Revista AGRIMEDIA - August 2014 by Agri Media Invest s.r.l.

Ianuarie 2013

Condamnabila indolenţă a unor factori decizionali Dacă în casă este armonie, starea naţiunii este bună! Dacă starea naţiunii este bună, este pace în lume!" Vechi proverb chinezesc La sfârşitul lunii iulie şi început de august, România a fost expusă unor fenomene meteorologice excepţionale, materializate în vijelii şi ploi torenţiale, ce au cumulat într-un interval de 48 de ore între 130 şi 180 l/mp. Aceste stihii ale naturii au afectat suprafeţele a 11 judeţe din sudul şi sud-vestul ţării, cu preponderenţă dispuse în zona subcarpatică. Consecinţele acestor fenomene excepţionale, propagate pe o mare întindere, au avut drept consecinţă inundarea şi distrugerea a mii de locuinţe, anexe gospodăreşti, a zeci de mii de hectare de culturi agricole şi, implicit, suferinţe incomensurabile provocate de pierderi de vieţi omeneşti. În acea perioadă, s-a deplasat în zonele afectate prim-ministrul Victor Ponta, însoţit de staff-ul său politic, însă specialiştii din ministerele şi agenţiile care au ca obiect de activitate protecţia mediului şi gospodărirea apelor nu au fost suficient de vizibili în lupta cu puhoaiele dezlănţuite. Din păcate, unii, în această perioadă critică pentru ţară, şi-au luat concediu sau îşi dădeau cu părerea pe la posturi de televiziune. Spre cinstea lor, pentru salvarea vieţilor în pericol şi a bunurilor, s-au implicat eroic angajaţii ISU, Salvamontul zonal, cadre ale Armatei şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. Şi de această dată se pune problema

www.agrimedia.ro

predictibilităţii acestor fenomene meteorologice excepţionale şi a responsabilităţii pentru acţiunile menite să contracareze, sau cel puţin să diminueze, efectele dezastruoase ale inundaţiilor. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Agenţia Naţională Apele Române, potrivit reglementărilor legale privind organizarea şi funcţionarea lor, pe lângă alte atribuţii, realizează şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor. Astfel, MMSC, prin unităţile specializate din subordine sau prin terţi, realizează investiţiile necesare apărării împotriva inundaţiilor şi înlăturarea efectelor calamităţilor cauzate de viituri, prin realizarea unor amenajări complexe în bazinele hidrografice, inclusiv prin înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie pe versanţi, contra torenţilor. Acest minister şi AN Apele Române, prin cele 11 administraţii bazinale, administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura sistemului naţional de gospodărire a apelor (lacuri de acumulare, diguri de protecţie împotriva inundaţiilor, canale, prize de apă etc.). Toate aceaste activităţi sunt finanţate anual din surse bugetare, din fonduri externe nerambursabile, din fondul de mediu, dar şi prin autofinanţare. Astfel, numai pentru definitivarea unei hărţi a zonelor de risc s-au cheltuit 47 de milioane de euro, iar studiile de specialitate pentru apărare contra fenomenelor meteorologice au costat 77 de milioane de euro. Din păcate, an de an, mii de proprietăţi din România sunt distruse, inundate sau depreciate

de precipitaţii excesive, cu toate că Strategia naţională de management a riscului inundaţiilor, aprobată prin HG nr. 846/2010 şi Directiva CE/60/2007, reglementează concret modul de acţiune şi este susţinută de o finanţare generoasă. În acelaşi sens, este de remarcat că şi Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) are în administrare, conform OUG nr. 82/2011, canale de irigare, desecare şi de evacuare a apei, staţii de pompare, drenuri colectoare, baraje şi numeroase alte investiţii, care pot să diminueze efectele precipitaţiilor excesive, numai dacă sunt întreţinute şi exploatate corespunzător. După opinia unor specialişti în domeniu, lipsa unui control riguros în ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor aferente lucrărilor de protecţie contra inundaţiilor, iresponsabilitatea cu care se avizează amplasarea unor construcţii în zone de risc, extragerea pietrişului şi a nisipului din perimetre care afectează podurile peste cursul apelor şi malurile acestora, dar şi defrişarea excesivă a vegetaţiei forestiere de pe versanţi au amplificat efectele recentelor fenomene meteorologice. Dacă încă de la începutul secolului trecut marele politician I. Brăteanu şi savantul D. Gusti erau preocupaţi de managementul apelor, respectiv de regularizarea râurilor pentru protecţia localităţilor riverane, acum, cu tehnologia performantă, specialiştii de excepţie şi resursele financiare alocate este cu atât mai mult condamnabilă indolenţa unor factori de decizie, care nu se implică ferm când ţara este expusă capriciilor vremii! Simona MUNTEANU August 2014

ISSN 2069 - 1238 SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul VIII, Nr. 8 / 2014 (89) August 2014 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031 / 439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031 / 439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

August 2014

SUMAR: 3

Editorial

Prutul: Mihai Marinescu, noul director executiv al Diviziei Agribusiness

Asociaţia Comunelor din România, la MADR

Dezbatere pe teme de actualitate, la conferinţa Agrostandard

MADR susţine desfacerea pe piaţa din România a fructelor şi legumelor proaspete din Republica Moldova

Noutăţi la AgriPlanta Vest!

Agrostar a lansat un program pentru legumicultorii autohtoni

O societate cu plan de dezvoltare pe 50 de ani

Dăbuleni, un oraş al agricultorilor pe nisipuri

AGRO ARENA, un eveniment de exceptie

ADAMA - o companie concentrata pe fermier

Succesul este ceva ce toată lumea îşi doreşte. Inovaţia Monsanto - Roundup Energy

Un nume nou în agricultura românească: DONAU SAAT

Particularităţile biologice la cultura de floarea-soarelui

IPSO Agricultură a intrat şi pe piaţa second-hand

MAP - produse noi şi finanţare extinsă

Demo MEWI - performanţă la superlativ

S uccesul transmisiei Vario

Tendinţe actuale în domeniul tehnicii de recoltat

58 62

A ltoirea trandafirilor Tehnologia de cultivare a afinului (Vaccinium mirtyllus)

www.agrimedia.ro

August 2014

 În dialog cu fermierii

•C e producţii şi ce preţur de toamnă şi ce preconi Constantin Cristea, administrator Crisagra 2003, comuna Ziduri, judeţul Buzău

„La rapiţă, producţia medie obţinută pe cele 362 ha a fost de 4.180 kg/ha. 80% din recoltă am valorificat-o la preţul de 315 euro/tonă. Pentru mine, anul acesta rapiţa a fost cea mai rentabilă cultură şi de aceea, în toamnă, voi mări suprafaţa, astfel încât să ajung la 550 ha. În privinţa producţiei de grâu, rezultatele au fost mai slăbuţe, din cauza ploilor, îmburuienării şi prelungirii perioadei de recoltat. Cultura a ocupat în cadrul fermei o suprafaţă de 1.200 ha, iar producţia medie s-a situat la 3.750 kg/ha. Am valorificat doar 500 de tone la preţul de 0,69 lei/kg la o moară, iar restul producţiei este stocată în magazie. Nu ne grăbim s-o valorificăm, deoarece avem banii necesari desfăşurării activităţii agricole, în plus, în curând, vor veni şi banii din valorificarea florii-soarelui. În circa 2-3 săptămâni vom începe culesul. La grâu, aşteptăm măcar ca preţul să urce la 0,85 lei/kg, pentru a ne scoate cheltuielile de producţie, precum şi pe cele care derivă din manipularea şi stocarea grâului. Am încheiat în urmă cu circa o lună contracte de valorificare pentru culturile de floarea-soarelui, la preţul de 330 dolari/tonă, şi la porumb, cu 125 euro/tonă. Acum observ că preţurile scad pe măsură ce se apropie campania de recoltat. Se vehiculează preţuri de 0,9 lei/kg la floarea-soarelui şi de 0,4-0,45 lei/kg la porumb. În cadrul asolamentului, culturile de primăvară au ocupat câte 500 ha fiecare. Sperăm ca temperaturile ridicare care s-au înregistrat în această perioadă să nu afecteze producţia de porumb. Factorul apă a fost pentru noi întotdeauna unul critic. Lucrăm un an întreg şi nu ştim ce producţii obţinem şi, mai mult, la ce preţuri ne valorificăm recoltele. Pentru campania de însămânţări suntem pregătiţi. Terenul este lucrat, am pregătit toată suprafaţa pe care voi însămânţa rapiţa şi grâul, precum şi orzul şi câteva loturi semincere organizate pentru Saaten Union. Am achiziţionat sămânţa de rapiţă şi probabil în perioada 10-15 septembrie vom semăna, asta şi în funcţie de precipitaţii. La grâu, probabil că pe la 1 octombrie vom începe semănatul.” 6

August 2014

Dan Herţeg, administrator Agro Raluca, localitatea Semlac, judeţul Arad

„Producţia obţinută la cultura de rapiţă a depăşit 3,5 tone/ha, iar preţul obţinut a fost unul mai bun decât cel actual, care se situează la circa 280 euro/tonă, deoarece am încheiat contract futures la valoarea de 320 euro/tonă. O parte din recolta de grâu urmează s-o valorific săptămâna viitoare, deoarece am încheiat contract în luna martie, iar cealaltă parte este depozitată. Am s-o valorific atunci când preţul va fi unul mai mulţumitor, de cel puţin 0,75 lei/kg. Preţul actual la grâul furajer se situează între 0,52 şi 0,53 lei/kg, iar cel de panificaţie între 0,62 şi 0,65 lei/kg. Referitor la culturile de floarea-soarelui şi porumb, acestea se prezintă bine în câmp şi sunt bune perspective în ceea ce priveşte producţiile pe care urmează să le obţinem. Am încheiat contracte de valorificare cu 2-3 luni în urmă la porumb şi cu o lună la floarea-soarelui. La porumb, preţul este de 105 euro/tonă, iar la floarea-soarelui, de 310-320 dolari/tonă. De regulă, pentru jumătate din producţia agricolă închei contracte futures, iar pe cea rămasă o depozitez. Stochez porumb, grâu şi floarea-soarelui. Dispun de o capacitate totală de înmagazinare de 12.000 de tone. În următorul an agricol mizez pe cultura de porumb, pentru că voi avea posibilitatea să irig, deoarece am investit din surse proprii în reabilitarea sistemului de irigaţii. Exploatez o suprafaţă agricolă de 1.300 de hectare şi 60% din aceasta poate fi irigată.“

www.agrimedia.ro

ri aţi obţinut la culturile izaţi la cele de primăvară? „Din cauza ploilor şi a grindinii căzute producţia obţinută la culturile de păioase a fost mică. Factorii climatici nefavorabili au afectat recolta nu doar cantitativ, ci şi calitativ. Perioada de recoltare s-a prelungit foarte mult, am încheiat-o abia la 14 august. Grâul, cultivat pe o suprafaţă de 1.200 hectare, l-am valorificat la preţul de 0,60 lei/kg. Nu depozităm şi oricum aveam nevoie de bani. Cu mare greutate am reuşit să ne scoatem cheltuielile de producţie. Cultura de rapiţă a fost mai rentabilă şi, în ultimul timp, am mărit suprafaţa ocupată cu aceasta şi am diminuat-o pe cea cu grâu. În cadrul fermei, rapiţa este cultivată pe 900 de hectare. Preţul de valorificare la rapiţă a fost între 1,2 şi 1,3 lei/kg. Cu privire la culturile de floarea-soarelui şi porumb, aşteptările sunt mai mari sub aspectul producţiilor, însă preţurile care se vehiculează sunt dezamăgitoare, de 0,55 lei/kg la porumb şi de 320 dolari/tonă la floarea-soarelui. Cultura de porumb ocupă o suprafaţă mică, însă floarea-soarelui este înfiinţată pe 400 de hectare.“

www.agrimedia.ro

Cristian Baicu, administrator SC Craig SRL, comuna Brazi, judeţul Prahova

„Campania de recoltare a culturilor de toamnă abia s-a finalizat. A fost una dificilă, din cauza precipitaţiilor căzute, care ne-au împiedicat să o terminăm mai din timp. Cultura de grâu a fost însămânţată pe o suprafaţă de 250 de hectare, dintre care 50 ha au fost cu loturi semincere. Producţia a fost bună, situându-se între 4 şi 5 tone/ha, însă preţurile de valorificare sunt mici. Nu am valorificat deoarece păstrez recolta pentru arendă, iar sămânţa de grâu urmează s-o tratez şi apoi, o parte, va fi vândută. Pe piaţă, preţurile la grâul furajer este între 0,55 şi 0,6 lei/kg, iar cel pentru panificaţie poate ajunge la 0,7 lei/kg. Rapiţa a ocupat în cadrul fermei o suprafaţă de 206 hectare, iar recolta medie obţinută a fost de circa 3,6 tone/ha. Preţul obţinut în urma contractului încheiat a fost de 1,37 lei/kg. Cultura de rapiţă este cea mai rentabilă şi anul viitor voi miza pe ea, în principal din două motive: este profitabilă şi destul de sigură, în comparaţie cu plantele de primăvară, care sunt afectate foarte mult de fenomenul secetă. Încercăm să mărim suprafaţa cultivată în toamnă, pentru că dorim să evităm, pe cât posibil, condiţiile nefavorabile din timpul verii, respectiv temperaturile extrem de ridicate şi lipsa precipitaţiilor. Cultura de porumb ocupă o suprafaţă de 500 hectare, iar preţul în piaţă este între 110 şi 120 euro/tonă. Floarea-soarelui a fost înfiinţată pe 100 ha, pentru valorificarea producţiei am încheiat în urmă cu o lună un contract cu un preţ mai avantajos decât cel care este la ora actuală pe piaţă, care este situat între 0,98 şi 1,1 lei/kg.“

August 2014

Ana MUSTĂŢEA

Vasile Costache, administrator Agromixt Buciumeni, localitatea Budeşti, judeţul Călăraşi

Prutul: Mihai Marinescu, noul director executiv al Diviziei Agribusiness Prutul SA, unul dintre principalii producători de ulei vegetal din România şi unul dintre cei mai importanţi jucători din industria de agribusiness din ţara noastră, a anunţat la data de 6 august a.c. numirea lui Mihai Marinescu în funcţia de director executiv al Diviziei Agribusiness. Mihai Marinescu are o experienţă de peste 15 ani în marketing, vânzări şi management, dobândită în companiile Coca-Cola şi Heineken, atât pe plan local, cât şi internaţional, unde a avut diverse funcţii de conducere.

În ultimii 10 ani, Mihai Marinescu a ocupat poziţiile de marketing director Coca-Cola HBC, director general pentru Republica Moldova în cadrul aceleiaşi companii, iar anterior, la Heineken, pe cele de national sales manager, group trade marketing manager (Amsterdam) şi national trade marketing manager. „Sunt încântat să răspund acestei noi provocări profesionale, de a mă alătura mediului antreprenorial într-o companie românească de succes şi cu o bună reputaţie, aşa cum este Prutul. Îmi voi pune toată experienţa profesională acumulată alături de cea a echipei şi

împreună sunt convins că vom continua performanţa companiei atinsă în ultimii ani“, a declarat Mihai Marinescu. Compania Prutul deţine fabrica de ulei Prutul din Galaţi şi 21 de spaţii de depozitare de cereale şi oleaginoase în nouă dintre judeţele cu cel mai mare potenţial agricol din România: Galaţi, Călăraşi, Dolj, Iaşi, Brăila, Olt, Ialomiţa, Teleorman şi Constanţa. Prutul SA este o companie cu capital integral românesc şi un model de business integrat şi are peste 650 de angajaţi (în cele două divizii, Ulei şi Agribusiness).

Invitaţie: „Păstrăm tradiţia LG“ În perioada imediat următoare, compania Limagrain România va organiza cinci evenimente denumite Ziua Câmpului, sub deviza „Păstrăm tradiţia LG“. Bazată pe o viziune responsabilă în dezvoltare, strategia LG este o combinaţie reuşită între capacitatea de cercetare şi creşterea constantă la nivel internaţional. Fundamentele Limagrain sunt investiţiile permanente în cunoaştere, în ameliorarea calităţii vieţii şi în respectul pentru nevoile oamenilor. Cu această ocazie, vă invităm, în numele companiei

Limagrain, să participaţi alături de noi la eveniment, într-una dintre locaţiile stabilite de organizatori: • Dată eveniment: 20 august, Locaţie: Comloşu, judeţul Timiş • Dată eveniment: 22 august, Locaţie: Vezeniu, judeţul Satu Mare • Dată eveniment: 26 august, Locaţie: Dragalina, judeţul Botoşani • Dată eveniment: 28 august, Locaţie: Albina, judeţul Brăila • Dată eveniment: 4 septembrie, Locaţie: Baraolt, judeţul Covasna

Consultări cu fermierii

Daniel Constantin ministrul Agriculturii a avut în data de 22 iulie ac, la sediul instituţiei, consultări cu fermierii cu privire la plăţile directe (Pilonul I), întrucât conform noii PAC 20152020, statele membre au obligaţia să notifice CE, până la 1 august 2014, opţiunile lor legate de aplicarea plăţilor directe. Alături de ministrul Agriculturii s-au aflat secretarii de stat Daniel Botănoiu, Peter Tamas Nagy, directorul general al APIA, precum şi directori din cadrul direcţiilor de specialitate din cadrul MADR. Cu această ocazie, reprezentantii MADR 8

August 2014

au prezentat mai multe propuneri, care se află în prezent în dezbatere publică cu asociaţiile fermierilor. În ceea ce priveşte ”Plata directă pe suprafaţă” (SAPS), din Fondul European de Garantare Agricolă, propunerea României este de a o menţine, până în anul 2020 inclusiv. Totodată, trebuie definită noţiunea de ”Fermier activ”. O altă propunere vizează „Plata redistributivă” (din FEGA) care reprezintă o plată facultativă, posibil de acordat pentru primele 30 ha, indiferent de mărimea exploataţiei. România propune următoarea schemă pentru primele 30 ha: 5 euro/ha pentru primele 5 ha şi

cca. 45 euro/ha pentru restul de 25 ha. Cu privire la ”Transferul între piloni” – facultativ, de la Pilonul I plăţi directe la Pilonul II dezvoltare rurală, fie invers, MADR propune realizarea acestui transfer de la Pilonul I - plăţi directe la Pilonul II - dezvoltare rurală, în anii 2015, 2016 şi 2017, pentru a susţine schema pentru micii fermieri din PNDR, schemă care prevede acordarea a 120% din nivelul plăţilor directe fermierilor care îşi încetează activitatea agricolă.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

August 2014

Asociaţia Comunelor din România, la MADR

La data de 8 august 2014, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a avut loc o reuniune între o echipă a Ministerului Agriculturii, condusă de secretarul de stat Daniel Botănoiu, şi reprezentanţi ai Asociaţiei Comunelor din România (ACOR), în vederea dezbaterii unor probleme de actualitate privind agricultura în zonele rurale din România. Problemele ridicate de reprezentanţii

Asociaţiei Comunelor din România au vizat: cadastrul agricol, camerele agricole, legea pajiştilor, precum şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. În ceea ce priveşte necesitatea găsirii unei soluţii pentru realizarea cadastrului la nivelul comunelor, reprezentanţii ministerului au subliniat faptul că aceasta reprezintă o prioritate a României, stabilită prin Acordul de Parteneriat, urmând a fi finanţată pentru perioada 2014-2020 prin Programul Operaţional Regional. Totodată, reprezentanţii ACOR au prezentat o serie de propuneri pentru eficientizarea implementării măsurii de infrastructură rurală, finanţată din FEADR, pe baza experienţei dobândite în perioada 2007-2013. În acest sens, a fost agreată constituirea unui parteneriat între autorităţile publice responsabile şi ACOR, în vederea identificării modalităţilor de punere în practică a propunerilor asociaţiei. În cadrul reuniunii, s-a ridicat, de asemenea, problema implementării Măsurii 19 LEADER, din cadrul PNDR 2014-2020, fiind clarificate o serie de aspecte privind constituirea

parteneriatelor în viitoarea perioadă de programare, modul de selecţie a strategiilor de dezvoltare locală, precum şi implementarea proiectelor inovative. În ceea ce priveşte camerele agricole, în prezent singura problemă nerezolvată este finanţarea şi de aceea se impune ca reprezentanţii acestora să fie cât mai interesaţi în atragerea fermierilor şi oferirea de servicii de calitate către aceştia. Totodată, se are în vedere pe viitor corectarea unor deficienţe ale legii camerelor agricole. De asemenea, MADR are în vedere modificarea şi completarea OUG 125/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi a actelor subsecvente acesteia, în ceea ce priveşte demonstrarea dreptului de proprietate şi documentele doveditoare ale dreptului de proprietate, astfel încât toţi producătorii agricoli eligibili, care lucrează efectiv terenul, să poată fi beneficiarii plăţilor. În cadrul întâlnirii au fost discutate şi aspecte legate de modalitatea de scoatere din circuitul agricol a pajiştilor, ocazie cu care au fost clarificate o serie de aspecte de natură tehnică.

SC PIONEER HI-BRED ROMANIA SRL, cu peste 20 de ani de activitate, are ca obiectiv punerea la dispoziţia cultivatorilor din România a celor mai productivi hibrizi de porumb, floarea-soarelui, rapiţă şi soiuri de soia, cu o înaltă puritate genetică şi acordarea de asistenţă tehnică, precum şi de alte servicii pentru realizarea de producţii şi profituri mari, Angajează: PROMOTORI judeţele: ARGEŞ, BUZĂU, BRĂILA, CONSTANŢA, CĂLĂRAŞI, GIURGIU, GALAŢI, IALOMIŢA, ILFOV, TULCEA, PRAHOVA, DÂMBOVIŢA, TELEORMAN Responsabilităţi: 1. Menţinerea unui contact permanent cu fermierii din zona de activitate 2. Identificarea potenţialilor clienţi 3. Administrarea conturilor de clienţi din regiune 4. Pregătirea la standard Pioneer şi controlul loturilor şi a încercărilor din zona de activitate 5. Asigură asistenţă directorului de vânzări la diferite activităţi Cerinţe: • absolvent al unei facultăţi cu profil agronomic • abilităţi de comunicare şi relaţii personale excelente concentrate pe client • cunoştinţe minime de calculator • posesie auto 10 August 2014

Oferim: • un mediu de lucru cu standarde profesionale foarte înalte • salariu motivant • instruire permanentă • posibilităţi www.agrimedia.ro de avansare

Cei interesaţi sunt rugaţi să trimită CV la e-mail: madalina.tatu@pioneer.com sau la fax: 021/303.53.01, până la data de 15 octombrie 2014.

www.agrimedia.ro

August 2014 11

La data de 29 iulie, la ASAS, a avut loc cea de-a IV-a ediţie a conferinţelor Agrostandard. La eveniment au fost prezenţi atât oficiali ai Ministerului Agriculturii, ai instituţiilor subordonate, cât şi reprezentanţi ai asociaţiilor de fermieri.

Dezbatere pe teme de actualitate, la conferinţa Agrostandard În cadrul conferinţei au fost abordate subiecte legate de oportunităţile de finanţare în noul PNDR 2014-2020, constituirea fondurilor mutuale şi importanţa acestora, sectorul zootehnic, cu precădere dezvoltarea celui de bovine, având în vedere eliminarea cotelor de lapte începând din anul 2015. La eveniment au participat Nicolae Popa, director adjunct APDRP, Raluca Daminescu, director Direcţia Metodologie, Monitorizare, Raportare şi Relaţii Instituţionale APIA, Valeriu Tabără, vicepreşedinte al ASAS şi fost ministru al Agriculturii, Nagy Peter Tamaş, secretar de stat în MADR, Gheorghe Neaţă, director general în MADR, Laurenţiu Baciu, preşedinte LAPAR, şi Bogdan Buzescu, preşedinte CATAR. Programul a cuprins şi o sesiune de prezentări, susţinute de câţiva reprezentanţi ai unor companii ce activează în domeniul agricol, aceştia fiind Marius Eftene, director de marketing Biochem, Filip Baschir, reprezentant marketing Maschio Gaspardo, Andrei Radu, director general Romcarbon, şi Alexandru Dugheană, director de vânzări al Valrom Exim. Primul vorbitor, în calitate de gazdă, a 12 August 2014

fost dl Valeriu Tabără, care a subliniat faptul că agricultura din România continuă să înregistreze randamente mici pe unitatea de suprafaţă şi că această neperformanţă a stat la baza stabilirii cuantumului subvenţiei la hectar în momentul aderării la UE.

Randamente mici la hectar

„Avem una dintre cele mai mici subvenţii din UE deoarece la momentul negocierilor randamentele agricole erau mici şi acest lucru este valabil şi astăzi. La porumb, de exemplu, România ocupă locul 2 în Europa după producţie, însă dacă am creşte cu 30-40% producţia, dacă am creşte randamentul de la 4 la 8 tone, România ar fi de departe pe primul loc. Am putea vorbi şi despre ce ar putea să însemne România din punct de vedere al producţiei de oleaginoase, unde ar intra şi cultura de soia, pe lângă cea de floarea-soarelui şi de rapiţă, astfel am putea ajunge la o producţie anuală de 5 milioane de tone de oleaginoase şi asta ar însemna locul 1 în Europa”, a afirmat dl Tabără. Întrebat dacă consideră că fermierii pot să controleze preţurile, acesta a răspuns că depinde foarte mult de

cât de bine sunt organizaţi, de modul cum îşi dezvoltă investiţii conexe, de pildă în sistemele de depozitare. „Neavând silozuri, fermierul rămâne la voia întâmplării şi mai ales atunci când autoritatea nu intervine şi nu modelează sau nu stabileşte foarte clar o strategie de evaluare a producţiei pentru fiecare moment al anului agricol, de la semănatul până la recoltarea culturilor agricole. Toate aceste informaţii trebuie să se ştie cu foarte mare precizie”, a susţinut acesta.

Credite pe baza adeverinţelor APIA

Despre activitatea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), gradul de absorbţie a fondurilor şi situaţia eliberării adeverinţelor pentru beneficiarii subvenţiilor a vorbit dna Raluca Daminescu, reprezentantul instituţiei. „La data de 10 iunie a.c., s-a finalizat campania de depunere a cererilor pe suprafaţă SAPS 2014, am început conform regulamentelor comunitare verificarea în baza de date informatică şi, de asemenea, am început controalele pe teren pentru aceste cereri depuse.

www.agrimedia.ro

August 2014 13

Suprafaţa pentru care s-a solicitat anul acesta plata subvenţiei pe suprafaţă este de peste 9,9 milioane de hectare, care, desigur, în urma controalelor, se va micşora puţin. După încheierea controalelor de pe teren, încheiem convenţiile SAPS. Acestea sunt pregătite. Anul trecut am estimat 110 euro/ha, iar anul acesta am estimat în convenţie 120 euro/ha. Conform convenţiilor, beneficiarii pot lua 90% credit din această sumă, credit care la opţiunea acestora poate fi garantat de unul dintre cele două fonduri de garantare în agricultură, respectiv FGCR şi FNGC pentru IMM-uri. Să fiţi atenţi la cuantumul dobânzilor, pentru că există Ordonanţa 703 din 2013, care prevede un anumit cuantum al dobânzilor, şi la comisioanele aplicate de bănci pentru finanţările APIA şi APDRP. Nu am început încă eliberarea adeverinţelor pentru că nu am finalizat extragerea eşantionului de control pe teren, însă estimăm că în câteva zile acestea vor fi semnate şi de către bănci şi vom începe eliberarea lor. Anul acesta apetitul băncilor pentru finanţare în agricultură este foarte mare, sunt peste 15 bănci care şi-au exprimat opţiunea de a încheia aceste tipuri de convenţii şi, de asemenea, şi foarte multe instituţii financiare nebancare care doresc să vină în sprijinul agricultorilor şi care doresc încheierea convenţiilor cu APIA. În ceea ce priveşte absorbţia, stăm foarte bine, atât pe FEGA, cât şi pe măsurile delegate de la APDRP din FEADR. Ca rată de absorbţie pe fiecare campanie, depăşim 99%.“

PNDR, posibil aprobat în septembrie

Despre Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 a vorbit dl Nicolae Popa, director adjunct în APDRP. „În derularea programului 2007-2013, trebuie să recunoaştem că

14 August 2014

Sprijinirea fermelor familiale

au mai existat probleme, însă acum, o dată cu pregătirea noului PNDR, care ar putea fi aprobat de CE în luna septembrie, sperăm să îndreptăm lucrurile. Am încercat să includem cât mai puţine măsuri în viitorul program, pe acelea care aduc plus valoare, locuri de muncă, creează investiţii şi aduc modernizări. Avem câteva măsuri foarte importante, cum ar fi modernizarea şi înfiinţarea exploataţiilor agricole, ce va beneficia de o alocare de peste 1 mld. euro, procesarea produselor agricole, sprijinirea tinerilor, a micilor fermieri etc.”

Domnul Popa a vorbit şi despre sprijinul alocat fermelor familiale. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a creionat în acest sens circa 20 de proiecte-tip pe care fermierii le pot folosi pentru accesarea banilor europeni, fără a mai fi nevoiţi să apeleze la consultanţi privaţi şi să plătească pentru întocmirea proiectelor. „În sesiunea de până la 31 iulie a.c., pentru fiecare proiect am alocat suma maximă de 125 mii euro, din care 50 mii reprezintă fonduri nerambursabile. Acum s-a mers pe regulile vechi, în sensul că 40% din sumă reprezintă partea nerambursabilă, iar cea de 60%, partea de cofinanţare. În viitorul program, procentajul va fi de 50% parte nerambursabilă. Agricultorii care vor să aplice pentru măsura destinată fermelor familiale şi care se încadrează în proiectele-tip pe care noi le-am făcut, pe baza unui plan de afacere, pot să se prezinte la băncile cu care am încheiat un protocol, respectiv OTP şi CEC Bank. Avantajele acestor credite sunt nivelul foarte scăzut de dobândă, de până în 5-6%, şi rambursabilitatea, care este pe o perioadă de 10 ani”, a afirmat directorul adjunct din cadrul agenţiei. Acesta a mai precizat că o altă formă de finanţare destinată fermelor mici presupune acordarea a 15.000 de euro nerambursabili, în baza unui plan de afacere. Pentru perioada 2014-2020, alocarea totală pentru această măsură este de doar 150.000 de euro. Măsura 112, instalarea tinerilor fermieri în mediul rural, a avut succes în programul actual şi va continua şi în următorul PNDR. „S-au depus 26.000 de proiecte şi am onorat 12.900 de cereri de finanţare, în baza fondurilor puse la dispoziţie, de 380 de milioane de euro. În viitorul PNDR, măsura va beneficia de o alocare de 445 de milioane de euro. Am mărit suma de la 40.000 de euro la 50.000 de euro, iar condiţiile rămân, în general, aceleaşi. Pentru programul pomicol se vor acorda 360 de milioane de euro pentru înfiinţarea, modernizarea şi reconversia livezilor. Primele sume pe care le vom acorda din fondul pomicol vor merge către pepiniere. Acestea vor avea prioritate, pentru că trebuie să se asigure materialul săditor în mare parte din ţara noastră.

www.agrimedia.ro

August 2014 15

precădere, acolo unde suntem deficitari, şi anume în construcţia de silozuri. Reprezentantul fermierilor s-a declarat nemulţumit de decizia MADR de a transfera fonduri din Pilonul I, destinat subvenţiilor agricole, către Pilonul II, de dezvoltare rurală, deşi instituţia le-a dat asigurări agricultorilor că nu vor interveni asupra acestor fonduri.

Din cele 8 mld. euro pe care le-am avut la dispoziţie în PNDR 2007-2013, peste 75% sunt plătite efectiv de UE beneficiarilor, iar contractarea este de aproape 100%; noi sperăm ca absorbţia acestei sume să se realizeze în totalitate până la 31 decembrie 2015, când este data limită”, a spus dl Pop.

Ana MUSTĂŢEA

Fondul mutual

La acest subiect, abordat de către dl Nicolae Popa, director adjunct în APDRP, s-a accentuat importanţa fondurilor mutuale în asigurarea fermierilor împotriva unor fenomene extreme, care nu sunt asigurate de societăţile de asigurări. Pentru a îndeplini condiţiile de înfiinţare, fondul mutual trebuie să aibă cel puţin 20% din suprafaţa agricolă a României. Autoritatea de Supraveghere Fiscală va trebui să acrediteze acest fond mutual, să-l supravegheze şi să-i urmărească activitatea, prin care se asigură numai riscurile majore, de exemplu seceta, inundaţiile şi îngheţurile de iarnă. Ceilalţi factori de risc, cum ar fi grindina, îngheţurile timpurii şi târzii de toamnă şi primăvară etc., sunt asiguraţi de societăţiile specializate. Fondul mutual va asigura acele riscuri majore care nu au fost asigurate niciodată de vreo societate de asigurări. „Avem acceptul CE cu privire la înfiinţarea fondurilor mutuale, cei de la UE vin cu 65% pentru acoperirea despăgubirilor, iar 35% trebuie asiguraţi de către fermieri. În momentul de faţă avem alocate 200 de milioane de euro, dar suma poate fi majorată până la 500 de milioane de euro. Din nefericire, această întârziere, care s-a produs din cauza ambiguităţilor legislative, face posibilă înfiinţarea fondurilor mutuale abia în 2015. Fermierii trebuie să se înscrie în fondurile mutuale pentru a avea asigurate

16 August 2014

Monopol al traderilor de cereale

condiţiile pentru despăgubire, care în mod inevitabil vin. În momentul de faţă, în România nu mai funcţionează nici o legislaţie în materie de asigurări în domeniul agricol. Am avut Legea 381, care a fost abrogată. Singura legislaţie care va exista în materie de asigurări va fi fondul mutual. Sper ca până în iarnă să fie adoptat şi apoi trimis spre promulgare la Preşedinţie, în aşa fel ca în 2015 să fie funcţional”, a afirmat dl Pop.

Fermierii nu sunt consultaţi în deciziile luate de MADR

La eveniment, din partea agricultorilor, a luat cuvântul dl Laurenţiu Baciu, preşedinte LAPAR, care a acuzat reprezentanţii Ministerului Agriculturii că nu au avut o consultare reală cu fermierii în privinţa realizării noului PNDR 2014-2020, cu toate că mai multe asociaţii de profil, printre care şi ROPAC, au prezentat în acest sens un program mult mai conectat la nevoile reale ale sectorului agricol. Acesta a adus şi anumite critici versiunii programului prezentat de minister, care cuprinde sprijin pentru anumite culturi agricole, cum ar fi cânepa, care nu reprezintă importanţă majoră pentru agricultura României şi la care veriga de procesare lipseşte cu desăvârşire. În opinia sa, banii trebuie alocaţi, cu

Referitor la preţurile mici obţinute de fermieri la valorificarea producţiei, dl Baciu a declarat că s-a creat un monopol al traderilor de cereale, iar agricultorii sunt neputincioşi în faţa acestora, cu atât mai mult cu cât instituţiile statului nu au intervenit şi nu au îngrădit această dominaţie a achizitorilor de produse agricole pe piaţa românească. „Fermierii se confruntă în acest an cu mari probleme în privinţa valorificării producţiei agricole. Nu este o problemă că nu are cine s-o cumpere, ci faptul că vor s-o ia pe degeaba. În România, s-a creat un monopol al traderilor de cereale. Statul ar trebui să îngrădească acest acces necontrolat al traderilor pe piaţă. Una dintre reguli este de a respecta preţurile de la bursă, lucru care nu se întâmplă la noi. Faţă de bursa europeană, diferenţa de preţuri este între 30 şi 50 euro/tonă. Motivul invocat de traderi este că îi sufocă piaţa din Rusia şi Ucraina, cu toate că preţurile de acolo sunt mult mai mari decât cele din România. Noi avem cele mai mici preţuri. Pe lângă preţurile foarte mici pe care le practică traderii, aceştia manifestă şi un comportament jignitor faţă de fermieri. Un trader care a venit la un fermier coleg din Brăila, după ce i-a făcut analiza la grâu, care a arătat că avea 81,9% gluten, 15% proteină şi 76% masa hectolitrică, i-a catalogat producţia ca fiind furajeră, în ciuda indicilor foarte buni. Aşa a ajuns fermierul român să fie batjocorit. După ce ne-am confruntat cu vitregiile naturii, care ne-a micşorat producţia agricolă, şi scumpirile la inputurile pe care le folosim, acum ne lovim de monopolul traderilor şi de preţurile de nimic obţinute la valorificare. Din câte ştiu, România trebuie să-şi completeze rezerva de stat cu încă 200.000 de tone de grâu. De unde o va face? Oare nu cumva va cumpăra de la traderi sau din Bulgaria?”, a întrebat dl Laurenţiu Baciu, preşedinte LAPAR.

www.agrimedia.ro

August 2014 17

La sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a avut loc, la data de 31 iulie 2014, o reuniune între secretarul de stat Daniel Botănoiu şi o misiune a reprezentanţilor Asociaţiilor Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe şi Struguri de Masă, condusă de viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare din Republica Moldova, Vlad Loghin.

MADR susţine desfacerea pe piaţa din România a fructelor şi legumelor proaspete din Republica Moldova La întâlnire au participat reprezentanţii marilor lanţuri de distribuţie şi procesatori din România, iar scopul acesteia a fost de a stabili relaţii directe între părţi, în vederea desfacerii pe piaţa din ţara noastră a fructelor şi legumelor proaspete din Republica Moldova, în urma restricţiilor la exportul produselor agricole pe piaţa Federaţiei Ruse. În discursul său, Daniel Botănoiu a menţionat susţinerea pe care o acordă premierul României, Victor Ponta, precum şi viceprim-ministrul, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, producătorilor agricoli din Republica Moldova, pentru a depăşi situaţia economică delicată în care aceştia se află, ca urmare a embargoului impus de Rusia. „Republica Moldova este, din punctul nostru de vedere, parte a Europei şi această activitate a cultivării fructelor şi legumelor trebuie menţinută, motiv pentru care aveţi toată susţinerea noastră, a organizaţiilor producătorilor din România“, a afirmat Daniel Botănoiu. Reprezentantul Asociaţiilor Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe şi Struguri de Masă a prezentat potenţialul Republicii Moldova pentru export: mere proaspete şi mere pentru procesare, prune şi struguri de masă. 18 August 2014

Reprezentanţii marilor retaileri şi-au manifestat, în general, interesul pentru susţinerea producătorilor din Republica Moldova, iar Delia Nica, vicepreşedinte al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România, a propus ca în perioada următoare să aibă loc discuţii între fiecare hipermarket şi producătorii din Republica Moldova, în vederea dezvoltării unui parteneriat avantajos pentru ambele părţi. Săptămânal, cei doi secretari de stat vor monitoriza stadiul realizării angajamentelor celor două părţi, astfel încât, prin efortul agenţilor economici din România, să poată fi combătute efectele negative pe care le simt producătorii din Republica Moldova ca urmare a restricţiilor impuse de Federaţia Rusă.

Aceste măsuri intervin ca urmare a consultărilor care au avut loc atât între guvernul din România şi cel din Republica Moldova, dar şi ca urmare a discuţiilor pe care ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România le-a avut cu comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în vederea identificării de soluţii pentru accesul produselor pe piaţa unică. Comisarul european a anunţat deja intenţia de a dubla contingentul pentru mere, prune şi struguri de masă şi grăbirea procedurilor, astfel încât contingentul să intre în vigoare cât mai curând. Până la definitivarea acestor propuneri, se fac eforturi conjugate la nivel diplomatic între ţările Uniunii Europene pentru identificarea unor spaţii de depozitare, în eventualitatea în care va fi nevoie, important de subliniat şi salutat fiind, în acest sens, efortul pe care şi ministrul german al Agriculturii, Christian Schmidt, îl face, ca urmare a discuţiei cu ministrul Agriculturii din România, Daniel Constantin. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a trimis în Republica Moldova o echipă de experţi pe domeniul fitosanitar, pentru a pune la punct procedurile de acces al produselor agricole pe piaţa comunitară.

www.agrimedia.ro

August 2014 19

Noutăţi la AgriPlanta Vest!

Standul HERBST 1000 pentru testarea maşinilor fitosanitare va fi prezent la AgriPlanta Vest. La târgul AgriPlanta Vest, ce se va desfăşura în perioada 4-7 septembrie 2014, zilnic între orele 9 şi 18, la standul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca (standul A3)

vor avea loc demonstraţii comentate pentru testarea maşinilor fitosanitare. Maşinile pentru tratamente fitosanitare joacă un rol important în lanţul tehnologic de producţie. Prin funcţionarea lor corectă se asigură eficienţa tratamentelor, reducerea costurilor, protejarea mediului şi, nu în ultimul rând, protecţia consumatorului. Pentru funcţionarea corectă a acestor maşini este nevoie de măsurarea unor parametri de lucru care, sub nici o formă, nu pot fi verificaţi cu ochiul liber şi anume presiunea de lucru, debitul de lichid la duze, turaţia şi debitul pompei de vehiculare a lichidului şi, un element foarte important, uniformitatea de distribuţie pe lăţimea de lucru. În ţările dezvoltate, fermierii sunt cei care au iniţiat necesitatea de a controla maşinile pentru tratamente fitosanitare, din dorinţa de a avea culturi sănătoase şi de a nu risipi bani fără a avea vreun efect asupra buruienilor, a bolilor sau a

dăunătorilor împotriva cărora se acţionează. Standul HERBST 1000, pe care fermierii vor putea să-l vadă în lucru zilnic, în cadrul AgriPlanta Vest, prezentat în colaborare cu Departamentul de Mecanizare de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară ClujNapoca măsoară în timp real următorii parametri la maşinile de erbicidat: • presiunea la ieşirea din pompă; • debitul de lichid la pompă; • presiunea şi debitul pe fiecare duză în parte; • turaţia de antrenare a pompei şi corelaţia cu nomograma acesteia; • uniformitatea de distribuţie pe lăţimea de lucru. Toate datele sunt prezentate şi stocate pe un computer, iar la nevoie pot fi şi tipărite, astfel încât la orice maşină de tratamente fitosanitare parametrii de funcţionare să fie cei proiectaţi de către constructor şi ceruţi de măsurile agrofitotehnice impuse.

CE anunţă măsuri de sprijin pentru producătorii de fructe şi legume Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, producătorii de fructe şi legume din Uniunea Europeană vor beneficia de sprijin financiar ca urmare a restricţiilor impuse de Rusia, la începutul lunii august, privind importul produselor agricole provenite din UE. Executivul comunitar introduce, începând cu 18 august a.c., măsuri de sprijin pentru anumite fructe şi legume perisabile. Produsele vizate de această măsură sunt tomatele, morcovii, varza albă, conopida, castraveţii cornişon, ciupercile, merele, perele, fructele roşii, strugurii de masă şi kiwi. Pentru aceste produse, aflate în plin sezon, nu există opţiuni de stocare şi pieţe alternative disponibile imediat. Măsurile excepţionale cuprind retragerile în vederea distribuţiei gratuite, compensaţii pentru nerecoltare şi recoltare înainte de coacere. Sprijinul financiar va fi adresat tuturor producătorilor afectaţi, indiferent dacă fac parte dintr-o organizaţie sau nu. 20 August 2014

Măsurile au caracter retroactiv, de la 18 august, şi vor rămâne în vigoare până la sfârşitul lunii noiembrie, iar bugetul prevăzut este de 125 de milioane de euro. „Luând în considerare actuala situaţie din piaţă, ca urmare a restricţiilor impuse de Rusia cu privire la importul de produse agricole venite din UE, am

declanşat măsurile de urgenţă ale PAC. Toţi cultivatorii acestor produse afectate, indiferent dacă fac parte sau nu dintr-o organizaţie a producătorilor, vor fi eligibili să profite de aceste măsuri de sprijin“, a declarat Dacian Cioloş, comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

www.agrimedia.ro

La jumătatea lunii iulie, Copa-Cogeca a solicitat miniştrilor UE ai agriculturii să ajungă rapid la un acord privind măsurile urgente care trebuie adoptate în sectorul european al lactatelor, permiţându-le astfel producătorilor europeni să facă faţă cererii tot mai mari de produse lactate din lume, previziunile de creştere fiind de 2,3% pe an. Un nou eşec al tratativelor este inadmisibil, a avertizat Albert Jan Maat, preşedintele Copa. Cu ocazia unei reuniuni la nivel înalt cu preşedinţia italiană, dl Maat a subliniat: „Agricultorii şi cooperativele acestora nu trebuie penalizaţi în încercarea lor de

a face faţă cererii globale tot mai mari pentru acest produs de o înaltă valoare nutritivă. Stocurile sunt reduse şi, pentru a le permite producătorilor să fructifice oportunităţile oferite de piaţă, trebuie redusă tensiunea pe care aceştia o resimt. Dorim să ne asigurăm de adoptarea unor măsuri care elimină sarcinile administrative uriaşe pe care trebuie să le suporte producătorii de lapte care încearcă să-şi recupereze cât mai repede fluxurile băneşti, pentru a evita falimentul. Fondurile obţinute prin intermediul taxei pe excedent trebuie păstrate în sector.

Ne-a alarmat faptul că luna trecută miniştrii nu au reuşit să ajungă la o decizie, motiv pentru care le cerem să o facă acum, venind în întâmpinarea nevoilor producătorilor, dar şi a consumatorilor. Agricultorii nu trebuie să aibă de suferit de pe urma acestui lucru. Pe termen lung, este necesar să tratăm în detaliu această problemă, abordând volatilitatea sporită a pieţelor produselor lactate în baza unei metode orientate către piaţă şi complementare prevederilor pachetului «Lapte». Producătorii au astăzi nevoie de un semnal clar din partea miniştrilor UE.“

Agrostar a lansat un program pentru legumicultorii autohtoni Federaţia AGROSTAR, organizaţie sindicală din domeniul agricol din România, a lansat un program de susţinere a producătorilor agricoli autohtoni în vederea valorificării producţiei, prin intermediul marilor retaileri. Începând din luna iulie 2014, cei 200 de legumicultori, membri ai cooperativei ce reuneşte producători din Izbiceni şi Vişina, judeţul Olt, afiliată la Federaţia AGROSTAR, livrează lunar circa 70 de tone de legume proaspete către Kaufland, sub brandul „Ţara mea“, aparţinând AGROSTAR. „AGROSTAR, în colaborare cu autorităţile locale, a reuşit să pună bazele acestei cooperative, care poate fi un exemplu pentru alţi producători agricoli, care pot rezolva şi problema desfacerii producţiei dacă se asociază. Cooperativa va furniza marfă constant, în perioada martie-noiembrie, la calitate superioară. În aproximativ un an, vom avea astfel de cooperative şi în alte domenii, cum ar fi producţia de fructe şi produse lactate, iar colaborarea dintre AGROSTAR şi Kaufland, retailerul care s-a dovedit cel mai deschis faţă de acest proiect, se va extinde la nivel naţional. Fiecare magazin Kaufland

www.agrimedia.ro

va avea o insulă «Ţara mea», unde se vor găsi produse ale cooperativelor membre AGROSTAR“, declară Niculae Ştefan, preşedintele AGROSTAR. Federaţia AGROSTAR consideră că, la ora actuală, valorificarea producţiei este una dintre problemele de importanţă majoră pentru producătorii mici şi mijlocii şi are, între priorităţile sale, pe lângă apărarea drepturilor acestora, şi sprijinirea lor în vederea obţinerii unor produse de calitate şi a valorificării mărfii. Federaţia Naţională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun, Domenii şi Servicii Conexe AGROSTAR este o

organizaţie sindicală profesională, fără caracter politic, constituită la nivel naţional, care reuneşte lucrători din societăţile comerciale agricole, institute sau staţiuni de cercetare agricolă, societăţi comerciale de alimentaţie şi tutun, producători agricoli, precum şi persoane care exercită o meserie sau o profesie în mod independent. AGROSTAR a fost înfiinţată în anul 1990, având în prezent în componenţa sa peste 150 de sindicate din toate ramurile agriculturii (cultura câmpului, avicultură, viticultură, horticultură sau sindicate ale producătorilor şi fermierilor).

August 2014 21

Ana MUSTĂŢEA

Copa-Cogeca solicită adoptarea măsurilor necesare în sectorul lactatelor

22 August 2014

www.agrimedia.ro

August 2014 23

Societatea Schwab Agro Prod SRL, înfiinţată în anul 2004, s-a dezvoltat continuu, ajungând ca, de la 300 ha, cât a avut iniţial, să exploateze astăzi 3.000 ha de teren agricol. Este una dintre cele mai mari companii cu profil agricol din judeţul Satu Mare, care a dezvoltat şi activităţi conexe, cum ar fi o importantă instalaţie de biogaz, cu o capacitate de 1,5 MW/oră.

O societate cu plan de dezvoltare pe 50 de ani Domnule Mihai Schita, spuneţi-ne, vă rugăm, câteva cuvinte despre societatea pe care o conduceţi şi despre investiţiile pe care le-aţi demarat. Societatea Schwab Agro Prod este una dintre cele mai mari din judeţ, ce a dezvoltat şi a implementat proiecte atât proprii, cât şi finanţate din fonduri europene, ajungând să aibă în prezent active în valoare de aproximativ 15 milioane de euro. După anul 2007, am investit aproximativ 9 milioane de euro. Am implementat un proiect pentru achiziţia de utilaje agricole în valoare de 2 milioane de euro şi un proiect pe Măsura 123, ce a constat într-o investiţie de aproximativ 5 milioane de euro într-un siloz modern, cu o capacitate de stocare de 35.000 de tone şi de uscare de 800 de tone pe zi. De asemenea, am implementat şi două proiecte cu fonduri FEGA, ce au constat în plantarea a 170 de hectare cu viţă-de-vie în zona Răteşti, din judeţul Satu Mare. De 10 ani, de când existăm, am investit continuu, am avut o relaţie bună cu finanţatorii. Dacă nu te dezvolţi, nu 24 August 2014

investeşti în tehnologie, dacă nu ai viziune, s-ar putea ca un anumit tip de management în agricultură să fie învechit peste 3 ani. Noi am pornit iniţial cu un plan de afacere pe 20 de ani, după aceea am făcut extensie la 30 de ani, iar acum vorbim de 50 de ani. Segmentul agricol este o investiţie de foarte lungă durată. Nu putem vorbi de o eficienţă imediată în agricultură sau de o rentabilitate imediată, dar pe termen lung toate aceste investiţii vor crea plus valoare. Un alt plan de-al nostru este să

achiziţionăm tot terenul agricol pe care astăzi îl lucrăm. Presiunea străinilor de a cumpăra teren agricol există, însă în condiţiile în care juriştii sau avocaţii care au intocmit contractele de arendă şi-au făcut bine treaba, nu mai reprezintă un pericol pentru noi. Iar noua legislaţie, care dă dreptul de preemţiune arendaşului, imediat după coproprietari, este o facilitate pentru cei care investesc în agricultură. Care este structura culturilor agricole din ferma vegetală? În general, la nivel de fermă,

www.agrimedia.ro

Aţi menţionat că aveţi spaţii de stocare. Da, din capacitatea totală de stocare, 30-40% este acoperită de producţia proprie, iar restul se foloseşte pentru a oferi servicii de depozitare pentru alţi producători. Piaţa cerealelor este foarte instabilă în ultimii ani, însă cu un bun management, bazat pe contracte futures şi costuri scăzute pe partea de procesare pentru depozitare (aici mă

www.agrimedia.ro

Materia primă, adică biomasa, o asigurăm din producţia proprie, constând în sorg şi porumb siloz. Biogazul va fi ars într-un grup de cogenerare şi transformat în curent electric, care asigură necesarul fermei, iar restul va fi livrat în reţeaua naţională. Energia termică degajată va fi folosită într-o investiţie adiacentă, adică în nişte sere pentru producţia de legume. Avem toate acreditările de la ANRE, pentru că una dintre condiţiile finanţatorului a fost să le obţinem. Investiţia se va amortiza probabil în 10 ani. În această activitate, problemele cu care ne confruntăm sunt instabilitatea legislativă şi lipsa unei politici coerente în domeniul energiei regenerabile. Aceste probleme îi afectează pe toţi cei care fac investiţii în sector.

refer la partea de uscare), poate genera profituri confortabile pentru o societate ca a noastră. Noi gestionăm într-un an în jur de 40-60 mii tone de cereale, de diverse categorii. Am făcut şi export, însă anul trecut a fost unul atipic, exporturile nu au funcţionat la aşteptările noastre, pentru că piaţa europeană a fost invadată de cereale provenite din Ucraina. Noi nu avem ieşire la port şi suntem foarte aproape de această ţară. Aveţi un proiect de anvergură ce constă într-o instalaţie de biogaz. Ce ne puteţi spune despre această investiţie? La ora actuală, noi dezvoltăm un parteneriat cu o companie austriacă, un proiect parţial finanţat din surse proprii şi parţial de BCR România. Este o instalaţie de biogaz cu o capacitate de 1,5 MW/oră, pe bază de biomasă. Actualmente, este unul dintre cele mai mari sau chiar cel mai mare proiect de acest fel din România. Este un proiect cu o investiţie de aproximativ 6 milioane de euro. Proiectul a fost demarat anul trecut în toamnă şi va deveni funcţional începând din toamna anului 2014.

Ce alte planuri mai aveţi? Următorul proiect cu care suntem în poziţia de start constă în construcţia unei crame de procesare a strugurilor. Investiţia se ridică la circa 4-5 milioane de euro. În judeţul Satu Mare, prin programul de reconversie, s-au înfiinţat aproximativ 900 ha de viţă-de-vie şi nu există nici un centru viticol de procesare. Este o investiţie pentru necesarul nostru şi, în limita capacităţii, pentru terţi. Este un proiect care se va dezvolta probabil în următorii 3-4 ani. În acest moment avem plantaţii de viţă-de-vie pe aproximativ 205 ha de teren în zona Răteşti, judeţul Satu Mare, această zonă fiind una dintre cele mai consacrate zone viticole din regiune. În ferma viticolă avem plantate soiuri nobile de viţăde-vie, atât albe - Riesling, Sauvignon Blanc, Fetească Regală, Traminer, Muscat Ottonel, cât şi roşii - Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot. Suntem primii care am plantat în această zonă soiuri roşii, pentru că, până în anii ’90, în zona Satu Mare se înfiinţau în exclusivitate plantaţii viticole de soiuri albe. Chiar avem un succes redutabil cu vinurile roşii. Avem o mică unitate care ne permite să procesăm producţia din acest an. Am finalizat acum brandul - „Crama Răteşti“, pe care îl vom lansa pe piaţă în această vară. Nu avem o cramă care produce volume mari, vom intra în magazinele de specialitate. Direcţia noastră de dezvoltare, neavând volume, este spre zona de premium şi superpremium în ceea ce priveşte calitatea. August 2014 25

Ana MUSTĂŢEA

circa 40% din suprafaţa agricolă este ocupată de culturi de toamnă, iar 60% este însămânţată în primăvară. Ca structură, păioase în toamnă (grâu, triticale) şi rapiţă, iar în primăvară soia, floarea-soarelui şi porumb. Nu irigăm, zona unde este localizată ferma este cunoscută ca zonă cu exces de umiditate, dar în ultimii 2-3 ani, o dată cu schimbările climatice, se pare că şi noi trebuie să ne gândim la un sistem de irigaţii în viitor. Dacă aşa va evolua clima, chiar ne gândim la un astfel de proiect, pentru a putea iriga circa 1.000-1.200 de hectare. Noi avem nişte soluri care au o retenţie foarte bună din punct de vedere hidric, însă problema este arşiţa din timpul verii, care în ultimii ani a fost excesivă şi pe o perioadă îndelungată. Zona noastră are un nivel mediu de precipitaţii de circa 650 l/mp anual, dar au fost ani când am ajuns şi la valori duble, însă în ultimii 3 ani nu s-au mai atins aceste valori. Lucrările agrotehnice le facem ţinând cont de tipul de sol, care este de 3-4 texturi pe o rază de 100 km. Realizăm operaţia de scarificare la maximum 3 ani, dar în general la 2 ani, pentru că, dacă avem o primăvară ploioasă, capilaritatea solului trebuie să permită ca apa să pătrundă în sol. Noi avem un sol mai dificil, un podzol, greu de lucrat, iar pentru asta am investit în utilaje grele, de puteri mari. Tehnologia este, fără echivoc, cheia succesului. Fie că vorbim de pregătirea terenului, însămânţare, întreţinerea culturilor, recoltare, un lucru este clar: toate verigile tehnologice trebuie respectate cu sfinţenie pentru a exista premisa unei bune producţii. În privinţa culturii care îmi aduce satisfacţie, în mod paradoxal pentru zona noastră, aceasta este cea de rapiţă. Dar ponderea cea mai mare în cadrul fermei este ocupată de porumb. Colaborăm cu trei companii de seminţe consacrate şi cu care avem rezultate foarte bune.

Vă mai amintiţi de Dăbuleni şi de solurile nisipoase care formau „Sahara Olteniei“? Pentru cei care trăiesc şi muncesc aici nu există moment de acalmie; totul, dar absolut totul, este într-o permanentă mişcare, începând de la nisipurile vestite de acum şi până la activitatea ultimului truditor al acestor soluri.

Dăbuleni, un oraş al agricultorilor pe nisipuri În deplasările efectuate pentru documentare şi prezentarea realităţilor din zona de sud a Olteniei, o echipă a redacţiei revistei „Agrimedia“ a parcurs întreaga zonă a nisipurilor şi s-a oprit în oraşul Dabuleni, acolo unde a funcţionat şi funcţionează una dintre citadelele cercetării ştiinţifice agricole româneşti, actualul Centru de Cercetare şi Dezvoltare a Culturilor pe Nisipuri Dăbuleni. Am avut marea bucurie să reîntâlnim aici unul dintre conducătorii acestei unităţi etalon de cercetare şi producţie, dl dr. ing. Dumitru Gheorghe, cercetător şi fost director al unităţii de cercetare amintite. Cu mare eleganţă şi plăcere, dânsul a aceptat să ne acorde un interviu despre tot ceea ce a însemnat transformarea unei zone aride într-o insulă de verdeaţă. În cele ce urmează vă prezentăm acest interviu. Domnule doctor inginer, ce a însemnat şi ce înseamnă încă unitatea de cercetare agricolă pe care aţi condus-o? Să începem cu ceea ce a însemnat 26 August 2014

Staţiunea de Cercetatre-Dezvoltare a Culturilor pe Nisipuri Dăbuleni. Pentru toţi locuitorii acestor terenuri nisipoase, aride, sărace, slabe din punct de vedere al fertilităţii, reluarea în cultură a acestora a însemnat un progres. A constituit un reper foarte important pentru recultivarea pe principii moderne a acestor soluri. Trebuie amintit faptul că până la înfiinţarea staţiunii, pe aceste soluri se cultiva un număr restrâns de plante agricole. Staţiunea a început să funcţioneze ca un centru experimental în anul 1959, apoi a devenit staţiune în anul 1965, după care a căpătat diferite denumiri, având sediul şi la Bechet, după care s-a mutat definitiv cu centrul administrativ şi de conducere al staţiunii la Dăbuleni. Cultivatorii ţărani, localnicii acestor teritorii cu soluri nisipoase, erau obligaţi să găsească anumite soluţii pentru a putea supravieţui în condiţiile destul de grele ale zonei. Deoarece pe aceste terenuri nu se puteau obţine producţii deosebite, care să le asigure necesarul şi un profit îndestulător, localnicii

erau nevoiţi să plece în Banat sau în Dobrogea în primăvară şi se întorceau toamna târziu cu produse agricole necesare existenţei în gospodăriile lor. În cadrul staţiunii, principala problemă era asigurarea apei. De aceea s-au făcut numeroase experienţe în regim irigat, care au demonstrat, foarte clar şi precis, că asigurarea apei are o eficienţă economică foarte mare; pe baza rezultatelor obţinute în cadrul staţiunii s-a elaborat un studiu tehnico-economic al sistemului de irigaţii Sadova-Corabia. Construcţia acestui mare sistem de irigaţii din sudul Olteniei şi al României a început în anul 1969 şi a fost pus în funcţiune definitiv în anul 1974. Trebuie amintit faptul că în anul 1972 s-au făcut încercări, tatonări, s-au redat parţial anumite suprafeţe, sistemul a fost conceput să funcţioneze automatizat, pe baza consumului de apă din câmp şi pe baza nivelurilor şi debitelor de apă din canalele de aducţiune. Dar toate aceste lucruri nu au reuşit în totalitate; suprafaţa efectivă a sistemului de irigaţii a fost de 79.500 de hectare,

www.agrimedia.ro

aproape 80.000 de hectare, care au putut beneficia de efectele apei de irigaţie. A fost cea mai mare realizare în domeniul irigării suprafeţelor afectate de secetele verilor olteneşti, cel mai mare şi mai modern sistem de irigaţii din România, şi aşa a început o nouă eră în recultivarea acestor terenuri nisipoase, datorită asigurării apei. Staţiunea a elaborat tehnologiile de cultivare atât la principalele specii agricole, cât şi la speciile legumicole, viticole şi pomicole. Dacă ne referim numai la plantele de câmp, trebuie să reamintim elaborarea tehnologiilor de cultură pentru cereale, plante tehnice, plante furajere, chiar şi plante medicinale şi aromatice, care au asigurat obţinerea de rezultate economico-financiare foarte bune. O parte din cercetările efectuate în cadrul staţiunii au vizat şi s-au axat pe ameliorarea solurilor nisipoase, pentru că aici s-a gândit şi s-a aplicat un sistem de nivelare, modelare, decopertare a stratului fertil, iar ca o consecinţă directă a acestor preocupări s-au elaborat măsuri privind îmbunătăţirea conţinutului organic al solurilor, care să ducă la mărirea fertilităţii acestora. Trebuie prezentat faptul că decopertarea, nivelarea, modelarea acestor soluri s-a făcut concomitent. Îmbunătăţirea calităţii solurilor nisipoase s-a făcut prin aplicarea unor tehnologii specifice de îmbogăţire a solului în materie organică, care, prin mineralizare, creşteau procentul de humus din sol şi substanţe nutritive necesare creşterii şi dezvoltării plantelor. Acest lucru s-a făcut prin metode biologice, prin metode mecanice şi în acelaşi timp s-a vizat şi elaborarea unui concept şi un sistem antideflaţional. De ce era necasar acest sistem antideflaţional? Simplu, deoarece aici, în „Sahara Olteniei“, o perioadă foarte mare din an vânturile specifice acestei zone circulă dintr-o parte în alta şi astfel dezrădăcinează plantele şi seminţele semănate. Intervine o problemă foarte importantă şi care este reluată în vremurile actuale mult mai acut. Este vorba despre perdelele de protecţie înfiinţate în paralel cu sistemul de irigaţii SadovaCorabia, executate prin strădania şi gândirea specialiştilor englezi şi finalizate prin amplasarea perdelelor pe direcţia vânturilor dominante. Era

www.agrimedia.ro

unul dintre cele mai bune sisteme de protecţie care limitau acest proces deflaţional al nisipurilor de care aminteaţi în frazele anterioare. Am rugămintea să punctaţi acest aspect. Prin organizarea teritoriului, prin modelare şi nivelare s-au defrişat aproximativ 13.000 de hectare de pădure, în special pădure de salcâm, şi prin noua organizare a terenului s-au înfiinţat perdelele forestiere de protecţie pe o lungime de 1.500 km şi 1.700 de hectare. A existat un dezechilibru la acea vreme pentru mediul înconjurător, prin tăierea pădurilor de salcâm, în sensul că pădurea nu a mai fost elementul care atrăgea şi aducea apă în zonă. Pe lângă rolul perdelelor forestiere de protecţie, specialiştii au ajuns la concluzia că se impune un sistem de cultură specific zonei (cultura în fâşii, în culise etc.) şi ideea de a avea tot timpul anului suprafaţa solului ocupată cu plante agricole, mergând pe lângă culturile principale cu culturi succesive sau culturi intermediare de toamnă. În ceea ce priveşte îmbunătăţirea conţinutului în materie organică, cercetătorii staţiunii au experimentat efectul solei amelioratoare de lucernă, deoarece se cunoaşte faptul că lucerna lasă în sol cantităţi însemnate de materie organică şi azot (chiar până la 160-170 de kilograme de azot biologic), care, spre deosebire de azotul mineral, este pus la dispoziţia plantelor de câmp imediat. S-au efectuat numeroase cercetări şi s-a demonstrat că efectul solei amelioratoare s-a menţinut 3 ani în acest sens; au urmat cercetări care, pe lângă sola amelioratoare, au introdus experienţe cu specii agricole folosite ca îngrăşământ verde. În momentul în care aceste specii atingeau cea mai mare masă vegetativă erau introduse în sol ca îngrăşământ verde şi astfel se obţinea îmbunătăţirea conţinutului în materie organică. Îmbunătăţirea conţinutului în materie organică s-a făcut şi prin aplicarea şi fertilizarea cu gunoi de grajd (care era de bază) sau cu tescovina rezultată din procesul de vinificare. De asemenea, s-au experimentat, tot în acelaşi scop, variante cu argilă, toate acestea având ca scop final schimbarea compoziţiei granulometrice a acestor soluri nisipoase, prin micşorarea conţinutului de nisip grosier (care ajungea până la 70% în unele situaţii). Rezultatele obţinute au fost pe măsura aşteptărilor şi a

gândirii ştiinţifice a tuturor cercetătorilor implicaţi în executarea unui număr impresionant de studii şi cercetări, adică rezultate foarte bune. Trebuie însă precizat faptul că posibilităţile de aplicare a rezultatelor cercetării ştiinţifice agricole specifice nisipurilor au fost mai reduse, în sensul că nu toate s-au putut transpune în practică. Experienţele pe care dumneavoastră le-aţi avut de-a lungul timpului cu Institutul Central de Pedologie şi Agrochimie Bucureşti, prin temele de cercetare pe care le-aţi executat, au condus la îmbunătăţirea însuşirilor fizico-chimice ale solurilor nisipoase. Aici vreau să vă întreb dacă experienţele de lungă durată şi-au dovedit eficacitatea şi dacă continuarea programelor de cercetare cu INCPA Bucureşti au aceeaşi tematică şi în această perioadă de după 1989? Colaborarea cu Institutul Naţional de Pedologie şi Agrochimie Bucureşti a fost foarte fructuoasă; am avut experienţe de lungă durată, de peste 20 de ani, pe care le-am condus alături de colegii mei din cercetare. Au fost experienţe privind influenţa asolamentelor şi a fertilizării asupra principalelor specii de cultură în această zonă. S-a studiat efectul monoculturii şi al rotaţiilor asupra culturilor de porumb, de grâu, dar şi de secară şi de sorg, specii care merg foarte bine în această zonă. Colaborarea cu INCPA a fost foarte frumoasă; ei au executat analize de fineţe, care au justificat oarecum rezultatele de producţie pe care le-am obţinut şi efectiv nu se pune problema că pe aceste terenuri nu se poate practica monocultura sau rotaţia simplă de 2 ani. O rotaţie de 3 ani, cu prezenţa a cel puţin unei plante amelioratoare, alături de secară şi sorg, fasoliţă, arahide (care pot intra în componenţa asolamentului), poate asigura obţinerea unor rezultate foarte bune. Cea mai bună colaborare pe care am avut-o cu domnul profesor Mihai Dumitru, directorul institutului la vremea respectivă, a fost o cercetare iniţiată de Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică de la Viena, privind fertirigarea în această zonă. Experienţele s-au executat la Dăbuleni, au avut replici în nouă ţări din Europa şi s-a folosit azot izotopic. În urma experimentărilor, am August 2014 27

putut determina care este coeficientul de utilizare a azotului în aceste soluri şi rezultatul a fost de 30-35%. Oricum, adresez cele mai sincere mulţumiri tuturor cercetătorilor de la INCPA Bucureşti pentru întregul sprijin acordat activităţii de cercetare din cadrul staţiunii de la Dăbuleni. Ne puteţi spune spune câteva cuvinte despre activitatea de creare de noi soiuri pentru diferitele plante cultivate pe nisipurile de la Dăbuleni? O parte din eforturile cercetătorilor noştri a fost dedicată ameliorării plantelor agriciole, în special a plantelor care erau specifice solurilor nisipoase. Am început cu pepenii verzi, care la ora actuală este cultura care aduce importante venituri locuitorilor din această zonă a ţării, şi s-a reuşit omologarea a trei soiuri de pepeni verzi: De Dăbuleni, Dulce de Dăbuleni şi Oltenia, dar acestea nu sunt atât de timpurii şi nu răspund solicitărilor actuale. Tot în cadrul staţiunii s-au făcut experienţe privind timpurietatea unor produse agricole de pe aceste terenuri; zona impune o timpurietate cu 1-2 săptămâni faţă de celelalte zone. Practic, s-au elaborat noi tehnologii, prin folosirea unor metode moderne, cum ar fi experimentarea cu muşchi pe folie de polietilenă, apoi cu tunele de polietilenă şi alte elemente tehnologice cu altoire. Mulţi cultivatori folosesc această tehnică răspândită de la noi din staţiune şi nu mai cumpăra plante altoite din Grecia, Turcia sau Ungaria, toţi producându-şi singuri materialul săditor la pepeni. Ameliorarea la fasoliţă, care este leguminoasa ce se cultivă de foarte multă vreme pe aceste soluri, a dovedit superioritatea acestei specii faţă de fasole, chiar în condiţii de temperatură ridicată în timpul verii. Germoplasma de fasoliţă este adusă din Africa şi din China şi a fost folosită cu mult succes în cadrul experimentărilor. Astfel, s-au obţinut două soiuri cu tegumentul de culoare albă, faţă de soiul Jiana, care era o populaţie locală obţinută de cadrele didactice de la Universitatea din Craiova, cu tegument maro şi care dădea un aspect neplăcut mâncărurilor. Fasoliţa este de apreciat pentru că are acelaşi conţinut de proteine ca şi fasolea şi, în plus, este bogată în aminoacizi esenţiali. Colegii amelioratori din staţiune au reuşit să omologheze două soiuri de arahide cu potenţial de producţie foarte 28 August 2014

bun şi adaptate condiţiilor din zonă, cu calităţi deosebite. Necazul nostru este că nu au căpătat o răspândire foarte mare, aceasta din cauza faptului că tehnologia care se aplică nu este întru totul mecanizată. Au existat preocupări privind recoltarea mecanizată a arahidelor, dar rezultatele nu au fost pe măsura aşteptărilor. Ca nivel de producţie, la noile soiuri de arahide se pot obţine 3.000-3.500 de kilograme de păstăi la hectar, dar, chiar dacă a existat o colaborare cu fabricile de ciocolată, în România problema valorificării arahidelor nu este încă rezolvată. Cultura putea să capete o extindere mai mare, atât la Dabuleni, cât şi în celelalte zone ale ţării unde există soluri nisipoase, dar nu au existat comenzi ferme pentru cantităţi de arahide şi contracte de preluare. Deşi pare uşor, nu este la îndemâna oricui să producă arahide, pentru că, începând de la prima problemă, respectiv asigurarea seminţei, acolo trebuie făcută o investiţie destul de importantă, iar tehnologia de cultură impune anumite restricţii. Pentru mine, în general, tot ceea ce se întâmplă aici, la Staţiunea Dăbuleni (aşa cum i se spune în zonă), este ca şi în cazul unei universităţi agricole: aşa cum se predau cunoştinţe studenţilor, aşa aţi predat dumneavoastră şi întreg colectivul de cercetători ai staţiunii locuitorilor acestor meleaguri cele mai noi şi mai moderne tehnologii de cultură. De aceea, în aceste condiţii, tot ceea ce putem să vă transmitem, în numele echipei „Agrimedia“, este sentimentul de mulţumire pentru tot ceea ce aţi făcut în această unitate de cercetare-dezvoltare timp de peste 10 ani, cât aţi condus staţiunea din postura de director, şi să vă asigurăm de tot respectul nostru pentru faptul că aţi muncit şi aţi trudit pe aceste soluri nisipoase, destul de grele, îndeplinindu-vă cu mare cinste şi cu mare drag meseria de inginer agronom. Desigur, nu am putut prezenta întreaga gamă a tematicii de cercetare a minunatului colectiv de cercetători ai staţiunii de la Dăbuleni. Am vrut decât să punctăm că activitatea de cercetare şi dezvoltare ştiinţifică agricolă românească trăieşte în continuare pe aceste meleaguri olteneşti, iar rezultatele obţinute situează gândirea românească alături, sau chiar mai sus, de tot ceea ce înseamnă agricultura performantă.

Florin Tecşilă, un fermier harnic

În drumurile noastre prin Ţara Romanaţiului şi împrejurimi, am avut bucuria să-l întâlnim direct în câmp pe Florin Tecşilă, fermier în ultimii patru ani, din comuna Călăraşi, judeţul Dolj, care a plantat pentru anul acesta, după cum spunea chiar el, o suprafaţă de 3,2 ha cu lubeniţe (pepene verde), 3 ha de porumb şi 2 ha de semănătură, dar şi o cultură de 300 de pomi fructiferi şi 1.000 de butaşi de viţă-de-vie. Producţia la pepenele verde este de circa 70-80 de tone la hectar, cu răsad de pepene altoit adus din Grecia. Investiţia este destul de mare per hectar până la ora actuală, la momentul recoltării fermierul nostru a cheltuit aproximativ 20.000 de lei. „Doar pentru operaţiunea de recoltare sunt necesari, la suprafaţa pe care o exploatez, circa 10 oameni pe zi. Preţul de vânzare este destul de mic, din cauza concurenţei din piaţă cu importurile masive provenite din Grecia. Anul acesta, cultura de porumb este foarte bună, a plouat în perioada optimă, iar hibridul Olt folosit s-a comportat excepţional. Noi sperăm să recoltăm la porumb între 10 şi 12 tone/ha, datorită hibridului Olt.“ Cu dezamăgire în glas, fermierul ne-a precizat că „la pepene mai obţin un profit cât să reiau lucrările din toamnă, dar la porumb, nu“. Agricultura este o posibilitate pentru România de a depăşi momentele grele, dar numai în condiţiile în care Guvernul face ceva pentru agricultori, creează facilităţi ca în următorul an agricol să putem evolua mai mult.

www.agrimedia.ro

August 2014 29

AGRO ARENA, un eveniment de excepţie La data de 17 iulie a.c., la Caracal, judeţul Olt, companiile Euralis Seminţe şi Makhteshim Agan au organizat cu mare fast AGRO ARENA, un eveniment de proporţii, care s-a desfăşurat pe terenurile SCDA Caracal. În cadrul evenimentului, cele două companii au prezentat câmpurile comerciale de floarea-soarelui, porumb şi sorg, împreună cu tehnologiile aplicate. Echipele comerciale au dat explicaţii tehnice pe toată durata evenimentului. AGRO ARENA a avut ca scop prezentarea culturilor de primavară în stadiu de vegetaţie, împreună cu tehnologiile aplicate fiecărei culturi, pentru o dezvoltare optimă şi o recoltă cât mai bogată. Evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa a peste 200 de invitaţi: fermieri, distribuitori, cercetători şi echipele celor două companii organizatoare.

În deschidere, Tudor Lăcusteanu, director general SCDA Caracal, a ţinut să mulţumească colectivului care s-a ocupat de pregătirea arenei şi de starea excelentă a plantelor, subliniind meritul cercetătorilor Petrescu Eugen, Constantinescu Eustachiu, Vilău Florica şi Vilău Nicolae, Cristi şi Sorin Moraru de la Euralis şi al echipei Makhteshim. Acesta a precizat că SCDA Caracal, pe lângă sectorul de cercetare, are şi un sector de producţie de sămânţă.

30 August 2014

tehnologiile noastre, pentru că dvs. ne-aţi adus pe această poziţie în România.“

Dimitris Drisis, noul manager ADAMA, a preluat această funcţie la începutul lunii iunie, venind cu o experienţă de peste 20 de ani în industria de protecţia plantelor şi agricultură, a spus că, o dată cu schimbarea numelui, se schimbă şi strategia. „Este ultimul eveniment Makhteshim Agan în România, compania noastră, începând cu 2 iunie, şi-a schimbat denumirea şi totodată ne-am schimbat şi strategia.“ ADAMA (Makhteshim Agan) se transformă dintr-o companie plină de succes, într-o companie deosebit de valoroasă, ce în curând va fi listată la bursa din New York.

Florin CONSTANTIN, executive

manager SE Europe Business Unit Euralis, a precizat: „Pentru noi a devenit o tradiţie să organizăm Ziua Câmpului - AGRO ARENA pentru culturile de primăvară la SCDA Caracal. Este evenimentul nostru de referinţă, având în vedere că sudul României, respectiv Oltenia, este polul secetei. Nu putem decât să ne bucurăm că anul acesta au fost 4-5 ploi în luna iulie, ceva incredibil!”. Pentru cultura de porumb, compania Euralis a prezentat hibrizi cu potenţial genetic de productie de peste 14.000 kg/ha, hibrizi Tropical Dent şi Roots Power. Hibrizii de porumb Euralis Tropical Dent se caracterizează prin randament, stabilitate şi uscare rapidă a boabelor. Hibrizii de porumb Euralis Roots Power se caracterizează prin rădăcini foarte puternice, capabile să absoarbă apa din sol.

Constantin Soare, director comercial, a sustinut că „este ultimul eveniment Makhteshim (…) şi dacă aici se încheie istoria pentru Makhteshim, tot aici începe istoria ADAMA Agricultural Solutions. Practic, soluţiile noastre reprezintă succesul dumneavoastră, vreau să le mulţumesc tuturor celor care au folosit produsele şi

În ceea ce priveşte cultura de floarea-soarelui, vizitatorii au putut vedea atât hibrizi linoleici şi hibrizi high oleici, cât şi hibrizi convenţionali şi hibrizi cu sistem de producţie Clearfield. Potenţialul genetic de producţie al hibrizilor prezentaţi este de peste 4.200 kg/ha, dar poate ajunge chiar şi la peste 6.000 kg/ha. Sorgul este o cultură care începe să câştige din ce în ce mai mult teren în agricultura din ţara noastră, întrucât este o cultură rezistentă la secetă şi cu o din ce în ce mai largă utilizare în furajarea animalelor, după cum a declarat domnul Florin Constantin. Hibrizii de sorg prezentaţi de Euralis Seminţe au un potenţial genetic de producţie de până la 12.000 kg/ha. Evenimentul s-a încheiat cu o tombolă, la care fermierii au avut oportunitatea să câştige 10 premii: 5 bidoane cu insecticid din partea Makhteshim Agan şi 5 saci cu sămânţă de rapiţă din partea Euralis Seminţe.

www.agrimedia.ro

August 2014 31

Producător şi distribuitor, lider mondial în domeniul soluţiilor de protecţie a plantelor, compania internaţională ADAMA (Makhteshim Agan), prezentă de peste 24 de ani în România, a luat fiinţă ca Makhteshim Agan Marom. ADAMA oferă an de an agricultorilor soluţii eficiente pentru dezvoltarea ciclului economic agricol, incluzând produse de protecţia plantelor, tehnologii agricole de ultimă oră, dar şi soluţii complementare producţiei. Dar pentru a afla mai multe detalii, am discutat cu dl Dimitris Drisis, noul director general ADAMA, care ne-a acordat un interviu.

Constantin SOARE, director comercial

Dimitris DRISIS, director general

Veronica CIUCă, director marketing

ADAMA - o companie concentrată pe fermier În calitate de nou country manager la ADAMA (Makhteshim Agan), care sunt cele mai importante provocări pe care le simţiţi la început de activitate în cadrul acestei companii? Avem un colectiv excelent de colegi, un portofoliu extins de produse, care continuă să crească, şi facilităţi de producţie de cea mai înaltă clasă. Ceea ce trebuie să facem în viitor este să ne repoziţionam ca furnizor premium de produse pentru protecţia plantelor, având o viziune clară: furnizarea de soluţii simple pentru agricultură. Echipa noastră are o atitudine de campioni, iar acest lucru m-a impresionat când m-am alăturat echipei şi am simţit că sunt în locul potrivit. Provocarea este de a transforma această atitudine şi motivare în poveşti reale de succes. Compania ADAMA (Makhteshim Agan) este prezentă deja de peste 24 de ani pe piaţa românească. Cum aţi descrie domeniul agribusiness din România? Aceste domeniu are o creştere rapidă, atât ca mărime, dar şi în ceea ce priveşte 32 August 2014

complexitatea. A fost foarte interesant să observ schimbările majore care au avut loc în industrie între 2009 şi 2014. Agricultura este foarte importantă pentru economia naţionala, iar dezvoltarea rapidă a agribusinessului oglindeşte acest lucru. Ce loc ocupă România pe harta dezvoltării companiei ADAMA? În acest moment ne bucurăm de o dezvoltare a afacerii noastre, o creştere solidă a portofoliului de produse şi de o recunoaştere a realizărilor făcute de România. Este o mândrie pentru noi faptul că multe dintre iniţiativele de la nivel european vor avea ca punct de pornire chiar România. Şi asta pentru că avem un potenţial deosebit al pieţei, o echipă profesionistă şi atitudinea de învingători de care este nevoie. Care sunt noile produse pe care urmează să le lansaţi? Am lansat în această toamnă erbicidul Sultan Top, erbicid preemergent pentru rapiţă, compus din două substanţe

active: metazaclor şi quinmerac. Pentru sezonul următor mai avem pregătite o serie de produse, de care vom vorbi la momentul respectiv. Dar recomandăm în continuare fermierilor să utilizeze cu încredere produsele noastre, care şi-au dovedit eficienţa în câmp de-a lungul anilor.

Care sunt principalele linii strategice pe care doriţi să le iniţiaţi în viitorul apropiat? Makhteshim Agan este numărul 1 mondial în furnizarea de produse ieşite de sub patent. Am furnizat produse de protecţia plantelor de cea mai bună calitate, uşor de utilizat şi la preţuri accesibile. Este o poziţie pe care vrem să o menţinem. ADAMA va intensifica activităţile de cercetare şi dezvoltare, va dezvolta în paralel o linie de produse cu valoare adăugată care va consolida prezenţa noastră geografică, dar şi în cât mai multe culturi agricole. ADAMA este o companie concentrată pe fermier şi tot ceea ce vom face va avea ca punct de pornire fermierul.

www.agrimedia.ro

August 2014 33

34 August 2014

www.agrimedia.ro

August 2014 35

Succesul este ceva ce toată lumea îşi doreşte. Inovaţia Monsanto - Roundup Energy Produsele pe bază de glifosat ale firmei Monsanto sunt omologate în peste 130 de ţări şi sunt aprobate pentru controlul buruienilor în peste 100 de culturi. Nici o altă substanţă activă din componenţa altor erbicide nu se compară cu cel produs de Monsanto din punct de vedere al omologărilor pentru numeroase culturi. În plus faţă de conţinutul de glifosat, alte formulări tipice includ apă şi o substanţă surfactantă. Substanţa surfactantă ajută la aderarea produsului pe frunze în aşa fel încât substanţa activă să penetreze în frunze cât mai bine. Atunci când produsul este aplicat pe frunzele verzi sau steme, substanţa activă este transportată prin plantă şi deci întreaga plantă moare. După câteva zile de la aplicarea tratamentului, planta se veştejeşte şi se îngălbeneşte. Apoi, cu cât ţesutul plantelor se deteriorează, culoarea plantei devine maroniu-închisă. În acelaşi timp, rădăcinile sau rizomii se deteriorează şi deci planta nu se poate regenera. Glifosatul se comportă cu restricţie faţă de majoritatea tipurilor de sol în aşa fel încât produsul nu este absorbit în sol şi nu duce la transportarea lui către alte plante din apropiere. Acţionează prin întreruperea funcţionării enzimelor din plantă, enzime care sunt implicate în producerea aminoacizilor, care sunt esenţiali pentru dezvoltarea plantei. În plus faţă de folosirea în agricultură, erbicidele pe bază de glifosat sunt folosite pentru controlul buruienilor existente pe marginea drumurilor, a căilor ferate sau a locurilor din preajma locuinţelor, cum ar fi trotuare sau grădini. Unele produse destinate utilizatorilor rezidenţiali pot conţine substanţe active adiţionale, care au o concentraţie mult mai mică decât a glifosatului. Aceste produse sunt folosite când se doreşte o acţiune mult mai rapidă asupra buruienilor sau când se doreşte un control mai extins al buruienilor. Erbicidele care conţin glifosat sunt folosite, de asemenea, în zone cu vegetaţie şi faună sălbatică pentru a restaura habitatul natural, care a fost ameninţat, invadat de o vegetaţie străină, care nu face parte din vegetaţia naturală a zonei. De 36 August 2014

exemplu, un erbicid Monsanto pe bază de glifosat a fost selecţionat pentru a controla o invazie masivă de buruieni în ecosistemul unicat al insulelor Galapagos. Grupări care se ocupă de conservarea mediului au ales formulările pe bază de glifosat datorită eficienţei lui asupra majorităţii buruienilor şi datorită faptului că această substanţă are un efect toxic foarte scăzut asupra faunei şi florei sălbatice. Datorită multiplelor opţiuni de utilizare a produselor pe bază de glifosat, acesta a constituit obiectul a numeroase studii în domeniul sănătăţii, al siguranţei şi al mediului înconjurător. Agenţiile de omologare din toată lumea au concluzionat că erbicidele pe bază de glifosat nu au risc pentru sănătatea umană şi a mediului dacă sunt utilizate în conformitate cu indicaţiile înscrise pe etichetă. Substanţa Glifosfat deţine un loc important în elita de onoare a tehnologiilor moderne. Monsanto asigură disponibilitatea pe piaţa românească a noului erbicid Roundup Energy.

Nu riscaţi, infestarea cu buruieni afectează recolta! Roundup Energy este alegerea potrivită! În fiecare primăvară se pot ivi situaţii în teren când buruienile apar înainte de însămânţarea culturii în mod clasic sau în cadrul folosirii unui sistem de conservare a terenului. Pentru a elimina acest risc, Roundup Energy este ideal, datorită mai multor motive: • Mai rapid şi mai eficient decât alt tratament mecanic pe sol; în plus, conservă umiditatea din sol. • În cele mai multe cazuri poate fi folosit într-un singur tratament, împreună cu un erbicid preemergent, pe sol. • Se realizează o economie importantă de carburant, prin înlocuirea lucrărilor mecanice.

Roundup Energy - ideal pentru tratamentul pe mirişte! Diferitele formulări ale erbicidului Roundup au fost folosite în mod tradiţional în primul rând pentru controlul buruienilor înainte de semănat, dar, ca o nouă practică agricolă, este folosit intensiv în stadiul de preemergenţă a culturii,

această aplicare fiind extins testată, dar şi folosită în comercial. Oricare este alegerea pentru folosirea Roundup dintre cele două recomandări, este o alegere ideală, deoarece este rezistent după aplicare la desele manifestări climaterice adverse ce pot apărea primăvara - aceasta datorită tehnologiei speciale, numită Tehnologie Transorb, însemnând Tehnologie de Translocare. Ca să se obţină o recoltă bogată, trebuie conservată umiditatea solului, dar prin folosirea tratamentelor mecanice aceasta se pierde, şi, în consecinţă, trebuie folosită cât mai puţin trecerea echipamentelor prin câmp pentru tratare. Pentru a înlocui tratamentul mecanic împotriva buruienilor, se poate folosi erbicidul Roundup Energy (Rapid) înaintea semănatului sau în preemergenţa culturii, în amestec cu un erbicid cu aplicare la sol (cu excepţia celor pe bază de pendimetalin şi flufenacet). Se câştigă timp şi linişte pentru utilizator atunci când apar condiţii climatice de vânt sau umiditate crescută care nu permit aplicarea la timp a produselor preemergente.

Doza recomandată pentru folosirea Roundup Energy: buruieni anuale - 1,6 l/ha, buruieni perene - 2,4 l/ha Recomandările conform celei mai bunei practici agricole pentru controlul buruienilor: • Evaluaţi mai întâi felul buruienilor ce trebuie controlate. • Stabiliţi doza şi perioada optime de tratament pentru buruienile cel mai greu de controlat. • Aplicaţi tratamentul atunci când buruienile sunt în plină creştere. • Concentraţi-vă atenţia asupra stadiului de dezvoltare a buruienilor pentru o aplicare în timp optim. • Evitaţi aplicarea în condiţii de îngheţ. • Calibraţi corespunzător echipamentul de stropit înainte de aplicare. • Monitorizaţi performanţa produsului timp de 2-3 săptămâni după aplicare. Bogdan Soare, director vânzări CropProtection Monsanto pentru RO, BG & MD bogdan.soare@monsanto.com Tel. 004 0722.335.770

www.agrimedia.ro

August 2014 37

Cititorii revistei noastre îşi amintesc că, de-a lungul timpului, am prezentat activitatea firmei Quality Crops, una dintre cele mai cunoscute firme care asigură piaţa de produse agricole din România cu produsele sale. În principal, firma Quality Crops era cunoscută pentru realizarea, producerea şi comercializarea unor hibrizi de floarea-soarelui cu potenţial de producţie mare, cu un bun procent de ulei şi cu o rezistenţă sporită la boli şi dăunători.

Un nume nou în agricultura românească: DONAU SAAT Quality Crops Genetics SRL are un program propriu de cercetare şi ameliorare pentru cultura de floarea-soarelui, având deja numeroşi hibrizi atât pentru piaţa Uniunii Europene, cât şi pentru alte ţări, precum: Ucraina, Rusia, Serbia. Aceşti hibrizi de floarea-soarelui au fost obţinuţi în cadrul unor programe proprii şi sunt pretabili pentru tehnologia convenţională de cultură, dar şi pentru cea cu rezistenţă la erbicidele sulfo şi imi. În urma unor tratative comune, companiile Prodstdorfer Saatzucht şi Saatbau Linz din Austria au preluat, în cursul lunii iunie 2014, societatea Quality Crops Genetics SRL din Bucureşti, achiziţionând programul de cercetare şi ameliorare a florii-soarelui, precum şi întregul portofoliu de hibrizi de floarea-soarelui aflaţi pe piaţa românească şi internaţională. Astfel, a luat fiinţă compania DONAU SAAT SRL. Noua companie va comercializa hibrizi de floarea-soarelui, precum şi seminţe pentru celelalte culturi mari: grâu, orz, triticale, rapiţă, porumb, soia, mazăre. Această nouă societate va conduce la creşterea diversităţii genetice a societăţii, consolidând astfel prezenţa pe piaţă a unui furnizor complet de 38 August 2014

seminţe şi servicii pentru agricultură. DONAU SAAT SRL devine un furnizor complet de seminţe şi servicii pentru agricultura convenţională şi ecologică; firma va comercializa în continuare un portofoliu complet de seminţe pentru culturile mari şi leguminoase, dar şi seminţe pentru diverse ramuri sau nişe de piaţă, cum ar fi: floarea-soarelui de ronţăit, floarea-soarelui pentru păsări, porumb zaharat, seminţe de grădinărit, gazon, trifoi etc. Am avut posibilitatea de a prezenta societatea Quality Crops Genetics,

însă în cele ce urmează prezentăm succint şi cele două firme austriece: - Saatbau Linz este o cooperativă agricolă înfiinţată în anul 1959 şi este deţinută de peste 3.100 de fermieri. Compania este în prezent unul dintre liderii europeni pe piaţa de seminţe pentru agricultură, deţinând un portofoliu de peste 380 de soiuri pentru 85 de specii de cultură, fiind un furnizor complet de seminţe pentru agricultura convenţională şi ecologică. Saatbau Linz are sediul general în Linz şi filiale în ţări precum: Franţa, Germania, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Rusia şi, mai nou, România;

www.agrimedia.ro

- Probstdorfer Saatzuch este o afacere de familie, înfiinţată în anul 1947, fiind cea mai mare companie de seminţe de acest tip din Austria. Localizată în Niederostereich, zonă numită şi „grânarul Europei“, societatea a beneficiat de condiţii optime pentru selectarea materialului de înaltă calitate pentru zonele de cultură din Panonia, estul şi sud-estul Europei. Compania este astăzi un holding puternic, cu societăţi în toată Europa, fiind unul dintre liderii pieţei de cereale, în special pentru soiurile de grâu. Cei care au fost delegaţi să conducă destinele acestei noi societăţi sunt: Călin Mihoc (director general), Nicolae Pârvu (coordonator program ameliorare floarea-soarelui), Andreea Teodorescu (cercetător floarea-soarelui), Alina Volintiru (director vânzări şi marketing) şi Doru Ştefănescu (director de vânzări). Şi pentru că tot am vorbit despre noile soiuri şi hibrizi marca Donau Saat, vă prezentăm în continuare câteva creaţii ale acestei societăţi, ce vor putea fi achiziţionate şi semănate în această toamnă a anului agricol 2014-2015.

Rapiţă de toamnă

Hibridul GRAF - este hibridul de rapiţă de toamnă care oferă posibilitatea obţinerii de producţii ridicate şi constante, cu un conţinut ridicat de ulei. Hibridul Graf se dezvoltă puternic în toamnă şi are o bună toleranţă la bolile specifice (Phoma şi Sclerotinia). Aceasta conferă posibilitatea ca hibridul să fie cultivat spre sfârşitul perioadei optime de semănat, având o dezvoltare explozivă în primăvară. Perioada optimă de semnat este 15 august-10 septembrie, iar densitatea recomandată este de 45-60 b.g./mp. Talia acestui hibrid este medie-înaltă. Este recomandat pentru orice zonă de cultură a rapiţei de toamnă. Hibridul ORLANDO - este hibridul de rapiţă de toamnă semitimpuriu care este capabil să ofere producţii foarte mari de seminţe. Acest hibrid de rapiţă de toamnă are o caracteristică deosebită, şi anume o rezistenţă foarte bună la bolile specifice (Phoma şi Sclerotinia), comparativ cu hibridul anterior. De asemenea, hibridul Orlando are capacitate foarte mare de regenerare a rozetei de frunze la începutul vegetaţiei şi o creştere rapidă în primăvară. Perioada optimă de semănat este 15 august-10 septembrie, iar densitatea recomandată este de 45-60 b.g./mp. Plantele de rapiţă de toamnă

www.agrimedia.ro

aparţinând acestui hibrid au o talie medie-înaltă. O altă caracteristică deosebită a acestui hibrid este rezistenţa foarte bună la cădere, precum şi o rezistenţă îmbunătăţită la ruperea păstăilor. Acestea pot constitui avantaje suplimentare faţă de alţi hibrizi de rapiţă de toamnă.

Orz de toamnă

CARMINA este un soi de orz de toamnă timpuriu, cu şase rânduri, care are o rezistenţă foarte bună la cele mai importante boli ale culturii de orz de toamnă. Are o capacitate foarte bună de producţie şi o rezistenţă foarte bună la virusul pitic şi pătarea frunzelor; de asemenea, are o rezistenţă bună la făinare şi rugina frunzelor, boli frecvent întâlnite în cultura de orz de toamnă. Soiul Carmina are un bun potenţial de producţie şi în zonele cu climat uscat, acolo unde seceta şi arşiţa au creat probleme celorlalte soiuri analizate. Perioada optimă de semănat este cuprinsă între 20 şi 30 septembrie, cu o densitate recomandată de specialiştii Donau Saat de 310-340 b.g./mp. De remarcat cantitatea mai redusă de sămânţă pentru semănat (350-400 b.g./mp în mod obişnuit) chiar pentru zonele călduroase. În rest, celelalte verigi ale tehnologiei clasice de cultivare a orzului de toamnă sunt perfect aplicabile acestui soi de orz de toamnă.

Triticale

CALORIUS este un soi nou de triticale, care se seamănă toamna, foarte timpuriu. Are un potenţial deosebit de producţie, care oferă un furaj de înaltă calitate. Seminţele soiului Calorius au un MMB de excepţie, fapt care asigură furaje de foarte bună calitate. Talia soiului este înaltă, iar soiul are o bună rezistenţă la cădere. Totodată, soiul Calorius are o rezistenţă foarte bună la făinare,

rugina brună, septoria şi mucegaiul zăpezii, boli larg răspândite în cultura speciei. Perioada optimă de semănat este între 20 septembrie şi sfârşitul lunii octombrie. Densitatea recomandată pentru semănat este de 250-400 b.g./mp. TRICANTO este un soi de triticale care se seamănă toamna şi care prezintă o foarte bună rezistenţă la iernare. Soiul are un mare potenţial de producţie, fapt demonstrat de rezultatele obţinute, comparativ cu celelalte soiuri cultivate în zonele în care a fost testat, randamentul său fiind peste medie. Perioada optimă de semănat este aceeaşi ca şi la soiul Calorius, iar densitatea de semănat recomandată este de 300 b.g/mp, ceea ce ar corespunde, în funcţie de caracteristicile seminţei, unei norme de seminţe de 140-160 kilograme/hectar.

Grâu durum

LUNADUR este un soi de grâu durum precoce şi stabil. Este cel mai rustic grâu durum dintre toate soiurile austriece, având o foarte bună rezistenţă la iernare. Ceea ce îl recomandă este faptul că are o capacitate mare de producţie, un randament foarte bun şi un conţinut ridicat de proteină. Se recomandă semănatul de la sfârşitul lunii septembrie până la mijlocul lunii octombrie, cu o densitate de 370-400 b.g./mp, o normă redusă faţă de recomandările clasice ale culturii de grâu durum.

Grâu de toamnă

AMICUS - este un soi de grâu de toamnă timpuriu, cu o capacitate mare de producţie şi excelente calităţi de panificaţie. Soiul Amicus are o talie mijlocie care îi conferă rezistenţă foarte bună la cădere. Aceasta îl recomandă pentru cultură în condiţii de tehnologie ridicată. Aplicarea timpurie a îngrăşămintelor cu azot în primăvară favorizează dezvoltarea fraţilor. Soiul are o foarte bună rezistenţă la bolile specifice grâului de toamnă, cum ar fi: făinare, rugina galbenă, septorioza, fusarium şi o rezistenţă bună la rugina brună şi neagră. Perioada optimă de semănat este între începutul lunii octombrie şi începutul lunii noiembrie. Densitatea recomandată este de 350-450 b.g./mp. Tot o normă redusă faţă de tehnologia clasică. ANGELUS - este un soi de grâu de toamnă aristat, semitimpuriu, cu calităţi excepţionale de panificaţie. Potenţialul deosebit de producţie şi toleranţa ridicată la majoritatea bolilor grâului fac ca Angelus August 2014 39

Victor VĂTĂMANU

să poată fi cultivat cu rezultate deosebite şi în zonele cu cantităţi ridicate de precipitaţii. Este un soi cu talie medie-înaltă şi foarte bună rezistenţă la cădere. Are o rezistenţă foarte bună la făinare, rugină brună, rugină neagră, septorioză şi fuzarium şi o rezistenţă scăzută la rugina galbenă. Perioada optimă de semănat este de la începutul lunii octombrie până la sfârşitul lunii noiembrie. Densitatea recomandată de specialiştii DONAU SAAT este de 350-430 b.g./mp (norma redusă), ceea ce ar însemna o cantitate de sămânţă de grâu de 120-180 kilograme/hectar, în funcţie de caracteristicile specifice seminţei. RICHARD - este un soi de grâu de toamnă semitardiv. Din punct de vedere agronomic, Richard combină o maturitate semitardivă, cu o stabilitate peste medie şi o rezistenţă foarte bună la încolţirea în spic. În comparaţie cu alte soiuri, Richard este mai sensibil la mucegai, dar la rugina frunzelor, rugina galbenă, rugina tulpinii şi fusarium la spic are o bună rezistenţă. Din punct de vedere calitativ, Richard face parte din grupa grâurilor cu o calitate foarte bună pentru morărit şi panificaţie. Richard are un conţinut ridicat de proteină şi un randament foarte bune în ceea ce priveşte făina. ROLAND - este un soi de grâu de toamnă, înregistrat în anul 2013. Roland este un

nou soi de grâu recomandat, în special, pentru zonele cu umiditate scăzută, cu o perioadă de maturitate medie şi o toleranţă foarte bună la secetă. Agronomic, Roland are o stabilitate excelentă, combinată cu o bună rezistenţă la făinare, rugina galbenă şi neagră. Pentru rugina maro, Roland este destul de sensibil, prin urmare, se recomandă un management adecvat pentru cultura intensivă, recomandându-se aplicarea unui fungicid (operaţie obligatorie înainte de semănat). Roland este, de asemenea, un soi de grâu care are calităţi foarte bune de morărit şi panificaţie. VULCANUS - este un soi de grâu timpuriu, cu un excelent potenţial de producţie, MMB foarte mare şi caracteristici de calitate foarte bune; de aceea este foarte bun pentru morărit şi panificaţie. Perioada optimă de semănat este de la începutul

lunii octombrie până la sfârşitul lunii noiembrie. Densitatea recomandată este de 300-400 b.g./mp (doza redusă), ceea ce ar corespunde unei cantităţi de 110-180 kilograme de sămânţă la hectar. La acest soi se recomandă o fertilizare medie-intensivă, cu următoarele cantităţi de îngrăşăminte: în perioada înfrăţirii = 40-60 kilograme s.a. azot; la alungirea paiului = 30-50 kilograme s.a azot; la înspicare = 40-60 kilograme s.a. azot. Ca tratamente obligatorii se recomandă un singur tratament cu fungicide în zonele cu climat uscat înainte de înspicare. De asemenea, se recomandă două tratamente în zonele cu precipitaţii abundente: primul pentru făinare şi alte boli ale frunzei, în perioada de alungire a paiului şi cel de-al doilea pentru rugini şi infestări târzii cu septoria şi pentru fusarium la spic. În paralel, în zonele cu umiditate ridicată, se recomandă utilizarea regulatorilor de creştere. Acestea au fost propunerile societăţii DONAU SAAT SRL pentru campania de toamnă. Desigur, hotărârea rămâne la latitudinea fermielor, a celor care caută cele mai avantajoase soluţii pentru a semăna cele mai indicate soiuri sau hibrizi, în vederea obţinerii unui profit financiar care să permită reluarea anuală a ciclului agronomic.

Training Timac privind cultura de rapiţă La invitaţia Timac Agro România, dl Huber Hebinger, specialist în cadrul Institutului Tehnic Francez pentru Culturi Oleaginoase (CETIOM), a susţinut, la data de 10 iulie a.c., un training intern, care a avut ca tematică cultura de rapiţă. Obiectivul manifestării a fost atingerea excelenţei în ceea ce priveşte nivelul cunoştintelor de specialitate ale echipei de vânzări Timac. „Fermierii sunt prioritatea noastră

40 August 2014

numărul 1! Prin aceste acţiuni pe care le desfăşurăm, venim în întâmpinarea lor cu cele mai actuale informaţii din agricultură, oferindu-le, aşa cum i-am obişnuit, consultanţă de specialitate.“ Huber Hebinger, cu o experienţă de peste 30 ani în cadrul CETIOM, a expus o amplă prezentare legată de tehnologia culturilor oleaginoase,

îndeosebi cea de rapiţă, cu accentuarea noţiunilor legate de partea de fertilizare. Prezentarea a fost structurată în şapte părţi, având următoarele teme: importanţa culturii de rapiţă în Europa şi la nivel mondial; uleiul de rapiţă, potenţialul productiv al culturii, alegerea terenului în funcţie de caracteristicile solului, pH-ul şi fertilitatea acestuia; rotaţia culturii, înfiinţarea acesteia şi nutriţia culturii de rapiţă. Specialistul CETIOM a subliniat importanţa majoră a macroelementelor principale (N, P, K), a celor secundare (Ca, S, Mg), precum şi a microelementelor (Fe, Cu, Zn, Mn, B, Mo). Acesta a prezentat rezultatele diferitelor studii şi testări referitoare la momentele şi dozele optime de aplicare a acestor elemente nutritive. Timac Agro România este o companie care oferă soluţii complete şi performante de fertilizare, în acord cu cerinţele nutriţionale ale fiecărei culturi şi cu tipul de sol.

www.agrimedia.ro

August 2014 41

Obţinerea de producţii ridicate şi constante, cu un conţinut ridicat de ulei, rezistenţa la boli şi dăunători, răspuns favorabil la aplicarea îngrăşămintelor constituie câteva dintre principalele obiective ale amelioratorilor de floarea-oarelui. Măsurile principale de sporire a producţiei de floarea-soarelui sunt: folosirea hibrizilor din ce în ce mai productivi, mai bogaţi în ulei şi cu rezistenţă genetică superioară la boli (în special la putregaiul alb şi la mană), precum şi o tehnologie modernă, în care rolul principal îl joacă fertilizarea, erbicidarea şi irigarea. (Gh. Bîlteanu şi V. Bârnaure)

Particularităţile biologice la cultura de floarea-soarelui De-a lungul perioadei de vegetaţie, de circa 120-130 de zile (forme semitardive), floarea-soarelui parcurge mai multe faze, diferenţiate prin ritm de creştere şi cerinţe faţă de factorii de mediu. Cunoaşterea particularităţilor biologice, dar şi a relaţiilor plantă-factori de mediu constituie punctul de plecare în activitatea amelioratorilor de floarea-soarelui, pentru obţinerea unor hibrizi cu însuşiri deosebite faţă de arealul actual al acestora. Rădăcina florii-soarelui este pivotantă, pivotul putând ajunge la adâncimi de peste 2 m. Numeroase rădăcini laterale, cu o bună capacitate de folosire a potasiului şi a fosforului (cu excepţia fazelor iniţiale de creştere), chiar din combinaţii mai puţin solubile din sol, se întind pe lungimea de 70-125 cm. La începutul vegetaţiei, rădăcina creşte cu un ritm mult mai pronunţat decât tulpina, mai ales până la formarea a 10 frunze. Masa principală a rădăcinilor se găseşte, în general, până la 50-70 cm adâncime (50-70% din greutatea totală), dar planta are însuşirea de a se adapta, prin creşterea sistemului radicular, la rezervele de apă din sol; înrădăcinarea mai superficială, când straturile superioare sunt mai bogate în apă, şi înrădăcinarea 42 August 2014

mai adâncă, în caz de secetă, valorifică astfel rezervele de umiditate din straturile profunde ale solului şi rezistă la secetă. Tulpina creşte foarte încet la început, apoi în ritm intens până la înflorit, după care creşterea practic încetează. Sunt valoroase formele care, la acelaşi număr de frunze, au o tulpină mai scundă (rezistenţă la cădere, valorificare superioară a apei şi îngrăşămintelor). Tulpina este prevăzută cu peri scurţi şi aspri, iar în interior are un ţesut medular dezvoltat, în care poate înmagazina apă. Ambele caracteristici conferă plantei rezistenţă la secetă. Frunzele (25-32 la număr) sunt dezvoltate, asigurând o bună asimilaţie clorofiliană (indice foliar, la densitate normală de cultură - 3,2, ajungând la culturile irigate până la 3,8; J.R. Marty, 1972). Aparatul foliar se formează până la apariţia inflorescenţei (38-50 de zile de la semănat), dar creşterea intensă continuă până la înflorire (uneori frunzele cresc şi la începutul formării fructelor). Inflorescenţele sau calatidiile sunt protejate de frunze modificate involucrale şi cuprind un rând de flori ligulate la exterior (sterile - mascule unisexuate sau asexuate) şi numeroase flori tubuloase

(normal între 1.000 şi 2.000 la o inflorescenţă), fertile, ce înfloresc succesiv în 6-8 zone concentrice a câte 2-3 rânduri. Planta este protandră (stigmatul devine receptiv a doua zi după anteză), tipic alogamă; o fecundare mai bună se realizează dacă în apropierea lanului sunt instalaţi stupi de albine. Fecundarea este stânjenită de temperaturi prea ridicate (peste 28-30 de grade Celsius) şi de secetă. Calatidiile cu o înclinare la circa 45% sau uşor îndoite sunt cele mai valoroase. În cazul poziţiei erecte, plantele sunt predispuse la frângere; cele prea aplecate îngreunează recoltarea mecanizată şi dau pierderi mari. Fructul este o achenă ce atinge lungimea normală la circa 9 zile după fecundare, iar grosimea la 14 zile. Pericarpul se dezvoltă şi fără fecundare, de aceea se pot găsi numeroase „seminţe seci“. Sămânţa propriu-zisă (miezul) reprezintă la hibrizii din România circa 75% (în greutate) din fruct. Ea îşi atinge mărimea şi consistenţa în 14-16 zile. Uleiurile se acumulează în sămânţă în ritm susţinut (continuu) în primele 20-25 de zile de formare a seminţei, în timp ce proteinele se acumulează după a 10-a

www.agrimedia.ro

August 2014 43

zi. După îngălbenirea receptaculelor, depunerea de substanţă uscată încetează practic, constatându-se doar schimbări ale raportului între acidul oleic şi acidul linoleic. Cantităţi mari de ulei se acumulează la temperaturi moderate, la o bună aprovizionare cu apă şi un raport de nutriţie echilibrat (excesul de azot favorizeză acumularea de proteine).

Victor VĂTĂMANU

Relaţiile plantă-factori de vegetaţie

Floarea-soarelui se adaptează la diferite condiţii de mediu, prin perioada de vegetaţie a diferitelor forme cultivate, prin particularităţile (mai pronunţate la unii hibrizi) de a suporta seceta şi variaţiile de temperatură. Cerinţe faţă de căldură - suma temperaturilor medii active (peste 5 grade Celsius) este de 1.600-2.800 de grade Celsius. Hibrizii cultivaţi în România reuşesc mai bine la peste 2.600 de grade Celsius (Câmpia de Vest şi cea din sud) şi în anii când temperatura medie în perioada aprilie-august este de peste 18 grade Celsius. Floarea-soarelui este deci o plantă pretenţioasă la căldură. Seminţele germinează izolat la 4-5 grade Celsius, dar semănatul se face numai la temperatura în sol de 7-8 grade Celsius, pentru a obţine o răsărire rapidă, viguroasă şi uniformă. Formele bogate în ulei sunt mai sensibile la temperaturi scăzute în timpul germinaţiei, dar şi după răsărire. Plantele tinere afectate de brumă (şi în general la temperaturi sub zero grade Celsius) nu pier, dar vârful de creştere este distrus: planta ramifică, formează mai multe inflorescenţe mici, cu seminţe seci în proporţie mai mare. În intervalul de la răsărit la apariţia inflorescenţei planta creşte bine la 14-16 grade Celsius. În perioada de înflorire şi formare a fructelor, temperaturi optime sunt cele de 20-24 grade Celsius. La căldură excesivă (mai ales asociată cu secetă) sunt deranjate polenizarea şi fecundarea, după care scade procentul de ulei şi proporţia de acid linoleic. Cerinţe faţă de umiditate - consumul specific de apă înregistrat în diferite condiţii de cultură pe glob este, după cum prezintă Gh. Bîlteanu şi V. Bârnaure, foarte variabil - de la 290 la 765 -, dar producţii mari se obţin mai ales la valorile de 400-450, ceea ce înseamnă că floarea-soarelui are cerinţe medii faţă de umiditate. Suportă seceta mai bine decât multe alte plante cultivate, fapt explicabil 44 August 2014

prin sistemul radicular activ şi profund, prin reducerea transpiraţiei, prin revenirea rapidă a frunzelor ofilite la starea de turgescenţă, dar producţia scade în funcţie de intensitatea şi durata secetelor. După Gh. Bîlteanu, planta se mulţumeşte cu o umiditate moderată până în perioada premergătoare deschiderii inflorescenţei, dar producţia este drastic diminuată când lipsa de apă se manifestă la înflorit şi în continuare. M. Robelin arată că efectul cel mai dăunător al secetei asupra producţiei se manifestă în perioada începând cu 20 de zile înainte de înflorire şi continuând până la 15-20 de zile după înflorit, constatându-se (în etape succesive) ofilirea florilor, diminuarea polenizării, avortarea seminţelor tinere, care rămân seci. D. Săndoiu şi colaboratorii consideră că un alt moment critic este la 4-5 săptămâni de la răsărire, în intervalul formării primordiilor florale. În România, după Gh. Sipoş şi Rodica Păltineanu, calendaristic, nevoile mari la floarea-soarelui se manifestă de la 5-10 iunie până la 25 iulie-5 august, adică o durată de 45-60 de zile. Maximul se atinge în perioada apariţiei inflorescenţei (56 metri cubi/hectar/zi). În culturile neirigate, lipsa precipitaţiilor în a doua jumătate a lunii iulie şi în luna august duce la producţii mai mici şi la folosirea ineficientă a îngrăşămintelor. O aprovizionare bună cu apă a solului influenţează nu numai nivelul producţiei, dar şi procentul de ulei. (Gh. Bîlteanu) În condiţii de stepă (Bărăgan, Dobrogea, sud-estul Moldovei), producţia de floarea-soarelui se corelează cu precipitaţiile din sezonul rece. (O. Berbecel) Devine deci necesar să se ia măsuri de a avea rezerve de apă în sol în primăvară la nivelul capacităţii de câmp. Fertilizarea raţională este un mijloc important pentru a determina o folosire

economică a apei de către plantă: experienţele efectuate au demonstrat că, prin aplicarea îngrăşămintelor, coeficientul de transpiraţie (consumul specific) poate scădea de la 654 la 366. Floarea-soarelui este pretenţioasă faţă de lumină, în special după formarea inflorescenţei. Ca la toate plantele uleioase, producţia de sămânţă şi procentul de ulei cresc dacă solul este bine aprovizionat cu apă, iar plantele sunt iluminate intens (fapt posibil mai ales în condiţii de irigare). Cerinţele faţă de sol ale florii-soarelui - planta cere soluri lutoase sau lutonisipoase, profunde, bine aprovizionate cu apă, bogate în humus şi elemente de nutriţie. Valoarea cea mai indicată a pH-ului este între 6,5 şi 7,2. Cele mai bune soluri sunt cernoziomurile, aluviunile, solurile brune negleizate. Producţiile sunt mici pe soluri sărăturate, erodate, pe soluri podzolite, reci, dar şi pe cele pietroase, nisipoase, calcaroase. Zone de cultură - zonarea ecologică actuală a florii-soarelui nu corespunde întru totul particularităţilor noilor hibrizi de floarea-soarelui. Producţii ridicate se obţin pe suprafeţe mari de cultură în zonele mai aride, determinate de extinderea irigaţiilor şi progresele făcute în tehnologia de cultivare a acestei plante oleaginoase. A.V. Vrînceanu propune, până la definitivarea noii hărţi ecologice a florii-soarelui, delimitarea zonelor de cultură care să corespundă cerinţelor plantei. Începând cu anul 1979, Ministerul Agriculturii şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice au stabilit următoarea repartizare a hibrizilor de floarea-soarelui: - zona I: Bărăganul şi Dobrogea (judeţele Ialomiţa, Constanţa, Tulcea şi Brăila şi parţial judeţele Buzău şi Galaţi), unde se cultivă peste 40% din suprafaţa totală cu floarea-soarelui; - zona a II-a cuprinde silvostepa Olteniei şi a Munteniei (fără solurile nisipoase din sudul Olteniei), unde se cultivă peste 27% din suprafaţa totală cu floarea-soarelui; - zona a III-a cuprinde câmpia din vestul ţării şi bazinele Someşului şi Mureşului din Transilvania; - zona a IV-a, care cuprinde Moldova de nord-est şi centrală. Considerată înainte ca un complex de terenuri foarte favorabile şi favorabile, această zonă s-a dovedit mai puţin favorabilă pentru noile genotipuri de floarea-soarelui, deşi judeţele Botoşani, Iaşi şi Vaslui deţin încă circa 15% din suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui.

www.agrimedia.ro

August 2014 45

IPSO Agricultură a intrat şi pe piaţa second-hand De la începutul acestui an, IPSO Agricultură are un nou departament care se ocupă cu vânzarea utilajelor agricole de ocazie. Potrivit dlui Vlad Miron, responsabil pe acest segment în cadrul companiei, în România piaţa de maşini agricole la mâna a doua este în creştere şi în curs de maturizare. Utilajele agricole de ocazie încep să-şi găsească locul pe piaţă, dar în acelaşi timp se facilitează şi achiziţia de utilaje noi. Clientul îşi vinde utilajul vechi către noi, către IPSO, şi achiziţionează la schimb unul nou. Credem în dezvoltarea pieţei de utilaje agricole de ocazie din România şi avem exemplul pieţelor din Europa de Vest, unde volumul utilajelor second-hand câteodată îl egalează sau chiar îl depăşeşte pe cel al utilajelor noi. Încercăm să adoptăm din modelele din Vest, ca să propunem clienţilor utilaje de calitate - acesta fiind, de altfel, principalul nostru obiectiv. Nu dorim ca

46 August 2014

fermierii să pună la îndoială calitatea maşinilor agricole pe care le vindem la mâna a doua. Ele sunt atent alese, avem un proces de evaluare, unde luăm în considerare, în special, partea tehnică, dar n-o ignorăm nici pe cea estetică. Intervenim cu reparaţii şi îmbunătăţiri acolo unde este necesar. Ne uităm la multe aspecte, cum ar fi orele de funcţionare, calitatea cauciucurilor, iar dacă maşinile agricole sunt marca John Deere, pentru noi este cu atât mai bine, pentru că le ştim şi istoricul de service. După ce le achiziţionăm, înainte de a le revinde, maşinile agricole sunt supuse unor revizii în atelierele proprii. Nu facem rabat de la nimic dacă trebuie să înlocuim vreo piesă, pentru că suntem conştienţi că o vânzare aduce altele şi vrem să câştigăm încrederea clienţilor şi în acest domeniu. Suntem total transparenţi cu ceea ce înseamnă utilajul, istoricul şi îl recomandăm clientului în funcţie de nevoie. Pe fermierii care vor să-şi vândă maşinile

agricole îi sfătuim să nu meargă cu rulajul foarte mult, pentru că valoarea lor de revânzare scade drastic. Ridică semne de întrebare tractoarele cu peste 8.000 de ore de funcţionare, precum şi combinele care au mai mult de 2.500 de ore la separator. Până în aceste valori, clientul ar trebui să-şi pună problema unui schimb, a unei înnoiri. Acest lucru poate să însemne 5-7 sezoane, dar avem şi clienţi care au schimbat maşinile agricole după 3-4 sezoane. Ei şi-au cumpărat utilaje noi, de obicei de putere mai mare, pentru că şi-au mărit exploataţiile agricole şi au spor în activitate. Conform unui studiu, tractoarele second-hand cuprinse între 95 şi 120 CP au o pondere majoritară pe piaţă, de 50%, iar diferenţa este împărţită inegal între tractoarele cu puteri mici, sub 90 CP, şi din ce în ce mai puţin cele de putere mare.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

August 2014 47

Same Deutz-Fahr a lansat la expoziţia Agritechnica, de la Hanovra, două noutăţi importante în materie de tractoare şi combine. Anul acesta, firma importatoare din România, respectiv MAP - Maşini Agricole Performante, a dorit să le cuprindă în portofoliul său, astfel încât să poată prezenta şi fermierilor români ultimele inovaţii tehnice ale producătorului italian.

Ana MUSTĂŢEA

MAP - produse noi şi finanţare extinsă Cele două noutăţi sunt tractorul Deutz-Fahr din seria 9 şi combina Deutz-Fahr din seria C 9000. Mauro Frola, preşedinte MAP - Maşini Agricole Performante, ne-a vorbit pe larg despre aceste noutăţi. Tractorul Deutz-Fahr, modelul 9340, are 340 CP şi face parte dintr-o gamă ce va fi extinsă în următoarele 12 luni şi va cuprinde tractoare de până la 440 CP. Sunt tractoare de ultimă generaţie, Tier 4, cu un consum de carburant cu circa 20% mai mic faţă de cele din seria anterioară. Cea mai mare deosebire faţă de celelalte tractoare este transmisia inteligentă Vario şi full powershift. Acest tractor a fost premiat la Hanovra datorită designului său extraordinar. În privinţa combinelor, acum putem oferi fermierilor orice model de care au nevoie, cu puteri maxime de până la 480 CP. Acest segment nu-l abordam în trecut, dar, în sfârşit, după doi ani de probe, aceste combine au fost fabricate. În prezent avem hedere de până la 9 m, cu buncăr cu o capacitate de până la 12.000 de litri. Combinele sunt dotate cu softuri performante, cu ajutorul cărora pot fi controlate toate funcţiile maşinii. În plus, softul are inclusă şi limba română în meniu, astfel încât 48 August 2014

pentru operatori să fie uşor de utilizat. Combinele Deutz-Fahr din seria C 9000 sunt dotate cu flux tradiţional de recoltare, cu dublu bătător. Pentru agricultorii care au culturi semincere, această combină va fi ca o mănuşă pentru ei. Cu aceste bătătoare, ei pot alege calitatea materiei recoltate. Se obţine o producţie fără spărturi, curată, iar paiele pot fi lăsate întregi sau se pot toca. La Deutz-Fahr, întreaga mişcare a hederului este în baie de ulei, este foarte silenţiosă şi are o durabilitate extraordinară. În ceea ce priveşte finanţarea, în fiecare an venim cu soluţii noi, iar anul acesta am lărgit numărul partenerilor. În afară de banca Intesa Sanpaolo, care rămâne partenerul tradiţional, am început colaborarea şi cu Impuls

Leasing şi CEC Bank pentru cofinanţare, pentru o perioadă de până la 10 ani. Am stabilit un parteneriat şi cu firma Alcedo, pentru a finanţa şi clienţii lor, cu posibilitatea ca fermierul să plătească maşinile agricole în produse agricole. Distribuim şi silozuri şi suntem în acest moment al treilea operator din piaţă; avem în momentul de faţă cinci şantiere deschise şi aşteptăm cu interes noul PNDR, cu Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate”. Pentru fermierii mici şi medii avem silozuri cu o capacitate de 1.000-2.000 de tone, la preţuri avantajoase: pentru un siloz de 2.000 de tone complet echipat investiţia nu depăşeşte 200.000 de euro. Dacă fermierii nu dispun de fonduri, avem soluţii de finanţare pe o perioadă de până la 10 ani şi am observat interes din partea agricultorilor. MAP - Maşini Agricole Performante are calitatea de importator în România al grupului Same Deutz-Fahr în domeniul tractoarelor marca Same şi Deutz-Fahr de la sfârşitul anului 2005. Firma promovează şi aduce în România toată gama de utilaje de cea mai înaltă calitate, la un preţ accesibil tuturor utilizatorilor, fermierilor cu exploataţii agricole mici, mijlocii şi mari.

www.agrimedia.ro

August 2014 49

În perioada 15-29 iulie, firma MEWI a organizat în cinci judeţe din ţară, respectiv Timiş, Bihor, Vaslui, Constanţa şi Giurgiu, un adevărat tur de forţă cu cele mai performante maşini şi utilaje agricole pe care le are în portofoliu. MEWI organizează astfel de demonstraţii ample o dată la doi ani şi, cum era de aşteptat, şi cea din 2014 s-a dovedit a fi una de succes, reuşind să adune un număr impresionant de fermieri interesaţi de ultimele inovaţii tehnice.

Demo MEWI - performanţă la superlativ

Ana MUSTĂŢEA

Cea de-a patra ediţie a demonstraţiilor MEWI în câmp a cuprins prezentări practice cu utilaje pentru prelucrarea solului de la firmele Horsch şi Lemken, semănători Horsch, tractoare Fendt şi Valtra, precum şi tractoare şenilate marca Challenger. La secţiunea de recoltat au fost prezentate combina Fendt, modelul 6335 C, încărcătorul frontal Stoll FZ60, remorca Krampe BB650, tocătorul de resturi vegetale Spearhead StarCut 720 şi noua presă de balotat Mascar Monster. Nu a fost ignorată nici partea de protecţie fitosanitară a culturilor, reprezentanţii firmei prezentând în acest sens maşinile autopropulsate pentru erbicidat Horsch Leeb PT 330, premiată la expoziţia Agritechnica 2013, şi Challenger Spra-Coupe.

Una dintre cele cinci locaţii unde s-a desfăşurat Demo Tour 2014 a fost cea din localitatea Ghimpaţi, din judeţul Giurgiu. Evenimentul a avut loc la data de 29 iulie, pe terenul societăţii Bogdan C SRL, administrată de dl Bogdan Cărăpănceanu. Fermierul exploatează o suprafaţă agricolă de circa 2.300 ha şi este client MEWI, care şi-a dotat parcul tehnic cu două tractoare, Fendt şi Valtra, o semănătoare marca Horsh şi pluguri Lemken. Ploaia căzută în timpul demonstraţiei a împiedicat prezentarea combinei Fendt 6335 C, echipată cu heder 50 August 2014

FreeFlow de 7 m, care era pregătită să intre în lanul de cereale la recoltat.

„Cu toate acestea, 95% din ce neam propus să facem şi le să arătăm fermierilor din zonă am reuşit”, a afirmat dl Ionuţ Gogoană, reprezentat MEWI pentru judeţele Teleorman şi Giurgiu. Circa 200 de fermieri au asistat la această acţiune practică, au văzut utilaje de ultimă generaţie şi au avut posibilitatea să se intereseze în amănunt de caracteristicile tehnice ale acestora, pentru că specialiştii MEWI au fost aproape de ei, furnizându-le toate informaţiile necesare. Prezentarea utilajelor şi a maşinilor agricole a fost realizată de dl Leontin Coca, director de vânzări MEWI. Din categoria noutăţilor, au fost aduse tractorul pe şenile Challenger 775 E, tractorul Fendt 939 Vario, seria a 4-a, şi presa de balotat Mascar Monster. Alte maşini şi utilaje

care au fost prezentate au fost: tractorul pe şenile Challenger 765 D, având ataşat discul scurt Horsch Joker 10 RT, tractorul Fendt Vario 722 cu Lemken Europal (plug cu 5 trupiţe), tractorul pe şenile Challenger 875C, având ataşat cultivatorul Horsch Tiger 8 MT, cultivatorul Terrano 6MT, Fendt 516 Vario cu încărcător frontal Stoll FZ60 şi tocătorul de resturi vegetale Spearhead StarCut 720, Fendt 313 Vario, Fendt 211 Vario, Valtra A 93 cu încărcător frontal, Valtra N 123 având ataşat un distribuitor de îngrăşăminte Rauch Axis 30.1 şi încărcătorul frontal telescopic Merlo 34.7. Demonstraţiile practice organizate de MEWI oferă posibilitatea fermierilor de a vedea cele mai noi produse din portofoliul firmei şi, mai ales, modul lor de lucru. Foarte mulţi agricultori s-au convins de performanţa utilajelor şi a maşinilor agricole şi au apreciat tehnica prezentată, care a fost la un nivel foarte înalt.

www.agrimedia.ro

August 2014 51

Succesul transmisiei Vario La expoziţia AgriPlanta - RomAgroTec 2014, la standul MEWI a fost expusă transmisia Vario, care a atras fermierii vizitatori ca un magnet. Domnul Frank Asche, şef departament Service la Schröder Landmaschinen Germania, firma-mamă a MEWI Orţişoara, ne-a acordat un scurt interviu referitor la avantajele acestei cutii de viteze. Tehnologia Vario a fost concepută de constructorii Fendt în anul 1996 şi, datorită performanţei sale, astăzi este prezentă pe toate seriile de tractoare marca Fendt. „La vremea aceea s-au construit, pentru început, doar 100 de tractoare dotate cu transmisia Vario, pentru a vedea reacţia clienţilor. A fost un succes foarte mare şi, drept urmare, din anul 2010 toate tractoarele Fendt, de la 70 până la 390 CP, sunt echipate cu cutia Vario. Fendt a fost constructorul care a inventat această cutie, are cele mai multe cunoştinţe despre aceasta şi multe patente căreia îi conferă un drept exclusiv de exploatare. Este o cutie fără trepte de viteză, simplă, în comparaţie cu restul transmisiilor existente pe piaţă. Un lucru important este acela că transmisia Vario îi ajută foarte mult pe operatori în lucru, deoarece aceştia nu pot face greşeli, spre exemplu să folosească o treaptă de viteză mai

52 August 2014

mare sau mai mică. Tractorul Fendt, dotat cu transmisia Vario, poate să se deplaseze cu o viteză de până la 60 km/h, fără să fie nevoie să se schimbe vreo treaptă de viteză. Dacă ne deplasăm cu o viteză mică, mergem doar hidraulic, dacă viteza este mai mare, mergem mecanic. Avantajul de deplasare mecanic este că nu aduce uzură cutiei. Cu cât mergem mai repede, cu atât mai puţine componente din cutie sunt puse în funcţiune. Cu această transmisie se realizează şi o economie de combustibil, deoarece pompele şi hidromotorul au un unghi de înclinare de 45 de grade. Pe lângă cutia Vario, mai avem şi funcţia TMS (tractor management system), inclusă în standard. Se setează viteza de deplasare şi atunci se creează o comunicare între motor şi cutie. Motorul preia sarcina, el ştie de ce turaţie este nevoie, astfel încât să nu fie sub- sau supraturat, iar cutia doar transmite mişcarea. Singura sarcină a tractoristului este să-şi seteze viteza de deplasare. Transmisia Vario este mai ieftină decât cea Powershift, în cazul în care se strică. Reparaţia poate să coste şi 20.000 de euro, iar cutia Vario nu se repară, se înlocuieşte şi costă circa 10.000 de euro. Dacă se respectă revizia şi tot ce recomandă producătorul, precum schimbul de filtre, de ulei (care se face o dată la fiecare 2.000 de ore de funcţionare), dacă se respectă ca treapta I să fie folosită în lucru, iar treapta a II-a doar

în transport, atunci cutia Vario va fi funcţională şi la 10.000 de ore. Sunt tractoare cu care fermierii lucrează chiar dacă au 10-17.000 de ore de funcţionare şi cred că asta spune tot despre durabilitatea transmisiei Vario.“ Transmisia s-a remarcat prin performanţe mai mari cu 10%, consum de combustibil mai mic cu 10% şi timp de lucru redus cu 10%. Cumpărătorii tractoarelor Fendt beneficiază din acest an de sisteme Vario pe toată gama de tractoare, începând de la agilul 207 Vario şi până la uimitorul 936 Vario. Tehnologia Vario elimină treptele de viteză, oferind utilizatorului un raport de transmisie optim în orice condiţii de lucru şi pe orice tip de teren. Acest lucru înseamnă putere optimă în fiecare moment. Comanda Vario se realizează prin intermediul unui joystick ergonomic. Manevrele complexe devin astfel uşor de realizat. Totul este asistat de Varioterminal, „creierul“ întregului sistem. Testele arată că, datorită acestei tehnologii, în loc de 1.000 de ore de lucru, utilizatorul va efectua doar 920 de ore. Cu alte cuvinte, sunt salvate două săptămâni de lucru pe an, ceea ce înseamnă o reducere a consumului de combustibil cu 10%. Este un procent semnificativ, deoarece 60% din costurile generate de tractor sunt reprezentate de combustibil. Testele comparative şi imparţiale efectuate de DLG (Societatea Germană de Agricultură) demonstrează superioritatea tractoarelor Fendt dotate cu transmisie Vario. Tehnologia Vario facilitează exploatarea tractorului, exclude utilizarea incorectă a treptelor de viteză şi asigură permanent viteza de lucru corectă. Plăcerea de a conduce un tractor Fendt dotat cu transmisie Vario începe chiar de la demaraj. În 11 secunde, ajunge la 60 km/h, beneficiind de o acceleraţie constantă, fără şocuri. De asemenea, rularea cu o viteză incredibil de mică (20 metri/oră) este posibilă cu acest sistem. Prin această tehnologie, Fendt oferă clienţilor săi nu doar performanţe maxime în exploatare, ci şi placerea de a conduce. (text Mewi)

www.agrimedia.ro

August 2014 53

Tendinţele în dezvoltarea tehnicii agricole ţin întotdeauna cont de necesităţile agronomice din fermele agricole. O dată cu compactarea terenurilor agricole în ferme de dimensiuni medii şi mari, agricultura din România trece de la una extensivă la una intensivă. Astfel, pentru obţinerea unui rezultat economic mai mare de pe aceeaşi suprafaţă sunt necesare creşterea productivităţii şi reducerea costurilor.

Tendinţe actuale în domeniul tehnicii de recoltat

Mădălina Pietrăreanu, director finanţare şi comunicare IPSO Agricultură Pentru creşterea productivităţii, direcţiile de urmat sunt: utilizarea unor soiuri sau hibrizi performanţi, optimizarea distribuţiei de îngrăşăminte, gestionarea apei din sol. Pentru reducerea costurilor, se recomandă adaptarea lăţimii de lucru a utilajelor la dimensiunile parcelelor şi la puterea tractoarelor disponibile în fermă, orientarea către utilaje ce pot reduce numărul de treceri în câmp. Utilajele din gama IPSO care au fost concepute pentru a răspunde acestor tendinţe sunt distribuitorul de îngrăşăminte Kuhn AXIS H-EMC(W), cultivatorul cu discuri şi dinţi Kuhn Performer şi cultivatorul în fâşii Kuhn Striger. De la firma Bednar avem scarificatorul Terraland şi buncărul de fertilizare Ferti-Box FB. Noua gamă Kuhn AXIS H-EMC-(W) oferă o combinaţie unică de tehnologii inovative pentru satisfacerea nevoilor fermierilor profesionişti. Distribuţia CDA (fără rival în materie de precizie), opţiuni ISOBUS, angrenarea hidraulică a fiecărui disc (ce reduce consumul de putere şi astfel de combustibil) şi, 54 August 2014

în special integrarea tehnologiei EMC pentru ajustarea ratei de aplicare separat şi continuu pentru fiecare disc sunt principalele caracteristici. Aceste maşini au fost concepute pentru împrăştiere precisă, fără a fi nevoie de intervenţia operatorului, acesta concentrându-se doar asupra condusului. Cultivatorul cu discuri şi dinţi Kuhn Performer, cu module independente controlate hidraulic, permite adaptarea la orice condiţii de cultură sau de sol. Versatilitatea este caracteristica sa principală. Poate fi folosit atât în vară, cu toate modulele sale, cât şi în toamnă, fără tăvălug, pentru a permite gerului să intervină în mod natural asupra solului. Fiecare parcelă este diferită şi este nevoie să fie lucrată în conformitate cu textura şi structura solului, cultura precedentă şi perioada din an. Kuhn Performer este o maşină ultraversatilă, care este perfect capabilă să răspundă acestor diferenţe. Se va adapta tuturor situaţiilor, oferindu-vă cele mai bune rezultate posibile. Discurile frontale taie paiele şi rădăcinile. Dinţii realizează un amestec

în profunzime, încorporând paiele în sol. Discurile de nivelare uniformizează suprafaţa lucrată în faţa tăvălugului greu ce realizează recompactarea solului. Realizaţi economii semnificative într-o singură trecere, cu un consum mai mic, decât folosind o tehnologie convenţională. Cultivatorul în fâşii Kuhn Striger reprezintă tehnologia strip-till, care este foarte populară în Statele Unite ale Americii şi care a început să pătrundă şi în fermele din Europa. Acest nou echipament de cultivare pregăteşte numai viitoarea linie de semănat pentru culturile ce se seamănă în rânduri. Potenţialul de productivitate al câmpului este păstrat, iar suprafaţa cultivată este redusă cu 80%, făcându-se astfel economii semnificative. Cultivarea se poate face prin una sau două treceri. De asemenea, prin cuplarea cu un buncăr frontal sau unul tractat, se poate realiza fertilizarea localizată. În privinţa scarificatorului Terraland Profi, de la firma Bednar, acesta asigură pregătirea de adâncime calitativă, rapidă şi cu costuri reduse. A fost creat ca alternativă completă la utilajele de arat

www.agrimedia.ro

August 2014 55

tradiţionale, realizând o productivitate zilnică mai mare (viteză de lucru de 6-12 km/h) şi un consum redus de combustibil (mai mic cu până la 60%, comparativ cu plugurile clasice). Este un scarificator din gama Terraland TN, care este echipat cu două rânduri suplimentare de discuri cu autocurăţare Cutterdisc. Terraland TN_PROFI, echipat cu două rânduri de organe active, rulouri cu ţepi care lucrează în tandem şi o secţiune cu discuri Cutterdisc, este un scarificator care creează condiţiile potrivite pentru semănat printr-o singură trecere. Buncărul de fertilizare Ferti-Box FB este creat, în principal, pentru plasarea îngrăşămintelor direct în profilul solului. Ferti-Box este cuplat la tractor prin intermediul cuplei în trei puncte categoria III şi IV. Buncărul este dotat cu o bară de tracţiune posterioară, la care se pot cupla utilaje de prelucrare a solului (scarificatoare Terraland TO, Terraland DO sau cultivatoare cu dinţi Fenix FO). Îngrăşământul este transportat pneumatic la capătul de aplicare al utilajului de prelucrat. Capetele pot fi ajustate la o adâncime diferită de aplicare, în funcţie de cerinţele agronomice pentru poziţionarea îngrăşămintelor. În tendinţele fermierilor se mai observă o creşte a cererii pentru buncărul de fertilizare solidă DryBox cu rată variabilă, ce se poate monta pe noile maşini de erbicidat autopropulsate John Deere R4030, R4038. Pe rampa maşinii de erbicidat există sistemul BoomTrac, care foloseşte senzori cu ultrasunete pentru a măsura şi regla constant înălţimea şi înclinarea braţului deasupra culturilor agricole. Aceasta face ca erbicidarea să fie mai uniformă şi asigură o acoperire perfectă, lăsând operatorii să se concentreze asupra condusului.

56 August 2014

În tendinţele fermierilor se observă o creştere a cererii pentru suspensia independentă a punţii faţă (TLS, ILS), care se transpune în tracţiune mărită cu până la 7%, scăderea consumului de combustibil, creşterea confortului pentru operatori şi productivitate mărită. ISOBUS este o opţiune tot mai căutată printre fermieri, ce permite comunicarea dintre tractor şi implement, controlul implementului din sistemul central de comandă al tractorului, pentru a putea aplica/semăna cu rată variabilă pe baza hărţilor predefinite ale ghidării prin satelit.

Folosirea sistemelor de ghidare prin satelit

Cu ajutorul sistemului AutoTrac reducem suprapunerile cu până la 95%, consumul de motorină, pierderile de îngrăşăminte şi seminţe, oboseala operatorilor şi obţinem o compactare redusă a solului. Se poate lucra în condiţii de vizibilitate redusă (praf, ceaţă şi întuneric), mărind astfel timpul de lucru. Creştem productivitatea folosind opţiuni ale ghidării prin satelit, precum Section Control, care închide şi deschide automat secţiile semănătorilor şi ale maşinilor de erbicidat fără intervenţia operatorului, sau iTecPro, care permite tractorului să execute comenzile necesare la capăt de rând (ridicare/coborâre implement, pornire/oprire priză de putere, acţionare SCV, cuplare punte faţă) şi să întoarcă singur. Pentru optimizarea operaţiei de descărcare a buncărului combinei în timp ce se recoltează, John Deere oferă soluţia Machine Sync cu înaltă precizie, deoarece comenziile tractorului, precum viteza şi direcţia, sunt preluate de către operatorul combinei. În acest fel, nu mai există timp mort cu descărcarea buncărului,

deoarece această activitate se va putea efectua cu usurinţă chiar şi în curbe. Sistemul de monitorizare JDLink oferă informaţii în timp real despre modul de exploatare a tractorului, consumul de combustibil, încărcarea motorului, traseul parcurs în ultimele 24H. Pe lângă monitorizarea de la distanţă a localizării unei maşini prin JDLink, a consumului de combustibil şi a stării maşinii, JDLink permite, de asemenea, diagnosticarea de la distanţă, prin intermediul tehnologiei avansate exclusiv de la John Deere - „Service Advisor Remote“. Maşina generează automat mesaje alertă prin email sau pe telefonul mobil (prin SMS) atunci când service-ul şi întreţinerea sunt necesare. John Deere, prin FarmSight, va conecta utilajul, proprietarii, operatorii, dealerii John Deere, în scopul de a spori productivitatea şi de a creşte eficienţa, prin schimbul de informaţii, precum şi prin practicile durabile. În termeni strategici, John Deere FarmSight va oferi soluţii integrate în domeniile de optimizare a maşinilor agricole, optimizarea logisticii şi a suportului de decizie din agricultură. Acestea vor include monitoare uşor de utilizat, senzori şi reţele fără fir (wireless) pentru maşini şi pentru datele agronomice, pentru a facilita luarea de decizii operaţionale. Gestionarea unei exploataţii este tot mai complexă, deoarece un număr din ce în ce mai mare de date trebuie procesate rapid. De aceea, noul portal MyJohnDeere.com pune la dispoziţie o platformă unde utilizatorul poate invita persoanele cu putere de decizie pentru a alege rapid cea mai bună soluţie. Pe acest portal utilizatorul va putea supraveghea toate câmpurile şi gestiona întregul parc de maşini. Portalul MyJohnDeere. com este introdus recent şi va fi capabil să administreze o mulţime de funcţii; începând din semestrul al doilea din 2014, va fi posibilă integrarea datelor pentru utilaje cu caracteristici agronomice de pe fiecare solă şi vizualizarea rapidă a randamentului utilajului. Wireles Data Transfer (WDA) - pe scurt, putem obţine date de la combină/tractor în timp real, randamentul acestora, cartare cu productivitate, umiditate, setările combinei şi multe alte setări avansate ale combinelor şi tractoarelor John Deere, disponibile pe un singur cont, pe portalul MyJohnDeere.com.

www.agrimedia.ro

Noul sprayer JD R4038 În portofoliul firmei IPSO Agricultură, un produs nou din gama maşinilor de erbicidat este sprayerul autopropulsat John Deere R4038. Acesta este fabricat în Statele Unite ale Americii şi se caracterizează printr-o versatilitate, productivitate, manevrabiliate şi stabilitate mari. Mai multe informaţii privitoare la noul produs ne-au fost furnizate de dl Alexandru Dumitru, specialist produs în cadrul firmei. Maşina are motor John Deere PowerTech™ de 9 litri, cu o putere nominală de 310 CP, care respectă normele de poluare în vigoare Tier IV Final. Sprayerul este echipat cu un bazin din oţel inoxidabil, cu o capacitate de 3.800 de litri, are rampă de 30 de metri cu nouă secţii, echipată cu duze antivânt, care pot reduce deriva

www.agrimedia.ro

soluţiei chimice cauzată de vânt cu până la 90%. Această tehnologie avansată de erbicidare şi construcţia rezistentă a rampei asigură precizie şi costuri reduse de operare. Maşina autopropulsată John Deere R4038, cu suspensie independentă dublăpneumatică, poate atinge viteza de lucru de până la 40 km/h. Dispune de o pompă cu debit mărit, de 850 litri/minut, pentru a profita de viteza mare de lucru. Garda la sol este de 1,50 m, reglarea ecartamentului se face hidraulic, acţionând un singur buton din cabină pentru a-l modifica între 3,05 şi 4,06 metri. Cei cinci senzori de înălţime BoomTrac, montaţi pe rampă, se adaptează automat în funcţie de aplicaţie şi păstrează distanţa optimă indiferent de viteza de lucru. Setarea şi reglarea tuturor funcţiilor maşinii de erbicidat JD R4038 se face cu ajutorul unui singur monitor color ISOBUS GreenStar3 2630 (cu diagonala de 26 cm). Noua maşină de erbicidat autopropulsată

John Deere R4038 poate erbicida 500 ha în 12 ore de lucru, cu o rată medie de aplicare de 170 litri/hectar, datorită bazinului de 3.800 de litri, a rampei de 30 de metri echipate cu duze antivânt, a motorului John Deere de 310 CP, a suspensiei dublepneumatice independente pe fiecare roată şi a sistemelor inteligente AMS John Deere AutoTrac, SectionControl, BoomTrac şi JDLink. Sprayerul este echipat în standard cu SectionControl - un sistem de închidere automată a secţiunilor rampei la suprapunere sau la părăsirea perimetrului predefinit - şi cu JDLink sistem de monitorizare a performanţei în timp real, instalat din fabrică, cu abonament gratuit pentru un an. Sistemul de ghidare automat „AutoTrac“ prin GPS, cu antenă StarFire 3000, cu activare SF2 şi abatere de 5 cm şi multe alte sisteme inteligente, ajută la creşterea productivităţii şi la reducerea costurilor din cadrul exploataţiilor agricole.

August 2014 57

Altoirea trandafirilor

Altoirea în pepinieră

Metodele de altoire a trandafirilor nu diferă de metodele de altoire a pomilor fructiferi. De asemenea, prezenţa celor doi parteneri - altoiul şi poraltoriul - este obligatorie şi în cazul trandafirilor, după cum prezintă Eckart Haenchen (2008). Portaltoiul se obţine prin una dintre metodele cunoscute, măceşul sălbatic fiind unul dintre cei mai indicaţi portaltoi. Portaltoii vor fi îngrijiţi corespunzător în vederea altoirii, pentru că altfel procentul de prindere va avea de suferit. De aceea, înaintea altoirii se va face o ultimă inspecţie a portaltoilor, urmând ca aceea dezvoltaţi insuficient să fie îndepărtaţi, fără a fi altoiţi. În cazul trandafirilor, starea portaltoiului este hotărâtoare pentru prindere, chiar dacă altoii sunt preluaţi de la plante mai puţin viguroase. Înainte de a începe altoirea propriu-zisă, se vor face, prin sondaj, încercări de dezlipire a scoarţei portaltoiului. Dezlipirea uşoară este şi ea o condiţie a reuşitei. În general, lipsa de umiditate îngreunează dezlipirea scoarţei. Pentru obţinerea altoilor se vor alege doar ramuri pe care au fost flori ale căror petale s-au scuturat deja. Porţiunile mediane ale acestor ramuri sunt cele mai recomandate pentru prelevarea de ochi. Frunzele ramurilor recoltate se vor tăia, 58 August 2014

rămânând doar câte un peţiol, lung de aproximativ 1 cm. Acest fragment de peţiol va indica dacă prinderea s-a făcut sau nu. Atunci când după circa o săptămână de la altoire peţiolul cade uşor la prima atingere înseamnă că altoirea a reuşit. Când peţiolul se usucă şi nu se desprinde nici după săptămâni înseamnă că altoirea trebuie refăcută. Ghimpii de pe ramurile recoltate se îndepărtează. În continuare trebuie asigurată păstrarea corespunzătoare a ramurilor-altoi, asta în cazul în care altoirea nu are loc în aceeaşi zi cu recoltarea ramurilor-altoi. Imediat după tăiere, ramurile-altoi vor fi înfăşurate în cârpe ude şi introduse cu baza într-un vas cu apă, cu care vor fi transportate într-un loc umbros, ferit de curenţi. Aici vor fi îndepărtate frunzele, vor fi legate în mănunchiuri etichetate (soi, data recoltării). Păstrarea mănunchiurilor se face în musci umed, în nisip umed etc. Cele mai uzuale metode de altoire la trandafiri sunt: în ochi dormind, în ochi crescând, în placaj şi cu ramuri detaşate. Altoirea în ochi crescând şi altoirea în ochi dormind nu diferă absolut deloc ca tehnică de altoire, diferite sunt doar perioadele din an în care ele se aplică. Altoirea în ochi crescând are loc în lunile mai-iunie şi ochii altoiţi se dezvoltă în

continuare până în toamnă, iar altoirea în ochi dormind are loc în lunile iulieaugust, ochii altoiţi urmând să înceapă să se dezvolte în primăvara următoare.

Altoirea în ochi crescând

necesită ramuri-altoi viguroase, care să aibă la bază 7-8 mm. La începutul lunii mai, când se execută de regulă această altoire, numai trandafirii ţinuţi în sere pot oferi ramuri de asemenea talie. Altfel, ramurile-altoi vor fi recoltate toamna şi ţinute la stratificat în şanţuri cu nisip, afară, în locuri ferite de curenţi şi umiditate în exces. Activitatea de altoire începe prin pregătirea instrumentelor necesare specifice: briceag de altoit, piatră abrazivă, rafie. Nu strică un exerciţiu de formare a mâinii pe plante sălbatice aflate în zonă. Puieţii se dezvelesc de pământ în zona coletului, care se curăţă bine cu o cârpă uscată. Următorul pas este execuţia în zona coletului a două incizii perpendiculare, în forma literei T. Tăietura orizontală va avea cam 1 cm lungime, iar cea verticală o lungime dublă. Apoi se dezlipeşte scoarţa în zona tăieturilor deja făcute. Imediat se trece la tăierea ochiului-altoi, care se introduce în despicătura portaltoiului şi se leagă cu rafie. Toate aceste operaţii vor fi făcute cât se poate de corect, dar destul de rapid.

www.agrimedia.ro

Ochiul-altoi se introduce, imediat ce a fost tăiat, sub scoarţa portaltoiului. El va fi ţinut de bucăţica de peţiol în timpul acestei operaţii. Introducerea sub scoarţă nu se va face forţat, iar atunci când altoiul nu mai înaintează în despicătură, el va fi retezat la partea superioară exact în dreptul tăieturii orizontale a portaltoiului. Este important ca la toate aceste tăieri lama briceagului să nu pătrundă în ţesuturile lemnoase ale portaltoriului, doar în scoarţă şi cambiu. Legarea cu rafie se începe de sus în jos, în aşa fel încât prima spiră a înfăşurării să prindă cele două margini ale despicăturii orizontale a portaltoiului. Se continuă înfăşurarea, spiră lângă spiră, până când este depăşită toată incizia. Strângerea rafiei trebuie să fie fermă, dar nu exagerată. Nodul va fi făcut în aşa fel încât să permită desfacerea uşoară. Când operaţia de altoire este încheiată, se va muşuroi baza portaltoiului astfel încât pământul să treacă cu aproximativ 7-8 cm deasupra punctului de altoire. Verificarea se face la 7-8 zile după altoire, când se îndepărtează pământul şi se verifică peţiolul. La altoii prinşi, legăturile se vor desface cam în 3 săptămâni de la altoire, când va avea loc şi desmuşuroirea. După următoarele 18-20 de zile, va avea loc tăierea sălbaticului, care se va executa la 1 cm deasupra ochiului prins. În continuare, altoii în creştere vor fi controlaţi regulat, eventualii lăstari sălbatici vor fi pliviţi. Când dezvoltarea altoilor permite, ei vor fi ciupiţi la 4-5 frunze.

Altoirea în ochi dormind se execută de la sfârşitul lunii iulie şi până în septembrie. Se aplică atât portaltoilor nealtoiţi, cât şi celor altoiţi în ochi crescând la care altoirea nu a reuşit. Tehnica altoirii nu diferă de cea expusă în cazul altoirii în ochi crescând. Puieţii altoiţi trebuie să fie muşuroiţi doar până în momentul în care suntem siguri că altoii s-au prins. Apoi muşuroaiele vor fi desfăcute pentru a expune la lumină altoii, în vederea fortificării lor până în iarnă. Înainte de primele îngheţuri, muşuroaiele se vor reface astfel încât ochii-altoi să se afle sub pământ, la 15-25 cm. Altoirea trandafiilor cu trunchi înalt se poate face prin oricare dintre cele

două metode, dar punctele de altoire se vor afla la înălţimi de 1,5-1,8 m deasupra solului. Dacă trandafirii cu trunchi înalt se găsesc mai mult la locul definitiv (grădini, parcuri), este preferabil ca altoirea

www.agrimedia.ro

să se facă la aceeaşi înălţime, pentru uniformitatea coroanelor. Înaintea altoirii, toţi lăstarii aflaţi sub viitorul punct de altoire vor fi îndepărtaţi. Inciziile în formă de T se pot face fie pe trunchi, fie pe ramurile laterale ale coroanei, cât mai aproape de punctul de ramificaţie. Pe trunchiurile bine dezvoltate se pot altoi chiar şi doi ochi, dar în poziţii opuse unul faţă de celălalt şi la câţiva centimetri diferenţă de înălţime. Când altoii prinşi încep să se dezvolte (13-16 zile de la altoire), portaltoiul se poate reteza deasupra celui mai înalt altoi prins (sau ramura aflată în continuarea altoiului). Lăstarii nobili aflaţi în creştere vor fi protejaţi de vânt printr-o legătură slabă cu trunchiul portaltoiului. Ei vor fi ciupiţi corespunzător. Lăstarii sălbatici care continuă să apară vor fi pliviţi. În situaţiile în care scoarţa portaltoilor nu se desprinde satisfăcător, se pot aplica celelalte metode de altoire, care nu sunt condiţionate de desprinderea cu uşurinţă a scoarţei.

Copulaţia este una dintre aceste metode. Ea poate fi simplă sau perfecţionată. Se aplică primăvara şi implică alegerea de portaltoi şi crenguţe-altoi de grosimi foarte apropiate. Atât pe portaltoi, cât şi pe altoi se vor executa tăieturi oblice cât se poate de asemănătoare, astfel încât altoiul să se poată suprapune peste altoi cât mai perfect posibil. Toţi ochii de pe portaltoi vor fi îndepărtaţi (orbiţi). Pe altoi se pot lăsa 1-2 sau chiar trei ochi. Se leagă strâns cu rafie. Copulaţia perfecţionată se deosebeşte de cea simplă prin existenţa unui pinten atât pe altoi, cât şi pe portaltoi. Cei doi pinteni se vor întrepătrunde, asigurând astfel stabilitatea celor două suprafeţe în contact. Trandafirii pot fi altoiţi şi în timpul iernii, dar numai în spaţii protejate (sere, răsadniţe etc.). Astfel, se obţin trandafirii pitici din portaltoi de măceş cu talie mică. Pentru aceasta se vor alege din pepinieră puieţi de măceş cu vârsta

de 1 an şi grosime de 7-9 mm, care se vor planta în ghivece, în noiembrie. Ghivecele vor fi aşezate în spaţii în care temperatura să nu depăşească 5-6 grade Celsius. Aici va continua înrădăcinarea. Pe la jumătatea iernii, plantele vor fi transferate în încăperi unde temperatura se va situa în intervalul 10-14 grade Celsius. În aceste condiţii, începe vegetaţia şi măceşii pot fi altoiţi. În timpul şi după altoire plantele se ţin la întuneric, li se asigură o umiditate corespunzătoare şi o temperatură de 12-14 grade Celsius. Altoii prinşi încep să crească şi, când au lungimi de 15-20 cm, vor fi scurtaţi la 3-4 frunze. În luna mai, trandafirii pot fi plantaţi la locul definitiv.

Trandafirii cu trunchi înalt pot fi obţinuţi şi din tufe de măceş crescute în flora spontană. Acestea vor fi scoase cu rădăcini din locurile în care se află, toamna, după căderea frunzelor. Din tufele scoase se aleg tulpini cu înălţimi de 1,5-1,8 m, care vor fi despărţite de tufă, având grijă să rămână cu cât mai multe rădăcini. Rădăcinile se fasonează, se mocirlesc şi astfel plantele sunt puse la stratificat într-un şanţ săpat la umbră şi ferit de curenţi. Se acoperă cu vegetale uscate şi se stropesc cu apă. În aceste condiţii, rădăcinile continuă să se dezvolte şi mugurii tind să pornească în vegetaţie. În acest moment, plantele sunt luate bucată cu bucată, li se înfăşoară rădăcinile într-un bol nutritiv, format din muşchi umed, argilă şi balegă de vacă, peste care se trage o pungă de polietilenă. Astfel, plantele sunt depozitate sub formă de grămezi, în încăperi unde să fie asigurată o temperatură de 6-10 grade Celsius. Umiditatea va fi asigurată prin pulverizări repetate. Condiţiile acestea declanşează intrarea în vegetaţie. Când lăstarii ajung la 4-6 cm, plantele vor fi altoite prin una dintre metodele descrise anterior. Plantele altoite vor fi aşezate în spaţii cu temperaturi între 12 şi 14 grade Celsius şi vor fi stropite de 4-5 ori pe zi. Poziţia de aşezare este cea oblică. Când lăstarii altoilor prinşi au deja lungimi de 4-5 cm (cam după o lună), se plivesc lăstarii sălbatici, se ridică plantele în poziţie verticală, se udă, se aerisesc. În luna mai, trandafirii pot fi plantaţi la locurile definitive. Lucrări specifice - săpatul, prăşitul, plivitul

Aceste lucrări sunt foarte eficiente, mai ales dacă sunt aplicate la timp. Anual, cel August 2014 59

Victor VĂTĂMANU

puţin o sapă mare este necesară pentru a disloca solul, a-l aerisi şi a-l permeabiliza. Se poate aplica din toamnă, o dată cu îngroparea trandafirilor, ca măsură antiîngheţ, şi când, oricum, o bună parte din suprafaţa cultivată este săpată în acest scop. Primăvara, când are loc dezgropatul tufelor, situaţia se repetă. La sapa de toamnă se pot aplica îngrăşăminte cu potasiu şi fosfor în totalitate şi parţial cele cu azot. Bălegărirea se va face tot în acest moment. Praşilele se vor aplica ori de câte ori buruienile tind să invadeze spaţiile dintre tufe. Pentru aplicarea lor, este necesar să se urmărească o umiditate corespunzătoare a solului (după udare, după ploaie), dar nu o umiditate în exces.

lăsate să se dezvolte, ele vor consuma din hrana plantei cu mult mai mult decât a consumat floarea din care provin. Din această cauză este indicată ruperea fructelor în formare - operaţie care durează tot timpul înfloririi tradafirului. Tăierea se face lăsând 4-5 ochi la baza lăstarului.

Gunoiul de păsări

Fertilizarea

Mulcirea este un procedeu de limitare a apariţiei buruienilor, prin acoperirea solului cu fel de fel de reziduuri vegetale (lujeri, frunze, paie etc.). Prin mulcire se asigură şi o mai bună păstrare a apei în sol.

Gunoiul de grajd

Se obţine prin fermentarea deşeurilor vegetale provenite din bucătărie sau din grădină: coji de cartof, de ceapă, lujeri de dovleac, de roşii, de fasole, toate depuse într-o groapă sau pe o platformă îngrădită, bine tasate; după fermentare şi descompunere, devin îngrăşăminte naturale ieftine. Se va aplica în cantitate de 2-4 kg/mp. Umiditatea - trandafirii nu sunt plante cu cerinţe deosebite faţă de apă. Imediat după plantarea la locul definitiv este necesar un aport însemnat de apă, dar după aceea udările pot fi făcute doar în caz de secetă mare. În astfel de cazuri, primăvara se vor aplica cel puţin o dată pe săptămână, iar în timpul verii, de 2-3 ori pe lună. Udarea în fiecare seară, în zilele toride, nu este benefică.

Ruperea fructelor în formare

se face imediat după scuturarea ultimelor petale. Dacă fructele (măceşele) sunt

Ca oricare altă plantă, trandafirul are nevoie de aportul nutritiv al solului. Când acest raport nu poate fi asigurat în mod natural, este necesară intervenţia specialiştilor. Cele trei elemente nutritive de bază - azotul, fosforul şi potasiul pot fi completate prin administrare de bălegar sau de îngrăşăminte chimice. Se va administra toamna, o dată cu săpatul şi îngropatul trandafirilor, când va fi îngropat sub brazdă. Doza de bălegar recomandată este de 5 kg/mp. Aportul de N, P, K adus de gunoiul de grajd va fi completat cu îngrăşământ complex, care să sigure 3-5 g/mp N; 1-2 g/mp P2O5 şi 1-2 g/mp K2O.

Este un îngrăşământ foarte potrivit pentru trandafiri. Doza recomandată este de 400-500 g/mp sau 100-200 g pentru fiecare tufă. Gunoiul de păsări putrezit poate fi administrat ca atare şi încorporat în sol.

Compostul

Serviciul online al Revistei Agrimedia edia.ro http://www.agrim

• Ştiri, comentarii, analize şi informaţii la zi din domeniul agricol românesc şi european. • Un mijloc modern, eficient şi interactiv de a te informa, de a comenta şi de a face agricultură. • O sursă autorizată de ştiri, comentarii, analize şi informaţii. Aici este locul unde profesioniştii din agricultură, fermieri şi producători de inputuri şi utilaje agricole se întâlnesc. • Aici poţi să dai gratuit un anunţ de mică publicitate, poţi comenta pe Blog un articol din revistă sau poţi urmări online emisiunile Agrimedia Live TV.

www.agrimedia.ro

INTRĂ PE www.agrimedia.ro 60 August 2014

www.agrimedia.ro

August 2014 61

Afinul creşte sălbatic în ţara noastră, în zonele de munte, unde poate forma covoare compacte. În cultură însă a fost introdus afinul cu tufă înaltă, care este originar din America de Nord, după cum prezintă Lenuţa Chira (2009).

Tehnologia de cultivare a afinului (Vaccinium mirtyllus) Fructele de afin (afinele) sunt bogate în zaharuri, vitamine, săruri minerale, substanţe tanante ş.a. Ele sunt solicitate pentru consum în stare proaspătă şi ca materie primă pentru industria alimentară, pentru prepararea sucurilor, siropurilor, afinatei, lichiorului, dulceţii, jeleului ş.a. Frunzele şi lăstarii conţin tiamină, riboflavină, vaccinină, arbutină, ericolină, acizi chimici, miristic, palmitic etc. Datorită conţinutului ridicat şi variat de substanţe, fructele şi frunzele au o serie de utilizări medicinale în tratarea unor afecţiuni ale stomacului şi ale intestinului, ale aparatului urinar, în diabet, în ameliorarea şi creşterea acuităţii vizuale etc. De asemenea, fructele de afin sunt foarte solicitate la export.

Înfiinţarea culturii

Înfiinţarea unei plantaţii de afin necesită respectarea condiţiilor de climă şi sol, care trebuie să răspundă cerinţelor ecologice ale afinului. Pregătirea terenului în vederea înfiinţării plantaţiei constă în defrişarea vegetaţiei lemnoase şi scoaterea rădăcinilor, după care se execută nivelarea de suprafaţă în direcţia pantei. După nivelare, se aplică 62 August 2014

o arătură de desfundare, la 40-50 cm, cu care ocazie se încorporează 40-50 de tone de gunoi de grajd, 120-150 de kilograme de pentoxid de fosfor (P2O5) la hectar. Pe solurile cu un pH peste 5,5 se administrează suplimentar la desfundare şi 2-4 tone sulf praf/hectar. În solurile cu permeabilitate redusă se execută o scarificare la 60-80 cm, pentru asigurarea drenajului intern al apei. Distanţele de plantare se stabilesc în funcţie de sistemul de cultură şi de vigoarea solului. Afinul se poate planta în rânduri simple, la distanţe de 3 x 1 metri, sau în benzi, la distanţele de 3 x 1 x 1 metri. Plantarea afinului se face toamna, în lunile octombrie, noiembrie, în zonele mai secetoase, sau primăvara devreme, în martie, aprilie, în zonele mai umede. La plantare trebuie să se ţină cont de unele aspecte, şi anume: din cauza sistemului radicular foarte fin, care se poate rupe uşor, manipularea plantelor se va face cu foarte multă grijă; plantarea se va face cu amestecul de pământ fixat pe rădăcini, în urma udării abundente a substratului, înainte de a scoate materialul de la stratificat; folosirea în mod obligatoriu a turbei acide la plantare.

Plantarea se face în gropi de 40 x 40 x 40 cm, în care se administrează 15-20 kilograme de turbă acidă şi numai pe solurile sărace se adaugă 5-7 kilograme de gunoi de grajd la groapă. Plantele se introduc în groapă cu 4-5 cm mai adânc decât în câmpul de fortificare, având grijă să se repartizeze uniform rădăcinile şi să se acopere cu amestecul de pământ menţionat anterior. După plantare, plantele se udă cu câte 10-15 litri de apă la plantă şi se muşuroiesc uşor cu sol afânat.

Lucrările agrotehnice

Afinul din cultură se conduce sub formă de tufă, deoarece corespunde particularităţilor de creştere şi astfel necesită intervenţii minime pentru formarea şi conducerea ei. Se mai poate adopta şi gardul fructifer, fără sistem de susţinere, prin înlăturarea tulpinilor, care au tendinţa de a se dezvolta spre intervalul dintre rânduri. În acest caz, distanţele dintre plante pe rând vor fi mai mari, şi anume 1,2-1,5 m. Din cauza sistemului radicular care este repartizat spre suprafaţa solului, afinul este unul dintre cei mai sensibili arbuşti în ceea ce priveşte îmburuienarea şi

www.agrimedia.ro

August 2014 63

înţelenirea solului. De aceea, în plantaţiile tinere, precum şi în cele cu desimi mari, este obligatoriu ca terenul să fie întreţinut ca ogor negru. Acesta se poate realiza prin lucrări superficiale, la adâncimea de 5-10 cm pe rând şi de 10-15 cm pe intervale. În plantaţiile pe rod, ogorul negru se menţine până la intrarea în pârgă a fructelor, deoarece perioada de recoltare este lungă, accesul culegătorilor este greoi şi fructele se murdăresc. O altă modalitate de întreţinere a solului curat de buruieni este mulcirea. Ca mulci se folosesc resturi vegetale, frunze, paie, fân stricat, dar cele mai bune rezultate s-au obţinut prin folosirea rumeguşului de răşinoase şi a turbei acide. Mulciul se aplică vara, după prima lucrare a solului, sau după coacerea fructelor, în strat gros de 6-8 cm, pe o bandă lată de 0,6-1,2 metri pe rândul de plante. Sunt necesare 3 tone de rumeguş la hectar. Ca mulci se poate folosi cu succes turba acidă. Aplicarea se face în acelaşi mod ca la rumeguş, cu menţiunea că turba trebuie să fie măcinată. Cantitatea de turbă folosită este de 6-10 tone la hectar. Înierbarea intervalelor este un sistem de întreţinere foarte indicat în plantaţiile de afin din zonele bogate în precipitaţii de peste 700 mm anual. În aceste zone se recomandă amestecul de graminee (Lolium perenne, Dactylis glomerata, Phleum pratense, Festuca pratense) în proporţie de 60-70% şi leguminoase (Trifolium repens, Lotus corniculatus) în proporţie de 30-40%. În fiecare an se fac cosiri când plantele ajung la înălţimea de 15-20 cm. Iarba rezultată se lasa ca mulci.

Fertilizarea plantaţiilor se face cu

gunoi de grajd şi îngrăşăminte minerale. Gunoiul de grajd este cel mai valoros îngrăşământ pentru afin. Dozele moderate de gunoi de grajd, 20-25 de tone la hectar, aplicate la intervale mai mici de timp, influenţează favorabil producţia de fructe. Pentru a nu influenţa nefavorabil pH-ul solului, este necesară compostarea gunoiului de grajd cu sulf sau turbă acidă. Referitor la îngrăşămintele minerale, afinul are pretenţii reduse faţă de fosfor şi potasiu şi foarte mari faţă de azot. Cantităţile uzuale sunt de: 40-50 kilograme P2O5 s.a.; 40-60 kilograme K2O s.a.; 80-120 kilograme N s.a./hectar. Ca îngrăşăminte minerale comerciale se pot utiliza superfosfatul, sarea potasică, sulfatul de amoniu şi azotatul de amoniu. Îngrăşămintele organice, împreună cu cele 64 August 2014

minerale greu solubile, se administrează toamna, după căderea frunzelor, o dată la 2-3 ani, şi se încorporează o dată cu lucrările de bază ale solului. Aplicarea gunoiului de grajd singur sau compostat cu sulf sau turbă se face pe toată suprafaţa sau numai pe rândul de plante. Încorporarea pe rând se face cu cazmaua, la adâncimea de 10-15 cm, mai superficial în jurul tufelor şi mai adânc spre periferia acestora, având grijă a nu se vătăma rădăcinile. Pe intervale, încorporarea îngrăşămintelor se face mecanizat, cu plugul, la adâncimea de 15-18 cm. Îngrăşămintele cu azot se administrează anual, fracţionat, în două reprize, prima doză va fi dată primăvara, înainte de pornirea în vegetaţie şi a doua după înflorit. Se preferă administrarea anuală a îngrăşămintelor cu azot.

Tăierile de formare şi rodire

a) Tăierile de formare - în primul an după plantare, cele 2-4 ramuri cu care a venit planta din câmpul de fortificare se scurtează la 3-4 muguri. În anul al II-lea, în vederea ramificării lor, toate creşterile viguroase, cu poziţie verticală, şi bine plasate în tufă se scurtează, îndepărtându-se jumătate până la 1/3 din lungimea lor. Ramurile mai slabe şi cu poziţie laterală se îndepărtează. Eventualele tulpini care apar din zona bazală şi care completează favorabil scheletul se păstrează, scurtându-se în vederea ramificării. În următorii 2-3 ani, scurtarea se aplică numai la jumătate din creşterile viguroase, pentru dispunerea etajată a producţiei de fructe şi luminarea coroanelor. b) Tăierile de fructificare - pentru a menţine un bun echilibru între creştere şi fructificare, tulpinile mai bătrâne de 5-6 ani se vor taia de la bază, având în vedere şi marea capacitate de regenerare

a afinului. Totodată, se vor îndepărta şi ramurile bolnave, rupte, precum şi cele rău plasate, care îndesesc coroana, sau a celor care atârnă, exterioare, care împiedică mecanizarea lucrărilor. Concomitent cu eliminarea acestor categorii de ramuri, se vor reţine, pe cât posibil, în număr echivalent, noi tulpini viguroase emise din zona coletului. În partea superioară a tufelor, acolo unde situaţia o impune, se execută rărirea şi scurtarea ramurilor de semischelet, în lemn de 2-4 ani, mai ales deasupra unor creşteri anuale viguroase, care apar deseori în partea de mijloc a tufelor din plantaţiile bine întreţinute. Dacă tăierile de fructificare sunt completate cu regenerarea parţială a ramurilor de schelet, producţiile se menţin la nivel constant, iar fructele sunt de calitate. Se aplică şi unele tăieri de corecţie, concomitent cu tăierile de fructificare, care au ca scop o mai bună repartizare a luminii în interiorul tufelor. c) Tăierile de regenerare - se efectuează în perioada de declin productiv (îmbătrânire), când procesul de uscare este evident, iar producţiile devin neeconomice. Acestea constau în îndepărtarea tuturor tulpinilor, prin tăierea lor în zona mugurilor dorminzi de la bază. Tăierile de regenerare trebuie susţinute cu fertilizări organice. În primul an după regenerare se obţin multe creşteri viguroase, de 0,6-1,2 m. Dintre acestea, se reţin 10-16 dispuse raţional în tufă, o parte din ele se scurtează la 1/3, iar cealaltă parte la 1/2 din lungimea lor. În anul al III-lea, plantele rodesc normal.

Bolile, dăunătorii şi combaterea lor Mumifierea fructelor de afin (Monilinia vaccinii-corymbosi) - atacă ramurile şi florile, tufa având aspectul unei plante afectate de ger. Ciuperca pătrunde în ovarul florii, se dezvoltă o dată cu tinerele fructe, iar când acestea ajung la maturitate se îngălbenesc, putrezesc şi cad. Combaterea se poate face pe cale agrotehnică şi pe cale chimică. Strângerea fructelor mumificate (putrezite şi uscate) şi arderea lor reduc simţitor rezerva de infecţie. Aplicarea a 2-4 tratamente chimice cu zeamă bordeleză 0,5%, Zineb 0,3%, sulf muiabil 0,3%, zeamă sulfocalcică 2% şi alte fungicide din noua generaţie reduc atacul cu 50-70%. Arsura ramurilor (Phomopsis sp.) - se întâlneşte frecvent pe tufele slăbite

www.agrimedia.ro

Gărgăriţa fructelor de afin - insecta hibernează în sol, sub frunziş, şi devine activă primăvara, la începutul înfloririi, hrănindu-se cu frunze şi flori. Aceasta are culoarea brun-închisă, cu pete deschise pe spate şi cu patru umflături pe aripi. Combaterea se face cu insecticide, primul tratament se efectuează înainte de înflorit, iar al doilea, după legarea fructelor. Gărgăriţa florilor de afin - insecta este mică, de culoare roşie-închisă şi iernează ca adult. Primăvara depune ouăle în muguri, la baza florilor. Larvele consumă toate părţile florii, inclusiv ovarul. Florile nu se deschid, ci se ofilesc şi cad. Se combate cu insecticide

www.agrimedia.ro

aplicate în fenofaza dezmuguritului. Alţi dăunători semnalaţi sunt: musca afinului, cicada afinului, viermele fructelor de afin şi păduchii ţestoşi.

Recoltarea - coacerea fructelor are loc eşalonat, pe o perioadă de 4-7 săptămâni, în funcţie de soi, zona culturală şi condiţiile climatice ale anului respectiv. Maturitatea de recoltare se consideră când fructele capătă culoarea specifică soiului (albastră, albastră strălucitoare, negricioasă etc.), iar pieliţa devine elastică la apăsare. Coacerea fructelor în ciorchine are loc în ordinea formării lor şi numai de la bază spre vârful acestora. Recoltarea se poate face manual sau semimecanizat. Recoltarea manuală este recomandată pentru fructele destinate consumului în stare proaspătă. Aceasta se efectuează pe timp uscat, evitându-se orele de insolaţie puternică din timpul zilei. Recoltarea se face pe soiuri, în coşuleţe din material plastic cu capacitatea de 0,5 kilograme, aşezate pe un rând în lădiţe cu capacitatea de 3 sau 5 kilograme. În timpul culesului, ambalajele cu fructe se păstrează sub umbrare sau şoproane,

ferite de ploi şi soare. Până la valorificare, fructele se depozitează temporar în încăperi răcoroase, la temperaturi de 10-12 grade Celsius, unde se pot păstra 4-5 zile. Recoltarea mecanizată se efectuează cu combina. Se înregistrează pierderi cantitative şi calitative, de aceea producţia este destinată industrializării. Recoltarea semimecanizată constă în recoltarea afinelor cu mâna şi colectarea lor într-un buncăr comun; în acelaşi timp, are loc şi lovirea tufelor cu tuburi scurte de cauciuc şi colectarea fructelor în coşuri aşezate sub tufă. Afinele se caracterizează printr-o capacitate bună de păstrare, depăşind din acest punct de vedere fructele altor arbuşti fructiferi. Această capacitate este strâns legată de faptul că bacele sănătoase rămân întregi după desprinderea lor de pe ciorchine şi nu pierd uşor sucul în timpul manipulărilor sau al transportului. Păstrarea lor în stare proaspătă pentru consum sau industrializare se poate face timp de 4 săptămâni, în depozite frigorifice, la temperaturi cuprinse între 0 şi 2 grade Celsius.

August 2014 65

Victor VĂTĂMANU

din plantaţiile cu exces de apă şi prost întreţinute. Simptomele bolii apar mai întâi pe ramurile scurte, apoi se extind la celelalte ramuri din coroană. Frunzele se ofilesc şi devin brune. Plantele devin slab rezistente la ger. Combaterea se face prin evitarea factorilor care duc la slăbirea plantelor, cum sunt excesul de apă, seceta, fertilizarea excesivă sau lipsa hranei. Toate părţile infectate se taie şi se ard.

Decretul nr. 505 din 7 iulie 2014 pentru promulgarea Legii privind măsuri de reglementare a depozitării seminţelor de consum şi a regimului certificatelor de depozit pentru acestea - M.O. nr. 0516 din 2014 Ordinul nr. 994 din 20 iunie 2014 pentru aprobarea cantităţilor de motorină aferente trimestrului I 2014, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare - M.O. nr. 0528 din 2014 Decretul nr. 524 din 10 iulie 2014 privind promulgarea Legii pentru respingerea OUG nr. 81/2013 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ - SCDA Brăila în domeniul public al judeţului Brăila şi administrarea Consiliului Judeţean Brăila M.O. nr. 0536 din 2014 Hotărârea nr. 578 din 9 iulie 2014

privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2014-2018 - M.O. nr. 0537 din 2014

Decretul nr. 539 din 17 iulie 2014 privind promulgarea Legii pentru scutirea de la plată a unor debite ale persoanelor provenite din sistemul de asigurări sociale al agricultorilor către bugetul de stat - M.O. nr. 0541 din 2014 Hotărârea nr. 585 din 16 iulie 2014 privind suplimentarea bugetului MADR pe anul 2014, la titlul 10 „Cheltuieli de personal“ şi titlul 51 „Transferuri 66 August 2014

între unităţi ale administraţiei publice“, pentru plata titlurilor executorii, aferente trimestrului II al anului 2014, care intră sub incidenţa prevederilor OUG nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, ale OUG nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi ale OUG nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013 M.O. nr. 0541 din 2014

Ordinul nr. 1090 din 9 iulie 2014 privind recunoaşterea Acordului interprofesional pentru sfecla de zahăr recolta anului de comercializare 2014/2015 - M.O. nr. 0549 din 2014 Ordinul nr. 1210 din 21 iulie 2014 pentru modificarea anexei nr. 3 a) la Ordinul ministrului Agriculturii nr. 849/2004 privind aprobarea modelelor de cereri de autorizare pentru activitatea de clasificare a carcaselor, a modelelor formularelor-tip pentru atestatul de clasificator şi pentru autorizaţia de clasificare şi a modelelor rapoartelor de clasificare şi registrului agenţiilor de clasificare - M.O. nr. 0551 din 2014 Hotărârea nr. 606 din 23 iulie 2014 privind aprobarea schemei „Ajutoare de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada aprilie-iulie 2014 asupra culturilor agricole în spaţii protejate“ care se acordă în

agricultură, în sectorul vegetal - M.O. nr. 0553 din 2014

Hotărârea nr. 596 din 16 iulie 2014 pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Indonezia privind cooperarea în agricultură - M.O. nr. 0558 din 2014 Ordinul nr. 1186 din 21 iulie 2014 pentru aprobarea normelor tehnice de implementare a Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 297/2013 privind stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate, aprobate prin HG nr. 441/2014, referitoare la condiţiile specifice care trebuie îndeplinite de organizaţiile de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate/asociaţiile organizaţiilor de producători în relaţiile contractuale, precum şi la criteriile tehnice necesare recunoaşterii acestora în vederea negocierilor prevăzute prin Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1.037/2001 şi (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului - M.O. nr. 0565 din 2014 Ordinul nr. 1255 din 30 iulie 2014 privind completarea Ordinului ministrului Agriculturii nr. 1.253/2013 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică - M.O. nr. 0572 din 2014

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013