Revista AGRIMEDIA - Decembrie 2015 by Agri Media Invest s.r.l.

Ianuarie 2013

PĂGUBOASA BIROCRAŢIE Este cunoscut faptul că peste tot în lume activităţile agricole sunt sprijinite de factorii decizionali, prin facilităţi fiscale, sume alocate de la buget sau prin efortul comunităţilor locale. Transformările fundamentale ale agriculturii româneşti din ultimii 26 de ani, determinate în principal de restituirea proprietăţii funciare celor îndreptăţiţi, au dus la retragerea statului ca unic factor din acest vital sector economic. Complexele probleme economice determinate de schimbarea deţinătorilor patrimoniului agricol, reglementate prin acte juridice promovate după anul 1989, motivate de necesităţi obiective imediate, dar şi de interese partizane deseori nejustificate, au condus la un recul al performanţelor agricole din ţara noastră. Fărâmiţarea excesivă a proprietăţii, înstrăinarea bazei materiale şi distrugerea în mare parte a cercetării agricole româneşti se înscriu în lungul şir al erorilor şi abuzurilor comise în agricultura românească. Este adevărat că în perioada sus-menţionată agricultorii au beneficiat punctual de sprijin financiar şi de consultanţă, însă nu la nivelul cerinţelor. Marea şansă de dezvoltare a agriculturii private şi în general a ecomomiei naţionale este aderarea României, ca membru cu drepturi depline, la Comunitatea Europeană. Reglementările legislative comunitare privind sprijinul financiar sectorial, dar în special iniţiativele private şi munca agricultorilor, sunt premise certe de revigorare a sectorului agricol. Din păcate, fărâmiţarea proprietăţii funciare, schimbarea continuă a

www.agrimedia.ro

legislaţiei şi a procedurilor subsecvente, deseori greu de aplicat, dar generatoare de birocraţie excesivă, nu fac casă bună cu reglementările stricte şi controlabile aferente acordării măsurilor de sprijin financiar comunitar. Consecinţa acestei stări de fapt se regăseşte în lungul drum pe care agricultorii trebuie să-l parcurgă pentru obţinerea fiecărui mijloc de sprijin, dar şi în modestul grad de absorbţie a fondurilor europene destinate sprijinirii agriculturii şi dezvoltării rurale. Concret, sute de mii de agricultori pierd timp preţios pe tot parcursul anului la primării pentru obţinerea documentelor care atestă suprafaţa deţinută şi exploatată, numărul de animale pentru care se acordă sprijin etc. Prezentarea acestor documente la sediile APIA la care agricultorii sunt arondaţi este o altă etapă inclusă în procedura de obţinere a sprijinului financiar. Dacă totul este în regulă, după verificarea pe teren de către APIA a corectitudinii datelor înscrise în cererea de plată şi în documentele eliberate de primării, urmează, după un anumit termen ce se comunică de către instituţiile implicate în această acţiune, prezentarea la unitatea bancară desemnată, pentru încasarea efectivă a sumelor cuvenite. Inevitabil, pe parcursul acestui lung traseu procedural, agricultorii întâmpină diverse dificultăţi, consumând astfel timp preţios şi bani. Serviciul specializat din cadrul primăriilor este copleşit de multitudinea documentelor pe care trebuie să le elibereze la solicitarea agricultorilor, iar APIA reuşeşte cu greu să proceseze

cererile de plată şi documentele aferente, mai ales că în ultima perioadă şi suportul electronic al acestor operaţiuni a necesitat modernizări urgente! Faţă de această stare de fapt, unică la nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene, agricultorii nutresc speranţa ca ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, domnul Achim Irimescu, specialist cu vastă experienţă în domeniul accesării fondurilor europene pentru agricultură, să dispună măsuri eficiente pentru ca accesul celor îndreptăţiţi la aceste mijloace de sprijin să fie cât mai urgent optimizat. În acest sens, specialiştii agricoli apreciază că se impune ca primăriile să-şi optimizeze organigrama în aşa fel încât serviciul desemnat cu evidenţa şi eliberarea documentelor necesare obţinerii subvenţiilor de către agricultori să fie suplimentat cu personal calificat şi dotat cu suport electronic adecvat acestei activităţi. Numai în acest mod agricultorii nu vor mai pierde timp preţios la instituţiile statului pentru dobândirea la timp a sprijinului financiar bugetar sau comunitar fără de care agricultura, care reprezintă un sector vital pentru români şi o importantă sursă de venit pentru PIB-ul ţării, este condamnată la subdezvoltare. Pentru că se apropie Sfintele Sărbători de Crăciun şi Anul Nou, urăm truditorilor din agricultură, tuturor românilor şi preţioşilor noştri colaboratori sănătate, realizări şi mulţumire sufletească! LA MULŢI ANI!!! Simona MUNTEANU Decembrie 2015

SUMAR: 12

Dezvoltarea durabilă a agriculturii

Creşterea competenţelor prin proiectele AGROSTAR

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

World Vision România a pus bazele primei reţele naţionale a meşteşugarilor rurali

Hernan Alejandro Mora: Planeta este «împrumutată de la generaţiile viitoare»

Tel. 031 / 439.97.46 Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro

Tehnologia de cultură a busuiocului - Ocimum basilicul L.

«Din 1981 nu am mai fost plecat în concediu»

ISSN 2069 - 1238

Anul IX, Nr. 12/ 2015 (105) Decembrie 2015 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031 / 439.97.46

Mişcarea apei în sol

Creşterea performanţelor la cultura de porumb - un obiectiv al APPR

Ce sunt substanţele etnobotanice?

REDACTORI Ana Ioniţă ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32

Cooperativa La Palma din Almeira (Spania) - cel mai mare producător mondial de tomate cherry!

Agritehnica 2015: First Claas Plus

Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031 / 439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

Decembrie 2015

Agritehnica 2015: noile caracteristici ale stivuitoarelor telescopice JCB

Agritehnica 2015: Massey Ferguson a lansat noi combine

Agritehnica 2015: Schäffer 6680 T - noul încărcător frontal Telescopic

Agritehnica 2015: John Deere a lansat noua serie de tractoare 9RX

Agritechnica 2015: Horsch

Agritehnica 2015: noile combine de recoltat furaje Claas Jaguar 800 / 900 Stage 4

F erma Ancuţei din Căciulaţi a reinventat «Lăptarul»!

Rumegătoarele produc mai multe gaze de seră decât maşinile

60 62

S istemul de trasabilitate agricolă Boli ale plantelor forestiere

www.agrimedia.ro

Decembrie 2015

 În dialog cu fermierii • Ce aşteptări aveţi de la dl Achim Iri Lucian Buzdugan, director general SC Agricost Insula Mare a Brăilei

„Aşteptările mele de la ministrul Agriculturii sunt foarte mari şi, de asemenea, de la prim-ministrul României, dl Dacian Cioloş. Am avut un vis care s-a împlinit, acela de a avea un inginer agronom în fruntea guvernului. Cunosc foarte bine activitatea dlui Cioloş, este un om integru, care îşi iubeşte ţara şi este un bun profesionist. În opinia mea, prioritatea este accesarea tuturor fondurilor europene alocate României, iar pentru aceasta trebuie să se găsească soluţii de simplificare a procedurilor de accesare, întrucât cele actuale sunt greoaie şi riscăm să rămânem cu bani necheltuiţi. În al doilea rând, cred că Ministerul Agriculturii trebuie să găsească politici directe, dar şi indirecte de stimulare a producţiei agricole. România poate deveni una dintre ţările mari producătoare de proteină din Europa datorită faptului că soia şi lucerna găsesc aici condiţii foarte bune de creştere. Cultura de soia, care în prezent este susţinută financiar, trebuie extinsă în zonele mai umede din ţară, cum ar fi Transilvania. În regiunile secetoase, ea necesită irigaţii. Tehnologia de cultivare a soiei trebuie să fie mai bine cunoscută pentru că, în condiţiile unei culturi convenţionale, concurenţa buruienilor ridică probleme deosebite. Poate era o soluţie să obţinem dreptul să cultivăm soia MG şi atunci tehnologia era la îndemâna fiecăruia. Putem avea un sector zootehnic puternic pentru că avem 4 milioane de hectare de păşuni şi rezerve pe cele 10 milioane ha care pot fi folosite pentru producerea de furaj. Putem să reducem exporturile de cereale materie primă şi să le utilizăm în zootehnie, astfel încât să creştem valoarea adăugată a produselor agricole româneşti cât mai mult posibil. Aceste probleme cred că trebuie luate în considerare de noul ministru al Agriculturii, demarată rezolvarea lor şi continuată, sper, de viitorii miniştri.“

Decembrie 2015

Nicolae Sitaru, administrator SC Elsit Com, localitatea Orezu, judeţul Ialomiţa

„Aştept să clarifice multe din legile noastre prost făcute şi încâlcite. Avem nevoie de legi care să fie înţelese, în primul rând de noi, agricultorii. Aştept începerea unei reforme a proprietăţii funciare în România, care ar da impuls agriculturii şi ar crea bazele unei dezvoltări mult mai rapide. Procedurile cu APIA sunt extrem de birocratizate şi ar trebui simplificate. Sunt convins că noul ministru este deschis la dialog cu noi şi vrem ca măcar să creioneze anumite direcţii de urmat şi să simplifice legile, pentru că atunci lucrurile vor merge mult mai bine.“

Alexandru Gheorghe, administrator SC Somalex, localitatea Ciulniţa, judeţul Ialomiţa

„Ne dorim ca împreună cu noi să rezolve cât mai multe dintre problemele cu care ne confruntăm şi care sunt numeroase. În primul rând, ne-am dori o relaţie mai flexibilă cu APIA, pentru că pe măsură ce trece timpul devine din ce în ce mai dificilă. Agenţia parcă se birocratizează din ce în ce mai mult, iar nouă ne este din ce în ce mai greu să-i răspundem. Trebuie rezolvată şi problema cadastrului, pentru că sunt multe cazuri în care nu se mai ştie al cui este terenul. Au trecut generaţii peste generaţii şi nu s-a dezbătut succesiunea. Eu am o situaţie mai fericită pentru că o mare parte din terenul pe care îl lucrez, în total ferma are 3.000 ha, provine din reţeaua IAS şi este comasat, însă pe restul suprafeţei exploatate lucrez cu circa 200 de proprietari. Sunt situaţii în care ştiu care sunt proprietarii, asta pentru că ne cunoaştem de multă vreme, dar acte doveditoare pe acel teren nu au. Problema proprietăţii trebuie reglementată pentru că altfel degeaba vorbim de investiţii de miliarde de euro. Cei din Republica Moldova au rezolvat foarte simplu această problemă, pentru că o dată cu titlul de proprietate s-a făcut şi intabularea.“

www.agrimedia.ro

rimescu, noul ministru al Agriculturii? „Din păcate, aşteptările sunt mari, numai că puterea să se schimbe ceva este mică şi mă refer la PNDR 20142020, unde cu greu se mai pot face modificări. În vechiul PNDR a existat Măsura 141 pentru sprijinirea fermelor de semisubzistenţă, care a ajutat fermierii să se doteze şi astfel să facă lucrările la timp şi mai uşor. Pe noul program există Măsura 6.3 pentru dezvoltarea fermelor mici. În 2015 trebuiau să se depună până la 4.000 de proiecte şi nu s-au depus nici 1.000. Nu este neapărat vina producătorilor, ci a celor care au făcut ghidurile, care verifică proiectele. Consider că, dacă ai terenul şi se încadrezează în coeficienţii SO (Valoarea Producţiei Standard), ar trebui ca proiectele să fie declarate eligibile şi să nu se caute tot felul de chichiţe pentru a le respinge. Consider că ar trebui să fim ajutaţi, să fim sprijiniţi de experţi, iar ministerul să caute să rezolve aceste probleme. Există programul de reconversie în pomicultură, iar întrebarea mea este de ce nu sunt sprijiniţi şi cei cu suprafeţe mici, de exemplu cu 1 ha? De ce sunt ajutaţi doar cei cu suprafeţe mari? Se vorbeşte de modernizarea satului românesc şi consider că ar trebui să se intervină cu pârghii de sprijin pentru ca şi ţăranii să ducă un trai mai bun. În zona Voineşti, cu paşi mărunţi şi din surse proprii, s-a reuşit înfiinţarea de plantaţii noi. Pentru a fi eligibil prin Programul de reconversie trebuie să ai o suprafaţă minimă de 3 ha şi să faci reconversia pe 1 ha. Îmi doresc ca pe fiecare sector agricol în parte să existe consultări. Nemulţumirea mea cea mai mare este că nici la Comitetul de Monitorizare, nici la întâlnirile din cadrul ministerului, puţine de altfel în ultimii doi ani, nu au fost chemaţi reprezentanţii asociaţiilor micilor producători, ci doar ai celor mari, care nu au niciun interes să sprijine micul producător, pentru că-i încurcă. Dacă vorbim de judeţul Dâmboviţa, un bazin pomicol cu tradiţie este Voineşti. Oamenii ştiu ce au de făcut şi chiar fac cu dragoste, dar şi de nevoie. Ministerul ar trebui să-i ajute să producă şi apoi să le impună obligaţii. Legea grupurilor de producători, aşa cum este ea acum, nu încurajează asocierea şi producătorii nu-şi văd interesul pe termen scurt şi mediu. Fermierii mici trebuie încurajaţi mai întâi să producă mai mult şi mai apoi să se asocieze, pentru că atunci când ai marfă multă şi nu ai ce face cu ea, te asociezi. Se vorbeşte de plecarea tinerilor din mediul rural, însă dacă nu ajuţi generaţia mai în vârstă să progreseze, atunci nici tinerii nu vor fi stimulaţi să rămână la sate. Ei trebuie să vadă mai întâi că părinţii câştigă din activitatea agricolă şi că este o afacere.“

www.agrimedia.ro

Ştefan Niculae, preşedinte Federaţia AGROSTAR

„Apelul meu către noul guvern al României şi către Ministerul Agriculturii este să simplifice accesarea fondurilor europene, pentru că avem capacitatea de a implementa proiecte, iar societatea românească şi economia naţională au nevoie de aceşti bani. Trebuie să accelerăm ritmul extrem de lent cu care accesăm banii europeni, pentru că ei sunt o şansă pentru România, pentru organizaţii şi pentru cei care se zbat în sărăcie, deoarece mediul rural încă este dominat de sărăcie şi lipsuri. Totodată, dorim ca instituţia să acorde o importanţă primordială consultării şi întăririi organizaţiilor şi asociaţiilor profesionale. Vrem să fie schimbată filozofia actuală de acordare a subvenţiilor, să fie lăsate asociaţiile reprezentative să le gestioneze pentru ca acestea să se dezvolte şi să-şi întărească rolul lor în agricultură. Pe lângă politici şi subvenţii, importantă este şi sprijinirea micilor fermeri în vederea organizării. Avem o legislaţie, dar, din păcate, atât timp cât nu vom da o importanţă reală asociaţiilor şi reprezentării lor, nu vom putea face nimic. Trebuie reorganizată din temelie cercetarea agricolă din România. O problemă recentă la care căutăm rezolvare este legată de legea vânătorii pe care noi o dorim modificată, deoarece dezavantajează crescătorii de animale. Vrem ca Ministerul Agriculturii să-şi asume, printr-o ordonanţă de urgenţă, modificarea acestei legi.“

Decembrie 2015

Ana Ioniţă

Ion Oprea, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Dâmboviţa

La data de 7 decembrie a.c., Reprezentanţa Comisiei Europene în România a organizat o conferinţă cu tema „Dezvoltarea integrată a mediului rural în România“. Evenimentul lansează o platformă de dialog cu scopul identificării şi abordării principalelor provocări socioeconomice cu care se confruntă zonele rurale, având în vedere discrepanţa dintre ponderea lor în populaţia activă din România (28%) şi contribuţia la PIB (4,6%).

Dezvoltarea integrată a mediului rural, o provocare Conferinţa face parte din seria de evenimente „AICI EUROPA“, care are ca scop stimularea dezbaterilor cu privire la priorităţile Uniunii Europene, în strânsă legătură cu agenda publică naţională din România. În deschiderea conferinţei a vorbit dna Angela Filote, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România: „În crearea acestei platforme văd o oportunitate extraordinară, un moment de cotitură, de schimbare a felului în care ne uităm la mediul rural din România şi la modelul de creştere economică pe care ni-l dorim în România. În aceşti 25 de ani de după Revoluţie, România a avut un model de creştere economică care nu a generat şi creştere economică la nivelul cetăţeanului. Este o creştere bazată pe consum şi nu una pe producţie. (...) Este nevoie de o creştere a productivităţii şi de o transformare a felului în care se produce în România, de la produse cu o valoare mică de piaţă la produse cu o valoare ridicată, de la tehnologii mici la tehnologii înalte. Cred că atunci când ne uităm la o dezvoltare integrată a mediului rural putem găsi surse de inspiraţie pentru un nou model de creştere economică, unul în care economia creşte în armonie cu natura“, a afirmat dna Filote. 8

Decembrie 2015

Invitat la manifestare, dl Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, a vorbit despre importanţa realizării unei strategii integrate, care să conducă la o dezvoltare inteligentă a mediului rural, la o modernizare care să nu pună în pericol autenticitatea satului românesc, „a spaţiului idilic pe care ni-l imaginăm cu toţii“. „Cred că provocarea numărul 1 este să stabilim o strategie. Nu este punctul nostru forte, pentru că am făcut multe strategii şi până acum nici una nu ne-a oferit ceea ce ne dorim cu adevărat. Sper s-o putem realiza acum. Trebuie să facem o strategie care să nu ne îndepărteze de realitatea românească. Avem fonduri alocate, am avut şi pentru perioada anterioară, dar din păcate nu am reuşit să le utilizăm în totalitate. Cel puţin 800 de milioane de euro vor fi returnaţi Comisiei Europene şi este dureros că se întâmplă aşa pentru că se puteau face multe afaceri în mediul rural pentru a asigura o viaţă mai bună fermierilor şi mai ales celor care îşi desfăşoară activitatea în afara agriculturii. Din păcate, în mediul rural principalul furnizor de locuri de muncă este totuşi agricultura. Dezvoltarea integrată a mediului rural este o provocare complexă, dar sunt soluţii la nivel european. Sunt convins că noi, românii, care avem o

inteligenţă nativă deosebită, putem să găsim, cu ajutorul fondurilor europene disponibile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, o rezolvare. Avem exemple în jurul nostru, alte state membre care au reuşit de-a lungul timpului să asigure o dezvoltare a satului, în general“, a precizat dl Irimescu. Alături de ministrul Agriculturii, la eveniment au mai luat cuvântul şi dnii Vasile Dîncu, viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Adrian Dobre, secretar de stat Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Mihail Dumitru, director general adjunct Comisia Europeană, Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI), Stefan Olsson, director Comisia Europeană, Direcţia Generală pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune (DG EMPL). Programul de dezvoltare rurală (PDR) al României a fost adoptat oficial de către CE la data de 26 mai 2015, trasând priorităţile României pentru utilizarea celor aproximativ 9,5 miliarde de euro din fonduri publice disponibile pentru perioada de şapte ani, din 2014 până în 2020. PDR se concentrează, în principal, asupra a trei domenii prioritare: promovarea

www.agrimedia.ro

Situaţia actuală şi principalele provocări

87% din suprafaţa României este reprezentată de zona rurală. Din suprafaţa totală, terenurile agricole reprezintă 57%, iar cele forestiere 30%. Populaţia totală este de aproape 20 de milioane, din care 45% trăiesc în mediul rural. Ponderea sectorului agricol în economia României (6,6% din valoarea adăugată brută) rămâne în continuare una dintre cele mai ridicate din UE. Aproximativ o treime din totalitatea fermelor care există în UE se găsesc în România, numărând în jur de 3,9 milioane de exploataţii agricole. Creşterea competitivităţii sectorului şi asistarea procesului de restructurare reprezintă principalele provocări. Structurile agricole sunt polarizate - fermele mari şi mijlocii reprezintă aproximativ 7% din totalul exploataţiilor, dar gestionează

aproximativ 70% din suprafaţa agricolă şi au un evident potenţial competitiv. De cealaltă parte, 93% din exploataţii au mai puţin de 5 ha - acestea sunt de regulă exploataţii de subzistenţă şi semisubzistenţă care gestionează restul de 30% din suprafaţa agricolă. Suprafaţa medie a fermelor este mult mai mică decât media UE (3,4 ha în România, comparativ cu o medie de 14,4 ha la nivelul UE). Productivitatea medie este scăzută, în prezent fiind de 30% din media la nivelul UE, în ciuda potenţialului României în acest sector. Fermele de subzistenţă şi de semisubzistenţă sunt echipate necorespunzător din punct de vedere tehnic şi nu sunt nici orientate către piaţă, nici implicate în activităţi de cooperare, care le-ar putea ajuta să se integreze mai bine pe pieţe. Accesul la credite şi asigurări agricole este dificil pentru sector, în general, dar în special pentru micii fermieri. Sectorul agricol furnizează încă aproximativ 30% din totalul locurilor de muncă în România, cea mai mare rată la nivelul UE, de şase ori mai mare decât media UE. Există o nevoie puternică de perfecţionare a competenţelor profesionale

în sectorul agricol şi de promovare a diversificării economice în zonele rurale. Mai mult de o cincime din terenurile agricole se află în sisteme agricole de mare valoare naturală. Printre principalele provocări în ceea ce priveşte mediul şi gestionarea terenurilor se numără dubla presiune exercitată, pe de o parte, de riscul de abandonare a activităţilor agricole în anumite zone şi, pe de altă parte, de intensificare a acestora în alte zone. Suprafeţe agricole întinse sunt afectate de fenomene de degradare a solului, fenomene de risc care se preconizează că se vor intensifica odată cu schimbările climatice. Sistemele de irigaţii sunt în mare parte degradate şi într-o stare precară de funcţionare. În schimb, printre oportunităţile şi potenţialul zonelor rurale din România se numără tendinţa recentă de creştere a exporturilor agricole, calitatea ridicată a terenurilor agricole, care ar putea duce la creşterea producţiei agricole, un patrimoniu cultural şi o biodiversitate bogate, strâns legate de utilizarea de practici tradiţionale extensive de gestionare a terenurilor.

Priorităţile noului ministru al Agriculturii şi mesajul acestuia către fermieri În mandatul său, scurt de altfel, ministrul Agriculturii are în vedere rezolvarea anumitor problemele din agricultură. Întrebat care sunt priorităţile sale în această privinţă, dl Achim Irimescu ne-a acordat un scurt interviu: „În primul rând, urmăresc eficientizarea aplicării Politicii Agricole Comune, care înseamnă absorbţia rapidă a fondurilor europene şi reducerea dezangajărilor. În al doilea rând, simplificarea procedurilor de obţinere a fondurilor europene, pentru că în acest moment se cer foarte multe documente, gradul de birocraţie fiind foarte ridicat. Restructurarea cercetării agricole, constituirea fondului mutual şi a camerelor agricole, cadastrarea, precum şi dezvoltarea pomiculturii şi demararea proiectelor în această zonă sunt câteva probleme de mare interes. Şi, nu în ultimul rând, irigaţiile, pe care vrem să le facem funcţionale cât mai rapid. În această privinţă, vreau să mă consult cu producătorii şi cu Parlamentul

www.agrimedia.ro

României pentru a găsi forma cea mai bună. Repet însă că nu cred că soluţia cea mai bună este să continuăm investiţiile în aceeaşi manieră ca şi până acum, ci să găsim soluţii mult mai eficiente şi să avem o abordare integrată. Am discutat cu ministrul Mediului pentru a utiliza lacurile în vederea captării apelor provenite din inundaţii. Este necesară înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie - la

care fac referire şi prevederile din noua Politică Agricolă Comună şi, nu în ultimul rând, promovarea plantelor rezistente la secetă, precum sorgul sau năutul. Fermierilor aş dori să le transmit că deciziile importante le vom lua cu consultarea domniilor lor şi că vom chema la dialog asociaţiile agricole reprezentative“, a afirmat dl Achim Irimescu, ministrul Agriculturii. (A.I.)

Decembrie 2015

Ana Ioniţă

competitivităţii şi restructurarea sectorului agricol, protecţia mediului şi schimbările climatice, respectiv stimularea dezvoltării economice, crearea de locuri de muncă şi o calitate mai bună a vieţii în satele româneşti.

Reuniune de lucru pentru susţinerea creşterii exporturilor în ţările arabe În ultima zi a lunii noiembrie 2015, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a participat, la sediul ministerului, la reuniunea oficială cu reprezentanţii principalelor forme asociative pentru creşterea ovinelor şi reprezentantul companiei saudite de import Khayrat Belady Company, dl Waleed Saeed, însoţit de al Said Al-Masri, fost ministru al agriculturii din Iordania. Tema discuţiilor a vizat, în principal, posibilitatea participării României în exportul de ovine şi bovine vii în ţara respectivă. Domnul Saeed a informat partea română că are un amplu proiect pentru realizarea unui centru de carantină pentru ovine şi bovine în Iordania, cu investiţii de 30 de milioane de euro şi cu o capacitate iniţială de

225.000 de capete ovine şi 30.000 de capete de bovine. Totodată, a amintit că acest centru va deservi 15 state din nordul Africii şi Orientul Mijlociu. Reprezentanţii companiei au precizat ca fiind esenţială participarea autorităţilor sanitar-veterinare în întregul proces de creştere şi monitorizare. Şi-au manifestat satisfacţia că sectorul ovin românesc are calităţi importante care îl fac competitiv la nivel internaţional: calitatea cărnii, neutilizarea excesivă a antibioticelor etc. Domnul Said Al-Masri a propus realizarea unei colaborări comerciale şi în ceea ce priveşte importurile de furaje, amintind că în ţările arabe procentul de complex alfalfa (lucernă) din hrana animalelor este de 50%.

Ministrul Irimescu a salutat iniţiativa domnului Waleed Saeed de a lua în considerare piaţa românească şi a precizat că autorităţile şi fermierii români se supun cu stricteţe regulamentelor europene în vigoare. Acestea au creat cadrul legislativ potrivit pentru a participa cu succes la proiecte internaţionale precum cel prezentat. De asemenea, ministrul a arătat că fermierii români au astfel oportunitatea de a pătrunde pe noi pieţe internaţionale şi de a păstra totodată relaţiile comerciale deja existente. În ceea ce priveşte dezvoltarea relaţiilor privind exportul de furaje, ministrul Irimescu a subliniat că, dacă va exista un interes din partea iordaniană, cu siguranţă producătorii români vor deveni un bun partener.

Andrei Măruţescu (Syngenta), noul preşedinte al AISR Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR) are, începând cu 3 decembrie, un nou Consiliu Director, care a fost mandatat de Adunarea Generală să conducă activităţiile Alianţei pentru perioada 2015-2016. Alianţa este condusă de o Adunare Generală, care este organul de conducere alcătuit din totalitatea membrilor şi administrată de Consiliul Director, care asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării Generale. Noul Consiliu Director îl are ca preşedinte pe reprezentantul companiei Syngenta, Andrei Măruţescu. Funcţia de vicepreşedinte a fost preluată de reprezentantul companiei Pioneer Hi-Bred, Cristina Anca Cionga. Al treilea membru în CD, cu funcţia de trezorier, a revenit pentru încă un an companiei KWS, care l-a desemnat pe Hristofor Michelis, iar compania 10 Decembrie 2015

Limagrain şi-a păstrat poziţia de cenzor prin Ion-Liviu Lăpădătescu. Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta vocea industriei de seminţe din România şi de a asigura un dialog deschis şi permanent cu toate

asociaţiile profesionale şi patronale din agricultura românească, precum şi cu autorităţile, în procesul de reglementare a seminţelor certificate din ţara noastră. AISR îşi desfăşoară activitatea pe grupuri de lucru, care sunt constituite din experţi ai companiilor membre, ce acoperă diferite arii de interes în zona de activitate din sectorul de seminţe. Alianţa Industriei Seminţelor din România reprezintă un segment de peste 70% din piaţa domestică, reunind zece mari companii (Bayer, Caussade, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, RAGT, Syngenta), care produc şi furnizează seminţe de calitate adaptate condiţiilor de cultură din ţara noastră, oferind soluţii durabile fermierilor. AISR îşi propune să organizeze şi în 2016 întâlniri cu mass-media, cu reprezentanţi ai publicului larg, în vederea informării cât mai corecte asupra domeniului seminţelor certificate.

www.agrimedia.ro

Decembrie 2015 11

La sfârşitul lunii octombrie, Camera Franceză de Comerţ, Industrie şi Agricultură din România (CCIFER) a organizat în cadrul târgului IndAgra o conferinţă cu tema „Agricultura de astăzi pe drumul dezvoltării durabile“, la care au participat peste 120 de persoane.

Dezvoltarea durabilă a agriculturii Având în vedere faptul că CCIFER va celebra anul viitor 20 de ani de existenţă, preşedintele Camerei, dl Eric Faidy, a adresat, în deschiderea conferinţei, câteva cuvinte în acest sens: „Scopul Camerei pe termen lung este ca România să-şi poată consolida atuurile existente şi să dezvolte noi strategii pentru a-şi putea găsi un loc privilegiat în economia mondială şi în domeniul agriculturii. Folosind expertiza membrilor CCIFER din domeniul agricol, care sunt şi membri în Grupul de lucru pe agricultură al CCIFER, obiectivul nostru astăzi, şi nu numai, este de a identifica şi a propune cele mai bune metode care să îi poată ajuta pe exploatatorii de terenuri agricole să-şi gestioneze mai bine operaţiile şi să putem colabora cu instituţiile statului în demersul nostru“. Din partea Ministerului Agriculturii, la eveniment a participat dna Elena Tatomir, director general al Direcţiei Generale de Politici Agricole şi Strategii. Aceasta a declarat că instituţia acordă fermierilor anumite forme de sprijin în vederea aplicării unor practici prietenoase cu mediul, precum diversificarea culturilor agricole, utilizarea responsabilă a îngrăşămintelor chimice şi a produselor de protecţia plantelor sau înverzirea terenurilor agricole. 12 Decembrie 2015

În timpul mesei rotunde, dna Tatomir a declarat că va colabora cu experţii CCIFER pentru ca România să poată ajunge la o agricultură inteligentă şi durabilă în viitorul apropiat. Un exemplu de bună practică prezentat în timpul dezbaterii a fost asociaţia franceză AIDER, care promovează agricultura durabilă atât în Franţa, cât şi în România. Asociaţia mizează pe diminuarea inputurilor externe în exploataţia agricolă şi pe o bună administrare a resurselor naturale (apă, fertilitate), pentru a beneficia de refacerea naturală a acestora. AIDER propune o abordare integrată, care

este eficientă din punct de vedere economic, acceptabilă pe plan social şi tolerabilă din punct de vedere ecologic.

Autonomie energetică, şi cu ajutorul leguminoaselor

Un invitat de seamă al conferinţei a fost dl Eugène Triboi, cercetător român în cadrul Institutului Naţional de Cercetări Agricole din Franţa (INRA), care a vorbit despre agricultura durabilă, agricultura viitoare, care trebuie să îndeplinească trei condiţii esenţiale: securitatea alimentară, protejarea mediului şi autonomie energetică. În opinia sa, pentru ca o ţară să-şi

www.agrimedia.ro

Decembrie 2015 13

poată asigura securitatea alimentară, productivitatea agricolă trebuie să crească, dar aceasta trebuie să se facă în mod inteligent, fără să aibă efecte negative asupra mediul înconjurător, ştiindu-se faptul că agricultura este deja responsabilă între 10 şi 15% din gazele cu efect de seră emise în atmosferă. Potrivit acestuia, productivitatea agricolă a crescut după cel de-al doilea război mondial de cinci ori, însă această creştere, care a necesitat un consum enorm de energie, s-a realizat când preţul petrolului era mic (un baril de petrol costa între 20 şi 30 de dolari). Energia ieftină a permis sintetizarea îngrăşămintelor minerale cu azot, care a condus la progresul agriculturii. O tonă de îngrăşăminte de azot necesită o tonă de petrol. „În condiţile actuale, energia poate deveni limitantă pentru creşterea productivităţii agricole şi nu numai. Energia este şi va fi cheia viitorului şi de aceea se pune problema unei autonomii energetice. Agricultura este singura activitate care produce mai multă energie decât consumă. În Franţa, acest consum este de circa 5%.“ Biomasa rezultată din agricultură poate fi folosită în vederea producerii de energie. Cercetările dlui Triboi s-au concentrat pe găsirea acelor culturi agricole care aduc o serie de beneficii, nu doar de ordin energetic, dar care să răspundă şi celor trei condiţii esenţiale numite anterior. În acest sens, omul de ştiinţă a dezvoltat conceptul LOME: Leguminoase, Oleaginoase, Metanizare. Acest concept promovează, în special, introducerea leguminoaselor, cu precădere lucerna, în asolamentele agricole şi folosirea masei verzi în procesul de metanizare. Metanizarea este un proces microbiologic care are rolul să ia carbonul din materia organică şi să-l transforme în metan. Biogazul astfel rezultat va putea fi injectat în reţeaua naţională de gaz. În urma procesului de metanizare, rămâne digestatul, care este un compost de o calitate superioară şi care poate fi folosit la fertilizarea culturilor agricole.

Ana Ioniţă

Leguminoasele - sursă importantă de azot

„Leguminoase sunt o sursă de carbon şi azot. Sunt singurele plante capabile să fixeze azotul din atmosferă şi să-l transforme într-o formă utilizabilă ulterior. În Franţa, leguminoasele au 14 Decembrie 2015

dispărut din cultură. Ele ocupau o suprafaţă mai mare de 1 milion de hectare. Sintetizarea îngrăşămintelor cu azot mineral, în condiţiile unei energii ieftine, a permis înlocuirea leguminoaselor cu alte culturi agricole. Un hectar de lucernă produce, în medie, circa 300 kg de azot. Acest lucru înseamnă 300.000 de tone de azot pe care le-am pierdut pentru că nu se mai cultivă leguminoase, în schimb au fost înlocuite cu circa 800.000 de tone de azot mineral. Atrag atenţia că utilizarea în exces a îngrăşămintelor minerale cu azot a produs efecte negative importante la nivelul mediului. Întrebarea care se ridică este aceea dacă putem revitaliza leguminoasele. Dacă compari, din punct de vedere ecologic, energetic sau al securităţii alimentare, un sistem de producţie cu leguminoase cu unul fără leguminoase, întotdeauna sistemele care includ leguminoasele sunt superioare. De ce nu se cultivă? Pentru că nu avem experienţe de lungă durată care să aducă o probă indiscutabilă legată de această superioritate, pentru că experienţele de 1-2 ani în agricultură nu sunt suficiente. Am avut o şansă enormă ca la INRA să moştenesc o experienţă începută în 1948 şi pe care am urmărit-o şi modificat-o timp de 30 de ani. Am studiat şi comparat două sisteme de cultură. Diferenţa între ele este că în primul era grâu şi sfeclă de zahăr, iar în al doilea era înlocuit cu lucernă de doi ani. Mi-a dat posibilitatea să cuantific efectul introducerii unei leguminoase ca lucerna, timp de doi ani, într-un sistem de cultură.“ Potrivit datelor obţinute, cantitatea de azot produsă de lucernă pe cei doi ani este de 689 kg/ha, având în vedere că în cel de-al doilea an cultura

de lucernă produce deja mai multă biomasă şi azot, lăsând în medie o cantitate de azot de 400 kg/ha. După cum se ştie, leguminoasele au efect remanent, astfel că studiile dlui Triboi s-au concentrat şi pe efectul asupra culturilor succesive. Acesta a putut să măsoare cantitatea de azot utilizată de culturile premergătoare, ca urmare a cultivării după leguminoase. De exemplu, cultura de grâu înfiinţată după leguminoase a utilizat un surplus de 80 kg de azot faţă de cea necultivată după leguminoase. Porumbul a folosit, în medie, 50 kg de azot, ţinându-se seama că această cultură nu valorifică foarte bine îngrăşămintele cu azot. La cultura de rapiţă însă cantitatea utilizată de azot s-a ridicat la aproximativ 100 kg. „Utilizarea leguminoaselor pentru a produce doar biomasă în vederea obţinerii de îngrăşământ verde nu este rentabilă. Se recomandă valorificarea carbonului, care se găseşte în biomasa leguminoaselor sub formă de energie.“ La nivel european, există angajamentul ca 10% din carburant să fie înlocuit cu biocarburant. Aşadar, există interes pentru utilizarea biocarburanţilor în vederea reducerii emisiilor cu efect de gaz de seră. În prezent, sunt cultivate plante în vederea obţinerii de energie, însă leguminoasele nu se regăsesc printre acestea, cu toate că, conform studiului, ele aduc avantaje multiple. „În Franţa, culturile energetice ocupă o suprafaţă de 700.000 ha, dar printre ele nu există leguminoasele. La fel şi în Germania - ţara cea mai dezvoltată din punct de vedere al metanizării, unde există circa 9.000 de instalaţii care funcţionează, în principal, pe porumb. În Germania, 30% din suprafaţa ocupată cu porumb este folosită în scopul obţinerii de energie.“ În cadrul prezentării, dl Triboi a arătat că prin includerea leguminoaselor în rotaţia culturilor se obţin beneficii agronomice - prin azotul lăsat în sol, economice - prin faptul că se reduce cantitatea de îngrăşăminte chimice folosită, dar şi beneficii energetice deoarece suprafaţa cultivată în acest scop va creşte, rezultând o cantitate mai mare de bioenergie. În vederea promovării conceptului LOME, dl Eugène Triboi a recomandat, pentru început, aplicarea sa în 2-3 ferme experimentale.

www.agrimedia.ro

Decembrie 2015 15

Federaţia Naţională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun, Domenii şi Servicii Conexe AGROSTAR a organizat la data de 10 decembrie a.c. un eveniment important care marchează finalizarea a trei proiecte strategice cofinanţate din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în oameni“.

Creşterea competenţelor prin proiectele AGROSTAR Proiectul „Formare profesională şi antreprenoriat - şanse pentru dezvoltarea mediului rural“ a avut ca obiectiv general creşterea capacităţii persoanelor ocupate în agricultura de subzistenţă, persoanelor inactive, a persoanelor în căutarea unui loc de muncă din mediul rural aferent regiunilor Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia şi Sud-Est de a fi incluse pe piaţa muncii, prin dobândirea de abilităţi şi aptitudini cerute pe piaţa muncii din România. Obiectivul celui de-al doilea proiect implementat de AGROSTAR, „Să devenim activi pe piaţa muncii“, a fost acela de a creşte gradul şi şansele de ocupabilitate a studenţilor din regiunile Sud-Est, SudMuntenia şi Bucureşti-Ilfov. Beneficiari ai acestui proiect au fost 5.000 de studenţi care au avut posibilitatea să crească nivelul competenţelor astfel încât perioada de tranziţie de la finalizarea şcolii şi până la angajare să se reducă, iar eforturile companiilor de integrare profesională a lor să se diminueze. „O şansă pentru toţi şi toate“ este un alt proiect de succes, care a avut ca 16 Decembrie 2015

scop principal încurajarea accesului egal pe piaţa muncii, prin creşterea oportunităţilor de ocupare pentru 782 de femei din mediul rural şi urban din patru regiuni ale ţării.

Fondurile europene - o şansă pentru economia ţării „Facem bilanţul a trei proiecte importante ale Federaţiei AGROSTAR, destul de dificil de implementat pentru că perioada avută la dispoziţie a fost scurtă, de circa un an şi câteva luni. Proiectele europene sunt o necesitate pentru tot ce înseamnă societate

în România şi probabil sunt printre singurele investiţii sigure care aduc plus valoare în economia românească şi, implicit, în mediul rural. Federaţia are un număr de 120 de angajaţi, de experţi care fac performanţă în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene şi implementarea proiectelor. Am obţinut rezultate deosebite în mediul rural. Cred că Guvernul României ar trebui să analizeze cu foarte multă atenţie simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene. În primul rând, încă ne confruntăm cu o birocraţie imensă în cea ce priveste atât accesarea banilor europeni, cât şi implementarea proiectelor europene. Cred că o mai bună organizare şi simplificare a acestor proceduri ar aduce beneficii şi cred că sunt în România organizaţii şi din zona sindicală, ONG-uri, care au deja o experienţă în ceea ce priveşte accesarea şi implementarea proiectelor, în special pe zona resurselor umane. Noi am încercat în ultimii ani, prin centrele regionale de formare

www.agrimedia.ro

UE“, a susţinut dl Niculae Ştefan, preşedintele Federaţiei AGROSTAR, în deschiderea conferinţei de presă. Acesta a mai declarat că AGROSTAR va continua formarea profesională în agricultură şi are, în acest sens, un proiect de anvergură pe categorii de meserii agricole. Un alt obiectiv al federaţiei este acela de a se consolida din punct de vedere organizaţional. „Nu avem posbilitatea ca din cotizaţii să ne putem consolida filialele, să avem experţi pentru a oferi consultanţă, ori pentru a ne dezvolta şi consolida avem nevoie de fonduri europene. De aceea, fac un apel la

Guvernul României şi la Ministerul Agriculturii să simplifice procedurile de accesare a banilor europeni“, a spus preşedintele AGROSTAR. Federaţia încheie parteneriate cu sindicate chiar şi din afara ţării. Cel mai recent parteneriat încheiat este cu un sindicat din Italia care activează în domeniul agriculturii. Acesta are o structură diferită faţă de cele româneşti, în sensul că se implică în acordarea subvenţiilor şi a celorlalte inputuri necesare în activitatea agricolă, cum este motorina. „Încercăm să aducem şi noi lucrurile bune în România. Rolul nostru, al conducerii, este să apărăm interesele agricultorilor“, a declarat dl Niculae Ştefan. La eveniment au participat şi au luat cuvântul şi dnii Sorin Chelmu, secretar general al Guvernului, Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Marin Florian, preşedintele Organizaţiei de Tineret din cadrul Blocului Naţional de Tineret, şi Ionuţ Vîrlan, director al Agenţiei Nationale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Decembrie 2015 17

Ana Ioniţă

profesională, să facem o legătură între POSDR şi PNDR. Ne dorim ca să transformăm centrele care au o anumită sustenabilitate în centre de consultanţă pentru tot ceea ce înseamnă mediul rural. Demersurile federaţei au mers în ai organiza pe micii agricultori, le-am creat sindicate puternice, reprezentative şi încercăm ca în interiorul acestor sindicate să creăm nişte structuri profesionale care să-i ajute în activitatea agricolă, să crească productivitatea şi calitatea producţiei, să aibă o capacitate de negociere în piaţă mai bună etc. Am încercat să facem bine, într-un cuvânt pentru că am rămas datori satului românesc. Încă ne confruntăm cu aceleaşi probleme şi cred că organizaţiile profesionale care şi-au asumat rolul de reprezentare, aşa cum este AGROSTAR, trebuie sprijinite pentru a accesa fonduri europene deoarece nu putem rezolva aceste probleme fără a avea la dispoziţie fonduri financiare. Nu putem practic să ne dezvoltăm fără aceste fonduri care vin de la

World Vision România a pus bazele primei reţele naţionale a meşteşugarilor rurali Într-un mediu global în care schimbările au loc într-un ritm ameţitor, Reţeaua Meştesugarilor Rurali a fost înfiinţată pentru a păstra tradiţiile şi meşteşugurile autentice, vechi de sute de ani. Reţeaua Meşteşugarilor Rurali reprezintă unul dintre rezultatele proiectului MADE IN RURAL, desfăşurat de Fundaţia World Vision România în perioada mai 2014-decembrie 2015, cu obiectivul dezvoltării meşteşugurilor populare şi stimulării antreprenoriatului în mediul rural. Prima reţea naţională de meşteşugari rurali contribuie la revigorarea meşteşugurilor tradiţionale şi la crearea de oportunităţi pentru dezvoltarea economică a comunităţilor rurale vulnerabile, prin punerea în comun a resurselor şi colaborarea instituţiilor preocupate de dezvoltarea meştesugurilor populare. „Reţeaua Naţională a Meştesugarilor Rurali“ îşi propune să fie cea mai importantă voce a artizanilor populari din spaţiul rural la nivel naţional, aducând împreună atât micile asociaţii meştesugăreşti locale, cât şi organizaţiile care sprijină dezvoltarea spaţiului rural. Astfel, reţeaua creează posibiliatea de a realiza şi susţine o strategie comună de dezvoltare a meştesugarilor la nivel naţional, initiază dialogul cu autoritaţile responsabile de promovarea culturii tradiţionale, a 18 Decembrie 2015

implementat o platformă de lucru care facilitează schimburile de experienţă şi informaţii pe acest segment şi oferă posibilitatea de a participa la evenimente din sfera meşteşugăritului tradiţional. Printre activităţile pe care şi le propune reţeaua sunt atragerea tinerilor „de partea tradiţiei“ sau crearea unor produse meşteşugăreşti inovative şi atractive pentru publicul urban, selectiv şi capricios. Totodată, reţeaua urmăreşte să creeze şi să promoveze bune practici, strategii şi tactici de poziţionare şi distribuţie pe piaţă a produselor, dar şi acţiuni de advocacy pentru încurajarea şi promovarea tradiţiilor. Contribuind la dezvoltarea unei legislaţii adecvate şi actuale, se evită ca meşteşugurile tradiţionale să devină o activitate reprezentată doar în spaţiile muzeale. Reţeaua pentru susţinerea meşteşugarilor are drept scop să împuternicească asociaţiile din spaţiul rural să găsească resurse şi resorturi

pentru a se autosusţine şi dezvolta, dar şi să faciliteze schimbul de resurse între organizaţiile existente la nivel naţional, astfel încât iniţiativele de susţinere a meşteşugurilor să capete anvergură şi puterea de a determina schimbări reale în ceea ce priveşte politicile publice. Fundaţia World Vision România dezvoltă de peste patru ani proiecte care urmăresc revitalizarea artei meşteşugăreşti şi promovarea acesteia ca oportunitate accesibilă oamenilor din mediul rural pentru dezvoltarea economică a comunităţilor. Instituţiile şi persoanele interesate de afilierea la reţea sunt rugate să îl contacteze pe Adrian Secal, manager de proiect, la e-mail adrian_secal@wvi.org. Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-advocacy 2013. Investeşte în oameni!

www.agrimedia.ro

Decembrie 2015 19

La sfârşit de an, am fost încântaţi să aflăm dintr-un scurt interviu cu dl Hernan Alejandro Mora, Country Division Head Bayer CropScience România, priorităţile şi strategia de dezvoltare a companiei pentru următorii ani.

Hernan Alejandro Mora: Planeta este «împrumutată de la generaţiile viitoare» Bayer CropScience are peste 4.000 de operaţiuni agricole extinse pe o suprafaţă de peste 30 ha. Aceasta dezvoltă şi comercializează produse pentru controlul dăunătorilor, al buruienilor şi al bolilor, în cadrul anumitor strategii, soluţii şi servicii complexe de control al dăunătorilor, adecvate pentru nevoile fiecărui client, în perspectiva unei dezvoltări agricole durabile.

De ce România? Ce v-a determinat să acceptaţi postul de lider al diviziei Crop Science oferit de Bayer în România? Ceea ce m-a determinat să accept această poziţie a fost provocarea. România este o piaţă care se dezvoltă rapid, similar cu experienţa avută în America Latină în anii anteriori. Totodată, România are şi o importanţă din ce în ce mai mare pentru Bayer CropScience, cu perspective frumoase pentru anii următori şi este responsabilă pentru o mare parte din creşterea pe care o înregistrăm în regiunea EMEA. Venind împreună cu soţia şi cele trei fiice ale mele, compatibilitatea culturală, rădăcinile latine şi un oarecare paralelism în istoria ţărilor noastre au contat foarte mult pentru noi şi sunt fericit să spun că aici ne simţim ca acasă. 20 Decembrie 2015

Care sunt realizările Bayer în agricultura românească?

Suntem lider pe piaţa produselor de protecţie a plantelor şi suntem cei mai buni din perspectiva tehnologiilor pe care le folosim, dar aş spune că realizarea cea mai mare este echipa pe care am reuşit să o construim. Diversă, cu un amestec de talente bine definite pentru fiecare dintre zonele noastre de expertiză, echipa Bayer CropScience se dedică găsirii celor mai bune soluţii pentru agricultura din România.

Care este strategia de dezvoltare a Bayer CropScience în România pentru următorii ani?

Piaţa de aici este rapidă şi dinamică, ne propunem să creştem în continuare şi ne-am conturat strategia şi planurile în acest sens. România este, în funcţie de sursă, a cincea ţară din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa de teren arabil disponibil şi a unsprezecea din perspectiva producţiei, aşa că în următorii ani ne aşteptăm să vedem un proces de specializare profesională şi de intensificare a activităţilor agricole. Pentru a veni în sprijinul acestui proces, investim în permanenţă în echipa noastră, aducem pe piaţă noi produse

şi tehnologii şi inovaţie în modul de comunicare cu clienţii şi partenerii noştri. Lansarea unui centru de interacţiune cu clienţii, cu o linie telefonică menită să îmbunătăţească disponibilitatea noastră faţă de clienţi, o platformă BayerFidelis regândită pentru a încorpora cât mai bine serviciile şi o nouă abordare a AgroArenelor sub deviza «Ştiinţa pasiunii pentru agricultură» sunt doar câteva exemple ale iniţiativelor pe care le veţi vedea, în principal de-a lungul anului 2016, demonstrând angajamentul nostru faţă de agricultura din România.

România reprezintă pentru Bayer doar o piaţă de desfacere sau este un centru de cercetare şi dezvoltare graţie implicării talentelor locale?

Aş spune că ambele. Aşa cum am menţionat şi înainte, România este o ţară care aduce o parte importantă a creşterii Bayer în regiune şi, în consecinţă, investim constant pentru a ne asigura că avem la dispoziţie cel mai bun portofoliu, fie prin colaborarea cu cercetători şi instituţiile locale, fie prin capacităţile proprii Bayer. Un exemplu în acest sens este Centrul de Inovaţie Agrotehnologică,

www.agrimedia.ro

În contextul prezenţei globale a Bayer, ce provocări specifice aţi experimentat în România, în comparaţie cu alte ţări unde divizia CropScience activează?

Atunci când descriu România oamenilor care nu cunosc această ţară, le spun că este încă un loc al contrastelor şi tocmai din acest motiv are un imens potenţial de creştere. Fermierii au adoptat cu rapiditate tehnologia în anii anteriori şi vor continua să o facă, însă la fel de adevărat este că aici există o diferenţă imensă între cei care fac agricultură folosind tehnologiile moderne şi cei care nu le folosesc. Creşterea accesibilităţii tehnologiilor noastre pentru fiecare dintre ei şi adaptabilitatea la realităţi diferite este esenţială. De aceea, le expunem opţiunile în mod constant atât în cadrul AgroArenelor Bayer, cât şi în simpozioanele noastre tehnice, menite să familiarizeze fermierii cu cele mai bune tehnologii şi soluţii pe care le pot folosi mai târziu pentru culturile lor.

Cum aţi descrie relaţia dintre decidenţii la nivelul Uniunii Europene şi cei din România?

Din punctul meu de vedere, apartenenţa la Uniunea Europeană aduce României o mulţime de oportunităţi, dar şi provocarea de a se adapta la noi standarde. În acest sens, se încearcă atenuarea discrepanţelor care există astăzi între legislaţia Uniunii Europene şi cea locală prin intermediul unui plan de acţiune la nivel naţional destinat adaptării cerinţelor UE la realitatea locală. Pe lângă funcţia de lider al diviziei CropScience, deţin şi statutul de preşedinte în AIPROM (Asociaţia de Protecţie a Plantelor) şi, prin intermediul acesteia, putem realiza parteneriate la nivel de industrie cu autorităţile locale relevante, pentru a încerca să accelerăm acest proces.

Având în vedere concurenţa puternică la nivel global, consideraţi că Uniunea Europeană sprijină suficient şi în mod relevant cercetarea în domeniul tehnologiilor agricole?

Cred că toţi cei care suntem implicaţi

www.agrimedia.ro

în domeniul agriculturii trebuie să ne străduim mai mult pentru a explica ce facem şi cum facem. Odată cu trecerea timpului, o pondere din ce în ce mai mică a populaţiei care trăieşte din agricultură reuşeşte să producă hrană pentru restul populaţiei care locuieşte în mediul urban şi avem nevoie de toate instrumentele şi tehnologiile disponibile pentru a face faţă acestei provocări. În ultima perioadă am văzut o serie de decizii luate de Uniunea Europeană ce au avut un impact negativ asupra unor produse, tehnologii şi instrumente inovatoare ce ar fi putut menţine şi chiar creşte productivitatea şi competitivitatea fermierilor din UE. Această abordare bazată pe hazard a Uniunii Europene atunci când vine vorba de reglementarea pesticidelor nu are un fundament ştiinţific. Obţinerea şi păstrarea acceptării sociale bazate pe cercetare şi fapte concrete sunt o responsabilitate a industriei, clienţilor şi a decidenţilor politici. Din această perspectivă, nu este vorba doar despre cât de multă cercetare se realizează în domeniul agriculturii, ci şi despre cum putem transpune această cercetare într-o formă mai accesibilă societăţii, pentru a ne putea continua activitatea şi a putea aduce pe piaţă aceste inovaţii într-o manieră rapidă şi responsabilă.

Papa Ioan Paul al II-lea, în vizita sa în România din 7-9 mai 1999, a spus că „România este grădina Maicii Domnului“. În acest context, care este părerea dvs. şi a Bayer despre dezvoltarea României pe termen lung, în mod sustenabil şi prietenos cu mediul?

Aş fi de acord cu afirmaţia Papei, deoarece cred că România a fost înzestrată cu resurse naturale de excepţie. Este, de asemenea, adevărat că peste 25 de ani sectorul agricol va avea de hrănit 9,5 miliarde de oameni la nivel global, iar utilizarea sustenabilă a acestor resurse este fundamentală. Problema pe care o observ la ora actuală este că această situaţie ne este prezentantă în mod eronat drept o dihotomie. Nu poate fi „conservare“ SAU „productivitate şi resurse suficiente de hrană“, trebuie să fie ŞI. Din punctul meu de vedere, va fi necesară o „a doua revoluţie verde“ care să crească productivitatea într-un mod sustenabil, iar Bayer îşi doreşte să fie un actor principal în acest scenariu.

Într-o notă mai personală, cred că această planetă este „împrumutată de la generaţiile viitoare“ şi, dacă vrem un trai mai bun pentru copiii noştri, trebuie să facem toate eforturile pentru a contribui la implementarea unor practici agricole sustenabile şi responsabile.

Sunteţi de părere că un rol important în dezvoltarea comunităţilor locale îl au companiile multinaţionale? Care sunt cele mai importante iniţiative ale Bayer în acest domeniu?

Desigur. Şi nu doar companiile multinaţionale, dar orice companie şi orice individ ar trebui să încerce să îmbunătăţească acea comunitate în care activează. În acest sens, Bayer are în România o serie de iniţiative în derulare. Unele sunt consacrate, precum Laboratorul de Ştiinţe Bayer, un proiect care îşi propune să crească interesul copiilor pentru principiile ştiinţifice, ce s-a bucurat de un succes deosebit în acest an. Altele încep mai puţin formal şi acestea sunt cele care îmi plac cel mai mult pentru că au la origine propuneri făcute de membrii echipei noastre. Avem un proces anual de alegere a acestor propuneri, iar proiectele selectate, care sunt eligibile pentru finanţare în anumite cazuri, pot primi chiar finanţare globală de la Fundaţia Bayer Cares. Un exemplu excelent în acest caz, care a primit un premiu şi finanţare internaţională din partea Bayer, a fost caravana „Împreună pentru sănătatea rurală“, prezentat de unul dintre angajaţii diviziei de Farmaceutice. Vorbim despre o iniţiativă valoroasă, menită să îmbunătăţească sănătatea oamenilor din comunităţile rurale izolate din România, unde accesul la servicii medicale este limitat.

Ce v-aţi dori să primiţi de la Moş Crăciun?

Pace, sănătate şi suficientă hrană pentru oamenii din întreaga lume. Există multe familii defavorizate în zonele de război, în migraţie sau stabilite în locuri mai puţin dezvoltate. Norman Borlaug, distins cu Premiul Nobel şi „tatăl revoluţiei verzi“, a spus odată: „Nu poţi construi pace în lume pe stomacuri goale şi suferinţă umană“. Dorinţa de a încerca să rezolv aceste probleme este ceea ce mă motivează să mă dau jos din pat în fiecare dimineaţă. Decembrie 2015 21

Simona MUNTEANU

inaugurat în luna iunie a acestui an în localitatea Iazu, cu o investiţie de aproape jumătate de milion de euro, astfel încât putem fi siguri că testăm şi ne adaptăm tehnologiile la realitatea din România.

Busuiocul este o valoroasă specie aromatică, dar totodată este considerat şi o valoroasă specie medicinală, fiind, după cum prezintă E. Păun şi colaboratorii, mult utilizat atât în medicina tradiţională, cât şi în medicina ştiinţifică.

Tehnologia de cultură a busuiocului - Ocimum basilicul L. În medicina tradiţională se foloseşte sub formă de infuzii, în tratamentul astmului bronşic, al tusei convulsive şi al inflamaţiilor intestinale. Sucul proaspăt este utilizat în tratamentul inflamaţiilor urechii. În medicina ştiinţifică, preparatele farmaceutice obţinute din busuioc se folosesc în tratamentul unor procese inflamatorii ale căilor respiratorii, ca remediu antispasmodic şi ca tonifiant al sistemului nervos (Evdochia Coiciu şi Racz; Stoianka Ilieva; Astadjov şi colaboratorii). În numeroase ţări, busuiocul este utilizat la obţinerea unor produse cosmetice, precum şi în industria parfumurilor. Este utilizat, de asemenea, în industria alimentară, pentru conservarea preparatelor din carne şi la prepararea unor lichioruri.

Locul în asolament - ca specie anuală, busuiocul se poate include în asolamentul de câmp. Cele mai indicate plante premergătoare sunt cerealele, borceagul pentru fân, leguminoasele pentru boabe şi prăşitoarele, care lasă terenul curat de buruieni. Busuiocul va reveni pe acelaşi loc după minimum 4 ani. Fertilizarea - busuiocul reacţionează favorabil la fertilizare, în special la îngrăşămintele cu azot. Evdochia Coiciu şi Racz menţionează că, prin aplicarea azotului în două faze, la 3-4 frunze şi la înflorire, în cantitate de 100 kilograme/hectar s.a., precum şi prin irigarea 22 Decembrie 2015

culturii se realizează producţii mari de herba. Buzinov a evidenţiat faptul că prin fertilizarea cu gunoi de grajd sau cu deşeuri rezultate de la distilarea şerlaiului (Salvia sclarea) s-au obţinut sporuri de 35% la herba proaspătă şi 21% la ulei volatil/hectar. Bukica recomandă fertilizarea cu 300-500 kilograme/hectar sulfat de amoniu, 450-500 kilograme/hectar superfosfat şi 120-200 kilograme/hectar sare potasică. Serebriakova şi Kaidas au ajuns, de asemenea, la concluzia că fertilizarea cu îngrăşăminte organice şi organominerale influenţează favorabil producţia de herba şi conţinutul în ulei volatil. Stoianka Ilieva, Astadjov şi colaboratorii recomandă fertilizarea cu 30-40 tone de gunoi de grajd sau 400-500 kilograme/hectar superfosfat aplicat sub arătură, iar primăvara administrarea a 200 kilograme/hectar azotat de amoniu. Rezultatele obţinute în România arată că busuiocul reacţionează favorabil la aplicarea combinată a îngrăşămintelor de tip PK în doze moderate. Fertilizarea cu P40K40 a contribuit la obţinerea unui spor de 14% la herba proaspătă. Azotul a contribuit, de asemenea, la sporirea producţie de herba, doza optimă fiind de 90 kilograme/hectar, variantă la care s-a obţinut un spor de 21%. Prin aplicarea în combinaţie a celor trei elemente fertilizante (NPK), acestea sunt valorificate mai eficient.

Pregătirea solului - după plante care se recoltează vara, solul se ară la adâncimea de 22-25 cm, dacă există umiditate suficientă pentru efectuarea unei lucrări de calitate. În caz contrar, solul se lucrează cu discul şi se ară după prima ploaie. După premergătoare, care se recoltează toamna, se execută arătura adâncă cu plugul în agregat cu grapa stelată. Pregătirea patului germinativ se face cu o grijă deosebită, din cauza faptului că seminţele busuiocului sunt foarte mici şi trebuie semănate superficial într-un teren bine lucrat. La pregătirea patului germinativ se vor utiliza combinatorul şi tăvălugul, realizându-se o bună nivelare, mărunţire şi tasare a solului. Modul de înmulţire - busuiocul se înmulţeşte prin seminţe, semănate direct în câmp. Unii autori (Bazinov) recomandă înmulţirea prin răsad, mai ales la busuiocul eugenolic (Ocimum gratissimum L.). Epoca de semănat - busuiocul, fiind o specie termofilă, se va semăna la începutul lunii aprilie, când temperatura medie zilnică este de 15 grade Celsius. Distanţa şi adâncimea de semănat - mai mulţi cercetători (Stoianka Ilieva; Astahjov şi colaboratorii) evidenţiază ca optimă distanţa de 40-50 cm între rânduri. La aceeaşi concluzie a ajuns şi Hornok, care recomandă distanţa de 50 cm între rânduri. Rezultatele obţinute la Fundulea au

www.agrimedia.ro

Decembrie 2015 23

Victor VĂTĂMANU

evidenţiat faptul că nu sunt diferenţe de producţie între variantele semănate la distanţele de 40 şi 50 cm. Distanţa de 50 cm se consideră ca optimă deoarece permite mecanizarea lucrărilor de întreţinere. Adâncimea de semănat, după Hornok, este de 0,5 cm, datorită faptului că seminţele de busuioc sunt foarte mici. Astadjov şi colaboratorii recomandă semănatul la adâncimea de 1,5-2 cm. Norma de sămânţă - Hornok evidenţiază ca optimă cantitatea de sămânţă de 2-3 kilograme/hectar. Rezultatele de la Fundulea menţionează ca optimă norma de 3 kilograme/hectar; sporurile realizate prin mărirea normei de semănat (7%) nu sunt economice şi nici asigurate statistic. Sămânţa de busuioc trebuie să se încadreze în indicii de calitate prevăzuţi în normele STAS 4776-82, puritatea fizică fiind de 80-90%, iar germinaţia de 50-60 pentru clasele I şi II-a. Semănatul se va efectua cu semănători prevăzute cu distribuitoare pentru seminţe mici şi limitatoare de adâncime ataşate la brăzdare. Răsadul se obţine în straturi reci şi se plantează în câmp în luna mai. Topalov afirmă că busuiocul se poate planta ca răsad în cultura a II-a, după recoltarea unor specii cu perioadă scurtă de vegetaţie (borceag, cartofi de vară, spanac), realizându-se răsad în straturi reci, câte 50 metri pătraţi/hectar. Lucrări de întreţinere - acestea constau, în principal, în combaterea crustei şi a buruienilor prin pliviri şi praşile al căror număr depinde de gradul de îmburuienare al culturii (2-4 lucrări). Ele trebuie efectuate la timp, deoarece busuiocul este o specie foarte sensibilă la îmburuienare, mai ales în prima parte a perioadei de vegetaţie, când îmburuienarea poate duce la compromiterea culturii. Astadjov şi colaboratorii recomandă irigarea culturii de 3-4 ori. Martiniuk şi Martiniuk, experimentând un sortiment de erbicide la busuiocul eugenolic (O. Gratissimum) într-o cultură realizată prin răsad, ajung la concluzia că prin aplicarea erbicidelor nu se obţin rezultate spectaculoase, rezultatele obţinute fiind practic egale cu cele ale martorului lucrat. Erbicidele aplicate nu au influenţat negativ conţinutul de ulei volatil şi în eugenol.

Boli, dăunători, combatere

Dintre boli, la busuioc s-a semnalat prezenţa cercosporiozei, produsă de Cercospora ocimicola Petrak et Ciferi, boală care se manifestă în stadii timpurii de creştere sub forma unor pete mai întâi galbene, care apoi se necrozează şi se brunifică. Apariţia 24 Decembrie 2015

bolii la cultura de busuioc poate duce la scăderea producţiei de herba, precum şi la deprecierea calităţii materiei prime prin reducerea atât a conţinutului în ulei volatil, cât şi a unor compuşi existenţi în uleiul volatil. Cercosporioza se poate combate prin stropiri cu diferite substanţe indicate de specialiştii fitosanitari judeţeni. Babici evidenţiază prezenţa fuzariozei, produsă de ciuperci din genul Fusarium spp., care se manifestă în condiţii de umiditate ridicată şi temperatură de 20-26 grade Celsius. Ciupercile pătrund din sol în plantă prin rănile existente pe rădăcini, opturează vasele fibrolemnoase şi intoxică planta cu substanţe elaborate de ciuperci, fenomene care conduc în final la uscarea plantelor. Autorul recomandă dezinfectarea solului cu sulfat de cupru 3% şi a rădăcinilor răsadului înainte de plantare. Aceste ciuperci sunt mai frecvente la răsadul de busuioc, condiţiile din răsadniţă fiind optime pentru dezvoltarea lor. Autorul recomandă menţinerea unei temperaturi de numai 20 de grade Celsius în răsadniţă şi măsuri de igienă culturală. Adesea se întâlneşte şi putregaiul coletului, produs de ciuperca Sclerotinia sclerotiorum (Lib.) De Bary. Dăunătorii frecvenţi în culturile de busuioc sunt viermii-sârmă (Agriotes spp.), care diminuează desimea culturii prin distrugerea plantelor abia răsărite. Se combat prin măsuri de igienă culturală, precum şi prin utilizarea unor insecticide recomandate de specialiştii fitosanitari judeţeni, de preferat înainte de semănat.

Recoltarea

Epoca de recoltare - studiul dinamicii acumulării uleiului volatil făcut de Gorianov menţionează că uleiul atinge nivelul maxim după formarea deplină a inflorescenţelor centrale. În această fază producţia obţinută la diferitele organe ale plantei este cea mai mare. Gorianov subliniază faptul că un conţinut maxim în ulei volatil se înregistrează în perioada inflorii inflorescenţei principale şi scade la nivelul minim către sfârşitul perioadei de vegetaţie. Hotin şi Sulighin afirmă că conţinutul în ulei volatil sporeşte pe măsura dezvoltării plantelor, atingând nivelul maxim în perioada înfloririi în masă a inflorescenţelor principale şi începutul înfloririi celor secundare. După Staikov şi Stoianka Ilieva, momentul optim de recoltare pentru herba destinată distilării se consideră a fi în faza în care inflorescenţa principală a format seminţe în partea inferioară, iar inflorescenţele secundare sunt în plină înflorire. Studiul

făcut de Gorianov asupra variaţiei diurne a conţinutului în ulei volatil a relevat faptul că valorile cele mai ridicate se înregistrează după ora 10. Autorul a evidenţiat şi o variaţie a conţinutului în ulei volatil în funcţie de poziţia frunzelor pe tulpină şi a ajuns la concluzia că în frunzele tinere, schimbul de substanţe fiind mai intens, conţinutul în ulei este mai ridicat. Modul de recoltare - pe suprafeţe restrânse busuiocul se poate recolta manual cu coasa sau cu secera, tăind plantele sub locul de ramificare al tulpinii, pentru a se recupera toate frunzele de pe plantă. Pe suprafeţe mai mari se recoltează cu cositori mecanice. Busuiocul destinat obţinerii de ulei volatil prin distilare se recoltează în acelaşi mod. Recoltarea loturilor semincere se face în faza în care 50-60% din inflorescenţe au ajuns la maturitatea fiziologică şi seminţele prezintă culoarea brună caracteristică speciei. Inflorescenţele se taie cu secera, dimineaţa pe rouă, apoi se aşază la soare în strat subţire. După ce s-au uscat, se treieră, iar seminţele se condiţionează pentru a întruni indicii de calitate prevăzuţi în standard.

Prelucrarea materiei prime

Uscarea - busuiocul recoltat trebuie uscat în cel mai scurt timp, aşezat pe rame, în strat subţire. Staikov şi Stoianka Ilieva, Evdochia Coiciu şi Racz, precum şi Hotin şi Sulighin au ajuns la concluzia că uscarea lentă a plantelor conduce la scăderea semnificativă a conţinutului în ulei volatil. În cazul uscării artificiale, în uscătoare, temperatura optimă este de 35 de grade Celsius. La busuioc se pot realiza două recolte pe an, care însumează 80-100 qintale herba proaspătă la hectar sau 18-22 qintale herba uscată/hectar. Ambalarea, păstrarea - plantele uscate se ambalează în saltele de pânză rară şi se păstrează în magazii uscate şi curate. Raportul de uscare este 5:1. Distilarea - herba destinată pentru distilare trebuie prelucrată imediat după recoltare (Astadjov şi colaborării). În cazul în care nu se poate distila imediat tot ce s-a recoltat, herba se aşază la umbră în strat subţire de 0,5 mm grosime şi se păstrează astfel maximum 8 ore. Uleiul volatil se obţine prin distilarea cu vapori direcţi. Durata distilării este de 4-5 ore, timp în care presiunea vaporilor din cazan trebuie să fie de 6-8 atmosfere. După greutatea specifică, uleiul volatil se împarte în fracţiuni uşoare, care se separă la începutul procesului de distilare, şi în fracţiuni grele, separate la sfârşitul procesului. Pentru separare se utilizează vase florentine speciale.

www.agrimedia.ro

Decembrie 2015 25

Gheorghe Dume a fost director timp de 30 de ani al Nutricom şi acum este fermier în fosta orezărie din Olteniţa, cu vaci de lapte şi fermă vegetală. Gheorghe Dume lucrează şi pământul de la Nana al Ioanei Băsescu şi aşa a ajuns cunoscut ca „arendaşul lui Băsescu“. Asta pentru că, din întâmplare, are în arendă la Nana peste 900 ha. Dar vacile i-au dat de cap. Recunoaşte că nu a ştiut la ce se înhamă.

«Din 1981 nu am mai fost plecat în concediu» Avea o părere idilică despre creşterea vacilor

Cum venise din sectorul de creştere a păsărilor şi al porcilor, a fost convins că nu este mai greu, dar realitatea l-a dat peste cap. Cei 40 de ani de agricultură l-au învăţat să nu renunţe la greu. Creşterea vacilor de lapte este o activitate complexă, care depinde de foarte mulţi factori pentru a fi rentabilă. Şi un manager cu experienţa lui Gheorghe Dume a luat-o ca pe o nouă provocare. Aşa că a trecut la eficientizarea acestei activităţi. Şi cum dotarea tehnică este primul pilon, primul pe listă a fost tractorul. A achiziţionat tractoare puternice şi rezistente, calibrate pe nevoia de putere a fiecărui utilaj în parte. Ferma are trei tractoare de 300 CP, trei de 150 CP şi patru de 100 CP, toate acestea de la John Deere. Mai are un McCromick de 130 CP pentru remorcile tehnologice şi anul acesta a cumpărat un Fendt de 220 CP pentru presa de balotat paie Claas. Nu are pluguri, ci doar Tiger Horsch şi scarificatoare. Scarifică în fiecare an pentru culturile de primăvară, iar pentru cele de toamnă, pe o 26 Decembrie 2015

treime din suprafaţă, anual. După ce discuieşte, terenul arată bine pe primii 2 cm, dar dedesubt este plastilină, fiind un sol fără structură. Semănatul la păioase îl realizează cu Horsch Pronto, într-un ritm de 100 ha/zi, iar la prăşitoare are trei semănători bune, dar niciuna de precizie. Speră să rezolve această lipsă, dar capitalul îl împiedică deocamdată. Recoltatul îl face cu patru combine. Două Laverda, o New Holland şi o John Deere din seria T, prima adusă în România. Ca şi roboţii de muls, ca şi

rotolaktorul, ca şi multe alte premiere ale managerului Gheorghe Dume, care înţelege că ridicarea productivităţii muncii este singura cale spre profit într-o piaţă comună supraaglomerată.

De 34 de ani nu şi-a luat concediu de odihnă

Mai bine zis, din momentul în care a devenit manager, subliniază Gheorghe Dume, unul dintre cei mai interesanţi fermieri pe care i-am cunoscut. Anul acesta i-a promis soţiei că vom merge, în sfârşit, într-un concediu, mai

www.agrimedia.ro

În ziua de azi, o fermă de vaci fără cultură mare este sortită pieirii

Gheorghe Dume lucrează peste 2.500 ha teren agricol. 1.600 sunt în fosta orezărie din Olteniţa, acolo unde are şi ferma de vaci. Mai lucrează peste 800 ha şi la Nana, din care 290,2 ha sunt moşia Ioanei Băsescu. Anul acesta, dar aşa are totdeauna planul de afaceri în zonă, a avut grâu, orz (peste 6 t/ha) şi rapiţă (peste 3,5 t/ha). Înfiinţează doar culturi de toamnă, pentru că la Nana regimul pluviometric în perioada verii este foarte redus, iar principala măsură agrotehnologică este evitarea pierderii apei din sol. Anul acesta, din luna martie până în august, la Nana au căzut doar 20 l/mp. Dar în Olteniţa are floarea-soarelui,

www.agrimedia.ro

de lapte. Deţine două platforme pentru depozitarea silozului, una de 10.000 de tone, cu porumb siloz, iar cealaltă de 4.000 de tone cu siloz de lucernă. „Este cea mai bună metodă pentru păstrat lucerna, chiar mai bună decât deshidratarea de fabrică“, ne asigură şeful de fermă. Pentru a nu se degrada silozul, în momentul în care se ia din el, dispun de un utilaj marca Strautmann, care taie baloţi paralelipipedici direct din siloz. Astfel totul rămâne acoperit şi compactat 100%. De anul acesta au spaţiu şi pentru îngrăşarea a 100 capete de tăuraşi, mai ales că există hrană la discreţie. Dume face o grimasă urâtă când vorbeşte de procesatorii de carne cu care este nevoit să colaboreze, mai ales când vine vorba de vacile reformă.

Matca de înlocuire o realizează în fermă cu material genetic american

porumb, lucernă (peste 5 coase/an). Deşi terenul este dificil, un sol fără structură, greu de administrat, cu băltiri şi un pH la limta minimă de 7,5. Totuşi anul acesta a avut un an bun. La porumb chiar cel mai bun an de când deţine terenul din orezărie (peste 9 t/ha). „A plouat atunci când a fost nevoie“, remarcă fermierul olteniţean. Ca structură a culturilor, a avut culturi de toamnă pe 1.600 ha (600 ha cu grâu, 650 cu orz, 450 cu rapiţă), 700 ha cu porumb siloz şi 100 ha cu lucernă. În cultura a II-a, după rapiţă, 250 ha le cultivă cu soia, pe care apoi o vinde.

Hrana pentru vaci nu reprezintă o problemă

Gheorghe Dume cumpără de pe piaţă doar premixurile, mă asigură Vlad Paul, şeful de fermă care m-a însoţit în incinta fermei. Lucrează de 15 ani cu Dume (mai întâi la Nutricom). În total există 52 de angajaţi permanenţi. Silozul este „felul preferat“ al vacilor

Rata de succes la prima montă este de aproximativ 27%. Dispune de un grajd special, unde sunt cantonate vacile care urmează a fi însămânţate, dar şi junincile pentru montă. Aici reţeta de furajare este diferită, iar stresul redus pe cât posibil. În septembrie, când am vizitat ferma, la muls erau cam 500 de vaci, dar media anuală este de 600-650, pentru că fătările încep masiv în lunile de toamnă. Cantitatea de lapte livrată era de circa 14.000 l/zi, iar în afară de cele două tancuri, unul de 14.000 l şi altul de 8.000 l, mai au, pentru orice eventualitate (iarna când este viscol) şi o cisternă de la procesatorul Danone (cu care Dume are un contract destul de bun) - 20.000 l pentru stocare. Acum câţiva ani aici era doar o veche pistă de avion. Acum totul a prins viaţă. Drumul care duce la fermă este privat, are circa 3 km, pe iar pe marginea lui şi în interiorul fermei au fost plantaţi peste 6.000 de plopi şi 10.000 de salcâmi. Gheorghe Dume a absolvit acum 40 de ani Agronomia cu a doua medie şi a ales Olteniţa pentru că era mai aproape de locul natal al soţiei. La Bihor, în localitatea Ceica (acolo unde s-a născut), se duce cel puţin o dată pe an. Dar visează tot timpul dealurile natale. Chiar dacă de 40 de ani este olteniţean. Este un profesionist onest şi cu bun-simţ. Un manager de succes care are acea modestie pe care doar oamenii care sunt conştienţi de valoarea lor o au. Decembrie 2015 27

Tudor CALOTESCU

mult decât meritat. Credea că după ce a vândut acţiunile pe care le deţinea la Nutricom Olteniţa o să fie puţin mai liniştit. În acel moment a făcut şi o promisiune: nu va investi în acelaşi domeniu, aşa că a ales vaca de lapte. A crezut că va fi o activitate mai lejeră. „Doar am crescut la coada vacii, însă nu ştiam ce mă aşteaptă. Dacă aş fi ştiut atunci ce ştiu acum, nu făceam ferma de vaci! Ştiu foarte bine ce înseamnă să creşti păsări, ce înseamnă să creşti porci, dar este mult mai dificil tehnologic să creşti vaci de lapte. Cu astfel de animale, care îţi dau 50-60 de litri de lapte pe zi, este greu să lucrezi. În plus, nu ai nicio zi liberă! Dar ne-am apucat de investiţie, am început cu 300 de vaci (cumpărate din Olanda şi Germania - n.r.), acum avem 600 (este vorba de vaci de muls, cu tot cu tineret ferma trece lejer de 1.200 capete - n.r.).“ Anul acesta a finalizat o investiţie (peste 2,5 milioane de euro) cu 450 de locuri de cazare pentru vaci şi patru roboţi de muls Mi One de la Gea Farming (primii montaţi în România), care au costat foarte mult (o tehnologie nouă şi de viitor), dar care merită fiecare bănuţ. Vacile nu mai sunt stresate, fac coadă la robot. Chiar şi viţeii le-ar stresa mai mult. Au avut însă mari probleme cu desele întreruperi ale curentului electric. „Sunt zile în care curentul se întrerupe şi de zece ori pe zi. Pentru tehnologia noastră, nu avem nevoie de aşa ceva“, spune oftând Gheorghe Dume.

Apa înmagazinată în sol se prezintă ca un factor climatic deosebit de important în procesul de formare şi evoluţie a solului şi în determinarea regimului hidrotermic şi al aerului din zona sistemului radicular, după cum prezintă O. Berbecel şi colaboratorii.

Mişcarea apei în sol În acelaşi timp, conţinutul de umiditate al solului exercită o acţiune puternică în microclimatul culturii respective şi în caracterizarea anuală a climatului. Noţiunea de umiditate a solului exprimă cantitatea de apă existentă într-o probă de sol raportată la greutatea solului uscat (exemplu: 10 grame de apă la 100 grame sol uscat; 10 grame %) Studiul umidităţii ca factor al climei solului implică o cunoaştere aprofundată a relaţiilor ce există între apă şi sol (în diferite forme), a relaţiilor complexe cu toţi factorii componenţi ai climei solului. Pătrunderea, înmagazinarea şi mişcarea apei în sol prezintă unele însuşiri caracteristice determinate de raporturile ce se creează în apă şi particulele de sol. Aceste raporturi sunt o rezultantă a trei forţe ce acţionează în interiorul solului, şi anume: forţa de absorbţie a particulelor de sol; forţa de ascensiune capilară a apei; forţa de gravitaţie a pământului. Raporturile dintre apă şi sol exprimă deci energia sau forţa cu care solul poate să reţină apa, în condiţiile acţiunii celorlalte două forţe. În consecinţă, apa se găseşte în sol sub mai multe forme, care, fără a fi strict diferenţiate (Brigs, Bouyoucos, Rode), prezintă unele însuşiri 28 Decembrie 2015

caracteristice: apa de higroscopicitate; apa peliculară; apa capilară; apa gravitaţională; vaporii de apă.

Mişcarea apei în sol

Apa pătrunsă în sol saturează mai întâi higroscopic şi capilar toate particulele acestuia şi porii capilari dintr-un anumit strat. Apa care se află sub acţiunea forţei de gravitaţie pătrunde treptat în adâncime, umectând continuu solul până la adâncimea la care asigură saturarea acestuia cu apă higroscopică, peliculară şi capilară. Mişcarea apei în sol are loc sub trei forme: mişcarea sub formă de vapori,

mişcarea capilară, mişcarea gravitaţională. Dacă se ia în considerare forma predominantă de deplasare, ce poate avea loc la un moment dat şi într-un anumit strat de sol, atunci mişcarea apei poate fi privită din două puncte de vedere: tipul de mişcare a apei într-un sol nesaturat, ce are loc în special sub acţiunea forţei capilare, de la suprafaţa unei particule de sol la alta, sau în cadrul porilor mici, la nivel de contact dintre aer şi apă; tipul de mişcare a apei într-un sol saturat, ce are loc în porii mai mari, în special sub acţiunea forţei de gravitaţie. Pentru caracterizarea diferitelor forme de mişcare a apei în sol

www.agrimedia.ro

Decembrie 2015 29

prezentăm sintetic mişcarea apei în solurile nesaturate şi saturate, dar şi mişcarea sub formă de vapori.

Victor VĂTĂMANU

Mişcarea apei într-un sol nesaturat

Un sol este nesaturat când porii mari (necapilari) sunt umpluţi cu aer. Mişcarea apei în această situaţie este dependentă de punctele de contact dintre aer şi apă şi are loc pe orizontală, pe verticală în sus, pe verticală în jos sau sub orice unghi între verticală şi orizontală. Fără a intra în detaliile cercetărilor de fizica solului ce au fost efectuate în acest domeniu (Rode, Baver), este necesar să reţinem că structura şi textura solului determină numărul, mărimea şi continuitatea porilor, care, în funcţie de conţinutul de umiditate al solului la un moment dat determină conductivitatea capilarelor şi, prin aceasta, viteza de mişcare a apei în sol. Moore, Baver au determinat conductivitatea capilară a solurilor în condiţii de textură diferită, stabilind că la o tensiune de 0,1 atmosfere, pentru condiţiile mişcării apei în soluri nesaturate, aceasta se ordonează astfel: nisipos, luto-nisipos, argilo-lutos, argilos. În cazul mişcării apei în solurile saturate, ordinea este inversată (Baver). În ceea ce priveşte conţinutul de umiditate la care conductibilitatea capilară devine zero, acelaşi autor a stabilit următoarea ordine: nisipos 5 g % (0,08 atm), luto-nisipos 20,4 g % (0,09 atm), argilo-nisipos 24,6 g % (0,12 atm) şi argilos 25,9 g % (0,14 atm). Rezultă că peliculele de apă din nisipuri devin discontinui la tensiuni mult mai coborâte sau la conţinuturi de umiditate mult mai mici decât în cazul argilei. Ca urmare, de la acest conţinut de umiditate, mişcarea apei în sol are loc în faza de vapori. Bodman şi Ciman au studiat mişcarea apei în jos, într-un strat de sol deasupra căruia s-a menţinut un strat de apă constant, de 5 mm. Distribuţia curbelor conţinutului de umiditate pentru un sol argilo-nisipos şi luto-argilos au arătat următoarele caracteristici: stratul de 1 cm de la suprafaţa solului are un conţinut de umiditate apropiat de saturarea porilor, în momentul când apa a pătruns până la 10 cm adâncime, iar adâncimea maximă de saturare este de numai 1,5 cm, sub acest strat de saturaţie conţinutul de umiditate al solului scade treptat cu 30 Decembrie 2015

adâncimea până ce ajunge la solul uscat. Adâncimea maximă de umectare a fost de 41 cm în 125 minute în solul argilo-nisipos şi de 30 cm în 1.020 de minute în solul luto-argilos, demonstrând astfel diferenţele în conductivitatea capilară a solurilor în funcţie de textură. Mişcarea apei pe orizontală sau sub diferite unghiuri între verticală şi orizontală are loc numai sub acţiunea forţei capilare, fiind mai mică decât mişcarea în jos.

Mişcarea apei în solurile saturate

În solurile saturate, mişcarea apei are loc în condiţiile unui conţinut mic de aer în porii solului. Conform legii lui Darcy, viteza de scurgere a apei în medii saturate este direct proporţională cu gradientul hidraulic şi invers proporţională cu lungimea coloanei: V + K x h/l, în care V = este viteza în cm/s; h = gradientul hidraulic; l = lungimea coloanei; K = o constantă de proporţionalitate. Folosirea ecuaţiei pentru coloane de sol, cu secţiuni de suprafaţă diferite, implică introducerea factorului F, care reprezintă suprafaţa în centimetri cubi. În consecinţă, când h/l este egal cu 1 şi suprafaţa este de 1 cm pătrat, atunci V=K, iar K va reprezenta coeficientul de permeabilitate al solului. Cercetările de fizica solului au condus la elucidarea şi a altor factori care intervin în procesul de mişcare a apei în soluri. Cunoaşterea teoretică a acestor forme de mişcare a apei din sol prezintă o deosebită importanţă practică, deoarece explică modul de mişcare a apei accesibilă plantelor.

Mişcare apei în faza de vapori

La mişcarea apei în solurile saturate şi nesaturate s-a arătat că mişcarea apei în faza de lichid aproape încetează la conţinutul de umiditate corespunzătoare conductibilităţii capilare apropiate de zero. În aceste condiţii, mişcarea apei se face în faza de vapori, care are loc ca rezultat al diferenţelor de presiune a vaporilor de apă din diferite straturi de sol. Mişcarea are loc de la straturi cu presiunea vaporilor mai mare către straturi cu presiune mai mică. Lebedeff, studiind mişcarea apei în sol în faza de vapori, a stabilit că, în cursul unui an, aproximativ 72 mm de apă s-au condensat din vaporii din

atmosferă într-un sol de tip cernoziom. Condensarea apei din atmosferă creşte pe măsură ce diferenţa dintre umiditatea absolută a aerului şi presiunea vaporilor de apă este mai mare. Chaptal, studiind acelaşi proces, în sudul Franţei, a constatat creşterea umidităţii solului vara cu 1% (Botzan). În România, Botzan a constatat acest proces în cazul cercetărilor asupra bilanţului apei în solurile irigate de pe litoralul dobrogean al Mării Negre şi pe tereasa Dunării, la Brăila. Studiile în acest domeniu prezintă o importanţă practică, atât sub aspectul bilanţului apei din sol, cât şi în studiul rezistenţei culturilor agricole la condiţiile nefavorabile ale intervalelor secetoase din cursul perioadei de vegetaţie.

Proprietăţile hidrofizice ale solului

Experimentarea cantitativă a relaţiilor dintre sol şi apă se obţine prin determinarea proprietăţilor hidrofizice ale solului (constante hidrofizice), care se prezintă sub formă de indici, constanţi la anumite condiţii fizice date. În raport cu diferitele forme ale apei în sol, proprietăţile hidrofizice ale solului sunt: coeficientul de higroscopicitate (c.hig); coeficientul de ofilire (Co); capacitatea pentru apă în câmp (C) a solului; permeabilitatea solului pentru apă (K); greutatea volumetrică (G.V.).

Sursele de aprovizionare cu apă a solului

Aprovizionarea cu apă a solului în cele mai multe zone pedoclimatice are ca sursă dominantă precipitaţiile atmosferice (ploaie sau zăpadă). În condiţiile climei continentale, regimul pluviometric pe teritoriul României este foarte defectuos repartizat în cursul anului în multe zone pedoclimatice. Intrazonal, o sursă de aprovizionare cu apă o constituie pânza freatică, în cazul când nivelul freatic se găseşte la 1,5-3 metri adâncime. O altă sursă a apei din sol destul de importantă, mai ales în zonele secetoase, o constituie roua internă, ce provine din condensarea vaporilor de apă existenţi în porii solului. Irigaţia constituie o importantă sursă de apă în formarea rezervelor de umiditate ale solului, fiind dirijată de om în conformitate cu cerinţele plantelor faţă de apă.

www.agrimedia.ro

Decembrie 2015 31

Creşterea performanţelor la cultura de porumb - un obiectiv al APPR În urmă cu trei ani, la iniţiativa unor fermieri din judeţul Ialomiţa, a fost înfiinţată Asociaţia Producătorilor de Porumb din Regiunea Sud, cu scopul promovării tehnologiilor performante de cultivare a porumbului. În scurt timp, aceasta s-a dezvoltat la nivel naţional, a devenit Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR) şi a pus bazele unei reţele independente de testare şi analiză în câmp a hibrizilor de porumb. Planurile de viitor ale APPR nu se încheie însă aici, ele fiind dezvăluite în cadrul primei ediţii a congresului „Fermieri pentru Fermieri“, organizat la data de 9 decembrie a.c. Evenimentul s-a desfăşurat la Hotel Intercontinental din Bucureşti şi s-a bucurat de prezenţa unui număr important de fermieri, specialişti din mediul academic, reprezentanţi ai firmelor producătoare de seminţe, de produse de protecţia plantelor, dar şi reprezentanţi ai asociaţilor de profil, precum LAPAR, Pro Agro, Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR) şi Asociaţia Amelioratorilor, Producătorilor şi Comercianţilor de Sămânţă şi Material Săditor din România (AMSEM). Din partea ministerului Agriculturii a fost prezentă dna Elena Tatomir, director general la Direcţia Generală Politici Agricole şi Strategii. Invitaţi speciali la manifestare au fost dnii Christophe Terrain, preşedintele Asociaţiei Generale a Producătorilor de Porumb din Franţa (AGPM), şi Jean-Paul Renoux, cercetător în cadrul Institutului francez ARVALIS. În deschiderea evenimentului, dl Arnaud Perrein, preşedintele asociaţiei, a afirmat că interesul comun în a obţine informaţii tehnice a permis constituirea acestei asociaţii şi că realizarea reţelei de testare a hibrizilor nu a fost una uşoară şi a necesitat multă muncă. „Am testat 100 de hibrizi de porumb în 12 locaţii diferite.“ Începând cu acest an, asociaţia a introdus în testare şi cultura de floareasoarelui, fiind urmăriţi 45 de hibrizi în 32 Decembrie 2015

cele cinci câmpuri de testare din ţară. Directorul executiv al APPR, dna Alina Creţu, a declarat că una dintre priorităţile asociaţiei este să dezvolte reţeaua de testare la nivel naţional. „Există testare în România, dar o reţea a fermierilor lipsea şi cred că este un prim pas pentru ca noi, fermierii, să avansăm. Ne-am implicat în acest proiect pe care noi îl credem de succes şi chiar dacă suntem la început şi rezultatele sunt timide, sigur vom avea susţinători pentru a obţine rezultate pe termen lung. Vrem să fim acolo unde fermerii au nevoie de sprijinul asociaţiei şi de suport tehnic. Ne dorim să reprezentăm fermierii atât la nivel naţional, cât şi

APPR Jean Cezar ILIE european pentru că porumbul este o cultură foarte importantă. În Uniunea Europeană, România ocupă locul 1 ca suprafaţă cultivată, cu 2,5 milioane de hectare, însă producţia per hectar este mică. În condiţiile în care seceta nu mai este un fenomen accidental şi se repetă la câţiva ani, trebuie să găsim metodele şi tehnologiile cele mai adaptate culturii de porumb pentru a fi cât mai competitivi pe piaţa europeană, dar şi mondială“, a susţinut dna Creţu. Un alt plan al asociaţiei se referă la întărirea parteneriatelor cu instituţiile statului şi asociaţiile profesionale, cum este, de exemplu, AISR, în

vederea obţinerii unei certificări a rezultatelor obţinute în câmp. „Anul acesta am ales un consiliu de supraveghere a reţelei de testatare, din care face parte un reprezentant din cadrul asociaţiei şi trei ai companiilor producătoare de seminţe. Activitatea noastră se bazează pe colaborarea cu companiile producătoare de seminţe. Hibrizii ajung în primăvară la asociaţie, sunt codaţi şi apoi trimişi în cele 17 locaţii din ţară, unde au loc testările. Acest lucru a dat roade anul trecut, fermierii au apreciat acest mod de testare, la finalul căreia recomandăm fermierului o listă cu hibrizii potriviţi pentru locaţia fermei lui.

Alexandru GHEORGHE Ne dorim ca această reţea să se dezvolte, să permită schimbul de informaţii între membri, dar şi la nivel european. Trebuie să fim profesionişti, mai vigilenţi şi să alegem tehnologiile de cultivare cele mai adaptate“, a precizat directorul executiv al APPR. Dezbateri cu privire la testările efectuate anul acesta de APPR şi rezultate obţinute vor fi făcute cunoscute la începutul lunii februarie 2016. În privinţa proiectelor pentru anul viitor, dna Creţu a declarat următoarele: „Ne dorim să continăm testările în câmp, să mărim numărul locaţiilor pentru a răspunde cerinţelor fermierilor noştri, să organizăm consultări tehnice, să

www.agrimedia.ro

Fermieri premiaţi

La finalul evenimentului a fost lansată prima ediţie a concursului „Porumbul

Densitatea la recoltare a fost de 75.000 plante/ha, iar fertilizarea s-a făcut cu azotat de amoniu, administrat în două tranşe, în cantitate totală de 500 kg/ha, şi TSP 0:46:0, în doză de 200 kg/ha. Pentru combaterea buruienilor s-au folosit produsele Gardoprim Plus Gold, Laudis şi Samson. S-a folosit hibridul DKC 5276 (FAO 470), iar producţia obţinută a fost de 13.938 kg/ha.

de aur“, destinat doar membrilor asociaţiei. Au fost premiaţi doi fermieri pentru rezultatele obţinute la cultura de porumb în sistem irigat şi neirigat. La categoria „irigat“, câştigător a fost dl Ilie Jean Cezar, administrator al SC Landagro SRL Slobozia, judeţul Ialomiţa. Societatea lucrează o suprafaţă de 700 ha, din care însămânţate cu porumb 250 ha. Cultura de porumb a fost înfiinţată la data de 23 aprilie, iar recoltarea s-a încheiat pe 7 octombrie.

La categoria „neirigat“, a fost premiat dl Alexandru Gheorghe, administrator al SC Somalex SRL, judeţul Ialomiţa, care are în exploatare o suprafaţă de 3.000 ha, din care a cultivat cu porumb 900 ha în 2015. Acesta a înfiinţat cultura la data de 4 aprilie, iar recoltarea s-a încheiat pe 14 septembrie. Densitatea la recoltare a fost de 70.000 plante/ha, fertilizare a fost făcută cu îngrăşăminte complexe 18:46:0, în normă de 200 kg/ha, şi uree, în cantitate de 300 kg/ha. La erbicidare a folosit produsele Buctril şi Mistral 4 SC, iar hibridul folosit a fost P9911 (FAO 410). Producţia obţinută a fost de 13.845 kg/ha.

Ana Ioniţă

continuăm schimbul de experienţă între fermieri şi să menţinem parteneriatul cu alte asociaţii profesionale. Aceste parteneriate sunt importante pentru că asocierea ne face mai puternici, unul singur nu poate avea o voce în acest mediu competitiv în care activăm.“ Asociaţia Producătorilor de Porumb din România îşi propune să sprijine şi fermele foarte mici, să le ofere suport tehnic pentru creşterea randamentelor. În România, porumbul ocupă locul 2 ca suprafaţă, după cereale păioase, şi rămâne o cultură foarte importantă în fermele mici, de subzistenţă, unde producţiile pe unitatea de suprafaţă sunt foarte mici, în comparaţie cu cele obţinute în fermele profesionale, unde pot ajunge chiar şi la 14 t/ha. Un alt aspect important este acela că România este un important producător de sămânţă de porumb la nivel european, fiind în competiţe cu Franţa şi Ungaria.

Serviciul online al Revistei Agrimedia edia.ro http://www.agrim

• Ştiri, comentarii, analize şi informaţii la zi din domeniul agricol românesc şi european. • Un mijloc modern, eficient şi interactiv de a te informa, de a comenta şi de a face agricultură. • O sursă autorizată de ştiri, comentarii, analize şi informaţii. Aici este locul unde profesioniştii din agricultură, fermieri şi producători de inputuri şi utilaje agricole se întâlnesc. • Aici poţi să dai gratuit un anunţ de mică publicitate sau poţi comenta pe Blog un articol din revistă.

www.agrimedia.ro

Decembrie 2015 33

INTRĂ PE www.agrimedia.ro

34 Decembrie 2015

www.agrimedia.ro

Decembrie 2015 35

Ce sunt substanţele etnobotanice? Nu mai este un secret pentru nimeni, după cum prezintă Virginia Ciocan, că traficul ilicit de droguri şi consumul acestora este un flagel mondial generator de moarte, respectiv de „moarte albă“, împotriva căruia se duce o acerbă luptă de către toate statele lumii, iar pentru stăvilirea lui există numeroase programe elaborate de Organizaţia Naţiunilor Unite. În zilele noastre se constată pe plan internaţional o luptă acerbă între două tabere, şi anume: una ce acuză traficul şi consumul de droguri şi alta care doreşte scoaterea de sub incidenţa legii penale a unor droguri, precum canabisul, dar şi a altor substanţe cu efect psihotrop, considerându-le droguri uşoare sau lejere, aducând ca argumente diminuarea efectelor colaterale, precum profiturile ilicite sau transmiterea unor boli grave ca HIV sau hepatită virală de tip B sau C. Situaţia este similară cu aceea a incaşilor din Anzi, soluţionată în anul 1569 prin decizia regelui Filip al II-lea al Spaniei, în favoarea antiprohibiţiei frunzelor de coca, deşi se opunea doctrinei religioase catolice. Decizia regală a fost determinată de interese economice, deoarece cuceritorii spanioli aveau nevoie de munca acestor indigeni, muncă dură, greu de acceptat fără o alimentaţie adecvată. Cocaina din frunzele de coca inhiba senzaţia de foame şi era un stimulent puternic, dând forţă şi putere de muncă, iar prohibirea cocainei sigur ar fi determinat refuzul indigenilor de a presta munca solicitată de spanioli. Făcând o comparaţie între nocivitatea canabisului şi cea a nicotinei şi a

36 Decembrie 2015

alcoolului, substanţe acceptate de societatea noastră, rezultă că din punct de vedere farmacologic efectele utilizării canabisului nu sunt mai grave decât cele produse de alcool şi pare ilogic, în opinia autoarei, faptul că o substanţă cu nocivitate redusă este interzisă, în timp ce alcoolul şi tutunul, cu efecte negative chiar mai mari, sunt acceptate şi considerate legale. Dar societatea nu poate tolera prezenţa unui drog legal în plus, iar linia demarcatoare constă, de fapt, în divergenţele de opinie dintre generaţii, dintre copii şi părinţi. Este ca şi cum le-am spune copiilor că... „viciul nostru de a fuma iarbă nu este mai grav decât al nostru, părinţii, consumatori de alcool şi tutun, dar, pentru că nu este loc pentru toate, legalizăm numai ţigările şi alcoolul“. În România anilor 2009-2012, fenomenul drogurilor uşoare, denumite plante etnobotanice, a escaladat rapid piaţa oraşelor mari şi alarmanta cifră de 100.000 de consumatori numai în Bucureşti, din care 70% sunt liceeni şi studenţi, dar şi copii de şcoală generală, nu poate trece neobservată (V. Ciocan). Soluţia administrării controlate a drogurilor sub asistenţă medicală, deşi ar putea evita decesele provocate de supradozaj şi virusul HIV, singură, fără să fie însoţită de măsuri restrictive, politice şi economice, nu va putea fi niciodată soluţia tratării toxicodependenţei. În acest sens, este interesantă experienţa Suediei, care, după experimentarea timp de 12 ani a legalizării unor droguri, a trecut la o legislaţie foarte restrictivă, ce nu admite

nici uzul personal al drogurilor lejere. În Olanda, la Amsterdam şi Rotterdam, drogurile uşoare sunt aprobate legal, iar la 1 mai 1998 a luat fiinţă un experiment ce prevede distribuirea controlată a heroinei, pentru compararea cu rezultatele experimentării cu metadonă. În Italia, tinerii toxicodependenţi nu sunt privaţi de libertate şi primesc gratuit metadonă, oferindu-se posibilitatea reintegrării într-un colectiv de muncă. Cu toate acestea, din sondajele citate de G. Gurrieri şi A. Boros, rezultă că 47,5% din italieni sunt împotriva legalizării drogurilor sau administrării controlate, 30,4% sunt de acord şi 9,2% sunt indiferenţi. Drogurile uşoare sau lejere au pătruns în România pe căi încă necunoscute, au primit o denumire generică de „plante etnobotanice“, denumire improprie, ce i-a băgat în ceaţă pe mulţi specialişti biologi, biochimişti sau farmacişti şi, timp de mai bine de doi ani, fenomenul s-a dezvoltat subteran, fără un regim juridic şi nici funcţional bine stabilit. A trebuit să moară unii tineri şi alţii să devină toxicodependenţi pentru a se lua unele măsuri restrictive, insuficiente, în opinia Virginiei Ciocan, şi departe de a rezolva problema dependenţei de droguri a tinerilor români. Ulterior, s-a înlocuit termenul de plante etnobotanice cu cel de „substanţe etnobotanice“ şi s-a dovedit că, de fapt, sunt fragmente vegetale din plante halucinogene şi narcotice, pulberi din ciuperci uscate halucinogene, pulberi cu diverse denumiri precum „sare“ sau „îngrăşământ pentru flori“. Lista oficială cu substanţele etnobotanice din România cuprinde următoarele: Nymphaea alba - nufăr alb (plantă cu efect narcotic şi afrosidiac, folosită în Egipt pentru a intra în starea de meditaţie); Nymphaea caerulea nufăr albastru (plantă cu efect hipnotic şi narcotic, folosită în Egipt pentru inducerea transei şamanice); Pedicularis densiflora (plantă cu efect afrosidiac, folosită în India în practicile ceremoniale budiste); Leonotis leonurus (plantă ce seamănă cu Cannabis indica şi care în doze mari produce intoxicaţii grave); Canavalia maritimia (plantă cu efect halocinogen folosită în Mexic în loc

www.agrimedia.ro

Provoacă tulburări de percepţie, contorsionarea obiectelor, mărirea spaţiului dintre ele, totul părând a avea dimensiuni gigantice. Practic, dă senzaţia consumatorului că poate atinge norii. Efectele secundare sunt euforia şi ameţeala, senzaţii ce se manifestă însă la doze mari, de circa 10 grame. Se mai numeşte şi „drogul încarceraţiilor“, datorită facilitaţii cu care se procură, nucşoara fiind scoasă de sub incidenţa legii. Un alt halucinogen este coaja de banană, cu care se obţin efecte euforice la un consum nu prea mare. Deoarece efectele sunt slabe, coaja de banană nu este considerată un pericol. Halucinogenii amintiţi mai sus nu determină obişnuinţă, ci induc mai mult o toleranţă fiziologică. Trebuie remarcat că unii psihiatri şi psihologi găsesc efecte benefice ale acestor alcaloizi halucinogeni în tratarea unor boli precum: psihonevroze, alcoolism, dar şi în eradicarea delicvenţei sociale. Halucinogeni uşori, cu efecte narcotice slabe, sunt conţinuţi şi de plante medicinale aromatice precum: roiniţa

(Melissa officinalis), limba sau turbarea câinelui (Cynoglossum officinale), zorele (Ipomoea purpurea), vinete (Solanum melongena) şi altele, plante cu efecte psihotrope, adică plante ce influenţează sistemul nervos şi numai doza face diferenţa dintre medicament şi otravă. Alte plante medicinale precum: zârna (Solanum nigra sau Solanum laciniata), stirigoaia (Veratrum alba sau Veratrum nigrum), măsălariţa (Hyosciamus niger), mătrăguna (Apropa belladona), ciumăfaia (Datura stramonium) sunt plante toxice cu efect medicinal puternic curativ în doze foarte mici, de părţi per milion (ppm), dar care au şi proprietăţi halucinogene şi narcotice, motiv pentru a le include în grupa plantelor psihotrope. Cercetările de ultimă oră au găsit în Cannabis indica substanţe ce ar putea sta la baza unor medicamente antidependenţă de droguri, precum cannabidinolul (CBD) - substanţă găsită în compoziţia marijuanei şi care s-a dovedit că induce reducerea consumului de cocaină. Această substanţă are efect benefic şi asupra bolnavilor de Alzheimer.

Decembrie 2015 37

Victor VĂTĂMANU

de marijuana; în Africa şi America de Sud este utilizată în practicile magice); LSA (amida acidului lisergic); Ketamină; sare de baie (Mefedronă) etc. Aceste substanţe se comercializează sub formă de ţigări, comprimate, pulberi, fragmente vegetale ambalate în plicuri sub diverse denumiri, precum: Special gold (sare); Fly adaric mushroom (ciuperci uscate); Pulse (pulbere); Spice Diamond (fragmente vegetale); Spice gold spirit (pulbere). Un halucinogen mai uşor considerat legal în Africa Orientală, în Yemen şi în Madagascar este Katul, un alcaloid conţinut de frunzele unui copac ce se numeşte Catha edulis, un arbore tropical care creşte spontan în aceste regiuni, iar locuitorii practică mestecarea frunzelor, fiind şi un ritual din religia arabo-islamică. Se consumă în grup şi produce o stare de plăcere şi excitaţie. Este considerat un drog legal. Alt halucinogen considerat slab este şi nucşoara, sămânţa plantei Myristica fragrans. Pulberea obţinută din nucşoară este folosită mai mult în Brazilia de către populaţia băştinaşă, indienii Waika.

Cooperativa La Palma din Almeira (Spania) - cel mai mare producător mondial de tomate cherry! Dacă la noi cooperativele sunt privite în continuare cu reticenţă, poate şi din cauza asocierii cu trecutul regim de tristă amintire, în societăţile capitaliste cu tradiţie aceste forme asociative reuşesc să fie adevărate poveşti de succes, asigurând bunăstarea şi progresul fermierilor mici şi mijlocii. Marian Bogoescu, directorul general al ICDIMPH Horting Berceni, a vizitat anul trecut Cooperativa La Palma din Almeira (Spania) şi ne-a împărtăşit această experienţă deosebită. În perioada când la noi activiştii de partid „convingeau“ ţăranii de avantajele asocierii, undeva în provincia Almeira câţiva legumicultori, care lucrau o suprafaţă de circa 40 ha, se unesc, în 1973, convinşi de necesitatea asocierii, nu de cine ştie ce activişti, ci de avantajele pe care doar asocierea le putea aduce. Costuri la achiziţionarea inputurilor mai mici şi puterea de a negocia un preţ mai bun la valorificarea recoltelor, posibilitatea de a cumpăra în comun utilaje care altfel ar fi fost prohibitive etc. Aşa a apărut ceea ce avea să devină cel mai mare producător din lume de tomate de tip cherry - Cooperativa La Palma din provincia Almeira. Până în 1968, în Almeria se lucra pământul în sistem arhaic. Apoi, după realizarea unui sistem de irigaţii, a

38 Decembrie 2015

fost posibilă creşterea numărului cultivatorilor de legume, pentru început în câmp, acolo unde până atunci nu creşteau decât palmieri şi vegetaţie sălbatică, solul fiind un mix de nisip şi pietriş, un pământ semideşertic. În mod natural s-au dezvoltat şi fermele legumicole în spaţii protejate. Acum sunt 525 de fermieri care cultivă legume în acest sistem, dar şi în câmp, precum şi cultura de căpşuni, dar şi pomi fructiferi, pe o suprafaţă de peste 16.000 ha. Din punctul de vedere al producţiei de fructe şi legume, cooperativa ocupă acum locul 15 în Spania, iar din cel al cantităţii de produse agroalimentare exportate se situează pe locul 10. În ceea ce priveşte suprafaţa de cultură în spaţiu protejat, La Palma deţine circa 43% din totalul suprafeţelor de acest fel, reuşind să asigure peste 48% din cantitatea de legume comercializate în Spania. Dar remarcabil pentru această cooperativă este deţinerea supremaţiei mondiale în producerea şi comercializarea tomatelor de tip cherry, produs pe care îl exportă aproape în toată lumea. În Anglia asigură 17% din consumul de cherry, iar în Germania 18%. Ţările nordice importă 12% din consumul de tomate cherry tot de la La Palma, iar austriecii circa 7%. La noi în ţară exportă ceva mai mult de 1% din consumul de tomate de tip cherry. Acest succes nu vine din neant. Este rezultatul unei politici economice dezvoltate în cadrul cooperatist la

care se supun toţi membrii. Absolut toţi producătorii care fac parte din cooperativă sunt certificaţi de organismele abilitate ale ministerului agriculturii, iar fiecare fermier are cel puţin pregătirea echivalentă cu a unui tehnician agricol din România. Aceasta este o condiţie obligatorie şi de nenegociat. Ca de altfel şi obligaţia de a ţine cont de indicaţiile oferite, din 10 în 10 zile, de către un specialist angajat al cooperativei care culege probe de sol şi de cultură din fiecare fermă asociată, pentru a verifica apoi compoziţia solului şi starea fitosanitară a producţiei, pentru a nu permite apariţia unor probleme care ar putea afecta imaginea comercială a cooperativei. Nici aici nu este loc de întors, altfel riscă excluderea din cooperativă şi, mai mult ca sigur, falimentul. Fiecare fermă care cultivă în spaţii protejate beneficiază de un sistem de urmărire complet automatizat, cu senzori care măsoară şi apoi transmit la un terminal central, de trei ori pe zi, date despre insolaţie, temperatură şi umiditate. Planul de cultură este aprobat în adunarea generală, ca de altfel toate măsurile care se iau şi pot afecta membrii cooperativei. Este o democraţie responsabilă, în care fiecare înţelege că, pe lângă drepturi, există şi obligaţii. Profitul net al cooperativei se reinvesteşte integral, conform hotărârilor adunării generale. Cooperativa se ocupă inclusiv de selecţia soiurilor şi de producerea de material săditor. Are departamentul ei de cercetare şi producţie. Deţine o sală de condiţionare, sortare şi preambalare de 38.000 mp, cu un spaţiu de refrigerare care are o capacitate de 4.070 de paleţi (pe un singur rând, la o înălţime de 9,5 m), dar şi o zonă de păstrare inteligentă, asistată de patru roboţi, unde pot fi depozitate produse pe încă 1.600 de paleţi. La nivelul cooperativei sunt peste 3.500 de familii dependente de bunul mers al acestei afaceri. Se fac investiţii permanent, pentru a creşte producţia şi, bineînţeles, profitul. De curând, au inaugurat o investiţie de 18 milioane de

www.agrimedia.ro

Decembrie 2015 39

Tudor CALOTESCU

euro, o sală de sortare, unde se lucrează în două schimburi, pentru a face faţă nevoilor de sortare, condiţionare şi preambalare a peste 51 de milioane de kilograme de legume pe an produse doar în solarii, din care jumătate sunt tomatele de tip cherry. Producţia de legume în spaţiu protejat al cooperativei are următoarea structură: 2% - legume organice, 5% - tomate în cultură clasică (rotunde), 10% - tomate tip prunişoară, 30% - castraveţi şi 51% tomate de tip cherry (toate culorile posibile). Cooperativa beneficiază de un sistem nou şi extrem de performant care urmăreşte trasabilitatea produselor plecate din centrul de ambalare. Acest program (Smart Tomato System) asigură toate informaţiile despre produs: cine l-a produs, cine l-a ambalat, cine l-a transportat şi unde anume se găseşte, la un moment dat, acesta. Asta timp de 80 de zile, în fiecare clipă. Fiecare lădiţă sau alt fel de ambalaj poartă un microcip cu toate aceste informaţii, care poate fi localizat cu ajutorul unui GPS. Eficienţa acestuia este de 100% după

spusele oficialilor Cooperativei La Palma. Preşedintele cooperativei a subliniat şi faptul că, în ultimii 16 ani, au redus emisiile de CO2 la nivelul cooperativei de aproape 10 ori. S-a reuşit această performanţă prin investiţii în instalaţii de încălzire mai puţin poluante, prin folosirea turbinelor eoline, a panourilor solare, prin înlocuirea îngrăşămintelor chimice cu reţete de composturi realizate prin folosirea resturilor vegetale rezultate din activitatea fermelor şi folosirea unui sistem de prevenire şi combatere a dăunătorilor cu soluţii biologice evitând, pe cât posibil, folosirea insecticidelor şi a pesticidelor şi folosirea unei genetici avansate, a răsadurilor altoite, a hibrizilor rezistenţi la condiţiile specifice cooperativei. De altfel, au două centre de producere a materialului săditor şi propriul centru de cercetare. „Oricum, bolile de sol sunt mult mai mici decât în cazul solului ştiut de noi“, spune Marian Bogoescu, directorul general al ICDIMPH Horting Berceni, cel care ne-a povestit despre succesul acestei cooperative din sud-estul Spaniei. Solariile se întind de la mare până la

1.200 m altitudine, valorificând fiecare bucăţică de pământ care se pretează cât de cât pentru cultura legumelor. Din această cauză forma acestora este adaptată fiecărei situaţii în parte. Indiferent de soluţia aleasă, cultură pe sol sau pe substrat, fertirigarea este soluţia care face posibil succesul fermierilor de aici. Tomatele se produc şi în spaţiile aflate la altitudine, pe când castraveţii se cultivă în solariile mai apropiate de Marea Mediterană. O fermă medie din structura acestei cooperativei lucrează între 5 şi 8 ha şi poate avea un profit net anual de circa 40.000 de euro. Cooperativa preia toată producţia şi asigură toate inputurile necesare. Chiar şi creditele se obţin prin intermediul asociaţiei. Asocierea s-a dovedit a fi o alegere excelentă pentru membrii Cooperativei La Palma, altfel micii fermieri ar fi pierit în condiţiile economice actuale, spune specialistul nostru, dr. ing. Marian Bogoescu, cu regretul că noi nu am ştiut să păstrăm ceea ce a fost bun din moştenirea agricolă comunistă.

Donau Soja a elaborat standardul Europe Soya Dragoş Dima, director regional România, Bulgaria, Republica Moldova Pentru a răspunde solicitărilor venite de la fermierii, comercianţii şi procesatorii de soia din afara regiunii Dunării, Asociaţia Donau Soja a elaborat standardul Europe Soya. Certificarea Europe Soya a fost creată pentru a extinde în Europa promovarea şi stimularea cultivării, prelucrării şi comercializării soiei cu origine controlată, de calitate şi liberă de organisme modificate genetic. Scopul acestui program este de a dezvolta şi asigura o sursă constantă şi de calitate în aprovizionarea cu soia şi proteină din soia în şi din Europa. Europe Soya va certifica produsele de origine controlată şi de calitate. Această certificare are două caracteristici esenţiale: soia a fost cultivată în Europa, iar boabele de soia şi produsele derivate din acestea sunt libere de 40 Decembrie 2015

organisme modificate genetic. Partenerii din ţările care nu sunt membre ale Uniunii Europene trebuie să respecte prevederile legislaţiei UE în vigoare, în special cele referitoare la utilizarea seminţelor şi pesticidelor în cultivarea soiei, precum şi în ce priveşte prelucrarea boabelor de soia de-a lungul lanţului de transformare. În plus, ei trebuie să se conformeze reglementărilor UE şi internaţionale privind protecţia mediului, munca şi drepturile omului. Ţările şi regiunile de origine pentru certificarea

Europe Soya sunt definite atât din punct de vedere administrativ, cât şi geografic. Certificarea Europe Soya are la bază aceleaşi principii, cerinţe şi sistem de control ca şi certificarea Danube Soya/ Donau Soja. Fermierii, comercianţii şi procesatorii din regiunea Dunării au posibilitatea să-şi certifice produsele atât sub standardul Danube Soya/Donau Soja, cât şi sub standardul Europe Soya. Fermierii, comercianţii şi procesatorii din afara bazinului dunărean vor putea folosi doar certificarea Europe Soya.

www.agrimedia.ro

Decembrie 2015 41

Agritechnica 2015: First Claas Plus Claas lansează un program de certificare pentru utilajele rulate premium.

toate utilajele rulate certificate First Claas Plus pe pagina de internet www.first-claas-used.com. Pe acest portal, persoanele interesate pot accesa întreaga ofertă de utilaje rulate din reţeaua internaţională, având astfel la dispoziţie mai multe opţiuni decât cele oferite în prezent de dealerul local.

Unul dintre liderii mondiali din rândul constructorilor de utilaje agricole se dovedeşte a fi, în aceeaşi măsură, un jucător important şi pe piaţa internaţională a utilajelor rulate. Începând cu a doua jumătate a anilor ’80, Claas a vândut peste 15.000 de combine de recoltat şi combine autopropulsate de recoltat furaje pe piaţa utilajelor rulate, aflată în continuă creştere. La expoziţia agricolă Agritechnica, Claas a lansat un nou program internaţional de certificare pentru utilaje rulate selectate şi oferă astfel clienţilor garanţii suplimentare pentru o siguranţă funcţională maximă. Denumit First Claas Plus, noul program de certificare prezintă avantajul decisiv de a integra în mod automat garanţia de 12 luni Maxi Care First Plus, care, în cazul unor reparaţii în perioada de garanţie, acoperă toate piesele de schimb Claas Original şi consumabilele necesare, dar şi lucrările de reparaţie efectuate de către dealerul local. Programul First Claas Plus este disponibil pentru tractoare, combine de recoltat cereale şi combine de recoltat furaje Claas rulate, cu o vechime de până la 3 ani. Procedura de certificare se bazează pe cele mai riguroase standarde de calitate. Utilajele rulate fac obiectul unui control minuţios efectuat exclusiv de către specialişti din centre autorizate. Astfel, pentru maşinile de recoltat verificările sunt efectuate până la 390 de puncte de control, iar pentru tractoare până la 210 puncte. Acestea

42 Decembrie 2015

includ: radiatoarele, frânele, curelele, uşile, ambreiajele, cuzineţii, cablajele, suspensia cabinei şi scurgerile la nivelul motorului şi al sistemului hidraulic.

Noul portal online Claas pentru utilaje rulate

Fermierii, prestatorii de servicii din agricultură şi dealerii Claas pot găsi

Toate ofertele de pe portal sunt însoţite de o descriere tehnică detaliată a utilajului, care cuprinde numărul total de ore de funcţionare şi istoricul de lucrări de service şi al reviziilor efectuate, până la aspectul vizual al utilajelor rulate. Navigarea pe portalul online este pe cât de simplă, pe atât de intuitivă. Utilizatorul poate selecta diverse filtre de căutare pentru a găsi rapid utilajele care au echipamentele dorite. Apoi, poate să includă cu uşurinţă aceste utilaje în liste temporare favorite şi să le compare. Un alt avantaj pentru utilizatorii portalului First Claas Used este procedura simplă de achiziţie. Cei care doresc să achiziţioneze o anumită maşină prezentată pe portal pot să contacteze dealerul local. Apoi acesta va contacta furnizorul, va organiza logistica de transport şi va emite factura, chiar dacă utilajul este achiziţionat din străinătate. Prin programul de certificare First Claas Plus şi prin portalul online First Claas Used, Claas, alături de reţeaua mondială de dealeri, propune o ofertă vastă şi atrăgătoare de utilaje rulate. Portalul online First Claas Used (www.first-claas-used.com) a fost activat pentru ediţia Agritechnica 2015. Din acel moment, gama de utilaje rulate disponibile online, inclusiv utilajele cu certificare First Claas Plus, va spori zi de zi.

www.agrimedia.ro

Decembrie 2015 43

Noi caracteristici ce îmbunătăţesc semnificativ stivuitoarele telescopice JCB dau în final un plus de performanţă şi uşurinţă în utilizare. Modelul 526-56 Agri Plus are acum standard o transmisie powershift în patru trepte, în timp ce unitatea hidrostatică 527-58 Agri este echipată cu transmisia Varispeed standard, ce permite operatorului să controleze de la sol viteza, separat de turaţiile motorului.

Simona MUNTEANU

Agritechnica 2015: noile caracteristici ale stivuitoarelor telescopice JCB Ambele modele de stivuitoare sunt alimentate de motorul premiat JCB Ecomax de 4.4 litri, o versiune de 81 kW (109 CP) ce oferă o putere şi un cuplu mai mari pentru o performanţă extrem de productivă. Noile modele de utilaje includ îmbunătăţiri la sistemul hidraulic, un nou sistem de control Bucket şi un pachet Worklight LED pentru a ilumina împrejurimile maşinilor „atunci când se lucrează dimineaţa devreme şi seara tarziu“. Richard Fox-Marrs, managing director JCB Agricultură, a declarat: „Ca lider de piaţă a stivuitoarelor, suntem foarte concentraţi pentru identificarea fiecărei ocazii de a creşte productivitatea şi a reduce costurile pentru clienţii noştri, asigurând în acelaşi timp că operarea acestor maşini este o plăcere absolută“.

permanentă, dar acum noul model are o transmisie powershift în patru trepte şi, în cazul în care legislaţia permite, viteze de deplasare mai mari. Transmisia Powershift este foarte utilă pentru operator când acesta doreşte să selecteze cea mai bună viteză pentru diferite aplicaţii, în timp ce noul comutator montat tip joystick face mai simplă operaţiunea de transfer între înainte şi înapoi, în timp ce frânarea este realizată printr-un sistem îmbunătăţit de pedală cu „simţ“. Deconectarea tracţiunii integrale pentru călătoria în mod rutier reduce uzura pneurilor şi măreşte viteza. O alegere de 33 km/h sau 40 km/h înseamnă că JCB 526-56 Agri Plus scurtează timpul de a ajunge la şi de la exploataţia din fermă în locul dorit.

cu rafinament transmisia hidrostatică cu două viteze, ce a îmbunătăţit manevrabilitatea, în timp ce controlul Varispeed poate fi folosit de către operator pentru a seta o viteză de deplasare care nu este dependentă de viteza motorului. Aceasta este o caracteristică foarte utilă pentru ataşamente care au nevoie de flux de ulei generos la un motor hidraulic - cum ar fi nisip, rumeguş şi dozator paie tocate -, deoarece permite proceduri la o viteză lentă, în concordanţă, pentru paturile joase de animale, în timp ce turaţiile motorului sunt actualizate pentru a oferi un flux de ulei necesar.

JCB 526-56 Agri Plus

JCB 527-58 Agri Plus

Folosind o transmisie hidrostatică, 527-58 Agri Plus a permis inginerilor JCB să producă un utilaj ultracompact pentru dimensiunea sa. Modelul 527-58 este de doar 2,04 m peste anvelope şi 2 m în partea de sus a cabinei sale spaţioase. Prin urmare, acest utilaj poate intra cu uşurinţă în spaţii limitate şi are în plus o capacitate de ridicare de 2.700 kilograme la 5,8 m înălţime. Se poate utiliza productiv atât în interior, cât şi în exterior. La cea mai recentă versiune a fost detaliată

Noile caracteristici comune pentru JCB 526-56 Agri Plus şi JCB 527-58 Agri Plus includ un sistem hidraulic îmbunătăţit, de unde rezultă o experienţă confortabilă şi mai plăcută în utilizare. Timpul mai scurt de amortizare a cilindrului de retragere reprezintă un avantaj suplimentar pentru că minimizează scurgerile, în timp ce o manetă servo tip joystick oferă răspunsuri prompte în raport cu controlul intrărilor. Ambele caracteristici duc la un control total şi precis de încărcare, descărcare şi plasare.

Cel mai compact manipulator telescopic JCB 526-56 Agri Plus are 2,4 m în partea de sus a cabinei, cu lăţime de 2,2 m. Cu toate acestea, 526-56 Agri Plus are o capacitate de ridicare de 2.600 de kilograme la 5,6 metri, este perfect optimizat pentru locaţii în care dimensiunea şi manevrabilitate sunt esenţiale pentru buna desfăşurare a oricărei activităţi. Versiunea anterioară a avut o cutie de viteze manuală şi tracţiune integrală 44 Decembrie 2015

Noile caracteristici comune pentru JCB 526-56 Agri Plus şi JCB 527-58 Agri Plus

www.agrimedia.ro

Decembrie 2015 45

Massey Ferguson, un brand la nivel mondial AGCO, este mândru să anunţe introducerea noului model de combine MF Activa 7340, cu motor în patru cilindri extrem de avansat. Aceasta este însoţită de combina MF Activa 7344, o serie nouă ce are îmbunătăţită funcţionarea şi performanţa.

Agritechnica 2015: Massey Ferguson a lansat noi combine „După un succes în sezonul de vânzări din 2015 din întreaga producţie de combine Delta şi CENTORA, Massey Ferguson continuă să susţină poziţia sa ca un lider producător de combine“, spune domnul Adam Sherriff, director de marketing Massey Ferguson. Pentru sezonul 2016, Massey Ferguson introduce o serie de modificări pentru a oferi noi performanţe şi valoare adăugată produselor sale.

Simona MUNTEANU

Massey Ferguson combine pentru 2016

• noua MF 7340 Activa, cu motor în patru cilindri AGCO, de 4,9 litri • noua MF 7344 Activa motor cu şase cilindri, 7,4 litri şi opţiune PowerFlow 5,5 m • terminale noi şi manetă de comandă multifuncţională • uşurinţă la schimbarea secţiunii pentru MF Activa şi MF Beta • modele MF Activa S oferă o descărcare mai rapidă • opţiune ParaLevel pentru combina MF Beta • noua masă de 9,2 PowerFlow cu melc SuperFlow şi reglare rapidă a caracteristicilor 46 Decembrie 2015

• monitor nou pentru combinele MF Delta şi MF CENTORA

şi oferă un control confortabil al tuturor funcţiilor utilizate frecvent în combină.

MF 7340 Activa oferă performanţe eficiente

Header PowerFlow pentru noua combina MF 7344 Activa

Combina MF 7340 Activa, care înlocuieşte MF 7240 Activa, este o maşină pentru cei care doresc să obţină o recoltă în aceleaşi specificaţii tehnice care de multe ori se regăsesc doar pe modelele de capacitate mare. Această combină este alimentată de cele mai recente şi mai avansate motoare cu patru cilindri de 176 CP, 4,9 litri, pentru a oferi performanţe de neegalat, pentru a îmbunătăţi eficienţa şi economia. Motorul de 4,9 litri cu patru supape/cilindru, generaţie common rail, foloseşte tehnologia SCR pentru a satisface cele mai noi standarde de emisii cu un consum redus de combustibil. Noul panou de control CANbus, legat din cabină arată pe ecranul color specificaţiile motorului şi toate informaţiile de operare. Cabina confortabilă este echipată standard cu aer condiţionat, un scaun de lux, oglinzi electrice şi încălzire. Noua manetă multifuncţională este similară cu cea folosită pe marile combine Massey Ferguson

Noua combină MF 7344 Activa, care înlocuieşte MF 7244 Activa, este acum disponibilă cu opţiunea unui heder de 5,5 m PowerFlow. Acesta aduce beneficii pentru utilizatorii de combine mai mici, oferind performanţă de neegalat în rapiţă şi într-o gamă largă de culturi. „PowerFlow reduce pierderile din producţie cu până la 73% la rapiţă, 15% la grâu şi 12% la orz. De asemenea, este util în condiţii dificile, agricultorii asigură mai mult din recolta lor, mai rapid“, explică domnul Sherriff. Gama existentă FreeFlow este disponibilă în lăţimi de la 4,2 la 6,6 m. MF 7344 ACTIVA este propulsată de un nou motor ce dezvoltă 218 CP, 7,4 litri, cu şase cilindri. Acest lucru este utilizat pe scară largă la tractoare Massey Ferguson. Motorul puternic este setat pentru a oferi precizie în cuplu pentru executarea eficientă a lucrării, atunci când combina este la recoltat. Dispune de aceeaşi manetă multifuncţională nouă ca şi MF 7340 Activa.

www.agrimedia.ro

Decembrie 2015 47

Schäffer a prezentat la Hanovra, Agritechnica 2015, noul său încărcător frontal telescopic 6680 T. Acesta întăreşte poziţia companiei ca furnizor cu cea mai largă gamă de încărcătoare frontale telescopice articulate din lume.

Simona MUNTEANU

Agritechnica 2015: Schäffer 6680 T - noul încărcător frontal telescopic Noul design al secţiunii spate subliniază dinamica puternică a acestui utilaj. Cu o greutate de lucru de la 5,6 la 6,3 tone, noul 6680 T ocupă segmentul de mijloc din portofoliul de produsele Schäffer. Schimbarea structurală în mod constant din agricultură aduce noi provocări logistice, cum ar fi stivuirea la înălţimi mari sau încărcarea vagoanelor mari. Schäffer 6680 T oferă cele mai bune premise pentru realizarea acestor obiective. Utilajul a fost îmbunătăţit complet de la predecesorul său pe noi axe importante. Sistemul de mare forţă de tracţiune (HTF) conţine, de asemenea, o pompă variabilă de înaltă performanţă, cu o presiune de funcţionare mai mare, ceea ce duce la o creştere a eficienţei. Acest lucru a crescut şi puterea de tracţiune cu 20%. Noul încărcător este condus de un motor turbo Diesel de ultimă generaţie de 55 kW (75 CP) Deutz, în conformitate cu standardul de emisii IIIB. Acesta foloseşte un catalizator de oxidare Diesel care elimină necesitatea unui filtru de particule. Şi pentru că toate componentele din unitatea hidrostatică sunt perfect adaptate, consumul de carburant este economic, perfect echilibrat din punct de vedere al eficienţei. Viteza maximă de conducere 48 Decembrie 2015

este până la 35 km/h; în spaţiile înguste utilajele pot fi manevrate uşor.

Înălţimea maximă de ridicare a noului încărcător frontal telescopic este de 4,90 m. Braţul telescopic conţine elemente glisante „Ferro“. Spre deosebire de multe alte elemente uzuale din plastic, acest material este foarte scăzut la uzură şi nu are nevoie de lubrifiere constantă. Cabina a fost, de asemenea, îmbunătăţită. Schäffer 6680 T are sistemul pentru cabină „SCV“ (Silence/Comfort/View), sistem montat, în general, doar pe modelele mai mari. Acest utilaj stabileşte noi standarde în clasa lui de putere, în ceea ce priveşte conducerea ergonomică, spaţiul cabinei şi vizibilitatea. Este disponibilă şi o versiune mai mare, ce oferă conducătorului o vedere mai bună. În concluzie, noul Schäffer 6680 T a fost una dintre inovaţiile pe care specialistul în încărcătoare le-a prezentat la Agritechnica în acest an. Schäffer Maschinenfabrik GmbH este unul dintre cei mai importanţi producători de utilaje de curte, de la roţi şi încărcătoare telescopice compacte folosite în agricultură, gradină şi construcţii la alte industrii. De la un încărcător compact la un încărcător

frontal telescopic articulat cu o greutate de lucru de 11 tone, Schäffer este unul dintre cei mai importanţi furnizori de încărcătoare articulate din Europa. Cu o forţă de muncă de aproximativ 300 de persoane, Schäffer este cunoscută ca o companie internaţională inovatoare, flexibilă şi cu o gamă exclusivă de produse. Pentru piaţa din România, importatoare este compania Farm Tech, care a sărbătorit 10 ani de activitate în luna septembrie 2015. A pornit de la o idee şi a ajuns la 9 milioane de euro cifră de afaceri, ca importator exclusiv Schäffer Strautmann, Teagle, Chioda şi Kotte. De la cinci utilaje Schäffer vândute în 2005 la 105 Schäffer în 2014. Specializarea în utilaje cu pachete complete pentru zootehnie şi manipulare creale. De la particular la general, prin credinţa în idee, în oameni şi în Dumnezeu. De la un om la o echipă de 30 de persoane. De la vânzarea de utilaje la 10 echipe mobile de service, oferind suport tehnic impecabil după vânzare. De la un birou la cinci puncte de lucru în România. De la o ţară la dezvoltare internaţională.

www.agrimedia.ro

Decembrie 2015 49

Agritechnica 2015: John Deere a lansat noua serie de tractoare 9RX

Simona MUNTEANU

John Deere a primit numeroase medalii de aur şi argint pentru eforturi în domeniul cercetării şi dezvoltării. Comitetul de inovaţie al Societăţii Germane de Agricultură (Deutsche Landwirtschaftsgesellschaft - DLG) a premiat la data de 9 septembrie 2015, la Mannheim, numeroasele inovaţii realizate de John Deere împreună cu partenerii săi cu trei medalii de aur şi 10 medalii de argint. Inovaţiile premiate au fost selectate din peste 311 de propuneri şi au fost prezentate la ediţia de anul acesta a celui mai mare târg de echipamente agricole Agritechnica, desfăşurat în intervalul 10-14 noiembrie 2015 la Hanovra (Germania). „Numărul mare de premii este rezultatul investiţiilor continue în cercetare şi dezvoltare realizate de companie“, a spus Chris Wigger, vicepreşedinte Vânzări & Marketing John Deere Regiunea 2. „Suntem mândri în special de faptul că partenerii noştri din industrie şi furnizorii de servicii au un rol important în obţinerea acestor rezultate semnificative. Pe măsură ce industria noastră se orientează către tehnologii mai integrate, aceste soluţii inteligente premiate împreună demonstreaza în mod clar angajamentul John Deere faţă de deschiderea sistemului şi voinţa noastră de a colabora cu partenerii. Fermierii care deţin teren arabil şi contractorii vor beneficia de această

50 Decembrie 2015

dezvoltare“, a adaugat Wigger. Premiile DLG pentru John Deere, partenerii şi furnizorii săi de servicii includ soluţii hardware pentru utilaje şi componente, precum şi soluţii software pentru agricultura de precizie pentru optimizarea utilajelor şi a logisticii şi pentru suport decizional agricol. John Deere introduce patru noi modele de tractoare ce oferă o mai mare putere la sol, confort şi fiabilitate pentru producătorii agricoli. Cele patru noi modele de tractoare 9RX cu motoare ce dezvoltă de la 470 la 620 cai putere sunt proiectate pentru a oferi o putere superioară, durabilitate şi sunt dotate cu un sistem robust. Tractoarele JD 9RX dispun de o parte superioară mobilă cu un sistem care oferă în mod eficient puterea utilajului la sol. Sunt ideale în terenurile dificile pentru lucrări cum ar fi cultivatul, aratul, discuirea şi semănare pe scară largă sau chiar pentru lucrări nonagricole. Noile tractoare 9470RX şi 9520RX sunt propulsate de motoare John Deere PowerTech 13.5L PSS, în timp ce 9570RX şi 9620RX folosesc motoare 15.0L Cummins QSX. Recircularea gazelor de eşapament răcite (EGR), tehnologia îmbunătăţită printr-un încărcător turbo, cu un filtru de particule Diesel (DPF) şi reducere catalitică selectivă (SCR), ambele modele de motoare sunt conforme Tier IV. Acestea oferă cuplul şi puterea maxime

în cele mai dure condiţii de câmp. Puterea mare a motoarelor împreună cu rolele optim plasate în lucru dezvoltă o forţă excepţională la sol, o reducere a tasării terenului şi a alunecării în timpul lucrului. Noile tractoare 9RX sunt echipate cu Camso Durabuilt 3500 şi 6500, tehnologie pentru performanţe portante optime în domeniu. Ca şi seria 9R/9RT, noile tractoare sunt disponibile cu o funcţie eficientă pentru controlul automat al motorului şi transmisiei. Această transmisie de vârf răspunde rapid şi în mod automat în condiţii de performanţe îmbunătăţite şi economii de combustibil. Tractoarele sunt dotate cu un sistem de direcţie articulat şi opţional cu Steering Command Active (ACS), care îmbunătăţeşte capacitatea de manevrabilitate în câmp, chiar şi la viteze de transport de 40 kilometri pe oră. Proiectat cu caracteristici integrate de performanţă deja disponibile pe tractoarele din seria 9 John Deere, CommandView III, beneficiază de un nou sistem de suspensie al cabinei, care îmbunătăţeşte semnificativ calitatea utilizării tractorului, permiţând ridicarea până la 10 cm pe verticală. Acest lucru ajută la controlul mişcării, izolează cabina şi operatorul de impact şi de vibraţii. Alte caracteristici ce oferă ergonomie superioară în cabină includ sistemul de orientare pe deplin integrat AutoTrac™ şi sistemul de gestionare a informaţiilor JDLink Connect, ecran intuitiv Generation 4, uşor de utilizat pentru CommandCenter, cu pagini construite la comandă, ce oferă controlul tractorului şi pune în aplicare toate funcţiile. Pentru o vizibilitate optimă chiar şi la amurg sau noaptea, tractoarele sunt prevăzute cu 24 de lumini LED dispuse astfel încât calitate luminii să fie asigurată în jurul tractorului. Sistemul hidraulic în noua serie JD 9RX a fost reproiectat şi întruneşte cu uşurinţă viteza şi cerinţele de mare putere hidraulică a utilajelor mari, respectând dorinţele fermierilor.

www.agrimedia.ro

Decembrie 2015 51

La ediţia 2015 a expoziţiei Agritechnica de la Hanovra, producătorul german Horsch, inovator al tehnicii agrare, a expus şapte utilaje în premieră şi multe alte noutăţi, moderne adaptări la gama de produse existente. Vom vorbi pe larg în anul 2016 despre toate acestea.

Agritechnica 2015: Horsch Diversificarea gamei de produs Focus

La ediţia de acum doi ani a expoziţiei de la Hanovra, Horsch a prezentat cea de-a doua generaţie de Focus TD, cu lăţimi de lucru de la 4 la 7 m. Ca noutate la Agritechnica 2015 pentru sistemul Focus a fost semănătoarea StripTill, care are de acum o altă distanţă între brăzdare şi prindere în trei puncte, pentru o şi mai mare flexibilitate la semănat. Ambele opţiuni amintite permit semănarea porumbului cu StripTill. Focus 6 TD este, de asemenea, disponibil ca versiune cu prindere în trei puncte pentru ataşarea unităţii de semănat - similar lui Pronto 6 AS, fiind astfel mărit gradul de adaptare al gamei Focus. Mai mult, la secţiile de semănat cu distanţa între rânduri de 35 cm pentru rapiţă sau 17,5 cm pentru cereale este de acum posibilă ataşarea unei semănători Maestro RC. Astfel, este posiblă semănarea porumbului, a soiei, florii-soarelui şi a sfeclei de zahăr cu un Focus având lăţimea de lucru de 6 m. Distanţa între rânduri la Maestro RC poate fi între 45 şi 75 cm. Focus ST este specialistul StripTill pentru porumb. În locul secţiunii standard de 52 Decembrie 2015

brăzdare cu distanţa între rânduri de 30 cm, este echipată cu secţiune de brăzdare pe un singur rând, cu distanţa între acestea de 75 sau 90 cm (de exemplu, pentru cultivarea porumbului în Africa de Sud), în funcţie de lăţimea de lucru. Dacă se utilizează cu Maestro RC ca unitate de semănat, Focus ST este disponibilă în trei lăţimi de lucru: 6 m (8 rânduri, 75 cm distanţă între ele), 7,2 m (8 rânduri şi 90 cm distanţă) şi 9 m (12 rânduri, 75 cm distanţă).

Domenii de aplicabilitate a sistemului Focus TD

Focus combină prelucrarea solului şi fertilizarea concomitent cu semănatul. Ghearele TerraGrip afânează solul în benzi şi îndepărtează resturile vegetale de la recoltare (seminţe şi rădăcini). Ele depun îngrăşământul în depozite (opţional, la adâncimi diferite), crescând astfel semnificativ eficienţa fertilizării. Comparativ cu distribuirea de îngrăşăminte convenţională, reducerea costurilor este considerabilă. Ghearele transportă pământ umed în orizontul de germinare. În funcţie de cerinţe, discurile de acoperire ale grapei creează biloane sau nivelează solul. Tăvălugul cu roţi consolidează în faţa brăzdarelor

de seminţe - brăzdarele solide şi precise TurboDisc ale sistemului Pronto pot apoi dispune seminţele în sol umed.

Avatar - o nouă semănătoare cu brăzdar monodisc

La Agritechnica, Horsch a prezentat Avatar SD - o premieră pentru Europa de Vest în sectorul semănatului direct în mirişte cu discuri. Până acum, în acest sector erau disponibile doar semănători cu brăzdare-gheară. Avatar SD va avea lăţimi de lucru de 4, 6 şi 12 m şi, datorită greutăţii mari, noul brăzdar monodisc este ideal pentru semănatul direct în mirişte. Presiunea în brăzdar de 200 kg asigură pătrunderea sigură în sol. Cadrul puternic al brăzdarelor împiedică mişcările laterale, ceea ce contribuie la menţinerea adâncimii de însămânţare chiar şi pe terenuri denivelate. O roată de presare închide ulterior brazdele în care a fost plasată sămânţa şi consolidează rândul. În ciuda greutăţii mari necesare semănatului direct, necesarul de putere pentru Avatar SD este scăzut, deoarece brăzdarele SingleDisc sunt dispuse pe două bare. În ceea ce priveşte buncărul şi unitatea de dozare, Horsch utilizează binecunoscutele

www.agrimedia.ro

elemente ce şi-au dovedit eficienţa la semănătorile Pronto DC. Avatar beneficiază de transferul de experienţe ale lui Pronto, concretizate într-o modernă semănătoare directă. Astfel, controlul adâncimii brăzdarelor este efectuat, la fel ca la Pronto, de binecunoscuta suspensie din cauciuc, însă într-o versiune mai mare şi mai puternică, necesară datorită presiunii mari din brăzdare. Comanda şi monitorizarea semănătorii sunt efectuate prin intermediul terminalului ISOBUS.

Leeb LT - propunerea Horsh pentru piaţa tehnologiei erbicidării, un aparat cu capacitate de 4.000 şi 5.000 de litri

La Agritechnica, Horsch a prezentat, pentru prima dată, aparatul de erbicidat Leeb LT cu rezervor din plastic, de 4.000 şi 5.000 de litri. Astfel, compania Horsch deschide o piaţă atractivă şi mare în întreaga Europă pentru aparatele de erbicidat. Opţiunile de echipare pentru Leeb LT sunt numeroase, existând trei game diferite. Sistemul BoomControl (menţine

www.agrimedia.ro

rampa dreaptă chiar şi la viteze mari sau pe teren denivelat), medaliat cu argint la Agritechnica 2013, se află în dotarea standard. Modelul ECO are echiparea de bază. Aparatul este prevăzut cu o pompă cu piston şi diafragmă, cu supape reglabile manual pe partea de aspiraţie şi refulare. Modelele din gama de mijloc sunt dotate cu CCS, sistemul interior automat de curăţare continuă (Continuous Cleaning System). Versiunea CCS Pro este dotată cu un sistem electronic modern pe partea de aspiraţie şi refulare şi astfel este similar nivelului premium de echipare al gamei Leeb GS. Volumul rezervorului de apă curată este de 500 de litri. Deschiderea rampei este cuprinsă între 18 şi 42 m. Lăţimi ale rampei mai mari de 36 până la 42 m sunt de acum disponibile şi pentru Leeb GS. Un element important al Leeb LT este conceptul de operare ISOBUS, dezvoltat integral în compania Horsch. Incluzând multiple funcţii noi şi inovative, acesta uşurează reglarea, exploatarea şi controlul aparatului. Una dintre aceste

inovaţii Horsch este comutarea duzelor, cu distanţa dintre ele de 50 sau 25 cm. Acesta, împreună cu BoomControl, permite o înălţime a suprafaţei-ţintă de 30 cm, reducând considerabil efectul curenţilor de aer şi risipirea substanţei, care ajunge direct la plantă. În ceea ce priveşte comutarea duzelor, sunt posibile toate combinaţiile de la 1-0 (o duză la fiecare 50 cm) până la 4-2 (patru duze la fiecare 50 cm plus două duze la fiecare 25 cm). Puntea de direcţie (dotare opţională) utilizează propriul giroscop. Astfel, nu mai este necesară conectarea directă la direcţia tractorului prin intermediul unui cablu sau al unui record mecanic. Trebuie să vă racordaţi doar la sistemul hidraulic al tractorului, la farurile de lucru şi la priza ISOBUS. Leeb LT este echipat cu pompă load-sensing „to relieve the hydraulic system of the tractor“. În plus, partea inferioară a aparatului este complet netedă pentru a proteja plantele, cu un ampatament de 85 cm. Din dotarea standard face parte şi piciorul de sprijin hidraulic pentru parcarea aparatului.

Decembrie 2015 53

Agritechnica 2015: noile combine de recoltat furaje Claas Jaguar 800 / 900 Stage 4 Cu două serii noi şi un număr total de 11 modele, Claas oferă o gamă extinsă de combine de recoltat furaje. De la canalul de alimentare până la cel de descărcare, combinele şi-au etalat şi prin acest utilaj agricol puterea de inovaţie şi tehnologia avansată.

Simona MUNTEANU

Dezvoltarea sistemului Dynamic Power

Motorul nu este singurul factor care influenţează eficienţa utilajului; la fel de importantă este şi gestionarea inteligentă a funcţionării. Din acest motiv, Claas utilizează sistemul de control automat al puterii motorului Dynamic Power, a continuat să-l dezvolte pentru modelele 980-940, în plus faţă de modelele 870 şi 860, adăugând trei moduri ce pot fi selectate în CEBIS. Dynamic Power reglează puterea motorului în funcţie de turaţia acestuia. Cu acceleraţia la maximum, sistemul atinge nivelul maxim de eficienţă, motorul dezvoltând puterea maximă la turaţia de 1.800 rpm. La o încărcare parţială, cu turaţii ale motorului de 1.800-2.000 rpm, sistemul Dynamic Power adaptează puterea motorului la condiţiile de funcţionare, reducând treptat turaţia acestuia în 10 paşi. Astfel, se obţine o economie de carburant de până la 10,6% la încărcare parţială. O altă caracteristică nouă este posibilitatea operatorului de a alege dintre cele trei setări de putere ale motorului a câte trei trepte. Cele trei setări sunt „putere maximă“, „putere mare“ sau „putere normală“. O altă noutate este faptul că în timpul recoltării maşina intră întotdeauna în câmp cu motorul la putere maximă (treapta 10), iar apoi sistemul alege cea mai eficientă setare pentru puterea motorului. Acest lucru asigură un nivel ridicat de fiabilitate funcţională.

Cruise Pilor - Controlul automat al vitezei

Şi sistemul de control automat al vitezei Cruise Pilot ajută la obţinerea unei performanţe şi a unei eficienţe maxime ale motorului, reducând în acelaşi timp efortul depus de operator. În 2013, Claas 54 Decembrie 2015

a introdus sistem Cruise Pilot pe toate combinele sale de recoltat furaje. Până atunci, acesta era inclus doar în dotarea combinelor de recoltat Lexion. Iniţial, sistemul a fost prevăzut pe modelul vârf de gamă Jaguar 980. Acum, Claas introduce această tehnologie pe alte şase modele, Jaguar 970 - 940, precum şi pe modelele 870 şi 860. Pentru a utiliza sistemul Cruise Pilot, operatorul setează mai întâi turaţia dorită a motorului în CEBIS. Se activează uşor, apăsând direct butonul de pe maneta multifuncţională. Din acest punct, Jaguar funcţionează la turaţia specificată a motorului. În cazul în care densitatea recoltei creşte dintr-o dată, viteza utilajului este redusă automat. Dacă densitatea recoltei scade, viteza combinei Jaguar creşte până la atingerea turaţiei specificate a motorului. Pentru o funcţionare eficientă, sistemul de control detectează volumul de material prelucrat şi rata de funcţionare a motorului. Operatorul poate alege între cele trei moduri de funcţionare: cruise control (viteză constantă a maşinii), debit (cantitate constantă de material prelucrat) şi rata maximă de funcţionare a motorului. Combina Jaguar 900 devine prima combină de recoltat furaje de pe piaţă echipată cu un sistem de control al presiunii în anvelope cu două circuite, pentru puntea motoare şi cea viratoare. Înainte de folosirea utilajului, operatorul setează presiunile corespunzătoare în anvelope - o dată pentru anvelopele de pe puntea motoare şi separat pentru cele de pe puntea viratoare. În timpul utilizării utilajului, presiunile presetate sunt reglate întotdeauna automat, în funcţie de poziţia butonului pentru deplasare pe drum, sistemul setând automat valori mai mari pentru deplasarea pe şosele şi valori mai mici pentru setările de lucru în câmp.

Multi Crop Cracker - două modele noi de rolere pentru furaje de porumb tăiate la o lungime mai mare În cazul combinei Jaguar, materialul tocat este prelucrat de Multi Crop Cracker (MCC), un sistem flexibil care

permite utilizarea unor role cu profiluri diferite în funcţie de tipul de material recoltat şi de nivelul de prelucrare dorit. Rolele pot fi montate şi demontate cu uşurinţă, după cum este necesar. Până în prezent, gama Claas de utilaje de tocat boabe pentru furaje de porumb includea modelul MCC M (diametru mediu al rolelor) şi L (diametru mare al rolelor) pentru furaje tăiate scurt la o lungime de 4-12 mm. Acum, Claas îşi extinde gama cu două profile noi ale rolelor pentru furaje de porumb tăiate la o lungime mare şi Shredlage. Noile role MCC Max au fost dezvoltate pentru prelucrarea furajelor de porumb cu lungimi de tocare între 15 şi 22 mm. Tot o noutate a gamei, rolele MCC Shredlage au o canelură spiralată cu rotire în sens opus, astfel încât sistemul poate asigura o prelucrare intensivă a porumbului cu o lungime de tocare neobişnuit de lungă, de 26-30 mm.

Noile serii de implemente frontale Direct Disc 600 şi 500

Claas introduce noi implemente pentru modelul Jaguar. Direct Disc 600 / 500 pentru seria Jaguar 900 şi Direct Disc 500 pentru seria 800. Ambele funcţionează cu noua bară de tăiere Max Cut. Discurile de tăiere ale implementului sunt poziţionate foarte aproape de partea din faţă şi lasă în urmă o mirişte uniformă. Melcul de alimentare al noilor implemente are un diametru mult mai mare. Astfel, acestea sunt foarte potrivite pentru recoltarea culturilor foarte înalte. Cuţitele laterale sunt disponibile, de asemenea, pentru recoltarea culturilor cu un nivel ridicat de întrepătrundere. Procesul de activare în două etape, cu activarea în primă fază a melcului de alimentare şi apoi a barei de tăiere, a fost preluat de la seria actuală de modele, pentru a permite activarea implementului la turaţii ridicate de ralanti ale motorului. Noile modele Direct Disc extind aria de aplicare a hederelor pentru a permite recoltarea culturilor energetice şi, în special, a culturilor cu o înălţime de până la 4 m, cum ar fi sorgul.

www.agrimedia.ro

Decembrie 2015 55

Laptele produs în ferma soţilor Filip este livrat pe bază de comandă telefonică sau abonament în localităţile Moara Vlăsiei, Baloteşti şi, bineînţeles, în Căciulaţi. Mai au de alimentat şi trei dozatoare pentru lapte proaspăt muls, amplasate în măcelăriile din Otopeni şi Băneasa. Cantitatea de lapte care nu se livrează direct este procesată ca telemea proaspătă în lăptăria proprie.

Ferma Ancuţei din Căciulaţi a reinventat «Lăptarul»! „Ferma Ancuţei“ se află în Căciulaţi, pe Linia Teiului la nr. 121

Deşi teii nu mai mărginesc uliţa dintre cele două palate Ghica, cel din Căciulaţi şi cel din Lacul Tei, acestea încă se găsesc unite de această linie imaginară. Se spune că în zilele senine, din balconul palatului de aici se vedea palatul din Bucuresti. Dar acum nu vorbim de trecutul frumos al satului, ci de prezentul încântător oferit de o fermă făcută cu dragoste. Acesta pare a fi cuvântul care să definească această investiţie. Se vede în ochii Feliciei Filip când vorbeşte despre fermă. Totul ar fi început când Ancuţa (fetiţa celor doi fermieri cu al cărui nume este botezată „lăptăria”) avea 3 anişori. Pentru început, cu o lungă perioadă pentru documentare. Au avut noroc să găsească oameni care le-au întărit speranţele. Apoi au trecut la acumularea de cunoştinţe necesare pentru viitoarea fermă, conştienţi că fără o temeinică înţelegere a fenomenului totul s-ar putea risipi ca un fum.

Ferma a fost ridicată în regie proprie

De la construcţia propriu-zisă până la plugul raclor. Şi cuşetele, fronturile de furajare, 56 Decembrie 2015

clădirea administrativă sau lăptăria. Doar sala de muls au fost nevoiţi să o cumpere. Era o investiţie obligatorie pentru că aici se închide activitatea unei ferme de lapte. Fără un lapte conform, este imposibil să-ţi faci un plan de afaceri. Au cumpărat o linie de muls midiline 2x4 DeLaval (cel mai mare producător mondial de instalaţii de muls) cu retragere automată, urmărirea fluxului de lapte şi spălare automată, ca principale caracteristici tehnice. Mulsul este făcut de un singur angajat, cu lejeritate. Au două tractoare U650 şi toate utilajele necesare, inclusiv remorcă tehnologică şi vidanjă. Toate second-hand. Abia anul trecut au achiziţionat în leasing un tractor nou. Un Deutz Fahr echipat şi cu instalaţie de ridicat. Această achiziţie le asigură o creştere a productivităţii atât în zona de cultură, cât şi în ferma de lapte.

Popularea fermei s-a făcut în două tranşe, cu juninci aduse din Polonia

Primele 34 de văcuţe au sosit în februarie 2011, îşi aduce aminte Felicia Filip. „Era o iarnă grea, cu multă zăpadă şi am fost nevoiţi să ne strecurăm cu tirul printre nămeţii de peste 2 m înălţime.“

Ca o paranteză, apropo de nămeţi, în iarna aceasta au fost nevoiţi să scoată laptele la şosea cu o sanie boierească pe care o aveau în curte drept decor. În a doua tranşă au mai sosit încă 14 juninci. Acum au în total de 72 de capete, dintre care 33 sunt în lactaţie, iar 15 vor intra în curând în producţie. Mai sunt şi 18 juninci care îşi aşteaptă rândul. Din matca iniţială au fost nevoiţi să reformeze câteva. Pentru reproducţie folosesc material seminal de la Semtest Târgu Mureş şi sunt mulţumiţi de calitatea geneticii. Vacile asigură o producţie medie de 23-25 l/zi. Însămânţările, reţetele pentru nutriţie şi diferite alte manopere veterinare le fac, în baza unui contract de prestări servicii, cu doctorul Marian Ocheal, un medic veterinar specializat pe creşterea intensivă a taurinelor. Despre calitatea serviciilor oferite de către acesta, Felicia Filip a avut numai cuvinte de laudă. Baza furajeră o asigură integral din resurse proprii. Lucrează ceva mai mult de 160 ha. O parte din această suprafaţă o au în arendă. Cultivă sorg, porumb siloz, lucernă şi reuşesc să asigure integral furajul pentru fermă. Gunoiul de grajd îl folosesc pentru fertilizarea terenurilor agricole.

www.agrimedia.ro

Deşi era mai simplu să livreze producţia către un procesator, de altfel aşa îşi făcuseră planul iniţial, calculele economice i-au făcut să regândească modul de valorificare a producţiei. Nivelul scăzut al preţurilor oferite de procesatori nu era încurajator pentru o fermă de familie cum este „Ferma Ancuţei“. Aşa că au fost nevoiţi să reinventeze lăptarul satului. Dar la un alt nivel, desigur superior. Au apelat la flayere pentru reclamă. Le-au răspândit prin localităţile apropiate. Au achiziţionat trei autoutilitare frigorifice (la început au avut doar o maşină frigorifică) pentru distribuţia laptelui în condiţii igenico-sanitare. Pe maşinile pentru distribuţie au un desen publicitar reuşit, care atrage atenţia şi care le oferă celor interesaţi principalele informaţii legate de fermă. Inclusiv telefonul pentru comenzi. Laptele este îmbuteliat în pet-uri de unică folosinţă cu dop autosigilant. Partea de producţie care nu se comercializeză la „prima mână“ se procesează în lăptăria proprie ca telemea proaspătă. „100% naturală“, cum a ţinut să precizeze fermierul.

De ceva vreme au şi trei automate pentru lapte proaspăt muls, amplasate în măcelăriile din Băneasa şi Otopeni.

Încă nu se gândesc la o extindere, dar au în vedere reamenajarea spaţiilor existente

La sfaturile doctorului, au de gând să compartimenteze adăpostul actual pe loturi, pentru a putea oferi hrană specifică fiecărei categorii. „Una este să hrăneşti tineretul, în alt mod trebuiesc furajate junincile gestante, iar

vacile în lactaţie au, de asemenea, specificul lor de hrană.“ Ferma este gândită pentru 80 de capete. Au loc destul pentru dublarea capacităţii, dar deocamdată se mai gândesc dacă şi cum o vor face. Mai întâi trebuie luate în calcul aspectele finaciare. Şi, bineînţeles, dacă vor găsi piaţă de desfacere pentru o cantitate mai mare de lapte. Nu au apelat la fonduri europene şi nici la credite bancare. Doar leasingul tractorului Deutz Fahr, deocamdată. Oricum, au de gând să se întindă doar atât cât le permite plapuma. Soţii Filip sunt localnici. Au renunţat la joburile de la Bucureşti şi au revenit în sat. Aici se simt în largul lor. Sunt doi gospodari tineri şi cu mintea deschisă. Andrei Filip este acum primar al comunei Moara Vlăsiei şi este foarte apreciat de săteni. Este deja la al doilea mandat. Felicia Filip a fost consilier juridic în Ministerul Muncii şi acum conduce ferma. Au doi copii frumoşi. O fată şi un băieţel. Din păcate, nu am cunoscut-o pe cea care a dat numele fermei, dar am făcut cunoştinţă cu mai tânărul ei frate, care se simţea în largul său în fermă. Cum s-ar spune, viitorul sună bine la „Ferma Ancuţei“.

Pericolul evoluţiei Pestei Porcine Africane în România La sfârşitul lunii noiembrie, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a avut la sediul ministerului o întâlnire de lucru cu reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR). Principala temă a discuţiilor a vizat pericolul evoluţiei Pestei Porcine Africane în România, fiind identificate astfel de focare la circa 150 km de graniţa estică a ţării noastre. În acest sens, directorul executiv APCPR, dna Stanca Tudor, a propus un set de măsuri suplimentare de biosecuritate pentru prevenirea apariţiei pestei porcine africane, în contextul actual de evoluţie a bolii. Între acestea, au fost menţionate programe de informare a populaţiei şi a micilor crescători, stabilirea unui buget pentru acţiunile de prevenire şi control, crearea de acorduri şi acţiuni transfrontaliere. Totodată, reprezentanţii APCPR au ridicat problema creării unui grup de lucru la nivelul MADR pentru analiza

www.agrimedia.ro

propunerii de modificare a Ordinului nr. 1438/2014 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru Măsura 125 „Plăţi privind bunăstarea animalelor“ din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 prin preluarea prevederilor din Regulamentul 640/2014 privind sancţiunile ce se aplică pentru plăţile directe şi pentru ecocondiţionalitate şi dezvoltare rurală. Ministrul Achim Irimescu a precizat că va analiza propunerile reprezentanţilor

APCPR cu privire la constituirea unui grup de lucru cu reprezentanţi ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ai Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi ai Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. De asemenea, a adăugat că, în ce priveşte problema Pestei Porcine Africane, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, împreună cu autorităţile statului responsabile de acest domeniu, va analiza propunerile transmise de către reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România pentru a identifica soluţiile cele mai bune, în vederea prevenirii răspândirii acestei boli pe teritoriul ţării noastre. O altă temă ridicată de conducerea APCPR a fost activarea Măsurii 14 - Bunăstarea animalelor şi alocarea unui buget al acesteia. Ministrul Achim Irimescu a precizat că intenţionează să poarte, în acest sens, o discuţie cu reprezentanţii Comisiei Europeană. Decembrie 2015 57

Tudor CALOTESCU

Laptele este distribuit pe bază de comandă telefonică

Agricultura, în întregul ei, este responsabilă de peste o cincime din cantitatea de gaze cu efect de seră produse la nivel planetar, iar 80% din această cantitate este produsă de creşterea rumegătoarelor.

Rumegătoarele produc mai multe gaze de seră decât maşinile Procentul este asemănător industriei, dar superior transporturilor, conform unui raport oferit în 2007 de Biroul Interguvernamental de Experţi în Evoluţia Climei din cadrul ONU (IPCC). Acelaşi raport susţine că, în ciuda eforturilor, gazele de seră ating niveluri record de la an la an.

Tudor CALOTESCU

Protoxidul de azot şi metanul - principalele gaze cu efect de seră produse de agricultură

Proporţia acestora este aproape egală, iar producerea lor este cauzată, în principal, de gestionarea deficitară a gunoiului de grajd. Dacă protoxidul de azot este eliminat în urma transformărilor microbiene a îngrăşămintelor care conţin azot, metanul are ca principală sursă gunoiul de grajd provenit din digestia rumegătoarelor, dar şi flatulenţa şi regurgitarea bovinelor (mai pe româneşte pârţurile şi râgâitul vacilor). Metanul este unul dintre cele mai toxice gaze cu efect de seră. Un kilogram de metan are acelaşi efect negativ ca echivalentul a 21 kg de dioxid de carbon eliberate în atmosferă. Efectul CH4 se menţine timp de aproape 100 de ani, susţin experţii ONU. Toate studiile de specialitate indică metanul drept responsabil de amplificarea cu 25% a procesului de încălzire globală. Emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură, silvicultură şi pescuit s-au dublat în ultima jumătate de secol şi se 58 Decembrie 2015

previzionează o nouă creştere, de circa 30%, până în 2050, dacă nu se iau măsuri, arată noile estimări ale Organizaţiei ONU pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO). Potrivit aceluiaşi for, în 2011, 44% din emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură au provenit din Asia. America - 25%, Africa - 15%, Europa cu 12% şi Oceania cu 4% întregesc tabloul emisiilor de gaze cu efect de seră. Distribuţia regională a rămas la un nivel stabil în ultimii 10 ani. Totuşi, Asia era sub nivelul din prezent (în jurul valorii de 38%), pe când în Europa procentul era mai mare (21%).

Ce s-ar putea face pentru reducerea emisiilor datorate rumegătoarelor

Pe glob sunt circa 3,6 miliarde de animale crescute în sistem intensiv. Lumea caută soluţii, mai ales că numărul animalelor rumegătoare a crescut cu 50% în ultimii 50 de ani. Una dintre soluţii, evident futuristă, ar fi ca homo sapiens sapiens să devină vegetarian. Este de înţeles că alimentaţia vegetariană are calităţile ei recunoscute, însă consumul de produse din carne şi lapte este adânc înfipt în gena umană. Din păcate pentru viitorul planetei, producerea acestor alimente este din ce în ce mai dăunătoare. Iată că pentru obţinerea unui kilogram de carne se eliberează în atmosferă gaze cu efect de seră echivalente cu 17 kg CO2,

iar pentru un kg de brânză atmosfera se „îmbogăţeşte“ cu circa 15 kg de CO2. Cât priveşte producţia unui kilogram de fructe, cartofi, cereale sau pâine, amprenta lăsată în atmosfera terestră este de doar 2 kg de CO2. Deci, alimentaţia strict vegetală ar fi mai mult decât benefică din punctul acesta de vedere. Alte măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră se referă la managementul dejecţiilor. Aici se aduce în prim-plan argumentul instalaţiilor pentru producerea biogazului, care, pe lângă obţinerea unei energii verzi, ar reduce şi stabiliza gunoiul de grajd. Neozeelandezii susţin că au descoperit un vaccin împotriva flatulenţei, iar specialiştii argentinieni de la National Institute of Agricultural Technology din oraşul Castellar au creat un dispozitiv (un balon care este legat pe spinarea vacilor) care este conectat la aparatul digestiv al animalelor. Acesta este folosit pentru a măsura cantitatea cu care contribuie fiecare vacă la încălzirea globală. Unii chiar văd viitorul vacilor cu un balon pe spinare. Să nu uităm însă că pe glob sunt multe alte specii de rumegătoare şi, cred că şi noi, oamenii, producem destul dioxid de carbon prin respiraţie şi metan prin flatulenţă. Totuşi, avertismentul specialiştilor trebuie băgat în seamă, iar schimbarea obiceiurilor alimentare este totuşi cel mai uşor mod de a reduce pe termen scurt poluarea.

www.agrimedia.ro

Decembrie 2015 59

Unitatea de depozitare a produselor agricole trebuie să dispună de un sistem documentat de urmărire a produselor agricole de la recepţie până la livrare, după cum reiese din lucrarea elaborată de către Adina Cristea şi colaboratorii şi Filofteia Raţiu şi colaboratorii.

Sistemul de trasabilitate agricolă Unitatea de depozitare trebuie să dispună de un sistem (manual sau computerizat) pentru a asigura menţinerea corectă şi completă a informaţiilor despre un anumit produs agricol. Acest sistem urmăreşte prin documente un produs agricol de la recepţie până la livrare. După direcţia fluxului de produs, recepţie şi livrare, se întâlnesc două tipuri de trasabilitate: Trasabilitatea ascendentă aceasta constă în regăsirea originii şi caracteristicilor produsului în unitatea de depozitare, plecând de la unul sau mai multe criterii. Pentru aceasta trebuie să existe o evidenţă minimă privind: numele furnizorului (societate comercială, asociaţie etc. sau persoană fizică) care livrează produsul la unitatea de depozitare şi datele de identificare ale acestuia (CUI sau CNP etc.); specia şi/sau soiul seminţelor de consum recepţionate, conform prevederilor manualului de gradare a seminţelor de consum; calitatea/gradul seminţelor de consum la recepţie. În plus, în măsura în care este posibil, se pot solicita producătorilor agricoli informaţii privind: zona de cultivare; tratamente aplicate în perioada 60 Decembrie 2015

de vegetaţie a culturii; modul de recoltare şi strângere al recoltei; dacă produsul a fost depozitat la fermă şi metodele de conservare aplicate înainte de recepţionarea în unitatea de depozitare etc. Trasabilitatea descendentă - constă în posibilitatea ca din fiecare punct al lanţului agroalimentar să se poată identifica originea şi caracteristicile unui lot de seminţe de consum, în raport cu criteriile stabilite pentru fiecare specie în parte. Operatorul trebuie să ţină o evidenţă strictă a partenerilor cărora le livrează seminţele/produsele, precum şi toate informaţiile privind calitatea loturilor livrate.

să menţină şi să păstreze, conform reglementărilor în vigoare, înregistrarea tuturor loturilor recepţionate sau livrate. Înregistrările privind recepţia vor fi menţinute şi vor conţine: specia de seminţe de consum recepţionată; numele furnizorului, însoţit de datele de identificare (CUI, CNP etc.), după caz (persoană fizică sau persoană juridică); calitatea la recepţie (se va efectua eşantionarea, se va reţine proba-martor, iar gradul alocat se va înscrie în formularul de gradare); se va înscrie în documentele de recepţie tipul şi numărul spaţiului de depozitare

Verificarea eficienţei trasabilităţii

Procedurile pentru monitorizarea eficienţei sistemului de trasabilitate asigură că loturile de seminţe de consum sunt urmărite de la recepţie până la livrare. Deficienţele sunt identificate, controlate şi remediate.

Identificarea lotului de produs

Orice unitate de depozitare trebuie

www.agrimedia.ro

la punctele de recepţie se asigură transabilitatea unui lot de produs de la recepţia primară, după recoltare, până la procesare (transformare în semifabricat şi/sau produs finit) şi/sau export. Probele-martor se vor păstra o perioadă de timp după recepţie şi/sau livrare, conform legislaţie în vigoare.

Sistemul de conservare a identităţii produselor (IP)

Dacă unitatea de depozitare urmăreşte să pătrundă pe filiera produseor speciale (de tipul organismelor modificate genetic - OMG) sau a produselor cu valoare mare de piaţă (produsele biologice) poate elabora şi implementa, pe bază de voluntariat, un sistem de conservare a identităţii produselor. Acest sistem are rolul de a separa produsele speciale menţionate mai sus de masa de produse comercializată în mod normal pe piaţă. Acest sistem va urmări pe bază de documente lotul de marfă cu identitate conservată, de la însămânţare până la valorificare, şi presupune semnarea unui contract cu producătorul, care trebuie să conţină: confirmarea că s-a utilizat sămânţă certificată şi că se poate asigura trasabilitatea completă a acesteia; condiţiile de însămânţare, împreună cu detalii privind soiul folosit, amplasamentul şi mărimea terenului însămânţat; metodele de agrotehnică utilizate pe întreaga perioadă de vegetaţie (proceduri pentru însămânţare, controlul buruienilor, recoltare, depozitare şi livrare); rezultatele verificării sau monitorizării la fermă a respectării condiţiilor contractuale. Unitatea de depozitare contractantă va manipula produsul rezultat în

urma contractului de conservare a identităţii prin buncăre de descărcare şi celule de siloz sau magazii special desemnate în acest scop. Se vor menţine înregistrări privind recepţiile şi manipularea produsului în depozit şi acestea trebuie să cuprindă: realizarea eşantionării, reţinerea probei-martor şi confirmarea respectării condiţiilor contractuale, înainte de descărcare - informaţia va fi înregistrată în documentele de recepţie; informaţiile privind recepţia vor fi înregistrate corect pe documentele de recepţie, respectiv numele producătorului, numărul de înregistrare al contractului, numărul de identificare a buncărului pentru descărcare, numărul de identificare a spaţiului de depozitare desemnat etc.; documentele de recepţie a mărfii vor fi înseriate şi verificate astfel încât să fie identificate şi eliminate eventualele numere lipsă şi nici un număr să nu fie folosit de două ori; mişcarea lotului de produs în interiorul unităţii de recepţionare este atent monitorizată prin documente; numărul de identificare al celulei în care este depozitat lotul de produs va fi trecut pe orice documente privind lotul respectiv; periodic, în timpul condiţionării şi al depozitării, se prelevează eşantioane din lotul de produs care face obiectul contractului de păstrare a identităţii. Înregistrările privind livările vor fi menţinute şi vor conţine următoarele documente: tipul şi numărul spaţiului (spaţiilor) de depozitare din care s-a făcut livrarea, transportatorul, destinaţia finală; se va efectua eşantionarea şi se va reţine proba-martor. Documentele de însoţire a mărfii vor fi înscrise şi verificate astfel încât să fie identificate şi eliminate eventualele numere lipsă şi nici un număr să nu fie folosit de două ori. Mijloacele de transport vor fi atent verificate pentru a nu induce contaminări de tipul urme de OMG sau produse obişnuite în produs biologic.

Verificarea eficienţei sistemului

Procedurile pentru monitorizarea eficienţei sistemului de păstrare a identităţii produsului (IP) asigură că loturile de seminţe de consum sunt urmărite de la însămânţare până la livrare. Deficienţele sunt identificate, controlate şi remediate. Decembrie 2015 61

Victor VĂTĂMANU

unde lotul de produs va fi depozitat, după o prealabilă condiţionare. Fiecare lot recepţionat va fi însoţit de documente corespunzătoare de transport. Documentele de recepţie a mărfii vor fi înseriate şi verificate astfel încât să fie identificate şi eliminate eventualele numere lipsă, astfel încât nici un număr să nu fie folosit de două ori. Prin corelarea informaţiilor cuprinse în documentul de urmărire a tarării, documentele de urmărire a uscării, documentul de urmărire a aerării şi documentul de urmărire a manipulării se urmăreşte circuitul lotului de produs agricol în cadrul unităţii de depozitare. Înregistrările privind livrarea vor fi menţionate şi vor conţine: specia de seminţe livrată; numele beneficiarului, însoţit de datele de identificare (CUI, CNP etc.) după caz (persoană juridică sau persoană fizică); calitatea la livrare (se va efectua eşantionarea, se va reţine proba-martor, iar gradul alocat se va înscrie în formularul de gradare, care se emite şi la livrare); tipul şi numărul spaţiului/spaţiilor de depozitare din care s-a făcut livrarea; numele transportatorului. Documentele de însoţire a mărfii vor fi înseriate şi verificate astfel încât să fie identificate şi eliminate eventualele numere lipsă şi nici un număr să nu fie folosit de două ori. Conform legislaţiei în vigoare, datele privind gradarea la recepţie şi la livrare sunt centralizate lunar sub forma raportului activităţii de gradare la punctele de recepţie. Acest raport se transmite lunar la Comisia Naţională de Gradare a Seminţelor de Consum. Prin centralizarea rapoartelor lunare privind activitatea de gradare

În România, plantele forestiere sunt cu frunze caduce (foioase) şi persistente (conifere), după cum prezintă Marcel Pârvu. Dintre speciile forestiere care formează pădurile de foioase menţionăm: fagul, stejarul, gorunul, carpenul, plopul, salcâmul etc. Pe aceste plante lemnoase se întâlnesc o serie de specii fitopatogene. În cele ce urmează prezentăm câteva boli ale plantelor forestiere.

Boli ale plantelor forestiere Phytophthora cactorum - mana fagului

Această specie atacă frecvent plantele tinere provenite din seminţe de răşinoase şi de foioase. Simptome - plantele de fag sau alte specii de foioase atacate prezintă simptome de boală (mană) la nivelul organelor subterane şi supraterane, în raport de fenofazele gazdei. Radicele atacate se înnegresc, iar ulterior boala se extinde şi cuprinde embrionul şi sămânţa germinată. Atacul pe tulpiniţă se manifestă frecvent la nivelul inserţiei cotiledonatelor. Ţesuturile afectate putrezesc, iar brunificarea se extinde şi cuprinde frunzele cotiledonate ale plantulelor. Agentul patogen - miceliul speciei Phytophthora cactorum (fam.Pythiaceae, ord. Peronosporales) este endoparazit intercelular şi este reprezentat de sifonoplast, pe care se formează organe de înmulţire sexuată (anteridii şi oogoane) şi sporangiofori cu sporangi. Organele de rezistenţă ale ciupercii - oosporii au formă sferică (20-24 micrometri în diametru), culoare galben-brună şi asigură supravieţuirea ciupercii în timpul iernii. Prin germinarea sporangilor limoniformi se formează zoospori biflagelaţi sau filamente de infecţie. Dezvoltarea patogenului este 62 Decembrie 2015

favorizată de umiditatea ridicată a solului şi aerului. Infecţiile se produc în primele 4-6 săptămâni de la încolţirea seminţelor. Profilaxie şi terapie - prevenirea bolii poate fi realizată prin tratamente chimice aplicate la sămânţă, cu diferite fungicide sau insectofungicide. Tratamentele curative se efectuează la apariţia primelor simptome de boală. Pentru aceasta, se folosesc altenativ fungicide de contact cu fungicide sistemice.

Rhizopus nigricans mucegaiul negru

Specia Rhizopus nigricans (san. Rhizopus stolonifer) este întâlnită frecvent în natură, pe alimente, legume şi sol. Cauzează pagube la fructe şi legume, în timpul transportului şi al depozitării. Miceliul este cenuşiu şi prezintă rizoizi şi stoloni. Rizoizii servesc la absorbţia substanţelor în substratul nutritiv, iar stolonii, la răspândire. Sporangioforii sunt de 1,5-3 (4) mm înălţime şi sunt adesea grupaţi câte 3-4. Sporangii sunt brun-negricioşi la maturitate, de formă ovoidă. Denumirea „nigricans“ sugerează culoarea neagră a miceliului şi sporulaţiei mature. Sporangiosporii (aplanosporii) sunt neregulaţi ca formă, adesea ovoizi, eliptici, cu suprafaţa striată. Aceşti spori

au dimensiuni de 7-15 x 6-8 micrometri, iar zigosporul este brun-negricios. Rhizopus nigricans (fam. Mucoraceae; ord. Mucorales) este o specie heterotalică. Poate creşte pe diferite medii de cultură (malt-agar, Czapek-agar etc.). Temperatura optimă de creştere este de 25-26 de grade Celsius, cea minimă este de 10 grade Celsius, iar maxima este de 35-37 de grade Celsius (Samson şi Van Reenen-Hoekstra).

Mucor mucedo mucegaiul comun

Specia Mucor mucedo (fam. Mucoraceae; ord. Mucorales) este denumită mucegai comun. Se întâlneşte pe diferite substraturi (sol, legume, alimente etc.). Talul este alb-cenuşiu şi este un sifonoplast. Pe suprafaţa miceliului se diferenţiază sporangiofori izolaţi, solitari, care prezintă apical câte un sporocist denumit impropriu sporange. Sporangii sunt sferici, negri la maturitate şi conţin numeroşi sporangiospori (aplanospori). Membrana sporangelui este impregnată cu oxalat de calciu. Sporangioforul se continuă în interiorul sporangeluui cu columela. Aceasta poate fi cilindrică sau piriformă. Aplanosporii sunt microscopici, cilindrici sau eliptici, de 10-12,5 x

www.agrimedia.ro

Decembrie 2015 63

3,5-8,5 micrometri (Botton şi colaboratorii). Această specie poate fi cultivată pe diferite medii de cultură (malt-agar, cartof-dextroză-agar, Czapek-agar etc.).

Taphrina aurea - băşicarea frunzelor de plop

Simptome - această specie determină apariţia unor umflături proeminente, situate de obicei pe faţa superioară a limbului, iar uneori şi pe faţa inferioară, ale căror dimensiuni variază între 1 şi 3 cm în diametru Agentul patogen - pe organele atacate de Taphrina aurea (fam. Taphrinaceaea; ord. Taphrinales) se formează asce alungite, prevăzute cu celulă bazală. Ascele conţin ascospori unicelulari, sferici, hialini, de 6-9 micrometri în diametru. Taphrina insititiae produce mături de vrăjitoare pe Prunus insititia, iar Taphrina carpini pe carpinus betulus. La aceste plante, măturile de vrăjitoare se aseamănă cu cele de pe cireş (cerasis avium) şi vişin (Cerasus vulgaris).

Microsphaera hypophylla - făinarea stejarului

Victor VĂTĂMANU

O altă ciupercă fitopatogenă care produce făinare la speciile de Quercus este Microsphaera hypophylla (fam. Erysiphaceae; ord. Erysophales). Miceliul acestei specii este pe frunze hipofil, fin albicios-cenuşiu, dispersat. Frunzele atacate nu se deformează. Conidiile sunt cilindrice, de 20-60 x 10-16 micrometri. Cleistoteciile se formează pe partea inferioară a frunzelor, sunt numeroasee, de 90-130 micrometri în diametru, cu apendici (fulcre) numeroşi (13-40). Fulcrele sunt hialine, dispuse ecuatorial şi sunt ramificate dicotomic, de 4-6 ori. Ramificaţiile terminale ale fulcrelor sunt curbate. Ascele sunt uşor pedicelate şi au 50-70 x 30-50 micrometri. Fiecare ască va conţine 6-8 ascospori unicelulari, elipsoidali - ovoizi, de 18-25 x 9-10 micrometri (Braun). Prevenirea şi combaterea acestei specii se realizează la fel ca la specia prezentată anterior.

Microsphaera alphitoides - făinarea stejarului

Este cea mai păgubitoare boală care determină fenomenul de uscare la stejar (Quercus robur). În România, această boală se întâlneşte în pepiniere şi în păduri, pe toate speciile genului Quercus (Q. Robur, Q. Petraea, Q. Cerris, 64 Decembrie 2015

Q. Farnetto etc.). Atacă, de asemenea, castanul brun (Castanea sativa). Simptome - atacul ciupercii Microsphaera alphitoides pe diferite specii de Quercus începe primăvara şi se continuă până toamna târziu. Boala se manifestă mai ales pe lăstari şi frunze, pe care apar simptome tipice de făinare. Frunzele atacate sunt deformate, asimetrice, casante şi sunt acoperite de miceliul ectofit al ciupercii. Lăstarii atacaţi nu se dezvoltă complet şi degeră în timpul iernii. Spre toamnă, pe ambele feţe ale frunzei apar cleistotecile ciupercii, sub forma unor puncte mici, negre, grupate. Agentul patogen - făinarea stejarului şi a altor specii de Quercus este produsă de Microsphera alphitoides (san. Microsphera abbreviata), f.c. Oidium quercinum. Miceliul ciupercii Microphaera alphitoides (fam. Erysiphaceae; ord. Erysiphales) este ectofit. În timpul perioadei de vegetaţie, ciuperca se răspândeşte prin conidii care produc numeroase infecţii secundare. Conidiile sunt solitare, elipsoidale, de 28-36 x 18-22 micrometri. Cleistoteciile sunt mai ales epifile şi au diametrul de 100-136 micrometri. Ascele sunt sesile sau scurt pedicelate, de 45-80 x 30-55 micrometri. Ele conţin câte opt ascospori elipsoidali, de 16-29 x 8-15 micrometri. Transmiterea agentului patogen de la un an la altul se realizează prin cleistoteci şi prin miceliul de rezistenţă din ramuri. Primăvara, miceliul de rezistenţă devine activ şi produce infecţii primare. Profilaxie şi terapie - combaterea speciei Microsphaera alphitoides se realizează prin măsuri preventive (adunarea şi distrugerea frunzelor atacate, tăierea şi distrugerea ramurilor afectate) şi măsuri chimice. Fungicidele care au dat rezultate deosebit de bune în prevenirea şi combaterea făinării, omologate în silvicultură sunt cele de tipul: Tilt 250 EC 0,03%; Bamper 250 EC 0,03%, Topas 100 EC 0,035%; Microthiol special 0,30-0,40%. Doza la hectar variază între 200 şi 500 de litri, în funcţie de densitatea aparatului foliar.

Taphrina coerulescens băşicarea frunzelor de stejar

Această ciupercă patogenă atacă speciile din genul Quercus şi produce băşicarea frunzelor. Boala se întâlneşte în întregul areal al plantelor-gazdă şi produce pagube însemnate atunci când sunt condiţii de mediu favorabile. Simptome - atacul se manifestă pe frunze. Începând din luna iunie, pe suprafaţa

frunzelor atacate apar porţiuni băşicate, de formă neregulată, iniţial de culoare verde deschis, iar apoi cenuşii. Porţiunile băşicate sunt iniţial izolate, iar apoi fuzionează şi ocupă o mare parte din limbul foliar. Cu timpul, mezofilul foliar afectat se brunifică, apoi se necrozează şi se usucă. Pe suprafaţa frunzelor atacate apare o pulbere albicioasă care reprezintă ascele cu ascospori ale ciupercii. Agentul patogen - miceliul ciupercii Taphrina coerulescens (fam. Taphrinaceae; ord. Taphrinales) este endoparazit intercelular. Pe acest miceliu se formează asce cu ascospori, care iniţial sunt situate subcuticular, iar apoi ies la suprafaţa frunzei. Ascele sunt mai mult sau mai puţin cilindrice şi au dimensiuni de 34-45 x 5-8 micrometri. În asce se formează ascospori unicelulari, de 5-7 micrometri, cu rol în propagarea şi transmiterea ciupercii. Terapie - pentru combaterea acestei specii patogene, se aplică tratamente chimice, odată cu apariţia primelor simptome de boală.

Uncinula salicis - făinarea plopului şi a salciei

Această boală se întâlneşte frecvent în plantaţii ale diferitelor specii de salcie (Salix spp.) şi plop (Populus spp.) Simptome - atacul se manifestă pe frunze şi pe lăstari. Frunzele atacate sunt acoperite treptat, epifil şi hipofil, de miceliul şi sporulaţia albicioasă ale agentului patogen. Frunzele atacate sunt răsucite şi devin treptat casante. Agentul patogen - miceliul ciupercii Uncinula solicis (san. Uncinula adunca) este ectoparazit, dens, alb-cenuşiu şi persistent. Pe miceliu se formează conidii de tip Oidium, unicelulare, eliptice, de 24-36 x 12-18 micrometri. Cleistoteciile sunt grupate, au 95-165 micrometri în diametru şi conţin numeroase asce (4-15). Pe suprafaţa cleistoteciilor se găsesc numeroase fulcre lungi şi uncinate. Acestea sunt de 1-2 ori mai lungi decât diametrul cleistoteciului. Ascele conţin 4-6 ascospori eliptici, de 18-30 x 10-18 micrometri. Această specie aparţine fam. Erysyphaceae (ord. Erysiphales) Profilaxie şi terapie - tratamentele de prevenire şi combatere vor fi eficiente, utilizând alternativ diferite fungicide de tipul: Derosal 0,08-0,10%; Bavistin 50 WP 0,06-0,10%; Microthiol 0,30-0,40%, Thiovit 0,30-0,40%; Tilt 250 CE 0,03%. Doza de soluţie la hectar este de 500-700 de litri.

www.agrimedia.ro

Ordinul nr. 2112 din 1 octombrie 2015 privind instituirea schemei de ajutor de minimis „Sprijin acordat pentru stimularea investiţiilor asociate conservării patrimoniului şi pentru menţinerea tradiţiilor şi moştenirii spirituale“ - M.O. nr. 0817 din 2015

acesteia, precum şi a componenţei nominale - M.O. nr. 0867 din 2015

Hotărârea nr. 881 din 20 octombrie 2015 privind reorganizarea Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă Cluj prin preluarea şi integrarea acesteia în cadrul USAMV Cluj-Napoca sub denumirea de Staţiunea de Cercetare Horticolă Cluj-Napoca - M.O. nr. 0820 din 2015

Ordinul nr. 2281 din 4 noiembrie 2015 pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 1.997/2015 privind aprobarea Manualului de procedură specifică pentru evaluarea, selectarea şi contractarea cererilor de finanţare pentru proiecte aferente submăsurilor, măsurilor şi schemelor de ajutor de stat sau de minimis aferente PNDR 2014-2020 - M.O. nr. 0878 din 2015

Decizia nr. 260 din 12 noiembrie 2015 privind aplicarea mobilităţii domnului Lucian Dumitru din funcţia publică de secretar general adjunct în cadrul MADR în funcţia publică temporar vacantă de secretar general în cadrul MADR - M.O. nr. 0843 din 2015 Decizia nr. 289 din 17 noiembrie 2015 privind eliberarea domnului Ioan Uţiu, la cerere, din funcţia de secretar de stat la MADR - M.O. nr. 0857 din 2015 Decretul nr. 845 din 17 noiembrie 2015 privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii apiculturii nr. 383/2013 - M.O. nr. 0863 din 2015 Ordinul nr. 2346 din 16 noiembrie 2015 pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 1.414/2015 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Comisiei pentru acordarea licenţelor de depozit, a atribuţiilor şi obligaţiilor

www.agrimedia.ro

Legea nr. 285 din 19 noiembrie 2015 pentru modificarea Legii nr. 37/2015 privind clasificarea fermelor şi exploataţiilor agricole - M.O. nr. 0874 din 2015

Ordinul nr. 2343 din 16 noiembrie 2015 privind recunoaşterea Acordului interprofesional pentru struguri de vin, vin şi produse pe bază de vin, recolta anului de comercializare 2015/2016 - M.O. nr. 0880 din 2015 Ordinul nr. 2425 din 26 noiembrie 2015 pentru aprobarea Procedurii de verificare şi control privind schema de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă manifestat în perioada aprilie-septembrie 2015 - M.O. nr. 0889 din 2015 Decizia nr. 309 din 27 noiembrie 2015 privind aplicarea mobilităţii domnului Lucian Dumitru din funcţia publică de secretar general în cadrul MADR în funcţia publică vacantă de secretar general adjunct în cadrul MADR - M.O. nr. 0894 din 2015

Decizia nr. 310 din 27 noiembrie 2015 privind exercitarea, cu caracter temporar, de către doamna Rela Nicoleta Ştefănescu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al MADR - M.O. nr. 0894 din 2015 Ordinul nr. 2284 din 4 noiembrie 2015 pentru aprobarea manualelor de proceduri aferente activităţii specifice Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale de finanţare privind submăsurile, măsurile şi schemele de ajutor de stat sau de minimis din cadrul PNDR 2014-2020 - M.O. nr. 0905 din 2015 Ordinul nr. 2373 din 17 noiembrie 2015 privind aprobarea Manualului de procedură pentru evaluarea şi selecţia proiectelor depuse în cadrul apelurilor de propuneri de proiecte aferente măsurii 1 „Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare“ din cadrul PNDR - M.O. nr. 0907 din 2015 Comisia Europeană a aprobat la data de 17 noiembrie 2015 schema de ajutor SA. 43393 (2015/N) – privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă manifestat în perioada aprilie-septembrie 2015. Decizia CE confirmă faptul că Ordonanţa de Urgenţă nr. 45/2015 respectă prevederile Orientărilor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale pentru perioada 2014-2020. Ordonanţa de Urgenţă nr. 45/2015 se aplică până la 31 decembrie 2015. Decembrie 2015 65

66 Decembrie 2015

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013