Revista AGRIMEDIA - Februarie 2010 by Agri Media Invest s.r.l.

Secet` [i recesiune Dup` cum se tot constat`, bolile cronice ale agriculturii pleac` de la subfinan]are, dar [i de la structura organizatoric` prea des schimb`toare a acesteia. De la insuficien]a banilor aloca]i la neglijarea continuit`]ii unor programe realiste [i eficiente. Este un adev`r de necontestat c` stabilitatea \n func]ie a unor speciali[ti valoro[i, politici, dar [i strategii agricole pe termen mediu - judicios concepute, ar contribui la redresarea acestui sector vital al economiei. Solu]iile pompieristice dispuse f`r` consultarea speciali[tilor au demonstrat c` nu dau rezultate. Este f`r` putin]` de t`gad` c` toate sectoarele din agricultur` sunt importante, \ns` se impune ca prioritatea redres`rii acestora s` fie atributul unor factori de decizie pricepu]i, [i mai ales cu d`ruire, care [tiu s` foloseasc` banul \n scopul propus. |n acest sens, s` ne referim, de exemplu, la sectorul \mbun`t`]iri funciare: - \ n ultimii 20 de ani, acest sector a trecut prin numeroase reorganiz`ri institu]ionale [i de patrimoniu, beneficiind, pentru reabilitarea sa, an de an, de resurse bugetare [i credite externe considerabile. Cu ce efecte? - [ i ast`zi suntem la discre]ia capriciilor vremii, c`ci din suprafa]a de 3,2 milioane de hectare amenajat` pentru irigat, la nivelul anului 1990, se poate conta \n prezent doar pe circa 8 mii de hectare, [i asta cu condi]ia ca asocia]iile de profil s` aib` lichidit`]i pentru plata energiei electrice, necesar` pomp`rii apei. Subven]iile anuale de tot felul, dirijate de multe ori pe criterii subiective, au trecut ca ploaia de var`, f`r` efecte notabile pentru agricultura performant`. |n prezent, ]`ranul practic` preponderent o agricultur` de subzisten]`. O dat` cu integrarea Rom창niei \n Uniunea European`, am beneficiat, ce-i drept, de diverse aloca]ii [i subven]ii, derulate prin APIA, APDRP, SAPARD etc. Acestea au ajuns, \n unele cazuri, tardiv sau \n procent mic la beneficiarii direc]i, fie din motive birocratice, fie din vina unui program de eviden]` computerizat inadecvat. Astfel, s-au pierdut timp pre]ios [i mai ales mul]i banii, at창t de necesari \n momente-cheie pentru agricultori. |n acest sens, se poate discuta [i despre dificultatea acces`rii unor importante resurse financiare din Fondul European pentru Pescuit prin AM-POP - se pare numai din cauze organizatorice, de[i factorii de decizie din cadrul Comisiei Europene [i-au manifestat disponibilitatea de a ne acorda un sprijin material [i logistic generos, pentru implementarea acestui program. Nutrim convingerea c` noul ministru al Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, dl Mihai Dumitru, care are o experien]` deosebit` \n derularea programelor de dezvoltare rural` [i a managementului proiectelor cu finan]are UE, s` dispun` solu]ii urgente \n vederea consolid`rii [i eficientiz`rii structurilor din subordine, ce au responsabilit`]i \n absorb]ia fondurilor europene, inclusiv a AM-POP. Sunt totu[i semnale pozitive \n acest sens, date de titularul portofoliului Agriculturii: - \ n cadrul agendei externe, a participat la reuniunea Consiliului mini[trilor agriculturii din UE, de la Bruxelles, unde s-a discutat, printre altele, despre viitorul PAC dup` anul 2013, dar [i despre rela]iile dintre furnizori [i comercian]i pentru eficientizarea filierelor agroalimentare \n UE; teme de un interes major pentru ]ara noastr`. - s -a primit recent decizia privind acordarea ajutorului de stat pentru procesarea produselor agricole [i forestiere, parte a M`surii 123. Aceast` \nlesnire va conduce la cre[terea valorii ad`ugate a produselor agricole [i forestiere, inclusiv la crearea de noi locuri de munc` \n acest domeniu. -m inistrul negociaz` cu oficialii Comisiei Europene \nlocuirea rentei viagere cu o nou` form` de ajutor de stat. Aceast` m`sur` ar conduce la intrarea \n circuitul productiv a unor noi suprafe]e preluate de la cei care nu au posibilitatea s` le lucreze. - s -a stabilit ca restan]ele la subven]iile aferente anului 2009 s` fie achitate celor \ndrept`]i]i \n cel mai scurt timp. La timpuri noi, oameni noi! S` dea bunul Dumnezeu s` fie bine! Simona MUNTEANU Februarie 2010

SUMAR: ISSN 1844 – 3176

S.C. AGRI MEDIA INVEST SRL Str. R\ul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucure[ti

Editorial

|n dialog cu fermierii

ibrizii LG [i produsele BASF, pentru un maximum H de eficien]`

|n sfâr[it, au plecat banii spre fermieri

ropuneri privind «viitoarea Politic` Agricol` Comun` P dup` 2013»

Hibrizi de porumb – Ofert` 2010

grana România – Prefinan]are pentru cultivarea A sfeclei de zah`r

Viitorul apar]ine celor care seam`n` devreme

Calendarul lunar al principalelor lucr`ri agricole

Tehnologia de cultur` la maz`rea pentru boabe

EXPUR SA, al`turi de agricultori

Simularea cre[terii puietului \n familiile de albine

ondurile europene, un mijloc important pentru \nnoirea F tehnicii agricole

Nout`]i la Challenger: seria MT600C

NHR Agropartners lanseaz` o nou` ofert`

AutoGuide® - sistemul de ghidaj Massey Ferguson

MARKETING Gabriela St`nculescu gabriela@euro-ferma.ro 0752.24.25.29

Decorarea locuin]ei cu flori t`iate

Ferma ecologic` de pe platoul T`taru

ABONAMENTE {I DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@euro-ferma.ro

tatistici [i prognoze de pia]` pentru cereale, oleaginoase [i S uleiuri vegetale

Legisla]ie agricol`

CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@euro-ferma.ro

}`ranul \n filatelia româneasc`

Magazin

Tel. 021 / 637.02.99 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@euro-ferma.ro Anul IV, Nr. 2 / 2010 (35) Februarie 2010 REDACTOR {EF Simona Munteanu simona@euro-ferma.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Must`]ea ana.mustatea@euro-ferma.ro 0752.24.25.32 Nicoleta Burtan nicoleta@euro-ferma.ro Victor V`t`manu victor@euro-ferma.ro 0757.11.09.99 Ionu] V\n`toru ionut@euro-ferma.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Din]`

Februarie 2010

www.euro-ferma.ro

Februarie 2010

 |n dialog cu fermierii Ce a]i \ntreprins sau dori]i s` \ntrep ferma dumneavoastr` s` se \mbun`t`

Cristian D`nescu, administrator SC Romgate SRL, localitatea Balaciu, jude]ul Ialomi]a, suprafa]a exploatat` 700 ha “|n primul rând, pentru a eficientiza munca din ferm`, pentru a mic[ora cheltuielile cu motorina, am depus un proiect FEADR, \n valoare de 514 mii de euro pe M`sura 121 „Modernizarea exploata]iilor agricole”. Proiectul se afl` \n faza de finalizare, iar ma[inile [i utilajele incluse sunt performante, fapt ce mi-a adus o sc`dere a cheltuielilor cu motorina de pân` la 30%. De asemenea, prin achizi]ionarea acestora, [i costul cu piesele de schimb s-a redus. |n proiect, au fost incluse dou` tractoare marca John Deere, de 300 CP, respectiv 82 CP, un combinator, echipamente pentru \mpr`[tiat [i administrat \ngr`[`minte m`rcile Lemken [i Amazone, o remorc` tehnologic`, o combin` JD, precum [i \ntreaga gam` de utilaje agricole. Tot \n ideea de a \mbun`t`]i activitatea din ferm`, inten]ionez s` depun un proiect pentru achizi]ia unei instala]ii de brichetat resturi vegetale. Pre]ul unei astfel de instala]ii, de origine german`, se ridic` la aproximativ 150.000 de euro. Pentru a depozita \n condi]ii optime produc]ia agricol`, \n acest an, din surse proprii, voi construi o magazie pentru cereale, cu o capacitate de stocare de 1.000 de tone. |n perspectiv` am \n vedere [i construc]ia a dou` silozuri (4 celule x 200 de tone). Un alt plan de viitor este acela de a avea o ferm` zootehnic`, mai exact un complex de cre[tere [i \ngr`[are a taurinelor, cu o capacitate de 100 de capete. |n privin]a subven]iilor, a[tept`m s` vedem ce forme de sprijin se vor acorda \n acest an. Se vorbe[te despre posibilitatea reducerii accizei pentru motorina utilizat` \n agricultur`, \ns` nu cred c` aceast` propunere va fi aprobat`, având \n vedere criza financiar` din acest an. |n produc]ie, am modificat structura culturilor agricole, m`rind suprafa]a ocupat` cu porumb [i floarea-soarelui, pentru c` am \ncheiat anumite contracte de valorificare. Produc]ia de porumb o voi vinde societ`]ii Avicola SA, precum [i unei ferme de cre[tere a bovinelor, iar cea de floarea-soarelui probabil o voi valorifica la Expur SA. |n acest an, structura de culturi arat` \n felul urm`tor: rapi]` (200 ha), grâu (200 ha), porumb (150 ha), floarea-soarelui (150 ha).”

Februarie 2010

Costin Ilie, administrator SC Jimagro SRL, localitatea Gherghi]a, jude]ul Prahova, suprafa]a exploatat` 1.300 ha „Pentru \mbun`t`]irea activit`]ii, am depus dou` proiecte pentru accesarea fondurilor europene. Unul este pe M`sura 121, \n valoare de 1.011.000 de euro, iar cel`lalt pe M`sura 123 Cre[terea valorii ad`ugate a produselor agricole [i forestiere, \n valoare de 1.260.000 de euro. Primul proiect se afl` \n derulare, iar cel`lalt are un termen de implementare de 33 de luni, dar \n propor]ie de 30% este pus \n practic`. Pentru modernizarea exploata]iei am inclus \n proiect, pe lâng` achizi]ia de ma[ini [i utilaje agricole performante, construc]ia a trei silozuri, cu o capacitate de 1.000 de tone fiecare, [i a unei hale de depozitare, de 2.500 de tone. |n prim`var`, inten]ionez s` m`resc suprafa]a ocupat` cu porumb, de la 100 la 300 ha, deoarece am ob]inut produc]ii foarte bune anul trecut, \n sistem neirigat, de 8 tone/ha, iar pre]ul la care l-am valorificat a fost de 0,35 lei/kg. Pentru c` voi m`ri suprafe]ele cultivate cu porumb [i floareasoarelui, am prev`zut [i achizi]ia unui usc`tor. Cu toate c` folosesc hibrizi buni, care pierd rapid apa din bob la recoltare, nu m` pot baza doar pe aceast` caracteristic`, deoarece, \n mare parte, condi]iile climatice influen]eaz` foarte mult umiditatea din lanul de cultur`. |n cazul unei toamne ploioase, trebuie s` usuci produc]ia \nainte de a o depozita, indiferent de tipul de hibrid utilizat. Un alt obiectiv este acela de a cre[te suprafa]a total` exploatat` la 2.000 ha. Pe viitor, undeva peste cinci ani, a[ dori s` investesc \ntr-o ferm` zootehnic`, fie de vaci cu lapte, fie de porci.”

rinde]i pentru ca activitatea din ]easc`?

Cristian Gheorghe, administrator SC Agromcos SRL, localitatea S`lciile, jude]ul Prahova, suprafa]a exploatat` 940 ha Mihai Nedelcu, administrator SC Relagris SRL, localitatea Ciulni]a, jude]ul Ialomi]a, suprafa]a exploatat` 1.980 ha „Noi am depus atât un proiect pe Programul SAPARD, \n valoare de 200 mii de euro, cât [i pentru accesarea fondurilor europene acordate prin Programul PNDR, tot de 200 de mii de euro. Ambele au fost implementate cu scopul moderniz`rii fermei agricole, pentru achizi]ia de ma[ini [i utilaje agricole. |n viitor, am dori s` investim \n construc]ia de silozuri, pentru a depozita produc]ia agricol` \n condi]ii optime, \ns` aceast lucru este destul de dificil de realizat, dat fiind nivelul fondurilor de care trebuie s` dispui. Actualmente, produc]ia este stocat` \n magazii de capacit`]i mici. |ncetarea acord`rii subven]iei de 1 leu/l motorin` ne afecteaz` \ntr-o oarecare m`sur`, de[i valoarea subven]iei nu era foarte mare. |n curând, vom vedea [i nivelul sprijinului pe suprafa]` (SAPS). |n orice caz, suma nu va fi foarte mare, deoarece SAPS se va calcula la un curs valutar care nu ne avantajeaz`. Am speran]a ca, \n acest an, subven]ia pentru culturile destinate ob]inerii de biodiesel s` fie acordat` deoarece am \ncheiat un contract de valorificare cu societatea Expur SA pentru o cantitate de 600 tone de rapi]`. {tiam c` aceast` subven]ie este de circa 40 de euro/ha. Alte activit`]i prin care puteam mic[ora cheltuielile de produc]ie nu prea avem. De exemplu, dac` facem rabat la erbicide, \ngr`[`minte sau produse pentru protec]ia plantelor se va reflecta negativ asupra produc]iei agricole, atât cantitativ, cât [i calitativ. |n stabilirea structurii culturilor, ]inem seama mai mult de asolament [i mai pu]in de pia]`. |n acest an, structura va cuprinde culturi de rapi]` (900 ha), grâu (700 ha), orz (150 ha), porumb [i floarea-soarelui.” Februarie 2010

Ana Must~}ea

„Am \nceput s` \mbun`t`]esc activitatea prin accesarea fondurilor alocate prin Programul SAPARD. Proiectul a inclus achizi]ia de tehnic` agricol` \n valoare de 700 mii de euro. De asemenea, am un proiect FEADR, pe M`sura 121 Modernizarea exploata]iei agricole, \n valoare de 280 mii de euro, pe care l-am depus \n luna decembrie [i care este declarat eligibil din punct de vedere al punctajului primit. |n privin]a depozitelor, nu mai fac investi]ii, deoarece am magazii noi de stocare a produc]iei agricole, cu o capacitate de 3.000 de tone. Pentru a beneficia de pre]uri avantajoase la inputurile necesare \n exploata]ia agricol`, precum [i la poli]ele de asigurare a terenurilor agricole, m-am \nscris \ntr-un consor]iu cu sediul \n jude]ul C`l`ra[i, care reune[te mai multe societ`]i [i efectu`m \n comun aceste opera]iuni. O astfel de asocia]ie a func]ionat [i \n jude]ul Prahova, \ns`, din p`cate, ea s-a desfiin]at. Voi \ncerca s` atrag noi forme de sprijin \n acest an [i sunt \ncrez`tor c` acciza pentru motorina din agricultur` se va reduce. |ncetarea acelui sprijin, de 1 leu/l motorin`, nu ne-a afectat prea mult activitatea, deoarece subven]ia pe suprafa]` din acest an va cre[te cu 10 euro/ha. |ncetarea formelor de sprijin care se d`deau pân` anul trecut a afectat foarte mult activitatea din fermele zootehnice. Din acest motiv, am amânat [i eu demararea unei investi]ii \ntr-o ferm` de cre[tere a vacilor pentru lapte, cu o capacitate de 100 de capete de animale. Dac` nu se vor mai acorda subven]ii pentru acest sector, presupun c` voi renun]a la acest proiect, deoarece, \n lipsa subven]iilor, el nu este fiabil. Un alt lucru pe care am vrut s`-l fac, a fost achizi]ionarea unei instala]ii de brichetat resturi vegetale, \ns` nu am putut s-o includ \n proiect. Pe cele 940 de hectare aflate \n exploatare, structura de culturi cuprinde urm`toarele plante: grâu, rapi]`, porumb, floarea-soarelui [i maz`re (40 ha).”

La \nceputul lunii februarie, la sediul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a avut loc o conferin]` pe tema formelor/m`surilor de sprijin alocate per suprafa]` \n anul 2010. Campania de depunere a cererilor de plat` se va desf`[ura \n perioada 1 martie-17 mai a.c.

Ana MUST~}EA

Depunerile cererilor de plat` pe suprafa]` Pentru acest an, fondurile destinate pl`]ii pe suprafa]` (SAPS) provin de la Uniunea European`, \n valoare de 730 de milioane de euro, [i de la bugetul na]ional, \n sum` de 503 milioane de euro. Spre deosebire de anul 2009, când, din fonduri europene, sprijinul pentru plata unic` pe suprafa]` (SAPS) era de 71 euro/ ha, \n acest an, fermierii vor primi cu 10% mai mult, adic` 81 euro/ha. „Anual, subven]ia per suprafa]` cre[te, astfel \ncât \n anul 2014 s` ajungem la acela[i nivel de subven]ionare ca \n celelalte state membre ale Uniunii Europene”, a precizat dl Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii. Pentru ca accesarea acestor fonduri s` se realizeze f`r` probleme, Agen]ia de Pl`]i [i Interven]ie pentru Agricultur` (APIA) a lansat o campanie de informare, denumit` „Afl` valoarea p`mântului t`u. Recolteaz` fonduri europene”. „Prin intermediul acestei campanii de informare, dorim ca fiecare fermier s` afle care sunt schemele de sprijin disponibile \n acest an [i, mai ales, care sunt condi]iile pe care trebuie s` le \ndeplineasc` pentru a beneficia de plata per suprafa]`. Informarea fermierilor este deosebit de important`, atât pentru completarea corect` a cererilor, cât [i pentru absorb]ia fondurilor alocate României”, a declarat directorul general al APIA, dna Melinda Kerekes. Fermierii au posibilitatea de a completa cererea de plat` [i \n form` electronic`, având la dispozi]ie aplica]ia IPA (Identificarea Parcelelor Agricole) Online,

Februarie 2010

prin intermediul c`reia pot s`-[i stabileasc` declara]ia de suprafa]`. „{tim care este gradul de acces la Internet \n mediul rural, \ns` ne-am gândit ca aceia care dispun de aceast` tehnologie s` aib` posibilitatea de a completa online cererile de plat`”, a afirmat dl Mihail Dumitru. De asemenea, ministrul Agriculturii a dorit s` precizeze obiectivele urm`rite cu ocazia lans`rii acestei campanii de informare, principalul fiind acela de a elimina erorile \nregistrate la completarea cererilor de plat`. „Vrem s` fie completate cât bine cererile pentru SAPS, s` fie depuse \n perioada 1 martie-17 mai, iar erorile din aceste cereri de plat` s` se reduc` substan]ial, pentru ca UE s` nu ne aplice penalit`]i”, a spus dl Mihail Dumitru. Ponderea erorilor \nregistrate \n cererile de plat` pe suprafa]` (SAPS) depuse \n anul 2007 a fost de peste 10%. „Vrem ca erorile \n cazul cererilor depuse \n acest an s` fie de sub 5%”, a precizat ministrul Agriculturii. Un alt obiectiv urm`rit este acela de \nt`rire a controlului pentru acordarea acestor subven]ii, astfel \ncât banii s` ajung` doar la acei beneficiari care respect` bunele condi]ii agricole [i de mediu. De asemenea, ministrul a precizat c` inten]ioneaz` s` evalueze impactul acolo unde se investesc fonduri europene. „|n ultimii 20 de ani, agricultura a beneficiat de mul]i bani, dar care nu se v`d. De aceea inten]ion`m s` stabilim pentru fiecare schem` de sprijin acordat` un sistem de evaluare a impactului”, a mai ad`ugat dl Mihail Dumitru.

Schemele/m`surile de sprijin pentru 2010: 1. Schema de plat` unic` pe suprafa]` (SAPS) 2. Pl`]i na]ionale complementare (PNDC) - culturi arabile 3. Schema de plat` separat` pentru zah`r 4. Pl`]i tranzitorii pentru tomate destinate proces`rii 5. Pl`]i compensatorii pentru m`surile de dezvoltare rural`: • M`sura 211 - Pl`]i compensatorii pentru zonele montane defavorizate; • M`sura 212 - Pl`]i compensatorii pentru zonele specific [i semnificativ defavorizate din punct de vedere natural; • M`sura 214 - Pl`]i de Agromediu (pachetul 1 - paji[ti cu \nalt` valoare natural`, pachetul 2 - practici agricole tradi]ionale, pachetul 3 - paji[ti importante pentru p`s`ri, pachetul 4 - culturi verzi).

Perioada de depunere a cererilor Pentru a beneficia de sprijin financiar, agricultorii trebuie s` depun` \n perioada 1 martie-17 mai 2010 o singur` cerere de plat` \n forma cerut` de autorit`]i. Pentru depunerea cererilor dup` data de 18 mai, se vor aplica penalit`]i de 1% pentru fiecare zi lucr`toare. Dup` data de 11 iunie 2010, cererea de sprijin nu mai este admis` la calculul pl`]ii pentru anul \n curs. |n cazul \n care nu permite controlul pe teren al suprafe]elor declarate, fermierul este exclus de la plat`.

Februarie 2010

La data de 28 ianuarie a.c., la Slobozia, a avut loc un simpozion de prezentare a hibrizilor Limagrain [i a produselor de protec]ia plantelor marca BASF. Evenimentul a fost organizat de Expur SA, una dintre cele mai mari societ`]i din domeniul proces`rii oleaginoaselor, care, \ncepând cu acest an, a decis, pentru a fi mai aproape de fermieri, s` desf`[oare [i activitatea de distribu]ie a inputurilor necesare \n agricultur`. La seminar au participat peste 100 de agricultori.

Hibrizii LG [i produsele BASF, pentru un maximum de eficien]` |n deschidere, a vorbit dl Richard Randag, pre[edintele Expur SA, care a dorit s` precizeze c` pentru campania de prim`var` pune la dispozi]ia fermierilor interesa]i anumite solu]ii de prefinan]are. De asemenea, dânsul a accentuat faptul c`, \n cei 14 ani de activitate \n România, societatea a dovedit seriozitate [i profesionalism \n rela]ia cu agricultorii. Compania francez` produc`toare de semin]e Limagrain a avut o prezentare care a cuprins istoricul firmei [i oferta anului 2010 la hibrizii de porumb [i floarea-soarelui. Prezent` \n peste 150 de ]`ri, cu filiale \n 66 [i având peste 6.000 de angaja]i, Limagrain ocup` pozi]ii de lider la anumite culturi agricole. De exemplu, la porumbul pentru siloz ocup` locul 1 \n Fran]a, dar [i \n Europa, iar la floarea-soarelui ocup` locul 3. Pierre Jarreau, directorul pentru România al Limagrain, a prezentat hibrizii de porumb din acest an, subliniind faptul c` LG este singura societate din ]ar` care a demarat un program de cercetare privind rezisten]a plantelor la stresul provocat de seceta prelungit`, cu scopul ob]inerii unor 10 Februarie 2010

variet`]i rezistente la stresul hidric, cu randament de produc]ie ridicat, u[or de recoltat [i care pierd rapid apa din bob. |n ]ar`, astfel de studii se fac la Caracal (jude]ul Olt) [i la Mircea Vod` (jude]ul Constan]a). |n lume, LG mai de]ine alte cinci centre de cercetare: Texas (SUA); Rancagua (Chile); Cremona (Italia); Nerac (Fran]a) [i Szeged (Ungaria). „Dup` doi ani de test`ri \n condi]ii specifice de stres hidric, LG vine cu noi hibrizi crea]i special pentru aceste zone. LG 33.50 [i LG 34.88 sunt hibrizi de porumb ce prezint` rezisten]` maxim` la condi]iile de secet` prelungit`”, a precizat dna Alina Cre]u, directorul de marketing [i comunicare al companiei. LG 33.50 este un hibrid simplu, semitimpuriu; cu plante de \n`l]ime medie, bine dezvoltate; cu randament crescut [i o foarte bun` stabilitate; cu un comportament bun la stresul hidric; cu rezisten]` bun` la c`dere; toleran]` bun` la boli (Ustilago); cu un drydown rapid, cu umiditate la recoltare foarte sc`zut`. Densitatea recomandat` la neirigat este de 55.000-65.000 pl/ha. LG 34.88 este un hibrid simplu,

genetic` de tip dentat, cu utilizare pentru boabe; plante \nalte; stay-green excelent; tulpina [i r`d`cina sunt foarte puternice; poten]ial de produc]ie foarte mare; umiditate sc`zut` la recoltare pentru grupa sa de maturitate; toleran]` general` bun` la boli \n perioada recolt`rii; comportament bun \n condi]ii de secet` pe soluri brune. Densitatea recomandat` la neirigat este de 55.00065.000 pl/ha. |n cadrul simpozionului, Pierre Jarreau a mai prezentat hibrizii de porumb LG 32.32, pe care l-a recomandat pentru cultura dubl`; LG Fantastic, pretabil pentru ob]inerea de m`lai; LG 23.06, ce prezint` stabilitate \n produc]ie; LG 33.30, cu un comportament agronomic excelent; LG 33.62; LG 33.95, care ocup` locul 1 \n vestul ]`rii [i \n Bulgaria; LG 34.75, ameliorat \n SUA [i cultivat cu bune rezultate la Tulcea; LG 35.35, cu toleran]` bun` la secet`; LG 35.62, recomandabil pentru siloz, [i hibridul Coventry, ce prezint` un comportament excelent \n condi]ii de irigare. Hibrizii LG de floarea-soarelui au fost prezenta]i de Markus Salmen,

rezistent` la acest produs. Din gama hibrizilor CLEARFIELD, noutatea este LG 55.43 CL - un hibrid semitimpuriu cu talie medie/\nalt`; plantele sunt uniforme; staygreen bun; calatidiul este bine fecundat [i portul semi\nclinat; rezisten]` genetic` la Orobanche cumana, rase mai virulente decât rasa F; toleran]` bun` la Phomopsis [i Sclerotinia; flexibilitate bun` \n condi]ii diferite de cultur`; poten]ial genetic de produc]ie ridicat. Prin tratamentul cu produsul Pulsar 40, hibridul este rezistent la toate rasele de lupoaie. Alte beneficii ob]inute prin tehnologia CLEARFIELD au fost prezentate de dl Viorel Ionescu, director zonal la BASF. „Cu ajutorul erbicidului Pulsar 40 combatem atât buruienile dicotiledonate [i monocotiledonate, cât [i parazitul Orobanche cumana \n zonele cu probleme. Constan]a [i Tulcea sunt principalele regiuni \n care sunt probleme cu lupoaia, \ns` aria sa de atac se extinde”, a precizat dl Ionescu. Doza de erbicid recomandat` la unitatea de suprafa]` este de 1,2 l [i, ca moment de aplicare, trebuie administrat \n postemergen]` timpurie, când plantele de floarea-soarelui au \ntre 4 [i 8 frunze adev`rate. Erbicidul se folose[te numai la hibrizi de floarea-soarelui de tip CLEARFIELD, toleran]i la Pulsar 40. |n cadrul evenimentului, dl Angelo Niculescu, specialist loturi experimentale la BASF, a explicat conceptul AgCelence, ce \nseamn` „Agricultur`” [i „Excelen]`”, [i care con]ine trei produse de ultim`

genera]ie, cu aplicatibilitate la patru culturi. Produsul Pictor este un fungicid recomandat culturilor de rapi]` [i floareasoarelui. Con]ine dou` substan]e active (boscalid [i dimoxystobine) pentru a avea o ac]iune mai puternic` \n combaterea urm`toarelor boli: Alternaria, Botrytis, Phoma, Phomopsis [i Sclerotinia. Doza recomandat` de aplicare este de 0,5 l/ha. „|n urma trat`rii lanurilor de floarea-soarelui cu fungicidul Pictor, s-a \nregistrat un spor de produc]ie de pân` la 800 kg/ha”, a afirmat dl Niculescu. Pentru combaterea bolilor specifice cerealelor, BASF recomand` produsul Allegro (kresoxim methyl + epoxiconazole), deoarece are o eficacitate de durat`, este flexibil, protector [i curativ, m`re[te fotosinteza, protejeaz` recolta de stres [i previne coacerea prematur`. La cultura grâului, doza recomandat` este de 0,75 l/ha, iar pentru orz este de 1 l/ha. Cel de-al treilea produs care face parte din conceptul AgCelence este Opera. „Este un produs care a fost testat \nainte de a fi pus pe pia]`, fiind, \n principal, omologat pentru combaterea Helminthosporium turcicum, dar are ac]iune asupra tuturor bolilor \ntâlnite la porumb”, a precizat dl Niculescu. Fugicidul Opera se poate aplica \n dou` faze, una timpurie, \n doz` de 1 l/ha, iar cealalt` târzie, \n doz` de 1,5 l/ha. Pe scurt, prin AgCelence se ob]in urm`toarele avantaje: produc]ie [i calitate m`rite; toleran]` la stres [i un control eficient al bolilor.

«Afl` valoarea p`mântului t`u! Recolteaz` fonduri europene!» Agen]ia de Pl`]i [i Interven]ie pentru Agricultur` a lansat la data de 1 februarie 2010, campania „Afl` valoarea p`mântului t`u! Recolteaz` fonduri europene!”, în cadrul c`reia fermierii sunt informa]i cu privire la fondurile alocate schemelor/ m`surilor de sprijin pe suprafa]` în anul 2010, precum [i despre modalitatea de accesare a acestora. „Prin intermediul acestei campanii de informare dorim ca fiecare fermier s` afle care sunt schemele de sprijn disponibile în acest an [i, mai ales, care sunt condi]iile care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de plata pe suprafa]`. Informarea fermierilor este deosebit de important`, atât pentru completarea corect` a cererilor, cât [i pentru absorb]ia fondurilor alocate României”, a declarat directorul general APIA, Melinda Kerekes. Totodat`, directorul general APIA men]ioneaz` c`, pentru completarea electronic` a cererii de plat`, fermierii au

la dispozi]ie aplica]ia IPA (Identificarea Parcelelor Agricole) Online, prin intermediul c`reia pot s`-[i stabileasc` declara]ia de suprafa]`. În cadrul campaniei, Centrele APIA vor organiza sesiuni de informare cu fermierii cu privire la termenele de depunere a cererilor de sprijn pentru SAPS 2010, la condi]iile de eligibilitate impuse de legisla]ia european` [i na]ional`, precum [i la pachetele financiare care pot fi accesate în cadrul m`surilor/schemelor de sprijin pe suprafa]`. De asemenea, fermierii vor fi instrui]i asupra utiliz`rii aplica]iei IPA Online.

Informa]ii suplimentare

APIA deruleaz` campania de depunere a cererii de plat` pentru schemele/m`surile de sprijin pe suprafa]` SAPS 2010 în perioada 1 martie-17 mai 2010.

M`surile/ schemele de sprijn pe suprafa]`: 1. Schema de plat` unic` pe suprafa]` (SAPS) 2. Pl`]i na]ionale directe complementare (PNDC) - culturi arabile 3. Schema de plat` separat` pentru zah`r 4. Pl`]i tranzitorii pentru tomate destinate proces`rii 5. Pl`]i compensatorii pentru m`surile de dezvoltare rural`: M`sura 211 - „Pl`]i compensatorii pentru zonele montane defavorizate”; M`sura 212 - „Pl`]i compensatorii pentru zonele specific [i semnificativ defavorizate din punct de vedere natural”; M`sura 214 - „Pl`]i de Agromediu (pachetul 1 - paji[ti cu \nalt` valoare natural`, pachetul 2 - practici agricole tradi]ionale, pachetul 3 - paji[ti importante pentru p`s`ri, pachetul 4 - culturi verzi).

Februarie 2010 11

Ana Must~}ea

director zonal pe partea de sud-est a ]`rii, care, pentru \nceput, a trecut \n revist` principalele caracteristici ale acestora. Acestea sunt: capacitate de fecundare total` [i \n condi]ii de ar[i]`; productivitate m`rit`; rezisten]` la atacul de man`; toleran]` la Macrophomina; rezisten]` la atacul de Orobanche peste rasa F; toleran]` la atacul de Sclerotinia [i Phomopsis, precum [i stabilitate \n raportul ulei-productivitate. Noutatea din gama hibrizilor de floareasoarelui conven]ionali este LG 55.80, un hibrid semitimpuriu cu talie medie; plante uniforme, cu calatidiul mediu, bine fecundat [i portul semi\nclinat; con]inut ridicat \n ulei; rezistent la noile rase de man` [i cu o toleran]` bun` la Phomopsis [i Sclerotinia; flexibilitate bun` \n condi]ii diferite de cultur`; rezisten]` la rasele de lupoaie mai virulente decât rasa F. Densitatea recomandat` este de 50.000-55.000 pl/ha. „La floarea-soarelui, dup` 5 ani de performan]` maxim` \n România cu hibridul conven]ional LG 56.65, acum avem o variant` CLEARFIELD [i una High-Oleic”, a precizat dna Cre]u. Hibrizii LG de tip CLEARFIELD sunt recomanda]i pentru terenurile infestate cu buruieni, reprezentând solu]ia pentru a ob]ine rezultate competitive pe aceste terenuri. Prin sistemul de produc]ie CLEARFIELD se combin` erbicidul Pulasar 40 cu s`mân]a de floarea-soarelui LG (Rimisol, LG 56.63 CL, LG 56.58 CL, LG 55.43 CL) care este

Forme de sprijin alocate fermierilor

Ana Must~}ea

|n cadrul unei conferin]e de pres`, dl Mihail Dumitru, ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, a dorit s` precizeze faptul c` formele de sprijin alocate fermierilor pân` la sfâr[itul anului 2009 nu vor mai putea fi alocate din cauza faptului c` au avut un regim tranzitoriu, de trei ani dup` integrarea ]`rii noastre \n UE.

12 Februarie 2010

„Este un mit faptul c` dispar subven]iile \n agricultur`. Vechile forme de sprijin vor fi \nlocuite cu altele noi, care sunt conforme cu normele europene \n vigoare. Bine\n]eles c` sunt sectoare importante din agricultur` care vor fi afectate mai mult de \ncetarea acestor subven]ii [i pentru acestea \ncerc`m s` g`sim noi m`suri de sprijin”, a afirmat dl Dumitru. Un astfel de sector afectat de lipsa subven]iilor este cel al iriga]iilor. |n anul 2009, domeniul \mbun`t`]irilor funciare a beneficiat de suma de 110.071.028 de lei: 17.821.667 de lei, reprezentând cheltuielile cu asigurarea st`rii de func]ionare a infrastructurii de \mbun`t`]iri funciare; 78.182.197 de lei, reprezentând cheltuieli cu decontarea energiei electrice [i termice utilizate pentru pomparea apei destinate irig`rii terenurilor agricole; 14.067.167 de lei, reprezentând subven]ii pentru acoperirea diferen]elor de pre] [i tarif alocate ANIF. Pentru a veni \n sprijinul acestui sector, MADR va lansa \n luna martie M`sura 125 - Fonduri europene pentru sisteme de iriga]ii. „|n luna martie, vom lansa Ghidul aplicantului pentru M`sura 125, pentru ca Organiza]iile Utilizatorilor de Ap` s` ob]in` fondurile necesare pentru demararea investi]iilor \n sisteme de iriga]ii. Acolo unde sistemele au fost modernizate prin Programul de reabilitare, tariful final s-a redus pân` la 30%”, a afirmat ministrul Agriculturii. Pentru ramura de investi]ii \n sisteme de iriga]ii din cadrul M`surii 125 suma

alocat` este de 150 de milioane de euro. Pentru sectorul suin [i avicol, exist` o form` de sprijin, notificat` la Bruxelles, care se va acorda pentru bun`starea animalelor. „|nc` nu am stabilit nivelul sprijinului, iar r`spunsul din partea UE \l vom avea \n maximum 4 luni”, a mai ad`ugat ministrul Agriculturii. De asemenea, dl Mihail Dumitru a precizat c` pentru sectorul de legume-fructe sunt discu]ii privind posibilitatea acord`rii sprijinului de minimis. Pentru alocarea noilor forme de sprijin, ministrul Agriculturii a afirmat c` sunt bani \n buget, \ns` nu suficien]i. „Avem bani pentru maximum dou` scheme de sprijin, iar pentru celelalte va trebui s` cerem o rectificare de buget”, a afirmat dl Mihail Dumitru. |n privin]a rentei viagere, ministrul Agriculturii a afirmat c` se negociaz` cu CE pentru \nlocuirea vechii forme cu una conform` cu normele europene. „|ncerc`m s` negociem cu Comisia European` ca renta viager` s` fie acordat` fie sub forma unui sprijin care s` stimuleze comasarea terenurilor agricole, fie s` o includem \n Programul Na]ional de Dezvoltare Rural`, \n M`sura 113 privind pensionarea timpurie a fermierilor - form` agreat` de UE”, a spus dl Dumitru. De asemenea, s-a mai precizat faptul c` aceia care s-au \nscris \n sistemul rentei viagere pân` la sfâr[itul lunii decembrie vor primi banii. Pân` \n prezent, prin renta viager` au fost comasate circa 360.000 de hectare.

Februarie 2010 13

Agen]ia de Pl`]i [i Interven]ie pentru Agricultur` a repartizat Centrelor Jude]ene APIA, la \nceputul lunii februarie, suma de 147.859.489,17 lei, fonduri de la bugetul na]ional destinate sectoarelor zootehnic [i vegetal.

|n sfâr[it, au plecat banii spre fermieri

Laz`r CHIRA

Pentru sectorul zootehnic a fost repartizat` suma de 130.265.812,92 lei, aferent` solicit`rilor depuse în lunile octombrie [i noiembrie 2009, pentru formele de sprijin prev`zute de anexa L din Ordinul MAPDR 850/2006. Sprijinul financiar se acord` pentru: • îmbun`t`]irea calit`]ii produc]iei de carne, prin sus]inerea financiar` a sistemului de clasificare a carcaselor de porcine [i bovine (cuantum 120 lei/ carcas` porcine clasa E, 100 lei/carcas` porcine clasa U [i 100 lei/carcas` bovine) • îmbun`t`]irea calit`]ii [i a parametrilor de produc]ie în cre[terea efectivelor de porcine [i p`s`ri, prin sus]inerea produc]iei de carne de porc [i pas`re pui broiler [i a produc]iei de ou` consum (cuantum 150 lei/cap scrofi]` la prima f`tare, 1,6 lei/pui, 0,05 lei/ou) • îmbun`t`]irea calit`]ii produc]iei de miere, prin sus]inerea familiilor de albine (cuantum 20 lei/familia de albine)

De asemenea, pentru sectorul vegetal a fost repartizat` 14 Februarie 2010

suma de 17.593.676,25 lei, pentru solicit`rile aferente lunii octombrie 2009, pentru anexele H, J [i K din Ordinul MAPDR 850/2006. Potrivit actului normativ, sprijinul financiar pentru sectorul vegetal s-a acordat astfel: Suma de 10.117.041,65 lei pentru sectorul legume-fructe • legume produse în sere înc`lzite [i ciuperci de cultur` produse în spa]ii climatizate (cuantum: legume în sere înc`lzite - 600 lei/ton`; ciuperci în spa]ii climatizate - 800 lei/ton`) • legume [i fructe destinate prelucr`rii industriale (cuantum: tomate - 350 lei/ton`; ardei - 300 lei/ton`; castrave]i corni[on - 150 lei/ton`; mere - 160 lei/ ton`; prune - 200 lei/ton`; vi[ine - 200 lei/ton`; struguri de mas` - 300 lei/ton`) • achizi]ionarea de ambalaje [i alte materiale necesare ambal`rii legumelor [i fructelor pentru livrare în stare proasp`t` (cuantum: 30% din valoarea unitar` a ambalajelor [i materialelor necesare ambal`rii, pân` la 4 lei/bucat`) • sus]inerea energiei termice [i electrice pentru culturile realizate în sere [i solarii înc`lzite (cuantum - 35% din valoarea

f`r` TVA a facturilor de energie termic` [i/sau electric` [i/sau de combustibili de orice tip consuma]i pentru înc`lzirea/ climatizarea spa]iilor amenajate pentru ob]inerea produselor eligibile)

Suma de 3.956.074,60 lei pentru sectorul viticol • aplicarea tratamentelor fitosanitare în planta]iile viticole pe rod [i tinere cu soiuri nobile pentru struguri de mas` [i vin, inclusiv pentru vinuri cu denumire de origine controlat` (cuantum: 500 lei/ha) • autorizarea planta]iilor viticole produc`toare de struguri de vin cu denumire de origine controlat` (cuantum: 10 lei/ha)

Suma de 3.520.560 lei pentru sectorul hamei, cartof, plante medicinale [i aromatice • hamei (cuantum: 100 lei/ton`) • cartof (cuantum: 150 lei/ ton`) • plante medicinale [i aromatice (cuantum: culturile de la care se utilizeaz` s`mân]a - 600 lei/ton`; culturile de la care se utilizeaz` planta întreag` [i/sau r`d`cina - 800 lei/ton`)

Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale anun]` c`, începând cu anul 2010, înceteaz` sprijinul comunitar (FEGA) pentru culturile energetice, în cadrul m`surilor schemelor de pl`]i pe suprafa]`.

Astfel, în 2009, CE a luat decizia de a renun]a la acordarea sprijinului financiar pentru culturi energetice, având în vedere faptul c` obiectivul pentru care a fost introdus acest sprijin, respectiv cre[terea suprafe]elor cultivate cu plante de acest tip, a fost atins mai repede decât se preconizase anterior. În Regulamentul (CE) nr. 73/2009 se precizeaz` c` „datorit` unor evolu]ii recente din sectorul bioenergiei [i, în special a cererii mari de produse din acest sector pe pia]a interna]ional` [i a introducerii de obiective obligatorii pentru 2020 pentru cota parte din bioenergie în total combustibil, nu mai exist` suficiente motive pentru a acorda ajutor specific pentru culturile energetice”. Totodat`, în Anexa 1 a Regulamentului (CE) nr. 73/2009, în lista privind schemele de sprijin, pentru culturile energetice exist` men]iunea „numai pentru anul 2009”.

Sprijinul pentru culturile energetice s-a acordat pân` în anul 2009, inclusiv, tuturor fermierilor din statele membre care au încheiat contracte cu produc`torii de biocarburan]i, colectori sau prim-procesatori [i au preluat cantit`]ile contractate în vederea ob]inerii de energii alternative. La nivelul UE, plata maxim` a fost stabilit` la 45 euro/ha, în limita unui plafon maximum de 2.000.000 ha. La nivelul României, în anul 2007 s-au acordat aceste pl`]i pentru o suprafa]` total` de circa 22.000 ha, în valoare total` de aproximativ 682.519 de euro. Pentru anul 2008, suprafa]a a fost de circa 32.650 de hectare, cu o valoare total` de 1.470.000 de euro, iar pentru anul 2009, pl`]ile sunt în curs de acordare, suprafa]a determinat` fiind de 69.509 hectare, cu o valoare total` de aproximativ 3.128.000 de euro.

Februarie 2010 15

Laz`r CHIRA

Din 2010, înceteaz` sprijinul comunitar pentru culturile energetice

Propuneri privind «viitoarea Politic` Agricol` Comun` dup` 2013» Dr. ing. Daniel BOT~NOIU

Sec]iunea I Politica Agricol` Comun` [i priorit`]ile viitorului buget comunitar Comisia European` a prezentat o serie de priorit`]i \n materie de cheltuieli \n cadrul bugetului comunitar, dintre care marea majoritate privesc direct agricultura [i viitorul Politicii Agricole Comune. Identificarea noilor provoc`ri: securitatea aprovizion`rii cu alimente constituie o nou` provocare, foarte important`, cu care se va confrunta nu numai Europa, ci toat` lumea pe parcursul viitorilor ani. Europa nu poate conta pe importuri, ci este obligat` s` exploateze la maximum \ntregul poten]ial agricol de care dispune, pentru a r`spunde astfel cererii existente pe pia]a mondial`. Locurile de munc` [i dezvoltarea sectorului: sectorul agroalimentar european are o cifr` de afaceri de peste 1.300 de miliarde de euro, iar un angajat din 6 este dependent de produc]ia agricol`. Aproximativ 30 de milioane de 16 Februarie 2010

Sectiunea I: Politica Agricol` Comun` [i priorit`]ile viitorului buget comunitar. Sectiunea a II-a: Principiile [i obiectivele PAC dup` 2013. Sectiunea a III-a: Propuneri privind orient`rile PAC dup` 2013 (va fi prezentat` \n urm`torul num`r al revistei Agrimedia). persoane lucreaz` \n exploata]iile agricole europene, existând posibilitatea dezvolt`rii unei economii agricole \nfloritoare care s` permit` asigurarea prosperit`]ii sectorului alimentar [i a economiei rurale. Schimb`rile climatice [i securitatea energetic`: agricultura are de jucat un rol esen]ial \n atenuarea schimb`rilor climatice [i o contribu]ie \nsemnat` la asigurarea securit`]ii energetice, prin producerea de resurse regenerabile, precum [i prin captarea carbonului. Pe teritoriul \ntregii UE trebuie garantat` plusvaloarea: agricultorii au fost \ntotdeauna cei mai ferven]i [i mai constan]i partizani ai construc]iei Uniunii Europene [i cred cu t`rie c` PAC r`mâne o politic` comun` \n adev`ratul sens al cuvântului. Provoc`rile viitorului, cele mai importante, sunt legate de rolul economic al produc]iei din agricultur`, \n contextul pie]ei unice; aceast` problem` trebuie tratat` printr-o politic` comun`, precum [i prin solidaritate financiar`. |ntr-o

lume globalizat`, Uniunea European`, care dispune de o pia]` comunitar`, trebuie s` ac]ioneze \n comun pentru garantarea securit`]ii aprovizion`rii cu alimente, pentru promovarea resurselor regenerabile, trebuie s` lupte contra schimb`rilor climatice sau trebuie s` intensifice cercet`rile, pentru o bun` dezvoltare a acesteia. |n absen]a unei politici comune, statele membre nu vor putea ac]iona \n consecin]`, chiar dac` sunt constrânse s` o fac`, ceea ce va reprezenta un e[ec pentru Uniunea European`. Toate reducerile de buget ale PAC vor produce perturb`ri sociale [i economice considerabile [i vor impiedica agricultura s` identifice provoc`rile cu care ar trebui s` se confrunte \n viitor. |nainte de dezbaterile referitoare la viitorul buget comunitar, este important s` \n]elegem de ce veniturile agricultorilor sunt dependente de pl`]ile directe [i, chiar [i când acestea se fac, veniturile lor sunt sc`zute. Venitul agricol mediu \n UE, cu toate pl`]ile directe incluse, nu reprezint`

decât jum`tate din salariul mediu acordat restului sectoarelor economiei. Exist` trei motive principale pentru aceasta: • Pia]a produselor agricole nu func]ioneaz` corect. Exploata]iile agricole familiale, care sunt relativ de m`rime mic`, \n compara]ie cu marile exploata]ii din ]`rile exportatoare, reprezint` „inima” agriculturii europene. |n consecin]`, 12 milioane de agricultori europeni se g`sesc \ntr-o pozi]ie de negociere defavorizant` fa]` de un „pumn” de furnizori, procesatori [i distribuitori de produse [i servicii foarte mari. Este motivul pentru care valoarea ad`ugat` de agricultori \n exploata]iile lor (spre exemplu, transformarea ierbii \n lapte) este pl`]it` la un pre] inferior celui pl`tit pentru valoarea ad`ugat` de c`tre oricare alt partener de pe lan]ul alimentar. Acest lucru este confirmat de recentul studiu al Comisiei Europene, intitulat „Concuren]a \n lan]ul de aprovizionare cu alimente”, care ne arat` c` pre]ul ob]inut de procesatori [i distribuitori a crescut \n fiecare an cu 1%, cu toate c` pre]ul produselor agricole a cunoscut un declin de 2,7% \n fiecare an; • Politica comunitar` dore[te s` deschid` pie]ele importurilor, pentru a respecta acordul de liber schimb convenit \n cadrul Organiza]iei Mondiale a Comer]ului, motiv pentru care agricultorii europeni se vor confrunta cu o concuren]` din ce \n ce mai acerb` venit` din partea marilor exportatori mondiali [i, de asemenea, cu o mare volatilitate a pre]urilor. Conform Comisiei, pl`]ile directe stabile destinate agricultorilor constituie maniera cea mai eficace de a oferi un plus de stabilitate. F`r` aceste pl`]i directe, UE ar trebui s` fac` apel la pl`]ile anticiclice, a[a cum se practic` \n SUA, contrare obiectivelor OMC [i care spun c` trebuie reduse subven]iile ce provoac` distorsionarea concuren]ei; • UE a adoptat, ca r`spuns al preocup`rilor cet`]enilor, un model agricol care garanteaz` c` toat` produc]ia ob]inut` respect` criteriile stricte de securitate [i de durabilitate (siguran]a alimentelor, protejarea mediului, bun`starea animalelor, biodiversitatea). |n alt` ordine de idei, [i tot ca o preocupare a societ`]ii, autorit`]ile comunitare au decis c` produc`torii europeni nu au dreptul s` foloseasc` surse de ameliorare a produc]iei utilizate de concuren]`

(biotehnologii, hormoni, clone, accelerarea cre[terii etc.). UE a ales, de asemenea, s` adopte o politic` pe termen lung, plasându-se astfel \n fruntea eforturilor mondiale, care are drept scop garantarea unor practici agricole sigure [i durabile. Dar aceasta \nseamn`, \n mare m`sur`, c` este vorba de un tip de agricultur` mai costisitor, care plaseaz` agricultorii europeni \ntr-o pozi]ie dezavantajoas` din punct de vedere competitiv. Agricultorii respect` alegerea societ`]ii europene, dar PAC, cu toate resursele bugetare care-i sunt destinate, trebuie s` ]in` cont de impactul acestei alegeri f`cute de societatea european` asupra agricultorilor. Acestea sunt principalele trei motive pentru care reducerea pl`]ilor directe din cadrul primului pilon ar avea consecin]e devastatoare, nu numai pentru agricultori, dar \n egal` m`sur` [i pentru o serie de servicii publice legate de produc]ia agricol` [i de zonele rurale, ar fi o m`sur` nefast` [i pentru consumatori, dar [i pentru societate, beneficiar` \n ansamblul s`u. Efectele vor fi urm`toarele: • bulvers`ri sociale [i structurale \n zonele rurale; • reducerea considerabil` a locurilor de munc`; • cre[terea presiunii asupra bugetului asigur`rilor sociale; • absen]a securit`]ii [i stabilit`]ii alimentare pentru consumatorii europeni; • agricultorii \nc` \n activitate nu vor putea s` respecte normele ridicate [i foarte costisitoare care permit punerea \n practic` a metodelor de produc]ie durabil`. Pl`]ile directe acordate exploata]iilor sunt deci esen]iale [i trebuiesc men]inute. Agricultorii sunt, \nainte de toate, \ntreprinz`tori [i cred c` pia]a le va asigura cea mai mare parte a veniturilor. Dar pentru a nu mai fi dependen]i de bugetul european destinat agriculturii, produc`torii ar trebui s` ob]in` o remunerare corespunz`toare din partea pie]ei. Aceasta \nseamn` c` PAC dup` 2013 ar trebui s` elaboreze m`suri destinate amelior`rii competitivit`]ii agricultorilor [i cooperativelor lor, pentru a le permite Februarie 2010 17

astfel s` ob]in` o parte echitabil`, mai mare, pe lan]ul de valorificare a alimentelor. Ajutorul acordat agricultorilor [i cooperativelor lor va face din agricultur` un sector dinamic [i competatitiv, ceea ce va fi esen]ial pentru UE, pentru a garanta propria sa securitate alimentar` [i energetic` [i a putea r`spunde pozitiv cererii mondiale, ]in창nd cont de faptul c` aceasta este \n continu` cre[tere. De asemenea, UE trebuie s` r`spund` provoc`rilor viitoare legate de schimb`rile climatice.

Sectiunea a II-a Principiile [i obiectivele Politicii Agricole Comune dup` 2013 Viitoarea PAC trebuie s` aib` la baz` urm`toarele principii: a) caracterul vital al rolului economic al agricultorilor ca furnizori de produse alimentare esen]iale vie]ii, precum [i rolul lor \n realizarea obiectivelor societ`]ii la nivel teritorial, la nivelul mediului \nconjur`tor [i social, ceea ce face ca agricultura s` fie distinct` celorlalte sectoare economice; b) viitoarea PAC trebuie s` recunoasc` faptul c` agricultorii sunt \ntreprinz`tori [i s` le permit` s` ob]in` un nivel mult mai mare din venit de pe pia]`. Totodat`, va trebui foarte clar recunoscut c` agricultorii furnizeaz` servicii pentru care nu sunt, \n prezent, suficient de bine remunera]i de c`tre pia]` sau nu vor fi niciodat`; c) agricultura va trebui s` joace rolul s`u deplin \n consolidarea UE - politica agricol` trebuie s` r`m창n` \n continuare o politic` comun`, cu reguli comune, pentru a garanta c` nu exist` distorsiuni ale concuren]ei \n cadrul pie]ei unice europene, ]in창nd \ns` cont de diversitatea agriculturii europene; d) solidaritatea financiar` este necesar` pentru consolidarea coeziunii [i integr`rii economice [i sociale pe \ntreg cuprinsul UE \n toate cele 27 de state membre [i s` asigure un echilibru mai bun \ntre zonele rurale [i cele urbane. Obiectivele noii PAC: a) oferirea unui cadru stabil care s` 18 Februarie 2010

favorizeze dezvoltarea produc]iei agricole, printr-o cre[tere a productivit`]ii [i competitivit`]ii [i o bun` func]ionare a pie]ei, pentru a garanta astfel independen]a strategic` de aprovizionare a UE \n toate sectoarele-cheie de produc]ie, pentru a le garanta consumatorilor o aprovizionare cu produse alimentare sigur` [i stabil` [i pentru a permite UE s` r`spund` favorabil cererii mondiale de produse agroalimentare, aflat` \n cre[tere; b) c onservarea marii diversit`]i a produc]iei de produse alimentare de \nalt` calitate \n diferitele zone rurale ale UE [i asigurarea consumatorilor c` vor fi complet informa]i cu privire la produsele alimentare cump`rate; c) garan]ia c` toat` produc]ia ob]inut` va respecta m`surile de mediu (aer, sol, ap`), de protejare a bun`st`rii animalelor [i a biodiversit`]ii, urm`rindu-se crearea de zone rurale atr`g`toare; d) optimizarea contribu]iei agriculturii europene la oportunit`]ile economice [i la crearea de locuri de munc` \n zonele rurale de pe \ntreg cuprinsul UE; e) \ncurajarea practicilor de amenajare a teritoriului care favorizeaz` [i protejeaz` resursele [i habitatele, ]in창nd cont de condi]iile regionale specifice; f) sus]inerea agricultorilor \n eforturile lor, care au drept scop atenuarea efectelor negative ale schimb`rilor climatice [i adaptarea la acestea; g) a sigurarea contribu]iei agriculturii UE la reducerea de emisii de gaze cu efect de ser` (de CO2, de metan, de protoxid de azot) [i diminuarea dependen]ei UE de energia importat`, ca urmare a produc]iei de resurse regenerabile nonalimentare utilizate; h) asigurarea unui nivel de via]` echitabil produc`torilor agricoli pe termen lung, pentru ca astfel genera]iile viitoare de tineri agricultori s` fie atrase de profesiunile agricole.

Februarie 2010 19

0 1 0 2 ~ ofert Hibrizi de porumb NOU

ADEMIO - FAO 400 Hibrid triliniar, utilizat pentru boabe. Plante \nalte cu sistem foliar bogat Stay green foarte bun. {tiulete lung, mare, cu 16 rânduri. R`d`cina [i tulpina puternice. Pierde u[or apa din bob pentru un hibrid din grupa FAO 400. Produc]ii competitive \n aceast` grup` [i stabilitate foarte bun`. Adaptabilitate bun` la diferite tipuri de soluri. S`n`tate bun` a plantelor la recolt`. Comportament bun \n condi]ii de secet`. Rezultate de excep]ie pentru grupa sa! Adaptabilitate bun` \n diferite tipuri de sol, produc]ii competitive cu o stabilitate bun`. Densitate recomandat`: 58.000 pl/ha. Ademio face parte din categoria hibrizilor special concepu]i pentru cre[terea produc]iei de lapte! Genetica performat` de ultim` genera]ie presupune hibrizi LG pentru siloz, cu o digestibilitate a plantei \ntregi de 72-74%. LG 34.75 - FAO 470 Hibrid simplu, semitardiv, cu bobul dentat. Plante cu un stay green foarte bun [i un [tiulete mare, bine fecundat pân` la vârf (16-18 rânduri). Au un aspect s`n`tos pân` la maturitate, având astfel [i o toleran]` foarte bun` la principalele boli foliare. Comportamentul s`u agronomic \l recomand` ca lider pentru grupa lui de maturitate. Elimin` rapid apa din bob [i aduce astfel un plus de valoare fermierului. Flexibil, dar stabil \n performan]e, cu un poten]ial crescut. Produc]ii mari \n orice condi]ii de mediu [i \n diferite zone de cultur`. Suma gradelor necesare de la sem`nat la recoltat (baza 6 grade Celsius): umiditate boabe 35% = 1.880 grade. Produc]ii ob]inute \n 2009: Cuci (Mure[) - 8.700 kg/ha. Densitate recomandat`: irigat 70.000 pl/ha; neirigat 58.000 pl/ha.

20 Februarie 2010

LG 34.88 - FAO 480 Hibrid simplu, genetic` de tip dentat cu utilizare pentru boabe. Plante \nalte, impresionante, cu un excelent stay green. Tulpina [i r`d`cina sunt foarte puternice. {tiule]i bine fecunda]i, care au 16-18 rânduri. Poten]ial de produc]ie impresionant. Umiditate sc`zut` la recoltare pentru grupa sa de maturitate. |n condi]ii favorabile de cultur`, \[i exprim` un poten]ial de produc]ie ridicat (soluri grele). Toleran]` general` bun` la boli \n perioada recolt`rii. Comportament bun \n condi]ii de secet` pe soluri bune. Genetic` nou`, cu profitabilitate maxim` \n câmp. Tulpini cu un puternic stay green. Densitate recomandat`: neirigat 55.000-65.000 pl/ha. AACIENDA FAO 490 Hibrid simplu, semitardiv, utilizat pentru boabe. Are o vigoare bun` la pornire \n vegeta]ie, iar plantele sunt \nalte [i cu un sistem foliar bogat. Stay green foarte bun! {tiule]ii sunt mari [i uniformi, cu boabe lungi. R`d`cini [i tulpin` puternic` (rezisten]` bun` la c`dere). Plante s`n`toase cu excelent` toleran]` la principalele boli: Fusarium, Ustilago, Phacelotheca, Helminthosporium. Poten]ial crescut al produc]iei de boabe pentru un hibrid de la sfâr[itul grupei FAO 400. Comportament agronomic bun \n diferite zone de cultivare. MMB = 390 g. Densitate recomandat`: 55.000-65.000 pl/ha LG 35.35 - FAO 520 Hibrid simplu, semitardiv, cu bobul dentat. Plantele au talie \nalt`, cu [tiule]i lungi, mari, bine fecunda]i (16 rânduri). Calit`]i agronomice generale bune: rezisten]` foarte bun` la boli de tulpin`, rezisten]` bun` la Ustilago. Plantele au un stay green foarte bun, sunt s`n`toase pân` la recoltare. Comportament bun \n condi]ii de secet`. Poten]ial de produc]ie ridicat, MMB = 370-380 g. {tiule]ii sunt acoperi]i de boabe pân` la vârf, iar datorit` pierderii rapide a apei din bob la maturitate este un hibrid recomandat celor care vor s` ob]in` rezultate excep]ionale. Suma gradelor necesare de la sem`nat la recoltat (baza 6 grade Celsius): umiditate boabe 35% = 1.940 grade. Densitate recomandat` - \n condi]ii de irigare: 70.000 pl/ha.

DKC 4983 (FAO 400) - Produc]ii mari [i stabile pentru grupa semitardiv`! DKC 4983 este un hibrid semitardiv caracterizat printr-o stabilitate foarte bun` a produc]iei \n diferite condi]ii de cultur` [i o vigoare foarte bun` la r`s`rire. Avantaje DKC 4983: excelent poten]ial de produc]ie \n condi]ii medii de tehnologie. Excelent` vigoare la r`s`rire. Talia plantei mediu-scurt`, cu inser]ia [tiuletelui joas` - pretabil pentru recoltare mecanizat`. Densitate recomandat`: 55.000-60.000 pl/ha, neirigat [i 60.000-65.000 pl/ha, irigat. Recomand`ri agrotehnice: nu suport` densit`]i mari, peste 70.000 plante/ha. Se poate sem`na la \nceputul epocii optime. Adaptat la diferite tipuri de sol [i condi]ii de cultur`. Structura elementelor de productie: nr. rânduri boabe/[tiulete: 16; nr. boabe/[tiulete: 640736; nr. boabe/rând: 40-46; MMB 325-350 g. DKC 5143 (FAO 410) - cele mai bune produc]ii \n toate zonele de cultur`. DKC 5143 este un hibrid semitardiv cu o bun` adaptabilitate la diferite tipuri de sol [i condi]ii agrotehnice de cultur`, are o bun` vigoare la r`s`rire [i un sistem radicular puternic. Avantaje: excelent poten]ial de produc]ie - campionul grupei semitardive! Foarte bun` adaptabilitate pentru diverse tipuri de sol [i de mediu. Sistem radicular puternic, toleran]` foarte bun` la frângere [i c`dere. Con]inut ridicat de amidon \n bob - recomandat pentru industria de bioetanol (Processor Preffered®). Foarte bun` toleran]` la boli, \n special Fusarium pe tulpin`. Indici de calitate: Con]inut de proteine

- 10,9%; con]inut de amidon - 77,3%; densitate recomandat` - 55.000-60.000 pl/ha, neirigat [i 60.000-65.000 pl/ha, irigat. Recomand`ri agrotehnice: se poate sem`na devreme, suport` densit`]i mari, adaptabil la diferite tipuri de sol [i condi]ii de mediu. Structura elementelor de produc]ie: nr. rânduri boabe/[tiulete: 16-18; nr. boabe/[tiulete: 640-828; nr. boabe/rând: 40-46; MMB 335-371 g. DKC 4795 (FAO 410) - Asigur`-te c` nu pierzi nimic la recoltat! DKC 4795 este un hibrid semitardiv caracterizat printr-o toleran]` foarte bun` la stres hidric, o capacitate de produc]ie foarte bun`, precum [i o toleran]` bun` la Fusarium pe tulpin`. Avantaje DKC 4795: toleran]` bun` la stres hidric. Capacitate de produc]ie foarte bun`. Talia plantei medie, este pretabil pentru recoltare mecanizat`. Toleran]` bun` la Fusarium pe tulpin`. |nflorire mai timpurie, evit` perioadele de secet` [i ar[i]` din perioada \nfloritului. Densitate recomandat`: 55.00060.000 pl/ha, neirigat [i 60.000-65.000 pl/ha, irigat. Recomand`ri agrotehnice: poate fi sem`nat prim`vara mai devreme, la \nceputul epocii optime; suport` densit`]i mari; adaptabil la diferite tipuri de sol [i condi]ii de mediu. Structura elementelor de produc]ie: nr. rânduri boabe/[tiulete: 16; nr. boabe/[tiulete: 656; nr. boabe/rând: 41; MMB 336 g. DKC 5170 (FAO 460) - Produc]ii mari cu recoltare u[oar`. DKC 5170 este un hibrid semitardiv caracterizat printr-o foarte bun` adaptabilitate la diferite tipuri de sol [i condi]ii de cultur`, precum [i o foarte bun` capacitate de produc]ie pentru grupa sa de maturitate. Avantaje: capacitate de produc]ie ridicat`; foarte bun` vigoare la r`s`rire; tulpin` elastic` [i s`n`toas`; foarte bun` adaptabilitate la diferite tipuri de sol [i condi]ii de cultur`; plant` de talie medie, stabilitate foarte bun` la recoltare; calitate foarte bun` a boabelor. Densitate recomandat`: 55.000-60.000 pl/ha, neirigat [i 65.000-70.000 pl/ha, irigat. Recomand`ri agrotehnice: suport` densit`]i mai mari; se poate sem`na devreme, la \nceputul epocii optime; adaptabil la diferite tipuri de sol [i condi]ii de mediu. Structura elementelor de produc]ie: nr. rânduri boabe/[tiulete: 16-18; nr. boabe/[tiulete: 672-720; nr. boabe/rând: 42-45; MMB 350-415 g. DKC 5276 (FAO 470) - Asigur`-te c` vei ob]ine cea mai mare produc]ie! DKC 5276 este un hibrid semitardiv, cu o excelent` capacitate de produc]ie [i o foarte bun` toleran]` la boli, \n special Fusarium. Avantaje DKC 5276: capacitate de produc]ie ridicat`; foarte bun` adaptabilitate la diferite tipuri de sol [i condi]ii de cultur`; stabilitate foarte bun` la recoltare - plante de talie medie; sistem radicular puternic; toleran]` deosebit` la principalele boli [i \n special Fusarium. Densitate recomandat`: 55.000-60.000 pl/ha, neirigat [i 60.000-70.000 pl/ha, irigat. Recomand`ri agrotehnice: rezultate excep]ionale \n zonele cu aport freatic sau irigare; suport` densit`]i mari; se poate sem`na devreme, la \nceputul epocii optime; adaptabil la diferite tipuri de sol [i condi]ii de mediu. Structura elementelor de produc]ie: nr. rânduri boabe/[tiulete: 18; nr. boabe/[tiulete: 756-810; nr. boabe/rând: 42-45; MMB 340-375 g. DKC 5783 (FAO 490) - Produc]ii constante, dubl` utilizare. DKC 5783 este un hibrid tardiv, cu un poten]ial

de produc]ie ridicat, adaptabil pentru zona de sud a ]`rii. Poten]ialul de produc]ie foarte ridicat \l recomand` ca fiind cea mai bun` alegere pentru condi]ii intensive de cultur`. Avantaje: excelent` capacitate de produc]ie; foarte bun` toleran]` la secet`; foarte bun` rezisten]` la frângere [i c`dere; foarte bun` toleran]` la boli; MMB mare. Indici de calitate: con]inut de protein`: 10,1%; con]inut de amidon: 76,8%. Densitate recomandat`: 55.00060.000 pl/ha, neirigat; 60.000-65.000 pl/ha, irigat [i 75.000-80.000 pl/ha, siloz. Recomand`ri agrotehnice: adaptat pentru diverse tipuri de lucr`ri ale solului [i condi]ii de mediu; se poate sem`na devreme; o bun` alegere pentru boabe sau siloz. Structura elementelor de produc]ie: nr. rânduri boabe/[tiulete: 18-20; nr. boabe/[tiulete: 684-840; nr. boabe/rând: 38-42; MMB 330-370 g.

Mas 37.V - FAO 370 Hibrid semitimpuriu, caracterizat printr-o excelent` capacitate de produc]ie. Rezisten]` foarte bun` la frângerea [i c`derea plantelor: sistem radicular puternic. Pierdere rapid` a apei din bob. Mas 37.V are talia plantei medie spre înalt`, cu inser]ia [tiuletelui medie; [tiuletele este lung, mare [i de form` conic`, cu rahis alb [i sub]ire; Frunzele sunt semierecte, de culoare verde închis; Bobul este dentat, mare, lung [i de culoare galben`. Recomand`ri: Mas 37.V are un comportament optim la o densitate mai redus` în func]ie de zon`. Capacitatea maxim` de produc]ie se va ob]ine la o densitate de 55.000-58.000 de plante recoltabile la hectar, în condi]ii de neirigare [i 70.000 pl/ha în condi]ii de irigare. Nr. de rânduri: 14-16; nr. de boabe/rând: 36-40; MMB: 350-370 g. SANGRIA - FAO 380 Poten]ial de produc]ie foarte ridicat, chiar [i în condi]ii de stres. Plant` s`n`toas`, toleran]` bun` la c`dere [i la frângere în momentul recolt`rii. Ritm rapid de pierdere a apei dup` maturitatea fiziologic`. SANGRIA are talia plantei medie, inser]ia [tiuletului medie; aparatul foliar este bine dezvoltat, frunzele sunt semierecte; [tiuletele este lung, de grosime medie [i are form` conic`; bobul este dentat, mare [i de culoare galben`. Recomand`ri: este recomandat în zonele în care hibrizii semitardivi nu ajung la maturitate. Astfel, SANGRIA realizeaz` produc]ii foarte bune în zona de nord-est [i nordvest a României. Datorit` toleran]ei superioare la secet`, SANGRIA poate fi cultivat în toate zonele semiaride ale ]`rii. Densitatea la recoltare: condi]ii irigat - 68.000 pl/ha; condi]ii neirigat - 55.000-60.000 pl/ha. Nr. de rânduri: 14-16; nr. de boabe/rând: 34-38; MMB: 330-350 g. Mas 44.A - FAO 400 Produc]ie stabil` [i constant`, chiar [i în condi]ii de secet`. Raport productivitate/precocitate excelent. Toleran]` bun` la boli, asigur` calitatea produc]iei. Mas 44.A are talie înalt`, cu inser]ia [tiuletului medie; planta este bine dezvoltat`, are foliaj bogat cu frunze semierecte. {tiuletele este foarte lung, de grosime medie, uniform [i are form` cilindro-conic`. Bobul este de tip dentat, mare [i de culoare galben`. Recomand`ri: Mas 44.A este recomandat a se cultiva

în toate zonele de câmpie. Produc]ii record pot fi ob]inute prin aplicarea unei tehnologii intensive, cu punerea accentului pe asigurarea substan]elor nutritive necesare pentru dezvoltarea produc]iei de boabe. Densitatea la recoltare: condi]ii neirigat - 55.000-60 000 pl/ha; condi]ii irigat - 65.000-70.000 pl/ha. Nr. de rânduri: 14-16; nr. de boabe/rând: 36-40 g; MMB: 330-360 g.

Descoper` poten]ialul porumbului KWS! KWS1394 - Stabilitate excelent` în condi]ii diferite. FAO 430. SGUT (>10°C) = 1.257°C. Perioada de vegeta]ie 123-130 de zile. KWS1394 este cel mai performant hibrid al grupei semitardive datorit` multiplelor avantaje pe care le prezint`. Hibridul înregistreaz` un raport optim între produc]ie [i umiditatea la recoltare. Talia plantei este înalt`, cu inser]ia [tiuletelui înalt`. {tiuletele este lung, de form` conic`, cu rahisul de culoare ro[ie. Boabele sunt de tip semidentat-sticlos, de culoare galben-ro[ietic`. Avantaje: stabilitate excelent` a produc]iilor. Toleran]` foarte bun` la secet` [i ar[i]`. Ritm foarte rapid de pierdere a apei din boabe. Calitate superioar` pentru furaj [i siloz. Rezisten]` foarte bun` la principalele boli ale porumbului. Recomand`rile KWS: KWS1394 este alegerea ideal` pentru cultivatorii din zonele de câmpie care urm`resc siguran]a, nivelul [i calitatea produc]iei. Valorific` foarte bine inputurile, dar poate fi cultivat cu rezultate foarte bune [i în condi]iile unei tehnologii minimale. Are o calitate foarte bun` pentru ob]inerea unui siloz mai timpuriu. Densit`]ile recomandate sunt în func]ie de zona de cultur` [i de tehnologia aplicat`: la neirigat: 55.000-58.000 pl/ha; la irigat: 60.000-65.000 pl/ha; siloz: >75.000 pl/ha. Densit`]ile mai mari sunt recomandate în condi]ii de irigare [i fertilizare adecvate. Stanza - Randament superior în condi]ii diferite. FAO 460. SGUT (>10°C) = 1.269°C. Perioada de vegeta]ie: 128-136 de zile. Hibrid semitardiv, cu dubl` specializare: boabe [i siloz. Stanza se caracterizeaz` printr-o adaptabilitate foarte bun` la condi]iile diferite de clim` [i tehnologie [i printr-un randament excelent de boabe. Talia plantei este foarte înalt`, cu inser]ia [tiuletelui înalt`. Frunzele sunt erecte, dând plantei o suple]e evident`. {tiuletele este de lungime medie, de form` conic` îngro[at`, cu rahisul ro[u deschis. Boabele sunt de tip dentat, de culoare galben`. Avantaje: adaptabilitate superioar` la condi]ii diferite de cultur`. Randament excelent de boabe. Toleran]` foarte bun` la secet`. Rezisten]` foarte bun` la frângere [i c`dere. Ritm rapid de pierdere a apei din boabe. Recomand`rile KWS: Stanza este cultivat pentru produc]ia de boabe în toate zonele de cultur` a hibrizilor semitardivi. Datorit` toleran]ei foarte bune la secet` [i ar[i]`, realizeaz` produc]ii mari [i stabile în zonele afectate. Stanza este o alegere foarte bun` [i pentru siloz, fiind alternativa potrivit` de înlocuire a hibrizilor tardivi în zonele în care apari]ia brumelor timpurii este frecvent`. Densit`]ile recomandate sunt în func]ie de zona de cultur` [i de tehnologia aplicat`: la neirigat: 55.000-58.000 pl/ha; la irigat: 60.000-65.000 pl/ha; siloz: >75.000 pl/ha. Densit`]ile mai mari sunt recomandate în condi]ii de irigare [i fertilizare adecvat`. KWS3381 Performant prin plasticitatea ecologic` superioar`.

Februarie 2010 21

FAO 450. SGUT (>10°C) = 1.266°C. Perioada de vegeta]ie: 127-135 de zile. Hibrid semitardiv, KWS 3381 este cultivat cu rezultate remarcabile, dovedind stabilitate în toate zonele de cultur` a hibrizilor semitardivi. Talia plantei este înalt`, cu inser]ia [tiuletelui înalt`. {tiuletele este de lungime medie [i form` conic` îngro[at`. Rahisul este sub]ire, de culoare ro[ie. Boabele sunt de tip dentat, de culoare galben`. Avantaje: poten]ial de produc]ie foarte ridicat. Plasticitate ecologic` excelent`. Toleran]` foarte bun` la secet` [i la ar[i]`. Rezisten]` foarte bun` la frângere [i c`dere. Randament superior de boabe. Recomand`rile KWS: datorit` toleran]ei superioare la secet` ocup` suprafe]e foarte însemnate în zonele secetoase. KWS3381 valorific` foarte bine poten]ialul natural al diferitelor zone de cultur`, realizând astfel rezultate foarte bune [i în condi]iile unei tehnologii minimale. Densit`]ile recomandate sunt în func]ie de zona de cultur` [i de tehnologia aplicat`: la neirigat: 55.000-58.000 pl/ha; la irigat: 60.000-65.000 pl/ha; densit`]ile mai mari sunt recomandate în condi]ii de irigare [i fertilizare adecvat`. Kiris - Productivitate sporit` pentru boabe [i siloz. FAO 480. SGUT (>10°C) = 1.310°C. Perioada de vegeta]ie: 135-145 de zile. Hibrid semitardiv, Kiris (KXA7491) este caracterizat prin poten]ial de produc]ie foarte ridicat [i ritm rapid de pierdere a apei din boabe. Talia plantei este înalt`, cu inser]ia [tiuletelui înalt` [i foliajul bogat. {tiuletele este lung, gros [i are form` conic`. Rahisul are culoare ro[ie. Boabele sunt de tip dentat, de culoare galben`. Avantaje: poten]ial foarte ridicat de produc]ie. Ritm foarte rapid de pierdere a apei din boabe. Valorificare optim` a apei [i îngr`[`mintelor. Rezisten]` foarte bun` la frângere [i c`dere. Toleran]` bun` la secet`. Recomand`rile KWS: Kiris (KXA7491) este recomandat pentru produc]ia de boabe numai în zonele de câmpie. Poten]ialul de produc]ie este valorificat foarte bine prin cultivarea acestui hibrid în condi]ii tehnologice adecvate. Pentru siloz, reprezint` o alternativ` foarte bun` la hibrizii tardivi pentru zonele în care apari]ia brumelor timpurii în toamn` este mai frecvent`. Densit`]ile recomandate sunt în func]ie de zona de cultur` [i de tehnologia aplicat`: la neirigat: 55.000-58000 pl/ha; la irigat: 60.000-65.000 pl/ha; siloz: >75.000 pl/ha. Densit`]ile mai mari sunt recomandate în condi]ii de irigare [i fertilizare adecvat`. Kalvados - Performant [i tolerant la secet`. FAO 470. SGUT (>10°C) = 1.290°C. Perioada de vegeta]ie 131-139 de zile. Kalvados este un hibrid nou, din grupa semitardiv`, caracterizat prin toleran]` foarte bun` la secet` [i dubl` utilizare: boabe [i siloz. Hibridul are un raport foarte bun între produc]ie [i umiditatea la recoltare, ceea ce îl recomand` ca fiind un hibrid performant. Talia plantei este înalt`, cu inser]ia [tiuletelui înalt` [i foliajul foarte bogat. {tiule]ii sunt de lungime medie [i form` conic` îngro[at`. Rahisul este sub]ire, de culoare ro[ie. Boabele sunt de tip dentat. Avantaje: adaptabilitate superioar` în condi]ii diferite de cultur`. Raport foarte bun între produc]ie [i umiditatea la recoltare. Toleran]` foarte bun` la secet`. Rezisten]` foarte bun` la frângere [i c`dere. Ritm foarte rapid de pierdere a apei din boabe. Recomand`rile KWS: Kalvados este recomandat pentru produc]ia de boabe în zonele de câmpie, realizând produc]ii mari [i stabile atât în vest, cât [i în zonele mai secetoase din sud. Acest hibrid este recomandat, în plus, pentru ob]inerea unui siloz ceva mai timpuriu, habitusul plantei fiind unul impresionant. Densit`]ile recomandate sunt în func]ie de zona de cultur` [i de tehnologia aplicat`: la neirigat: 55.000-58.000 pl/ha; la irigat: 60.000-65.000 pl/ha; siloz: >75.000 pl/ha. Densit`]ile mai mari sunt recomandate în condi]ii de irigare [i fertilizare adecvat`.

22 Februarie 2010

Kitty Dubl` performan]` în condi]ii intensive. FAO 490. SGUT (>10°C) = 1.322°C. Perioada de vegeta]ie: 138-148 de zile. Hibrid semitardiv, recordmanul grupei la produc]ia de boabe, Kitty valorific` la maximum nivelurile ridicate de tehnologie. Echilibrat [i performant, hibridul Kitty te r`spl`te[te pentru ce prime[te. Kitty are talia plantei înalt`, cu inser]ia [tiuletelui înalt`. {tiuletele este lung [i gros, de form` conic` îngro[at`, având rahisul de culoare ro[u deschis. Boabele sunt de tip dentat, de culoare galben`. Avantaje: produc]ii excelente de boabe [i siloz. Valorific` la maximum inputurile. Ritm foarte rapid de pierdere a apei din boabe. Randament excelent de boabe. Digestibilitate superioar` a silozului. Recomand`rile KWS: Kitty realizeaz` produc]ii foarte ridicate de boabe în zonele de câmpie din vest, dar [i în sud, în zonele cu aport freatic sau în condi]ii intensive de cultur`. La siloz este, de asemenea, unul dintre performeri, realizând produc]ii similare hibrizilor tardivi fa]` de care prezint` avantajul c` evit` brumele timpurii din zonele frecvent afectate. Densit`]ile recomandate sunt în func]ie de zona de cultur` [i de tehnologia aplicat`: la neirigat: 55.00058.000 ple/ha; la irigat: 60.000-65.000 pl/ha; siloz: >75.000 pl/ha. Densit`]ile mai mari sunt recomandate în condi]ii de irigare [i fertilizare adecvat`.

QC 427 Grupa de maturitate FAO 350. Potential genetic de produc]ie 10-12 t/ha. Hibrid simplu, mijlociu, cu o arhitectur` a plantei deosebit`, tolerant fa]` de bolile specifice acestei culturi: Ustilago maydis, Helmintosporium turcicum [i Fusarium sp.; ob]ine cele mai bune produc]ii \n condi]ii de irigat. MMB = 320-350 g; amidon = 70%; protein` = 9,5%; Densit`]i recomandate: \n condi]ii de irigat = 75.000 pl/ha, iar la neirigat = 60.000 pl/ha. Se poate cultiva \n toate zonele agricole, mai pu]in cele din nordul extrem al ]`rii. NS 444 Grupa de maturitate FAO 350-400. Poten]ial genetic de produc]ie 12-14 t/ha. Hibrid simplu, semitardiv, prezint` o toleran`]` sporit` fa]` de boli ca Ustilago maydis, Helmintosporium turcicum [i Fusarium sp.; are o rezisten]` deosebit` fa]` de condi]iile de secet` [i de stres; prezint` caracterul stay green [i are valori sc`zute de umiditate la momentul recolt`rii. MMB = 320-360 g; amidon = 71%; protein` = 8,9%. Densit`]i recomandate: \n condi]ii de irigat [i cu un agrofond asigurat - 65.000 pl/ha; \n condi]ii de neirigat - 60.000 pl/ha. Poate fi cultivat cu rezultate foarte bune \n majoritatea zonelor agricole ale României. QC 555 Grupa de maturitate FAO 450-500. Potential genetic de produc]ie 12-15 t/ha. Hibrid semitardiv-tardiv, cu un excelent poten]ial de produc]ie; este tolerant fa]` de bolile specifice acestei culturi: Ustilago maydis, Helmintosporium turcicum [i Fusarium sp. MMB = 340-360 g; amidon = 71,5%; protein` = 8,5%. Densit`]i recomandate: la irigat - 65.000 pl/ha, iar la neirigat - 57.000 pl/ha. Poate fi cultivat cu rezultate foarte bune \n vestul, sudul [i sud-estul ]`rii, atât \n condi]ii de irigat, cât [i la neirigat.

NK Occitan - FAO 380 - ob]ine produc]ii ridicate în orice condi]ii climatice - elimin` rapid apa, avantaj care, mai ales în toamnele ploioase, poate aduce beneficii importante - stabilitate excelent` - tipul bobului este dent - [tiulete flexibil, cu un num`r de 14-16 rânduri, 30-32 boabe pe rând [i MMB 280-335 g - con]inut ridicat de amidon - recomand`m densitate la sem`nat 65.000 de boabe/ha la neirigat [i 75.000-85.000 la irigat NK Cisko - FAO 430 - capacitate mare de adaptare în toate situa]iile - rezultate foarte bune în zonele cu teren fertil - plant` echilibrat`, cu o ]inut` foarte bun` a tulpinei - [tiulete bine propor]ionat, cu un excelent randament în boabe - pierderea apei din bob foarte rapid` dup` ce ajunge la maturitatea fiziologic` - [tiuletele are 16-18 rânduri, 30-32 boabe pe rând, MMB 320-340 g - recomand`m densitate la sem`nat 65.000 de boabe/ha la neirigat [i 75.000-85.000 la irigat NK Pako - FAO 490 - hibrid atipic pentru grupa lui, înflorind în aceea[i perioad` cu hibrizii d in grupa 300-400 - plant` de în`l]ime medie-înalt` - aparat foliar foarte bogat - inser]ia [tiuletelui este joas` - [tiuletele este acoperit de boabe pân`-n vârf - [tiuletele are 14-16 rânduri, 32-38 boabe pe rând [i MMB 330-350 g - recomand`m densitate la sem`nat 65.000 de boabe/ha la neirigat [i 75.000-85.000 la irigat NK Dolar - FAO 430 Alegere bun` atât pentru boabe, cât [i pentru siloz - unul dintre cei mai flexibili hibrizi din punct de vedere agronomic - capacitate deosebit` de a valorifica substan]ele nutritive din solurile s`race - plante viguroase, cu foliaj foarte bogat - produc]ia medie de mas` verde a acestui hibrid poate ajunge la 60 t/ha - poate fi folosit în culturi mixte cu sorg atât cu spic, cât [i f`r` - [tiuletele are 14-16 rânduri, 30-32 boabe pe rând, MMB aproximativ 300 g - recomand`m densitate la sem`nat 65.000 de boabe/ha la neirigat [i 75.000-85.000 la irigat.

Februarie 2010 23

FRUCTIS Hibrid de la firma RUSTICA din Fran]a Caracteristici morfo-fiziologice: hibrid simplu din grupa FAO 400; \n`l]imea plantelor poate ajunge la 304 cm; \n`l]imea de inser]ie a [tiuletelui 131 cm; num`rul de zile de la sem`nat la maturitate: 125-130; hibrid foarte bun atât pentru boabe, cât [i pentru siloz; sensibilitate redus` la boli [i d`un`tori. Caracteristici de calitate: bob dentat, de culoare galben`; num`r mediu de rânduri pe [tiulete: 14,5; num`rul mediu de boabe pe un rând: 34 boabe; MMB, \n medie, 365 g. Caracteristici tehnice: epoca de sem`nat - \n func]ie de zon`, atunci când se realizeaz` \n sol temperatura de 80-90°C la adâncimea de 10 cm; adâncimea de sem`nat \ntre 5 [i 7 cm, \n func]ie de textura solului; densitatea la sem`nat \n condi]ii tehnologice bune - 65.000 boabe/ha; \n condi]ii mai pu]in prielnice 60.000 boabe/ha; densitate la recoltare de minimum 50.000 plante/ha. Performan]e: poten]ial ridicat de produc]ie, de peste 15 t/ha; produc]ii realizabile de 10-14 t/ha; produc]ii ob]inute \n loturile demo de la ISTIS de peste 10 tone la Port`re[ti \n 2004, peste 11 tone la Arad \n 2004 [i de peste 13 tone la D\lga \n 2004. ZP 434 Hibrid de la firma ZEMUN POLJE - Serbia Cu poten]ial ridicat de produc]ie, \nscris \n Catalogul UE, omologat \n Italia, testat [i cultivat \n România. Caracteristici morfo-fiziologice: hibrid simplu din grupa FAO 400; \n`l]imea plantelor poate ajunge la 255 cm; \n`l]imea de inser]ie a [tiuletelui: 110 cm; num`rul de zile de la sem`nat la maturitate 120-125; hibrid foarte bun, atât pentru boabe, cât [i pentru siloz; sensibilitate redus` la boli [i d`un`tori. Caracteristici de calitate: bobul dentat de culoare galben`; num`r mediu de rânduri pe [tiulete 14-16; num`rul mediu de boabe/rând - 34 boabe; MMB \n medie 350 g. Caracteristici tehnice: epoca de sem`nat, \n func]ie de zon`, atunci când se realizeaz` \n sol temperatura de 80-90°C la adâncimea de 10 cm; adâncimea de sem`nat \ntre 5 [i 7 cm, \n func]ie de textura solului; densitatea la sem`nat \n condi]ii tehnologice bune - 65.000 boabe/ha; \n condi]ii mai pu]in prielnice - 60.000 boabe/ha; densitatea la recoltare - 50.000 plante/ha. Performan]e: poten]ial ridicat de produc]ie, de peste 14 t/ha; produc]ii realizabile de 10-14 t/ha. ZP 505 (TOPOLA) Hibrid de la firma ZEMUN POLJE - Serbia Cu poten]ial ridicat de produc]ie \nscris \n Catalogul UE, testat [i cultivat \n România. Caracteristici morfo-fiziologice: hibrid simplu din

24 Februarie 2010

grupa FAO 500; \n`l]imea plantelor poate ajunge la 255 cm; \n`l]imea de inser]ie a [tiuletelui de 100 cm; num`rul de zile de la sem`nat la maturitate: \ntre 125 [i 130; hibrid foarte bun atât pentru boabe, cât [i pentru siloz; sensibilitate redus` la boli [i d`un`tori. Caracteristici de calitate: bob dentat, de culoare galben`; num`r mediu de rânduri pe [tiulete - 16; num`rul mediu de boabe/rând 38 boabe; MMB, \n medie, 380 g. Caracteristici tehnice: epoca de sem`nat, \n func]ie de zon`, atunci când se realizeaz` \n sol temperatura de 80-90°C la adâncimea de 10 cm; adâncimea de sem`nat \ntre 5 [i 7 cm, \n func]ie de textura solului; densitatea la sem`nat \n condi]ii tehnologice bune - 62.000 boabe/ha; \n condi]ii mai pu]in prielnice - 60.000 boabe/ha; densitatea la recoltare - 47.00050.000 plante/ha. Performan]e: poten]ial ridicat de produc]ie de peste 15 t/ha; produc]ii realizabile - 10-14 t/ha.

CADURCI CS FAO 360, hibrid semitimpuriu Caracteristici: hibrid simplu; bob dentat; suma temperaturilor (>6°C); \nflorire 1000; maturitate boabe (32% H2O) 1860; [tiulete mare, foarte bine acoperit cu boabe. Randamente foarte stabile datorit` gradului ridicat de adaptabilitate la toate condi]iile pedoclimatice [i tehnologice. Stare fitosanitar` foarte bun` la sfâr[itul ciclului de vegeta]ie. Pierderea rapid` a apei din bob, dup` maturitatea fiziologic`. Rezisten]` foarte bun` la frângerea tulpinilor. Componente randament: nr. rânduri 16-18; nr. boabe/rând 40-42; MMB 295-350; Rdt. teoretic t/ha 11,3-15,8 calculat la 60.000 plante/ha. Densitatea recomandat`: 55.000-60.000 pl/ha, neirigat [i 60.000-65.000 pl/ha, irigat. CLARITI CS FAO 320, hibrid timpuriu Caracteristici: hibrid simplu; bob dentat; suma temperaturilor (>6°C); \nflorire 940; maturitate boabe (32% H2O): 1.720; [tiulete mare, foarte bine acoperit cu boabe, rahis sub]ire. Num`r mare de boabe pe rând. Rezisten]` excellent` la t`ciunele inflorescen]ei (Sorosporium holcisorgi). Rezisten]` foarte bun` la t`ciunele comun (Ustilago maydis). Prezint` caracterul stay green. Excelent` rezisten]` la c`dere. Adaptabilitate deosebit` la diferite condi]ii pedoclimatice [i tehnologice Componente randament: nr. rânduri 16-18; nr. boabe/rând 39-45; MMB 280-290; Rdt. teoretic t/ha 11,4-15,3 calculat la 65.000 plante/ha. Densitatea recomandat`: 60.000-65.000 pl/ha, neirigat si 65.000-70.000 pl/ha, irigat. GERZI CS FAO 430, hbrid semitardiv Caracteristici: hibrid simplu; bob dentat; suma temperaturilor (>6°C); \nflorire 1010; maturitate boabe (32% H2O): 1.965; [tiulete mare, foarte bine acoperit cu boabe, rahis sub]ire. Start excelent \n vegeta]ie. Foarte bun poten]ial de produc]ie, bazat pe o foarte bun` polenizare [i MMB. Toleran]` foarte bun` la secet` [i ar[i]` atmosferic`. Pierderea rapid` a apei din bob, dup` maturitatea fiziologic`. Foarte bun` stare fitosanitar` a aparatului foliar [i a [tiuletelui. Rezisten]` foarte bun` la frângerea [i c`derea tulpinilor. Componente randament: nr. rânduri 16; nr. boabe/

rând 40-44; MMB 350-365; Rdt. teoretic t/ha 13,415,4 calculate la 60.000 plante/ha. Densitatea recomandat`: 55.000-60.000 pl/ha, neirigat [i 60.000-65.000 pl/ha, irigat. PARDI CS FAO 370, hibrid semitimpuriu Caracteristici: hibrid simplu; bob dentat; suma temperaturilor (>6°C); \nflorire 1010; Maturitate boabe (32% H2O): 1.890; [tiulete mare, foarte bine acoperit cu boabe, rahis sub]ire. Poten]ial foarte ridicat de produc]ie. Foarte bun` adaptabilitate la diferite tipuri de sol. Rezisten]` foarte bun` la bolile foliare. Pierderea rapid` a apei din bob, dup` maturitatea fiziologic`. Rezisten]` foarte bun` la frângerea [i c`derea tulpinii, ceea ce determin` o recoltare u[oar`. Toleran]` foarte bun` la stres hidric. Componente randament: nr. rânduri 16; nr. boabe/ rând 42-45; MMB 290-350; Rdt. teoretic t/ha 11,7-15,1 calculat la 60.000 plante/ha. Densitatea recomandat`: 55.000-60.000 pl/ha, neirigat [i 60.000-65.000 pl/ha, irigat. REALLI CS FAO 380, hibrid semitimpuriu Caracteristici: hibrid simplu; bob dentat; suma temperaturilor (>6°C); \nflorire 1030; maturitate boabe (32% H2O): 1.895; [tiulete mare, foarte bine acoperit cu boabe. Hibrid din noua genera]ie, cu o baz` genetic` de excep]ie. Unul dintre cei mai productive hibrizi din pia]` pentru grupa sa de precocitate. Recomandat pentru tehnologii intensive. Comportament foarte bun fa]` de complexul de boli. Pierderea rapid` a apei din bob, dup` maturitatea fiziologic`. Componente randament: nr. rânduri 18; nr. boabe/ rând 42-45; MMB 295-330; Rdt. teoretic t/ha 13,9-16,1 calculat la 60.000 plante/ha. Densitatea recomandat`: 55.000-60.000 pl/ha, neirigat [i 60.000-65.000 pl/ha, irigat.

Februarie 2010 25

Viitorul apar]ine celor care seam`n` devreme Jean Paul RENOUX, ARVALIS - Institutul Sectorului Vegetal

Fran]a are particularitatea de a dispune de o suprafa]` important` de porumb - conditiile de cultur` fiind îns` foarte variate (am putea spune „segmentate”, în termeni de marketing). Dou` milioane de hectare sunt cultivate într-un climat oceanic (jum`tate în nordul Fran]ei [i jum`tate în sudul acesteia), iar un milion de hectare, într-un climat mai continental (chiar dac` aceste condi]ii continentale sunt mult mai pu]in severe decât în Europa Central` sau R`s`ritean`). 26 Februarie 2010

De 20 de ani se observ` c` îns`mân]`rile de porumb tind s` devin` din ce în ce mai timpurii în emisfera nordic` a globului (SUA, Europa). Aceast` strategie de adaptare „instinctiv`” la înc`lzirea climatic` are loc în Europa, îndeosebi pe frontonul oceanic francez. Ultimii trei ani au pus în eviden]` superioritatea performan]elor realizate în urma primelor runde de îns`mân]`ri. Cum putem interpreta aceast` evolu]ie a lucrurilor? Ofer` ea un r`spuns posibil fa]` de evolu]iile climatice ([i legislative) observate în Fran]a? Iat` câteva elemente de reflec]ie. Studii recente, consacrate progresului genetic din domeniul culturii mari realizate de ARVALIS, Institutul Sectorului Vegetal, [i INRA - indic` faptul c` performan]ele porumbului-boabe din Fran]a au înregistrat un spor mediu anual de 1,4 q/ha în ultimii 30 de ani. Analizând curba din ultimii 15 ani, se observ` c`

aceasta r`mâne la peste 1,1 q/ha/an. Este cel mai bun rezultat ob]inut la cultura mare din Fran]a. Aceast` curb` de cre[tere este comparabil` cu studiile similare efectuate în SUA în privin]a progresiei randamentelor: cele mai bune zone de produc]ie („Centura porumbului”, sudul irigat) din aceast` ]ar` înregistreaz` un progres de 1,4 q/ha/an. În Europa, cre[terea randamentelor de porumb din ultimii ani a depins mult [i de constrângerile de ordin climatic. Evolu]ia temperaturilor [i perioadele secetoase au favorizat, mai degrab`, Europa de Nord [i Oceanic`, în timp ce Europa Central` [i Continental` au avut de suferit mai mult, începând cu mijlocul anilor ’90, având de-a face cu contraste climatice mai violente.

Într-un interval de 20 de ani, îns`mân]`rile de porumb din Fran]a au loc cu trei s`pt`mâni mai devreme

Au fost oferite dou` explicatii pentru acest fenomen: mai întâi, ritmul sus]inut al progreselor genetice, al`turi de transferul foarte rapid al acestora c`tre agricultori („rulajul” mediu al hibrizilor este de 4 ani), apoi o adaptare continu` a agricultorilor la o ofert` climatic` aflat` în schimbare de mai multi ani. Practic, chiar [i la scara de timp a testelor noastre, constat`m efectele înc`lzirii climatice [i „întârzierea” treptat` [i general` a hibrizilor utiliza]i. Folosirea unor hibrizi din ce în ce mai tardivi este înso]it` de o tendin]` general` de cre[tere a precocit`]ii semin]elor: astfel, data medie a avansat cu trei s`pt`mâni în 20 de ani, cu o inversare a datelor de îns`mân]are între regiuni (sud [i nord, zonele de cre[tere a animalelor [i cele de cultur` mare). Precocitatea din ce în ce mai mare a semin]elor este o evolu]ie logic`, legat`, în acela[i timp, de prim`verile mai favorabile, de o mai bun` drenare a solurilor [i de cre[tere a rezisten]ei la frig a hibrizilor. Astfel, prin prelungirea ciclului de cultur`, cre[te automat poten]ialul porumbului-boabe. Mai sunt [i alte constrângeri recente care pledeaz` pentru precocitatea crescut` a semin]elor: calitatea sanitar` [i stresul hidric din timpul verii. În ambele cazuri, este vorba de aplicarea unei strategii de eschiv`. Din punctul de vedere al calit`]ii sanitare, recoltarea timpurie are un impact direct asupra riscului de infectare cu DON (dezoxinivalenol); ciclurile vegetative sunt mai precoce [i se limiteaz` num`rul de genera]ii de sfredelitori care stau la originea fumonizinelor. Îns`mân]`rile precoce (cu soiuri precoce sau tardive) limiteaz` [i impactul negativ al perioadelor de stres hidric estival. De altfel, din aceste dou` motive, italienii practic` din ce în ce mai mult îns`mân]`rile foarte timpurii (în martie).

2009 - un an demonstrativ în Europa Occidental` Din acest punct de vedere, 2009 a fost un an care a demonstrat foarte clar eficacitatea global` a îns`mân]`rilor timpurii. Debutul favorabil al ciclului [i finalul foarte cald [i uscat al acestuia au permis celor 800.000 ha de porumb (boabe, în special) sem`nat înainte de 10 aprilie s` Februarie 2010 27

evite deficitele hidrice severe din luna august. Impactul ultimelor irig`ri - foarte puternic, de anul acesta (10 q de pierderi pe turn de ap`, de 30 mm, începând cu 10 august) - a depins foarte mult [i de data la care au fost efectuate îns`mân]`rile [i de precocitatea hibrizilor. Din acelea[i motive, performan]ele dezam`gitoare de anul acesta ale porumbului din Italia provin, în mare parte, din imposibilitatea agricultorilor italieni de a îns`mân]a mai devreme.

interven]iile. În aceast` situa]ie, plivitul se adapteaz`. Interven]iile [i tratamentele duble cu substan]e active cu spectru larg, dup` r`s`rirea precoce, sunt foarte eficiente. Agricultorii nu sunt lipsi]i de ap`rare în fa]a acestor probleme; oferta de inova]ii este foarte dinamic` [i apar mereu produse noi.

Concluzie

Îns`mân]`rile timpurii, bine gândite, aduc elemente de stabilitate [i de siguran]` a randamentelor, prin deplasarea ciclului de dezvoltare: este întotdeauna un atu s` vezi ajut`toare o înflorire timpurie a porumbului ([i deci o Care sunt riscurile? adecvate: traversare mai din timp a stadiului-limit` de Într-un climat oceanic, riscurile îngr`[`minteavortare a boabelor) în perioada favorabil`, pagubelor cauzate de ger sunt starter, selec]ie înainte de epuizarea rezervei utile din slabe în stadiile timpurii. varietal` specific` sol. Cu toate acestea, data îns`mân]`rii Sunt necesare mai multe condi]ii (vigoare la trebuie adaptat` în func]ie de to]i factorii pentru ca aceast` strategie s` debut), densitate limitativi pedoclimatici [i regionali. Lucr`rile aib` succes: suficient`, plivire de plivire de dinaintea r`s`ririi, care anul - mai întâi, respectarea condi]iilor „în secven]e”, o acesta au fost foarte eficiente, r`mân totu[i agronomice necesare ob]inerii grij` deosebit` în determinante. Ele sunt procedeul cel mai unei bune implant`ri (zvântarea faza implant`rii, economic - cu toate acestea, condi]iile [i temperatura solului); pentru optime pentru buna lor desf`[urare sunt - apoi, garantarea unei protec]ii asigurarea decisive, atât din punctul de vedere al eficiente împotriva dùn`torilor unei bune eficien]ei, cât [i al protec]iei mediului. din sol, având în vedere c` omogenit`]i r`s`rirea are loc din ce în ce mai din momentul Persisten]a în timp a eficacit`]ii lucr`rilor lent; îns`mân]`rii pân` la r`s`rire. de protec]ie, mai ales la sem`natul timpuriu - neamplasarea culturii într-o zon` cu (unde pot ap`rea probleme de r`s`rire risc de ger în faza de înflorire - cu În ceea ce prive[te dùn`torii din sol, tardiv`) ridic` problema structurii de alte cuvinte, dou` zile consecutive de riscul este mai mare: instalarea mai lent` populare. Aici, avem tot interesul de a reu[i „înghe]are alb`” în stadiul de 7-8 frunze a plantelor de porumb tinere le fac mai o acoperire între rânduri (umbrire) care s` de porumb (din 15 pân` în 31 mai). vulnerabile viermilor-sârm`. opreasc` alte r`s`riri. ARVALIS are în vedere Contrar afirma]iilor care se În plus, practicarea izolat` a îns`mân]`rilor explorarea mai multor cì: distan]area fac, este un fapt c` decalate cre[te riscul pagubelor cauzate dintre rânduri, gabaritul plantelor, portul efectele gerului sunt severe la plantele de p`s`ri, din ce în ce mai prezente în frunzelor (porturile „plate” sunt mai rare) [i, de porumb deja dezvoltate, în timp ce sezon. Pe de alt` parte, riscurile legate bineîn]eles, densitatea plantelor. riscurile acestuia sunt aproape nule de dùn`torii plantelor de porumb tinere Aici nu este vorba deci de calendar, ci atunci când mugurele terminal este (noctuidele, afidele, cicadele) sunt mai dificil de a profita de primul interval favorabil protejat în sol. Riscul înghe]`rii bobului de apreciat. din prim`var`, în func]ie de tipul de sol, este nul dac` îns`mân]area s-a f`cut la o Testele de plivire realizate anul acesta de de fereastra de interven]ie posibil` [i de adâncime suficient` (<4 cm în condi]iile ARVALIS au confirmat faptul c` decalarea riscul climatic. Riscurile sunt, probabil, pedoclimatice din Fran]a); îns`mân]`rilor are mai multe consecin]e de mai mici în zona oceanic` decât în zona - în ultimii trei ani, ARVALIS a efectuat care trebuie ]inut cont: modificarea structurii continental`. Din punctul de vedere al numeroase teste, pentru a „asigura” florei s`lbatice, competitivitatea culturii plantei [i al fiziologiei sale, pân` acum nu îns`mân]`rile foarte timpurii [i a îndruma fa]` de buruieni. Îns`mân]`rile precoce s-au semnalat nici un fel de contraindica]ii agricultorii - din ce în ce mai numero[i favorizeaz` „flora cerealelor” (ca speciile pentru acest procedeu, porumbul suportând - interesa]i de aceast` practic`. În 2009, de Veronica, Viola, linaria, raigras etc.), foarte bine îns`mân]`rile decalate. condi]iile favorabile au permis chiar precum [i anumite specii s`lbatice tenace, Porumbul nefiind îngr`dit de limite îns`mân]area mai multor zeci de mii de ca poligonaceele, în momentul implant`rii, fotoperiodice sau de temperaturi ridicate, hectare înaintea datei de 25 martie. deoarece acestea au un „punct zero” strategiile de modificare a ciclului vegetativ vegetativ mai sc`zut decât al porumbului. constituie unul dintre r`spunsurile Aceast` strategie implic` totu[i anumite Porumbul, pe de alt` parte, are o instalare posibile fa]` de provoc`rile actuale ale constrângeri: protec]ia mai delicat` mai lent` [i p`streaz` un gabarit mai competitivit`]ii acestei culturi. De altfel, a plantelor îns`mân]ate timpuriu, compact. Popul`rile mai slabe între rânduri u[urin]a [i rapiditatea cu care agricultorii diferen]ierea florei, agresivitatea crescut` determin` r`s`riri e[alonate [i continue. În francezi [i-au integrat strategia îns`mân]`rii a buruienilor etc. Din aceast` cauz`, momentul apari]iei florei s`lbatice estivale, precoce în practicile lor de cultur` este recomandat` aplicarea unor practici stadiul avansat al porumbului complic` reprezint` o garan]ie a reu[itei pe viitor. 28 Februarie 2010

Februarie 2010 29

Eveniment de interes pentru agricultori

La sfâr[itul lunii ianuarie, firmele Timac Agro România [i Monsanto au organizat \n jude]ul Prahova o \ntâlnire cu fermierii pentru a le prezenta oferta de produse din acest an. La eveniment au participat circa 40 de agricultori.

Din partea firmei de \ngr`[`minte Timac Agro România a vorbit reprezentantul zonal, dra Nicoleta Banu, care, pentru \nceput, a f`cut o scurt` prezentare a Grupului Roullier. Domeniile \n care acesta activeaz` sunt urm`toarele: inputuri pentru agricultur` (fertilizan]i [i produse pentru animale); agrochimie (produse industriale, igien` [i detergen]i); produse de larg consum (preparate din carne, patiserie, produse marine [i pentru gr`din`rit); tehnologii marine (biotehnologii marine [i cosmetice, alge, armator). Ramura de agricultur` reprezint` cea mai important` activitate a Grupului Roullier, reprezentând circa 67% din CA. |n privin]a \ngr`[`mintelor chimice, dra Banu a subliniat importan]a cercet`rii care st` la baza acestor produse. „Cercetarea a f`cut posibil` utilizarea eficient` a produsului de c`tre plante. Elementele nutritive principale [i secundare din \ngr`[`minte sunt absorbite \n totalitate”, a afirmat dra Banu. Produsul Sulfammo, care are \n compozi]ia sa azot 30% [i microelementele sulf 15%, calciu 7% [i magneziu 3%, are caracteristica de a elibera treptat azotul \n func]ie de cerin]ele plantei. Cu acest produs pierderile, \n special cele prin levigare, sunt eliminate, iar absorb]ia \ngr`[`mântului de c`tre plant` este total`.

Ana Must~}ea

Managementul apei prin fertilizare Pentru a ob]ine recolte la cantitatea [i calitatea dorite trebuie s` se ia \n calcul factorii ce pot limita acest obiectiv. Factorii limitativi pot fi hidrici, climatici sau pedologici. „Când ne propunem anumite obiective cu privire la cantitatea [i calitatea produc]iei pe care urmeaz` s-o ob]inem, trebuie s` ]inem seama de to]i factorii ce pot limita acest obiectiv. Pentru ob]inerea unei produc]ii de grâu de 6,7 t/ha, planta are nevoie de 550 ml de ap`. Problema const` \n aceea c` uneori, \n anumite zone, nu se poate asigura acest necesar”, a afirmat 30 Februarie 2010

dra Banu. Aici intervine rolul fertiliz`rii pentru folosirea eficient` a apei din sol. |n situa]iile \n care azotul se administreaz` \ntr-o cantitate mai mare decât cea necesar`, plantele vor avea un ritm de cre[tere accentuat [i vor consuma mai repede apa existent` \n sol. Atunci când ele vor avea nevoie mai mare de ap`, de exemplu la formarea bobului, solul nu mai con]ine suficient` ap`. Solu]ia propus` de Timac Agro este aceea de a se administra un \ngr`[`mânt cu eliberare treptat` a azotului, cum este Sulfammo. Un alt factor limitativ este solul. Pe cele acide, r`d`cinile plantelor se dezvolt` slab, disponibilitatea elementelor nutritive [i via]a microbian` sunt reduse. Pentru acest tip de sol, Timac Agro propune Mesactyl, care are rol \n \mbun`t`]irea disponibilit`]ii elementelor. Ar[i]a din timpul verii poate avea un efect negativ asupra procesului de fotosintez`. Pentru a limita stresul provocat de acest fenomen, se recomand` aplicarea unui biostimulator foliar, de exemplu produsul Fertileader Seactiv. Un alt factor limitativ al produc]iei este nutri]ia. |ngr`[`mintele chimice utilizate trebuie s` aib` un raport adecvat \ntre nutrien]i, s` con]in` toate elementele nutritive de care planta are nevoie, deoarece \n lipsa unuia obiectivul privitor la produc]ie [i calitate nu este \ndeplinit. |n cazul culturii de rapi]`, sulful, calciul [i potasiul au un rol deosebit . De asemenea, borul joac` un rol important \n formarea silicvelor. Calitatea grâului [i formarea de fra]i viabili sunt puse pe seama sulfului. Lipsa zincului din nutri]ia porumbului duce la albirea frunzelor. |n final, specialistul de la Timac Agro le-a propus agricultorilor diferite programe de fertilizare pentru culturile de rapi]`, grâu, orz, porumb [i floarea-soarelui.

Hibrizi de porumb rezisten]i la Ostinia |n cadrul evenimentului, dl Tudor Baki, reprezentantul companiei Monsanto

pentru jude]ele Prahova [i Buz`u, a prezentat atât hibrizii de porumb conven]ionali, cât [i pe cei modifica]i genetic, denumi]i YieldGard. Din gama celor conven]ionali, nout`]ile pentru acest an sunt hibrizii EE 3802; EE 4605; DKC 4590 [i DKC 4795. Din gama hibrizilor de porumb YieldGard, noutatea este DKC 4627 YG, un hibrid semitimpuriu, caracterizat printr-o excelent` capacitate de produc]ie [i rezisten]` la frângerea [i c`derea plantelor. Are un con]inut ridicat de amidon, u[or de extras din boabe, fiind recomandat pentru industria de bioetanol. Suport` foarte bine densit`]i mai mari. Poate fi adaptat pentru toate tipurile de rota]ii, inclusiv porumb monocultur` [i prezint` o foarte bun` op]iune pentru sem`natul timpuriu. Are un sistem radicular puternic. Densitatea recomandat` la neirigat este de 60.000-65.000 plante/ha. Porumbul YieldGard este un porumb modificat genetic, ob]inut prin introducerea unei gene specifice din bacteria Bacillus thuringiensis (Bt), care se g`se[te \n sol \n mod natural - \ntr-un porumb conven]ional. Gena introdus` protejeaz` porumbul \mpotriva d`un`torului sfredelitorul european al tulpinilor de porumb (Ostrinia nubilalis), ale c`rui larve atac` cultura, hr`nindu-se cu boabe de pe [tiule]i [i s`pând galerii \n interiorul tulpinilor. Pentru a preveni fenomenul de cre[tere a rezisten]ei insectelor, cultivatorul care seam`n` o suprafa]` mai mare de 5 ha de porumb YieldGard trebuie s` instaleze o zon` de refugiu, cultivat` cu un hibrid de porumb conven]ional, din aceea[i grup` de precocitate cu cea a hibridului YieldGard, pentru a men]ine o popula]ie semnificativ` de insecte sensibile. La sem`natul zonei de refugiu trebuie acordat` o aten]ie deosebit` cur`]irii ma[inii de sem`nat, pentru prevenirea oric`rei poten]iale impurific`ri. Suprafa]a zonei de refugiu trebuie s` reprezinte 20% din totalul porumbului sem`nat.

Ana Must~}ea Februarie 2010 31

Calendarul lunar al principalelor lucr`ri agricole Culturile de câmp f ertilizarea culturilor de orz [i de grâu sem`nate mai târziu, dar [i a celor ie[ite slab din perioada de iarn` (culturi rare, culturi ne\nfr`]ite); l pentru fertilizare se vor folosi cu predilec]ie \ngr`[`minte cu azot pe terenurile fertilizate cu fosfor [i potasiu \nainte de sem`nat; l se vor aplica \n continuare \ngr`[`minte complexe cu raportul 2:1:1 sau 2:1:0, pe terenurile care nu au fost fertilizate \nainte de sem`natul cerealelor de toamn`; l acolo unde exist` cantit`]i de gunoi de grajd, acesta se va aplica \n mod constant pe suprafe]ele acoperite cu z`pad`; l pentru cultura de cartof, se vor pune la pre\ncol]ire tuberculii s`mân]`. l

Legumicultur` Vremea geroas` [i capricioas` din aceast` luna nu \ntrerupe campania de producere a r`sadurilor de legume destinate culturilor extratimpurii din solarii [i timpurii din câmp, care este \n plin` desf`[urare [i amploare. Legumicultorul trebuie s` preg`teasc` r`s`dni]a, s` \ns`mân]eze \n r`sadni]` (varz` [i conopid` timpurie, tomate, ardei, vinete), s` repice (varz` [i conopid`), s` supravegheze [i s` \ntre]in` pl`ntu]ele. |ncepând din partea a doua a lunii, când condi]iile vremii se pot \mbun`t`]i [i 32 Februarie 2010

solul se dezghea]`, se acoper` solariile, iar dup` \nc`lzirea solului la 2-3 grade Celsius, se pot sem`na ridichile de lun`, ca [i cultur` anticipat` sau intercalat`. Culturile din câmp de ceap` verde [i salat`, plantate \n toamn`, se pot gr`bi \n vegeta]ie prin fertilizare cu azotat de amoniu - 20 g/mp [i acoperire cu tunele din folie de polietilen`. Se vor aplica tratamente \nainte de acoperire \mpotriva apari]iei putregaiurilor. Atunci când condi]iile sunt prielnice [i se poate lucra solul \n câmp, spre sfâr[itul lunii se seam`n` maz`rea, ceapa din s`mân]`, p`trunjelul, morcovul, ridichile de lun` [i se planteaz` usturoiul [i arpagicul de ceap`.

Pomicultur` s e continu` t`ierile de rodire [i de \ntre]inere; acestea se pot extinde la cais, piersic, cire[, vi[in; l \ n zilele relativ c`lduroase, se poate continua plantarea pomilor, dac` opera]iunea nu s-a \ncheiat \n toamn`; l c ontinu` lucr`rile de igien` a culturilor, r`zuirea scoar]ei exfoliate, tratarea r`nilor, a scorburilor etc.; l s e \ncepe al doilea tratament de iarn`, folosind acelea[i substan]e aplicate \n cadrul primului tratament, intervalul \ntre tratamente trebuie s` fie de minimum 30 de zile; l s e controleaz` viabilitatea mugurilor de rod la piersic, cais, cire[ [i p`r, specii l

care sufer`, de obicei, de ger; se adun` z`pada \n jurul trunchiului, pentru a evita eventualele accidente de vegeta]ie; l se v`ruie[te trunchiul pentru a-l proteja de arsurile de iarn`; adùgarea a 1-2% piatr` vân`t` este indicat`; l se recolteaz` ramuri noi [i se p`streaz` stratificate \n nisip, \n locuri reci; l se face altoirea \n despic`tur` [i \n copula]ie la sfâr[itul lunii; l se adun` fructele mumificate [i se taie ramurile puternic atacate de monilioz`, fìnare etc.; l se mai poate continua administrarea \ngr`[`mintelor organice (mrani]`), a celor complexe [i la sfâr[itul lunii se poate aplica prima fertilizare cu azot; l eliminarea ramurilor tìate, ca urmare a unor accidente \n livad`. l

Viticultur` continu` lucr`rile r`mase neefectuate se din luna ianuarie; l se execut` controlul viabilit`]ii mugurilor [i a coardelor \n vederea stabilirii unei \nc`rc`turi corecte de muguri la hectar; l se continu` instalarea spalierilor \n planta]iile nou-\nfiin]ate; l se stabile[te necesarul de vi]e pentru noile planta]ii; acestea se procur` din timp [i se stratific` \n nisip pân` \n momentul plant`rii; l se verific`, [i dac` este cazul, se repar` sistemul de sus]inere din viile pe rod. l

Cresc`torii de nurci

Sectorul ovin

e fectuarea de controale auditive s`pt`mânale, \n vederea supravegherii iern`rii [i a \nl`tur`rii st`rilor anormale sesizate; l completarea rezervelor de hran`, prin administrarea turtelor proteice, a [erbetului de zah`r sau de miere, a pl`cilor de zah`r candel, familiilor de albine care au intrat \n iarn` cu provizii insuficiente; l preg`tirea vetrelor de stupin`, \n vederea efectu`rii zborului de cur`]ire de c`tre albine; l hr`nirea stimulent` a familiilor de albine dup` efectuarea zborului de cur`]ire; l tratarea cu vapori de sulf a fagurilor cl`di]i din rezerva stupinei; l repararea, cur`]irea [i dezinfec]ia inventarului apicol.

c ontrolul individual al femelelor privind starea de \ntre]inere [i de s`n`tate; l depistarea bolii de Aleutin` (plasmocitozei virotice) la nurci (1-10 februarie, de preferat); l preg`tirea pentru mont` a nurcilor; l potrivirea perechilor [i cazarea lor \n cu[ti (5-25 februarie); l controlul spermei [i al testiculelor la masculi (10-15 februarie); l examinarea organelor genitale externe la femele; l tratamentul profilactic al distrofiei grase a ficatului la nurci, prin administrarea \n ra]ii echilibrate de colin`, preparate de fier [i vitamine (10-25 februarie).

Perioada care urmeaz` (februarie-martie) este marcat` de \nceperea sezonului de f`t`ri, mai ales la cresc`torii priva]i de oi. |nainte de \nceperea f`t`rilor, se recomand` s` se execute urm`toarele lucr`ri: l a[ternutul se va \mprospat` \n fiecare zi cu paie curate, nemuceg`ite; l se va preg`ti un compartiment separat pentru oile f`tate de curând, \ntr-un loc al ad`postului ferit de curen]i de aer. |n interiorul compartimentului, pe un perete, se instaleaz` boxele de f`tare cu dimensiunile de 85 cm \n`l]ime, 90-100 cm l`rgime [i 120 cm adâncime. Boxele se pot executa din plas` de sârm` sau scânduri. La 100 de oi gestante se calculeaz` 4-5 boxe individuale de f`tare. Dac` se exploateaz` o ras` prolific` (fat` gemeni), compartimentul se va desp`r]i \n dou` zone, o zon` pentru oi cu un miel [i o zon` pentru oi cu doi miei. l se vor asigura materiale [i intervalul necesar (sursa de iluminat pentru noapte, crotalii, tinctur` de iod, substituien]i de lapte, vaccinuri specifice, antibiotice injectabile etc.); l \nainte de \nceperea f`t`rilor se va face tunderea oilor \n jurul cozii [i a ugerului.

Cresc`torii ciprinicole \ ntre]inerea copcilor [i a gurilor de alimentare [i evacuare; l supravegherea comportamentului pe[tilor; l dozarea con]inutului \n oxigen al apei; l repararea digurilor [i a instala]iilor de alimentare [i evacuare a apei; l refacerea terasamentelor. l

Cresc`torii de vulpi e xecutarea montei la vulpile argintii (1-28 februarie) l preg`tirea pentru mont` a vulpilor albastre (1-15 februarie) l controlul testiculelor la masculi [i a organelor genitale externe la femelele de vulpe albastr` (5-15 feb) l controlul spermei la masculii de vulpe albastr` (8-15 februarie); l \nceperea montelor la vulpile albastre (20-25 februarie). l

APIA, prin IPA online Agen]ia de Pl`]i [i Interven]ie pentru Agricultur` (APIA) informeaz` c` este disponibil` aplica]ia IPA online, prin intermediul c`reia fermierii care inten]ioneaz` s` solicite sprijin pe suprafa]` completeaz` electronic cererea de plat`. Astfel, pe baza unui nume de utilizator [i a unei parole de acces furnizate de APIA, fermierul acceseaz` IPA online [i completeaz` electronic declara]ia de suprafa]`. Unul dintre avantajele utiliz`rii IPA online const` în faptul c` fermierul nu mai are nevoie de h`r]i pe hârtie. Mai mult, în urma digitiz`rii parcelei, sistemul m`soar` [i afi[eaz` suprafa]a digitizat`, iar pentru a verifica localizarea corect` a parcelei solicitantul poate utiliza un instrument de m`surat. Dac` fermierul nu este sigur de localizarea parcelei, se poate deplasa în teren pentru a identifica

anumite elemente de reper. Ulterior, cu aceast` declara]ie de suprafa]`, completat` electronic [i tip`rit`, fermierul se prezint` la Centrele APIA pentru depunerea cererii de plat`. Al`turi de declara]ia de suprafa]`, fermierul trebuie s` completeze un formular cu date de identificare a exploata]iei [i o anex` în care bifeaz` schemele/m`surile de sprijin solicitate. Pentru fermierii care au depus cereri în anii preceden]i, formularul de identificare este pretip`rit, fiind actualizat doar dac` au ap`rut modific`ri fa]` de datele anterioare. Campania de depunere a cererii de plat` pentru schemele/ m`surile de sprijin pe suprafa]` SAPS 2010 se deruleaz` în perioada 1 martie-17 mai 2010, îns` declara]ia de suprafa]` se poate deja completa electronic prin accesarea IPA online.

Februarie 2010 33

Victor V~T~MANU

Apicultur`

34 Februarie 2010

Februarie 2010 35

Tehnologia de cultur` la maz`rea pentru boabe Zonarea culturii [i a soiurilor Având cerin]e modeste fa]` de temperatur` [i umiditate, maz`rea pentru boabe g`se[te condi]ii favorabile \n numeroase zone din ]ara noastr`. Condi]iile naturale cele mai bune pentru aceast` plant` sunt \ntâlnite \n Câmpia de Vest, unde regimul pluviometric este mai bine repartizat, iar temperatura medie \n perioada fructific`rii maz`rii se situeaz` \n jurul a 20°C. Condi]ii favorabile de vegeta]ie pentru maz`re se \ntâlnesc [i \n sudul Câmpiei Române, \n Câmpia Transilvaniei [i a Cri[urilor [i \n nord-estul ]`rii. Maz`rea poate realiza produc]ii ridicate de boabe, \n toat` zona solurilor cernoziomice din B`r`gan, Dobrogea [i Moldova, cu toate c` \n aceast` zon` climatul este mai secetos. Aceste performan]e de produc]ie ridicate realizate de maz`re \n ultima zon` se explic` prin faptul c`, prin sem`natul 36 Februarie 2010

foarte timpuriu, aceast` plant` vegeteaz` la temperaturi mai sc`zute \n primele faze, folosind foarte bine rezerva de ap` acumulat` \n sol \n perioada rece a anului. |n prezent, \n România se cultiv` urm`toarele soiuri: Corina, Dora, Marina, Vedea, Rodil [i Alina, din care se produce s`mân]` \n re]eaua de sta]iuni apar]inând INCDA Fundulea.

boli [i d`un`tori specifici, maz`rea poate reveni pe acela[i teren dup` minimum 2-3 ani. Fiind o cultur` amelioratoare a fertilit`]ii solului [i a \nsu[irilor fizice ale acestuia, maz`rea este, la rândul ei, o premerg`toare excelent` pentru majoritatea culturilor [i \ndeosebi pentru cerealele p`ioase de toamn`.

Amplasarea culturii

Maz`rea reac]ioneaz` bine [i foarte bine la aplicarea \ngr`[`mintelor fosfatice, \n special \n anii seceto[i, unde fosforul din rezervele solului este mai putin accesibil plantelor din cauza insuficien]ei apei. Reac]ia evident` a maz`rii fa]` de \ngr`[`mintele cu fosfor de datoreaz` \n primul rând \mbun`t`]irii condi]iilor de via]` ale bacteriilor fixatoare de azot. Se recomand` administrarea unor doze de fosfor moderate, \n func]ie de con]inutul solului \n fosfor u[or mobil.

Pentru cultura maz`rii se recomand` organizarea unor amplasamente de 3-5 ani, \n care maz`rea urmeaz` dup` cereale p`ioase, precum [i dup` porumb, sfecl` de zah`r, floarea-soarelui, \n m`sura \n care, dup` recoltarea acestor culturi, se poate realiza o bun` preg`tire a terenului pân` la venirea perioadei reci a anului. Nu se recomand` ca premerg`toare culturile de leguminoase. Deoarece favorizeaz` \nmul]irea unor

Aplicarea \ngr`[`mintelor

|ngr`[`mintele cu fosfor (simple sau complexe) se vor aplica sub ar`tur` sau la lucr`rile de preg`tire a patului germinativ pentru sem`nat.

Fertilizarea cu azot Maz`rea reactioneaz` slab la aplicarea \ngr`[`mintelor cu azot, \ntrucât prin bacteriile fixatoare de azot sau prin rezervele g`site \n sol se satisfac \n \ntregime toate cerin]ele plantei pentru acest element. Se recomand` administrarea unor doze mici, de pân` la 90-180 kg de azot de substan]` comercial` la hectar pe solurile mai fertile [i 200-250 kg de azot substan]` comercial` la hectar pe solurile mai s`race, pentru a asigura cre[terea plantelor \n prim`verile umede [i reci, când activitatea bacteriilor fixatoare de azot este redus`. Aplicarea unor doze mai mari de azot la maz`re pot deveni d`un`toare. Dup` premerg`toare fertilizate cu gunoi de grajd sau \ngr`[`minte cu azot \n doze mari, se poate renun]a la fertilizarea cu azot a culturii de maz`re. |ngr`[`mintele cu azot se aplic` prim`vara, la ultima lucrare de preg`tire a patului germinativ pentru sem`nat. Pentru reu[ita culturii de maz`re pe solurile acide, se vor aplica amendamente calcaroase sub ar`tur`, \n doze de 4-6 t/ha. Tratarea semin]elor cu biopreparatul „Nitragin Forte” se execut` \n ziua sem`natului, folosind patru flacoane de Nitragin maz`re pentru cantitatea de s`mân]` necesar` la un hectar, respectând instruc]iunile care \nso]esc preparatul respectiv. Este interzis` expunerea semin]elor tratate ac]iunii directe a razelor solare.

Nivelarea terenului este necesar` atât pentru efectuarea \n condi]ii optime a sem`natului, cât [i pentru a asigura efectuarea recolt`rii mecanice a culturii. Nivelarea se face dup` recoltarea culturii premerg`toare, pe teren uscat, prin afânarea terenului cu grapa cu discuri [i 1-2 lucr`ri cu nivelatorul. Preg`tirea patului germinativ se efectueaz` prim`vara, cât mai devreme, printr-o singur` lucrare cu combinatorul, \n cazul discuirii din toamn` a ar`turii, care s` asigure o bun` afânare a solului pe adâncimea de 8 cm. De calitatea acestei lucr`ri depinde \n mare m`sur` realizarea unei culturi de maz`re bine \ncheiat`, uniform r`s`rit` [i cu o densitate a plantelor corespunz`toare normelor stabilite. Dac` este necesar, aceast` lucrare poate fi precedat`, de la caz la caz, de o gr`pare sau, pe terenurile nediscuite din toamn`, de o lucrare cu grapa cu discuri.

S`mân]a [i sem`natul Epoca de sem`nat. Maz`rea se seam`n` prim`vara cât mai devreme, lucrarea putând \ncepe chiar la temperatura de 1-2 grade Celsius, determinat` \n sol la adâncimea de sem`nat, cu condi]ia ca umiditatea solului s` nu fie excesiv` [i s` permit` o preg`tire de bun` calitate a patului germinativ. Densitatea la sem`nat se calculeaz` \n

func]ie de germina]ia semin]elor [i de pierderile de plante care au loc \n timpul vegeta]iei, astfel \ncât s` se asigure la recoltare o densitatea de 100 plante/mp la soiurile cu talie \nalt` [i mijlocie (cum este cazul soiurilor pentru boabe cultivate \n prezent \n ]ara noastr`) [i de 120 plante/mp la soiurile cu talie mic`. Pentru acestea se calculeaz` la sem`nat 110-120 boabe germinabile/mp la soiurile cu talie \nalt` sau mijlocie [i de 130-140 boabe germinabile/mp la soiurile cu talie mic`. Adâncimea de sem`nat este de 5-6 cm, \n func]ie de umiditatea [i de textura solului. Se va urm`ri s` nu r`mân` semin]e neacoperite, iar adâncimea de \ncorporare \n sol s` fie cât mai uniform`, pentru a nu se produce e[alon`ri la r`s`rirea plantelor. Distan]a \ntre rânduri este de 12,5 cm, realizabil` cu sem`n`torile pentru cerealele p`ioase.

Lucr`rile de \ntre]inere a culturii Combaterea bolilor. Principalele boli ale culturii de maz`re pentru boabe pentru care trebuiesc aplicate lucr`ri de protec]ie sunt antracnoza [i putrezirea semin]elor. |n vederea prevenirii atacului de fuzarioz`, se recomand` tratamentul semin]ei cu Tiramet 60 PTS 4 kg/t sau Mancoben 4 kg/t s`mân]`. |mpotriva agen]ilor Pytium spp. (c`derea plantelor) [i Ascochita spp. (antracnoz`) sunt avizate produsele: Apron 225 FS, 4 l/t [i Beret MLX 360 FS, \n doz` de 1,25 l/t. La atacuri puternice de antracnoz` se recomand` stropirea plantelor cu: Topsin M 70, 0,1% ; Fundazol, 0,1% [i Dithane M 45, 0,2%. Alte m`suri de reducere a atacului de antracnoz` sunt: distrugerea resturilor vegetale prin ar`turi adânci; rota]ia de 3-4 ani; cultivarea de soiuri rezistente. Combaterea d`un`torilor. Se efectueaz` la semnalarea atacului pentru p`duchele

Lucr`rile solului Ar`tura de baz`, executat` la adâncimea de 22-25 cm cu plugul \n agregat cu grapa stelat`, trebuie s` fie de bun` calitate [i s` asigure \ncorporarea \n sol a resturilor vegetale. |n vederea reducerii num`rului de lucr`ri \n prim`var`, care duc la tasarea terenului [i la importante pierderi de ap` \n sol, se recomand` ca ar`tura s` fie lucrat` cu grapa cu discuri pân` la apari]ia sezonului rece. Februarie 2010 37

Victor V~T~MANU

verde al maz`rii (Acyrthosiphon pisum Harr.), la apari]ia larvelor tinere pentru speciile de buh` (Mamastra sp., Agrotis sp.), iar pentru g`rg`ri]a maz`rii (Bruchus pisorum) când 3-5% din plante au \nflorit, la apari]ia larvelor de vârsta I [i II pentru molia p`st`ilor de maz`re (Lespeyresia nigricana), cu unul dintre produsele: Sinoratox 35 CE, 2 l/ha; Fastac 10 CE, 0,150 l/ha; Sumithion 50 CE, 1 l/ha;

Carbetox 35 CE, 1,5 l/ha; Diazol 60 CE, 0,1 % Ecalux, 01,%. Pentru combaterea g`rg`ri]ei (Bruchus pisorum) se efectueaz` [i tratamentul de depozit, imediat dup` recoltare, prin gazare, timp de 48 de ore, cu sulfur` de carbon \n doz` de 1-1,5 kg/t sau cu pastile de Phostoxin, Delicia - 30 g/t, \n spa]iu bine \nchis, 4560 g/t \n spa]iu mai pu]in corespunz`tor. Combaterea buruienilor. Din cauza sem`natului \n prima epoc`, caracterizat` \n majoritatea cazurilor de temperaturi sc`zute, culturile de maz`re pentru boabe 38 Februarie 2010

sunt infestate cu specii de buruieni dicotiledonate, dominante fiind: Sinapis arvensis, Taphanus raphanistrum, Cirsiun arvense, Danchus [.a. Speciile de buruieni monocotiledonate, ca Setariaspp., Echinochloa crus-galli, apar mai târziu, combaterea lor putând deveni o problem` numai \n culturile de maz`re la care nu s-a realizat o densitate normal` a plantelor. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale [i perene, se va folosi postemegent unul dintre produsele: Dicotex, 2,0-2,5 l/ha; Pivot, 0,75 l/ha; Butoxone, 2,0-2,5 l/ha; Basagran, 2-3 l/ha. Tratamentul cu aceste

erbicide se face dup` r`s`ritul maz`rii (postemergent), când plantele de maz`re au 8-10 cm \n`l]ime, iar buruienile dicotiledonate se g`sesc \n faza de rozet` (2-4 frunze). Este absolut necesar ca dup` tratamentul cu erbicidul Pivot s` se respecte, \n cadrul rota]iei culturilor, perioada de pauz` pentru sem`natul culturilor sensibile. |n situa]ia infest`rii puternice (>50%) cu buruieni monocotiledonate anuale [i perene (Sorghum halepense din rizomi), se pot aplica tratamente cu erbicide selective pentru maz`re, \n faza mic` de dezvoltare a buruienilor (\nainte de faza de \nfr`]ire a

speciilor monocotiledonate anuale [i 15-25 cm pentru specia Sorghum halepense din rizomi), utilizându-se urm`toarele erbicide: Fusilade forte (1,0-1,3 l/ha), Targa Super (1,5-1,75 l/ha), Gallant Super (1,5 l/ha), Furore Super (2,5-3,0 l/ha), Select Super (1,5-2,0 l/ha), Pantera (1,5-1,7 l/ha), Leopard (1,5-1,75 l/ha), Agil (1,0 l/ha), doze reduse cu 50% pentru speciile monocotiledonate anuale. Pe suprafe]e cultivate cu maz`re care prezint` numai infestare cu buruieni anuale mono- [i dicotiledonate sensibile (Setaria, Echinochloa, Amaranthus, Hibiscus, Chenopodium), se pot aplica imediat dup` sem`nat erbicidele: Gesagard, Prometex (3-5 l/ha), \n func]ie de con]inutul \n humus al solului, singure sau \n asocia]ie cu un gramicid (Mecloran 48, 6 l/ha, Dual Gold 960, 1,0-1,5 l/ha).

Recoltarea Momentul \nceperii recolt`rii la culturile pentru consum se stabile[te când circa 75% din p`st`i au ajuns la maturitate. Se evit` recoltarea pe timp de ar[i]`, pentru a nu se produce mari pierderi de boabe prin scuturare. Recoltarea mecanic` a maz`rii pentru boabe se efectueaz` cu ma[ini/combine speciale de recoltat, sau cu ajutorul utilajului MRM - 2,2 M, prin care plantele deta[ate de sol r`mân pe teren \n brazde continue, pân` la uscarea complet`. Treieratul se face din brazde, utilizând combinele echipate cu ridic`tor-adun`tor, urm`rindu-se reglarea corect` a acestora pentru a limita procentul de boabe sparte. Reglajul fiec`rei combine trebuie verificat [i, dac` este cazul, corectat de 2-3 ori pe zi, \ntrucât procentul de boabe sparte cre[te pe m`sur` ce ar[i]a se accentueaz` \n cursul zilei [i pe m`sur` ce umiditatea boabelor scade. O dat` cu introducerea de noi soiuri de maz`re pentru boabe cu port erect, rezistent` la c`dere, inclusiv \n faza de maturitate deplin` a plantelor, sunt posibile recoltarea [i treieratul \ntr-o singur` faz`, cu combina, direct din lan.

Februarie 2010 39

EXPUR SA, al`turi de agricultori Cu ocazia unui eveniment de prezentare a hibrizilor LG [i a produselor BASF, am avut ocazia s`-l cunosc pe dl Richard Randag, pre[edintele societ`]ii Expur SA. Parteneriatele pe care societatea le dezvolt` cu firmele furnizoare de inputuri pentru agricultur` au drept scop realizarea unor strânse leg`turi cu fermierii. Majoritatea necesarului de semin]e al Expur, \n valoare total` de aproape 380.000 tone/an, este achizi]ionat de la agricultori, în momentul recolt`rii. De-a lungul anilor în care a lucrat împreun` cu ace[tia, societatea a construit o rela]ie de încredere cu fermierii români, în vederea ob]inerii unor semin]e de cea mai bun` calitate. 40 Februarie 2010

|n cadrul evenimentului, dl Randag a precizat c` societatea pe care o conduce se implic` \n dezvoltarea produc]iei de semin]e oleaginoase, prin multiplele parteneriate flexibile desf`[urate \n rela]ia cu fermierii, incluzând contracte de prefinan]are. „Deoarece dorim s` fim mai aproape de partenerii no[tri, le propunem o schem` de finan]are a culturilor de prim`var`”, a afirmat pre[edintele Expur SA. Societatea proceseaz` semin]e de floarea-soarelui [i de rapi]`, producând ulei brut, ulei rafinat [i [roturi proteice. Aceste uleiuri sunt comercializate atât pe pie]ele interne, cât [i pe cele externe, iar [roturile proteice sunt vândute, în mare parte, c`tre clien]i persoane fizice [i c`tre produc`tori de hran` animal` din România. Richard Randag a venit pentru prima oar` \n România \n anul 1995, \n calitate de pre[edinte al unei organiza]ii de procesatori de semin]e oleaginoase. |ntrebat de motivul pentru care a ales s` investeasc` aici, dl Randag a afirmat c`

argumentul principal a fost acela c`, la acea vreme, nu exista nici o alt` companie str`in` \n sectorul afacerilor cu semin]e oleaginoase. „Am venit pentru \ntâia oar` \n România \n anul 1995. Am cump`rat câteva fabrici de ulei \n Ungaria [i am decis s` investim [i aici, pentru c` nu exista pe pia]` o companie str`in` \n sectorul proces`rii semin]elor oleaginoase. |n anul 2004, am cump`rat fabrica de la Slobozia, Ulcom, iar de atunci am f`cut investi]ii seminificative. Acum, societatea este una dintre cele mai mari din România din domeniul proces`rii oleaginoaselor”, a spus dl Randag. Din momentul achizi]ion`rii Expur de c`tre Grupul Alimenta, societatea a demarat un program de extindere, care are drept obiectiv cre[terea capacit`]ii de produc]ie, modernizarea tehnologic`, realizând în acela[i timp aderarea la normele de mediu, precum [i extinderea capacit`]ii de procesare [i dezvoltarea facilit`]ilor de depozitare.

Producerea de biodiesel În vederea extinderii lan]ului de produc]ie, sporind în acela[i timp [i valoarea produselor, Expur a construit o nou` instala]ie pentru producerea de biodiesel, cu o capacitate de 100.000 de tone. Materia prim` pentru aceasta o reprezint` uleiul produs la nivel intern, iar produc]ia este vândut`, în principal, pe pia]a local`. „În România, precum [i restul Uniunii Europene legisla]ia prevede ca rafin`riile s` \ncorporeze o cot` obligatorie de biodiesel, în prezent de 5,75%. Pentru producerea de biodiesel pentru pia]a intern` este necesar` o cantitate de circa 200.000 de tone de semin]e oleaginoase. Exist` posibilitatea exportului de biodiesel, \ns` nu vom exporta deoarece avem cerere pe pia]a local`”, a afirmat dl Randag. |n privin]a planurilor de viitor, dl Randag a precizat c` dore[te extinderea capacit`]ii de produc]ie, procesare [i rafinare. Biodieselul reprezint` o surs` regenerabil` de energie provenind din ulei vegetal. Biocarburan]ii joac` un rol dublu în industria transportului. În prezent, ace[tia sunt singurii înlocuitori direc]i ai combustibililor fosili utiliza]i în transport care sunt disponibili la scar` larg` [i care se pot utiliza în motoarele vehiculelor normale (nemodificate pentru amestecurile cu con]inut redus sau u[or modificate, pentru a

accepta amestecuri cu con]inut ridicat). Trebuie luat în considerare, de asemenea, faptul c` motorina este carburantul utilizat \n mod frecvent în Europa. Un alt avantaj important al folosirii biocarburan]ilor îl reprezint` impactul pe care ace[tia îl au în reducerea emisiilor de gaze de ser`.

Februarie 2010 41

Ana Must~}ea

A[a cum s-a men]ionat, \n anul 2004 Expur a cump`rat fabrica de la Slobozia, cu dou` linii de procesare a semin]elor oleaginoase (capacitate de 800 t/zi), precum [i silozul adiacent, în scopul stoc`rii de semin]e. |n 2006, Expur SA modific` una dintre liniile de la fabrica din Slobozia, pentru a procesa 450 de tone de semin]e de rapi]` pe zi, sporind astfel capacitatea zilnic` total` la 900 tone/zi de semin]e de rapi]` [i/sau floarea-soarelui. De asemenea, în apropiere de fabrica din Slobozia, este construit un nou siloz din metal, cu o capacitate de 44.000 de tone, destinat depozit`rii mai multor tipuri de semin]e, [i se demareaz` construc]ia unei instala]ii de biodiesel în continuarea fabricii. În vederea respect`rii legisla]iei europene privind protec]ia mediului, \n cadrul fabricii din Slobozia, în anul 2007, este instalat` o sta]ie de tratare a apelor uzate. Totodat`, se aduc îmbun`t`]iri celei de-a doua linii de procesare a semin]elor oleaginoase. Expur achizi]ioneaz` cel de-al cincilea siloz, în Fierbin]i, [i instaleaz` un nou echipament de uscare [i cur`]are; astfel, capacitatea total` de stocare a materiilor prime este sporit` la 234.000 de tone. |n anul 2008, societatea achizi]ioneaz` un alt siloz, în Drago[ Vod`, m`rindu-[i [i mai mult capacitatea de stocare [i demareaz` lucr`rile de m`rire a capacit`]ii de procesare a fabricii din Slobozia. Noua linie de îmbuteliere de 10.000 sticle/or` devine opera]ional`. |n anul 2009, Expur înceteaz` produc]ia la fabrica de la Urziceni din cauza lipsei de materii prime disponibile. Aceast` situa]ie se datoreaz` faptului c` fermierii locali sunt for]a]i s` înceteze producerea de soia din cauza regulamentelor europene în vigoare, conform c`rora cultivarea de semin]e de soia modificat` genetic este interzis`. Tot \n 2009, Expur începe produc]ia de biodiesel [i pl`nuie[te efectuarea primei livr`ri de produs finit.

|n mod normal, \n prima faz` de iernare, famiile de albine nu cresc puiet, ele asigurând \n miezul ghemului o temperatur` specific` perioadei de repaus (14˚C). Momentul trecerii familiilor de albine \n faza a doua de iernare poate fi socotit de la data \nceperii ouatului de c`tre matc`, când \n miezul ghemului se realizeaz` \n mod constant o temperatur` de 35˚C.

Simularea cre[terii puietului \n familiile de albine \n faza a doua de iernare Momentul declan[`rii cre[terii puietului \n familiile de albine \n perioada de iarn` depinde de: asigurarea c`ldurii \n cuib, existen]a rezervelor proteice (de p`stur`), puterea familiei [i gradul de uzur` al albinelor la \nceputul iernii. Cre[terea temperaturii \n mijlocul ghemului la 35°C este posibil` prin sporirea consumului de hran` energetic` (miere) de c`tre albinele lucr`toare, care, concomitent, intensific` hr`nirea m`tcii [i o determin` s` depun` 20-100 de ou`/zi \n fagurii din centrul cuibului. S-a constatat c` matca \ncepe s` depun` ou` mai de timpuriu dac` \ntreaga cantitate de p`stur` depozitat` \n cuib este mai mare. La familiile de albine slabe, cu cât num`rul de albine ce le compun este mai mic, cu atât atingerea temperaturii optime 42 Februarie 2010

pentru cre[terea puietului se realizeaz` mai târziu. Cre[terea puietului \n partea a doua a perioadei de iarn` poate fi \ntârziat` [i ca urmare a intr`rii \n hibernare cu un num`r mare de albine uzate. Acestea mor masiv \ntr-un interval scurt de timp [i nu pot fi compensate numeric de albinele nou eclozate, fapt ce determin` o sl`bire puternic`, continu` a familiei de albine. Chiar dac` familia respectiv` nu piere, ea va realiza \n \ntregul sezon apicol un ritm slab de dezvoltare. |n cazul famiilor puternice, este suficient s` asigur`m hrana energetic` [i p`stur` [i ele vor produce de timpuriu puiet numeros, fapt ce va determina \nregistrarea unui ritm intens de

dezvoltare [i o valorificare bun` a culesului. Spre deosebire de acestea, la familiile de albine slabe, declan[area timpurie a producerii puietului poate determina o sl`bire [i mai accentuat` a acestora, ca urmare a uzurii sporite a organismului \n activitatea de men]inere a temperaturii ridicate [i a hr`nirii puietului, uzur` ce scurteaz` \n mod evident via]a albinelor. Din cele prezentate pân` acum, se poate desprinde importan]a introducerii la iernare a familiilor de albine cu popula]ie numeroas`, tân`r`, neuzat` [i cu rezerve de hran` (energetic` [i proteic`) adecvate. Dezvoltarea intens` a familiilor de albine \ncepe dup` ce a avut loc zborul general de cur`]ire, când m`surile de stimulare a cre[terii puietului trebuie s` cunoasc`

Dac` asupra puterii familiei de albine nu putem interveni \n acest moment, putem ajuta la eliminarea oric`rei pierderi de c`ldur`, prin protejarea cuibului lateral [i deasupra podi[orului cu materiale termoizolante (perni]e, hârtie groas`, materiale textile [.a.). |n cazul unor depopul`ri timpurii a familiilor de albine, se impune eliminarea din cuib a 1-2 rame neocupate (fagurii f`r` rezerve de hran`, deforma]i, muceg`i]i etc.). Fagurii efectiv ocupa]i de albine se \ncadreaz` \ntre dou` diafragme [i se \nvelesc \n materiale termoizolante. O aten]ie deosebit` trebuie acordat`

rezervelor proteice, f`r` de care familiile de albine nu pot cre[te puiet. Pentru dezvoltarea unei larve pân` la stadiul de albin` adult` sunt necesare 25-37 mg protein`, respectiv 125-185 mg polen. S-a constatat c` prezen]a polenului \n stup \n perioada de iarn` spore[te de 15 ori capacitatea de puiet crescut. |n decurs de 24 de ore, un kilogram de albine consum`, când nu cresc puiet, 3 g de polen, sau când cresc puiet, 42 g de polen. Hr`nirile de stimulare sunt absolut necesare \n inducerea cre[terii puietului \n cantit`]i cât mai mari. Pentru acestea, se va asigura deasupra ramelor, sub \mpachetaj, turte sau [erbet ori pl`ci de zah`r. Stimularea cu sirop de zah`r c`ldu] se va face doar când condi]iile climatice s-au \mbun`t`]it sim]itor. La \nceput se strope[te deasupra cuibului cu 40-50 g sirop/familie, iar mai târziu, când albinele sunt capabile s` transporte siropul din hr`nitor, se administreaz` 200-250 g sirop, la interval de 2-3 zile. Prin stimularea timpurie a cre[terii puietului, putem ie[i \n prim`var` cu familii de albine puternice, capabile s` valorifice intensiv culesurile principale.

Februarie 2010 43

Victor V~T~MANU

amploarea cea mai mare. Marian Bura consider` c`, \n acest scop, trebuie \ntreprinse ac]iuni care s` contribuie la intensificarea instinctului natural de dezvoltare a familiilor de albine spre prim`var`. Aceste ac]iuni vizeaz`: asigurarea c`ldurii \n cuib, asigurarea necesarului proteic [i hr`nirile de stimulare. Dat fiind faptul c` \n lunile ianuarie [i februarie exist` varia]ii mari de temperatur` de la o zi la alta [i de la zi la noapte, cre[terea puietului se face doar la suprafa]a pe care albinele pot s` o \nc`lzeasc`. Dimensiunile acestei suprafe]e sunt dependente de puterea familiei de albine.

|n anul 1991, dl Gheorghe Giolea a \nfiin]at societatea Giocom SRL, cu sediul \n localitatea Co[ereni, jude]ul Ialomi]a. La \nceput, produc]ia de cereale nu era inclus` \n activitatea firmei, \ns` 6 ani mai târziu a considerat c` este momentul prielnic pentru investi]ii \n agricultur`. |n prezent, a ajuns s` administreze cu succes o suprafa]` de 950 de hectare.

Fondurile europene, un mijloc important pentru \nnoirea tehnicii agricole din exploata]ii Pân` de curând, \n parcul de ma[ini [i utilaje agriole al societ`]ii Giocom SRL vedeai tractoare construite de uzina de la Bra[ov. Slaba calitate a lucr`rilor efectuate, productivit`tea sc`zut` [i consumul mare de motorin` l-au determinat s` depun` un proiect pentru accesarea fondurilor europene pe M`sura 121 - „Modernizarea exploata]iilor agricole”. „Cele mai vechi utilaje din exploata]ie erau din 1989, fiind \ntr-o stare avansat` de deteriorare. Se lucra greu cu ele, f`ceam lucr`ri calitativ mai slabe, iar consumul de motorin` era destul de mare. O alt` problem` cu care m` confruntam era aceea a pieselor de schimb. Mai tot timpul trebuia s` avem piese pe stoc, pentru c` utilajele se stricau frecvent”, a afirmat dl Giolea. Valoarea proiectului s-a ridicat la 930.000 de euro [i a constat \n achizi]ia a trei tractoare performante, marca Deutz-Fahr, o combin` Class, dou` sem`n`tori pentru culturile p`ioase [i pr`[itoare, ma[ini de erbicidat [i \mpr`[tiat \ngr`[`minte 44 Februarie 2010

chimice, o bascul`, dou` remorci pentru transportul cerealelor [i \ntreaga gam` de utilaje agricole. Implementarea proiectului s-a \ncheiat \n luna decembrie a anului trecut. Noile ma[ini agricole au fost v`zute la lucru pe terenurile administrate de dl Giolea \n campania de \nfiin]are a culturilor de toamn`. „Din toamna anului trecut am \nceput s` lucrez cu noile ma[ini achizi]ionate [i pot spune c` imediat se vede diferen]a atât la calitatea lucr`rilor realizate, la productivitate, cât [i la costul realizat pe unitatea de suprafa]`. De exemplu, numai la motorin` consumul a sc`zut cu 30-40%”, a precizat dl administrator. Deoarece dl Giolea vrea s` continuie modernizarea fermei, va depune un al doilea proiect pentru accesarea de fonduri europene, dar de data aceasta pentru construc]ia a dou` silozuri, cu o capacitate de 1.000 tone fiecare. „Imediat ce voi achita obliga]ia financiar` b`ncii cu care lucrez, voi depune un alt

proiect pentru achizi]ia de silozuri. |n prezent, am dou` magazii, unde stochez produc]ia agricol`, dar, de regul`, livrez marfa imediat dup` recoltare. |n proiect va fi inclus` [i achizi]ia unui usc`tor de cereale”, a declarat dl Giolea. |n opinia sa, investi]ia \n silozuri nu este \ntotdeuna sigur`, deoarece uneori s-a confruntat cu situa]ia \n care pre]urile de valorificare a cerealelor depozitate au fost mai mici fa]` de cele de la momentul recolt`rii. „Nu \ntotdeauna a ]ine marf` pe stoc \nseamn` c` ob]ii un câ[tig mai mare decât cel pe care \l po]i ob]ine, de exemplu, la recoltare. Cu to]ii ne-am dori contracte ferme ca s` nu mai ie[im \n pierdere”, a afirmat administratorul societ`]ii. |n produc]ie, cantiatea de grâu ob]inut` la hectar a fost de 3.400 kg. „A[ fi ob]inut o produc]ie mai bun`, \ns` \n perioada recoltatului au c`zut precipita]ii [i, din aceast` cauz`, multe spice s-au scuturat. Totodat`, [i calitatea grâului s-a depreciat”, a spus dl Giolea.

va acorda este legat` de reducerea accizei pentru motorina utilizat` \n agricultur`. „|n acest an nu vom mai primi subven]ia de 1 leu/l motorin`, de aceea sper`m ca m`car acciza s` fie redus`. Vrem s` lucr`m terenul cu motorin` subven]ionat`, a[a cum o fac [i agricultorii din celelalte state europene”, a precizat dl Giolea.

|n a[teptarea subven]iilor La grâu folose[te soiurile române[ti Glosa [i Boema, iar Dropia nu mai cultiv`, deoarece nu mai este mul]umit de calitate. La floarea-soarelui cultiv` hibrizi Pioneer, iar produc]ia ob]inut` anul trecut a fost de 2.200 kg/ha. „Am folosit un hibrid rezistent la erbicidul Pulsar, pentru a combate eficient buruienile-problem` din cultur`”, a precizat dl Giolea. O cultur` spre care \[i \ndreapt` acum aten]ia este lucerna, deoarece consider` c` investi]ia pentru \nfiin]area acesteia este minim` [i poate avea recolte timp de cinci ani.

Structura culturilor, pe cele 940 ha aflate \n exploata]ie, cuprinde: grâu (440 ha), rapi]` (220 ha), lucern` (20 ha) [i floareasoarelui. De asemenea, \n asolament, dl Giolea vrea s` includ` fie cultura de soia, fie de porumb. „|nc` nu m-am hot`rat ce alt` cultur` de prim`var` voi \nfiin]a \n acest an, pentru c` la soia conven]ional`, fa]` de cea modificat` genetic, sunt cheltuieli mai mari [i nu [tiu dac` vom primi subven]ie, iar la porumb avem câteva probleme \n zon` [i ar trebui p`zit`”, a spus administratorul. O alt` subven]ie pe care sper` c` statul o

Februarie 2010 45

Ana Must~}ea

„|n primul rând, avem cerere pentru aceast` cultur`, iar cheltuielile de produc]ie sunt destul de mici, de 1.500 lei/ha, dac` te gânde[ti c` timp de cinci ani recoltezi”, a spus dl Giolea.

Nout`]i la Challenger: seria MT600C Noile tractoare Challenger seria MT600C ofer` performan]`, economie [i control remarcabile. Exist` o mul]ime de produse noi \n oferta Challenger pentru anul 2010 care creeaz` o familie puternic` de utilaje, cu componente [i comenzi fiabile.

46 Februarie 2010

Tractoarele 600C sunt dotate cu func]ii noi [i cu cea mai recent` tehnologie \n materie de motoare Noua serie Challenger MT600C ofer` fermelor profesioniste, antreprenorilor [i \ntreprinderilor agricole performan]` remarcabil`, economie [i control. Cele cinci noi modele, construite la cele mai \nalte standarde inginere[ti, sunt cele mai puternice tractoare cu ro]i Challenger, oferind puteri maxime \ntre 270 [i 370 CP. „|n ultimii 20 de ani, Challenger [i-a construit o reputa]ie de invidiat pentru introducerea tractoarelor de produc]ie cu eficien]` ridicat`”, declar` Richard Miller, manager de marketing de produse la Challenger. „Seriile MT800 [i MT700 stabilesc standardul pentru utilajele cu [enile. Seria MT900 a consolidat aceast` pozi]ie \n sectorul utilajelor cu direc]ie articulat` [i acum noua serie MT600C stabile[te standardul pentru sectorul utilajelor cu ro]i conven]ionale.”

Performan]` [i economie f`r` egal Propulsat` de cele mai recente motoare Eco Tech CTA SisuDiesel de 8,4 litri, cu patru supape pe cilindru [i ramp` comun`, seria MT600C ofer` cea mai bun` performan]` [i economie de combustibil \n clasa sa. Vârful gamei - MT685C, cu puterea maxim` de 370 CP, este unul dintre primele tractoare care utilizeaz` standard tehnologia de tratare a gazelor de e[apament Selective Catalytic Reduction SCR (reducere catalitic` selectiv`). SCR, care este disponibil` op]ional pentru toate celelalte modele din gam`, este o tehnologie demonstrat`, utilizat` la motoarele de camioane [i autobuze, [i este solu]ia preferat` de mul]i produc`tori importan]i din aceste sectoare.

Confortul [i controlul f`r` egal sporesc productivitatea Pentru a exploata pe deplin poten]ialul productiv al seriei MT600C, operatorii

www.euro-ferma.ro

Totul sub controlul centrului de administrare a tractorului Toate tractoarele din seria MT600C sunt echipate cu centru de administrare a tractorului (TMC) pentru control [i confort f`r` egal. Inima sistemului const` \n cotiera

www.euro-ferma.ro

TMC, care \ncorporeaz` afi[ajul TMC complet reglabil. Cotiera TMC cu design ergonomic adun` toate comenzile importante lâng` scaun, \n cea mai comod` pozi]ie. Toate func]iile utilizate frecvent, precum vanele electrohidraulice pentru controlarea angrenajelor fa]` [i spate, sunt pozi]ionate pe cotier` [i configurate prin intermediul afi[ajului TMC din fa]`.

Toate tractoarele MT600C sunt astfel preg`tite pentru Auto-Guide2, oferind posibilitatea de montare „plug and play” a acestui sistem de direc]ie automat`, ce spore[te productivitatea. Auto-Guide2, al`turi de alte func]ii electronice, este configurat [i controlat prin intermediul afi[ajului TMC color de 7 inci (178 mm), montat \n fa]a cotierei TMC [i reglabil pentru vizionare optim`.

Frumuse]ea ascunde for]` Cu un design \ndr`zne], noua serie MT600C nu \[i \nsu[e[te doar stilul Challenger, ci [i acela[i sistem de operare cu tractoarele cu [enile MT800C [i MT700C [i tractoarele cu direc]ie articulat` MT900C construite \n Jackson (SUA). Operatorii familiariza]i cu oricare dintre utilaje vor g`si acum cotiera [i afi[ajul TMC \n toate cabinele [i vor afla c` func]ioneaz` \n mod similar. |n exterior, tractoarele sunt prev`zute cu autocolantele familiei, cunoscute \n \ntreaga lume, [i uniforma \n galben, gri [i negru. Capota, u[or de deschis, asigur` acces excep]ional pentru \ntre]inerea periodic` a filtrelor de aer [i a radiatoarelor.

Sarcini grele, manevrate cu u[urin]`

TMC permite acum operatorilor chiar s`-[i stabileasc` viteza de efectuare a virajelor, utilizând noul sistem Tru Trak. Cu aceast` op]iune, [oferul poate selecta câte rota]ii sunt necesare pentru a muta ro]ile din fa]` dintr-o pozi]ie fix` \ntr-alta - de la o mi[care redus` pân` la un num`r de rota]ii complete.

Tractoarele Challenger din seria MT600C sunt dotate cu o nou` transmisie extrem de rezistent` care face parte din structura [asiului. Aceasta este dotat` cu un ridic`tor hidraulic enorm, care permite o capacitate de ridicare de 12 tone. |n fa]`, ridic`torul frontal, op]ional, este dotat cu bra]e inferioare monobloc turnate, capabile s` ridice 5 t. Noul sistem hidraulic cu detec]ie a sarcinii de 175 l/min. [i 200 de bari furnizeaz` suficient` putere, debit [i presiune pentru a satisface necesit`]ile echipamentelor moderne de mare capacitate. Februarie 2010 47

Laz`r Chira

sunt r`sf`]a]i \n cel mai silen]ios [i mai confortabil mediu. Noua cabin` cu patru montan]i Pinnacle View asigur` cu pân` la 30% mai mult spa]iu interior decât modelele de top precedente. Cabina este echipat` standard cu suspensia Opti-Ride complet nou`. Aceasta ofer` cu pân` la 30% mai mult confort prin cele patru amortizoare [i acumulatoare hidraulice independente amplasate \n fiecare col]. Acestea sunt completate de o bar` de torsiune situat` \n partea din spate pentru limitarea oric`ror mi[c`ri laterale. Senzorii electronici monitorizeaz` [i controleaz` mi[carea pentru a asigura stabilitatea orizontal` a cabinei. Confortul este suplimentat de amortizarea op]ional` Opti-Ride Plus „complet dinamic`”, care-i permite operatorului s` regleze suspensia dup` dorin]`, al`turi de reglarea automat` pentru confort deplin \n timpul deplas`rii. Luxul este suplimentat de scaunul „Sears” existent \n dotarea standard. Acest scaun complet reglabil, cu suspensie semiactiv`, se adapteaz` conforma]iei fizice a operatorului, permi]ându-i acestuia s` lucreze perfect confortabil pe perioade \ndelungate. Scaunul cu sistem de reducere a vibra]iilor Sears - Vibration Reduction System (VRS) este disponibil op]ional. Aerul condi]ionat este standard, iar controlul climatiz`rii este disponibil op]ional.

|n spiritul bunelor rela]ii pe care le cultiv` cu clien]ii, compania NHR Agropartners a lansat \n aceast` iarn` oferta de preg`tire a utilajelor \nainte de campanie. |n cadrul acestei oferte, o parte important` const` \n inspec]ia GRATUIT~ a tractoarelor [i combinelor New Holland, \n perioada 1 ianuarie-1 aprilie 2010.

NHR Agropartners lanseaz` o nou` ofert`: inspec]ie gratuit` la tractoare [i combine! Acest tip de revizie, \n extrasezon, este binecunoscut agricultorilor din lumea \ntreag`, \ns` nu este prea utilizat \n ]ara noastr`. Prin aceast` campanie se dore[te atragerea aten]iei proprietarilor de utilaje agricole asupra importan]ei unei astfel de activit`]i, care nu numai c` garanteaz` un utilaj \n perfect` stare de functionare, dar [i riscul mai sc`zut al unor defec]iuni majore \n timpul campaniei de lucr`ri agricole. Cum bine [tim, atunci când te a[tep]i mai pu]in se \ntâmpl` defec]iunile cele mai mari. De ce s` nu pre\ntâmpin`m aceasta printr-o revizie f`cut` \naintea sezonului, \n acest fel minimizând riscurile de sta]ionare pe timpul campaniei de lucr`ri agricole? Agricultorii au pl`tit bani grei, bani munci]i pentru utilajele lor [i sunt con[tien]i de valoarea acestora. Ini]iativa NHR Agropartners ofer` posibilitatea tuturor proprietarilor de utilaje New Holland s` le men]in` \n perfect` stare, astfel prelungindu-le via]a de func]ionare la capacitate maxim`. |n cadrul acestei campanii, se urm`resc, \n principal, anumite elemente, cum ar fi: motorul, cabina [i platforma de lucru, sistemul hidraulic, de r`cire, electric, transmisia [i frânele, puntea fa]`/spate [i pneurile la ambele tipuri de utilaje 48 Februarie 2010

(tractoare [i combine), priza de putere la tractoare [i sistemul de desc`rcare, b`t`torul/separatorul rotativ [i elevatorul central, precum [i platforma de t`iere la combine. Procedura este simpl`: clientul trebuie s` apeleze num`rul 0726.112.440 [i s` \[i exprime interesul pentru oferta de preg`tire a utilajelor \nainte de campanie. O echip` de service se deplaseaz` la sediul clientului, face inspec]ia utilajelor, emite o list` de probleme existente, dar [i solu]iile la acestea, precum [i o ofert` de piese de

schimb. Lista nu este obligatorie, clientul decide pentru el dac` este \n m`sur` s`-[i repare utilajele conform recomand`rilor primite, dar poate s` o fac` [i par]ial, rezolvând astfel m`car problemele cele mai grave. Dac` clientul achizi]ioneaz` piesele de schimb respective \n cursul lunii februarie, beneficiaz` de un discount de 12%, iar \n martie de 5%. Mai multe informa]ii legate de aceast` campanie pute]i g`si la sediile filialelor NHR Agropartners, pe site-ul www.nhr.ro sau la num`rul de telefon 0726.112.440.

www.euro-ferma.ro

Februarie 2010 49

Noul sistem reprezint` garan]ia unei agriculturi de precizie [i asigur` cu succes un randament mai mare [i un grad excelent de manevrabilitate a utilajului. Auto-Guide® a fost conceput de concernul AGCO - produc`torul echipamentelor agricole marca Massey Ferguson -, în colaborare cu un nou partener strategic: Topcon Positioning Systems. Acest sistem folose[te cea mai modern` tehnologie disponibil` pe pia]` [i faciliteaz` cre[terea eficien]ei [i a vitezei de lucru, chiar [i în cele mai dificile condi]ii. Într-o prim` instan]`, sistemul va fi disponibil ca op]iune pentru tractoarele seriei MF 8600, AGCO inten]ionând a pune ulterior la dispozi]ie Auto-Guide² [i pentru serii viitoare de tractoare [i combine de recoltat cereale p`ioase.

AutoGuide® - sistemul de ghidaj Massey Ferguson de ultim` genera]ie Utilizatorul consolei AutoGuide® va profita de cea mai avansat` tehnologie de la Topcon încorporat` în receptorul universal cu 72 de canale Paradigm G3. Dispozitivul va recep]iona astfel în permanen]` datele transmise de cele mai importante sisteme globale de sateli]i: sistemul american Navstar de sateli]i, GLONASS [i Galileo (disponibile începând cu anul 2013). Cu alte cuvinte, AutoGuide® poate recunoa[te, recep]iona [i decoda simultan informa]ii primite de la mai multe sisteme de sateli]i, ceea ce imprim` un grad mai ridicat de stabilitate [i acurate]e a semnalului. Pe baza informa]iilor captate din mai multe unghiuri, AutoGuide® va putea evita erorile cauzate de bariere naturale, cum ar fi dealuri sau copaci. „Avantajul absolut const` în cartografierea automat` a suprafe]ei în linii paralele [i ghidarea ma[inii în func]ie de harta trasat` pe afi[aj. Operatorul va evita astfel suprapunerea, omiterea [i decalajele pe suprafa]a prelucrat`, iar acest lucru se va reflecta în mod direct în costurile de operare“, explic` dl ing. Johann Gram, director general al firmei Austro Diesel GmbH. 50 Februarie 2010

Iat` câteva dintre cele mai importante caracteristici ale sistemului de ghidaj AutoGuide®: • Sistemul op]ional este încorporat din fabric` în ansamblul utilajului agricol [i poate fi operat extrem de u[or, de la nivelul terminalului cu care este prev`zut tractorul/combina de recoltat cereale p`ioase • Dispozitivul de recep]ie TopDock este montat pe acoperi[ [i poate fi mutat de la un utilaj la altul • Poate recepta informa]ii pe 72 de canale prin intermediul tehnologiei G3, ceea ce garanteaz` un grad excelent de stabilitate [i acurate]e a semnalului • Sistemul este compatibil cu dispozitivul de referin]` RTK, ce poate recep]iona informa]ii GPS [i GLONASS • Ori de câte ori este nevoie pot fi transmise date NMEA c`tre agregatul purtat, pentru a seta automat l`]imea de lucru • Nivel maxim de precizie • Operare facil` • Centru integrat de comand`, compatibil ISOBUS, ce ofer` un grad ridicat de flexibilitate. Tehnologie de ultim` genera]ie

încorporat` în tractorul seriei MF 8600, AutoGuide® este dotare op]ional`, disponibil` în seria MF 8600. Componentele performante marca Topcon, precum senzorul, valva de control, unitatea de direc]ie [i cablajul de comand` sunt complet integrate înc` din fabric` în tractorul ales. Dispozitivul de recep]ie TopDock montat pe acoperi[ este prev`zut cu o anten` [i un cip cu 72 de canale, ce capteaz` oriunde [i oricând informa]ii GPS L2C, GPS l5, GLONASS C/A L2 [i în curând [i Galileo. Dispozitivul dispune, de asemenea, [i de senzori moderni de accelerare, cu 6 posibilit`]i de gradare, care asigur` în permanen]` direc]ia [i pozi]ionarea ma[inii [i contribuie la orizontalizarea în pant`.

Precizie u[or de utilizat Compatibilitate ISObus AutoGuide® poate fi conectat prin intermediul ISOBUS la un centru de comand` al agregatelor purtate. Astfel, vor putea fi stocate informa]ii referitoare la parametri de func]ionare ai tractorului, în combina]ie cu agregatul cuplat. Informa]iile pot fi vizualizate prin intermediul pictogramelor afi[ate sau copiate cu ajutorul unui stick USB pe calculator.

www.euro-ferma.ro

Februarie 2010 51

Cine nu are \n locuin]a sa un buchet de flori \n camera de zi? Cine nu i-a d`ruit mamei, so]iei, surorii un buchet de flori cu un anumit prilej? Cine nu a admirat, m`car o dat`, un buchet de flori, pentru ca apoi s`-l aib` \n apartamentul s`u? De aceea, \n cele ce urmeaz` \ncerc`m s` prezent`m modalitatea de p`strare [i conservare a florilor din c`minul familiar.

Decorarea locuin]ei cu flori t`iate

Decorarea interioarelor se poate face nu numai cu plante de ghiveci, ci [i cu flori t`iate. Acestea se p`streaz` \n vase speciale, \n ap` proasp`t`. Ca flori t`iate se pot utiliza toate speciile florale care au form` [i culoare frumoase, miros pl`cut, cozi drepte [i \ndeajuns de lungi, precum [i o longevitate satisf`c`toare. Longevitatea este direct influen]at` de gradul de maturare a florii, respectiv de momentul când s-a f`cut recoltarea, [i de condi]iile de p`strare. Astfel, trandafirii se recolteaz` când sunt \n faza de boboc, narcisele, lalelele, crinii se recolteaz` când florile lor \[i arat` culoarea, gladiolele se recolteaz` când \ncepe s` se deschid` prima cup`, liliacul, garoafele se recolteaz` când bobocul este semideschis sau chiar când sunt \nflorite, iar crizantemele se recolteaz` când s-au deschis una, pân` la dou` flori. 52 Februarie 2010

Florile tìate se p`streaz` un timp \ndelungat numai \n ap`. Pentru a u[ura absorb]ia apei, tìetura tijei florale trebuie s` fie oblic`, pentru a avea suprafa]` cât mai mare. Atât apa, cât [i tìetura trebuiesc improsp`tate zilnic. De multe ori, pentru a m`ri capacitatea de absorb]ie a apei trebuie s` se execute o tìetur` longitudinal` (despicare de baz`), pe o por]iune de 5-10 cm, ca de exemplu la bujor, crinzantem`, liliac. Pentru florile cunoscute ca sensibile (trandafiri, liliac, dalii etc.), rezultate bune se ob]in prin executarea tìeturii sub ap`. La florile cu tija lemnoas` este [i mai eficace zdrobirea cu ciocanul a bazei tijei pe o

lungime de 5-10 cm. Florile care au latex (suc l`ptos) se tin cu baza tijei câteva secunde \n ap` clocotit`. La Amaralis, Clivia [i narcise se impiedic` pierderea sevei, \n scopul prelungirii timpului de p`strare, prin introducerea \n ap` fierbinte (50 de grade Celsius) a bazei tijei. Temperatura apei are [i ea influen]` asupra duratei de p`strare a florilor t`iate. Vara se recomand` ca apa s` fie cât mai rece (5-10 grade Celsius), pe când iarna, \n \nc`peri cu temperaturi r`coroase pân` la potrivite, este preferabil ca aceasta s` fie de 12-18 grade Celsius. Este bine de [tiut c` florile ofilite \[i revin mai repede \n ap` c`ldu]` decât \n cea rece [i c` trecerea florilor de la o temperatur` mai ridicat` la una

Februarie 2010 53

Alegerea vasului pentru flori Aspectul vasului, adic` forma [i culoarea, trebuie s` fie \n concordan]` cu materialul din care este confec]ionat. Linia lui trebuie s` fie simpl` [i elegant`, potrivit` ca m`rime [i \n armonie cu forma [i culoarea florilor pe care le con]ine. |n continuare, prezent`m câteva sugestii pentru alegerea vasului: l florile mai elegante, cu tije flexibile, se vor pune \n vase mai preten]ioase de por]elan, cristal sau metal; astfel, la Gerbera cu tija lung` [i elegant` se utilizeaz` vase cu form` alungit`, din material mai pre]ios, cum ar fi por]elanul alb sau cristalul l pentru florile mai rustice, anuale [i perene din gr`dini, se utilizeaz` vase din ceramic`, f`r` glazur`, rotunde [i cu deschiderea mai larg`; l pentru florile de dimensiuni mai mari, de exemplu gladiole, sunt potrivite vasele mai masive, cu o glazur` mai grosier`; l florile cu tija scurta se pun \n vase de form` rotund-turtit`. Principiul general este de a utiliza la flori obi[nuite vase simple [i nepre]ioase, iar pentru flori mai deosebite, vase corespunz`toare, vase mai preten]ioase. 54 Februarie 2010

Aranjarea florilor \n vas Pentru aranjarea artistic` a florilor \n vas este necesar` o educa]ie estetic` general`, precum [i o experien]` bogat`, izvorât` dintr-o preocupare permanent`. Câteva elemente generale de estetic` vor u[ura \n]elegerea efectelor care trebuie ob]inute din aranjarea florilor t`iate \n vase. Calitatea unei opere de art` este dat` de echilibrul dinamic dintre diversele ei componente, cum sunt punctul, linia, forma, suprafa]a, culoarea sau reflexele de lumin`. Linia este element important \n estetica decora]iunii florale. Impresia l`sat` de linie este diferit` \n func]ie de direc]ia [i forma ei, [i anume: l linia orizontal` este intuit` ca o baz` portant` a \ntregului; ea exprim` r`ceal` [i platitudine; l linia vertical`, opus` orizontului, exprim` tendin]a de ascenden]`, caldur`, superioritate, având [i un efect festiv. Diagonala poate exprima dinamism [i ascensiune când urc` sau pasivitate [i c`dere când coboar`. Suprafa]a particip` [i ea la efectul estetic al compozi]iei. Astfel, calele, lalelele, narcisele au o suprafa]` fin`, asem`n`toare cu por]elanul; de aceea, ele \[i eviden]iaz` frumuse]ea, \n special \n vase de por]elan sau sticl`, \n timp ce Stachys, de exemplu, a c`rei suprafa]` este catifelat-lemnnoas`, se armonizeaz` cu un vas de ceramic` cu o glazur` mai grosier` [i mat`. Culoarea exercit` mare atrac]ie asupra ochiului. Ea influen]eaz`, \n mare m`sur`, [i psihicul uman, prin efectele pe care le are asupra sim]ului [i st`rii suflete[ti ale omului. |n general, culorile deschise sunt considerate calde, par apropiate ochiului [i dau impresia de u[or. Culorile \nchise par mai reci, \ndep`rtate [i las` impresia de greu. Culorile, având \ns` individualitatea lor, produc efecte specifice asupra psihicului uman, astfel:

portocaliul, cu nuan]ele lui, d` impresia de c`ldur`, prietenie; l albastrul [i violetul sunt reci, festive, l`sând o impresie de staticism; l ro[u este o culoare activ`, care produce nelini[te, simbolizând pasiune, temperament; l verdele este o culoare pasiv`, lini[titoare, prietenoas`, simbolizând speran]a; l galbenul este luminos, cald, vesel, dar dac` este strident, cu nuan]e g`lbui, poate avea efect dur, du[m`nos; l negrul [i albul sunt neutre; prin contrast, m`resc efectul celorlalte culori. Cu aceste câteva no]iuni generale [i cu câteva indica]ii practice cu privire la aranjarea florilor \n vas se va putea realiza unitatea de form` [i culoare necesar` cre`rii unei ambian]e placute [i a unei atmosfere de veselie sau sobrietate. l

|n continuare, red`m câteva indica]ii cu privire la aranjarea florilor t`iate \n vas [i modul de a[ezare a vaselor: l vasul cu flori nu trebuie s` fie a[ezat pe un fundal \nc`rcat, puternic ornamentat; \n cazul proiect`rii vasului cu flori pe un perete monocromatic, privirea se va opri direct la el, sesizând din plin elegan]a formelor [i str`lucirea culorilor; l \n vasele care se a[az` lâng` perete, florile se aranjeaz` \ndreptate c`tre camer`; dac` vasul va fi a[ezat \n mijlocul camerei, florile se a[az` radial; l florile fiind elementul dominant, vasul se subordoneaz` acestora ca marime [i culoare, \n conformitate \ns` cu legea propor]iei de aur, adic` raportul flori:vas s` fie 1,5:1. l pentru a p`stra impresia de natural, trecerea de la vas la flori se mascheaz` cu frunze proprii sau de la alte specii; de asemenea, florile nu se vor a[eza la acela[i nivel, pentru a evita uniformitatea; l tijele florale nu trebuie s` se \ncruci[eze; l se va alege, de preferin]`, un num`r impar de flori; l florile nu trebuie \n nici un caz a[ezate astfel \ncât s` stea una c`tre alta; l trebuie p`strat` unitatea dintre vas [i floare; de aceea, de exemplu, pentru vase cu form` alungit`, \nguste, se aleg flori cu port ferm, ascendent sau pendent (pletos). Acum, putem face un aranjament floral pentru inim` [i suflet…

Victor V~T~MANU

mai sc`zut` sau invers este indicat s` se fac` treptat. Florile t`iate se p`streaz` \n vase special confec]ionate \n acest scop. Vasul de flori trebuie s` joace un rol subordonat florilor, el nu trebuie s` fie dominant ca m`rime, ca ornamenta]ie sau culoare. Vasul, \mpreun` cu florile, trebuie s` constituie o unitate organic` de form` [i culoare, din care frumuse]ea florilor s` ias` \n eviden]` numai discret de linia [i culoarea vasului. |n concep]ia modern`, florile trebuie astfel a[ezate \n vas \ncât s` lase impresia unei cre[teri naturale, cu o linie simpl`, dar elegant`. Se evita stilul greoi, supra\nc`rcat cu flori, cu aspect haotic [i artificial.

Februarie 2010 55

Ferma ecologic` de pe platoul T`taru Petre }iplea (55 de ani) din Ocna {ugatag, jude]ul Maramure[, a devenit cresc`tor de vite inovator în anul 2007. Împreun` cu familia, el administreaz` o ciread` de vaci brune de Maramure[, care pasc tot anul pe p`[unile montane. Produc]ia de carne de vit` organic` este la fel de important` ca [i p`strarea peisajului mozaicat tradi]ional al paji[tilor deschise [i p`durilor compacte, iar ambele produse sunt oferite turi[tilor care îi viziteaz` pensiunea.

56 Februarie 2010

Agricultura din zona Maramure[ului a creat un p`mânt cu peisaje impresionante [i mo[tenire cultural` bogat`. Mozaicul unic de p`duri, livezi, zone umede [i paji[ti formeaz` a doua cea mai mare zon` protejat` din România. Este un peisaj seminatural, rezultatul unei lungi tradi]ii agricole, de p`storit tradi]ional [i surs` de venit pentru mul]i locuitori. Petre Tiplea [i familia sa se num`r` printre ace[tia. Familia se ocup` de prelucrarea lemnului [i administreaz` o pensiune cu 7 camere în satul Ocna {ugatag. Recent, a profitat de oportunitatea oferit` de proiectul WWF - „O Europ` Mai Mult` Natur`” [i s-a apucat [i de agricultur`. Acum, familia }iplea de]ine 26 de vite, un taur [i 5 vi]ei, care pasc pe p`[unile din Poiana R`chita, platoul T`taru. Petre }iplea este inginer zootehnist, dar, începând din 2007, s-a implicat [i în domeniul agricol, în cadrul proiectuluipilot al programului „O Europ` Mai Mult` Natur`”. Una dintre activit`]ile demarcate de WWF, în scopul de a face leg`tura între conservarea naturii, economia local` [i comunit`]i, a fost introducerea unui sistem inovator de p`[unat, pentru a p`stra mozaicul de paji[ti [i p`duri în zonele înalte ale Maramure[ului. Aceast tip de ac]iune a fost ini]iat pentru

a contracara declinul drastic al oieritului tradi]ional pe p`[unile de var` din zon`. Peisajul atât de admirat [i biodiversitatea acestuia depind de utilizarea lor în agricultur`, iar acest lucru este dificil pentru fermierii implica]i. Realitatea economic` este c` mul]i dintre ei de-abia supravie]uiesc. Iar dup` aderarea României la UE, lucrurile au devenit [i mai dificile, fiindc` majoritatea produc`torilor de lapte din Maramure[ nu pot îndeplini standardele UE în materie de igien` [i bun`stare a animalelor. Petre }iplea a primit, pentru început, prin programul finan]at de WWF, o ciread` format` din 22 de vaci, 4 tauri [i 9 vi]ei. Animalele fac parte din rasa local` Bruna de Maramure[. În iunie 2007, cireada a urcat pentru prima dat` pe paji[tile din Poiana R`chita, platoul T`taru. Acum, vitele pasc pe o p`[une de circa 40 de hectare, la o altitudine de 850-900 m. Prin utilizarea paji[tilor pentru p`scut se favorizeaz` p`strarea acestora deschise pentru p`s`rile care cuib`resc, cum sunt fâsa de p`dure (Anthus trivialis) [i mierla gulerat` (Turdus torquatus), dar [i pentru ra]ele [i stârcii migratori. „Eu am aproximativ 12 ha, iar celelalte 28 ha sunt teren comunal închiriat de la Prim`ria Giule[ti. Pân` în 2009, o dat` cu

www.euro-ferma.ro

cre[terea cirezii, am extins p`[unea la 80 ha”. În 2012, fermierul va trebui s` returneze WWF acela[i num`r de animale pe care l-a primit la început, pentru ca proiectul s` fie aplicabil, implicând al]i parteneri de afaceri.

F`r` fermieri n-am mai avea identitate Motiva]ia pentru care Petre cre[te vite este de a p`stra vechea tradi]ie a fermierilor ca administratori ai p`mântului. „{tim cum au îngrijit bunicii no[tri p`mânturile, [tim ce valoare au, [tim c` trebuie s` folosim cu în]elepciune resursele, cum sunt lemnul [i fânul, fiindc` existen]a noastr` depinde de ele. F`r` fermieri, p`mântul se va schimba, via]a de la ]ar` va disp`rea [i am deveni o na]iune f`r` identitate. Un om f`r` p`mânt este un om f`r` cas`.” În ochii lui Petre, fermierii din Maramure[ sunt adev`ra]i custozi ai identit`]ii locale [i, în decursul timpului, ei au creat mare parte din mo[tenirea acestei regiuni. Prin urmare, dezvoltarea turismului nu poate fi separat` de promovarea agriculturii maramure[ene. În ciuda bogatelor tradi]ii, fermierii sunt privi]i tot mai mult ca fiind s`raci [i, \ntr-adev`r, nu este prea profitabil s` fii fermier. Nici ferma lui Petre nu este înc` profitabil`. Costurile directe [i indirecte ale fermei [i investi]iile, cum ar fi construirea ad`postului de iarn` [i a unei pensiuni pentru turi[ti (aproximativ 80.000 de euro, în total) sunt acoperite de propriile afaceri [i de un împrumut de la banc`. Lipsa de profit a fermei este o problem` important` pentru familie, dar Petre sper` ca formarea unei ni[e de pia]` pentru carnea de vit` organic` [i promovarea pensiunii de pe platou s` duc` la un profit suficient în câ]iva ani. Între timp, el

www.euro-ferma.ro

a[teapt` s` primeasc` primele subven]ii din programele europene de agromediu [i dezvoltare rural`. „Subven]iile sunt de mare importan]` pentru fermierii din zonele montane, f`r` ele agricultura ar disp`rea. Din nefericire, solicitarea acestor subven]ii presupune o procedur` lung` [i obositoare [i necesit` numeroase documente [i asisten]` din exterior. Pân` acum, Guvernul nu a reu[it s` sus]in` în mod activ fermierii mici, iar dac` lucrurile continu` a[a, multe dintre peisajele tipice ale României vor fi pierdute.” Petre este convins c` ferma de vite inovatoare îl va transforma într-un om de afaceri de succes, contribuind totodat` la men]inerea frumuse]ii Maramure[ului. Pensiunea din ad`postul de iarn` va genera profit, la fel ca pensiunea pe care o de]ine \n vale [i ca activitatea de prelucrare a lemnului. Începând din iunie 2009, familia }iplea \[i serve[te, în premier`, oaspe]ii cu carne de vit` certificat` organic. Cea mai mare parte din carnea ecologic` provine de la vi]eii masculi de 16-19 luni, sacrifica]i într-un abator certificat din apropiere de Baia Mare. Petre }iplea caut` mereu subven]ii pentru a-[i acoperi o parte din costurile pentru administrarea fermei. Pentru depunerea

unei cereri sunt necesare dou` luni, dar, din fericire, este ajutat de WWF, de administra]ia agricol` regional` [i uneori de consultan]i externi. În 2008, a depus o cerere de subven]ii pe m`sura de agromediu din cadrul Programului Na]ional de Dezvoltare Rural`. Petre inten]ioneaz` s` solicite subven]ii pentru m`sura de sprijinire a fermelor de subzisten]` (nr. 141), pentru a spori competitivitatea fermei sale pe termen lung. Va trebui s` întocmeasc` un plan de afaceri, în care s` explice cum î[i va dezvolta [i \[i va diversifica ferma. |n acest mod, ar putea primi 1.500 euro/an pentru o perioad` de maximum 5 ani. Probabil procesatorul de carne din Baia Mare va solicita [i el finan]are prin m`surile de dezvoltare rural`, deoarece va trebui s` fac` investi]ii pentru a respecta standardele pentru abatoare certificate ecologic.

Material pus la dispozi]ie de WWF România. WWF International este una dintre cele mai mari [i experimentate organiza]ii independente de conservare a naturii la nivel mondial. Are 4,7 milioane de sus]in`tori [i o re]ea global` activ` în 96 de ]`ri.

Februarie 2010 57

Statistici [i prognoze de pia]` pentru cereale, oleaginoase [i uleiuri vegetale

Rubric` realizat` de Daniel BOT~NOIU

8.01.2010 - 29.01.2010

PIA}A GRâULUI O anumit` presiune exercitat` de vânz`ri a ap`rut pe pia]`, \ns` aceasta va fi mult mai mare \n s`pt`mânile ce vor urma. Ca urmare, stocul mondial de grâu estimat la sfâr[itul anului de pia]` a atins cel mai mare nivel din ultimii 10 ani, iar \n cazul SUA, este cel mai ridicat nivel al stocului din ultimii 23 de ani. |n Rusia, unde activitatea de export a fost sus]inut` \n ultimele luni, stocul este estimat ca fiind cel mai mare din ultimii 17 ani de pia]`.

GRâU

PIA}A PORUMBULUI Importurile sc`zute reprezint` argumentul folosit de operatori pentru a pune \n permanen]` presiune asupra cump`r`torilor. Comitetul de gestiune a cerealelor a confirmat derularea primei tran[e de import de porumb scutit de plata taxei vamale, \n volum de 121.037 tone, integral atribuit`. M`sura de „tax` vamal` zero” a intrat \n vigoare [i este valabil` pentru primul semestru al anului 2010. Certificatele de import emise \n cazul porumbului se ridic` la 1,75 milioane de tone, fa]` de 0,5 milioane de tone exportate, ceea ce scoate \n eviden]` faptul c` UE este importator net de porumb. Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

8 ian 2010

166.9

199.3

N/C

15 ian 2010

186.9

176.9

135.9

22 ian 2010

143.7

172.7

135.3

29 ian 2010

140.3

165.9

131.3

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

8 ian 2010

208.5

228.5

107.3

15 ian 2010

187.5

202.3

101.9

22 ian 2010

183.5

197.9

100.7

29 ian 2010

174.3

188.5

97.7

PORUMB

Bursa din Paris

PIA}A ORZULUI Pre]ul orzului furajer a r`mas \n linii mari la acela[i nivel \n ultimele dou` s`pt`mâni ale lunii ianuarie, acesta fiind aproape de pre]ul de interven]ie \n numeroase regiuni cultivatoare din Europa. Depozitarii vând, de regul`, orzul furajer u[or sub pre]ul de interven]ie. Pre]ul orzului este negociat la un nivel sc`zut, chiar mai mic decât cel \nregistrat la \nceputul anului de pia]`. |n cazul orzului pentru bere, pre]ul este sub presiune, ca urmare a estim`rilor privitoare la noua recolt`. Cump`r`torii sunt din ce \n ce mai pu]in interesa]i \n realizarea achizi]iilor.

58 Februarie 2010

Data

Burs` Creil

Burs` Dunkerque

Burs` Moselle

Burs` Rouen

Burs` Creil**

Burs` Moselle**

8 ian 2010

95.3

97.3

99.7

97.3

101.3

113.3

15 ian 2010

93.3

96.9

97.3

96.9

101.3

112.3

22 ian 2010

92.3

95.3

95.9

100.3

109.7

29 ian 2010

91.3

95.7

94.5

94.7

98.5

108.5

PIA}A SOIEI Pre]ul uleiurilor din Europa a fost [i el penalizat de aprecierea monedei unice \n raport cu dolarul american, ceea ce a determinat o reducere a competitivit`]ii acestor m`rfuri \n raport cu celelalte existente pe pia]a interna]ional`. Stocurile de soia la nivel mondial au \nregistrat cre[teri semnificative o dat` cu anun]area noii recolte de pe pia]a sud-american`. Produc]iile de soia din Argentina [i Brazilia au atins niveluri-record, ceea ce permite acoperirea tuturor solicit`rilor existente pe pia]`. Procesarea oleaginoaselor poate atinge un nivel record \n acest an \n spa]iul comunitar. Doar incidentele climatice pot influen]a evolu]ia pre]ului oleaginoaselor pe termen scurt [i mediu.

SOIA

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Rotterdam

8 ian 2010

372.3

408.5

956.9

15 ian 2010

N/C

384.5

913.7

22 ian 2010

349.7

376.9

906.3

29 ian 2010

335.9

359.3

898.5

PIA}A RAPI}EI Pre]ul rapi]ei a profitat de c창teva elemente de sus]inere, ca urmare a repozi]ion`rii unor fonduri de investi]ii. Pre]ul rapi]ei a \nregistrat o u[oar` cre[tere \n ultimele dou` s`pt`m창ni ale lunii ianuarie, \n contextul \n care soia a \nregistrat sc`deri puternice ale pre]ului la Chicago.

Data

Bursa din Paris

8 ian 2010

288.5

15 ian 2010

281.5

22 ian 2010

282.5

29 ian 2010

282.5

Floarea soarelui semin]e

PIA}A FLORII-SOARELUI Pre]ul florii-soarelui s-a men]inut la acela[i nivel \n ultimele dou` s`pt`m창ni ale lunii ianuarie.

Data

Bursa din Rotterdam

Data

Bursa din Fran]a

8 ian 2010

1005.3

8 ian 2010

296.9

15 ian 2010

985.3

15 ian 2010

295.7

22 ian 2010

965.9

22 ian 2010

285.7

29 ian 2010

959.9

29 ian 2010

280.5

N.B. Informatiile din prezenta sintez` sunt rezultatul colect`rii de informa]ii, av창nd la baz` urm`toarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale, Institutul Na]ional de Statistic`, Organiza]ia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economic`, Departamentul de Agricultur` al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina [i principalele Burse din Comunitatea European`), informa]ii din pia]` (traderi, produc`tori, fermieri, procesatori, depozitari), organiza]ii de profil (asocia]ii profesionale etc.) [i surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acurate]ea [i integralitatea acestor informa]ii, astfel c` orice concluzie [i ini]iativ` de ac]iune \n baza acestui material trebuiesc privite sub aceast` limitare.

Februarie 2010 59

Ordinul nr. 4 din 8 ianuarie 2010 privind modificarea [i completarea Ordinului ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 219/2007 pentru aprobarea regulilor privind \nregistrarea operatorilor \n agricultura ecologic` - M.O. nr. 0035/15 ianuarie 2010

supraveghere, prevenire [i control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protec]ia animalelor [i protec]ia mediului pentru anul 2010 [i a Programului de supraveghere [i control \n domeniul siguran]ei alimentelor pentru anul 2010 - M.O. nr. 0049/21 ianuarie 2010

Ordinul nr. 5 din 12 ianuarie 2010 privind aprobarea nivelului comisioanelor de garantare datorate de beneficiarii publici eligibili ai FEADR \n anul 2010 pentru scrisorile de garantare emise de fondurile de garantare - M.O. nr. 0041/19 ianuarie 2010

Decizia nr. 29 din 21 ianuarie 2010 privind aplicarea mobilit`]ii pentru domnul Ion Anghel din func]ia public` de secretar general \n cadrul Ministerului Mediului [i P`durilor \n func]ia public` de secretar general \n cadrul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale - M.O. nr. 0050/21 ianuarie 2010

Ordinul nr. 6 din 13 ianuarie 2010 privind stabilirea programului de lucru [i a num`rului de posturi necesare efectu`rii controlului fitosanitar vamal pentru inspectoratele de carantin` fitosanitar` vamal` - M.O. nr. 0044/20 ianuarie 2010 Ordinul nr. 2 din 20 ianuarie 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului ac]iunilor de 60 Februarie 2010

Decizia nr. 32 din 21 ianuarie 2010 privind promovarea temporar` a domnului Sorin Sergiu Chelmu \n func]ia public` de secretar general adjunct al Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale - M.O. nr. 0050/21 ianuarie 2010 Decizia nr. 33 din 21 ianuarie 2010 privind eliberarea domnului Nicolae Giugea din func]ia de secretar de stat la

Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale - M.O. nr. 0050/21 ianuarie 2010

Decizia nr. 34 din 21 ianuarie 2010 privind numirea domnului Adrian

R`dulescu \n func]ia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale - M.O. nr. 0050/21 ianuarie 2010

Decizia nr. 1654 din 15 decembrie 2009 referitoare la

excep]ia de neconstitu]ionalitate a prevederilor Legii nr. 261/2008 privind modificarea [i completarea art. 29 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole [i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 [i ale Legii nr. 169/1997 - M.O. nr. 0053/22 ianuarie 2010

Ordinul nr. 7 din 15 ianuarie 2010 pentru aprobarea Normelor

privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului \n vederea practic`rii pescuitului comercial \n habitatele piscicole natural - M.O. nr. 0064/28 ianuarie 2010

www.euro-ferma.ro

sportiv, precum [i modelele permiselor de pescuit sportive - M.O. nr. 0075/2 februarie 2010

Ordinul nr. 12 din 25 ianuarie 2010 privind aprobarea schemei de ajutor de stat â&#x20AC;&#x17E;Stimularea dezvolt`rii regionale prin realizarea de investi]ii pentru procesarea produselor agricole [i forestiere \n vederea ob]inerii de produse neagricoleâ&#x20AC;&#x153; - M.O. nr. 0077/4 februarie 2010 Decizia nr. 67 din 4 februarie 2010 privind numirea domnului Haschi AndreiPeter \n func]ia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale - M.O. nr. 0078/4 februarie 2010

Norme din 15 ianuarie 2010 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului \n vederea practic`rii pescuitului comercial \n habitatele piscicole natural - M.O. nr. 0064/28 Ianuarie 2010 Ordinul nr. 3 din 28 ianuarie 2010 privind modificarea [i completarea Ordinului pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale Sanitare Veterinare [i pentru Siguran]a Alimentelor nr. 2/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului ac]iunilor de supraveghere, prevenire [i control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protec]ia animalelor [i protec]ia mediului pentru anul 2010 [i a Programului de supraveghere [i control \n domeniul siguran]ei alimentelor pentru anul 2010 - M.O. nr. 0068/29 ianuarie 2010

Ordinul nr. 16 din 26 ianuarie 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricol`, Fondul european agricol de dezvoltare rural` [i Fondul european pentru pescuit [i a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea European` [i a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare [i gestionare a datelor necesare desf`[ur`rii politicii comune \n domeniul pescuitului [i a programului de control, inspec]ie [i supraveghere \n domeniul pescuitului [i pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorb]iei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural`,

Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricol`, prin preluarea riscului de creditare de c`tre fondurile de garantare - M.O. nr. 0084/8 februarie 2010

Norme metodologice de aplicare, din 26 ianuarie 2010, a prevederilor Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricol`, Fondul european agricol de dezvoltare rural` [i Fondul european pentru pescuit [i a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea European` [i a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare [i gestionare a datelor necesare desf`[ur`rii politicii comune \n domeniul pescuitului [i a programului de control, inspec]ie [i supraveghere \n domeniul pescuitului [i pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorb]iei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural`, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricol`, prin preluarea riscului de creditare de c`tre fondurile de garantare - M.O. nr. 0084/8 februarie 2010 Ordinul nr. 5 din 4 februarie 2010 privind informarea consumatorilor \n leg`tur` cu produsele [i serviciile supuse controlului sanitar-veterinar [i pentru siguran]a alimentelor, care sunt puse la dispozi]ia acestora de c`tre persoanele fizice [i juridice - M.O. nr. 0087/9 februarie 2010.

Ordinul nr. 20 din 27 ianuarie 2010 privind condi]iile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/

www.euro-ferma.ro

Februarie 2010 61

„Un lucru r`mâne indiscutabil: c` noi to]i, dar absolut to]i, tr`im de pe urma trudei acestui ]`ran...“ L. Rebreanu - R`scoala

Ing. Ion MARIN

}`ranul \n filatelia româneasc` În filatelie, tema vast` ce evoc` via]a satului românesc cuprinde nenum`rate aspecte, fiecare dintre ele putând constitui tema unei colec]ii sau a unui exponat. Astfel, se poate pleca de la cultura plantelor de câmp, cu toate fazele lucr`rilor agricole, legumicultur`, viticultur`, combaterea d`un`torilor, mecanizare, cre[terea animalelor, pân` la obiceiuri [i port popular, îndeletniciri [i obiecte necesare în gospod`ria proprie a s`teanului, arhitectura caselor cu perioade, stiluri [i zone geografice. Dat` fiind, pe de o parte, aceast` diversitate [i, pe de alta, bog`]ia materialului filatelic existent (timbre, plicuri [i c`r]i po[tale, [tampile etc.), colec]ii cu tema generic` „Universul satului românesc“ sau „Agricultura“ nu mai sunt de conceput f`r` riscul de a aluneca în trat`ri generale, superficiale [i neconving`toare. În cele ce urmeaz` voi prezenta succint doar un element al satului românesc - ]`ranul. În procesul evolu]iei istorice a societ`]ii române[ti, ]`r`nimea a ocupat [i ocup` un loc important în via]a social`, economic`, politic` [i cultural` a ]`rii. Omniprezent în întreaga activitate a satului românesc, ]`ranul [i-a împletit dintotdeauna destinul cu acela al so]iei [i fiilor lor, participând la toate momentele cruciale ale luptei maselor populare din ]ara noastr`, pentru progres, dreptate social` [i îndeplinirea idealurilor na]ionale. Aprecierea, stima [i dragostea de care se 62 Februarie 2010

bucur` în societatea noastr` ]`r`nimea sunt ilustrate de Po[ta Român`, prin numeroase m`rci [i întreguri po[tale, plicuri prima zi a emisiunii [i [tampile.

1. }`ranul prezent în principalele momente ale istoriei poporului român apare pe numeroase m`rci po[tale ce redau diferite aspecte: - ] `rani daci în luptele pentru afirmarea independen]ei, în emisiunile Ziua m`rcii po[tale române[ti - 1978, 2050 ani de la crearea primului stat dac centralizat [i independent - din anii 1978 [i 1980, Fragmente din Columna lui Traian I [i II - 2004; - l upt`tori care reprezentau majoritatea oastei în luptele de la Posada din emisiunea Anivers`ri-Comemor`ri - 1980, de la Vaslui, emisiunea 500 ani de la luptele lui {tefan cel Mare - 1975, de la C`lug`reni din emisiunea 375 ani de la prima unire politic` a }`rilor Române sub Mihai Viteazul - 1975, sau de la Plevna, în emisiunea Centenarul Independen]ei de Stat a României - 1977. Din rândul ]`ranilor s-au ridicat în cursul secolelor str`luci]i conduc`tori. Astfel, Horea, Clo[ca [i Cri[an apar pe m`rcile po[tale ale emisiunilor Martirii neamului - 1935, Figuri ardelene - 1943 [i Pentru ardeleni - 1945. Horea

mai apare pe marca având valoarea de 3 lei din emisiune Anivers`ri-Comemor`ri - 1980 [i pe întregurile po[tale cod 0115/1980 [i 073/1984, Clo[ca pe întregul po[tal cod 074/1984 [i Cri[an pe marca având valoarea de 1,50 lei din emisiunea Anivers`ri-Comemor`ri - 1984 [i pe întregul po[tal cod 072/1984. Figurile acestor martiri sunt reproduse [i pe numeroase [tampile ocazionale. De asemenea, figuri de ]`rani lupt`tori sunt reliefa]i pe m`rcile po[tale ale emisiunii 520 de ani de la R`scoala de la Bobîlna - 1957, iar chipul lui Avram Iancu, tribunul ]`r`nimii, purtând c`ciul` [i cojoc cu frumoase motive populare, este reprodus de Po[ta Român` pe m`rcile po[tale de 3 lei din emisiunea 10 ani de la Unirea Transilvaniei - 1929, 1,20 lei din emisiunea 120 ani de la revolu]ia din 1848 - ap`rut` în anul 1968, de 1,10 lei din emisiunea Anivers`ri - 1974. Simbolul revolu]iei de la 1848 ales de pictorul C.D. Rosenthal pentru tabloul România revolu]ionar` îl reprezint` o ]`ranc` într-un frumos costum na]ional, reprodus` pe dou` dintre m`rcile emisiunii Centenarul mor]ii pictorului C.D.

Rosenthal - 1951. R`scoala ]`ranilor din 1907 - ultima mi[care social` de amploare a ]`r`nimii din Europa - a izbucnit în jude]ul Boto[ani, la Fl`mânzi, denumire ce întruchipa atunci toate priva]iunile [i suferin]ele ]`r`nimii. Unda de [oc a revoltei cuprinde în scurt timp toat` Moldova, apoi Muntenia [i Oltenia. Tabloul 1907 de Octav B`ncil`, ce red` figura sugestiv` a ]`ranului ce alearg` cu capul descoperit [i descul], este reprodus în anul 1952 în emisiunea Centenarul na[terii lui I.L. Caragiale, pe m`rcile de 20 bani, supratipar pe 11 lei [i de 55 bani, m`rci ce înf`]i[eaz` coperta lucr`rii 1907 - din prim`var` pân`-n toamn`. Câteva note. În 1957, la 50 de ani, [i 1967, la 60 de ani de la r`scoal`, Po[ta Român` emite câte o marc` po[tal` ce reproduce acela[i tablou. De asemenea, prin imaginea a doi ]`rani, unul român [i cel`lalt bulgar, este simbolizat` prietenia româno-bulgar` în emisiunea cu acela[i nume din anul 1948. În ziua de 1 Decembrie 1918, la apelul Consiliului Na]ional Român din Blaj, zeci de mii de ]`rani în costume de s`rb`toare s-au adunat la Marea Adunare Na]ional` din B`lgradul lui Mihai Viteazul. Un aspect al acestei manifesta]ii este reprezentat pe marca po[tal` de 1,75 lei din emisiunea Semicentenarul Unirii Transilvaniei cu România - 1968 [i 55 bani din emisiunea Aniversarea a 60 de ani de la formarea statului na]ional unitar român - 1978. Acestea au fost numai câteva momente din istoria poporului nostru reflectate în filatelie [i prin prezen]a ]`ranului.

2. }`ranul român purt`tor al tradi]iilor str`mo[e[ti poate fi analizat din punct de vedere filatelic, de la ocupa]iile de c`petenie - lucratul p`mântului, p`storitul, torsul [i ]esutul din lungile nop]i de iarn`, pân` la frumoasele costume populare pe care le îmbrac` în zilele de s`rb`toare. Sem`natul, o alt` lucrare agricol` însemnat`, este reprezentat pe m`rcile po[tale cu valorile de 100+900 lei din emisiunea Reforma agrar` - 1946 [i 10+100 lei din emisiunea Tineretul progresist din acela[i an. Figuri de ]`rani mai apar pe m`rcile cu valorile de 10+10 lei din emisiunea Ziua muncii - 1948, 3 lei din emisiunea Reproduceri de art` contemporan` româneasc` - 1983 etc. Februarie 2010 63

Odihna ]`ranului în mijlocul câmpului sau la umbra unui pom este redat` pe mai multe m`rci po[tale, ce reproduc în special opere de art` ale unor cunoscu]i pictori ce au surprins acest moment. A[ aminti tablourile Cosa[i odihnindu-se, de Camil Ressu, redat pe marca po[tal` cu valoarea de 20 bani din emisiunea Reproduceri de art` din Galeria Na]ional` - 1966, Odihn` la câmp, de Corneliu Baba, redat pe marca de 4 lei din emisiunea Reproduceri de art` contemporan` - 1983 [i Prânzul secer`torilor, de {tefan Popescu, redat pe coli]a emisiunii Munca - 1973.

Victor V~T~MANU

Strânsul recoltei, o alt` lucrare agricol`, este înf`]i[at pe m`rcile po[tale cu valorile de 140+360 lei din emisiunea Federa]ia democratic` a femeilor din România - 1946, [i de 5 lei din emisiunea Balcanfila ’91, printr-o ]`ranc` cu un snop de grâu sau de o ]`ranc` la recoltat pe valoarea de 2000+2000 lei din emisiunea 1 Mai - Ziua muncii - 1947. Acela[i moment este redat pe întregurile po[tale din emisiunile anilor 1958 [i 1960 cu tema „Agricultura“. Transportul recoltei, în cazul de fa]` un car cu snopi de grâu tras de doi boi al`turi de care merge un ]`ran, ni se prezint` în emisiunea Reforma agrar`, 1946, prin valoarea de 200+800 lei [i pe numeroase reproduceri dintre tablourile pictorului Nicolae Grigorescu. Dup` cum s-a v`zut, în filatelie au fost redate toate fazele muncii 64 Februarie 2010

]`ranului în câmp. Al`turi de limb`, obiceiuri [i tradi]ii, costumul popular constituie o emblem` de recunoa[tere, o marc` a identit`]ii etnice [i totodat` un document cu cert` valoare istoric` [i artistic`. Asem`narea costumului popular de ast`zi cu cel purtat cu genera]ii în urm` de str`mo[ii daci reprezenta]i pe monumentele antichit`]ii clasice, printre cele mai vestite fiind Columna lui Traian de la Roma [i Trophaeum Traiani de la Adamclisi, în Dobrogea, dovede[te persisten]a milenar` a unor piese de port, care, într-o form` evoluat`, apar [i în zilele noastre. Zonele etnografice sunt diferite de regiunile istorice ori împ`r]irea administrativ` pe jude]e. Foarte divers, costumul zonelor etnografice cuprinse în provinciile istorice române[ti - Maramure[, Bucovina, Moldova, Basarabia, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Cri[ana, ce înconjoar` de jur împrejur inima ]`rii, Transilvania - se prezint` unitar [i inconfundabil cu ve[mântul etniilor vecine sau conlocuitoare. Costumele populare sunt înc` purtate în multe sate române[ti, mai ales de s`rb`tori. Modelele de broderie au o anumit` semnifica]ie, ce difer` de la o zon` la alta. În unele regiuni ale ]`rii se respect` cu stricte]e combina]iile de culori impuse de tradi]ie. Frumuse]ea costumului popular pe care-l îmbrac` ]`ranul în zilele de s`rb`toare nu a sc`pat aten]iei emisiunilor de m`rci po[tale române[ti. Astfel, tablourile

Munteanc` [i Muntean ale lui Gheorghe T`t`r`scu sunt reproduse pe m`rcile po[tale de 40 bani [i 55 bani din emisiunea Reproduceri de art` - 1980, Arge[eanca de Szatmary este reprodus în

emisiunea Balcanfila III - 1971, iar femeia românc` pe coli]a emisiunii „Expozi]ia na]ional` filatelic` 2.050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat [i independent sub conducerea lui Burebista“. Marca po[tal` româneasc` a reprodus costuma]ia popular` a b`rba]ilor [i femeilor din aproape toate zonele etnografice ale ]`rii, în numeroase emisiuni dedicate exclusiv acestei teme. Costume na]ionale - 1936, care prezint` portul popular din Oltenia, Banat, S`li[te, Ha]eg, Gorj, Neam] [i Bucovina; Art` popular` româneasc` - 1953, prezint` costume din Apuseni [i Muscel; Costume populare - 1958 - Romana]i, Maramure[, Sibiu, Vla[ca, Severin, Moldova de nord; Costume na]ionale - 1968 - Nem], Hunedoara, Bra[ov; Costume na]ionale - 1969 - Dolj, Arge[, Timi[; Costume na]ionale - 1973 - Suceava, Harghita, Gorj; Costume na]ionale - 1979 - Maramure[, Vrancea P`dureni; Costume populare române[ti - 1985 - Vâlcea, Muscel, Bistri]a-N`s`ud, Vrancea; Costume populare române[ti - 1987. A[a cum ar`tam la început, materialul filatelic pentru ilustrarea acestei tematici este vast. Am încercat s` surprind numai câteva aspecte ale vie]ii ]`ranului român, de pe truda c`ruia tr`im cu to]ii, a[a cum spunea un personaj al romanului R`scoala de Liviu Rebreanu.

Februarie 2010 65

…restitutio ad integrum….. Acum 15 ani, Marcel Luca a tip`rit una dintre poeziile-document ale unui poet de o inegalabil` melancolie, un cânt`re] al viselor intangibile, un ultim romantic al sfâr[itului de mileniu II: DAMIAN URECHE. Poate c` aceast` poezie pe care v-o prezent`m \n continuare nu este cunoscut` de mul]i iubitori de poezie. Ea se adreseaz` unei categorii sociale care a dus greul \n decursul existen]ei poporului român: ]`r`nimea român`. Poezia-apel o adres`m tuturor celor care practic` [i iubesc agricultura [i - de ce nu? - celor care conduc destinele acestei categorii sociale... Peste câmpia z`rii se-aude o chemare: Chiar când ar`m hârtia, s-o sem`n`m cu soare, Ca meseria gliei la daci [i la romani {i ast`zi, dup` veacuri, ne trebuie }~RANI!

La ]ar` va lipse[te câte ceva [i vou`. Dar \mp`r]i]i fr`]e[te câte-un necaz sau dou`; Când nu-s cire[e-n pia]`, nici pepeni dolofani, Ca miezul fructei coapte, ne trebuie }~RANI!

Civiliza]i cum „suntem”, mecanizar`m stâna Dar piersica [i m`rul tot le culegi cu mâna. Culegi cu mâna struguri, la Ia[i sau Dr`g`[ani {i pentru mâini de-acestea ne trebuie }~RANI!

Vis`m belsug [i totu[i bel[ugul nu ne-mpunge, P`mânt avem, cât este, atâta ne ajunge Cu astfel de recolte s` fim contemporani, Industriei de spice \i trebuie }~RANI!

De ce când arde vara cu spicul la un loc, De ce când na[te glia [i strugurii se coc, Feciorii de la sate vin la ora[ vatmani, Când nou`-n jurul holdei ne trebuie }~RANI?

|mb`trânesc p`rin]ii, de sat copiii scap`, Ce singur` r`mâne, la ]ar`, Doamna Sap`, Ea care ne-a dat pâine de mii [i mii de ani {i-acum ne spune totu[i: „Ne trebuie }~RANI!”…

66 Februarie 2010