Revista AGRIMEDIA - August 2015 by Agri Media Invest s.r.l.

Ianuarie 2013

Efectele secetei

Se-anunţă secetă şi-n anii care vor urma! Pământu-i stâncă! Şi vor uda din nou ţăranii Cu lacrimi pâinea amară

ce-o mănâncă!“

Nichi Ursei

În anul precedent, datorită muncii devotate a agricultorilor, a condiţiilor meteorologice favorabile şi, nu în ultimul rând, a susţinerii financiare, prin subvenţii comunitare, alocaţii bugetare şi alte forme de sprijin, recoltele au fost pe măsura aşteptărilor. În acea conjunctură favorabilă, oficialii anunţau producţii agricole record şi, bineînţeles, aportul deosebit al agriculturii la PIB-ul ţării. Din păcate, în acest an agricultura României, care depinde în mare măsură şi de capriciile vremii, este în mare impas! Dacă de pe cele 2,9 milioane de hectare însămânţate în toamnă cu grâu, orz şi rapiţă s-a obţinut o producţie cu 10-15% mai scăzută decât cea obţinută anul trecut, la culturile agricole înfiinţate în primăvară, şi în special la porumb, floarea-soarelui, plante tehnice şi legume-fructe, din cauza secetei pedologice instalate încă din luna mai pe suprafeţe foarte mari din principalele bazine agricole ale ţării, pierderile de producţie se estimează a fi între 40 şi 90%. Păcat de strădania agricultorilor, de efortul financiar dacă suntem dependenţi în măsură covârşitoare de capriciile meteorologice. În acest sens, reiterăm şi de această dată opinia specialiştilor, potrivit căreia, pentru practicarea agriculturii eficiente în condiţiile schimbărilor climatice tot mai accentuate din ultimii ani, este vital să reabilităm sistemele de irigaţii. Dacă până în anul 1989 agricultura României beneficia de 3,3 milioane de hectare de terenuri agricole irigate, în prezent au mai rămas funcţionale amenajări pe cel mult

www.agrimedia.ro

10% din această suprafaţă. Este important pentru economia ţării să modernizăm căile de comunicaţii, dar prioritar se impune să investim şi în extinderea sistemului naţional de irigaţii, condiţie esenţială pentru obţinerea unor recolte sigure şi stabile. Se lucrează la evaluarea pagubelor cauzate de secetă, care până în prezent depăşesc 2 miliarde euro. Se avansează păreri şi soluţii de despăgubire a micilor şi marilor producători agricoli pentru recoltele distruse de vitregiile naturii, însă programele de investiţii bugetare, comunitare sau extracomunitare pentru reabilitarea sistemelor de irigaţii, care constituiau priorităţi absolute în urmă cu câţiva ani, nu se desfăşoară potrivit necesităţilor actuale ale agriculturii. România are şansa să beneficieze de o reţea hidrografică generoasă şi uniform distribuită pe întreg arealul agricol al ţării. Depinde de factorii decizionali, care ne hotărăsc în mare măsură destinul, să valorifice această inestimabilă resursă şi să promoveze proiecte de investiţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare, pentru revigorarea producţiei agricole. Este evident că aceste investiţii, acompaniate de alte forme de sprijin bugetar şi comunitar, cum ar fi PNDR 2014-2020, vor garanta pe termen mediu şi lung stabilitatea economică şi socială a ţării şi implicit a Comunităţii Europene. Contrar, vom fi condamnaţi la subdezvoltare şi vom constitui o frână în dezvoltarea armonioasă a Uniunii Europene. Aşa cum a menţionat recent guvernatorul Băncii Naţionale, dl Mugur Isărescu, în baza prognozei cantitative a recoltelor agricole din acest an, publicate de FAO şi Comisia Europeană, preţul produselor alimentare nu va înregistra în viitor majorări semnificative. Să dea bunul Dumnezeu ca această estimare să fie, în perspectivă, cât mai aproape de realitate! Simona MUNTEANU August 2015

ISSN 2069 - 1238 SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

3 8

Editorial Un an de ADAMA, un an plin de reuşite!

Stabilirea Comisiei Europene a măsurilor de sprijin pentru producătorii din sectorul fructe şi legume

Clarificări AFIR privind utilizarea Bazei de Date cu Preţuri de Referinţă

Anul IX, Nr. 8 / 2015 (101) August 2015

George Turtoi despre condiţiile suplimentare negociate cu Comisia Europeană

REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031 / 439.97.46

AGXECUTIVE- compania de executive recruitment dedicata exclusiv sectorului agribusiness

Rata accizei reduse la motorina, de 21 euro/1000 litri

Monsanto România prezintă noi soluţii pentru creşterea randamentului

Tehnologia de cultivare pentru cânepa de fuior

Instalaţii de irigare prin aspersiune

Creşterea şi dezvoltarea plantei de porumb

Tel. 031 / 439.97.46 Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro

REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionel Văduva ionel.vaduva@agrimedia.ro 0757.11.09.96 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031 / 439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

SUMAR:

August 2015

Recolta de păioase, mai bună ca în 2014, in timp ce porumbul şi floarea soarelui sunt calamitate

Tehnologia de cultură a maghiranului Majorana hortensis Mnch

Challenger MT 775 E – un şenilat care intervine atunci când un tractor pe roţi îşi atinge limitele

De ce să alegeţi utilaje agricole Kverneland?

Fermierul Gheorghe Văduva, se plânge de abuzurile ANAF Antifraudă

Intrarea în a „patra dimensiune” cu LEXION 700

O le Gade, CEO Kongskilde: „Nu suntem o companie care doar îndoaie fier”

Case IH Agronomic Design 2015 – Turul de bune practici în agricultură

56 60

P rolificitatea, generaţia şi ciclul biologic la insecte Reacţiile de apărare şi fiziologia înmulţirii la viţa de vie

www.agrimedia.ro

August 2015

 În dialog cu fermierii

• Care vor fi efectele secetei asupra recoltelor de p Dar asupra zootehniei? Are vreo şansă la finanţa Agriculturii de reabilitare a infrastructurii primar Laurenţiu Baciu, LAPAR

„La producţia de floarea-soarelui, regiunea Moldovei va cunoaşte o creştere negativă în medie de 50% din totalul recoltei de anul trecut, iar la porumb cred că undeva între 55 şi 60 la sută, dar sunt zone în care suprafeţele sunt calamitate chiar şi 100%. Şi pagubele vor fi pe măsură, în condiţiile în care suprafeţele arabile cultivate cu porumb şi afectate de secetă, în regiunea Moldovei, se ridică la un total de aproximativ 500.000-600.000 ha, iar la floarea-soarelui, circa 200.000 ha. O altă problemă mare despre care, până acum, inclusiv crescătorii de animale din Moldova nu vorbesc mai nimic, este cea a animalelor care nu mai au ce păşuna, iar ca stocuri pentru perioada de iarnă, cantitatea de furaje este asigurată în proporţie de maximum 30%. Şi dacă ar ploua acum îndeajuns, mare lucru nu s-ar mai întâmpla. Porumbul este mort, floarea-soarelui la fel. Pot spune că, dacă ar cădea precipitaţii zilele acestea, ar mai regenera păşunile pentru animale, dar asta pentru o scurtă perioadă, o lună, o lună şi jumătate, să aibă ce paşte. Situaţia din Moldova o mai întâlnim şi în zona Aradului, Oradea, Banat, Dobrogea de Sud. Partea proastă este că această căldură şi lipsa apei încep să-şi facă de cap şi să producă pierderi şi în zonele unde condiţiile de climă erau puţin mai bune. Vorbim de această dată de sudul Galaţiului, de Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, unde au început să apară pierderi. Eu am mai spus-o şi o repet (mă refer aici la replica pe care o dau la promisiunile Ministerului Agriculturii, de a reabilita marile canale de irigaţii - Siret-Bărăgan etc.): de irigaţii toţi se ocupă doar o lună la patru ani, când sunt în campania electorală. Atunci încep şi lucrările, după care, timp de patru ani iar le sistează. Noi trebuie să punem acum mână de la mână să facem fondul mutual. Dacă exista, acum prindea bine. Legislaţiei vechi i-a lipsit... legislaţia. N-am avut acte normative pentru a putea forma un fond mutual. Eu am avut «n» discuţii cu Ministerul Agriculturii pe subiectul acesta. Am înţeles că vom mai avea o discuţie şi lunea viitoare (n.r. - 17 august 2015) pe segmentul acesta. Proiectul României de reabilitare a infrastructurii primare de irigaţii cu banii oferiţi prin Planul Juncker s-ar putea să aibă şanse. Depinde cât de profesional va fi. Şi spun asta din cauză că, până acum, guvernanţii nu ne-au chemat la consultări şi pe noi, fermierii, pe această temă. Este greu de anticipat dacă vor creşte preţurile la alimente în toamnă, din cauza secetei, cât va costa mămăliga. După mine, miroase a ceaun ars. Unul dintre exemplele elocvente de fermier care nu a pierdut în totalitate, dar care are o gaură în buget de circa un milion de euro cheltuieli nerecuperate de pe urma înfiinţării culturilor de porumb şi de floarea-soarelui, compromise actualmente, sunt eu. Nici la grâu nu am stat prea bine, dar măcar pot spune că am ieşit pe aproape.“ 6

August 2015

Emil Dumitru, fermier, preşedinte Pro Agro

„Situaţia este una de-a dreptul groaznică, în sensul în care avem suprafeţe afectate în diferite proporţii de secetă. Inclusiv la mine în fermă, dacă mă întrebaţi, în jurul datei de 25-27 iulie, v-aş fi spus că situaţia este mediu-optimistă; acum este mediu-pesimistă. Şi spun asta în sensul în care lanurile noastre de porumb, în sud-est aici, arătau cât de cât mai bine faţă de celelalte. A intervenit între timp însă fenomenul de şiştăvire, neavând apă, şi efectiv constatăm că avem ştiuleţi cu boabe uscate, parcă arse cu lampa cu gaz. Exploataţia mea are 160 ha total, iar din acest total, 74 ha au fost însămânţate cu porumb cu un cost de înfiinţare de 3.200 de lei la hectar. Dacă mă întrebaţi de pierderi, va conta foarte mult şi preţul. România, nu ştiu cum se întâmplă, dar are preţul cel mai mic în bazinul Mării Negre. La începutul lunii august, MATIF, bursa de specialitate din Franţa, se deschidea cu 177 de euro per tonă, cu o creştere de 2 euro, adică 179 de euro; noi primim oferte pentru producţia marfă care se comercializează de 160 de euro Port Constanţa. Atenţie! Există o diferenţă de 19 euro, pentru care nu găsesc nici o explicaţie. La nivelul regiunii Muntenia, producţia de porumb este una cu mult mai mică faţă de cea de anul trecut. Eu nu vreau să vorbesc în cifre reci, dar dacă în 2014 am făcut 11,4 milioane tone de porumb, anul acesta dacă facem 5,5 milioane tone să zicem că suntem favorizaţi. Pe zona de porumb şi floarea-soarelui, după părerea mea, cea mai mai afectată regiune este Moldova. Vorbim de proporţii care variază între 80 şi chiar 100%. Avem Oltenia, în mod tradiţional, precum şi tot estul României şi sud-estul ţării. Avem Constanţa, Tulcea, Galaţi, iarăşi cu ceva probleme, cu excepţia Bălţii Brăilei. Eu estimez ca avem calamitate undeva la 2,2 milioane ha, chiar mai bine. Să ne gândim doar la cultura florii-soarelui - neavând apă, rămâne seacă sămânţa. Am văzut clar estimările venite din SUA. Este foarte clar că porumbul va creşte ca preţ, pentru că Ucraina a semănat cu 15% mai puţină sămânţă certificată anul acesta, în primăvară, ceea ce a dus la o diminuare a disponibilului în piaţă. Franţa, de la o estimare în iunie de 85% din suprafaţa însămânţată cu porumb, care arăta în condiţii foarte bune, a reeavaluat la 55 la sută din suprafaţă ca fiind în condiţii optime. Germania are şi ea o problemă cu porumbul în partea de nord, care nu s-a dezvoltat, pe fondul unei secete pe care nu prea a mai întâlnit-o în ultimii ani. Piaţa porumbului european se estimează că va avea un minus de 12 la sută de producţie, dar va fi acoperită de stocuri. Chiar şi aşa, mie îmi este foarte clar că porumbul va avea un preţ rezonabil, astăzi când discutăm achiziţia nici n-ar trebui să fie sub 0,70 lei/kilogram. În ceea ce priveşte piaţa florii-soarelui, trendul a fost descendent în ultimii trei ani, iar acum creşte uşor. Cred că vom asista la o majorare a preţului florii soarelui, nu exponenţial, dar va fi o creştere pe fondul faptului că

www.agrimedia.ro

porumb şi de floarea-soarelui din această toamnă? are - prin planul Juncker - proiectul Ministerului re de irigaţii?

Nicolae Ştefan, preşedinte Agrostar

„Din informaţiile pe care noi le avem, sunt probleme mari legate de secetă. Sunt zone importante afectate în sudul şi în estul ţării. Deocamdată nu avem dimensiunea pierderilor, ca să putem da o cifră aproximativă. În orice caz, din discuţiile pe care le-am avut cu fermierii, cred că peste 30% din recolta de porumb şi de floarea-soarelui este compromisă. Este o problemă în sectorul zootehnic foarte mare, pentru că sunt cei care deţin între unul şi cinci animale care au probleme mari cu pajiştile, pentru că nu mai au de unde să asigure hrana animalelor. În plus, mai sunt şi pierderile producătorilor agricoli care, din păcate, nu pot fi acoperite. Îmi este teamă că se poate repeta scenariul din alţi ani, când aceste lucruri se pot reflecta toamna şi în preţurile produselor finite, la produsele procesate. Şi aici mă refer la pâine, la ulei, pentru că, din păcate, chiar dacă suntem producători, nu noi suntem actorii importanţi în acest joc al stabilii preţurilor pe piaţă, ci sunt alţi jucători pe care îi ştim foarte bine şi, indiferent că sunt pierderi sau sunt producţii mari, noi avem de suferit. Chiar dacă micii producători nu vor să-şi vândă animalele pe un preţ de nimic din cauză că nu au cu ce să le mai hrănească, acesta este efectul. Din păcate, statul nu are o soluţie de intervenţie la nivel naţional sau măcar una la nivel local. În acest context, apelul meu ar fi la consiliile judeţene, care dispun ele de fonduri financiare importante şi ar putea, în momentele acestea de criză, să găsească soluţii şi să intervină. În concluzie, afectează seceta securitatea alimentară a ţării? Afectează efectivele de animale? Afectează social multe familii de producători, de ţărani, de fermieri? Da! De ce atunci CSAT nu poate lua o decizie în acest sens, astfel încât să poată fi legală, să nu ne mai ascundem după reglementări europene? Cum să nu-ţi dea voie UE să acorzi ajutoare când este secetă? Este aberant să ne ascundem după lozinci.“

www.agrimedia.ro

Arnaud Perrein, Sopema,

1.000 ha cu porumb, 1.000 ha cu floarea-soarelui „La noi în fermă, soia şi porumbul au fost irigate 100%. În cazul meu, momentan culturile sunt foarte frumoase. Am fost şi în Transilvania, şi în Maramureş, am venit înapoi prin Alba-Iulia şi Piteşti etc. şi, într-adevăr, pe alocuri situaţia este critică. Noi, cei din Asociaţia Producătorilor de Porumb din regiunea Sud Muntenia, estimăm o scădere a producţiei în jur de 35 la sută ca medie, în toată ţara. În ceea ce priveşte preţurile, nici în acest an acestea nu prea depind de ceea ce facem noi. Franţa continuă să conteze în Europa. A suferit foarte mult şi ea de secetă şi prognozez o scădere şi acolo de aproximativ 30 la sută la producţia de porumb. Pe de altă parte, am înţeles că în SUA şi Ucraina situaţia este destul de bună. Cel mai rău este că avem noi condiţii proaste şi restul lumii să aibă condiţii bune. S-ar putea să vindem porumb cu un preţ foarte mic aici, în România, şi să avem şi producţii foarte mici. Este un risc pe care trebuie să ni-l asumăm. Din ce am auzit, în Franţa vor fi zone de unde nu se va recolta deloc porumb, cam ca în Moldova. Într-adevăr, preţul a crescut în prezent la Bursa MATIF, dar ar putea la fel de bine să scadă la loc. Este foarte greu de făcut o prognoză. După mine, nu va creşte mai mult decât ce a fost acum două luni de zile – 195 euro tona. Pe lângă secetă, producţia ar putea fi şi mai mult diminuată inclusiv din cauză semănatului târziu. Au fost inundaţii şi nu am putut însămânţa la timp. Am semănat şi foarte târziu, au fost inundaţii şi a venit şi seceta după aceea. Fermele care au reuşit să semene în timp util vor avea producţii bune. Va fi o foarte mare diferenţă şi între hibrizi. Cred că hibrizii timpuri sau supertimpurii, FAO 300 şi FAO 350, vor ieşi mult mai bine anul acesta decât cei tardivi. Avem şanse să câştigăm planul Juncker de investiţii în proiectul nostru de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii. Totul este să vrem. Viitorul ni-l facem noi. Cea mai mare problemă a irigaţiilor în România sunt... producătorii. Eu am noroc că sunt într-o zonă în care se poate iriga. Avem apa destul de aproape. Avem două niveluri de pompare, avem un H de 40 km de canal. Chiar şi aşa, producătorii care irigau se numărau pe degete. Apa este aici şi este destul de ieftină. Staţiile sunt noi, refăcute. Ne costă 200 de lei mia de metri cubi de apă şi pusul sub presiune. Sunt foarte mulţi producători care au evitat sau au amânat cât mai mult problema asta cu irigaţiile. Au preferat să investească în silozuri sau în altceva decât în irigaţii. Avem şi 1.000 ha cultivate cu floarea-soarelui. Am avut recolte de grâu, orz şi rapiţă foarte bune anul acesta. Este bine să ai un pic de diversitate în fermă: ceva orz, puţină floarea-soarelui, soia, porumb, plus depozitare. România este o ţară foarte dificilă pentru agricultură. Avem o climă continentală şi nu poţi şti niciodată ce va fi. Trebuie să fim foarte precauţi. Trebuie să avem culturi diversificate, să avem silozuri, să nu fim obligaţi să vindem atunci când preţul este foarte slab.“ August 2015

Ionel VĂDUVA

nu există suficientă rapiţă care să poată fi prelucrată. Drept urmare, va exista un trend de înlocuire cu floarea-soarelui. Anul trecut, preţul producţiei materie primă a fost de 1,47-1,53 lei per kilogramul de sămânţă, iar anul acesta estimăm 1,7 lei/kg. Producţiile sunt însă dezastruoase. Din ce ştiu eu, anul acesta au fost irigate efectiv circa 145.000-150.000 ha, iar când ANIF prezintă cifre de genul celei de 300.00-400.000 ha, este vorba de o irigare cu două-trei udări pe aceeaşi subunitate de suprafaţă. Mie îmi este ruşine să spun că în România avem sisteme de irigaţii care funcţionează pe 150.000 ha, în condiţiile în care avem suprafaţă eligibilă la plată de aproximativ 10 milioane de hectare. Atât timp cât infrastructura principală de irigaţii nu va reprezenta o prioritate de reabilitare pentru oricare conducere, eu cred că greşim flagrant.“

Compania ADAMA sărbătoreşte un an de la schimbarea numelui şi a strategiei de piaţă. A fost un an plin de provocări, dar mai ales de reuşite. Cu rezultate dovedite în câmp şi cu un renume clădit în timp, specialiştii ADAMA caută permanent soluţii viabile pentru a dezvolta o agricultură modernă şi performantă.

Un an de ADAMA, un an plin de reuşite! În acest timp, compania a adus pe piaţa din România şase produse noi pentru cereale, legume, viţă-de-vie, pomi fructiferi, sfeclă de zahăr şi cartof. În următorii trei ani, ADAMA are în dezvoltare 33 de produse noi şi şi-a propus să devină una dintre cele mai active companii de pe piaţa din România. ADAMA are o capacitate unică de a formula şi dispune de resursele necesare pentru a achiziţiona noi substanţe active, fapt ce aduce compania mai aproape de jucătorii din piaţa de cercetare şi dezvoltare. Compania deţine produse cu molecule ieşite de sub patent, precum şi molecule proprii. Produsele deja consacrate cu o singură substanţă activă sunt cele care ne menţin pe poziţia de lider. Din 2013, compania ADAMA ocupă un loc în topul suprafeţelor totale tratate cu produsele ADAMA, fapt ce ambiţionează echipa şi o motivează să ofere cele mai bune soluţii tehnologice. Echipa ADAMA a crescut de la 11 angajaţi la 37. În cursul anului trecut a fost menţinută aceeaşi formulă, pe care intenţionăm să o păstrăm şi pe viitor. Misiunea noastră continuă să fie formarea unei echipe bine pregătite, profesionistă, capabilă să concureze pentru poziţia de lider de piaţă. Transformarea de la o companie de substanţe chimice la un furnizor 8

August 2015

de soluţii optime pentru agricultură reprezintă o nouă eră pentru ADAMA. Pe lângă un nume nou, dezvoltăm şi o nouă personalitate la nivel mondial, o strategie globală unică cu accent pe simplitate, calitate şi valoare adăugată în beneficiul fermierului. ADAMA devine un actor global, ce oferă noi perspective pentru dezvoltarea agriculturii.

Despre ADAMA Agricultural Solutions

ADAMA Agricultural Solutions Ltd., cunoscută anterior sub numele de Makhteshim Agan Industries Ltd., producător şi distribuitor de soluţii de protecţie a plantelor, este unul dintre liderii mondiali ai industriei şi lider mondial în furnizarea de produse ieşite de sub patent. Compania oferă agricultorilor soluţii eficiente care vizează întregul ciclu economic agricol şi care includ protecţia plantelor, tehnologii agricole de ultimă oră şi soluţii complementare producţiei. În 2014, cifra de afaceri a companiei a depăşit 3 miliarde de dolari, plasându-se pe locul 7 în clasamentul industriei agrochimice. Caracteristicile emblematice ale companiei sunt reprezentate de tradiţia în inovaţie, abordarea centrată pe agricultor a dezvoltării de noi produse şi respectarea strictă a normelor de protecţie a mediului şi de control al calităţii.

www.agrimedia.ro

August 2015

Măsurile de sprijin stabilite de Comisia Europeană pentru producătorii din sectorul fructe şi legume În urma prelungirii embargoului Federaţiei Ruse impus produselor agroalimentare ale Uniunii Europene, Comisia Europeană a stabilit măsurile de sprijin excepţional cu caracter temporar suplimentar pentru producătorii din sectorul fructe şi legume, prin adoptarea Regulamentului Delegat (UE) 1369/2015 al Comisiei din 7 august 2015, de modificare a Regulamentului Delegat (UE) nr. 1031/2014 de stabilire a unor măsuri de sprijin excepţionale cu caracter temporar suplimentare pentru producătorii de anumite fructe şi legume. Cantitatea repartizată României este de 3.000 de tone. Perioada aplicării acestor măsuri excepţionale este de la data de 8 august 2015 şi până la data

epuizării cantităţii de 3.000 de tone sau până la data de 30 iunie 2016. Măsurile pentru care se acordă despăgubiri din fonduri UE sunt cele prevăzute la art. 1 alin. (1) din Regulamentul Delegat (UE) 2015/1369 al Comisiei, respectiv retragerile de pe piaţă şi nerecoltarea şi recoltarea înainte de coacere. Beneficiarii acestor măsuri de sprijin pot fi organizaţiile de producători, precum şi producătorii de fructe şi legume care nu sunt membri ai unei organizaţii de producători. În conformitate cu prevederile art. 411 alin. (7) din Ordinul nr. 694/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

destinaţiile permise pentru produsele retrase sunt distribuţia gratuită, distrugerea, utilizarea sub formă de hrană proaspătă sau procesată pentru animale, compostare. Produsele vizate, în conformitate cu Regulamentul UE, sunt: tomatele, morcovii, ardeii, varza albă, conopida, castraveţii, ciupercile, merele, perele, fructele roşii, strugurii de masă, kiwi, lămâile, piersicile şi nectarinele. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură va monitoriza zilnic cantităţile de produse care fac obiectul măsurilor menţionate mai sus şi va sista aplicarea acestor măsuri la data epuizării cantităţii alocate României.

Clarificări AFIR privind utilizarea Bazei de Date cu Preţuri de Referinţă Pentru o mai bună înţelegere a acestui instrument de lucru, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) face clarificări privind scopul şi utilizarea Bazei de Date cu Preţuri de Referinţă (BDPR) pentru maşini, utilaje şi echipamente specializate. În acest sens, baza de date a fost concepută ca un mecanism menit să simplifice procedura de achiziţie publică a echipamentelor specializate necesare beneficiarilor PNDR, mecanism pus la dispoziţia solicitanţilor/beneficiarilor, producătorilor/importatorilor/dealerilor acestor echipamente şi a experţilor AFIR. Baza de date funcţionează pe principiul cumpărării directe a echipamentului dorit, cu finanţare din fonduri europene nerambursabile, fără a mai parcurge altă procedură de achiziţie, dar cu respectarea prevederilor comunitare şi naţionale. Înscrierea elementelor în BDPR se realizează la solicitarea oficială transmisă de către producători/ importatori/distribuitori autorizaţi ai maşinilor şi utilajelor specializate. În cadrul bazei de date sunt afişate numai următoarele informaţii: codul 10 August 2015

CPV (cod comun internaţional privind achiziţiile de produse şi servicii), marca, modelul, dotările standard şi preţul exprimat în euro, fără TVA. Identitatea producătorului, impotatorului sau distribuitorului care a transmis datele pentru înscriere reprezină o informatie confidenţială şi nu este afişată pe pagina oficială a AFIR (www.afir.info). Foarte important de reţinut este faptul că înscrierea/inserarea în baza de date cu preţuri de referinţă a elementelor propuse de către un ofertant de echipamente nu îi conferă acestuia calitatea de „firmă agreată“ de către

AFIR, acest concept neexistând din punctul de vedere al Agenţiei. Baza de date prezintă numai elemente identificate prin combinaţia marcămodel şi nu specifică denumirea producătorului/importatorului sau distribuitorului care comercializează una sau mai multe mărci de produs. Decizia achiziţionării de la un anumit producător/importator/distribuitor aparţine exclusiv beneficiarului de fonduri europene nerambursabile. BDPR este publică şi funcţională pe site-ul AFIR la secţiunea Informaţii Utile/Preţuri de Referinţă, subsecţiunea BD Preţuri de Referinţă PNDR.

www.agrimedia.ro

August 2015 11

Impunerea modificărilor pe legile cooperativelor şi grupurilor de producători agricoli, prin ordonanţă, va duce la susţinerea fermelor de semisubzistenţă care au avut parte de finanţare FEADR prin programarea 2007-2013, dar care nu au reuşit să facă pasul şi să acceseze banii destinaţi fermelor mici, disponibili prin PNDR 2014-2020.

George TURTOI

George Turtoi, despre condiţiile suplimentare negociate cu Comisia Europeană Vestea că viitorii membri cooperatori ar putea fi scutiţi la plata impozitului pe terenul arabil sau pe norma de venit nu este singura oferită cititorilor revistei AGRIMEDIA de către George Turtoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Chiar dacă fermierii nu şi-au exprimat în mod expres dorinţa de a avea leasingul ca metodă alternativă de achiziţie a utilajelor agricole cu fonduri FEADR, oficialul guvernamental a precizat că această soluţie este una viabilă, alături de creditul bancar şi susţinerea de către IFN-uri a proiectelor europene, aspecte despre care am discutat pe larg în numărul din iulie atât cu directorul Agricover IFN, Robert Rekkers, cât şi cu Ramona Ivan, coordonatorul departamentului de specialitate din CEC Bank. În ceea ce priveşte această formă de finanţare, de altfel larg întâlnită în afara proiectelor cu bani europeni, se caută în prezent o soluţie, astfel încât să fie considerată perioadă de leasing şi cea de monitorizare ex-post, adică acei cinci ani de la definitivare. Vor putea 12 August 2015

achiziţiona utilaje prin leasing inclusiv fermele mici, care au trecut de la zona de semisubzistenţă prin fondurile FEADR disponibile prin PNDR 2007-2013. Cu dl Turtoi am discutat, de asemenea, pe larg, despre instalarea tinerilor fermieri pentru prima dată în mediul rural. Faţă de programarea anterioară, tinerii fermieri pot avea exploataţia în arendă şi în concesiune, pe lângă obligativitatea anterioară de a o avea în posesie doar ca proprietar. Cu privire la instalarea tânărului fermier la 24 de luni de la înfiinţarea la ONRC ca entitate juridică, în cele ce urmează.

Ce ne puteţi spune despre leasing ca noutate în paleta de cheltuieli eligibile aferente noile proiecte ce vor primi finanţare nerambursabilă prin PNDR 2014-2020? Cu privire la achiziţia prin leasing a utilajelor agricole - tractoare, combine etc., am primit o aprobare de la Comisia Europeană (CE) să putem considera ca perioadă de leasing inclusiv perioada de monitorizare ex-post a proiectului

(acei cinci ani). În prezent, căutăm o posibilitate împreună cu firmele de leasing, să vedem cum anume o transpunem în practică. Singura chestie sensibilă în toată problema asta este cum anume demonstrează beneficiarul că este proprietar pe bunurile achiziţionate; pe parcursul derulării leasingului acest lucru nu este posibil.

S-a găsit vreo soluţie intermediară la această problemă?

Soluţia este ca potenţialul beneficiar să demonstreze în perioada ex-post că devine proprietar pe bunuri şi să aibă obligaţia în ex-post să vină şi să arate că a devenit proprietar. Dacă s-a angajat să facă leasingul, este clar că, prin contract, trebuie să aibă obligaţia asta, ca în expost să vină şi să demonstreze că este proprietar pe bun şi cu consecinţele cele mai urâte, în sensul că dacă nu devine proprietar, sprijinul este recuperat.

Care este sistemul de finanţare şi cofinanţare în PNDR 2014-2020?

www.agrimedia.ro

Fondurile FEADR compensează din cheltuielile eligibile în procent de la 50 şi până la 90 la sută (ca intensitate a finanţării), restul fiind cofinanţarea beneficiarilor. Mai este apoi şi partea de cheltuieli neeligibile. Spre exemplu, se doreşte achiziţia unui tractor. Se intră în baza de date. Se observă că preţul de achiziţie este X. Potenţialul beneficiar şi-l cumpără mai scump pentru că vrea un anumit set de dotări, chestii mai speciale care sunt neeligibile. Se decontează un procent din cheltuiala eligibilă, în funcţie de intensitatea finanţării. Beneficiarul suportă apoi atât zona neeligibilă, cât şi partea lui de cofinanţare.

Din feedback-ul venit de la reprezentanţii fermierilor, sunt fermierii interesaţi de achiziţia în leasing?

Părerile sunt împărţite. Fermierii nu şi-au exprimat dorinţa extraordinară pentru partea aceasta de leasing, dar noi vrem să le punem la dispoziţie toate posibilităţile pe care le pot avea, astfel încât să nu fie legaţi de credite.

Care sunt măsurile prin care se pot achiziţiona utilaje prin leasing?

Depinde cât de mare este fermierul. Avem trei măsuri prin care se pot achiziţiona utilaje: avem măsura de ferme mici, care este până în 15.000 de euro finanţare. Aici am lăsat şi un palier pentru fermele de semisubzistenţă din programul trecut care au reuşit să intre pe palierul pentru

www.agrimedia.ro

piaţă, le-am făcut schema asta de ferme mici, care ca dimensiune minimă a fermei este, de fapt, dimensiunea maximă pe care o avea o fermă de semisubzistenţă. (...) Pentru celelalte care nu au reuşit sau nu vor reuşi să implementeze această măsura rămâne partea de asociere.

Pentru că se vorbeşte de mult timp de susţinerea asocierii în agricultură, ştim că se pregăteşte modificarea legislaţiei în vigoare. Despre ce este vorba? Pregătim un pachet legislativ pentru cooperative şi grupuri de producători. O dată, pentru a regla anumite prevederi din legea cooperativelor şi legea grupurilor de producători, ca să le fie mult mai facil să se asocieze, să înţeleagă clar că asocierea nu reprezintă colectivizare, că ei rămân proprietari pe bunuri, pe producţie şi pe tot ce au ei în ferma lor, că îşi gestionează fiecare ferma lui după bunul plac, doar că utilizează în comun bunuri, adică utilaje, comercializează în comun producţia şi îşi cumpără în comun inputurile necesare, adică seminţe, îngrăşăminte, pesticide sau furaje pe zona de zootehnie. În acelaşi timp, venim cu facilităţi fiscale atât pentru membri, cât şi pentru cooperative sau grupuri de producători. Am avut deja o primă discuţie la Ministerul de Finanţe. Noi vom pregăti o formă, un draft de ordonanţă (asta cred că va fi) şi o vom lansa pentru dezbatere publică. Ca şi gândire, în principal ar fi

scutirea de la impozitul pe norma de venit pentru fermierii persoane fizice care se asociază şi care comercializează producţia prin cooperativă, scutirea de la impozitul pe teren (aici sunt încă discuţii) pentru cei care lucrează împreună terenurile în cadrul cooperativei, în speţă comasează terenurile în cadrul unei cooperative sau unui grup de producători şi ar mai fi nişte facilităţi destinate în mod special cooperativelor.

Se lucrează şi la problema dublei impozitări?

Dubla impozitare există în situaţia în care o cooperativă avea statut de microîntreprindere şi era formată din persoane fizice. În acest caz, persoana fizică plătea la normă de venit, indiferent ce comercializa, unde şi cum, iar cooperativa plătea tot la venit, pentru că era pe statut de microintreprindere. Şi atunci soluţia a fost să punem toate cooperativele cu regim special pe zona de impozit pe profit şi nu pe venit, adică să plătească numai diferenţa de preţ care apare de la vânzările cooperativei către terţ, faţă de cât aceasta îi plăteşte fermierului, prin urmare se reduce această dublă impozitare, respectiv se eliminaă impozitul pe norma de venit pentru membri.

Toate acestea vor ieşi sub formă de ordonanţă?

Da, va fi o ordonanţă. Impunerea modificărilor pe legile cooperativelor şi grupurilor de producători nu se pot

August 2015 13

face prin hotărâre de Guvern, ci prin ordonanţă şi, în acelaşi timp, pe zona de fiscalizare. Va ieşi după ce va trece Codul Fiscal, pentru că altfel acest cod anulează orice alte prevederi fiscale anterioare când actul normativ este emis. Prin urmare, n-am putea scoate această reglementare până nu apare Codul Fiscal promulgat. Noi vrem s-o pregătim şi s-o punem în dezbatere publică, astfel încât să avem un feedback. Va apărea în mod oficial în aproximativ două săptămâni. Încă nu există un draft pe site. Aştept să se întoarcă domnul ministru, să o discutăm, să-i prezentăm ce-am lucrat.

Care este noutatea în sub-măsura 6.1 dedicată tinerilor fermieri?

Faţă de programarea anterioară, noutatea este că pentru a obţine finanţare FEADR nu trebuie să fii doar tânăr fermier, ci trebuie să te instalezi pentru prima dată într-o exploataţie sau să preiei managementul exploataţiei de la părinţi sau terţi.

Ionel VĂDUVA

Domiciliul tânărului fermier trebuie să fie neapărat acolo?

Aici am avut noi mai demult unele probleme în derularea măsurii trecute, faptul că anumiţi tineri nu erau în localitate şi era imposibil ca ei să fie instalaţi; erau doar pe hârtie. De aceea, pe programul nou, poate apărea o condiţie mai restrictivă faţă de ceea ce prevede regulamentul, iar pentru a ne asigura că efectiv tinerii fermieri se instalează, atunci au apărut nişte condiţii. În primă instanţă, condiţia de

14 August 2015

Ce condiţii suplimentare aţi mai negociat cu Comisia Europeană pe sub-măsura 6.1?

a avea până în 40 de ani, iar pentru ce-a de-a doua condiţie, prin care să se demonstreze că se instalează pentru prima dată ca tânăr fermier, am negociat cu CE o facilitate foarte largă. În speţă, înainte erau cele 18 luni de la preluarea fermei, 18 luni care se verificau la APIA, în registrul fermelor, de când tânărul a preluat exploataţia.

Preluare însemnând arendă, concesiune sau proprietate?

Înainte era vorba de proprietate. Acum s-a acceptat să se constituie o fermă sub toate formele legale. Faptul că este în proprietate şi că tânărul fermier achiziţionează o exploataţie pe de-a întregul vine cu punctaj suplimentar pentru el, nu şi cu eligibilitate. Noi ne dorim să nu fragmentăm fermele existente, dar în acelaşi timp, pe o speţă concretă, nici nu poţi obliga un părinte cu mai mulţi copii să predea decât unuia proprietatea. De aceea am hotărât să nu mai fie condiţie de eligibilitate preluarea integrală a unei exploataţii sau a două exploataţii în vederea comasării, ci să fie punctate doar ca criterii de selecţie.

Am negociat cu CE ca instalarea tânărului fermier să se considere la 24 de luni de la înfiinţarea la ONRC ca entitate juridică. Le-am explicat celor de la Comisie că, până când exploataţia nu se înregistrează juridic la ONRC, nu este decât o gospodărie, nu se poate considera fermă (de la PFA în sus). Cu alte cuvinte, vorbim de doi ani de la înregistrarea la ONRC şi până la momentul depunerii proiectului, nu a contractării, cum era înainte. Practic, tânărul fermier nu trebuie să mai aştepte. Este un termen maximal. Nu se mai ia în calcul practic termenul de evaluare al AFIR, de contractare etc. Nu ştiu să mai aibă vreo altă ţară atât de mare libertate pe zona asta. Pentru a ne asigura că efectiv tinerii sunt cei care muncesc în fermă, a apărut şi condiţia ca domiciliul să fie în localitate, respectiv să aibă voie să deţină cel mult un loc de muncă în localitatea respectivă sau în localităţile limitrofe. Nu mai este voie să am loc de muncă în Bucureşti şi să am fermă în Suceava. Este imposibil să lucrezi în fermă sau să fii şef de exploataţie când tu ai serviciu de opt ore în Bucureşti. În fine, se consideră tânăr fermier inclusiv o societate comercială care este deţinută majoritar ca părţi sociale de tineri, dar aceştia trebuie să facă dovada că ei sunt cei care conduc ferma.

www.agrimedia.ro

August 2015 15

AGXECUTIVE - compania de executive recruitment dedicată exclusiv sectorului agribusiness Compania vine cu o nouă viziune asupra procesului de recrutare a profesioniştilor din sectorul agribusiness, având un nivel ridicat de expertiză în acest sector: consultanţii companiei provin în exclusivitate din agribusiness, cu experienţe prealabile semnificative in acest domeniu de activitate. Serviciile oferite sunt structurate după cele mai exigente standarde de calitate şi profesionalism impuse la ora actuală de cabinetele internaţionale de recrutare specializate sectorial. AGXECUTIVE oferă, de asemenea, servicii integrate în sfera resurselor umane, precum training tehnic şi comercial pentru personalul firmelor de agribusiness, consultanţă organizaţională, dar şi servicii externalizate de gestiune a statului de salarii şi de conformitate a proceselor de HR. Florin CONSTANTIN

Florin Constantin, fondator, a declarat: „AGXECUTIVE este răspunsul logic la o nevoie fundamentală a pieţei, o

mână de lucru calificată, disponibilă şi motivată pentru a implementa strategiile ambiţioase ale companiilor leader în agribusiness. Este ceea ce facem cu toţii în fiecare zi în acest sector: atragerea de talente cu potenţial şi fidelizarea lor pe termen lung în companii. AGXECUTIVE vine cu o expertiză superioară şi cu servicii eficiente, care scot îngrijorarea despre calitatea forţei de muncă de pe agenda directorilor generali şi a directorilor de resurse umane din agricultura românească“. Alina Dobra, managing consultant AGXECUTIVE, a declarat: „Companiile din acest sector sunt din ce în ce mai preocupate de atragerea talentelor în interiorul organizaţiilor, întrucât numai prin entuziasmul, experienţa şi viziunea unor astfel de angajaţi se pot atinge obiectivele de business. Prin serviciile de calitate oferite, AGXECUTIVE vine în sprijinul companiilor care doresc să atragă astfel de profile“.

ANGAJEAZĂ SC PIONEER HI-BRED ROMANIA SRL, cu peste 20 de ani de activitate, are ca obiectiv punerea la dispoziţia cultivatorilor din România a celor mai productivi hibrizi de porumb, floarea-soarelui, rapiţă şi soiuri de soia, cu o înaltă puritate genetică şi acordarea de asistenţă tehnică, precum şi de alte servicii pentru realizarea de producţii şi profituri mari, Angajează: PROMOTORI judeţele: ARGES, GIURGIU, ILFOV,TELEORMAN, PRAHOVA, DAMBOVITA BUZAU, BRAILA , GALATI, CALARASI, IALOMITA, OLT, DOLJ, MURES, BISTRITA, BIHOR, SATU MARE, CONSTANTA, TULCEA, BACAU, VASLUI, VRANCEA

Responsabilităţi: 1. Menţinerea unui contact permanent cu fermierii din zona de activitate 2. Identificarea potenţialilor clienţi 3. Administrarea conturilor de clienţi din regiune 4. Pregătirea la standard Pioneer şi controlul loturilor şi a încercărilor din zona de activitate 5. Asigură asistenţă directorului de vânzări la diferite activităţi Cerinţe: • absolvent al unei facultăţi cu profil agronomic • abilităţi de comunicare şi relaţii personale excelente concentrate pe client • cunoştinţe minime de calculator August 2015 • p16 osesie auto

Oferim: • un mediu de lucru cu standarde profesionale foarte înalte • salariu motivant • instruire permanentă www.agrimedia.ro • posibilităţi de avansare

Cei interesaţi sunt rugaţi să trimită CV la e-mail: madalina.tatu@pioneer.com sau la fax: 021/303.53.01, până la data de 30 septembrie 2015.

www.agrimedia.ro

August 2015 17

Compania RAGT se alătură Alianţei Industriei Seminţelor din România Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR) are, începând cu luna august 2015, un nou membru - compania franceză RAGT Semences, prin filiala sa RAGT Seminţe, care operează pe piaţa de seminţe din România încă din anul 2009. Compania RAGT Seminţe a depus recent solicitarea de a deveni membru asociat al Alianţei, care reprezintă în acest moment aproximativ 70% din piaţa de seminţe din ţara noastră. RAGT Semences investeşte anual peste 14% din cifra sa de afaceri în

ameliorarea vegetală şi este o societate cu tradiţie pe piaţa europeană, fiind înfiinţată încă din anul 1919. RAGT oferă o gamă largă de seminţe de porumb boabe, porumb siloz, floarea-soarelui, sorg, rapiţă, cereale, plante furajere şi gazon. RAGT vine în sprijinul fermierilor cu mai mult de 200 de soiuri înscrise pe an pentru cele 26 de specii cultivate, precum şi cu o consultanţă specializată, specifice fiecărei zone de producţie, pentru a uşura alegerea soluţiei optime pentru activitatea fiecărui partener.

RAGT Semences devine astfel membru cu drepturi depline al Alianţei, contribuind la susţinerea şi apărarea drepturilor industriei de seminţe din România. Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR) a fost fondată în anul 2012, cu obiectivul de a reprezenta vocea industriei de seminţe din România şi a asigura un dialog deschis permanent cu toate asociaţiile profesionale şi patronale din agricultura românească şi autorităţi în procesul de reglementare a seminţelor certificate din ţara noastră.

Rata accizei reduse la motorină, de 21 euro/1.000 litri Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a anunţat în luna iulie aprobarea procedurii de accesare a schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată de fermieri în agricultură. Astfel, Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 1727/2015 pentru aprobarea procedurilor specifice de implementare şi control,

precum şi formularistica necesară aplicării schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură a fost publicat în Monitorul Oficial al României - Partea I nr. 524/14.07.2015 şi în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 524 bis/14.07.2015. Rata accizei reduse la motorina utilizată de fermieri în agricultură reprezintă

echivalentul în lei al cuantumului de 21 euro/1.000 litri, iar diferenţa dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare. Subvenţionarea accizei pentru motorina utilizată în agricultură reprezintă o prioritate pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în vederea reducerii costurilor de producţie.

Monsanto România prezintă noi soluţii pentru creşterea randamentului În cadrul evenimentului „Profesioniştii câmpului“, Monsanto România îşi propune să prezinte cele mai noi soluţii integrate ale companiei, care vin în sprijinul fermierilor pentru creşterea producţiei pe unitatea de suprafaţă. O agricultură performantă şi durabilă presupune utilizarea celor mai noi tehnologii în domeniu. De aceea, cu ocazia acestui eveniment, printre soluţiile prezentate de Monsanto se regăsesc generaţia nouă de hibrizi convenţionali de porumb Dekalb, utilizarea biostimulatorilor Novozymens pentru tratarea seminţelor de porumb, 18 August 2015

semănatul de precizie realizat în baza informaţiilor obtinute prin cartografierea parcelei, luându-se în considerare textura solului şi densitatea optimă a hibrizilor. „A devenit deja o tradiţie ca în fiecare an să prezentăm noutăţi tehnologice partenerilor noştri, fermierii. Suntem întotdeauna alături de ei, împărtăşind soluţii agronomice inovatoare pentru maximizarea producţiilor şi profitului în ferme. Platforma tehnologică unde se desfaşoară evenimentul exemplifică progrese recente din tehnologia porumbului“, afirmă Alina Arsene, director tehnic Monsanto România, Bulgaria şi Republica Moldova.

La evenimentul „Profesioniştii câmpului“, desfăşurat la data de 22 iulie la Cocora, în judeţul Ialomiţa, au participat aproximativ 40 de clienţi strategici, utilizatori ai produselor Dekalb. Vizitatorii au putut observa hibrizii de porumb DEKALB de ultimă generaţie şi răspunsul acestora în diferite condiţii de cultură, unele dintre acestea fiind: diverse tipuri de sol, densităţi şi viteze de semănat. La nivel european, proiectul se desfăşoară în şapte ţări: Franţa, Spania, Germania, Ucraina, Rusia, Ungaria şi, bineînţeles, România, în judeţele Timiş, Teleorman şi Ialomiţa.

www.agrimedia.ro

August 2015 19

Cânepa de fuior este o importantă plantă textilă datorită unor însuşiri deosebite ale fibrelor sale: rezistenţa la tracţiune, torsiune, frecare şi putrezire; higroscopicitate, elasticitate şi flexibilitate; lungime mare şi bună capacitate de filare. Asigurând, după cum prezintă Gh. Bîlteanu şi V. Bârnaure, uneori până la peste 3.000 de kilograme de fibră la hectar, cânepa concurează cu iuta în ceea ce priveşte producţia la unitatea de suprafaţă.

Tehnologia de cultivare pentru cânepa de fuior Rotaţia – monocultura trebuie evitată

din cauza proliferării dăunătorilor (molia cânepii, puricele cânepii, sfredelitorul porumbului etc.) şi a atacului de lupoaie. Nu se poate cultiva cânepa după floareasoarelui şi tutun (atac de lupoaie), după porumbul tratat cu triazine sau în caz de atac puternic de sfredelitor, după grâu şi borceaguri, care favorizează atacul moliei cânepii – Grapholitha delineana, protejând larvele (dăunătorul există în toate zonele, mai puţin în Moldova). Nu se va amplasa cânepa în sole vecine cu cele care au fost cultivate în anul precedent tot cu cânepă. Plantele premergătoare indicate sunt: trifoiul, lucerna, cartoful şi sfecla gunoite; porumbul, grâul, borceagurile (dacă nu intervin restricţiile precizate mai sus), leguminoasele anuale, macul. Cercetările efectuate de către V.S. Kuzneţov au demonstrat că cele mai bune premergătoare pot fi cartoful, trifoiul şi porumbul. Cânepa poate reveni pe acelaşi teren după 3-5 ani. După cânepă, reuşeste bine grâul de toamnă, (rezultate foarte bune fiind obţinute în Banat şi Oltenia) şi toate celelalte culturi, evitându-se însă cele cu boli şi dăunători comuni (floarea-soarelui, tutun). 20 August 2015

Lucrările solului – cânepa

reacţionează puternic la mobilizarea adâncă a solului şi la executarea arăturii de bază (la 25-28 cm) cât mai repede după recoltarea plantelor premergătoare. Pe vertisoluri (smolniţa) şi pe alte soluri grele (de exemplu pe lacoviştile din Banat), cânepa impune chiar executarea a două arături sau scarificarea, la adâncimea de 60 cm. O altă cerinţă specifică este introducerea sub brazdă a resturilor vegetale (după recoltarea cartofului, sfeclei sau porumbului se lucrează întâi cu grapa cu discuri şi apoi se ară). Sporuri de producţie se obţin şi în urma întreţinerii arăturii prin nivelare şi grăpare până

târziu în toamnă. Pregătirea patului germinativ în primăvară trebuie făcută la adâncimea de 5-6 cm, ceea ce se realizează cel mai bine cu combinatorul.

Fertlizarea – cânepa este o mare

consumatoare de elemente nutritive. La o producţie de 10.000 de kilograme la hectar de tulpini, ea foloseşte (după N. Ceapoiu) 120-140 kilograme de azot, 40-45 kilograme de fosfor, 65-70 kilograme de potasiu şi 150-190 kilograme de calciu. În ceea ce priveşte raportul N:P:K de consum, acesta este de 1:0,3:0,5-0,6. Este de remarcat consumul mare de calciu, element ce influenţează

www.agrimedia.ro

August 2015 21

puternic producţia de tulpini şi de fibră. Necesitatea fertilizării la cânepă decurge atât din consumul ridicat, cât şi din câteva particularităţi biologice: sistem radicular redus, perioadă de vegetaţie scurtă (105-115 zile până la recoltarea pentru fibră) şi absorbţia de la jumătatea lunii iunie şi până la sfârşitul lunii iulie a 7085% din necesarul de azot, 65-80% din necesarul de fosfor şi 75-80% din necesarul de potasiu. Cânepa impune atât o fertilizare puternică, cât şi o împrăştiere uniformă a îngrăşămintelor. Azotul influenţează cel mai puternic producţia de tulpini şi fibră, sporurile obţinute variind între 15 şi 40% pe cernoziomuri şi 100-174% pe soluri brune (experimentări efectuate de către N. Săulescu şi N. Ceapoiu, citaţi de Gh. Bîlteanu). Cercetările mai noi efectuate în România au confirmat aceste rezultate. Cantitatea de azot ce trebuie folosită pe cernoziomuri este de 80 de kilograme la hectar s.a., atunci când premergătoare sunt cerealele păioase. După prăşitoare, se adaugă 10-20 kilograme la hectar, după cum în cazul premergătoarelor leguminoase se scad 20-25 de kilograme la hectar. Pe soluri brune şi podzoluri, comparativ cu cernoziomurile, se folosesc cantităţi mai mari cu 10-20 de kilograme la hectar (Cr. Hera şi Z. Borlan). În felul acesta, la cânepa de fuior se fertilizează cel mai adesea cu 80-110 de kilograme de azot s.a. Când se depăşesc 120 de kilograme de azot la hectar, scade procentul de fibră şi proporţia de fibră lungă, fasciculele sunt laxe, rezistenţa fibrei este diminuată. În reţeaua ASAS, medie a şase localităţi, producţia cea mai mare s-a realizat cu N 118. Îngrăşămintele cu azot care dau cele mai bune rezultate sunt (în ordine descrescătoare): pe solurile acide - nitrocalcar, îngrăşăminte complexe, uree; pe soluri neutre - azotat de amoniu, uree, complexe. Momentul cel mai potrivit de administrare a îngrăşămintelor cu azot este primăvara, la pregătirea patului germinativ. Conform cerinţelor biologice ale plantei, ar trebui fertilizat cu circa 50% din necesarul de azot înainte de îmbobocire, dar în practică acest lucru este greu de realizat. Fosforul şi potasiul au influenţa mai mică asupra producţiei de tulpini, dar măresc randamentul de fibră şi 22 August 2015

îmbunătăţesc însuşirile tehnologice ale acesteia (structură, rezistenţă, elasticitate etc.). Potasiul mareşte şi rezistenţa tulpinilor la frângere. În condiţiile de cultură din România se administrează 50-70 (80) de kilograme la hectar de fosfor (în funcţie, în primul rând, de rezervele solubile din sol). Cercetările efectuate la Oradea au demonstrat că s-au obţinut producţii mai mari cu P 100. Aplicarea se face sub arătura de bază. O parte din fosfor se poate da primăvara. Se folosesc îngrăşăminte complexe sau superfosfat. Potasiul se administrează sub arătură, în primul rând pe solurile necernoziomice. După rezervele de potasiu uşor solubile se fertilizează cu 30-80 de kilograme la hectar de potasiu s.a. din sulfat de potasiu, sare potasică sau îngrăşăminte chimice complexe. Nu se fertilizează cu potasiu pe soluri necarbonatate cu peste 22 mg K 2O/100 g sol. MAIA recomandă 60-80 de kilograme la hectar de potasiu pentru variaţia conţinutului solului de la 8 la 15 mg K 2O/100 g sol. Folosirea gunoiului de grajd - cânepa valorifică foarte bine gunoiul de grajd, administrat direct sau la planta premergătoare. Se foloseşte gunoiul de grajd direct pentru cânepă când aceasta urmează după cereale păioase sau rapiţă. Se recomandă circa 20 de tone la hectar zone subumede şi 30 de tone în zone umede. Cantităţi mai mari duc la scăderea producţiei de fibră şi înrăutăţirea însuşirilor tehnologice. Producţii mari şi de bună calitate se obţin atunci când, împreună cu gunoiul de grajd, se administrează (tot sub arătură) 40-60 de kilograme la hectar

de fosfor s.a. În primăvară se fertlizează cu o cantitate de azot variind între 40 şi 70 de kilograme la hectar, ceea ce înseamnă cu mai puţin 1,5 kilograme N pentru fiecare tonă de gunoi de grajd. Nu se mai folosesc îngrăşăminte cu potasiu. Când cânepa urmează după cartof, sfeclă sau porumb (din motive organizatorice şi de eficienţă economică generală), gunoiul de grajd se aplică la premergătoare. Corectarea doxelor de îngrăşăminte chimice se face reducând (faţă de fertilitatea minerală) câte 1 kilogram de azot pentru fiecare tonă de gunoi de grajd folosită la premergătoare; nu se administrează îngrăşăminte potasice; nu se fac corecţii la fertilizarea cu fosfor. Gunoiul de grajd asigură creşterea producţiei de fibră de cânepă cu 20-110%, cele mai sigure şi economice sporuri obţinându-se pe lacovişti şi soluri brune. Pe solurile mlăştinoase sau turboase, unde cânepa poate fi o plantă-pionier, o mare atenţie trebuie acordată îngrăşării cu microelemente: bor, mangan, cupru (Gh. Bîlteanu). După eficienţa economică a fertilizării, cânepa este realmente una dintre plantele care valorifică îngrăşămintele cel mai bine (O. Segărceanu şi colaboratorii). Venituri mari se obţin cu regularitate la cânepă, dacă, în contextul unei tehnologii corecte, fertilizarea este corespunzătoare, cele mai bune rezultate obţinându-se prin aplicarea de gunoi de grajd (2030 tone/hectar), azot 50-65 kilograme/ hectar şi fosfor 32-59 kilograme/hectar.

Sămânţa şi semănatul -

sămânţa de cânepă trebuie să aibă puritatea minimă de 96% (fără seminţe de lupoaie) şi capacitate germinativă minimă de 80% (sporuri sigure de producţie se obţin când facultatea germinativă depăşeşte 90% N. Ceapoiu). Sămânţa din anul precedent semănată cu MMB peste 20-22 de grame (realizată prin selectare) asigură producţii de fibră mai mari cu peste 30%. În România, utilizarea fracţiunilor de sămânţă cu masa mai mare va fi posibilă pe măsura dezvoltării reţelei naţionale de producere de sămânţă. Sămânţa mai mare şi omogenă asigură răsăriri mult mai uniforme şi uneori producţia creşte cu până la 22%, iar fibra este mult mai omogenă. Materialul de semănat se tratează cu fungicide. Semănatul se face când temperatura în

www.agrimedia.ro

August 2015 23

Victor VĂTĂMANU

sol, la 6-7 cm adâncime, s-a stabilizat la 8-9 grade Celsius (practic, înaintea semănatului porumbului). La semănatul prea timpuriu plantele suferă din cauza temperaturilor scăzute, cresc încet şi nu ating înălţimea normală. Pagubele produse de purici sunt mai mari. Prin întârzierea semănatului se favorizează atacul moliei, se scurtează perioada de vegetaţie, plantele înfloresc prematur. Nerespectarea epocii de semănat determină întotdeauna producţii mai mici de tulpini şi fibră şi însuşiri tehnologice inferioare. Densitatea de semănat este de circa 450 de boabe germinabile la metrul pătrat. Această densitate se asigură cu 85-95 de kilograme de sămânţă la hectar (cantitatea creşte până la 100-115 kilograme la hectar dacă sămânţa este mai mare sau se depăşeşte densitatea de 450 de boabe germinabile la metrul pătrat). În cinci centre experimentale, pe o durată medie de 3 ani, semănatul cânepii cu mai mult de 450 de boabe germinabile la metrul pătrat a dus la scăderea producţiei de tulpini, cu excepţia staţiunilor nordice, unde s-a obţinut un spor nesemnificativ de 900 de kilograme la hectar. Distanţa între rânduri cea mai potrivită este de 12,5 cm. Se seamănă cu semănătorile SUP-21 sau SUP-48. Prin semănatul la 20 cm între rânduri nu se diferenţiază înălţimea tulpinilor, producţia are tendinţa de scădere uşoară, dar greutatea tulpinii creşte, ceea ce duce la diminuarea preţului de livrare. Adâncimea de semănat este de 3-4 cm. Pe soluri mai uşoare sau în primăveri secetoase se poate ajunge la 5-6 cm. După semănat, se grăpează, pentru a nu lăsa vizibile rândurile, limitând astfel pagubele produse de ciori, porumbei etc.

Lucrările de îngrijire - pe solurile mijlocii, bine structurate şi în cazul pregătirii ideale a solului (lipsa de îmburuienare), cânepa poate reuşi bine fără alte lucrări de îngrijire efectuate la sol. Totuşi există situaţii care impun măsuri de întreţinere a culturilor. Dacă semănatul se face în teren afânat sau în primăveri secetoase, trebuie efectuat un tăvălugit imediat după semănat. Apariţia crustei în perioada de la semănat la răsărit impune intervenţia cu grapa sau tăvălugi stelaţi. După răsărire, buruienile perene cu înmulţire vegetativă (pălămidă, susai, urda vacii etc.) se 24 August 2015

înlătură prin plivire (erbicidele specifice sunt recomandate de către inginerii agronomi zonali, dar se utilizează rar la cânepa de fuior, deoarece aceasta suferă mai puţin din cauza îmburuienării cu specii anuale). Măsurile specifice contra dăunătorilor au o mult mai mare importanţă. Combaterea puricilor se face în preajma răsăritului (de regulă, cu produse recomandate de specialiştii fitosanitari). Împotriva moliei cânepii (Grapholitha delineana), în afara rotaţiei raţionale, se poate interveni, în zonele infestate, cu tratamente chimice, făcându-se un tratament de avertizare şi încă 2-3 tratamente ulterioare, la intervale de 12-15 zile.

Recoltarea - cânepa pentru fuior se recoltează la sfârşitul înfloririi plantelor mascule, atunci când, trecând prin lan, se constată că nu se mai scutură polen. Recoltarea prematură duce la obţinerea unor producţii mai mici de fibră şi în acelaşi timp însuşirile tehnologice (cu deosebire rezistenţa) sunt inferioare. Întârzierea recoltatului este şi ea foarte dăunătoare. Cele mai mari pierderi sunt determinate de degradarea tulpinilor. În acelaşi timp, fibra pierde din fineţe şi devine aspră şi casantă. În unele zone, cânepa se recoltează manual. Tulpinile se taie la înălţimea de 4-6 cm, cu secera sau cu cosoare speciale, şi se lasă pe sol în mănunchiuri de 15-20 cm grosime aşezate răsfirat în foarfecă pentru uscare. Când partea superioară s-a îngălbenit, snopii se întorc pe partea cealaltă şi se usucă

încă 2-3 zile (în total, uscarea durează până la 4-8 zile). Urmează scuturarea de frunze (frunzele trebuie înlăturate deoarece clorofila depreciază fibra prin pătare în timpul topirii, iar topitoriile nu recepţionează tulpini nedesfrunzite) şi legarea snopilor în două locuri dacă sunt mai lungi de 100 cm şi o singură dată la cei mai scurţi. Recoltatul mecanizat se face cu maşini speciale. Tulpinile tăiate rămân pe sol în strat subţire (aşezate aproximativ perpendicular pe direcţia de înaintare a maşinii). După uscare, se procedează ca şi în cazul recoltării manuale: desfrunzire şi legare în snop. Productivitatea maşinilor - folosită la acest procedeu fără aparat de legare - este de 4-5 hectare/schimb. Pentru a folosi maşinile speciale cu aparat de legare este necesar să se facă defolierea cânepii. În general, se recomandă aviotratamentele cu 100-150 litri de soluţie la hectar. Tratamentele se fac dimineaţa (până la ora 10) sau seara (după ora 17). Momentul efectuării tratamentului este la culoarea verde-gălbuie a frunzelor şi tulpinilor mascule (10-15 zile de la începutul scuturării polenului, ceea ce înseamnă 10-12 zile înainte de recoltare sau de sfârşitul înfloririi). Acest moment trebuie ales şi în funcţie de starea vremii, deoarece precipitaţiile de peste 5 mm care survin în primele 4-6 ore după tratament determină ineficacitatea produselor folosite. De remarcat că întârzierea tratamentului până la degradarea clorofilei în plantele mascule nu mai asigură defolierea (N. Şarpe şi O. Segărceanu). Tratamentul prematur, când frunzele plantelor mascule sunt de culoare verde normală, depreciază fibra, iar producţia este mai redusă. La tratamente efectuate corect, defolierea are loc în 10-12 zile, de regulă în proporţie de 90-100%. În unele cazuri, se poate folosi pentru defoliere şi cloratul de magneziu, 15-17 kilograme la hectar, în 200 de litri de apă, care produce uscarea şi defolierea în 5-6 zile. În urma defolierii, maşinile recoltează direct în snopi legaţi, care se aşază în glugi pentru uscare, dar productivitatea maşinii este, în acest caz, de 1,5 hectare/schimb. În România există preocupări pentru producerea de maşini speciale pentru recoltarea cânepii şi care execută operaţiunile de strângere, defoliere şi legare mecanică a tulpinilor în snopi.

www.agrimedia.ro

August 2015 25

Instalaţii de irigare prin aspersiune Instalaţia de aspersiune cu tambur şi furtun (I.A.T.F. – 300)

Instalaţia asigură udarea din mers atât a culturilor cu talie înaltă, cât şi cu talie joasă, după cum prezintă I. Pleşa şi S. Câmpeanu. Se poate utiliza în amenajările de irigaţie cu conducte îngropate, cu antene amplasate la 612 m, cu hidranţi amplasaţi la 72 m, sau în sistemele cu canale, în care caz funcţioneaza în agregat cu motopompa APT 50/60. Agregatul de pompare 50/60 asigură debitul necesar pentru 2-3 instalaţii. Parţile principale ale instalaţiei (N. Iga şi M. Nedelcu) sunt: şasiul, format dintr-un cilindru metalic, prevăzut cu două roţi pe pneuri, proţap pentru tractare, două picioare de sprijin reglabile şi un cric rabatabil; turela este o construcţie din metal ce pivotează pe şasiu şi susţine tamburul cu furtunul, dispozitivul de stabilire a pasului de înfăşurare a furtunului, mecanismul şi instalaţia hidraulică de acţionare a tamburului, frâna tamburului, cadrul de suspendare a căruciorului port-aspersoare şi căruciorul port-aspersoare; tamburul are forma unui mosor şi reprezintă suportul pe care 26 August 2015

se înfăşoară furtunul flexibil; instalaţia hidraulică - compusă din motorul hidraulic cu burduf, distribuitorul de comandă, robineţii şi conductele de legatură; dispozitivul pentru stabilirea pasului de înfăşurare este alcătuit dintr-un grup conic, cu lanţ Gall, două roţi de lanţ şi un suport de ghidare a furtunului. Mişcarea de rotaţie, pentru înfăşurarea furtunului spiră lângă spiră, se transmite axului tamburului printr-o transmisie în lanţ. Mecanismul de supendare al căruciorului este format dintr-un cadru metalic, un sistem de scripeţi, un cadru flexibil şi un troliu, asigură supendarea cărociorului port-aspersoare în scopul pivotării sau transportării într-o nouă poziţie de lucru; furtunul din polietilenă are lungimea de 300 de metri şi diametrul exterior de 110 de metri, înfăşurat pe tambur, prin aceasta se asigură alimentarea aspersoarelor. Dispozitivul de udare este compus dintrun cărucior port-aspersoare cu patru roţi pe pneuri şi două aspersoare reactive (ARS - 2), cu funcţionare în sector de cerc. Instalaţia I.A.T.F. - 300 aplică udarea pe timpul deplasării dispozitivului de udare către maşina de bază, formată din şasiu şi turelă, care, pe durata de udare

într-o poziţie, staţionează, fiind branşată la hidrant. Ordinea operaţiunilor se prezintă în continuare. Pentru punerea în funcţiune, instalaţia în agregat cu tractorul se deplasează de-a lungul antenei pe drumul tehnologic cu lăţimea de 3 metri până când axul tamburului ajunge în dreptul culoarului cu lăţimea de 2,1 metri, pe care se deplasează căruciorul cu cele două aspersoare. Se fixează şi se orizontalizează instalaţia în poziţie de lucru cu ajutorul cricului şi a celor două picioare reglabile ale şasiului. Se roteşte turela la 90 de grade, astfel încât căruciorul să ajungă pe direcţia axului culoarului, după care se blochează turela, se coboară căruciorul pe sol şi se cuplează instalaţia la hidrant prin intermediul unui furtun cu diametrul de 110 mm. În continuare, se deschid vana hidrant şi robinetul de oprire şi reglare a vitezei căruciorului până când se eliberează clichetul de blocare a tamburului, după care se închide robinetul. Se blochează tamburul cu ajutorul frânei şi se scoate clichetul braţului de acţionare, când acesta execută cursa de revenire comandată prin acţionarea manuală a distribuitorului de

www.agrimedia.ro

comandă. Se reglează frâna tamburului în aşa fel încât să permită învârtirea liberă a acestuia, urmărind ca forţa de întindere în furtun pe timpul derulării să fie redusă. Se tractează căruciorul port-aspersor pe culoar până când pe tambur mai rămân înfăşurate 1,5-2 spire. Se decuplează căruciorul de la tractor. Se basculează clicheţii pe coroana dinţată şi apoi se deschide robinetul pentru alimentarea aspersoarelor. După ce aspersoarele intră în regim normal de funcţionare, se deschide robinetul care alimentează cu apă sub presiune instalaţia hidraulică de acţionare a tamburului. Instalaţia hidraulică acţionată de presiunea apei antrenează tamburul într-o mişcare de rotaţie, prin intermediul braţului de acţionare, clicheţilor şi a coroanei dinţate, operaţie prin care furtunul se înfăşoară pe tambur şi apropie căruciorul cu cele două aspersoare de instalaţie. Viteza de deplasare, respectiv norma de udare distribuită, se reglează prin modificarea debitului de alimentare a motorului hidraulic. Instalaţia este scoasă din funcţiune în mod automat când căruciorul a ajuns în apropierea tamburului, moment

www.agrimedia.ro

în care agaţă cadrul mecanismului de oprire automată, întreruptându-se astfel alimentarea instalaţiei cu apă. După terminarea udării, pe o parte a antenei, instalaţia se pregăteşte pentru a uda fâşia de pe partea opusă. În acest scop, se închide vana hidrant, se decuplează furtunul flexibil, se eliberează clicheţii de blocare şi acţionare, se ridică apoi căruciorul, se roteşte tamburul la 180 de grade, după care se coboară căruciorul, se deplasează în poziţia de start şi apoi se pune în funcţiune instalaţia, efectuând aceleaşi operaţiuni ca şi în prima poziţie. La terminarea udării la un hidrant, pentru deplasarea instalaţiei la hidrantul următor, se decuplează furtunul flexibil şi se roteşte turela cu 90 de grade pentru a aduce instalaţia în poziţia de transport, cu căruciorul dispus în partea opusă proţapului. Pentru deplasare, se cuplează la un tractor, se ridică picioarele de sprijin şi cricul rabatabil şi apoi se tractează în poziţia următoare. În sistemele de irigaţie cu hidranţi amplasaţi la 72 de metri, instalaţia se cuplează la hidranţi cu ajutorul unor tronsoane de conductă de transport cu diametrul de 100 mm.

Pentru a asigura o bună funcţionare şi întreţinere a instalaţiei, zilnic trebuie să se verifice etanşeitatea instalaţiei, cu care ocazie se înlocuiesc garniturile uzate, iar săptămânal se curaţă filtrele de pe circuitul de comandă şi acţionare a instalaţiei. O echipă formată dintr-un mecanic şi un muncitor poate deservi 4 până la 12 instalaţii, realizând 40 până la 119 hectare/muncitor. Durata de mutare de pe o pozitie pe alta este de circa 1 oră. Consumul de motorină este de circa 2 litri/hectar şi udare.

Instalaţia de udare prin aspersiune cu un pivot central I.A.P. - 450

Instalaţia se poate folosi pe toate tipurile de sol, la udarea tuturor culturilor, pe terenuri fără obstacole (şanţuri, pomi, stâlpi, mlaştini etc.) şi cu o pantă pe direcţia de înaintare de până la 10%. Instalaţia se compune din următoarele părţi principale: pivotul, realizat din două conducte de oţel, un cot şi un cadru de susţinere alcătuit din patru picioare metalice fixate rigid pe o platformă de beton armat, travee cu cadre cu roţi - la

August 2015 27

Victor VĂTĂMANU

travee cu distanţa între cadre de 45 metri, rezultând o lungime a instalaţiei de 450 metri. Diametrul exterior al conductei din oţel este de 170 mm. O travee este formată din 5 tronsoane de conductă cu lungimea de 9.000 mm, grinda de susţinere cu zăbrele şi cadrul cu roţi. Instalaţia este acţionată, fie prin cablu subteran cu branşare la pivot, fie cu ajutorul unui generator de curent alternativ trifazic de 380 V şi a motoarelor de 1,12 kW. Instalaţia electrică este formată din panou electric central, panourile electrice secundare, cabluri electrice, motoarele electrice şi lampa de semnalizare avarii. Instalaţia mai este dotată cu o vană automată de presiune a apei şi electric şi are rolul de limitator de debit şi presiune la valorile impuse. Institutul de la Băneasa - Giurgiu a conceput un echipament de udare pentru presiuni joase (E.P.J.) destinat echipării instalaţiei I.A.P. - 450. Distribuirea apei la plante se face prin intermediul unor pulverizatoare cu doze calibrate, fixate pe hidranţii structurii de rezistenţă a instalaţiei la capătul unor tuburi flexibile cu diametrul de 16 mm, din polietilenă neagră de joasă densitate. Înlocuirea aspersoarelor cu pulverizatoare permite reducerea presiunii de funcţionare a instalaţiei de la 4,5-5,5 daN/cm pătrat, la 2,0-2,5 daN/cm pătrat, fapt care conduce la o economie de energie de până la 20% şi la o îmbunătăţire a uniformităţii de udare. Montarea instalaţiei se poate realiza de o echipă formată din cinci muncitori, din care unul specialist în automatizare şi unul lăcatuş mecanic, în 12 zile. Se foloseşte o macara de 3 tone timp de 2 zile. Exploatarea a 4-6 instalaţii se face de către un muncitor (tehnician) având cunoştinţe de automatizare. Precizăm că aceste instalaţii de irigat prin aspersiune prezentate anterior sunt de fabricaţie românească. În prezent, sunt disponibile instalaţiile de fabricaţie străină, ce funcţionează pe aceleaşi principii, dar au parametri constructivi diferiţi. În continuare vom prezenta două asemenea instalaţii.

Instalaţiile de irigare Zimmatic (SUA)

Instalaţia cu mişcare laterală (liniară) Zimmatic poate acoperi până la 98% din suprafaţa unui plot de formă dreptunghiulară. Alimentarea se poate face fie prin intermediul hidranţilor, fie 28 August 2015

direct din canalele de irigaţii. În cazul instalaţiilor alimentate de la hidranţi, suprafaţa ce poate fi irigată este de până la 65 de hectare. Instalaţia este prevăzută cu un sistem de ghidare. Acţionarea acesteia se face cu ajutorul motoarelor electrice alimentate la 400 V. Această tensiune poate fi furnizată de către un generator montat la capătul instalaţiei. Presiunea necesară (în funcţie de tipul aspersoarelor folosite) este de minimum 2 bari. În cazul instalaţiilor alimentate din canale de irigaţii, suprafaţa acoperită poate ajunge până la 130 de hectare. Alimentarea cu energie electrică se face, de asemenea, cu ajutorul unui generator, alimentarea cu apă făcându-se cu ajutorul unei pompe. Instalaţiile cu pivot mobil Zimmatic pot fi prevăzute cu 2, 3 sau 4 roţi. Avantajul acestor instalaţii este acela ca se pot muta în diferite amplasamente într-un timp relativ scurt. Instalaţiile prevăzute cu 3 sau 4 roţi pot avea o lungime de până la 411 metri, putând iriga o suprafaţă de maximum 65 de hectare. Instalaţiile prevăzute cu două roţi pot avea o lungime de până la 200 de metri, putând iriga o suprafaţă de maximum 16 hectare. În cazul pivotului central Zimmatic, alimentarea cu energie electrică se poate face de la o sursă de energie deja existentă (400 V) sau poate fi furnizată de către un generator mobil. Alimentarea cu apă se face de la hidranţi, iar presiunea minimă necesară este de 2 bari.

Instalaţiile de irigare tip Mustang (SUA)

Instalaţia a fost concepută cu mişcare liniară, alimentată de la hidranţi, dar opţional poate fi prevăzută cu o pompă pentru alimentarea din canale de irigaţii sau poate fi echipată pentru a lucra ca pivot. Debitul instalaţiei este cuprins între 30 şi 80 l/s, iar presiunea necesară nu depăşeşte 3 bari. Lungimea unui tronson este de 60 de metri, existând posibilitatea formării unor instalaţii cu o lungime de până la 420 de metri. Greutatea unui tronson este de 2.714 kilograme. Diametrul conductei este de 168 mm. Duzele de joasă presiune şi regulatoarele de presiune conduc la realizarea unui coeficient de uniformitate a udării foarte bun. Sursa de energie constă într-un generador electric Diesel de 12-18 kW, motorul trifazat funcţionând la 380 V. Viteza de lucru a instalaţiei este controlată cu ajutorul unui calculator.

Acest calculator controlează şi unghiurile dintre tronsoane cu ajutorul senzorilor de siguranţă a alinierii, precum şi senzorul de oprire la capătul cursei programate. Viteza maximă de deplasare este de 2,12 metri/minut. Alimentarea cu apă se face cu ajutorul unui furtun de 5”-6”, lungimea acestuia fiind în funcţie de distanţa între hidranţi. În cazul alimentării din canal, instalaţia este prevăzută cu o electropompă. La capăt, instalaţia se poate roti pentru a putea lucra bilateral.

Instalaţiile de irigare tip Valley (SUA)

Instalaţiile Valley pot fi liniare, cu pivot central, instalaţii de colţ şi instalaţii remorcabile. Instalaţiile liniare Valley pot acoperi până la 98% din suprafaţa unui lot de forma pătrată sau dreptunghiulară. Se pot folosi pentru irigarea culturilor de cereale, plantelor furajere, legumelor, viţei-de-vie etc. În ceea ce priveşte alimentarea cu apă, aceasta se poate face dintr-un canal de irigaţii sau prin intermediul unui furtun conectat la hidranţi. În cazul alimentării direct din canal, un motor-generator Diesel şi o pompă asigură presiunea necesară. Conductele de alimentare din canal sunt prevăzute cu plutitoare şi dispozitive de autocurăţăre. Lungimea maximă a unei astfel de instalaţii este de 975 de metri, iar debitul acestor instalaţii variază între 31,5 şi 252 l/s. În cazul alimentării de la hidranţi, debitele instalaţiei variază între 12,6 şi 88 l/s, diametrul instalaţiei fiind de maximum 152 mm. Sistemul de deplasare al instalaţiei poate fi prevăzut cu 2 sau 4 roţi. Instalaţiile cu pivot central Valley sunt alcătuite din tronsoane cu lungimi ce variază între 33,4 şi 62,4 metri, putând rezulta lungimi ale instalaţiei adaptabile mărimii suprafeţelor de amenajat. Instalaţiile remorcabile Valley pot iriga suprafeţe de 2 până la 121,5 hectare. Instalaţiile sunt disponibile în mai multe opţiuni de pivot, şi anume: remorcare pe 4 roţi, care se pot roti în diferite planuri; remorcare pe 2 roţi; remorcare prin glisare. Instalaţiile de tip colţ Valeey sunt recomandate în cazul suprafeţelor care conţin diverse obstacole sau au forme neregulate. Cu ajutorul acestor instalaţii se pot iriga suprafeţe suplimentare de circa 12% (7,7 hectare adăugate la cele 64,8 hectare cât poate acoperi partea principală a instalaţiei); braţul instalaţiei de colţ este conectat la instalaţia de bază printr-o articulaţie flexibilă.

www.agrimedia.ro

August 2015 29

Cunoaşterea exactă a procesului de creştere şi dezvoltare şi a cerinţelor biologice ale plantei în fiecare etapă, permit cultivatorului ca, prin mijloacele tehnologice de care dispunem să dirijeze în mod activ amplul proces de formare a recoltei, spre realizarea potenţialului productiv.

Creşterea şi dezvoltarea plantei de porumb Pentru precizarea mai corectă a fazelor de creştere, în care au loc importante modificări calitative în plantă, întreaga perioadă de vegetaţie a porumbului a fost împărţită în 10 stadii. Fiecare stadiu se desfăşoară pe o anumită durată de timp, în funcţie de natura hibridului, a temperaturilor sau a duratei zile, ca şi a gradului de asigurare cu apă şi elemente nutritive. Acest sistem modern de notare permite identificarea cu uşurinţă a fazei de creştere a plantei de către specialişti şi totodată a precizării cerinţelor specifice ale plantei. O serie întreagă de măsuri tehnologice pot fi utilizate cu un randament maxim: aplicarea erbicidelor în vegetaţie la porumb, aplicarea fazială a îngrăşămintelor, combaterea bolilor şi dăunătorilor, irigarea la plafoane de umiditate diferite. Studiul factorilor climatici în concordanţă cu stadiul de creştere al plantei va permite o mai bună evaluare a nivelului de producţie, precum şi o eficientă intervenţie în dirijarea 30 August 2015

proceselor de formare a recoltei. În momentul semănatului, primele 5 frunze şi vârful de creştere al tinerei plantule de porumb sunt deja prezente în embrion, ele fiind dispuse concentric şi protejate de coleoptil şi scutelum.

Stadiul 0 - germinare - răsărire

Pentru ca procesul de germinare să aibă loc, sunt absolut necesare două condiţii:

depăşirea pragului limită al temperaturii minime de germinare, de 7-8 grade Celsius; absorbţia apei în proporţie de 35-40% faţă de greutatea seminţei, ceea ce se poate realiza când solul are un conţinut de apă de peste 20% din IUA (intervalul umidităţii active). În condiţii de umiditate insuficientă, sămânţa îşi pierde facultatea germinativă sau răsare eşalonat. Prin pericarpul seminţei

www.agrimedia.ro

August 2015 31

străbate mai întâi radicela, iar după 1-2 zile apare şi plumula - viitoarea tulpiniţă a plantei, protejată de coleoptil. În partea opusă radicelei, sub mugurele de creştere, apar 2-5 rădăcini seminale care cresc la un unghi de 25-30% faţă de orizontală. Alungirea tulpiniţei până la suprafaţa solului se face prin alungirea primului internod (mezocotil). Când vârful coleoptilului apare la suprafaţa solului, la lumină, alungirea primului internod se oprşte, iar frunzele încep să apară din coleoptil. Pentru parcurgerea procesului de germinare şi răsărire se consumă circa 120-180 de grade Celsius. În condiţii optime, germinarea şi răsărirea au loc în 6-16 zile. În perioada germinare-răsărire coleoptilul rezistă la temperaturi de -6...-8 grade Celsius, când se află încă în sol, şi de -4 grade Celsius după răsărire, dacă durata gerului nu depăşeşte 2-3 ore.

Stadiul 0,5 - două frunze complet formate

Primele două frunze complet formate apar după 7-10 zile de la răsărire. În acest timp se formează primele rădăcini coronare (permanente din nodul 1 al verticilului plantei, dar nu se diferenţiază ramificaţiile şi perişorii absorbanţi pe ele); rădăcinile primare (în special radicela) au multe ramificaţii şi perişori absorbanţi; frunzele asigură prin fotosinteză întreaga cantitate de fotoasimilate necesare plantei; nutriţia minerală se realizează greoi din cauza slabei dezvoltări a sistemului radicular. Asigurarea unor concentraţii mai mari de substanţe nutritive în zona de creştere a rădăcinilor primare stimulează creşterea timpurie a plantelor.

Stadiul 1 - patru frunze complet formate

Se formează la 15-20 de zile după răsărire. Planta are o înalţime de 3545 cm. Al doilea verticil al rădăcinilor coronare (permanente) s-a alungit, iar rădăcinile primului verticil sunt ramificate şi au perişori absorbanţi. Rădăcinile primare cresc foarte puţin după acest stadiu. În vârful tulpinii, care se află încă sub suprafaţa solului, începe procesul de iniţiere a paniculului (lungimea zilei influenţează momentul începerii formării paniculului). Începe formarea tuturor frunzelor şi a mugurilor ştiuletelui. Creşte consumul de elemente nutritive din sol. Un îngheţ 32 August 2015

uşor sau grindina pot să distrugă frunzele expuse, fără a vătăma planta, al cărei vârf de creştere mai este încă sub suprafaţa solului. Nivelul de producţie, în acest caz, poate fi redus doar într-o minimă măsură.

şi acoperă vârful de creştere, se poate compromite cultura în totalitate.

Stadiul 2,5 - zece frunze complet dezvoltate

La 22-25 de zile după răsărire planta are deja şase frunze complet formate. Rădăcinile nodale (coronare) formează acum cea mai mare parte a sistemului radicular. S-a format şi alungit şi cel de-al treilea certicil al rădăcinilor nodale. Internodiile de sub cea de-a cincea, a şasea şi a şaptea frunză au început să se alungească, astfel încât vârful de creştere al tulpinii este la suprafaţa solului ori puţin ieşit afară din sol. Încep să se dezvolte mugurii, din care se vor forma viitorii ştiuleţi, de la fiecare nod aflat sub suprafaţa solului. Numărul de muguri care se dezvoltă diferă de la un hibrid la alt hibrid, de distanţa între plante, de fertilitatea solului şi de climă. Ştiuletele principal se formează la nodul 6-8 sub panicul, iar următoarele 5-6 noduri de sub cel principal sunt potenţial producătoare de ştiuleţi. În această perioadă creşte consumul de azot, fosfor şi potasiu al plantei.

La 36-38 de zile (48-50 de zile la hibrizii tardivi) de la răsărire sunt complet ieşite zece frunze. Frunzele 11-14 au ajuns la dimensiunea deplină, dar sunt parţial ieşite din verticil. Internodul de sub frunza a 9-a s-a alungit complet, iar cele de sub frunzele 10-11 şi 12 se alungesc. Începe creşterea rapidă a paniculului. Formaţiunile viitorilor ştiuleţi se dezvoltă în continuare la 6-8 noduri ale tulpinii deasupra solului. În acest stadiu creşte şi mai mult consumul de azot, fosfor şi potasiu. Nevoia de apă este din ce în ce mai mare. Tulpina creşte acum mult deasupra suprafeţei solului. Plantele rupte sub vârful de creştere nu se vor mai reface. Distrugerea frunzelor de către grindină dăunează recoltei mai mult decât în stadiile anterioare. Lipsa de substanţe nutritive şi a umidităţii în acest stadiu vor influenţa în mod nefavorabil dezvoltarea suprafeţei foliare a plantei şi mărimea viitorului ştiulete. Scade ritmul zilnic de creştere şi dezvoltare, determinând întârzierea proceselor de înspicare, mătăsire şi fecundare.

Stadiul 2 - opt frunze complet formate

Stadiul 3 – 12 frunze complet dezvoltate

Stadiul 1,5 - şase frunze complet dezvoltate

După 29-30 de zile, la hibrizii din grupele mijlocii, şi 40-52 de zile la hibrizii tardivi, plantele au opt frunze complet formate. Este perioada formării rapide a frunzelor 9, 10 şi 11, care au atins dimensiunea normală, dar nu sunt complet ieşite. Primele frunze de jos încep să dispară. Are loc alungirea rapidă a tulpinii. Vârful de creştere se află la 5-7,5 cm deasupra suprafeţei solului. Internodiile de sub frunzele 5 şi 6 au atins lungimea maximă, iar internodiile de sub frunzele 7, 8 şi 9 continuă alungirea tulpinii. Paniculul începe să se dezvolte rapid. S-a format şi se alungeşte al 4-lea verticil al rădăcinilor nodale. Rădăcinile au ajuns până la mijlocul internodului dintre rândurile de plante şi au pătruns până la o adâncime de circa 45 cm în sol. Creşterile vegetative sunt puternice. Creşte continuu consumul de elemente nutritive. Dacă în acest stadiu frunzele sunt distruse de grindină, recolta poate fi diminuată cu 10-20%. Dacă survin inundaţii în acestă fază

La 42-45 de zile (54-56 de zile la hibrizii tardivi), dezvoltarea frunzelor este completă. Primele patru frunze de jos dispar, tulpina şi paniculul cresc rapid. De la primul nod de deasupra solului pornesc rădăcini adventive. Ştiuleţii de la nodurile superioare încep o dezvoltare rapidă. Numărul potenţial de ovule (boabe) pe ştiuletele superior (principal) este determinat în această perioadă. Începe o rată zilnică rapidă de creştere a greutăţii masei uscate a plantei, care se menţine apoi constantă

www.agrimedia.ro

Stadiul 3,5 - 14 frunze complet formate

Acest stadiu se realizează în circa 49-52 de zile de la răsărire (61-63 de zile la hibrizii tardivi). Asistăm la o creştere rapidă a tulpinii prin alungirea internodiilor. Se alungeşte rahisul ştiuletelui. Începe alungirea stigmatelor florilor de la baza rahisului. S-au format rădăcinile adventive (de fixare) ale celui de-al 7-lea nod. Ritmul rapid de creştere a tulpinii şi de formare a ştiuletelui constituie un moment critic al plantei. Insuficienţa apei şi a substanţelor nutritive, ca şi vătămarea plantei din cauza grindinei determină reducerea numărului de boabe în ştiuleţi.

Stadiul 4 - apariţia paniculului

Se realizează după 56-58 de zile de la răsărire (70-74 de zile pentru hibrizii tardivi). Vârful paniculului apare din verticil. Creşterea tulpinii se desfăşoară rapid, prin alungirea ultimelor internodii. Ştiuletele şi mătasea se alungesc, de asemenea, într-un ritm rapid. La primele 5-6 frunze de jos pot apărea îngălbenirea şi uscarea. Insuficienţa umidităţii şi a substanţelor nutritive

www.agrimedia.ro

determină întârzierea apariţiei mătăsii faţă de apariţia paniculului şi scuturarea rapidă a polenului.

Stadiul 5 - apariţia mătăsii, scuturarea polenului

În acest stadiu planta ajunge după 64-68 de zile (78-82 de zile la hibrizii tardivi). Formarea frunzelor este complet încheiată, suprafaţa foliară ajungând la 5-6 metri pătraţi, iar solul este integral umbrit (90-95%). Ştiuletele şi pănuşile sunt aproape complet dezvoltate. Mătasea continuă să se alungească de la florile din vârful ştiuletelui încă nefecundate. Ovulele se măresc. Are loc scuturarea polenului. Planta nu mai consumă îngrăşăminte cu potasiu, dar are loc un consum rapid de azot şi fosfor. Analiza conţinutului de azot, fosfor şi potasiu din frunzele de la baza ştiuletelui ne poate indica în mod corect nivelul de aprovizionare cu îngrăşăminte al plantei. Insuficienţa umidităţii sau temperaturile prea ridicate în această perioadă pot cauza o fecundare incompletă a inflorescenţei, formându-se ştiuleţi total sau parţial sterili. Apar primele semne ale atacului dăunătorilor la panicul şi tulpină, în special cele cauzate de larvele sfredelitorului porumbului.

Stadiul 6 - umplerea bobului Acest stadiu are loc la circa 12 zile de la apariţia mătăsii. Ciocălăul, pănuşile şi tulpina sunt complet dezvoltate. Se accelerează procesul de formare şi depunere în bob a substanţei uscate. Endospermul bobului se îmbogăţeşte în amidon. Ritmul rapid de acumulare a substanţei uscate determină în continuare absorbţia azotului şi a fosforului din sol. Începe translocarea, din diferite organe ale plantei spre bob, a compuşilor cu azot şi fosfor uşor transportabili. În embrionul bobului apare coleoptilul, prima frunză şi radicula. În condiţiile unei fertilizări necorespunzătoare, apar carenţele de azot şi potasiu. Lipsa de azot grăbeşte uscarea frunzelor de la baza plantei şi determină formarea unor tulpini subţiri şi fragile. Carenţa de potasiu accentueaza fenomenul de frângere a tulpinilor. Vătămarea plantelor de către grindină sau alte condiţii nefavorabile în acest stadiu vor determina stoparea umplerii unor boabe la vârful ştiuletelui.

Stadiul 7 - coacerea în lapte a bobului

Această fază are loc la circa 24 de zile de la apariţia mătăsii. Depunerea substanţelor de rezervă în bob are loc în ritm rapid, când creşte şi MMB. În embrion s-au diferenţiat mugurele de creştere şi cea de-a patra frunză. Diviziunea celulară în stratul epidermic al endospermului a încetat. Insuficienţa apei, ca şi carenţele nutritive, determină şiştăvirea boabelor. Şiştăvirea poate să apară şi în condiţiile deranjării mecanismului de translocare a asimilaţiilor din frunze şi tulpini spre bob. Ele să datorează în final temperaturilor nocturne sub 10-12 grade Celsius, când acest fenomen se desfăşoară intens.

Stadiul 8 - coacerea în lapte-ceară a bobului

După circa 36 de zile de la mătăsire, are loc coacerea în lapte-ceară a bobului. Creşterea în greutate a bobului continuă, dar cu un ritm mai redus. Are loc o creştere rapidă a embrionului, în care sunt complet diferenţiate radicula şi frunzele embrionare; apar rădăcinile seminale. Creşterea endospermului în acest stadiu are loc în special pe baza creşterii dimensiunii celulei. Perturbările nutritive ale plantei pot determina şiştăvirea. Începe şi se manifestă fenomenul uscării frunzelor din partea inferioară a plantei.

Stadiul 9 - coacerea în ceară a bobului

La 48 de zile de la mătăsire are loc coacerea în ceară. Acest stadiu marchează încheierea procesului de depunere a substanţelor de rezervă în bob, de formare şi diferenţiere a embrionului. La cei mai mulţi hibrizi se formează un strat negru de separare între endosperm şi embrion, care împiedică continuarea afluirii asimilatelor spre endosperm.

Stadiul 10 - maturitatea fiziologică

Este stadiul care are loc după circa 60 de zile de la mătăsire. Boabele nu mai cresc în greutate, însă se accentuează uscarea. Ritmul pierderii umidităţii depinde de condiţiile climatice şi de caracteristicile bobului. Continuă uscarea frunzelor şi a pănuşilor. August 2015 33

Victor VĂTĂMANU

până apropape de maturitate. Aceasta este o perioadă critică: planta trebuie sa fie bine aprovizionată cu substanţe nutritive şi cu apă. Lipsa acestora poate provoca o importantă micşorare a ştiuletelui şi a numărului de boabe pe ştiulete. Mărimea ştiuleţilor este, de asemenea, dependentă de durata de timp între stadiul 3 şi stadiul 5 (apariţia mătăsii). Scurtarea acestei perioade - din cauza lipsei de apă şi hrană - duce la micşorarea ştiuletelui. Hibrizii timpurii, care au această perioadă mai scurtă, asigură ştiuleţi mai mici, iar pentru asigurarea unei recolte mari, semănatul se face mai des.

34 August 2015

www.agrimedia.ro

August 2015 35

Recolta de păioase, mai bună ca în 2014. Porumbul şi floarea-soarelui sunt calamitate

Ionel VĂDUVA

Culturile însămânţate în toamna anului trecut, pentru care s-a încheiat campania de recoltat, nu au înregistrat pierderi foarte mari din cauza secetei, a declarat luni, 17 august 2015, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, adăugând că producţia totală de grâu este chiar „uşor mai bună“ decât în 2014. „Pentru că s-a încheiat campania de recoltat la culturile însămânţate în toamna lui 2014 vreau să vă anunţ că, din fericire, acestea nu au avut pierderi foarte mari, ba din contră. La cultura grâului, rezultatele sunt uşor mai bune decât în 2014. Astfel, dacă în 2014 cultura medie la hectar a fost de 3,64 tone, în anul 2015 a fost de 3,68 de tone. Cantitatea totală de grâu recoltată, conform datelor pe care le avem până în prezent din teritoriu, este de 7,5 milioane de tone, comparativ cu 7,4 milioane de tone în anul 2014“, a precizat Constantin la finalul întâlnirii avute luni cu fermierii. Conform spuselor ministrului, producţia medie la hectar obţinută la orz a fost de 4,03 tone, în timp ce în 2014 a fost de numai 3,8 tone, iar cantitatea totală recoltată a ajuns la 1,051 milioane de tone. În altă ordine de idei, ministrul Agriculturii a precizat că rapiţa a avut de suferit în 2015, dar nu dramatic, producţia medie fiind de 2,36 tone la hectar. „Pentru rapiţă, producţia la hectar a avut de suferit, în sensul că avem o producţie mai mică, dar nu dramatic, respectiv 2,36 tone, comparativ cu 2,57 tone la hectar în 2014, iar producţia totală este 956.886 tone“, a adăugat ministrul. Ministrul a recunoscut însă că seceta afectează agricultura şi culturile, mai ales cele însămânţate în primăvară, respectiv porumbul şi floarea-soarelui, iar ministerul va încerca să-i ajute pe fermieri să îşi deruleze în condiţii bune campania de primăvară. „Vremea afectează culturile, afectează agricultura şi probabil, per ansamblu, vor fi pierderi la fiecare fermier, dar pe culturile de primăvară, nu pe cele de toamnă. Facem tot posibilul ca din punct de vedere 36 August 2015

bugetar şi al pregătirii documentelor campania de toamnă să se deruleze în condiţii bune şi, împreună cu fermierii, am agreat ca până la sfârşitul lunii august să acordăm acele adeverinţe, mai devreme, astfel încât să îşi poată contracta creditele şi să înceapă campania de toamnă“, a punctat oficialul guvernamental. Pentru fermierii care sunt mici, a spus el, şi care au avut pierderi mai mari de 30 la sută din suprafaţa care a fost cultivată, Ministerul Agriculturii va interveni cu un ajutor de la bugetul de stat sub forma unei scheme de minimis. „Această schemă de minimis va fi legiferată printr-o hotărâre de Guvern, probabil în cursul lunii septembrie, urmând ca la prima rectificare bugetară, în funcţie de resursele pe care le primim, să acordăm aceste despăgubiri, cred eu în anul 2015, astfel încât să nu fie probleme“, a afirmat Daniel Constantin. În ceea ce priveşte fermierii mari, având în vedere că valoarea despăgubirilor ar trebui să fie ceva mai mare, MADR trebuie să notifice Comisia Europeană după ce va fi încheiată statistica la care ministerul lucrează împreună cu comisiile de specialitate. „Estimăm că răspunsul Comisiei Europene pentru a acorda aceste scheme de la bugetul de stat va veni în câteva luni, imediat după aceea urmând să acordăm aceste despăgubiri, dar cel mai probabil la începutul lunii 2016. În egală măsură, lucrăm la documentele pregătitoare, astfel încât să notificăm şi să solicităm şi Comisiei Europene un ajutor, în speranţa că-l vom primi. Dacă nu-l vom primi, există deja un angajament al Guvernului pe cele două scheme la care a făcut referire“, a precizat şeful MADR. El a mai spus că, în prezent, există o evaluare parţială a culturilor afectate de secetă realizată de comisiile

inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, însă ea va fi făcută publică abia după ce se va finaliza recoltatul şi se va şti exact ce pierderi de producţie s-au înregistrat pe fiecare cultură. „Am primit evaluarea de la majoritatea judeţelor, dar nu este finalul, acesta va fi odată cu încheierea campaniei de recoltat, dar culturile cele mai afectate sunt în special cele de primăvară, respectiv porumbul şi floarea-soarelui“, a spus Constantin. De asemenea, ministrul a adăugat că va face tot posibilul ca din 16 octombrie să poată fi plătit avansul la plata pe suprafaţă care se cuvine din partea Comisiei Europene. Prezent la întâlnirea de la MADR, preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, a subliniat că discuţia de luni a fost una constructivă, menţionând că fermierii nu se raportează la statistica producţiei prezentate de minister, ci doar din perspectiva de recuperare a cheltuielilor. „Procentul de recuperare a cheltuielilor este mult mai mic decât anul trecut şi noi ne raportăm la situaţia financiară, iar ministrul vorbeşte din perspectiva asigurării alimentare“, a spus acesta. Mai mult, într-o declaraţie acordată grupului AGRIMEDIA, presedintele LAPAR a precizat totodată că la producţia de floarea-soarelui regiunea Moldovei va cunoaşte o creştere negativă, în medie de 50% din totalul recoltei de anul trecut, iar la porumb cred că undeva între 55 şi 60 la sută, dar sunt zone în care suprafeţele sunt calamitate chiar şi 100%. Şi pagubele vor fi pe măsură, în condiţiile în care suprafeţele arabile cultivate cu porumb şi afectate de secetă, în regiunea Moldovei se ridică la un total de 500.000-600.000 ha, iar la floarea-soarelui, aproximativ 200.000 ha.

www.agrimedia.ro

Tehnologia de cultură a maghiranului Majorana hortensis Mnch Originar din Asia Mică, maghiranul era cunoscut şi cultivat din antichitate în Egipt. În Europa este introdus prin secolul al XIV-lea şi ocupa la început teritoriile din bazinul Mării Mediteraneene, mai ales sudul Franţei. Concomitent, se răspândeşte şi în nordul Africii şi Peninsula Iberică. Maghiranul este, după cum prezintă E. Păun şi colaboratorii, o specie aromatică de la care se recoltează herba, utilizată ca un apreciat condiment în industria alimentară sau pentru extragerea uleiului volatil folosit în parfumerie. În scopuri terapeutice se utilizează numai ocazional, în dispepsii, stări nervoase.

Locul în asolament - indiferent de modul de înmulţire, semănatul direct sau plantarea cu răsad, lucrările pentru

www.agrimedia.ro

efectuarea acestora au loc primăvara mai târziu. Din acest punct de vedere nu ar avea o importanţă prea mare planta premergătoare. Deoarece maghiranul are ritm lent de creştere după răsărire sau plantare, este necesar să se aleagă ca premergătoare plantele prăşitoare care lasă terenul curat de buruieni sau culturi mai timpurii (leguminoase, cereale de toamnă), care permit efectuarea unor lucrări de combatere a buruienilor până toamna. Cercetările efectuate de Pank în Germania au subliniat valoarea degeţelului lânos şi a jaleşului ca premergătoare pentru maghiran. Dintre speciile medicinale şi aromatice, rezultate satisfăcătoare s-au mai obţinut folosind ca premergătoare macul şi valeriana. În cadrul rotaţiei, maghiranul nu va reveni pe aceeaşi solă mai devreme de 4 ani.

Fertilizarea - cercetările efectuate în diferite ţări privind aportul fiecărui

element fertilizant în sporirea producţiei şi creşterea conţinutului în ulei volatil nu au dat posibilitatea să se stabilească o formulă optimă de fertilizare. Mai mult, rezultatele înregistrate sunt în unele cazuri chiar contradictorii (Weichan; Schroder; Lamy). Astfel, după opinia unor cercetători (Bârneţ; Weichan), azotul măreşte conţinutul în ulei volatil, pe când studiile efectuate de Schröder relevă faptul că acest element fertilizant nu are nici o influenţă sau chiar reduce acest conţinut. Cornelissen susţine că dozele moderate de azot pot constitui un stimulent în acumularea uleiului volatil, pe când dozele mari au un efect contrar. Azotul contribuie în mod vădit la creşterea mărimii frunzelor şi la obţinerea unui volum sporit de masă vegetală. Îngrăşămintele fosfatice în doze potrivite îşi aduc un vizibil aport în sporirea producţiei de herba. Acelaşi autor constata că potasiul influenţează

August 2015 37

perioada de vegetaţie, scurtând-o, şi măreşte numărul de flori pe plantă. Gunoiul de grajd contribuie substanţial la sporirea producţiei, dar nu influenţează conţinutul în ulei volatil; se apreciază că el imprimă şi un gust amar şi neplăcut uleiului volatil. Cornelissen, Golez şi colaboratorii au obţinut rezultate bune în studiile efectuate, aplicând îngrăşăminte minerale complexe NPK. Sporurile s-au înregistrat numai la producţia de masă vegetală, conţinutul în ulei volatil nefiind influenţat. Experienţele efectuate în România au scos în evidenţă varianta în care, pe lângă 20 de tone de gunoi de grajd/hectar, s-au mai adăugat 250 kilograme de superfosfat/hectar şi 260 kilograme azotat de amoniu/hectar aplicat în trei reprize: înainte de plantare, la butonizare şi după prima recoltare. Studii mai recente executate la Iaşi relevă aportul adus de formula de fertilizare în care azotul, fosforul şi potasiul se aplică în raport de 1:0,75:0,75.

Pregătirea solului - felul şi numărul lucrărilor de pregătire a solului diferă în funcţie de planta premergătoare şi de metoda de înmulţire a maghiranului. Astfel, după recoltarea premergătoarelor timpurii (leguminoase, cereale de toamnă), dacă starea de umezeală a solului este bună, se execută arătura de bază la adâncimea de 22-25 cm. Terenul se menţine curat de buruieni până în toamnă, prin discuiri repetate, efectuate la adâncimea de 8-12 cm. Aceste lucrări au rolul de a păstra apa în sol. În cazul când arătura adâncă nu se poate efectua în condiţii optime din cauza secetei, se recurge la lucrări superficiale cu plugul sau cu grapa cu discuri, lucrări care se repetă până în toamnă, când se face lucrarea de bază. Dacă maghiranul are ca premergătoare culturi prăşitoare, imediat după recoltarea acestora terenul se pregăteşte, efectuându-se arătura de bază cu plugul în agregat cu grapa stelată.

38 August 2015

Primăvara, maghiranul se seamănă în luna aprilie, iar răsadul se plantează mai târziu. Lucrările de nivelare, cultivare, care se execută până la plantat sau semănat, au rolul de economisire a apei în sol şi de distrugere a buruienilor. Ele se vor efectua superficial şi în momentul când starea de umiditate a solului este optimă. Pregătirea patului germinativ se definitivează cu 1-2 zile înainte de semănat sau de plantat. Această lucrare se execută cu combinatorul şi urmăreşte realizarea unui strat uniform, bine mărunţit. În funcţie de natura solului şi de starea de umiditate a acestuia, lucrarea de pregătire a patului germinativ, în situaţia semănatului direct, se încheie cu tăvălugirea.

Modul de înmulţire - maghiranul se înmulţeşte prin seminţe. Culturile se pot realiza fie prin semănat direct, fie prin folosirea răsadului. În zonele mai răcoroase, cu frecvente cazuri de prezenţă a brumelor târzii, maghiranul se înmulţeşte prin răsad produs în paturi semicalde. Semănatul în aceste condiţii se face astfel ca răsadul să poată fi plantat în câmp la sfârşitul lunii aprilie sau începutul lunii mai. Epoca de plantat-semănat având în vedere durata de germinaţie şi ritmul de creştere al plantelor, se apreciază că epoca optimă de semănat în paturi semicalde este la mijlocul lunii martie. Pentru un hectar, răsadul necesar se obţine de pe suprafaţa de 80-100 de metri pătraţi de paturi semicalde. Semănatul în câmp se face după ce a trecut pericolul brumelor târzii, în cursul lunii aprilie.

Distanţa şi adâncimea de semănat - plantat - pentru a se crea posibilitatea întreţinerii manuale şi mecanice a culturii, maghiranul se seamănă sau se plantează la distanţă de 50 cm între rânduri. Spaţiul dintre plante pe rând, în

cazul plantării cu răsad, este de 15 cm. Se recomandă ca la fiecare cuib să se planteze 2-3 fire de răsad, astfel că desimea culturii va fi de 340-400.000 de plante/hectar. Pentru producerea de seminţe, pe parcele speciale sau în porţiuni delimitate din culturile pentru herba, plantarea se face la distanţe mai mari între plante; la cuib se plantează un singur fir. Din cauza mărimii foarte reduse a seminţelor, maghiranul se seamănă superficial, cel mult la 0,5 cm adâncime. În mod practic, prin semănatul direct, seminţele ar trebui să cadă în urma brăzdarului, la suprafaţă, lucrarea de acoperire executânduse prin tăvălugire. Răsadul se plantează cu 1,5-2 cm mai adânc decât nivelul în care acesta s-a aflat în paturi semicalde. Norma de sămânţă - pentru semănatul direct în câmp, norma de sămânţă este de 4 kilograme/hectar. Materalul de înmulţire trebuie să se încadreze între limitele de 80 şi 65% la puritate fizică şi de 75-50% la germinaţie. Prin lucrarea de rărire se tinde a se ajunge la desimea menţionată anterior. Sămânţa se amestecă cu materialul inert în proporţie de 1:2 şi cu o plantă indicatoare sămânţă de salată (100 grame/hectar). Cu cantitatea de 400 de grame sămânţă se însămânţează suprafaţa de paturi semicalde pentru producerea de răsad necesar plantării unui hectar.

Lucrările de întreţinere - deşi de la semănat şi până la răsărire trece o perioadă prea lungă de timp, în care terenul poate fi puternic infestat cu buruieni, totuşi la maghiran grija pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere trebuie să fie deosebită. Combaterea buruienilor şi distrugerea crustei trebuie să se execute chiar înainte de răsărire, profitând de faptul că planta indicatoare a apărut şi rândurile sunt conturate. După răsărire, plantele cresc lent şi nu suportă umbrirea buruienilor. Pentru combaterea buruienilor se execută pliviri, praşile manuale şi mecanice. La cultivatoarele de plante tehnice, cu care se întreţin mecanic, trebuie să se monteze neaparat discurile de protecţia a rândurilor. O altă lucrare care se efectuează când plantele au 3-4 cm înălţime este rărirea. În culturile realizate prin răsad, după completarea golurilor, prima praşilă se execută imediat după plantare, rolul principal al acesteia fiind afânarea solului după tasarea produsă cu prilejul lucrării de plantat. O lucrare asemănătoare, cu rol identic, se execută după efectuarea primei recolte de herba. În ceea ce priveşte combaterea chimică a buruienilor, rezultatele încercărilor sunt

www.agrimedia.ro

August 2015 39

modeste, maghiranul fiind, în general. sensibil faţă de erbicide. Cercetările recente efectuate la Institutul de plante medicinale Fundulea au stabilit totuşi câteva formule de erbicidare, în funcţie de zona de cultivare a maghiranului. În anii de deficit mare de precipitaţii, în perioada de vegetaţie, este nevoie, pentru a realiza producţiile scontate, să se facă irigarea. Aprovizionarea prin irigaţii la capacitatea optimă pentru apă a solului se execută aplicând 2-3 udări, fiecare a 400-600 metri cubi/hectar. În experienţele efectuate la Moara Domnească, producţia de herba s-a dublat, efectuând trei udări cu normă de 600 metri cubi/hectar. Prima udare s-a dat după plantare, a doua la butonizare şi ultima după prima recoltă (Evdochia Coiciu şi Racz). În loturile semincere, în afară de lucrările obişnuite de întreţinere se mai execută eliminarea plantelor netipice, puţin viguroase sau bolnave.

Victor VĂTĂMANU

Boli, dăunători, combatere maghiranul, fiind o cultură relativ nouă în România, nu este atacat de boli care au importanţă economică. Totuşi, în ultima perioadă plantele de maghiran au manifestat simptome caracteristice de alternarioză (Alternaria spp.) şi de rugină (Puccinia menthae Pers.). De un real ajutor în vederea limitării atacului de boli şi dăunători sunt măsurile preventive (o parte din recoltă se foloseşte ca atare în industria alimentară), care au în vedere respectarea asolamentului şi menţinerea igienei culturale. Nu s-au semnalat nici dăunători specifici. Dintre cei polifagi, viermiisârmă sunt cei mai des întâlniţi, făcând în unii ani chiar pagube. De asemenea, s-a mai semnalat atacul produs de omida de stepă (Loxostege sticticalis L.). Combaterea acestora se face

40 August 2015

folosind substanţele indicate de către specialiştii fitosanitari.

Recoltarea - momentul optim când se face recoltarea trebuie ales astfel încât să se obţină producţia maximă de herba şi conţinutul cel mai ridicat în ulei volatil. La maghiran, se pare că în perioada de înflorire se realizează ambele cerinţe. Într-adevăr, acumularea în plantă a uleiului volatil sporeşte treptat până la deplina înflorire, când atinge valoarea sa maximă. Când se urmăreşte a se realiza şi o producţie bună la recolta a doua, prima coasă se efectuează la începutul înfloritului. În ceea ce priveşte variaţia diurnă a acumulării uleiului volatil, se pare că aceasta nu este atât de accentuată. În orice caz, recoltarea trebuie să se facă numai în zile însorite, să înceapă la ora 10 dimineaţa şi să înceteze la ora 18.

Modul de recoltare - recoltarea se face cu foarfecele de grădină, de vie sau de tuns oile. Aceste unelte trebuie să fie foarte bine ascuţite. Folosirea secerii sau a uneltelor de recoltat care nu sunt bine ascuţite conduce la dislocarea sau smulgerea totală a unor plante din sol, din cauza sistemului radicular superficial şi puţin dezvoltat. Pe suprafeţe mari, recoltarea se face cu coasa sau cu ajutorul cositorilor mecanice, ale căror cuţite vor fi bine ascuţite. De o mare importanţă, mai ales pentru recolta a doua, este înălţimea de recoltare a primei recolte. Pentru a da posibilitatea plantelor să lăstărească din abundenţă, tăierea se face la 5-7 cm de la suprafaţa solului. De pe un hectar, la o recoltă se poate obţine o producţie de 40-50 qintale de herba proaspătă. Parcelele destinate pentru producerea de sămânţă se recoltează când seminţele capătă culoarea galben-brună.

Lucrarea se execută dimineaţa, pe rouă, cu secera; plantele se lăsă în mănunchiuri câteva zile, după care se treieră. Seminţele se condiţionează, se aduc la umiditatea de 12% şi se păstrează în locuri uscate.

Prelucrarea materiei prime Uscarea - superioritatea materiei prime vegetale este dată de culoarea frumoasă, naturală a acesteia şi de conţinutul ridicat de ulei volatil. Aceste însuşiri se obţin dacă uscarea se face la umbră. Pentru uscare se folosesc podurile, şoproanele şi orice încăperi uscate, curate, aerisite. Herba se aduce imediat după recoltare la locul de uscare, unde se întinde în strat subţire (2 kilograme/metrul pătrat). În perioada uscării, materialul se întoarce de câteva ori. Uscarea primei recolte durează 5-6 zile, iar toamna, cea de-a doua recoltă se usucă în 12-15 zile. Dacă sunt posibilităţi, uscarea se poate face pe cale artificială, dar temperatura nu trebuie să depăşească 30-35 de grade Celsius. Raportul de uscare variază între 4 şi 5:1. Extracţia uleiului volatil - pentru extragerea uleiului volatil se foloseşte herba proaspătă. Aceasta se recoltează eşalonat, în perioada înfloririi, potrivit cu capacitatea instalaţiei de distilare. Materialul recoltat se transportă imediat la locul de prelucrare şi se introduce în cazanele fixe de distilare sau se folosesc cazanele mobile basculante, asemănător prelucrării mentei sau lavandei. Ambalarea, păstrarea - după uscare, herba de maghiran se ambalează în baloturi. Păstrarea materialului nu se face un timp prea îndelungat, deoarece se produc pierderi ale uleiului volatil. În 8 luni se apreciază că nivelul conţinutului în ulei volatil scade mult, ajungând chiar la 30% din valoarea iniţială.

www.agrimedia.ro

August 2015 41

Atunci când trebuie să construiască tractorul cu şenile suprem, inginerii de la Challenger nu fac rabat de la nimic. Întregul „design“ al acestuia este conceput în jurul mult imitatului, dar niciodată multiplicat sistem de rulare cu şenile Mobil-Trac, sistem ce se poate găsi numai la tractoarele Challenger. Cele trei roţi mediane oscilante menţin constant contactul cu solul, pentru o trancţiune imbatabilă şi un confort în timpul lucrului ce va mulţumi pe deplin şi cel mai pretenţios fermier.

Challenger MT 775 E - un şenilat care intervine atunci când un tractor pe roţi îşi atinge limitele Vasile Nica, brand manager Challenger, MEWI MT 775E Challenger a fost votat drept câştigător al titlului de Maşină a Anului la SIMA 2015, una dintre cele mai prestigioase distincţii pentru tractoarele ce încorporează tehnologie inovatoare şi performanţă generală. Selecţia a fost făcută de 19 jurnalişti independenţi din presa agricolă, reprezentând 17 ţări europene.

Motorul este inima unui tractor…

Seria de tractoare cu şenile MT 700E este propulsată de noile şi mult apreciatele motoare AGCO POWER, motoare ce fac parte din portofoliul grupului AGCO de mai bine de 10 ani şi care au fost

dezvoltate şi proiectate în mod special pentru lucrul intens în agricultură, detaliu foarte important din punct de vedere al fiabilităţii motorului pe termen lung. Cu o capacitate de 9,8 litri, nu mai puţin de şapte cilindri şi o putere maximă dezvoltată de 431 CP, noul MT 775E va duce la bun sfârşit orice lucrare care, pentru un tractor clasic, se dovedeşte mult prea dificilă…

La puteri ce depăşesc 400 CP, singurul pariu posibil este pe transmisiile Automatic Powershift

4,5 m2 Dimensiune şenilă 762 mm

Nimic nu se compară cu fiabilitatea unei transmisii complet automate Powershift, care, 1,8 m2 Dimensiune anvelopă 710R38 împreună cu noul motor în şapte cilindri, va asigura un consum de combustibil imbatabil datorită modului „auto“ care va permite transmisiei să schimbe vitezele în funcţie de condiţiile din teren, fără ca utilizatorul să simtă acest lucru în mod direct. Un aport important în reducerea consumului îl are sistemul de rulare cu şenile Challenger Mobil-Trac, care, datorită amprentei la sol de aproximativ 3,7 mp, reduce patinarea

42 August 2015

www.agrimedia.ro

la nici mai mult, nici mai puţin de 3%, de neimaginat pentru un tractor cu roţi!

Productivitate fără rabat de la confort

Oricine îşi doreşte ca utilajele să funcţioneze cât mai multe ore şi, evident, la sfârşitul zilei să aibă cât mai multe hectare lucrate, pentru că viteza de lucru în agricultură poate face cu adevărat diferenţa la recoltare. Oricât de performant este un tractor, dacă nu este confortabil şi în acelaşi timp uşor de utilizat, putem să uităm de productivitate. Din acest motiv, la noua serie Challenger MT700E, confortul utilizatorului în cabină nu a fost lăsat la urmă, ci, dimpotrivă, i s-a acordat o atenţie sporită. În primul rând, vizibilitatea, atât pe timp de zi, cât şi de noapte, datorită setului complet de lumini. Comenzile intuitive şi simplu de utilizat vin în ajutorul utilizatorului. Ergonomia şi calitatea, preluate din industria autoturismelor de lux, se simt nu doar la opţionale (scaune îmbrăcate în piele, oglinzi electrice şi încălzite, faruri cu xenon etc.), ci şi în dotarea standard. Scaunul cu sistem de suspensie cu pernă de aer, comenzi

www.agrimedia.ro

amplasate pe cotiera de comandă, împreună cu monitorul central, unde sunt afişate majoritatea funcţiilor tractorului, navigaţie prin satelit etc. sunt doar câteva dintre ele.

pe o combină Fendt sau o maşina de erbicidat autopropulsată Challenger.

Când precizia şoferului scade, intervine tehnica

Sistemul de ghidare automată prin satelit nu mai este un moft, este o necesitate! Tocmai de aceea tractoarele Challenger vin echipate din fabrică, având un astfel de sistem, care, practic, conduce tractorul, fără a fi nevoie de intervenţia operatorului decât în cazuri excepţionale, ce nu depăşesc 5% din timpul total de utilizare în câmp. Indiferent dacă sistemul este utilizat pe timp de zi sau noapte, precizia lui este mereu aceeaşi şi poate ajunge, în funcţie de echipare, la o marjă de eroare de ±2 cm, lucru de neimaginat atunci când se lucrează clasic, cu marcatori. Dispar din start greşurile şi se poate calcula economia realizată în timpul lucrărilor atât la pregătit terenul, cât şi la semănat, erbicidat, fertilizat şi chiar recoltat, pentru că acest sistem poate fi luat de pe tractor şi montat, spre exemplu,

MT775E Motor AGCO POWER

AP98-4

Puterea nominală la 2.100 rpm

400 CP

Puterea maximă la 1.900 rpm

431 CP

Cuplu maxim la 1.500 rpm

1.921 Nm

August 2015 43

Kverneland reprezintă o marcă globală de top în industria utilajelor agricole, recunoscută pentru calitatea produselor, implicarea activă în dezvoltarea de produse noi şi pentru eficienţa proceselor de producţie, acestea fiind numai câteva dintre motivele pentru care Kverneland este una dintre cele mai cunoscute şi respectate companii de către fermierii din întreaga lume.

De ce să alegeţi utilaje agricole Kverneland? Datorită celor 125 de ani de experienţă şi inovaţie, produsele Kverneland sunt capabile să ofere, în prezent şi în viitor, soluţii pentru toate nevoile fermierilor.

Unirea forţelor pentru un nou Kverneland, mult mai puternic Kverneland pe care îl vedem azi este rezultatul unirii forţelor a patru entităţi (Accord, Kverneland, Rau şi Taarup), ce au devenit o singură entitate, cu un impact mult mai puternic în industrie. Fiecare marcă are o istorie îndelungată şi proeminentă în piaţa utilajelor agricole, datorită căreia fiecare entitate este recunoscută la nivel global pentru zona de competenţă pe care o reprezintă.

O gamă completă de produse

Inima Kverneland este capacitatea de a oferi o gamă de produse puternică şi extensivă ce poate răspunde celor mai variate cerinţe. Această gamă include pluguri, echipamente pentru cultivarea solului, semănători, maşini de erbicidat, maşini de fertilizat, precum şi toată gama de utilaje pentru fân şi furaje.

Crearea valorii prin inovaţie

În ultimii ani, Kverneland a lansat foarte multe produse noi şi inovative, pe toate categoriile de utilaje. Efortul depus constant ţinteşte reînnoirea întregii game de produse şi crearea de utilaje mult mai bune, mai productive şi mai 44 August 2015

eficiente. Dezvoltarea de produse noi şi inovative este cheia succesului pentru viitoarele generaţii de utilaje şi pentru asigurarea competitivităţii afacerilor clienţilor Kverneland din întreaga lume.

• Modena (Italia) - tocătoare, grape rotative, freze • Ravenna (Italia) - prese, înfoliatoare baloţi • Metz (Franţa) - depozit central piese de schimb

Unităţile de producţie Kverneland

Kverneland în Romania

Grupul Kverneland îşi desfăşoară activitatea prin intermediul a şapte fabrici şi a unui depozit central pentru piese de schimb. Fiecare fabrică este specializată pe o anumită categorie de utilaje. Pe lângă calitatea recunoscută a utilajelor produse, importatorii din întreaga lume beneficiază de sprijinul complet din partea fabricii, fie că este vorba de informaţii comerciale, suport tehnic, şcolarizare, piese de schimb sau marketing. Astfel, fermierii au siguranţa că, achiziţionând utilaje Kverneland, vor beneficia de sprijin total, indiferent de nevoile pe care aceştia le au. Centrele Kverneland sunt localizate în: • Klepp (Norvegia) - pluguri, packomate • Kertemide (Danemarca) - cositori, greble, tocătoare baloţi • Nieuw-Vennep (Olanda) - maşini de erbicidat, maşini de fertilizat • Mechatronics (Olanda) - soluţii tehnologice avansate • Soest (Germania) - semănători de păioase şi prăşitoare, semănători combinate • Les Landes Génusson (Franţa) cultivatoare, grape cu discuri

Grupul Kverneland este reprezentat în România de General Leasing SA, companie ce comercializează produse din portofoliul Kverneland de mai bine de 20 de ani. Cu nouă puncte de lucru în toată ţara, tehnicieni instruiţi prin programele de şcolarizare ale producătorului, un stoc mare de piese de schimb şi promovare la nivelul întregii ţări, General Leasing este o companie ce are capacitatea şi imaginea necesare reprezentării unui brand de calibrul Kverneland. Eforturile constante de dezvoltare şi îmbunătăţire a proceselor de lucru şi a serviciilor oferite fermierilor din România, precum şi colaborarea îndeaproape cu producătorul oferă garanţia că produsele de calitate Kverneland sunt susţinute puternic. Astfel, utilajele agricole Kverneland reprezintă în România, şi la nivel global, alegerea fermierilor ce îşi doresc eficientizarea şi creşterea productivităţii afacerilor lor. Pentru mai multe informaţii legate de gama de produse Kverneland puteţi accesa site-ul producătorului www.kvernelandgroup.com sau site-ul General Leasing - www.generalleasing.ro

www.agrimedia.ro

August 2015 45

O mică scăpare în completarea unui aviz de transport era să-l coste scump pe Gheorghe Văduva, vestitul fermier din localitatea Dragalina, judeţul Călăraşi, atunci când maşina ANAF Antifraudă a blocat un camion cu cereale şi era cât pe ce să sechestreze bunul. Discuţiile şi justificările au durat o jumătate de zi, aşa cum precizează acesta.

Gheorghe VĂDUVA

Fermierul Gheorghe Văduva se plânge de abuzurile ANAF Antifraudă Într-un interviu acordat publicaţiei AGRIMEDIA, Văduva a spus că o simplă omitere a trecerii informaţiilor de identitate fiscală, chiar dacă firma expeditoare era identică cu cea de destinaţie, dar cu puncte de lucru diferite (în speţă câmp şi depozit), l-a determinat să piardă o jumătate de zi cu justificările. Dar asta nu este tot. El „are un cui“ împotriva integratorilor, care, în loc să-i susţină prin achiziţia cărnii de porc la preţuri decente, se îmbogăţesc, iar fermierii sărăcesc. Nici Danone n-a fost scăpat din vizorul lui Gheorghe Văduva. Domnia sa se plânge că acum nu mai are contract cu firma, iar pentru a-i lua laptele firma îl strânge cu uşa cu un preţ de 0,90 lei/litru. Cum era şi de înţeles, fermierul nu a acceptat. El nu îi acceptă nici pe actualii guvernanţi şi îi acuză de distrugerea voită a agriculturii. Despre gustul amar lăsat de accesarea fondurilor FEADR, despre plăţile pe bunăstare şi multe altele în cele ce urmează...

cu rapiţă, orz, grâu, mazăre, porumb, floarea-soarelui şi soia. Am ales să cultiv soia convenţională pentru că am avut nevoie de proteină pentru animale. Deţin şi o fermă de pui, şi una de porci. (...) Cu soia luată de la Pioneer obţinem cam 2.300-2.400 kg la hectar, fără irigaţii. Avem extruder, tot ce ne trebuie pentru a face mâncare animalelor.

Ce suprafaţă arabilă exploataţi în prezent?

Şi porcul? Îl vindeţi integratorilor? Ştim că Agricover activează

1.800 ha în localitatea Dragalina, cultivate 46 August 2015

Care este şeptelul pe care îl deţineţi?

Avem 180.000 de capete pui de carne broiler, 2.000 de capete porcine pe serie şi avem şi 80 de vaci cu lapte. Şi pentru că este la modă în aceste zile să discutăm de piaţa laptelui, până nu demult materia primă obţinută o livram celor de la Danone, cu 1,4 lei, pe contract. Relaţia contractuală a încetat însă. Livram cam 2.000 de litri de lapte pe zi şi, la un moment dat, cei de la Danone au zis că este cam puţin. Fac mofturi, pentru că este lapte mult pe piaţă. Mi-au zis însă că-l iau în continuare dacă-l vând cu 0,9 lei litrul. Am zis că nu vreau.

pe această piaţă.

Agricover... n-am nimic cu ei, dar dacă este de câştigat, trebuie să câştigăm toţi, nu numai ei. Dacă intram în colaborare cu acest integrator, trebuia să-mi dea preţul pe care îl puteam obţine şi eu, plus ce-mi ceri tu. Ei fac invers. De multe ori am vândut mai scump decât au venit ei şi m-au ofertat. În loc să ţină preţurile la un nivel acceptabil, ei le diminuau. Acum dau porcul peste tot, tuturor abatoarele interesate din ţară, pe bază de anunţ, spot, nu pe contract futures.

Şi în cazul puiului de carne?

Avem un abator aici, EuroAvi; avem desfacere asigurată. Noi suntem acţionari şi acolo şi preţurile sunt stabilite şi de noi. Avem inclusiv magazine de desfacere, în toată ţara, tot sub brandul Euroavi, dar lucrăm foarte mult cu marile reţele – Carrefour, Kaufland şi Lidl. Cu Metro nu lucrăm pentru că sunt neserioşi în ceea ce priveşte politica preţurilor. Lidl este cel mai serios. Acest retailer face promoţii, dar nu pe banii producătorului.

Actualul Guvern şi-a făcut o prioritate din a

www.agrimedia.ro

August 2015 47

susţine fermele de familie, integrate, orientate către piaţă. Ce însă facem cu producătorii agricoli mici?

Nu vedeţi că tendinţa este să fim distruşi cu toţii? Chiar şi pentru mine este o ameninţare. Nu ştii când să iei drept bune spusele guvernanţilor. O dată spun că micul fermier este prioritatea, altă dată vor ca producţia să fie mare, nu au o strategie coerentă, de lungă durată. Ministerul Agriculturii, statul român, nu are o strategie reală pe termen mediu şi lung cu privire la agricultură, chiar dacă conştientizăm cu toţii că acest sector este singurul funcţional şi care ne poate întreţine. Nu facem nimic pentru ea, ci doar vorbim.

V-a creat probleme vechiul proiect al Ordinului 619 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi?

Ionel VĂDUVA

Da! Este vorba de acele discuţii cu privire la mult dezbătutul aspect din proiectul de act normativ privind plăţile, şi anume identificarea „fără echivoc“ a suprafeţelor deţinute şi contractate. Dacă de atâţia ani, lucrând aceeaşi suprafaţă, am depus tot acte, tu, stat, vii acum şi-mi ceri şi contracte, şi pe mama, un portbagaj plin cu maculatură? Dar ce, noi suntem hoţi? Spune domnule că nu mai vrei să mai dai şi atunci s-a terminat povestea. Mai mult decât atât, au cuplat tot, şi vacile, şi porcii şi... ce vor să facă acum? Au început şi pe la noi să pună presiune prin controale. Noi nu mai avem TVA la cereale. S-au luat însă cei de la ANAF de mine. Şi-au postat maşina inscripţionată în faţa autovehiculului nostru de transport şi au solicitat actele. Marfa toată avea aviz, dar scria într-un colţ că materia primă vine de la IF Văduva Gheorghe, din câmp, iar în celălalt colţ ca destinaţie, către IF Văduva Gheorghe... magazie. Ni s-a spus că trebuia trecut codul fiscal al societăţii şi în colţul de destinaţie, chiar dacă era aceeaşi firmă! Le-am explicat că într-un colţ scrie câmp, sunt trecute toate datele de identificare fiscală, iar în celălalt magazie, depozit. Să-mi confişte maşina, nu alta! O jumătate de zi mi-au blocat transportorul. Combinele erau în câmp blocate, pline, iar camionul, la mine, în curtea mea, blocat. 48 August 2015

Le-a dat Guvernul Ponta şi puteri, şi pistoale, şi se cred Dumnezei. Ce evaziune pot face eu? Pleacă marfa din câmp şi vine în curte. Cui vinzi marfa asta? Unde? Cum o dai? Uneori mă gândesc de ce să mai muncesc ca prostul? Îmi vine să-mi iau tălpăşiţa. M-am născut însă aici, am agricultura în sânge, am făcut atâtea investiţii şi nu-mi vine să abandonez.

Legislaţia pare uneori potrivnică fermierului...

Da. Guvernanţii schimbă legile cum vor ei. Eu am abatorul la trei kilometri. Am accesat pachetul transport din măsura de bunăstare. Mi-au dat banii până anul trecut, în noiembrie 2014. În acea lună au modificat ghidul, iar acum este specificat următorul lucru: „(...) Dacă se află situată unitatea de producţie în acelaşi UAT cu un abator, nu beneficiază de plăţi (...)“. Eu le-am spus atunci că dacă nu mai vor să-mi dea bani pe bunăstare, nu este o problemă, dar nu mai introduc 14 pui în cuşcă, ci 18-20, pentru a nu mai face transporturi care generează pierderi. Nu mai vreţi să-mi daţi? Merg aşa de acum încolo.

Care a fost explicaţia lor?

Nu mi-au dat nici o explicaţie. Mai mult decât atât, au întocmit un document, mi-au luat şi banii daţi din urmă şi mă puneau pe mine să scriu că fac asta de bunăvoie. Cum să scriu aşa ceva? Daţi-mi voi un motiv şi luaţimi banii. Eu vă dau în judecată.

Aţi beneficiat de fonduri FEADR de când acestea sunt disponibile?

Am un gust foarte amar legat de experienţa pe care am avut-o cu finanţările FEADR. De ce nu suntem lăsaţi să facem ceva? Tot felul de piedici, tot felul de virguliţe, birocraţie. Toţi cei care lucrează în structurile de stat care au legătură cu noi (n.r. - agenţii de plăţi), au impresia că dau banii de la ei şi că le pleacă scaunul de sub fund dacă fac altceva. Haideţi să luăm banii aceştia europeni, să-i consumăm, să facem ceva cu ei. Dacă noi facem ceva, începe să se învârtă rotiţa. Angajăm oameni, taxele sunt plătite, merge economia. Au venit cu programul Minimis, o catastrofă totală. Au dat bani oamenilor, aceştia şi-au cumpărat vreo două-trei vaci, iar acum, dacă n-ai minimum 10 vaci, nu poţi lua subvenţie. Ce să facă

omul simplu cu animalele? Danone spune că nu mai ia laptele de la ferme mici. Şi eu am păţit-o cu 80 de vaci.

Cum staţi cu parcul de tractoare şi maşini agricole şi cum le-aţi achiziţionat?

Avem tot ce este posibil. Avem două tractoare de peste 300 CP, patru de 220 CP, unul de 285 CP, trei de 150 CP şi două de 110 CP. Apoi, avem combine Fendt, Massey Ferguson, Case şi New Holland. Ca modalitate de achiziţie, în prima fază, atunci când au început finanţările prin SAPARD, atunci am accesat fonduri FEADR. După, n-am mai încercat. Dobânzile la bănci erau atât de mari, încât nu te mai puteai apropia. Mai mult, dacă auzeau cei care furnizau utilaje că doreşti finanţare FEADR, creşteau preţurile. Lucrurile nu s-au schimbat nici până acum.

Care ar mai fi nevoia de utilaje pentru exploataţia dvs.?

Utilaje mari, cu putere pe măsură, pentru a putea lucra suprafeţe însemnate în timp util, cu consumuri mici. Îmi doresc o combină Fendt. Iau utilajul din afară pentru că este mai ieftin aşa. Vorbim de 3,2% dobândă, iar cu cât iau finanţare, plătesc service-ul şi nu mă doare capul.

Ce le-aţi recomanda fermierilor? Să se adreseze unei bănci sau unui IFN? Ştim că CEC se vrea mai nou banca agricultorilor...

Sunt şi IFN-uri serioase, care sunt mai bune decât băncile comerciale. IFN-urile cer mai puţine acte decât banca. Noi am făcut primul proiect FEADR prin BCR. Al doilea, ferma de porci, tot prin BCR şi am obţinut cofinanţare (23 de miliarde de lei vechi). Mi-au cerut 25% dobândă!!! Le-am spus: „Da, vă dau, dar îmi daţi un an de zile perioadă de graţie“. Ştiţi ce le-am făcut? Într-un an le-am dat banii înapoi şi nu le-am dat nici un leu în plus. Cât despre CEC, atunci când am realizat proiectele FEADR, această bancă era încă la începuturile finanţării agriculturii. Acum nu ştiu dacă şi-a schimbat optica în realitate, dar vă spun sincer că nu prea mai am nevoie de bani de la ei. Când iau utilaje, mă adresez direct furnizorilor din ţara-mamă, îi întreb cu ce bancă lucrează acolo şi la ce dobânzi. Nici nu mă văd cu reprezentanţii băncilor respective. Totul îl facem prin e-mail sau telefon.

www.agrimedia.ro

August 2015 49

Intrarea în «a patra dimensiune» cu LEXION 700 CLAAS a fost primul producător de utilaje agricole care a lansat o combină de recoltat adecvată pentru condiţiile de recoltat din Europa, în 1936. De atunci, CLAAS şi-a consolidat poziţia de lider pe piaţa europeană cu ajutorul acestui utilaj agricol. Din cele trei serii de modele produse în prezent de companie, LEXION, TUCANO şi AVERO, LEXION nu este doar combina de recoltat cea mai puternică din lume, ci şi seria cu o vechime de 20 de ani, această serie încorporând experienţă atât în ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea, cât şi în ceea ce priveşte funcţionarea practică. În prezent, îmbunătăţirea detaliilor unui utilaj este, de obicei, aspectul care sporeşte performanţele acestuia, siguranţa în timpul funcţionării, eficienţa şi confortul operatorului. Pe aceste detalii s-au bazat proiectanţii din Harsewinkel atunci când au creat seria de modele LEXION 700, îmbunătăţind sistemele de curăţare şi de separare reziduală a boabelor, tocătorul de paie şi sistemele electronice. Noul LEXION 700 a trecut la următorul nivel şi în zona de control al emisiilor. Îndeplinind acum cerinţele standardului pentru tratarea emisiilor Tier 4/Stage 4, CLAAS a înlocuit furnizorul de motoare CAT pentru LEXION 700 cu Mercedes-Benz. Cele mai performante modele 780 şi

770 sunt dotate cu un motor Mercedes-Benz de ultimă generaţie, cu o cilindree de până la 15,6 litri. Acesta dezvoltă o putere maximă de 626 cai pentru LEXION 780. Modelele LEXION 750 şi 740 sunt propulsate de un motor Mercedes-Benz cu o cilindree de 10,7 litri. Excepţia de la această regulă este noul motor Perkins utilizat pe modelul LEXION 760. Modelele LEXION 750 şi 740 au fost echipate şi cu sistemul DYNAMIC COOLING cu turaţie variabilă a ventilatorului. Acest sistem furnizează întotdeauna nivelul de răcire cerut de motor. Pentru a ţine pasul cu puterea tot mai mare a utilajelor, CLAAS a crescut şi dimensiunile rezervorului de boabe pentru două dintre cele mai mari modele, LEXION 780 TERRA TRAC şi 770 TERRA TRAC, la 13.500 l. Cu o rată de descărcare de 130 l/s, conţinutul rezervorului de boabe poate fi transferat în mai puţin de două minute.

Seria LEXION 700

Reprezentând tehnologia cea mai avansată pentru separarea reziduală a boabelor, LEXION 700 este echipat cu cinci grătare pentru fiecare rotor, şase instalate pe vârful de gamă LEXION 780, şi plăci de acoperire acţionate hidraulic pentru primele două segmente ale rotorului. La utilajele CLAAS, curăţarea 3D a reprezentat până acum cea mai avansată tehnologie pentru

compensarea înclinării laterale. În cadrul acestui proces, controlul activ al sitei superioare reduce încâlcirea materialului pe acestea. Fără funcţia de compensare, există riscul de pierderi atât în procesul de curăţare, cât şi de pierderi de putere în timpul recoltării pe teren deluros. Evident, această chestiune devine şi mai serioasă pe măsură ce puterea utilajului creşte.

A patra dimensiune - curăţarea 4D

Din aceste motive, CLAAS a dezvoltat curăţarea 4D pentru noile modele de putere mare din seria LEXION 700. Curăţarea 4D este formată din două componente: controlul plăcii de acoperire a rotorului în funcţie de pantă şi controlul automat al ventilatorului. Utilajele cu curăţare 4D sunt echipate cu o a treia pereche suplimentară de plăci de acoperire a rotorului. Controlul activ al plăcilor de acoperire a rotorului intervine în funcţie de înclinarea laterală şi longitudinală a utilajului, în funcţie şi de randamentul curent de separare şi curăţare. În acest proces, segmentele plăcilor de acoperire a rotorului, care sunt cu faţa către pantă, se deschid sau se închid automat, în funcţie de pantă, atât cât este necesar. Turaţia ventilatorului este reglată automat pentru deplasarea în rampă sau în pantă. Astfel, noul sistem de curăţare 4D intră în funcţiune încă din etapa separării reziduale a boabelor, reducând timpul de curăţare necesar. Curăţarea 4D funcţionează automat pe fundal şi nu trebuie controlată suplimentar de către operator. Funcţia este integrată complet în CEMOS AUTOMATIC şi contribuie la sistemul de optimizare complet automatizat al utilajului. Desigur, operatorul poate interveni manual şi, dacă este necesar, poate dezactiva sistemul folosind terminalul CEBIS.

LEXION 750, acum disponibil şi ca versiune MONTANA

Cele două modele LEXION 760 şi LEXION 50 August 2015

www.agrimedia.ro

750 sunt acum disponibile şi în versiunea MONTANA pentru recoltarea pe teren foarte abrupt şi pot compensa pentru o înclinaţie laterală de până la 17%.

Tip îmbunătăţit de împrăştiere - cilindrii tocătorului de paie, mai mari

CLAAS a modificat, de asemenea, dimensiunile tocătoarelor de paie. Diametrul cilindrului pentru noul LEXION 700 a fost mărit cu 5 cm, rezultând o lungime mai mare de tocare şi o alimentare şi ghidare mai uniforme ale recoltei. În combinaţie cu un defector cu plăci de împrăştiere, cilindrul mai mare de tocare îmbunătăţeşte accelerarea plevei, producând astfel un model mai lat şi mai uniform de împrăştiere pe câmp. Noile modele pot realiza o împrăştiere şi mai uniformă folosind împrăştietorul radial controlat prin intermediul hărţii. În acest sens, împrăştietorul radial este acum echipat cu un sistem mecanic de acţionare. Noul împrăştietor radial funcţionează la o turaţie mai stabilă şi oferă un confort de operare sporit şi un consum redus de carburant.

www.agrimedia.ro

Placa de frecare a contrabătătorului şi contracuţitele tocătorului pot fi reglate confortabil hidraulic folosind terminalul CEBIS din cabină. Operatorul poate comuta între poziţia de transport, tocare şi formarea de brazde prin simpla apăsare a unui buton din cabină.

Recoltarea în condiţii dificile - controlul automat al fluxului de material recoltat

Combinele de recoltat CLAAS sunt recunoscute pentru faptul că pot lucra la capacitate maximă chiar şi în condiţii dificile de recoltat. În aceste circumstanţe, sistemele de acţionare ale combinei de recoltat sunt supuse unor sarcini ridicate. Pentru a detecta din timp vârfurile de sarcină critice, CLAAS a dezvoltat un sistem de control automat al fluxului de material recoltat pentru noul LEXION 700. Acest sistem monitorizează şi compară turaţiile motorului, mecanismului de treier APS şi sistemului de separare reziduală a boabelor ROTO PLUS în timpul funcţionării. În cazul în care apare o

problemă, transportorul central, hederul şi sistemul de descărcare a rezervorului de boabe vor fi oprite imediat în mod automat, pentru a evita o defecţiune.

Practica atinge perfecţiunea - CEMOS AUTOMATIC

În 2012, CLAAS a introdus sistemul CEMOS AUTOMATIC pentru LEXION 700 - a fost primul sistem complet automat de reglare a separării şi curăţării din dotarea unei combine de recoltat. Iniţial, sistemul a fost folosit pentru grâu, orz şi seminţe de rapiţă. Totuşi, CEMOS AUTOMATIC este un sistem autodidact, care se optimizează singur şi care a fost îmbunătăţit permanent de la lansarea sa pe piaţă, ţinând cont de experienţa dobândită la nivel global în timpul operaţiunilor de recoltare. Astfel, CLAAS extinde domeniul de utilizare pentru noul LEXION 700, integrând şi culturile de porumb şi soia, permiţând în acelaşi timp ca sistemul să fie operat direct prin intermediul terminalului CEBIS al utilajului. Logica de control şi ghidarea prin meniu sunt identice cu cele folosite pentru restul funcţiilor utilajului.

August 2015 51

Încrederea acţionariatului DLG în compania Kongskilde s-a concretizat în ultimul an în investiţii care au dublat producţia şi au sporit calitatea, fapt care l-a determinat pe Ole Gade, preşedintele Consiliului de Administraţie al firmei daneze, să afirme recent că entitatea pe care o conduce nu „doar îndoaie fier“, ci, prin inovare, ajunge să ofere utilaje şi maşini agricole pliate perfect pe cerinţele clienţilor.

Ole Gade, CEO Kongskilde: «Nu suntem o companie care doar îndoaie fier» În cadrul unei conferinţe de prezentare a noilor utilaje agricole pe care Kongskilde le va comercializa în acest sezon agricol în România, Gade a precizat că industria de profil se află în prezent într-o perioadă de tranziţie, una la care acţionarii DLG, în speţă peste 30.000 de fermieri danezi, a răspuns prin injecţii de capital în fabrica de pluguri de la Överum, unitate de producţie care împlineşte o venerabilă vârstă de existenţă (165 de ani). „Suntem într-o perioadă de tranziţie. Suntem într-o situaţie fericită în care avem o companie-mamă foarte puternică, iar ei cred în noi, cred în produsele pe care le fabricăm şi sunt dispuşi să facă investiţiile necesare nouă, astfel încât să ne pregătim pentru viitor. În fapt, atât în 2014, cât şi în acest an am efectuat o serie de mişcări defensive pentru a fluidiza operaţiunile“, a punctat Ole Gade. „Este ştiut faptul că sectorul agribusiness a fost sub presiune. Am văzut cu ochii noştri colegi de afaceri care s-au confruntat cu scăderi ale business-ului cu 25-30 la sută; până la un anumit nivel şi noi suntem afectaţi de asta. În paralel, am 52 August 2015

decis să luăm în calcul oportunităţile şi să întreprindem unele mişcări strategice, unele investiţii menite să creeze bazele solide pentru mersul înainte al afacerii. Dacă este să discutăm de fabrica din Suedia, acolo unde producem plugurile, dacă în trecut ieşeau pe porţile unităţii de producţie circa 900 de astfel de utilaje, în prezent, datorită mişcărilor interne, ne pregătim de prima tranşă de 650 de pluguri livrate; asta în primele şase luni ale lui 2015. Până la sfârşitul anului preconizăm un total de 1.500 de pluguri produse şi livrate.

(...) Pentru mine este important de subliniat că nu suntem o companie care doar îndoaie fier. Noi petrecem foarte mult timp pentru a aborda în mod ştiinţific modalitatea de a furniza un produs potrivit consumatorului“.

În ceea ce priveşte cifra de afaceri, în 2014 aceasta a fost de nu mai puţin de 8 miliarde de euro, fapt care i-a bucurat pe acţionarii DLG, a spus Tommy Overby, manager de export în cadrul Kongskilde. Pentru a da însă un exemplu, Overby a afirmat că banii

www.agrimedia.ro

aceştia nu vor fi investiţi de fermieri în excursii de lux şi maşini de ultimă generaţie, ci îi vor reinvesti în companie, astfel încât profitul să fie şi mai mare. Şi se vede asta, pentru că firma daneză a trecut cu bine de criza care afectează încă industria constructoare de maşini şi utilaje agricole. „Deţinătorii Kongskilde sunt fermierii danezi, în jur de 33.000, în fapt acţionarii DLG. Practic, DLG deţine Kongskilde. Sunt peste 8.000 de angajaţi în această companie, iar cifra de afaceri este de 8 miliarde de euro. Cifra de afaceri a grupului Kongskilde a fluctuat puţin, dar din cauză că au fost perioade de criză înainte. Cred că în 2015 vom putea învinge însă criza şi vom ajunge cam la acelaşi nivel în ceea ce priveşte cifra de afaceri din 2014“, a punctat Overby. În ceea ce priveşte piaţa din România, directorul general al filialei locale Kongskilde, Dorinel Mihai, a precizat că marfa va fi comercializată doar prin distribuitori, aceştia având în accepţiunea sa un rol vital în business. Mai mult, Mihai s-a arătat interesat de colaborări inclusiv cu distributori de tractoare, pentru a „pune la muncă“ în mod corespunzător utilajele Kongskilde. „Kongskilde, prin reprezentanţa sa, va susţine în continuare distribuitorii, nu va vinde în nume propriu şi acesta este un angajament de suflet pe care ni-l asumăm. Ne gândim să capacităm şi distribuitori care pot pune în faţa echipamentelor noastre şi tractorul. Este bine ştiut că un echipament fără un tractor în faţă se vinde mai greu decât atunci când îl ai. Anul acesta se împlinesc 165 de ani de când la Överum se produc pluguri. Nu există nici un alt producător de pluguri din lume care să aibă această vechime şi această tradiţie îndelungată“, a mărturisit Dorinel Mihai.

Utilaje multifuncţionale şi inteligente (cu detectoare de metale şi camere video), plăcerea fermierilor brăileni

Suita prezentărilor utilajelor Kongskilde care sunt/vor fi comercializate în România a fost deschisă de acelaşi Dorinel Mihai. Acesta a vorbit în primă instanţă de cultivatorul purtat Kongskilde pentru pregătirea patului germinativ Vibro Master 3000. „Este un echipament care asigură

www.agrimedia.ro

lăţimi de lucru cuprinse între 6,5 şi 8,3 metri, cu un necesar foarte mic de putere. În paralel cu necesarul mic de putere, şi consumul de carburant este foarte, foarte mult redus. La 6,5 metri, necesarul de putere este de 140 CP, iar la 8,3 m este nu mai mult de 230 CP“, a spus directorul Kongskilde România. Un alt echipament prezentat de Dorinel Mihai a fost şi cultivatorul tractat Kongskilde pentru pregătirea patului germinativ Vibro Master 4000. „Este un echipament care face pregătirea patului germinativ, în special pentru lucrările de primăvară, dar în această toamnă vom încerca să vedem cum se comportă direct în arătură. Nu mai sunt necesare trecerile cu discul. Practic, s-a făcut lucrarea de arat, s-a intrat cu acest echipament direct în arătură, iar terenul rămâne pregătit pentru semănat. Lăţimile de lucru pentru acest echipament sunt cuprinse între 5 şi 9 metri“, a adăugat el. Germinator Pro - cultivatorul Konkgskilde pentru pregătirea patului germinativ - a fost testat în condiţiile terenului din România, în zona Brăilei. „Îmi pare rău că domnii Brânză şi Hagiu nu au putut veni astăzi la evenimentul de lansare. Este un echipament despre care, după ce l-au testat, cei doi au spus că nu mai pleacă de la ei din curte. După ce au lucrat cu Germinator Pro (deţin loturi semincere, fac porumb de reproducţie), au avut nişte rezultate absolut spectaculoase datorită faptului că răsărirea a fost absolut uniformă. Nu au existat diferenţe de înălţime, tocmai datorită faptului că patul germinativ a fost foarte bine pregătit înainte şi extrem de precis. Este un echipament cu trei mari dimensiuni de lucru: 4,5 m, 6,2 m şi 7,9 m, iar ceea ce este specific acestui echipament este distanţa între scormonitori - 6 cm“, a mai punctat specialistul Kongskilde România. Acesta a anunţat că urmează să sosească în România pentru teste dezmiriştitorul Kongskilde Delta Flex New Generation. „Este un dezmiriştitor pe care noi deja îl folosim. Este un utilaj pe trei rânduri, cu organe de lucru fixe, nu mai sunt vibratori de data asta, şi care poate lucra cu aripioare până la 12 cm, iar fără aripioare până la 25 cm, în condiţiile unui teren uscat şi secetos.

Delta Flex a avut parte de modificări pe şasiu, ceea ce poartă organele de lucru. Deja de la anul sperăm să-l avem în vânzare pentru fermierii din România“, a anunţat oficialul companiei daneze. Următorul echipament pe care specialiştii Kongskilde l-au pus la punct este plugul Överum Vari Flex EX On-Land, care urmează tractorului pe şenile - un veritabil plug pe uscat. „Nu mai este practic nevoie ca tractorul să meargă cu roata-n brazdă. El va merge pe mirişte, trăgând plugul după el în aşa fel încât consumurile de carburant sunt mult diminuate, tocmai datorită creşterii aderenţei şi a scăderii efortului de lucru. Plugurile acestea au 5-7 trupiţe, iar necesarul de putere este cuprins între 175 şi 350 CP. Lăţimea maximă de lucru pe care o poate avea un astfel de plug este de 3,85 metri, la o viteză de înaintare de aproximativ 7 KM/h“, a declarat Dorinel Mihai. A urmat în prezentare grapa rotativă Kongskilde PowerTill 1000. „Această grapă rotativă, care are lăţimi de lucru cuprinse între 3 şi 4 metri, este un vârf de lance în ceea ce priveşte tehnologia, şi aici mă refer la transmisia mecanică. Aceasta are posibilitatea de variere a turaţiilor într-o manieră cât se poate de simplă, fără să mai fie nevoie de montat şi de făcut tot felul de alte operaţii mari consumatoare de timp“, a mărturisit oficialul firmei. Colectorul de pietre Kongskilde Stonebear a fost un alt punct în prezentarea românului. „Practic, Stonebear îşi găseşte utilitatea în zonele colinare şi mai ales în partea de podiş a Transilvaniei unde deja suntem prezenţi cu un asemenea echipament. Stonebear este îmbunătăţit prin creşterea capacităţii bunkerului de colectare a pietrelor. De asemenea, sistemul de basculare a fost regândit şi mult îmbunătăţit“, a zis el. Un element particular al semănătorii de precizie Kongskilde Aeromat (Facelift), prezentată de acelaşi Dorinel Mihai, este bunkerul de seminţe redesenat, cu o capacitate de 55 de litri pe fiecare secţie, respectiv o capacitate a bunkerului de îngrăşăminte mărită de la 700 de litri, cât este în momentul de faţă, la 1.200 de litri. August 2015 53

Ultima pe lista lui Dorinel Mihai a fost prăşitoarea Kongskilde Vibro Crop Intelli, dotată cu o cameră video care recunoaşte rândurile de plante şi care se autoaşază indiferent de tendinţa pe care o are tractoristul. „Chiar dacă tractorul se abate de la traseul prestabilit, prăşitoarea îşi urmăreşte singură rândul şi se autoaşază pe el. Este un echipament la care multă lume a renunţat pentru că au fost inventate ebicidele. Dar în ultima vreme, din cauza faptului că din ce în ce mai mult buruienile au căpătat rezistenţă la erbicide, tendinţa este de a ne întoarce la metodele mecanice de prăşit. Această prăşitoare este echipată cu o cutie de seminţe mici şi poate asigura ceea ce se doreşte acum şi pentru care se plătesc subvenţii destul de bune - înverzire. Practic, la a doua trecere, se poate face şi semănatul seminţelor de iarbă. Sămânţa de iarbă rămâne în pământ, porumbul emerge, acoperă iarba, o ţine sub control şi nu o lasă să se dezvolte, iar în momentul în care se recoltează porumbul, atunci iarba porneşte creşterea. Pentru cei care au şi animale, există posibilitatea de a avea până la trei coase sau trei recolte într-un an“, a informat şeful Kongskilde România.

Ionel VĂDUVA

Cositorile şi remorcile tehnologice, pasiunea lui Alpár Benedek

Un alt oficial Kongskilde România, Alpár Benedek, a vorbit despre mai multe tipuri de cositori, în speţă despre cele cu tamburi şi cele cu discuri, la care lăţimile de lucru variază de la 1,65 m până la 3,5 m, în cazul cositorilor cu tamburi. În cazul cositorilor cu discuri însă lăţimile de lucru sunt de la 2 şi până la 3,5 m.

vaci la 350 de capete de bovine. „JF utilizează în fabricarea acestor remorci tehnologice oţel de înaltă calitate. Remorcile sunt concepute în sistem modular, ceea ce permite descărcarea furajelor, atât de pe o parte, cât şi de pe cealaltă, inclusiv pe partea din spate. Pot fi dotate cu împrăştietori de paie, cum este modelul acesta, cu transportoare transversale pe partea din faţă. Au în interior modelul de 6,5 m, de exemplu un melc vertical. Modelele de capacitate mai mare sunt cu doi sau chiar cu trei melci verticali. De asemenea, sunt dotate cu detector de metale“, a conchis Alpár Benedek. „Cositorile tractate pot să aibă lăţimea maximă de 12,3 m“, a arătat el. Benedek şi-a început prezentarea cu modelul de cositoare JF GXS 4005, cu o lăţime de 3,85 m şi care necesită o putere a tractorului de 90 CP. A urmat combina de recoltat furaje JF FCT 1460. „Noua generaţie de astfel de combine tractate a fost concepută cu un accent special pus pe calitatea furajului recoltat, capacitatea mare de lucru şi, de asemenea, pe uşurinţa în utilizare. Lăţimea de lucru variază de la 1,8 metri până la 3,1 metri. Necesită o putere de la 125 de cai şi până la 225 de cai. Acest model (1460) are lăţimea de lucru de 3,10 m şi un necesar de putere de 225 de cai. De asemenea, maşina este dotată cu detector de metale şi poate fi echipată inclusiv cu heder de porumb“, a afirmat Benedek. Acesta a prezentat apoi gama completă de remorci tehnologice de furajare. În portofoliul Kongskilde sunt, în prezent, aproximativ 82 de modele diferite cu capacităţi de lucru care încep de la 6,5 mc şi ajung la 45 mc şi care pot deservi de la 45 de

Firma Kongskilde şi-a început activitatea construind suflante pentru transportul cerealelor, după care şi-a diversificat producţia. Construcţia combinatoarelor a început-o în anul 1956. Pe măsură ce firma s-a dezvoltat, şi-a intensificat şi activitatea de export. Sediul central se află în Soroe, la 120 km distanţă de Copenhaga (Danemarca). Produsele sale sunt cunoscute în toată lumea, fiind comercializate sub mărcile Kongskilde, Nordsten, Becker, Överum, Howard şi JF şi are filiale în toată lumea, înclusiv în Canada şi Africa de Sud. În 1981, a fost achiziţionată de Grupul DLG - o importantă cooperativă din Danemarca. DLG este unul dintre cei mai mari traderi de cereale din lume. În Danemarca se fabrică scormonitori şi tot ceea ce înseamnă echipamente pentru transport şi manipulare cereale, în Suedia - pluguri, scarificatoare, maşini pneumatice Wing Jet pentru împrăştiat îngrăşăminte chimice granulate şi semănători pneumatice, în Germania - semănătorile Becker, în Franţa sunt fabricate frezele şi grapele rotative Howard, iar în Polonia, tot ce înseamnă echipamente pentru pregătirea solului. Filiala Kongskilde România s-a deschis în decembrie 2012, iar actuala conducere îşi doreşte să acopere cât mai bine teritoriul şi să fie alături de distribuitori în activitatea pe care aceştia o desfăşoară. „Service-ul este una dintre preocupările noastre principale şi, în momentul de faţă acesta este asigurat de către distribuitori. Pe viitor, dorim să mărim numărul acestora, astfel încât la aproximativ 100 km să avem un distribuitor“, a conchis Dorinel Mihai.

54 August 2015

www.agrimedia.ro

Chiar în „Anul Internaţional al Solurilor“, producătorul de maşini şi utilaje agricole Case IH, parte a grupului CNH Industrial, împreună cu Titan Machinery România, unic importator şi distribuitor al gamei de utilaje agricole Case IH, precum şi reprezentant local al mărcilor Great Plains, Gregoire Besson, Vogel Noot, Maschio Gaspardo, Annaburger, Sulky, Tecnoma, Stoll şi SIP, au organizat pe toata durata lunii iulie, în trei judeţe diferite (Timiş, Dolj şi Constanţa), Agronomic Design 2015 - turul de promovare a bunelor practici în agricultură.

Case IH Agronomic Design 2015 turul de bune practici în agricultură Pentru o cât mai bună înţelegere a subiectelor propuse în cadrul Agronomic Design Tour 2015, cele trei evenimente organizate în câmp au fost împărţite în câte două sesiuni, una teoretică, susţinută în camionul Case IH special adus pentru aceste evenimente, şi alta practică, în care maşinile agricole Case IH şi-au dovedit performanţele, acestea fiind proiectate ţinându-se cont de principiile agronomice de protecţie a solului. Pornind de la idea că solurile sănătoase sunt baza pentru producţia de alimente sănătoase, acestea fiind totodată şi coloana vertebrală a rentabilităţii fermei, experţii Case IH şi Titan Machinery România le-au prezentat fermierilor invitaţi, în cadrul sesiunii teoretice, cum pot deveni mai productivi prin înţelegerea solului, prin explicarea fenomenului de compactare şi a modalităţilor de evitare a acestuia. În cadrul sesiunilor practice, fermierilor prezenţi li s-a demonstrat influenţa negativă pe care o are presiunea ridicată din anvelope asupra compactării solului. Testul suprem în ceea ce priveşte compactarea solului l-a reprezentat „Testul Oului“. Folosindu-se de un ou îngropat la doar câţiva milimetri în sol, specialiştii Case IH

www.agrimedia.ro

au trecut cu şenilele tractorului Quadtrac peste el, demonstrându-le fermierilor prezenţi gradul scăzut de presiune exercitată pe sol, datorat suprafeţei mari de contact a şenilelor (5,6 mp). De asemenea, în cadrul Agronomic Design Tour 2015, a fost prezent şi cel mai avansat tractor de pe piaţă la ora actuală, Magnum Rowtrac 380 CVX. Datorită sistemului inovator de şenile pivotante de pe puntea spate, Magnum Rowtrac păstrează contactul permanent cu solul, având tot timpul patru puncte de contact cu acesta, indiferent de suprafaţă, reducând compactarea solului şi protejând culturile. Agronomic Design Tour 2015 şi-a atins scopul, subiectele prezentate în cadrul acestuia fiind bine primite şi asimilate de fermierii prezenţi.

Titan Machinery Inc.

Titan Machinery, fondată în 1980, cu sediul central în West Fargo, Dakota de Nord, este o afacere multilaterală, deopotrivă cu locaţii mature şi nou-dobândite. Compania deţine şi operează o reţea de servicii complete în agricultură şi construcţii. Reţeaua Titan Machinery constă în 96 de dealeri nord-americani situaţi în Arizona, Colorado, Iowa, Minnesota, Montana,

Nebraska, New Mexico, Dakota de Nord, Dakota de Sud, Wisconsin şi Wyoming, respectiv 16 dealeri europeni, în România (Bucureşti, Cluj, Constanţa, Oradea, Roman, Timişoara), Bulgaria, Serbia şi Ucraina. Grupul Titan Machinery este furnizor al Case IH şi Case Construction, mărci care sunt distribuite şi pe piaţa din România, dar şi New Holland Agriculture, pe piaţa din SUA.

Case IH

Având o tradiţie şi o experienţă de peste 170 de ani în domeniul industriei utilajelor agricole, brand-ul Case IH este alegerea profesioniştilor. Gama cuprinzătoare de tractoare, combine şi prese de balotat puse la dispoziţie de noi este susţinută, la nivel global, de o reţea de distribuitori de un înalt profesionalism, care pot acorda clienţilor noştri asistenţa tehnică necesară şi le pot pune la dispoziţie soluţii performante pentru ca aceştia să poată fi productivi şi eficienţi în secolul 21. Case IH este un brand al companiei CNH Industrial N.V., lider mondial al bunurilor de capital, ale cărei acţiuni sunt listate la Bursa de Valori din New York (NYSE: CNHI) şi la Borsa Italiana, pe platforma Mercato Telematico Azionario (MI: CNHI). August 2015 55

Prolificitatea reprezintă capacitatea unei insecte de a produce un număr mai mare sau mai mic de urmaşi şi ea, după cum prezintă I. Mitrea, depinde de caracterele ereditare ale speciei şi de condiţiile de mediu. Prolificitatea insectelor poate fi influenţată de mai mulţi factori: factori de nutriţie, factori abiotici (temperatură, umiditate etc.), factori patologici etc.

Prolificitatea, generaţia şi ciclul biologic la insecte Generaţia reprezintă întreaga

progenitură a unei populaţii de insecte de la stadiul de ou (în cazul ovipariei) sau de la naşterea larvelor (în cazul vivipariei) şi până la moartea tuturor indivizilor adulţi care au alcătuit descendenţa respectivă. La insecte, o generaţie (F1) începe de la depunerea ouălor sau a larvelor de către o populaţie de insecte adulte (F0) şi continuă cu stadiile următoare până la adult, generaţia respectivă încheindu-se cu moartea ultimului individ. Adulţii acestei generaţii (F1), prin ponta depusă, asigură o nouă generaţie (F2), astfel, în continuare, se asigură înmulţirea speciei din generaţie în generaţie. Timpul necesar dezvoltării unei generaţii oscilează în limite largi, de la specie la specie. Astfel, la unele insecte dezvoltarea unei generaţii are loc într-un timp foarte scurt, în câteva zile sau câteva săptămâni, iar în altele se prelungeşte un timp îndelungat, de luni şi ani. În funcţie de timpul necesar dezvoltării unei generaţii, faţă de durata unui an, insectele pot fi clasificate în următoarele grupe: insecte monovoltine, care au o generaţie pe an (Eurygaster spp., Bruchus 56 August 2015

pisorum, Entomoscelis adonidis etc.), insecte bivoltine, cu două generaţii pe an (Eurydema ornaqta, Hyphantria cunea etc.), insecte polivoltine, care prezintă mai multe generaţii pe parcursul unui an (Aphididae), şi insecte multianuale, la care dezvoltarea unei generaţii se desfăşoară pe o perioadă de mai mulţi ani (2 ani la Cossus cossus, 3-4 ani la Melolonthamelolontha, 5 ani la Agriotes spp., 17 ani la Tibicina septemdecim etc.). Numărul de generaţii la majoritatea speciilor este variabil, în funcţie de condiţiile de mediu (temperatură, umiditate, hrană).

Ciclul biologic la insecte - prin ciclu biologic sau ciclul evolutiv se înţelege succesiunea stadiilor, uneori şi a generaţiilor unei specii, într-o anumită perioadă de timp. În funcţie de stadiul în care insecta iernează, precum şi de durata dezvoltării stadiilor, fiecare specie se caracterizează printrun ciclu evolutiv propriu, care poate fi: monovoltin, bivoltin, trivoltin, polivoltin sau multianual etc. Ciclul biologic la diferitele specii dăunătoare poate fi

reprezentat în diferite moduri: prin grafice, tabele, scheme etc., în care se folosesc semne convenţionale pentru fiecare stadiu al dăunătorului, sau se reprezintă direct, în succesiune, evoluţia stadiilor în raport cu fenologia plantelor-gazdă. Un ciclu deosebit îl reprezintă păduchii de frunze sau afidele (Aphidina), care este destul de complicat, deoarece generaţia F2 nu reproduce numai urmaşi identici generaţiei F1. La aceste insecte, numai după o succesiune a mai multor generaţii de diferite forme Fn se ajunge din nou la forma generaţiei de la care s-a pornit; înmulţirea afidelor este holociclică, adică unele generaţii se înmultesc sexuat, iar altele se înmultesc partenogenetic. La speciile nemigratoare, ciclul evolutiv este monoecic (monoic), întrucât se desfăşoară pe o singură plantă-gazdă, iar la cele migratoare este dioecic (dioic), deoarece se desfăşoară pe două plante-gazdă. Ciclul biologic la speciile nemigratoare (Schizaphis graminum, Aphis pomi etc.) este următorul: femela amfigonă, după copulaţie, depune oul de iarnă (de rezistenţă), din care în primăvară apare o femelă apteră numită fundatrix sau matcă.

www.agrimedia.ro

August 2015 57

Victor VĂTĂMANU

Aceasta se înmulţeşte partenogenetic şi dă naştere pe cale ovipară (la Phylloxeridae şi Chermesidae) sau vivipară (la Aphididae si Pempfigidae) la femele aripate, denumite fundatrigene. Acestea, la rândul lor, continuă să se înmulţească pe cale partenogenetică şi dau naştere la femele nearipate (virgines apteres), care se dezvoltă pe aceeaşi plantă sau pe specii de plante înrudite din aceeaşi familie sau gen. Astfel, în cursul unei perioade de vegetaţie se succed până la 8-12 generaţii. Către sfârşitul verii apare ultima generaţie de femele partenogenetice, aripate, numite sexupare, care vor da naştere la forme sexuale (sexuate) masculi şi femele. După împerecherea acestora, femelele depun oul de iarnă şi astfel ciclu biologic se reia. Parcursul ciclului evolutiv al afidelor nemigratoare este cunoscut sub numele de holociclica monoecica (monoică). La afidele migratoare (Aphis fabae, Myzodes persicae etc.), ciclul biologic se desfăşoară pe două plantegazdă, specii care, din punct de vedere botanic, aparţin unor lumi diferite. La aceste insecte, o parte a ciclului evolutiv, cum ar fi: formele sexuate, oul hibernant, fundatrixul, fundatrigenele şi sexuatele, se dezvoltă pe o plantă-gazdă numită primară sau iniţială, iar o altă parte a ciclului evolutiv (formele virginogene şi sexupare) se dezvoltă pe o altă plantă numită secundară. Plantele-gazdă primare sunt de obicei specii lemnoase sau alte specii de plante perene, iar plantele gazdă secundare sunt întotdeauna specii ierboase. Ciclul biologic al afidelor migratoare se prezintă astfel: fundatrixul, care apare din oul hibernant pe planta-gazdă primară, dă naştere pe cale partenogenetică la 3-4 generaţii de fundatrigene. Printre femelele nearipate, în ultimele generaţii apar şi femele aripate (migrans alatae), care migrează pe plantegazdă secundare şi formează aşa-numitele colonii (colonicus sau exculens) Acestea se înmulţesc în continuare partenogenetic, pe toată perioada de vegetaţie dând naştere la o serie de generaţii de virginogene aptere. În toamnă, în cadrul coloniei de virginogene apar sexuparele, reprezentate de formele aripate, care se reîntorc pe planta-gazdă primară, unde dau naştere la formele sexuate (masculi şi femele). După împerechere, femelele depun oul de iarnă, evoluţia ciclului biologic la afidele migratoare este cunoscută sub denumirea de holociclica dioecica (dioică). 58 August 2015

Diapauza la insecte - este întreruperea temporară care intervine în timpul dezvoltării insectelor. Ea întâlnită frecvent la numeroase specii de insecte şi reprezintă, în general, o adaptare la condiţiile neprielnice ale mediului înconjurător (temperaturi prea ridicate sau scăzute, uscăciune, lipsa hranei etc.), întreruperea dezvoltării se poate produce în orice stadiu al insectei şi este caracteristică fiecărei specii. Corespunzător stadiului în care are loc, diapauza poate fi: embrionară (Acrididae, Lymantria dispar, Malacosoma neustria etc.); larvară (Zabrus tenebrioides, Anoxia villosa, Cydia pomonella); pupală (Eupoecilia ambiguella, Hyphantria cunea, Rhaholetis cerasi); imaginală (Leptinotarsa decmlineata, Tanymecus dillaticollis). După modul cum intervine diapauza, ea poate fi: facultativă sau obligatorie. Diapauza facultativă este determinată, în general, de apariţia unor condiţii nefavorabile ale mediului, pe când diapauza obligatorie se manifestă întotdeauna în dezvoltarea unor insecte, indiferent de evoluţia factorilor de mediu. Diapauza obligatorie a apărut ca rezultat al adaptării unor specii de insecte în decursul evoluţiei lor istorice la condiţii de mediu neprielnice, devenind o componentă a fondului genetic al speciei. În timpul diapauzei, procesele fiziologice din corpul insectelor se reduc la minimum. Temperatura - în condiţiile regiunilor temperate, răcirea timpului în toamnă determină insectele să se retragă în adăposturi, care le oferă o protecţie mai mult sau mai puţin sigură împotriva temperaturilor joase. În aceste adăposturi insectele rămân până în primăvară, când regimul termic devine favorabil reluării activităţii. Aceasta este diapauza

hiemală, care în regiunile temperate face parte integrantă din ciclul biologic al insectei. Hibernarea, la marea majoritate a insectelor, are loc întotdeauna în acelaşi stadiu şi obişnuit în aceleaşi locuri. Astfel, lăcustele acridide hibernează în stadiul de ou, ouă depuse în ooteci în sol; gândacul ghebos şi buha semănăturilor hibernează în stadiul de larvă în sol, iar viermele merelor, în acelaşi stadiu, în crăpăturile scoarţei pomilor; buha verzei şi musca cireşelor hibernează în stadiul de pupă în sol; gândacul din Colorado şi gargăriţa sfeclei, ca adulţi în sol etc. Cunoaşterea stadiului de hibernare al insectei, precum şi locurile de hibernare folosite prezintă o mare importanţă practică deosebită în ceea ce priveşte aplicarea diferitelor măsuri de combatere. Din cauza temperaturilor ridicate, la fel ca şi a celor scăzute, numeroase insecte intră în diapauza estivală. Gândacul ghebos, gândacul roşu al rapiţei şi gărgăriţa florilor de măr intră în diapauza estivală în stadiul de adult, iar cotarul verde în stadiul de pupă.

Lumina - pentru unele insecte lumina are un rol determinant în declanşarea sau evitarea diapauzei; în acest sens, rol hotărâtor îl are lungimea zilei sau a fotoperioadei. În funcţie de reacţia faţă de lungimea zilei, insectele se clasifică în două grupe: de zi lungă şi de zi scurtă. La insectele de zi lungă, dezvoltarea se desfăşoară normal, fără întrerupere, în condiţiile zilelor de vară, a căror perioadă de lumină este de 14-17 ore şi chiar mai lungă, în timp ce în condiţiile zilei scurte de toamnă intervine diapauza (la gândacul din Colorado, viermele merelor, buha semănăturilor, fluturele alb al verzei etc.). Umiditatea - este un factor care

poate determina inducerea diapauzei facultative la unele insecte. Astfel, în timpul verii, când umiditatea relativă a aerului este scazută, pupariile muştei de Hessa rămân în diapauză până toamna sau chiar până în anul următor, când apar condiţii de umiditate favorabile. La pupele fluturelui alb al verzei, dimpotrivă, declanşarea diapauzei se produce la o umiditate a atmosferei mai ridicată.

Hrana - de asemenea, poate determina apariţia diapauzei. Astfel, larvele insectei subtropicale Diatraea lineolata intră în diapauză când sunt obligate să se hrănească cu tulpini de porumb uscate.

www.agrimedia.ro

August 2015 59

Reacţiile de apărare şi fiziologia înmulţirii viţei-de-vie Reacţiile viţei-de-vie la ger

Mecanismul apărării viţelor contra gerului are două laturi esenţiale care converg spre acelaşi scop: creşterea şi menţinerea apei legate din celule la limita gelificării şi scăderea punctului de îngheţare a soluţiei celulare. Pentru menţinerea apei în celule, după cum prezintă M. Oslobeanu şi colaboratorii, şuberificarea pereţilor exteriori ai celulelor, formarea straturilor izolatoare de şuber, impregnarea membrelor celulare cu lichide şi transformarea substanţelor osmotice inactive (amidon), în osmotic active glucide solubile) constituie cele mai importante procese fiziologice. Cât priveşte scăderea punctului crioscopic, acesta se realizează - ca şi menţinerea apei - prin creşterea cantităţii de glucide solubile. Dintre glucidele solubile, zaharoza are cea mai mare pondere în ridicarea rezistenţei la ger a viţelor (H. Chirilei şi colaboratorii), nu însă prin însuşirile ei fizice, ci prin cele chimice, ea înlesnind procesul de hidroliză a amidonului. Ca urmare, acumularea amidonului, principalul glucid de rezervă, în mugurii şi ramurile 60 August 2015

viţelor constituie pentru agrotehnica viticolă o ţintă cu dublu efect. Prin creşterea cantităţii de glucide solubile creşte, în paralel, cantitatea de apă legată şi coboară punctul de îngheţare a sucului celular, respectiv de precipitare a coloizilor celulari. Procesul nu este însă instantaneu; el cere timp şi se realizează pe măsura scăderii treptate a temperaturii aerului. Hidroliza amidonului este reversibilă. La sfârşitul iernii şi începutul primăverii are loc o refacere a stocului de amidon, ceea ce face să scadă simţitor rezistenţa viţelor la ger. Starea favorabilă de hidratare a celulelor viţei-de-vie în menţinerea echilibrului fiziologic este influenţată şi de conţinutul în potasiu, care contribuie la buna aprovizionare a celulelor cu apă. De aceea, aplicarea îngrăşămintelor cu potasiu până la limita cantităţii care nu produce carenţe induse este deosebit de folositoare, mai ales că sinteza glucidelor sporeşte sub influenţa biochimică a acestui element. Reacţia viţelor la temperaturile scăzute din timpul iernii este diferită de la o

specie viticolă la alta şi de la un soi la altul. Sunt foarte rezistente viţele speciei Vitis amarensis; au o rezistenţă mijlocie viţele americane ca portaltoi şi sunt mai slab rezistente soiurile speciei Vitis vinifera. Unele dintre acestea (Cabernet, Sauvignon, Coarna neagră etc.) au o rezistenţă ceva mai mare decât altele (Afuz Ali, Cardinal, Saint Emilion etc.).

Reacţia viei la temperaturi ridicate

Reducerea transpiraţiei, prin închiderea stomatelor şi prin modificarea poziţiei şi absorbţia mai activă a apei, este prima măsură de reacţie a viţelor la temperaturi ridicate. Dar, concomitent se reduce fotosinteza glucidelor şi creşte catabolismul acestora şi al protidelor. Mai întâi şi mai repede se catabolizează glucidele (până la apă şi CO2). Dacă temperaturile ridicate persistă şi se reduce mult apa din sol, devine activ catabolismul protidelor până la amoniac. Lipsind acizii acceptori, amoniacul începe să circule liber prin plantă, producând intoxicarea, care duce la ofilirea ireversibilă.

www.agrimedia.ro

Reacţia viţei-de-vie la rănire

Prin tăieri şi afânări repetate şi profunde ale solului se provoacă foarte frecvent răni sistemului aerian şi celui radicular al viţelor. Rănile rezultate din tăierile aplicate sistemului aerian se usucă dacă nu sunt protejate. Protejarea acestora ajută la cicatrizare. Cicatrizarea rănilor cu structură anatomică secundară constă în formarea calusului (ţesut parenchimatic), suberificarea celulelor exterioare, apariţia cambiului, formarea xilemului şi floemului, apariţia felogenului şi formarea felodermului şi cicatrizare. Calusul se formează prin activarea cambiului, a parenchimului razelor medulare din zona liberiană şi a parenchimului liberian. Celelalte ţesuturi ale structurii secundare a coardelor nu produc calus în primul an. La formarea calusului mai contribuie celulele proprii ale calusului, care nu şi-au pierdut potenţialul meristematic. În calusul produs apare cambiul pe linia de cea mai mare potenţă meristematică, sub influenţa şi în legatură directă cu cambiul din ramura rănită. Acesta

www.agrimedia.ro

produce apoi lemn şi, liber, odată cu cambiul, de la nivelul secţionării butaşilor, cambiu pe care îl continuă organic. Mai târziu, dar în acelaşi an, apare felogenul în liber, cu un traseu asemănător cu al cambiului, care a produs liberul. După apariţia felogenului, se continuă cicatrizarea rănii prin formarea şuberului şi a felodermului, iar calusul exterior şuberului se usucă. Cicatrizarea, ca răspuns la rănire este un proces complex, care stă la baza înmulţirii viţei-de-vie prin altoire. Cicatrizarea depinde de condiţiile de temperatură, umezeală şi aer ale mediului. Sunt indicii că cicatrizarea, în faza de formare a calusului, mai depinde şi de influenţa conţinutului celulelor rănite, difuzat pe suprafaţa rănită, numit terci stimulator (G. Haderlandt, după P. Krenke). Rănile cu structură primară (din vârful lăstarilor) se cicatrizează în acelaşi fel. La formarea calusului participă însă toate celulele care n-au ajuns într-un stadiu prea avansat de diferenţiere. Noile ţesuturi diferenţiate pot rezulta din transformarea celulelor calusului,

ca şi din activitatea cambiului, care apare în calus sub influenţa celui care se formează în lăstar. Înmulţirea viţelor pe cale vegetativă se face prin butaşi altoiţi şi nealtoiţi şi prin marcote.

Concreşterea la altoire a butaşilor

Altoirea, implicând rănirea, concreşterea altoiului cu portaltoiul, se bazează pe reacţia la rănire a viţelor, adică pe formarea ţesutului primar de cicatrizare (a calusului), sudarea ţesuturilor nou formate între cei doi parteneri la nivelul suprafeţelor de îmbinare, unirea zonelor generatoare libero-lemnoase în calus, formarea vaselor lemnoase şi liberiene continue de la altoi şi portaltoi şi formarea ţesuturilor exterioare de protecţie.

Formarea calusului

Pe suprafaţa rănită, datorită activităţii meristematice a cambiului activat prin operaţia de tăiere, a parenchimului liberian şi a razelor medulare din zona liberiană, apare calusul, care ocupă

August 2015 61

Victor VĂTĂMANU

spaţiul dintre altoi şi portaltoi. Intrarea în activitatea meristematică a ţesuturilor producătoare de calus este condiţionată de temperatură, apă şi aer. Temperatura optimă este cuprinsă între 25 şi 30 de grade Celsius. Temperatura prea ridicată determină un consum prea mare de substanţă de rezervă şi uneori - după ce calusul s-a format - duce la distrugerea lui. Optimul de umiditate corespunde capacităţii maxime de reţinere a materialului folosit ca substrat (rumeguş, nisip, aer), iar aeraţia este suficientă, dacă acest material este afânat. La formarea calusului concură apoi factorii care depind de soiurile din care provin butaşii, de gradul de pregătire biologică şi însuşirile fiziologice ale butaşilor şi ale celulelor de pe suprafaţa rănită. Calusul apre de obicei mai repede şi se formează mai mult la polul morfologic inferior decât la cel superior al butaşilor, indiferent de poziţia acestora (M. Oprean). Diferenţa de calusare determinată de polaritate este la unele soiuri (de exemplu: Riesling italian) aşa de mare încât concreşterea între butaşii aceluiaşi soi nu dă rezultate mulţumitoare (M. Oprean). Au fost găsite însă soiuri (exemplu: Rupestris du Lot) la care, în aceleaşi condiţii, polaritatea în formarea calusului se manifestă invers, prin formarea calusului în mai mare masură pe polul superior (I. Olteanu). Pe o secţiune transversală perpendiculară pe ax se formează mai mult calus sub mugure şi sub părţile laterale şi mai puţin sub partea opusă mugurelui. Dacă secţiunea este oblică, formarea calusului este stimulată de partea ascuţită şi reţinută de partea obtuză a secţiunii. Apariţia calusului depinde hotărâtor de conţinutul butaşilor în substanţe de rezervă, nutritive şi stimulatoare. Butaşii de la viţe din acelaşi soi, cultivaţi în zone pedoclimatice diferite, se comportă diferit în formarea calusului (I. Olteanu). Diferenţele individuale, cu consecinţe foarte variate la concreştere, apar şi între butaşii proveniţi din aceeaşi coardă, precum şi între butaşii păstraţi în condiţii foarte diferite (N. Varga). De subliniat, prin consecinţele lor, sunt influenţele însuşirilor individuale ale butaşilor, întotdeauna mai mari decât influenţele însuşirilor de soi. Însuşirile individuale determină variaţii de la zero până la formarea perfectă a calusului, 62 August 2015

iar însuşirile de soi (ereditare) generează diferenţe cu mult mai mici între soiuri.

Sudarea calusurilor - calusurile,

după ce vin în contact, se sudează. Sudarea este atât de perfectă încât cu greu se poate distinge linia de sudură. Se pare deci că între calusuri, ca între toate celulele parenchimatice, se formează o lamelă mijlocie de pectină. Sudarea calusurilor nu este însă peste tot la fel de bine făcută. Sunt foarte frecvente cazurile în care, pe linia de sudură, se disting bine pereţii îngroşaţi ai celulelor în curs de şubrerificare şi straturile izolatoare. Trăinicia sudurii depinde, în principal, de mărimea suprafeţei sudate, de dimensiunile celulelor şi de distanţa între parteneri. Dacă ambii parteneri de altoire au emis calus pe întreg perimetrul secţiunilor şi, în cazul în care calusurile s-au sudat pe întreaga suprafaţă de contact, iar distanţa dintre altoi şi portaltoi este mică, rezistenţa punctului de concreştere este mare. Distanţa dintre parteneri creşte însă dacă se foloseşte temperatura optimă de formare a calusului, iar sudura este incompletă dacă celulele care se ating şi-au şuberificat pereţii externi.

Legarea în calus a zonelor generatoare - părerea că în calus

apar zone generatoare libero-lemnoase, independent de cele corespunzătore din butaşii altoiţi, nu se verifică în cazul viţelor din butaşi lemnificaţi. Experienţele referitoare la concreşterea butaşilor lemnificaţi de viţe atestă părerea că zonele generatoare de parteneri altoiţi se propagă în calus pe linia de cea mai mare potenţă meristematică. Ele se unesc atunci când calusurile s-au sudat şi celulele nu şi-au pierdut potenţialul

meristematic. Linia de cea mai mare potenţă meristematică din calus nu este însă întotdeauna pe distanţa cea mai scurtă dintre altoi şi portaltoi. De cele mai multe ori, această linie este sinuoasă. Straturile izolatoare şi celulele, care şi-au pierdut total sau în parte potenţialul meristematic de pe linia dreaptă dintre cambiile partenerilor, determină abateri în urma cărora cambiul se propagă sinuos în calus.

Vascularizarea punctului de concreştere - vasele de

lemn şi de liber, secţionate cu ocazia altoirii butaşilor lemnificaţi, nu se anastomozează, ci rămân definitiv tăiate. Până la formarea primelor vase comune, circulaţia sevei între parteneri se face ca de la celulă la celulă (prin diferenţa de presiune osmotică). Primele vase comune, care leagă altoiul de portaltoi, se formează după unirea zonelor libero-lemnoase, la circa 10-15 zile de la altoire. Este favorabilă situaţia când acestea apar devreme, înainte de dezmuguritul altoiului. De obicei apar concomitent cu dezmuguritul. Vasele comune altoiului şi portaltoiului sunt rectilinii numai în rare cazuri. De cele mai multe ori, aceste vase sunt sinuoase în zona de concreştere şi determină o circulaţie relativ mai puţin intensă în raport cu circulaţia la viţele nealtoite, atât a curentului ascendent, cât mai ales a celui descendent. Concreşterea la altoire, executată în zona ţesuturilor de structură anatomică primară, sau a ţesuturilor secundare apropiate de vârful lăstarilor are loc în acelaşi fel, dar cu participarea tuturor sau aproape a tuturor ţesuturilor la formarea calusului şi prin diferenţierea celulelor de calus cu un ridicat potenţial meristematic.

www.agrimedia.ro

August 2015 63

Ordinul nr. 1468 din 9 iunie 2015 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în PNDR 2014-2020 - M.O. nr. 0411 din 2015 Ordinul nr. 1412 din 28 mai 2015 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 1.266/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, certificarea calităţii şi comercializarea cartofului pentru sămânţă - M.O. nr. 0432 din 2015 Ordinul nr. 1474 din 9 iunie 2015 privind modificarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, nr. 1648/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de promovare a vinurilor, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018, şi pentru aprobarea modelului de contract privind punerea 64 August 2015

în aplicare a programelor de promovare a vinurilor - M.O. nr. 0431 din 2015 Ordinul nr. 1541 din 12 iunie 2015 pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 1.414/2015 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Comisiei pentru acordarea licenţelor de depozit, a atribuţiilor şi obligaţiilor acesteia, precum şi a componenţei nominale - M.O. nr. 0424 din 2015 Decizia nr. 298 din 28 aprilie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) teza privitoare la antecontracte din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului - M.O. nr. 0435 din 2015 Legea nr. 156 din 22 iunie 2015 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 63/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul agriculturii - M.O. nr. 0449 din 2015 Hotărârea nr. 454 din 24 iunie 2015 pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 298/2014 privind schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de

carne de vită şi producătorilor de lapte şi de carne de ovine/caprine din zonele defavorizate - M.O. nr. 0465 din 2015 Decizia nr. 334 din 30 aprilie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, 4, 5 şi 9 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzăriicumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului - M.O. nr. 0467 din 2015 Decizia nr. 390 din 27 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (5) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 - M.O. nr. 0576 din 2015 Ordinul nr. 1638 din 24 iunie 2015 pentru stabilirea condiţiilor şi a procedurii de înregistrare în Registrul prim-cumpărătorilor de lapte - M.O. nr. 0469 din 2015 Ordinul nr. 1641 din 26 iunie 2015 privind modificarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 1.125/2013 pentru aprobarea modelului Cererii de plată pentru măsura 215 pachet b) - Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor - M.O. nr. 0471 din 2015

www.agrimedia.ro

August 2015 65

Legea nr. 164 din 24 iunie 2015 viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole - M.O. nr. 0472 din 2015 Ordinul nr. 1565 din 18 iunie 2015 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 20/208/2015 privind punerea în aplicare a prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol - M.O. nr. 0501 din 2015 Ordinul nr. 571 din 26 martie 2015 pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al viceprim-ministrului, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, nr. 407/2.051/2013 pentru aprobarea contractelor-cadru de concesiune şi închiriere a suprafeţelor de pajişti aflate în domeniul public/privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor - M.O. nr. 0589 din 2015 DeciziA nr. 370 din 14 Mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzăriicumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului - M.O. nr. 0504 din 2015 Ordinul nr. 1650 din 29 iunie 2015 pentru modificarea şi completarea

66 August 2015

anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 20072013 - M.O. nr. 0546 din 2015 Ordinul nr. 1727 din 10 iulie 2015 pentru aprobarea Procedurilor specifice de implementare şi control, precum şi a formularisticii necesare aplicării schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură - M.O. nr. 0524 din 2015 Ordinul nr. 1726 din 10 iulie 2015 pentru completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 650/2015 privind nominalizarea punctelor de debarcare şi a centrelor de primă vânzare în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate - M.O. nr. 0531 din 2015 Ordinul nr. 1731 din 13 iulie 2015 privind instituirea schemei de ajutor de minimis „Sprijin acordat microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici din spaţiul rural pentru înfiinţarea şi dezvoltarea activităţilor economice neagricole“ - M.O. nr. 0534 din 2015 Ordinul nr. 1541 din 8 octombrie 2014 privind aprobarea Normelor tehnice de producere, etichetare şi punere în circulaţie a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare - M.O. nr. 0525 din 2015 Hotărârea nr. 557 din 15 iulie 2015 privind actualizarea valorilor de inventar şi, după caz, modificarea datelor de identificare ale unor bunuri imobile

aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru unele unităţi din subordine - M.O. nr. 0542 din 2015 Ordinul nr. 1725 din 10 iulie 2015 privind aprobarea Manualului de procedură pentru evaluarea, selectarea şi contractarea cererilor de finanţare pentru proiecte aferente submăsurilor, măsurilor şi schemelor de ajutor de stat sau de minimis aferente Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 - M.O. nr. 0553 din 2015 Ordinul nr. 77 din 15 iulie 2015 pentru modificarea şi completarea Normei sanitar-veterinare privind condiţiile sanitar-veterinare de funcţionare a târgurilor de animale vii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 45/2010 - M.O. nr. 0566 din 2015 Hotărârea nr. 596 din 22 iulie 2015 privind aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Servicii de extindere şi dezvoltare a sistemului informatic al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură“ - M.O. nr. 0570 din 2015 Ordin nr. 1778 din 22 iulie 2015 privind modificarea Ordinului ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 1.348/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de plante agricole şi a Ordinului ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 1.349/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume - M.O. nr. 0594 din 2015

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013