Revista AGRIMEDIA - Decembrie 2009 by Agri Media Invest s.r.l.

Cr`ciunul - marea s`rb`toare a lumii cre[tine Cr`ciunul sau Na[terea Domnului nostru Iisus Hristos este o mare s`rb`toare cre[tin`, celebrat` \n fiecare an la 25 decembrie, potrivit calendarului Gregorian, sau la 6 ianuarie, conform calendarului Iulian. Este, potrivit teologilor, una dintre cele 12 s`rb`tori domne[ti ale Bisericii bizantine. Aceast` impresionant` [i bogat` \n semnifica]ii s`rb`toare \[i are obâr[ia, din antichitate, \n lumea precre[tin`. Ini]ial, ea semnifica biruin]a luminii asupra \ntunericului. |n Roma Antic`, s`rb`toarea a dobândit noi valen]e, fiind dedicat` atât zeului recoltelor Saturn, zeului luminii Mithras, cât mai ales victoriei luminii [i bun`t`]ii suflete[ti. |n anul 274 d.H., când solsti]iul de iarn` a c`zut pe data de 25 decembrie, \mp`ratul roman Aurelian a proclamat aceast` dat` ca „Natalis Solis Invincti”. Tot \n aceast` perioad`, când lumea cre[tin`, de[i persecutat`, câ[tiga tot mai mul]i aderen]i, episcopul Romei Telesphorus a declarat c` serviciul religios ar trebui ]inut \n aceast` perioad` pentru a s`rb`tori „Na[terea Domnului [i Mântuitorului“. Abia \n anul 325 d.H., Constantin cel Mare, primul \mp`rat cre[tin, a stabilit ca dat` oficial` a s`rb`toririi Cr`ciunului sau, mai exact, a na[terii Domnului nostru Iisus Hristos data de 25 decembrie, fapt transmis enoria[ilor abia \n anul 354 d.H. de c`tre episcopul Romei Liberius. Dar care este de fapt etimologia termenului Cr`ciun? P`rerile oamenilor de [tiin]` converg cu cele ale teologilor. Dac` erudi]i precum acad. Al. Rosetti, Vasile Pârvan, Al. Graur apreciau c` acest termen deriv` din expresia «Creatio», f`când trimitere indubitabil` la ziua Crea]iei sau a Na[terii lui Iisus Hristos, biserica atribuie Cr`ciunului aceia[i semnifica]ie când se refer` la aceast` zi ca fiind „Dies Creationis Christi” sau „La nativite de Jesus Christ”. |n secolul al XIX-lea, când credin]a cre[tin` a cunoscut o mare extindere, inclusiv pe continentul american, s`rb`torirea Cr`ciunului a devenit atât de popular` \ncât nici biserica, nici guvernele nu mai puteau ignora importan]a acesteia. |n acest sens, \n America, \nc` din anul 1837, Cr`ciunul a fost declarat s`rb`toare legal`; atât teologii, arti[tii, cât [i popoarele cre[tine au contribuit la completarea laturii spirituale a marii s`rb`tori a na[terii Domnului nostru Iisus Hristos cu obiceiuri [i crea]ii unice. Asocierea Sfintei s`rb`tori cu bun`t`tea lui Mo[ Cr`ciun - pelegrin generos a[teptat de copiii din \ntreaga lume, de \mpodobirea bradului, de bucatele tradi]ionale [i colindele ce pream`resc na[terea Domnului Iisus Hristos \ncununeaz` apoteotic pr`znuirea marelui eveniment. Este remarcabil cum geniul poporului român [i-a adus contribu]ia la aureolarea marii s`rb`tori, c`ci unde \n lume spiritul mistic se \mbin` mai fericit cu crea]ia artistic` dedicat` cinstirii Na[terii Domnului nostru Iisus Hristos decât \n s`la[ele ]`ranilor? S` particip`m afectiv la pr`znuirea Na[terii Domnului Iisus Hristos [i s` ne bucur`m de triumful „Luminii contra \ntunericului [i ignoran]ei”. |n tumultuoasa existen]` p`mântean`, omul trebuie s`-[i g`seasc` suportul moral [i spiritual \n credin]a str`bun` [i s` nu cad` \n eroarea invers`rii valorilor. Cr`ciun fericit! Simona MUNTEANU Decembrie 2009

SUMAR: ISSN 1844 – 3176

S.C. AGRI MEDIA INVEST SRL Str. R\ul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucure[ti

Editorial

|n dialog cu fermierii

Proiect de cooperare \ntre România [i Flandra

CLEARFIELD UNION - o alian]` pentru profitul fermierilor

oleran]` [i rezisten]` ob]inute printr-o tehnic` T revolu]ionar`

Victoria Fran]ei irit` Marea Britanie

Lansarea campaniei de vânz`ri Limagrain 2010

Calendarul principalelor lucr`ri agricole de câmp

Date esen]iale despre porumb

Productivitate m`rit` prin comasarea terenurilor agricole

BASF a lansat conceptul AgCelence

Agenda lunii decembrie pentru legumicultori

Victor V`t`manu victor@euro-ferma.ro

Noi fungicide pentru protec]ia vi]ei-de-vie

Ionu] V\n`toru ionut@euro-ferma.ro 0724.35.36.98

Ziua Mecanizatorului

Massey Ferguson investe[te \n clasa de putere medie

CORECTOR Gabriela Din]`

2010 - anul tractorului utilitar John Deere

MARKETING Gabriela St`nculescu gabriela@euro-ferma.ro 0752.24.25.29

Produc`torul român de porc [i PPC

Forumul de agricultur` ecologic`

Burse externe

Legisla]ie agricol`

Mic` publicitate

Ur`ri de s`rb`toare

Tel. 021 / 637.02.99 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@euro-ferma.ro Anul III, Nr. 12 / 2009 (33) Decembrie 2009 REDACTOR {EF Simona Munteanu simona@euro-ferma.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Must`]ea ana.mustatea@euro-ferma.ro 0752.24.25.32 Nicoleta Burtan nicoleta@euro-ferma.ro

ABONAMENTE {I DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@euro-ferma.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@euro-ferma.ro

Decembrie 2009

www.euro-ferma.ro

Decembrie 2009

 |n dialog cu fermierii • Ce planuri ave]i pentru anul 2010? Cons

Mihai Afiliu, manager general SC Afiliu Trans SRL

Mizil, jude]ul Prahova „|n primul rând, inten]ionez s` demarez o investi]ie foarte mare, \n valoare de circa 2 milioane de euro, constând \n instala]ii de irigat. Deja am \ntocmit proiectul pentru accesarea fondurilor europene, l-am depus, iar acum a[tept pentru a vedea dac` va fi declarat eligibil sau nu. Consider c` \n domeniul iriga]iilor autorit`]iile trebuie s` intervin` mult mai puternic, s` demareze un program pentru dezvoltarea unui sistem na]ional de iriga]ii. De asemenea, trebuie s` se intervin` [i pentru realizarea de perdele [i liziere de protec]ie a culturilor agricole. Fiecare fermier trebuie s` fie responsabil pentru \mp`durirea unei fâ[ii de teren aflat` \n administrarea sa. Pentru anul 2010, o alt` investi]ie pe care vreau s` o realizez este extinderea suprafa]ei agricole. Plastic vorbind, eu fac investi]ii \n fiecare zi. Sper ca \n anul 2010 problemele cu care ne-am confruntat pân` acum s` se rezolve. M` refer, \n special, la subven]iile agricole, care au venit cu \ntârziere [i din aceast` cauz` nu am putut realiza un plan de afacere. Vrem ca sprijinul financiar pe care-l primim s` vin` la termenul stabilit, s` nu mai sufere amân`ri. Nu-i nici o problem` dac` banii vin e[alonat, important este s`-i primim la data convenit`. Din punctul de vedere al produc]iei agricole, sper ca \n anul care vine s` ob]in produc]ii agricole satisf`c`toare. La aceast` dat`, \n câmp, grâul (1.400 ha), precum [i rapi]a (500 ha) se prezint` bine [i foarte bine. |n ceea ce prive[te rela]ia pe care o avem cu b`ncile comerciale, nu cred c` \n 2010 se va schimba ceva. Sunt sceptic c` acestea vor fi mai deschise c`tre agricultori. De-a lungul timpului, investi]iile pe care le-am demarat au fost din ce \n ce mai mari [i atât cât voi putea am s` continui s` fac investi]ii.”

Decembrie 2009

Sorin Moise, administrator SC Sorifan SRL,

localitatea Tufe[ti, jude]ul Br`ila „|n anul 2010, vreau s` \ntocmesc un proiect FEADR de accesare a fondurilor europene pentru demararea unei investi]ii \n domeniul zootehnic. Mai exact, vreau s` \nfiin]ez o ferm` de suine: ad`post pentru cre[terea [i \ngr`[area suinelor [i utilaje pentru FNC-uri (buc`t`rii furajere). Valoarea proiectului va fi de circa 550 de mii de euro, dat` fiind sc`derea actual` a pre]urilor la materialele de construc]ii. Vroiam s` depun proiectul \n sesiunea din aceast` toamn`, \ns` aceasta s-a amânat pentru prim`var`. Ferma va avea o capacitate de 1.900 de capete/ciclu, iar materia prim` pentru furaje o voi asigura din propria ferm` vegetal`. |n acest mod, voi valorifica mult mai bine produc]ia cerealier` ob]inut`. |n produc]ia vegetal` nu cred c` vor fi probleme \n anul care vine, deoarece culturile p`ioase se prezint` bine \n câmp, iar prognoza meteorologic` nu arat` c` vom avea o iarn` grea. Am investit \n \ngr`[`minte chimice de calitate, iar produc]ia cred c` va fi satisf`c`toare. Pentru anul 2010, sper ca pre]urile ob]inute la valorificarea produc]iei agricole s` fie corecte. De asemenea, sper \ntr-o politic` bancar` mai apropiat` de fermieri. Nu este normal ca b`ncile comerciale s` cear` drept garan]ie terenuri intravilane [i propriet`]i la ora[. Pentru rezolvarea acestei probleme ar trebui ca statul s` intervin` [i \mpreun` cu b`ncile s` pun` bazele unui produs bancar creat special pentru fermieri.”

idera]i c` va fi un an prielnic investi]iilor?

H`rman SRL, jude]ul Bra[ov „Anul 2010 nu cred c` va fi prielnic investi]iilor, din cauz` c` multe forme de ajutor acordate pân` acum fermierilor vor fi eliminate. De exemplu, cultura sfeclei de zah`r, producerea cartofilor pentru s`mân]` sau cheltuielile cu depozitarea produc]iei agricole nu vor mai fi subven]ionate. Nu [tim cum va fi anul care vine, \ns` investi]ii trebuie s` faci indiferent de greut`]ile care apar. Pentru modernizarea fermei, avem nevoie de dou` tractoare performante. Nu [tiu dac` voi achizi]iona utilajele necesare din surse financiare proprii sau voi \ntocmi un proiect pentru accesarea fondurilor europene. Pentru dezvoltarea agriculturii române[ti avem nevoie de un program de finan]are pe termen lung, deoarece subven]ia \n sine nu rezolv` problema.”

PFA Ion Dedu, localitatea Po[ta Câln`u, jud. Buz`u

„Sunt \ntreb`ri dificile pentru c` nu [tim ce va aduce anul 2010, ce facilit`]i financiare sau alte tipuri de subven]ii vor fi acordate fermierilor. Investi]ii vrem s` facem, s` re\nnoim parcul de ma[ini [i utilaje agricole, pentru c` sunt esen]iale. De exemplu, lucr`m cu sem`n`tori române[ti uzate [i pierderile de produc]ie sunt evidente, de[i am avut s`mân]` de calitate. La aceste utilaje, principala problem` este neuniformitatea adâncimii de sem`nat. Pentru achizi]ia ma[inilor agricole am \ntocmit un proiect pe M`sura 121 - Modernizarea exploata]iei agricole, \n valoare de peste 100.000 de euro, [i a[tept s` v`d dac` va fi declarat eligibil. Un alt lucru pe care \l voi face este trecerea de la persoan` fizic` autorizat` (PFA) la societate comercial`. O problem` esen]ial` cu care agricultorii se confrunt` [i care sper ca \n noul an s`-[i g`seasc` rezolvare este valorificarea produc]iei agricole. Neam dori crearea unor pie]e de gros, unde produc`torii s` poat` valorifica direct produc]ia ob]inut`, astfel \ncât intermediarii care perturb` pia]a s` fie elimina]i. Nu dispun de spa]ii moderne de depozitare [i sunt obligat s` vând produc]ia la pre]uri mici.”

Decembrie 2009

Ana Must~}ea

Alexandru Bena, administrator SC Agromec

Legea comer]ului cu produse agroalimentare - superficial` [i imposibil de aplicat integral Codul de bune practici pentru comer]ul cu produse agroalimentare nu duce la ieftinirea alimentelor, a[a cum promiteau autorit`]ile [i semnatarii. Codul, devenit între timp lege, nici nu a intrat bine în vigoare c` este deja puternic contestat. |n cadrul unei emisiuni televizate, reprezentan]ii marilor re]ele comerciale au precizat c` legea este „superficial` [i imposibil de aplicat integral”. Reprezentan]ii marilor re]ele comerciale contest` legea comer]ului cu produse agroalimentare pe motiv c` poate produce dezechilibre majore pe pia]`. În plus, are [i defini]ii cel pu]in ciudate, spun retailerii.

Alexandru Vlad, director executiv Selgros România: „Ajungem în situa]ia paradoxal` ca apa mineral` s` fie produs proasp`t, uleiul s` fie produs proasp`t, f`ina s` fie produs proasp`t, cafeaua ar putea fi produs proasp`t. În schimb, s-ar putea ca pâinea s` nu cad` sub inciden]a acestei defini]ii. Modul în care sunt definite costurile de achizi]ie [i impunerea unor termene de plat` îi nemul]ume[te pe comercian]i. Ei acuz` faptul c` legea pune bariere doar de-o parte, în timp ce produc`torii de materii prime, procesatorii [i intermediarii pot beneficia de avantaje nemeritate”.

Delia Nica, vicepre[edinte Asocia]ia Marilor Re]ele Comerciale: „Costurile de transpunere a acestei legi în sistemele noastre contabile, ale fiec`ruia dintre noi, sunt uria[e, costuri care se vor reg`si undeva, pentru c` nu po]i s` le preiei pur [i simplu [i s` le schimbi în aceste dou` luni. Nici Consiliul Concuren]ei nu vede legea cu ochi buni de[i actul normativ a fost adoptat în toamn`, iar institu]ia a avut ocazia [i atunci s`-[i exprime punctul de vedere”.

Valentin Mircea, consilier de concuren]`, Consiliul Concuren]ei: „Din punctul de vedere al Consiliul Concuren]ei, aceast` lege nici m`car nu ar fi trebuit s` existe. Produc`torii din industria alimentar` sunt îns` de alt` p`rere. Legea are unele prevederi greu de pus în practic`, a[a

cum sunt cele referitoare la termenele de pl`]i pentru care au ini]iat un proiect de modificare. În rest, este func]ional`”.

Sorin Minea, pre[edinte Romalimenta: „Se va vedea cine are profitul mare, cine m`re[te pre]ul [i cine este cel care a mic[orat pre]ul. Noi nu putem controla pre]urile de vânzare din re]elele de magazine [i nici nu dorim acest lucru. Nici o ]ar` nu o face. Este datoria domniilor lor s` reduc` cheltuielile, deci s` rentabilizeze afacerile pe care le fac [i s` scad` pre]ul c`tre consumatorul final. Codul de bune practici pentru comer]ul cu produse agroalimentare a fost semnat în iulie, iar în toamn` a intrat în vigoare sub form` de lege. Ar fi trebuit s` duc` la o concuren]` mai mare, la pre]uri transparente [i mai mici [i s` elimine obligativitatea pl`]ii de c`tre furnizori a unor taxe practicate de re]elele comerciale.”

MAPDR ar putea deconta cheltuieli ale ANIF din bugetul pe 2010 Ministerul Agriculturii ar putea deconta din bugetul pentru anul 2010 unele cheltuieli efectuate pân` la finele lui 2009 de ANIF, cheltuieli ce dep`[esc prevederile bugetare aprobate, în limita a 20 de milioane de lei, potrivit unui proiect de HG. Potrivit proiectului de act normativ, banii vor putea fi utiliza]i de c`tre ANIF pentru acoperirea cheltuielilor cu energia electric` consumat` la sta]iile de pompare [i de desecare, a cheltuielilor de între]inere [i repara]ii a infrastructurii de îmbun`t`]iri funciare, precum [i cheltuieli materiale. „Având în vedere nivelul redus al subven]iei alocate în acest an fa]` de activitatea desf`[urat`, conform prevederilor actului normativ de înfiin]are a ANIF, se constat` c` pân`

Decembrie 2009

la finele anului unele cheltuieli nu se vor încadra în prevederile bugetare aprobate. Astfel, se estimeaz` o dep`[ire a cheltuielilor cu energia electric` de desecare cu suma de 10.000.000 de lei [i a cheltuielilor materiale reprezentând lucr`ri de între]inere [i repara]ii în amenaj`rile de îmbun`t`]iri funciare, altele decât iriga]iile, pentru refacerea capacit`]ii de transport a apei [i men]inerea în stare de func]ionare a sta]iilor de pompare [i construc]iilor hidrotehnice aferente [i cu func]ionarea structurilor teritoriale [i utilit`]ilor aferente cu suma de 10.000.000 de lei”, se arat` în proiectul de Hot`râre. De asemenea, potrivit proiectului, dep`[irea cu 20.000.000 de lei a aloc`rii va fi cuprins` în prevederile bugetare ale

MAPDR pentru 2010, la capitolul 83.01 „Agricultur`, Silvicultur` [i Vân`toare”, titlul 40 „Subven]ii”, art. 40.03 „Subven]ii pentru acoperirea diferen]elor de pre] [i tarif”. „Infrastructura de îmbun`t`]iri funciare, prin repartizarea acestor sume, va duce la utilizarea suplimentar` a sta]iilor de pompare, ceea ce determin` cre[terea gradului de ocupare a for]ei de munc`, iar calitatea [i suplimentarea produc]iei se va reflecta în final [i în reducerea pre]ului la produsele agricole”, se precizeaz` în proiectul de act normativ, la impactul social. În plus, ca urmare a acestei supliment`ri, se estimeaz` o cre[tere a profitului cu 2.050.000 de lei fa]` de cel prev`zut. Totodat`, nivelul suplimentar al veniturilor ob]inute a impus o cre[tere a num`rului mediu de salaria]i, de la 5.064 prev`zut ini]ial, la 5.420 de salaria]i.

Decembrie 2009

Cum se poate ob]ine orez bine fermentat?

Victor V~T~MANU

Indiferen]a care ucide România poate fi \nlocuit` cu iubire [i recuno[tin]`. Guvernan]ii au rostit \n ultimii 20 de ani pu]ine cuvinte prin care [i-au exprimat iubirea, generozitatea [i recuno[tin]a fa]` de sacrificile la care a fost supus poporul român.

10 Decembrie 2009

Culmea este c` Ceau[escu mai mul]umea din când \n când popula]iei pentru efortul depus, dar nu uita s` mai aminteasc`, la urm`, c` românii sunt \n stare s` fac` sacrificii [i mai mari pentru construirea societ`]ii socialiste multilateral dezvoltate. |n ultimii 20 de ani, politicienii românii [i-au aruncat unii altora vorbe de ocar`, de ceart` [i ur`. Dar \[i uneau eforturile pentru ai calomnia pe cei care ar fi adus aerul proasp`t de respect [i onoare \n politica româneasc`. Partidele [i-au dat toat` silin]a s` aduc` la putere oameni care [tiau cel mai bine arta calomniei, a dispre]ului [i a indiferen]ei. |n cadrul unui experiment f`cut recent \n Asia, s-au luat trei recipiente din sticl`, \n care s-au pus orez [i ap`. Zilnic, primului recipient i se spunea „Te iubesc”. Celui deal doilea recipient i se rostea „Te ur`sc”, iar celui de-al treilea nu i se spunea nimic. Dup` câteva zile, orezul din primul recipient a r`mas alb [i a \nceput s` fermenteze perfect. Orezul din al doilea recipient a devenit negru [i a fermentat mai greu, iar orezul din al treilea recipient s-a stricat complet.

Ce putem \nv`]a din acest experiment? C` acolo unde avem conduc`tori care ne iubesc [i ne respect`, institu]iile [i ]ara \n intregul ei se dezvolt` normal. Acolo unde avem ur` [i dispre] sunt nori negri deasupra, care duc la situa]ii conflictuale ce nu permit dezvoltarea normal`. Iar acolo unde avem [efi indiferen]i, se stric` toate lucrurile pân` la distrugerea lor complet`. Rezult` c` cel mai grav lucru \n România r`mâne indiferen]a celor care ne conduc. Sunt foarte mul]i oameni inteligen]i care pot face mult mai mult la locul lor de munc`, dar indiferen]a [efilor \i poate \mboln`vi sau chiar ucide. Omul bun sfin]e[te locul. M` \ntreb ce ne mai re]ine \n a-i alege de azi \nainte doar pe cei care ne pot scoate cu adev`rat din criz`. Cercet`torii au ajuns la concluzia c` cele mai puternice cuvinte care dau for]` apei sunt „IUBIRE [i RECUNO{TIN}~”. Cum corpul uman con]ine peste 70% ap`, asta \nseamn` c` 20 de milioane de oameni care trìesc \n acest mediu structurat pot s` sfin]easc` România. Dar \nc` mai cùt`m pe cineva care s` grìasc` aceste cuvinte magice!

Decembrie 2009 11

|n decursul timpului, România [i Flandra au desf`[urat mai multe proiecte pentru \mbun`t`]irea activit`]ii din agricultura româneasc`. Guvernul flamand a acordat sprijin ]`rii noastre atât \n perioada de preaderare la Uniunea European`, cât [i \n cea de postaderare.

Proiect de cooperare \ntre România [i Flandra Primul proiect comun a fost „|mbun`t`]irea recoltei [i a cantit`]ii de furaje”, derulat \n perioada 1997-1998. Institu]iile autohtone implicate \n acest proiect au fost Universitatea de {tiin]e Agronomice [i Medicin` Veterninar` din Cluj-Napoca [i Institutul de Cercetare [i Dezvoltare pentru Paji[ti din Bra[ov. O alt` cooperare româno-flamand` a vizat dezvoltarea sectorului de cercetare, derulat` \n intervalul 1997-2009. Alte proiecte bilaterale au fost: „Valrom” (1998-2001), „Orfarom” [i „Pandoer” (2002-005), ultimul finalizându-se prin implementarea a cinci ferme-pilot [i constituirea unui grup de produc`tori agricoli orienta]i c`tre pia]`.

Recunoa[terea grupurilor de produc`tori Ultimul proiect comun, \ncheiat la 1 decembrie 2009, a fost „Implementarea programelor opera]ionale UE pentru recunoa[terea grupurilor de produc`tori de legume [i fructe din România”. 12 Decembrie 2009

Proiectul s-a derulat pe o perioad` de doi ani, iar bugetul total s-a ridicat la suma de 93.047 de euro, din care cea mai mare parte, de 69.730, a fost sus]inut` de guvernul flamand, prin fondurile pentru Europa Central` [i de Est. Din partea flamand`, institu]iile implicate au fost: Guvernul Flamand, principalul finan]ator al proiectului; Asocia]ia Flamand` Eurappel vzw, organiza]ie creat` \n anul 1991, cu scopul de a promova parteneriate \ntre fermieri [i organiza]ii ale acestora, [i Uniunea Cooperativelor de Licita]ie pentru produc`torii de legume [i fructe din Belgia. Din partea român`, au participat: MAPDR, Oficiul de Consultan]` Agricol` Ilfov; Cooperativa Agricol` Agroecologica 2002 (Vidra); Cooperativa Agricol` Familia (Brezoaiele) [i Asocia]ia Bioterra. Lideri de proiect au fost Angela Chicosu [i Elena Nicora, din cadrul Ministerului de Agricultur`. |n colaborare cu Ministerul Agriculturii, promotorii au pus \n aplicare programele

opera]ionale pentru grupurile de produc`tori, \n conformitate cu Regulamentele UE 2200/96 [i 1432/2003 (organizarea comun` de pia]` pentru produc]ia [i comercializarea de fructe [i legume) [i le-au transferat acestora un volum vast de cuno[tin]e privind eco-condi]ionalitatea. Acest proiect a avut dou` p`r]i: sprijinirea produc`torilor \n transferul de cuno[tin]e privind procesul de control al calit`]ii produselor agricole, promovare, etichetare [i trasabilitatea acestora; implementarea programelor opera]ionale pentru acordarea de fonduri UE, \n conformitate cu Regulamentul 2200/1996.

Etapele proiectului Prima etap` a constat \n identificarea partenerilor de proiect. Dup` aceasta, s-a desf`[urat un seminar la Vidra, cu tema „Organiza]iile de produc`tori, comer] cu ridicata [i vânzarea cu am`nuntul”. |n cadrul seminarului, au fost dezb`tute urm`toarele teme: „Care sunt cerin]ele

Organiza]ia flamand` a fermierilor [i Serviciul de Consultan]` Agricol` iLFO din cadrul Ministerului Agriculturii Flamand. La sfâr[itul lunii mai 2009, a avut loc la Cluj-Napoca un seminar cu tema „Managementul calit`]ii [i trasabilitatea”. |n cadrul seminarului, au fost dezb`tute: principii [i cerin]e pentru siguran]a alimentelor, \n concordan]` cu reglement`rile UE; evolu]ia agriculturii ecologice \n România; pia]a produselor biologice \n România - prezent [i perspective; analiza SWOT a produc]iei ecologice \n România [i activitatea EcoInspect. O alt` vizit` de lucru [i documentare \n Flandra a fost organizat` \n iulie 2009. Reprezentan]ii Asocia]iei Bioterra au avut \ntâlniri la DG AGRI, unde au fost prezentate materiale privind: Politica Agricol` Comun` - reforme [i perspective [i istoria Politicii Europene de

Calitate (denumirea de origine, protec]ia geografic`, \nregistrarea european` [i etichete de calitate). De asemenea, au avut loc \ntâlniri cu reprezentan]ii Flandrei de Est, \n cadrul c`rora au fost prezentate: politica agricol` [i de dezvoltare rural`; Interreg [i proiectele Leader. Ultima etap` a proiectului a cuprins activit`]i desf`[urate \n cadrul Cooperativei Agricole Agroecologica 2002, Cooperativei Agricole Familia, Asocia]iei Bioterra privind trasabilitatea [i controlul calit`]ii \n România. |n cadrul acestei ultime faze, au avut loc ac]iuni de: cooperare cu organiza]iile din lan]ul de aprovizionare [i servicii locale de consultan]`; introducerea certificatelor de calitate [i a m`surilor de siguran]` de c`tre organiza]iile participante la proiect; prezentarea M`surii 142 „|nfiin]area grupurilor de produc`tori”.

Ana Must~}ea

pie]ei [i cum poate o organiza]ie de produc`tori s` câ[tige o cot` de pia]` mai bun`?”; „Organizarea procesului de distribu]ie”; „Programe opera]ionale [i ac]iuni eligibile”; „Evolu]ia cooperativelor agricole \n România” - studiu de caz privind managementul cooperativei Agroecologica 2002 [i „Agricultura ecologic` \n Flandra”. A treia etap` a vizat dezvoltarea programului opera]ional [i a programului de formare. |n perioada 12-18 octombrie 2008, au avut loc vizite de lucru [i documentare \n Flandra. Aceast` etap` a avut drept scop familiarizarea [i instruirea exper]ilor români cu no]iunile de bune practici agricole cu privire la controlul calit`]ii [i certificarea produselor agricole, printr-un program intensiv de studiu coordonat de Organiza]ia fermierilor din Boerenbond,

«Lumea satului» - 100 de edi]ii La data de 8 decembrie a avut loc, \ntr-un cadru festiv, aniversarea primelor 100 de edi]ii ale revistei „Lumea Satului”, la Salonul Albastru din cadrul USAMV Bucure[ti. Colectivul redac]ional, al`turi de dl Ion Banu, [i-a dat toat` silin]a pentru a organiza un eveniment de neuitat. Revista este un concept original, n`scut \n anul 2005, la ini]iativa domnului Ion Banu, director editorgeneral, al`turi de care au contribuit o mân` de oameni, f`r` re]ete din import [i f`r` for]a unui trust de pres` în spate. Revista „Lumea Satului” se poate l`uda cu cititori instrui]i, cu sim] critic dezvoltat, care ofer` un feedback pre]ios, contribuind astfel, num`r de num`r, al`turi de colectivul redac]ional, la perfec]ionarea publica]iei. „Era \n august 2005, atunci când România se afla \n plin` febr` a preg`tirilor pentru integrarea \n Uniunea European`. Era, a[adar, perioada \n care popula]ia se afla \n fa]a multor necunoscute [i se sim]ea tot mai acut nevoia de informa]ie realist` menit` a creiona c`ile de

urmat spre progres, spre performan]`. |n toat` aceast` perioad`, informa]iile din revist` au avut rolul de a men]ine \n echilibru tendin]ele de sorginte european` cu cele ale popula]iei autohtone”, declara domnul Banu. La ceas aniversar, suntem al`turi de colegii no[tri de la „Lumea Satului” cu cele mai cordiale aprecieri pentru munca depus` \n ultimii ani. Felicit`ri. La mul]i ani!

Simona Munteanu

„Cum faci un eveniment s` fie de neuitat? Alegi o poveste care se leag` de ceea ce trebuie s` prezin]i. A[a am ajuns \n lumea lui Ion Creang`, la filmul din 1965 al regizorului Elisabeta Bostan - «Amintiri din Copil`rie». Pentru noi to]i, copil`ria, casa p`rinteasc`, poznele, [coala reprezint` amintiri ce ne dau aripi \n drumul ce-l avem de urmat. Acesta este motivul pentru care am demarat aceast` sear` sub auspiciile «Amintirilor din copil`rie». O evocare a satului tradi]ional, un tablou fidel al unei lumi tr`ind \n spiritul obiceiurilor fixate printr-o existen]` multimilenar` [i de care, prinzându-i tr`irea, nu po]i s` te mai despar]i. Pentru c` revista «Lumea Satului» are sloganul «Lumea ta!», ce ar putea s` se potriveasc` mai bine la cei 4 ani, 3 luni [i 2 s`pt`mâni, decât asocierea satului cu existen]a noastr`”, ne declara, cuprins` de emo]ie, doamna Daniela Popa, director de marketing al revistei „Lumea Satului”, cea care a conceput evenimentul pornind de la ideea, dar [i \n lumea marelui povestitor Ion Creang`.

Decembrie 2009 13

CLEARFIELD UNION - o alian]` pentru profitul fermierilor Veronica Ciuc`, Marketing Field Crops Romania & Area Seed Relationship Manager BASF SRL

Tehnologia CLEARFIELD a fost lansat` de BASF în România pentru prima dat` în 2005, iar ast`zi principalele companii din domeniul agriculturii, cum ar fi BASF, Syngenta, Limagrain, Euralis, Maisadour, Caussade, Saaten Union, RAGT [i multe altele, sus]in [i dezvolt` aceast` tehnologie. Aceste companii au peste 120 de angajati \n România [i vânz`ri de peste 75 de milioane de euro; un grup impresionant de companii care promoveaza [i sustin o tehnologie comun`: CLEARFIELD.

14 Decembrie 2009

Având în vedere cre[terea global` a cererii de hran`, România î[i propune ca în viitor s` m`reasc` cifra exporturilor, de aceea este necesar ca produc]ia uleiurilor de origine vegetal` s` fie cât mai eficient` [i de \nalt` calitate. Tehnologia CLEARFIELD este un factor determinant \n cre[terea produc]iei de floarea-soarelui de calitate \n România. |n Europa, ` tehnologia se utilizeaz` pe scar` larg`: 1,6 milioane ha sunt cultivate ast`zi cu aceast` tehnologie, iar aceast` suprafa]` va cre[te rapid, o dat` cu lansarea CLEARFIELD \n Fran]a, Republica Ceh`, Kazahstan [i \n alte ]`ri. Ast`zi, mai mult de 30 de hibrizi CLEARFIELD sunt cultiva]i \n Europa, iar 25 sunt prezen]i [i \n România, pentru a le oferi fermierilor posibilitatea de a alege o gam` larg`, \n func]ie de necesit`]ile proprii, [i care s` le asigure o recolt` bogat`.

De ce sunt fermierii atât de interesa]i de aceast` tehnologie? |n primul rând, au acces la cea mai nou` [i mai bun` genetic` de la firmele produc`toare de semin]e. To]i hibrizii CLEARFIELD ofer` rezultate de \nalt` performan]`: produc]ie marit`, rezisten]` la boli [i con]inut ridicat de ulei.

|n al doilea rând, fermierii au nevoie de solu]ii impotriva buruienilor-problem` din România. Un studiu independent efectuat \n acest an a relevat faptul c` \n 75% din cazuri fermierii trebuie s` lupte \mpotriva a patru buruieni: Cirsium, Xanthium, Sorghum din rizomi [i Setaria. Pentru a g`si o solu]ie \mpotriva acestor patru buruieni, tehnologiile conven]ionale sau de alt tip nu sunt destul de eficiente, chiar [i când se afectueaz` mai multe aplic`ri, \ns` noua tehnologie CLEARFIELD poate rezolva aceste probleme printr-o singur` aplicare. Când se combin` hibrizii de \nalt` performan]` cu PULSAR 40, un erbicid de ultim` genera]ie, putem vedea de ce sistemul CLEARFIELD este atât de r`spândit \n Europa [i \n România. {i, \n plus fa]` de aceste avantaje, CLEARFIELD ofer` singura solu]ie impotriva infest`rilor cu Orobanche cumana (lupoaia), care reprezint` o mare problem` pentru suprafe]e extinse din sud-estul României. |n acest an, to]i hibrizii CLEARFIELD au avut o selectivitate perfect` la erbicidul PULSAR 40, f`r` nici un efect de fitotoxicitate \ntâlnit frecvent la alte tehnologii (malforma]ii ale calatidiului), iar sistemul CLEARFIELD este o tehnologie de \ncredere, care nu creeaz` probleme nici culturilor urm`toare. |n aceast` var`

au fost organizate mai mult de 20 de evenimente \n câmp, pentru a demonstra performan]ele sistemului CLEARFIELD, iar recolta din 2009 a confirmat \naltul poten]ial al tuturor hibrizilor. Pentru a sprijini \n continuare dezvoltarea durabil` a agriculturii române[ti, \n 2010 BASF le va oferi fermierilor erbicidul PULSAR 40 la un pre] avantajos, pentru o cultur` de floarea-soarelui mult mai profitabil`.

De ce s-a creat CLEARFIELD UNION \n România? BASF, \mpreun` cu firmele produc`toare de semin]e, a decis crearea „CLEARFIELD UNION”, pentru a promova [i sprijini aceast` tehnologie nou` [i de \ncredere. Aceast` alian]` reprezint` cea mai bun` ofert` pe care o fac marile firme din domeniul agricol pentru cultivatorii de floarea-soarelui: cei mai buni hibrizi, \mpreun` cu cel mai bun erbicid. CLEARFIELD UNION este, de asemenea, un exemplu gr`itor al modului \n care marile firme din domeniul agriculturii colaboreaz` pentru a crea cele mai bune tehnologii pentru fermieri, pentru a-i ajuta s` ob]in` culturi mai bogate [i un profit mai bun.

Decembrie 2009 15

Compania american` Cibus a reu[it s` dezvolte o tehnic` prin care se permite schimbarea genelor din structura ADN pentru ob]inerea anumitor avantaje agronomice. Principalele caracteristici urm`rite de oamenii de [tiin]` sunt toleran]a la erbicide [i la secet`, precum [i rezisten]a la atacul unor boli sau d`un`tori.

Toleran]` [i rezisten]` ob]inute printr-o tehnic` revolu]ionar` Spre deosebire de plantele transgenice, al c`ror material genetic este ameliorat prin transferul unei gene provenite de la alte organisme, aceast` tehnic` folose[te propriile celule ale ADN. Metoda este considerat` ca fiind nonOMG, cu [anse reale de a fi aplicat` la scar` larg`.

Ana Must~}ea

Departamentul de Agricultur` al Statelor Unite ale Americii a hot`rât deja c` tehnologia este exceptat` de la normele privind cultivarea [i comercializarea organismelor modificate genetic [i este o chestiune politic` [i de timp dac` aceast` decizie va fi luat` [i la nivelul Uniunii Europene. Prin aceast` tehnic`, planta \[i poate schimba propriul cod genetic [i introduce caracteristicile agronomice dorite. Spre deosebire de plantele modificate genetic, nu introduce gene noi din afara speciilor de plante.

16 Decembrie 2009

Aceast` diferen]iere esen]ial` face ca aceast` metod` s` fie considerat` \n afara domeniului de aplicare a directivelor privind legisla]ia organismelor modificate genetic.

Spre deosebire de celelalte metode, conven]ionale sau transgenice, noua tehnologie se va extinde extrem de rapid, preconizându-se ca \n 3 pân` la 4 ani s` fie deja folosit` de agricultori.

Combaterea buruienilor

OMG - transfer de material genetic \ntre specii \ndep`rtate

Toleran]a la erbicide este unul dintre obiectivele-cheie ale companiei Cibus, iar primele variet`]i care vor prezenta aceast` caracteristic` vor fi introduse \n America de Nord \n doi-trei ani. Noua tehnologie va permite dezvoltarea unei game de culturi rezistente la alte substan]e active, nu doar la glifosfat. „Utilizarea repetat` a glifosfatului \ntr-o rota]ie \ncurajeaz` rezisten]a, astfel \ncât cea mai bun` solu]ie ar fi s` se schimbe [i substan]a activ` de la un an la altul. Vedem oportunit`]i reale, altele decât glifosfat, pentru a-i ajuta pe agricultori”, a afirmat dl Keith Walker, pre[edintele companiei.

Deoarece organismele modificate genetic sunt ob]inute prin for]area de gene între specii diferite [i chiar între regnuri diferite, tehnologia OMG a dat na[tere la nenum`rate controverse, interzicându-se chiar cultivarea acestora \n multe ]`ri din lume. |n cazul porumbului transgenic, gena introdus` provine de la o bacterie de sol, Bacillus thuringiensis, care produce o toxin` (Bt) cu rol \n combaterea unui d`un`tor al acestei plante, anume sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis).

Decembrie 2009 17

Decizia Fran]ei de a organiza la Paris discutii pe tema regândirii Politicii Agricole Comune [i a acord`rii de ajutoare fermierilor, reuniune la care nu au fost invitate Marea Britanie, Olanda, Suedia, Danemarca [i Malta, a atras criticile presei britanice.

Victoria Fran]ei irit` Marea Britanie |n acest context, ziarul „The Telegraph” aminte[te declara]ia recent` a pre[edintelui francez Nicolas Sarkozy, conform c`reia britanicii sunt „marii \nvin[i” ai noilor nominaliz`ri din Executivul european, dar [i faptul c` ob]inerea de c`tre românul Dacian Ciolo[ a portofoliului Agriculturii din viitoarea Comisie European` reprezint` o alt` victorie a Parisului. Ciolo[, a c`rui so]ie este fran]uzoaic`, a fost numit de c`tre ziarele de la Paris [i Bucure[ti „al doilea comisar al Fran]ei”, dup` Michel Barnier, care a fost propus pentru portofoliul pie]ei interne, noteaz` ziarul britanic. Ciolo[ va avea o voce puternic` s`-i [opteasc` la ureche: cea a prietenului s`u Michel

Barnier, adaug` „The Telegraph”. Astfel, Barnier va avea oportunitatea perfect` de a-[i promova viziunea despre PAC prin intermediul prieteniei sale cu noul comisar pentru agricultur`, românul tehnocrat care [i-a petrecut o mare parte studiind [i lucrând \n Fran]a, pe care o consider` ]ara sa adoptiv`. |n articolul men]ionat se mai aminte[te [i c` Dacian Ciolo[ a studiat agricultura la Rennes, este un fan al sistemului francez de ajutoare agricole [i un prieten al lui Barnier. Ciolo[ se va gândi la atitudinea sa despre reforma PAC, care, oricum, va avantaja fermierii români \napoia]i mai mult decât pe cei mai mul]i din Europa. Faptul c` cei doi sunt prieteni, au viziuni similare pro subsidii

[i pro reglementari \n privin]a agriculturii europene relev` cu cât` \ndemânare [i-a jucat pre[edintele Fran]ei c`r]ile \n nominaliz`rile din Comisie, explic` sursa citat`. Este clar acum c` Fran]a [i-a asigurat dou` posturi, care au [ansele cele mai mari de a cauza iritare - [i foarte posibil pierderi - pentru Marea Britanie. Barnier a declarat, de altfel, pentru presa francez` c` va monitoriza cu aten]ie munca colegilor s`i, [i \n special a lui Ciolo[, c`ruia i-a men]ionat numele. |n caz c` Dacian Ciolo[ nu ar fi fost sigur de acest lucru, Barnier a afirmat c` este esen]ial` men]inerea reglement`rilor agricole, deoarece „a hr`ni oamenii nu este un serviciu ca oricare altul”.

APIA a eliberat peste 30.000 de adeverin]e Agen]ia de Pl`]i [i Interven]ie pentru Agricultur` (APIA) a eliberat peste 30.000 de adeverin]e pentru beneficiarii formelor de sprijin gestionate de c`tre Agen]ie [i care inten]ioneaz` s` acceseze credite de la b`ncile care au încheiat cu APIA conven]ii pentru finan]area capitalului de lucru. Astfel, pentru beneficiarii Pl`]ilor Na]ionale Directe Complementare în sectorul zootehnic, APIA a eliberat 29.751 de adeverin]e, pentru un efectiv de 285.635 de bovine [i 2.061.443 de ovine [i caprine. Din num`rul total de adeverin]e, pentru CEC au fost eliberate 24.570 (pentru un efectiv de 217.720 de bovine [i 1.693.839 de ovine/caprine). De asemenea, APIA a eliberat 2.306 de adeverin]e pentru BRD (pentru un efectiv de 35.868 de bovine [i 148.159 de ovine/ caprine), 1.677 de adeverin]e pentru BCR (pentru un efectiv de 18.376 de bovine [i 118.418 de ovine/caprine), 1.113 de adeverin]e pentru Raiffeisen (pentru un 18 Decembrie 2009

efectiv de 13.620 de bovine [i 99.617 de ovine/caprine), 74 de adeverin]e pentru Bancpost (pentru un efectiv de 13 bovine [i 911 de ovine/caprine) [i 11 adeverin]e pentru Alpha Bank (pentru un efectiv de 38 de bovine [i 499 de ovine/caprine). Pentru beneficiarii schemelor de sprijin pe suprafa]`, APIA a eliberat 416 adeverin]e, din care 334 de adeverin]e pentru CEC, suprafa]a înscris` în adeverin]e fiind de 118.853,22 ha pentru SAPS [i de 257.947,28 ha pentru PNDC1. APIA a mai eliberat 72 de adeverin]e pentru BRD (34.671,24 ha pentru SAPS [i 60.668,38 ha) [i 10 adeverin]e pentru BCR (7.389,84 ha pentru SAPS [i 9.485,36 ha pentru PNDC1). Pentru beneficiarii sprijinului financiar din sectorul vegetal [i zootehnic acordat de la bugetul na]ional, APIA a eliberat, în prima s`pt`mân` a lunii decembrie, 22 de adeverin]e, dintre care 12 pentru sectorul zootehnic. Pentru a facilita accesul la credite al fermierilor pentru activit`]ile curente, APIA a încheiat conven]ii cu b`ncile comerciale

[i cu Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA, pentru beneficiarii SAPS, CNDP [i cei ai sprijinului financiar din sectorul vegetal [i zootehnic acordat de la bugetul na]ional. Pentru beneficiarii CNDP care inten]ioneaz` s` acceseze credite pentru finan]area capitalului de lucru, APIA a încheiat conven]ii cu CEC Bank SA, BRD - Groupe Societe Generale SA, Banca Comercial` Român`, Raiffeisen Bank SA, Bancpost [i Alpha Bank. Pentru a facilita accesul la credite pentru beneficiarii schemelor de sprijin pe suprafa]`, APIA a încheiat conven]ii cu CEC Bank SA, BRD - Groupe Societe Generale SA [i Banca Comercial` Român`. Conven]iile au fost încheiate între APIA, b`ncile men]ionate [i Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA. În ceea ce prive[te beneficiarii sprijinului financiar din sectorul vegetal [i zootehnic acordat de la bugetul na]ional, APIA a încheiat conven]ii cu CEC Bank SA, Banca Comercial` Român` [i BRD - Groupe Societe Generale SA.

www.euro-ferma.ro

Decembrie 2009 19

Lansarea campaniei de vânz`ri Limagrain 2010 |n zilele de 24 [i 26 noiembrie a.c., firma Limagrain România [i-a lansat, la Timi[oara [i Bucure[ti, campania de vânz`ri pentru anul 2010. Evenimentul a prilejuit reunirea principalilor colaboratori ai firmei, care au dezb`tut principalele aspecte ale campaniei de vânz`ri de produse agricole pentru anul 2010. Prezentarea ultimelor crea]ii biologice din domeniul producerii de semin]e apar]inând firmei Limagrain, precum [i alte prezent`ri adiacente, cum ar fi comercializarea noilor soiuri [i hibrizi, s-au f`cut \ntr-un cadru elegant, cu prezent`ri grafice [i expuneri de \nalt` ]inut` [tiin]ific`. |n continuare vom prezenta problemele generale ale evenimentului, urmând ca noile crea]ii s` fie prezentate \n num`rul urm`tor al revistei noastre, premerg`tor campaniei de prim`var` pentru vânzarea semin]elor ce poart` sigla Limagrain. Pentru \nceput, doamna Alina Cre]u, 20 Decembrie 2009

director de marketing Limagrain, a f`cut o prezentare deosebit` a firmei cunoscute deja \n România [i care are ca principal domeniu de activitate comercializarea semin]elor produse \n laboratoarele [i uzina Limagrain. Firma Limagrain se constituie ca un grup cooperativ independent interna]ional [i reprezint` modelul unei altfel de companii produc`toare de semin]e agricole. |n cadrul acestui grup, ac]ionarii sunt reprezenta]i de c`tre fermieri, iar ca structur`, Limagrain are 600 de membri ai Limagrain Cooperative [i 150.000 de fermieri \n parteneriat. Totodat`, Limagrain func]ioneaz` pe baza unui alt tip de management, respectiv un fermier este pre[edinte al grupului, iar un salariat ocup` func]ia de General Manager. La ora actual`, firma Limagrain se afirm` ca o companie lider \n diferite domenii: cel mai mare produc`tor de semin]e european [i al patrulea mondial, lider european \n

producerea de f`in` special`, al doilea produc`tor industrial \n panifica]ia francez`.

Inova]ia - prioritate principal` Limagrain Pentru satisfacerea nevoilor finale, prioritatea principal` a firmei Limagrain o constituie inova]ia, proces care este sursa evolu]iilor majore \n agricultur`, reprezentate prin crea]ie [i ameliorare varietal`, tehnici avansate de cultur`, integrarea \n circuitul agroindustrial. Cu peste dou` secole de inovare botanic` \n resurse genetice, cercetarea Limagrain exploateaz` ast`zi un poten]ial enorm \n biotehnologie vegetal`. Uzina de producere de semin]e Limagrain din Fran]a constituie una dintre cele mai mari uzine de acest tip din lume, fiind reprezentativ` pentru Europa. Pentru ob]inerea de semin]e de cea mai bun` calitate, firma Limagrain parcurge, \ntr-o perioad` de 10-15 ani,

procedurile de baz` din activitatea de cercetare-dezvoltare, dintre care amintim: managementul variabilit`]ii genetice, selec]ia, testarea, men]inerea [i producerea de s`mân]`. O aten]ie deosebit` se acord` analiz`rii semin]elor, care \ncepe prin testarea [i analiza pentru rezisten]` la diferite boli (Orobanche, Plasmopara etc.) [i controlul de calitate al semin]ei pentru sem`nat. De asemenea, se analizeaz` con]inutul \n ulei [i \n compozi]ia de acizi gra[i (pentru floarea-soarelui), dup` care urmeaz` testarea continu` \n sere, iar \n sfâr[it se face din nou controlul calit`]ii semin]ei finale. Mai concret, analiza calit`]ii semin]elor pentru sem`nat se face prin testul de germinare (cold test), testul de vigoare [i puritate genetic`. |n mod obligatoriu, procentul de germinare a semin]elor marca Limagrain trebuie s` fie mai mare de 90%, testarea se face 5 zile la temperatura de 25 de grade Celsius, cu 100% umiditate a aerului pe substrat fertil constituit din nisip sau hârtie. Pentru cold test (dup` metoda Jacobson), testul dureaz` 7 zile, la temperatura de 10 grade Celsius [i 3 zile la temperatura de 25 de grade, pe un substrat turb`-sol. Testul de vigoare se realizeaz` la 18 grade Celsius pentru hibrizii tardivi [i la 15 grade Celsius pentru hibrizii timpurii, timp de 18-21 de zile. Pentru stabilirea purit`]ii genetice, se aplic` metoda de plantare Limagrain, se efectueaz` controale \n câmp sau se face \n laborator, prin electroforez`. |n România, Limagrain apare sub forma a dou` m`rci: LG (pentru porumb, floareasoarelui [i rapi]`) [i Nikerson (pentru plantele cerealiere). Limagrain România are o pozi]ie consolidat` pe pia]`, iar produsele

sale sunt adaptate condi]iilor specifice din România. Firma beneficiaz` de o echip` comercial` profesionist`, care asigur` distribu]ia de semin]e de calitate superioar` fizic` [i genetic`. Prin diferite canale de comunicare se asigur` sursa de informare pentru distribuitori [i fermieri privitor la: costurile generale ale inputurilor, pre]ul cerealelor pe pia]a mondial` sau dezvoltarea noilor tehnologii. Se pune firesc \ntrebarea: unde se afl` firma Limagrain la \nceputul anului 2010 privitor la prezen]a pe pia]a semin]elor din România? R`spunsul este simplu: la porumb - locul 4, cu hibrizi caracteriza]i prin rusticitate [i stabilitate; floarea-soarelui - locul 3; rapi]` - locul 4; la cereale (soiul Apache) este lider la soiurile de grâu importate, iar la maz`re [i orz de toamn`, prin soiurile puse la dispozi]ia agricultorilor români, se ob]ine performan]` maxim`. Practic, sub deviza „Semin]e pentru to]i fermierii“, se asigur` aprovizionarea cu semin]e a unui segment din ce \n ce mai mare a produc`torilor agricoli din România. Comercializarea semin]elor se face cu ajutorul speciali[tilor din acest domeniu de activitate. Pentru distribuitori, Limagrain a emis un nou concept de training-comercial - Tehny Seller, iar pentru colaboratori s-a stabilit un plan de comunicare privitor la apari]ia noilor crea]ii genetice [i la modalitatea de vânzare a semin]elor, cota]iile principalelor cereale etc. Pentru a fi \ntr-o permanent` leg`tur` cu clien]ii, Limagrain organizeaz` zilele câmpului-platforme, este prezent` la diferite târguri locale, dar cel mai adesea promotorii LG se afl` \n mijlocul fermierilor agricoli. Pentru activitatea viitoare \n România,

pentru porumb, [i nu numai, LG \[i propune test`ri speciale privind densit`]ile optime de sem`nat ale hibrizilor nou crea]i, dar mai ales rezisten]a la secet` a acestora. De asemenea, se va construi o sta]ie de cercetare-dezvoltare Limagrain \n România. |n campania nou` 2009-2010 vom avea surpriza placut` ca produsele firmei Limagrain s` fie prezentate \ntr-un nou ambalaj, mai frumos, mai autentic, cu specifica]ii pentru fiecare specie agricol`. Impresionant [i \ncurajator este \ndemnul tuturor celor care lucreaz` \n cadrul Limagrain România: „S` l`s`m produsele noastre s` vor beasc` pentru noi”. |n continuare, au fost prezentate noile

Decembrie 2009 21

crea]ii genetice la porumb [i floareasoarelui, crea]ii care se disting prin capacitate mare de produc]ie, \nsu[iri specifice domeniului de activitate [i o bun` rezisten]` la secet`.

Victor V~T~MANU

Obiective LG pentru 2010 Aspecte privind activitatea viitoare a firmei Limagrain \n Romania au fost prezentate \ntr-un mod deosebit de domnul Tim Ream, Business Manager Limagrain South Europe. Anul 2010 poate constitui un an de revenire la pre]uri mai mari pentru produc]ia din agricultur` din cauza cre[terilor semnificative ale pre]ului la anumite produse, dar [i a cererii globale actuale. Cre[terea pre]ului poate fi [i o consecin]` a schimb`rilor climatice semnificative \n Europa. |n prezent, Limagrain are trei divizii: divizia de ingrediente, divizia de legume [i divizia de semin]e pentru cultura mare. Limagrain va achizi]iona firma Clovis Matton, firm` cu o cifra de afaceri de peste 1,7 milioane de euro. De asemenea, va achizi]iona firma Australian Technologies, pentru dezvoltarea pe pia]a semin]elor de grâu. Pentru activitatea de cercetare proprie,

firma Limagrain aloc` o sum` important`, de peste 12% din cifra de afaceri, ceea ce este extrem de benefic pentru viitorul portofoliu de produse al firmei. Principalele obiective ale firmei Limagrain pentru România \n cursul anului 2010 sunt: furnizarea de semin]e, care asigur` ob]inerea de produc]ii stabile [i sigure; asigurarea unui portofoliu complex de semin]e de porumb, floarea-soarelui, rapi]`, maz`re [i grâu; testarea noilor hibrizi \n loturi macro [i micro (private [i oficiale); asigurarea semin]ei importate de cea mai bun` calitate. De asemenea, se urm`re[te realizarea unei colabor`ri strânse pentru un parteneriat reciproc benefic prin: parteneriat cu o re]ea profesionist` de distribuitori; suport tehnic, prin echipa comercial` LG; consolidarea brandului LG; \ntâlniri cu fermierii; suport logistic prin activitatea de marketing; r`spuns la cerin]ele fermierilor (service complet dup` vânzarea produselor LG); vânzarea la un pre] corelat cu situa]ia pie]ei [i valoarea produsului; un plus de valoare ad`ugat produselor (tratament cu insecticide, , tehnologii noi - CLEARFIELD - la floarea-soarelui [i Yield Guard - pentru porumb; pl`]i \n acord cu termenele

prestabilite; produse unice [i/sau exclusive, create pentru satisfacerea cererii specifice [i apoi reinvestirea \n cercetare. |n final, Pierre Jarreau a prezentat oferta de hibrizi pentru anul 2010, pre]urile la care se vor valorifica semin]ele oferite, mijloacele de men]inere a unui business s`n`tos [i politica comercial` pentru anul 2010 a firmei Limagrain România. |ntreaga manifestare a constituit un bun prilej de a cunoa[te mai bine firma Limagrain, preocup`rile privind producerea [i comercializarea de semin]e valoroase din specii agricole consacrate [i introducerea acestora pe pia]a semin]elor din România.

CARIERE - LIMAGRAIN - RECRUITMENT FOR Research & Development Responsible

Limagrain Central Europe through the subsidiary Limagrain Romania is focused on seed business: to produce and to commercialize. The company includes three main branches: field seeds, vegetable seeds, cereals ingredients. For the field seeds branch we are proposing a technical position. Position Scope: • Responsible of testing station (South Romania) - providing technical expertise for multidisciplinary research projects in the area of seed science (maize, sunflower, rape, cereals) inside the station. The research programmes in this area involve a mix of trials and laboratory analysis of different aspects of plants.

• Demo trials network coordinator • Analyzing market needs and connection between final client-sales team-research department Key Liaisons: the successful applicant will work closely with technical staff and research scientists of Limagrain Verneuil Holding. This job involves frequent voyages in France for special technical trainings. The person best suited to this position will possess the following: Education/Qualifications: • Bachelor of Science or Bachelor of Applied Science in Agriculture, Plant Science or alternatively in Chemistry or Biochemistry; and/or relevant experience in an applied agricultural research programme.

Knowledge Required: • An understanding of basic plant reproductive development, seed development and plant breeding principles; • Preparation and maintenance of fields and trials • Ability to use standard protocols for collection and preparation of samples for analyses • A working knowledge of computer software (MS Word, Excel, ppt.)

Competencies required: • Teamwork • Excellent Time Management and autonomy • Easily written and oral communication (including English or/and French) • Driving license

Please sent your applications/CV at: office@limagrainromania.ro; alina.cretu@limagrainromania.ro; Fax: +4021.310.04.34 22 Decembrie 2009

Decembrie 2009 23

Calendarul principalelor lucr`ri agricole de câmp Printre priorit`]ile activit`]ii din agricultur` pentru aceast` perioad` se num`r`: executarea lucr`rilor de \ngrijire la culturile de toamn`, prin eliminarea excesului de ap`, re]inerea z`pezii pe pante [i distrugerea Ultima lun` a anului nu este o lun` chiar lipsit` de griji pentru agricultori. Culturile de toamn` vor fi controlate mereu [i, \n func]ie de mersul vremii, se va interveni pentru \nl`turarea efectelor unor factori distructivi sau pentru prevenirea apari]iei acestora.

Victor V~T~MANU

Aten]ie, exist` pericolul de b`ltire a apei! Astfel, dac` luna este bogat` \n ploi, apare pericolul de b`ltire a apei, care provoac` asfixierea plantelor de orz, grâu, secar` sau triticale. Dac` dup` sem`nat nu s-au efectuat [an]uri pentru scurgerea apei, atunci este necesar ca aceast` lucrare sa se fac` \n cursul lunii decembrie. Pe terenurile \n pant`, z`pada trebuie re]inut`, \n vederea unei mai bune aprovizion`ri cu ap` de-a lungul vegeta]iei [i, desigur, [i pentru a evita eroziunea solului. Pentru aceasta, fie se vor executa digule]e bine \ndesate, chiar din z`pad`, sau se procedeaz` la t`v`lugirea \n benzi a z`pezii. Digule]ele sau por]iunile tasate prin t`v`lugire se vor topi mai \ncet, vor \mpiedica formarea de [uvoaie [i vor asigura condi]ii pentru p`trunderea treptat` a apei \n sol. Este foarte important de re]inut faptul c` atât digule]ele, cât [i benzile t`v`lugite trebuie s` se fac` de-a lungul curbelor de nivel [i nu din deal \n vale.

24 Decembrie 2009

crustei de ghea]`; transportul gunoiului de grajd \n câmp; aratul terenurilor eliberate mai târziu de resturile culturilor anterioare; controlul produselor sub form` de boabe depozitate.

|n cazul \n care deasupra stratului de z`pad` se formeaz` crust` de ghea]`, este necesar` spargerea acesteia, pentru a preveni asfixierea plantelor. Lucrarea se realizeaz` prin trecerea cu animalele peste z`pada \nghe]at`. Ferestrele bune de lucru vor fi folosite pentru transportul gunoiului de grajd bine fermentat \n câmp, \mpr`[tierea lui [i \ncorporarea sub brazd`. Aceast` lucrare este deosebit de important` pentru cei care nu au reu[it s` execute ar`turile de toamn`. Efectul ar`turilor executate \n iarn` este la fel de benefic ca [i cel al ar`turilor de toamn`, cu condi]ia s` reu[im s` \ncorpor`m bine sub brazd` resturile vegetale. |n mod prioritar se va sigura gunoi de grajd pentru fertilizarea culturilor viitoare de cartofi, sfecl` de zah`r, cânep` [i numai dup` aceea pentru porumb. Controlul produselor depozitate \n vederea p`str`rii pe timpul iernii constituie una dintre cele mai importante priorit`]i ale agricultorilor particulari. O aten]ie deosebit` se va acorda controlului recoltei de porumb boabe, deoarece boabele de porumb se p`teaz`, se muceg`iesc [i se \ncing mai repede decât cele de grâu, orz sau ov`z. Aceasta se datoreaz` faptului c` boabele de porumb au con]inut mai mare de gr`simi \n embrion [i o cantitate mai mare de fermen]i, care determin` cre[terea intensit`]ii proces-

elor biologice din bob. Altfel spus, porumbul se stric` aproape la fel de u[or ca [i floarea-soarelui, motiv pentru care trebuie men]inut sub control permanent.

Controlul grâului supus p`str`rii |n grija gospodarilor buni intr` [i controlul grâului supus p`str`rii, \n vederea folosirii pentru panifica]ie, prin introducerea mâinii pân` la baza vracului de boabe de grâu. Dac` se semnaleaz` u[oare procese de \ nc`lzire, \n zilele reci [i uscate se procedeaz` la o lop`tare a gr`mezilor de boabe de grâu pentru consum. Prin aceast` opera]ie simpl` f`cut` cu lope]i de lemn [i responsabil (adic` aruncarea boabelor de grâu s` se fac` la o distan]` cât mai mare) se contribuie la r`cirea masei de boabe, reducerea respira]iei acestora [i, deci, reducerea pierderilor, oprirea atacului unor boli [i d`un`tori aflat \n faza de \nceput. Astfel, \n cadrul gospod`riilor agricole individuale, boabele bine r`cite se vor p`stra bine pân` vara urm`toare. Tot \n acest` perioad`, este indicat a se procura cantitatea necesar` de \ngr`[`minte chimice, \n special cele pe baz` de azot (azotat de amoniu, uree etc.), pentru a fi aplicate \n ferestrele iernii, cu predilec]ie la cerealele cultivate \n toamna anului agricol 2009-2010.

Decembrie 2009 25

Câteva date esen]iale despre porumb Porumbul este originar din Mexic. Planta zeilor civiliza]iilor precolumbiene, porumbul a ap`rut cu peste 7.000 de ani în urm` pe platourile înalte ale Mexicului. Originea exact` a porumbului este necunoscut`. Str`mo[ul lui cel mai probabil este o specie s`lbatic` din familia gramineelor, Teosinta Balsas. Adus în calele caravelelor lui Cristofor Columb, porumbul ajunge în Europa în 1492. În 1523, î[i face apari]ia în Fran]a. Prin intermediul marilor navigatori, în secolul al XVI-lea, î[i continu` c`l`toria, mai întâi în bazinul mediteranean, apoi în jurul întregului glob. 26 Decembrie 2009

Ast`zi, porumbul este prezent pe toate continentele. El cre[te la altitudini foarte variate, adaptându-se la regimuri climatice diferite, precum cele din regiunile semiaride din America Central`, din Europa de Est, sau la medii cu umiditate foarte ridicat`, din Asia de Sud-Est.

Porumbul, prima cultur` de pe plan mondial Porumbul a devenit planta cea mai cultivat` din lume în ultimii ani ai secolului al XX-lea. Al`turi de grâu [i de orez, porumbul este, în prezent, specia cerealier` cea mai cultivat` din lume. Produc]ia mondial` de porumb-boabe oscileaz` între 750 [i 780 de milioane de tone. Statele Unite, China, America de Sud [i Uniunea European` sunt principalele produc`toare de porumb. În Europa, cele mai mari state produc`toare de porumb sunt Fran]a, Ungaria [i România.

Revolu]ia porumbului La începutul secolului al XX-lea, agricultorii americani realizeaz` încruci[`ri între diferite soiuri de porumb. Semin]ele ob]inute dau plante mai viguroase [i mai productive. Este începutul hibridiz`rilor. Ast`zi, aproape toate soiurile de porumb cultivate sunt hibrizi. Acest lucru permite ob]inerea unui randament care dep`[e[te 100 q/ha, fa]` de un randament de 8,5 q/ha la începutul secolului al XX-lea.

Porumbul [i furajarea animalelor Porumbul este un aliment natural, competitiv [i simplu de utilizat pentru toate cresc`toriile de animale. Porumbul furajer [i porumbul boabe au un aport energetic ridicat [i benefic pentru animalele care sunt hr`nite cu aceste plante. Calitatea produselor ob]inute din animalele furajate cu porumb nu mai trebuie demonstrat`: pate foie gras, carne de pui de calitate superioar` etc.

Un aliment competitiv Porumbul boabe sau porumbul furajer este un aliment de referin]` în întreaga lume, apreciat de cresc`torii de animale de 30 de ani. Avantajele sale nutritive [i economice (este o cultur` cu un proces simplu de produc]ie, recoltare [i depozitare) îl fac un produs competitiv, care contribuie la sc`derea pre]urilor produselor alimentare de baz`, care sunt laptele [i carnea.

Porumbul furajer sau porumbul de siloz Fiind a doua resurs` furajer` dup` iarb`, porumbul a devenit principalul furaj în alimentarea de iarn` a vacilor de lapte. Este un produs natural, în care agricultorul are încredere: îi cunoa[te originea [i modul de produc]ie.

de iarn` (datorit` bog`]iei vitaminice, culorii [i texturii). Carne: animalele hr`nite cu porumb furajer produc o carne de foarte bun` calitate, a[a cum au demonstrat-o [i testele efectuate pe rasa Blonde de Achitania. Carnea este foarte fraged` [i î[i p`streaz` suple]ea [i fermitatea pân` la 15 zile sau chiar mai mult de maturare.

Porumbul-boabe Debu[eu dublu Aproape trei sferturi din produc]ia de porumb boabe sunt consumate de c`tre animale - s`lbatice [i domestice -, mai ales de p`s`ri [i porcine. Porumbul este consumat direct în exploata]iile agricole - acesta constituind autoconsumul - sau

Productivitate ridicat` Bine conservat, porumbul furajer este consumat foarte bine de vacile de lapte [i are o bun` valoare energetic`. El îi poate oferi vacii un aport energetic de pân` la 80 la sut` [i un aport de azot de 40 la sut`, care îi sunt necesare animalului. Un kilogram [i jum`tate de porumb, completat cu o doz` corespunz`toare de azot, este suficient pentru a produce aproximativ 1 kg de lapte.

45 kg de carne de bibilic` sau 30 kg de carne de ra]`, din care 2,5 kg de pate de ficat (foie gras). ... [i stabil Datorit` compozi]iei sale (prezen]a carotenului [i a acidului linoleic, printre altele), porumbul prezint` caracteristici foarte interesante, mai ales pentru cre[terea puilor de carne, de calitate superioar` [i a g`inilor ou`toare. El este, totodat`, [i un aliment de referin]`, pe baza c`ruia se ob]in numeroase produse de calitate: carne de pas`re, de Landes sau de Bresse, jambon de Bayonne, diverse tipuri de foie gras etc.

Valorificare de calitate Produse lactate: consumul de porumb furajer este recomandat pentru îmbun`t`]irea calit`]ii untului în perioada

Porumbul [i alimenta]ia uman` Porumbul este utilizat pentru consumul uman sub diferite forme [i serve[te drept ingredient pentru numeroase produse procesate: fulgii de porumb, floricelele de porumb, porumbul dulce, dar [i uleiul de porumb, m`m`liga, pâinea cu porumb Un aliment energetic... [i produsele alcoolice precum ginul sau Porumbul boabe este apreciat în furajarea whisky-ul. animal` pentru aportul s`u energetic ridicat, Porumbul st` la originea multor produse de gra]iei bog`]iei sale în amidon [i a uleiului calitate: pateul de ficat, carnea de pas`re pe care îl con]in germenii lui. Este specia de mare calitate, jambonul de Bayonne cerealier` cu nivelul energetic cel mai ridicat. etc. Totodat`, el este un produs de baz` În avicultur`, nivelul energetic asimilabil îl îl alimenta]ia uman`, în numeroase ]`ri dep`[e[te pe cel al grâului. Datorit` acestui precum Mexicul [i statele Africii Centrale. aport energetic, 100 kg de porumb permit Con]inutul de amidon st` la originea producerea a 60 kg de carne de porc sau 83 succesului porumbului în alimenta]ia de duzini de ou`, 80 kg de carne de curcan, uman`. vândut produc`torilor de furaje. M`cinat [i amestecat cu alte materii prime, precum soia sau maz`rea, el intr` în compozi]ia [roturilor [i furajelor granulate.

Decembrie 2009 27

Ziarul Financiar \mpreun` cu Agricover au organizat \n data de 17 noiembrie seminarul „Dezvoltarea industriei agroalimentare o solu]ie pentru economia româneasc`”, \n sala de conferin]e a Hotelului Howard Johnson din Capital`. Evenimentul a fost structurat \n dou` etape. |n prima s-a vorbit despre strategia României pentru cre[terea poten]ialului \n agricultur` [i industrie alimentar`, iar \n a doua etap` a fost dezb`tut` tema „Cum poate agricultura româneasc` s` r`spund` necesit`]ilor industriei alimentare”.

Dezvoltarea industriei agroalimentare - o solu]ie pentru economia româneasc` Pentru a dezbate acest subiect, au fost invita]i pe cei mai importan]i juc`tori ai industriei din România. Dl Robert Arsene, director general al grupului Agricover, dl Adrian R`dulescu, pre[edinte al Ligii Asocia]iei Produc`torilor Agricoli din România, dl Valeriu Tab`r`, pre[edinte al Comisiei pentru Agricultur` din Camera Deputa]ilor, dl Aurel Popescu, pre[edinte Rompan, [i dna Veronica Toncea, pre[edinte al Fondului de Garantare al Creditului Rural.

Simona MUNTEANU

Robert Arsene, director general al grupului Agricover „Motivul principal pentru care grupul Agricover este partenerul acestui eveniment cu Ziarul Financiar este unul strict legat de obiectul nostru de activitate. Grupul Agricover este un integrator de servicii [i produse pentru agricultur` [i industrie alimentar`. Grupul Agricover este structurat \n mai multe divizii opera]ionale, fiecare reprezentând o anumit` linie de business, practic discut`m de un grup despre firme cu peste 720 de angaja]i. Cifra de afaceri estimat` pentru anul acesta este \n cre[tere cu 26%, fa]` de perioada similar` a anului trecut. Grupul Agricover are o divizie de cereale, divizia de achizi]ii [i comer] al cerealelor [i semin]elor oleaginoase, o divizie de distribu]ie na]ional` pentru pesticide, \ngr`[`minte [i semin]e, o divizie de silozuri, o divizie de semin]e, o divizie financiar`, Agricover Credit IFN, [i o nou` divizie - Ferme, care exploateaz` circa 3.200 ha de teren. Divizia de distribu]ie lucreaz` cu produse 28 Decembrie 2009

de la firme multina]ionale, are peste 2.100 de clien]i fermieri [i o echip` de teren cu 50 de tractoare. Divizia de cereale este furnizorul principal, \n primul rând este orientat` c`tre industria local` de panifica]ie, pe industria uleiului, c`tre zootehnie, are ca furnizori un portofoliu de circa 400 de fermieri, unii dintre ei ne sunt parteneri de 8-9 ani, [i ruleaz` peste 300 de mii de tone pe an de cereale oleaginoase. Divizia de silozuri este a doua \n România ca dimensiune, având 32 de loca]ii \n nou` jude]e din sudul ]`rii. Divizia de s`mân]` este o divizie care se ocup` cu produc]ia prin acordul de multiplicare \n exclusivitate de semin]e p`ioase, dar [i de rapi]`, floarea-soarelui [i porumb. O nou` divizie \nfiin]at` anul trecut este divizia de servicii financiare, care este sus]inut` de grupul nostru [i care are ca principal obiect de activitate creditarea agriculturilor. Strategia grupului Agricover este modelul integrat”.

Adrian R`dulescu, pre[edinte al Ligii Asocia]iei Produc`torilor Agricoli din România „Din p`cate, agricultura de [an] din România reprezint` jum`tate din ceea ce ar putea \nsemna agricultur` performant`. Este o agricultur` care nu se impoziteaz`, este o agricultur` neconcuren]ial`. |n acest caz, nu este vina agricultorilor, ci a celor care fac politica pentru agricultur`. Ace[tia nu au \n]eles esen]a unui stat ca România, \n care agricultura ar trebui s` fie motorul economiei na]ionale. A[a se \ntâmpl`

\ntotdeauna, se discut` despre agricultur` ca fiind «frumoas` [i de[teapt`», ca fiind o «mireas`» doar \n campaniile electorale, dar când se ajunge la guvernare, agricultura devine o Cenu[`reas`. Dac` nu va exista un program na]ional \n care toate partidele politice s`-[i dea mâna [i s` stabileasc` o traiectorie pentru 10-15 ani, niciodat` agricultura de la sine nu va putea ajunge la performan]`. Un agricultor nu are unde s`-[i desfac` produsele [i de aceea este o agricultur` de [an], pentru c` prin privatizare am distrus tot, am distrus zootehnia, am distrus industria pelucr`toare, iar când am f`cut privatizarea agriculturii am pus p`mântul deoparte. Apoi am distrus IAS-urile, am distrus tot, iar dup` anul 2000 am \nceput s` le construim, dar cu ce bani, cu ce eforturi? Este foarte greu s` vorbe[ti despre agricultur` performant` dac` nu g`se[ti un agricultor. Agricultorul trebuie s` fie cu ac]iuni, s` fie proprietar, dezvoltându-se [i \n prelucrare, [i \n procesare. Dac` statul nu se implic` \n reorganizarea agriculturii, nu vom avea nici o [ans`. Dac` nu vom \n]elege c` subven]iile nu sunt o poman` care se d` agricultorilor, ci este un premiu pentru cei care ne dau s` mânc`m, c` subven]ia care vine \n agricultur` se re\ntoarce pe masa noastr`, c` f`r` ea nu se poate, nu vom rezolva nimic!” Urm`torul pas pe care trebuie s`-l fac` fermierul este s` fiscalizeze tot ceea ce \nseamn` produc]ie, abia apoi va putea deveni un partener de \ncredere al oric`rui finan]ator.

Decembrie 2009 29

Cu prilejul unui eveniment organizat \n luna august de c`tre o firm` francez` produc`toare de semin]e, am avut ocazia s`-l cunosc pe dl Irinel P`]eanu, inginerul agronom al societ`]ii Pajo Holding SRL, care a dorit s` ne vorbeasc` atât despre activitatea pe care dânsul o desf`[oar`, cât [i despre planurile de viitor ale firmei.

Ana MUST~}EA

Productivitate m`rit` prin comasarea terenurilor agricole Societatea Pajo Holding SRL, \nfiin]at` \n anul 2006, face parte din grupul de firme „Ana [i Cornel”, iar activit`]ile pe care aceasta le gestioneaz` sunt producerea de cereale [i cre[terea animalelor \n scop de abatorizare. Sacrificarea se realizeaz` \n unitatea proprie, aflat` \n comuna Ceptura, jude]ul Prahova, iar materia prim` este destinat` fie exportului, fie fabricii de mezeluri „Ana [i Cornel”. Produsele de carmangerie sunt distribuite [i comercializate, \n mare parte, prin re]eaua proprie de magazine, care acoper` regiunile Muntenia, Dobrogea, Banat [i Oltenia. Gama sortimental` este compus` din salamuri, carna]i, specialit`]i, crud-uscate, semipreparate, precum [i carne proaspat` de porc, vit` [i pas`re. Ca obiectiv principal, „Ana [i Cornel” urm`re[te asigurarea calit`]ii [i a pre]ului produselor prin \nchiderea circuitului, plecând de la cultivarea solului, cre[terea animalelor, abatorizarea, produc]ia [i, \n final, comercializarea produselor. 30 Decembrie 2009

Achizi]ia de terenuri, \n planul de afaceri Activitatea din ferma vegetal` se desf`[oar` pe o suprafa]` agricol` de 1.035 de hectare, din care 800 ha se afl` \n proprietate. Deoarece, \n opinia dlui P`]eanu, o agricultur` performant` nu se poate realiza f`r` o comasare a terenurilor agricole, astfel \ncât s` se ob]in` un randament mai mare, una dintre priorit`]ile firmei este achizi]ia de terenuri. „Una dintre problemele noastre, ca de altfel a intregii agriculturi române[ti, este f`râmi]area terenurilor. Noi purt`m negocieri cu proprietarii de terenuri pentru a ajunge la un consens, iar cump`rarea de terenuri se afl` \n planul de dezvoltare a firmei. De asemenea, preluarea \n grupul nostru de firme a fermei avicole de la Râmnicu Vâlcea ne oblig` s` producem o cantitate mai mare de cereale. De exemplu, pe zi ne sunt necesare circa 40 t de grâu”. Fragmentarea terenurilor agricole este considerat` o problem` major` a agriculturii române[ti. Productivitatea slab` ce se ob]ine de

pe aceste suprafe]e \i face pe mul]i agricultori s` nu reziste competi]iei acerbe de pe pia]a Uniunii Europene. Conform statisticilor, dimensiunea medie a fermelor din România este de sub 2 ha. |n aceste condi]ii, puterea de cump`rare a inputurilor, a utilajelor [i ma[inilor agricole performante este foarte mic`. De aceea, una dintre solu]iile pentru rentabilizarea activit`]ii este asocierea. „Sunt convins c` cei care administreaz` suprafe]e agicole mici nu au o putere financiar` mare, nu pot desf`[ura o agricultur` performant`, iar singura solu]ie este asocierea. Toate inputurile, \ngr`[`mintele chimice, materialul semincer etc. cost`, iar dac` nu ob]ii profit [i desf`[ori o agricultur` de subzisten]`, nu po]i face fa]` concuren]ei de pe pia]`. A[adar, pentru micii fermieri asocierea este necesar`”, a precizat dl P`]eanu.

Testarea cultivarelor }inand cont de specificul zootehnic al societ`]ii, principalele plante cultivate sunt grâul, porumbul, lucerna [i borceagul.

www.euro-ferma.ro

|n privin]a soiurilor [i hibrizilor, dl P`]eanu a afirmat c` \ntotdeauna \ncearc` s` se informeze despre tot ce apare nou pe pia]`, s` viziteze loturile demonstrative organizate de diverse firme din domeniu, ca apoi s` aleag` cultivarele care se preteaz` cel mai bine condi]iilor pedoclimatice din ferm`. „Anul trecut am participat la o demonstra]ie organizat` de Limagrain [i, dup` ce am v`zut \n lotul demonstrativ hibrizii de porumb Accarro [i LG 33.30, am decis s`-i cultiv. La primul hibrid am ob]inut o produc]ie de 10.200 kg/ha, iar umiditatea boabelor la recoltare a fost de 15%. La LG 33.30, produc]ia ob]inut` a fost de 8.500 kg/ha, iar umiditatea boabelor a fost de 14%. La anul o s` \ncerc`m un nou hibrid [i, pentru c` suntem o ferm` mixt`, ne vom orienta c`tre un porumb de siloz. Al]i hibrizi de porumb pe care i-am \ncercat sunt de la firma Pioneer, iar produc]iile ob]inute au fost ceva mai mici, de 7 t/ha, cu toate c` regimul de nutri]ie a plantelor a fost acela[i pentru to]i hibrizii cultiva]i \n ferm`. La grâu, soiurile cultivate sunt Glosa, Alex [i Dropia, \ns` vom \ncerca pe suprafe]e mai mici [i soiurile Renan [i Apache, pentru a observa care dintre ele se preteaz` cel mai bine condi]iilor pedoclimatice din zona noastr`. |n aceast` toamn` am cultivat circa 550 ha de grâu, din care 30 ha sunt destinate ob]inerii de s`mân]`”, a afirmat inginerul societ`]ii Pajo Holding SRL. |n ceea ce prive[te modernizarea parcului de ma[ini [i utilaje agricole, dl P`]eanu a spus c` urmeaz` s` depun` un proiect pe M`sura 121 „Modernizarea exploata]iilor agricole” pentru achizi]ia de tehnic` agricol` performant`. „Valoarea acestui proiect se ridic` la suma de 650 de mii de euro. Printre utilajele pe care dorim s` le achizi]ion`m se num`r` un tractor McCormik, de 200 CP, [i dou` John Deere. |n ferm` mai avem un tractor Landini, de 145 CP, John Deere, de 100 CP, [i patru tractoare romane[ti”, a afirmat dl P`]eanu, inginerul societ`]ii.

Ferma zootehnic` Pe lâng` producerea de cereale, Pajo Holding SRL are [i o activitate zootehnic`. „Actualmente, avem 930 de capete de tineret la \ngr`[at [i 40 de capete de bovin` adult`. Sacrificarea lor se realizeaz` \n abatorul propriu autorizat sanitar-veterinar [i care se afl` \n apropierea ora[ului Mizil. Deoarece ne orient`m spre demarerea de noi investi]ii, a fost achizi]ionat` o fost` ferm`, pe care vrem s-o popul`m cu suine”, a mai afirmat dl P`]eanu.

Decembrie 2009 31

BASF a lansat conceptul AgCelence Tehnologie inovatoare destinat` protec]iei culturilor de plante

La data de 18 noiembrie, \ntr-un cadru festiv, la Opera Roman`, BASF a lansat \n România conceptul AgCelence, o tehnologie nou`, inovatoare, destinat` protec]iei culturilor de plante. Conceptul AgCelence garanteaz` beneficii superioare celor pe care le ofer` produsele obi[nuite de protec]ie a plantelor: profit mai mare, eficien]a produc]iei, calitate mai bun`, tolerant la condi]ii de stres, prin cele trei produse de ultim` genera]ie: Opera - pentru culturile de porumb, Pictor - pentru floarea-soarelui [i Allegro - pentru cereale.

32 Decembrie 2009

Domnul Tiberiu Dima, Sales & Commercial Manager Divizia Agro România, a precizat c` „investim \n agricultur` [i \n fermierii din România pentru c` exist` un mare poten]ial de \mbun`t`]ire a produc]iei [i profitabilit`]ii, dar [i pentru c` agricultura reprezint` un sector cu tradi]ie pentru România, important atât pe plan intern, cât [i pentru export. Facem acest lucru oferind solu]ii inovatoare pentru o agricultur` durabil` [i profitabil`. Produsele AgCelence \nseamn` excelen]`, \ncrederea c` ob]ii mai mult din investi]ia \n agricultur`”.

Domnul Stephen Karl, Head of Crop Protection, Romania & Bulgaria: „|n primul rând, sunt foarte mândru de echipa noastr` [i totodat` sunt foarte mul]umit de sprijinul pe care \l avem din partea fermierilor, distribuitorilor [i a tuturor colaboratorilor no[tri. Anul trecut, la Sibiu, aveam circa 30 de parteneri de afaceri, iar anul acesta avem peste 300 de colaboratori. Succesul BASF se datoreaz` muncii noastre \n sine, a produselor

inovatoare, a inten]iei noastre strategice din acest an. Cel mai mult conteaz` parteneriatele care le avem cu fermierii, distribuitorii [i to]i ceilal]i colaboratori”. AgCelence este un brand, care \nglobeaz` [i sincronizeaz` efecte unice, mai presus de cele obi[nuite. Faptul c` acest nou concept este lansat pentru prima oar` \n România, \naintea tuturor ]`rilor din vestul Europei, dovede[te c` BASF are \ncredere \n agricultura româneasc`, motiv pentru care investe[te masiv \n aceast` ]ar`. AgCelence \nseamn` agricultur` excelent`! Produsele \nglobate \n brandul AgCelence sunt concepute pentru a ob]ine produc]ii mai bune, o calitate mai ridicat` [i astfel fermierii s` fie mul]umi]i de rezultatele pe care le ob]in. Aceste produse au la baz` substan]e noi, inovatoare. Exist` un mod de ac]iune unic, care face produsul s` se \ncadreze \n noi programe. Avantajele produselor AgCelence pot fi efecte fiziologice semnificative asupra culturilor de plante, prin absorb]ia \mbun`t`]it` a apei [i a nutrien]ilor,

www.euro-ferma.ro

fotosinteza sporit`, reducerea pierderilor de recolt`, prevenirea coacerilor premature, control optim al bolilor [i toleran]` mai mare a plantelor la factorii de stres.

produse se bazeaz` [i pe dezvoltarea puternic` a substan]elor din grupa strobilurinelor, pentru c` ambele produse au strobilurina la baz`. BASF este cel care

cauz`. „|n 2008, l-am testat pentru prima dat`, o dat` cu intrarea acestui produs \n ]ar`, iar rezultatele au fost atât de bune \ncât am crezut c` nu sunt adev`rate,

Domnul Daniel Tabacu, directorul tehnic al firmei BASF, preciza c`, „pe lâng` efectul

|n momentul de fa]`, BASF dezvolat` acest nou segment care ofer` produse pentru o s`n`tate deosebit` a plantelor. Diferen]ele de produc]ie \n cazul aplic`rii tratamentelor sunt considerabile, aplicând Opera anul trecut s-a ob]inut un spor de produc]ie de la 500 la 1.800 de kg/ha. Toat` aceast` dezvoltare [i apari]ia acestor

Domnul Lucian Buzdugan, director general TCE3 Brazi, [i-a exprimat [i dânsul p`rerea despre produsele AgCelence, \n cuno[tin]` de

motiv pentru care am solicitat companiei BASF s` mai test`m \nc` o dat`. |n anul urm`tor, am extins aceast` testare, rezultatele confirmându-se, produsul fiind de excep]ie. |n urma test`rilor pe care le-am f`cut, cu etapele definite de administrare, rezultatele au fost foarte bune. |n ceea ce prive[te perspectiva \n vânzare a acestui produs, se va extinde pe o suprafa]` mare. Frunza de porumb este cea mai rezistent` frunz` la atacul d`un`torilor [i al bolilor. Ne-am obi[nuit c` porumbul nu trebuie tratat, dar iat` c` apari]ia acestui produs [i executarea unor tratamente ne-au dovedit contrariul. Porumbul \n faza lui

final`, atunci când au loc acumul`rile cantitative [i calitative, este ajutat de acest tratament. Va trebui s` test`m [i s` folosim \n continuare acest produs”. Decembrie 2009 33

Simona MUNTEANU

strict al fungicidelor, cum ar fi combaterea bolilor, exist`, mai ales la produsul Opera, implica]ii foarte puternice asupra proceselor fiziologice care au loc \n plant`. Se stimuleaz` aceste procese fiziologice datorit` utiliz`rii mult mai bune a dioxidului de carbon, procesele de fotosintez` sunt \mbun`t`]ite, exist` o utilizare mult mai bun` a apei, mai ales \n condi]iile climatice ale României. De asemenea, exist` o mai bun` utilizare a tuturor \ngr`[`mintelor, o s`n`tate mai bun` a plantelor, acestea nu sunt afectate de vânturi puternice sau de secet`. |nt`resc rezisten]a la alte condi]ii de stres, a deschis acest segment al strobilurinelor, chiar [i la grindin`; unde s-a aplicat Opera, venind prima dat` pe pia]` cu acest tip de plantele de porumb au reac]ionat mult produse. |n ultimul timp, ele s-au dezvoltat mai bine, [i-au revenit mult mai rapid [i foarte mult [i ultima crea]ie, cea care este vor exista \n mod cert mari diferente de \n Opera, este Pyraclostrobin, la Pictor produc]ie. exist` o alt` strobilurin` La cultura de - Dimoxsystrobin. Se poate Conceptul AgCelence garanteaz` floarea-soarelui, beneficii superioare, prin cele trei controla [i putregaiul la floareaPictor are soarelui. produse de ultim` genera]ie: acela[i calit`]i, - Opera - pentru culturile de porumb |n final, ceea ce este important intervine sunt diferen]ele de produc]ie, - Pictor - pentru floarea-soarelui \n acela[i mod aceste produse permit hibrizilor - Allegro - pentru cereale asupra plantei. s`-[i exprime poten]ialul de Conteaz` produc]ie. Pictor se poate aplica foarte mult latura de fungicid, pentru c` la cultura de rapi]`, unde au fost rezultate la porumb inciden]a bolilor este mult deosebite. Se aplic` \n faza de buton mai redus`, cel pu]in \n România. La galben sau la \nfloritul total. floarea-soarelui, pe lâng` ceea ce fac toate fungicidele, aplicând Pictor se poate controla [i sclerotinia, care urc` pe tulpin`. Exist` [i o \mbun`t`]ire a calit`]ii recoltei, ne referim aici [i la con]inutul de ulei al florii-soarelui, iar la porumb se constat` c` [tiule]ii sunt cu o lungime mai mare decât acolo unde nu se aplic` nimic. Procentul de fecundare este mult mai mare decât la varianta la care nu se aplic` tratament. Momentul propice aplic`rii tratamentelor cu Opera [i Pictor este momentul \nfloririi”.

34 Decembrie 2009

Decembrie 2009 35

Agenda lunii decembrie pentru legumicultori Luna decembrie este luna sfâr[itului de an \n care gr`dinarul \[i poate permite un r`gaz pentru a-[i face bilan]ul realiz`rilor \n anul pe care-l \ncheie [i pentru a-[i programa activitatea din anul care vine. Un gr`dinar responsabil urm`re[te \n permanen]` evolu]ia temperaturii: \n cazul \n care aceasta scade sub minus 15 grade Celsius, \n lipsa z`pezii, culturile de salat` [i de spanac se acoper` cu un strat de 10 cm de paie sau frunze. 36 Decembrie 2009

Pe tot parcursul iernii se strânge cenu[a din sobele de \nc`lzire, când se folosesc lemne [i alte resturi vegetale. Nu se adun` [i cenu[a de c`rbuni! Cenu[a de lemn este un \ngr`[`mânt mineral foarte valoros [i se va folosi \n prim`var` la \nfiin]area culturilor, \n cantitate de 15-20 grame \n amestec cu pu]in` mrani]` la fiecare plant` sau cuib. Gunoiul de grajd de la bovine [i cabaline se va strânge [i se va a[eza \n platform` \n straturi mai sub]iri, pentru a pre\ntâmpina intrarea lui \n fermenta]ie; \n ianuarie sau \n februarie se va folosi ca biocombustibil la producerea r`sadurilor. Se verific` temperatura din locurile de depozitare, iar

dac` aceasta cre[te peste plus 5 grade Celsius sau scade sub 0 grade Celsius se iau m`suri de aerisire sau izolare. Se va evita men]inerea cartofilor la temperatura de 0 grade Celsius timp \ndelungat. Corectarea acestui neajuns se poate face prin p`strarea tuberculilor \ndulci]i \ntr-o camer`, la temperatura de 20-30 grade Celsius, astfel excesul de glucoz` rezultat va fi consumat prin activarea respira]iei timp de 7-8 zile. Stând la gura sobei [i dep`nând amintiri, cel mai bun lucru este acela de a-]i verifica cuno[tin]ele din domeniul t`u de activitate. De aceea le propunem tuturor legumicultorilor particulari urm`torul test cu \ntreb`ri [i r`spunsuri.

www.euro-ferma.ro

1. O legum` mai pu]in cunoscut`, \ns` cu mare valoare alimentar` este broccoli. {ti]i cu ce legum` v`rzoas` se aseam`n` broccoli din punct de vedere botanic [i biologic? 2. Pentru a ob]ine c`p`]âni de salat` prim`vara timpuriu (\n luna aprilie), se recomand` \ns`mân]area \nc` din toamn`. |n acest caz, trebuie folosit un soi rezistent la temperaturile sc`zute din timpul iernii. Cunoa[te]i aceste soiuri? 3. O lucrare de \ntre]inere la tomate este copilitul, care const` \n \ndep`rtarea total` sau par]ial` a l`starilor (copilii) crescu]i la baza frunzelor. |n urma copilitului se ob]in fructe mai mari [i mai timpurii. Cunoa[te]i cum se execut` corect copilitul la tomatele timpurii cultivate \n câmp? Dar la tomatele de var`-toamn`? 4. Cârnitul tomatelor const` \n retezarea vârfurilor tufei dup` formarea unui anumit num`r de ciorchini de fructe. Prin aceast` lucrare se gr`be[te coacerea fructelor (\n cazul tomatelor timpurii) sau se asigur` coacerea fructelor formate \nainte de c`derea brumelor (\n cazul tomatelor târzii). Cunoa[te]i cum se execut` corect cârnitul la tomatele timpurii, la tomatele de var` [i la tomatele de toamn`? 5. Pentru combaterea diferitelor boli la ceap` (man`, putregai etc.) se recomand` stropirea plantelor de cultur` cu zeam` bordelez` sau cu produse acuprice. La efectuarea tratamentelor respective trebuie luate anumite m`suri de m`rire a aderen]ei solu]iei de plante, având \n vedere c` frunzele de ceap` sunt lucioase [i solu]ia nu se prinde. Cunoa[te]i care sunt aceste m`suri? 6. Salata [i spanacul sunt legume de zi lung`. Pentru a ob]ine produc]ii de calitate, acestea se cultiv` prim`vara devreme sau toamna. Dac` sem`natul lor se face prim`vara târziu sau \n timpul verii, tulpinile florale se dezvolt` rapid [i, deci, frunzele nu mai pot fi folosite. {titi care este explica]ia acestui fapt? 7. A]i remarcat, cu siguran]`, c` uneori castrave]ii au un gust am`rui, nepl`cut. {ti]i care este explica]ia? 8. An de an se schimb` structura soiurilor de varz` alb`. Enumera]i un soi timpuriu, general pentru România, \n cadrul solelor protejate. 9. Un bun \ngr`[`mânt pentru \ngr`[area suplimentar` a legumelor \l constituie solu]ia de gunoi de p`s`ri. Pentru a o

www.euro-ferma.ro

prepara corect, \ntr-un vas de lemn se pune gunoi (pân` la 1/5 din capacitatea acestuia), apoi se completeaz` cu ap` pân` se umple. Se las` s` fermenteze 715 zile, dup` care con]inutul se dilueaz` (se amestec` cu ap`), putând fi astfel folosit ca solu]ie hr`nitoare la plante. Aceast` metod` de fertilizare se nume[te serbetare. Cum se face corect diluarea? 10. Din punct de vedere al reac]iei chimice, un sol poate fi: acid, neutru sau alcalin. Gradul de aciditate sau alcalinitate se exprim` prin valoarea pH-ului, care este un indicator \n acest sens. Valoarea pH-ului variaz` \ntre 0 [i 14. Solurile neutre au pH-ul egal cu 7. Când valorile pH-ului sunt sub 7, solul este acid, iar peste 7, solul este alcalin. Cum se poate determina reac]ia unui sol?

R~SPUNSURI: 1. Plantele de broccoli se cultiv` pentru inflorescen]e [i prezint` caractere botanice [i biologice asem`n`toare cu ale conopidei. Se deosebesc \ns` de aceasta prin aceea c` inflorescen]a poate avea culoare alb`, violet`, galben` sau verde. Broccoli se mai nume[te [i Conopida Verde. 2. Soiurile de salat` rezistente la temperaturi sc`zute [i care se pot \ns`mân]a din toamn` sunt soiurile create special pentru acest caracter [i se prezint` anual \n oferta fiecarei companii legumicole produc`toare de salat`. 3. La tomatele timpurii, cultivate \n câmp, copilitul se aplic` radical, adic` se \ndep`rteaz` to]i copilii, când au lungimea de 5 cm; la tomatele de var`toamn`, copilitul se execut` \n mod diferen]iat, \n func]ie de zon`, astfel: \n zonele sudice, secetoase, se las` pe fiecare plant` 2-3 copili, dintre cei afla]i \n preajma primului ciorchine. |n zonele nordice, r`coroase, ploioase, plantele se copilesc radical sau se poate las` un singur copil aflat \n preajma primului ciorchine floral. 4. La tomatele timpurii, cârnitul plantelor se face dup` ce s-au format 3-4 ciorchini de fructe (la 1-2 frunze deasupra ultimului ciochine); la tomatele de var`, cârnitul se face dup` ce s-au format 5-6 ciorchini de fructe. Tulpinile secundare (provenite din cei 2-3 copili) se cârnesc deasupra ultimului ciorchine, care are fructe cu diametrul de 1-2 cm; la tomatele de toamn`, cârnitul se face cu 3-4 s`pt`mâni \nainte de data probabil` a c`derii primei brume de toamn`.

5. La efectuarea tratamentelor \n culturile de ceap` este indicat ca \n solu]ia folosit` s` se adauge un adeziv pentru m`rirea aderen]ei la frunz`, de tip aracet - 0,15 %, zah`r - 0,2% sau diferite substan]e indicate de laboratoarele jude]ene fitosanitare. 6. Fiind plante de zi lung` [i având asigurate cerin]ele de lumin`, plantele se gr`besc s` fructifice. Dac` sem`natul se face prim`vara devreme sau toamna, când ziua este scurt`, fructificarea plantelor este \ntârziat`. Deci, \n acest caz, tijele florale apar mai târziu, ceea ce face ca frunzele s` fie bune pentru consum timp \ndelungat. 7. Am`reala la castrave]i este provocat` de acumularea \n fructe a unor substan]e (glucozide) \n cantit`]i mari. Acest lucru se observ` mai ales c`tre sfâr[itul perioadei [i s-ar datora lipsei de ap` [i expunerii fructelor la lumina solar` direct`. S-a observat c` am`reala apare [i \n urma c`lc`rii [i strivirii vrejilor. 8. Orice soi care are propriet`]ile soiului românesc Timpurie de Vidra este indicat pentru toate zonele ]`rii, \n câmp sau \n spa]ii protejate. 9. Con]inutul respectiv se ametec` cu 10-12 p`r]i ap`. 10. O metod` simpl` pentru determinarea pH-ului unui sol este urm`toarea: se iau 5 g de sol, care se usuc` la temperatura camerei [i se introduc \ntr-o eprubeta. Se adaug` 10 ml solu]ie, 10% clorur` de potasiu, se scutur` bine eprubeta, dup` care se adaug` 1 ml de tinctur` de turnesol. Se agit` totul, dup` care se las` s` se depun` p`r]ile solide pe fundul epubetei. Lichidul de deasupra se va colora. Dup` culoarea lui, se apreciaz` reac]ia solului. Culoarea ro[ie indic` un sol acid, cea albastr` - un sol alcalin, iar cea violet` - un sol neutru. Nu a fost greu, nu? |n continuare, gândurile legumicultorului parcurg etap` cu etap` \ntregul ciclu de preg`tire a r`sadului, plantarea, \ngrijirea, recoltarea [i valorificarea la un pre] bun a muncii sale. {i de fiecare dat`, la sfâr[itul anului, sper` c` \n anul urm`tor va fi un pic mai bine. A[a s`-l ajute Dumnezeu! Decembrie 2009 37

Victor V~T~MANU

INTREB~RI:

Uniunea Na]ional` de Ramur`, reprezentanta cooperativelor din sectorul legume-fructe La \nceputul acestui an, mai exact \n luna februarie, s-a constituit Uniunea Na]ional` de Ramur` a Cooperativelor Agricole Produc`toare de Legume [i Fructe (UNRCAPLF). Deoarece am dorit s` afl`m mai multe informa]ii despre activitatea aceastei organiza]ii, precum [i despre planurile pe care le demareaz`, am stat de vorb` cu dl Bogdan Oancea, directorul general al Uniunii.

38 Decembrie 2009

Domnule Oancea, când v-am \ntâlnit prima oar` f`cea]i parte din structura Agen]iei Na]ionale de Consultan]` Agricol`, acum sunte]i director general al Uniunii Na]ionale de Ramur` a Cooperativelor Agricole Produc`toare de Legume [i Fructe (UNRCAPLF). De ce aici? |n primul rând, datorit` experien]ei acumulate \n acest domeniu. Organiza]ia pe care o reprezint a luat fiin]` ca urmare a unui proiect derulat \n perioada 2001– 2004, \ntre Guvernul României [i cel al Japoniei. La acea vreme ]ara noastr` a solicitat sprijin pentru crearea unei re]ele de asociere \n agricultur`. Din partea Japoniei a participat Agen]ia Japonez` de Cooperare Interna]ional` (JICA), iar din partea ]`rii noastre - Agen]ia Na]ional` de Consultan]` Agricol` (ANCA). Proiectul s-a concretizat prin apari]ia Legii 566/2004, a cooperativelor agricole. Cea de-a doua colaborare românojaponez`, derulat` pe o perioad` de circa doi ani [i jum`tate, a constat \n \mbun`t`]irea managementului fermelor

prin dezvoltarea cooperativelor agricole. Aceste proiecte au favorizat apari]ia \n timp a unui num`r din ce \n ce mai mare de cooperative agricole, \n ciuda semnifica]iei negative pe care o are acest termen \n România. Astfel, \n anul 2006 erau \n jur de 50 de cooperative, iar acum sunt circa 350 pe toate ramurile de activitate. Ca urmare a acestui fapt, am considerat necesar` \nfiin]area unei uniuni de ramur` \n domeniul legumefructe, care s` uneasc` toate cooperativele din acest sector.

Câte cooperative agricole ave]i \n acest moment \n Uniune? Am preferat s` pornim cu un num`r mic de cooperative, deoarece am vrut s` ne baz`m pe cei pe care-i cuno[team. La ora actual` avem [ase cooperative agricole, [i anume: Agroecologica 2002 (Ilfov), Cartotimp (Teleorman), Progresul (Teleorman), Tomato Prod (Olt), }arina (Suceava) [i Biolegume (Vrancea). Urmeaz` s` afiliem [i cooperativa agricol` Hortus. Important este c`, spre deosebire de celelalte domenii, \n acest sector, al legumelor [i fructelor, sunt cele mai multe

www.euro-ferma.ro

|n ce alte sectoare sunt constituite Uniuni de ramur`? Prima Uniune de ramur` constituit` a fost \n sectorul apicol, urmat` apoi de cea din domeniul vitivinicol. Uniunea noastr` de ramur` a fost ce-a de-a treia \nfiin]at`, apoi s-a constituit uniunea \n sectorul zootehnic [i se afl` \n curs de constituire cea din domeniul cerealelor.

Care sunt avantajele pe care le pot ob]ine produc`torii dac` se unesc \n cooperative agricole? Produc`torii care se unesc \n cooperative agricole au avantajul c` achizi]ioneaz` \n comun inputurile necesare la pre]uri avantajoase [i valorific` produc]ia agricol` \mpreun`. De asemenea, tot \n comun utilizeaz` terenurile [i utilajele agricole. Astfel, putem spune c` avantajele constituirii \n cooperative agricole sunt, \n primul rând, de ordin economic. De asemenea, ob]inerea de fonduri europene este mai facil` deoarece fermierii care fac parte din diverse forme de asociere primesc un punctaj mai mare la \ntocmirea proiectului. Deoarece \ntr-o cooperativ` agricol` fermierii produc unitar, managementul produselor se poate face cu u[urin]`. Un alt avantaj este acela c` aceste forme asociative pot face parte dintr-o re]ea interna]ional` de cooperative, având astfel reprezentativitate la nivel \nalt. Una dintre cele mai importante organiza]ii din aceast` re]ea este Alian]a Interna]ional` a Cooperativelor, cu 98 de ]`ri membre.

Dac` ne-a]i spus avantajele unei cooperative agricole, pute]i s` ne spune]i care este rolul Uniunii de ramur`? Uniunea este un organism mai mare [i mai complex, care desf`[oar` activit`]i de reprezentare juridic` \n rela]ie cu partenerii, care pot fi economici, structuri ale statului (minister, agen]ii), parteneri externi; activit`]i de reprezentare economic` \n rela]ia cu partenerii comuni [i reprezentare \n plan financiar, \n rela]ia cu b`ncile comerciale. Alte activit`]i ale Uniunii se refer` la:

www.euro-ferma.ro

facilitarea accesului la resurse private [i publice; transferul informa]ional [i dezvoltarea durabil` a produc]iei agricole.

Care sunt cerin]ele pe care trebuie s` le \ndeplineasc` o cooperativ` agricol` pentru a deveni membr` a Uniunii? |ncerc`m s` afiliem la Uniunea de Ramur` toate celelalte cooperative agricole r`mase, iar cerin]ele pe care noi le solicit`m sunt minime. |n principal, trebuie s` fie de acord cu structura documenta]iei juridice [i s` \ndeplineasc` tehnologia de productie. |n ceea ce prive[te cotiza]ia de membru, aceasta este una modic`, de 500 lei/an.

Ce realiz`ri a]i ob]inut pân` acum? Având \n vedere c` ne-am \nfiin]at abia la \nceputul acestui an, când terenurile agricole erau deja lucrate, iar structura de culturi stabilit`, a fost dificil s` \ncheiem contracte pentru produc]ia agricol` ob]inut` \n var`. Astfel, ne-am orientat s` \ncheiem contracte pentru anul 2010. Deja am reu[it s` stabilim anumite contacte cu o re]ea de supermarket local` [i cu anumi]i clien]i interesa]i din Polonia [i Rusia. Am intervenit \n realizarea de proiecte pentru accesarea de fonduri europene. Un alt lucru pe carel vom realiza este achizi]ia de inputuri pentru cooperativele membre, la pre]uri avantajoase. |n ceea ce prive[te rela]ia cu b`ncile comerciale, am demarat procedurile pentru ob]inerea unor credite.

Ce planuri de viitor ave]i? Vrem s` demar`m un proiect pentru construc]ia unei sere pe 20 de hectare, pentru a furniza [i pe timp de iarn` produse agricole. Mai avem \n plan construirea unei re]ele de depozite, iar pentru acest lucru avem dou` variante: fie prin \ntocmirea de proiecte pentru accesarea de fonduri europene, fie prin preluarea re]elei pie]ei de gros din Bucure[ti, care ini]ial a fost destinat` produc`torilor agricoli. Un proiect ambi]ios pe care vrem s`-l demar`m, fiind de altfel un obiectiv al organiza]iei, este crearea Uniunii Centrale a Cooperativelor Agricole, care s` uneasc` toate celelalte Uniuni de ramur`. Prin constituirea Uniunii Centrale ne vom afilia la Alian]a Interna]ional` a Cooperativelor [i vom avea un organism comun care s` reprezinte România. Decembrie 2009 39

Ana Must~}ea

cooperative \nfiin]ate. Actualmente exist` circa 80 de cooperative, ceea ce din num`rul total \nseamn` aproape o treime. Din cele patru Uniuni de ramur` constituite, noi avem cea mai mare pondere.

Fertilizarea ra]ional` a planta]iilor viticole La \nceputul lunii noiembrie, firma de \ngr`[`minte Timac Agro Rom창nia, filiala Grupului francez Roullier, prezent` pe pia]a autohton` de trei ani [i jum`tate, a organizat un seminar de prezentare a produselor sale. Deoarece evenimentul a avut loc \ntr-o zon` viticol`, mai exact la Gura Vadului, recomand`rile au fost, \n principal, axate pe asigurarea elementelor nutritive la cultura vi]ei-de-vie.

40 Decembrie 2009

Cercetarea, o prioritate Cu o istorie de 50 de ani, Grupul Roullier are ca principal` ramur` de activitate producerea de fertilizan]i [i produse pentru animale. 67% din cifra de afaceri provine din acest sector. Deoarece \n cadrul Grupul Roullier cercetarea este considerat` o prioritate, acesta a dezvoltat o re]ea de laboratoare \n diferite ]`ri, ca Fran]a, Spania sau Brazilia. |n cadrul lor, sunt efectuate studii privind materia organic` [i rolul ei, nutri]ia [i managementul apei \n sol [i plant`, stimularea autoap`r`rii plantelor, eficacitatea azotului, fosforului etc. Scopul cercet`rilor este acela de a pune la dispozi]ia plantelor, \n func]ie de necesit`]ile acestora, a elementelor nutritive necesare. Fertilizan]ii Timac au un raport adecvat \ntre nutrien]i, au \n compozi]ie, pe lang` macroelementele principale (N, P, K)

macroelemente secundare (Mg, S, Ca) [i microelemente, precum [i anumite specificit`]i cu rol \n cre[terea coeficientului real de utilizare a elementelor nutritive.

Vi]a-de-vie, o plant` aflat` la limita stresului Referitor la acest aspect, dra ing. Nicoleta Banu, specialistul firmei Timac Agro, a prezentat problemele ce pot ap`rea \n cazul caren]elor de fosfor, potasiu, magneziu, bor [i mangan, astfel \nc창t acestea s` poat` fi evitate, precum [i rolul principalelor elemente minerale \n metabolismul vi]ei-de-vie. Caren]a \n fosfor se manifest` prin: flori fragile, alungirea pedunculilor inflorescen]elor; corole lipite (meiere); colorarea marginilor frunzelor \n brunro[iatic [i r`sucirea lor \n sus (de la baz` spre v창rf); fructificare slab` a butucilor; \nt창rzierea matur`rii strugurilor.

www.euro-ferma.ro

Caren]a \n potasiu se manifest` prin: \ng`lbenirea frunzelor [i r`sucirea lor, boabe mici, lipsa zah`rului [i a alcoolului; risc de \nghe] \n prim`var`. Caren]a \n magneziu se observ` prin: decolorarea \ntre nervuri [i necrozare; \ng`lbenirea frunzelor la soiurile albe; \nro[irea frunzelor la soiurile ro[ii; uscarea ciorchinilor \n faza de pârg`. Caren]a \n bor se manifest` prin: frunze mici; pete ro[iatice (la soiurile ro[ii); pete galbene (la soiurile albe); reducerea distan]ei dintre noduri [i leziuni pe coarde; m`rgeluirea [i meierea.

Rolul principalelor elemente minerale Azotul: este un factor de vigoare [i

Fosforul: este un factor de legare [i fructificare. Intervine \n metabolismul energetic al plantei, \n acumularea substan]elor de rezerv` [i maturarea lemnului. Diminueaz` efectul negativ al excesului de N (mai pu]ine boli) [i contribuie la echilibrul mineral [i la m`rirea calit`]ii.

Potasiul: este un factor de calitate. Determin` neutralizarea acizilor organici. M`re[te migrarea [i acumularea zaharurilor \n boabe. Faciliteaz` o bun` repartizare a rezervelor \n plant`. Este un factor de perenitate (diferen]ierea mugurilor de rod [i asigurarea produc]iei anului viitor).

Magneziul: este un factor de calitate [i de s`n`tate. Favorizeaz` activitea fotosintetic` a plantei \n rela]ie cu sinteza zaharurilor. Intervine, \mpreun` cu Ca [i K, \n balan]a ionic` intracelular`. Amelioreaz` raportul K/Mg [i permite lupta contra usc`rii ciorchinilor.

Borul: favorizeaz` transportul zaharurilor \n plant`. Are rol \n \nflorire-legare [i culoare.

Fierul: are rol \n sinteza clorofilei, reducerea nitra]ilor [i transformarea lor \n aminoacizi.

www.euro-ferma.ro

Cuprul: are rol în fotosintez` [i sinteza proteinelor.

Manganul: intervine \n fotosintez` [i reducere a nitra]ilor.

Zincul: intervine \n sinteza proteinelor [i metabolismul auxinelor. Nici o caren]` vizibil`.

Recomand`rile Timac Pentru fertilizarea planta]iilor viticole nou-\nfiin]ate, speciali[tii Timac recomand` urm`toarele produse: MESOCALC 34, la preg`tirea terenului; biostimulatorul radicular Fertiactyl GZ, la plantare (10 ml/butuc) [i biostimulatorul foliar Fertileader Vital 954 \n perioada de cre[tere a l`starilor, \nainte de perioadele de stres, pentru a intensifica fotosinteza [i a nu avea \ntreruperi de circula]ie a sevei. Pentru planta]iile pe rod, exist` mai multe variante, \n func]ie de cartarea agrochimic` [i tipul de vi]`-de-vie [i, mai ales, de calitatea vinului ce se dore[te a se ob]ine. Astfel, produsele recomandate sunt Timac Plus 37 sau Timac Plus 38 [i Mesocalc 34 sau Mesocalc 36. Din gama biostimulatorilor, Timac Agro România ofer` produse pentru: stimularea absorb]iei prin intensificarea fotosintezei, cre[terea con]inutului \n antociani [i a con]inutului de zah`r. |n planta]iile cu sisteme de fertirigare, recomand` o fertilizare de toamn` cu Mezocalc 34 sau Mezocalc 36, iar prim`vara, pân` la sfâr[itul vegeta]iei, se pot administra produsele hidrosolubile din gama KSC, iar foliar aplicarea de biostimulatori. Decembrie 2009 41

Ana Must~}ea

randament. În condi]ii de supraconsum (exces), are influen]` negativ` asupra calit`]ii vinului, iar \n vegeta]ie favorizeaz` m`rgeluirea, atacul de f`inare, mana, antracnoza, putregaiul (boli criptogamice) [i duce la întârzierea coacerii strugurilor [i a matur`rii lemnului.

Noi fungicide pentru protec]ia vi]ei-de-vie BASF, lider mondial \n domeniul chimiei [i cu deosebire \n cel al protec]iei plantelor, prin furnizarea de solu]ii inteligente pentru combaterea integrat` a bolilor [i d`un`torilor din culturile agricole, a lansat \n data de 24 noiembrie a.c. dou` produse noi, Cantus [i Cabrio Top. Acestea au aplicativitate \n planta]iile viticole [i fac parte din grupa fungicidelor. Evenimentul a avut loc \ntr-un cadru select, la Hotelul Radisson din Bucure[ti.

42 Decembrie 2009

|nainte ca noile produse destinate protec]iei vi]ei-de-vie s` fie prezentate, programul a inclus expuneri pe diferite teme ca: „Pia]a agricol` global` [i strategia BASF \n România”; „BASF [i protec]ia vi]ei-de-vie \n Europa”; „Pia]a mondial` a vinului - tendin]e”; „Crama BASF”; „Viticultura \n România”; „Programul BASF de promovare a vinurilor române[ti” [i „Recunoa[terea [i descrierea vinurilor române[ti”. Persoane din staff-ul BASF au accentuat importan]a produselor inovatoare, pe fondul cre[terii cererii de alimente [i al schimb`rilor climatice. G`sirea solu]iilor pentru provoc`rile viitoare este, de altfel, unul dintre obiectivele firmei. Anual, peste 300 de milioane de euro sunt investi]i \n cercetare, pentru a se descoperi noi moduri de ac]iune, noi familii chimice, noi concepte de protec]ie, mereu mai eficiente [i mai respectuoase fa]` de om [i mediul \nconjur`tor. „|n fiecare an, peste 10% din cifra de afaceri este investit` \n cercetare [i dezvoltare. Ceea ce \nseamn` un procent mai mare decât aloc` oricare competitor”, a precizat dl Stephen Karl, directorul departamentului de protec]ie a plantelor

pentru România [i Bulgaria. De asemenea, dl Adi Wallner, manager pentru culturi speciale pentru Europa Central` [i Turcia, a afirmat c` m`rirea productivit`]ii este necesar`, \n condi]iile cre[terii demografice, iar lucrul acesta se poate face [i prin aplicarea de produse performante de protec]ie a plantelor. „Suntem singura companie care are produse pentru combaterea tuturor tipurilor de mucegaiuri. Avem un portofoliu puternic de fungicide [i suntem lideri \n segmentul de feromoni. De asemenea, avem produse care au \n componen]a lor un fungicid sistemic [i unul biologic pentru o protec]ie superioar`. Un astfel de produs este Intium Serenade, iar România este prima pia]` unde \l lans`m. Pentru perioada 2010-2012, vom lansa [ase noi produse.”

Cantus Produsul apar]ine unei noi grupe chimice (carboxamide), ceea ce face ca gama de produse antibotritice s` se extind`. Asupra patogenilor ac]ioneaz` \n procesul de respira]ie, prin interferarea \n cadrul complexului 2 al ciclului lui Krebs. Produc]ia de energie din mitocondriile

www.euro-ferma.ro

kg/ha. Cantus se aplic` \ntr-un program de combatere antibotrytis la vi]a-de-vie, specific fiec`rei zone. Pentru un bun management al rezisten]ei, se recomand` un singur tratament pe sezon, \n unul dintre urm`toarele stadii ale vi]ei-de-vie: sfâr[it de \nflorit; \nainte de \nchiderea ciorchinelui sau la \nceputul intr`rii \n pârg`. Dup` aplicarea fungicidului, se recomand` o pauz` de 21 de zile.

Spectrul de combatere

Produsul este un fungicid cu dou` substan]e active pentru combaterea bolilor la vi]a-de-vie. Prezen]a particulelor de produs la suprafa]` permite redistribuirea cu ocazia perioadelor de reumectare a vegeta]iei. Asigur` o protec]ie uniform` a masei vegetative datorit` mi[c`rii translaminare [i a sistemei locale a substan]ei active, piraclostrobin. Produsul are o puternic` ac]iune preventiv`, inhibând mobilitatea [i germinarea zoosporilor. Cabrio Top are [i un efect fiziologic, vitalizant, asupra plantelor de vi]`-de-vie: plantele au culoarea verde mai intens`, \n compara]ie cu plantele tratate cu produse standard. Acest lucru face ca frunzele s` fie mai s`n`toase [i cu o asimila]ie \mbun`t`]it`.

Produsul este un fungicid specific pentru combaterea putregaiului cenu[iu al vi]ei-de-vie (Botrytis cinerea). De asemenea, aplicat \n stadiile timpurii, produsul are un anumit efect [i asupra f`in`rii, asigurând un plus \n combaterea acestei maladii. Avantaje: combaterea putregaiului cenu[iu se realizeaz` cu o nou` clas` chimic` [i un nou mod de ac]iune; eficitatea este ridicat`; are efect secundar \mpotriva f`in`rii [i protejeaz` calit`]ile strugurilor [i ale vinului.

Modul de utilizare la vi]a-de-vie |n func]ie de presiunea de infec]ie, produsul se administreaz` \n doz` de 1-1,2

www.euro-ferma.ro

Cabrio Top

Spectrul de combatere Are un spectru de combatere extrem de larg: combate \n egal` m`sur` atât mana, cât [i f`inarea, putregaiul negru [i excorioza. Are efect secundar asupra putregaiului cenu[iu [i asupra altor boli. Studii recente arat` c` produsul poate fi o unealt` \n managementul bolilor lemnului la vi]a-de-vie.

Modul de utilizare la vi]a-de-vie Doza recomandat` este de 1,5-2 kg/ha. Produsul se poate utiliza pe toat` perioada de sensibilitate a vi]ei-de-vie fa]` de aceste boli. Totu[i, polivalen]a [i eficien]a sa sporit` sunt puse \n valoare cu prec`dere \n stadiile din perioada \nfloritului (\n mod special la sfâr[itul \nfloritului), pân` \n perioada de cre[tere a boabelor. Fungicidul trebuie aplicat preventiv. |n general, intervalul de tratamente pentru acest produs este de 14 zile \mpotriva tuturor acestor boli: intervalul dintre tratamente va fi redus la 10-12 zile, \n cazul \n care presiunea de infec]ie este ridicat`.

Decembrie 2009 43

Ana Must~}ea

celulei patogenului este oprit`. Celula moare. Cantus nu prezint` rezisten]` \ncruci[at` fa]` de primele grupe de fungicide folosite \n acest moment. Aplicat la \nceputul ciclului de dezvoltare a ciupercilor, boscalid (substan]a activ`) ac]ioneaz` asupra inhib`rii germina]iei sporilor [i inhib`rii cre[terii tubului germinativ. |n plant`, produsul are mi[care translaminar` [i mi[care acropetal` \n frunz`.

Anul acesta, ziua de 1 Decembrie, ziua Na]ional` a României, a venit cu o serie de manifest`ri contradictorii. Pe lâng` manifest`rile tradi]ionale prilejuite de Ziua Na]ional` - parade militare, comemor`ri etc., am avut parte [i de manifest`ri de strad` mai pu]in dezirabile, pe fondul unei campanii electorale acerbe. A[a am putut aprecia mult mai bine ini]iativa General Leasing, Mondo Trade [i Mol Lubrifian]i de a organiza un eveniment special pentru lumea agricol`: Ziua Mecanizatorului.

Ziua Mecanizatorului Un succes de la prima edi]ie A fost prima edi]ie a unei manifest`ri care se dore[te a se statuta \n calendarul fermierilor, dar [i al celor implica]i \n lumea agricol`, ca o zi de s`rb`toare, de aducere aminte, de schimb de experien]`, de discu]ii pe diverse teme de interes pentru agricultori. Prima edi]ie a Zilei Mecanizatorului s-a ]inut la sediul din Slobozia al firmei General Leasing, \ncepând cu ora 10. Organizatorii au dorit prin aceast` manifestare s` „coaguleze to]i factorii importan]i din agricultur`: fermieri, mecanici agricoli, importatori [i distribuitori de ma[ini agricole, produc`tori de ma[ini agricole [i, nu \n ultimul rând, produc`tori [i distribuitori de lubrifian]i pentru ma[inile [i utilajele agricole”. Ziua Mecanizatorului s-a bucurat de o participare numeroas`, peste 400 de persoane au luat parte la aceast` manifestare, care a debutat cu o dezbatere cu tema „Agricultura - de la cal la cai putere”. Participan]ii la dezbaterea care a avut loc \n sediul General Leasing au fost: dl Remus R`dule], din partea gazdelor, dl Adrian R`dulescu, pre[edinte LAPAR, prof. Constantin Maican, de la Facultatea de Inginerie a Sistemelor Biotehnice, dl Albert Orban, director Mol.

de noile tractoare ale secolului al XXI-lea sunt vizibile [i toat` lumea trebuie s` \n]eleag` c` acele vremuri au trecut”, a ]inut s` precizeze dl Remus R`dule]. „Genera]ia de acum este o genera]ie care se lupt` pentru un nou statut al mecanizatorului, trebuie s` acord`m o mai mare aten]ie acestei specializ`ri de mare importan]` \ntr-o agricultur` modern`, dorim s` facem din Ziua Mecanizatorului o tradi]ie”, a mai ad`ugat dl R`dule]. Dl Adrian R`dulescu a apreciat acest eveniment ca o transformare a gåndirii de la o genera]ie la alta, „primul pas pentru o schimbare fiind socializarea, trebuie s` schimb`m imaginea \n agricultur`, s` [tim ce \nseamn` agricultur` [i ce \nseamn` mecanizator. Agricultura romåneasc` trebuie dotat` cu ma[ini performante, apoi, pentru a beneficia de repara]ii care

s` coste cåt mai pu]in, avem nevoie de cåt mai multe service-uri. Astfel de \ntålniri ne pot face s` \n]elegem mai bine ce \nseamn` tehnica [i ce putem face \mpreun` dac` suntem uni]i; realitatea este c` la noi nu se pot dezvolta cooperativele, pentru c` nic`ieri \n lume nu s-au dezvoltat aceste forme f`r` implicarea statului; \ntr-o prim` etap`, statul trebuie s` vin` cu o viziune [i cu sprijin financiar, dup` care trebuie s` se retrag`”, a subliniat dl R`dulescu. „Agricultura devine tot mai important` pentru Romånia, probabil este unul din sectoarele care poate scoate Romånia din criz`” - Albert Orban, director Mol. „Compania noastr` [i-a \ndreptat privirea c`tre problemele semnalate de mecanizatori [i a \ncercat s` vin` \n ajutorul acestora cu o gam` nou`

„Am adus un tractor vechi, cu care s-a muncit aproape 50 de ani, diferen]ele fa]` 44 Decembrie 2009

www.euro-ferma.ro

de produse, care s` satisfac` cele mai riguroase cerin]e. Este foarte important s` \nv`]`m folosirea corect` a mecanismelor [i s` urm`rim ce se \ntåmpl` cu utilajele noastre pe perioada campaniei.”

Dl Nicolae Sitaru, fermier ialomi]ean: „La noi via]a a f`cut ca fermele s` fie atåt de mari \ncåt o ferm` s` semene cu o mic` ograd` de la francezi, dar avem [i ferme dotate cu aproape tot ce le trebuie. Dac`

www.euro-ferma.ro

lu`m \n calcul ultimii 10 ani, agricultura \n Romånia, \n marile exploata]ii agricole, s-a efectuat destul de bine; dac` privim retrospectiv ultimii 20 de ani, la cå]i oameni lucrau [i cå]i lucreaz` acum \n agricultur`, vedem c` lucrurile stau u[or pozitiv, num`rul popula]iei active care activeaz` \n agricultur` oscileaz` undeva la 35 de procente”. Dl Sitaru este de p`rere c` suntem pe un drum bun, dar investi]iile necesare \ntr-o ferm` sunt foarte mari, este nevoie de foarte mul]i bani, unii fermieri au reu[it acest lucru, unii \nc` mai \ncearc`. Sunt fermieri care lucreaz` cu tehnic` de ultim` genera]ie [i \ntr-o variant` optimist` \n urm`torii 10 ani agricultura romåneasc` se va putea ridica la cele mai \nalte standarde ale Uniunii Europene, pentru c` avem beneficiile unui lucru pe care din p`cate al]ii nu \l au: avem un p`månt care este mai bun decåt \n alte zone ale Europei.

De la aceste dezbateri purtate pe un ton cåt se poate de degajat, activit`]ile s-au mutat \n curtea care a g`zduit dou` concursuri: unul care a pus la \ncercare for]a participan]ilor din råndul publicului - tractarea unui tractor pe o distan]` de 10 metri - [i unul care a testat \ndemånarea participan]ilor depozitarea balo]ilor rotunzi cu ajutorul unui \nc`rc`tor cu bra] telescopic. Concuren]ii clasa]i pe primele 3 locuri au fost premia]i cu diplome [i premii din partea organizatorilor [i a partenerilor evenimentului: Mol Lubrifian]i, Domeniile Ostrov, Stalinskaya, European Drinks [i Domeniile Dealu Mare Urla]i. Atmosfera a fost \ntre]inut` pe tot parcursul evenimentului de un DJ de la un post de radio local [i animat` de dl Vasile Mincu, directorul Mondo Trade, distribuitorul Mol, cunoscut publicului larg datorit` presta]iei din Grupul Vou`. Ziua Mecanizatorului s-a \ncheiat cu o mas` festiv`, la care au fost invita]i to]i cei peste 400 de participan]i, care au avut astfel prilejul s` fac` schimb de experien]`, s` depene amintiri de peste an, s` \[i expun` unul altuia problemele avute [i gåndurile cu care vor aborda noul an agricol.

Decembrie 2009 45

Ionu] V|N~TORU

O problem` structural` a domeniului a fost abordat` de dl prof. Constantin Maican: „Pån` \n anul 1995 a mai existat, cåt de cåt, o form` de \nv`]`månt la nivel superior \n domeniul mecaniz`rii, dar ast`zi mai sunt \n Romånia dou` sau trei universit`]i unde sunt [anse s` se preg`teasc` oameni la acest nivel, iar primii care resimt acest lucru sunt cei care de]in ma[ini [i utilaje agricole, pentru c` nu mai sunt mecanici \n domeniul agricol. Este un lucru grav, pentru c` degeaba ne dot`m, degeaba avem toate programele care sunt la ora actual`, dac` nu este cineva \n spate care s` asigure mecanizarea; avem de-a face cu o criz` a for]ei de munc` special calificat`. La Facultatea de Inginerie a Sistemelor Biotehnice exist` o grup` de 30-40 de candida]i pe an; pån` acum am reu[it s` preg`tim acest num`r mic de ingineri, \n special la cererile lor directe. Unii sunt copii care au p`rin]i ce lucreaz` direct \n agricultur` [i sunt sf`tui]i s` vin` la aceast` specializare pentru c` au de cå[tigat [i pot duce o via]` normal`”.

Oferta Massey Feguson în segmentul mediu de putere este acum complet`. Noile modele de tractoare MF 7497 (225 CP) [i MF 7499 (240 CP) des`vâr[esc oferta Massey Ferguson din aceast` clas` de putere. Ambele modele sunt prev`zute cu motoare AGCO SISU POWER de 7.4 litri [i transmisii Dyna-VT. Aceste noi modele au fost lansate la târgul de specialitate de la Hanovra (Germania), desf`[urat între 10 [i 14 noiembrie, [i se adreseaz` fermierilor moderni, care pun un accent deosebit pe un nivel ridicat al productivit`]ii.

Massey Ferguson investe[te \n clasa de putere medie Noile tractoare sunt prev`zute cu cel mai spa]ios [i mai silen]ios model de cabin` disponibil pe pia]` (doar 70 dB), cu amplasare ergonomic` a tuturor elementelor de comand`. De asemenea, cabina se eviden]iaz` [i prin gradul ridicat de confort, prin sistemul op]ional de suspensie în dou` trepte. „Componentele performante [i distribu]ia excelent` de greutate imprim` flexibilitate. MF 7497 [i MF 7499 sunt a[adar tractoarele ideale pentru o multitudine de aplica]ii”, afirm` cu mândrie dl ing. Johann Gram, director general al firmei Austro Diesel GmbH, importator MF cu drepturi de exclusivitate în Austria, România, Ungaria, Slovacia [i Cehia. „Puntea fa]` are o construc]ie robust`, ce asigur` un grad excelent de manevrabilitate [i de operare a ridic`torului frontal integrat cu priz` frontal` IFLS. Echiparea standard dispune de un grad înalt de automatizare [i de o serie de noi func]iuni, ce ofer` operatorului control deplin, confort ridicat [i faciliteaz` o cre[tere a randamentului. Lucr`rile vor fi efectuate la parametri performan]i, într-un timp extrem de redus”, ne-a mai ad`ugat domnul Gram. Noul Sistem Inteligent de Management al Motorului (Dynamic Tractor Management - DTM) este \n dotarea standard a tuturor modelelor seriei MF 7400 (cu puteri cuprinse între 180 [i 240 CP) [i permite reglarea permanent` a doz`rii [i a momentului injec]iei de carburant în func]ie de sarcina [i tura]ia motorului, 46 Decembrie 2009

pentru economii mari de carburant. MF 7497 [i MF 7499 sunt primele tractoare Massey Ferguson prev`zute cu sistem automat de ghidaj. Auto-Guide este garan]ia unei agriculturi de precizie [i asigur` cu succes un randament mai mare [i un grad excelent de manevrabilitate a utilajului. Auto-Guide a fost conceput de concernul AGCO - produc`torul echipamentelor agricole Massey Ferguson -, în colaborare cu un nou partener strategic: Topcon Positioning Systems, folose[te cea mai modern` tehnologie disponibil` pe pia]` [i faciliteaz` cre[terea eficien]ei [i a vitezei de lucru, chiar [i în cele mai dificile condi]ii.

Avantajele [i nout`]ile modelelor MF 7497 [i MF 7499 • Motoarele de ultim` genera]ie Advanced AGCO SISU POWER, de 7.4 litri, garanteaz` valori excelente de cuplu la tura]ii sc`zute, pentru o mai bun` economie de carburant [i un randament mai bun. • Transmisia Dyna-VT continuu variabil` asigur` operatorului un grad maximum de flexibilitate [i faciliteaz` selectarea raportului ideal între viteza de înaintare [i tura]ia motorului. Totodat`, levierul Power Control, dispus ca [i în cazul celorlalte modele în partea stâng` a coloanei volanului, asigur` o operare u[oar`. • Noul Sistem Inteligent de Management al Motorului (Dynamic Tractor Management - DTM) permite reglarea permanent` a

doz`rii [i a momentului injec]iei de carburant în func]ie de sarcina [i tura]ia motorului, pentru economii mari de carburant. • Puntea fa]` are o construc]ie robust` ce asigur` un grad excelent de manevrabilitate [i de operare a ridic`torului frontal integrat cu priz` frontal` IFLS (op]ional). • Sistemul QuadLink de suspensie a pun]ii frontale asigur` un grad ridicat de confort [i putere excelent` de trac]iune, f`r` a reduce gradul foarte bun de manevrabilitate a tractorului. • Hydralock asigur` o excelent` putere de trac]iune a pun]ii fa]`. • Sistemul hidraulic cu presiune pilot (load sensing) de compensare faciliteaz` ob]inerea unui debit de ulei de 110 sau 150 l/min., adaptat perfect în func]ie de sarcin`. • Sistemul de control electronic al ridic`torului frontal prezint` numeroase îmbun`t`]iri. • Noile tractoare sunt prev`zute cu cel mai spa]ios [i mai silen]ios model de cabin` disponibil pe pia]` (doar 70 dB), cu amplasare ergonomic` a tuturor elementelor de comand` [i un grad [i mai ridicat de confort, prin sistemul op]ional de suspensie în dou` trepte. • Datatronic 3 este disponibil op]ional [i garanteaz` control automat deplin [i posibilitatea transferului de date prin intermediul cardului SD. • Auto-Guide este op]iunea perfect` acolo unde se dore[te un grad maxim de precizie.

Decembrie 2009 47

Produc]ia primului tractor al Uzinei Hoyo, amânat` pentru 2010 Produc]ia primului tractor al Uzinei Tractoare Hoyo de la Râ[nov nu va mai avea loc în luna decembrie a acestui an, cum era programat, ci la începutul anului viitor, din cauza unor întârzieri la lucr`rile de la Sec]ia de montaj a fabricii. „Nu ne descurajeaz` aceast` reprogramare. Drept dovad`, inten]ion`m s` ader`m la programul «Rabla» pentru tractoare, care se va desf`[ura anul viitor”, a declarat Denisa Vasilescu, directorul executiv al companiei, citat` din Mediafax. Tractoare Hoyo a inaugurat, la sfâr[itul lunii septembrie 2009, la Râ[nov, o

fabric` de asamblat tractoare, care va produce anual peste 20.000 de tractoare, investi]ie care va ajunge la 50 de milioane de dolari. Fabrica din Râ[nov se afl` în prima faz` de dezvoltare, care a necesitat fonduri de 20 de milioane de euro pentru construc]ia unei hale în care se vor face asambl`ri ale componentelor importate din China. Potrivit reprezentan]ilor companiei, num`rul angaja]ilor în cadrul uzinei va ajunge la 500 pân` în anul 2012, iar majoritatea angaja]ilor vor proveni din Râ[nov [i Bra[ov. Hoyo Agricultural

Machinery Equipment va asambla [i produce la Râ[nov opt tipuri de tractoare, a c`ror capacitate va fi cuprins` între 25 [i 120 de cai putere, cel mai mic pre] de achizi]ie urmând a fi de aproximativ 6.500 de euro. Fabrica de la Râ[nov este de]inut` de firma chinez` Hoyo - SHK Modern, parte a grupului Shantuo Agricultural Machinery Equipment, cu o participa]ie de 80%, [i de firma româneasc` Goldex Industry, care de]ine 20% din afacere. Denisa Vasilescu de]ine integral firma Goldex Industry.

Prim` de 17.000 lei pentru \nnoirea Parcului na]ional de tractoare „Primul tractor” ar` doar pe hârtie [i ar urma s` devin` efectiv la 1 ianuarie. Problema acestui program este c` suma oferit` de autorit`]i pentru casarea tractorului vechi, respectiv 17.000 de lei, este prea mic`, spun atât agricultorii, cât [i produc`torii de tractoare. Senatorii au adoptat propunerea legislativ` privind instituirea programului de stimulare a înnoirii Parcului na]ional de tractoare, potrivit c`reia proprietarii de tractoare uzate, asocia]i în vederea achizi]ion`rii unui tractor nou, beneficiaz` fiecare de o prim` de maximum 17.000 de lei. Propunerea, ini]iat` de democratliberalii Alexandru Mocanu [i Ion Ru[e],

48 Decembrie 2009

a întrunit 52 voturi favorabile, dou` „împotriv`” [i o ab]inere [i prevede c` proprietarii de tractoare uzate [i ma[ini agricole autopropulsate uzate [i mo[tenitorii acestora care s-au asociat, în vederea achizi]ion`rii în coproprietate a unui tractor nou [i a unei ma[ini agricole noi, beneficiaz` fiecare de o prim` în valoare de cel mult 17.000 lei. Potrivit actului normativ, condi]ia pentru a beneficia de prim` este ca acest cuantum cumulat al primelor s` nu dep`[easc` 50%

din valoarea noii achizi]ii. A[adar, dac` ini]iativa devine lege, statul ar trebui s` pl`teasc` prima respectiv` fiec`rui agricultor care face parte din asocia]ia care dore[te s` achizi]ioneze respectiva ma[in` agricol`. Senatul este primul for sesizat, propunerea legislativ` va intra în dezbaterea Camerei Deputa]ilor.

Decembrie 2009 49

2010 - anul tractorului utilitar JohnprinDeere IPSO Agricultur` O dat` cu apari]ia noii game de tractoare utilitare 5M, 5G [i 5E, John Deere face un pas mare pentru a se adresa consumatorilor din categoria utilajelor sub 100 CP. Gama variat` de niveluri de putere, caracteristici [i op]iuni fac din tractoarele John Deere parteneri valoro[i pentru fermele zootehnice [i cele mixte, pentru fermierii specializa]i [i fermierii cu jum`tate de norm`, pentru fermele cu pu]in teren arabil, precum [i pentru posesorii de seturi de echipamente comerciale. 50 Decembrie 2009

În completarea celor mai performante tractoare 5R John Deere, care au ap`rut pe pia]` anul trecut, aceste noi modele de tractoare cresc în mod semnificativ oferta tractoarelor utilitare. Ele includ: l Seria 5M, care poate avea între 70 [i 100 CP, un tractor cu caracteristici ale puterii motorului [i ale performan]ei pentru func]ionarea prizei de putere [i pentru aplica]ii generale (5070M, 5080M, 5085M, 5090M, 5095M [i 5100M); l Seria 5G, care poate avea între 80 [i 100 CP (5080G, 5090G [i 5100G), creat pentru fermele mixte [i agricole [i pentru acei clien]i care solicit` configura]ii speciale, precum o gard` la sol foarte înalt` (GH), versiunile pentru livad` (GF, i.e. fructe) sau vie (GV); Tractoarele f`r` cabin` seria 5E, care pot avea între 55 [i 75 CP (5055E, 5065E [i 5075E), pentru fermierii cu jum`tate de norm` [i pentru fermele cu culturi de specialitate.

Tractoarele Seria 5M de la John Deere Cu dimensiunile [i caracteristicile sale compacte, noile tractoare Seria 5M sunt ideale pentru fermele cu animale mici [i medii. Sunt potrivite în special pentru alimentare ra]ionalizat`, activit`]i ale cupei frontale, secerat, balotare, transport, împr`[tierea fertilizatorului, transport [i pot fi echipate cu cupe frontale compatibile John Deere pentru aplica]ii de manevrare a diferitelor materiale. Construc]ia din o]el a cadrului tractorului permite opera]iuni de înc`rcare sigure, pentru o period` lung` [i f`r` stres. Noile tractoare au motoare diesel PowerTech M de 4,5 litri Tier IIIA de la John Deere, cu o putere care variaz` între 70 [i 100 CP (97/68 EC). Aceste motoare sunt echipate cu un sistem mecanic de injec]ie, o turbin`, un radiator aer-aer [i un condensator de aer condi]ionat mobil, pentru o utilizare mai u[oar`. Pe lâng` nivelul sc`zut de emisii [i consumul redus

www.euro-ferma.ro

de combustibil, aceste motoare puternice [i de încredere asigur` o cre[tere a puterii cu 2% [i o cre[tere a cuplului cu 34%, pentru a îndeplini [i cele mai dificile sarcini. În func]ie de cerin]ele individuale, exist` trei op]iuni de transmisie: l O transmisie Power Reverser cu specifica]ie înalt` 32/16, prev`zut` cu schimb`tor de viteze HiLo, care ac]ioneaz` f`r` ambreiaj atunci când este înc`rcat la maximum. Reversorul este montat pe coloana ajustabil` de direc]ie [i se deplaseaz` o dat` cu aceasta, pentru a asigura cea mai confortabil` pozi]ie de condus; l O transmisie Power Reverser de baz` 16/16; l O transmisie Sync Reverser 16/16, cu reversorul montat pe tabloul de bord - pur [i simplu, ridica]i piciorul de pe ambreiaj [i schimba]i direc]ia cu maneta. Op]ional, sunt disponibile transmisia la treapt` de vitez` redus`, care func]ioneaz` cu 300 m/h, ambreiajul ud [i dispozitivul de blocare în parcare. Pentru opera]iuni frontale de înc`rcare sigure, de durat` [i lipsite de stres, cabina tractoarelor 5M este echipat` cu un cadru de o]el, în timp ce tractoarele f`r` cabin` 5M dispun de un model masiv de tip bloc. Sistemul hidraulic deschis la mijloc dispune de o pomp` tandem cu un flux total de 74 l/min. (i.e. 50 +24 l/min.) pentru timpi rapizi [i o eficien]` îmbun`t`]it`. Ca op]iune, exist` o pomp` de mare capacitate de 94 l/min. De asemenea, clien]ii pot alege dou` din cele trei SCV (ventil de control [ocuri), în func]ie de necesit`]ile dispozitivului [i ale aplica]iilor. Mai mult, sunt disponibile dou` pachete de cupe specifice pentru înc`rc`tura frontal` pe cabina tractorului 5M [i pentru tractoarele 5M f`r` cabin`. O capacitate maxim` de ridicare de 3,6 tone permite clientului s` opereze o gam` vast` de instrumente, acesta având posibilitatea de a alege între comenzile electronice premium sau hidraulice, cu un cuplu în trei puncte, sau comenzile mecanice, de încredere [i durabile. Ca o nou` caracteristic` a tractoarelor John Deere, gama 5M va fi echipat` cu o priz` de putere de deplasare pentru

www.euro-ferma.ro

a ajuta la controlarea vitezelor remorcii pe teren deluros sau în pant`. Sunt disponibile o priz` de putere 540/540E [i o priz` de putere cu deplasare electronic`. În afar` de o vizibilitate excelent` [i de confortul operatorului, tractoarele cu cabin` seria 5M dispun de o cabin` luminoas`, un nou design al tabloului de bord, comenzi ergonomice, inclusiv o coloan` de direc]ie rabatabil` [i telescopic` [i numeroase op]iuni pentru scaun [i pentru sistemul de iluminat. Ca alternativ`, sta]iile de operare complet izolate ale 5M sunt echipate cu un covora[ gros, un volan telescopic, un scaun

l`]ime mai mic` de 1,5 m, iar tractoarele 5GV, destinate proprietarilor de podgorii, dispun de un utilaj cu o l`]ime un pic mai mare de 1 m, precum [i de un sistem hidraulic puternic. Toate tractoarele seriei 5G care au o putere care variaz` între 80 [i 100 CP sunt antrenate de un motor diesel PowerTech M de 4.5 litri Tier IIIA, cu injec]ie mecanic`, o turbin` [i un intercooler, acelea[i motoare utilizate pentru Seria 5M. Exist` o gam` larg` de op]iuni pentru transmisie, începând cu o transmisie eficient` de 12/12 30 km/h, urmat` de una de 24/24 30 km/h [i o versiune de

pivotant, faruri cu ap`r`toare [i extensii ap`r`toare spate.

40 km/h, cu o cutie de viteze cu reduc]ie mecanic` HiLo. Urm`toarele op]iuni includ o transmisie de 24/24 40 km/h, cu o cutie de viteze cu schimbare electronic` de la HiLo [i o unitate Power Reverser de 24/12 40 km/h. Toate tractoarele Seria 5G de la John Deere sunt echipate cu un sistem hidraulic deschis în centru [i o pomp` tandem de 47 l/min. (op]ional 60 l/min.) pentru o vitez` mare de reac]ie. Pentru modelele 5GF [i 5GV, John Deere v` ofer` acum op]ional o a treia pomp`, pentru a furniza pân` la 80 l/min. c`tre SCV [i c`tre arbore. Capacitatea de ridicare a tractoarelor standard 5G poate ajunge pân` la 2,6 tone (2,4 tone pe versiunile 5 GH, 5GF [i 5GV). |n func]ie de aplica]ie, tractoarele pot fi disponibile fie cu trei SVC (5G [i 5GH) sau cu patru SCV plus patru SVC pentru tractoare medii (modelele 5GF [i 5GV). Op]iunile prizei de putere includ o versiune de putere de plecare de pe loc de 540/540E/ [i o versiune de deplasare de 540/1000/.

Noile tractoare Seria 5G de la John Deere Tractoarele Seria 5G de la John Deere vor înlocui gama curent` de tractoare Seria 5015 [i vor fi reprezentate de trei modele de baz`: modelul 5080G, 5090G [i modelul 5100G, care variaz` între 80 [i 100 CP (97/68 CE). Aceste tractoare versatile au fost proiectate în special pentru a întruni cerin]ele fermelor mixte [i ale celor zootehnice, cultivatorilor de legume, proprietarilor de livezi sau de podgorii. În func]ie de obiectivul clientului, aceste tractoare sunt, de asemenea, disponibile cu denumiri speciale, dup` model: 5GH semnific` o gard` înalt` fa]` de sol, pentru cultivatorii de legume, modelele 5GF sunt destinate fermelor de fructe care deseori necesit` un utilaj cu o

Decembrie 2009 51

Noua dispunere a cabinei are console cu comenzi comune pe partea dreapt` [i pe partea stâng`, montate logic, pentru a facilita utilizarea. C`ptu[eala plafonului [i sistemul de aer condi]ionat au fost reproiectate, pentru a permite o în`l]ime mai mare [i pentru a oferi o vizibilitate mai mare în fa]`. Cabina este acum etan[at` [i presurizat`, pentru un confort sporit [i o eficien]` mai mare a sistemului de r`cire [i de înc`lzire. De asemenea, sunt disponibile [i sta]ii de operare deschise, cu dou` sau patru locuri [i protec]ie la r`sturnare.

Noua serie de tractoare cu sta]ie de operare izolat` 5E a fost configurat` special pentru fermele zootehnice, fermele

un motor PowerTech M, un intercooler cu trei cilindri Tier IIIA cu turbin` [i ventilator vâscos de la John Deere. Acest motor furnizeaz` o economie bun` de combustibil [i niveluri reduse de emisii. Transmisia sincronizat` în linie 9/3 urmeaz` un model de schimbare a vitezei în „H” [i poate fi schimbat` în mi[care cu manete laterale, în cadrul ariei de desf`[urare. Include o frân` de sta]ionare, pentru o parcare sigur` în pant`. Discurile de frân` cu autoajustare, autoechilibrare [i ac]ionate hidraulic asigur` o operare sigur`, chiar [i în condi]ii dificile de lucru. Tractoarele Seria 5E sunt echipate cu un sistem hidraulic deschis în centru, cu pompe hidraulice independente, una care genereaz` 25 l/min. - utilizat` doar pentru sistemul de direc]ie, iar cealalt`

mici de specialitate [i pentru fermierul tipic cu jum`tate de norm`. Cele trei modele - 5055E, 5065E [i 5075E - sunt disponibile cu puteri variind de la 55 la 75 CP (97/68 EC). Toate cele trei modele dispun de o func]ie u[or de utilizat,

care genereaz` 46 l/min. - utilizat` pentru opera]iuni hidraulice, de exemplu opera]iunile cupei frontale sau opera]iunile de ridicare spate cu racord în trei puncte.

Tractoarele Seria 5E de la John Deere

52 Decembrie 2009

De asemenea, toate cele trei modele sunt echipate cu un singur SVC spate, operate de o manet` SVC dedicat`, standard. Op]iunile suplimentare includ o a doua manet` SVC spate sau una montat` la mijloc; fiecare dintre ele trebuie operate de o comand` joystick [i trebuie s` fie compatibile cu ventilul de frânare al remorcii. Comanda de cuplu mecanic categoria 2 este echipat` cu manete dedicate pentru a controla cu exactitate pozi]ia. Cu o capacitate de ridicare de 1,8 tone la bilele pentru remorc`, tractoarele 5E ofer` o capacitate de ridicare excelent` la un pre] competitiv în acest segment de pia]`. O varietate de solu]ii de remorcare includ un glisor manual sau automat sau o bar` de remorcare regulat` cu balansare. Priza de putere standard cu 540 rpm func]ioneaz` la viteza nominal` de 2.400 rpm, în timp ce varianta economic` 540E func]ioneaz` cu 1.700 rpm. Tractoarele pot fi echipate cu o variant` de autoînc`rcare a cupelor, cu o capacitate de ridicare de 873 sau 989 kg, pân` la o în`l]ime maxim` de 3,38 m, sau o variant` care nu poate fi efectuat` de acesta. De asemenea, tractoarele Seria 5E de la John Deere dispun de o platform` de operare-suport proiectat` ergonomic, care este foarte bine izolat` de zgomotul motorului [i de vibra]ii, [i comenzi intuitive confortabile, care fac tractorul u[or de utilizat. Cadrul rabatabil [i antir`sturnare [i, op]ional, o copertin` de protec]ie împotriva soarelui pentru dou` locuri ofer` un confort [i un avantaj suplimentar operatorului.

www.euro-ferma.ro

Decembrie 2009 53

Produc`torul român de porc [i PPC Catalin Lapuste, director general Belcrin Development Pesta Porcin` Clasic` este boala care ne împiedic` s` export`m, din cauza numeroaselor focare ce au ap`rut în trecut. Este o boal` ce nu afecteaz` omul, îns` decimeaz` efectivele de suine. România nu este singura ]ar` afectat` de PPC: Bulgaria are focare (unul descoperit chiar recent), Germania - aici izolarea se face pe regiuni, iar în momentul focarului se închid livr`rile doar dintr-o anumit` regiune, restul ]`rii, respectiv comer]ul intracomunitar, nefiind afectat.

Cresc`torul român de porc [i-a permis un zâmbet când a citit primele rânduri ale [tirii c` de la 1 ianuarie 2010 va putea exporta carne proasp`t`, îns` a fost nevoit s` [i-l re]in` spre final, când a în]eles c` de fapt el r`mâne doar un subiect pasiv, colateral. De fapt, prima zi a anului 2010 va permite exportarea produselor din carne de porc ob]inute numai în sistem lohn, ceea ce înseamn` ca materia prim` - carnea - folosit` la procesare s` provin` din pia]a UE [i nu din cea autohton`. S-a putut în]elege de la autorit`]i c` acesta este primul pas în vederea ridic`rii totale a interdic]iei de a exporta, îns` produc`torii români n`zuiesc speran]a c` acest pas nu va fi prea mare. În caz contrar, mecanismul firesc de pia]` îi va afecta [i

mai tare, procesatorii autohtoni preferând achizi]ionarea carcasei din import pentru a-[i deservi pie]ele externe de preparate. Subven]ionarea direct` va înceta la finele anului curent din cauza necesit`]ii respect`rii principiilor concuren]ei loiale la nivelul pie]ei UE, îns` despre ce concuren]` loial` poate fi vorba când România nu are dreptul s` exporte carne produs` local?! Cu o produc]ie oricum mult subdimensionat` fa]` de necesarul de consum, sectorul de cre[tere a porcului risc` o depreciere sever`, mai ales în situa]ia în care principalul beneficiar, industria de procesare, este tentat de pia]a poten]ial` a exportului, pia]` ce poate fi accesat` numai prin prelucrarea carcasei din import.

|n lipsa subven]iilor, carnea de pui se va scumpi cu minimum 20% Dac` de la 1 ianuarie subven]ia pentru carnea de pas`re va fi eliminat`, iar locul ei nu va fi luat de o alt` form` de ajutor de stat, cresc`torii de p`s`ri au anun]at c` vor majora pre]urile cu minimum 20% pentru a supravie]ui, conform informa]iilor din Business Magazin. „Dac` men]inem pre]urile la acela[i nivel, d`m faliment”, a declarat Camelia Hoin`rescu, directorul de marketing Agroli, cu ocazia s`rb`toririi a 50 de ani de la \nfiin]area Avicola Crevedia, una dintre cele trei firme ale grupului. „Pân` acum trendul era de cre[tere a productiei interne [i reducere a importurilor. Evolu]ia se va inversa \n favoarea importurilor dac` va fi eliminat` subven]ia”, a adaugat Hoin`rescu. |n 2008, consumul intern de carne de pas`re a fost de 400.000 de tone, dintre care un sfert a provenit din import. |n momentul de fa]`, subven]ia pentru cresc`torii de p`s`ri este de 1,6 lei pe

54 Decembrie 2009

cap de pas`re. Pentru Avicola Crevedia, companie care de]ine ferme cu o capacitate de 2 milioane de p`s`ri pe ciclul de produc]ie, subven]iile aduc venituri de peste 7,5 milioane de euro anual, potrivit calculelor Business Magazin. Spre compara]ie, o ferm` de porci de 2.000 de capete prime[te de la stat o subven]ie de 120 lei per cap de animal, ceea ce \nseamn` un venit anual de 170.000 de lei. Diferen]a se explic` prin ciclul de produc]ie mult mai scurt, de doar 34 de zile, \n cazul p`s`rilor, comparativ cu restul animalelor. Cifra de afaceri a Avicola Crevedia este estimat` s` ajung` la 41 de milioane de euro la sfâr[itul acestui an, aferent` unor vânz`ri de 22.500 de tone, cu 21% mai mari decât anul trecut. Subven]ia acordat` de c`tre stat reprezint` a[adar \n 2009 aproximativ 18% din cifra de afaceri a companiei, fiind o surs` important` de venituri. Dac` se va renun]a la orice form`

de ajutor de stat pentru a sprijini industria avicol`, produc`torii sus]in c` profitabilitatea va fi afectat`. Agroli Group a \ncheiat deja un plan de integrare a business-ului, pentru a optimiza costurile [i a controla produc]ia. Astfel, compania a investit 7 milioane de euro \ntr-o fabric` de nutre]uri combinate, cu o capacitate de 20 de tone pe or`, care produce hran` pentru p`s`ri. De asemenea, a concentrat produc]ia puilor de o zi la Avicola T`rt`[e[ti, pentru a furniza p`s`ri pentru popularea fermelor, [i a dezvoltat o divizie pentru comercializarea ou`lor, Jackmorris. Produc]ia p`s`rilor pentru carne este realizat` \n cadrul Avicola Crevedia. Agroli Group a reu[it s`-[i majoreze cota de pia]` de la 8% la 11% \n acest an, fiind al treilea mare juc`tor din industrie, dup` Transavia [i Agricola Bac`u. La nivel de grup, cifra de afaceri pentru 2009 este estimat` la 70 milioane de euro, cu 19% mai mare decât cea raportat` anul trecut.

www.euro-ferma.ro

Decembrie 2009 55

Scumpirea cu 25% a c`rnii de pui de la 1 ianuarie 2010 va afecta consumul, vânz`rile, produc`torii [i va genera „import de [omaj” Agricola Bac`u, unul dintre cei mai mari produc`tori din industria alimentar`, î[i exprim` îngrijorarea cu privire la evolu]ia industriei zootehnice române[ti începând cu anul 2010, când sprijinul financiar acordat de la buget va fi retras, conform angajamentelor luate de România fa]` de Uniunea European`.

Agricola Bac`u sus]ine g`sirea unei solu]ii alternative la subven]ia la carne de pas`re Având \n vedere c` subven]ia la carnea de pas`re acoper` în fapt o parte din costuri [i î[i g`se[te reflectarea în pre]ul de la raft al c`rnii de pui, este o form` de protec]ie social`. Eliminarea subven]iei la carnea de pas`re, de 1,6 lei/cap, la care se adaug` eliminarea subven]iei la valoarea creditului per ciclu de produc]ie, de 30%, genereaz` ca efect o cre[tere cu aproximativ 25% a pre]ului de produc]ie, în condi]iile erod`rii marginilor (profitului net) produc`torilor la limit`. Acest lucru este evident, în contextul în care „industria avicol` din România este foarte performant`. Performan]ele realizate de acest sector economic sunt la nivelul cel mai înalt din Europa. Prin urmare, nu exist` solu]ii de reducere a costurilor [i, în consecin]`, singura solu]ie de compensare a influen]ei financiare provocate de retragerea subven]iilor o reprezint` cre[terea pre]ului la raft cu aproximativ 25%”, precizeaz` Grigore Horoi, pre[edintele Agricola Bac`u. |nc` din primele zile ale anului 2009, anticipând efectele crizei economice, produc`torii din industria c`rnii au procedat la m`suri drastice de reducere a costurilor, la eficientizare a activit`]ii prin reorganizare, chiar [i la reducerea for]ei de munc`. 56 Decembrie 2009

De[i în anul 2009 pia]a c`rnii de pui a înregistrat o u[oar` cre[tere în volum, în compara]ie cu 2008, pre]ul mediu per kilogramul de carne are un trend u[or descresc`tor în ultimele luni. O treime din volumul vânz`rilor în comer]ul modern (conturile interna]ionale [i marile re]ele de magazine) este reprezentat doar de carcasa de pui, ceea ce însemn` c` exist` o tendin]` de orientare a consumatorilor c`tre produse mai ieftine - tendin]` fireasc` în contextul sc`derii accentuate a puterii de cump`rare a popula]iei, ca efect al crizei economice accentuate. Prin urmare, o cre[tere a pre]ului la raft cu 25% în 2010 va avea probabil consecin]e sociale [i economice negative, mai accentuate chiar decât efectele pe care criza economic` le-a generat pe parcursul acestui an.

Consecin]ele cre[terii pre]ului la carnea de pui sunt: • sc`derea consumului de carne de pui, ca efect al diminu`rii accentuate a veniturilor popula]iei, în ciuda tendin]ei manifestate de consumatori în ultimii ani de a achizi]iona un produs mai ieftin [i mai s`n`tos (în compara]ie cu carnea de porc sau de vit`);

• sc`derea vânz`rilor în lan]urile mari de magazine, care va conduce la diminuarea performan]ei acestora [i a posibilit`]ii de dezvoltare pe termen mediu; • sc`derea vânz`rilor de produse avicole române[ti, care va genera în mod implicit o cre[tere a importurilor, în special de produse percepute drept secundare în ]`rile UE - pulpele de pui congelate - [i care va constitui principala cauz` a falimentului multor companii din industria autohton` [i a „importului de [omaj”. „În consecin]`, Agricola Bac`u sus]ine cu fermitate necesitatea g`sirii unei solu]ii alternative la subven]iile ce vor fi eliminate începând cu 1 ianuarie 2010. În acela[i timp, facem apel la to]i partenerii de afaceri - furnizori, finan]atori [i, mai ales, distribuitori - s` g`seasc` în]elegere pentru situa]ia dificil` pe care o traverseaz` industria noastr` [i s` sporeasc` efortul de a gestiona eficient aceast` situa]ie. Insist`m pe implicarea tuturor factorilor decizionali, inclusiv a celor guvernamentali, pentru a identifica cele mai potrivite solu]ii dedicate unei industrii în care s-a investit foarte mult [i care a atins un nivel foarte înalt de performan]`”, a concluzionat Grigore Horoi, pre[edintele Agricola Bac`u.

www.euro-ferma.ro

Decembrie 2009 57

Forumul de agricultur` ecologic` - un eveniment de mare anvergur` Asoci]ia Operatorilor din Agricultura Ecologic` „Bio România” împreun` cu International Trade Centre (Centrul Informa]ional de Comer]), Ministerul pentru |ntreprinderi Mici [i Mijlocii [i EkoConnect din Germania au organizat, în perioada 22 [i 23 octombrie a.c., prima edi]ie a Forumului de Agricultur` Ecologic`. Evenimentul s-a desf`[urat la Bucure[ti, în cadrul Complexului Expozi]ional Romexpo.

58 Decembrie 2009

În decursul celor dou` zile, timp în care s-a desf`[urat conferin]a interna]ional` de agricultur` ecologic`, au fost aduse în discu]ie teme de interes, cum ar fi pia]a produselor ecologice, noi tendi]e, m`suri pentru reu[ita exportului de materii prime ecologice, agricultura ecologic`, depozitarea corespunz`toare a produc]iei sau sistemele de control din acest sector. Cuvântul de început l-a avut pre[edintele Asocia]iei Bio România, dl Marian Cioceanu, care a dorit s` sublinieze importan]a aceastei manifest`ri, prima de acest gen din România, menit` s` strâng` laolalt` actori importan]i din sectorul de agricultur` ecologic`. „În Polonia, EkoConnect a reu[it ca în 4 ani s` fac` din forumul organizat una dintre cele mai importante manifest`ri, reunind în special ]`rile din nordul Europei. Forumul de agricultur` ecologic` din România va deveni în timp una dintre

cele mai importante evenimente din sud-estul Europei”, a spus dl Cioceanu. Forumul de Agricultur` Ecologic` este un eveniment cu un nivel nou [i de înalte cuno[tin]e [i informa]ii pentru cei implica]i în domeniul agriculturii ecologice. În acela[i timp, evenimentul a fost un bun prilej de a întâlni noi parteneri din România [i de peste hotare care î[i desf`[oar` activitatea în acest sector. Teodora Aldescu, consilier superior pe agricultur` ecologic` din cadrul MAPDR, a dorit s` precizeze c` forumul este cea mai important` manifestare de pân` acum din ]ara noastr`. „Este cea mai important` manifestare din sud-estul Europei [i sper ca în urma concluziilor acestui seminar s` identific`m m`surile necesare pentru dezvoltarea acestui sector, deoarece acum noi suntem în faza de pionierat. Trebuie s` facem pa[i de mare nivel pentru a face fa]` concuren]ei”, a afirmat dna Aldescu.

www.euro-ferma.ro

O asocia]ie puternic` Asocia]ia Operatorilor din Agricultura Ecologic` „Bio România” este persoan` juridic` român` de drept privat, f`r` scop lucrativ, neguvernamental` [i apolitic`, independent`, constituit` în septembrie 2008, în conformitate cu Ordonan]a Guvernului nr. 26/2000. Asocia]ia este constituit` de 18 asocia]ii, cooperative, societ`]i comerciale [i produc`tori individuali de produse ecologice [i se dore[te a fi un for care va milita pentru dezvoltarea agriculturii ecologice [i pentru promovarea consumului de alimente s`n`toase. Potrivit statutului asocia]iei, printre membrii fondatori se num`r`: Asocia]ia Bioagricultorilor din România „Bioterra” Cluj, Auger Petru[ SRL, Biocoop-SIB Cooperativa de valorificare a

www.euro-ferma.ro

produselor din agricultura ecologic`, SC Eco Market SRL, Escar Prod SCA Bra[ov, Funda]ia „Patriarhul Avraam” Bucure[ti, Naturalia Impex SRL Ilfov, Shalom Biofood SRL Otopeni, Bioservice SRL Cluj, SC Integro Management Consult SRL [i cercet`torul biolog Petre Mihail Alexandru Papacostea. De la data înfiin]`rii, s-a stabilit ca ]int` final` ca Asocia]ia Bio România s` devin` o organiza]ie interprofesional` capabil` s` reprezinte [i s` sus]in` interesele tuturor tipurilor de operatori care practic` agricultura ecologic` sau care promoveaz` produsele ecologice. În acest scop, asocia]ia urm`re[te s` sus]in` identificarea operatorilor care apar]in aceluia[i domeniu [i s` sprijine activ, prin consiliere, crearea organiza]iilor profesionale pe fiecare domeniu de activitate (produc]ie vegetal` [i animal`, procesare, marketing, consultan]` [i promovare). Astfel, se va crea o organiza]ie capabil` s` propun`, discute, negocieze [i s` armonizeze interesele tuturor membrilor, cu scopul final al dezvolt`rii agriculturii ecologice [i al alimenta]iei s`n`toase prin produse ecologice, pentru protec]ia mediului [i a consumatorului. Asocia]ia Bio România se bucur` de sprijinul unui num`r important de organiza]ii [i organisme private [i de stat, atât din România, cât [i din state europene cu o larg` tradi]ie [i experien]` în domeniul agriculturii ecologice. Printre organiza]iile sus]in`toare din România amintim: Ministerul S`n`t`]ii Publice, Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii, Universitatea de {tiinte Agronomice [i Medicin` Veterinar` Bucure[ti, Universitatea de {tiin]e Agricole [i

Medicin` Veterinar` Ia[i, Universitatea Ecologic` din Bucure[ti, Societatea Român` de Oncologie Comparat` etc. Organiza]ii europene [i interna]ionale: Asocia]ia Bio Austria, Asocia]ia ORA (Organic Retailers Association). Pe termen scurt, Bio România dore[te s` devin` un puternic partener de dialog cu autorit`]ile statului [i s` ajute la crearea condi]iilor economice favorabile [i în România, de dezvoltare a produc]iei, proces`rii [i comer]ului cu produse ecologice române[ti. Acordarea fondurilor europene destinate agriculturii ecologice, al`turi de accesarea fondurilor structurale destinate produc]iei [i proces`rii produselor ecologice, este prioritatea major`, pe termen scurt, a Asocia]iei. Pe termen mediu [i lung, prioritatea absolut` este de a educa, informa [i con[tientiza popula]ia României cu privire la agricultur`, protec]ia mediului înconjur`tor [i alimenta]ie. Scopul educ`rii [i inform`rii corecte, în primul rând a formatorilor de opinie [i apoi a întregii popula]ii a României, este acela ca fiecare cet`]ean român s` poat` alege un aliment, cunoscând toate efectele acestuia asupra s`n`t`]ii personale [i asupra s`n`ta]ii mediului, iar fermierii s` cunoasc`, în func]ie de tipul de agricultur` practicat, efectele roadelor muncii lor asupra s`n`t`]ii oamenilor [i naturii. În conjuctura creat`, de schimbarea legisla]iei [i a atitudinii consumatorului fa]` de alimenta]ie [i de starea de s`n`tate a popula]iei, precum [i de schimb`rile legislative, Asocia]ia Bio România consider` c` este momentul oportun pentru unirea eforturilor în sus]inerea acestui sector, care poate fi considerat unul strategic pentru protec]ia mediului [i a consumatorului.

Ana Must~}ea

Peste tot în Europa, interesul consumatorilor pentru produsele ecologice este în continu` cre[tere. La nivelul UE, în anul 2008 veniturile ob]inute din comercializarea de produse ecologice au atins circa 16 miliarde de euro. Se poate observa c` [i România se aliniaz` la acest trend, consumul de produse ecologice fiind în cre[tere. Aceast` cre[tere se refer` în special la consumul de produse ecologice din pia]a intern`, dar [i la produc]ia [i exportul de produse ecologice neprocesate. Mul]i operatori români din agricultura ecologic` (fermieri, procesatori [i comercian]i) au remarcat aceast` dezvoltare [i pa[ii ce au fost deja f`cu]i în organizarea acestei pie]e [i de aceea au început s` fie interesa]i [i s` produc` produse ecologice. Cele mai frecvente întreb`ri la care ace[tia caut` r`spunsuri sunt: Cum pot avea un succes mai mare pe pia]a de produse ecologice? Ce idei noi pot aplica în afacerea mea cu produse ecologice? Cum pot identifica [i intra în contact cu noile canale de distribu]ie, noile tipuri de produse atât în ]ar`, cât [i în str`in`tate? Pre[edintele EcoMarket, dl Bernhard Jansen, a avut o prezentare intitulat` „Agricultura ecologic` - concept orientat spre viitor”. În expunerea dânsului, au fost aduse în discu]ie problemele pe care le întâmpin`m: pierderea terenului agricol, sc`derea biodiversit`]ii [i contaminarea, ca urmare a unor sisteme de produc]ie neprietenoase cu mediul înconjur`tor. În acest context, agricultura ecologic` poate avea un rol deosebit în rezolvarea acestor probleme.

Decembrie 2009 59

Statistici [i prognoze de pia]` pentru cereale, oleaginoase [i uleiuri vegetale

Rubric` realizat` de Daniel Dumitru

6.11.2009 - 27.11.2009

PIA}A GRâULUI GRâU

Pre]ul grâului din produc]ia anului 2009 a r`mas pozi]ionat la nivelul de 123 euro/ton` FOB Rouen, cu livrare \n luna decembrie. Pre]ul cerealelor se men]ine la nivelul actual datorit` elementelor externe care ac]ioneaz` asupra pie]ei. Mi[c`rile violente ale dolarului american, dar [i ale petrolului, aurului [i pie]elor financiare au determinat modificarea cursului grâului. Contextul actual nu pledeaz` pentru o real` schimbare la nivel fundamental. Pia]a cerealelor pare s` se consolideze la nivelul actual, beneficiind de importante puncte de sus]inere. Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

6 nov.

182.5

199.7

104.3

13 nov.

198.5

216.9

104.3

20 nov.

205.7

221.7

103.7

27 nov.

201.7

209.3

107.3

PORUMB

PIA}A PORUMBULUI Pre]ul porumbului din recolta anului 2009 a afi[at nivelul de 132 euro/ton` FOB Bordeaux, \n cazul livr`rilor din luna noiembrie, pre] care a pierdut \n ultima s`pt`mân` a lunii noiembrie 1 euro/ton`. Problemele de transport de pe Rhin [i Dun`re s-au ameliorat \n ultima s`pt`mân` a lunii noiembrie, ca urmare a precipita]iilor c`zute.

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Paris

6 nov.

144.3

181.5

N/C

13 nov.

153.7

190.9

134.7

20 nov.

153.9

185.9

134.3

27 nov.

156.9

188.5

134.7

PIA}A ORZULUI Pre]ul orzului furajer din recolta anului 2009 a afi[at nivelul de 99 euro/ton` \n cazul livr`rilor din luna noiembrie. Pia]a orzului la nivel comunitar este lipsit` de orizont, ca urmare a lipsei de competitivitate la export [ia utiliz`rii reduse \n furajarea animalelor, ceea ce face ca disponibilul s` fie important.

60 Decembrie 2009

Data

Burs` Creil

Burs` Dunkerque

Burs` Moselle

Burs` Rouen

Burs` Creil**

Burs` Moselle**

6 nov.

96.3

97.7

100.3

99.7

100.3

110.3

13 nov.

94.3

99.3

98.5

100.3

110.3

20 nov.

96.7

99.3

99.7

102.3

111.3

27 nov.

97.3

99.3

98.5

100.3

110.3

PIA}A SOIEI

SOIA

Pre]ul soiei a crescut \n ultima s`pt`mân` a lunii noiembrie, profitând de cererea mai mare de pe pia]a uleiurilor vegetale. A fost eviden]iat` cererea de soia boabe a Chinei, care a dep`[it cu mult a[tept`rile pentru aceast` perioad`.

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Rotterdam

6 nov.

348.5

385.9

897.5

13 nov.

361.9

404.3

930.3

20 nov.

384.5

413.7

945.7

27 nov.

385.9

417.3

947.9

PIA}A RAPI}EI Pre]ul rapi]ei a atins nivelul de 279 euro/ton` FOB Moselle, cu livrare \n luna decembrie, pre] care a câ[tigat 2 euro/ton` fa]` de pre]ul afi[at \n ultima s`pt`mân` a lunii noiembrie. De tensiunea actual`, existent` pe pie]ele uleiurilor vegetale, pe lâng` uleiul de floareasoarelui profit` [i uleiul [i semin]ele de rapi]`. Totodat`, pie]ele oleaginoaselor r`mân sub influen]a petrolului [i pie]elor financiare. Pre]ul petrolului \ncurajeaz` cererea de uleiuri vegetale, \n special \n SUA, la care se adaug` [i deprecierea dolarului american \n raport cu moneda european`. Euro a urcat la cel mai mare nivel fa]` de dolarul american din ultimele 15 luni. Data

Bursa din Paris

6 nov.

269.7

13 nov.

274.3

20 nov.

282.5

27 nov.

280.5

FLOAREA SOARELUI - Semin]e

PIA}A FLORII-SOARELUI

Data

Pre]ul la floarea-soarelui a crescut \n ultima s`pt`mân` a lunii noiembrie, pe fondul evolu]iilor pie]elor financiare [i cea a petrolului.

6 nov.

865.9

6 nov.

260.9

13 nov.

900.3

13 nov.

265.9

20 nov.

945.7

20 nov.

270.3

27 nov.

985.3

27 nov.

300.3

Bursa din Rotterdam

Data

Bursa din Fran]a

N.R.: Informa]iile din prezenta sintez` sunt rezultatul colect`rii de informa]ii, având la baz` urm`toarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale, Institutul Na]ional de Statistic`, Organiza]ia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economic`, Departamentul de Agricultur` al SUA, Bursele produselor agricole din China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina [i principalele burse din Comunitatea European`), informa]ii din pia]` (traderi, produc`tori, fermieri, procesatori, depozitari), organiza]ii de profil (asocia]ii profesionale etc.) [i surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acurate]ea [i integralitatea acestor informa]ii, astfel c` orice concluzie [i ini]iativ` de ac]iune \n baza acestui material trebuiesc privite sub aceast` limitare.

Decembrie 2009 61

4 alin. (1) [i (2) [i art. 7 din Ordonan]a de Urgen]` a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construc]iilor zootehnice dezafectate, destinate cre[terii, îngr`[`rii [i exploat`rii animalelor, precum [i a fabricilor de nutre]uri combinate dezafectate - M.O. nr. 0788/19 noiembrie 2009

Hot`rârea nr. 1262 pentru

aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr. 79/2009 privind reglementarea unor m`suri pentru stimularea absorb]iei fondurilor alocate prin PNDR pentru renovarea [i dezvoltarea spa]iului rural prin cre[terea calit`]ii vie]ii [i diversific`rii economiei în zonele rurale - M.O. nr. 733/28 octombrie 2009

Norme Metodologice de aplicare a OUG nr. 79/2009

privind reglementarea unor m`suri pentru stimularea absorb]iei fondurilor alocate prin PNDR pentru renovarea [i dezvoltarea spa]iului rural prin cre[terea calit`]ii vie]ii [i diversific`rii economiei în zonele rurale - M.O. nr. 0733/28 octombrie 2009

Ordinul nr. 644 pentru modificarea [i completarea Instruc]iunilor privind stabilirea suprafe]elor de teren cu destina]ie agricol` ce se atribuie direct, prin concesionare, conform prevederilor HG nr. 354/2005, aprobate prin Ordinul ministrului Agriculturii nr. 804/2005 M.O. nr. 0747/3 noiembrie 2009 Ordinul nr. 643 privind modificarea

Ordinului ministrului Agriculturii nr. 132/2006 pentru împuternicirea inspectorilor care vor avea responsabilit`]i în Sistemul de clasificare a carcaselor de porcine, bovine [i ovine, precum [i modificarea [i completarea Ordinului ministrului Agriculturii nr. 353/2006 pentru aprobarea atribu]iilor [i modalit`]ilor de func]ionare ale inspec]iei privind activitatea de clasificare a carcaselor, împuternicirea inspectorilor din cadrul direc]iei pentru agricultur` [i dezvoltare rural` jude]ene pentru realizarea activit`]ii de inspec]ie, precum [i stabilirea zonelor în care inspectorii î[i desf`[oar` activitatea M.O. nr. 0750/4 noiembrie 2009

Ordinul nr. 648 pentru modificarea [i completarea Planurilor de conturi [i a monografiilor pentru reflectarea în contabilitate a fondurilor nerambursabile 62 Decembrie 2009

destinate finan]`rii politicii agricole comune, alocate de la CE, precum [i a fondurilor de cofinan]are [i prefinan]are de la bugetul de stat, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii nr. 498/2008 M.O. nr. 0754/5 noiembrie 2009

Decizia nr. 1244/6 octombrie 2009 referitoare la excep]ia de

neconstitu]ionalitate a prevederilor art. 36 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 - M.O. nr. 0755/5 noiembrie 2009

Decizia nr. 1247/6 octombrie 2009 referitoare la excep]ia de

neconstitu]ionalitate a prevederilor art. I pct. 15 [i 16 din titlul IV al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile propriet`]ii [i justi]iei, precum [i unele m`suri adiacente [i ale art. 1101 alin. (1) lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 - M.O. nr. 0755/5 noiembrie 2009

Decizia nr. 1291/8 octombrie 2009 referitoare la excep]ia de

neconstitu]ionalitate a dispozi]iilor art. III alin. (1) lit. a) pct. (ii) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea [i completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 - M.O. nr. 0759/6 noiembrie 2009

Hot`rârea nr. 1303/28 octombrie 2009 pentru modificarea

anexei la Hot`rârea Guvernului nr. 659/2009 privind aprobarea obiectivelor etapei a X-a 2009 a Programului de realizare a Sistemului na]ional antigrindin` [i de cre[tere a precipita]iilor - M.O. nr. 0775/12 noiembrie 2009

Hot`rârea nr. 1347/11 noiembrie 2009 privind consolidarea capacit`]ii de gestionare a Programului opera]ional pentru pescuit - M.O. nr. 0789/19 noiembrie 2009

Decizia nr. 1298/13 octombrie 2009 referitoare la excep]ia de neconstitu]ionalitate a prevederilor art. 1, art. 3 alin. (1), (6), (7) [i (8), art.

Ordinul nr. 697/17 noiembrie 2009 pentru modificarea anexei la

Ordinul ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 480/2009 privind constituirea Comisiei pentru acordarea licen]elor de depozit pentru semin]ele de consum - M.O. nr. 0792/19 noiembrie 2009

Ordinul nr. 698/17 noiembrie 2009 pentru modificarea anexei la

Ordinul ministrului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale nr. 454/2006 privind aprobarea Metodologiei de decontare a cheltuielilor prev`zute la art. 35 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole [i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 [i ale Legii nr. 169/1997, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare - M.O. 0797/23 noiembrie 2009

Hot`rârea nr. 1370/18 noiembrie 2009 privind organizarea [i

efectuarea recens`mântului general agricol din România - M.O. nr. 0805/25 noiembrie 2009

Hot`rârea nr. 1369/18 noiembrie 2009 privind înscrierea

în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unor imobile achizi]ionate în condi]iile legii [i darea lor în administrarea Ministerului Agriculturii, P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale - Agen]ia de Pl`]i [i Interven]ie pentru Agricultur`, pentru unele centre jude]ene aflate în subordinea acesteia - M.O. nr. 0804/25 noiembrie 2009

Legea nr. 366/20 noiembrie 2009 privind trecerea unor terenuri

din domeniul public al statului [i din administrarea Academiei de [tiin]e Agricole [i Silvice „Gheorghe IonescuSise[ti“ - Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian - Sibiu în domeniul public al ora[ului Cisn`die [i în administrarea Consiliului Local al Ora[ului Cisn`die, jude]ul Sibiu - M.O. nr. 0805/25 noiembrie 2009

www.euro-ferma.ro

Decretul nr. 1719/19 noiembrie 2009 pentru promulgarea Legii privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului [i din administrarea Academiei de {tiin]e Agricole [i Silvice „Gheorghe Ionescu-Sise[ti“ - Institutul de CercetareDezvoltare pentru Montanologie Cristian - Sibiu în domeniul public al ora[ului Cisn`die [i în administrarea Consiliului Local al Ora[ului Cisn`die, jude]ul Sibiu - M.O. nr. 0805/25 noiembrie 2009

Ordinul nr. 721/18 noiembrie 2009 privind aprobarea Planului de m`suri pentru îmbun`t`]irea calit`]ii laptelui crud de vac` - M.O. nr. 0813/27 noiembrie 2009

Ordinul nr. 67/28 octombrie 2009 privind aprobarea Planului de

m`suri pentru îmbun`t`]irea calit`]ii laptelui crud de vac` - M.O. nr. 0813/27 noiembrie 2009

Legea nr. 372/26 noiembrie 2009 pentru aprobarea Ordonan]ei

Decretul nr. 1735/25 noiembrie 2009 privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului nr. 79/2009 privind reglementarea unor m`suri pentru stimularea absorb]iei fondurilor alocate prin Programul Na]ional de Dezvoltare Rural` pentru renovarea [i dezvoltarea spa]iului rural prin cre[terea calit`]ii vie]ii [i diversific`rii economiei în zonele rurale - M.O. nr. 0816/27 noiembrie 2009

Hot`rârea nr. 1404/18 noiembrie 2009 privind reorganizarea [i func]ionarea Laboratorului Central pentru Controlul Calit`]ii [i Igienei Vinului Valea C`lug`reasc` - M.O. nr. 0819/27 noiembrie 2009

Hot`rârea nr. 1403/18 noiembrie 2009 privind organizarea

[i func]ionarea Agen]iei Na]ionale pentru Ameliorare [i Reproduc]ie în Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu“ - M.O. nr. 0821/30 noiembrie 2009

Guvernului nr. 16/2009 privind modificarea Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de pl`]i directe [i pl`]i na]ionale directe complementare, care se acord` în agricultur` începând cu anul 2007, [i pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societ`]ile agricole [i alte forme de asociere în agricultur` M.O. nr. 0816/27 noiembrie 2009

Legea nr. 369/26 noiembrie 2009 pentru aprobarea Ordonan]ei

Legea nr. 373/26 noiembrie 2009 pentru aprobarea Ordonan]ei

aprobarea Ordonan]ei Guvernului nr. 15/2009 privind unele m`suri pentru accelerarea absorb]iei sumelor alocate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural` [i prin Fondul European pentru Pescuit - M.O. nr. 0821/30 noiembrie 2009 Legea nr. 371/26 noiembrie 2009 pentru aprobarea Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricol`, Fondul european agricol de dezvoltare rural` [i Fondul european pentru pescuit [i a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea European` [i a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare [i gestionare a datelor necesare desf`[ur`rii politicii comune în domeniul pescuitului [i a programului de control, inspec]ie [i supraveghere în domeniul pescuitului [i pentru modificarea art. 10

de Urgen]` a Guvernului nr. 79/2009 privind reglementarea unor m`suri pentru stimularea absorb]iei fondurilor alocate prin Programul Na]ional de Dezvoltare Rural` pentru renovarea [i dezvoltarea spa]iului rural prin cre[terea calit`]ii vie]ii [i diversific`rii economiei în zonele rurale - M.O. nr. 0816/27 noiembrie 2009

Decretul nr. 1734/25 noiembrie 2009 privind promulgarea Legii pentru

aprobarea Ordonan]ei Guvernului nr. 16/2009 privind modificarea Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de pl`]i directe [i pl`]i na]ionale directe complementare, care se acord` în agricultur` începând cu anul 2007, [i pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societ`]ile agricole [i alte forme de asociere în agricultur` M.O. nr. 0816/27 nov. 2009

www.euro-ferma.ro

Guvernului nr. 15/2009 privind unele m`suri pentru accelerarea absorb]iei sumelor alocate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural` [i prin Fondul European pentru Pescuit M.O. nr. 0821/30 noiembrie 2009

Decretul nr. 1731/25 noiembrie 2009 privind promulgarea Legii pentru

din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorb]iei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural`, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricol`, prin preluarea riscului de creditare de c`tre fondurile de garantare - M.O. nr. 0821/30 noiembrie 2009

Legea nr. 374/26 noiembrie 2009 privind aprobarea Ordonan]ei

de Urgen]` a Guvernului nr. 73/2009 pentru modificarea art. 19 din Ordonan]a Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activit`]ii sanitar-veterinare [i pentru siguran]a alimentelor - M.O. nr. 0821/30 noiembrie 2009

Decretul nr. 1733/25 noiembrie 2009 privind promulgarea Legii pentru

aprobarea Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricol`, Fondul european agricol de dezvoltare rural` [i Fondul european pentru pescuit [i a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea European` [i a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare [i gestionare a datelor necesare desf`[ur`rii politicii comune în domeniul pescuitului [i a programului de control, inspec]ie [i supraveghere în domeniul pescuitului [i pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorb]iei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural`, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricol`, prin preluarea riscului de creditare de c`tre fondurile de garantare - M.O. nr. 0821/30 niembrie 2009

Decretul nr. 1736/25 noiembrie 2009 pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonan]ei de Urgen]` a Guvernului nr. 73/2009 pentru modificarea art. 19 din Ordonan]a Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activit`]ii sanitar-veterinare [i pentru siguran]a alimentelor - M.O. nr. 0821/30 niembrie 2009

Hot`rârea nr. 1408/18 noiembrie 2009 privind înfiin]area,

organizarea [i func]ionarea Oficiului Na]ional al Viei [i Produselor Vitivinicole - M.O. nr. 0827/2 decembrie 2009 Decembrie 2009 63

PIESE DE SCHIMB Vând piese pentru combine Claas [i John Deere. Tel. 0723.972.072. Vând diferite tipuri de motoare: Perkins, Mercedes, John Deere, Deutz Fahr, Fiat, Ford pre]uri acceptabile. Tel. 0742.624.725; 0359/418.085. Vând cutie de viteze pentru U44, plac` de presiune [i ambreiaj, precum [i electromotor. Tel. 0722.525.032; 0236./19.607. Vindem anvelope [i cauciucuri noi pentru toate tipurile de utilaje agricole [i industriale, camere de aer [i benzi de jant`. Tel. 0744.773.096; 021/683.69.30. Vând piese pentru balotiere, toate tipurile. Tel. 0743.262.852. Cump`r piese de combin` Braud 640: racie]i, lan], sit` grâu [i gât combin`. Tel. 0744.112.065.

ANIMALE Vând 21 vaci cu lapte, cota de lapte 54.000 litri [i 2 aparate de muls tip Banat Nova. Tel. 0741.417.663. Vând capre gestante, metise, selec]ionate, \mperecheate cu ]api Saanen. Tel. 0720.360.352; 0724.543.217. Vând pui de iepuri rasele Belgian uria[, Marele alb, Pestri] uria[ german, Neozeelandez alb, Californian, Neozeelandez ro[u, Rex, Weiss Granen [i cu[ti ad`p`toare [i hr`nitori. Tel. 0744.771.788. Vând pui de g`in` din rasele Mo]ata olandez`, Italian` argintie, Orpigton galben, Mii de flori, Cochinchina pitic, Brahma potârnichiu [i porumbei ornamentali, pre]uri negociabile. Tel. 0723.508.590. Vând curcani de talie mare, vârsta 5 luni, tratamente la zi, crescu]i ecologic, greutate 8-10 kg, pre] 12,5 lei/kg. Tel. 0763.604.588, 0744.349.595. 64 Decembrie 2009

LEGUME FRUCTE Vând 100 de tone cartofi de consum, 10 tone cartofi de s`mân]` din produc]ie cartofi Olanda, pre] negociabil. Tel. 0722.604.892. Vând ceap`, morcov, sfecl` ro[ie, p`stârnac, cartof alb [i roz. Tel. 0744.656.454; 0744.634.774 Vând cartofi de consum proaspe]i, asigur transport. Tel. 0762.675.927; 0722.979.019. Vând morcov [i p`stârnac de pe suprafa]a de 1 ha fiecare, pre] negociabil \n func]ie de calitate. Tel. 0732.612.904. Vând varz` de var`, produc]ie proprie, la Puntea de Greci, km 70 pe autostrada A1, Dâmbovi]a. Tel. 0730.160.248. Vând mure de p`dure, la cantit`]i mai mari livr`m [i \n afara jude]ului, pre] 7 lei/kg, negociabil. Tel. 0741.782.720.

BIOCOMBUSTIBILI SC BIO FUEL ENERGY SRL vinde DDGS (nutre] pentru animale), un produs nou pe pia]a româneasc`. Cerealele uscate de distilerie solubile (DDGS) sunt produse în industria etanolului [i sunt disponibile pentru a fi incluse în dietele animalelor (suine, bovine, ovine, galinacee, cabaline [i altele). Acestea reprezint` o surs` zilnic` de proteine (aproximativ 30%) [i gr`simi (aproximativ 9,5%) \n dieta animalelor. DDGS este un ingredient avantajos din punct de vedere financiar, comparativ cu hrana tradi]ional`. Detalii suplimentare: Tel. 0758.88.18.53, www.biofuelenergy.ro.

TALON DE MIC~ PUBLICITATE Numele ..................................... Prenumele ...................................... Jude]ul ............................... Localitatea ............................................ Adresa ............................................................................................. ........................................................................................................ Mobil ............................................E-mail ...........................................

TEXTUL ANUN}ULUI:....................................................................... .................................................................................................... .................................................................................................... .................................................................................................... .................................................................................................... .................................................................................................... .................................................................................................... .................................................................................................... .................................................................................................... .................................................................................................... .................................................................................................... .................................................................................................... .................................................................................................... Persoanele care au abonament beneficiaz` GRATUIT de publicarea anun]urilor \n revista AGRIMEDIA - la sec]iunea „Mic` publicitate“. _______________________________________________________________________ Pentru detalii [i abonamente: Tel./fax: 021/317.05.87 sau redactie@euro-ferma.ro

Decembrie 2009 65

Biserica cre[tin` pr`znuie[te \n fiecare an la 25 decembrie Na[terea Domnului nostru Iisus Hristos. Vestea \mbucur`toare au adus-o \ngerii p`storilor din Betleem, anun]ându-i acest eveniment, cum consemneaz` evanghelistul Luca \n Evanghelia sa, cap. 2,10-11. „Iat`, v` binevestesc vou` bucurie mare, care va fi la tot poporul; c` vi s-a n`scut azi Mântuitor, care este Hristos Domnul, \n cetatea lui David, \n Betleemul Iudeii, cum a profe]it profetul Miheia, care a tr`it \n veacul al 2-lea \nainte de Hristos, care \n capitolul 5,1-2 a scris urm`toarele: «{i tu, Betleeme, p`mântul lui Iuda, nu e[ti nicidecum cel mai mic \ntre c`peteniile lui Iuda, c`ci din tine va ie[i Conduc`torul care va pa[te poporul meu Israel»” (text reprodus \n Evanghelia dup` Matei, cap. 2,6). |mp`ratul roman Octavian August, prin recens`mântul pe care l-a ordonat [i prin dispozi]ia ca fiecare s` se \nscrie la locul s`u de na[tere, f`r` s` [tie, a confirmat implinirea profe]iei lui Miheia c` Mesia se va na[te \n Betleemul Iudeii, c`ci aici \[i are

originea familia sfânt`. Scopul \ntrup`rii a fost mântuirea neamului omenesc, iar motivul a fost iubirea lui Dumnezeu tat`l, care „a[a de mult ne-a iubit, \ncât a trimis pe Fiul S`u ca tot cel ce va crede \n El s` nu piar`, ci s` aib` via]a cea ve[nic`” (Ioan 3,16). Fiul lui Dumnezeu s-a f`cut om asemenea nou`, afar` de p`cat, ca s`-l \nal]e pe om la cer, s` devin` cet`]ean al \mp`r`]iei cerurilor prin harul S`u [i astfel s-au pus temeliile mântuirii neamului omenesc. Na[terea Domnului nu este un eveniment comemorativ bimilenar, c`ci noi ne vom folosi de darul ce ni l-a adus prin na[terea Sa pân` la sfâr[itul veacurilor. De aceea zicem: „Hristos se na[te, m`ri]i-L“ \n prezent [i nu c` s-a n`scut, „c`ci Iisus Hristos, ieri [i azi, [i \n veci, este acela[i“ (Evrei 13,8). De[i s-a f`cut om, Fiul lui Dumnezeu nu se na[te ca om, ci se na[te ca Dumnezeu, care a venit [i ca om, [i ca Dumnezeu: ca om, ca s` p`storeasc` poporul, iar ca Dumnezeu, ca s` mântuiasc` lumea \ntreag`. Raiul s-a deschis, blestemul a disp`rut. A venit

pe p`mânt, \ntreg fiind \n ceruri, \ntreg [i pe p`mânat. Fiind Dumnezeu, s-a f`cut om f`r` s` \nceteze de a fi Dumnezeu. Nu s-a f`cut Dumnezeu, ci era Dumnezeu, cum rostesc preo]ii rug`ciunea când depun sfintele daruri pe sfânta mas` dup` vohodul mare: „|n mormânt cu trupul [i \n iad cu sufletul, ca un Dumnezeu \n rai cu tâlharul, pe scaun ai fost, toate umplându-le”. {i acum, dac` toate câte le avem, le avem de la Dânsul, c`ci El ne-a r`scump`rat, El ne-a dat putin]a ca s` ne putem \mp`rt`[i de roadele mor]ii Sale de pe cruce, atunci [i noi suntem datori s`-L iubim din tot sufletul, din tot cugetul, din toat` inima, din toate puterile. S` mergem la sfântul altar [i s`-i aducem daruri Celui ce s-a n`scut \n ieslea din Betleem, nu aur, smirn` [i t`mâie, ci iubirea noastr` [i fapte ale iubirii“ (Ioan 13,35). De sfintele s`rb`tori ale Na[terii Domnului, s`-L rug`m pe Domnul n`scut \n ieslea din Betleem s` binecuvânteze via]a [i casa noastr`, iar Anul Nou s` ne fie plin de harul S`u, cu pace trainic`.

Gânduri pentru cititori \n luna decembrie, luna S`rb`torilor de iarn` „Undrea”, a dou`sprezecea lun` a anului, este un interval al bucuriei pentru toate vârstele... Mo[ Nicolae [i Mo[ Cr`ciun sunt a[tepta]i cu emo]ie de to]i copiii care ignor`, cu nevinov`]ie, dificut`]ile vie]ii resim]ite de maturi... Brazii, pentru buzunarele mai ferche[e, [i molizii, pentru cele mai umile, sunt \mpodobi]i cu veselie [i sârguin]` \n Ajunul magic al marelui praznic al Na[terii Mântuitorului...

Colind`torii \[i alc`tuiesc cetele, \[i preg`tesc sculele trebuincioase [i rememoreaz` zicerile [i cânt`rile, trecute de la o genera]ie la alta, spre a meni de bine speran]ele puse \n Anul Nou ce va s` vie... {i, gustând din paharul de vin abia a[ezat, s` credem \n puterea ur`rilor de s`n`tate [i fericire ce le facem celor dragi, spre a le da astfel valoarea premoni]iei! De urat am mai ura, Dar ne e c` s-o-nopta

{i ne-apuc` vremea rea... Face]i roata mì flacì {i suna]i din pintenei, Din buhai [i zurg`lì, Hì, hì, hì! La anul [i la mul]i ani!

Echipa

Victor V~T~MANU

Gânduri de Cr`ciun