Revista AGRIMEDIA - Aprilie 2013 by Agri Media Invest s.r.l.

Ianuarie 2013

România nu a ajuns «sat fără câini» Un cunoscut sociolog aprecia în secolul trecut că „agricultura este un domeniu deosebit de important şi complex, ca însăşi viaţa, la asigurarea căreia are o covârşitoare contribuţie”. În acest sens, oamenii devotaţi agriculturii, care îşi dedică energia, priceperea şi resursele materiale cu riscuri permanente pentru a ne asigura hrana trebuie să se bucure de sprijinul şi respectul unanim al societăţii. De exemplu, legumicultorii, a căror vacanţă a luat sfârşit încă din luna ianuarie, când au început să înfiinţeze răsadniţe, din păcăte şi în acest an, în culturi protejate, au înregistrat pierderi din cauza capriciilor vremii din luna martie. Numai în cunoscutul bazin legumicol Matca au fost distruse de vânt şi temperaturi mult sub limita îngheţului, pe o suprafaţă de peste 20 hectare, sere şi solarii, inclusiv plantaţiile aferente. Cu aceleaşi probleme s-au confruntat şi numeroşi legumicultori din vestul ţării. A fost lansată oficial Alianţa Industriei Seminţelor din România, care include marii producători de seminţe, având ca scop declarat promovarea utilizării în cultură a seminţelor certificate. Iniţiativa este deosebit de importantă, în măsura în care seminţele cu înaltă valoare biologică vor fi accesibile şi pentru marea masă a agricultorilor din România. Tot în luna martie s-au înregistrat alerte fără precedent la calitatea neconformă a unor produse de carne şi lapte din producţia internă, inclusiv la anumite sortimente de legume-fructe şi peşte din import. Prin demersurile factorilor de decizie, inclusiv ale procesatorilor şi fermierilor incriminaţi, au fost clarificate şi remediate operativ cele semnalate. Amintind de fenomenul „gripei aviare”, mulţi fermieri au apreciat că alertele declanşate asupra calităţii produselor incriminate au fost mult exagerate şi, din motive subiective, interzise la comercializare. Este de remarcat totuşi că dl Tomio Borg, comisar european pentru sănătate şi protecţia consumatorilor, le-a mulţumit autorităţilor române pentru buna colaborare, respectiv implicarea şi reacţia promptă pentru clarificarea problemelor legate de suspiciunile referitoare la calitatea produselor sus-menţionate. Rămâne de actualitate epopeea reorganizării agriculturii, mai exact a distrugerii bazei materiale a fostelor IAS,

www.agrimedia.ro

CAP, AEI şi în special a reţelei naţionale a Institutelor de Cercetare Agricolă. Startul a fost dat prin Decretul-lege nr. 42/1990 şi a continuat cu mult discutata Lege nr. 18/1991, care a fost modificată şi completată în funcţie de interesele punctuale ale guvernelor care s-au succedat după Revoluţie. A urmat tranzacţionarea fondului funciar şi a investiţiilor agricole într-un ritm ce aminteşte de „goana după aur” din Vestul Sălbatic. În prezent se încearcă, pe bani mulţi, să se repare ireparabilul, căci a vorbi de comasarea suprafeţelor agricole, de reabilitări ale sistemelor de îmbunătăţiri funciare sau investiţii majore în agricultură la nivel naţional este, în conjunctura economică actuală, un deziderat greu de realizat. Dacă mai multe colectivităţi rurale şi specialişti ar fi avut înţelepciunea celor de la Curtici, judeţul Arad, care după 1989, sub coordonarea inginerului agronom Dimitrie Muscă, nu şi-au distrus CAP, ci au adaptat-o în sistem holding la rigorile şi performanţele economiei de piaţă, am fi ajuns, cu investiţii minore, în topul agriculturii europene! Avem deja inundaţii pe mari suprafeţe agricole şi în numeroase localităţi. Aceste fenomene sunt o consecinţă a distrugerii fostelor sisteme de desecare, inclusiv a defrişărilor forestiere haotice şi a colmatării iresponsabile a albiilor unor râuri. Ne gândim cu îngrijorare, pe fondul secetei severe deja prognozate pentru perioada de vară, la sistemele de irigaţii care nu sunt operaţionale decât în mică măsură, din motive tehnice sau a costurilor de operare de nesuportat pentru fermieri. Potrivit prevederilor tratatului de aderare a României la UE, după ianuarie 2014 se va liberaliza piaţa tranzacţiilor cu terenuri şi către persoane fizice străine. Până în prezent, peste 800 mii ha de terenuri agricole sunt deja deţinute de persoane juridice cu acţionariat străin. Unde vom ajunge oare şi cum ne vom numi ca ţară? Ministrul Agriculturii a promis încă din 2012 măsuri legislative menite să pună ordine în sectorul tranzacţionării de terenuri agricole, dar... uşor de spus, greu de realizat! Multe lucruri bune ar putea fi înfăptuite în această ţară dacă orgoliile politice nu ar măcina resursele bugetare, timpul şi energiile aleşilor noştri pe care i-am propulsat în sectoare de decizie. Nutrim totuşi convingerea că România nu a ajuns „sat fără câini”, în care oricine face ce vrea. Mai devreme decât se aşteaptă unii, legea va prevala! Simona MUNTEANU Aprilie 2013

SUMAR: ISSN 2069 - 1238

Editorial

19-21 aprilie - a 8-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

Cargill susţine dezvoltarea «verde» a comunei Bucu

Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro

EURALIS şi BASF dezvoltă noua tehnologie Clearfield Plus pentru floarea-soarelui

Tehnologia grâului de toamnă cultivat în monocultură

Opera - fungicidul care îţi aduce sporuri de producţie

Obiectivul AISR: utilizarea seminţelor certificate în vederea creşterii producţiei agricole

Sortimentul de soiuri de prun

Tânăr doctor în agricultură: şcoală-educaţie-carieră

BISO România a organizat cel mai mare târg de maşini şi utilaje agricole second-hand

Kerner - nou brand pe piaţa echipamentelor agricole

Recomandări Monsanto într-o primăvară capricioasă

Evenimentele Grain Days organizate de IPSO Agricultură

Prezenţa firmelor Strom, Kuhn şi Pichon la SIMA 2013

MEWI 18 ani - aniversare prin dezvoltare!

Afacerea cu porci - un imperiu în cădere liberă

58 62

Ameliorarea raselor de caprine

Anul VII, Nr. 4 / 2013 (73) Aprilie 2013 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031.439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

3 8

Aprilie 2013

Frunza viţei-de-vie bate în fereastră...

Prevenirea şi combaterea integrată a dăunătorilor în legumicultură

Syngenta şi Bayer CropScience - plan de acţiuni pe tema sănătăţii albinelor

Apicultura nu se face după ureche, dar dacă ciuleşti urechea, nu te înţepi

Tehnologia de cultură pentru armurariu (Silybum marianum Gartn.)

Istoria celor 175 de ani de John Deere

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013

 În dialog cu fermierii

• Ce probleme întâmpinaţi la primăvară şi cum s-au dezv Gheorghe Olteanu, administrator SC Glia Brătăşani SRL, localitatea Rădoieşti Vale, judeţul Teleorman „Exploatez o suprafaţă agricolă de 1.530 de hectare, iar culturile înfiinţate la această dată sunt grâul, pe 629 ha, orzul - 100 ha şi rapiţa - 180 ha. Culturile de toamnă se prezintă bine, nu au fost afectate de temperaturile scăzute din ultima vreme şi avem speranţe că vom obţine la recoltare producţii satisfăcătoare. Rapiţa a intrat pregătită în iarnă, s-a dezvoltat bine şi sunt mulţumit de modul în care a evoluat, precum şi de culturile de grâu şi orz. Problema pe care o întâmpinăm acum este timpul ploios, care ne face să întârziem semănatul culturilor de primăvară. Până la această dată, a doua săptămână a lunii aprilie, trebuia să înfiinţez cultura de floarea-soarelui, planificată să ocupe în asolament o suprafaţă de 440 de hectare. Cultura de porumb o voi înfiinţa pe o suprafaţă de 160 de hectare. Sămânţa este achiziţionată, aşteptăm un timp prielnic ca să putem intra în câmp. Nu ştim cum vor evolua în acest an culturile de primăvară, ţinând cont de faptul că am întârziat înfiinţarea lor şi că meteorologii au anunţat că în lunile iulie-august vom avea secetă. În acest an, intenţionez, pentru întâia oară, să depun un proiect finanţat din fonduri europene pentru construcţia de silozuri şi achiziţia unui uscător. Planul este să construim 4 celule, cu o capacitate de 500 de tone fiecare.”

Aprilie 2013

Ion Comăniţă, administrator SC Ilsa Com SRL, localitatea Bârla, judeţul Argeş „Culturile agricole de toamnă, în special rapiţa şi orzul, prezintă anumite simptome de stres din cauza temperaturilor scăzute şi a precipitaţiilor căzute. Rapiţa, ca fază de dezoltare, este un pic întârziată. Sperăm ca vremea să se îndrepte, ca să putem aplica la culturile de toamnă tratamentele necesare, pentru că deja suntem în întârziere. La rapiţă trebuie să aplic erbicide şi insecticide, precum şi un fertilizant foliar. Cultura de grâu este înfiinţată pe o suprafaţă de 1.000 de hectare şi până acum arată bine, aceasta fiind mult mai rezistentă la intemperii decât rapiţa, de exemplu. În privinţa culturilor agricole de primăvară, intenţionez să semăn floarea-soarelui pe 400 ha, porumb 400 ha şi sorg pe 100 ha, însă precipitaţiile căzute ne împiedică să intrăm în câmp, să începem campania de însămânţare. Sperăm să putem intra la semănat măcar peste o săptămână, după 15 aprilie. Am achiziţionat toate inputurile necesare, pornind de la seminţe, îngrăşăminte şi până la pesticide. De asemenea, toate utilajele sunt verificate pentru a începe lucrul cu ele. Avem 6 semănători de prăşitoare şi vom lucra şi pe timpul nopţii, pentru a nu ne întinde prea mult cu perioada de semănat. Sperăm să ţină şi vremea cu noi şi să avem un an agricol bun, pentru că ultimii ani nu prea a ţinut cu noi, fermierii.”

www.agrimedia.ro

a semănatul culturilor de zvoltat cele de toamnă? „Problemele întâmpinate la această dată sunt legate de vreme, însă se anunţă că aceasta se va încălzi şi nu vor mai cădea ploi, astfel încât să putem începe campania de însămânţare a culturilor de primăvară. Încă nu ne îngrijorăm pentru această întârziere deoarece plantele o pot recupera. Probleme s-ar pune în cazul în care semănatul ar începe după 1 mai. În această primăvară, voi cultiva o suprafaţă de 400 ha cu porumb şi 500 ha cu floarea-soarelui. Intenţionam ca astăzi, 11 aprilie, să începem semănatul, însă azi-noapte au căzut 5 litri/mp şi a trebuit să amânăm. Anul trecut, la această dată semănasem floarea-soarelui şi începusem la porumb. Am achiziţionat tot ce este necesar pentru această campanie, iar hibrizii sunt cei pe care îi semăn de obicei în fermă. Culturile de toamnă se prezintă bine, au o înălţime de 30 cm, rapiţa fiind chiar mai înaltă, le-am aplicat îngrăşăminte chimice şi erbicidele necesare. Grâul este cultivat pe 350 ha, rapiţa pe 100 ha, iar orzoaica pe 250 ha. Anul agricol 2013 va depinde de evoluţia vremii. Anul trecut în luna mai au căzut ultimele ploi şi au fost afectate atât culturile de toamnă, cât şi cele de primăvară. Dacă vom avea caniculă în luna iulie, atunci producţia de porumb şi floarea-soarelui va fi afectată. Cu privire la investiţiile pe care le voi demara în acest an, pot să spun că avem deja în lucru mărirea capacităţii de depozitare cu 2.000 de tone, astfel încât să ajungem la o capacitate totală de 6.000 de tone.” p

www.agrimedia.ro

AF Florea Gheorghe, localitatea Dumbrava, judeţul Prahova „În ciuda vremii ploioase, am reuşit să semăn floarea-soarelui pe 20 ha şi am început şi la cultura de porumb, care va fi înfiinţată pe 60 ha. Totodată, am cultivat şi plantele furajere, deoarece desfăşor şi activitate zootehnică, având 50 de vaci de lapte. Culturile de toamnă, respectiv grâul şi orzul, arată bine, în afară de zonele unde a fost exces de umiditate, iar apa a băltit. Sperăm să ţină vremea cu noi şi să terminăm campania de semănat. Până acum, premisele sunt bune pentru acest an agricol, însă depinde dacă în perioada critică a plantelor, de regulă în luna iulie, vom avea vreme bună sau va fi secetă. Sperăm ca prognozele meteorologilor să nu se îndeplinească. Anul trecut a fost unul dificil, pentru că, după semănatul culturilor de primăvară, au căzut ploi din abundenţă şi după aceea nu au mai fost până în luna august. A fost un an al extremelor, cu temperaturi foarte ridicate, care au afectat producţia agricolă. Am realizat o mare parte din investiţiile necesare, cu precădere achiziţia de maşini şi utilaje agricole. Am toată gama necesară, în afară de combină, pentru că la suprafaţa pe care o lucrez, de 150 de hectare, nu merită investiţia. În activitatea zootehnică aş dori să fac câteva investiţii, să modernizez adăpostul de animale şi la toamnă să achiziţionez circa 300 de ovine. Toate aceste investiţii vor depinde de cum va fi anul agricol şi până în iulie nu vom lua nici o hotărâre, aşteptăm să vedem cum vor evolua culturile agricole g şşi cele furajere.” j

Aprilie 2013

Ana MUSTĂŢEA A

Marin Nedu, administrator SC Miracom, localitatea Căzăneşti, judeţul Ialomiţa

19-21 aprilie - a 8-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii Cea de-a 8-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii, organizat de ACA din România în perioada 19-21 aprilie 2013, este un eveniment important, care vine în sprijinul consumatorilor de produse apicole, în contextul conştientizării importanţei produselor apicole pentru sănătate şi o alimentaţie echilibrată. Amplasarea standurilor se va face la fel ca la ediţia anterioară, pe platforma ACA/ICD Apicultură din Bucureşti, Bdul Ficusului nr. 42, sector 1. Ca şi până acum, la târgul de miere vor participa apicultori ca producători primari, dar şi firme specializate în condiţionarea produselor apicole şi realizarea unei game diversificate

de preparate pe bază de produse apicole - suplimente nutritive, medicamente, cosmetice etc. Totodată, pentru a veni în sprijinul producătorilor din apicultură, la târg se vor putea găsi produse pentru nutriţia albinelor, medicamente pentru combaterea bolilor la albine, stupi şi componente, echipamente diverse, utilaje apicole, cărţi de specialitate, dar şi alte materiale utile pentru o apicultură performantă. Târrgul Naţional al Mierii reprezintă un eveniment de referinţă la nivel naţional, demarat în 2008, iar prin cele două ediţii organizate anual - ediţia de primăvară şi cea de toamnă - ne dorim să creştem cât mai mult interesul

pentru albină, apicultură şi produsele stupului, dată fiind importanţa acestui sector pentru agricultură, mediu, sănătate şi o alimentaţie echilibrată. În acest context, la deschiderea evenimentului din această primăvară va fi invitat de onoare dl Gilles Ratia, preşedintele Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor Apicultorilor - APIMONDIA, un constant prieten al apicultorilor români, care va susţine o conferinţă pentru apicultori privind unele aspecte legate de finanţarea apiculturii din Franţa, problemele actuale din apicultura mondială, dar şi alte subiecte de interes, ţinând cont de desfăşurarea Congresului Apimondia de la Kiev, din toamna acestui an.

ANIF aduce apa mai aproape de producători Pentru prima dată în ultimii 10 ani, ANIF va aduce apa mai aproape de cerinţele producătorilor agricoli, întrucât în sarcina sa revine activitatea de efectuare a probelor tehnologice a instalaţiilor şi a agregatelor de pompare, precum şi de verificare a capacităţii de transport a canalelor la începutul sezonului de irigat. Sumele necesare se vor asigura din bugetul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie. De asemenea, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare are sarcina de a preveni inundarea localităţilor, a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, precum şi de a preveni accidentele la construcţiile hidrotehnice, scop în care se vor porni staţiile de desecare. Aceste măsuri sunt prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă nr. 82/2011, privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, 8

Aprilie 2013

care a fost aprobată în şedinţa de Guvern din data de 3 aprilie 2013. Sumele necesare pentru prevenirea inundării localităţilor, a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare, precum şi de prevenire a accidentelor la construcţiile hidrotehnice vor fi stabilite de comisii comune formate din reprezentanţii Prefecturii, Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă şi Agenţiei şi vor fi aprobate prin ordin comun MADR - MAI. Acestea se vor asigura din bugetul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie. Prin această modificare a legislaţiei, Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale răspunde solicitărilor autorităţilor locale şi ale producătorilor agricoli. Astfel, prin acest act normativ se permite intervenţia promptă a utilajelor şi instalaţiilor deţinute de ANIF în situaţii de urgenţă (inundaţii, secetă etc.).

www.agrimedia.ro

Discuţii despre pierderile producătorilor şi procesatorilor de lapte La sfârşitul lunii martie 2013, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ministrul Daniel Constantin a avut o întâlnire de lucru cu producătorii şi procesatorii de lapte, pentru a discuta despre pierderile suferite de aceştia şi pentru identificarea de soluţii în perioada imediat următoare. La întâlnire au participat Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), Federaţia Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), Asociaţia Holstein RO, Asociaţia Crescătorilor de Vaci Bălţata Românească Tip Simmental, Asociaţia Generală a Crescătorilor de Taurine din România. Pe agenda discuţiilor s-a aflat proiectul de lege privind stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate. Acest proiect se află la ministerele avizatoare. Potrivit acestuia, utilizarea unor contracte scrise care respectă anumite condiţii de formă, încheiate înainte de livrare, conţinând elemente de bază, ar putea contribui la consolidarea responsabilităţii operatorilor din lanţul produselor lactate, la ameliorarea repartiţiei preţurilor, la adaptarea ofertei la cerere, precum şi la evitarea anumitor practici comerciale neloiale. Se stabileşte ca livrarea de lapte crud pe teritoriul României să facă obiectul unui contract scris între producători şi primii cumpărători sau primii

cumpărători trebuie să facă o ofertă scrisă de contract de livrare a laptelui crud. Durata minimă a contractului trebuie să fie de cel puţin 12 luni. Prin intermediul acestei legi se reglementează recunoaşterea organizaţiilor de producători constituite numai din agricultorii producători de produse lactate sau asociaţiile acestora, care să negocieze în mod colectiv clauzele contractelor, mai ales preţurile, astfel încât să se asigure agricultorilor din sectorul produselor lactate un nivel de trai echitabil. Puterea lor de negociere faţă de unităţile de prelucrare a produselor lactate ar trebui să fie consolidată, ducând la o repartizare mai echitabilă a valorii adăugate de-a lungul lanţului de aprovizionare. Prin acest act normativ se desemnează ca autoritate competentă pentru recunoaşterea organizaţiilor de producători, respectiv asociaţiilor organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate MADR, prin APIA. Autoritatea competentă monitorizează declaraţiile obligatorii în sectorul laptelui şi al produselor lactate, aşa cum este prevăzut la art. 185e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului. În cadrul discuţiilor cu producătorii şi procesatorii de lapte, ministrul Daniel Constantin a anunţat că până la data de 30 iunie 2013 se va crea un fond mutual, după modelul celui francez, unicul funcţional la nivelul UE, prin care se doreşte mutualizarea

riscurilor în agricultură. Fondurile mutuale au o triplă participare (agricultori, stat membru, UE) şi vizează două obiective: (1) responsabilizarea agricultorilor în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor, prin contribuţia financiară a acestora şi (2) mobilizarea finanţărilor comunitare pentru gestionarea riscurilor, în zona pierderilor economice. Ministrul Agriculturii a mai punctat că are în vedere, la elaborarea următorului program de dezvoltare rurală 2014-2020, identificarea de soluţii pentru susţinerea producătorilor de lapte. Şi aceasta pentru că din 2015 cotele de lapte vor fi eliminate, iar nivelul de competiţie al fermelor de lapte din România este mai redus. „Cel mai târziu în anul 2015, probabil că vor fi eliminate cotele de lapte şi atunci România va trebui să facă faţă competiţiei din Vest. Şi în momentul de faţă se importă o cantitate foarte mare de lapte din Vest, dar după eliminarea cotelor de lapte producătorii din Vest vor putea să producă mai mult, să comercializeze mai mult şi sigur că va fi o competiţie mai mare, pentru că - ştim bine - sprijinul acolo este mai important, costul de producţie este mai mic. De aceea, cred că ar trebui să venim cu măsuri şi să sprijinim, prin PNDR, acele ferme pentru a face faţă şi pentru a nu avea o mare problemă cu sectorul de lapte”, a afirmat ministrul Agriculturii la întâlnirea cu producătorii şi procesatorii de lapte,

Richard Matei, noul director de marketing al Syngenta Începând cu luna aprilie a acestui an, Richard Matei a fost numit director de marketing al Syngenta România, Bulgaria şi Republica Moldova. În noua sa funcţie, Richard Matei va coordona activitatea echipelor de Marketing din România, Bulgaria şi Republica Moldova pentru dezvoltarea campaniilor de marketing Syngenta adresate fermierilor din Unitatea Comercială Black Sea. Dl Matei a acumulat o experienţă de 10 ani alături de compania Syngenta,

www.agrimedia.ro

ocupând diverse funcţii în cadrul departamentelor de marketing şi vânzări, atât în România, cât şi la sediul central Syngenta din Basel, Elveţia. Din 2011, Richard a ocupat poziţia de Director de Produs Fungicide Cereale pentru Syngenta Europa, Africa şi Orientul Apropiat şi Director pentru Cultura de Cereale Syngenta Africa şi Orientul Apropiat. „Îmi plac provocările, mai ales într-o piaţă atât de dinamică precum cea în care activăm. Cred în puterea de a reuşi a echipei din care fac parte şi abia aştept să

contribui la succesul Syngenta în România, Bulgaria şi Moldova”, a declarat Richard Matei, director de marketing al Syngenta România, Bulgaria şi Republica Moldova. Syngenta este o companie internaţională de vârf, cu peste 27.000 de angajaţi în mai mult de 90 de ţări, cu toţii dedicaţi scopului de a creşte potenţialul plantelor. Prin cercetare, o prezenţă globală şi angajament faţă de parteneri, contribuie la creşterea productivităţii culturilor, protecţia mediului înconjurător, a sănătăţii populaţiei şi a calităţii vieţii. Aprilie 2013

Seminar al Organizaţiilor Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare La sediul MADR a avut loc, la data de 2 aprilie, seminarul naţional „OIPA (Organizaţiile Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare) în sprijinul actorilor pe filiere agroalimentare de produs”. Lucrările seminarului au fost deschise de secretarul general Daniel Ionescu şi de secretarul de stat Valentin Şoneriu, iar din cadrul ministerului au participat membrii Comitetului OIPA, precum şi reprezentanţi ai Direcţiei Generale Politici şi Strategii Agricole, ai Direcţiei Generale de Industrie Alimentară, ai Direcţiei Generale de Dezvoltare Rurală etc. Au fost punctate rolul şi importanţa strategiilor sectoriale pe filierele de produs, s-a prezentat strategia OIPA pe sectorul carne de pasăre, ouă şi produse procesate din acestea - de către Uniunea Crescătorilor de Păsări din România, precum şi strategia Organizaţiei Naţionale Vitivinicole - ONIV. OIPA Cereale şi OIPA PRODCOM - Filiera Legume-Fructe au prezentat modelele de acorduri

interprofesionale, subliniind implicaţiile în organizarea şi funcţionarea pieţei produselor agroalimentare pe filiere de produs. Pe agenda seminarului s-au regăsit şi dificultăţile întâmpinate în constituirea OIPA pe filiere de produs, mai exact pe filiera plante medicinale şi produse procesate, pe filiera produselor ecologice şi a produselor procesate din acestea şi pe filiera carne de porc şi a produselor procesate. S-au mai pus în discuţie şi problemele întâmpinate de alte filiere în curs de constituire - miere şi produse apicole, carne şi lapte de ovine şi caprine etc. Ideea centrală a acestui seminar a fost necesitatea adaptării legislaţiei privind organizaţiile interprofesionale pentru produsele agroalimentare. În acest sens, s-a realizat un schimb de experienţă şi s-au făcut propuneri pentru a îmbunătăţi cadrul legislativ şi a veni în sprijinul celor care sunt în curs de constituire. În prezent, sunt 4 OIPA recunoscute (pentru carne de pasăre, ouă şi produse procesate; vie-vin; cereale şi legume-fructe).

Achim Irimescu, secretar de stat în cadrul MADR, s-a alăturat participanţilor la dezbatere şi a întărit ideea că reprezentanţii Ministerului Agriculturii doresc simplificarea procedurilor legislative, însă acestea trebuie armonizate cu cadrul legislativ european. Pentru a facilita dialogul instituţional dintre Ministerul Agriculturii şi Organizaţiile Interprofesionale, dl Irimescu consideră oportună desemnarea de specialişti din cadrul MADR pe fiecare produs în parte, pentru a facilita comunicarea cu reprezentanţii OIPA. De asemenea, a subliniat importanţa întâlnirilor periodice între cele două parţi implicate, întrucât numai prin dialog instituţional şi schimb de informaţii pertinente se pot găsi mai uşor soluţii. A mai precizat că OIPA nu se pot finanţa din fonduri europene, cel puţin deocamdată, deşi acestea pot juca un rol important în cadrul filierelor pe produs. Participanţii au subliniat necesitatea includerii în OIPA şi a reprezentanţilor sectorului comercial.

Noi elemente-acord între statele membre UE În zilele de 18 şi 19 martie, a avut loc la Bruxelles cea de-a 3232-a reuniune a Consiliului Uniunii Europene - Agricultură şi Pescuit. Delegaţia României a fost condusă de Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Scopul întâlnirii l-a constituit adoptarea mandatului Consiliului privind Pachetul legislativ pentru reforma PAC, în vederea demarării trialogului cu Parlamentul European şi Comisia Europeană. Consiliul a prezentat miniştrilor elemente cu caracter politic, esenţiale în vederea atingerii unui acord între statele membre UE: sistemul de plată pe suprafaţă, flexibilitatea între piloni, schema de înverzire, schema pentru sprijin cuplat, cotele de zahăr. Pentru România, au fost de interes următoarele puncte: posibilitatea menţinerii SAPS ca plată tranzitorie premergător trecerii la SPS, o alocare mai importantă pentru sprijinul cuplat, posibilitatea revizuirii 10 Aprilie 2013

deciziei de transfer de fonduri între piloni, flexibilizarea şi o mai bună adaptare a cerinţelor de înverzire la specificul naţional, prelungirea regimului de cote la zahăr, mărirea sprijinului pentru infrastructura zonelor forestiere. În acest sens, România a reuşit să obţină o prelungire a aplicării SAPS până în anul 2020, care se va acorda împreună cu celelalte scheme de plată propuse de noua reformă: înverzirea, tinerii fermieri, fermele micii şi sprijinul cuplat de producţie (similar sprijinului la ovine). Deşi negocierile s-au concretizat cu o creştere a sprijinului cuplat de la 10% la 12% din anvelopa financiară naţională pentru plăţile directe, România continuă să-şi susţină poziţia de extindere a procentului până la 15%, procent propus şi de către Parlamentul European. La plata pentru înverzire s-a redus procentul destinat zonelor de interes ecologic de la 7% la 5% şi creşterea acestuia până la 7% abia în anul 2018 şi doar în urma unei evaluări a Comisiei, care să ia în considerare impactul asupra mediului, veniturile fermierilor şi producţia agricolă.

Poziţiile ferme ale statelor membre au determinat reducerea procentului sancţiunii pentru înverzire de la peste 100%, cum a fost propus iniţial de către Comisia Europeană, la 25% din plata efectuată. Totodată, prin excluderea criteriilor de înverzire din cerinţele de bază aferente unor măsuri de dezvoltare rurală cu plata pe suprafaţă, la calculul pierderii de venit nu se va deduce plata pentru înverzire. Sistemul cotelor de zahăr a fost prelungit până în anul 2017. Pentru infrastructura zonelor forestiere s-a obţinut o creştere a intensităţii sprijinului de 25 de puncte procentuale, de la 75% la 100%. România a obţinut introducerea unei noi prevederi care să permită compensarea diferenţei nivelului de plăţi directe în comparaţie cu statele membre aflate peste media UE. Propunerea aparţine României şi reprezintă o soluţie agreată de Consiliu şi Comisie referitor atât la asigurarea unei convergenţe externe mai echitabile între statele membre UE, cât şi în vederea sprijinirii financiare a fermierilor în mod proporţional condiţiilor noii reforme.

www.agrimedia.ro

DuPont™ Principal® ERBICID

ŞAH-MAT BURUIENILOR Erbicid selectiv pentru porumb în combaterea buruienilor graminee anuale și perene și a buruienilor cu frunza lată r &GFDU TJOFSHFUJD ˄J DPNQFOTBUJW BM DFMPS EPVɵ TVCTUBOˇF BDUJWF TVMGPOJMVSFJDF r &đ DBDJUBUF GPBSF CVOɵ ÏO DPNCBUFSFB DPTUSFJVMVJ ˄J QJSVMVJ EJO SJ[PNJ SFEVDÄOE SF[FSWB CJPMPHJDɵ ÏO DVMUVSJMF JOGFTUBUF r $PNCBUF Fđ DJFOU CVSVJFOJMF DV GSVO[B MBUɵ QSJOUSF DBSF ˄J VOFMF EJđ DJM EF DPOUSPMBU DVN TVOU [ÄSOB DJVNBGBJB ˄UJSVM ˄J MPCPEB r 4VQFSJPSJUBUF GBˇɵ EF FSCJDJEFMF QFMJDVMBSF QSJO BQMJDBSFB tMB WFEFSFu DÄOE CVSVJFOJMF TVOU SɵTɵSJUF r 1FSJPBEɵ MVOHɵ EF BQMJDBSF QÄOɵ MB GSVO[F BMF QPSVNCVMVJ

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 11

˄J 5. TVOU NɵSDJ ÏOSFHJTUSBUF BMF DPNQBOJJMPS %V1POU EF /FNPVST ˄J DPNQBOJJMPS Bđ MJBUF ²OBJOUFB PSJDɵSFJ VUJMJ[ɵSJ DJUJˇJ DV BUFOˇJF JOTUSVDˇJVOJMF EF QF FUJDIFUB DBSF ÏOTPˇF˄UF QSPEVTVM 6UJMJ[BˇJ QSPEVTFMF QFOUSV QSPUFDˇJB QMBOUFMPS ÏO TJHVSBOˇɵ DPOGPSN MFHJTMBˇJFJ ˄J SFHMFNFOUɵSJMPS ÏO WJHPBSF

Cargill susţine dezvoltarea «verde» a comunei Bucu alături de partenerii noştri, Gardienii Terrei se implică în crearea viitorului pe termen mediu şi lung”, a declarat Marian Răducu, preşedintele Asociaţiei Gardienii Terrei.

Angajaţii Cargill din România au sărbătorit la data de 4 aprilie Ziua Pământului, desfăşurând o altă activitate „verde” pentru comuna Bucu, judeţul Ialomiţa, împreună cu partenerii de la Gardienii Terrei, asociaţie creată în anul 2008 din dorinţa de a ajuta la realizarea unei lumi în care oamenii trăiesc bucurându-se din plin de viaţă, sănătate, de comuniunea cu ceilalţi semeni, cu natura, fără a periclita şansa copiilor de a se bucura din plin de viaţă. Până în prezent, 1.530 de copii şi familiile lor au beneficiat de programele organizaţiei. Gardienii Terrei şi-au asumat rolul de a promova atitudini responsabile faţă de mediu, de a forma obiceiuri sănătoase, de a susţine creşterea armonioasă a copiilor şi de a-i învăţa şi încuraja să creeze o lume mai bună şi sigură pentru ei. În prima parte a zilei, peste 30 de elevi din clasele a VII-a şi a VIII-a de la Şcoala Generală „Sfântul Ierarh Nicolae” au participat la un atelier de lucru denumit „Pământul nostru, mâine”. Elevii au aflat informaţii despre Ziua Pământului, prin activităţi şi jocuri prin care să conştientizeze importanţa biodiversităţii şi necesitatea protejării mediului înconjurător. Împreună cu Gardienii Terrei au identificat acţiuni pe care fiecare om le poate face pentru a păstra Terra o casă curată, în care diferitele forme de expresie a vieţii trăiesc în echilibru şi armonie. Tot prin joc, elevii au învăţat cum se plantează un copăcel, pregătinduse, în acest fel, de acţiunea de plantare. „Motto-ul Asociaţiei Gardienii Terrei este «Dacă te gândeşti la ziua care va urma, ia-ţi mâncare. Dacă te gândeşti la anul care va urma - plantează un copac. Dacă te gândeşti la secolul care va urma - educă copiii”. Ne bucurăm că prin acest proiect, 12 Aprilie 2013

A urmat apoi plantarea a peste 1.000 de copaci, pe un teren aparţinând Primăriei Bucu, de peste 2 ha, aflat în vecinatatea silozului pe care Cargill îl deţine în localitate. Peste 40 de voluntari din cadrul Cargill în România, împreună cu voluntarii de la Gardienii Terrei şi copiii de la Şcoala Generală „Sfântul Ierarh Nicolae” au transformat un teren, abandonat până acum câteva săptămâni, într-o pădure de sălcii. Fiecare copil care a participat la acţiunea de plantare a scris un mesaj pentru copacul pe care l-a sădit, căruia i-a dăruit numele său şi de care va avea grijă să crească mare în anii ce vin. În asumarea acestei iniţiative, Cargill a beneficiat de sprijinul deplin al Primăriei Bucu. Primarul Ion Drăguşin a declarat: „Primăria Bucu salută iniţiativa Cargill de a sprijini şi dezvolta comunitatea noastră locală, creând noi standarde de conservare a solului. Personal, sunt foarte mândru că localitatea nostru beneficiază de profesionalismul şi preocuparea constantă pentru mediu ale acestei companii. Mă bucură că au fost implicaţi şi copii, care trebuie să înveţe să respecte şi să ocrotească mediul inconjurător. Sunt sigur că îşi vor ingriji copăceii sădiţi astăzi, cu multă grijă şi preocupare, şi pe viitor.” Parte a abordării globale pentru un mediu „verde”, Cargill derulează şi în România o serie de iniţiative pentru

a sprijini şi dezvolta comunităţile în care îşi desfăşoară activitatea. „Am aflat că cetăţenii şi autorităţile din Bucu, judeţul Ialomiţa, sunt foarte implicaţi în dezvoltarea unor proiecte de protecţie a mediului. În calitate de membru activ al comunităţii locale şi parte a politicii noastre globale, Cargill România este onorată să poată susţine Primăria Bucu în proiectele sale ecologice”, a declarat Diana Ojică, preşedinte al Comitetului pentru Responsabilitate Socială Cargill. Proiectul special de astăzi a fost organizat în cadrul eforturilor globale ale Cargill prilejuite de Ziua Pământului. De-a lungul ultimelor 4 decenii, Ziua Pământului a devenit, la nivel mondial, o zi de acţiune pentru a îmbunătăţi gradul de conştientizare cu privire la problemele de mediu cotidiene şi pentru a încuraja comunităţile locale să se implice în sprijinirea sustenabilităţii. Mii de angajaţi Cargill din peste 230 de unităţi din 30 de ţări s-au alăturat organizaţiilor locale pentru a promova angajamentul Cargill în favoarea protecţiei mediului. Cargill este conştientă că succesul companiei depinde de dezvoltarea şi bunăstarea comunităţilor şi partenerilor săi, precum şi de vitalitatea şi conservarea resurselor naturale. Cargill este un producător şi distribuitor internaţional de produse şi servicii alimentare, agricole, financiare şi industriale. Înfiinţată în 1865, compania cu acţionariat privat are 142.000 de angajaţi în 65 de ţări. Prin colaborare şi inovaţie, compania îşi ajută clienţii să reuşească în afaceri şi este dedicată folosirii cunoştinţelor şi experienţei sale globale pentru a putea face faţă provocărilor economice, ecologice şi sociale oriunde îşi desfăşoară activitatea. Cargill este prezentă în România din 1996. Compania îşi are sediul central în Bucureşti şi are în prezent aproximativ 900 de angajaţi, care îşi desfăşoară activitatea în 23 de puncte de lucru din toată ţara. Cargill desfăşoară activităţi în domeniul cerealelor şi seminţelor oleaginoase, al uleiurilor îmbuteliate şi rafinate şi al nutreţurilor pentru animale.

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 13

Gala AgroFin - Premiile de Excelenţă în Agricultură şi Industria Alimentară Carré Promotion organizeaza vineri, 7 iunie 2013, la Sala de Marmură a Palatului Cercului Militar Naţional, prima ediţie a Galei Agriculturii şi Industriei Alimentare. Aceasta seară specială vine ca o încununare a seriei de conferinţe desfăşurate în ultimii 10 ani sub marca Forum AgroFin®, conferinţe iniţiate şi organizate de Carré Promotion. Desfăşurat după un concept unic, acest eveniment va deveni o tradiţie prin organizarea lui anuală, ca loc al întâlnirii valorilor din Agricultură şi Industria Alimentară, ca o adevărată platformă informală oferită pentru dezbateri şi schimb de experienţă. Carré Promotion este implicată de peste 10 ani în sprijinirea şi încurajarea dialogului între actorii implicaţi în dezvoltarea agriculturii. La sfârşitul anului 2012, Forumul AgroFin® a aniversat ediţia cu numărul 9, promovând seriile de conferinţe ca pe o prioritate constantă a actorilor implicaţi în dezvoltarea agriculturii româneşti. Fermieri, personalităţi marcante din mediul academic, reprezentanţi ai Uniunii Europene, ai administraţiei centrale şi locale,

companii de vârf din agricultură şi din domenii conexe, organizaţii ale societăţii civile au participat de-a lungul anilor la această Agoră a agriculturii româneşti. Decernarea Premiilor de Excelenţă va fi însoţită de o serie de surprize şi se va încheia cu un Dineu de Gală, semn de preţuire şi recunoştinţă pentru eforturile depuse de fermieri şi de specialiştii implicaţi în dezvoltarea agriculturii şi industriei alimentare. Premiile de Excelenţă vor răsplăti performanţele şi entuziasmul profesioniştilor din diferite domenii de activitate: culturi agricole, creşterea animalelor, industria de maşini şi echipamente agricole, industria seminţelor şi protecţiei plantelor, companii din industria de morărit şi panificaţie, industria alimentară, mediul academic, instituţii din administratia centrală şi locală. Gala Agriculturii şi Industriei Alimentare va avea o importantă componentă de responsabilitate socială. Vom organiza o expoziţie cu desene realizate de copii, iar suma rezultată din vânzarea acestor desene va fi direcţionată,

cu ajutorul unei fundaţii, către copii provenind din familii dezavantajate. Vom anunţa suma colectată pentru ajutorarea copiilor aflaţi în dificultate şi vom prezenta public mulţumirile noastre invitaţilor implicaţi în această acţiune caritabilă. Gala va oferi participanţilor prilejul deschiderii unei platforme economice informale, prin care se pun în valoare oportunităţi reale de colaborare şi perspectiva dezvoltării domeniilor vizate. Vă invităm să vă bucuraţi alături de noi în această seară specială şi să celebrăm împreună, prin premiile decernate, profesionalismul şi entuziasmul specialiştilor. Calendarul competiţiei • 15 aprilie-15 mai 2013: perioada depunerii candidaturilor • 20 mai 2013: afişarea celor 3 nominalizări pentru fiecare categorie de premii • 7 iunie 2013: Gala Premiilor de Excelenţă - Sala de Marmură a Palatului Cercului Militar Naţional Pentru mai multe detalii, accesaţi http:// www.agrofin.ro/gala-agrofin/inscrieri/

Lapte fără aflatoxină Unele dovezi faptice pot fi foarte convingătoare, ca de exemplu atunci când găseşti un păstrăv în lapte”

Iulian ANDREI

HENRY DAVID THOREAU După două săptămâni de scandal, demiteri şi panică pe piaţa laptelui, atat în rândul producătorilor, cât şi al fermierilor, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi Siguraţa Alimentelor împreună cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, au organizat joi, 21 martie 2013, la sediul ANSVSA, o conferinţă de presă în care au prezentat rezultatele finale ale anchetei: 5% din cele 1.335 de probe de lapte prelevate la nivel naţional au prezentat un procent de aflatoxină mai mare decât limita maximă 14 Aprilie 2013

autorizată de Uniunea Europeană, 0,05%. Concret, autoritaţile au arătat că 34 de probe pozitive au provenit de la ferme, 5 probe de la centrele de colectare a laptelui şi 8 probe de la automatele de lapte. Daniel Constantin a precizat că este vorba despre cea mai amplă acţiune sanitarveterinară desfăşurată în Romania, iar toate aceste elemente au dat un câştigător, consumatorul. Ministrul Agriculturii susţine că episodul crizei laptelui contaminat este bine gestionat de către autorităţi şi că totul a degenerat în momentul în care un fermier a protestat într-un mod mai rar întalnit. „Din punctul de vedere al legislaţiei, al regulamentului european, s-a respectat procedura ca la carte, poate că în zona de comunicare au fost câteva probleme. Totul a degenerat când un fermier, care are şi alte intenţii, sau poate este manipulat din altă parte, s-a gândit să verse

laptele pe câmp", a declarat ministrul. El a adăugat că existau alte soluţii de protest şi că fermierii ar fi putut oferi laptele bătrânilor din aziluri sau căminelor de copii. Daniel Constantin a subliniat că în România, din cauza numărului foarte mic de cazuri de lapte contaminat cu aflatoxină, nu este vorba de o situaţie alarmantă. Ministrul Agriculturii susţine că scandalurile din ultima perioadă sunt pentru fermieri un mare câştig. Dânsul susţine că fermierii mari nu au pierdut nimic în urma acestei crize, întrucât aceştia aveau contracte şi procesatorii au suportat pierderile respective. „Am avut discuţii cu magazinele mari şi cu procesatorii şi consumul a început să crească într-un ritm foarte bun. Astăzi, consumatorii sunt mult mai încrezători în produsele româneşti" a precizat ministrul Agriculturii.

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 15

Amenajările de desecare-drenaj existente în ţara noastră au fost concepute şi realizate pentru prevenirea şi eliminarea excesului de umiditate de pe terenurile agricole organizate în parcele mari, după cum afirma N. Moraru şi H. Ioaniţoaia, 2002. Ele au avut drept scop realizarea scurgerii, colectării şi evacuării volumelor de apă în exces, în principal, sau numai prin canale de desecare, amplasate la distanţe mari, în general specifice dimensiunilor parcelelor funciare.

Excesul de umiditate pe terenurile agricole Excesul de umiditate al terenurilor agricole, dintre canalele de desecare, s-a accentuat ca urmare a noilor condiţii de organizare a teritoriului agricol. Prin fragmentarea acestuia în numeroase loturi, de mărimi şi orientări diferite, în parcela de desecare se reduce scurgerea şi se diminuează colectarea şi evacuarea apei. De asemenea, excesul de umiditate este accentuat, ca o consecinţă a implicării nesatisfăcătoare în întreţinerea canalelor de desecare a deţinătorului de patrimoniu şi a lipsei de participare a fermierilor la exploatarea acestora, ajungându-se chiar la degradarea lucrărilor. Cauzele excesului de umiditate a solurilor sunt multiple şi acţionează, după caz, individual sau asociate, în diverse moduri. Ca urmare, şi măsurile de ameliorare a solurilor se diferenţiază de la caz la caz. Excesul de umiditate poate fi generat de o serie de surse naturale sau artificiale şi este influenţat de prezenţa unor factori exteni şi/sau interni. Dintre sursele naturale, care generează excesul de umiditate, principale sunt: sursele de natură meteorologică, precipitaţii abundente căzute în perimetrul desecabil afectat de excesul de umiditate, într-o perioadă cu evapotranspiraţie redusă; surse de natură hidrologică, constând din afluxul apelor de scurgere de pe versanţi, de pe 16 Aprilie 2013

terenurile mai înalte înconjurătoare, sau sub forma apelor de inundaţie cauzate de viituri; surse de natură hidrogeologică, respectiv existenţa unui nivel ridicat permanent sau temporar al apei freatice, ori afluxul subteran de la baza teraselor şi a versanţilor. Sursele artificiale de apă de infiltraţii, datorate exploatării neraţionale a unor lucrări hidroameliorative, cum ar fi: sistemele de irigaţii, amenajările piscicole, orezării, lucrările de acumulare şi altele. Factorii externi de exces de umiditate - de influenţă a fenomenului, pot fi: naturali sau artificiali. Factorii naturali sunt de natură geomorfologică de relief, constând în principal din: panta insuficientă a terenului pentru a asigura drenajul extern (prin scurgere la suprafaţă), forme închise microdepresiuni fără scurgere şi inexistenta unor albii de scurgere a excesului de apă (privale, gârle etc.). Factorii artificiali sunt reprezentaţi prin diferite lucrări, care împiedică scurgerea apei de la suprafaţa terenului afectat către colectori naturali din reţeaua hidrografică. Se menţionează dintre aceste lucrări rambleele de drumuri şi căi ferate, digurile şi alte obstacole, dar şi lipsa de întreţinere a canalelor şi a şanţurilor pentru colectarea şi evacuarea apelor în exces. Factorii interni care favorizează excesul de umiditate sunt de natură pedologică

- a solului şi influenţează nefavorabil drenajul intern (capacitatea solului de infiltrare în adâncime). Drenajul intern nesatisfăcător este cauzat, în principal, de textura fină a solului pe întreg profilul său, sau numai în unele straturi, prin prezenţa orizonturilor genetice de acumulare a argilei, care diminuează apreciabil permeabilitatea solului. Suprafaţa totală potenţială cu exces de umiditate se apreciază la circa 7-8 milioane de hectare. Suprafaţa terenurilor frecvent afectate de exces de umiditate, în anii cu precipitaţii normale, este de circa 5-5,5 milioane de hectare. În anii secetoşi, excesul de umiditate se manifestă pe suprafeţe mult mai restrânse, apare local, dispersat pe teritoriul respectiv şi se extinde pe circa 1,5-17 milioane de hectare. S-au separat două grupe principale de terenuri, după sursa de apă în exces: - în grupa I sunt cuprinse terenurile cu exces de apă temporar cu caracter stagnant, cauzat de precipitaţii, pe relief cu pante mici şi soluri slab permeabile din zonele climatice umede şi subumede, cu apă freatică la adâncimi mai mari de 3-5 m. Aceste terenuri sunt răspândite pe terase, piemonturi, câmpii înalte, culmi deluroase şi podişuri, cu soluri argiloase puternic pseudogleizate sau pseudogleice, soluri brune de pădure podzolite şi soluri cenuşii

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 17

de pădure, soluri cernoziomice levigate şi smolniţe. Terenurile din această grupă însumează aproximativ 2,1 milioane de hectare, din care 2 milioane de hectare de terenuri în pantă şi aproximativ 0,1 milioane de hectare în crovuri şi padine (depresiuni închise, fără scurgere de suprafaţă, formate prin tasarea loessului); - în grupa a II-a intră terenurile cu exces de umiditate provenit din apa freatică şi din precipitaţii. Apa freatică, la adâncimi medii de 1-3 m în lunci şi câmpii de divagare joase sau de 2-6 m în câmpii loessice, terase şi câmpii de divagare mai înalte, este sursa predominantă a excesului de apă. În această grupă se disting 3 subgrupe: - subgrupa II - 1, cu terenuri cu exces de umiditate de durată diferită, cu sau fără pericol de salinizare secundară; subgrupa II - 2, cu terenuri cu exces de umiditate de durată prelungită, de regulă fără sărături sau potenţial de sărăturare; subgrupa II - 3, cu sărături şi soluri sărăturate. În funcţie de cauzele şi modul de manifestare şi localizare a excesului de umiditate, terenurile agricole afectate se grupează în: terenuri cu exces de umiditate la suprafaţa solului, terenuri cu exces de umiditate pe profilul solului (freatic); terenuri cu exces de umiditate la suprafaţă şi pe profilul solului (mixt). De menţionat că măsurile ameliorative se stabilesc pe fiecare din cele 3 grupe de terenuri cu exces de umiditate.

Victor VĂTĂMANU

Terenuri cu exces de umiditate la suprafaţa solului Dintre condiţiile cele mai favorizante (naturale şi antropice) şi sursele de exces de apă, amintim: relieful cu pante mici şi endoreice; soluri cu permeabilitate redusă la suprafaţă sau la mică adâncime (neomogenitate texturală); cauze antropice: construcţii de barare a scurgerilor din precipitaţii - ramblee de şosele şi căi ferate, despăduriri iraţionale, păşunat intensiv etc.; precipitaţii peste cele „normale” în perioada rece a anului agricol; topiri bruşte de zăpadă; precipitaţii torenţiale în perioada caldă; scurgeri superficiale din zonele învecinate mai înalte; udări în perioada de vegetaţie cu intensităţi mai mari decât permeabilitatea solului. În ceea ce priveşte răspândirea geografică a terenurilor afectate de excesul de umiditate de suprafaţă, acestea apar îndeosebi în zona umedă, pe teritorii plane sau ondulate, slab înclinate, dar pot apărea şi în zone mai puţin umede, cu crovuri, padine, interdune etc. şi pe suprafeţele 18 Aprilie 2013

albiilor majore ale Dunării şi râurilor mai mari. Această subgrupă cuprinde, de regulă, soluri argilo-iluviale, podzolite (luvice), soluri pseudogleizate şi vertisoluri. Sunt răspândite în zona deluroasă şi subcarpatică din vestul ţării, între Caraş şi Crişul Repede, zona deluroasă ce mărgineşte Câmpia Română spre nord, în Oltenia şi Vestul Munteniei, până la Argeş, dealurile Transilvaniei, dinspre Olt şi Someş, dealurile Vrâncene, dinspre Râmnicu-Sărat şi Trotuş, şi zona dealurilor dintre Valea Bistriţei şi hotarul din nordul Bucovinei. Crovurile şi padinile sunt răspândite în toată Câmpia Romană şi în mai mică măsură între Bega şi Mureş, în ambele zone, acolo unde solurile s-au format pe loess. Suprafaţa ocupată cu soluri cu exces de umiditate este de circa 2,5 milioane de hectare, din care: terenuri cu pante mai mici de 3-5%, care sunt cele mai bune pentru agricultură, 2,22 milioane de hectare, terenuri cu pantă mai mare de 3-5% sunt 176.000 de hectare, iar crovurile şi padinile însumează 100.000 de hectare diseminate pe un teritoriu de 946.000 de hectare.

Terenuri cu exces de umiditate pe profilul solului (freatic) Excesul de umiditate pe terenurile din această grupă se datorează următoarelor cauze: relief depresionar, de luncă-câmpie joasă, de contact morfologic; nivel freatic ridicat (1-3 metri), cu creşteri mari de nivel, până la 0,3-0,5 metri adâncime; soluri cu permeabilitate bună sau/şi cu substrat litologic permeabil; precipitaţii peste „normală” (media multianuală) în perioada rece a anului agricol; niveluri ridicate în emisar, pe durată mai mare de 15-20 de zile; aflux subteran important; pierderi mari din amenajările de irigaţii, piscicole, lacuri de acumulare etc. Solurile caracteristice acestei grupe sunt cele hidromorfe (lacovişti, soluri gleice), sărăturile (solonceacuri, soloneţuri) şi diferite soluri gleizate. Aceste terenuri afectate de excesul de umiditate provenit din stratul freatic sunt răspândite într-o zonă largă în Câmpia joasă a Banatului, între Bârzava şi Mureş, în Câmpiile joase ale Crişurilor, Beretaului şi Someşului, în Oltenia în bazinul Blahniţei şi terasele joase ale Dunării, în luncile dintre Olt şi Buzău, în jumătatea estică a Bărăganului Central, o zonă largă între râurile Călmăţui şi Râmnicu Sărat, precum şi în nordul Bucovinei, o zonă în depresiunea Rădăuţi. Suprafaţa ocupată de solurile cu umiditate freatică în exces sunt estimate la circa 730.000 de hectare, din care: terenuri

pretabile pentru agricultură, în amenajări cu irigaţii 12.000 de hectare şi o zonă cu dune-interdune de 35.000 de hectare.

Terenuri cu exces de umiditate la suprafaţă şi pe profilul solului (mixt) Terenurile din această zonă apar în toate zonele climatice, sunt frecvente în Lunca Dunării şi în luncile râurilor interioare, în câmpiile joase şi în zona de divagare, dar şi pe versanţi cu izvoare de coastă şi soluri argiloase gleizate sau pe versanţi cu alunecări. Sunt răspândite în masive mari în Câmpia de Vest, în partea de nord a Câmpiei Române, în albiile majore ale râurilor dintre Olt şi Argeş, în Lunca Dunării şi în Câmpia Joasă a Siretului şi în luncile Prutului, Siretului, Bârladului şi afluenţilor acestora. În Transilvania sunt răspândite în bazinele Oltului, Mureşului şi ale Someşului. Într-o măsură mai mică, se întâlnesc în sudul Bucovinei. Suprafaţa acestei grupe mixte de soluri este de 2,3 milioane de hectare, din care: în Lunca Dunării şi în luncile râurilor interioare, aproximativ 1,2 milioane de hectare, pe terenuri în pantă cu izvoare de coastă, şi/sau alunecări, pe 730.000 de hectare şi în zonele de contact de la baza versanţilor, 400.0000 de hectare.

Toleranţa plantelor agricole la excesul de apă - culturile agricole suportă excesul de umiditate pe o perioadă foarte scurtă de timp, variabilă de la o cultură la alta, iar la aceeaşi cultură, variabilă în funcţie de faza de dezvoltare. Astfel, în cursul verii, durata critică a stagnării apei este de 5-6 ore pentru legume, 8-12 ore pentru cereale, 24-36 de ore pentru pomii fructiferi etc. Depăşirea acestor perioade face ca producţia culturilor agricole să scadă simţitor. Durata admisibilă de stagnare a apei (T), pentru care pagubele sunt în limite economice, se stabileşte ţinânad seama de epocile din an când se produce excesul de umiditate şi de structura culturilor prevăzute în sistemul de desecare. Se înţelege că, pentru aceeaşi cultură care vegetează mai multe perioade, în calcul se va lua durata cea mai mică. Pierderile de producţie (%), datorate inundării culturilor agricole, pe solurile grele, lacoviştile caracteristice câmpiilor joase, în special din zona Câmpiei Banatului, sunt dependente de durata excesului de umiditate, porumbul, floareasoarelui şi sfecla fiind cele mai sensibile culturi agricole la excesul de umiditate.

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 19

La începutul lunii martie a avut loc o întâlnire comună între echipele de vânzări şi managementul companiilor BASF (divizia de protecţia plantelor) şi EURALIS Seminţe, în vederea pregătirii lansării celei mai inovatoare tehnologii pentru cultura de floarea – soarelui, tehnologia Clearfield® Plus.

EURALIS şi BASF dezvoltă noua tehnologie Clearfield Plus pentru floarea-soarelui Sistemul Clearfield® Plus, inovaţie a companiei BASF, reprezintă o combinaţie între seminţe de floarea-soarelui Clearfield® Plus şi un erbicid specific (Pulsar® + Dash®), fiind următoarea generaţie a sistemului clasic Clearfield®. Lansat în Argentina în anul 2010 şi omologat chiar din 2012 în diferite ţări de pe tot cuprinsul globului, sistemul de producţie Clearfield® Plus pentru floarea-soarelui va fi disponibil în America de Nord şi de Sud, Rusia, Ucraina, Africa de Sud, Europa de Est şi de Vest. Noul sistem urmează să fie dezvoltat şi comercializat în parteneriat cu numeroase firme producătoare de seminţe din lumea întreagă. Euralis Seminţe este un partener industrial de bază pentru dezvoltarea tehnologiei Clearfield® Plus. Euralis este printre primele companii care lansează în 2013 sistemul Clearfield® Plus în România, alături de BASF, dispunând de cantităţi mari de seminţe pentru faza de prelansare. Euralis deţine atât volume importante de sămânţă de floarea-soarelui Clearfield Plus linoleică, hibridul ES CANDIMIS CL PLUS, cât şi high-oleică, hibridul ESH 9097. Sistemul de producţie Clearfield® Plus pentru floarea-soarelui prezintă multiple avantaje pentru producătorii de seminţe 20 Aprilie 2013

parteneri ai BASF, dar mai ales pentru multiplicatori şi cultivatori: toleranţă crescută la erbicid, eficacitate mai mare în combaterea buruienilor, producţie mai mare de ulei, recolte mai bogate, siguranţă datorată sistemului de calificare Clearfield®. Cu vânzări de circa 4,1 miliarde de euro în 2011, Divizia BASF pentru protecţia Plantelor este unul dintre liderii în acest domeniu şi un partener puternic pentru sectorul agricol, oferind fungicide, insecticide şi erbicide inovatoare şi eficiente. Fermierii utilizează aceste produse şi servicii în vederea îmbunătăţirii producţiei şi a calităţii recoltelor. Alte segmente sunt destinate sănătăţii publice, controlului dăunătorilor din zonele urbane, plantelor ornamentale, managementului vegetaţiei şi silviculturii. BASF îşi doreşte să transforme rapid cunoştinţele în

succes pe piaţă. Viziunea Diviziei BASF pentru Protecţia Plantelor este aceea de a deveni liderul inovator la nivel mondial al acestui segment, optimizând producţia agricolă, îmbunătăţind calitatea nutriţiei, şi, implicit, calitatea vieţii pentru populaţia lumii, aflată în continuă creştere. Euralis Seminţe este o filială a Euralis Semences - divizia de seminţe a Grupului Euralis - una dintre cele mai mari cooperative din Franta (15.000 de fermieri aderenţi). Euralis este prezentă în România dinainte de 1989, cu proiecte de cercetare şi ameliorare, după 1989 via importatori, în special cu brandul Rustica, iar din 2009 promovează, prin propria filială locală, brandul premium Euralis, conţinând seminţe hibride pentru cultura mare de floareasoarelui, sorg, porumb, rapiţă de primăvară şi toamnă, dar şi soiuri de soia. Datorită expertizei sale în plante hibride, Euralis dezvoltă şi comercializează seminţe special d adaptate pentru rezistenţa la erbicide cu a spectru larg de combatere (sistemul de s tehnologie Clearfield la floarea-soarelui te şi ş rapiţa de toamnă, porumb Duo System, sorg Concep III etc.). Toate seminţele Euralis s sunt produse în uzinele ultramoderne s proprii din Franţa şi Spania. Seminţele p noastre au grad înalt de calitate, atât n germinativă, cât şi din punct de vedere al g prelucrării industriale şi tratamentelor. p

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 21

Din suprafaţa mondială semănată cu grâu, cea mai mare parte (circa 70%) este ocupată cu soiuri de grâu de toamnă, iar restul (circa 30 %) cu soiuri de grâu de primăvară. Grâul de toamnă se dovedeşte a fi mai productiv decât grâul de primăvară deoarece valorifică în primăvară rezervele de apă acumulate în sol în timpul toamnei şi al iernii, porneşte viguros în vegetaţie şi ajunge la maturitate (mai ales la soiurile timpurii şi extratimpurii) înainte de venirea secetelor şi a arşiţelor din timpul verii şi scapă de atacul unor boli, în special al ruginilor. Perioada de vegetaţie mai lungă a grâului de toamnă asigură valorificarea mai bună a îngrăşămintelor aplicate. În România, grâul de toamnă ocupă aproximativ 99% din suprafaţa totală însămânţată cu această plantă.

Tehnologia grâului de toamnă cultivat în monocultură Problema cultivării grâului în monocultură trebuie analizată, după cum afirma Gh. Bîlteanu şi V. Bîrnaure, 1969, ţinând seama de biologia plantei, de structura culturilor dintr-o societate agricolă, de condiţiile de umiditate ale anului de cultură şi de mijloacele tehnice cu care sunt înzestrate marile societăţi agricole. Grâul de toamnă suportă să fie cultivat după el însuşi un număr mare de ani, fără să se înregistreze o scădere simţitoare a producţiei. Astfel, în experienţele efectuate de către marele agronom Gheorghe Ionescu-Şişeşti, producţia de grâu de toamnă cultivat în monocultură în primii 15 ani a atins nivelul de 30-32 qintale/hectar. În următorii 9 ani, producţia de grâu a scăzut simţitor, la circa 22,5 qintale/hectar. Cu toate acestea, trebuie menţionat că în toţi anii de cultură producţia de grâu în monocultură a fost mai mică decât producţia obţinută într-un asolament de 4 ani şi, de asemenea, trebuie luat în calcul că producţia de grâu în monocultură scade considerabil în condiţiile unor ani agricoli mai puţin favorabili. În România, s-a acumulat un bogat material experimental şi de producţie, din care se desprinde concluzia că 22 Aprilie 2013

grâul cultivat mai mulţi ani după el însuşi îşi reduce pronunţat producţia de boabe. Scăderea evidentă a producţiei de grâu cultivat în monocultură este determinată de: îmburuienarea terenului; înmulţirea bolilor şi a dăunătorilor; acumularea în sol a unei flore bacteriene rizosferice, care, prin produsele ei vitale, dăunează creşterii şi funcţionării în bune condiţii a rădăcinilor grâului. Îmburuienarea grâului cultivat după el însuşi constituie un factor depresionar al producţiei de grâu. Combaterea chimică a buruienilor din grâul cultivat în monocultură nu înlătură acest factor negativ. An de an, în monocultură apar

buruieni rezistente la gama de erbicide. În combaterea chimică a buruienilor intervin greutăţi în primăverile reci şi ploioase sau cu nebulozitate ridicată, care reduc simţitor eficienţa erbicidelor. Aplicarea tratamentelor, investiţiile în mijloacele tehnice şi maşinile agricole nou create conduc la ineficienţa economică a culturii repetate a grâului. Cultura grâului în monocultură creează condiţii favorabile pentru dezvoltarea celor mai diferite boli şi dăunători. Astfel, dintre bolile specifice culturii de grâu, se dezvoltă mai puternic: fuzarioza (Fusarium graminearum), mălura (Tilletia spp.), îngenuncherea cerealelor (Ophiobolus

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 23

Victor VĂTĂMANU

graminis, Cercosporella herpotrichoides etc.), făinarea (Erusiphe graminis), iar ca dăunători, mai des întâlnim: gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides), ploşniţele cerealelor (Eurygaster spp. şi Aelia spp.), nematozi (Anguina tritici) ş.a. Un alt element tehnologic deosebit de important în monocultura de grâu este reprezentat de planta premergătoare. Cu excepţia sfeclei de zahăr, toate celelalte plante premergătoare au asigurat un plus de producţie, faţă de producţia martor obţinută în monocultură. Fără îndoială că producţia de grâu creşte în cea mai importantă rotaţie, grâu-porumb, faţă de monocultură. După cum se cunoaşte, la ora actuală această rotaţie este cea mai extinsă în România şi prezintă importanţă economică deosebită. Este necesar însă să se prezinte faptul că producţia de grâu în rotaţia grâu-porumb este însemnat mai mică decât producţia ce se obţine în asolamentele de durată mai lungă. Într-o perioadă de 12 ani, pe solul brun-roşcat din Câmpia Română, grâul în monocultură a produs mai puţin cu 3,5 qintale/hectar faţă de producţia obţinută în rotaţia grâu-porumb, dar cu 16,9 qintale/hectar faţă de rotaţia de 3 ani. Rotaţia de 3 ani, în care intră mazărea ca plantă amelioratoare, determină o creşte substanţială a producţiei de grâu, de aproximativ 13,4 qintale/hectar, în condiţiile în care nu s-au administrat îngrăşăminte chimice. O dată cu trecerea anilor, producţia de grâu obţinută în rotaţia grâu-porumb scade în mod evident, în ciuda folosiri în fiecare an a îngrăşămintelor chimice. În rotaţia grâu-porumb, faţă de asolamentele de durată mai lungă, starea fitosanitară a culturii grâului este evident înrăutăţită. Grâul şi porumbul au comune 10 boli, dintre care unele extrem de grave. Specia Fusarium roseum, var. Graminearum, se găseşte în sol în mod frecvent sub formă de micelii saprofite pe resturile de grâu şi porumb. Rotaţia grâu-porumb sporeşte rezerva de inocul de Fusarium din sol (Corina Tuşa, 1976). Faţă de aceste elemente incontestabile, la care ar mai trebui adăugat şi gradul mare de îmburuienare al culturii grâului în rotaţia grâu-porumb, în comparaţie cu asolamentele de durată mai lungă, se cere periodic întreruperea succesiunii grâu-porumb, în general a succesiunii cereale-cereale. Acest fapt este posibil prin introducerea 24 Aprilie 2013

în asolament şi a altor culturi, cum sunt plantele tehnice şi unele leguminoase pentru boabe. Astfel, apare posibilitatea ca un număr de ani grâul să nu mai revină după porumb, păstrându-se totuşi încărcătura de cereale cerută de interesele economiei naţionale. Se poate lua în considerare introducerea unei plante amelioratoare a fertilităţii solului (mazăre, fasole, soia, borceaguri sau plante cu recoltare timpurie - in pentru ulei, cânepă etc., în funcţie de zona de cultură) pe acele sole pe care, după un interval de timp, în succesiunea grâu-porumb se constată stagnarea sau scăderea producţiei de grâu. În vederea creşterii însemnate a producţiei de grâu pe solurile arigilo-iluviale se cere introdus şi extins sistemul de agricultură cu includerea trifoiului ca plantă în asolament. În acest caz se acceptă rotaţia: grâu + trifoi cultura ascunsă - trifoi grâu - porumb, în care caz grâul, cultivat după trifoi, asigură o producţie de peste 40 qintale/hectar (C. Nicolae, 1977). Numeroase cercetări efectuate în reţeaua de cercetare a ASAS Bucureşti, în cele mai diferite condiţii pedoclimatice, au condus la concluzia că, în cultura grâului, monocultura poate fi folosită 2 sau chiar 3 ani la rând, aplicând îngrăşăminte şi lucrând solul în cele mai bune condiţii. Cultura grâului după grâu este indicată în toamnele secetoase, când pregătirea solului după plantele ce se recoltează târziu nu se poate realiza corespunzător şi nici semănatul nu se poate face în epoca optimă. În acest caz, producţiile în monocultură sunt evident mai mari decât producţiile obţinute în rotaţia cu plantele ce se recoltează târziu. Nu este permisă monocultura de grâu în cazul în care s-au constatat plante atacate de „mălura pitică”. Pe terenurile/solele unde se semnalează acestea, grâul nu poate reveni decât după cel puţin 2-3 ani.

De asemenea, trebuie precizat faptul că îngrăşămintele chimice nu pot suplini decât parţial la grâul în monocultură efectul pozitiv al plantei premergătoare. După 2-3 ani de monocultură, producţia de grâu scade, indiferent de aplicarea îngrăşămintelor. Experimental, s-a dovedit că îngrăşămintele aplicate sunt mai bine valorificate când grâul intră în rotaţie cu alte culturi. În condiţii de irigare, grâul poate ocupa o pondere mai mare sau mai mică, în funcţie de gradul de specializare a fermei de culturi irigate, de menţinerea la nivel ridicat a fertilităţii solului, de exploatarea la parametrii economici ridicaţi a sistemului de irigaţie, de importanţa grâului în economia naţională. Monocultura este exclusă în condiţii de irigare, întrucât după recoltarea grâului trebuie imediat semănată o cultură pentru nutreţ sau boabe care, până în toamnă să asigure o a doua recoltă. Rotaţia de doi ani grâu-pormb, de asemenea, nu poate fi luată în considerare, întrucât porumbul, care în condiţii de irigare este reprezentat prin formele cele mai productive (hibrizii tardivi sau semitardivi) nu asigură condiţii corespunzătoare pentru semănatul grâului la epoca optimă. În condiţii de irigare, grâul intră în asolamente de 3-6 ani, cu încărcături mai mici sau mai mari de grâu în funcţie de interesele economice şi de menţinerea ponderii cerealelor la nivel de 60-70%. În alcătuirea rotaţiilor şi în condiţii de irigare trebuie asigurată grâului de toamnă o plantă premergătoare care se recoltează înaintea porumbului şi care aduce îmbunătăţiri fertilităţii solului. Soia prezintă o deosebită importanţă din acest punct de vedere. La o încărcătură mai mare de grâu, se poate lua în considerare şi cultura de floarea-soarelui. Vl. Ionescu-Şişeşti şi colab. (1974) descriu pentru culturile irigate 3 tipuri de asolamente în care grâul de toamnă ocupă minimum 10% din asolamentul de 6 ani, minimum 15% în asolamentul de 5 ani şi minimum 25% în asolamentul de 3 ani. Şi în condiţii de irigare, planta premergătoare grâului de toamnă prezintă, pentru obţinerea unor producţii ridicate, aceeaşi importanţă pe care o prezintă şi în cazul cultivării, pe terenuri neirigate, a grâului de toamnă.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 25

Opera - fungicidul care îţi aduce sporuri de producţie Ana-Maria Pascariu, Crop Marketing Specialist BASF România Fiecare fermier îşi doreşte pentru cultura sa atât calitate superioară, cât şi creşterea cantitativă a recoltei. De aceea, compania BASF vine în sprijinul fermierului cu produsele din gama AgCelence®, bazate pe efecte fiziologice unice, ce oferă beneficii suplimentare şi semnificative dovedite pe care produsele obişnuite pentru protecţia plantelor nu le pot asigura: toleranţă mai bună la stres, recolte mai mari şi de calitate superioară. Toate aceste beneficii conduc la creşterea productivităţii. Un fungicid cu puternice efecte fiziologice, care ajută la atingerea potenţialului de producţie al hibrizilor, este Opera®, din gama AgCelence®. Produsul pe bază de epoxiconazol (50 g/l) şi piraclostrobin (133 g/l) are o acţiune sistemică şi controlează bolile din cultura porumbului. Epoxiconazolul inhibă creşterea miceliului ciupercilor, iar piraclostrobinul, o strobilurină, inhibă germinaţia sporilor. Ambele substanţe manifestă efect sinergic în controlul bolilor, oferind astfel o eficienţă sporită, acţionând atât preventiv, cât şi curativ. Pe lângă activitatea sa fungicidă, Opera® manifestă puternice efecte fiziologice, care conduc la îmbunătăţirea fotosintezei, utilizarea mai eficientă a îngrăşămintelor, creşterea rezistenţei plantelor la stres, şi ÎMBUNĂTĂŢIREA

STABILITĂŢII PLANTEI PRIN TRATAMENTUL CU

OPERA®

Martor tratat cu Opera®

Martor netratat

CREŞTEREA

îndeosebi la secetă, mai puţine frunze îmbătrânite, tulpini mai rezistente la frângere. De fiecare dată când sunt perturbate condiţiile optime de vegetaţie, planta produce etilenă, hormonul de stres al plantei. Energia plantei este astfel orientată către managmentul stresului şi nu către producerea recoltei. Folosind produsul Opera® din gama AgCelence®, producţia de etilenă în plantele stresate este redusă în mod semnificativ. Această scădere de etilenă ajută la întârzâierea stresului indus de îmbătrânire şi prelungeşte activitatea fotosintetică, ceea ce înseamnă că un număr mai mare de carbohidraţi este disponibil pentru creşterea plantelor. Aplicarea fungicidului Opera® se recomandă în doză de 1 l/ha, când porumbul are 1-1,2 m, până la ultima posibilitate de intrare în cultură, şi în doză de 1,5 l/ha la înflorit, atunci când există posibilitatea folosirii echipamentelor cu lumină mărită la sol. BASF recomandă aplicarea preventivă a produsului Opera®, evitând aplicarea acestuia atunci când seceta este deja instalată. Aplicarea produsului Opera®, înainte ca factorii de stres să-şi facă apariţia în grad ridicat în cultura de porumb, determină: • Creşterea suprafeţei foliare • Creşterea masei verzi

SUPRAFEŢEI FOLIARE PRIN TRATAMENTUL CU

Martor netratat

26 Aprilie 2013

Martor tratat cu Opera®

CREŞTEREA

• Dezvoltarea mai bună a rădăcinilor • Îmbunătăţirea stării de sănătate a tulpinilor • Stabilitatea plantelor • Număr crescut de rânduri pe ştiulete şi un număr mai mare de boabe pe rând • Reducerea conţinutului de micotoxine Astfel, porumbul are o capacitate mărită de rezistenţă împotriva condiţiilor extreme de stres şi-şi măreşte capacitatea de producţie, ceea ce duce la recolte bogate, chiar şi în condiţii nefavorabile. Opera® îmbunătăţeşte starea de sănătate a plantelor, acestea având tulpini foarte stabile, fapt ce influenţează direct creşterea vitezei de recoltare şi scăderea consumului de combustibil. Fermierul economiseşte astfel timp, resurse şi reduce pierderile de recoltă, ceea ce contribuie, evident, la obţinerea unui profit net superior. Produsul Opera®, din gama AgCelence®, oferă o toleranţă excelentă la factorii de stres, asigurând astfel protecţia culturii pe termen lung şi, implicit, oferind hibrizilor aleşi posibilitatea de a-şi exprima potenţialul genetic de producţie. Folosind produsul Opera® în cultura de porumb puteţi obţine sporuri de recoltă şi profitabilitate crescută printr-o recoltă de calitate, sănătoasă, cu rezistenţă mărită asupra factorilor de stres, care fac presiuni tot mai mari în zonele agricole din România.

MASEI VERZI PRIN TRATAMENTUL CU

Martor netratat

OPERA®

Martor tratat cu Opera®

OPERA®

Dezvoltarea mai bună a rădăcinilor prin tratamentul cu Opera®

Îmbunătăţirea stării de sănătate a tulpinilor prin tratamentul cu Opera®

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 27

La 21 martie a.c., la Bucureşti, a avut loc lansarea oficială a Asociaţiei Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR), ce numără în prezent 9 membri cu experienţă îndelungată în domeniul cercetării, ameliorării, producerii şi comercializării seminţelor cu genetică superioară. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa dlui Garlich Von Essen, secretar general al Asociaţiei Europene a Seminţelor (ESA), precum şi a numeroase oficialităţi din cadrul Minsterului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi alte instituţii de profil. Totodată, în sală au fost prezenţi şi reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale precum LAPAR, AIPROM, Agrobiotechrom şi AFR.

Ana MUSTĂŢEA

Obiectivul AISR: utilizarea seminţelor certificate în vederea creşterii producţiei agricole În deschiderea evenimentului, dl Florin Constantin, preşedinte al AISR şi Country Manager Bulgaria şi România - Euralis Seminţe, a vorbit despre modul în care a luat fiinţă această alianţă, precizând faptul că proiectul a fost demarat în urmă cu doi ani şi că abia în octombrie 2012 aceasta a căpătat personalitate juridică. „S-a plecat de la necesitatea unei reprezentări profesioniste a industriei de seminţe din România. Nu a fost un proiect simplu, pentru că în primul rând suntem concurenţi pe această piaţă. Este greu în primă fază să faci abstracţie de acest lucru, însă mai important a fost interesul industriei, acela de a pune la dispoziţia fermierilor tot progresul pe care firmele producătoare de seminţe l-a acumulat prin investiţiile majore realizate pe partea de cercetare şi dezvoltare”, a afirmat dl Constantin. Acesta a declarat că, pe lângă apărarea intereselor industriei, alianţa va promova progresul tehnic şi, de asemenea, va facilita transferul de expertiză. Alianţa Industriei Seminţelor din România este o asociaţie profesională, independentă, nonguvernamentală, nonprofit, apolitică, iar aderarea la ea este una deschisă. Companiile care şi-au unit eforturile şi au pus bazele acestei noi asociaţii sunt: Biocrop SRL, Caussade Semences România 28 Aprilie 2013

SRL, Euralis Seminţe SRL, KWS Seminţe SRL, Limagrain SRL, Monsanto România SRL, Pioneer Hi-Breed România SRL şi Syngenta Agro SRL. Un nou membru al AISR, care a aderat înainte de lansarea oficială, este Maisadour Semences România SRL. Antonia Ivaşcu, secretar general al AISR, a vorbit despre rolul acestei asociaţii şi implicarea acesteia în promovarea folosirii seminţelor certificate. „Orice demers are la bază o motivaţie, iar pentru AISR aceasta este de a promova calitatea în agricultură. Această calitate începe, înainte de orice, cu sămânţa, mai exact cu cea certificată. Mai precis, promovăm utilizarea în România a seminţelor certificate şi vedem în această activitate ridicarea nivelului calitativ al producţiei agricole din România, cu beneficii directe la producător, prin valorificarea acesteia la preţuri superioare. În perspectivă, ne dorim mărirea nivelului de export realizat la nivel de ţară. În România, din păcate, mai sunt zone unde se folosesc seminţe de provenienţă neclară, incertă calitativ, iar legislaţia este încă permisivă în privinţa modului de utilizare a seminţelor. Ca urmare, AISR susţine îmbunătăţirea cadrului legislativ naţional, în strânsă legătură cu reglementările europene în domeniu, pentru a creşte gradul de încredere al fermierilor în utilizarea seminţelor

certificate. Anunţăm disponibilitatea asociaţiei de a colabora cu toţi factorii implicaţi în procesul implementării directivelor europene în sectorul agricol şi îmi exprim convingerea că implementarea noilor reglementări vor fi soluţionate în timp util. De asemenea, susţinem creşterea gradului de cunoaştere în rândul fermierilor români, prin utilizarea seminţelor certificate. Istoria AISR este scurtă, dar sperăm că se va face auzită peste ani”, a afirmat dna Ivaşcu, secretar general al AISR. Secretarul general al ESA, dl Garlich Von Essen, a vorbit despre modul de organizare al asociaţiei la nivel european, despre calitatea de a fi membru, având în vedere faptul că AISR intenţionează să adere la această organizaţie, şi despre strategia din 2013 pe diferite politici. „Suntem o asociaţie tânără, fondată în noiembrie 2000 şi reprezentăm industria seminţelor în Europa, iar misiunea noastră este de a avea o legislaţie corectă, care să apere drepturile de proprietate intelectuală, de a acorda libertate fermierilor în alegerea tehnologiilor, de a informa membrii EFSA şi de a face lobby pe diferite teme”, a spus dl Von Essen.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 29

Pentru satisfacerea cerinţelor de consum din mica gospodărie, sortimentul de soiuri de prun este mai amplu şi cuprinde un număr mai mare de soiuri, diferite ca epocă de coacere şi ca mod de valorificare a fructelor. N. Cepoiu consideră că dintre acestea, o folosinţă mai mare o au soiurile: Timpurie Rivers, Carpatin, Tuleu timpuriu, Minerva, Agen, Renclod Althan, Pescăruş, Tuleu gras, Dâmboviţa, Gras ameliorat, Vinete româneşti, Gras românesc şi Anna Spath. Pentru livezile comerciale, cele mai căutate soiuri de prun cu fructul mare sunt: Diana, Silvia, Vâlcean, Centenar, Stanley, Record şi Vinete de Italia.

Sortimentul de soiuri de prun Sortimentul de soiuri pentru grădinile familiale Timpurie Rivers - este un soi precoce, de vigoare mijlocie, care rodeşte pe buchete. Fructul este mijlociu ca mărime, globulos, vânat-violaceu, acoperit cu o pruină grosieră albastră. Pulpa este semiaderentă, dulce-acidulată şi slab aromată. Maturarea fructelor se manifestă la începutul lunii iulie. Carpatin - pomul are o vigoare mijlocie spre mică şi un schelet puternic, garnisit uniform cu buchete şi ramuri mijlocii. Fructul este de mărime medie, sferic alungit, albastru închis, acoperit cu o pruină cenuşie. Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, cu gust echilibrat. Maturarea fructelor se realizează la sfârşitul lunii iulie. Tuleu timpuriu - este un soi precoce, de vigoare supramijlocie, cu fructificarea pe buchete. Fructul este mijlociu ca mărime, ovoid şi colorat în vânăt-violaceu, cu pruină albastră. Pulpa este neaderentă, dulce şi plăcut acidulată. Maturarea fructelor are loc între 25 iulie şi 5 august. Minerva - pomii au vigoare mică-mijlocie, coroana piramidală 30 Aprilie 2013

şi fructificarea pe buchete şi ramuri mijlocii. Fructul este mijlociu, ovoid, uşor asimetric, de culoare vânătă-violacee şi pruină grosieră, albăstruie. Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, consistentă şi suculentă. Maturarea fructelor are loc la 6-8 zile după coacerea prunelor din soiul Tuleu timpuriu. Renclod Althan - pomii sunt de vigoare mare şi rodesc pe buchete şi ramuri mijlocii. Fructul este mare şi foarte mare, globulos şi colorat în roşu-carmin, cu o pruină roşcatalbăstruie. Pulpa este neaderentă, dulce, fin acidulată şi aromată. Maturarea fructelor are loc după 15 august. Agen - pomii au vigoare mijlocie, coroană sferic-turtită şi rodirea pe buchete. Fructul este mic spre mijlociu, invers-ovoid şi roz-violaceu, acoperit cu o pruină groasă, violacee. Pulpa este semiaderentă şi foarte dulce. Maturarea fructelor are loc în prima jumătate a lunii septembrie. Pescăruş - pomul este semiviguros, cu coroană invers-conică şi fructificarea pe buchete. Fructul este mijlociu spre mare, ovoid-asimetric, de culoare vânătă inchisă, acoperit cu o pruină grosieră, cenuşie.

Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, suculentă şi plăcut acidulată. Maturarea fructelor are loc cu puţin timp înainte de coacerea prunelor din soiul Tuleu gras. Tuleu gras - pomii sunt viguroşi şi formează coroane piramidale. Fructifică pe ramuri mijlocii. Are lemnul fragil şi este incompatibil cu corcoduşul. Fructul este mijlociu sau mare, elipsoidal şi colorat în violet închis, cu pruină albastră. Pulpa este neaderentă, dulce şi armonios acidulată. Maturarea fructelor are loc între 15 şi 30 august. Dâmboviţa - pomul are vigoare mare, coroană invers-conică şi rodirea pe buchete şi ramuri mijlocii. Fructul este mare, ovoidal, vânăt închis, acoperit cu o pruină cenuşie. Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, suculentă, dulce şi plăcut acidulată. Maturarea fructelor are loc la câteva zile după cea a prunelor din soiul Tuleu gras. Gras ameliorat - pomii cresc viguros şi rodesc pe ramuri mijlocii şi lungi. Fructul este mijlociu spre mare, sferic, de culoare vânăt-roşcată, cu o pruină groasă, violacee. Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, dulce, slab acidulată şi

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 31

cu o aromă fină. Maturarea fructelor are loc în prima jumătate a lunii septembrie. Vinete româneşti - pomul este de vigoare medie, cu coroană elipsoidală şi fructificare pe buchete şi ramuri mijlocii. Fructul este de mărime medie, elipsoidal, vânăt închis, cu o pruină albastrui-albicioasă. Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, zemoasă, dulce, plăcut acidulată. Maturarea fructelor se produce în a doua decadă a lunii septembrie. Gras românesc - pomul este viguros şi formează o coroană elipsoidală. Ramurile de schelet sunt puternice şi garnisite uniform cu buchete şi ramuri mijlocii subţiri şi elastice. Fructul este mijlociu ca mărime, sferic, mov închis, acoperit cu o pruină albastru-albicioasă. Pulpa este aderentă, verzui-gălbuie, dulce sau foarte dulce, lipsită de aciditate şi aromă. Maturarea fructelor începe spre sfârşitul lunii septembrie şi continuă pe tot parcursul lunii octombrie (Cepoiu şi colab., 1998). Anna Spath - pomii au vigoare mijlocie sau mare, coroană invers piramidală şi rodire pe buchete şi, mai rar, pe ramurile mijlocii. Fructul este mare, sferic, colorat în vânăt-negricios, cu o pruină fină, de culoare albastru deschis. Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, suculentă şi cu un gust echilibrat. Maturarea fructelor are loc în aceeaşi perioadă cu cea a prunelor din soiul Gras românesc.

Sortimentul de soiuri de prun pentru livezile comerciale

Victor VĂTĂMANU

Diana - pomul este de vigoare medie, cu coroană globuloasă şi fructificarea pe ramuri mijlocii şi lungi. Fructul este mare, globulos, colorat în albastru deschis şi acoperit cu o pruină cenuşiu-albăstruie. Pulpa este neaderentă, verde-gălbuie, consistentă şi cu gust plăcut. Maturarea fructelor are loc la începutul lunii iulie. Silvia - pomul este de vigoare mijlocie, cu coroană piramidală şi fructificare pe buchete. Fructul este mare, elipsoidal, vânăt-violaceu, cu pruină cenuşiualbăstruie. Pulpa este neaderentă, albgălbuie, cu gustul foarte plăcut. Maturarea fructelor are loc la 1-2 săptămâni după cea a prunelor din soiul Tuleu gras.

piramidală şi rodirea pe buchete şi ramuri mijlocii. Fructul este mare sau foarte mare, sferic turtit, de culoare vânăt închis, cu pruină albicioasă. Pulpa este neaderentă, portocalie, crocantă, cu gust dulce, plăcut. Maturarea fructelor are loc la sfârşitul lunii iulie. Centenar - pomul creşte moderat şi formează o coroană globuloasă. Rodeşte pe buchete şi destul de rar (când pomii sunt tineri) pe ramuri mijlocii. Fructul este mare, invers-ovoid şi de culoare albastră, cu pruină cenuşie. Pulpa este neaderentă, alb-verzuie şi cu un gust echilibrat. Maturarea fructelor se produce cu două săptămâni înaintea soiului Tuleu gras. Stanley - pomul creşte potrivit de viguros şi formează o coroană rară, invers piramidală. Rodeşte pe buchete. Fructul este mare sau foarte mare, ovoid, vânăt închis la culoare şi pruină albăstruie. Pulpa este neaderentă, galben-aurie, fermă, dulce şi plăcută. Maturarea fructelor se face la sfârşitul lunii august şi început de septembrie. Record - pomul este de vigoare mijlocie, coroana invers-conică şi cu fructificarea pe buchete. Fructul este mare şi foarte mare, sferic-alungit, vânăt închis, cu pruină albăstruie. Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, crocantă şi cu gust echilibrat. Maturarea fructelor are loc la câteva zile după soiul Tuleu gras. Vinete de Italia - este un soi precoce, de vigoare mijlocie, cu coroană sferic-turtită, rodeşte pe buchete, pe ramurile mijlocii şi lungi. Fructul este mare, ovoid şi colorat în albastru-violet (aproape negru), cu pruină fină, albăstruie. Maturarea fructelor are loc la sfârşit de septembrie, început de octombrie. Soiurile Timpurie Rivers, Diana, Carpatin, Centenar, Silvia, Minerva şi Stanley se consumă în stare proaspătă; Agen şi Gras românesc se folosesc pentru obţinerea unor distilate de marcă, în timp ce soiurile Renclod Althan, Pescăruş, Dâmboviţa, Record, Gras ameliorat, Vinete româneşti, Vânăt de Italia şi Anna Spath sunt soiuri pretabile pentru consum proaspăt şi prelucrare industrială (prin deshidratare, congelare etc.).

Portaltoii prunului Vâlcean - pomul este de vigoare mijlocie spre mare, cu coroană invers 32 Aprilie 2013

Soiurile de prun din sortiment se altoiesc pe corcoduş şi pe prunul franc.

Corcoduşul - este portaltoiul principal al prunului. Se înmulţeşte prin sămânţă sau butaşi lemnificaţi. În majoritatea cazurilor, soiurile de prun se altoiesc pe puieţi proveniţi din sâmburi recoltaţi de la diferite forme de corcoduş. Drept urmare, în livadă se observă că unii pomi cresc mai viguroşi şi sunt mai longevivi, în timp ce alţii au o talie redusă şi după 5-6 recolte se usucă, din cauza unei afinităţi reduse dintre altoi şi portaltoi (Stanley, Gras românesc şi Tuleu gras). Pentru a preveni aceste neajunsuri, este de dorit ca sâmburii necesar obţinerii de portaltoi să fie recoltaţi numai de la formele de corcoduş compatibile cu soiurile de prun care se altoiesc. Datorită condiţiilor naturale în care s-a format, corcoduşul se adaptează relativ uşor pe solurile grele, uşoare sau nisipoase, secetoase sau cu exces temporar de umiditate. În România a fost selecţionat corcoduşul T 163, care se înmulţeşte uşor prin butaşi lemnificaţi şi asigură o dezvoltare uniformă a pomilor în livadă. Prunul franc - în diferite zone din ţară au fost identificate şi omologate ca portaltoi (pentru prun) diferite tipuri locale de prun, cum ar fi: P.F. Roşior Varativ, P.F. Renclod verde. P.F. Voineşti B şi Oteşani 8. P.F. Roşior - este recomandat pentru zona dealurilor Subcarpaţilor Meridionali, pe solurile grele, argiloase şi subţiri. Are afinitate cu toate soiurile de prun, cărora le imprimă vigoare mare şi o fructificare timpurie. P.F. Renclod verde - este destinat pentru zona colinară a Moldovei şi pentru soiurile de prun incompatibile cu corcoduşul. Pomii altoiţi pe acest portaltoi au o vigoare mare de creştere şi o fructificare timpurie (din anul IV de la plantare). P.F. Voineşti B - răspunde mai bine pe dealurile mici şi mijlocii din zona subcarpatică a Munteniei. Are afinitate cu toate soiurile de prun şi imprimă pomilor o vigoare submijlocie. P.F. Oteşani 8 - s-a adaptat foarte uşor pe dealurile mijlocii ale Subcarpaţilor Meridionali, cu soluri grele şi un conţinut ridicat de argilă. Are afinitate cu toate soiurile de prun şi imprimă pomilor o vigoare mică şi o intrare pe rod timpurie (anul III de la plantare).

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 33

Tânăr doctor în agricultură: şcoală-educaţie-carieră Pentru Florentin Bercu, un tânăr doctor în agricultură, absolvent al USAMV Bucureşti, balanţa s-a înclinat spre şcoală, educaţie şi o carieră în agricultură. De ce este importantă şcoala în agricultură, dar şi cât de lung este drumul până a ajunge doctor în agricultură ne spune chiar el, în interviul ce urmează.

De ce agricultură şi nu domeniul economic sau cel medical? Am fost crescut de bunici. Mi s-a insuflat această dragoste faţă de tot ceea ce înseamnă mediul rural încă de când eram mic. Am participat alături de bunici şi ceilalţi membrii ai familiei la toate obiceiurile, tradiţiile şi muncile din gospodărie. Mi-a plăcut dintotdeauna mediul rural în detrimentul vieţii la oraş. Simt că îmi încarc bateriile, că respir şi trăiesc cu adevărat. Copil fiind, spuneam la toată lumea că vreau să-mi achiziţionez propriul meu tractor, să combin utilul cu

plăcutul, făcând un business în agricultură. Dumnezeu m-a ascultat şi pe la 14 ani tata a vândut garajul de la maşină şi mi-a spus că dacă vreau îmi dă banii obţinuţi să achiziţionez un tractor. Deşi banii nu ajungeau, mi-a spus că va trebui să mă descurc singur, iar eu am fost foarte bucuros şi am acceptat. Cu acei bani ne-am permis să achiziţionăm doar un tractor fără motor. Muncind şi beneficiind şi de ajutorul familiei am reuşit să-l recondiţionez după un an de la data achiziţiei şi să încep să lucrez efectiv. La vârsta de 16 ani deja ştiam clar că vreau să devin inginer agronom şi să mă perfecţionez în acest domeniu.

Câţi ani de şcoală ai făcut până acum? Am intrat în clasa I la 6 ani şi am terminat doctoratul la 26 de ani. Aşadar, 20 până acum. După cum bine ştiţi, toată viaţa învăţăm şi din ce învăţăm mai mult, constatam cât de puţine ştim.

Cum ai ajuns aici? Începând cu anul 2 de facultate, am fost

la diferite stagii de pregătire şi muncă în Anglia, Scoţia şi Franţa. Acolo am văzut că fără coopertive, producătorii agricoli nu ar putea fi la fel de organizaţi, eficienţi şi profitabili. Fiind familiarizat cu carenţele organizatorice existente în România la nivelul lanţului producător-consumator, am început să mă gândesc, să mă informez şi să caut soluţii pentru a redresa situaţia şi în special pentru a nu întâmpina şi alţi tineri greutăţile prin care am trecut eu. După aproximativ un an de discutat cu specialişti din producţie şi cercetare, atât din ţară, cât şi din alte ţări UE, am ajuns la concluzia că soluţia cea mai bună pentru revitalizarea situaţiei actuale din sectorul agroalimentar românesc sunt cooperativele agricole. Cea mai bună posibilitate de a aprofunda acest subiect a fost în cadrul tezei de doctorat, prin care am urmărit radiografierea cooperativelor agricole existente în România şi găsirea soluţiilor pentru a le perfecţiona activitatea. Aşadar, aşa am luat decizia să fiu un partizan al promovării, conştientizării oamenilor din mediul rural de beneficiile obţinute prin organizare, dezvoltării şi eficientizării activităţii cooperativelor efic agricole moderne în România. agr

Câ de interesat mai Cât es este tineretul din ziua de azi de agricultură? Eu intru în contact zilnic cu multe persoane. După cum bine ştiţi, în prezent per se promovează p curentul mâncării sănătoase, bio, eco. Am constat cu săn plăcere plă ca majoritatea oamenilor cu care discut, dis persoane relativ tinere, spun că agricultura ag este de viitor, fiind o posibilitate de redresare a situaţiei economice a României Ro şi totodată o piaţă de muncă în dezvoltare pentru viitorii specialişti din agricultură şi activităţile anexe. În prezent, pre există un aflux mare de studenţi spre sp universităţile cu profil agronomic, dar da acest lucru nu se afla la acelaşi nivel ni de amplificare în anul 2004, când mulţi m dintre cei care se îndreptau spre acest ac domeniu o făceau fie că aveau o afacere în familie, fie la sugestia 34 Aprilie 2013

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 35

unui apropiat care lucra în domeniu. Din punctul meu de vedere, lucrurile ar trebui să fie simple şi clare pentru toată lumea. Fiecare are drumul lui în viaţă. Important este ca tinerii liceeni, singuri sau îndrumaţi de părinţi, rude, prieteni, să aleagă să urmeze studii universitare într-un domeniu spre care au anumite afinităţi. Doar făcând ceea ce îţi place şi urmând domeniul spre care ai anumite aptitudini vei avea rezultate bune cu efort minim.

Ţi s-a părut greu drumul până aici? Atunci când îţi place ceea ce faci şi pui suflet, Dumnezeu aşază lucrurile să ajungi pe calea cea mai bună la finalul dorit. Este greu, în primul rând din cauza mentalităţii oamenilor, dar nu imposibil. Dacă vrei cu adevărat, se poate!

Care este diferenţa dintre CAP şi cooperativele agricole actuale? România are de suferit mult din punct de vedere economic din cauza reticenţei la sintagma de cooperative agricole, deoarece majoritatea celor care au prins fostele CAP au impresia greşită ca cooperativele agricole actuale sunt la fel. Diferenţa este ca acele CAP erau conduse de stat, iar cooperativele agricole actuale, înfiinţate după principiile autentice existente la nivel mondial, sunt conduse în mod democratic, prin hotărârea majorităţii membrilor, fiecare membru având un vot.

Iulian ANDREI

Cum ai procedat la realizarea chestionarului şi în ce constă el? După ce am vizitat şi am văzut cum funcţionează unele cooperative agricole, am purtat discuţii cu reprezentanţii lor, cu specialişti şi cercetători atât din România, cât şi din Belgia şi Franţa, am ajuns la un chestionar cu 38 de întrebări, prin care am încercat o radiografie a activităţii cooperativelor agricole româneşti la nivelul regiunilor de dezvoltare pentru anul 2011. Prin acest studiu s-au intervievat 284 de manageri de cooperative din toată ţara. Realizat la nivelul fiecărei regiuni, a fost structurat în patru părţi: • caracteristici ale cooperativelor agricole (anul înfiinţării, sectorul de activitate, numărul şi dimensiunea membrilor, nivelul educaţional al membrilor, vârsta medie a membrilor, numărul angajaţilor, patrimoniul cooperativei, rolul şi scopul cooperativei şi beneficiile aduse membrilor); 36 Aprilie 2013

• cifre-cheie ale cooperativelor agricole (producţia medie pe culturi, efectivul de animale, randamentul la îngrăşare, randamentul la producţia de lapte, cantităţile depozitate, procesate şi vândute prin cooperativă, originea inputurilor, comercializarea pe piaţa internă, comunitară şi extracomunitară, cifra de afaceri şi procentul din cifra de afaceri provenit din venituri nonagricole); • funcţionarea cooperativelor agricole (servicii şi produse oferite, ghid practic de producţie orientat către calitate şi performanţă, strategia comercială şi de marketing, funcţionarea din punct de vedere logistic şi operaţional, politica privind preţurile pe piaţa internă şi controlul şi optimizarea costurilor); • politica cooperativelor agricole (factorii care au contribuit la succesul cooperativelor, probleme şi constrângeri, promovarea dezvoltării întreprinderilor cooperatiste, aplicarea principiului controlului democratic, distribuţia dividendelor, dacă preşedintele sau directorul executiv ar trebui să fie membru sau o persoană externă, subiecte relevante în promovarea cooperativelor şi disponibilitatea membrilor de a plăti pentru beneficiile aduse şi în ce cuantum). Prin acesta s-a urmărit o analiză complexă a activităţii cooperativelor agricole din România în vederea revitalizării sectorului cooperatist, ca mijloc de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale locuitorilor din mediul rural, asigurării veniturilor producătorilor agricoli, întăririi rolului economic al activităţilor profesionale ale producătorilor, perfecţionării şi dezvoltării sectorului agricol şi implicit al economiei naţionale.

Sunt eficiente cooperativele din ţara noastră? Ce consideri că ar trebui făcut pentru ca ele să fie mai eficiente? În iulie 2012 erau înregistrate ca fiind în funcţiune 511 cooperative agricole, care au fost supuse chestionarului amintit anterior. Din acestea au răspuns 56%. Din cele 284 de cooperative agricole, 121 au înregistrat o cifră de afaceri. Sunt multe cooperative agricole eficiente în România. Cooperativele din ţara noastră sunt încă la început, comparativ cu cele europene, care funcţionează după aceleaşi principii de zeci de ani. La noi, după 1989, s-a luat totul de la zero şi acestea trebuiesc reconstruite după principii solide, cu răbdare şi oameni capabili şi bine

intenţionaţi. Sunt multe de făcut, eu pot puncta anumite aspecte pe care le consider importante în perioada imediat următoare: • o campanie de promovare intensivă a acestor forme de organizare vitale fermierilor, eficientizării activităţii şi creşterii profitabilităţii lor, prin care trebuie să fie explicat foarte clar că membrii vor decide împreună paşii pe care îi vor urma în dezvoltarea şi eficientizarea activităţii pe care o desfăşoară; • este necesară îmbunătăţirea legislaţiei cooperativelor agricole în vigoare şi aplicabilitatea ei. În acest sens, este nevoie ca toţi reprezentanţii cooperativelor agricole să vină cu propuneri, soluţii, care să fie aplicabile în condiţiile economice actuale ale ţării nostre, pe care împreună cu jurişti şi specialişti ai Ministerului Agriculturii şi Finanţelor să le transpunem într-o lege perfectibilă, care să încurajeze devoltarea şi funcţionarea cooperativelor agricole din România. • este primordial să avem o lege pentru creditarea cooperativelor. Trebuiesc introduse în legislaţia agricolă, în nomenclatorul băncilor şi recunoşterea lor ca forme juridice, pentru a putea obţine credite şi pentru a dezvolta activităţi de procesare în cadrul cooperativelor, şi nu numai, atât de necesare sectorului agricol românesc. • realizarea unui ghid optim de funcţionare a cooperativelor agricole din România, care să se găsească în 2-3 exemplare în fiecare localitate din mediul rural.

Ce urmează, care sunt planurile tale de viitor? În prezent sunt director executiv la Federaţia Naţională PRO AGRO şi doresc ca aceasta să se dezvolte, membrii săi să acopere majoritatea sectoarelor de piaţă existente la nivel comunitar şi să promovăm, să reprezentăm şi să susţinem cu succes interesele sectorului agroalimentar din România la nivel european, ca membri cu drepturi depline la COPA-COGECA. În paralel, voi face tot ceea ce îmi stă în putinţă să punem în aplicare, împreună cu membrii şi reprezentanţii cooperativelor agricole din România, ai ministerelor Agriculturii şi Finanţelor şi oricine va fi nevoie, măcar ce am amintit la întrebarea anterioră. Sunt sigur că doar revitalizând sectorul cooperatist putem îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale locuitorilor din mediul rural, perfecţiona şi dezvolta sectorul agricol şi implicit economia naţională.

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 37

La jumătatea lunii martie, fermierii au fost aşteptaţi la cel mai mare târg de maşini şi utilaje agricole second-hand din ţară, organizat de firma BISO România, la sediul acesteia din localitatea Drajna, judeţul Călăraşi. În ziua deschiderii, 21 martie, a avut loc şi o conferinţă de presă, desfăşurată în parteneriat cu revista „Agrointel”, în cadrul căreia s-a prezentat un top al celor mai bogaţi fermieri din România. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa a numeroşi agricultori, oficiali şi reprezentanţi mass-media.

BISO România - târg de maşini şi utilaje agricole second-hand Prezentă de aproape 10 ani pe piaţa autohtonă de tehnică agricolă, BISO România cunoaşte o dezvoltare continuă, realizând investiţii majore atât în deschiderea de noi puncte de lucru dotate cu o gamă variată de piese de schimb, cât şi în calificarea personalului, astfel încât acesta să poată oferi consiliere, intervenţie şi instruire de specialitate. „Suntem o companie care investeşte mult în România şi care va fi prezentă mulţi ani de aici încolo, pentru că vrem să creştem împreună cu partenerii noştri, cu fermierii”, a afirmat în deschiderea evenimentului dl Franz Schrattenecker, administrator al BISO-Schrattenecker GmbH. Pe lângă pieţele unde compania austriacă se dezvoltă, aceasta urmează să pătrundă şi pe cea a Serbiei, din 2013, iar în Slovacia intenţionează să investească în cursul acestui an peste 20 de milioane de euro pentru producţia echipamentelor pentru pregătirea solului. „Echipamentele noastre de recoltat şi de pregătire a solului sunt 38 Aprilie 2013

destinate întregii pieţe mondiale”, a precizat dl Schrattenecker. Un proiect amplu pe partea de cercetare şi dezvoltare al companiei, în valoare de circa 4 milioane de euro, derulat pe o perioadă de 3 ani şi care urmează să fie finalizat în 2014, se referă la fabricarea de hedere din aluminiu, mult mai uşoare faţă de cele clasice, şi de calitate superioară.

Toate maşinile agricole au fost recondiţionate La târgul de maşini şi utilaje agricole second-hand şi de stoc organizat la Centrul de Competenţă din Drajna al

companiei BISO au fost expuse câteva sute de tractoare, echipamente agricole şi zeci de combine. Acestea au fost recondiţionate de specialiştii de service pentru a fi într-o stare bună de funcţionare şi vandabile. Marian Martinescu, responsabil al departamentului de second-hand şi sales manager al companiei, a declarat că una dintre provocări este aceea de a exista şi în România o piaţă de maşini agricole second-hand, la fel ca în Germania sau Austria, ţări în care acest segment este dezvoltat şi de unde mulţi fermieri români au achiziţionat utilaje agricole. În opinia acestuia, dificultatea

www.agrimedia.ro

preţ, cel mai important aspect în vânzarea acestor utilaje agricole este numărul orelor de funcţionare. „Încercăm să aducem din Austria maşini agricole cu puţine ore de funcţionare, chiar dacă au o vechime de până la 10 ani. Dacă are până la 4.000 de ore, înseamnă că le putem revinde şi ne putem baza pe faptul că vor funcţiona bine. Avem o echipă de service profesionistă, care le revizuieşte şi ne dacă se pot revinde. Toate maşinile şi utilajele agricole din târg sunt recondiţionate. Clientul poate pleca de aici cu ele direct în câmp, la lucru, nefiind necesare reparaţii”, a spus acesta. Principalele mărci din târg au fost Steyr, New Holland, Fiat, Ford, JD şi Fendt. „Nu ne axăm pe o anumită gamă, însă noi ne-am specializat, în principal, pe Fiat, NH şi Ford. Am avut clienţi care ne-au solicitat o maşină agricolă de o anumită marcă şi, dacă există pe stoc, o putem aduce fără probleme.” În încheiere, dl Marian Martinescu a subliniat faptul că BISO România are o serie de soluţii pentru agricultorii care doresc să achiziţioneze utilaje şi maşini agricole atât noi, cât şi second-hand. „Noi putem asigura partea de service şi piese de schimb şi avem mai multe soluţii de finanţare, ştiind faptul că băncile comerciale nu oferă credit pentru achiziţia utilajelor la mâna a doua. De asemenea, anul trecut am derulat şi un program «Rabla» intern”, a afirmat dl Martinescu. Târgul de maşini şi utilaje agricole second-hand şi de stoc organizat la Centrul de Competenţă din Drajna al companiei BISO România va fi deschis permanent şi, potrivit reprezentanţilor firmei, se doreşte să devină tradiţie, pentru că există cerere pe acest segment de piaţă. Adrian Piţuroiu, localitatea Băneasa, judeţul Giurgiu: „Am cumpărat un tractor Fiat Agri, de 85 CP, an fabricaţie 1989, iar preţul a fost de 6.500 de euro. Este dificil să achiziţionezi maşini agricole noi, având în vedere că lucrez o suprafaţă mică, de 5 hectare, pe care o deţin în proprietate. Am încercat să depun un proiect pentru accesarea fondurilor europene, însă am renunţat din cauza birocraţiei. Lucrez cu două tractoare româneşti U445 şi un tractor Fiat de 65 CP.” Aprilie 2013 39

Ana MUSTĂŢEA

constă în faptul că „utilajele din România sunt foarte mult lucrate şi revânzarea lor devine dificilă”. Tocmai de aceea, compania a iniţiat din acest an un program denumit Bay-back, care în alte ţări funcţionează de mai mult timp şi care constă în predarea maşinilor agricole vechi pentru achiziţia altora noi. „Majoritatea utilajelor agricole second-hand prezentate la târg sunt preluate din Austria prin programul Bay-back. Consider că în circa 2 ani acest sistem de predare a echipamentelor agricole vechi ca avans pentru cumpărarea altora noi se va dezvolta şi în România. În urmă cu 2 ani, foarte mulţi fermieri cumpărau utilaje second-hand din alte ţări, cu precădere din Germania, fără garanţie şi fără să le fie asigurată partea de service. Noi vrem să punem la dispoziţia fermierilor maşini agricole second-hand de diferite mărci, recondiţionate, iar în cazul unor probleme tehnice putem trimite o echipă de service pentru a repara orice defecţiune şi putem aduce orice piesă de schimb de care este nevoie”, a spus dl Martinescu. Potrivit acestuia, preţurile tractoarelor second-hand din târg pornesc de la circa 4.000-5.000 de euro, pentru cele de puteri mici, recomandate pentru sectorul horticol, şi ajung până la 55.000 de euro, cum este cazul unui tractor de 255 CP. Cel mai vechi tractor din târg este fabricat în 1980, are 48 CP şi s-a vândutt încă din prima zi de deschidere, iar cel mai nou este tractorul New Holland TM, de 175 CP, din 2010. „Cel din urmă are 1.700 de ore de funcţionare, este într-o stare impecabilă şi cu siguranţă îl vom vinde”, a spus reprezentantul companiei.. „Cele mai căutate combine la mâna a doua sunt New Holland, în special modelul TC 56. Acest lucru ne avantajează, pentru că oamenii noştri de la service sunt specializaţi pe această marcă şi avem foarte multe cereri. Un client de-al nostru, care are o combină NH TC56, ne-a spus că maşina a funcţionat foarte bine şi că timp de 5 ani nu a făcut la ea reparaţii majore, iar acum se orientează tot spre un astfel de model, la mâna a doua”, a afirmat responsabilul pe partea de maşini agricole second-hand. Acesta a mai afirmat că pe lângă

De la sfârşitul anului trecut, BISO România a început colaborarea cu firma germană Kerner, care produce semănători şi echipamente pentru pregătirea solului. Pentru a afla mai multe despre istoricul şi produsele sale, am stat de vorbă cu dl Elmar Wimmers, manager în cadrul companiei.

Ana MUSTĂŢEA

Kerner - nou brand pe piaţa echipamentelor agricole Compania Kerner a fost fondată în anul 1990, aşadar are o istorie de 23 de ani, şi mult timp s-a adresat cu precădere pieţei din Germania. Abia în urmă cu 3 ani a început activitatea de export, cu ţări precum Austria şi Elveţia. În 2009, proprietarul companiei a decedat şi a urmat un an dificil, cu multe schimbări. În 2010, am venit în această companie pentru că am constatat calitatea superioară a produselor Kerner, datorită profesiei mele de inginer mecanic. Una dintre marile provocări a fost aceea că firma nu exporta, nu avea nici un program de marketing pentru export, iar în 2010-2011 am pregătit tot ce era necesar pentru a ne lansa pe piaţa internaţională. Primul pas a fost participarea la expoziţia Agritehnica de la Hanovra, unde am găsit exportatori care să ne reprezinte. România, dar şi Bulgaria, Croaţia şi Ucraina sunt pieţe de interes pentru noi. Aici consider că există piaţă pentru produsele Kerner, pentru că, la suprafaţa agricolă mare pe care o aveţi, sunt necesare utilaje agricole de calitate, robuste şi durabile. Solul se lucrează greu şi utilajele pe care le folosesc fermierii 40 Aprilie 2013

români trebuie să fie rezistente. Anul trecut, când nu au căzut precipitaţii şi solul era tare, am testat produsele noastre şi am constatat că sunt perfecte pentru condiţii dure de lucru. Este prima colaborare cu compania BISO şi avem planuri mari. Mai întâi, plănuim o caravană de demonstraţii în acest an şi vom fi în 10-15 locaţii din ţară. Pentru a ne promova şi a arăta calitatea produselor noastre, consider că cele mai concludente sunt demonstraţiile practice din câmp. Aşadar, anul 2013 va fi unul de promovare a utilajelelor Kerner pe piaţa din România. În Germania, Kerner deţine, în funcţie de produs, o cotă de piaţă cuprinsă între

5 şi 10%. De exemplu, la cultivatoare avem 10%, la tăvălugi frontali 20%, iar la semănători circa 4%. Datorită investiţiilor pe care le realizăm, aceste procente vor creşte în anii următori. În acest an, vom avea mai multe noutăţi pe care le vom prezenta la Agritechnica, în special la gama de cultivatoare, unde nu avem concurenţi. Firma a cunoscut în fiecare an o creştere a cifrei de afacere. În 2011, am înregistrat o creştere mai mare chiar şi faţă de cea din 2008, înaintea crizei economice. Pentru 2013 ne aşteptăm la o cifră de afacere mai mare faţă de anul trecut şi afirm acest lucru bazându-mă pe faptul că în primele 3 luni ale acestui an avem foarte multe mu cereri, în special pentru semănători. Concret, această cifră de afacere se Co va situa în jurul valorii de 10 milioane de euro. La Kerner lucrează 80 de angajaţi şi tot procesul de fabricaţie an al utilajelor şi semănătorilor are loc la sediul acesteia, în landul Bavaria. se

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 41

Recomandări Monsanto într-o primăvară capricioasă Bogdan SOARE, director vânzări CropProtection Monsanto pentru RO, BG & MD Ceea ce părea a fi o primăvară normală s-a transformat în a doua jumătate a lunii martie într-o primăvară capricioasă, cu ninsori abundente, temperaturi scăzute, urmate de zile ploioase cu vânt. Toate aceste fenomene meteorologice au dus la întârzierea atât a campaniei de primăvară, fapt ce poate influenţa negativ evoluţia culturilor însămânţate în toamnă, din cauza băltirilor şi a imposibilităţii aplicării tratamentelor chimice, cât şi a înfiinţării culturilor din perioada următoare, în special floarea-soarelui şi porumb, dar şi sfecla de zahăr, soia, orzoaica de primăvară etc. În aceste condiţii, ne confruntăm cu un fenomen cel puţin nefiresc, unde în unele zone, deşi temperaturile permit, nu se poate începe semănatul din cauza excesului de umiditate. Acest exces de umiditate a făcut ca seminţele de buruieni să germineze şi să răsară, făcând astfel imposibil semănatul fără o altă lucrare mecanică sau chimică efectuată în prealabil. O eventuală lucrare mecanică neputându-se efectua din cauza excesului de umiditate, rămâne ca soluţie optimă de distrugere a buruienilor aplicarea erbicidelor selective sau totale, separat sau împreună, înainte sau după semănat. Soluţia pe care o oferă compania Monsanto se numeşte Roundup Energy şi este un produs care în această

primăvară poate face diferenţa. Vă voi expune în continuare avantajele folosirii acestui produs unic, lansat anul trecut pe piaţa românească: • concentraţie mărită de glifosat, respectiv 450 g/l • aplicare la temperaturi scăzute de peste 2°C • tehnologia Transorb, pentru translocarea în plantă nu are nevoie decât de 1 oră; o ploaie torenţială survenită după această perioadă nu va reduce eficacitatea lui Roundup Energy. • interval de cultivare redus - 1 zi pentru buruienile anuale şi 5 zile pentru buruienile perene • compatibilitate cu alte substanţe active (acetoclor) Toate aceste caracteristici ale lui Roundup Energy reprezintă soluţii tehnologice oferite fermierilor, soluţii cu care putem contracara capriciile naturii, oferind în acelaşi timp flexibilitate în alegerea momentului în care începem semănatul. În continuare, vom trece în revistă câteva posibile utilizări ale lui Roundup Energy în această primăvară.

Combaterea samulastrei de grâu şi rapiţă Este ştiut faptul că samulastra de grâu înfrăţit, precum şi cea de rapiţă foarte bine dezvoltată, cu grosimea coletului de peste 2 cm diametru, pune mari probleme în această

primăvară. Această samulastră poate fi combătută eficient înainte sau imediat după semănatul culturilor de soia, floarea-soarelui şi porumb folosindu-se Roundup Energy, în dozele recomandate; concomitent se poate aplica şi un erbicid inhibitor de germinaţie Guardian sau Harnessun, pentru un mai bun control al buruienilor.

Combaterea buruienilor răsărite în primăvară În cazul în care s-a optat pentru tehnologia clasică pe bază de arătură, dar mai ales a celei minimum till sau no till, unde brazda nu este întoarsă, în această primăvară ne confruntăm cu o răsărire explozivă a buruienilor. Soluţia optimă pe care o recomandăm este aplicarea cu 1-5 zile înaintea începerii semănatului a unei doze de Roundup Energy, care se calculează în funcţie de spectrul de buruieni şi care este cuprinsă între 1,6 şi 3 l/ha.

Culturi compromise Acest segment este reprezentat de culturile de rapiţă sau cereale care au intrat în iarnă insuficient dezvoltate şi care, din cauza gerului, au ajuns să aibă densităţi reduse care nu justifică, din punct de vedere economic, păstrarea lor şi care în final trebuie distruse, pentru a se semăna alte culturi de primăvară. Soluţia o reprezintă aplicarea Roundup Energy în doze mai mari decât cele recomandate în cazul m ssamulastrei 3-4 l/ha, cu menţiunea ccă volumul de apă trebuie corelat cu ssuprafaţa foliară, astfel încât să avem o distribuţie uniformă pe frunze. Dozele de apă recomandate sunt D ccuprinse între 200 şi 300 l/ha. B Bogdan Soare, ddirector vânzări CropProtection Monsanto pentru RO, BG & MD M bogdan.soare@monsanto.com b TTel. 004 0722.335.770

42 Aprilie 2013

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 43

În luna martie a.c., IPSO Agricultură a organizat în mai multe zone ale ţării evenimente sub sloganul „Grain Days”, în cadrul cărora s-a vorbit despre istoricul firmei, activitatea de service şi piese de schimb, promoţiile propuse în acest an, sistemele de ghidare prin satelit pentru managementul agricol şi tehnica performantă de recoltat cu combine John Deere. Una dintre cele 6 întâlniri cu fermierii a avut loc la 13 martie, la sediul central din Mogoşoaia, judeţul Ilfov.

Evenimentele «Grain Days» organizate de IPSO Agricultură Din anul 1991, când Grupul Monnoyeur a deschis filiala IPSO Agricultură, aceasta a ajuns de la o echipă locală la o reţea integrată. Acum, firma deţine 7 centre regionale, cu 13 sucursale comerciale şi 6 ateliere de service, precum şi o echipă de profesionişti instruiţi atât în ţară, cât şi în străinătate. În acest an, această reţea va include şi noul punct de lucru de la Giurgiu. Pe piaţa de tractoare din România, compania se menţine încă din anul 2009 pe poziţia de lider. „La 3 tractoare vândute, unul este John Deere”, a afirmat dl Daniel Ion, director regional IPSO Mogoşoaia. În cadrul evenimentului, dna Carmen Stăncescu, reprezentantul departamentului de service şi piese de schimb, a vorbit despre această activitate importantă din cadrul companiei, precum şi despre programul PowerGuard pentru protecţia utilajelor. „Suntem întotdeauna aproape de dvs., prin echipa noastră de postvânzare. La nivel naţional, avem 11 consilieri comerciali care vă oferă cele mai bune soluţii pentru piese de schimb, service şi informaţii legate de promoţiile pe care le avem. Tehnicienii noştri de service au peste 10 mii de ore de instruire. În ţară sunt peste 70 de tehnicieni 44 Aprilie 2013

şi mecanici şi peste 70 de persoane pe partea de piese de schimb. La nivel de ţară, comercializăm peste 35 mii de referinţe distincte. Zilnic, avem câte un camion dedicat care pleacă de la depozitul central din Germania, soseşte apoi la Arad, iar de acolo piesele ajung în maximum 48 de ore în oricare dintre sediile IPSO Agricultură. Termenul de livrare este de la 24 de ore până la 10 zile, însă ceea ce trebuie să ştiţi este că, în privinţa pieselor JD, în maxim 48 de ore pot ajunge la dvs. La nivel naţional, avem o valoare a stocului de peste 3,2 milioane de euro, iar anul trecut am vândut peste 550 de tone de ulei şi peste 43 de mii de filtre”, a spus dna Stăncescu. În privinţa întreţinerii corespunzătoare a

maşinilor agricole, aceasta a prezentat cele trei variante ale programului PowerGuard, respectiv PowerGuard Întreţinere, PowerGuard Protecţie şi PowerGuard Protecţie Plus. PowerGuard Întreţinerere este un plan de mentenanţă predictivă pentru utilajele JD şi cuprinde inspecţii regulate, conform manualului de operare al producătorului. „Este un plan care vă previzionează costurile exacte de întreţinere, ştiţi de la început suma aferentă contractului, iar fiecare plan este personalizat în funcţie de utilaj, de opţiunile acestuia şi de cerinţele clientului. Planul poate fi pe 2-3 ani sau pe un anumit număr de ore. Presupune inspecţii şi verificări regulate

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 45

cu echipamente perfomante, cum ar fi softul JD Service Advisor. La fiecare vizită se va face o inspecţie preventivă a utilajului şi important este faptul că aceia care optează pentru acest program le asigurăm o instruire anuală pentru operatorii de maşini agricole. Atât PowerGuard Protecţie, cât şi Protecţie Plus presupun un contract ce acoperă costurile de reparaţie, care este însoţit întotdeauna de planul de întreţinere PowerGuard”, a afirmat reprezentantul IPSO pe partea de service şi piese de schimb. Pentru achiziţia de maşini agricole performante, firma are o ofertă specială de finanţare, valabilă în perioada 1 martie-30 aprilie 2013, ce presupune avans 5%, dobândă 5% fixă la euro, comision de administrare de 1,5%, perioadă de 7 ani pentru combine şi 5 ani pentru tractoare, cu rate sezoniere, mai exact 2 rate pe an, iar garanţia reprezintă bunurile achiziţionate.

Ana MUSTĂŢEA

Gamă mare de productivităţi la combinele JD Radu Meşină, specialist pe partea de combine al IPSO Agricultură, a vorbit în cadrul evenimentului despre maşinile de recoltat JD din seriile W, T şi S, precizând faptul că firma este singura de pe piaţă din acest moment care oferă 3 modele diferite de batere: pe scuturători, flux tangenţial de separare şi axial. Totodată, acesta a mai subliniat faptul că JD are o gamă mare de productivităţi, cu motoare începând de la 260 până la 626 CP. „Modelul S690 este cea mai mare combină din lume”, a precizat dl Meşină. După o scurtă prezentare a tot ceea ce a creat JD în materie de combine de-a lungul celor peste 100 de ani, specialistul de produs a afirmat că, indiferent în ce uzine din lume sunt fabricate tractoarele şi combinele JD, calitatea acestora este întotdeauna aceeaşi - una superioară. Faptul că JD a construit combine cu o plajă mare de putere, le permite fermierilor să-şi găsească maşina potrivită, indiferent de dimensiunea suprafeţelor exploatate. „La vânzarea maşinilor, întotdeauna ţinem seama de suprafaţa cultivată, de structura culturilor şi apoi propunem combina adaptată. Nu vom propune combine de puteri mari, ci acelea de care au exact nevoie fermierii”, a spus dl Meşină. Seria de combine W cuprinde 4 versiuni, primele două cu 5 scuturători, iar celelalte cu 6 scuturători. Puterea motoarelor porneşte de la 260 46 Aprilie 2013

până la 371 CP, iar volumul buncărului este de la 8.000 până la 9.000 l şi 11.000 de litri în opţiune. Toate modelele pot fi echipate cu versiunea de pantă (Hillmaster). „Avantajele acestor combine sunt asigurarea celor mai bune rate de amortizare şi productivitate, precum şi o foarte bună calitate a seminţelor şi a paielor recoltate. Este o combină fiabilă, cu un bătător mare, cu diametru de 660 mm şi 10 bare în contact permanent cu contrabătătorul. Combinele din seria T sunt în două versiuni: cu 5 şi 6 scuturători, iar puterea motoarelor este cuprinsă între 305 si 431 CP. Toate cele 4 modele, T 550, T560, T660 şi T 670, pot fi echipate cu versiunea de pantă, precum şi cu sisteme inteligente.

„T670i de 431 CP este cea mai mare combină cu scuturători din lume şi a apărut la cererea fermierilor, în special a celor din Germania şi Olanda. Aceştia şi-au dorit o combină care să se apropie de cea hibrid sub aspectul productivităţii. Am creat această serie, care, pe lângă faptul că asigură o productivitate mare, asigură şi un procent de balotat paie mai mare cu 11% faţă de combinele clasice cu scuturători. Este o combină la care fluxul de material vine pe deasupra cilindrului, nu pe dedesubt, iar în 2007 am primit medalia de argint pentru acest concept. Pe piaţă, combinele din seria T sunt din 2008 şi sunt foarte fiabile. Le recomandăm celor care au ferme mai mari şi care au nevoie de paie”, a spus specialistul de produs. În privinţa combinelor din seria S, acestea există în 4 variante, cu puteri de la 371 până la 626 CP, cu capacităţi ale buncărului pornind de la 10.600 până la 14.100 de litri. „Pentru descărcarea buncărului de 14.100 de litri ne-a trebuit un timp maxim de 90 de secunde. Pentru a câştiga timp, descărcarea buncărului se poate face chiar şi din mers, optând pentru soluţia Machine Sync. Cu privire la viteza de lucru la cea mai mare combină din lume, S690, în România am obţinut la o cultură de grâu de 6.700 kg/ha o viteză maximă de 9,8 km/h”, a precizat dl Meşină. La combinele din această serie se propun mai multe opţiuni de transmisie, iar sistemul Hillmaster este opţional pentru modelele S670, S680 şi S690. Trebuie menţionat faptul că toate maşinile John Deere sunt dotate cu motoare ce respectă normele de poluare Tier IV, care funcţionează doar pe carburant, fără să fie nevoie de aditiv. De asemenea, combinele livrate, indiferent de gamă, sunt echipate şi cu tocător. „Avem două tipuri de tocătoare, unul de tip standard, iar celălalt premium. Avantajul cu aceste tocătoare este acela că putem amesteca pleava cu paiele pentru a le balota sau putem balota doar paiele”, a spus acesta. Un alt subiect abordat de către specialistul de produs şi care a trezit interes în rândul auditorilor a fost nivelul economiilor rezultate doar din reducerea procentului de spargeri. Acesta a dat ca exemplu faptul că la o producţie de grâu de 5 t/ha, cultivată pe o suprafaţă de 1.750 ha, reducerea spargerilor cu doar 0,5% asigură o economie totală de 9.625 de euro, luând în considerare un preţ al grâului de 220 euro/tonă.

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 47

În cadrul expoziţiei internaţionale de maşini agricole SIMA, desfăşurată în luna februarie la Paris, am avut ocazia să vizităm, la invitaţia firmei IPSO Agricultură, şi standurile companiilor Strom-Bednar, Kuhn şi Pichon. Informaţiile ne-au fost furnizate de specialiştii de produs ai firmei, respectiv dl Dan Gîdea şi dna Diana Irimia.

Prezenţa firmelor Strom, Kuhn şi Pichon la SIMA 2013 La standul companiei Strom-Bednar ne-au fost prezentate mai multe utilaje agricole, primul fiind Atlas AO, din gama grapelor cu discuri independente. Acesta este un utilaj semipurtat, cu lăţimi de lucru de la 4 până la 7 m, cu discuri de 620 mm şi grosime de 6 mm şi care pot fi în două versiuni: crenelate sau agresive. „Cele agresive sunt special concepute pentru culturile de prăşitoare, unde volumul de resturi vegetale este mult mai mare”, a precizat dl Gîdea. Specialistul de produs a vorbit şi despre presiunea exercitată pe fiecare disc, de 200 kg, ce permite o foarte bună urmărire a profilului solului. De asemenea, sistemul cu pini denumit Flexi-Box permite o încorporare bună a resturilor vegetale. Modelul adus la expoziţie era de 4 metri, iar pentru a fi tractat necesită un tractor de 180 CP. Pentru Atlas AO de 7 m, puterea recomandată a tractorului este de 300 CP. „De cele mai multe ori, în România se recomandă puteri mai mari decât cele indicate în broşurile producătorilor, pentru că la noi solul este mai greu şi suferă, de obicei, de lipsa apei. Această grapă lucrează până la o adâncime de 18 cm şi poate fi folosită atât pentru o prelucrare superficială, 48 Aprilie 2013

cât şi de adâncime”, a precizat acesta. Utilajul de la expoziţie era echipat cu un tăvălug, de 600 mm, cu inele din oţel şi sistem de răzuitori ce permite lucrul în orice condiţii de umiditate a solului. „La grapa cu discuri independente Alfa XOF, axul de transport este poziţionat între bateriile de discuri şi tăvălug, aspect care îi oferă o stabilitate mai bună şi deci îi permite o viteză de lucru mai ridicată. În general, pentru utilajele de pregătit solul viteza este foarte importantă. O noutate pe această grapă cu discuri este aceea că avem disponibile două variante de discuri: crenelate şi agresive. De asemenea, avem opţiunea de a pune un rând de discuri agresive şi g ş altul de discuri crenelate.

Lăţimile de lucru la acest utilaj sunt de la 4 până la 7 metri”, a spus dl Gîdea. Un produs nou de la Strom-Bednar, care nu este comercializat încă în România, este cultivatorul cu dinţi Fenix FO 5000, prezentat în varianta semipurtată. Lucrează cu lăţimi de la 4 până la 8 m, dinţii sunt dispuşi pe 5 rânduri şi pot lucra la o adâncime de la 5 până la 35 cm, caz în care asigură şi spargerea hardpanului. Sistemul de siguranţă este unul cu dublu arc, ce exercită o presiune de peste 500 kg pe fiecare dinte şi, de asemenea, îi permite o elevaţie de 30 cm în cazul în care se întâlneşte un obstacol. Fiecare dinte, pe lângă daltă şi săgeţi, are un reflector

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 49

orientat astfel încât tot solul lucrat să fie menţinut în lăţimea de lucru a utilajului. Axul de transport a fost poziţionat între dinţi, pentru o stabilitate mai bună, iar în spatele dinţilor este un rând de discuri nivelatoare, cu unghiuri diferite de orientare, pentru o nivelare a solului lucrat, iar apoi urmează un tavălug pe 3 secţiuni. Cultivatorul este echipat cu un tăvălug din oţel, cel mai greu oferit de Strom-Bednar, ce face o tasare de calitate, având şi sistemul de răzuitori, putând astfel ell lucra în diferite condiţii de umiditate. „Când umiditatea solului este foarte ridicată, plasarea axului de transport în interiorul utilajului, între dinţi, îi permite să lucreze fără tăvăug. În aceste condiţii, se poate lucra numai cu dinţii, fără tăvălug. Este necesară o putere a tractorului de la 170-180 până la 340 CP. Acest cultivator va intra în România dacă va exista cerere. Noi îl putem aduce la demonstraţii şi târguri, iar clienţii vor decide dacă este potrivit pentru ferma lor. În gama cultivatoarelor, avem un alt produs în ofertă, şi anume Ecoland”, a spus reprezentantul IPSO Agricultură. O altă noutate prezentată a fost semănătoarea electrică cu o capacitate a buncărului de 200 de litri, ce permite semănarea de seminţe mici în acelaşi timp cu cultivarea solului. Distribuţia seminţelor este pneumatică. Printre utilajele expuse la SIMA de către firma Strom-Bednar au fost tocătoarele M 7000, cu lăţime mare de lucru, de 7 m, şi combinatorul ESO 6000, pentru pregătirea patului geminativ, disponibil cu lăţimi de lucru de la 3 până la 18 metri. „Cele mai vândute combinatoare sunt variantele ESO de 4000 şi 5000, pentru tractoare de 140 şi 180 CP şi, de asemenea, variantele de 3 şi 4 m purtate pentru tractoare de 100-120 CP”, a afirmat specialistul de produs.

Ana MUSTĂŢEA

O nouă generaţie de pluguri La standul firmei Kuhn, dl Dan Gîdea ne-a prezentat, printre altele, şi noua serie de pluguri Master 3. „Compania Kuhn vine, la fiecare 6 ani, cu o nouă generaţie de pluguri, cu noi îmbunătăţiri ce aduc un plus de confort şi rezistenţă. Prin schimbarea dimensiunilor s-a realizat o creştere cu 20% a rezistenţei la suprasarcină a trupiţei. O altă îmbunătăţire se referă la faptul că legătura dintre capul plugului şi plug este dintr-o singură bucată, ceea ce asigură o rezistenţă mult 50 Aprilie 2013

mai ridicată. De asemenea, noua roată HD-Tronic poate fi reglată hidraulic, în versiunea de lucru sau de transport. Diametrul acumulatoarelor de azot a crescut de la 100 la 120 mm şi astfel a crescut forţa pe trupiţă de la 1.200 la 1.500 kg. Totodată, pinul de prindere este turnat dintr-o singură bucată, ceea ce asigură o robusteţe ridicată a plugului şi o mai bună preluare a şocurilor în momentul transportului”, a afirmat dl Gîdea. Gama largă de trupiţe prezentată de companie, circa 8 tipuri, face ca plugurile Kuhn să poată fi folosite în orice condiţii de sol şi de lucru.

Cele mai mari rotoare de pe piaţă Specialistul de produs Diana Irimia ne-a vorbit la standul firmei Pichon despre noua remorcă de împrăştiat gunoi de grajd, modelul M 8, cu o capacitate mai mică, de 8 mc. Pentru acest model, puterea minimă a tractorului trebuie să fie de 80 CP, după principiul că la 1 mc sunt necesari 10 CP. „Importantă la remorcile de împrăştiat gunoi de grajd Pichon este dimensiunea rotoarelor din spate, care sunt cele mai mari la ora actuală de pe piaţă, având 1.035 mm, ceea ce înseamnă că asigură o împrăştiere mai largă şi nu permite materialului să se întoarcă în remorcă”, a spus reprezentantul IPSO Agricultură. Remorcile Pichon au o capacitate maximă de 24 mc, iar opţional se poate alege frânarea hidraulică sau alte dimensiuni ale roţilor. În cazul cisternelor de împrăştiat dejecţii lichide, firma Pichon nu are o configuraţie standard, ea diferită de la un client la altul, în funcţie de necesităţile acestora. „Se pot monta diverse echipamente de împrăştiat dejecţii lichide, cum ar fi un disc conic de împrăştiere, împrăştiere prin picurare sau cu ajutorul unor injectoare. În cazul împrăştierii clasice, cu disc conic, mai mult de 50% din nutrienţii din dejecţiile lichide se evaporă. Pentru a beneficia în totalitate de efectul nutrienţilor putem folosi împrăştierea cu ajutorul injectoarelor”, a precizat dna Irimia. Cisternele de împrăştiat dejecţii lichide Pichon au o capacitate de la 2.600 până la 30.000 l, sunt monoax, tandem sau tridem (cu 3 roţi în spate). „La cisterne, dimensiunea pompelor diferă, dar timpul de umplere a acestora nu depăşeşte 2 minute. Umplerea se poate face atât manual, cât şi automat”, a mai adăugat dna Diana Irimia, specialist de produs în cadrul IPSO Agricultură.

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 51

33 de tractoare Fendt vor brăzda IMB Din anul 2013, pământul din Insula Mare a Brăilei va fi brăzdat de 33 de tractoare Fendt 939 Vario. La sfârşitul anului trecut, dl Lucian Buzdugan, director general Agricost SRL, anunţa că „procesul investiţional în Insula Mare a Brăilei nu va lua sfârşit, conducerea companiei dorind să înnoiască zestrea de tractoare cu încă 35 de maşini agricole noi din gama de putere 350 CP, ce vor înlocui tractoarele care au la activ 6-7 campanii agricole”. Aspiraţia celei mai mari ferme româneşti de a se situa la nivelul marilor exploataţii mondiale, de a fi competitivă pe piaţa europeană şi de a creşte gradul de integrare a producţiei agricole s-ar putea considera materializată prin achiziţionarea, la începutul lunii februarie 2013, a 33 de tractoare Fendt 939 Vario. În luna martie, acestea au fost deja livrate în Insulă, cei 12.870 de cai putere furnizaţi de MEWI, firma ce deţine distribuţia mărcii Fendt în România, aşteptând să brăzdeze în lung şi-n lat cele peste 55.000 de hectare ale holdingului brăilean. Considerat „supremul”, Fendt 939 Vario este un jucător competitiv pe piaţa mondială a tractoarelor, ce transformă inteligent puterea şi performanţa celor 390 CP ai săi în eficienţă pură. De aceasta s-au lămurit şi specialiştii din Insula Mare a Brăilei după ce, în prealabil, i-au testat posibilităţile. La solicitarea managementului, un Fendt 939 Vario s-a întrecut într-o competiţie cu alte 3 tractoare concurente din gama de putere 350-400 CP, la lucrările specifice campaniei din toamna lui 2012. Iar apoi decizia a venit de la

sine. „Sunt încântat de alegerea făcută de conducerea firmei, dar o consider oarecum firească, dacă ne gândim, pe de o parte, la declaratele obiective strategice ale companiei, printre care se numără creşterea eficienţei la hectar, reducerea consumului specific de combustibil şi introducerea tehnologiilor nepoluante, iar pe de altă parte, la faptul că, lucrând suprafeţe foarte mari, rezultatele nu pot veni fără maşini şi utilaje ultraperformante. În plus, există în Insulă specialişti care să analizeze oferta pieţei şi să aleagă cea mai bună variantă, pentru un progres real în agricultura românească”, spune dl Cristian Dănescu, director general MEWI. Decizia celor din Insulă a fost luată „cu pixul în mână”, după efectuarea calculelor de rentabilitate, fiindu-le clar că banii vor fi recuperaţi din creşterea randamentului oricărei lucrări, adică din eficientizarea muncii, chiar dacă preţul plătit pentru unul dintre aceste tractoare este mai mare decât cel care s-ar fi plătit pentru oricare alt concurent. „Un tractor de peste 350 de cai putere este un utilaj complex, care realizează mai multe lucruri deodată, consumul de combustibil al acestuia reducându-se de la 25 la 15 l, iar un hectar va fi lucrat în 16 minute şi nu în 3 ore,” explică dl Buzdugan. Este bine ştiut că succesul companiei din Insulă rezidă în respectul faţă de muncă, oameni, pământ şi animale, iar rezultatele lor pozitive se datorează specialiştilor cu care s-au înconjurat, oameni ce ştiu să protejeze, să întreţină şi să valorifice

pământul deţinut în exploatare. De altfel, investiţia umană, materială şi ştiinţifică reprezintă baza dezvoltării permanente a oricărei companii ce tinde către cele mai înalte standarde. Fendt a reprezentat dintotdeauna opţiunea fermierilor de top, vizionari şi cu gândire pe termen lung, deoarece filozofia producătorului german „Utilizând mai puţin, se obţine mai mult” - răspunde oricărei strategii de eficientizare. La Fendt, toate inovaţiile sunt perfect implementate, conducând cu adevărat spre creşterea eficienţei (de exemplu, prin simpla utilizare a tehnologiei SCR, la 10.000 de ore de funcţionare se pot realiza economii de 17.500 l combustibil). Produsele ce poartă marca Fendt sunt realizate deopotrivă în deplin respect pentru mediul înconjurător şi pentru omul aflat la volan. Pe lângă caracteristicile unui Fendt cu motor turbo cu 6 cilindri, capacitate de 7,8 l - 287 kW/390 CP, tehnologie de tratare a gazelor eşapate (SCR), cutie de viteze Vario fără trepte şi tempomat de la 0,03-40 km/h, sistem automat de management motorcutie de viteze (Vario TMS), cabină Confort X5, cu suspensie pneumatică, încălzire şi climatronic, terminal Vario etc., cele 33 de tractoarele Fendt ce vor lucra pământul Insulei sunt dotate cu sistem GPS, pentru că dl Lucian Buzdugan ştie foarte bine cât de importantă este precizia în exploatare, pentru diminuarea pierderilor şi pentru respectarea unor standarde legate de culturi.

SC AGRICOST SRL Iaşi, Punct de lucru Brăila, vinde un număr de 27 de TRACTOARE CASE MX 285 şi CASE MAGNUM 280 în stare perfectă de funcţionare, an fabricaţie 2005-2006, cu ore de funcţionare între 8.000 şi 11.000 şi preţuri cuprinse între 26.000 şi 30.000 euro + TVA. Utilajele pot fi vizionate de cei interesaţi în Brăila, Str. Călăraşilor nr. 327. Relaţii la telefon 0721.275.382 cu domnul director mecanizare Stroe Nicolae. 52 Aprilie 2013

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 53

După cum anunţau încă de la sfârşitul anului trecut, 2013 este pentru MEWI un an aniversar. 18 ani de existenţă, în care s-au dezvoltat continuu şi fundamentat, aceasta fiind cea mai bună modalitate pentru a dovedi maturitatea.

MEWI 18 ani - aniversare prin dezvoltare! Evenimentele ce marchează celebrarea companiei au început în luna martie, cu inaugurarea a două sedii noi, la Craiova (Işalniţa) şi Constanţa (Ovidiu), iar la 12 aprilie au sărbătorit deschiderea filialei de la Turda (Tureni), printr-o demonstraţie în câmp, cu peste 150 de fermieri. Planurile reprezentanţilor companiei vizează deschiderea în 2013 a 6 noi filiale (în toamnă sunt programate inaugurările filialelor din Valea lui Mihai - Bihor, Palanca - Giurgiu şi Drajna Nouă Călăraşi), pentru a fi cât mai aproape de clienţi, pentru a le putea oferi nu doar maşini şi utilaje agricole, ci şi soluţii majore croite pe nevoile fiecăruia. Dl Dimitrie Muscă, director al CAI Curtici şi cunoscut promotor al agriculturii eficiente, spunea despre MEWI că este compania unde „totul se întâmplă nemţeşte”. Oricine vizitează sediul de la Orţişoara, judeţul Timiş, poate remarca ordinea din curte, disciplina angajaţilor şi eficienţa ce transpare din orice punct ai privi. Acest spirit german şi-au propus să-l transfere în fiecare 54 Aprilie 2013

dintre cele 6 noi filiale, tradus prin respect faţă de clienţi, bună ascultare şi rezolvare a problemelor şi purtarea unui dialog bazat pe logică şi bun-simţ.

Işalniţa, jud. Dolj, inaugurată la 15 martie 2013 În ultimii ani, fermierii din această cunoscută zonă, cu binecunoscutul pământ cernoziom al bazinului

Jiului, s-au îndreptat spre performanţă şi eficientizare în efectuarea lucrărilor agricole, devenind astfel pentru reprezentanţii companiei un punct important pe harta dezvoltării. La inaugurarea sediului din Işalniţa, dl Leontin Coca le-a prezentat fermierilor participanţi la eveniment cele „18 lucruri

www.agrimedia.ro

pe care trebuie să le ştie cineva despre MEWI”. Printre acestea se numără faptul că MEWI reprezintă în prezent firme europene de renume producătoare de maşini şi utilaje agricole, însemnând pestee 22 de mărci. Deşi nu funcţionează ca reprezentanţă a nici unei mari companii, şi-a câştigat încrederea partenerilor, fiind unic distribuitor pentru România al unor importante brand-uri, precum Challenger (din 2013), Fendt (din 2007), Horsch (din 2010), Knoche (din 2007), Merlo (din 2013), Rauch (din 2009) şi Valtra (din 2010). De asemenea, din prezentare este de remarcat faptul că 5 dintre cei 8 angajaţi cu care a început firma în 1995 lucrează încă la MEWI (în cadrul departamentelor Piese de schimb şi Service), dovedind fidelitatea echipei. În cadrul inaugurării, fermierii prezenţi s-au înscris ca potenţiali participanţi la excursia din luna mai, când un grup de 40 de persoane va vizita fabrica Fendt de la Marktoberdorf, considerată cea mai mare din industria constructoare de tractoare. De asemenea, participanţii au atârnat de crengile „copacului dorinţelor” cartonaşe cu reprezentări ale unor tractoare şi

www.agrimedia.ro

utilaje agricole pe care s-ar bucura să le aibă în fermă în următoarele 6 luni.

Ovidiu, jud. Constanţa, inaugurată la 22 martie 2013 Sediu MEWI de la Ovidiu este situat la o răscruce de drumuri, vizibil din orice direcţie. Cu uşurinţă au ajuns şi cei peste 60 de fermieri prezenţi la evenimentul inaugural din 22 martie, care au fost întâmpinaţi de Cristian Dănăilă, managerul regional MEWI. Printre cei veniţi de la Orţişoara pentru a-şi susţine colegii constănţeni s-a aflat şi Bogdan Balaban, director Piese de schimb MEWI, care le-a vorbit fermierilor despre realizările companiei MEWI în cei 18 ani de activitate.

„Am crescut constant de-a lungul timpului, chiar şi în acele perioade considerate de criză. Ne-am adaptat cu abilitate cerinţelor pieţei, dimensionându-ne cu atenţie stocurile, adăugându-ne în portofoliu echipamente de valoare, tratându-ne cu respect clienţii şi oferindu-le excelenţă în servicii”, a spus Bogdan Balaban. De asemenea, la eveniment a fost prezent şi Frank Rombouts, reprezentant Challenger, care le-a sugerat fermierilor, cu umor, că este dispus oricând să vină personal pentru a-i „şcolariza” dacă vor avea nevoie de un RoGator, maşina de erbicidat autopropulsată purtând marca Challenger. Deşi vremea a fost capricioasă, aceasta nu i-a împiedicat pe fermierii obişnuiţi cu vântul puternic să iasă în curte şi să ceară informaţii despre maşinile şi utilajele expuse, dovedind apetenţa oamenilor locului pentru tehnica de vârf oferită de MEWI.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Aprilie 2013 55

Bătălia dintre România şi Ungaria pentru autonomie se mută în fermele de porci. Crescătorii români de porci spun că îşi închid porţile, această acţiune putând fii definitivă. Fermieri se plâng de scumpirea furajelor, lipsa subvenţiilor şi de concurenţa porcului unguresc. Am stat de vorbă pe marginea acestui subiect cu dl Mihai Lungu, om de afaceri a ace ş şi investitor est to în ag agricultură. cu tu ă

Mihai LUNGU

Afacerea cu porci - un imperiu în cădere liberă Ce presupune înfiiţarea unei ferme de porci? O fermă de porci rentabilă pleacă de la minim 1.000 de capete pe ciclu. Pe piaţa actuală există 3 tipuri de ferme de porci. Există maternităţile, care produc doar grăsunii de porc, există fermele de îngrăşare, care se ocupă doar de îngrăşarea porcilor, şi există fermele cu circuit închis. În condiţiile actuale de piaţă, îngrăşarea ca activitate de sine stătătoare nu are succes şi nu este rentabilă. Dacă totuşi cineva vrea să se apuce de îngrăşare, ferma trebuie sa aibă minim 1.000 de capete pe ciclu în fermă. Sub 1.000 de capete volumul este prea mic şi toate cheltuielile legate de aceată fermă nu se recuperează. O afacere familială poate merge până la 2.000-3.000 de capete pe ciclu, un ciclu având cam 3 luni şi jumătate. Unii spun că fac 3 cicluri pe an, dar eu spun că realist sunt 5 cicluri pe an. După părerea mea, la nivelul pieţei de astăzi, mă refer la cea din România, singurele ferme care rezistă şi sunt profitabile sunt cele cu circuit închis. Ca să înţeleagă toată lumea, circuit închis înseamnă că are şi îngrăşare, dar are şi 56 Aprilie 2013

maternitate în aceeaşi fermă. Revenind la tânărul fermier care este la început de drum, el trebuie să-şi deschidă o fermă cu 150-200 de scroafe, investiţia ajungând undeva la 600.000 de euro. Acestă înfiiţare presupune bani. Problema este că băncile nu mai finanţează aceste proiecte. Chiar dacă ai proiectul aprobat de la APDRP şi UE. Sunt cazuri absolut izolate de oameni care au reuşit să obţină finanţări de la bancă, iar cei care au reuşit nu intră în segmentul fermierilor, adică sunt oameni care au bani, oameni care au surse financiare suficiente cu care pot

să garanteze un eventual credit. În zilele noastre un om dacă are 300.000 de euro, mai ia de la UE tot atât şi si-a făcut fermă.

Ce implică furajarea? Astazi, ca să îngraşi un porc te costa 670 de lei pe ciclu, incluzând şi materialul genetic, porc care ajunge la greutatea de 105 kg. Un porc consumă per ciclu 240 de kg de furaj. Furajul costă în prezent 1,5 lei/kg. Deci, făcând un calcul simplu, numai furajarea la un porc per ciclu costă 360 lei.

E Există asigurări în a acest sens? S Sunt asigurări care vizează aceste pprograme, dar fermierii nu şi le permit. Costurile sunt prea mari pentru a C pputea fi suportate de fermieri.

C face fermierul Ce c cu producţia? C mai bună variantă este să o vândă Cea la abator. Anomalia este că dacă pe el îl costă 670 de lei să producă porcul, acum a îl vinde cu 520 de lei la abator.

www.agrimedia.ro

De asta am spus că sunt perioade pe an în care îngrăşarea nu produce profit, chiar dacă există acea subvenţie de 100 de lei pe cap, 520 plus 100 fac 620, deci tot nu este rentabil. Când am spus 670 de lei pe cap nu am băgat şi cheltuielile financiare, dacă are şi un credit bancar preţul întreţinerii şi al creşterii se măreşte.

Cum a ajuns această industrie să fie în cădere liberă? O primă cauză este clar evaziunea fiscală. Se importă foarte multă carne din cauza acestui TVA de 24%. În primul rând, cei din afară produc mai eficient ca noi. Au costuri mult mai mici. De exemplu, eu am avut fermă de porci şi plăteam o dobândă de 18-19% la bancă, în timp ce un coleg de-al meu neamţ plătea 1,5% dobândă. O altă cauză ar fi că pe noi grăsunii ne costau mai mult, pentru că era vorba de transport, distanţă, cheltuielile importatorilor etc. Din cauza asta, eu aveam un preţ cu 30% mai mare decât colegul meu neamţ. Am ajuns în faza în care unui abator, dacă este corect şi

nu face evaziune fiscală, îi convine să aducă porci din Ungaria, pentru că nu trebuie să finanţeze TVA. Mie, o perioadă foarte bună de timp, mi-a convenit să aduc furaje pentru ferma mea aflată în Caraş Severin din Ungaria, special ca nu trebuia să finanţez TVA. Oricât de eficient ai fi în zilele noastre, şi să dormi în fermă şi să ai angajaţi puţini, tot nu este o activitate rentabilă.

Calitativ vorbind, care carne este mai bună, cea ungurească sau cea românească? Sunt aproximativ la fel. Poate un pic mai bună a noastră, pentru că noi continuăm să hrănim animalele cu cereale. Porcul nostru are 97% cereale în hrană. În schimb, foarte multe ferme din Uniunea Europeană au trecut de mult pe hrana lichidă. Hrana lichidă îţi permite să amesteci foarte multe deşeuri de la industria alimentară. Când spun deşeuri, mă refer la spărtură de biscuiţi, spărtură de napolitane, diverse resturi de la fabricile de mălai. Folosesc tot felul de deşeuri care în mod normal sunt rebuturi şi care ar trebui

aruncate, ele fiind de fapt sănătoase. Noii fermieri, dacă ţin neapărat să-şi facă fermă de porci, să se gândească la ferma de scroafe, adică să-şi facă un circuit închis, cu singura rezervă că aceste ferme nu mai există în Europa. S-au închis şi au dispărut de mult. Eu trăiesc cu senzaţia că şi în România se va întâmpla acelaşi lucru. La noi abatoarele mari dau familent, dar abatoarele mici rezistă. Afară este exact invers. Fermierul trebuie să-şi vândă animalul în viu. Aceea este activitatea lui. Să nu se gândească la abator. Să nu se gândească că o să câştige bani prin abator. Noi clădim acum nişte structuri care afară nu mai există şi care probabil şi la noi nu vor mai exista când se va termina cu evaziunea fiscală şi cu toate importurile necontrolate. Deocamdată trăim într-o ţară în care evaziunea fiscală este foarte mare. Străinii nu vor carne de la noi, ei vor animale vii. România este o sursă de materii prime, aşa ne-am clădit, ca o sursă de materii prime. Noi suntem mari exportatori de cereale, de cherestea şi de animale vii. În momentul de faţă singurul potenţial al României în zona zootehniei este vita de carne.

Clarificări privind activitatea crescătorilor de ovine La data de 11 aprilie, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a avut loc o întâlnire la care au participat secretarii de stat Daniel Botănoiu (MADR), Georgeta Bratu (MMFPSPV), Dan Manolescu (MFP) şi reprezentanţii asociaţiilor crescătorilor de ovine din România. Discuţiile au vizat mai multe subiecte, printre care posibilitatea găsirii unei derogări de la Codul Muncii cu privire la angajarea prin contract a ciobanilor, clarificări legate de adaptarea impozitării exploataţiilor din zona montană la veniturile din această zonă defavorizată, clarificări privind plata TVA pentru fermierii care depăşesc cuantumul de 65.000 euro/an, clarificări privind impozitarea subvenţiilor care se dau în agricultură, chestiuni legate de înfiinţarea Camerelor Agricole, a legii pajiştilor şi a certificatelor de producători.

www.agrimedia.ro

În ceea ce priveşte solicitarea reprezentanţilor crescătorilor de ovine de a identifica o derogare de la Codul Muncii cu privire la angajarea prin contract a ciobanilor, pe motiv că această măsură ar fi neaplicabilă din cauza educaţiei precare a acestora şi a părăsirilor dese a locurilor de muncă înregistrate în acest domeniu, s-a convenit înfiinţarea unei comisii interministeriale care, împreună cu delegaţii crescătorilor de ovine, să identifice posibilitatea unei derogări de la Codul Muncii fie printr-un statut al ciobanilor, fie prin modificarea legii zilierilor, astfel încât să fie cuprinsă şi această categorie socioprofesională. Referitor la adaptarea impozitării exploataţiilor agricole la veniturile mai mici din zonele montane defavorizate, li s-a comunicat fermierilor că această măsură va fi aplicată începând cu anul viitor. Cu privire la plata TVA pentru vânzările care depăşesc cuantumul de 65.000

euro/an, reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice le-a comunicat fermierilor că această măsură este corectă şi se aplică tuturor celor care depăşesc acest cuantum, indiferent de obiectul de activitate. De asemenea, la intervenţia secretarului de stat Daniel Botănoiu, s-a convenit ca Ministerul Finanţelor Publice să transmită o circulară către toate administraţiile financiare judeţene, astfel încât să existe o practică unitară în ceea ce priveşte colectarea impozitelor provenite din activităţile agricole. La finalul discuţiilor, secretarul de stat Daniel Botănoiu a clarificat câteva aspecte privind legea pajiştilor, legea înfiinţării camerelor agricole, precum şi unele chestiuni legate de implementarea certificatelor de producători în pieţe.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Aprilie 2013 57

Pe plan mondial, atât în ţările dezvoltate economic, cât şi în cele în curs de dezvoltare, se recurge la valorificarea eficientă a tuturor resurselor animaliere, în special a capacităţilor productive, prin aplicarea celor mai avansate metode şi tehnologii de reproducţie, creştere, ameliorare şi exploatare. Stăm de vorbă în numărul de luna aceasta cu dna prof. univ. dr. Stela Zamfirescu despre cât de importantă este ameliorarea raselor de caprine.

Stela ZAMFIRESCU

Ameliorarea raselor de caprine Explicaţi-ne, vă rog, ce înseamnă ameliorarea raselor de caprine? În general, populaţia locală de caprine prezintă o mare variabilitate genetică şi fenotipică, posedând calităţi care trebuiesc cunoscute. Ameliorarea turmei de capre se va face în funcţie de: • tipul de caprine existent (caracteristici, performanţe, producţie) • diferitele resurse şi condiţii de mediu în care se cresc animalele • posibilităţile de dezvoltare (locale şi regionale) a filierei caprine (existenţa pieţei de desfacere, a surselor de aprovizionare) • obiectivele crescătorului Ameliorarea unei populaţii de caprine nu se face doar prin ameliorarea genetică; există numeroşi factori limitatori ai productivităţii caprine care trebuie amelioraţi, cum ar fi: deficitele alimentare, condiţii proaste de microclimat şi de igienă, greşeli legate de reproducţie. Pentru ameliorarea şeptelului caprin se folosesc metode de selecţie şi de încrucişare cum ar fi: Selecţia în turmă - constă în a repera şi a reţine în cârd animalele care posedă caracteristicile dorite, cum 58 Aprilie 2013

ar fi: conformaţie, formatul, tipul, fecunditatea, producţia de lapte, comportamentul sexual normal. Această selecţie este completată prin eliminarea de la reproducţie a animalelor purtătoare de defecte. Selecţia după ascendenţă - se realizează pentru reproducători, după performanţele pe care le-au avut părinţii lor. Selecţia după descendenţă - constă în alegerea masculilor pentru reproducţie, după producţia de lapte obţinută de fiicele lor. Animalele rezultate în urma încrucişării beneficiază de un potenţial

genetic superior rasei locale. În condiţii de mediu favorabil, încrucişarea permite accelerarea progresului genetic. La realizarea unui program de ameliorare trebuie să se ţină cont de faptul că nu toate caracteristicile se transmit în mod egal la descendenţi şi de faptul că pot exista şi corelaţii negative între caractere. De exemplu: între cantitatea de lapte şi compoziţia lui există o corelaţie negativă. Rasa amelioratoare trebuie să fie judicios aleasă în funcţie de obiectivul de producţie propus spre a fi ameliorat (lapte, carne), în funcţie de rasa locală şi de condiţiile de mediu.

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 59

Iulian ANDREI

Principalele tipuri de încrucişare sunt: • Încrucişarea de absorbţie - reprezintă înlocuirea unei rase A cu rasa B utilizând, generaţie după generaţie, doar genitori (masculi) din rasa B (amelioratoare). Se consideră că absorbţia a fost realizată după 4 generaţii (93,7% gene din rasa B) sau 5 generaţii (96,8%). • Încrucişarea de ameliorare a unui anumit caracter constă în utilizarea masculilor unei rase ameliorate asupra femelelor rasei locale; se introduc astfel gene favorabile. Când asupra unui grup dee femele care au fost matisate se introduc masculi din rasa A locală se cheamă că s-a efectuat o încrucişare de întoarcere. • Încrucişare simplă sau de primă generaţie - se efectuează doar o singură dată. Se obţine o generaţie de metişi sau hibrizi între rasa locală A şi rasa amelioratoare B. Bazată pe acestă constatare ştiinţifică, protocolul de desezonare a reproducţiei prin lumină-întuneric, are următoarele etape: 1. Simularea zilelor lungi - ziua lungă fiind considerată cea cu mai mult de 12 ore lumină. Între 15 martie şi 1 octombrie se constituie perioada naturală de zile lungi, cu maximum în ziua solstiţiului din iunie - 16 ore. Până la 15 mai se acţionează cu perioade luminoase; s-a constatat că în cursul unei zile (24 ore) există o perioadă în care animalele sunt sensibile la lumină, numită fază fotosensibilă, situată la 16-17 ore după răsărit. Prima fracţie luminoasă, de aproximativ 3 ore, este un răsărit artificial şi are loc pe la orele 5-6, prin aprinderea luminii artificiale, până la orele 8-9, când lumina naturală devine destul de puternică. A doua fracţie luminoasă începe la 16 ore după prima, în acest caz la orele 21-22 şi durează 2 ore. Această simulare a zilelor lungi va avea loc timp de 75 de zile (decembrie, ianuarie, februarie). Între cele două faze luminoase, caprele pot sta la lumină sau obscuritate, neavând

60 Aprilie 2013

Cât de importantă este ameliorarea raselor de capre în Romania?

nici o consecinţă asupra animalului. 2. Simularea zilelor scurte: noţiunea de zi scurtă implică o perioadă de lumină de mai puţin de 12 ore din 24. Cea mai scurtă zi este la solstiţiul de iarnă, la 22 decembrie, cu 8 ore de lumină din 24; se poate considera că între 1 octombrie şi 15 martie sunt zilele scurte naturale. Realizarea artificială practică a perioadei de zi scurtă implică 2 variante: a) dacă tratamentul luminos se termină înainte de 15 martie (de exemplu, are loc în decembrie-ianuarie, până la 15 februarie) se vor întreţine în continuare caprele în adăpost sau afară, la lumină naturală, care până pe 15 martie este de zi scurtă. b) dacă s-a început tratamentul fotoperiodic cu zi lungă mai târziu şi se termină după 15 martie, atunci este necesară simularea artificială a zilelor scurte, prin crearea obscurităţii adăpostului, nelăsând caprele să stea în lumină decât 8-10 ore pe zi. Acest lucru se realizează prin astuparea ferestrelor şi a lucarnelor cu folie de plastic. Deschiderea ferestrelor şi a uşilor trebuie să aibă loc între 7-16 sau 8-17, în rest adăpostul rămâne în obscuritate timp de 70-90 zile (15 martie-1 iunie). Dacă se respectă programul alternanţei lumină-întuneric, caprele pot fi mulse sau scoase la păşune în periada de lumină. Acelaşi tratament cu fotoperioada se aplică şi ţapilor, pentru stimularea libidoului şi a producţiei spermatice. Ţapii trebuie ţinuţi în boxă separată, dar în acelaşi adăpost cu caprele, intervenind astfel la inducerea ovulaţiei şi prin efectul mascul. După terminarea tratamentului fotoperiodic, caprele sunt inseminate artificial sau montate natural la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie, cu spermă congelată sau cu ţapii care au suportat acelaşi tratament.

Este foarte importantă, deoarece, indiferent de producţia obţinută, 2 kg de lapte sau 4 kg de lapte pe zi, costurile de întretinere şi furajare sunt aceleaşi. Prin urmare, profitul este mai mare dacă se acordă atenţie selecţiei şi ameliorarii caprinelor, care să dea productii maxime. Dacă este vorba de rasa Carpatină, constă în selectarea la reproducţie a caprelor care dau cel mai mult lapte, care îşi hranesc toţi iezii fătaţi, care sunt sănătoase şi care mai dau şi 2-3 iezi. Apoi, dacă vrem o producţie şi mai mare, putem să cumpărăm nişte ţapi amelioratori din rasa Alpina sau Saanen şi să ameliorăm turma, obţinând metişi Sa x Ca sau Alp x Ca, la care producţiile de lapte vor fi cu 40-50% mai mari.

Există ajutor din partea statului în acest sens? Nu. Dar eu aş propune să se subvenţioneze numai această activitate. Ar fi mai bine să se acorde crescătorului materialul de reproducţie (ţapi sau material seminal) decât să primească 30-40 lei/capră, pe care nu-i foloseşte eficient în folosul animalului. De aceea este greu să controlezi programele de ameliorare la caprine. Mai există o problemă. Dacă fermierii şi crescătorii nu lucrează, real, cu o asociaţie, dacă nu sunt agreate asociaţiile care fac şi urmăresc aceste activităţi, progrese în activitatea de selecţie şi ameliorare nu vor fi realizate curând.

Ce le recomandaţi fermierilor care vor să facă o ameliorare a raselor de capre? Să-şi evalueze foarte bine planul de afacere şi să acorde atenţie selectării caprinelor locale, să apeleze la asociaţiile de profil, de exemplu ANCC Caprirom, pentru a le realiza controlul producţiilor de lapte şi de carne. Nu în cele din urmă, pot cumpara ţapi din rasele amelioratoare, pentru a forma o populaţie hibridă care dă producţii mult mai mari. Există deja foarte multe ferme care deţin capre Saanen şi Alpina care pot vinde tineret caprin de reproducere. Este bine ca aceştia să cumpere tineret de 5-6 luni. El se adaptează uşor în noile locaţii.

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 61

Rar de tot conştientizăm că natura ce ne înconjoară, podgoriile, livezile, pădurile au magia culorilor făurite de razele solare. Puterea coloristică (cromatică) în viaţa noastră de toate zilele a expus-o în cartea sa dr. hab. Zina Şofransky, colaborator al ASRM, intitulată: „Coloranţii vegetali în arta tradiţională” Chişinău: Business-Elita, 2006, 469 p.; „Cromatica tradiţională românească” - Bucureşti: Etnologica, 2012, 454 p.

Frunza viţei-de-vie bate în fereastră... Liviu VACARCIUC, conf. univ. dr. Universitatea Agrară de Stat din Moldova Pavel VLAD, academician Academia de Ştiinţe a Moldovei În fiecare secundă omenirea respiră tone de bioxid de carbon şi în acest ocean inert ne scapă plantele capabile să absoarbă CO2 şi să îmbogăţească atmosfera cu oxigen. Culoarea principală - verdele clorofilei asigură armonia naturii. Fructul acestui proces fiziologic este asimilat de altă culoare a vieţii - roşul „hem”, datorită cărui sângele, ce constă în hemoglobină, transportă acel oxigen regenerat de frunza verde spre cele mai îndepărtate celule ale corpului omenesc. Simbioza lumii vegetale cu cea animală se bazează pe veşnica putere a respiraţiei şi a schimbului de substanţe între cele două componente colorate. Dacă lor le revine rolul extraordinar de întreţinere a vieţii pe pământ, se poate afirma că prin culori putem influenţa tonusul, sănătatea, starea fizică a omului etc. În recomandările prof. neurolog Vladimir Behterev găsim mereu în prim-plan tincturi umane de rang coloristic. Ca argument, atenţia coloristicii naturale pentru spaţiului carpatic, unde munţii vulcanici devin primii stinşi şi adăpostesc homo-sapiens, apoi triburile tracice, dacii liberi, iar acum pe noi - etnoculturile româneşti, autoarea adresează studiul civilizaţiei pontice, pentru că pecetea cultului liturgic ortodox începe în spaţiul 62 Aprilie 2013

carpatic o dată cu escalele apostolului Andrei, închinarea Sf. Ioan, Sf. Vasile. În carte, mai cu seamă, sunt focusate zonele etnografice Rădăuţi, Putna, Bucovina şi Munţii Apuseni, desigur şi cele basarabene, foarte bogate în mitologia forestieră, arta împletitului, legenda fluierului, costumul popular, vopsitul covoarelor, tehnologia ceramicii vechi de prin părţile noastre. Treptat, se descriu sursele şi arealul coloristic ale unor plante tincturiale, modalităţile de extracţie a coloranţilor vegetali, procedeele de vopsire a fibrelor naturale, fascinaţia culorii la utilizarea cu multă fantezie în practică: vopsirea lânii şi a mătăsii, tăbăcitul pielii şi al blănii, colorarea paielor şi încrustarea ouălor de Paşte. Un capitol aparte este închinat

coloranţilor alimentari, inclusiv cei obţinuţi din struguri. Paleta coloristică a esenţelor lemnoase a multor arbori se vor regăsi în cele 20 de anexe unicale: surse din regnul vegetal, culoarea esenţelor lemnoase, piese şi ustensile pentru procesul de vinificaţie, piese de lemn pentru păstrarea şi prelucrarea laptelui, mobilier în cultul ortodox, piesele de lemn folosite la confecţionarea instrumentelor muzicale şi altele. Se atrage atenţia la mordanţi şi fixatori în procesul de vopsire, prelucrarea ornamentală a lemnului în arhitectură, care aduce lumină în sufletul băştinaşilor prin reperele cromatice, formându-ne caracterul cotidian românesc. Cu alte cuvinte, culorile din jurul nostru ne-au dezvoltat intelectual, au creat confort psihic favorabil, au înviorat memoria, ne-au făcut buni şi ospitalieri. După cum afirmă autorii, pe bună dreptate culoarea asigură fireasca interferenţă între natură, artă, ştiinţă şi industrie. Sunt aduse pilde de utilizare largă a culorilor în diverse sfere de activitate cotidiană. Utilizarea pigmenţilor în arta decorativă carpatică este cea mai răspândită, cunoscută de la geto-daci, sub influenţa Europei celtice, apoi a coloniştilor eleni, romani, turci. Toponimia culorilor este expusă în

www.agrimedia.ro

legătură cu numele de plante, provenite de la minerale, animale şi unele metale, comentate în latină şi alte limbi sau posibilele sinonime, caracterizate în spectrul denumirilor geografice (sate, oraşe, oceane, fluvii, munţi). Din aceste exemple se poate concluziona că limbajul popular este bogat, chiar laic, datorită observaţiilor şi tradiţiei de secole. Piesele de uz gospodăresc din lemn, mai ales în vinificaţie, sunt tradiţionale la moldoveni, dar şi cele din apicultură, de la stână, piese pentru tors, ţesut, tăbăcit pielea etc. Un material interesant găsim în capitolul următor privind cromatica plantelor tinctoriale şi exotice, modalităţile de extragere din flora vegetală, tehnica şi procedeele de vopsire a ţesăturilor, cu majorarea rezistenţei acestora. Arealul coloristic al unor plante tinctoriale (corn, rodie, nuci, cireş pădureţ, nuc, troscot, soc, cătină etc.) este destul de mare, dar cu regret industria alimentară le utilizează tot mai rar, iar limonada cu coloranţi sintetici este băută în cantităţi mari de copii. De fapt, frunza viţei-de-vie de mult bate în fereastră, dar noi îi dăm prea puţină atenţie, neglijăm deşeurile ei,

avem pierderi enorme de bani. Prin revalorificarea culorilor, autorul evocă realitatea în simbioză cu ştiinţele naturii şi cu tradiţia neamului, sugerează oarecum triumful naturii, pe care trebuie să o protejăm, dar şi mai emoţional-nostalgic ne aminteşte de sute şi mii de privelişti ale copilăriei noastre. Sinteza a peste 800 de surse bibliografice privind utilizarea culorilor naturii a permis editarea mai multor lucrări, începând cu utilizarea pigmenţilor minerali din Datina - Constanţa (2001-2004); cromatica vinurilor româneşti, 2003; paleta culorilor populare, 2006; coloranţi şi aditivi de provenienţă animală, 2010; în sfârşit, cromatica tradiţională românească, 2012. Valoroasele ediţii se datorează activităţii fructuoase în domeniul etnografic, în tangenţă cu coloristica din lumea vegetală şi arta tradiţională; în baza cercetărilor ample, a rezultat un şir de concluzii şi propuneri. Rezultatele lor şi un şir de materiale din carte vor servi ca suport teoretic pentru viitoarele investigaţii, pot fi ghidul practic pentru meşterii populari sau maeştrii artelor decorative, pot pune la îndemâna specialiştilor din industrie informaţii

de anvergură pentru utilizarea largă a coloranţilor naturali în alimentaţie, pentru a menţine un mod de viaţă sănătos. Asemenea ediţii situate la intersecţia ştiinţelor fundamentale cu cele etnoculturale nasc gânduri filosofice privind frumuseţea naturii şi pericolul care ne paşte în legătură cu expansiunea industrială şi neglijenţa umană în protecţia a tot ceea ce ne înconjoară. În încheiere, atragem atenţia despre faptul că în fiecare minut omenirea extrage 6 mii de tone de ţiţei, 9 tone de cărbune, 5 milioane mc de gaz, pe liniile de producţie sunt finisate peste 30 de autovehicule de tonaj care vor arde tone de combustibil şi în lume, în fiecare minut, se aruncă în atmosferă 11,5 mii de tone de CO2. Un aport deloc de neglijat în acest val de otrăvire a aerului îl mai au şi cele 10 milioane ţigări/minut fabricate de industria tutunului. Haideţi să ne închipuim ce „compoziţie” respirăm cu toţii şi de ce frunza verde bate în fereastră… Ascult-o! Solidar putem interveni pozitiv. Mulţumim autoarei că ne-a făcut plăcere de lectură, dar ne-a şi pus pe gânduri, indirect!

Serviciul online al Revistei Agrimedia edia.ro http://www.agrim

t Ştiri, comentarii, analize şi informaţii la zi din domeniul agricol românesc şi european. t Un mijloc modern, eficient şi interactiv de a te informa, de a comenta şi de a face agricultură. t O sursă autorizată de ştiri, comentarii, analize şi informaţii. Aici este locul unde profesioniştii din agricultură, fermieri şi producători de inputuri şi utilaje agricole se întâlnesc. t Aici poţi să dai gratuit un anunţ de mică publicitate, poţi comenta pe Blog un articol din revistă sau poţi urmări online emisiunile Agrimedia Live TV.

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 63

INTRĂ PE www.agrimedia.ro

Eficienţa acţiunilor de combatere şi implicit diminuare a pierderilor de producţie cauzate de agenţi patogeni şi dăunători la culturile de legume sunt condiţionate, după cum arată M. Costache şi T. Roman, 2001, de aplicarea unui complex de măsuri şi mijloace de prevenire şi combatere a atacurilor, care pot fi de natură agrofitotehnică, fizică, chimică şi biologică (combaterea integrată).

Prevenirea şi combaterea integrată a dăunătorilor în legumicultură Măsurile şi mijloacele agrotehnice de prevenire şi combatere încep cu una dintre verigile importante ale tehnologiei de cultivare, care este rotaţia culturilor. Pentru fiecare cultură în parte, se vor respecta cu stricteţe speciile premergătoare recomandate în tehnologiile de cultivare specifice fiecărei specii legumicole, cu o menţiune extrem de importantă: speciile de legume înrudite sistematic (tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveţi, pepeni, dovlecei, dovleci), care sunt atacate de agenţi patogeni şi dăunători comuni, nu vor reveni pe aceleaşi suprafeţe mai devreme de 3-4 ani. Cultivarea soiurilor şi a hibrizilor rezistenţi/toleranţi la atacul agenţilor patogeni şi al dăunătorilor constituie o măsură obligatorie, deoarece permite reducerea numărului de tratamente din timpul perioadei de vegetaţie, contribuind, implicit, la diminuarea consumului de pesticide şi a poluării legumelor şi a mediului înconjurător cu reziduuri toxice. O mare importanţă prezintă şi amplasarea culturilor în cadrul unor asolamente bine stabilite de către specialiştii legumicultori. Culturile de 64 Aprilie 2013

tomate, castraveţi şi fasole, semănate pe suprafeţe mari, se vor amplasa în culise ale culturii de porumb, perpendicular pe direcţia vântului dominant. Se previne astfel răspândirea bacteriozelor care apar în focare şi a virusurilor transmisibile prin intermediul afidelor (dăunători extrem de periculoşi pentru cultura legumelor). Pentru obţinerea de producţii eficiente financiar, este necesară o nutriţie echilibrată, realizată printr-o fertilizare raţională cu principalele elemente nutritive, pe baza cartării agrochimice şi a cerinţelor plantelor, corespunzătoare fenofazelor, ceea ce conferă acestora o rezistenţă sporită la atacul agenţilor patogeni. Deficitul de azot sensibilizează

plantele, în timp ce excesul (fără a atinge niveluri de toxicitate) favorizează creşterea luxuriantă a foliajului şi împiedică aerisirea normală a culturilor, creându-se astfel un microclimat optim apariţiei şi extinderii atacului agenţilor patogeni şi al dăunătorilor. În acelaşi timp, o atenţie deosebită trebuie acordată fertilizării cu potasiu, al cărui rol în creşterea rezistenţei plantelor la agenţi patogeni este bine cunoscut. Azotatul de amoniu şi superfosfatul au acţiune nocivă asupra larvelor din primele vârste ale dăunătorului Agriotes spp. Irigarea culturilor de legume se face pe rigole sau prin picurare. Dacă acest lucru nu este posibil, irigarea prin aspersiune se va efectua în timpul zilei, astfel încât, la lăsarea serii, foliajul plantelor să fie zvântat. Este interzisă irigarea prin zv aaspersiune în toiul nopţii, în special la cculturile de tomate, castraveţi, pepeni ggalbeni şi ceapă, pentru prevenirea aapariţiei atacului de mană. Irigarea pprin aspersiune favorizează apariţia şi evoluţia atacului majorităţii agenţilor ev ppatogeni în culturile de legume. Irigarea pprin aspersiune este recomandată în

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 65

special pe terenurile infectate cu agenţii patogeni de sol (Fusarium oxysporum, Verticillium dahliae, Phytophthora parasitica etc.), cunoscut fiind faptul că prin irigarea pe rigole se favorizează răspândirea atacului de la o plantă la alta. O secvenţă agrotehnică deosebit de eficace în lupta împotriva agenţilor patogeni şi a dăunătorilor o reprezintă efectuarea praşilelor mecanizate şi/sau manuale, prin care se asigură distrugerea buruienilor, dintre care unele sunt gazdă pentru diferiţi agenţi patogeni (virusul mozaicului castraveţilor, Fusarium oxysporum, Verticillium dahliae etc.) şi dăunători, contribuind la diminuarea populaţiilor unor specii de importanţă economică (Leptinotarsa decemlineata, Agriotes spp., Gryllotalpa gryllotapa, Melolontha melolontha, Mamestra spp.). De asemenea, prin igiena culturală se îndepărtează periodic din cultură plantele puternic atacate de agenţi patogeni (Fusarium oxysporum, Verticillium dahliae) şi dăunători (Tetranychus urticae), care contribuie la diminuarea surselor de infecţie şi infestare.

Victor VĂTĂMANU

După defrişarea culturilor, resturile vegetale provenind de la culturile puternic atacate de agenţii patogeni (Fusarium oxysporum, Verticillium dahliae, Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinerea, Phytophthora infestans, Pseudoperonospora cubensis) şi dăunători (Tetranychus urticae, Polyphagotarsonemus latus, Ditylenchus dipsaci etc.) vor fi strânse şi distruse prin ardere. Încorporarea acestora contribuie la amplificarea potenţialului infecţios al solului, deoarece spre sfârşitul perioadei de vegetaţie, în plantele bolnave, agenţii patogeni şi dăunătorii produc diferite forme de rezistenţă, care pot să persiste în sol timp îndelungat, respectiv: clamidospori, microscleroţi, scleroţi, miceliu de rezistenţă, oospori, chişti. Prin arătura adâncă de toamnă se asigură încorporarea la adâncime mare a resturilor vegetale rămase la suprafaţa solului din defrişare şi contribuie la diminuarea rezervei biologice, reprezentată de diferite stadii de dezvoltare a dăunătorilor: Agrotes spp., Gryllotalpa gryllotalpa, Leptinotarsa decemlineata, Delia 66 Aprilie 2013

platura, Triphs tabaci etc. Măsurile şi mijloacele fizice privind tratarea termică se fac numai în unităţi specializate. Prin tratament termic uscat (aer cald), seminţele de legume pot fi eliberate de virusuri şi de toate speciile de bacterii şi ciuperci, iar prin tratament termic umed (apă caldă), de majoritatea speciilor de bacterii şi ciuperci. Amestecul pentru produs răsadul poate fi dezinfectat cu vapori supraîncălziţi, timp de o oră, la 70-80 de grade Celsius; prin această metodă se combat: virusul mozaicului tutunului, bacteriile şi ciupercile de sol, insectele, nematozii şi seminţele de buruieni. Măsurile şi mijloacele chimice conduc la protejarea faţă de atacul agenţilor patogeni de sol (Phytium debaruanum, Phytophthora parasitica, Rhizoctonia solani, Fusariun spp.), a seminţelor de legume, prin tratarea chimică înainte de semănat (inclusiv sămânţa tratată termic). Alegerea produselor pentru tratamente în timpul perioadei de vegetaţie se face în funcţie de agenţii patogeni şi dăunătorii prezenţi în culturi, spectrul de acţiune al pesticidelor şi sortimentul existent. Combaterea simultană a agenţilor patogeni sau în complex a agenţilor patogeni şi a dăunătorilor se poate realiza prin utilizarea amestecurilor de pesticide (fungicid + fungicid sau fungicid + insecticid-acaricid). Un loc aparte îl ocupă pesticidele selective pentru fauna utilă de paraziţi şi prădători (duşmani naturali ai dăunătorilor). În ceea ce priveşte momentul de aplicare al tratamentelor, acestea se efectuează după cum urmează: - la indicaţia staţiilor de prognoză şi avertizare şi a sistemelor Agroexpert din cadrul Direcţiilor Fitosanitare (din fiecare judeţ) pentru mana tomatelor (Phytophthora infestans), septorioza tomatelor (Septoria lycopersici), antracnoza fasolei (Colletotruchum lindemuthianum), mana cepei (Peronospora destructor), musca cepei (delia antiquq), musca verzei (Delia brassicae), buha verzei (Mamestra brassicae), fluturele alb al verzei (Pieris brassicae), gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata), musca usturoiului (Suillialurida), gărgăriţa mazării (Bruchus pisorum) şi gărgăriţa fasolei (Acanthoscelides obtectus); - în funcţie de PEDP (pragul economic de dăunare a populărilor), pentru omida fructelor (Helicoverpa

armigera) şi gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata); - când se întrunesc condiţiile necesare pentru producerea infecţiilor pentru alternarioză (Alternaria spp.), putregaiul cenuşiu (Botrytis spp.), antracnoza (Colletotrichum spp.), rizoctonioza (Thyzoctonia solani) şi mana castraveţilor şi pepenilor galbeni (Pseudoperonospora cubensis); - la semnalarea atacului, împotriva bacteriozelor (Xanthomonas spp., Pseudomonas spp.), a ciupercilor care produc făinări (Leveillula taurica, Spaerotheca fuliginea, Erusiphe cichpracearum, Erysiphe umbrlliferarum, Erysiphe betae), a pătării cafenii (Cladosporium spp.), a putregaiului alb (Sclerotinia spp.) sau la începutul infestării pentru majoritatea dăunătorilor; - preventiv, pentru agenţii patogeni din sol care produc căderea răsadului (Phythium debaryanum, Phytophthora parasitica, Rhizoctonia solani), fuzarioză (Fusarium oxysporum, Fusarium solani), verticilioză (Verticillium dahliae), dăunători de sol (Gryllotalpa gryllotalpa, Agruotes spp.) şi păianjenul lat (Polyphagotarsonemus latus). Pentru combaterea agenţilor patogeni, prin măsuri şi mijloace biologice, se folosesc mai nou şi mai frecvent două metode: preimunizare cu suşe avirulente sau slab virulente şi antagonismul microbian. Extinderea acestor metode de combatere pe suprafeţe mari prezintă însă încă numeroase dificultăţi. Populaţiile principalilor dăunători din culturile de legume sunt diminuate numeric de către fauna utilă de paraziţi şi dăunători. Astfel, dintre paraziţi se remarcă prin eficienţă: Aphidium matricariae, Praon spp., Trychogramma spp., Diaeretiella rapae, Encarsia formosa, iar dintre prădători: Aphidoletes aphidimyza, Crysopa spp., Adonia variegata, Adalia bipunctata, Coccinella septempunctata, Propilea quartordecim-punctata, Epistrophe balteata, Syrphus spp., Phytoseiulus persimilis, Calosoma sycophanta etc. Pentru unii dintre aceştia s-au elaborat tehnologii de creştere, stocare şi lansare în culturi (Trychogramma spp., Encarsia formosa, Coccinella septempunctata, Phytoseiulus permisilis etc.).

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 67

„În agricultură trebuie să ai credinţă. Fără credinţă, şi plantele, şi animalele te urăsc. Omul fără credinţă nu are coordonate şi nu are sens”. Acestea sunt cuvintele care dl Costel Vânătoru le-a urmat şi a reuşit în viaţă. Preot, doctor inginer, dar şi cercetător ştiinţific în cadrul Staţiunii Legumicole Buzău, dânsul ne-a explicat de ce trebuie să cultivăm legume, dar şi ce impact au ele asupra sănătaţii noastre.

Costel VÂNĂTORU

Fără agricultură performantă nu putem prospera Există o legumă pe care o recomandaţi în mod special pentru a fi cultivată? Este greu să spunem asta. Eu recomand toate legumele, însă ponderea cea mai mare între legume o deţin tomatele. Practic, tomatele sunt legumele care deţin suprafaţa cea mai mare în legumicultură românească, în general, dar şi în cea străină. Pot fi cultivate atât în spaţii protejate, cât şi în camp. Tomata noastră românească este net superioară tomatei importate. Asta depinde şi cum privim calitatea. Mulţi înteleg prin calitatea unui produs aspectul fenotipic, aspectul exterior. Să fie rotundă, să fie colorată uniform, să fie tare. Pentru mine, ca şi cercetator, calitatea înseamnă altceva: aspectul nutritiv, compoziţia chimică şi mai ales aportul medicinal, pentru că legumele sunt un izvor de sănătate. Ele conţin vitamine, substanţe flavonoide, substanţe antioxidante, găsim nenumărate substanţe benefice organismului. Printre tomatele pe care noi le avem la staţiune pot să enumar: tomata Buzău 1600 - soi semitardiv de tomate, cu creştere nedeterminată, viguros; tomata Buzău 22 - soi semitardiv, cu creştere 68 Aprilie 2013

determinată, viguros, fruct mare, greutate medie aproximativ 180 g, de formă globulos-turtită; tomata Buzău 4 - soi timpuriu de câmp, cu creştere determinată şi coacere concentrată a fructelor, tufă de vigoare medie, cu foliaj verde mediu; tomate Buzău 50 - soi timpuriu, cu creştere nedeterminată, talia medie a plantei 1,90 cm, prima inflorescenţă apare după 4–5 frunze, cu 6–7 fructe în inflorescenţă, fructe sferice uşor alungite, cu 3-4 lojii seminale, fără calotă verde înainte de maturare, cu fermitate bună şi rezistenţă la crăpare. Pe lângă roşii, o altă legumă importantă în alimentaţia omului este ardeiul (gras, gogoşar, capia). Cultura de ardei gras în sere sau solarii este o cultură anuală, cu

ciclu lung de producţie şi din acest motiv trebuie avută în vedere o grijă deosebită în prima parte de dezvoltare a plantelor. Pentru obţinerea unor recolte productive, de bună calitate şi cât mai timpurii este esenţială calitatea răsadului la plantare. Ca exemple de la noi în staţiune vă pot da: ardei gogoşar Splendens - soi timpuriu de ardei gogoşar destinat consumului în stare proaspătă şi industrializarii. Plantele nu prezintă internoduri scurte şi sunt viguroase, cu înălţimea medie de 50-55 cm şi cu 3-4 ramificaţii; ardei gras Arum - soi timpuriu, cu o perioadă de vegetaţie de 134 de zile, destinat consumului în stare proaspătă. Planta este viguroasă,

www.agrimedia.ro

semitimpuriu, destinat consumului în stare proaspătă şi industrializării, cu fructe cilindrice, uşor piriforme, cu lungime medie de 19-20 cm, diametru median mare, 7,5-8 cm, greutate medie a fructelor - 450g şi potenţial de producţie de 45-50 t/ha. Problema pe care o întâmpinăm în prezent este că noi importăm adevărate bombe chimice, legume care nu sunt crescute în pământ, ci pe suport nutritiv, hrănite cu perfuzii şi cu substanţe chimice. Pe eticheta lor ar trebui să scrie „Legumă obţinută pe suport nutritiv chimic” şi atunci nu aş mai cumpăra pentru copilul meu acele legume.

De ce sunt fabricate aceste scandaluri, îi e frică Uniunii Europene de noi? Nu cred că Uniunii Europene, ci anumitor producători din cadrul ei, pentru că România are potenţial agricol neexplorat şi nevalorificat. România ar putea deveni o forţă dacă am avea oameni care să facă strategii serioase pentru binele ţării. Eu cred ca horticultura este cea care ne poate salva. Cei de la cultura mare au nevoie de suprafeţe mari de teren comasate şi de tehnologie de vârf pentru a face o

agricultură performantă. În horticultură avem nevoie de suprafeţe mai mici. Dacă o fermă în agricultura mare trebuie să aibă câteva mii de hectare, în horticultură ne trebuie suprafeţe mai mici. De exemplu, în legumicultură o fermă de până la 30-50 ha este o fermă viabilă. În viticultură la fel.

Care este sfatul dumneavoastră pentru tinerii fermieri? Ma bucură faptul că, după ultimele statistici, din ce în ce mai mulţi tineri s-au apucat de agricultură. Numărul absolvenţilor de facultate cu profil agricol care se întorc la ţară este în continuă creştere. Asta nu poate decât să ne bucure. Şi la noi în statiune vin din ce în ce mai mulţi tineri fermieri care ne cer sfaturi în ceea ce înseamnă legumicultura. De exempu, ce legume să-şi pună în curte şi cu ce să înceapă. Toate acestea pentru că doresc să mănânce sănătos şi să ştie ceea ce consuma. Este păcat să ai toată gama de relief, o ţară brazdată în lung şi-n lat de izvoare şi de ape curgătoare şi tu, ca agricultor, să te vaiţi de secetă.

Aprilie 2013 69

Iulian ANDREI

cu frunze de culoare verde deschis; ardei lung Cosmin - soi semitârziu (137-142 de zile), cu plante de 55-60 cm înălţime, tufă viguroasă, cu 3-4 ramificaţii. Fructele pendente, tip teacă, cu suprafaţa voalată, roşu intens la maturitatea fiziologică, cu greutate cuprinsă între 70 şi 110 g, cu 2-3 muchii, înalţimea medie a fructului - 14,5 cm şi diametrul între 4 şi 7 cm. O altă legumă importantă în alimentaţia noastră este vânăta. Vinetele se află printre cele mai consumate legume de vară datorită gustului bun, vitaminelor pe care le conţine, dar şi pentru că sunt cultivate destul de intens. Îngrijirea vinetelor în grădină nu este una dificilă, iar dezvoltarea acestora se face cu uşurinţă. Ca exemple de la noi în staţiune vă pod da: vinetele Drăgaica - soi timpuriu, planta este viguroasă, fructul este cilindric, uşor piriform, şi la maturitatea tehnică are culoare violet închis, foarte lucios, cu suprafaţă netedă. La maturitatea tehnică, pulpa este colorată în alb-gălbui; are o textură fină şi un gust plăcut. Greutatea medie a fructului la maturitatea tehnică este de 300 g. Se poate cultiva în toate zonele din ţară, în solarii şi în culturi de câmp; vinetele Zaraza - soi

Syngenta şi Bayer CropScience au propus, printr-un comunicat comun din 28 martie 2013, un plan de acţiuni pentru a debloca impasul în care se află Uniunea Europeană pe tema sănătăţii albinelor. Această propunere vine ca urmare a imposibilităţii Comisiei Europene de a ajunge la o înţelegere cu statele membre asupra unei soluţii acceptabile, ca urmare a publicării raportului EFSA asupra riscurilor teoretice identificate de această autoritate, asociate neonicotinoidelor, asupra populaţiilor de albine.

Syngenta şi Bayer CropScience - plan de acţiuni pe tema sănătăţii albinelor John Atkin, Syngenta Chief Operating Officer, a declarat: „Acest plan complet va aduce o mai bună înţelegere în privinţa factorilor care influenţează sănătatea albinelor, în timp ce interzicerea neonicotinoidelor nu va face decât să închidă uşa oricărei tentative de a înţelege această problemă. Interzicerea acestor produse nu va salva nici măcar un stup, iar acum a sosit momentul ca toate părţile interesate să se concentreze asupra cauzelor reale care au dus la declinul populaţiilor de albine. Planul propus de companiile noastre se bazează pe încrederea pe care o avem în produsele noastre şi pe istoricul angajamentului nostru de a îmbunătăţi mediul în care trăiesc albinele.”

încrederea de care au nevoie clienţii în produsele noastre. Lipsa acordului evident dintre Comisia Europeană şi statele membre are nevoie de un plan îndrăzneţ pentru ca fermierii din Europa să poată continua să producă alimente de calitate, la un preţ accesibil, într-o manieră care poate asigura sănătatea albinelor şi a altor polenizatori. Noi credem că un astfel de plan poate fi implementat cu succes.” Elementele-cheie ale planului propus sunt: 1. Implementarea la scară largă în Europa, în vecinătatea culturilor, a

unor benzi (parcele) cu plante melifere (flori) care să reprezinte surse de nutriţie/polen şi habitate pentru albine. • Acest lucru vine în completarea programului Syngenta, Operaţiunea Polenizator (Operation Pollinator), implementat deja de 10 ani, care a demonstrat că aceste benzi marginale determină creşteri importante ale populaţiilor de polenizatori din zona respectivă, prin asigurarea surselor de hrană şi habitat, inclusiv pentru albinele producătoare de miere. • Acestă măsură va ajuta la studierea unuia dintre factorii principali

Dr. Rüdiger Scheitza, membru în bordul de conducere Bayer CropScience şi Head of Strategy & Business Management, a declarat: „Deşi toate dovezile arată că principala cauză a precarităţii sănătăţii albinelor este reprezentată de anumiţi paraziţi şi boli, rămânem preocupaţi să facem tot ce ne stă în putere să asigurăm 70 Aprilie 2013

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 71

(lipsa hranei şi/sau a diversităţii surselor de hrană) identificaţi de către Comisia Europeană ca fiind responsabili de declinul sănătăţii albinelor. 2. Sprijin pentru stabilirea unui program de monitorizare la scară largă a sănătăţii albinelor, incluzând detecţia şi monitorizarea produselor de protecţie a plantelor pe bază de neonicotinoide - în special la culturile de porumb, rapiţă, floarea-soarelui şi bumbac. • Va fi organizat un program cuprinzător, în concordanţă cu liniile directoare stabilite pentru programele de supraveghere ale Laboratorului de Referinţă al Uniunii Europene pentru sănătatea albinelor. • Ar trebui extins şi întărit în continuare, cu sprijinul Institutelor Naţionale de Apicultură, programul actual de monitorizare a laboratoarelor de referinţă ale Uniunii Europene pentru sănătatea albinelor. • În cadrul programului de detecţie şi monitorizare a prezenţei produselor de protecţie a plantelor, în particular neonicotinoide, ar trebui să fie incluse şi produse de uz veterinar. 3. Implementarea obligatorie a unor măsuri stricte pentru a reduce riscul expunerii albinelor. • Tratarea seminţelor prin respectarea unor standarde să fie realizată numai

în acele unităţi certificate care participă la un program de asigurare a calităţii. • Aplicarea unor reguli stricte privind utilizarea şi folosirea seminţelor tratate, precum obligativitatea utilizării deflectoarelor pe maşinile de semănat pneumatice, utilizarea şi folosirea seminţelor tratate numai de către utilizatori profesionişti certificaţi şi îmbunătăţirea comunicării dintre fermieri şi apicultori. • Bayer CropScience a dezvoltat recent „SweepAir”, o tehnologie nouă de curăţare a aerului pentru echipamentele de semănat pentru cultura porumbului, ce oferă o îmbunătăţire substanţială, în comparaţie cu tehnologiile standard; primele teste în câmp cu această tehnologie nouă indică o reducere a emisiilor de praf de peste 95%. 4. Investiţii pentru implementarea, în cel mai scurt timp, a noilor tehnologii ce pot asigura o mai mare reducere a emisiilor de praf format în timpul semănatului seminţelor tratate cu produse de protecţie a plantelor pe bază de neonicotinoide. • Syngenta şi Bayer CropScience lucrează pentru găsirea unor noi soluţii pentru a îmbunătăţi şi mai mult tehnologia de tratare a seminţelor cu produse de protecţie a plantelor şi asupra modului în care acestea sunt folosite de către fermieri, pentru a asigura reducerea

la minimum a emisiilor de praf. • Unele dintre aceste soluţii sunt deja pregătite pentru a fi folosite şi aplicate de către fermieri, iar companiile noastre se angajează în continuarea investiţiilor în cercetarea şi dezvoltarea acestor măsuri, pentru reducerea oricăror riscuri. 5. Continuarea invesţiilor în cercetare şi dezvoltare pentru găsirea unor noi soluţii în contracararea factorilor principali care afectează sănătatea albinelor. • Comisia Europeană a identificat anumite boli şi viruşi, precum Varroa destructor, American foulbrood, European foulbrood, Nosema spp. şi anumiţi viruşi specifici albinelor producătoare de miere ca fiind principalii factori în declinul sănătăţii albinelor. • Syngenta şi Bayer CropScience au investit în cercetare şi dezvoltare pentru găsirea unor soluţii la aceşti paraziţi, boli şi viruşi şi vor continua cercetările în acest domeniu. • Syngenta şi Bayer CropScience se angajează în sprijinea derulării unor proiecte şi studii-pilot pe termen lung şi pe suprafeţe cât mai extinse, care să demonstreze eficacitatea soluţiilor propuse.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Insecticidele neonicotinoide nu afectează sănătatea albinelor DEFRA (Departamentul pentru Mediu, Alimentaţie şi afaceri Rurale ale Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii) a publicat în luna martie o evaluare a literaturii ştiinţifice pe tema neonicotinoidelor şi a influenţei acestora asupra sănătăţii albinelor. Trei studii recente, în care albinele au fost expuse la diferite doze de insecticide aparţinând clasei neonicotinoide, au aratăt anumite efecte subletale asupra albinelor. Rezultatele acestor studii sunt în contradicţie cu mai multe dovezi ştiinţifice din studii realizate în condiţii reale de cultură, prin care se demonstează că nu există nici un efect al neonicotinoidelor asupra albinelor când acestea se hrănesc în mod natural în 72 Aprilie 2013

prezenţa unor culturi rezultate folosind seminţe tratate cu aceste insecticide. Dovezile arată că această diferenţă în privinţa rezultatelor obţinute provin din supradozarea cu insecticide neonicotinoide în cadrul studiilor efectuate. În toate cazurile analizate, există dovezi clare că doza de insecticide neonicotinoide la care au fost expuse albinele în condiţii de laborator sau de simulare a condiţiilor de cultură au fost nerealiste, foarte ridicate. Astfel, aceste studii au reprezentat un scenariu sau o simulare extremă la anumite condiţii de cultură la care pot fi expuse albinele. În cadrul singurului studiu la care doza administrată albinelor a fost măsurată, aceasta a fost mult mai mare decât cea la care ar putea fi expuse albinele în condiţii naturale de cultură.

Concluzia raportului DEFRA susţine că, deşi această evaluare a literaturii nu poate exclude efecte întâmplătoare ale insecticidelor neonicotinoide asupra albinelor în condiţii normale de cultură, este susţinut faptul că, în condiţii normale de cultură, nu există efecte asupra albinelor. Concluziile aceastei evaluări sugerează, de asemenea, faptul că studiile de laborator ce demonstrează un efect subletal al insecticidelor neonicotinoide asupra albinelor nu reproduc condiţiile reale de cultură, ci reprezintă o simulare şi un scenariu extreme. Evaluarea confirmă faptul că riscul este extrem de mic în cazul expunerii albinelor la insecticidele neonicotinoide, aşa cum sunt ele folosite de către fermieri, în condiţiile prezente.

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 73

Dacă albinele ar dispărea, nu ne-ar mai rămâne decât 4 ani de trăit. Dacă nu mai sunt albine, nu mai este polenizare, nu mai sunt plante, nu mai sunt animale, nu mai sunt oameni” ALBERT EINSTEIN

Fără albine, omenirea ar dispărea Dezvoltăm acest subiect cu dl Adrian Siceanu, director ştiinţific în cadrul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură, despre cât de importantă este o albină în viaţa unui om, dar şi produsul pe care cu toţii îl apreciem.

Care este primul pas pe care trebuie să-l facă un fermier pentru a deveni apicultor? În primul rând, îi trebuiesc nişte cunoştinte minime în domeniu, şi aici mă refer la cursuri de specialitate. Dacă pleci la drum fără să ai lecţia învăţată, ai toate şansele să dai greş. Se pot face cursuri specializate în acest sens chiar în cadrul institutului nostru (Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură). Odată absolvite cursurile, tinerii şi fermierii primesc un certificat în baza căruia sunt licenţiaţi în apicultură. Ca în orice meserie, teoria este teorie, dar practica este cea care ne dă bătăi de cap. Tocmai de aceea este necesar să intri în contact cu albina. Să-ţi dai seama dacă eşti făcut pentru acest lucru. Albinele mai şi înţeapă, ştim cu toţii asta. Sunt mulţi care au un şoc la început. Pentru unii, disconfortul creat de înţepătură îi determină să renunţe la apicultură. Eu unul, în copilarie am fost alergic la albine. Ştiu foarte bine ce înseamnă acest discomfort. 74 Aprilie 2013

Dar în timp, părinţii mei fiind apicultori, am reuşit să mă imunizez. Imunizarea se face în timp, prin tratament, după care poţi deveni rezistent.

Care este următorul pas pentru viitorul nostru apicultor? Mulţi tineri fac greşeala să-şi cumpere familii de albine fără să aprecieze sau să ia în calcul potenţialul zonei. Să nu uităm că o albină are în medie o rază economică de zbor de 3 km. Uneori chiar 5 km. Cu cât culturile sunt mai apropiate de stupine, cu atât eficienţa economică a exploataţiei este mai mare. Randamentul la producţie este invers proporţional cu distanţa. Cel mai bun

randament este cel pe o rază de 2 km. De aceea tinerii apicultori trebuie să-şi facă o apreciere a zonei.

De unde cumpărăm stupii? Există instituţii specializate în acest sens? Ca notă personală, pot să spun că cel mai specializat în acest sens este Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură Veaceslav Harnaj.

Ce face fermierul cu mierea? Are mai multe variante. Prima ar fi să-şi facă propria piaţă de desfacere. Totuşi în România consumul de miere este foarte mic. O a doua variantă este să meargă

www.agrimedia.ro

la procesatorii autorizaţi. Oricum, pe piaţa mondială este criză de miere. Noi nu acoperim nici măcar 30% din cererea de miere din Europa. Problema nu este la produsul finit, probleme sunt la preţuri şi legi.

În 2010 a fost dată o hotărâre de consiliu în cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti de care Guvernul României nu are habar, iar organele abilitate de-abia acum o pun în aplicare. Despre ce este vorba? S-a încercat interzicerea practicării apiculturii în oraşele mari, această măsură fiind speculată în dezinteresul apiculturii în general. Practic, prin aceste formalităţi devenim unici în lume, în sens negativ. În întreaga Europă şi lume, unde nu există asemenea legislaţie aberantă pentru dezvoltarea unui sector, apicultura este chiar un medicament pentru acele civilizaţii. De exemplu, în Paris albinele sunt o mândrie a primăriei. Pe instituţiile importante din Franţa, considerate şi mari clădiri, sunt oameni care au familii de albine. Albinele, în sine, sunt un senzor al gradului de poluare a mediului. Acolo unde albinele

www.agrimedia.ro

reuşesc să trăiască există un indiciu pozitiv că mediul este sănătos. Albinele sunt un factor de bază în biodiversitate. La fel ca şi celelalte mari capitale ale lumii, şi Bucureştiul are zone verzi. Aceste zone verzi au în mod obligatoriu nevoie de polenizare tomofilă, pentru că majoritatea florei spontane sau a florilor pe care le avem beneficiază de polenizarea albinelor. Albinele polenizează 250.000 de specii spontane de flori, multe dintre acestea regăsindu-se în zonele verzi din Bucureşti. Ceea ce nu ştim este că fără polenizarea albinelor toate aceste plante nu au viaţă. În primul rând, se ignoră acest aspect al menţinerii în bioritm a vegetaţiei de oraş. În al doilea rând, se încalcă legea apiculturii. Există o lege a apiculturii în vigoare (Legea nr. 89/28.04.1998), unde sunt specificate foarte clar condiţiile de amplasare a stupilor. Această hotărâre de consiliu se bate cap în cap cu Legea apiculturii. Eu întreb acum: pe cine să luăm în seamă?

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Aprilie 2013 75

Tehnologia de cultură pentru armurariu (Silybum marianum Gartn.) Armurariu este o specie medicinală care se cultivă pentru fructe. Principiile active din armurariu formează un complex denumit silimarină, cu acţiune antihepatotoxică protectoare şi curativă. După cum prezintă Steluţa Radu, datorită originii sale mediteraneene, planta de armurariu este pretenţioasă faţă de temperatură de-a lungul întregii perioade de vegetaţie. Armurariul are cerinţe moderate faţă de umiditate, însă seceta prelungită din perioada de vară influenţează negativ producţia de fructe. Cele mai indicate soluri pentru cultura de armurariu sunt solurile cu textură mijlocie, profunde şi permeabile. Luând în consideraţie aceste particularităţi biologice şi în funcţie de condiţiile naturale existente în România, s-au stabilit ca zone de cultură foarte favorabile Câmpia Bărăganului şi Câmpia Burnazului, iar ca zone favorabile - Câmpia Olteniei şi Câmpia Timişului. 76 Aprilie 2013

Armurariul este o plantă agricolă anuală şi poate fi inclus în asolamentul de câmp format din plante medicinale sau într-un asolament mixt, format din plante medicinale şi plante agricole (cereale, plante prăşitoare etc.). Este o plantă agricolă puţin pretenţioasă faţă de planta premergătoare, putându-se cultiva cu rezultate bune după cereale, prăşitoare, porumb siloz sau plante furajere. Nu va reveni în cultură în cadrul asolamentului pe acelaşi loc decât după o perioadă de minimum 3-4 ani. Faţă de alte plante medicinale, armurariul răspunde bine la aplicarea îngrăşămintelor. Stabilirea necesarului de îngrăşăminte se face în funcţie de fertilitatea naturală a solului pe care se cultivă planta premergătoare şi zona de cultură. Îngrăşămintele cu fosfor influenţează favorabil acumulările de principii active. De aceea, dozele de fosfor recomandate de specialiştii Staţiunii de Cercetări pentru Plante Medicinale şi Aromatice Fundulea sunt cuprinse între 70 şi 80 de kilograme la hectar substanţă activă. Îngrăşămintele cu fosfor influenţează pozitiv creşterea şi dezvoltarea plantei, contribuind la formarea

unui număr mai mare de antodii şi, implicit, la mărirea producţiei de fructe la hectar. Dozele de azot recomandate prevăd aplicarea unei cantităţi echivalente a 60-80 de kilograme la hectar substanţă activă. Fertilizarea cu potasiu se recomandă a se administra numai pentru solurile sărace în acest element, de preferinţă în complex cu fosforul, doza indicată fiind de 40-60 de kilograme la hectar substanţă activă. Dacă există posibilitatea materială (financiară) de a aplica îngrăşăminte complexe, acestea sunt de preferat în diferite combinaţii, în funcţie de prezenţa macroelementelor în sol. Epoca de aplicare a îngrăşămintelor prezentate este după cum urmează: îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu se aplică toamna şi se încorporează în sol o dată cu executarea arăturii, iar îngrăşămintele pe bază de azot se aplică primăvara, înaintea pregătirii patului germinativ. Analizând lucrările solului, putem să constatăm că sistemul de lucrări se diferenţiază în funcţie de plantele premergătoare şi de umiditatea solului. Lucrările de bază care se execută după

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 77

plantele care se recoltează devreme constau în executarea unei arături de bună calitate, efectuată cu plugul în agregat cu grapa stelată, imediat după recoltarea plantei premergătoare şi eliberarea terenului de resturi vegetale, la adâncimea de 22-25 cm. Arătura se menţine curată de buruieni până în toamnă prin discuiri repetate. Lucrările de bază în cazul recoltării plantelor care eliberează terenul mai târziu constau într-o arătură adâncă făcută cu plugul în agregat cu grapa stelată. În ambele cazuri, este necesar ca terenul să fie bine nivelat din toamnă. Pregătirea patului germinativ se face primăvara, imediat ce se poate intra în câmp, iar terenul se va lucra cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi reglabili sau cu combinatorul.

Victor VĂTĂMANU

Semănatul culturii de armurariu se poate face cu semănătorile SPC-6 (8), SUP-21 (29) sau cu semănătorile de mare precizie aflate în dotarea unităţilor producătoare de plante medicinale. Epoca de semănat a culturii de armurariu este primăvara devreme sau chiar foarte devreme, în funcţie de mersul vremii (condiţiile meteorologice sunt prielnice sau nu). Semănatul timpuriu se va face într-un teren bine pregătit, care să permită realizarea unui răsărit uniform şi deci a unei înfloriri şi fructificări uniforme, ceea ce va influenţa pozitiv recolta de fructe de armurariu. Cantitatea de sămânţă folosită cel mai frecvent a fost de circa 9,5-10,5 kilograme la hectar, în funcţie de caracteristicile specifice seminţei folosite la semănat. Spaţiul dintre rândurile de armurariu variază între 50 şi 60,5 cm, în funcţie de gradul de îmburuienare a solului. Prin respectarea normei şi a distanţei de semănat recomandate se realizează o densitate medie de 15-18 plante/metrul pătrat. Adâncimea de semănat a seminţei de armurariu este de 3-4 cm. În ceea ce priveşte lucrările de întreţinere, acestea sunt reprezentate de lucrările mecanice şi manuale şi erbicidarea culturii. Lucrările mecanice şi manuale se execută imediat după răsărirea plantelor, când se începe prăşitul între rânduri, folosind cultivatoarele prevăzute cu discuri de protecţie. Lucrările mecanice de întreţinere sunt completate cu praşile manuale şi 78 Aprilie 2013

lucrări de plivit. În timpul perioadei de vegetaţie se vor executa numai 1-2 praşile mecanice, deoarece frunzele rozetei bazale acoperă relativ repede intervalul dintre rânduri (aceasta în cazul când cultura de armurariu nu se erbicidează). Erbicidarea culturii de armurariu se face pe baza indicaţiilor inginerilor agronomi specialişti în domeniul erbicidării, care stabilesc cu exactitate substanţa ce urmează a fi folosită, doza şi momentul aplicării acesteia. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate şi a unora dicotiledonate din sămânţă se recomandă erbicidarea înainte de semănat, după care imediat erbicidul se încorporează în sol. După răsărirea plantelor, tratamentele se pot efectua cu o altă serie de erbicide speciale pentru buruienile dicotiledonate şi unele chiar monocotiledonate. Erbicidarea se efectuează cu maşini speciale de stropit (MET 1200 sau echipamentul de stropit EEP-600) sau maşinile complexe, dozele variind în funcţie de substanţa aplicată. Cultura de armurariu este supusă atacului de boli şi dăunători. Dintre cele mai cunoscute boli ale culturii de armurariu, amintim putregaiul rădăcinilor (Sclerotinia sclerotiorumnilor), cea mai răspândită boală a acestei culturi agricole. Pentru prevenirea atacului acestei boli, se recomandă respectarea măsurilor culturale de igienă fitosanitară. Dintre dăunători, amintim răţişoara (Tanymecus spp.) şi gândacul pământiu (Opatrum sabulosa), care atacă plăntuţele tinere abia răsărite. Se recomandă respectarea asolamentului şi evitarea amplasării după culturi atacate de aceşti dăunători, efectuarea de arături adânci după recoltare, însămânţarea cât mai timpurie, praşile repetate. Recent,

s-au mai semnalat atacuri ale următorilor dăunători: omida scaieţilor (Cynthia cârdui) şi viermişorii sârmă (Agriotes spp.). Combaterea dăunătorilor din sol se poate realiza şi prin efectuarea de tratamente la sămânţă cu substanţe indicate în buletinul de avertizare emis de către Laboratorul Judeţean Fitosanitar, unde se specifică doza şi momentul aplicării produsului. Pentru omida scaieţilor, combaterea se poate face prin stropirea cu un piretroid de sinteză, la atingerea maximului curbei de zbor a adulţilor. Recoltarea culturii de armurariu poate începe când 60-70% din inflorescenţe sunt uscate, iar ca fază fenologică, recoltarea se face înainte ca inflorescenţele să se desfacă şi să elibereze fructele, care pot fi luate uşor de vânt şi purtate la distanţe variabile. Recoltarea se poate efectua cu combinele de tip C-14 sau noile tipuri de combine multifuncţionale, reglate însă corespunzător pentru a nu sparge fructele sau a le arunca în afara combinei o dată cu masa vegetală eliminată. În ceea ce priveşte uscarea şi condiţionarea producţiei de fructe de armurariu, acestea trebuiesc executate imediat după recoltare prin măsuri specifice, deoarece la recoltare fructele de armurariu sunt amestecate cu diferite porţiuni ale plantei, iar acestea, în mod indirect, măresc umiditatea amestecului. Uscarea producţiei obţinute se face prin lopătare, iar această operaţiune se execută până când fructele de armurariu ajung la o umiditate de 12%. Condiţionarea amestecului rezultat prin recoltare se poate face folosind selectoare de mare capacitate sau cu vânturătoare, în vederea eliminării resturilor de d plantă existente în amestec. Fructele condiţionate se păstrează în depozite c curate şi bine aerisite. În vederea unei c bune depozitări, înainte de păstrare, b magaziile sau spaţiile de depozitare se m dezinfectează şi se deratizează cu produse d indicate de specialiştii fitosanitari. in Producţiile de armurariu obţinute în P România variază între 8 şi 15 qintale la R hectar, în funcţie de aplicarea cât mai h corectă a tehnologiei specifice de cultivare. c

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Aprilie 2013 79

Hotărârea nr. 6 din 9 ianuarie 2013 pentru modificarea şi completarea HG nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea MADR, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia M.O. nr. 0031 din 2013 Ordinul nr. 6 din 11 ianuarie 2013 pentru aprobarea modelului cererii de ajutor privind Măsura 215 - pachet a - Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor M.O. nr. 0031 din 2013

Ordinul nr. 269 din 28 decembrie 2012 pentru aprobarea nivelului comisioanelor de garantare pentru anul 2013 - M.O. nr. 0034 din 2013

Decizia nr. 46 din 15 ianuarie 2013 privind aplicarea mobilităţii, la cerere, pentru domnul Sorin Sergiu Chelmu, din funcţia publică de secretar general în cadrul MADR, în funcţia publică de secretar general adjunct în cadrul MADR - M.O. nr. 0034 din 2013 Decizia nr. 47 din 15 ianuarie 2013 privind aplicarea mobilităţii, la cerere, pentru domnul Ionescu Daniel, din funcţia publică de secretar general adjunct din cadrul MADR, în funcţia publică de secretar general în cadrul MADR - M.O. nr. 0034 din 2013

Ordinul nr. 8 din 12 ianuarie 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind recunoaşterea organismelor private de inspecţie şi certificare a produselor agricole sau alimentare şi de supraveghere a activităţii organismelor private de inspecţie şi certificare a 80 Aprilie 2013

produselor agricole ori alimentare ce au dobândit protecţia indicaţiilor geografice (IGP), a denumirilor de origine (DOP) şi a specialităţilor tradiţionale garantate (STG) M.O. nr. 0046 din 2013

Decizia nr. 64 din 21 ianuarie 2013 pentru eliberarea domnului Gheorghe Albu din funcţia de secretar de stat la MADR - M.O. nr. 0046 din 2013 Decizia nr. 65 din 21 ianuarie 2013 pentru numirea domnului Valentin Olimpiu Soneriu în funcţia de secretar de stat la MADR - M.O. nr. 0046 din 2013

Ordinul nr. 18 din 28 ianuarie 2013 privind desemnarea Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole pentru organizarea Congresului al XXXVI-lea şi a Adunării Generale Extraordinare ale Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV) din luna iunie 2013 - M.O. nr. 0065 din 2013 Ordinul nr. 11 din 31 ianuarie 2013 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte lista utilizărilor prevăzute pentru furajele destinate unor scopuri nutriţionale speciale - M.O. nr. 0092 din 2013 Ordinul nr. 16 din 12 februarie 2013 pentru modificarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare/înregistrare sanitară veterinară a unităţilor ce desfăşoară activităţi în domeniul hranei pentru animale de fermă şi a mijloacelor de transport al hranei pentru animale de fermă, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

109/2010 - M.O. nr. 0097 din 2013

Ordinul nr. 25 din 21 februarie 2013 privind desemnarea unui compartiment specializat în domeniul infrastructurilor critice naţionale/ infrastructurilor critice europene, condus de un ofiţer de legătură pentru securitate - M.O. nr. 0110 din 2013 Ordinul nr. 27 din 22 februarie 2013 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 163/2012 privind aprobarea Normelor tehnice pentru producerea vinurilor cu indicaţie geografică M.O. nr. 0111 din 2013 Ordinul nr. 31 din 25 februarie 2013 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate - M.O. nr. 0111 din 2013 Ordinul nr. 32 din 25 februarie 2013 privind aprobarea formularului-tip de cerere unică de plată pe suprafaţă pentru anul 2013 - M.O. nr. 0115 din 2013 Rectificarea nr. 18 din 4 martie 2013 referitoare la Ordinul ministrului Agriculturii nr. 18/2013 - M.O. nr. 0119 din 2013

www.agrimedia.ro

Ordinul nr. 30 din 25 februarie 2013 pentru modificarea Normelor metodologice privind calculul şi plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare, aprobate prin Ordinul ministrului Agriculturii nr. 120/2011 - M.O. nr. 0123 din 2013 Ordinul nr. 62 din 7 martie 2013 pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii nr. 83/2009 privind stabilirea condiţiilor de acordare a cotei individuale de lapte din rezerva naţională - M.O. nr. 0129 din 2013 Ordinul nr. 63 din 7 martie 2013 pentru modificarea anexei nr. 1 „Condiţii de aprobare a cumpărătorilor de lapte de vacă“ la Ordinul ministrului Agriculturii nr. 695/2008 privind stabilirea Condiţiilor de aprobare a cumpărătorilor de lapte de vacă şi a formularului de cerere pentru aprobarea şi înscrierea acestora în Registrul cumpărătorilor - M.O. nr. 0129 din 2013

Ordinul nr. 24 din 13 februarie 2013 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii nr. 165/2012 privind stabilirea cuantumului taxei pentru autorizarea anuală a plantaţiilor viticole destinate obţinerii de struguri pentru producerea de vinuri cu indicaţie geografică, a cuantumului taxei pentru atestarea dreptului de utilizare a indicaţiei geografice pentru comercializarea vinurilor cu indicaţie geografică şi aprobarea introducerii însemnului de certificare a calităţii vinurilor cu indicaţie geografică îmbuteliate - M.O. nr. 0130 din 2013 Ordinul nr. 37 din 28 februarie 2013 privind aprobarea reducerilor şi excluderilor aplicabile cererilor de plată a ajutorului specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de vită din zonele defavorizate - M.O. nr. 0131 din 2013 Hotărârea nr. 82 din 6 martie 2013 privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură aferente schemelor de plăţi directe şi pentru măsuri de piaţă în agricultură - M.O. nr. 0131 din 2013 Legea nr. 36 din 8 martie 2013 privind aprobarea OUG nr. 28/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte

www.agrimedia.ro

normative privind garantarea în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale - M.O. nr. 0131 din 2013

Ordinul nr. 89 din 13 martie 2013 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a HG nr. 82/2013 privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură aferente schemelor de plăţi directe şi pentru măsuri de piaţă în agricultură - M.O. nr. 0143 din 2013 Legea nr. 63 din 21 martie 2013 privind aprobarea OUG nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituţional de acţiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României - M.O. nr. 0158 din 2013 Ordinul nr. 122 din 19 martie 2013 privind completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii nr. 149/2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând agenţiile autorizate de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine - M.O. nr. 0159 din 2013 Ordinul nr. 114 din 15 martie 2013 pentru aprobarea cerinţelor tehnice care trebuie îndeplinite de mijloacele oficiale de identificare a ecvideelor existente pe teritoriul României - M.O. nr. 0163 din 2013 Hotărârea nr. 119 din 27 martie 2013 privind aprobarea ajutoarelor de stat care se acordă producătorilor agricoli pentru perioada 2012-2013 şi a sumei totale alocate acestor ajutoare de stat - M.O. nr. 0175 din 2013 Ordinul nr. 165 din 1 aprilie 2013 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii nr. 98/2010 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la speciile ovine/caprine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu M.O. nr. 0179 din 2013 Decizia nr. 140 din 7 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. (7) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe

Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare - M.O. nr. 0182 din 2013

Decizia nr. 146 din 7 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (3^1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 - M.O. nr. 0182 din 2013 Rectificarea nr. 165 din 4 aprilie 2013 Referitoare la Ordinul ministrului Agriculturii nr. 165/2013 - M.O. nr. 0191 din 2013 Decizia nr. 127 din 7 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1^3) şi alin. (1^4) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 - M.O. nr. 0192 din 2013 Ordinul nr. 113 din 2 aprilie 2013 pentru aprobarea cantităţilor de motorină aferente trimestrului IV-2012, care beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare - M.O. nr. 0196 din 2013 Hotărârea nr. 131 din 27 martie 2013 pentru stabilirea măsurilor şi sancţiunilor necesare în vederea respectării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91 - M.O. nr. 0194 din 2013 Legea nr. 85 din 5 aprilie 2013 pentru respingerea OUG nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din OUG nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ - M.O. nr. 0201 din 2013 Aprilie 2013 81

Istoria celor 175 de ani de John Deere Cu o istorie de 175 de ani, John Deere este una dintre cele mai cunoscute companii producătoare de utilaje şi maşini agricole din lume, iar logo-ul său, care înfăţişează o căprioară sărind, este unul dintre cele mai recunoscute la nivel mondial, fiind un simbol al calităţii produselor John Deere. Firma a fost fondată în 1837, în Illinois, SUA, de către John Deere, un fierar şi inventator care a schimbat modul în care se făcea agricultură, punând în practică ideea de a realiza un plug din oţel şlefuit, constituind astfel un pionierat la acea vreme. Producţia de pluguri începe să ia amploare, iar mai târziu fierarul John Deere îşi va aminti de fabricarea a 10 pluguri în 1839, 75 în 1841 şi 100 în 1842. În 1863, firma construieşte primul implement, denumit Hawkeye Riding Culivator, ce putea fi pus în mişcare cu ajutorul unei trăsuri. Doi ani mai târziu, obţine brevet pentru matriţele utilizate la turnarea oţelului în vederea obţinerii de pluguri, iar în 1869 începe colaborarea cu primul distribuitor al produselor JD. Până în 1890, producţia se baza pe 5 linii: pluguri, cultivatoare, grape, semănători şi plantatoare, vagoane şi vagonete. În 1895, publică revista The Furrow în 14 82 Aprilie 2013

limbi, destinată fermierilor, şi devine una dintre cele mai răspândite reviste din lume. În 1912, compania deţinea 11 fabrici în SUA şi una în Canada, iar gama de produse începea să se mărească, cuprizând semănători pentru cereale şi echipamente pentru furaje. După mai multe prototipuri şi modele experimentale, producţia de tractoare începe în 1918, iar succesul înregistrat face din acest segment prinicipala activitate a companiei. Motorul, o invenţie a JD, funcţiona pe gazolină. În primul an de lansare a tractorului s-a înregistrat un volum de vânzări de peste 5.000 de unităţi. Primul tractor cu motor în 2 cilindri, modelul D, denumit John Deere, este lansat în anul 1923 şi pentru prima oară tractoarele sunt vopsite în culorile verde şi galben. În anii următori, dezvoltă mai multe variante de tractoare, cum ar fi modelele GP, A şi B. Ultimele două modele devin cele mai populare din istoria companiei şi rămân în producţie până în 1952. Anul 1927 este marcat de construcţia primei combine JD. În perioada depresiunii economice din anii ’30, compania continuă să se dezvolte, în ciuda timpurilor financiare dificile. Prin 1949, JD echipează tractorul M cu şenile, devenind seria MC, iar prin dotarea cu o lamă frontală, utilajul poate fi folosit ca buldozer, putând astfel intra şi pe piaţa construcţiilor. Zece ani mai târziu, John Deere lansează cel mai mare tractor, modelul 8010, de

215 CP şi o greutate de 10 tone. În anii ’60, compania lansează tractoare de puteri mai mari, dotate cu motoare de 4 şi 5 cilindri, spre deosebire de cele în 2 cilindri care au fost fabricate timp de peste 40 de ani. Compania deschide noi fabrici în Argentina şi în Franţa, iar în 1963 pătrunde pe piaţa produselor de grădinărit. În 1972, aduce îmbunătăţiri la cabinele tractoarelor, adăugând astfel un plus de siguranţă şi confort. Lansarea tractoarelor din seriile 5000, 6000 şi 7000 îi aduce o consolidare pe piaţa europeană şi în scurt timp poziţia de lider. În anii 2000, John Deere pătrunde şi pe piaţa echipamentelor forestiere, în urma achiziţiei companiei Timberjack, lider mondial pe acest segment. Totodată, începe să construiască noi fabrici de producţie în afara Statelor Unite ale Americii, cum ar fi în India şi China. În 2008, devine lider în domeniul instalaţiilor de irigaţii, prin achiziţia firmelor T-Systems International şi Plastro Irigation Systems. În următorii doi ani, lansează prima presă de balotat bumbac şi combina de recoltat trestie de zahăr pe două rânduri. În 2011, lansează un număr record de produse, multe dintre ele având îmbunătăţiri în ceea ce priveşte puterea, confortul şi performanţa. În România, firma IPSO Agricultură este importator şi distribuitor exclusiv al mărcii John Deere.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013