperit în culturile de şerlai. Atacă în perioada butonizării, pătrunzând în muguri, unde larvele apărute distrug organele florale. La un atac puternic se întrerupe creşterea inflorescenţelor, acestea se deformează şi nu se mai deschid.

Buha solanaceelor (Chloridea peltigera Schiff) formează anual două generaţii şi apare în masă în lunile mai-iunie.

Depune ouă, individual, pe muguri şi pe frunze, iar larvele apărute se hrănesc cu acestea. Plantele atacate dau producţii scăzute de ulei volatil şi de seminţe. La apariţia larvelor, pentru combatere se recomandă stropiri cu produse organofosforice şi carbonice.

Recoltarea - epoca de recoltare De la şerlai se recoltează inflorescenţele, deşi toate organele vegetative conţin ulei volatil în cantităţi foarte mici.

Analizate la sfârşitul înfloritului, frunzele şi tulpinile de şerlai conţin cantităţi reduse de ulei volatil, în jur de 10% din cel al inflorescenţelor (Guniko). Acest ulei volatil este însă de foarte slabă calitate şi nu merită a fi luat în considerare.

Recoltatul se face când seminţele din partea inferioară a inflorescenţei principale se află în faza de coacere lapte-ceară.

Această recomandare contravine unor păreri care consideră că producţia maximă de ulei volatil se obţine în faza când în primele două verticile inferioare ale inflorescenţei seminţele sunt coapte şi sunt de culoare maro închis.

Stabilirea momentului optim de recoltare la şerlai este o lucrare de mare responsabilitte şi importanţă pentru obţinerea producţiilor planificate. Recoltarea în cultura mare a şerlaiului va începe în momentul formării complete a seminţelor din primele 2-3 verticile inferioare ale inflorescenţelor, înainte ca acestea să se brunifice.

Modul de recoltare - recoltatul se face manual, cu secera, sau cu ajutorul unor maşini special adaptate. Există maşini agricole care pot tăia la o înălţime reglabilă între 20 şi 75 cm, pe o lăţime de lucru de 2,5 m şi care au o productivitate de 1,2 hectare/oră.

Calitatea uleiului volatil obţinut din inflorescenţele recoltate mecanizat este întotdeauna inferioară celei din cazul recoltării manuale, deoarece în materia primă se găsesc foarte multe frunze.

Distilarea - inflorescenţele de şerlai se distilează după tehnologia prelucrării lavandei.

Trebuie avut în vedere că inflorescenţele acestei specii sunt acoperite de glande oleifere mult mai fine, care, prin transport sau păstrare în condiţii necorespunzătoare, pierd foarte uşor cea mai mare parte din conţinutul în ulei volatil. Aceasta impune ca inflorescenţele de şerlai să fie încărcate în mijloacele de transport concomitent cu recoltarea şi să fie descărcate direct în cazanele de distilare.

Distilatul care se scurge din vasul florentin conţine aproximativ 0,04-0,05% ulei volatil, care se poate recupera prin trecerea acestuia peste cărbune activ.

Uleiul volatil de şerlai se păstrează în vase emailate sau inoxidabile.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2016 61

Acum aproape nimeni nu se mai încumetă să facă legumicultura altfel decât în spaţii protejate. În sistem superintensiv şi cu un consum de inputuri foarte mare. Cât priveşte varianta tradiţională, din cauza schimbărilor climatice, dar şi a înmulţirii bolilor şi a dăunătorilor, a dispărut aproape în totalitate.

Nicu Bogdan este, după spusele sale, singurul producător la nivel industrial de legume în câmp din judeţul Brăila.

Fără irigaţii, este aproape imposibil să faci legumicultură în câmp Cultivă 200 ha cu legume, dar are şi cultură mare pe ceva mai mult de 300 ha

Nicu Bogdan este inginer agronom, administratorul SC Iosiflor srl, şi cultivă legume semănate direct în câmp pe mai mult de 200 ha. Asta în judeţul Brăila, în localitatea Albina, comuna Tighileşti. Şi face un profit frumos. Fermierul brăilean a fost coleg de facultate cu Nicuşor Şerban, preşedintele Holstein Ro. Este născut în Tighileşti, iar părinţii lui au fost producători agricultori, cum se spune acum ţăranilor. Zâmbeşte când spune că tatăl său a evoluat odată cu el. „Când eram la liceu, tata era motopompist, iar când am intrat la facultate s-a făcut tractorist, ca să mă poată ţine la şcoală“, povesteşte tighileşteanul. Este şi preşedintele OUAI Isiflor Spp 18-19 Tighileşti, unde au accesat fonduri europene pentru modernizarea staţiei, dar şi pentru schimbarea întregii reţele de distribuţie în câmp. Asta a adus cu sine scăderea cu peste 30% a costurilor generale 62 Ianuarie 2016

pe mia de metri cubi de apă.

Irigarea este principala condiţie pentru a face legume, spune fermierul brăilean. Inclusiv în spaţii protejate. Dar şi pentru cultura mare, posibilitatea de a iriga schimbă total abordarea economică. Societatea sa deţine şi 3.100 mp de spaţiu protejat, folosit în special pentru producerea de răsaduri. „Devii atractiv şi pentru instituţiile bancare, care se înghesuie să te crediteze“, subliniază preşedintele OUAI Isiflor Spp 18-19 Tighileşti.

deţine în proprietate, cu pepeni, cartofi şi tot felul de alte culturi profitabile.

Dar marea lui şansă a fost Horticola Brăila, „ferma în care sunem acum“.

S-a angajat aici şi a pus mult suflet.

A ţinut să facă răsadurile aici, iar directorul a fost de acord, deşi nu prea avea mari speranţe (asta s-a schimbat la prima recoltă de răsaduri, când a exclamat că „asemenea răsaduri

Legume semănate în câmp - o povocare, dar cu profit foarte bun!

Imediat după absolvire, a ales CAP Tighileşti ca loc de repartiţie şi a lucrat acolo ca inginer-şef până la desfiinţare.

A fost apoi o scurtă perioadă profesor de agronomie la Penitenciarul Tighileşti, dar nu se prea împăca această meserie cu dorinţa sa de a face agricultură. În paralel, cultiva împreună cu soţia (care este profesoară) cele 9 ha, pe care le

www.agrimedia.ro

A făcut bani frumoşi cu fasole boabe

Acum, de când beneficiază de sprijin suplimentar, s-au mai înghesuit şi alţii să producă fasole boabe, dar tot mai este loc. Anul trecut a cumpărat o batoză din Brazilia special pentru fasole (a avut 75 ha cu fasole în 2015), iar un asociat (care a avut 100 ha cu fasole boabe) a investit într-o cositoare. „Pot spune că batoza a fost o investiţie excelentă, are o productivitate de 15 ha/zi şi nu sparge nici măcar un bob, dar în ce priveşte cositoarea, investiţia partenerului a fost un dezastru. S-a dezmembrat pur şi simplu din toate încheieturile”, povesteşte Nicu Bogdan şi despre cele rele, şi despre cele bune.

Dar, la urma-urmelor, fasolea boabe are o piaţă extrem de liberă, aşa că a intrat triumfător pe ea!

Păstârnacul, cultura care l-a propulsat

Anul trecut l-a cultivat pe 20 ha. O mare parte nu îl scoate în toamnă, ci îl lasă pentru primăvară. „Iernează mult mai bine sub brazdă“, spune fermierul.

Morcovi a avut pe 5 ha, dar a mai pus încă trei în cultură dublă, pentru că a avut preţ bun. Cei de la Tymbark regretă că nu au mai făcut contract (este adevărat că anul trecut s-a vândut prost morcovul, iar ei au zis că este mai bine fără de contract).

Mai are sfeclă roşie pe 7 ha, o cultură de sezon care se vinde foarte bine în fiecare an. Ceapă, din sămânţă, a avut pe 12 ha, iar varză albă - pe 3 ha. O jumătate de hectar a pus şi ceva conopidă, pentru murăturile brăilenilor.

Tomate nu a avut decât 5 ha anul trecut, dar a făcut peste 400 de tone. Le vinde, în principal, la un procesator din Slatina.

Mărar - 5 ha, ţelină - 2 ha, leuştean - 3 ha, pătrunjel de frunze - 3 ha, iar de rădăcină - 5 ha. Pepeni a avut pe 8 ha, dintre care 5 ha cu pepeni galbeni puşi în extrasezon (semănaţi după 1 iunie), pe care a obţinut preţuri de peste 1 leu/kg.

A mai avut şi mazăre de grădină pe 5 ha, dar şi spanac, „mai ales cel de toamnă, merge excelent“, spune fermierul din Albina. Cu ridichiile a dat chix în 2015. A avut un atac de pureci, pe care nu a reuşit să-l stopeze cu nimic, „nici o substanţă nu şi-a făcut efectul, infecţia a fost mult prea mare“.

La cultura mare a avut peste 150 ha cu grâu (o medie peste 7 t/ha), 80 ha cu rapiţă (sunt primii bani în cultura mare) şi ceva mai mult de 40 ha cu porumb, „pentru arendă“.

Pentru vinete (8 ha), dar şi pentru fasolea verde (3 ha) are contract cu Frigoriferul Tulcea, iar la ardeii graşi, capia şi gogoşar (10 ha) are înţelegeri cu angrosiştii care au desfacere în toată ţara.

Fără investiţii în utilaje şi genetică nu se poate face performanţă

Cea mai bună achiziţie din ultima vreme a lui Nicu Bogdan fost combinatorul Pro de la Kongskild,e care „dintr-o singură trecere îmi face pământul mălai“, fapt care îi asigură un pat germinativ excelent pentru seminţele mici.

Spune că au şi un service foarte bun, deoarece a avut o problemă cu utilajul şi au rezolvat rapid şi în garanţie. În fermă se seamănă cel mai mult la 20 cm între

www.agrimedia.ro

rânduri, dar au şi alte necesităţi, inclusiv maşini de plantat cartofii de sămânţă.

Modelatoare de bandă, care pot fi folosite în diverse scheme, inclusiv la rebilonat.

Deţine trei semănători, două Monosem şi una italiană, Breviglieri, prăşitori de legat după tractor, dar şi prăştori de faţă, prăştori de tip freză cu trei saupatru secţii reglabile, dar şi maşini de scos cartofii şi maşini de scos morcovii.

Combina a schimbat-o anul trecut. A achiziţionat un Tucano 340 de la Claas. „Şi cea dinainte era tot de la Claas, dar era deja depăşită de nevoile mele, aşa că mi-au înlesnit vânzarea ei în Irak şi mi-au recomadat-o pe acesta pentru ceea ce fac eu. Noi nu prestăm servicii cu ea, o folosim doar în câmpul nostru“, subliniază fermierul brăilean. Totul cumpărat cu banii jos.

Fonduri europene a luat doar pentru modernizarea infrastructurii de irigaţii, prin intermediul OUAI Isiflor. În fermă trudesc zilnic peste 30 de angajaţi permanenţi, dar şi o mulţime de zilieri organizaţi pe echipe. Cât despre operatori mecanizatori, are şase care folosesc cele şase tractoare din fermă.

Un New Holland de 200 CP, pentru lucrările mari, două Valtra (unul de 95 CP şi unul de 75 CP) cu roţi înguste pentru legumicultură. Mai au şi trei U 650 care sunt foarte bune, spune fermierul, mai ales că sunt uşor de întreţinut, „un RK la U 650 mă costă cât un schimb de ulei la Valtra“.

Are doi copii, dar deocamdată niciunul nu pare interesat să-i continuie munca

Fata a absolvit un master în Relaţii Culturale şi Antreprenoriale la Nottingham şi lucrează pentru o firmă de publicitate din Regatul Unit care promovează muzică şi film. Deci, cu totul diferit de legume în câmp.

Băiatul „este anul 2 la Mediu“, dar încă nu s-a apropiat prea mult de activitatea tatălui său. „Sper să ducă mai departe această fermă pentru care am muncit, pot spune, pe brânci. Tot ceea ce vedeţi aici este făcut de mine, prin forţele mele, şi mi-ar părea rău să nu continuie copiii mei.

Poate ginerele, poate nora, cine să mai ştie“, spune cu undă de regret Nicu Bogdan, fermierul care pune seminţele direct în câmp.

Ianuarie 2016 63

Tudor CALOTESCU

frumoase nu se găsesc în judeţ“).

Ferma pierduse multe terenuri, era înglodată în datorii, dar el a crezut în potenţialul legumiculturii.

A rămas aici şi a dus mai departe activitatea şi după lichidare. A cumpărat spaţiul, care arăta jalnic, apoi a arendat teren şi a purces la treabă.

A început cu vinetele, după o metodă „furată“ de la domnul Cojocaru, un coleg mai vârstnic, care acum este bolnav. Însă păstârnacul a fost cultura emblematică.

Rădăcinoasele şi plantele aromatice (mărar, leuştean, pătrunjel de frunze, ţelină etc.) au scos la lumină profitul.

Chiar şi Nicuşor Şerban s-a apucat de legumicultură după ce a văzut la el că se poate, povesteşte fermierul brăilean despre colegul său de la Agronomie, care a devenit între timp cel mai vestit „cowboy“ din ţară.

Rectificarea nr. 2088 din 15 decembrie 2015 referitoare la curprinsul Ordinului ministrului Agriculturii nr. 2.088/2015 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, nr. 1.763/2014 - M.O. nr. 0929 din 2015 Ordinul nr. 2514 din 11 decembrie 2015 pentru modificarea şi completarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, aprobate prin Ordinul ministrului Agriculturii şi al ministrului Mediului şi Pădurilor nr.

44/1.195/2011 - M.O. nr. 0931 din 2015 Ordinul nr. 2508 din 10 decembrie 2015 pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului Agriculturii nr. 1.414/2015 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Comisiei pentru acordarea licenţelor de depozit, a atribuţiilor şi obligaţiilor acesteia, precum şi a componenţei nominale - M.O. nr. 0931 din 2015

beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare - M.O. nr. 0945 din 2015 Ordinul nr. 4032 din 11 decembrie 2015 pentru aprobarea Procedurii de încasare şi de virare la bugetul de stat şi bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate a sumelor încasate în numerar reprezentând impozit şi contribuţii sociale aferente veniturilor din activităţi agricole, de către organele fiscale locale, precum şi modul de colaborare şi de realizare a schimbului de informaţii dintre organele fiscale centrale şi organele fiscale locale - M.O. nr. 0974 din 2015 Ordinu nr. 3060 din 24 decembrie 2015 privind aprobarea criteriilor şi a condiţiilor pentru desemnarea administratorului cu atribuţii în organizarea şi gestionarea regimului certificatelor de depozit pe baza Registrului special al certificatelor de depozit, precum şi în verificarea la depozitari a respectării regimului acestora - M.O. nr. 0009 din 2016

Hotărârea nr. 967 din 16 decembrie 2015 pentru modificarea art. 10 alin. (2) din HG nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură - M.O. nr. 0935 din 2015

Decizia nr. 746 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, art. 4, art. 5, art. 9 şi art.

20 alin. (1) teza privitoare la antecontracte din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea ADS - M.O. nr. 0013 din 2016

Ordinul nr. 2828 din 18 decembrie 2015 pentru aprobarea cantităţilor de motorină aferente trimestrului III al anului 2015, ce

Ordinul nr. 3433 din 31 decembrie 2015 privind aprobarea schemei de ajutor de stat „Stimularea dezvoltării regionale prin

64 Ianuarie 2016

realizarea de investiţii, inclusiv în sectorul pomicol, pentru procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole“ - M.O. nr. 0017 din 2016 Ordinul nr. 3432 din 31 decembrie 2015 pentru modificarea alin. (3) al art.

1 din Ordinul ministrului Agriculturii nr. 143/2010 privind componenţa şi funcţionarea Comitetului pentru Organizaţiile Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare, precum şi procedurile de recunoaştere, monitorizare şi control, retragere a recunoaşterii, extindere a acordurilor interprofesionale şi delegare de atribuţii pentru organizaţiile interprofesionale pentru produsele agroalimentare - M.O. nr. 0026 din 2016 Rectificare nr. 1692 din 18 ianuarie 2016 referitoare la Ordinul ministrului Agriculturii, al ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, al viceprim-ministrului, ministrul Afacerilor Interne, al ministrului Transporturilor şi al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1.692/1.285/112/ 1.050/2.837/2015 - M.O. nr. 0034 din 2016 Ordinul nr. 30 din 8 ianuarie 2016 privind aprobarea Manualului de procedură pentru implementarea proiectelor finanţate prin măsura 20 „Asistenţă tehnică“ descrisă în Capitolul 15.6 din cadrul PNDR 2014-2020 - M.O. nr. 0036 din 2016 Hotărârea nr. 7 din 13 ianuarie 2016 pentru aprobarea Înţelegerii dintre Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România şi Ministerul Agriculturii din Republica Cehă privind cooperarea în domeniul silviculturii, semnată la Bucureşti la 9 iunie 2015 - M.O. nr. 0048 din 2016

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2016 65

66 Ianuarie 2016

www.agrimedia.ro

3

Ianuarie 2013

4

Ianuarie 2013