Revista AGRIMEDIA - Decembrie 2013 by Agri Media Invest s.r.l.

Ianuarie 2013

Să ne valorizăm şansa Puteţi crede în «Feng shui» dacă vreţi, dar de fapt oamenii îşi controlează propria soartă. Cel mai important este să vă îmbunătăţiţi în permanenţă abilităţile şi să oferiţi tot ce aveţi mai bun. Astfel multe lucruri care păreau imposibile vor devini posibile” LI KA SHING, om de afaceri chinez În numărul din luna iulie al revistei noastre am reliefat importanţa extinderii relaţiilor economice ale României şi în spaţiul extracomunitar. Această strategie adoptată şi de alte ţări din Comunitatea Europeană, respectând toate angajamentele în calitate de ţări membre UE, se dovedeşte benefică. Astfel, recentul Summit economic organizat în ţara noastră cu participarea primului ministru al Republicii Populare Chineze, domnul Li Kequiang, şi a 16 premieri din ţările Europei Centrale şi de Est, însoţiţi de peste 1.000 oameni de afaceri, a demonstrat disponibilitatea de cooperare a acestora, dar şi imensul potenţial economic, inclusiv investiţional, al RP Chineze. În cadrul convorbirilor bilaterale ale oficialilor români cu înaltul oaspete chinez, la care a participat şi un important grup de oameni de afaceri, s-au identificat posibilităţi de cooperare în domeniul financiar-bancar, în infrastructura din transporturi, în domeniul energetic, în comerţul cu produse agricole, în sectorul tehnico-ştiinţific, al protecţiei mediului, turismului etc. Posibilitatea de asigurare

www.agrimedia.ro

a unor linii de credit de peste 10 miliarde de dolari de către partenerul chinez sunt premise temeinice pentru realizarea unor importante proiecte, cu condiţia ca părţile implicate să negocieze ferm, să dea dovadă de predictibilitate şi de seriozitate în respectarea obligaţiilor angajate. În acest context, se apreciază că şi agricultura poate fi un principal domeniu de investiţii pentru partenerii chinezi. Esenţialul este ca factorii de decizie din ţara noastră să propună realizarea unei game de proiecte adecvate cerinţelor pieţei, întrucât dezvoltarea urbanizării RP Chineze va impulsiona exponenţial cererea de produse agricole. Potrivit aprecierii înaltului demnitar chinez, documentele bilaterale semnate cu partenerii români sunt un exemplu de relaţii interstatale, bazate pe respectarea reciprocă a suveranităţii teritoriale şi a luării în considerare a intereselor-cheie ale celor două ţări. În acest sens, nu este de neglijat nici faptul că, potrivit unei recente declaraţii a primului ministru bulgar, domnul Plamen Oresharski, China va înfiinţa în ţara vecină o asociaţie pentru promovarea cooperării în agricultură cu ţările participante la Summitul de la Bucureşti. Se orientează lumea în ritm alert, domnule ministru Daniel Constantin! Un alt eveniment major cu impact esenţial pentru dezvoltarea economică a României este şi adoptarea de către Parlamentul European a bugetului multianual pentru perioada 2014-2020, în valoare de 908 miliarde de euro credite de plată şi 960 miliarde de euro credite de angajament. Aceste sume sunt cu 3,7%, respectiv 3,5% mai mici faţă de cele aprobate pentru perioada 2007-2013.

Şi totuşi, potrivit opiniei unor înalţi oficiali ai UE, în actuala conjunctură economică internaţională s-a ajuns după îndelungi negocieri la un buget realist pentru Europa. După cum se cunoaşte, începând cu data de 1 ianuarie 2014, în concordanţă cu prevederile Tratatului de aderare a României la UE, se liberalizează vânzarea-cumpărarea de terenuri agricole situate în extravilan. În scopul eliminării unor eventuale abuzuri, a concurenţei neloiale, a discriminării şi pentru a nu dezrădăcina iremediabil fiinţa ţăranului român, ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are o deosebită responsabilitate în promovarea actelor juridice corespunzătoare. Evenimentele cu impact major în viaţa economică, socială şi politică a ţării noastre ne duc cu gândul la o anecdotă care a făcut carieră în istoria ultimelor două secole, şi anume: când marele revoluţionar şi lider naţionalist italian Giuseppe Garibaldi, care a contribuit la eliberarea şi unificarea ţării sale, a intrat în cetatea eternă Roma, conştient de vrajmăşiile interne şi externe, a temperat euforia conaţionalilor săi prin trei cuvinte simple, dar cu profund impact: „Romani, fiţi serioşi!”. Dar seriozitatea în luarea deciziilor, în parteneriatele economice, sociale şi politice trebuie să guverneze conduita românilor de la vlădică la opincă. Să ne valorizăm cu inteligenţă şansa istorică de propăşire, contrar vom pierde şi de această dată trenul. Şi pentru că Sfintele Sărbători de Crăciun şi Anul Nou se apropie urăm prietenilor, colaboratorilor şi tuturor creştinilor sănătate, concordie şi împliniri! La mulţi ani! Simona MUNTEANU Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3

ISSN 2069 - 1238

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul VII, Nr. 12 / 2013 (81) Decembrie 2013 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031.439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

Decembrie D De cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

SUMAR: 3 10

Editorial

Fonduri absorbite în valoare de 2,35 miliarde de euro

Măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol

Ziua media PNDR 2014-2020

Proiectul bugetului pentru anul 2014

Danube Soya şi proteina vegetală în Europa

Vizită la un fermier francez, membru în Cooperativa Euralis

Produsele Timac, apreciate de agricultori

Rolul temperaturii solului asupra eficienţei îngrăşămintelor

Tehnologia de cultură a semincerilor de sfeclă de zahăr

Euralis Seminţe: «Bogăţia stă în seminţe!»

Pagubele cauzate de buruienile din culturile agricole

BASF şi Limagrain România, parteneriat pentru fermieri

Succes dublu pentru Claas Tractor

50 52

Lemken - de 3 ani pe piaţa autohtonă

Vizită în Ţara Făgăduinţei

General Leasing câştigă tot mai mult teren pe piaţa utilajelor agricole

Fermă-model în sistem ecologic

Programul Naţional Apicol 2014-2016, norme de aplicare şi valorile sprijinului

Tehnologia de cultură a trandafirului pentru ulei (Rosa damascena)

Tehnologia de cultivare a anasonului (Pimpinella anisum L.)

General Leasing SA - tradiţie de 20 de ani pe piaţa românească

www.agrimedia.ro

Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3

 În dialog cu fermierii

• Cum au răspuns reprezentanţii unor a ridicată de Agrostandard privind libera Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Producători din România (LAPAR) „Am citit Tratatul de Aderare al României la UE şi într-un articol se vorbea despre dreptul fiecărei ţări de a-şi proteja siguranţa alimentară. Acest criteriu l-au folosit ţările care au cerut derogări la UE pentru a prelungi perioada de liberalizare a pieţei funciare. România este singura ţară din spaţiul comunitar care nu a depus nici o derogare la CE. Nu înţeleg de ce în acel tratat România a avut condiţii speciale faţă de celelalte ţări. Din 2010, LAPAR a făcut demersuri pentru a sensibiliza guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria să facă ceva în acest sens şi au trecut 3 ani fără a se face nimic. Acum a ieşit un proiect de lege care îngreunează foarte mult accesul la cumpărarea şi vânzarea terenurilor agricole din cauza condiţiilor impuse. Unele dintre ele sunt aberante, pentru că nu corespund cu realitatea. Este necesar să faci un anunţ la primărie când vrei să vinzi sau să cumperi teren agricol, iar în acel moment trebuie să ai cadastru. De obicei, cei care vând terenul nu au bani să realizeze cadastrarea şi cumpărătorul era cel care suporta, de regulă, cheltuielile. Prin introducerea condiţiilor de preemţiune nu se ştie cine va fi în final cumpărătorul. Primăria are obligaţia să caute toţi potenţialii cumpărători şi va fi o muncă enormă. Un lucru neclar este ce se întâmplă dacă toţi dau aceeaşi sumă? Undeva în lege spune că vânzătorul poate să aleagă, dar într-un alt articol se spune că nu poate să aleagă cum doreşte, ci după ordinea lor. Un alt inconvenient este acea limitare de vârstă care îngrădeşte drepturile la cumpărarea terenurilor agricole. Nu înţeleg ce caută acea instituţie a statului care să monitorizeze toate vânzările, care să deţină toată baza de date? Notarii şi cei de la Cadastru au obligaţia de a trimite informaţii despre toate operaţiuniile pe care le fac. De ce mai este nevoie de o agenţie? Este o lege antiromânească! Va îngreuna foarte mult vânzarea terenurilor. O altă problemă ridicată de această lege este aceea că arendaşii care au mai puţin de un an de când folosesc terenul nu au dreptul la preemţiune. Este adevărat că străinii nu pleacă cu pământul, dar pleacă cu profitul de pe acel teren, cum de altfel se şi întâmplă. Fiecare ţară caută să-şi asigure siguranţa alimentară. Lituania a elaborat recent o hotărâre de guvern care interzice vânzarea terenurilor agricole cetăţenilor străini şi a introdus şi obligativitatea ca orice cumpărător să aibă istoric în agricultură. Polonia a introdus condiţia de a avea rezidenţă 12 ani şi istoric în agricultură. Trebuie să punem şi noi condiţii. La unguri, vânzarea terenurilor agricole către străini este considerată infracţiune.” 6

Decembrie D De cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

Bogdan Buzescu, preşedintele Confederaţiei Asociaţiilor Ţărăneşti din România (CATAR) „În rândul agricultorilor există o gândire solidară în ceea ce priveşte vânzarea terenurilor agricole către străini. Din păcate, nu coincide cu cea a mai-marilor ţării. Se vorbeşte despre o piaţă comună şi drepturi egale, însă România nu este egală cu celelalte ţări din Uniunea Europeană. Vorbim despre o piaţă comună, unde toată lumea are acces la desfacere, dar nu şi la facere, producere, pentru că nu avem aceleaşi condiţii şi resurse. Nimeni nu-i creditează pe micii fermieri, costul creditului în România este de 3-4 ori mai mare faţă de cel din alte state, iar subvenţiile agricultorilor români sunt mai mici decât ale celor din alte ţări europene. Toate acestea conduc la decapitalizarea fermei româneşti. La desfacere, în schimb, fermierii străini şi cei români intră în competiţie pe aceeaşi piaţă, în aceleaşi condiţii. Tot timpul spunem că au fost scăpări şi la negociere, dar atâta timp cât nu avem o strategie privind dezvoltarea agricolă şi rurală pe termen mediu şi lung nimeni nu va lua în serios problema aceasta şi nu va realiza ce înseamnă această resursă extraordinară.”

www.agrimedia.ro

r asociaţii de profil la problema spinoasă eralizarea pieţei funciare din 2014.

„Din statistica Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură reiese faptul că 1.100 de ferme sunt deţinute de cetăţeni străini şi că primesc 10% din sprijinul total pe suprafaţă. Sunt ferme mari care lucrează peste 1,2 milioane de hectare în România. Alianţa ROPAC a prezentat Ministerului Agriculturii încă din luna septembrie 2013 un proiect de act normativ privitor la condiţionarea străinilor referitor la piaţa funciară din România. Am făcut această propunere pe baza unor documentări solide despre cum au tratat această problemă celelalte state membre. Pot să afirm că Franţa are cel mai «comunist» sistem privind accesul străinilor la piaţa funciară. Cele care au restricţionat accesul au introdus în lege mai multe principii de valoare, la care şi noi am făcut apel în cadrul propunerii de proiect şi prin acestea argumentăm, de altfel, condiţiile care vrem să fie incluse în actul normativ. Unul dintre cele mai importante principii este cel al securităţii alimentare, urmat de cel al securităţii naţionale. Terenurile de la graniţe nu ar trebui să fie vândute străinilor din raţiuni de securitate. Polonia a stabilit ca distanţa de la care se poate cumpăra pământ la graniţă să fie de 150 km. În proiectul de lege lansat de Ministerul Agriculturii distanţa propusă era de doar 10 km şi mă bucur că atunci când a trecut prin Senat aceasta a crescut măcar la 20 km. Sperăm să crească şi mai mult când va trece prin Parlament. În proiectul nostru, distanţa propusă este de 150 km, pentru că nu suntem o ţară mică, iar alte state au impus distanţe la fel de importante. Principiul şanselor egale poate fi introdus în lege, cel al fermierului activ sau cel al reciprocităţii. Există o concurenţă neloială între români şi străini la cumpărarea terenurilor arabile. Din cele 10 principii pe care le-am propus, în proiectul de lege propus de MADR se regăsesc doar trei principii, respectiv distanţa de la frontieră, securitatea alimentară şi preemţiunea. Sperăm să impunem, măcar la nivelul normelor de aplicare, restul de principii. Să se interzică cumpărarea terenurilor agricole din siturile arhelologice, zonele de protecţie sau Natura 2000. Am dori ca prin această lege persoanele juridice să aibă acelaşi obligaţii ca şi cele fizice. Sperăm ca la Camera Deputaţilor să fie introduse celelalte principii, iar la elaborarea normelelor metodologice de aplicare să fim chemaţi de către Ministerul Agriculturii astfel încât să le putem armoniza, căci altfel riscăm să ne pierdem obiectul muncii.”

www.agrimedia.ro

Ion Cioroianu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR) „Se vorbeşte foarte mult despre această lege a vânzării terenurilor de către persoanele fizice, însă nu se zice nimic de persoanele juridice. Cele din urmă, care au acţionariat străin, au cumpărat extrem de multe hectare în România, iar lor nu li se pun condiţii de nici un fel. Vrem ca Ministerul Agriculturii să pună condiţii asemănătoare şi pentru persoanele juridice cu acţionariat străin. Legea se referă doar la cetăţenii din Uniunea Europeană, dar sunt mulţi străini, din afara spaţiului comunitar, care au cumpărat mii de hectare la noi în ţară. Cel puţin în Bărăgan, străinii fac legea. Tot ce produc exportă şi, mai mult, iau şi de la vecini. Se vorbeşte despre siguranţa alimentară, dar ne trezim că terenurile agricole sunt deţinute de străini, iar alimentele le exportă în ţările lor de origine. Tratatul de aderare s-a negociat prost, nu s-au pus condiţii şi nu şştim deocamdată care va fi impactul.” p

Decembrie D De cemb ce mbri rie 20 2013 013 3

Ana MUSTĂŢEA

Claudiu Frânc, preşedintele Alianţei ROPAC şi al Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România

Summit Agro pregăteşte sezonul 2014 cu o echipă extinsă Compania Summit Agro, lider pe piaţa din România în furnizarea de produse pentru protecţia plantelor, seminţe pentru cultura mare şi îngrăşăminte, are noi membri în organizaţia sa. Silviu Caimac s-a alăturat companiei în noiembrie 2013, în poziţia de marketing manager, iar Cătălin Cojocaru este noul manager de resurse umane din septembrie 2013. Decizia companiei vine pe fondul atenţiei sporite pe care compania o acordă pieţei din România. Summit Agro România doreşte să vină în 2014 cu o organigramă extinsă, adaptată condiţiilor actuale din agribusiness, în care angajaţii sunt mai aproape de distribuitorii şi fermierii lor. Silviu Caimac, noul manager de marketing, are 34 de ani, a absolvit Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti în 2004 şi a lucrat la companii multinaţionale din industria agro. Cătălin Cojocaru, manager de resurse umane, are 30 de ani, este licenţiat în Psihologie şi

Ştiinţe Juridice şi vine cu o expertiză bogată în resurse umane în cadrul unor companii multinaţionale din diverse domenii, precum Samsung Electronics România, Banca Italo Romena sau Automobile Bavaria. „Suntem o companie care oferă produse de calitate şi susţinem partenerii noştri prin servicii adăugate. Avem o echipă tehnică şi profesionistă ce poate oferi aceste servicii şi intenţionăm s-o mărim cu oameni dinamici şi entuziaşti. În plus, portofoliul de produse, al doilea bun al companiei după oameni, se va extinde şi el în 2014”, declară Alexandru Precup, director general al Summit Agro România. Succesul viitor şi operaţiunile companiei Summit Agro România, pe lângă echipa de vânzări, vor fi susţinute şi de echipa de management: Ando Takanori - preşedinte, Alexandru Precup - director general, Liliana Ionescu - Business Unit Director, Mihai Miriţescu - director Departament Seminţe, Daniel Tabacu - director dezvoltare.

Summit Agro este înfiinţată în România în anul 1997 şi face parte din Sumitomo Corporation cu sediul central în Japonia. Printre mărcile cele mai cunoscute comercializate în România de compania Summit Agro amintim: Fury, Mospilan (insecticide), Cyflamid 5 EW, Topsin, Yamato (fungicide), Targa Super (erbicide), Picus 600 FS (tratament sămânţă) şi fertilizanţi (Elite, Last N). Sumitomo Corporation are o istorie ce datează din 1630, este prezentă în 116 ţări, cu peste 700 de sucursale, având un număr de aproximativ 74.000 de angajaţi. Corporaţia desfăşoară activităţi în diferite industrii: industria de metale, transporturi şi sisteme de construcţii, mediu şi infrastructură, media, bunuri şi servicii pentru îmbunătăţirea stilului de viaţă, resurse minerale, energie, produse chimice şi electronice.

Normele metodologice privind pajiştile permanente La data de 11 decembrie 2013, Guvernul României a aprobat, în şedinţă, Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. Astfel, prin acest act normativ se reglementează: • autoritatea competentă în domeniu ca fiind Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin autorităţile cu atribuţii în domeniu aflate în subordinea sa; • obligaţia de a se include în cadrul documentaţiei de concesiune/închiriere a pajiştilor amenajamentele pastorale şi condiţii speciale de îndeplinire a contractului; • utilizator - crescător de animale persoană 8

Decembrie D De cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

fizică având animale înscrise în RNE/crescător de animale orice tip de persoană juridică de drept public sau de drept privat, constituită conform prevederilor Codului Civil, având animale proprii sau ale membrilor înscrise în RNE, care desfăşoară activităţi agricole specifice categoriei de folosinţă pajişti conform clasificării statistice a activităţilor economice în Comunitatea Europeană pentru producţia vegetală şi animală; • preţul prevăzut în contractele de concesiune/închiriere pe hectar se aprobă, în condiţiile legii, de către consiliile locale, în funcţie de capacitatea de păşunat şi de preţul mediu al masei verzi comunicat de consiliile judeţene şi consiliul general al Municipiului Bucureşti • pentru păstrarea compoziţiei floristice prevăzute în amenajament, însămânţarea/supraînsămânţarea pajiştilor se face numai cu seminţe de plante care cresc şi se înmulţesc în mod natural;

• modul de gestionare a pajiştilor se stabileşte prin amenajamente pastorale; • proiectele de amenajamente pastorale se întocmesc de către specialiştii din cadrul primăriilor, ai direcţiilor judeţene pentru agricultură şi din cadrul Camerelor agricole judeţene aflate în subordinea Consiliului Judeţean şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau de către specialiştii din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare, după caz, până la data de 1 noiembrie 2014, şi se aprobă de autoritatea competentă, după care acestea se transmit deţinătorilor/ administratorilor pajiştilor, după caz; • conţinutul amenajamentului pastoral; • definirea construcţiilor care deservesc activităţi agricole şi se pot amplasa pe pajişti; • obiectivele de investiţie pentru producerea energiei regenerabile să se amplaseze astfel încât să nu afecteze buna exploatare a pajiştilor.

www.agrimedia.ro

Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3

Vizită în Ţara Făgăduinţei În perioada 11-18 noiembrie a.c., un grup de fermieri, colaboratori şi distribuitori ai Makhteshim Agan România a efectuat o vizită în Israel. Sunt Gabriela Sava, realizator al emisiunii „Euroferma”, şi am avut onoarea şi plăcerea să particip la această vizită. Iar când o informaţie îţi parvine într-un astfel de mod, este normal, chiar dacă nu faci pare dintr-o asociaţie, să o împărtăşeşti cu alţii.

Ţara care, fără pământ şi fără apă, exportă agricultură Încă din avionul liniilor aeriene EL AL gustul salatelor cu morcov dulce, al humusului fin îţi spun că la aterizare te aşteaptă o întâlnire cu locul de naştere al produselor ce ţi-au încântat papilele gustative în variantă demo, sus, în carlingă.

Biroul de agricultură din aeroport O ţară care acordă o atenţie deosebită agriculturii se simte încă din aeroportul Tel Aviv. 10 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

Este singura ţară în care am văzut în aeroport un ghişeu, un spaţiu la fel cu cel pentru închirieri maşini sau alte servicii prezente în aeroport, ce aparţine Ministerului Agriculturii. Acesta este un mijloc de comunicare cu lumea agricolă din toată lumea, pentru că numărul turiştilor depăseşte 4 milioane pe an. Cei care doresc să aibă relaţii cu acest stat privind agricultura pot lua aici primul contact cu autorităţile din domeniu ce ies în întâmpinarea celor interesaţi, făcându-le astfel mai uşoară realizarea proiectelor de colaborare. Israelul, ştim cu toţi, este o ţară mică, pe care deşertul o ocupă 40%, o ţară în care omul „fură” deşertului (prin eliberarea de pietre) metru cu metru, iar mai nou „fură” mării picătură cu picătură pentru a face apă pentru agricultură. Într-un top al exporturilor, agricultura ocupă locul 2, după exportul de tehnologie avansată.

şi abia apoi intrau la semănat. Este sezonul în care recolta se va face cu precipitaţiile care vor cădea. În fiecare zonă, altă cantitate, dar valorile sunt cuprinse între 100 şi 400 mm/an. Agricultura de vară - este bazată pe irigaţie artificială, invenţie israeliană cu producţie locală bazată pe furtunuri din plastic, unde picătura face minuni. Există atât de mult furtun de irigaţii pe pământul din Israel încât cred că ai putea să înconjori pământul cu el, ca pe un ghem.

Opreşte-ţi prejudecata ca să ai imaginaţia liberă! Primul popas l-am făcut pentru două zile în chibuţul Lavi.

Agricultura are două sezoane şi două recolte pe an Agricultura de iarnă - aşa o numesc israeliţii pe cea bazată pe ploaie (la ora la care am făcut noi această vizită mijlocul lunii noiembrie - pământul era lucrat şi pregătit). Aşteptau prima ploaie

www.agrimedia.ro

contează dacă lucrează în fermă sau în hotel, dacă este managerul hotelului sau al fermei, primesc acelaşi buget. Conştiinţa succesului şi munca în comun îi leagă. Fiecare membru poate alege în ce domeniu să lucreze - în concordanţă desigur şi cu nevoile economice ale chibuţului. Poate alege să lucreze în ferma de animale după ce a lucrat o perioadă de 3-4 sau mai mulţi ani în hotelul sau la bucătăria chibuţului. Pământul pe care îl lucrează cei din chibuţul Lavi este al statului, arendat pe termen lung - 49 ani, pentru care plătesc o rentă către stat şi au obligaţia de a-l lucra fără să-l înstrăineze. Lângă ferma de vaci poţi vedea ferma de pui, unde cresc, în clădiri închise, 130.000 de pui într-un ciclu de 42 de zile. Îi iau pui de o zi şi îi vând când au 2-2,5 kg.

Lacul de la fabrică şi rodia din curte Israelul este singura ţară în care m-am simţit mândră că sunt româncă. Aici nu m-a urmărit ştampila cerşetorilor şi a hoţilor români din ţările europene. În fiecare zi am întâlnit în locuri turistice, la chibuţ, la fabrica Makhteshim Chemical Works români respectaţi pentru munca pe care o fac. La fabrică am fost întâmpinaţi cu sare de la Marea Moartă şi cu zâmbetul pe buze de Ana Wood Cohen, coordonator global Relaţii Publice al grupului de firme Makhteshim Agan. Alături de ea s-a aflat pe parcursul vizitei un român care lucra în companie de 30 de ani. Am vizitat una dintre fabricile grupului, Makhteshim Chemical Works, aflată în sudul ţării, la 15 km de Beer Sheva. De aici începe deşertul, de aceea este surprinzător să vezi în jurul fabricii copaci, grădini, spaţii verzi. Tot ce este verde la Makhteshim Agan se datorează refolosirii apei uzate. Insecticidele şi fungicidele pe care le găsim pe piaţă la distribuitorii din România sunt fabricate în locul pe care l-am vizitat. Din această fabrică, înfiinţată în anul 1952, ajung la fermierii români unele dintre cele mai competitive produse pentru diverse culturi, atât pentru tratamentul seminţelor, cât şi tratamente pentru diferite stadii ale culturilor. Grupul de firme Makhteshim Agan face pentru agricultură tot ceea ce agricultura are nevoie. Sunt peste 650 de produse care ies din fabrică. „Facem reciclarea apei. Toată apa folosită în producţie o tratăm, o filtrăm, ameliorăm pH-ul, nu este pentru băut, ci pentru irigaţii. Ţevile de diferite culori indică tipul de apă. Avem în ţară apă acumulată din ploi, apa

extrasă din puţuri de mare adâncime, apă obţinută prin desalinizare şi apă epurată din ape uzate. Am realizat un proiect ecologic pentru ape uzate care a costat peste 75 de milioane de dolari”, ne-a comunicat unul dintre directorii firmei. Apa din puţuri de mare adâncime, după ce a fost folosită o dată, se refoloseşte tot timpul prin epurări succesive şi prin filtrarea naturală a ciclului în natură. „Reciclăm cu plăcere” este o pancartă care se află în piscina cu apă reciclată din curtea fabricii, unde se simte dovada eforturilor de reciclare perfectă a apei: aici trăiesc peşti care se înmulţesc. Makhteshim Chemical Works foloseşte de anul acesta gaz natural deoarece cu 5 ani în urmă Israelul a descoperit noile zăcăminte de gaz în mare, iar folosirea lui în fabrică a redus cheltuielile cu combustibilul cu 1,5 milioane de dolari. Sunt 13 linii de producţie în fabrica Makhteshim Agan - unele fac acelaşi produs, iar altele sunt multiprodus. Cu toţi ştim că pentru orice companie cercetarea este motorul dezvoltării, dar în momentul în care afli că în ultimii 30 de ani Israelul a dat şase premiaţi Nobel pentru chimie, putem să ne dăm seama ce înseamnă inovaţia pentru Makhteshim Agan. În cursul lunii decembrie va fi demarată o nouă investiţie într-un centru de cercetare, în care vor lucra aproximativ 200 de oameni.

Rimon = rodie - centrul de comandă Acum mii de ani evreii au numărat câte seminţe sunt în fiecare rodie, iar câte seminţe au găsit, atâtea fapte bune trebuie să facă un evreu pe parcursul vieţii: 713. Din acest motiv, fructul acesta a fost numit fruct al inteligenţei. Rimon (rodie) este şi numele primului produs original al fabricii, iar o rodie stilizată se poate vedea în faţa centrului de comandă al Makhteshim Chemical Works. Mi s-a promis o vizită cu totul deosebită. Şi aşa a fost! Sunt convinsă că la întoarcerea în ţară fermierii români au căpătat o altă percepţie despre agricultură... Sunt şi alte lucruri interesante despre modul de obţinere a apei în Israel, despre anul fără banane sau despre pădurile (unde fiecare copac este plantat manual şi irigat cu picătura) de acolo. Vă invit să urmăriţi emisiunea Euroferma, duminica la ora 13.30, la Naţional 24 Plus sau la ora 13.00 pe Favorit TV. Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 1111

Gabriela SAVA

Chibuţul este un tip de comunitate rurală cooperatistă colectivă caracteristică Israelului. Sunt aproximativ 600 de aşezări rurale în Israel. Jumătate sunt sate şi se numesc moshav, iar aproximativ 300 sunt chibuţuri, din care doar 16 sunt religioase. Fără a intra în detalii religioase, am aflat de la ghidul nostru Shuki Doron, care colaborează cu Makhteshim Agan de peste 25 de ani şi organizează pentru companie excursii cu grupuri de vizitatori români parteneri ai firmei israeliene, că acest chibuţ este unul religios. Asta înseamnă că în administrarea sa se ţine cont de preceptele biblice. Am găsit aici un chibuţ cu hotel, cu piscine, cu agricultură şi cu zootehnie. Fiecare organizaţie cooperatistă deţine un hotel de 3-4 stele sau o fabrică. Chibuţul Lavi deţine o fabrică de mobilă care produce mobilă pentru sinagogi. Atunci când s-au instalat nu aveau sinagogă sau mobilă pentru ea. Aşa că nevoia i-a împins să construiască singuri mobila. Nu aveau la început uneltele necesare, dar le-au achiziţionat încet, încet. Nu le-a ieşit din prima, dar în timp s-au specializat, iar la ora aceasta exportă în toată lumea. Iar această activitate este primordială pentru asigurarea veniturilor chibuţului. Creşterea animalelor este o altă ocupaţie în chibuţ ce le asigură necesarul de carne de pui, carne de vită sau lapte de vacă, restul se vinde. În chibuţ lucrează 700 de oameni, dintre care 250 sunt membri asociaţi ai chibuţului. Chibuţul asigură pentru membrii săi tot ce au nevoie: casă, masă - toate mesele din zi se pot servi la cantina chibuţului, energie, mijloc de transport pentru serviciu (există maşini ale chibuţului pe care le folosesc în comun). Banii ce le revin la finalul lunii sunt simbolici. Ei primesc un buget pe care şi-l gestionează cum vor. Nu

Fonduri absorbite în valoare de 2,35 miliarde de euro

Ana MUSTĂŢEA

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a organizat la data de 5 decembrie a.c. o conferinţă de presă pentru a anunţa finalizarea campaniei de informare „PNDR vine în satul tău”. Scopul acestei ample campanii naţionale de informare, care a durat 10 luni, a fost creşterea indicelui de absorbţie a fondurilor nerambursabile acordate prin PNDR. Potrivit ministrului Agriculturii, obiectivul propus în acest an privind absorbţia fodurilor destinate agriculturii şi dezvoltării rurale a fost de 2,5 miliarde de euro. „În acest moment suntem undeva în jurul a 2,35 miliarde de euro, foarte aproape să ne atingem obiectivul pe care ni l-am propus. APDRP şi APIA fac eforturi extraordinare astfel încât să putem plăti toate sumele pe care ni le-am propus şi chiar să depăşim 2,5 miliarde de euro. Am anunţat 2,5 miliarde de euro, bani care se plătesc pe Axa I, prin FEGA, şi pe Axa II, prin FEADR, dar pe zona de investiţii cred că am fi putut face mai mult. Chiar dacă am anunţat 2,5 miliarde de euro, cred că am fi putut, dacă agenţii economici aveau capacitatea de absorbţie, să atragem mai mult în anul 2013”, a spus reprezentantul instituţiei. În cadrul conferinţei, dl Constantin a declarat că gradul de absorbţie a fondurilor nerambursabile acordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală a ajuns la 63% şi că absorbţia fondurilor de dezvoltare rurală s-a îmbunătăţit cu 14% în 2013. Cu privire la gradul de contractare, acesta a afirmat că pe fondurile de dezvoltare rurală indicele este de 90% şi că va putea ajunge la un grad de 108% dacă vor fi contractate toate proiectele până la sfârşitul anului. În 2013 au fost contractate 19.500 de proiecte, cu o valoare de 350 de milioane de euro, din 35.000 de proiecte depuse. „Actualul program pe care ne pregătim să îl încheiem în acest an a fost un succes şi sper să îl ducem la bun sfârşit, dar trebuie să avem grijă să şi implementăm, până la finele lui 2015, toate proiectele contractate”, a susţinut dl Constantin. 12 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

Până la data de 3 decembrie 2013, APDRP a plătit beneficiarilor români 5,7 miliarde de euro din fondurile alocate de Uniunea Europeană pentru PNDR 2017-2013, procentul de absorbţie a fondurilor nerambursabile acordate prin PNDR fiind de 63%. De la demararea PNDR în anul 2008, APDRP a gestionat 144.235 de cereri de finanţare, în valoare de 18 miliarde de euro. Până la această dată au fost selectate pentru a primi finanţare 90.282 de proiecte, prin care s-au solicitat 6,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de angajare de 105,16% a fondurilor publice, respectiv finanţarea UE şi cofinanţarea Guvernului României, disponibile pentru proiecte de investiţii.

Evaluare mai strictă a proiectelor Ministrul Agriculturii a mai spus că pe viitorul PNDR 2014-2020 numărul de proiecte depuse va fi limitat, astfel încât suma acestora să nu depăşească 150% din alocarea financiară. Această decizie a fost gândită ca urmare a actualelor probleme legate de perioada lungă de evaluare, deoarece volumul proiectelor depuse este foarte mare, iar valoarea lor depăşeşte sumele alocate. „S-au făcut greşeli care nu se vor mai repeta. Proiectele depuse au fost mai multe decât alocarea financiară. Încercăm să găsim o soluţie şi să primim proiecte care să acopere 150% din sumele alocate pentru fiecare măsură.” În opinia acestuia, prin această măsură se vor reduce

cheltuielile atât ale contribuabilului, cât şi ale agenţiei, iar perioada de analiză a proiectelor se va micşora. Acesta a mai afirmat că pentru a simplifica unele reguli, cum ar fi cele privind achiziţiile publice, va pune la dispoziţie o listă de preţuri de referinţă. Astfel, beneficiarul va putea să achiziţioneze bunul în mod direct, fără să mai fie nevoit să facă licitaţie.

121 şi 123 - primele măsuri care vor fi deschise în 2014 „Vom deschide cele două măsuri pe răspunderea statului membru, având în vedere că regulamentele europene pe Măsurile 121 şi 123, privind modernizarea fermelor agricole, respectiv procesarea produselor agricole, nu se vor modifica radical. Ele sunt în curs de aprobare şi, nefiind schimbări foarte mari, putem să ni le asumăm şi să le deschidem chiar dacă noul PNDR nu va fi aprobat. Sperăm ca în lunile martie-aprilie să deschidem deja sesiunile de depunere a proiectelor. Neavând o alocare atât de mare pe noul PNDR, iar sumele fiind împărţite pe mai multe măsuri, componente mai mari sau mai mici, ele se vor cheltui mult mai repede. La acesta se adăugă şi experienţa pe care am câştigat-o şi faptul că mediul bancar devine din ce în ce mai apropiat de zona de agricultură. Există premise importante că în primii 3-4 ani din viitorul PNDR majoritatea sumelor vor fi contractate. În prima jumătate a anului 2014, cele două măsuri vor fi deschise pentru a primi proiecte”, a susţinut ministrul Agriculturii.

www.agrimedia.ro

Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 1133

Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole La data de 11 decembrie, Guvernul României a aprobat în şedinţă proiectul de lege a viei şi vinului în sistemul organizării p ţ vitivinicole. comune a pieţei

Pentru alinierea legislaţiei naţionale la prevederile comunitare şi pentru a transpune în legislaţia naţională noile orientări ale Organizării Comune de Piaţă în sectorul vitivinicol a fost necesară elaborarea unei noi legi a pieţei vitivinicole care să răspundă obiectivului de consolidare şi unificare a cadrului legal pentru viticultură, încât

acesta să asigure o bună aplicabilitate şi să garanteze standarde ridicate în ce priveşte calitatea produselor specifice. Prevederile prezentului proiect de lege aasigură îndeplinirea obiectivului de ccreştere a competitivităţii producătorilor dde vin, bazat pe o concurenţă loială ca care va genera şi o creştere în calitate a vvinurilor şi produselor pe bază de vin. PPrezentul act normativ are în ve vedere reglementarea următoarelor pproblematici din domeniul vitivinicol: • proiectul de lege a fost elaborat în co conformitate cu noile reglementări eeuropene în domeniu privind organizarea co comună de piaţă în sectorul vitivinicol; • menţinerea stabilităţii cadrului instituţional cu rol şi atribuţii principale în elaborarea strategiilor şi programelor în domeniul vitivinicol, precum şi asigurarea programelor şi proiectelor de dezvoltare pe termen mediu şi lung în viticultură; • rolul autorităţii competente, de aprobare a reglementărilor specifice producţiei,

procesării, îmbutelierii şi etichetării produselor vitivinicole în vederea comercializării; • atribuţii şi responsabilităţi ale Inspecţiei de Stat în sectorul Vitivinicol şi Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, după cum urmează: • Sistemul Informatic Naţional al Viei şi Vinului, instrument de bază pentru punerea în aplicare a măsurilor de sprijin în sectorul vitivinicol, a potenţialului de producţie, Denumirilor de Origine Controlată şi Indicaţiilor Geografice şi a menţiunilor tradiţionale pentru produsele vitivinicole; • atribuţiile Inspecţiei de Stat care asigură supravegherea aplicării legii în realizarea producţiei de struguri, de vinuri şi alte produse vitivinicole, pentru asigurarea calităţii şi conformităţii produselor ; • asigurarea cadrului legal pentru întărirea colaborării între sectorul public, sectorul privat şi reprezentanţii formelor asociative pe filiera vitivinicolă; • instituirea de răspunderi şi sancţiuni pentru toate categoriile de participanţi la activităţile desfăşurate de sectorul vitivinicol.

Măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol La data de 11 decembrie 2013, Guvernul României a aprobat, în şedinţă, proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol.

Aspecte de noutate ale prevederilor proiectului faţă de legislaţia actuală

Proiectul de lege vizează două domenii de reglementare, respectiv calitatea de producător agricol a persoanei fizice, cât şi dreptul acesteia de Motivarea proiectului legislativ: comercializare a produselor proprii: • fenomene de evaziune fiscală • atestatul de producător - document în comerţul cu produse agricole şi eliberat persoanei fizice care alimentare exercitat în spaţii publice; desfăşoară activitate economică în • presiuni speculative asupra preţurilor sectorul agricol, valabil pentru titularul produselor la consumatorul final; acestuia şi care atestă calitatea de • concurenţa neloială între actorii din producător agricol persoană fizică; piaţă persoane fizice şi comercianţi care • carnetul de comercializare a produselor substituie calitatea de producător agricol; din sectorul agricol - document utilizat • deficit de competitivitate al de persoana fizică care deţine atestat produselor autohtone faţă de de producător, pentru exercitarea produse provenite din ţări terţe; actului de comerţ cu ridicata • nivel redus al trasabilităţii produselor sau comerţ cu amănuntul, a care se comercializează, care nu asigură produselor agricole obţinute în informarea corectă a consumatorului final. ferma/gospodăria proprie. 14 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

Ambele documente se emit de primării, la solicitarea producătorilor agricoli persoane fizice care doresc să-şi valorifice produsele obţinute în ferma/gospodăria proprie. Atestatul de producător se emite cu avizul consultativ al structurilor asociative profesionale/patronale/ sindicale din agricultură, constituite conform legii şi organizate la nivel zonal/ judeţean/regional/naţional, care se înregistrează în acest scop la primării. Avizul se emite după verificarea atât pe baza datelor din Registrul Agricol, cât şi în teren la fermele/gospodăriile agricole deţinute de solicitant, cu privire la existenţa suprafeţelor de teren, respectiv a efectivelor de animale pentru care se solicită eliberarea atestatului de producător. Procentul de alocare pentru producătorii agricoli a spaţiilor de vânzare în pieţele agroalimentare este de minim 40% din totalul spaţiilor de vânzare existente.

www.agrimedia.ro

Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 1155

La data de 12 decembrie, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a organizat Ziua Media pentru Dezvoltare Rurală, eveniment de informare în contextul pregătirii Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Ziua media PNDR 2014-2020 Domnul Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi domnul Franz Fischler, fost comisar european pentru agricultură, au prezentat principalele direcţii politice, obiectivele şi priorităţile PNDR 2014-2020. PNDR 2014-2020 conţine măsuri ce vizează dezvoltarea rurală în România, ţinând seama atât de realităţile socioeconomice ale ţării noastre şi implicit ale spaţiului rural, cât şi de Politica Agricolă Comună (PAC 2020). PNDR 2014-2020 contribuie la consolidarea dezvoltării pe termen mediu şi lung a sectorului agricol şi a mediului rural, începută o dată cu aderarea României la Uniunea Europeană şi susţinută prin PNDR 2007-2013. Referindu-se la misiunea Politicii Agricole Comune atât în plan european, cât şi local, domnul Franz Fischler a declarat: „În prezent, societatea se confruntă cu provocări foarte mari pe plan economic şi social, precum şi în ceea ce priveşte problemele de mediu, schimbările climatice şi tehnologia. Politica Agricolă Comună 2014-2020 a UE va trebui să contribuie mai mult la o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. România trebuie să elaboreze un program de dezvoltare rurală care să facă faţă provocărilor cu care se confruntă, printr-un set de măsuri complete şi durabile. În plus, politica de dezvoltare rurală trebuie să colaboreze strâns cu alte politici ale UE şi să optimizeze utilizarea fondurilor agricole, rurale, sociale şi structurale pentru a completa intervenţiile rurale propuse.” 16 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

În acelaşi context al prezentului eveniment, domnul Daniel Constantin a declarat: „Îmbunătăţirea performanţei sectorului agroalimentar, corelată cu dezvoltarea infrastructurii în mediul rural şi creşterea nivelului de trai al populaţiei rurale sunt esenţiale pentru România. Dacă ne referim la realităţile socioeconomice existente, unul dintre domeniile principale pentru care PNDR 2014-2020 acordă o atenţie deosebită este cel al competitivităţii sectorului agricol. Totodată, trebuie să avem în vedere că dezvoltarea spaţiului rural înseamnă mai mult decât sprijinirea sectorului agricol, importante fiind deopotrivă investiţiile în activităţi nonagricole, reînnoirea generaţiilor la sate, accesul populaţiei la serviciile de bază, toate acestea în strânsă legătură cu protecţia şi conservarea mediului.” Obiectivele PNDR 2014-2020 se înscriu în liniile directoare ale Politicii Agricole Comune şi urmăresc: • creşterea competitivităţii agriculturii; • gestionarea durabilă a resurselor naturale şi schimbările climatice; • dezvoltarea rurală echilibrată, reducând decalajele economice şi sociale dintre diverse zone ale ţării. PNDR 2014-2020 se va concentra pe un număr restrâns de măsuri care vor aborda nevoile identificate pe baza analizei sectoriale, socioeconomice şi de mediu, dar şi a analizei SWOT pentru spaţiul rural românesc şi vor reflecta direcţiile de acţiune în dezvoltarea agriculturii din România.

Concentrarea intervenţiilor va urmări maximizarea impactului şi simplificarea procesului de accesare şi adresarea problematicilor structurale ale exploataţiilor agricole. Creşterea competitivităţii sectorului agricol reprezintă unul dintre obiectivele generale ale PNDR 2014-2020. În sectorul agricol, în anul 2012, valoarea medie a productivităţii muncii este de 4,328 euro/persoană, faţă de media europeană de 14.967 euro/persoană, în timp ce în sectorul forestier decalajul faţă de media europeană este mai mic, înregistrând în 2012 următoarele valori: 8.608 euro/persoană pentru România şi 10.086 euro/persoană media europeană. În vederea creşterii competitivităţii au fost propuse următoarele măsuri: • Investiţii necesare îmbunătăţirii performanţelor economice şi de mediu ale exploataţiilor agricole: - Investiţii în active fizice - atât investiţii noi, cât şi modernizări în fermă, precum şi sisteme de irigaţii secundare la nivel de fermă; - Infrastructură de adaptare a agriculturii şi silviculturii - drumuri de acces la exploataţii, instalaţii/infrastructuri de obţinere a energiei din resurse regenerabile, instalaţiile de colectare, reciclare şi tratament al apei. • Sprijin pentru înfiinţarea exploataţiilor de către tinerii fermieri; • Încurajarea transferului de cunoştinţe şi a inovării în agricultură, silvicultură şi în zonele rurale prin sprijin pentru acţiuni de instruire şi de informare (plecând de la o

www.agrimedia.ro

Al doilea obiectiv general priveşte gestionarea durabilă a resurselor naturale şi combaterea schimbărilor climatice, în cadrul căruia acţiunile de intervenţie vor fi direcţionate atât către refacerea, conservarea şi consolidarea ecosistemelor legate de agricultură şi silvicultură, cât şi către promovarea utilizării eficiente a resurselor şi sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon. Printre măsurile pe care programul de dezvoltare rurală le propune spre implementare în următorii şapte ani se numără:

www.agrimedia.ro

• Măsuri de agromediu şi climă ce vizează susţinerea practicilor agricole favorabile conservării mediului; • Măsura de agricultură ecologică, ce are în vedere susţinerea pierderilor de venit datorate utilizării metodelor şi tehnicilor specifice de cultivare în sistem ecologic; • Susţinerea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice; • Împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite. Având în vedere că România dispune de o mare diversitate biologică (în ţara noastră fiind prezente cinci regiuni biogeografice dintr-un total de 11 pe întreg teritoriul european), prin PNDR 2014-2020 se propun atât măsuri privind conservarea biodiversităţii, cât şi măsuri pentru prevenirea eroziunii solului şi a ameliorării gestionării apelor. Cel de al treilea obiectiv - dezvoltarea teritorială echilibrată - trebuie să combată o realitate care arată că 40% din populaţiei se află la nivelul pragului de

sărăcie, urmărind ca priorităţi dezvoltarea economică în zonele rurale prin reducerea sărăciei şi promovarea incluziunii sociale. Măsurile ce urmează să fie dezvoltate şi implementate pe acest domeniu vizează: • Servicii de bază şi reînnoirea satelor ce vizează construcţia şi reabilitarea drumurilor comunale, a reţelei de alimentare cu apă potabilă şi a reţelei de canalizare; • Sprijin pentru înfiinţarea şi dezvoltarea activităţilor nonagricole în spaţiul rural; • Sprijin pentru investiţii în active fizice privind prelucrarea şi comercializarea produselor agricole; • Abordarea LEADER (dezvoltarea şi consolidarea comunităţilor locale). Programul de Dezvoltare Rurală 2014-2020 pentru România dispune de o alocare financiară UE din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală de 8,0156 miliarde de euro. La începutul anului 2014, procesul de informare şi de comunicare privind noul PNDR 2014-2020 va continua, prin organizarea a şapte conferinţe regionale şi a unei conferinţe naţionale.

Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 1177

Lazăr CHIRA

realitate curentă care confirmă o proporţie de 2,5% din populaţia rurală instruită în domeniu agricol - liceu sau învăţământ superior, faţă de media europeană de 29%); • Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producţie alimentară şi silvicultură, pe de o parte, şi cercetare şi inovare, pe de altă parte (cooperare şi grupuri operaţionale PEI); • Gestionarea riscurilor în agricultură (fondul mutual).

La data de 10 decembrie a.c., Agrostandard a organizat la Bucureşti prima conferinţă de presă cu titlul „Iarna fierbinte a agriculturii româneşti”, la care au participat dl Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi numeroşi reprezentanţi ai principalelor asociaţii de agricultori.

Legea terenurilor - contra cronometru Organizatorii au înaintat deja invitaţia pentru cel de-al doilea eveniment, care se va desfăşura în februarie 2014, şi au promis să trateze pe viitor şi tema protejării pădurilor din România şi sprijinirea fermierilor din zonele montane. Mai este puţin până la 1 ianuarie 2014, când persoanele fizice din UE vor putea cumpăra liber terenuri agricole, ceea ce face ca aprobarea legii şi a normelor de aplicare să fie contra cronometru. Achim Irimescu a vorbit despre proiectul de lege privind vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole de către persoanele fizice, propus de MADR, specificând faptul că această liberalizare se referă la cetăţenii UE şi că măsurile de reglementare propuse au rolul de a restricţiona accesul străinilor la cumpărarea terenurilor agricole.

18 De 18 Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

Măsurile trebuie însă să fie conforme cu legislaţia europeană, căci altfel CE le va contesta. „MADR a propus un proiect de lege, deşi responsabilitatea este a Ministerului Finanţelor. Am venit cu o propunere destul de restrictivă în care se impuneau anumite condiţii, iar Comisia Europeană a respins unele dintre măsurile propuse, argumentând că nu sunt proporţionale cu obiectivele pe care ni le-am propus. Unul dintre obiective se referă la siguranţa alimentelor. În contextul în care o persoană fără calificarea necesară poate folosi abuziv produsele chimice în agricultură, siguranţa alimentelor pentru cetăţenii noştri poate sta sub semnul întrebării. CE a respins această propunere şi a mai spus că nu am impus condiţii similare şi persoanelor juridice.

Acum am venit cu un proiect de lege care acordă mai mult dreptul la preemţiune. (...) Legea în cauză se adresează persoanelor fizice din UE şi, în acest context, pot exista unele înţelegeri sau tratate bilaterale ale UE cu diferite state precum Elveţia, Norvegia etc.”, a afirmat dl Irimescu.

Fermierii acuză lipsa consultării Proiectul privind legea terenurilor agricole a creat mari controverse, fermierii susţinând că sunt multe neclarităţi şi probleme. Aceştia acuză instituţia că nu au fost consultaţi, că nu au fost chemaţi la dialog pentru ca doleanţele lor să fie incluse în proiectul de lege. „Hotărârea pe care au luat-o prin această lege a fost fără ca ministerul să se consulte ccu noi, cu agricultorii. Trebuia să fie aascultată vocea fermierilor, pentru că ei ssunt, în primul rând, beneficiarii acestei legi. Se mimează dialogul şi consultările le ccu asociaţiile profesionale”, a afirmat dl Daniel Ciobanu, vicepreşedinte al LAPAR. D Claudiu Frânc, preşedintele Alianţei C ROPAC, a punctat necesitatea definirii R reprezentativităţii organizaţiilor re pprofesionale, astfel încât cele care pparticipă la negocieri să reprezinte ccu adevărat interesele fermierilor. Unele probleme tehnico-juridice prezente U

www.agrimedia.ro

fermierilor, ale cetăţenilor români.” Oficialul a declarat că speră ca legea să apară până la finalul anului şi că liberalizarea pieţei funciare nu va însemna neapărat o anvalanşă de cereri de cumpărare de terenuri agricole de către cetăţenii europeni. Convingerea acestuia se bazează şi pe un raport al CE, realizat în urmă cu câţiva ani, care arătă că nu se justifică aceste restricţii. „Guvernul României, dacă vroia, putea reacţiona la acel moment.” preemţiune să fie una generală sau să fie specificat în normele de aplicare.”

Neclarităţile legii, lămurite în norme Secretarul de stat speră ca multe dintre neclarităţile din proiectul de lege să fie lămurite prin normele de aplicare. „România poate să vină cu anumite condiţii în normele de aplicare, ca să clarifice unele lucruri, iar condiţiile pot fi acceptate de către CE cu condiţia ca ele să fie proporţionale cu obiectivele. Trebuie să justificăm foarte bine toate condiţiile incluse în normele de aplicare şi când normele vor fi adoptate sper ca România să aibă un regim care să asigure respectarea unor cerinţe ale

Accesul persoanelor non-UE la terenuri - o «scăpare» în tratat Înainte de aderare la Uniunea Europeană, România a acceptat ca persoanele juridice străine să achiziţioneze terenuri agricole. Ca urmare, suprafaţa aflată în proprietatea acestora depăşeşte 800.000 de hectare. „Legislaţia adoptată pentru persoanele juridice nu a precizat nimic referitor la cetăţenie. O scăpare făcută în tratatul de aderare, când nu am impus condiţii privind accesul persoanelor din afara Uniunii Europene la terenurile agricole, ne costă, momentan, în opinia mea, foarte mult”, a spus dl Achim Irimescu, secretar de stat în MADR.

Forumul Silviculturii şi al sectorului de exploatare/prelucrare a lemnului La începutul lunii decembrie 2013, Achim Irimescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a participat la Forumul Silviculturii şi al sectorului de exploatare şi prelucrare a lemnului. Evenimentul, care s-a desfăşurat la Athenee Palace Hilton, a fost organizat pe două sesiuni majore, prima dedicată Priorităţilor sectorului forestier în Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020, cea de-a doua fiind consacrată discuţiilor despre proiectul de modificare a Codului Silvic. În cuvântul său de deschidere, secretarul de stat a subliniat că în ceea ce priveşte elaborarea Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, până la aceasta dată au fost validate, în cadrul Comitetului Consultativ Tematic pentru Dezvoltare Rurală, Agricultură şi Pescuit, analiza socioeconomică,

www.agrimedia.ro

analiza SWOT şi analiza nevoilor de dezvoltare rurală, urmând să se parcurgă toate etapele ulterioare - elaborare strategie de dezvoltare rurală, măsuri, sistem de management etc. - în vederea aprobării de către Comisia Europeană. În acest context, PNDR 2014-2020 se va concentra pe un număr restrâns de măsuri, care se vor adresa nevoilor identificate pe baza analizei socioeconomice şi de mediu şi a analizei SWOT a spaţiului rural românesc şi vor reflecta direcţiile de acţiune în dezvoltarea agriculturii şi a satului românesc. Concentrarea măsurilor va urmări maximizarea impactului şi simplificarea procesului de accesare şi adresarea problematicilor structurale ale exploataţiilor agricole. În privinţa măsurilor destinate sectorului forestier, Achim Irimescu a menţionat că, în baza propunerii de regulament privind sprijinul acordat din FEADR aferent perioadei 2014-2020, Ministerul

Agriculturii îşi propune să susţină sectorul forestier prin implementarea mai multor măsuri, cum ar fi: • investiţii în active fizice, prin care se vizează infrastructura necesară pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea silviculturii, inclusiv accesul la suprafeţele forestiere, consolidarea şi ameliorarea terenurilor; • mediu şi climă, prin care se vizează împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite.

19 Decembrie D De cemb ce mbri rie 20 2013 013 3 19

Ana MUSTĂŢEA

în proiectul de lege privind vânzarea terenurilor agricole au fost semnalate de avocatul Cristian Popescu: „România are o mare problemă cu cadastrarea terenurilor. Sunt atât persoane fizice, cât şi juridice care au achiziţionat terenuri în baza unor procuri sau antecontracte de vânzare-cumpărare, iar acestea nu au fost duse la finalitate, ceea ce a dus, în prezent, la înregistrarea a sute de mii de hectare în baza lor. Proiectul de lege spune că înstrăinarea prin vânzare se va face cu respectarea dreptului de preemţiune. Dacă vom aplica acel articol de lege înseamnă că toate antecontractele şi procurile care nu au fost finalizate până la momentul intrării legii în vigoare ar trebui să urmeze procedura de preemţiune pe noul proiect de lege, ceea ce ar însemna sute de mii de procese. Nu ştiu dacă s-a luat în considerare amendarea proiectului de lege în Camera Deputaţilor sau prin normele de aplicare pentru ca terenurile care au făcut deja obiectul unei convenţii să fie exceptate. A doua chestiune este aceea că în proiectul de lege la înstrăinarea terenurilor prin vânzare nu se mai face nici un fel de specificaţie la persoane fizice sau juridice. Nu ştim dacă există intenţia ca acea

Proiectul bugetului pentru anul 2014 Proiectul bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2014 este în sumă totală de 19.410.802 mii lei, reprezentând 2,94% din PIB (658.600.000 mii lei conform datelor Comisiei Naţionale de Prognoză din noiembrie 2013) şi cuprinde următoarele surse de finanţare:

I. Buget de stat - 5.887.418 mii lei, din care: - cheltuieli de personal - 350.015 mii lei, reprezentând cheltuielile de natură salarială ale unităţilor finanţate integral de la bugetul de stat; - bunuri şi servicii - 116.000 mii lei, reprezentând cheltuieli de întreţinere şi funcţionare ale tuturor unităţilor subordonate MADR, dar şi cheltuieli vizând acţiuni specifice ale APIA, Sistemului Naţional Antigrindină; - cheltuieli de capital - 42.000 mii lei, reprezentând cheltuieli cu dotarea, modernizarea instituţiilor publice finanţate integral de la bugetul de stat, precum şi cheltuieli pentru dezvoltarea şi crearea unor sisteme informatice integrate la nivelul APIA şi MADR administraţie centrală; - ajutoare de stat acordate producătorilor 20 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

agricoli - 2.360.266 mii lei, din care: • subvenţii acordate producătorilor agricoli - 1.528.046 mii lei, din care: • acţiuni de ecologizare - 1.453 mii lei • ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură - 473.031 mii lei • prime de asigurare - 31.000 mii lei • plăţi naţionale directe complementare • ovine/caprine - 348.610 mii lei • plăţi naţionale directe complementare • bovine - 585.000 mii lei • ameliorarea reselor de animale - 15.000 mii lei • ajutor minimis tancuri de răcire lapte - 70.879 mii lei • ajutor minimis conservarea patrimoniului genetic animale - 3.000 mii lei - renta viageră agricolă - 69.000 mii lei; - CNDP vegetal 2013 (21 euro/ha) - 663.200 mii lei; - împrumuturi destinate constituirii plafoanelor de garantare în baza Legii 329/ 2009, OUG 79/ 2009 şi Legii 43/ 2013 - 100.000 mii lei; - cheltuiala destinată finanţării cheltuielilor neeligibile (TVA) şi cofinanţării fondurilor externe nerambursabile aferente FEGA, FEADR şi FEP şi altor programe comunitare - 2.602.782 mii lei;

- cheltuiala destinată prefinanţării împrumuturi externe de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare destinate finanţării Unităţilor de Management a proiectului CESAR - 16.000 mii lei.

II. Finanţare UE Contribuţia nerambursabilă a UE pentru finanţarea programelor PNDR şi POP (rulajul sumelor estimate a se acorda de UE - 7.203.835 mii lei).

III. Împrumut angajat de MADR Împrumut acordat MADR de către MFP din venituri din privatizare pentru prefinanţarea schemei de plăţi pe suprafaţă (SAPS 2013 şi avans 2014) şi a măsurilor de piaţă pe anul 2014. Suma cuprinsă în bugetul pe anul 2014 pentru plata unică pe suprafaţă (SAPS) reprezintă diferenţa dintre cuantumul de 139,17 euro/ha şi avansul de 50% plătit în anul 2013 - 6.300.000 mii lei

IV. Venituri proprii Venituri proprii - fondul de ameliorare a fondului funciar agricol - 19.549 mii lei

www.agrimedia.ro

21 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 21

SC Agro Chirnogi foloseşte tehnologie nouă pentru obţinerea celor mai bune rezultate în producţie. Agro Chirnogi utilizează produsele firmei Chemtura, fiind şi distribuitor pentru fertilizantul foliar Route şi adjuvantul Elastiq. Acestea sunt două produse folosite cu rezultate foarte bune de Agro Chirnogi la cultura de rapiţă. Route este un fertilizant foliar lichid, cu utilizare în culturile de cereale, porumb, rapiţă, gazon şi leguminoase. Îmbunătăţeşte înrădăcinarea, creşte vigoarea plantelor şi producţia. La cultura de rapiţă, se aplică în cantitate de 0,8 l/ha de la patru frunze adevărate, apoi la un interval cuprins între două şi şase frunze adevărate. Elastiq este adjuvant pentru protejarea silicvelor şi a păstăilor. Asigură o peliculă uniformă, elastică şi adezivă, în condiţii climatice diverse, susţine maturarea naturală a seminţelor, reduce pierderile de producţie dinainte şi din timpul recoltării, previne formarea samulastrei de rapiţă. Este un produs care se aplică înainte de recoltare, la culturile de rapiţă, soia, mazăre, pentru a preveni scuturarea şi pierderile de producţie la recoltare. Se aplică în doze de 0,8-1 l/ha, cu 2-4 săptămâni înainte de recoltare. Pentru mai multe detalii legate de sporul de producţie obţinut în urma tratării culturilor cu aceste produse şi modalitatea de achiziţionare a acestora, societatea Agro Chirnogi vă stă la dispoziţie, prin dl Raji El-Khalil, la numărul de telefon 0745.002.000. 22 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

Reorganizare în ANARZ «Prof. dr. G.K. Constantinescu» La data de 11 decembrie 2013, Guvernul României a aprobat în şedinţă hotărârea pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 834/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”. Astfel, se reglementează atribuţii noi ale ANARZ: - controlul calităţii nutreţurilor, controlul calităţii laptelui crud, având în vedere unele investiţii realizate pentru înfiinţarea acestor laboratoare; - desemnarea ANARZ ca autoritatea competentă în domeniul autorizării, monitorizării şi controlului, ca urmare a reorganizării activităţii Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie din anul 2010, prin care o serie de atribuţii au fost preluate de către organizaţiile/ asociaţiile crescătorilor de animale; - verifică îndeplinirea criteriilor de eligibilitate şi aprobă programele de conservare şi utilizare a raselor

de animale aflate în stare critică în pericol de dispariţie vulnerabile şi a celor nesigure, asigură funcţionarea şi dezvoltarea băncii de gene animale în colaborare cu asociaţii/ organizaţii şi alte instituţii; - gestionează la nivel naţional acordarea codurilor pentru formele asociative apicole, acordă şi înregistrează numerele de identificare pentru stupi şi stupine într-o bază naţională de date; - în conformitate cu prevederile prezentului proiect, agenţia încasează tarife de la asociaţii/organizaţii ale crescătorilor de animale sau oricare alţi beneficiari, ca urmare a: • cursurilor de formare profesională • vânzării agentului criogenic lichid • valorificării parcului criogenetic • efectuării analizelor laptelui crud • efectuării testelor de biologie moleculară Cuantumul tarifelor încasate pentru activităţile menţionate anterior se stabileşte anual prin decizie a directorului general al agenţiei, se aprobă prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi se virează integral la bugetul de stat.

Cuantumul plăţii naţionale directe complementare zootehnie, specia bovine Guvernul României a adoptat în şedinţa din data de 20 noiembrie 2013 hotărârea pentru aprobarea cuantumului plăţii naţionale directe complementare în sectorul zootehnic pentru specia bovine, în anul 2013. Prin acest act normativ se aprobă valoarea totală pentru plăţile naţionale directe complementare în sectorul

zootehnic la specia bovine, pentru cererile depuse în anul 2013, în limita sumei de 585.000.000 de lei, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2014 şi se distribuie astfel: a) 96.199.835,54 de lei pentru schema decuplată de producţie în sectorul lapte; b) 488.800.164,50 de lei pentru schema b ddecuplată de producţie în sectorul carne. Cuantumul primelor menţionate anterior C sse calculează prin raportarea sumelor ttotale la cantităţile de lapte livrate şşi/sau vândute direct eligibile şi la eefectivele de bovine eligibile, în funcţie dde schema decuplată de producţie.

www.agrimedia.ro

23 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 23

Asociaţia Donau Soja şi Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Silviculturii din landul Bavaria au organizat în perioada 25-26 noiembrie 2013 în Augsburg (Germania) Congresul internaţional pentru soia cu tema Danube Soya şi proteina vegetală în Europa către o strategie cuprinzătoare pentru fermieri, consumatori, procesatori şi cercetători.

Danube Soya şi proteina vegetală în Europa Evenimentul a avut peste 400 de participanţi din Europa şi alte zone geografice, din rândul autorităţilor europene şi naţionale, fermierilor şi reprezentanţilor organizaţiilor de fermieri, cercetătorilor şi mediului academic, mediului de afaceri european şi internaţional, organizaţiilor nonguvernamentale, precum şi multe alte persoane interesate. În cadrul congresului, România a avut dedicată o sesiune de prezentări, intervenţii şi discuţii. Forumului I, secţiunea „Producţia Europeană de Soia - Oportunităţi, Provocări şi Impactul PAC”, sesiunea cu titlul „Showcase România: Soia, Prezent şi Perspective - România - O viitoare campioană a proteinei vegetale?”, moderată de doamna Martina Bavec, profesor la Facultatea de Agricultură şi Ştiinţe ale Vieţii, Universitatea din Maribor, a avut în prezidiu personalităţi din România şi Austria, dl Max Hiegelsberger, ministrul Agriculturii din Austria Superioară, dl prof. dr. Gheorghe Valentin Roman, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, dna Tatiana Preda, 24 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

consilier superior Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi dl Alexandru Jurconi, preşedinte, Federaţia Naţională Pro Agro. Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dl Achim Irimescu, prezent la cea de-a doua ediţie a Congresului Internaţional Dunărean al Soiei, a discutat despre soluţiile pentru creşterea producţiei de soia clasică în statele semnatare ale Convenţiei în zona Dunării. S-a urmărit necesitatea evidenţierii creşterii producţiei de soia pentru a acoperi consumul Uniunii Europene, cu impact favorabil de mediu, ca urmare a reducerii importurilor din America de Sud. În intervenţia sa, dl Irimescu a relevat importanţa cercetării pentru creşterea productivităţii şi necesitatea susţinerii în cadrul PAC a acestei culturi. S-a remarcat faptul că sudul ţării prezintă un potenţial deosebit pentru cultivarea acestei plante, ea putând fi cultivată în această zonă ca o a doua cultură, după recoltarea grâului. De asemenea, soia mai este cultivată în vestul şi nord-estul României, însă

cu o productivitate mai scăzută. În ceea ce priveşte fluctuaţiile suprafeţelor cultivate şi implicit a producţiilor realizate, dl Irimescu a arătat că, începând cu anul 2007, anul integrării României în Uniunea Europeană şi, respectiv, al interzicerii cultivării soiei modificate genetic în ţara noastră, atât suprafeţele, cât şi producţiile s-au diminuat substanţial de la an la an, îmbucurător fiind faptul că anul 2013 înregistrează un trend crescător şi o producţie medie mai bună decât în ceilalţi ani, de 2.150 kg/ha. Asociaţia Donau Soja este o organizaţie neguvernamentală, independentă, internaţională, nonprofit, cu sediul la Viena. Asociaţia este deschisă primirii de noi membri din rândul celor care activează în agricultură, industria de procesare, comerţ sau cercetare. În prezent, la puţin peste un an de la înfiinţarea sa, Asociaţia Donau Soja/ Danube Soya are 105 membri din Austria, Germania, Elveţia, Franţa, Olanda, Bosnia-Herţegovina, Ungaria, Serbia, Slovacia, Cehia şi România.

www.agrimedia.ro

Cultivatorii avertizează că producţia de tutun din România este pusă în pericol de legislaţia excesivă privind fabricarea ţigaretelor. În cadrul primei Conferinţe Naţionale a Cultivatorilor de Tutun, organizată la Bucureşti la data de 27 noiembrie 2013 de Asociaţia Organizaţia Profesională pe Filiera Tutun (AOPFT) a fost analizat impactul regional al noii Directive privind produsele din tutun, în colaborare cu asociaţiile similare din Bulgaria, Grecia, dar şi cu reprezentanţii UNITAB (Asociaţia Europeană a Cultivatorilor de Tutun). AOPFT atrage atenţia că viitorul producţiei de tutun din România şi din sud-estul Europei va fi puternic afectat de noile reglementări comunitare. Una dintre principalele teme discutate în cadrul conferinţei este crearea platformei de comunicare SEETGA (South-Eastern Europe Tobacco Growers Alliance), ce oferă un cadru de cooperare şi posibilitatea unui dialog concret între cultivatorii de tutun din sud-estul Europei,

www.agrimedia.ro

facilitând astfel identificarea celor mai bune soluţii la problemele din acest sector. Asociaţiile din Bulgaria, Grecia şi România formează nucleul acestei platforme de cooperare şi comunicare. „În cadrul dezbaterilor desfăşurate pe durata conferinţei cu asociaţii similare din Grecia şi Bulgaria, am ajuns la concluzia că problemele cu care se confruntă asociaţiile din regiune sunt în mare măsură aceleaşi, factorii care ne afectează sunt comuni şi poate împreună vom identifica soluţii şi căi de rezolvare ale acestora”, a declarat Petru Bota, preşedintele Asociaţiei Organizaţia Profesională pe Filiera Tutun. „Decizia de interzicere a utilizării ingredientelor duce la renunţarea la cultivarea unor tipuri de tutun. Aceasta are consecinţe grave atât în România, cât şi în ţări precum Bulgaria sau Grecia şi de aceea am decis să căutăm împreună soluţii concrete pentru a salva peste 100.000 de cultivatori şi procesatori de tutun din regiune, precum şi locurile de muncă ale altor câteva sute de mii de oameni”, a mai spus domnul Bota. AOPFT a organizat prima Conferinţă

Naţională a Cultivatorilor de Tutun, la care au participat împreună reprezentanţi ai Asociaţiei Europene a Cultivatorilor de Tutun şi ai asociaţiilor de profil din Bulgaria şi Grecia, pentru a analiza impactul noilor reglementări europene asupra activităţii producătorilor de tutun. Acest eveniment inaugurează o serie de întâlniri între actorii principali din domeniul tutunului din regiune (cultivatori, procesatori, producători), care împreună cu ministerele agriculturii şi cu sprijinul parlamentelor naţionale pot găsi cele mai bune soluţii pentru a garanta un viitor cultivatorilor de tutun. AOPFT, cu sprijinul UNITAB şi împreună cu asociaţiile din Bulgaria şi Grecia, îşi reafirmă îngrijorarea că revizuirea Directivei privind produsele din tutun ar putea conduce la interzicerea culturilor de tutun Burley şi Oriental. Totodată, îşi exprimă încrederea că, în cadrul platformei SEETGA, cooperarea dintre cultivatorii de tutun va genera soluţii viabile pentru a adresa eficient problemele din acest sector, fără a pune în pericol locurile de muncă a sute de mii de oameni.

25 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 25

Lazăr CHIRA

Prima Conferinţă Naţională a Cultivatorilor de Tutun

Pascal LANGLES

Vizită la un fermier francez, membru în Cooperativa Euralis Aşa cum prezentam în numărul anterior al revistei noastre, în perioada 1-24 octombrie a.c. am participat alături de un grup de 20 de fermieri din România şi 15 fermieri din Bulgaria, la sediul Grupului Euralis în oraşul Lescar din Franţa, la evenimentul anual organizat de Cooperativa Euralis.

26 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

Echipa de fermieri şi jurnalişti din România şi Bulgaria a fost însoţită de Florin Constantin, Executive Manager SE Europe Business Unit, şi Magdalena Darac, Marketing Manager SE Europe Business Unit Euralis Semences. În cadrul acestei vizite, am avut ocazia să intrăm în contact cu activitatea celor trei divizii importante ale grupului Euralis: Divizia de Seminţe, Divizia Alimentară şi Divizia Agricolă. Euralis este una dintre cele mai mari cooperative din Franţa, reunind 15.000 de fermieri.

După vizita din fabrică, am ajuns în câmp la un fermier cultivator de porumb, în regiunea franceză Aquitaine, aflată în apropierea Munţilor Pirinei, unde media fermelor agricole este de 28 de hectare, iar 80-90% din aceştia se ocupă şi cu creşterea animalelor. După prezentarea exploataţiei, am vrut să aflăm care au fost motivele pentru care acesta a dorit să fie membru într-o cooperativă şi care sunt considerentele pentru care este convenabil să rămână parte a acesteia. O altă dezbatere interesantă a fost despre tehnologiile

www.agrimedia.ro

Fermierul francez Pascal Langles lucrează o suprafaţă de 70 de hectare, din care 30 ha sunt irigate. În privinţa asolamentului, 60 ha sunt cultivate cu porumb, 5 ha cu rapiţă, 3 ha cu grâu şi 2 ha cu plante furajere. Fermierul deţine în proprietate două treimi din teren, restul fiind luat în arendă. Arenda este 150-160 de euro/ha pe an. Pe lângă activitatea agricolă, acesta prestează diverse servicii agricole şi creşte vaci, oi şi 400 de raţe. „În această zonă, dacă ai 60 de hectare şi nu creşti animale şi nu prestezi servicii, afacerea

www.agrimedia.ro

pentru animale, în afară de raţe. În această zonă, preţul unui hectar începe de la 8 mii de euro, pentru terenurile mai slab calitative, şi poate ajunge până la 15-16 mii de euro. Iubitor de pământ, dar şi cu dorinţa de a dezvolta afacerea de familie moştenită de la tatăl său, fermierul francez Pascal Langles ne-a spus: „Am preluat ferma de la tatăl meu în anul 1986, sunt născut şi crescut aici şi niciodată nu m-am gândit să vând ferma şi să mă mut în altă parte”.

nu este viabilă din punct de vedere economic”, spune Pascal Langles. Anul acesta, fermierul francez a întâmpinat probleme la însămânţarea porumbului. O parte din suprafaţă a putut fi semănată în epoca optimă, după care a urmat o perioadă de ploi şi astfel semănatul s-a prelungit până în luna iunie. Toate aceste dificultăţi din timpul semănatului au dus la prelungirea perioadei de recoltat. „Din cauza condiţiilor climatice nevaforabile, pierderile de recoltă au fost de 25-30%. Pe terenurile mai vălurite s-a obţinut o producţie foarte proastă, de 5-6 tone/ha, iar pe cele irigate şi plate, recolta a fost de 10-11 tone/ha”, spune cu tristeţe fermierul francez. El a renunţat la fertilizarea solidă şi aplică o soluţie azotată lichidă. A investit în achiziţia unei instalaţii de fertilizare lichidă, cu ajutorul căreia prestează şi servicii. Sprijinul pe care îl primeşte de la statul francez este de 320 euro/ha. De asemenea, primeşte subvenţie şi

Fermierul Pascal Langles nu dispune de spaţii de stocare a producţiei agricole, iar întreaga cantitate de recoltă o livrează la Cooperativa Euralis, care o usucă şi o depozitează. „Avem trei silozuri mari cu instalaţii de uscare şi 45 de puncte de colectare a producţiei. Împreună cu echipa cu care lucrez acoperim 48 mii de hectare de porumb, la care se mai adaugă aproape 7 mii de hectare de legume, porumb dulce etc. În total, sunt 55 de mii de hectare şi 120 de mii de hectare de păşuni. Noi furnizăm inputurile necesare către fermieri, îi acompaniem şi le preluăm producţia agricolă”, a afirmat directorul zonal al Cooperativei Euralis. În acest moment, fermierii din Cooperativa Euralis pot vinde producţia în orice moment al anului, pot să angajeze porumb înainte de semănat, fie cu preţ ferm oferit de Cooperativă, fie negociat. Livrând producţia în luna octombrie după recoltat, fermierii din Cooperativa Euralis mai au şi opţiunea să primească doar un acont, apoi să primească preţul recalculat în funcţie de preţurile din lunile următoare.

27 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 27

Simona MUNTEANU

aplicate pentru cultura de porumb, despre irigaţii şi despre depozitare. Fermierii din Cooperativa Euralis au suprafeţe cuprinse între 10 şi 1.000 de hectare şi însumează peste 250.000 de hectare. În regiunea franceză Aquitaine activitatea zootehnică este mai mult o necesitate, având scopul de a valorifica a la maximum terenurile agricole. „Sunt pământuri foarte vălurite şi atunci trebuie să creştem animale pentru a valorifica la maximum terenul.. Şi cu cât ne apropiem de munte, fermierii cresc oi în loc de vaci. Fiind exploataţii foarte mici, principalul dezavantaj este costul ridicat cu mecanizarea”, ne-a precizat fermierul francez Pascal Langles, din localitatea Castetis din sud-vestul Franţei. Cultura cu cea mai mare pondere în asolamenul exploataţiilor agricole este porumbul. „În anii '50, aceasta era prima zonă din Franţa unde s-au cultivat hibrizi din SUA. A fost o imensă revoluţie în regiune, iar astăzi vorbim despre o medie a producţiei de 10 tone/ha” În acestă zonă, doar 25% din suprafeţe sunt irigate deoarece au o geometrie foarte bună, datorită proximităţii faţă de Munţii Pirinei.

Timac Agro România a sărbătorit la data de 14 noiembrie a.c., la Sibiu, 7 ani de activitate pe piaţa autohtonă de îngrăşăminte chimice. La evenimentul aniversar au fost invitaţi partenerii săi de distribuiţie, naţionali şi locali, fermieri, precum şi reprezentanţii noilor filiale din Republica Moldova şi Ucraina. În cadrul evenimentului, distribuitorii cu cele mai bune rezultate sub aspectul vânzărilor au primit premii simbolice.

Produsele Timac, apreciate de agricultori La Convenţia comercială 2013 s-a vorbit despre activitatea grupului francez Roullier, din cadrul căreia Timac Agro face parte, precizându-se faptul că acesta deţine la nivel global 60 de unităţi de producţie şi este prezent în 45 de ţări. Grupul, deţinut în întregime de familia Roullier, şi-a propus să-şi dubleze cifra de afaceri în următorii 2 ani, prin pătrunderea pe noi pieţe de desfacere, prin investiţii şi achiziţii. În fiecare lună, grupul francez achiziţionează o firmă, în special din domeniul îngrăşămintelor chimice. „Am cumpărat o fabrică de îngrăşăminte chimice în Irlanda, a cărei capacitate de producţie este de 350.000 de tone, am intrat pe piaţa din Brazilia şi am demarat activităţi în Senegal şi Kenya. De asemenea, am achiziţionat două vapoare cu o capacitate de 40.000 de tone fiecare. O altă veste bună este aceea că am primit autorizaţia pentru construcţia unui nou centru de cercetare la Saint Malo (Franţa). Grupul Roullier investeşte importante resurse pentru fertilizarea plantelor deoarece avem o viziune asupra viitorului, care este una pozitivă. Populaţia globală creşte, iar îngrăşămintele chimice vor juca un rol important în asigurarea hranei 28 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

necesare”, a afirmat dl Vincent Besnard, director pentru Europa de Sud-Est. În ultimii ani, cifra de afaceri a Timac Agro România s-a situat între 30 şi 35 de milioane de euro, iar în acest an a crescut cu 10% faţă de 2014. Vânzările au cunoscut o creştere în volum de 15-20%. Potrivit datelor prezentate, compania vizitează circa 9.000 de fermieri anual, furnizează soluţii pentru 2.000 de fermieri şi fertilizează 400.000 de hectare.

Cererea de îngrăşăminte chimice creşte Despre piaţa mondială de îngrăşăminte chimice a vorbit dl Adrian Drăgan, director general al Timac Agro România. Acesta a precizaz că cererea de îngrăşăminte chimice creşte de la un an la altul şi pe fondul creşterii populaţiei globului, care are un ritm de creştere de 1 mld. de oameni la 10 ani. La nivel mondial, scade consumul de forme nitrice şi creşte cel pe bază de uree sau în combinaţie cu fosfor şi potasiu. Ureea este în creştere peste tot în lume, iar azotatul de amoniu este în descreştere. Azotul rămâne cel mai utilizat îngrăşământ chimic, urmat de fosfor şi potasiu.

Directorul general a mai afirmat că în trecut ţările dezvoltate foloseau 88% din îngrăşămintele chimice, în timp ce astăzi consumul cel mai mare se înregistrează în ţările agricole în curs de dezvoltare, numărându-se aici şi România. „Dacă în anii trecuţi fosforul se folosea în formule simple, acum se folosesc mai mult îngrăşăminte de tip NP. Pentru asigurarea potasiului, la noi în ţară se folosesc mai degrabă îngrăşăminte complexe NPK. Avem noutăţi pentru piaţa de potasiu din România, pe care vom încerca s-o aşezăm mult mai bine decât am făcut-o până acum.” Privitor la preţurile îngrăşămintelor chimice din zona Mării Negre, dl Drăgan a afirmat că în cazul ureei preţul este asemănător cu cel înregistrat în ianuarie 2010. „Atenţie însă că preţul ureei este extrem de volatil. La azotatul de amoniu preţul este mai redus pentru că România este unul dintre cei mai mari producători de azot din Europa, prin capacităţile de care dispune, însă principalele probleme sunt legate de logistică, existând întârzieri de livrare semnificative. După 3 ani, preţul la îngrăşămintele complexe DAP se situează la acelaşi nivel, însă şi aici

www.agrimedia.ro

Îngrăşămintele complexe Ionel Bursuc, director comercial al companiei, a vorbit despre piaţa de îngrăşăminte chimice din România, despre echipa de vânzări şi despre avantajele colaborării cu Timac Agro. „În România, se folosesc între 1 milion şi 1,4 milioane de tone de îngrăşăminte chimice anual. Consumul intern este de patru ori mai mic decât cel din UE. În urmă cu 20 ani, în România consumul de fertilizanţi era de aproximativ 4 milioane de tone”, a spus dl Bursuc. Potrivit acestuia, în urmă cu 5-10 ani, piaţa autohtonă era preponderent de

www.agrimedia.ro

azot, bazându-se pe azotat de amoniu şi uree. Între timp, ponderea azotului a început să scadă şi au început să fie folosite îngrăşămintele chimice de tipul NP, NPK, PK şi chiar fosfor. În ultimii 3 ani, piaţa de îngrăşăminte chimice a crescut cu aproximativ 30%. Referitor la forţa de vânzări Timac Agro, aceasta este formată din 40 de ingineri agronomi, şapte directori regionali, doi directori de vânzări şi un director comercial. „Considerăm că avem una dintre cele mai mari echipe de vânzări din piaţa de agribusiness, o echipă puternică, tânără şi ambiţioasă. Avem o preocupare permanentă pentru a înţelege nevoile fermierilor, de a crea noi produse, inovative şi accesibile. Un produs nou lansat care a avut un real succes şi de care agricultorii au fost mulţumiţi este Physiostart. Este un biostimulator microgranulat”, a afirmat dl Bursuc, directorul comercial al companiei. Calitatea echipei Timac a fost subliniată şi de către dna Drina Ion, director pentru zona de sud a ţării: „Suntem o echipă de oameni instruiţi care ştiu să aprecieze valoarea pământului şi prin munca noastră încercăm să promovăm îngrăşămintele

care pot nu doar să ofere substanţele necesare creşterii armonioase a plantelor, dar care pot să respecte şi solul, ferindu-l în acelaşi timp de poluare. Pământul este una dintre cele mai importante resurse ale planetei noastre şi datorită lui vom putea avea toate cele necesare traiului de zi cu zi. Când a apărut pe piaţă, Timac Agro România avea o mână de oameni dornici să se afirme, să aducă ceva nou şi de calitate şi pot afirma cu siguranţă că a reuşit. Acum suntem o companie recunoscută, ale cărei produse sunt apreciate de către fermieri şi de specialişti din domeniu”, a susţinut dna Ion. Anul acesta compania a desfăşurat mai multe proiecte de comunicare, printre care se numără şi proiectul Agro Management, care a furnizat informaţii preţioase cu privire la managementul aplicat la nivelul fermei şi la utilizarea eficientă a îngrăşămintelor chimice. Detalii cu privire la toate proiectele de comunicare şi sociale demarate de Timac Agro în 2013 au fost prezentate de către dra Rozalia Varabev, PR Coordonator.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

29 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 29

Ana MUSTĂŢEA

trebuie avută mare grijă la volatilitatea preţului. Acesta poate varia de la 400 la 700 de dolari tona. Probabil, în precampanie ar fi bună existenţa unui stoc minim”, a spus dl Drăgan. În prezentarea sa, directorul general a vorbit şi despre preţurile la produsele agricole, susţinând că acestea vor creşte. Preţul la rapiţă ar putea creşte şi el, având în vedere că la nivel european se discută despre introducerea de noi taxe privind importurile din Argentina. „Această măsură ar putea genera creşteri de preţ la producţia de rapiţă.”

Între însuşirile fizice ale solului care condiţionează eficienţa îngrăşămintelor trebuie ca, în afară de structură, regimul de apă şi aer, să enumerăm şi factorul temperatură, care depinde la rândul lui atât de regimul climatic, cât şi de procesele chimice şi biochimice din sol.

Rolul temperaturii solului asupra eficienţei îngrăşămintelor Temperatura solului influenţează, după cum prezintă D. Davidescu (1968), în primul rând asupra condiţiilor de germinaţie a seminţelor şi asupra intensităţii proceselor chimice şi biochimice din sol. Pentru funcţiunile fiziologice ale plantei şi pentru nutriţie există anumite limite ale temperaturii solului în care plantele cresc şi se dezvoltă cel mai bine. Temperatura solului este influenţată în primul rând de climă. Practica agriculturii din gospodăriile din zonele mai nordice sau cu primăveri răcoroase arată că producţii ridicate se pot obţine numai în cazul când se folosesc îngrăşăminte organice sau organice şi chimice în cantităţi mari, întrucât îngrăşămintele organice influenţează asupra regimului termic al solului, iar îngrăşămintele chimice măresc concentraţia soluţiei solului, ceea ce duce, în cazul temperaturii mai scăzute a solului, la o mai bună asimilare a substanţelor nutritive. Cu toate că pe aceste soluri analizele agrochimice, prin interpretarea obişnuită, pot arăta uneori un conţinut 30 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

ridicat de azot nitric şi amoniacal şi diferite forme mobile de fosfor şi potasiu, care ar duce la concluzia că aceste soluri sunt bine aprovizionate şi deci nu ar fi necesară aplicarea de îngrăşăminte, totuşi practica arată că, dacă nu se utilizează îngrăşăminte, recoltele scad destul de repede. De aceea limitele inferioare ale conţinutului de elemente nutritive ale datelor de analiză pentru caracterizarea fertilităţii unor astfel de soluri trebuie să fie mai ridicate. Cunoaşterea influenţei temperaturii asupra regimului nutritiv prezintă importanţă şi pentru zonele care se caracterizează la începutul perioadei de vegetaţie printr-o temperatură foarte instabilă. Pentru a constata în ce măsură cerinţa plantelor de aprovizionare optimă a solului cu substanţe nutritive este în legătură cu regimul termic al solului, s-au făcut numeroase cercetări experimentale, care au dovedit că, o dată cu scăderea temperaturii, se încetineşte fixarea P2O5 de către sol şi, prin urmare, creşte mobilitatea lui. Azotul, în condiţiile temperaturii

scăzute, este mai slab utilizat de către plante, fapt ce nu se observă în aceeaşi măsură la fosfor şi la potasiu. Într-o experienţă cu orz, la varianta cu temperatură scăzută, vegetaţia a fost mai întârziată în tot cursul vegetaţiei, iar în cadrul aceleiaşi variante, îngrăşămintele nu au provocat o întârziere sau o grăbire a apariţiei diferitelor faze de vegetaţie. La variantele cu temperatură obişnuită, cel mai bun rezultat l-a dat tratamentul cu NP, care a întrecut martorul neîngrăşat de peste cinci ori, iar la variantele cu temperaturi scăzute, cel mai bun tratament a fost NPK. În cazul în care s-au aplicat îngrăşăminte pe bază de NK (adică a lipsit P), în vasele cu temperatură scăzută recolta a fost mai mică cu 28% decât în tratamentul fără îngrăşăminte. Dacă se compară aceste două combinaţii se constată că eficienţa îngrăşămintelor în cea cu temperaturi mai scăzute este mult mai mică. Recolta a fost de aproape două ori mai mare în vasele unde temperatura în zona rădăcinilor a fost mai ridicată. Este adevărat că recolta mai scăzută se datorează nu numai influenţei temperaturii asupra asimilării

www.agrimedia.ro

cu mărirea concentraţiei soluţiei. Acest fapt ne arată că, în condiţiile climatului rece, creşterea plantelor poate fi influenţată prin intensificarea nutriţiei, adică prin aplicarea de doze mai mari de îngrăşăminte decât în condiţiile obişnuite. În sezonul rece, plantele manifestă simptomele carenţei în elementele nutritive, şi în special în azot. Temperatura extrem de instabilă în unele regiuni în perioada de pornire a vegetaţiei în timpul primăverii explică uneori şi eficienţa diferită, de la un an la altul, pe care o pot avea unele îngrăşăminte minerale, date la aceleaşi culturi în aceleaşi faze şi în acelaşi mod de aplicare. Variaţia temperaturii din sol şi aer creează condiţii diferite de nutriţie a plantelor cu principalele elemente nutritive. Din această cauză, eficienţa îngrăşămintelor azotate aplicate primăvara devreme la cerealele de toamnă nu dă în fiecare an sporuri similare de recolte. Acelaşi lucru se poate spune şi despre îngrăşămintele fosfatice aplicate suplimentar primăvara devreme, la începutul pornirii vegetaţiei. În general, se observă că în primăverile cu temperaturi mai ridicate îngrăşămintele azotoase au o eficienţă mai mare, iar în primăverile mai răcoroase se manifestă mai intens

eficienţa îngrăşămintelor fosfatice, uşor solubile, aplicate suplimentar. În primăverile răcoroase se constată o creştere a azotului amoniacal, care duce la creşterea concentraţiei amoniului în soluţia solului, fapt ce stânjeneşte activitatea bacteriilor nitrificatoare. În astfel de condiţii, pentru o bună asigurare cu azot amoniacal este necesară prezenţa în soluţia solului a cationilor de K, Ca, Mg şi o reacţie aproape de neutru. Eficienţa mai mare a îngrăşămintelor fosfatice uşor solubile în primăverile răcoroase se consideră că s-ar datora în parte şi efectului neutralizant al superfosfatului asupra amoniacului şi totodată a influenţei gipsului din superfosfat asupra unei mai bune utilizări a amoniacului. În acelaşi mod se poate explica şi eficienţa ridicată a cenuşii aplicate ca îngrăşământ suplimentar în primăverile răcoroase. Temperatura în perioada primăverii are influenţă şi asupra coeficientului de utilizare a îngrăşămintelor chimice folosite la culturile de primăvară. Acest lucru se observă mai bine în cazul aplicării îngrăşămintelor sub cultivator, la pregătirea solului înaintea însămânţării sau a introducerii îngrăşămintelor fosfatice pe rânduri o dată cu semănatul. În acest sens, eficienţa cea mai mare a superfosfatului granulat aplicat pe rânduri o dată cu sămânţa se observă atunci când însămânţarea are loc imediat la desprimăvărare, când vremea este încă răcoroasă. Cu cât se întârzie semănatul, cu atât şi coeficientul de acţiune al superfosfatului dat pe rânduri scade, din cauza, în parte, modificării temperaturii, care schimbă condiţiile de nutriţie. De aici rezultă că întârzierea semănatului din primăvară, când există o temperatură ridicată, necesită aplicarea de doze de superfosfat mai mici. În ceea ce priveşte influenţa temperaturii asupra eficienţei îngrăşămintelor organice, se consideră că temperatura ridicată din primăvară contribuie la o mai bună valorificare şi utilizare a substanţelor nutritive şi la obţinerea de sporuri mai mari de recoltă decât în cazul când primăvara este răcoroasă. De asemenea, introducerea superfosfatului împreună cu gunoiul de grajd măreşte eficienţa acestuia în primăverile răcoroase, ceea ce nu se întâmplă în cazul adăugării de îngrăşăminte cu azot. 31 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 31

Victor VĂTĂMANU

substanţelor nutritive, ci şi asupra metabolismului şi a vegetaţiei în special. Dacă se compară în aceste două variante tratamentele care nu au primit îngrăşăminte chimice, se constată că temperatura singură a influenţat în mod simţitor recolta, în varianta cu vase cu temperatură scăzută recolta reprezentândd numai 39% din recolta variantei martor (vase cu temperatura obişnuită, 12,5-20,7 grade Celsius). Mărind acest coeficient relativ de creştere pe care l-a avut temperatura scăzută (1,6-6,4 grade Celsius) asupra vegetaţiei, datele de recoltă din tratamentele variantei cu vase la temperatură scăzută au scos în evidenţă creşterea recoltelor în cazul variantei cu NPK. Din prezentarea acestor rezultate se constată că, dacă eliminăm influenţa relativă a temperaturii asupra producţiei vegetale, eficienţa relativă a îngrăşămintelor în vasele cu soluri cu temperatură scăzută a fost cu 21% mai mică în tratamentul NPK, cu 44% în cel cu NP, cu 42% în cel cu NK şi 4% în cel cu PK. Aceasta înseamnă că, deşi plantele au avut la dispoziţie aceleaşi substanţe nutritive, din cauza temperaturii scăzute au valorificat mai slab aceste substanţe. Rezultă din datele cercetării că la temperaturi scăzute plantele au asimilat mai bine PK şi mai slab N, care a fost luat de plante numai atunci când s-a adăugat ca îngrăşământ. Faptul acesta se explică prin aceea că la temperaturi scăzute în rădăcini nu se pot forma o serie de substanţe din grupa acizilor nucleici, care sunt necesare creşterii şi dezvoltării plantelor. Temperatura scăzută din zona rădăcinilor modifică viteza diferitelor procese biochimice. O altă serie de experienţe a urmărit cum reacţionează plantele în cazul temperaturilor scăzute faţă de concentraţia crescândă a soluţiei solului. Datele obţinute au demonstrat că, în aceleaşi condiţii termice ca şi în cazul cercetărilor anterioare, rezultatele obţinute sunt diametral opuse în cele două variante (în vase cu temperatură scăzută şi cu temperatură obişnuită). În timp ce în vasele-martor cu temperatură obişnuită, o dată cu creşterea concentraţiei soluţiei nutritive, recolta scade, în vasele cu temperatură scăzută se observă o oarecare creştere a recoltei o dată

Monocultura de sfeclă de zahăr produce şi oboseala solului, prin apariţia carenţei de bor, prin acumularea unor compuşi toxici pentru sfeclă, prin înmulţirea buruienilor specifice, producţia scăzând după 4 ani la 49%, iar după 5 ani cu 54% (Gh. Bîlteanu, 1974).

Tehnologia de cultură a semincerilor de sfeclă de zahăr Rotaţia culturii Sfecla de zahăr nu se poate cultiva după ea însăşi în primul rând din cauza atacului de boli şi dăunători; în funcţie de gradul de infestare, nematozii impun revenirea plantei pe acelaşi teren după 4-8 ani, iar cercosporioza după 4 ani în cultura neirigată şi după 8 ani în cultura irigată. Rezultate foarte bune se obţin prin cultivarea sfeclei după grâu, orz, mazăre, soia, fasole, porumb în zona din sudul ţării, iar în zonele mai umede şi mai răcoroase, orzul, orzoaica, cartoful, inul şi secara. Premergătoare bune sunt şi leguminoasele perene sau amestecurile de graminee şi leguminoase furajere perene. Structura culturilor în rotaţiile cu sfeclă are importanţă, după cum prezintă Gh. Bîlteanu şi V. Bârnaure (1979), în combaterea buruienilor. Structura culturilor influenţează şi alegerea premergătoarei pentru sfeclă; în zonele sudice, sfecla se cultivă după leguminoase anuale, dacă nu există grâu în cadrul rotaţiei, iar după lucernă cedează adeseori locul porumbului (I. Picu şi colab., 1978); în zonele umede şi răcoroase, după trifoi sau amestecuri de graminee şi leguminoase perene, sfecla se cultivă în anul al doilea, după cartof. 32 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

Sunt contraindicate ca premergătoare pentru sfeclă cruciferele (din cauza atacului comun de nematozi) şi ovăzul. Floarea-soarelui şi cânepa se evită frecvent din cauza consumului de apă şi de potasiu. Amplasarea culturilor se va face în apropierea căilor ferate şi drumurilor care permit transportul recoltei.

(se recomandă fertilizarea organominerală când planta premergătoare nu a fost trifoiul sau o prăşitoare gunoită). În zonele umede sau în condiţii de irigare, administrarea a 30-50 de kilograme de azot în faza de formare a lăstarilor aduce sporuri de producţie (Z. Stănescu, 1976).

Plantatul - se face primăvara cât mai Lucrările solului - constau într-o arătură adâncă, de 30 cm, făcută din vară (după cereale păioase) sau toamnă (după porumb, cartof îngrăşat cu gunoi de grajd) care se întreţine prin mărunţire (combaterea buruienilor) şi nivelare până la venirea iernii. Primăvara se grăpează imediat ce se poate ieşi la câmp.

Fertilizarea - se face la raportul N:P de 1:1,2, cu 100-120 de kilograme de azot, respectiv 120-150 de kilograme de fosfor substanţă activă la hectar. Potasiul se administrează, după însuşirile solului, de la 40-50 până la peste 100 kg/ha. Rezultate mai bune se obţin prin îngrăşarea organo-minerală, cu 20-25 de tone de gunoi de grajd, 60-70 de kilograme de azot, 80-90 de kilograme de fosfor şi 30-60 de kilograme de potasiu

devreme posibil. Întârzierea cu numai două săptămâni duce la scăderi de producţie de 20% (C. Cojocaru, citat de Gh. Bîlteanu, 1974). Nu există pericolul ca butaşii să îngheţe dacă sunt bine plantaţi. În schimb, dacă temperatura imediat după plantare creşte la peste 10 grade Celsius, butaşii emit greu şi eşalonat lăstari floriferi (ideale sunt pentru pornirea lăstarilor temperaturile de 4-10 grade Celsius). Întârziind plantatul, polenizarea şi fecundarea se petrec la călduri mari (peste 18-25 de grade Celsius), ceea ce diminuează recolta de sămânţă şi reduce valoarea biologică a acesteia (Z. Stănescu, 1967).

Distanţe şi densităţi de plantare - cele mai potrivite densităţi (în zona umedă sau în condiţii de irigare în câmpia din sudul ţării) s-au dovedit

www.agrimedia.ro

33 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 33

cele de 40-50.000 de butaşi-ha. Densităţi chiar mai mari (60.000 butaşi/ha) se pot folosi în cazul butaşilor mici (sub 100 de grame). Pe măsură ce densitatea scade sub 40.000 de plante/ha, creşte pericolul de a obţine o sămânţă mai puţin uniformă ca mărime şi ca grad de maturare, ca urmare a unei lăstăriri mai puternice (inclusiv ramificarea lăstarilor). Densităţile preconozate se realizează la distanţă de 60 cm între rânduri cu intervale între butaşi de 33-41 cm, iar la distanţă de 70 cm între rânduri cu distanţe pe rând de 30-35 cm. Tot pentru a obţine culturi cu coacere mai uniformă se recomandă distanţe între rânduri de 60 cm (A. Ştefănescu, 1977).

stabileşte astfel ca vârful butaşului să fie la 2 cm sub nivelul solului. Dacă se plantează mai adânc, butaşii pornesc greu în creştere şi formează puţini lăstari; dacă se plantează superficial, pe de o parte butaşii (în special cei mari) îşi pierd turgescenţa, iar pe de altă parte, atacul de iepuri şi alte rozătoare de câmp produce pagube mai mari.

Lucrări de îngrijire - combaterea buruienilor se poate face cu ajutorul erbicidelor, cu aceleaşi produse şi doze indicate de către specialiştii Laboratorului Fitosanitar Judeţean pentru cultura de sfeclă de zahăr. În acest caz, numărul praşilelor mecanice este de 1-2, iar pe rând se prăşeşte o singură dată sau se face numai plivitul. Când nu se folosesc erbicide, se prăşeşte mecanizat de 3-4 ori şi manual, pe rând, de două ori (la praşilele mecanice I şi III). Toate lucrările de prăşit trebuie să se termine până la înflorire. Primăvara devreme se execută cu grapa o lucrare de dezvelire a rozetei de frunze. Această operaţiune se poate face şi manual, dacă unitatea cultivatoare dispune de suficientă forţă de muncă. Se fac tratamente de combatere a gărgăriţei sfeclei şi a păduchilor de frunze (Aphis fabae) la momentul şi doza stabilite de către specialiştii Laboratorului Fitosanitar Judeţean.

Tehnica plantării - silozurile se

Irigarea culturilor este necesară

descoperă pe măsură ce este nevoie de material de plantat. Butaşii se triază din nou, îndepărtându-i pe cei stricaţi şi bolnavi, se taie coada cu început de înnegrire (la 1 cm diametrul secţiunii), se înlătură frunzele formate, în creştere. Dacă nu s-a făcut sortarea pe categorii de mărime încă din toamnă, această operaţiune se face acum. Pe rând, solul se despică până la adâncimea de 18-20 cm, cu organe active, tip daltă; butaşii se introduc în despicătură şi se tasează bine pământul cu piciorul, pentru a asigura o pornire rapidă în vegetaţie. Deasupra butaşului se pune un strat de pământ mărunţit şi umed de 2-6 cm (mai gros în zonele reci), care-l apără de rozătoare, îl ajută să se adapteze mai uşor la condiţiile de câmp şi să emită mai mulţi lăstari floriferi.

în zonele sau în anii secetoşi. O udare imediat după plantare - cu 300-400 mc apă/ha - reface rezerva de apă din sol şi ajută la aşezarea mai strânsă a solului în jurul butaşilor. Alte trei udări - cu câte 600-700 mc apă/ha - se fac la formarea lăstarilor, în timpul înfloritului şi în perioada de formare a seminţelor (Z. Stănescu, 1976).

Adâncimea de plantat - se

Victor VĂTĂMANU

tată, pentru a avea siguranţa eliberării polenului când stigmatele florilor de pe plantele-mamă sunt receptive.

Plantarea separată a butaşilor-mamă şi a butaşilortată - sunt unele soiuri la care plantele-tată nu formează sămânţă monogermă şi ele trebuie să fie înlăturate din lan (de regulă după polenizare). De aceea, butaşii-mamă şi butaşii-tată se plantează pe rânduri separate, în raportul 3:1. Se plantează concomitent sau mai întâi butaşii partenerului 34 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

Cârnitul vârfului lăstarilor principali are loc când au înălţimea de 10-12 cm, provocând astfel o mai bună ramificare, şi ciupitul (vârfului) tuturor lăstarilor după fecundare duc la sporirea producţiei de sămânţă. Aceste operaţii se fac în unităţile cu forţă de muncă disponibilă. Polenizarea suplimentară, repetată de 2-3 ori la intervale de 3-4 zile, prin simpla trecere a unor muncitori printre rânduri (din două în două, eventual alternativ) asigură fecundarea mai multor flori.

perispermul în secţiune are aspect făinos. La vârful lăstarilor, mai ales al ramificaţiilor secundare, se găsesc încă flori. Rezultate bune la recoltatul direct cu combina se obţin cu următoarele condiţii: butaşii să fi fost plantaţi corect (dacă vârful lor iese deasupra solului, butaşii sunt tăiaţi şi combina se înfundă), lanul să nu fie îmburuienat, să nu aibă lăstari căzuţi, coacerea să fie uniformă (ceea ce se realizează la culturi fără goluri). Adaptarea şi reglarea combinei înainte de începerea lucrului este obligatorie, dar nu suficientă: trebuie să se facă corecţii pe parcurs, realizând înălţimea de tăiere la care nu se înfundă combina, dar nici nu rămân ramuri netăiate pe sol; aparatul de treier se reglează în funcţie de umiditatea lanului, ca să nu scape glomerulele netreierate, dar să nu sfărâme ramurile; intensitatea şi direcţia curentului de aer trebuie să asigure o bună curăţire, fără să arunce glomerulele la returul de spice. Pierderile sunt mici numai dacă se recoltează în 3-4 zile după uscarea plantelor (respectiv într-o săptămână după executarea tratamentului cu desicant). Deşi uscate pe plantă, seminţele îşi sporesc umiditatea, din cauza buruienilor şi resturilor de plante de sfeclă impunându-se uscarea imediat după recoltare, până la umiditatea de 14%. Această operaţiune se face la soare, pe platforme betonate sau pe prelate, în strat de 20-30 cm, cu lopătare zilnică. După uscare, sămânţa se pune în saci, care se etichetează şi se trimit la staţia de condiţionare a seminţei de sfeclă. La semincerii de sfeclă se poate face şi recoltarea divizată. Se execută seceratul plantelor cu vindroverul în momentul maturităţii tehnice (fără să se mai trateze cultura cu desicanţi). Această operaţiune trebuie să dureze cât mai puţin posibil (maximum 4-5 zile), altfel se scutură multe seminţe. După ce plantele se usucă în brazde continui lăsate pe sol de vindraover (de regulă 5-7 zile), se execută treieratul cu combina C-12 (C-14), echipată cu adunător-ridicător de brazdă (RA).

Recoltarea directă - din lan, cu

Recoltarea semimecanizată

combina C-12 (C-14), se face la 3-5 zile după tratamentul cu desicanţi (Reglone sau altă substanţă echivalentă, în doză de 5 l/ha, în 100-150 litri apa/hectar, în special aviotratamente). Desicantul se va administra în momentul maturităţii tehnice; planta este încă verde, dar la baza lăstarilor sămânţa are culoare castanie, iar

se practică în unităţile care au suficientă forţă de muncă pentru a executa seceratul în scurt timp. Plantele se taie cu secera la înălţimea de 15-20 cm de la sol şi se aşază pentru uscare fie în grămezi mici, fie în brazde continui, cu lăţimi şi spaţii între ele care să permită trecerea combinei pentru a executa treieratul.

www.agrimedia.ro

35 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 35

Euralis Seminţe: «Bogăţia stă în seminţe!»

Simona MUNTEANU

La data de 28 noiembrie 2013, compania Euralis Seminţe a dat, ca în fiecare an startul, campaniei pentru culturile de primăvară 2014 în cadrul unui eveniment la Sinaia, la care au luat parte peste 120 de invitaţi: distribuitori, fermieri, parteneri din agribusiness şi presa agricolă. Evenimentul a fost deschis de dl Florin Constantin, Executive Manager SE Europe Business Unit Euralis Semences, care a explicat tema campaniei „Bogăţia stă în seminţe!” Dl Florin Constantin a vorbit în cadrul prezentării sale despre gestiunea riscurilor în agricultură, precizând faptul că volatilitatea preţurilor şi condiţiile climatice nefavorabile sunt problemele cu care se confruntă fermierii, fie că sunt din România, fie din alt stat membru. Rezolvarea acestor probleme comune trebuie găsită şi la nivel european şi, în acest sens, preşedintele companiei Euralis Semences, membru în COPA-COGECA, face lobby pentru o susţinere mai consistentă a activităţii agricole, supusă la variate riscuri economice şi climatice. Şi la nivel de fermă trebuie luat în calcul managementul riscului, avertizează dl Constantin: „În afară de mecanismele şi instrumentele europene pe care le are la dispoziţie pentru a reuşi, fermierul trebuie să ştie cum să-şi gestioneze riscurile din activitate. Fermierul este un om de afaceri, un antreprenor şi, dacă va şti cum să le acopere, el va face performanţă. Genetica este una dintre cheile performanţei”, a afirmat executive managerul companiei.

fermierii să aibă încredere în hibrizii inovativi pe care compania îi lansează pe piaţă şi să se convingă că acele caracteristici scrise în pliantele de prezentare sunt veridice. Pentru 2014, firma franceză are multe noutăţi la culturile de porumb şi floarea-soarelui. Înainte de a fi comercializate, varietăţile Euralis sunt supuse la nenumărate teste, iar acest lucru trebuie să reprezinte pentru fermieri o certitudine a calităţii. „Vrem să vă convingeţi că tot ceea ce am înregistrat în câmpurile experimentale se obţine şi în cele comericale, pe suprafeţe mai mari.” Dl Daniel Orzan, technical manager SE Europe Business Unit, a prezentat ultimele realizări ale cercetării Euralis la culturile de porumb şi floarea-soarelui. Tehnologia Tropical Dent la cultura porumbului reprezintă o nouă grupă genetică, ale cărei particularităţi sunt rezistenţa mărită la factorii climatici nefavorabili, randament ridicat, stabilitate ecologică şi pierderea rapidă a apei din bob. „Toate aceste caracteristici au fost net superioare la tot ceea ce există acum pe piaţă”, a susţinut dl Orzan. Noua grupă genetică a fost obţinută prin încrucişări cu diferite clase sau grupe genetice de porumb, prin selecţie şi ameliorare, iar tot acest proces a durat peste 10 ani. Domnul Orzan a făcut o prezentare a portofoliului companiei la cultura de porumb, precizând că Euralis deţine hibrizi din toate grupele de maturitate, începând cu FAO 200 până la FAO 550. „Avem o reţea de centre de testare,

cercetare şi chiar ameliorare foarte bine dezvoltată. Realizăm testări în peste 300 de locaţii, în toate zonele climatice importante din Europa. Toate acestea au ca scop crearea, aclimatizarea hibrizilor şi recomandarea lor pe baza rezultatelor obţinute.” La cultura florii-soarelui, dl Orzan a vorbit, în primul rând, despre importanţa cultivării hibrizilor rezistenţi la lupoaie în condiţiile în care pagubele produse de acest parazit sunt enorme. Cultivarea hibrizilor rezistenţi la atacul de Orobanche reprezintă un instrument esenţial în asigurarea producţiilor. „Potrivit unor studii făcute până în 2013, suprafaţa totală afectată de acest parazit la nivelul Europei este de peste 17 milioane de hectare. Viteza cu care această plantă parazit se adaptează este extraordinară, ceea ce impune cercetării să vină permanent cu metode noi de combatere. Pentru combaterea lupoaiei, Euralis Semences şi-a orientat cercetarea şi viziunea spre o combatere combinată, ce ia în calcul aspecte genetice şi tehnologice. De la rasa E până la F, răspândirea parazitului este sporadică, însă în România a început de ceva ani să se dezvolte şi rasa F sau chiar peste această rasă. Euralis Semences are în portofoliu hibrizi cu rezistenţă la Orobanche până la rasa G. Poate oferi fermierilor hibrizi ultraperformanţi şi rezistenţi la rasele importante ale parazitului. Avem şi tehnologii bine dezvoltate de combatere chimică a acestui parazit, iar cel mai popular şi cea mai eficientă tehnologie este Clearfield Plus, dezvoltată în colaborare cu compania BASF.” BASF.

Directorul naţional de vânzări, dl Mihai Postelnicu, a făcut recomandarea ca 36 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

www.agrimedia.ro

37 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 37

Buruienile sunt plante sălbatice, fără valoare economică, adaptate să trăiască împreună cu plantele cultivate, pe care le stânjenesc în creştere şi dezvoltare, având tendinţe de a persista cu toate stăruinţele pe care le depune omul de a le distruge.

Pagubele cauzate de buruienile din culturile agricole Buruienile, după cum prezintă I. Stanciu (1969), răpesc plantelor cultivate apa, hrana, căldura, bioxidul de carbon şi lumina. Buruienile sunt mai bine adaptate la condiţiile de climă şi sol, ritmul de creştere a rădăcinilor este mai mare, ele pătrund mai adânc, extrag elementele nutritive dintr-un volum mai mare de sol, îşi formează mai multe frunze, deci au capacitate de absorbţie pentru elementele nutritive şi de fotosinteză mai mare decât multe plante cultivate. Ca urmare, buruienile acumulează cantităţi mai mari de substanţe de rezervă decât plantele cultivate. Acest lucru se constată în compoziţia buruienilor, după cum rezultă din următoarele cifre: conţinutul în elemente nutritive principale, media de la 18 specii de buruieni a fost de 3,54% K2O, 1,99% N, 0,49% P2O5. Analiza unui număr mare de buruieni a dovedit că, în medie, ele scot din sol de două ori mai multe substanţe hrănitoare - azot, potasiu şi fosfor - decât plantele cultivate. Printre cele mai lacome se pot enumera: pălămida (Cirsium arvense), pirul târâtor (Agropyrum repens), muştarul sălbatic (Sinapis arvensis), spanacul sălbatic (Chenopodium album). 38 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

Într-un lan îmburuienat, îngrăşămintele aplicate vor fi folosite în proporţie mult mai mare de buruieni decât de plantele cultivate. Îngrăşămintele cu azot şi fosfor aplicate înainte de semănatul orezului stimulează foarte mult creşterea şi dezvoltarea costreiului (Echinochloa macrocarpa) în detrimentul orezului. Buruienile consumă cantităţi mari de apă. O plantă de muştar sălbatic (Sinapis arvensis) consumă de patru ori mai multă apă decât o plantă de ovăz cultivat. Buruienile împiedică şi creşterea rădăcinilor plantelor cultivate cu care convieţuiesc. O singură plantă de grâu, după 40 de zile de la răsărire, avea rădăcini în lungime totală de 176,9 m în cultura fără buruieni, iar în cultura cu muştar sălbatic (Sinapis arvensis), lungimea totală a rădăcinilor a fost de 83,9 m, deci mai puţin de jumătate. Sunt buruieni care elimină prin rădăcini substanţe toxice pentru plantele cultivate şi cu deosebire pentru plantele tinere. De aceea, apare necesar să se prăşească şi să se plivească fără întârziere acolo unde nu se aplică erbicide. Buruienile micşorează cantitatea de bioxid de carbon din aerul ce se găseşte în preajma plantelor cultivate şi micşorează

astfel capacitatea de fotosinteză a acestora. Buruienile sustrag lumina plantelor cultivate. În lanurile invadate de buruieni plantele cultivate se îngălbenesc, se alungesc, asimilează puţin, nu-şi pot forma ţesuturile mecanice de rezistenţă, se frâng uşor, iar cerealele păioase sunt expuse căderii. Din cauza transpiraţiei mai active a buruienilor, temperatura din preajma plantelor cultivate scade. Într-o cultură de cartofi îmburuienată, temperatura înregistrată în jurul plantelor a fost cu 3 grade Celsius mai scăzută decât temperatura din cultura neîmburuienată. În general, această scădere de temperatură este defavorabilă plantelor cultivate. Procesele fiziologice ale plantelor cultivate, procesele de amonificare şi nitrificare din sol scad în intensitate în terenurile îmburuienate. Această scădere este pricinuită de uscarea şi răcirea solului. Porumbul neprăşit, invadat de buruieni, creşte anemic, este galben din cauza lipsei de azot solubil, iar recolta este total compromisă în cele mai dese cazuri. Buruienile parazite distrug în întregime plantele cultivate. Unde se dezvoltă cuscuta nu mai rămâne nici o plantă de trifoi ori de lucernă. Tot aşa, o invazie mare

www.agrimedia.ro

39 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 39

Victor VĂTĂMANU

de lupoaie (Orobanche sp.) poate distruge complet plantele de floarea-soarelui sau de tutun. Nu sunt rare cazurile când în vetre de pălămidă (Cirsiunm arvense), mărul lupului (Aristolochia clematitis), boz (Sambucus ebulus) nu mai pot creşte plante cultivate. Seminţele de buruieni se iarovizează şi încolţesc mai repede decât seminţele plantelor cultivate introduse în sol primăvara devreme. Având şi un ritm de creştere mai rapid, buruienile o iau mult înaintea tinerelor plante cultivate, pe care le stânjenesc în creştere în primele faze de vegetaţie, când mijloacele de luptă cu buruienile sunt limitate. Sunt buruieni cu o perioadă de vegetaţie mai scurtă decât plantele cultivate, 30-60 de zile, cum sunt mohorul (Setaria sp.), ştirul (Amarantus retroflexus). Buruienile reprezintă punţile de legătură prin care bolile şi paraziţii plantelor cultivate se transmit dintr-un lan în altul şi de la un an la altul. Plantele cultivate din familia cruciferelor au aceleaşi boli şi aceiaşi dăunători ca şi buruienile din aceeaşi familie. Spanacul sălbatic şi sfecla, din aceeaşi familie botanică, au duşmani comuni. Ovăzul sălbatic are acelaşi tăciune ca şi ovăzul cultivat. Pirul are aceleaşi rugini ca şi cerealele. Lupoaia care atacă tutunul, cânepa şi floarea-soarelui, când nu le găseşte pe acestea, trece pe pelin (Artemisia) şi pe alte plante sălbatice. Speciile de limba boului (Anchusa sp.) sunt plante-gazdă pentru rugina brună a cerealelor (Puccinia triticina). Sunt insecte care se hrănesc cu frunze şi tulpini de ciurlan (Salsola Kali) şi care transmit virusuri la sfeclă şi la alte plante. Prin combaterea buruienilor, dezvoltarea normală a multor boli şi dăunători este stingherită. Dar interacţiunea dintre buruieni şi insectele dăunătoare poate fi uneori mai complexă. A fost constatată o intensificare a atacului dăunătorilor într-o cultură de porumb netratată cu insecticide în urma distrugerii buruienilor. Explicaţia constă în faptul că insectele, de obicei polifage, s-au hrănit, în lipsa buruienilor, numai cu porumb. Asemenea situaţii pot fi preîntâmpinate prin luarea unor măsuri paralele de combatere a buruienilor şi a dăunătorilor. Toate daunele enumerate duc la scăderea considerabilă a producţiei plantelor agricole. O dată cu scăderea producţiei scade şi calitatea recoltei. S-a constatat că ovăzul provenit din lanuri îmburuienate are un procent de pleavă 40 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

mai mare decât cel provenit din lanuri curate. De asemenea, procentul de coji de floarea-soarelui este mult mai mare dacă lanul este îmburuienat. Când invazia de buruieni la cereale este puternică, raportul dintre boabe şi paie devine defavorabil. La ovăz, de pildă, raportul este de 1:3,52 într-un lan curat; într-un lan îmburuienat raportul este de 1:4,29. Procentul de proteină în grâul provenit din lanurile îmburuienate este mai mic decât cel din grâul provenit din lanuri curate. Calitatea produselor agricole este alterată în unele cazuri aşa de grav încât periclitează sănătatea oamenilor sau a animalelor care consumă aceste produse. Astfel, boabele de obsiga secarei (Bromus secalinus) măcinate o dată cu boabele de secară fac făina neagră neutilizabilă. Seminţele de punguliţă (Thlaspi arvense) dau făinii un gust amar. Seminţele de odos sau ovăz sălbatic (Avena fatua) care se găsesc în seminţele de ovăz cultivat, cu care sunt hrănite animalele, produc inflamaţia mucoasei esofagului. Seminţele de neghină (Agrostemma githago) sunt toxice. De aceea, o proporţie mai mare de 0,5% de seminţe de neghină nu este permisă în cerealele panificabile. Toxicitatea se datorează alcaloidului temulina produs de ciuperca Sclerotinia temulenta, care infectează seminţele de zâzanie. Când animalele care dau lapte consumă în timpul păşunatului anumite buruieni, cum sunt usturoiul sălbatic (Allium rotundum) pelinul ( Artemisia sp.) sau măturele (Centaurea juruneaefolia), laptele capătă un gust rău şi devine neutilizabil. Aceste bururuieni pot schimba culoarea laptelui. Mercuriales sp. imprimă culoarea albăstruie, iar Ranuncului sp. culoarea galben-roşiatică. Dacă totuşi aceste plante ajung în fân, iar animalele nu le pot evita, se ivesc cazuri de intoxicări grave. Iată câteva dintre cele mai frecvente buruieni toxice: măsălariţa (Hyoscyamus niger), mătrăguna (Atropa belladona), cucuta (Conium maculatum), cucuta de apă (Cicuta virosa), ciumăfaia sau laurul (Datura stramonium), turiţa (Galiunm aparine), scânteiuţa (Anagalis arvensis), laptele câinelui (Euphorbia cypaeissias), stirigoaia (Veratrum album), brânduşa de toamnă (Colchicum autumnale), cacealmaua (Caltha palustris) etc. Buruienile aduc şi alte pagube grave în unităţile agricole prin îngreunarea lucrărilor agricole şi prin deteriorarea utilajului. Sunt

mult îngreunate lucrările de pregătire a solului: dezmiriştitul, aratul, grăpatul etc., în special în stratul arabil sunt numeroşi rizomi sau rădăcini groase ale buruienilor. În terenurile puternic îmburuienate, semănatul se execută în mod defectuos, multe seminţe rămân la suprafaţă. În lanurile îmburuienate care sunt cultivate cu plante semănate în rânduri depărtate şi care se prăşesc este necesar a se executa mai multe praşile sau să se mărească doză de erbicid. Greutăţile cele mai mari se ivesc la recoltat. Unele buruieni, cum ar fi turiţa (galium aparine), pot determina căderea cerealelor. Din această cauză, cerealele îmburuienate nu se pot recolta nici cu combina, iar dacă totuşi se încearcă, maşinile de recoltat se deteriorează. Cerealele foarte îmburuienate nu se pot recolta decât cu secera sau cu coasa, ceea ce nu este economic. Recoltarea este mult mai îngreunată, chiar şi la plantele prăşitoare, dacă cultura a fost invadată de buruieni după ultima praşilă. Culturile de bumbac şi de sfeclă îmburuienate nu se pot recolta cu combinele şi chiar recoltarea manuală se face defectuos şi cu un randament mic. Seminţele de cerale şi de alte plante cultivate, care conţin un procent ridicat de seminţe şi buruieni, necesită îngrijiri suplimentare. Seminţele de buruieni fiind recoltate în diferite faze de coacere, măresc procentul de umiditate al cerealelor. De aceea, în timpul depozitării, cerealele amestecate cu seminţe de buruieni, dintre care unele verzi, cu multă apă, trebuie vânturate des, până la completa lor uscare. După uscare, seminţele de buruieni se înlătură cu ajutorul vânturătorii, triorului şi a selectorului. Toate lucrările enumerate ridică preţul de cost al produselor. Buruienile acvatice reduc foarte mult viteza apei în canalele de irigaţie. În unele porţiuni ale canalelor, din cauza buruienilor, apa se opreşte, depăşeşte malurile, provoacă revărsări, ruperi de diguri, înmlăştiniri etc. Pagubele totale aduse economiei naţionale de buruieni sunt imense. După datele din literatură, pagubele provocate de buruieni reprezintă 25% din recoltă. Pagubele pricinuite de buruieni în agricultura ţării noastre au fost, în perioadele anterioare, foarte mari. Profesorul Traian Săvulescu evalua, în anul 1935, pagubele totale ale României provocate de buruieni la 6-7 miliarde de lei anual, pentru acea perioadă.

www.agrimedia.ro

Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 4411

La data de 21 noiembrie a.c., companiile BASF şi Limagrain au organizat în Bucureşti un eveniment comun, din dorinţa de a le oferi fermierilor cele mai performente şi inovative soluţii tehnologice pentru cultura de floarea-soarelui.

BASF şi Limagrain România, parteneriat pentru fermieri

Dna Maria Joiţa-Păcureanu, cercetător ştiinţific grupa I INCDA Fundulea, a prezentat succint cel mai important parazit al culturii florii-soarelui - Lupoaia (Orobanche cumana Wallr). Producţia de seminţe la floarea-soarelui este afectată de câteva boli importante (mana, putregaiul alb, pătarea brună), dar cel mai mult este afectată în prezent de planta parazită lupoaia (Orobanche cumana Wallr). În România, lupoaia a fost identificată pentru prima dată în anii 1940-1941, în Moldova, apoi s-a răspândit în Dobrogea şi Bărăgan (sudul României). În prezent, lupoaia continuă să se 42 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

răspândească în noi zone cultivate cu floarea-soarelui, dezvoltând noi rase, din ce în ce mai agresive. Lupoaia poate produce pagube, prin scăderea producţiei de seminţe, până la 90%, în funcţie de genotipul de floarea-soarelui (hibridul cultivat), de condiţiile de climă şi sol, de perioada de semănat. Plantele de floarea-soarelui atacate de lupoaie cresc foarte încet, rămân foarte mici, au calatidii mici şi seminţe seci. O plantă de floarea-soarelui poate fi parazitată de mai mult de 100 de plante de lupoaie. O plantă de lupoaie produce până la 50.000 de seminţe, care pot fi răspândite de vânt, apă, maşini sau o dată cu seminţele de floarea-soarelui. Seminţele îşi păstrează capacitatea de a germina în sol până la 15-20 ani. PH-ul solului mai mic de 6,5 favorizează o dezvoltare bună a parazitului. Pentru combaterea parazitului lupoaia se recomandă respectarea asolamentului şi cultivarea hibrizilor rezistenţi la lupoaie şi a celor rezistenţi la erbicide (hibrizi Clearfild). Primii hibrizi rezistenţi la lupoaie au fost creaţi în anul 1980, la Fundulea. De atunci, parazitul a continuat să

dezvolte noi rase, mai virulente, pentru a supravieţui. Geneticienii şi amelioratorii din toată lumea au creat noi hibrizi de floarea-soarelui rezistenţi la noile rase de lupoaie. Pentru viitor, utilizarea geneticii moleculare va permite o mai bună clarificare a controlului genetic al rezistenţei florii-soarelui la lupoaie. Prin cultivarea hibrizilor cu rezistenţă genetică la atacul parazitului, precum şi cu rezistenţă la erbicide de tip imidazolinone, combaterea acestui pparazit va avea succes.

Dl Liviu Chira, director culturi speciale BASF, a prezentat Sistemul Clearfield pentru floarea-soarelui.

www.agrimedia.ro

Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 4433

Pulsar® 40 este eficient împotriva oricărei rase de Orobanche, chiar dacă parazitul are o puternică plasticitate biologică şi poate crea foarte repede rase noi. Calificarea hibrizilor de floarea-soarelui Clearfield®. Scopul sistemului de calificare Clearfield® este asigurarea unui nivel bun de toleranţă a hibrizilor comerciali de floarea-soarelui Clearfield® la erbicidele Clearfield®. Hibrizii de floarea-soarelui pot fi calificaţi Clearfield® dacă la tratarea cu erbicidul Clearfield®, cu respectarea dozei, a intervalului şi a metodei de aplicare prevăzute, nu se depăşeşte pragul de toleranţă. Doar hibrizii calificaţi pot utiliza marca Clearfield®, ceea ce reprezintă siguranţă pentru cultură. Dl Chira a făcut şi recomandări de utilizare Clearfield®: - Cultivaţi întotdeauna floarea-soarelui Clearfield® în rotaţie cu alte culturi non-Clearfield®, respectiv cereale/porumb etc. Utilizaţi o rotaţie a culturilor de minimum 3 ani. - Alternaţi erbicide cu mod diferit de acţiune o dată cu rotaţia culturilor. Nu depăşiţi un număr de maximum două aplicări cu erbicide cu efect exclusiv de inhibare a ALS pe aceeaşi parcelă, într-o perioadă de 4 ani. - Samulastra de floarea-soarelui Clearfield® poate fi combătută de erbicidele omologate în prezent pentru planta de cultură pentru combaterea samulastrei de floarea-soarelui, cu excepţia erbicidelor sulfonilureice, în cazul cărora un nivel scăzut de toleranţă încrucişată ar putea duce la un nivel de combatere inacceptabil. - Respectaţi dozele de aplicare înscrise pe etichetele erbicidelor, doze care sunt rezultatul testelor experimentale şi care influenţează pozitiv producţia, asigurând combaterea optimă a buruienilor. Avantajele sistemului Clearfield®: gamă

44 De 44 Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

variată de hibrizi performanţi şi stabili genetic pentru un bun management al riscului, Erbicidul Pulsar® 40 - soluţie completă împotriva buruienilor şi a tuturor raselor de Orobanche.

Dl Matthias Pfenning, Senior Herbicide Expert BASF, a prezentat Sistemul Clearfield Plus pentru floarea-soarelui. Poate vă întrebaţi: un nou Clearfield® la floarea soarelui? De ce? Toleranţa Clearfield® (până astăzi) este bazată pe toleranţa apărută natural la floarea-soarelui sălbatică. Două sau mai multe gene sunt necesare pentru o toleranţă completă. Clearfield® „Plus” nu este influenţat de floarea-soarelui sălbatică (mutageneză). O singură genă necesară pentru o toleranţă mult mai bună, uşor de lucrat pentru companiile de seminţe, iar eficacitatea erbicidului poate fi îmbunătăţită. Clearfield® vs. Clearfield® Plus - baza genetică Gena actuală Clearfield® floarea-soarelui, IMISUN: bazată pe o mutaţie AHAS A205 (At)V, lansată de USDA, se leagă cu un factor mutagenic E (potenţiator). Atât A205 (At)V, cât şi factorul E trebuie să fie homozigote în hibridul final pentru a obţine toleranţa comercială necesară. O nouă mutaţie Clearfield® A122 (At) T (CLHA-Plus) a fost obţinută de BASF şi ş Nidera prin mutageneză, fiind lansată l în 2008 pentru companiile de d seminţe partenere, în vederea dezvoltării d comerciale ulterioare. Floarea-soarelui F Clearfield® Plus creşte toleranţa t plantei de cultură, permite folosirea f unor soluţii mai agresive de erbicidare, e care să combată mai bine buruienile b în cazul presiunii crescute a acestora a şi/sau prezenţei unor buruieni mai m greu de combătut, dar are şi o siguranţă s sporită în cazul suprapunerilor accidentale a la aplicarea erbicidului.

Componentele sistemului de producţie Clearfield® Plus. Pachetul Clearfield® Plus (Pulsar® + Dash®): adjuvantul specific - Dash - măreşte nivelul şi viteza de pătrundere a substanţei active în plantă şi buruieni (mai multă substanţă activă preluată de buruieni), astfel se măreşte agresivitatea acţiunii de erbicidare, menţinându-se selectivitatea excelentă prin hibrizii Clearfield® Plus, pentru o eficacitate îmbunătăţită în combaterea buruienilor prin menţinerea aceleiaşi cantităţi de substanţă activă la hectar.

Portofoliul de floarea-soarelui al companiei Limagrain a fost prezentat de dl Markus Salmen, director zonal Limagrain România. Acesta se împarte în patru grupe de hibrizi: hibrizi Convenţionali, hibrizi HO, hibrizi Clearfield® şi hibrizi Clearfield® Plus. Hibrizi Convenţionali: LG 56.35 - OR 5, hibrid semitimpuriu cu rezistenţă genetică la Orobanche rasele A-E. LG 56.32 - OR 7, hibrid semitimpuriu cu rezistenţă genetică la Orobanche peste rasa F. Hibrizii Convenţionali au o toleranţă bună la Sclerotinia şi Phomopsis, sunt rezistenţi la toate rasele de Plasmopara. Conţinut bun în ulei = 47-49%. Densitate recomandată: 55.000-60.000 plante/ha. LG 56.62 - OR 7 - hibrid semitardiv, cu o rezistenţă genetică la Orobanche peste rasa F. Sistem radicular şi o tulpină foarte puternice, cu un sistem foliar care rămâne verde până aproape de recoltare. Toleranţă crescută la Phoma, Phomopsis, Botrytis, rezistent la Orobanche cumana. Comportament bun în condiţii de stres hidric. Densitate recomandată: 60.000-65.000 plante/ha. Hibrizi HO: LG 54.51 HO CL OR 5 - hibrid timpuriu şi cu stabilitate foarte bună în condiţii de secetă. LG 54.52 HO CL OR 7 - hibrid timpuriu cu rezistenţă genetică la Orobanche peste rasa F şi conţinut de ulei mai

www.agrimedia.ro

Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 4455

ridicat decât LG 54.51 HO CL. Hibrid TIP HO - Clearfield®: inovaţie LG cu potenţial genetic foarte bun, conţinut ridicat în ulei - 46-52%, conţinut high oleic stabil şi ridicat - 88-90%. Rezistent la noile rase de mană, toleranţă la Phoma şi Macrophomina. Producţia medie 2013 - 40 de ferme: 2,9 tone. Producţia maximă 2013: 3,9 tone. Densitatea optimă - 55.000-60.000 plante/ha. Hibrizi Clearfield® semitimpuriu, varianta CL a hibridului LG 56.35 OR 5 şi hibrid semitimpuriu de tip Clearfield® Plus, varianta CL a hibridului LG 56.32 OR 7 cu dublă protecţie împotriva Orobanche. Hibrizii semitimpuriu cu talie medie au capitulul de dimensiuni mari, bine fecundat. Potenţialul de producţie este ridicat în condiţii intensive, este rezistent la rasele noi de mană. Comportament general excelent în condiţii de stres şi o toleranţă bună la Phomopsis şi Sclerotinia. Producţia medie 2013 - 60 de ferme: 3,5 tone. Producţia maximă 2013: 4,1 tone. Densitatea optimă este de 55.000-60.000 plante/ha. Hibrid semitardiv de tip Clearfield®, varianta CL a hibridului LG 56.65 OR 5

este cel mai bine vândut hibrid CL. Hibrid semitardiv de tip Clearfield®, varianta CL a hibridului LG 56.62 OR 7 are un potenţial de producţie ridicat. Hibrid semitardiv de tip Clearfield®, este rezistent la Plasmopara (rase cunoscute), are o toleranţă crescută la Phomopsis şi Sclerotinia de capitul. Genetică cu potenţial ridicat de producţie. Comportament excelent în condiţii de secetă. Producţia medie 2013 - 200 de ferme - 3,4 tone. Producţia maximă 2013: 4,4 tone. Densitatea optimă - 60.000-65.000 plante/ha. LG 56.58 CL OR 5 este un hibrid semitimpuriu de tip Clearfield®. Plante înalte, cu capitul bine dezvoltat, bine fecundat. Are o toleranţă bună la Phomopsis şi Sclerotinia de capitul. Rezistenţă la Orobanche cumana RASELE (A- E). Stabilitate crescută a rezultatelor în producţie. Stay green foarte bun, plantele rămân verzi până aproape de recoltare. Conţinut de ulei ridicat, iar producţia medie 2013 - 55 de ferme: 3,1 tone. Producţia maximă 2013: 4,2 tone, densitatea optimă - 55.000-65.000 plante/ha. LG 55.42 CL OR 7 hibrid semitimpuriu cu talie medie. Plantele sunt uniforme,

cu calatidiul mediu, bine fecundat şi au portul semiînclinat. Conţinut în ulei 47- 49% cu toleranţă la mană (Plasmopara helianthi) şi Sclerotinia. Flexibilitate bună în condiţii diferite de cultură. Potenţial de producţie foarte ridicat. Producţia medie 2013 - 30 de ferme: 3,4 tone. Producţia maximă 2013: 4,1 tone. Densitatea optimă - 55.000-60.000 plante/ha. Tehnologia SUNEO este o tehnologie sustenabilă dezvoltată de cea mai bună genetică Limagrain şi oferă o dublă protecţie împotriva Orobanche, printr-o protecţie completă împotriva Orobanche, pe toată perioada de vegetaţie, de la atacul timpuriu la atacul tardiv (sau în lipsa tratamentului). Control mai bun al buruienilor prin aplicarea erbicidului Clearfield la momentul optim. Soluţia ideală pentru zonele aride în doze flexibile orientate pe controlul buruienilor = remanenţă scăzută + combatere Orobanche prin rezistenţă genetică.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Situaţia seminţelor de porumb din Uniunea Europeană Oferta rămâne limitată. Producţiile medii de seminţe de porumb obţinute în 2012 - extrem de slabe în Europa Centrală, din cauza factorilor climatici nefavorabili au condus la un recul puternic al producţiei europene. Combinată cu cererea europeană dinamică pentru materialul genetic de calitate, această diminuare a avut drept rezultat un stoc foarte mic de saci de seminţe de porumb la încheierea anului de producţie iulie 2012-iunie 2013. Acesta este motivul pentru care în 2013 în Uniunea Europeană a fost demarat un program de multiplicare fără precedent. Astfel, suprafaţa totală însămânţată în cele trei principale ţări producătoare a fost de 188.000 ha, respectiv: 77.500 ha în Franţa, 38.000 ha în Ungaria şi 33.500 ha în România, ceea ce reprezintă un spor global de 14% faţă de recordul precedent, 46 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

din 2012. Cu toate acestea, factorii climatici nefavorabili au afectat din nou Ungaria şi, mai ales, Franţa, unde nivelul excesiv de precipitaţii s-a conjugat cu un deficit de lumină solară şi de temperaturi adecvate. Astfel, producţiile medii din Ungaria şi Franţa nu sunt cele aşteptate; ca urmare, este foarte probabil ca stocul de saci de seminţe de porumb din Uniunea celor 28 să nu se poată reconstitui decât parţial. Astfel, având în vedere cererea europeană din ce în ce mai mare pentru hibrizii de calitate - cerere care nu se dezminte - şi o suprafaţă de porumb estimată să rămână la un nivel stabil în Uniunea celor 28 (însă din nou în creştere în Europa de Est), acest stoc este, obiectiv vorbind, insuficient, ţinând cont de ritmul de înnoire al hibrizilor şi de ambiţiile comerciale ale agenţilor economici din sectorul seminţelor. Putem puncta două consecinţe ale situaţiei descrise: pe de o parte, relansarea pentru anul 2014 a unui program de multiplicare a seminţelor în Uniunea celor 28, care,

foarte probabil, va fi apropiat de cel fără precedent lansat în 2013; pe de altă parte, o ofertă varietală limitată de seminţe de porumb şi mai mică decât ne aşteptam, în condiţiile unei cereri susţinute, chiar foarte active, din partea Europei de Est. FNPSMS - Federaţia Naţională a Producţiei de Seminţe de Porumb şi de Sorg este o organizaţie agricolă interprofesională franceză, care reuneşte atât sindicatele de agricultori-multiplicatori de seminţe de porumb şi de sorg, cât şi întreprinderile producătoare de seminţe din Franţa.

www.agrimedia.ro

Verificare gratuită a maşinilor şi/sau a utilajelor clienţilor MEWI în perioada 2 decembrie-31 ianuarie 2013 contact/departamente/service persoanele responsabile din fiecare zonă.

Avantajele ofertei: • 10% discount la piesele necesare; • termen de plată a facturii la 60 de zile.

Pasul 2 Un tehnician MEWI se va deplasa la sediul dvs. pentru: • Diagnoză (identificarea eventualelor defecţiuni ) • Recomandări (beneficiaţi de cunoştinţele şi îndelungata experienţă a tehnicienilor noştri!) Deplasarea şi manopera sunt gratuite!

Cum procedaţi? Pasul 1

Pasul 3

Sunaţi şeful de atelier din zona căreia îi aparţineţi şi stabiliţi, împreună cu acesta, ziua şi ora la care un reprezentant service MEWI va putea veni la ferma dvs. Găsiţi la adresa: http://mewi.ro/ro/

În baza constatărilor efectuate, se întocmeşte o ofertă de reparaţie personalizată pentru fiecare echipament la care s-au constatat disfuncţionalităţi.

www.agrimedia.ro

Vă dorim un an 2014 prosper, cu performanţe ridicate ale echipamentelor dvs. şi recolte bogate! La mulţi ani!

Decembrie 2013 47

Succes dublu pentru Claas Tractor Modelul Claas Axion 800 a primit două premii la târgul expoziţional Agritechnica 2013 de la Hanovra: „Tractorul anului 2014” şi „Utilajul agricol al anului 2014”.

Succes dublu: modelul Axion 800 este „Tractorul anului 2014” şi „Utilajul agricol al anului 2014”

Prestigiosul premiu internaţional „Tractorul anului” este acordat în fiecare an de un juriu independent alcătuit din jurnalişti selectaţi din domeniul agricol. Anul acesta, după ce a evaluat cele mai bune tractoare de pe piaţă, un juriu format din 23 de membri a acordat cel mai râvnit premiu, „Tractorul anului 2014”, modelului Claas Axion 850. „Primirea acestui premiu este un moment foarte special pentru noi”, a declarat Jan-Hendrik Mohr, director general al Diviziei Vânzări a Claas Global Sales GmbH, care a primit premiul în numele companiei. „Premiul este cu atât mai special cu cât în prezent sărbătorim împlinirea a 10 ani de activitate a Claas Tractor, precum şi cea de-a 100-a aniversare a companiei noastre. noastre.”

48 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

Premiul „Utilajul agricol al anului” este oferit din doi în doi ani de editorii tehnici de la editura Deutscher Landwirtschaftsverlag (dlv) pentru cele mai bune inovaţii în tehnologia agricolă. Premiul pentru categoria de tractoare de dimensiuni mari a fost acordat anul acesta companiei C Claas, pentru modelul său Axion 800 C CMatic. Explicând decizia luată, juriul a ddeclarat: „Transmisia continuu variabilă eeste acţionată cu ajutorul manetei CMotion, care este una dintre cele mai C eergonomice comenzi existente pe piaţă. D De asemenea, terminalul de comandă C CEBIS permite operatorului să facă reglaje m multiple. Acest sistem de management aal motorului/transmisiei ne-a plăcut în m mod deosebit. Funcţia de reglare simplă a cuplului motorului pentru diverse tipuri dde funcţionare reduce consumul de ccarburant şi sporeşte eficienţa economică.” Noul Axion 800 a fost lansat în februarie la târgul expoziţional SIMA de la Paris, acum fiind puse în vânzare şi primele utilaje echipate cu transmisia Hexashift. Gama a fost extinsă prin lansarea noii versiuni de transmisie continuu variabilă a modelului Axion 800 CMatic, la târgul expoziţional Agritechnica 2013. Modelul Axion 850 este cel mai puternic din gama de patru modele, cu puteri între 158/215 kW/CP şi 194/264 kW/CP (conform normei ECE R 120). Faptul că Axion 800 a câştigat ambele premii, „Tractorul anului 2014” şi „Utilajul agricol al anului 2014”, confirmă că Divizia Tractoare a companiei Claas urmează conceptul potrivit, axat puternic pe economie, eficienţă şi confort.

Succesul conceptului a fost subliniat şi de cel mai recent Test DLG Powermix, în cadrul căruia modelul Axion 850 a obţinut cel mai bun rezultat dintre toate tractoarele din clasa de putere 200-270 CP, de 248 g/kWh. Claas este o afacere de familie fondată în anul 1913 şi unul dintre cei mai importanţi producători de utilaje agricole la nivel global. Compania cu sediul în Harsewinkel (Germania) este lider pe piaţa europeană de combine de recoltat. Claas este lider mondial în ceea ce priveşte un alt mare grup de produse, combinele autopropulsate de recoltat furaje. Totodată, Claas este un nume de referinţă de top la nivel mondial în ingineria agricolă, în domeniul tractoarelor, preselor de balotat şi al utilajelor agricole de recoltat furaje verzi. Portofoliul de produse al companiei Claas include, de asemenea, tehnologie a informaţiei de ultimă oră în ceea ce priveşte agricultura. Firma Claas are în jur de 9.000 de angajaţi la nivel mondial şi a raportat o cifră de afaceri record de 3,4 miliarde de euro în exerciţiul anului financiar 2012. Prezentarea premiului „Utilajul agricol al anului 2014“ (de la stânga la dreapta): Matthias Mumme (redactor-şef tracţiune), Christophe Perge (Claas Tractor), Alexander Reinhardt (Claas Tractor), Thierry Garrigues (Claas Tractor), Friedrich Rüther (Claas Vertriebsgesellschaft), Lothar Kriszun (membru în consiliul de administraţie, tractoare), Karsten Schranz (tracţiune), Detlef Steinert (redactor-şef dlz Agrarmagazin).

www.agrimedia.ro

Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 4499

Compania germană Lemken, a cărei gamă de produse cuprinde utilaje pentru prelucrarea solului, semănători şi maşini de erbicidat, a pătruns pe piaţa românească în anul 2010. În acest timp, firma s-a dezvoltat, a format o reţea de dealeri care deserveşte toate regiunile ţării, iar vânzările au crescut progresiv.

Ana MUSTĂŢEA

Lemken - de 3 ani pe piaţa autohtonă Franz Jakoby, director de vânzări al Lemken România, ne-a declarat că anul 2013 a fost unul bun, cu rezultate pozitive, în ciuda faptului că fermierii au avut probleme legate de lichidităţi din cauza preţurilor mici obţinute la valorificarea recoltelor: „Am reuşit să menţinem creşterea spectaculoasă de anul trecut, când am înregistrat o cifră de afaceri de circa 7 milioane de euro. Am menţinut acest nivel al vânzărilor şi în 2013, cu toate că fermierii s-au confruntat în acest an cu probleme la vânzarea producţiilor agricole. Suntem mulţumiţi de ceea ce am realizat anul acesta”, a afirmat dl Jakoby. Potrivit acestuia, în clasamentul celor mai bine vândute produse ale companiei pe piaţa de profil din România, în ordinea importanţei, sunt plugurile, discurile scurte şi maşinile de erbicidat. „În 2014 ne vom consolida poziţia şi suntem încrezători deoarece tendinţa de a investi în tehnică performantă este în creştere şi nu în scădere. Unul dintre utilajele pe care le vom promova anul viitor va fi grapa cu discuri Rubin 12 şi, după multe teste efectuate în câmp, aceasta va fi produsă în serie începând cu martie 2014. Utilajul va fi disponibil în varianta purtată la lăţimi de lucru de 3 şi 4 m, iar la cea tractată va avea lăţimi de 4, 5 şi 6 m. Este recomandată pentru lucrări în terenuri cu multe resturi vegetale. În comparaţie cu utilajele cu gheare, mărunţeşte şi încorporează mai 50 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

bine resturile vegetale, iar solul este mai bine afânat”, a spus reprezentantul Lemken. Rubin 12, având un cadru cu o înălţime de 80 cm, dispune de discuri cu diametru de 732x6 mm, aliniate simetric, între cele două rânduri de discuri sunt montate grape de mărunţire şi afânare. Pentru a lucra cu acest utilaj este nevoie de un tractor de 80-100 CP. În România, Lemken are o reţea de opt dealeri, iar pentru anul viitor compania şi-a propus să-şi dezvolte echipa cu încă doi oameni, unul pe partea de vânzări şi celălalt pe partea de service. Şi la nivel internaţional, afacerea de familie Lemken a cunoscut o creştere a vânzărilor, iar o parte din această creştere se datorează investiţiilor realizate în modernizarea fabricii din Alpen (Germania) şi în construcţiile de unităţi noi de producţie. „Avem în plan extinderea capacităţii de producţie a fabricii din Alpen, extindere ce presupune o investiţie de 50 de milioane de euro desfăşurată pe o perioada de 5 ani. În Germania, mai avem alte două fabrici. În octombrie 2012, am deschis o fabrică nouă în India, unde producem utilaje cu lăţimi mici de lucru, iar în iunie anul acesta am deschis o fabrică în China. Cea de-a şasea fabrică Lemken se află în Rusia. Am construit aceste fabrici pentru a fi prezenţi şi pe acele pieţe. India, principalul producător de tractoare de puteri mici,

produce anual 450.000 de tractoare, dintre care 150.000 intră în circuitul agricol. Nevoia de a echipa aceste tractoare cu utilaje cu lăţimi mici de lucru este una foarte mare”, a declarat dl Jan Wosiek, Export Manager Lemken GmbH & Co. „Anul trecut, grupul Lemken a înregistrat o cifră de afaceri de peste 340 de milioane de euro, iar principalele pieţe de desfacere sunt Germania, cu o pondere de până la 30% din volumul total al vânzărilor, urmată de Franţa, cu vânzări de aproximativ 50 de milioane de euro. Alte pieţe importante sunt cele din Rusia, Ucraina, Marea Britanie, Polonia şi România. Suntem bucuroşi de modul în care ne-am dezvoltat pe piaţa din România”, a mai adăugat dl Wosiek. În opinia acestuia, principalul atu al companiei Lemken constă în procesul de fabricare a utilajelor şi în faptul că toate componentele sunt produse de către firmă astfel încât să aibă garanţia unei calităţi superioare. Totodată, oţelul, materia primă cu care lucrează cei de la Lemken, este de cea mai bună calitate şi reprezintă baza durabilităţii şi a calităţii tuturor echipamentelor pe care firma le produce. „Cunoaştem tot know-how-ul de producere şi cred că este un element important pentru a avea succes pe piaţă. Cheia competenţei Lemken constă în a avea în propriile mâini întregul proces de fabricare”, a susţinut dl Wosiek, Export Manager al Lemken GmbH & Co.

www.agrimedia.ro

51 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 51

La 29 noiembrie a.c., General Leasing a deschis la Drăgăneşti Vlaşca, judeţul Teleorman, un nou punct de lucru. La eveniment a participat întreaga echipă a firmei, alături de preşedintele acesteia, dl Marin Capisizu, iar pentru a da greutate manifestării au fost invitaţi şi câţiva membri din conducerea companiei Massey Ferguson. Peste 100 de fermieri au dorit să fie prezenţi la inaugurarea noului centru.

General Leasing câştigă tot mai mult teren pe piaţa utilajelor agricole Aproape de fermieri „În cei 20 de ani de când firma este prezentă pe piaţa românească, am învăţat că dacă nu eşti alături de client în permanenţă, atunci el te ocoleşte. Acest punct de lucru face parte din noua reţea pe care o construim, astfel încât să putem răspunde exigenţelor agricultorilor în materie de tehnică agricolă, care a evoluat foarte mult în ultimii 15 ani”, a spus în deschiderea evenimentului dl Remus Răduleţ, director general al General Leasing. Din partea reprezentanţilor Massey Ferguson, mesajul transmis fermierilor a fost acela de a avea încredere în calitatea maşinilor agricole şi a serviciilor furnizate. Frederic Moreau, Business Manager pentru Europa Centrală, a precizat că anul trecut, în zona pe care o reprezintă, s-au vândut 2.000 de tractoare MF. Tractoarele MF se produc la fabrica din Beauvais (Franţa), a cărei capacitate de producţie se ridică la 18.000 de unităţi pe an, iar combinele MF provin din fabrica din Breganze (Italia). Massey Ferguson face parte din grupul AGCO, care are în portofoliu mai multe branduri cum ar fi Fendt, Challenger şi Valtra. „În luna august 2014, vom organiza un eveniment important la fabrica din Beauvais, unde vom invita şi un grup 52 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

de fermieri români, de circa 150 de persoane, pentru că dorim să cunoască gama noastră de produse, care este una completă şi variată. Un alt aspect important pe care fermierii ar trebui să-l ştie este acela că tractoarele şi combinele MF sunt uşor de manevrat. Se spune că cu cât puterea tractorului este mai mare, cu atât acesta este mai complicat de condus. Noi am reuşit să le facem simplu de operat, performante şi prietenoase cu mediul înconjurător”, a afirmat dl Moreau. Cuprins în planul de dezvoltare al firmei, care prevede investiţii în mai multe judeţe ale ţării, punctul de lucru de la Drăgăneşti Vlaşca dispune de o suprafaţă de aproximativ 1 ha, iar construcţia cuprinde o magazie de piese de schimb de

180 mp, unde se pot stoca circa 2.500 de repere, o sală de instruire, hala de service şi birouri. Pentru deschiderea centrului s-au investit 600.000 de euro, incluzând în această sumă şi achiziţia terenului. Filiala deserveşte cinci judeţe (Argeş, Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa, Ilfov), iar pentru service-ul electronic va avea în atribuţie şi judeţele Olt, Dolj şi Gorj. Dan Niţu, director de filială, va avea în subordine 12 oameni, dintre care patru vor asigura service-ul utilajelor şi maşinilor agricole comercializate de către firmă. „Totul este făcut astfel încât să avem posibilitatea de extindere, deoarece este o construcţie modulară”, a afirmat dl Răduleţ.

Pregătiţi pentru viitor P Planul de dezvoltare al General LLeasing început în 2013 se întinde ppe o perioadă de 5 ani şi cuprinde investiţii în construirea de noi centre in şşi modernizarea celor vechi. „În primăvară vom deschide un punct de „Î lucru la Iaşi, unde deja am achiziţionat lu terenul şi am demarat toate acţiunile te legale necesare ridicării construcţiei. În le luna martie vrem să finalizăm această lu cconstrucţie, după care vom demara la Dragalina, judeţul Călăraşi, o investiţie D importantă, de 2,5-3 mil. euro, pentru im cconstruirea unui depozit central de

www.agrimedia.ro

Un portofoliu bogat După prezentările de deschidere, a urmat descrierea utilajelor agricole aflate în curtea centrului. Fermierii au văzut semănători şi utilaje de pregătire a solului marca Kverneland, combine Massey Ferguson şi tractoare MF din seriile 8700, 7600, 5600 şi 3600.

www.agrimedia.ro

Î ceea ce priveşte plugurile Kverneland, În s-a vorbit despre calitatea superioară a oţelului şi despre procedeul de călire a cadrului, care se face în alcool, pentru a se asigura o rezistenţă crescută la uzură. Potrivit reprezentantului General Leasing, plugurile Kverneland asigură un consum mai scăzut de combustibil faţă de celelalte utilajele aflate pe piaţă, datorită modului în care sunt construite. Capul de revărsare la plugurile Kverneland este mai scurt, astfel că efortul enegetic de a ridica şi reversa este mult mai mic. Pentru realizarea unui bun pat germinativ s-a recomandat folosirea grapei cu discuri Qualidisc, echipată cu tăvălugul Actipack. Luca Valeriu, Brand Manager Massey Ferguson în cadrul firmei General

Leasing, a vorbit despre tractoarele MF, despre motorizare şi diferitele tipuri de transmisii cu care sunt echipate. Din seria 8600 au fost prezentate două modele, dintre care unul este vârf de gamă, respectiv 8690, de 370 CP. Tractoarele din această gamă sunt dotate cu motoare Sisu, de generaţia a doua, de 8,4 litri, 6 cilindri şi Common rail, ceea ce asigură costuri minime de funcţionare, un nivel redus de zgomot, putere şi cuplu fără compromisuri. Seria MF 8600 a fost prima gamă de tractoare din lume care a folosit noua tehnologie SCR. Tractoarele din această generaţie sunt dotate cu catalizatorul de oxidare a motorinei Diesel (DOC) şi noul catalizator din eşapament. Seria MF 7600 cuprinde nouă modele, cu puteri de la 155 până la 280 CP. La eveniment au fost prezentate două tractoare. Gama MF 5600 cuprinde tractoare compacte, cu puteri de până la 100 CP, iar MF 3600 cuprinde cinci modele, cu puteri de la 69 până la 102 CP, destinate lucrului în fermele horticole.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

53 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 53

Ana MUSTĂŢEA

piese de schimb. Conceputul este unic în ţară, iar unicitatea lui va consta în livrarea nonstop a pieselor de schimb la uşa clientului, astfel încât acesta să primească în maximum 12 ore piesa necesară. Etapele următoare vor cuprinde deschiderea altor puncte de lucru în judeţele Dolj, Arad, Galaţi şi Covasna, precum şi modernizarea punctelor de lucru actuale”, a menţionat dl Răduleţ. Directorul general a mai afirmat că sunt pregătiţi pentru anul următor şi că au început deja să aducă combine. „Perioada mai-iunie este una aglomerată şi considerăm că este mai bine să le aducem din decembrie. Până în luna mai vom aduce în ţară circa 100 de combine. În această locaţie, stocul se va limita la o valoare de 3-4 milioane de euro şi va cuprinde utilaje, tractoare, combine etc. astfel încât la primăvară cine va veni la noi va găsi tot ce va avea nevoie.”

În 2007, când dl Ioan Pop a început să investească într-o fermă ecologică de găini ouătoare, piaţa de produse biologice nu era una formată. Între timp, aceasta s-a mai aşezat, iar consumatorii au început să fie din ce în ce mai interesaţi de calitatea alimentelor pe care le consumă şi să le aprecieze la adevărata lor valoare.

Ana MUSTĂŢEA

Fermă-model în sistem ecologic Iniţial nu a fost o afacere, a încercat să asigure o hrană sănătoasă membrilor familiei, însă văzând că prietenii şi cunoscuţii le cereau ouă de la găinile lor crescute liber, ideea de a vinde pe piaţă ouă ecologice s-a sădit repede în mintea dlui Ioan Pop. „La început a fost destul de greu pentru că ne cumpăram furajele necesare, care trebuiau să fie certificate ecologic. Apoi ne-am orientat spre a ne obţine propriile furaje. Nu exista o piaţă pentru ouăle ecologice, piaţa s-a format în timp, iar în momentul de faţă am ajuns să vindem întreaga producţie, peste 90% din aceasta ajungând în supermarketuri”, a afirmat administratorul societăţii Pop Avi SRL. Reuşita afacerii stă în modul în care resursele umane şi financiare au fost valorificate. În acest proiect, toţi membrii familiei s-au implicat şi au crezut în produsul lor. „La fermă munceşte întreaga familie şi avem un singur angajat. Ginerele meu a renunţat la slujbă pentru a se implica mai mult în afacerea familiei.” Ferma, un model în asigurarea bunăstării păsărilor, se află în Cluj, are o capacitate de 2.500 de capete, iar găinile sunt hibrid Lohman Brown. „Puicuţele le cumpărăm la 14-16 săptămâni, iar perioada de conversie durează până când păsările ajung la 20-21 de săptămâni, când începe ouatul. Acest hibrid se pretează la producţia de ouă, 54 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

iar noi obţinem în jur de 70% faţă de producţia care se realizează într-o fermă intensivă. Găinile au o mare libertate, în hală spaţiul este generos, asigurăm 4,1 mp pentru fiecare pasăre, la fel şi la exterior pe suprafaţa înierbată. Dacă densitatea pe metrul pătrat este mică, posibilitatea de a se îmbolnăvi este mult mai mică, putem controla mai bine efectivele. Capacitatea maximă admisă într-o fermă în sistem ecologic este de maximum 3.000 de capete”, a precizat dl Pop. Pentru a scădea cheltuielile cu furajele, au hotărât să le procure singuri. Primul pas a fost şi să obţină certificarea ecologică. „Ne producem aproximativ 70% din necesarul de cereale, în afară de soia, care în zona noastră este mai greu de obţinut. Lucrăm 28 ha, pe care le cultivăm cu grâu spelta, porumb, floarea-soarelui şi soia. Am reuşit să accesăm fonduri pe Măsura 112, cu care am cumpărat utilajele necesare pentru a lucra terenul agricol. În sistem ecologic nu sunt permise plante modificate genetic şi nici un produs chimic de sinteză. Nu se aplică erbicide, insecticide, fungicide şi îngrăşăminte chimice. Fertilizarea terenului o facem cu gunoi provenit din fermă. La grâu, producţia obţinută anul acesta a fost de 3.050 kg/ha (faţă de 2.000-2.500 kg/ha în alţi ani), la porumb media se situează între 5.000 şi 5.700 kg boabe/ha, iar la soia producţiile sunt mici, de maximum 1.000 kg/ha. Experimentăm diverse variante pentru a creşte producţia

de soia, deoarece este o plantă necesară în furajarea păsărilor. Avem moară proprie cu amestecător şi ne producem singuri furajul ecologic, pentru că acesta nu se găseşte pe piaţă ca să poţi cumpara şi este oarecum riscant. Construcţia halei a fost realizată din fonduri proprii şi tot profitul a fost reinvestit.”

Ferma nu este fabrică „Din anul 2010 am reuşit să intrăm cu ouă ecologice în supermarketuri. A fost greu şi este şi în momentul de faţă destul de greu, pentru că este o concurenţă dură şi pretenţiile sunt mari. În acest sistem, cea mai mare problemă pentru noi este să asigurăm continuitatea: în anumite perioade cererea este mare, în altele este mică. Încercăm să facem în aşa fel încât partenerii să fie mulţumiţi, iar noi să nu avem pierderi. Oul ecologic se vinde în supermarket cu 1,1-1,3 lei/buc. Încercăm acum să instalăm automate pentru vânzarea ouălor. Am văzut acest sistem de vânzare în străinătate, dar şi în Timişoara şi Bucureşti. Să produci în sistem ecologic este greu. Tot timpul trebuie făcute investiţii, există proceduri care trebuie respectate. În fiecare lună se fac analize la apă, furaje şi ouă. Ca sprijin financiar, primim subvenţie pe suprafaţă, şi am primit şi suport pentru asigurarea bunăstării animalelor, în valoare de 28.000 de lei”, a afirmat administratorul societăţii Pop Avi, dl Ioan Pop.

www.agrimedia.ro

55 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 55

Programul Naţional Apicol 2014-2016, norme de aplicare şi valorile sprijinului La data de 11 decembrie 2013, Guvernul României a aprobat în şedinţă Programul Naţional Apicol pentru perioada 2014-2016 a normelor de aplicare, precum şi a valorii sprijinului financiar. Prin Decizia CE nr. 5126/2013 a fost aprobat Programul apicol pentru perioada 2014-2016 elaborat de România şi a fost stabilită contribuţia financiară pentru acest program. Comisia Europeană participă la finanţarea acţiunilor din Programul apicol cu 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare acţiune accesată, excluzând TVA. Valoarea sprijinului financiar de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, alocat pentru Programul Naţional Apicol pentru perioada 2014-2016, este de 44.545.756,82 de lei, distribuită astfel: a. pentru anul 2014 - 14.852.830,10 lei; b. pentru anul 2015 - 14.855.585,69 lei; c. pentru anul 2016, 14.837.341,02 lei. Exerciţiile financiare ale Programului apicol se stabilesc de la data de 16 octombrie a fiecărui an până la data de 15 octombrie a anului următor, iar acţiunile cuprinse în acesta se aplică anual de către beneficiari de la data de 16 octombrie a anului în curs până la data de 31 august a anului următor. Plăţile aferente se fac în timpul exerciţiului financiar.

reformării stupilor uzaţi în urma deplasării acestora în pastoral; 5. decontarea analizelor fizico-chimice care atestă calitatea mierii. Beneficiarii Programului apicol sunt apicultori, persoane fizice şi juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, organizate în asociaţii de crescători de albine, federaţii, uniuni apicole, cooperative agricole sau grupuri de producători recunoscute, conform legislaţiei în vigoare. Sistemul informatic va avea ca scop evidenţa numărului de apicultori şi a numărului de familii de albine pe judeţ, total ţară şi forme asociative, prin îmbunătăţirea substanţială a Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor aprobat prin Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 119/2011, cu modificările şi completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din data de 2 iunie 2011. Introducerea acestei măsuri se justifică atât prin faptul că alocarea sumelor de către CE se face, în primul rând, în funcţie de numărul de familii de albine

deţinut de fiecare stat membru şi ulterior de măsurile propuse a fi finanţate, cât şi prin necesitatea existenţei unei baze de date fiabile necesare dezvoltării politicilor în domeniu şi asigurării unei trasabilităţi adecvate în ce priveşte calitatea şi siguranţa produselor obţinute. În prezent, în România, situaţia statistică/operativă a numărului familiilor de albine este gestionată de mai multe entităţi (MADR, INS, APIA, ANARZ, forme asociative), care raportează valori diferite, înregistrându-se diferenţe de 40% (şi chiar de până la 80%, conform ultimelor solicitări depuse la ANARZ). În vederea realizării sistemului informatic pentru identificarea stupilor, Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu” achiziţionează, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la achiziţiile publice, atât hard-ul, cât şi soft-ul, părţi ce compun acest sistem informatic, în limita sumei de 8.000.000 de lei, fără TVA, alocată cu această destinaţie pe perioada 2014-2016. Pentru acţiunile prevăzute în program, termenul-limită de depunere a cererii şi a documentelor care o însoţesc este data de 1 august a fiecărui an.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Sprijinul financiar alocat atât din bugetul de stat, cât şi din bugetul UE prin Programul Naţional Apicol pentru perioada 2014-2016 este pentru următoarele măsuri: 1. realizarea sistemului informatic pentru identificarea stupilor; 2. achiziţionarea de medicamente, funduri de stupi pentru control sau funduri de stupi antivarooa; 3. achiziţionarea de mătci, roiuri pe faguri şi/sau familii de albine; 4. achiziţionarea de stupi în vederea 56 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

www.agrimedia.ro

57 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 57

Trandafirul de Damasc se cultivă încă din antichitate, fiind astăzi una dintre cele mai apreciate plante aromatice, decorative, antierozionale şi pentru îngrădiri. Petalele şi fructele de trandafir se utilizau la prepararea unor produse aromate, a dulceţurilor, vinului, oţetului, ceaiurilor, a unor produse medicamentoase şi coloranţi.

Tehnologia de cultură a trandafirului pentru ulei (Rosa damascena) Despre utilizarea uleiului volatil în Grecia antică, E. Păun şi colaboratorii (1988) aminteşte faptul că Homer prezintă în „Iliada şi Odiseea” (sec. VIII î.e.n.) modul de folosire a acestuia. Tot în Grecia antică, trandafirul era simbolul nevinovăţiei şi al frumuseţii, fiind considerat sacru. Trandafirul de Damasc se cultivă exclusiv pentru obţinerea uleiului volatil, a apei de trandafir, a concretului şi a altor produse aromate care sunt întrebuinţate în special în industria parfumurilor şi a produselor cosmetice. Deşi există de mult ideea înlocuirii uleiurilor volatile naturale cu compoziţii aromate sintetice, ca fiind mai sigure şi mai ieftine, totuşi calităţile deosebite ale uleiului volatil de trandafir în parfumerie nu sunt un mit, ci un fapt real şi incontestabil. Este posibil ca şi preţul uleiului volatil de trandafir să fie din ce în ce mai mare, din acest motiv în Bulgaria acest ulei se numeşte şi „aur lichid”. Apa de trandafir şi petalele se folosesc în industria alimentară la prepararea de lichioruri, dulceaţă ş.a. Resturile de flori după distilare constituie un excelent furaj pentru animale, în special pentru ovine. De asemenea, pot fi utilizate ca îngrăşământ natural, dat fiind conţinutul mare în azot şi fosfor. 58 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

Locul în asolament - trandafirul pentru ulei, fiind un arbust multianual, nu poate fi introdus într-o rotaţie a culturilor. În vederea realizării unor plantaţii de trandafir pentru ulei volatil cu o eficienţă economică maximă trebuie cunoscute şi respectate cerinţele biologice ale speciei şi condiţiile pedologice şi mai ales climatice din zonă. În acest scop se vor alege zone cu ierni uşoare, veri răcoroase, primăveri lungi, cu umiditate suficientă, iar amplitudinea temperaturilor între zi şi noapte să fie de circa 10-12 grade Celsius. Terenul destinat plantaţiilor de trandafir trebuie să aibă o expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică, pentru ca tufele să fie bine luminate, încălzite de razele soarelui şi protejate de vânturi. Relieful este bine să aibă cel mult o pantă de 15%, ceea ce va permite mecanizarea lucrărilor de întreţinere. Se recomandă ca drumurile pentru circulaţie să fie prevăzute la începutul plantaţiei, iar rândurile să nu fie mai lungi de 150-200 de metri, ceea ce va uşura mult ducerea florilor la mijloacele de transport.

Fertilizarea - s-au realizat numeroase experienţe pentru a se demonstra efectul îngrăşămintelor organominerale

asupra producţiei şi a calităţii acesteia la trandafirul pentru ulei. Deşi nu există rezultate comunicate referitoare la efectul gunoiului de grajd care să-i confirme eficienţa, totuşi numeroşi autori sunt de părere ca pe solurile sărace în elemente nutritive, având în vedere longevitatea plantaţiilor de trandafir, să se administreze câte 30-50 tone/hectar. Gunoiul de grajd se va împrăştia înaintea arăturii de desfundare şi se va încorpora sub aceasta. Azotul are un efect pozitiv asupra producţiei de flori. Cercetările efectuate au evidenţiat că trandafirul reacţionează diferenţiat în funcţie de tipul îngrăşământului cu azot (pe acelaşi agrofond este evident efectul bun al azotatului de amoniu). Fosforul din îngrăşăminte influenţează diferit producţia de flori de pe tufă. Unele soiuri de trandafir pentru ulei reacţionează, indiferent de tipul de sol, cel mai puternic la fosforul administrat sub formă de superfosfat. O importanţă deosebită o are şi adâncimea de încorporare a îngrăşămintelor, fapt demonstrat pe terenurile din Valea Trandafirilor. Lipsa unor microelemente din sol se manifestă prin modificări morfobiochimice, care trebuiesc avute în vedere. Orientativ, cele

www.agrimedia.ro

mai recomandate formule de fertilizare sunt: înainte de plantare = sub arătura de desfundare 40 de tone de gunoi de grajd/hectar + 100 kilograme/hectar substanţă activă de fosfor, iar la plantare în cuib câte 2 kilograme de mraniţă + 50 grame superfosfat; în timpul vegetaţiei = toamna se administrează N 50 P 50 K 50 kilograme/hectar substanţă activă în două rânduri la circa 50-65 cm de plante şi la 25-30 cm adâncime.

butaşilor), materialul săditor de trandafiri pentru ulei trebuie să îndeplinească toate caracteristicile specifice STAS 12064-82.

Pregătirea solului - pregătirea de bază a solului va începe cu distrugerea tuturor lăstărişurilor, strângerea şi eliminarea din teren a pietrelor mari. Lucrarea de bază a solului începe cu arătura de desfundare care se va efectua la adâncimea de 60-70 cm. Arătura de desfundare are un efect deosebit asupra nivelului producţiilor de flori (sporul de producţie a fost de 25%). Epoca optimă pentru arătura de desfundare va fi stabilită în funcţie de data plantării - toamna sau primăvara. În cazul plantării din toamnă, pregătirea solului începe primăvara timpuriu, când se administrează gunoiul de grajd şi apoi se încorporează la 25 cm. Arătura de desfundare se va executa în iunie, dar cu atenţie, fără a scoate bolovani, iar terenul se va menţine curat de buruieni prin discuiri repetate. În cazul solelor invadate cu buruieni perene, terenurile vor fi semănate în toamnă cu secară sau cu răpiţă pentru masă verde, după recoltarea cărora până la plantare terenul va fi menţinut ca ogor negru. La plantatul din primăvară, arătura de desfundare se va executa în toamnă, înaintea ploilor. Primăvara terenul va fi pregătit cu cultivatorul sau cu polidiscul şi apoi plantat.

Epoca de plantare - materialul de înmulţire din clasa I, produs prin metodele specifice culturii de trandafir pentru ulei, trebuie plantat la loc definitiv, momentul optim de transplantare stabilindu-se la sfârşitul lunii octombrie şi începutul lunii noiembrie. Plantarea se va executa în sol foarte bine mărunţit şi cu o umiditate suficientă. Când solul este uscat se vor lua măsuri obligatorii pentru udatul la cuib. Dacă nu există condiţii de udare, nu se va planta în sol uscat. Plantarea se va executa în acest caz primăvara devreme, înaintea începerii circulaţiei sevei, în teren

www.agrimedia.ro

în totalitate pregătit din toamnă.

Plantarea materialului de înmulţire - plantarea propriu-zisă a lăstarilor înrădăcinaţi sau a plantelor altoite se realizează în gropi făcute cu cazmaua, după ce terenul a fost marcat la distanţele potrivite. Pentru uşurarea plantării se recomandă ca în locul gropilor să se deschidă brazde sau şanţuri cu ajutorul maşinilor, lucrare care se execută de aproape 20 de ori mai repede, fiind şi mult mai ieftină decât săparea manuală a gropilor. Într-o asemenea brazdă deschisă se va marca distanţa între plante. Plantatul se va executa de către doi muncitori, dintre care unul aşază planta la distanţa stabilită, aranjează rădăcinile pentru ca acestea să nu fie îngrămădite, are grijă de păstrarea liniarităţii rândului şi de adâncimea de plantare, iar celălalt astupă rădăcinile cu pământ şi îl tasează până lângă plantă.

Distanţa şi adâncimea de plantare - rezultatele a multor ani de cerecetări au demonstrat că la distanţă de 1,5-2 x 1 m se obţin cele mai bune producţii. Cu cât se măreşte distanţa între rânduri şi plante, cu atât creşte greutatea petalelor recoltate la o tufă, dar scade producţia totală pe hectar. Sporirea numărului de plante înrădăcinate depinde de modul cum a fost tasat pământul în jurul firului de trandafir plantat şi de adâncimea de plantare. De aceea se va avea în vedere ca întotdeauna coletul să fie cu 6-8 cm sub nivelul solului, iar plantele să fie muşuroite în timpul plantatului.

Norma de plantat - pentru 1 hectar marcat la distanţă de 2,2 x 0,5 m sunt necesare 9.090 de plante de trandafir. Indiferent de metoda prin care este produs (altoire, înrădăcinarea lăstarilor sau

Lucrările de îngrijire - în plantaţii tinere, pe rând, se vor plivi toate buruienile, iar afânarea terenului se va efectua cu furca, pentru a nu distruge plantele pornite de la lăstari şi neapărute la suprafaţa solului. Toate plantaţiile vor fi întreţinute perfect curate de buruieni prin praşile mecanice sau manuale. După apariţia în totalitate a plantelor, în luna iulie se execută o fertilizare suplimentară cu 100-150 de kilograme de azotat de amoniu la hectar. În cazul unor primăveri secetoase se impune efectuarea a 1-2 udări. Se recomandă ca în primul an intervalele dintre rânduri să fie semănate cu plante cu talie mică (fasole, ceapă). Toamna, intervalele dintre rânduri se vor ara adânc, iar plantele se vor muşuroi. Plantele muşuroite vor rezista mai bine la condiţiile climatice nefavorabile, iar lăstarii porniţi vor fi vegetativi, ceea ce va asigura în anii viitori formarea unor tufe puternice. Imediat după descoperirea plantelor se va executa tăierea de formare a tufelor, lăsând pe fiecare lăstar câte două ramuri, astfel încât până în toamnă numărul acestora să fie de 4-6. În plantaţii vârstnice (pe rod), primăvara, imediat ce se poate intra în câmp cu maşinile agricole, se va executa lucrarea de arăt pentru dezmuşuroirea tufelor, lucrare care se execută cu plugul la 10-15 cm adâncime. Urmează tăierea şi curăţirea tufelor de trandafir, scoţându-se din tufă toate resturile vegetale. Totodată, se taie toţi lăstarii uscaţi şi atacaţi de boli şi dăunători. Toate resturile, inclusiv lăstarii tăiaţi, se vor distruge imediat prin ardere. În cazul îndepărtării din plantaţie a lăstarilor îngheţaţi sau atacaţi, aceştia vor fi tăiaţi în aşa fel încât să se creeze posibilitatea înlocuirii lor. Trebuie să se reţină faptul că orice tăiere duce în anul respectiv la reducerea producţiei, aceasta sporind în anii următori. Până la recoltare, intervalul dintre rânduri se va prăşi de 1-2 ori cu prăşitori mecanice, iar buruienile pe rând, în special cele perene, vor fi distruse manual, cu sapa. Administrarea erbicidelor se va face toamna târziu, în jurul datei de 25 noiembrie, după încetarea vegetaţiei, sau primăvara foarte devreme, înaintea 59 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 59

începerii vegetaţiei, în jurul datei de 4-5 martie. Erbicidele respective nu influenţează conţinutul în ulei volatil. Mulcirea solului este o metodă cunoscută de mult timp şi folosită cu eficacitate pentru menţinerea umidităţii solului, pentru reducerea numărului de buruieni şi implicit pentru reducerea numărului lucrărilor de întreţinere. Totodată, materialele utilizate pentru mulcire reprezintă un bun îngrăşământ organic. Ca material pentru mulcire se pot utiliza paiele de orice fel, tocate, dar fără pleavă, care conţin multe seminţe de buruieni. Cele mai bune rezultate se obţin atunci când se folosesc resturile de la distilarea florilor de lavandă.

20-40% anual. Pentru combatere se vor distruge toate plantele de Rosa canina din jurul plantaţiilor, iar lăstarii atacaţi se vor tăia şi arde imediat. Păduchele verde al trandafirului (Macrosiphum rosae L.) se află pretutindeni unde se cultivă trandafiri de orice fel. Adultul este verde sau gri strălucitor, prezintă forme aripate sau nearipate. Păduchele se adună în colonii pe frunze, pe pedunculi florali şi pe vârful ramurilor, producând pagube prin sugerea sevei plantelor. Iernează sub formă de ou pe ramuri sau pe muguri. Organele afectate se deformează. Păduchele bumbacului (Aphis gossypii Glov.) atacă peste 46 de specii diferite, printre care şi trandafirul. Pagubele sunt produse atât de larve, cât şi de adulţi, care sug seva de pe partea dorsală a frunzelor. Produce anual 15-20 de generaţii. La respectarea măsurilor agrotehnice, distrugerea buruienilor, în special plantele de Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului), constituie un mijloc eficient în diminuarea pagubelor produse de acest dăunător.

Victor VĂTĂMANU

Regenerarea plantaţiilor de trandafir - după 8-10 recolte de flori, la plantaţiile în vârstă de 9-11 ani, intensitatea creşterii ramurilor florifere scade, diminuând producţia. Asemenea plantaţii vor fi regenerate prin tăieri speciale, care se execută toamna. Se vor regenera, de asemenea, şi plantaţiile distruse de grindină sau de îngheţ. Pentru a putea tăia toţi lăstarii, tufa se dezgoleşte pe ambele părţi ale rândului până la colet. Lăstarii astfel dezgoliţi se taie cu foarfece speciale. Ramurile tăiate se vor folosi ca material de înmulţire, după ce în prealabil au fost curăţate de părţile uscate sau de cele infestate de boli şi dăunători. Tufele tăiate vor fi acoperite mai întâi cu un strat de gunoi de grajd în amestec cu superfosfat, păstrând dozele recomandate la înfiinţarea plantaţiilor, apoi cu un strat de pământ şi straturile respective nu vor depăşi grosimea normală. Intervalul dintre rânduri se va mobiliza printr-o arătură adâncă de 28-30 cm sau chiar mai adâncă. Stratul de gunoi de grajd şi cel de sol cu care se acoperă tufele vor proteja mugurii de îngheţ în timpul iernii, iar primăvara vor asigura şi proteja apariţia noilor lăstari. Lăstarii apăruţi vor fi lăsaţi să crească până la 60-80 cm înălţime, după care li se va îndepărta vârful de creştere, lucrare ce va asigura formarea unui număr sporit de ramificaţii, creând premisele obţinerii unor producţii ridicate.

Boli şi dăunători - trandafirul pentru ulei este atacat de numeroase boli şi dăunători, numărul acestora fiind de peste 100. Dintre boli, rugina trandafirului 60 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

(Phragmidium (Ph idi mucronatum Pers.) atacă ramurile tinere, mugurii floriferi şi în special frunzele şi ca urmare plantele vor fi foarte desfrunzite de timpuriu, mugurii floriferi cad, iar ramurile tinere se usucă. Combaterea bolii este foarte dificilă, complexă şi neîntreruptă. Un rol foarte important îl joacă muşuroirea târzie şi dezgroparea timpurie a tufelor de trandafir, prin care se astupă ce mai mare parte a frunzelor infectate. Pătarea neagră a frunzelor (Marssonina rosae Trail.) atacă în primul rând frunzele în a doua parte a verii şi toamna, având ca efect o desfrunzire timpurie, o slăbire a plantelor şi scăderea producţiei. Făinarea trandafirului (Sphaerotheca pannosa (Wallr. ex, Fr.) atacă mai mult trandafirul decorativ şi apare pe toate părţile verzi ale plantei, inclusiv pe petale. Pe porţiunile atacate de boală se formează o membrană falsă, constituită dintr-un praf albicios. Zonele atacate cad timpuriu, mugurii floriferi nu se mai deschid, iar ramurile se îndoaie şi se usucă spre vârf. Igiena culturală şi plantarea trandafirilor pe soluri aerate limitează dezvoltarea bolii. Dintre dăunători, sfredelitorul tulpinilor (Agrilus mokrzeckii Obubr.) atacă până la 50% din numărul total de lăstari, iar pagubele pricinuite ajung până la

Recoltarea - epoca de recoltare = culesul florilor reprezintă cea mai dificilă verigă din tehnologia de cultivare şi consumă 50% din totalul forţei de muncă, impunând măsuri speciale de organizare. În funcţie de condiţiile pedoclimatice ale zonei de cultură şi ale anului, trandafirul înfloreşte în a doua jumătate a lunii mai şi continuă până în prima jumătate a lunii iunie, înflorirea durând circa 25-30 de zile. Printre multitudinea de factori care contribuie la sporirea conţinutului în ulei volatil menţionăm temperatura mai scăzută, lumina şi umiditatea relativă a aerului ridicată. Deci, în timpul recoltării vremea trebuie să fie răcoroasă, însorită şi umedă (rouă). Modul de recoltare - tradiţional, florile de trandafir se recoltează manual, în coşuri, noaptea, către orele 3-7 dimineaţa. Pentru transport, se pun câte 20 de kilograme de flori în saci mari de iută. Condiţiile de prelucrare a florilor prevăd următoarele: să fie predate în ziua recoltării, să fie recoltate complet înflorite, să fie proaspete, să aibă coloraţia şi aroma specifică; temperatura din saci să nu fie mai mare de 25-30 de grade Celsius, să nu aibă nici un fel de impurităţi (ramuri, frunze, butoni).

www.agrimedia.ro

61 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 61

Anasonul este o plantă cultivată încă din antichitate de popoarele ţărilor est-mediteraneene. În Europa de Vest, anasonul a fost adus de romani, sub denumirea de „anes”. În secolul al XII-lea a început să fie cultivat în Spania, iar în secolul al XVII-lea, în Anglia.

Tehnologia de cultivare a anasonului (Pimpinella anisum L.) Fructele şi uleiul volatil de anason se folosesc pe scară largă în medicină, industria alimentară, parfumerie şi la fabricarea săpunurilor. Astfel, fructele se utilizează sub formă de ceaiuri contra colicilor la sugari. Fructele şi uleiul se folosesc la tratamentul căilor respiratorii superioare, mai ales la bronşite, şi la tratamentul unor afecţiuni gastrointestinale. Uleiul volatil are proprietăţi bacteriostatice (Hornok, 1978). Componentul de bază al uleiului volatil este anetolul, din care se obţine aldehida anisică, utilizată în parfumerie, în combinaţiile cu miros floral. Uleiul volatil se întrebuinţează şi la prepararea lichiorurilor şi a produselor de cofetărie. Uleiul gras, obţinut ca produs secundar (circa 16-22%) se utilizează la fabricarea săpunului. Şroturile conţin peste 20% grăsimi, 17-20% albumine şi servesc ca hrană pentru animalele cornute mari şi porci. Anasonul este o plantă meliferă care oferă posibilitatea obţinerii de producţii satisfăcătoare de miere, de circa 50-100 kg/ha.

Locul în asolament - anasonul are o creştere înceată în prima parte a perioadei de vegetaţie şi ca urmare trebuie cultivat după specii care lasă terenul cât mai curat de buruieni. Cele mai bune plante premergătoare 62 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

sunt cerealele de toamnă şi prăşitoarele bine întreţinute şi fertilizate, plantele furajere şi de nutreţ, leguminoasele şi porumbul pentru siloz. Anasonul nu se va semăna după coriandru, pentru a nu se impurifica cultura şi a evita infecţiile cu agenţi patogeni comuni. Se recomandă ca revenirea culturii de anason pe acelaşi teren să aibă loc numai după 4 ani.

Fertilizarea - anasonul reacţionează favorabil la administrarea îngrăşămintelor cu azot şi potasiu (Smolianov şi Ksendz, 1976). Alţi autori consideră că azotul şi fosforul, separat sau împreună, măresc producţia de fructe şi conţinutul în ulei eteric, azotul în exces ducând la scăderea acestuia. Sporul cel mai mare în ulei volatil se obţine când azotul este fragmentat la semănat, la butonizare şi după înflorire. Potasiul influenţează puţin producţia de ulei volatil (Viorica Cucu şi colaboratorii, 1982). În România se recomandă administrarea a 50-60 kg azot/ha şi 40-60 kg P2O5/ ha. Dacă anasonul urmează după plante premergătoare care au fost bine fertilizate, dozele de îngrăşăminte minerale vor fi reduse de 1,5-2 ori. Îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu se aplică toamna şi se încorporează o dată cu executarea arăturii, iar cele cu azot se administrează primăvara foarte devreme.

Gunoiul de grajd se administrează la planta premergătoare pentru a evita dezvoltarea masei vegetative a anasonului în detrimentul producţiei de fructe (Smolianov şi Ksendz, 1976).

Pregătirea solului - dacă anasonul urmează după plante premergătoare care eliberează terenul devreme, după recoltarea acestora - în funcţie de starea de umiditate a solului, se va executa arătura de bază la 22-25 cm sau discuirea terenului, în acest din urmă caz, în condiţii de umiditate insuficientă a solului. Arătura de bază se va face imediat ce gradul de aprovizionare cu apă al solului permite efectuarea acestei lucrări în mod corespunzător. După recoltarea plantelor premergătoare târzii, solul se ară la 22-25 cm, folosind plugul în agregat cu grapa stelată. Arătura trebuie să fie cât mai uniformă şi bine nivelată. Primăvara timpuriu, imediat ce terenul s-a zvântat, se pregăteşte patul germinativ cu ajutorul combinatorului sau cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi reglabili. Modul de înmulţire - anasonul se înmulţeşte prin seminţe.

Epoca de semănat - semănatul

www.agrimedia.ro

Distanţa şi adâncimea de semănat - cea mai bună variantă, din experienţele efectuate în Rusia, cu diferite distanţe de semănat între rânduri, s-a remarcat a fi cea în care distanţa între rânduri a fost de 30 cm, aceasta permiţând obţinerea celor mai mari producţii. În cadrul cercetărilor efectuate în România la SCPMA Fundulea, cele mai bune rezultate s-au obţinut prin însămânţarea la distanţe de 12,5 şi 25 cm. Adâncimea de semănat este de 2-3 cm.

Norma de sămânţă - se recomandă o normă de 12 kilograme sămânţă/hectar; prin folosirea acestei cantităţi, la SCPMA Fundulea s-au obţinut cele mai mari producţii de fructe (Ştefania Male, 1982). Iradierea seminţelor înainte de semănat a sporit producţia de materie primă vegetală şi conţinutul în ulei volatil (Biacz şi Gruiz, 1980). Pentru semănat se vor folosi numai seminţele care au puritatea fizică şi germinaţia corepunzătoare prevederilor STAS 4776 - 82; minimum 90-95% puritatea fizică şi minimum 65-80% germinaţie, corespunzător claselor 1 şi 2. Semănatul se face cu semănătorile SUP-21 sau SUP-29, echipate cu distribuitoare speciale, la patine montându-se limitatoare de adâncime. Folosirea seminţelor calibrate la semănat a determinat sporuri de producţie de 12-16%, fără diminuarea conţinutului de ulei volatil.

6-8 cm adâncime. Combaterea buruienilor se poate realiza şi prin folosirea erbicidelor recomandate de către Laboratorul Fitosanitar Judeţean, prin specialiştii săi. Pentru obţinerea de material de înmulţire, în loturile cu diferite categorii biologice, izolate în spaţiu, se efectuează înainte de înflorit purificarea biologică, prin care se elimină toate plantele bolnave, netipice sau slab dezvoltate.

Boli, dăunători, combatere mana, produsă de Plasmopara pimpinellae Tr. et O., se manifestă prin apariţia pe partea superioară a frunzelor a unor pete de formă neregulată sau colţuroase, la început gălbui, apoi roşii-brune. În dreptul lor, pe faţa inferioară a frunzelor, apare un praf albicios format din conidii şi conidiofori. Cercospora malkoffi Bab. atacă frunzele anasonului, producând cercosporioza, sub formă de pete brunii, cu aspect neregulat, care ocupă adesea toată suprafaţa limbului sau numai vârful. Pe ambele feţe ale petelor se observă o pulbere fină, cenuşie, alcătuită din conidiofori şi conidiile ciupercii.

Rugina, produsă de Puccinia pimpinelae (Str.), apare pe frunze şi tulpini. Primăvara, pe faţa interioară a frunzelor se observă pustule gălbui, în formă de cupă, grupate neregulat. Mai târziu apar pustule pulverulente izolate sau confluenţe, dispuse pe pete mici, gălbui. Cele trei boli menţionate se previn printr-o agrotehnică superioară, folosirea de seminţe sănătoase şi igienă culturală. În caz de atacuri intense, se efectuează stropiri cu zeamă bordeleză 1%. Făinarea, produsă de Erysuphe

Lucrările de întreţinere - deoarece anasonul are un ritm lent de creştere în primele faze de vegetaţie, pericolul de îmburuienare este mare, iar cultura suferă mult, până la compromitere, dacă lucrările de întreţinere nu se aplică la timp. După semănat, când se formează crusta sau apar buruinei, cultura trebuie grăpată superficial, perpendicular pe direcţia rândurilor. În Rusia se recomandă grăpatul de 2-3 ori; de 1-2 ori până la răsărire şi 1-2 după răsărire. Primul grăpat se efectuează la 5-6 zile după semănat şi al doilea la 4-5 zile după primul, însă nu mai târziu de începutul germinării seminţelor în sol. După răsărire, cultura se pliveşte pe rând şi se prăşeşte manual sau mecanic între rânduri. Unii autori recomandă ca prima praşilă mecanică să se facă la adâncimea de 4-6 cm, a doua la 8-10 cm, iar a treia la

www.agrimedia.ro

umbelliferarum De Bary., se manifestă prin apariţia unei eflorescenţe albicioase-cenuşii pe frunze, pedunculi, tulpini, fructe. La un atac puternic, fructele nu se mai dezvoltă. Boala se transmite prin sămânţa infectată şi resturi de plante. Prevenirea bolii se face prin folosirea de seminţe sănătoase, respectarea rotaţiei şi a măsurilor de igienă culturală. Pentru combatere se stropesc plantele cu zeamă bordeleză, în care se adăugă şi sulf muiabil 0,4%. În ţara noastră s-a semnalat şi atacul de Clamidosporium spp. (pătarea brună), care a provocat uscarea inflorescenţelor. Dintre dăunători au fost semnalaţi: ploşniţa umbeliferelor (Lygus Kalmi L.), molia (Depressaria depressela HB.), păduchele negru (Doralis jabae Scop.) şi omida de câmp (Loxostege sticticalis). Combaterea se face imediat după primirea buletinului

de avertizare emis de către specialiştii Laboratorului Fitosanitar Judeţean.

Recoltarea - fructele de anason au o maturizare eşalonată. În vederea evitării pierderilor prin scuturare, recoltarea se poate efectua în două faze sau direct cu combina. Plantele de anason se recoltează când seminţele sunt de culoare cenuşiu-verzuie, ceea ce corespunde fazei de maturare în ceară a fructelor de pe umbelele centrale. În cazul în care fructele se utilizează ca material de înmulţire, recoltarea începe la maturitatea deplină. Recoltarea direct din lan se face la coacerea a 50-60% din fructe, ceea ce corespunde fazei de maturitate deplină a umbelelor de ordinul I. Modul de recoltare - recoltarea în două faze se face în lanurile cu plante care nu au căzut şi care au nu mai puţin de 45 cm înălţime. Plantele recoltate se lăsă în brazde 3-5 zile, timp în care umiditatea fructelor ajunge la 13-15%, apoi se execută treieratul cu combina echipată cu pick-up. Recoltarea direct din lan se efectuează în culturile cu plante rare, slab dezvoltate şi căzute. Se iau toate măsurile pentru prevenirea pierderilor prin scuturare sau strivirea fructelor; se reglează rabatorul, distanţa dintre bătător şi contrabătător, se reduc turaţia tobei şi intensitatea vântului. Uleiul volatil suferă schimbări neînsemnate în funcţie de modul de recoltare. La o cultură bine întreţinută, producţiile medii care se pot obţine sunt de 6-7 q fructe/hectar. Prelucrarea materiei prime Condiţionarea - pentru a nu se deprecia calitatea fructelor şi a seminţelor, concomitent cu recoltarea se face şi condiţionarea cu ajutorul vânturătorilor sau al selectoarelor.

Uscarea - fructele condiţionate se usucă la aer, în uscătoare în care temperatura nu depăşeşte 30-40 de grade Celsius, sau în încăperi uscate şi aerisite, în straturi de 15-20 cm, care se lopătează până când umiditatea fructelor scade la 12%.

Ambalarea şi păstrarea - depozitarea şi păstrarea fructelor condiţionate se face în încăperi uscate, aerisite şi curate. Cercetările efectuate de către Maria Retezeanu şi Constantinescu (1962) au evidenţiat faptul că păstrarea fructelor de anason o perioadă de 3 ani duce la pierderi ale conţinutului de ulei volatil de 25,1-29,5%. 63 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 63

Victor VĂTĂMANU

anasonului trebuie efectuat cât mai timpuriu, primăvara, în primă urgenţă. În unele experienţe efectuate în ţara noastră, anasonul a dat bune rezultate şi când s-a semănat în pragul iernii.

Ordinul nr. 1229 din 31 octombrie 2013 pentru aprobarea Procedurilor specifice de implementare şi control, precum şi a formularisticii necesare privind acordarea ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură - M.O. nr. 0673 din 2013

2013 privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor - M.O. nr. 0691 din 2013

Decizia nr. 442 din 4 noiembrie 2013 privind transferul domnului György Ervin în interesul serviciului din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului în funcţia publică de director executiv adjunct al Centrului Judeţean Harghita din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - M.O. nr. 0677 din 2013

Decretul nr. 880 din 13 noiembrie 2013 pentru promulgarea Legii privind stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate - M.O. nr. 0709 din 2013

Ordinul nr. 1001 din 25 septembrie 2013 privind modificarea şi completarea Normelor privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială, aprobate prin Ordinul ministrului Sănătăţii şi Familiei şi al ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr. 387/251/2002 - M.O. nr. 0677 din 2013 Ordinul nr. 724 din 29 iulie 2013 privind atestarea produselor tradiţionale M.O. nr. 0688 din 2013 Ordinul nr. 1253 din 6 noiembrie 2013 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică - M.O. nr. 0687 din 2013 Hotărârea nr. 859 din 6 noiembrie 2013 privind acordarea ajutorului de minimis pentru achiziţionarea de tancuri de răcire a laptelui - M.O. nr. 0689 din 2013 Decretul nr. 858 din 6 noiembrie 64 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

Hotărârea nr. 897 din 20 noiembrie 2013 pentru aprobarea cuantumului plăţii naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, pentru specia bovine, în anul 2013 - M.O. nr. 0721 din 2013 Hotărârea nr. 898 din 20 noiembrie 2013 pentru modificarea art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 786/2013 privind schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de ovine/ caprine din zonele defavorizate, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia - M.O. nr. 0721 din 2013 Ordinul nr. 1162 din 22 octombrie 2013 pentru aprobarea sumei totale alocate măsurilor prevăzute la art. 14 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor - M.O. nr. 0726 din 2013 Ordinul nr. 1289 din 18 noiembrie 2013 privind recunoaşterea Acordului

interprofesional pentru struguri de vin, vin şi produse pe bază de vin - recolta anului de comercializare 2013/2014 - M.O. nr. 0728 din 2013

Ordinul nr. 1316 din 20 noiembrie 2013 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr. 397/2003 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi încadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole - M.O. nr. 0727 din 2013 Ordinul nr. 1357 din 29 noiembrie 2013 pentru modificarea art. 21 din Schema de ajutor de minimis „Sprijinirea activităţilor economice în vederea diversificării economiei rurale şi a creşterii calităţii vieţii în spaţiul rural“, aprobată prin Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 567/2008 - M.O. nr. 0745 din 2013 Ordinul nr. 1337 din 25 noiembrie 2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de promovare a vinurilor pe pieţele ţărilor terţe, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2014-2018 şi pentru aprobarea modelului de contract privind punerea în aplicare a programelor de promovare a vinurilor pe pieţele ţărilor terţe - M.O. nr. 0747 din 2013 Ordinul nr. 1348 din 27 noiembrie 2013 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 - M.O. nr. 0760 din 2013

www.agrimedia.ro

65 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2013 013 3 65

General Leasing SA - tradiţie de 20 de ani pe piaţa românească Victor SANDU, manager marketing General Leasing SA

Societatea General Leasing SA şi-a început activitatea în anul 1993, într-o perioadă cu schimbări majore în mediul economic şi în agricultura din România. Încă de la început, scopul companiei a fost acela de a creşte eficienţa agriculturii printr-o abordare modernă în administrarea exploataţiilor agricole. Pentru a atinge acest scop, societatea a încercat mereu să fie aproape de fermieri, să înţeleagă nevoile acestora, oferind echipamente performante de la furnizori de renume şi sprijinul necesar pentru ca aceştia să îşi crească profiturile.

Structura contractelor În primii ani de activitate, în contextul în care producătorii nu aveau posibilitatea de a accesa finanţări de la instituţii bancare sau nonbancare specializate pe acest sector, compania a venit în sprijinul acestora, dezvoltând o schemă financiară ce oferea opţiunea de achiziţionare în rate bianuale sezoniere, pe o perioadă de 3-5 ani. La început, plata acestor rate se făcea cu produsele recoltate de către clienţi, compania dezvoltând şi aparatul intern capabil să îndeplinească funcţia de comerciant de produse agricole. Astfel, în primii 10 ani de activitate, echipamentele agricole s-au vândut în cea mai mare parte prin contracte de leasing. Cu timpul, schimbările în structurile fermelor şi în tipul de proprietate, naşterea de noi exploataţii, deschiderea economiei şi lansarea programelor de finanţare prin fonduri europene au condus la progresul agriculturii din România, iar structura contractelor a suferit modificări. Astfel, achiziţiile de utilaje au început să fie finanţate prin credite bancare accesate de clienţi sau prin efortul financiar propriu al acestora. În prezent, trei sferturi din achiziţii se fac prin contracte cash şi numai un sfert prin contracte de leasing. Volumul total al activităţii în cei 66 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2013 13

20 de ani a crescut la aproximativ 200 de milioane de euro, din care aproximativ 25 de milioane de euro în anul 2013. Rezultatul pozitiv a permis dezvoltarea continuă a companiei şi a bazei materiale de care dispune în prezent.

Servicii conexe Comerţul de utilaje agricole nu poate fi pus în discuţie fără a menţiona importanţa service-ului şi a pieselor de schimb, elemente ce trebuie să ofere un răspuns rapid şi de calitate la problemele clienţilor. Din 1994, cu ajutorul furnizorilor, compania a dezvoltat în acest sens un departament tehnic eficient, cu personal instruit şi toate facilităţile necesare desfăşurării acestei activităţi într-un mod profesionist. Astfel, pe lângă consultanţă comercială pentru alegerea echipamentelor în funcţie de structura şi nevoile fermei, clienţii se pot baza pe un service rapid, cu tehnicieni pregătiţi la producători şi pot achiziţiona piese de schimb originale dintr-un stoc generos sau la comandă, cu livrare în cel mai scurt timp posibil.

Dezvoltare Efortul continuu de a creşte aria de acoperire a ţării într-un mod eficient a fost un factor important în dezvoltarea companiei. Astfel, pachetul vânzare-service-piese de schimb, ce iniţial a fost concentrat pentru judeţele din sudul ţării la Slobozia, judeţul Ialomiţa, a fost multiplicat şi în alte zone din ţară. În 2013, sediul central din Bucureşti şi punctele de lucru din judetele Constanţa, Ialomiţa, Călăraşi, Teleorman, Olt, Cluj şi Iaşi demonstrează implicarea activă a companiei în dezvoltare şi totodată devotamentul

de a fi cât mai aproape de clienţi. Acest proces de dezvoltare va avea o importanţă decisivă pe viitor, iar planul General Leasing pentru următorii ani implică investiţii majore în noi centre şi în reamenajarea unor centre existente pe modelul celui de la DrăgăneştiVlaşca, judeţul Teleorman, inaugurat la sfârşitul lunii noiembrie 2013.

Portofoliu comercial În prezent, General Leasing este importator unic în România al unor branduri cunoscute la nivel mondial, precum Massey Ferguson (tractoare şi combine), Laverda (combine), Kverneland (gama completă de echipamente pluguri, semănători, cultivatoare, maşini de erbicidat şi de fertilizat, prese etc.) şi Dieci (încărcătoare telescopice), gama de utilaje variată având capacitatea de a oferi soluţii productive pentru orice tip de ferme, de la cele mici până la cele mari. De la început, compania i-a avut ca parteneri pe Kverneland şi Laverda, reuşind împreună să creeze o imagine excelentă pe piaţă prin calitatea şi productivitatea utilajelor, prin efortul constant de a răspunde rapid tuturor solicitărilor clienţilor şi de a găsi soluţii inovative la problemele ridicate de aceştia. În ceea ce priveşte portofoliul de tractoare, acesta a suferit multe modificări în cei 20 de ani de activitate. De la Deutz la John Deere şi apoi McCormick, compania a trecut testul provocării de a se specializa în diferitele branduri, în funcţie de oportunităţile ivite pe piaţă, căpătând în acelaşi timp o vastă experienţă pe acest segment. Experienţa şi efortul depus au fost răsplătite la începutul acestui an, când compania a fost aleasă de gigantul AGCO să reprezinte în România singurul său brand mondial - Massey Ferguson. Astfel, portofoliul comercial s-a întregit şi stabilizat, compania putând spune acum cu voce tare că poate oferi soluţii complete, de top, ce pot satisface cele mai exigente cerinţe din partea fermierilor.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013