Revista AGRIMEDIA - Ianuarie 2014 by Agri Media Invest s.r.l.

Ianuarie 2013

Certitudini şi speranţe Fereşte-te deopotrivă de prietenia duşmanului, dar şi de duşmănia prietenului" NICOLAE IORGA

Potrivit actualului program de guvernare, atât agricultura, cât şi dezvoltarea rurală sunt priorităţi ale coaliţii care administrează ţara în prezent. După 12 luni de guvernare, se poate estima dacă obiectivele asumate în domeniile sus-menţionate sunt realizabile integral şi în ce mod. Guvernul a aprobat reducerea TVA la pâine de la 24% la 9%, urmând ca măsura să fie extinsă eventual şi la carne, inclusiv la produse vegetale ecologice. Pentru a se stabili cu certitudine dacă reducerea TVA este benefică atât pentru consumatori, cât şi pentru bugetul de stat, prin eradicarea evaziunii fiscale în acest sector, analiştii economici apreciază că trebuie să mai treacă ceva timp. S-a preconizat susţinerea dezvoltării sectorului pomicol prin investiţii, în vederea realizării unor depozite zonale, prin modernizarea unor plantaţii şi prin încurajarea consumului de fructe autohtone în şcoli. Acţiunea este de amploare, costisitoare şi de durată, aşa că deocamdată, la nivelul anului 2013, pentru acoperirea consumului intern au fost importate fructe de bază în valoare de peste 23 de milioane de euro. Pe fondul unor schimbări climatice, fermierii, specialiştii agricoli şi nu în ultimul rând presa de specialitate pledează pentru necesitatea urgentă a reabilitării sistemului naţional de irigaţii.

www.agrimedia.ro

Se prospectează soluţii financiare, pentru realizarea acestui obiectiv major, inclusiv prin atragerea unor fonduri şi parteneriate extracomunitare. Deocamdată, MADR, în vara anului 2013, s-a implicat financiar în umplerea cu apă a canalelor de irigaţii şi a elaborat cadrul legal care a permis ANIF să cumpere energie electrică direct de la furnizori. Aceste măsuri au fost de mare ajutor pentru utilizatorii de apă pentru irigat. În acelaşi sens, un bun început este recenta iniţiativă legislativă a Guvernului, de înfiinţare a Regiei Autonome „Administraţia canalului Siret-Bărăgan”, care va permite finalizarea celei mai importante investiţii ce va asigura irigarea a peste 700.000 de hectare din cel mai important bazin agricol al ţării. De o covârşitoare importanţă pentru agricultura europeană, în prima parte a anului trecut a fost negociat cadrul financiar al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. La capătul acestor negocieri anevoioase, România a obţinut pentru agricultura anilor 2014-2020 suma de 17,5 mld. euro, mai mult cu 3,7 mld. euro faţă de alocarea aferentă perioadei 2007-2013. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene aferente proiectelor din agricultură în anul precedent, ca urmare a unei colaborări eficiente între factorii responsabili din ţara noastră cu departamentele de profil din UE, a constituit, de asemenea, un sprijin concret pentru agricultura românească. Dacă anul agricol trecut a fost deosebit de bun sub aspectul recoltelor obţinute, prin strădania fermierilor, în condiţii pedoclimatice favorabile,

specialiştii agricoli şi meteorologii avertizează că actualul an agricol nu va mai fi la fel de generos. Avem un buget aprobat, avem garanţia accederii la fonduri comunitare nerambursabile apreciabile şi au fost perfectate acorduri şi memorandumuri bilaterale pentru realizarea unor proiecte cu finanţare externă, inclusiv în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, deci se impune determinare şi coerenţă din partea factorilor de decizie. Anul 2014 aduce însă agricultorilor noi poveri fiscale, cum ar fi: - impozitul pe venitul realizat prin arendarea unor bunuri agricole, armonizat prin recentele acte juridice promovate, cu prevederile noului Cod Fiscal; - impozitul pe construcţiile agricole speciale deţinute de persoanele juridice aşa cum sunt nominalizate în catalogul aprobat prin HG nr. 2139/2004 (construcţii aferente fermelor zootehnice, sere, silozuri, amenajări piscicole, pătule, diverse construcţii tehnologice etc.). Noile obligaţii fiscale şi majorarea preţului la inputuri vor avea un efect negativ în ceea ce priveşte capacitatea de rentabilizare a exploataţiilor agricole, indiferent de profilul şi suprafaţa acestora. În această conjunctură, milioane de români angrenaţi în activităţi agricole, dar şi consumatorii de produse agroalimentare speră ca Guvernul să găsească soluţii alternative de diminuare a acestor noi poveri fiscale, pentru ca preţurile bunurilor alimentare să nu se majoreze, iar agricultura să rămână şi pe mai departe un important vector de creştere economică, în beneficiul ţării şi al cetăţenilor săi. Simona MUNTEANU Ianuarie 2014

ISSN 2069 - 1238 SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul VIII, Nr. 1 / 2014 (82) Ianuarie 2014 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031 / 439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031 / 439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

Ianuarie 2014

SUMAR: 3 8

Editorial

Fermierii, în relaţia cu băncile comerciale

Anul Internaţional al Fermelor Familiale

Agricultura, cap de afiş în agenda ţărilor din întreaga lume

2014 - an de tranziţie pentru aplicarea noii PAC

15 februarie, fermierii primesc banii necesari înfiinţării culturilor în primăvară

APCPR salută iniţiativa de a relua exportul de porci vii

Comisia adoptă un nou regulament privind ajutoarele de minimis

Cooperare româno-bulgară în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale

România a exportat în primele 10 luni din 2013 produse agroalimentare de 4.091,9 mil. euro

Lupta cu efectele schimbărilor climatice

Euralis Seminţe România susţine formarea profesioniştilor în agricultură

Turba - tipuri şi compoziţie

Tehnologia de cultură pentru orez (Oryza sativa L.)

Fiziologia şi ciclul porumbului: performanţă şi adaptabilitate

44 46

CLAAS: cele mai bune rezultate din 100 de ani!

Tăvălugirea şi lucrarea solului cu sapa rotativă

2013 - anul majoratului MEWI

Arhitectura spaţiilor verzi din România după 1989

Tehnologia de cultură a crăiţelor (Tagetes patula L.)

Kongskilde - o istorie puternică

Echipamente pentru recoltarea plantelor prăşitoare

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2014

 În dialog cu fermierii • În ce mod influenţează iarna atipică d Ce părere aveţi despre interzicerea t Marcel Cucu, administrator SC Hogart SRL, localitatea Viziru, judeţul Brăila

„Există un potenţial pericol pentru următoarea perioadă, pentru că lipsa zăpezii din această iarnă face ca plantele agricole să fie cu mult mai sensibile faţă de eventualele îngheţuri ce mai pot apărea. Nu există stratul acela de zăpadă, la adăpostul căruia culturile să fie protejate. Ele nu sunt călite pentru a rezista la temperaturi scăzute. Am mers prin mai multe regiuni şi am constatat că plantele care în toamnă nu au răsărit la timp, din cauza lipsei de apă, sunt slab dezvoltate, ceea ce le face să fie în pericol. De asemenea, sunt culturi care s-au dezvoltat optim şi arată foarte bine. Toate culturile de toamnă pot fi afectate de temperaturi scăzute, iar în ordinea sensibilităţii lor, acestea sunt rapiţa, orzul şi grâul. Nu ne putem pronunţa acum despre efectele iernii asupra culturilor agricole pentru că trebuie să aşteptăm să treacă şi luna februarie. Mai avem o lună de aşteptare şi de emoţii. În privinţa apei din sol, sunt zone unde s-a acumulat o rezervă bună deoarece în toamnă au căzut precipitaţii, ajungând la 250 l/mp, dar sunt şi alte regiuni, cum ar fi Moldova, unde în toamnă nu a plouat şi rezerva de apă este mică. Fermierii aşteaptă să cadă precipitaţii pentru a aduce un aport de umiditate în sol. Lucrez o suprafaţă agricolă de 250 hectare, culturile de toamnă ocupă 90 ha, iar restul terenului va fi ocupat în primăvară cu loturi de hibridare. O problemă sesizată momentan este prezenţa unor viroze la culturile agricole, ca urmare a atacului unor dăunători. Referitor la interzicerea neonicotinoidelor la tratarea seminţelor de porumb şi floarea-soarelui, această decizie ne va afecta foarte grav. Conform unui studiu coordonat de Institutul de Economie Agrară, pagubele rezultate din cauza interzicerii acestor substanţe ajung la 900.000 de euro. În opinia mea, la nivelul agricultorilor, pierderile vor fi cu mult mai mari. În anii cu condiţii favorabile atacului unor dăunători specifici culturilor de porumb şi floarea-soarelui şi în lipsa tratării seminţelor, operaţia de semănat se poate repeta de 2-3 ori pe aceleaşi suprafeţe. Acest lucru va duce la creşterea cheltuielilor de producţie, la întârzierea culturilor şi multe alte probleme.” 6

Ianuarie 2014

Fănel Peţeanca, administrator SC Transrapid, localitatea Găujani, judeţul Giurgiu

„Iarna atipică, cu lipsa zăpezii şi temperaturile mai ridicate faţă de normal, nu a influenţat dezvoltarea plantelor agricole semănate în toamnă. De mult timp, 2-3 ani, nu am mai fost atât de mulţumit de faptul cum au intrat în iarnă culturile de toamnă şi de modul în care acestea s-au dezvoltat. Am cultivat rapiţă pe 100 ha, grâu pe 450 ha şi orz pe 50 ha. Însămânţarea am realizat-o la timp, pentru că am reuşit să modernizez parcul tehnic, achiziţionând, printre altele, un tractor de 310 CP şi echipamentele aferente, ceea ce mi-a permis să fac arăturile şi să pregătesc patul germinativ la timp. La data de 2 noiembrie terminasem arăturile de toamnă, iar pe 11 octombrie am finalizat semănatul. Pericolul temperaturilor scăzute nu a trecut. Mai avem luna februarie care, în unii ani, ne-a rezervat surprize neplăcute. Am avut ierni când am pierdut rapiţa şi orzul pentru că a fost un ger uscat de -20 de grade Celsius. Se spune că aşa cum este iarna va fi şi vara, însă noi sperăm să nu fie una caldă şi secetoasă. În sol, deocamdată este apă, însă vom vedea ce ne va rezerva lunile următoare, pentru că în martie o să avem nevoie de precipitaţii, iar prognoza pentru această lună arată că vor cădea ploi peste medie. Privitor la interzicerea neonicotinoidelor la tratarea porumbului şi a florii-soarelui, este o adevărată problemă pentru noi pentru că avem dăunători periculoşi care atacă aceste culturi, în special răţişoara. Nu cunoaştem altă soluţie de combatere. Cea mai eficientă şi economică metodă rămâne tratarea seminţelor. Acum ne confruntăm cu o invazie de şoareci.”

www.agrimedia.ro

ă din acest an culturile agricole? a tratării seminţelor cu neonicotinoide? „La această dată, în câmp, culturile agricole arată bine şi sunt optim dezvoltate. În cadrul asolamentului, avem însămânţate 670 ha cu grâu, 100 ha cu orz şi 380 ha cu rapiţă. Îngrijorarea mare o să fie lipsa precipitaţiilor şi pericolul accentuării secetei. Rezerva de apă din sol este bună momentan, iar aceasta se datorează faptului că în toamnă au căzut precipitaţii. O problemă foarte gravă este aceea a interzicerii neonicotinoidelor pentru tratarea seminţelor de porumb şi floarea-soarelui. Una dintre substanţele interzise, imidacloprid, asigura o bună protecţie a culturilor împotriva atacului dăunătorilor. Efectele acestei decizii se vor vedea în primăvară, când suprafeţe mari de porumb şi floarea-soarelui vor fi întoarse, uneori chiar şi de două ori. Răţişoara este dăunătorul nr. 1 al acestor culturi agricole. Am avut în anumiţi ani şi 10 dăunători pe plantă, în condiţiile în care sămânţa era tratată. Nu ştiu dacă mai rămâne ceva din plante dacă nu se efectuează tratamentul la sămânţă şi nu ştiu cum această decizie, luată în scopul protejării sănătăţii albinelor, va avea un efect benefic, pentru că vom fi nevoiţi, în lipsa tratării seminţei, să aplicăm foarte multe tratamente în vegetaţie. L-am întrebat, bineînţeles retoric, chiar şi pe comisarul Cioloş dacă este mai bine să aplici de cinci ori mai multe substanţe chimice decât o singură dată, la tratarea seminţei. Noi vom face tot posibilul să ne salvăm culturile şi, dacă vom fi nevoiţi, vom aplica în vegetaţie tratamentele necesare. Costurile vor urca simţitor. Am cerut la nivel de asociaţie COPA COGECA şi am fost de nenumărate ori la Ministerul Agriculturii pentru a cere o excepţie pentru România de la această decizie, pentru că noi, împreună cu Bulgaria, suntem singurele ţări care întâmpină probleme grave la aceste culturi cu aceşti dăunători.”

www.agrimedia.ro

Gheorghe Giolea, administrator SC Giocom SRL, localitatea Coşereni, judeţul Ialomiţa

„Până la această dată culturile agricole nu au fost afectate de fenomenele din această iarnă, care până acum a fost blândă, însă sperăm să nu se înregistreze geruri care pot afecta dezvoltarea plantelor, în special a rapiţei, care este sensibilă la temperaturile scăzute. În cadrul societăţii, în toamnă am semănat 600 ha cu grâu şi 450 ha cu rapiţă. Cu privire la rezerva de apă din sol, deocamdată aceasta este satisfăcătoare, nu sunt probleme, multe zile au fost cu ceaţă, ceea ce a dus la o umiditate atmosferică ridicată. În privinţa interzicerii tratării seminţelor cu insecticidele din grupa neonicotinoidelor, va ridica probleme mari pentru agricultori. Se pot înregistra pierderi de recoltă chiar şi de 80%. O sămânţă netratată este supusă atacului bolilor şi dăunătorilor. Cei care se duc la Bruxelles ar trebuie să ne apere interesele şi să cunoască problemele din agricultură.”

Ianuarie 2014

Ana MUSTĂŢEA

Nicolae Sitaru, administrator Elsit, localitatea Ciochina, judeţul Ialomiţa

Fermierii, în relaţia cu băncile comerciale

Ana MUSTĂŢEA

În cadrul unei conferinţe de presă, organizată de Agrostandard la sfârşitul anului trecut, s-a abordat tema finanţării în agricultură. La eveniment au fost prezenţi atât reprezentanţi ai unor bănci comerciale, cât şi ai unor asociaţii ale fermierilor. Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), a vorbit despre invocarea riscului de ţară de către bănci atunci când acordă credit. „Suntem două societăţi comerciale, avem un business împreună şi nu văd de ce ar trebui să vorbim despre riscul de ţară. Respect relaţia comercială şi tot ce este prevăzut în contract şi nu ştiu care ar fi riscul dacă eu respect toate aceste obligaţii”, a spus dl Baciu. Potrivit unor date financiare, agricultorii sunt cei mai buni platnici. În aceste condiţii, aceştia se întreabă de ce instituţiile bancare nu relaxează condiţiile de creditare. Un alt subiect abordat de reprezentantul fermierilor a fost legat de perioada de garanţie a utilajelor cumpărate în leasing. Domnul Baciu le-a propus reprezentanţilor băncilor să discute cu furnizorii de echipamente agricole, cu care au încheiate parteneriate de colaborare, ca să acorde garanţie pe întreaga perioadă a creditului. „De ce nu aveţi o înţelegere cu aceştia, pentru că ei au mai multă nevoie de dumneavoastră? Nimeni nu are bani lichizi, să spunem 300.000 de euro, ca să cumpere pe loc un tractor sau o combină şi ar trebui să-i condiţionaţi, să le puneţi anumite condiţii astfel încât să vă asiguraţi că utilajul pe care 8

Ianuarie 2014

l-a cumpărat fermierul lucrează şi nu se strică şi stă degeaba. Ar trebui ca atât cât este perioada de leasing să fie şi perioada de garanţie. Degeaba pun eu condiţii şi de aceea ar trebui să vină şi băncile comerciale în sprijinul nostru. Am colegi agricultori cărora furnizorii le-au acordat o perioadă de garanţie de 1 an, însă ei au lucrat cu utilajul 9 luni din acel an, iar când trece anul calendaristic echipamentul iese din garanţie. Între băncile comerciale şi furnizorii de utilaje ar trebui să existe o corelaţie. Vă întreb: cine îmi plăteşte pierderile când utilajul, în garanţie fiind, este în reparaţie? Ar trebui să-i obligaţi pe furnizorii de echipamente agricole să acorde garanţia pe întreaga perioadă a creditului”, a susţinut dl Baciu. Ca răspuns la acest subiect, dna Virginia Oţel, vicepreşedinte al Garanti Leasing, a precizat că băncile au încheiat mai multe parteneriate cu furnizorii de utilaje agricole, însă nu ele sunt acelea cere pot să decidă gradul sau perioada de creditare, însă împreună cu fermierii, beneficiarii acestor utilaje cumpărate în leasing, se poate ajunge la o înţelegere cu privire la perioada de garanţie şi alte servicii de back-up pe care furnizorii pot să le ofere. Un alt reprezentant al băncii a declarat că diversele condiţionări se pot face împreună cu utilizatorul. „Putem condiţiona furnizorul,

împreună cu dumneavoastră, să ne dea anumite facilităţi pe perioada contractului de leasing. Ca reprezentant al bancii, am anumite parteneriate cu firmele furnizoare şi pot negocia anumite facilităţi, ca de exemplu, o cotaţie pentru asigurarea utilajului. Nu încheiem parteneriate cu firme care nu sunt distribuitori autorizaţi sau care nu asigură service-ul echipamentelor agricole. Împreună cu dumneavoastră, ca beneficiar al bunului, putem negocia anumite facilităţi.” Avram Fiţiu, preşedintele organizaţiei profesionale „Agroecologica”, a spus că, atâta vreme cât fermierii nu vor fi stăpânii propriei bănci, celelalte instituţii financiare, altele decât ale agricultorilor, vor impune reguli de finanţare, care nu sunt neapărat în beneficiul agricultorului. „Franţa, Germania sau Austria nu au această problemă, deoarece producătorii agricoli din aceste ţări sunt stăpânii unei bănci comerciale şi, ca atare, ei stabilesc dobânda şi condiţiile de creditare”, a afirmat dl Fiţiu. Mult timp s-a vehiculat ipoteza ca CEC Bank să devină o bancă specializată a agricultorilor, însă preşedintele băncii, dl Radu Gheţea, a declarat în repetate rânduri că instituţia trebuie să se adreze mai multor domenii de interes pentru a fi competitivă. CEC Bank continuă să fie o bancă importantă pentru agricultori, care alocă 30% din portofoliu pentru finanţarea agriculturii, iar acest lucru o plasează în topul bănicilor care sprijină dezvoltarea sectorului. Din păcate, băncile din România continuă să vadă agricultura ca pe un domeniu riscant, ceea ce le face reticente în finanţarea afacerilor agricole, iar dobânzile la credite sunt mai mari decât în alte ţări.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2014

2014 a fost declarat de către Organizaţia Naţiunilor Unite anul fermelor familiale. Importanţa şi rolul lor în structura exploataţiilor agricole şi în societate vor fi discutate pe parcursul anului în diverse întâlniri şi forumuri ce vor avea loc la nivel internaţional.

Anul Internaţional al Fermelor Familiale

În lume, există 500 de milioane de ferme familiale, ceea ce reprezintă 80% din totalul exploataţiilor agricole. În Uniunea Europeană, fermele de familie au o pondere de 95% şi „sunt fundaţia pe care Europa şi-a construit politica agricolă comună. Ele continuă să rămână în inima agriculturii europene, ca generatoare de competitivitate, creştere şi locuri de muncă, de economii rurale dinamice şi sustenabile”, a afirmat Dacian Cioloş, comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, într-o conferinţă de presă organizată la sfârşitul anului trecut la Comisia Europeană. Acesta a mai declarat că lumea este hrănită de fermele familiale. „Există mai multe tipuri de agricultură familială, de la cea de subzistenţă la cea orientată spre piaţă, intensivă, bazată pe tehnologii moderne. Această diversitate reprezintă un capital. 10 Ianuarie 2014

Fermele de familie joacă un rol economic, în termeni de securitate alimentară, dar au şi o funcţie socială, structurând zonele rurale.”

Jumătate din fermele UE au până în 2 ha

Potrivit Eurostat (Oficiul de Statistică al Comunităţii Europene), în UE sunt 12,2 milioane de ferme, care lucrează o suprafaţă de 174,1 milioane de hectare sau 40% din suprafaţa totală

a statelor membre. Dimensiunea medie a fermelor din spaţiul comunitar este de 14,2 hectare. În Europa există un contrast extraordinar al structurii exploataţiilor agricole: pe de o parte, există un număr mare de ferme foarte mici, 6 milioane de ferme sau jumătate din total, ce au o medie de până la 2 ha şi care lucrează o suprafaţă de doar 2,5% din totalul suprafeţei

www.agrimedia.ro

În Marea Britanie, dimensiunea medie a exploataţiilor agricole este de 90,4 ha, de aproape şase ori mai mare decât media din UE.

Polarizarea agriculturii româneşti

Potrivit datelor Eurostat din 2010, România deţinea 3,8 milioane de ferme, din care 74,3% aveau o medie de până la 2 ha, iar 18,8% de până la 4,9 ha. Ponderea exploataţiilor agricole cu o medie de peste 100 ha este 0,4% din totalul fermelor româneşti, iar ele exploatează 48,9% din suprafaţa agricolă a României. Fermele de până la 2 ha lucrează 12,9% din suprafaţa agricolă a ţării, iar cele de până la 5 ha utilizează 16,7% din terenul agricol. „România are un specific aparte, pentru ca avem 1,1 milioane de fermieri şi doar 1% primesc aproape jumătate din sprijinul pe care îl acordă anual Comisia Europeană. În 2013, pachetul pentru România

este de 1,4 miliarde de euro, iar jumătate din aceşti bani, respectiv 700 de milioane de euro, merg către 1% din fermieri. Există, din nefericire pentru noi, o agricultură extrem de polarizată, respectiv câteva ferme foarte mari şi foarte multe ferme mici. Avem circa 850.000 de ferme care au între 1 şi 5 hectare, iar obiectivul meu este să întărim clasa de mijloc, să nu mai avem aceste extreme, care nu sunt benefice pentru clasa de mijloc”, a afirmat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În ideea sprijinirii fermelor familiale, ministrul Agriculturii a lansat la jumătatea anului trecut un program pentru sprijinirea acestor structuri, dar care nu s-a bucurat, din păcate, de foarte mare succes. În cadrul PNDR 2014-2020 există mai multe instrumente de susţinere a fermelor familiale, printre care se numără şi ajutorul de instalare de până la 15.000 de euro.

Ana MUSTĂŢEA

agricole a UE, şi, pe de altă parte, un număr mic de ferme foarte mari (2,7% din totalul exploataţiilor), cu suprafaţă medie de 100 ha, administrează aproape jumătate, 50,2%, din terenul agricol din UE-28. Aproape o treime (31,5% sau 3,9 mil. ha) din totalul fermelor agricole din UE se află în România. Aceste ferme sunt caracterizate ca fiind mici. Trei sferturi din exploataţiile agricole româneşti au o dimensiune medie mai mică de 2 ha. Acest lucru denotă fragmentarea mare a fermelor autohtone, cu consecinţe asupra performanţelor agricole şi economice. La nivelul UE, una din patru ferme este în Italia sau Polonia şi acestea sunt de dimeniuni mici, cu o medie de 10 ha. În UE, există, de asemenea, şi ţări caracterizate ca având ferme mari, cu o medie de peste 20 ha, cum sunt Marea Britanie (61,4%), Irlanda (57,8%), Finlanda (57%), Danemarca (55,1%), Franţa (54,4%) şi Germania (53,9).

Încă două companii s-au alăturat AISR în 2014

Antonia IVAşCU, director executiv Alianţa Industriei Seminţelor din România Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR) are, începând cu anul 2014, doi noi membri, compania Bayer SRL şi Procera Genetics SRL. Cele două companii care operează pe piaţa de seminţe din România au depus solicitarea de a deveni membri ai alianţei încă din luna octombrie. În urma afilierii acestor companii, AISR numără în prezent 11 membri, reprezentând aproximativ 80% din piaţa de seminţe din ţara noastră. Alianţa a fost constituită cu scopul de a promova industria seminţelor certificate din România şi este reprezentată de companii de renume, cu activitate şi experienţă îndelungate în domeniul cercetării, ameliorării, producerii şi comercializării seminţelor cu genetică superioară. Bayer este o companie internaţională cu competenţe de bază în domeniile

www.agrimedia.ro

sănătăţii, nutriţiei şi materialelor high-tech. Bayer CropScience AG, subgrup al Bayer AG, are o cifră de afaceri anuală de 8,383 miliarde de euro (2012) şi este una dintre cele mai mari companii bazate pe cercetare şi dezvoltare din domeniile protecţiei culturilor, seminţelor, biotehnologiilor şi controlului dăunătorilor nonagricoli. Compania oferă o gamă excepţional de largă de produse pentru o agricultură modernă şi eficientă. Bayer CropScience are 20.800 de angajaţi la nivel global şi este reprezentată în peste 120 de ţări. După o activitate de lungă durată în România în domeniul protecţiei plantelor şi de câţiva ani în cercetarea pentru dezvoltare a varietăţilor de plante pentru cultura mare, Bayer a intrat pe piaţa din România în anul 2013 cu hibrizi de rapiţă.

Procera Agrochemicals România a fost înfiinţată în 2001, ca reprezentanţă exclusivă în România a firmei americane Procera. Iniţial specializată în producerea şi comercializarea de pesticide, compania românească Procera a început, din 2003, lucrări de ameliorare la porumb şi floarea-soarelui. Un an mai târziu, în 2004, Procera România a înfiinţat un departament de cercetare-dezvoltare. După mai mulţi ani de performanţă în activitatea ştiinţifică, a fost înfiinţată Procera Genetics, care a preluat programul de cercetare de la Procera Agrochemicals, domeniul de activitate al noii companii Procera fiind administrarea de noi programe de ameliorare şi licenţierea materialului genetic (porumb şi floarea-soarelui).

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Ianuarie 2014 11

Primul eveniment din acest an la care a participat comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, dl Dacian Cioloş, a fost cel organizat la Oxford, în Marea Britanie. Manifestarea „Oxford Farming Conference” s-a desfăşurat în perioada 6-8 ianuarie, iar tema de dezbatere propusă a fost „Opportunity Agriculture”.

Agricultura, cap de afiş în agenda ţărilor din întreaga lume Oficialul european le-a vorbit celor prezenţi în sală, fermierilor englezi, cercetătorilor şi reprezentanţilor autorităţilor publice, despre faptul că agricultura este un domeniu de interes nu doar la nivel european, ci şi internaţional, aflându-se pe agenda de lucru a ţărilor din întreaga lume. Agenda de Dezvoltare Doha a cuprins negocieri privind dezvoltarea agriculturii şi securitatea alimentară, iar în cadrul Protocolul de la Kyoto s-au purtat discuţii legate de managementul resurselor naturale, schimbările climatice şi agricultură. „Agricultura este o preocupare internaţională în ceea ce priveşte comerţul, securitatea alimentară, lupta împotriva sărăciei, schimbările climatice şi managementul resurselor naturale”, a afirmat dl Cioloş. Acesta a mai subliniat faptul că discuţiile pe aceste teme trebuie realizate în corelaţie şi nu izolat. 12 Ianuarie 2014

Uniunea Europeană trebuie să acorde o atenţie deosebită sectorului agricol astfel încât să înregistreze creştere economică. Există un imens potenţial de producţie şi de export, iar standardele şi normele impuse de comunitatea europeană sunt recunoscute şi pe plan internaţional. „UE asigură un potenţial puternic de export al produselor agricole şi are un rol important, ca lider

global, în stabilirea standardelor şi normelor. Datorită acestor standarde suntem apreciaţi în comerţul internaţional, prin calitatea produselor noastre şi securitatea alimentară pe care o asigurăm.” În discursul său, comisarul european a subliniat importanţa cercetării şi a inovării în asigurarea unei agriculturi sustenabile şi a precizat că, pentru întâia oară, în politica

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2014 13

Ana MUSTĂŢEA

de cercetare şi inovare există un buget specific destinat agriculturii. Totodată, acesta a spus că pentru a răspunde provocărilor actuale şi pentru a asigura o creştere pe termen lung a sectorului trebuie luate în considerare trei concepte-cheie, interconectate între ele. Cele trei elemente sunt: orientarea de piaţă a agriculturii europene, sustenabilitatea economică şi ecologică, precum şi responsabilitatea actorilor publici şi privaţi. „Am pavat calea celor trei direcţii în reforma Politicii Agricole Comune. Avem un regulament-cadru modern, mai puţin birocratic, ce cuprinde instrumente de siguranţă mai eficiente. Orientarea spre piaţă a fost întărită prin această reformă. În Politica Agricolă Comună am introdus aspecte de sustenabilitate, cum este de exemplu cel de «înverzire». Solul, biodiversitatea, apa sunt elemente de producţie şi de aceea este important să fie prezente în Politica Agricolă Comună. De asemenea, în această

reformă am întărit instrumentele de piaţă şi responsabilitatea organizaţiilor de fermieri şi am redus rolul şi intervenţia autorităţilor publice în managementul pieţei”, a declarat comisarul Cioloş. În privinţa plăţilor directe, oficialul a precizat că acestea încă au rolul de a stabiliza veniturile agricultorilor. Acordarea subvenţiilor continuă să fie justificată, în condiţiile în care, la nivelul celor 28 de state membre, există o mare diversitate a condiţiilor de producţie, structurii fermelor şi modelelor de agricultură practicate. „Calitatea produselor agroalimentare, gustul şi tradiţia reprezintă un avantaj major atunci când vine vorba de comercializarea produselor noastre în întreaga lume. Normele UE privind siguranţa alimentară şi cele pentru o sustenabilitate mai bună sunt foarte importante pentru creşterea exporturilor în afara Uniunii Europene. Exporturile de produse agroalimentare sunt vitale pentru a ajuta Europa să iasă

din criza economică, aşa cum am văzut în ţări ca Spania, Grecia sau Portugalia”, a precizat dl Cioloş. Uniunea Europeană se află printre principalii exportatori de produse agroalimentare, înregistrând anual exporturi în valoare de peste 100 mld. euro. Pentru a încuraja exportul produselor agroalimentare europene, comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a propus o politică în acest sens, care se adresează, în special, pieţelor non-UE. „Am propus triplarea bugetului de promovare în următorii ani, în special pentru pieţele din afara UE. De la 60 de milioane de euro se va ajunge, la nivelul anului 2020, la 200 de milioane de euro. Mai mult de o treime din buget se va acorda promovării produselor pe pieţele din afara comunităţii europene.”

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Precizări ale comisarului european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, referitoare la liberalizarea vânzării terenurilor agricole „Este puţin probabil că Ungaria să materializeze în plan legislativ, şi cu atât mai mult în practică, intenţia declarată de un funcţionar de rang inferior de la Ambasada ungară de la Bucureşti. Înţeleg că Ministerul de Externe de la Budapesta a confirmat că a fost vorba doar de o discuţie şi nu de o intenţie propriu-zisă a statului ungar. Ideea în sine, de a dezvolta o politică funciară bazată pe discriminare etnică pe teritoriul unui alt stat membru este profund neeuropeană. Obsesia pentru inginerie etnică şi teritorială prin intervenţia statului în contrast cu libertatea individuală de a alege într-un context de şanse egale - aparţine unui trecut pe care nimeni nu-l doreşte repetat. Dincolo 14 Ianuarie 2014

de aceasta, în funcţie de detaliile eventuale ale programului, în cazul puţin probabil că se va ajunge acolo, atât legislaţia europeană, cât şi cea naţională pot fi utilizate pentru a bloca orice formă de abuz sau discriminare. Crearea de avantaje economice cu resurse publice pe criterii etnice este strict interzisă de legislaţia europeană, iar Comisia Europeană, prin departamentele specializate, urmăreşte aceste aspecte cu rigurozitate. Articolul 10 din Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene prevede că «în definirea şi punerea în aplicare a politicilor şi acţiunilor sale, Uniunea caută să combată orice discriminare pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală».

De asemenea, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, intrată în vigoare în baza Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009, conţine în Articolul 21 (1) o interdicţie generală a «discriminării de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, averea, naşterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală». Statul român are la rândul său la dispoziţie instrumente pentru a păstra controlul asupra propriei politici funciare şi agricole şi de dezvoltare rurală, oferind oportunităţi tuturor cetăţenilor săi, indiferent de etnie."

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2014 15

De când au fost puse bazele Politicii Agricole Comune (PAC), aceasta a cunoscut o serie de schimbări, pentru a răspunde cerinţelor vremii. Cele mai importante reforme au fost realizate în ultimii ani, în special în 2003 şi 2008, cu scopul modernizării sectorului agricol şi orientarea lui spre nevoile pieţei. Strategia europeană 2020 oferă o nouă perspectivă. Noua PAC, cunoscută ca fiind politica Dacian Cioloş, cuprinde o serie de elemente noi, capabile să asigure competitivitatea agriculturii.

Achim IRIMESCU

2014 - an de tranziţie pentru aplicarea noii PAC

Implementarea noilor reguli ale Politicii Agricole Comune se va realiza începând cu 1 ianuarie 2015, în timp ce 2014 este un an de tranziţie, astfel încât trecerea de la cadrul legal vechi la cel nou să fie lentă. Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) va continua în acest an, iar plăţile pentru respectarea practicilor agricole durabile vor începe din 2015. Anul viitor, 30% din subvenţia pe suprafaţă va fi acordată pentru respectarea măsurilor de înverzire. Cele trei măsuri prevăzute sunt: menţinerea pajiştilor permanente, diversificarea culturilor şi menţinerea unei zone de interes economic. Într-un interviu acordat la sfârşitul anului trecut, în luna decembrie, dl Achim Irimescu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a vorbit despre măsurile noii PAC. „Una dintre măsurile care se pot 16 Ianuarie 2014

aplica din 2014, şi la care ministrul ţine, este plata redistributivă. Probabil vom aplica această măsură, însă va fi o mare provocare pentru Agenţia de Plăţi să-şi modifice softul, pentru că de la o singură plată se va trece la cinci plăţi”, a susţinut dl Achim. Statele membre se pot hotărî până la data de 1 martie 2014 dacă vor dori să aplice schema plăţilor redistributive. Decizia privind acordarea acestor plăţi se va lua o singură dată şi

va fi valabilă până în 2020. În privinţa plăţilor cuplate, instituţiile europene au permis creşterea unor scheme de subvenţii cuplate de la 3% la 6,5% din plafonul naţional. Statele membre vor avea posibilitatea de a transfera până la 15% din pachetul lor financiar naţional pentru plăţi directe (Pilonul I) către pachetul financiar destinat dezvoltării rurale. De asemenea, vor avea opţiunea de a transfera până la 15% din pachetul lor financiar naţional pentru dezvoltarea rurală (Pilonul II) către pachetul financiar destinat plăţilor directe, iar statele membre care primesc mai puţin de 90% din media UE pentru plăţile directe pot transfera până la 25% din Pilonul II către Pilonul I. Potrivit secretarului de stat, România nu va uza de această măsură, de a transfera fonduri între piloni. Noua PAC acordă posibilitatea statelor membre de a introduce o

www.agrimedia.ro

aplica pentru o serie de sectoare sensibile, cum ar fi producţia de soia. Plăţile pentru bunăstarea animalelor vor continua şi în acest an. O mare întrebare este aceea dacă acordăm sprijin şi celor nou veniţi. După părerea mea, ar trebui să acordăm, pentru că la sfârşitul programului actual vom pierde nişte bani şi mai degrabă dăm bani pentru bunăstarea animalelor, pentru a nu dezangaja sume mari”, a susţinut dl Achim. Fostul secretar de stat în MADR a mai declarat că subvenţiile vor fi acordate numai fermierilor activi, urmând ca anul următor să se întocmească o listă cu societăţile care deţin terenuri agricole neeligibile pentru subvenţii agricole. În această listă se vor regăsi aeroporturile, societăţile de cale ferată etc. Pentru zonele defavorizate sau zonele care se confruntă cu constrângeri naturale se poate acorda o plată directă suplimentară de până la 5% din pachetul financiar naţional

pentru plăţile directe. Pentru aceasta trebuie să se realizeze o nouă delimitare a zonelor defavorizate, pe baza a opt criterii biofizice. „Clasificarea zonelor încă nu s-a stabilit la nivel european, pentru că sunt câteva ţări foarte afectate. Germania pierde 30% din suprafaţă, însă România câştigă 25%. În cel mai fericit caz, clasificarea va fi realizată în 2015.” Un alt subiect abordat a fost reconversia în pomicultură. „Se lucrează la acest program, însă nu ştim în ce formă va fi. Facem un studiu cu institutele de specialitate ca să ne spună exact sumele necesare pentru modernizarea sectorului pomicol. Specialiştii m-au întrebat dacă vom finanţa proiectele care cuprind şi investiţii în plase antigrindină. Desigur că aş prefera să avem o suprafaţă cât mai mare protejată, însă suma va creşte foarte mult”, a spus dl Achim Irimescu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Ianuarie 2014 17

Ana MUSTĂŢEA

schemă de plată fixă simplificată pentru micii fermieri. Orice fermier poate participa la schema pentru micii fermieri, prin care primeşte o subvenţie anuală fixă cuprinsă între 500 şi 1.250 de euro, conform unor proceduri mult simplificate. „Sprijinul pentru micii fermieri se va acorda din 2015, dar cuantumul pe care îl vom da stă sub semnul întrebării. Va trebui să facem anumite calcule pentru că nu sunt toate lucrurile clarificate. Tot din 2015, tinerii fermieri vor primi o subvenţie la hectar suplimentară de 25%. Fiecare stat membru poate acorda acest supliment într-o limită maximă cuprinsă între 25 şi 90 ha. Trebuie să facem nişte calcule, să vedem de ce bani dispunem, dar cred că suprafaţa pentru care vom acorda acest sprijin suplimentar va fi de 25 ha. La prima vedere, nu rezultă o sumă foarte mare per hectar, circa 20 de euro. Plăţile directe cuplate reprezintă circa 200 de milioane de euro pe an şi le vom

Marţi, 14 ianuarie 2014, la sediul Ministerului Agriculturii au avut loc două întâlniri de lucru între conducerea instituţiei, reprezentată de ministrul Daniel Constantin, şi producătorii agricoli din sectorul vegetal şi din cel zootehnic.

Din 15 februarie, fermierii primesc banii necesari înfiinţării culturilor în primăvară

În cadrul celor două runde de întâlniri a fost abordată o serie de teme de interes pentru producătorii agricoli. Ministrul Daniel Constantin a făcut o trecere în revistă a priorităţilor legislative ale ministerului şi a stadiului îndeplinirii acestora, arătând că Legea Fondului Mutual a fost deja promulgată de preşedintele României, MADR intenţionând să încurajeze voluntariatul la asocierea în fondurile mutuale, prin introducerea unei „prime de asigurare”. Legea pajiştilor va trece de procedurile parlamentare, urmând a fi aplicabilă din luna februarie, în acelaşi stadiu aflându-se şi legea privind certificatele de producător. De asemenea, legea privind CNDP, care vizează îndreptarea situaţiei fermierilor amendaţi de ANAF, producându-se prin aceasta şi unele probleme legate de primirea subvenţiilor de către aceştia, urmează a intra în procedură la cele două camere ale Parlamentului. În ceea ce priveşte legea privind reorganizarea MADR şi legea privind liberalizarea pieţei funciare, Daniel Constantin a arătat ca acestea se află într-o situaţie puţin mai delicată, dat fiind faptul că au fost întoarse la Parlament de către Administraţia 18 Ianuarie 2014

Prezidenţială, în cazul primei legi fiind contestată înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Resurse Vegetale, obiectul contestaţiei pentru a doua lege fiind reprezentat de faptul că Agenţia Domeniilor Statului nu poate juca, în acelaşi timp, şi rolul de cumpărător, şi cel de arbitru pe piaţa financiară. În acest contest, ministrul a declarat că în privinţa primei legi poziţia MADR va fi cea de susţinere, în continuare, a poziţiei iniţiale, motivul contestării ei de către Administraţia Prezidenţială nesusţinându-se, în vreme ce a doua lege va suferi o serie de modificări întemeiate, cea mai importantă fiind aceea ca ADS să poată fi jucător pe piaţa terenurilor agricole, urmând ca la nivelul MADR să fie înfiinţată o direcţie cu rol de reglementare în domeniul funciar. În ceea ce priveşte subvenţiile, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat că acestea au putut fi plătite începând cu primele zile ale lunii ianuarie 2014, graţie promulgării Legii bugetului de stat în decembrie 2013, care a făcut posibil împrumutul de la Trezoreria statului a sumei de 6,3 miliarde de lei. Astfel, pentru SAPS, din cele 3,1 miliarde de lei, APIA a solicitat pentru plată

suma de 979 de milioane de lei. În privinţa CNDP, APIA a solicitat pentru plata CNDP din domeniul vegetal suma de 140 de milioane de lei din totalul aferent de 596 de milioane de lei, urmând ca până în 15 februarie să fie plătiţi fermierilor toţi banii necesari înfiinţării culturilor în primăvară. De asemenea, APIA a solicitat toţi banii necesari plăţii CNDP la ovine, în sumă de 345 de milioane de lei, urmând ca plăţile pentru crescătorii de ovine din zonele defavorizate, care vor primi suplimentul de 6,5 euro/cap de animal, să se facă la începutul lunii februarie. În ceea ce priveşte Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, ministrul Daniel Constantin a arătat că acesta va fi terminat, în forma integrată, până în jurul datei de 15 februarie 2014 şi va fi transmis la Bruxelles, subliniind faptul că în luna decembrie 2013, pe lângă cele 13 măsuri anunţate deja, a fost introdusă şi o a-14-a măsură, care prevede continuarea plăţilor în vederea transformării fermelor de semisubzistenţă în ferme care produc pentru piaţă, plata urmând a fi de 15.000 euro/proiect pentru un număr de 10.000 de gospodării ţărăneşti de semisubzistenţă.

www.agrimedia.ro

APCPR salută iniţiativa de a relua exportul de porci vii Ioan LAdOşI, preşedinte APCPR (Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România) Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România salută iniţiativele MADR şi ANSVSA de a aborda în anul 2014, într-o manieră profesională, problema reluării exportului de porci vii din fermele comerciale româneşti. Atenţia autorităţilor române este îndreptată, în mod justificat, pe aspectele sensibile ale sistemului de biosecuritate la nivel naţional şi transfrontalier. Recenta întâlnire dintre reprezentanţii ministerelor agriculturii şi ai autorităţilor sanitare-veterinare din România şi Bulgaria a avut între obiective şi stabilirea unor acorduri privind controlul mişcării animalelor între România şi Bulgaria, întărirea sistemului de supraveghere a pestei porcine, în special la graniţele cu ţări

terţe, supravegherea mistreţilor sau alte aspecte ce trebuiesc urmărite în vederea obţinerii acordului de export şi pentru porcii vii etc. De altfel, adevărata problemă - pe care doar autorităţile o pot rezolva - este cea legată de controlul circulaţiei mistreţilor şi a porcilor din gospodăriile populaţiei. Decizia de a organiza în vara acestui an, la Bucureşti, o întâlnire a experţilor din cele două ţări cu cei ai Comisiei Europene, precum şi introducerea acestui subiect în ordinea de zi a apropiatei şedinţe comune a guvernelor României şi Bulgariei dă speranţe fermierilor din APCPR că problema pestei porcine şi a exportului de animale va fi, pentru prima

dată, abordată la nivel naţional şi guvernamental. Suţinem în continuare că prevederile din programele privind pesta porcină nu trebuie să fie puse numai în spatele fermierilor, care respectă demult legislaţia europeană în domeniu, au investit masiv în biosecuritate şi supraveghere sanitară-veterinară, dar au suportat consecinţele unei indiferenţe pe care nu dorim s-o catalogăm. Felicităm MADR şi ANSVSA pentru iniţiativă, îi asigurăm de sprjin şi colaborare în desfăşurarea programului de obţinere a statutului de ţară liberă de pestă, dar ne rezervăm şi dreptul de a interveni public în cazul în care acest program rămâne la stadiul de iniţiativă.

1,25% pe an - nivelul primei unice de garantare Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a aprobat la data de 10 ianuarie 2014 nivelul primei unice de garantare ce se va practica în anul 2014 în cadrul schemei de garantare pentru agricultură. Astfel, acesta va fi de 1,25% pe an pentru beneficiarii garanţiilor acordate de fondul de garantare a Creditului Rural - IFN SA, pe schema de garantare pentru agricultură, atât pentru garanţiile existente în sold la 31 decembrie 2013, cât şi pentru cele acordate în cursul anului 2014. Acesta se va aplica pentru măsurile 121 - „Modernizarea exploataţiilor agricole” şi 123 - „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice”, pentru partea acoperită de prevederile art. 36 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană. Articolul

www.agrimedia.ro

36 (fostul articol 42): „Dispoziţiile capitolului referitor la normele privind concurenţa se aplică producţiei şi comercializării produselor agricole numai în măsura stabilită de Consiliu în cadrul dispoziţiilor şi în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 37 alineatele (2) şi (3), având în vedere obiectivele enunţate la articolul 33. Consiliul poate autoriza acordarea de ajutoare, în special: (a) în vederea protejării exploataţiilor agricole defavorizate de condiţii structurale sau naturale; (b) în cadrul programelor de dezvoltare economică.”

Decizia a fost luată în urma propunerii venite din partea Fondului de Garantare a Creditului Rural, în vederea creării condiţiilor necesare pentru continuarea

schemelor de garantare. Practicarea unei prime de garantare unice de 1,25% pe an prezintă avantaje şi prin diminuarea costurilor suportate de beneficiari, cu efecte favorabile în implementarea proiectelor şi creşterea absorbţiei fondurilor europene. Prima de garantare percepută de gestionarul fondului de garantare reprezintă o primă unică, a cărei valoare se stabileşte anual, la propunerea gestionarului fondului de garantare, luând în considerare condiţiile pieţei şi se aprobă prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Menţionăm că pentru anii 2012 şi 2013 nivelul primelor de garantare practicate de FGCR pentru garanţiile acordate beneficiarilor Măsurii 121 şi 123 a fost de 1,25% pe an. Ianuarie 2014 19

În luna decembrie 2013, Comisia Europeană a adoptat un regulament care vizează ridicarea plafonului şi precizarea definiţiei ajutoarelor de valoare mică (ajutoare de minimis) care ar putea fi considerate că nu constituie ajutoare de stat.

Comisia adoptă un nou regulament privind ajutoarele de minimis

Comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, a declarat: „Acest nou regulament va permite statelor membre să dispună de o marjă de manevră mai mare pentru a acorda ajutoare, fără a denatura concurenţa, mai ales în situaţii de urgenţă, iar Comisiei îi va permite să simplifice modul de tratare a ajutoarelor naţionale în sectorul agricol”. Până în prezent, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1535/2007, ajutoarele care nu depăşeau 7.500 de euro per beneficiar pe o perioadă de trei exerciţii fiscale sau un plafon de 0,75% din valoarea producţiei agricole stabilite pentru fiecare stat membru erau considerate ajutoare care nu denaturează sau nu ameninţă să denatureze concurenţa. Noul regulament, aplicabil de la 1 ianuarie 2014, aduce suma per beneficiar la 15.000 de euro pe parcursul a trei exerciţii fiscale, iar plafonul pentru fiecare stat membru la 1% din valoarea producţiei agricole. În plus, regulamentul conţine o definiţie mai completă a tipurilor de ajutoare care pot intra în domeniul de aplicare a acestuia. Concurenţa este unul dintre principalii factori de creştere, iar menţinerea 20 Ianuarie 2014

unui sistem de concurenţă liberă şi nedenaturată este unul dintre principiile de bază ale Uniunii Europene (UE). Politica UE în materie de ajutoare de stat are ca scop asigurarea unei concurenţe libere, alocarea eficientă a resurselor şi unitatea pieţei europene, respectând în acelaşi timp angajamentele internaţionale ale Uniunii. Ajutoarele de stat în sectorul agricol se bazează pe trei principii diferite: • se conformează principiilor generale ale politicii în domeniul concurenţei; • trebuie să fie consecvente cu politicile comune ale UE în domeniul agriculturii şi al dezvoltării rurale; • trebuie să fie compatibile cu angajamentele internaţionale ale Uniunii, în special cu Acordul OMC privind agricultura.

Aceste principii au fost transpuse în instrumente juridice, a căror aplicare este limitată la sectorul agricol: • orientările comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier 2007-2013; • regulamentul de exceptare pe categorii în sectorul agricol; • ajutoarele de stat specifice pentru sectorul agricol prevăzute în regulamentul privind formularele de notificare (anexa

I, partea III, punctul 12, literele (a) - (t) din Regulamentul (CE) nr. 794/2004; • regulamentul privind ajutoarele de minimis în sectorul agricol.

Aceste instrumente au expirat la 31 decembrie 2013 şi sunt în prezent în curs de revizuire, în contextul iniţiativei Comisiei de a moderniza ajutoarele de stat şi în lumina noilor norme care se vor aplica în domeniul agriculturii şi al dezvoltării rurale în conformitate cu cadrul financiar multianual 2014-2020. În 2013, Comisia Europeană a organizat o consultare publică privind revizuirea normelor în materie de ajutoare de stat, care a permis tuturor părţilor interesate să îşi facă cunoscută poziţia în ceea ce priveşte revizuirile necesare şi să formuleze observaţii cu privire la proiectul noului regulament de exceptare pe categorii în sectorul agricol. Totuşi, noul regulament de exceptare pe categorii în sectorul agricol şi noile orientări nu vor fi încă în vigoare la începutul anului 2014. În noiembrie 2013, Comisia a prelungit până la data de 30 iunie 2014 regulamentul de exceptare pe categorii în sectorul agricol şi orientările actuale, prin intermediul unei comunicări.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2014 21

Cooperare româno-bulgară în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale La data de 9 ianuarie, o delegaţie a Ministerului Agriculturii, condusă de secretarul de stat Daniel Botănoiu, a efectuat o vizită de lucru la Ruse, în Bulgaria. Alături de delegaţia MADR s-au aflat şi reprezentanţi ai ANSVSA, însoţiţi de preşedintele Autorităţii, Vladimir Mănăstireanu. Vizita a avut loc la sediul Prefecturii din Ruse, în prezenţa lui Ventsislav Kalchev, guvernatorul oraşului Ruse, a lui Byurhan Abazov şi Yavor Gechev, viceminiştri ai Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei din Bulgaria, precum şi a altor oficiali bulgari. Întâlnirea de lucru a avut loc ca urmare a discuţiei dintre ministrul Daniel Constantin şi omologul său bulgar, Dimitar Grekov, pentru a negocia semnarea unui nou document bilateral între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din Bulgaria. Având în vedere că România şi Bulgaria se aseamănă foarte mult din punct de vedere agricol şi că ne aflăm la începutul unei noi Politici Agricole Comune, la Ruse au avut loc discuţii între experţii din România şi Bulgaria, în scopul găsirii celor mai bune soluţii pentru a spori competitivitatea sectorului agricol şi, în egală măsură, a fermierilor din cele două state vecine.

punctelor comune şi susţinerea reciprocă în cadrul negocierilor la nivel european şi Grupul de lucru pentru politicile din zootehnie, cultură mare, legumicultură şi funcţionarea pieţelor. Printre domeniile de cooperare în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale au fost propuse următoarele teme: găsirea celor mai adecvate soluţii de punere în aplicare a viitoarei Politici Agricole Comune, atât în privinţa plăţilor directe cât şi în domeniul dezvoltării rurale; organizarea pieţelor în sectorul legume-fructe şi sectorul vitivinicol; analiza posibilităţii privind crearea unei burse comune a pieţei legumelor într-unul dintre oraşele riverane Dunării, care să conecteze direct producătorii agricoli; creşterea animalelor, cu precădere colaborare în sectorul lactate, carne bovine, ovine şi caprine; transfer de tehnologie, schimb de experienţă în domeniul cercetărilor ştiinţifice şi tehnologiilor agricole; promovarea conceptului de agricultură ecologică şi colaborare între ONG din domeniul agriculturii ecologice dintre cele două ţări şi cooperarea în domeniul îmbunătăţirilor funciare, prin organizarea de întâlniri între specialişti pe problematica

irigaţii, desecare-drenaj. De asemenea, partea bulgară a fost interesată de schimbul de experienţă cu privire la implementarea programului de dezvoltare rurală, precum şi de schimbul de experienţă privind metodele de sprijin şi stimulare a producătorilor agricoli, cu scopul îmbunătăţirii competitivităţii lor, şi metode de creştere a calificării şi cunoştinţelor. Partea bulgară şi-a exprimat dorinţa de a susţine poziţia României cu privire la utilizarea tratamentelor seminţelor de porumb şi floarea-soarelui cu produsele din grupa neonicotinoidelor. Omologii bulgari au manifestat interes pentru cooperarea în domeniul plăţilor directe şi în domeniul de susţinere a pieţei. Au avut loc discuţii privind posibilitatea dezvoltării măsurilor specifice de susţinere a sectorului de lactate din regiunile muntoase. Un alt subiect care a prezentat interes a fost cel privind cooperarea şi schimbul de informaţii cu privire la controlul produselor alimentare şi al hranei pentru animale, al calităţii fructelor şi legumelor, precum şi cooperarea în sectorul de pescuit, acvacultură, comercializarea şi prelucrarea peştelui şi a produselor din peşte.

Discuţiile tehnice au fost organizate pe patru grupe de lucru: Grupul de lucru pentru acţiunile viitoare legate de noua Politică Agricolă Comună; Grupul de lucru pentru domeniul sanitar-veterinar ce vizează securitatea alimentară; Grupul de lucru pentru identificarea 22 Ianuarie 2014

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2014 23

În primele 10 luni ale anului 2013 România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 4.091,9 mil. euro, cu 808,5 mil. euro mai mult faţă de perioada corespunzătoare din 2012 (plus 24,6%), în timp ce importurile, în sumă de 3.909,9 mil. euro, au depăşit cu 2,5% valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă din 2012. Faţă de perioada de referinţă, exporturile în ţări terţe au crescut cu 74,2%. Schimburile intracomunitare au marcat creşteri moderate, atât la livrări, cât şi la achiziţii.

România a exportat în primele 10 luni din 2013 produse agroalimentare de 4.091,9 mil. euro „Mă bucur că România păstrează un trend ascendent în ceea ce priveşte balanţa comercială cu produse agroalimentare şi că înregistrăm un excedent de 182 mil. euro pentru primele 10 luni ale anului 2013, comparativ cu un deficit de 532,7 mil. euro în aceeaşi perioadă din anul 2012”, a afirmat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Grâul a dominat topul produselor agroalimentare la export, cu un volum de 3.749 mii tone, de 2,12 ori mai mare decât livrările externe din perioada similară a anului precedent, şi încasări de 778,6 mil. euro, cu 382,9

mil. euro mai mari decât încasările obţinute în aceeaşi perioadă din 2012. Urmează în top exportul de porumb, seminţe de floarea-soarelui (cu încasări suplimentare faţă de anul precedent de 148,4 mil. euro), ţigări (plus 33,3 mil. euro), orz (plus 71,8 mil. euro) şi seminţe de rapiţă, cu o cantitate exportată de aproape şapte ori mai mare decât în perioada similară din 2012 şi încasări suplimentare de 145,1 mil. euro. Raportat la perioada corespunzătoare din 2012, România a cheltuit mai mult, în principal cu achiziţiile externe de boabe de soia (plus 28,1 mil. euro),

produse de brutărie-patiserie (plus 25,2 mil. euro), citrice, brânzeturi şi ciocolată. Totodată, au scăzut importurile de porumb (mai puţin cu 74,5 mil. euro), zahăr (mai mici cu 51,3 mil. euro), tutun brut, seminţe de floarea-soarelui şi carne de pasăre. Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României. Astfel, în primele 10 luni din 2013, livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 58,1%, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 81,1%.

Sursa: Institutul Naţional de Statistică şi Autoritatea Naţională a Vămilor Date lunare comunicate operativ, susceptibile de rectificări succesive din partea INS/ANV 24 Ianuarie 2014

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2014 25

Anul trecut, cu ocazia unui eveniment organizat pe terenurile societăţii First Grain din Amzacea, judeţul Constanţa, am stat de vorbă cu directorul general al acesteia, dl Dumitru Manole. Printre temele discutate, s-au numărat lipsa sistemelor de irigaţii, schimbările climatice şi interzicerea utilizării neonicotinoidelor la tratarea seminţelor.

Dumitru MANOLE

Ana MUSTĂŢEA

Lupta cu efectele schimbărilor climatice

„Judeţul Constanţa are o suprafaţă agricolă de 488.000 de hectare. După 24 de ani de la Revoluţie, nu s-a făcut nimic în privinţa sistemelor de irigat. Din contră, s-a distrus tot, cu bună ştiinţă, chiar şi de către cei din structurile ANIF, care au gestionat aceste suprafeţe. La ora actuală, la nivelul judeţului nu se irigă o suprafaţă mai mare de 5.000-6.000 de hectare. Un lucru de care mă bucur este acela că Ministerul Agriculturii şi celelalte ministere au înţeles şi au cedat sistemul de irigaţii în administrarea Consiliului Judeţean. Sperăm ca în acest mod să realizăm proiecte europene, în care fermierii şi toate structurile judeţene să fie implicate”, a afirmat dl Manole. Seceta este un fenomen des întâlnit în Dobrogea, care şi-a pus amprenta şi anul trecut asupra producţiilor agricole. „Lipsa precipitaţiilor în perioada 26 Ianuarie 2014

maximă de consum a plantelor a cauzat pierderi de recoltă. Nivelul producţiilor obţinute nu a satisfăcut agricultorii. Eram obişnuiţi să înregistrăm la grâu 7-8 tone/ha, iar la floarea soarelui 3,5-4 tone/ha, dar ne-am confruntat cu această gravă lipsă de apă şi arşiţă. În luna aprilie, au fost 10 zile cu 32-34 de grade Celsius, în perioada critică în dezvoltarea plantelor, şi, din cauza acestui fenomen, producţiile la nivelul judeţului Constanţa au fost mici.

În nordul judeţului, la grâu s-au înregistrat producţii medii de 2-2,5 tone/ha. În zona Corbu, Săcele, N. Bălcescu, M. Kogălniceanu şi până la Hârşova producţiile maxime au fost de doar 3 tone/ha. În aceste condiţii, agricultorii nu au reuşit nici măcar să-şi acopere cheltuielile de producţie. La cultura grâului, fără o producţie de 5-6 tone/ha nu poţi să-ţi acoperi cheltuielile, pentru că acestea ajung la 3.200 lei/ha.” Directorul societăţii a declarat că, din lipsa precipitaţiilor, în această regiune înfiinţatea culturilor de rapiţă şi porumb este riscantă. „Este ca şi cum ai juca la 6 din 49. În ultimii 3 ani, cultura de rapiţă nu a rezistat, deşi în anul 2008 în judeţul Constanţa se cultiva o suprafaţă mare, de 74.000 de hectare, iar la nivelul ţării era de 200.000 ha. Fermierii renunţă să mai cultive rapiţă în această zonă din cauza condiţiilor pedoclimatice,

www.agrimedia.ro

nu pentru că nu ar fi avatajoasă din punct de vedere economic. Porumbul nu îl cultivăm pe suprafeţe mari, tot din cauza condiţiilor pedoclimatice nefavorabile. După cerinţele acestei plante, ea se pretează în regiuni unde cantitatea medie anuală de precipitaţii este cuprinsă între 600 şi 800 ml/mp. Schimbările climatice la care astăzi suntem martori sunt o realitate de care agricultorii trebuie să ţină seama în procesul de producţie”, a precizat dl Dumitru Manole. „Trebuie schimbată mentalitatea în privinţa perioadei de semănare a culturilor de prăşitoare. Cu ani în urmă, profesorii Gh. Bâlteanu, N. Zamfirecu ne învăţau la orele de fitotehnie că sorgul, de exemplu, se seamănă atunci când în sol sunt 10-15 grade, cu tendinţă de creştere. Atunci însă erau alte condiţii climatice şi existau sisteme de irigaţii funcţionale. Pentru a beneficia de apa din sol astfel încât seminţele să germineze, trebuie să modificăm puţin spusele înaintaşilor noştri şi să semănăm atunci când mai avem apă în stratul de 5 până la 10 cm, pentru că apoi se instalează temperaturile ridicate şi pierdem apa din sol. Deci, marea problemă este apa. S-au schimbat perioadele de semănat şi trebuie să ne orientăm spre hibrizi şi soiuri timpurii. În 2013, recoltarea păioaselor a început pe 18 iunie. Niciodată nu am început atât de devreme, iar încheierea campaniei s-a făcut pe 2-3 iulie, când în anii trecuţi abia începeam recoltarea. Iată că schimbările climatice există şi dacă România nu este interesată de cele 9 mil. ha de teren arabil, eu zic că ar fi o mare greşeală. Trebuie să valorificăm această mare resursă pe care o avem, adică pământul. Generaţiile actuale şi viitoare trebuie să se gândească la factori de stabilitate a nivelului de producţie. Unii dintre aceşti factori sunt împăduririle şi înfiinţarea de perdele forestiere.” În structura culturilor practicate

www.agrimedia.ro

de societatea First Grain, care administrează o suprafaţă totală de 1.000 ha, predomină culturile de păioase. În 2013, fermierii s-au confruntat şi cu preţuri mici la valorificarea producţiilor agricole. „Piaţa produselor agricole nu o facem noi. România are 9 mil. hectare de teren arabil, pe când Ucraina are o suprafaţă agricolă de 40 de milioane de hectare. România nu poate fi un jucător important care să stabilească preţurile la produsele agricole. Am înţeles că la Calafat s-a înfiinţat o bursă, dar să vedem cum va evolua. (...) Am intrat în Uniunea Europeană, dar nu avem aceleaşi drepturi. Avem subvenţii mai mici şi nu putem fi egali cu ceilalţi fermieri la nivelul pieţei. Ei primesc 300 euro/ha, nu sunt la fel de afectaţi ca noi de preţurile mici de valoricare.” În opinia agricultorului, una dintre provocările anului 2014 este interzicerea tratamentului cu neonicotinoide la seminţele de prăşitoare. „România nu a luat nici o atitudine în acest sens, deşi am depus încă din iarna lui 2013 un memoriu al producătorilor agricoli de cereale şi plante oleaginoase la serviciul fitosanitar din cadrul Ministerului Agriculturii şi nu am primit nici un răspuns. Noi avem anumiţi dăunători specifici şi dacă nu aplicăm tratamente la sămânţă, aceştia fac ravagii în culturile agricole. Un dăunător periculos este gărgăriţa porumbului (Tanymecus dilaticollis). Din cauza acestei decizii europene, hectare întregi se vor reînsămânţa, fapt ce va duce la creşterea cheltuielilor de producţie. La fel cum am păţit şi cu şoarecii de câmp când au fost invazii deosebite. S-a scos substanţa activă endosulfan, care asigura protecţia culturilor împotriva şoarecilor de câmp, şi nu s-a înlocuit cu nici o altă substanţă”, a afirmat dl Dumitru Manole, administratul societăţii First Grain SRL.

SC Agro Chirnogi foloseşte tehnologie nouă pentru obţinerea celor mai bune rezultate în producţie. Agro Chirnogi utilizează produsele firmei Chemtura, fiind şi distribuitor pentru fertilizantul foliar Route şi adjuvantul Elastiq. Acestea sunt două produse folosite cu rezultate foarte bune de Agro Chirnogi la cultura de rapiţă. Route este un fertilizant foliar lichid, cu utilizare în culturile de cereale, porumb, rapiţă, gazon şi leguminoase. Îmbunătăţeşte înrădăcinarea, creşte vigoarea plantelor şi producţia. La cultura de rapiţă, se aplică în cantitate de 0,8 l/ha de la patru frunze adevărate, apoi la un interval cuprins între două şi şase frunze adevărate. Elastiq este adjuvant pentru protejarea silicvelor şi a păstăilor. Asigură o peliculă uniformă, elastică şi adezivă, în condiţii climatice diverse, susţine maturarea naturală a seminţelor, reduce pierderile de producţie dinainte şi din timpul recoltării, previne formarea samulastrei de rapiţă. Este un produs care se aplică înainte de recoltare, la culturile de rapiţă, soia, mazăre, pentru a preveni scuturarea şi pierderile de producţie la recoltare. Se aplică în doze de 0,8-1 l/ha, cu 2-4 săptămâni înainte de recoltare. Pentru mai multe detalii legate de sporul de producţie obţinut în urma tratării culturilor cu aceste produse şi modalitatea de achiziţionare a acestora, societatea Agro Chirnogi vă stă la dispoziţie, prin dl Raji El-Khalil, la numărul de telefon 0745.002.000. Ianuarie 2014 27

Euralis Seminţe România susţine formarea profesioniştilor în agricultură Euralis Seminţe, furnizor de seminţe pentru cultura mare din agribusiness-ul românesc, s-a angajat în mod ferm în formarea profesională a viitorilor profesionişti ai agriculturii din România. Euralis Seminţe oferă în acest an trei burse de studiu, pentru anul universitar 2013-2014, studenţilor de la Facultatea de Agricultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMVB). Candidaţii, toţi studenţi în an terminal, au fost supuşi unui proces riguros de selecţie, în urma căruia au fost selectaţi cei mai motivaţi dintre aceştia. Cele trei burse de studiu sunt oferite pentru întreaga durată a anului universitar 2013-2014 şi sunt plătite lunar, pentru a-i determina să se concentreze integral asupra studiilor, fără a mai fi nevoiţi să lucreze în regim part-time. Cei trei studenţi ai Facultăţii de Agricultură din cadrul USAMVB, 28 Ianuarie 2014

specializarea Agricultură care beneficiază în acest an de bursele de studii oferite de Euralis sunt: Mihai Ionescu, Florian-Alin Toma şi Doru-Stelian Cimpoca. „Am aflat mai multe lucruri despre activitatea companiei Euralis Seminţe după ce am văzut un lot demonstrativ cultivat la un fermier din judeţul Giurgiu. Cred că este o rampă de lansare în carieră, pentru că aici putem vedea cu adevărat ce înseamnă munca într-o companie. Facultatea nu ne învaţă realmente ce este munca din teren. Doar împreună cu acest tip de programe, facultăţile de profil reuşesc să ofere oameni pregătiţi pentru industrie”, a spus Mihai Ionescu, unul dintre studenţii selectaţi. Programul bursierilor este de a menţine contactul permanent cu Euralis Seminţe pe întreaga durată a primirii bursei, pentru a fi alături de companie în momentele importante ale acesteia. Pentru bursierii selectaţi, acest program se poate concretiza, la final, cu un stagiu de lungă durată în programul Euralis Summer

Internship, care oferă responsabilităţi profesionale depline absolvenţilor de facultăţi cu profil agricol. Toţi studenţii care au trecut prin programele de summer internship, din 2010 şi până anul acesta, au fost angajaţi imediat la companii de top din agribusiness-ul românesc. Aceasta este garanţia faptului că Euralis creează profesionişti prin programele sale de responsabilitate socială. Bursele de studii oferite de Euralis şi programele anuale de summer intership se subscriu punctului 27 din Cartea Alba a Agriculturii în România, redactată de către Grupul de Lucru Agricultura din cadrul Camerei Franceze de Comerţ, Industrie şi Agricultură din România, conform căruia este necesară introducerea de stagii obligatorii de lungă durată pentru studenţii din ultimul an de studiu, implementarea cadrului convenţiei de stagiu în format studentuniversitate-întreprindere şi considerarea posibilităţii de finanţare integrală sau parţială a studiilor stagiarului de către întreprinderile din agribusiness.

www.agrimedia.ro

Euralis Seminţe lansează hibrizi de porumb cu o nouă şi originală genetică – Tropical Dent® De la prima lansare a porumbului hibrid, în anii 1950, calitatea seminţelor oferite fermierilor s-a îmbunătăţit în fiecare an. Datorită hibrizilor obţinuţi prin încrucişarea grupelor european sticlos şi amercian dentat producţia medie la porumb a crescut cu pană la 7,5 t/h, în ultimii 50 de ani. În urma cu zece ani, Euralis Semences a iniţiat un program al cărui obiectiv a fost cercetarea ştiinţifică a diferitelor grupe şi familii genetice la porumb, utilizate de companiile de seminţe. După o activitate ştiinţifică aprofundată, bazata pe metodele de marking molecular, echipa de cercetători Euralis Semences a descoperit un nou grup dentat, foarte original şi diferit, care işi are originea in ţările tropicale. Aceasta nouă famile - Tropical Dent® - aduce un efect heterozis excelent, este foarte îndepartată de celelalte grupe genetice, dar se combină foarte bine cu toate grupele existente. Odată cu lansarea hibrizilor de porumb Tropical Dent® s-a realizat un salt genetic extrem de important, aceşti hibrizi oferind producţii mai bune la hectar – în diferite condiţii climatice şi tipuri de sol - stabilitate şi uscare rapidă a boabelor pe ştiulete. Hibrizii de porumb Tropical Dent® seamănă mai mult cu tipul de porumb „sticlos”, cu boabe rotunde, dar sunt caracterizaţi prin faptul că ritmul de pierdere a apei din boabe la sfârşitul

ciclului de vegetaţie este mult mai rapid, la fel ca la porumbul „dentat” Începând cu anul acesta Euralis Semences include în portofoliul său european 12 hibrizi Tropical Dent® . In România, Euralis Seminţe lansează

în această campanie de primavară doi hibrizi de porumb Tropical Dent®: ЕS CUBUS (FAO 330) şi ЕS CORTES (FAO 420). Ambii hibrizi se caracterizează printr-un randament excelent, stabilitate şi uscare rapidă a boabelor.

Euralis Seminţe este o filială a Euralis Semences - divizia de seminţe a Grupului EURALIS - una dintre cele mai mari cooperative din Franţa (15,000 fermieri aderenţi). Euralis Semences reinvesteşte anual 13% din cifra de afaceri în Cercetare şi Dezvoltare.Toate seminţele Euralis sunt produse în uzinele ultra-moderne proprii din Franţa şi Spania având un grad înalt de calitate, atât germinativă, cât şi din punct de vedere al prelucrării industriale şi al tratamentelor. Informaţii suplimentare sunt disponibile pe www.euralis.ro.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2014 29

Turbăriile sunt răspândite în România în zonele umede. Ele se găsesc mai ales în zona montană şi deluroasă a Carpaţilor. Suprafaţa pe care o ocupă diferă, în raport cu condiţiile locale, de la câteva hectare până la zeci sau sute de hectare. Suprafaţa mlaştinilor cu turbă din România ocupa aproximativ 7.000 de hectare, răspândite în peste 440 de puncte. Straturile de turbă au, în medie, după cum prezintă D. Davidescu (1968), o grosime de 2-3 metri, rareori ating 10 metri. La noi în ţară, de multe ori grosimea este chiar sub 1 metru.

Turba - tipuri şi compoziţie Turba se prezintă sub forma unui sediment recent, de diferite resturi vegetale de plante de locuri umede - cu diverse origini sistematice şi cenotice -, în grade diferite de conservare. În raport cu condiţiile de formare, se deosebesc trei tipuri de turbării, care au atât o compoziţie floristică felurită, cât şi calităţi diferite, şi anume: a) turbării de mlaştini eutrofe sau turbării joase, numite popular bahne (Moldova şi Bucovina), mocire (Maramureş), marsite (Munţii Apuseni), ploştine (Oltenia), rogoaze (Ţara Bârsei), răspândite în circa 175 de puncte din ţară; b) turbării de mlaştini oligotrofe sau turbării înalte, numite popular tinov, molnas (Munţii Apuseni), mlaca (Maramureş), răspândite în circa 275 de puncte; c) turbării de mlaştini intermediare sau mezotrofe.

Turbăriile eutrofe sau

joase au luat naştere pe fundul unor mlaştini, albii de râuri sau 30 Ianuarie 2014

văi. Aprovizionarea plantelor din aceste turbării cu apă şi substanţe nutritive se face din pânza freatică şi din apele de suprafaţă. Pe aceste turbării cresc numeroase specii din genurile: Phragmites (stuf), Carex (rogoz), Hyphum (muşchi frunzoşi), însoţite de Equisetum (coada calului), Molunia, Eriophorum (angustifolium şi E. latifolium) etc. Se mai întâlnesc şi specii din familiile Cyperaceae şi Juncaceae. Aceste plante conţin însemnate cantităţi de substanţe nutritive folositoare. Turbăriile de

mlaştini eutrofe pot fi acoperite de păduri de Betula (verucosa, pubescens), Alnus (glutinosa, incana), Populus (tremula) Frangula, Padus, diferite specii de Salix (cinerea, purpurea, pentardra, triandra), în care caz predomină carexurile. Când nu sunt acoperite de păduri, flora este formată mai mult din speciile Carex, Equisetum şi Phragmites. Şi într-un caz, şi în celălalt, la suprafaţa turbăriei creşte un strat de muşchi. Cu cât stratul de muşchi este mai gros şi intră deci în mai mare proporţie în alcătuirea turbei, cu atât valoarea ei ca îngrăşământ scade. Aceste turbe au următoarele caracateristici: pH = 6-6,5, mai rar până la 8, greutatea specifiică = 0,3-0,52. Prezintă impurităţi minerale, putere calorică 2.000-4.000 de calorii, friabilitate în stare uscată.

Tubăriile de mlaştini oligotrofe sau turbăriile înalte

(tinoavele) se formează pe orice formă de relief, de obicei sub păduri - mai

www.agrimedia.ro

ales pe cumpăna apelor. O condiţie necesară formării lor este prezenţa rocilor silicioase şi a precipitaţiilor abundente (peste 750 mm anual). Aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive este foarte slabă. După Emil Pop, în astfel de turbării cresc plante puţin pretenţioase, alcătuite dintr-un fond de Sphagnum (fuscum, rubellum, medium, papillosum, molluscum), cu diverse specii de Cormofite (Eriphorum vaginatum, Carex, Callula vulgaris, Drosera rotundifolia, Vaccinium oxicoccos ş.a.). Turba din aceste locuri este mai săracă în elemente nutritive şi mai puţin potrivită ca îngrăşământ. În România se întâlnesc turbe înalte în bazinul Dornei, zona Lucina-Fundul Moldovei, Maramureş, în Munţii Sebeşului, în Banat (masivul Semenic), Munţii Apuseni, regiunea Cluj etc. Aceste turbe au următoarele caracteristici: pH = 3-5, greutate specifică = 0,16-0,25, fără impurităţi minerale, putere calorică 3.500-4.000 de calorii.

Turbele de mlaştini intermediare (mezotrofe)

sau de tranziţie sunt reprezentate prin turba de Carex şi Sphagnum, Polytrichum, turba de resturi lemnoase (arin, pin, mesteacăn), cu baza de muşchi. În acest caz, plantele sunt aprovizionate cu elemente nutritive atât de apele de precipitaţii, cât şi de apele subterane. Straturile inferioare din aceste turbării sunt alcătuite din plante specifice turbăriilor joase, iar cele din straturile superioare din plante specifice turbăriilor înalte. Valoarea ca îngrăşământ a acestei turbe diferă după cum predomină un grup de plante sau altul. În România, o astfel de turbă se găseşte la Vatra Dornei, Colăcel (regiunea Suceava) şi în alte localităţi. Pentru a aprecia valoarea unei turbe ca îngrăşământ trebuie să stabilim din ce categorie face parte. Pentru aceasta, este bine să se facă mai întâi un examen microscopic, cu scopul de a stabili compoziţia botanică a diferitelor specii componente.

www.agrimedia.ro

Tot la microscop se determină, de asemenea, resturile de plante din alcătuirea ei, după care se stabileşte gradul de descompunere a diferitelor plante care intră în alcătuirea turbei, precum şi aciditatea (pH-ul). Pentru a avea imaginea completă asupra valorii ei ca îngrăşămânat, trebuie să se cunoască conţinutul în cenuşă şi în azot, calciu etc.

Azotul din turbă, deşi în

cantitate mare, se găseşte mai ales sub formă protidică şi devine accesibil numai după desfacerea în compuşi mai simpli. Compuşii minerali ai azotului se află mai ales sub formă de amoniu absorbit, în cantitate de 15-20% din azotul total în turbele de locuri înalte şi de 4-5% din azotul total în turbele de locuri joase.

Acidul fosforic aflat în turbă se găseşte în majoritate sub formă accesibilă plantelor, fiind solubil în acid citric în proporţie de 60-70%. În turbele joase, în straturile de la 0,3 la 0,5 metri adâncime, fosforul se mai poate întâlni sub formă de vivianit, în cantitate de 2-15%. Potasiul din turbă este în cantitate mică, însă se află sub forme uşor solubile în apă.

Calciul se întâlneşte de obicei

în cantitate mică şi se află mai ales sub formă absorbită. În turbele joase se poate găsi şi sub formă de carbonat de calciu. După gradul de descompunere, în turbă se schimbă raportul dintre

hidraţii de carbon, conţinutul în azot şi celelalte elemente nutritive. În ceea ce priveşte formele hidraţilor de carbon, cu cât turba este mai bine descompusă, cu atât scad formele care se transformă uşor (celuloză, pentozani) şi cresc cele care se desfac greu (lignina). În acelaşi timp, cu cât o turbă este mai bine fermentată, cu atât se măreşte conţinutul ei în azot faţă de turba nedescompusă. Pentru folosirea ca îngrăşământ, turba trebuie să aibă un grad de descompunere de cel puţin 40-45% şi un pH mai mare de 5,5. Aprecierea acestuia se poate face şi după aspectul exterior.

Folosirea directă a turbei ca îngrăşământ

Ca îngrăşământ, turba poate fi folosită direct, când după o oarecare pregătire prealabilă se încorporează în sol, şi indirect, când se foloseşte ca aşternut sau în amestec cu alte substanţe organice sau îngrăşăminte minerale. Metoda utilizării directe a turbei ca îngrăşământ este mai puţin frecventă. În timpul verii, se înlătură excesul de apă din turbărie, se strâng trunchiurile şi se desţeleneşte stratul superficial. Apoi se ară cu plugul şi se afânează cu discurile. Când se zvântă, se adună în grămezi şi se transportă la câmp. În cursul unui an, ca urmare a mai multor operaţii de acest fel, se poate scoate turba în cantitate de 1.000 metri cubi/hectar. După aceasta, turba se aeriseşte, lăsându-se de obicei peste iarnă în grămezi de 1,5 metri cubi la hotarul dintre tarlalele pe care urmeză să fie încorporată sau într-un loc special amenajat în acest scop. Această operaţiune este necesară pentru oxidarea diferiţilor protoxizi, care sunt toxici pentru plante. Prin aerisire, formele de azot asimilabil şi fosfor solubil nu cresc prea mult. Datorită acţiunii gerului, turba se afânează. Primăvara şi vara se lopătează. Înainte de a fi introdusă în sol, turba trebuie să aibă o umiditate de circa 50-75%. Ianuarie 2014 31

Când umiditatea este sub 50%, ea micşorează rezerva de apă utilă a solului, din care cauză poate duce în anii secetoşi la scăderea recoltei. Turba îmbunătăţeşte însuşirile fizice şi fizico-chimice ale solului; măreşte capacitatea pentru apă, capacitatea de absorbţie şi conţinutul în humus; contribuie la micşorarea acidităţii solului şi la mărirea capacităţii de tamponare, ceea ce creează un fond mai bun pentru eficienţa îngrăşămintelor minerale.

Turbele oligotrofe nu sunt

indicate pentru a fi întrebuinţate direct ca îngrăşământ. Când se folosesc doze mici, nu influenţează asupra recoltei, însă utilizarea de doze mari pe terenurile cu reacţie acidă poate să ducă la scăderea producţiei.

Turbele eutrofe pot fi folosite direct ca îngrăşământ, dacă au un grad de descompunere de cel mult 40-45% şi un pH mai mare de 5,5%. După aerisire, pentru a obţine acelaşi efect, se întrebuinţează în cantităţi duble faţă de dozele de gunoi de grajd recomandate. Dintre turbele joase, cele care provin din turbăriile cu anin sau cu rogoz şi trestie sunt cele mai bune. Turba utilizată ca îngrăşământ îşi manifestă acţiunea şi în anii următori, timp de 2-3 ani. Folosirea indirectă a turbei ca îngrăşământ

Eficienţa cea mai mare a turbei se obţine atunci când trece prin grajd ca aşternut şi fermentează împreună cu gunoiul de grajd, urina, mustul de gunoi de grajd sau dejecţiile umane. Datorită conţinutului ridicat în azot, ea îmbunătăţeşte calitatea gunoiului obţinut. Acest lucru se mai datorează şi însuşirilor de absorbţie ale turbei, care micşorează pierderea azotului sub formă amoniacală din urină. Ca aşternut, turba poate înlocui total paiele sau numai parţial, aşezându-se un strat sub paiele de aşternut sau sub picioarele dinapoi ale animalelor şi în rigolele prin care 32 Ianuarie 2014

se scurge urina. Uneori se practică un sistem prin care turba se lăsă în grămezi să se zvânte timp de un an, după care se aşterne pe fundul grajdului într-un strat de 40-70 cm, iar deasupra sa se pun paie. În acest timp, ea se îmbogăţeşte cu azotul provenit din dejecţiile lichide ale animalelor şi, datorită amoniacului, îşi micşorează aciditatea. Se scoate apoi din grajd şi se transportă direct în câmp, iar pe fundul grajdului se aşază alt strat de turbă. Prin folosirea acestei metode, straturile mai profunde pot rămâne cu o umiditate mai scăzută şi cu un grad de descompunere mai mic. O variantă mai bună a metodei precedente constă în aşezarea straturilor de turbă în mod succesiv, pe măsură ce se îmbibă cu dejecţii lichide. În grajdurile cu vaci de lapte se aşterne deasupra un strat de paie. Un alt procedeu constă în transportarea turbei direct în câmp, fără a fi lăsată mai întâi să se zvânte. Aici se aşază într-un strat de 0,75-1 metru grosime, unde rămâne până primăvară, când se scoate la câmp. Umplerea grajdului se poate face şi primăvara. În acest caz, rămâne toată vară sub picioarele animalelor, iar toamna sau primăvara următoare se scoate la câmp. În ocoalele vitelor, de asemenea, se aşază un strat de turbă de 0,50-0,75 cm, care se lasă sub picioarele animalelor timp de 4-5 luni, după care se scoate la câmp.

O altă metodă constă în fermentarea turbei pe platformă, singură sau în amestec cu diferite substanţe minerale (fosfor, potasiu, calciu). Pentru a grăbi trecerea azotului din turbă în forme uşor accesibile se utilizează infectarea cu bacterii, folosindu-se în acest caz dejecţiile lichide şi solide ale animalelor, precum şi gunoi de grajd sau compost în curs de fermentare. Fermentarea turbei împreună cu gunoiul de grajd şi diferite substanţe minerale constituie una dintre cele mai eficiente metode. Se pot întrebuinţa pentru aceasta atât turbele de locuri joase, cât şi cele de locuri înalte sau de tranziţie. Fiecare tonă de gunoi de grajd se amestecă cu 1-3 tone de turbă, când este mai puţin descompusă, şi cu 4-5 tone de turbă când este mai bine descompusă. Pentru grăbirea fermentării şi pentru o mai bună utilizare a fosforului, se pot adăuga 1-2% carbonat de calciu din greutatea compostului, mai ales când turba are reacţie acidă. Fermentarea durează 3-4 luni. O astfel de platformă, în care turba şi gunoiul se aşază alternativ, are o lăţime de cel puţin 3-4 metri şi o lăţime de 1,5-2 metri. Când platforma are 1,5-2 metri înălţime, este necesar să conţină 3-4 straturi de gunoi de grajd. Iarna, platforma se pregăteşte, aşezându-se pe o lăţime de 3-4 metri şi lungime cât este necesar, un strat de turbă de 4050 cm grosime. De-a lungul lui se pune apoi un rând de gunoi de grajd pe o grosime de 70-80 cm, cu o lăţime mai mică cu 1-1,5 metri decât stratul de turbă. Peste gunoiul de grajd se pune apoi un strat de turbă de 50-70 cm, pe întreaga lăţime a platformei, care înveleşte gunoiul de grajd. Procedând astfel, se împiedică îngheţarea. Primăvara se lopătează şi se clădeşte din nou. Iarna se foloseşte mai mult gunoi de grajd şi o turbă nu prea umedă, iar vara se are în vedere ca platformă să nu se usuce. Când la fermentarea turbei se

www.agrimedia.ro

datorită capacităţii de absorbţie a turbei azotatul ce rezultă din descompunerea gunoiului de grajd sau a urinii este reţinut. Totodată, datorită gunoiului de grajd, se înlătură aciditatea turbei. Turba de locuri joase sau de locuri înalte se mai poate fermenta împreună cu îngrăşămintele fosfatice greu solubile. În acest caz, se întrebuinţează o turbă mai acidă şi cu un grad de descompunere de cel puţin 35%. Prin fermentare, fosforul din forme greu accesibile trece în compuşi uşor accesibili plantelor. Proporţia în care se adăugă făină de fosforiţi la turbă este de 1/20-2/20, ceea ce înseamnă în medie 2-3% din greutatea compostului. Pentru a grăbi trecerea compuşilor de azot în forme mai uşor accesibile şi pentru a micşora aciditatea se practică fermentarea împreună cu carbonat de calciu. În acest caz, raportul dintre carbonatul de calciu

şi turbă este de 2-4%, calculat la substanţa uscată, sau o tonă de carbonat de calciu la 25-30 de tone de turbă uscată sau 100-200 de tone de turbă umedă. În loc de carbonat de calciu, ca substanţa bazică poate fi folosită cenuşa, în raport de 1/10, calculat la substanţa uscată, sau o tonă de cenuşă la 60-80 de tone de turbă. De obicei, cenuşa se utilizează în cazul turbelor mai puţin acide. La compostare, pentru a evita pierderile de azot, aşezarea în platformă se face îndesat. Adăugarea de potasiu sub formă de clorură de potasiu, în cantitate de 1%, fără a împiedica amonificarea, întârzie procesul nitrificării. Turba bine descompusă aplicată împreună cu gunoiul de grajd (în părţi egale) are efect asemănător cu al unei cantităţi echivalente de gunoi de grajd. O eficienţă sporită se obţine atunci când composturile de turbă cu urină, fecale sau gunoi de grajd se aplică împreună cu îngrăşămintele minerale.

Ianuarie 2014 33

Victor VĂTĂMANU

utilizează dejecţiile lichide ale animalelor, la fiecare tonă de turbă se adaugă 1-2 tone de urină sau must de gunoi. Iarna, pentru a evita îngheţarea şi a activa fermentarea, este necesar să se adauge şi gunoi proaspăt. Turba, singură sau împreună cu gunoiul de grajd, se aşază în straturi de 50-60 cm grosime şi se udă în raport cu umiditatea turbei cu 0,5-2 tone de urină sau must de gunoi de grajd. După 4-5 zile, când începe să se ridice temperatura, se pune stratul al doilea şi se continuă astfel până la înălţimea de 1,5-2 metri. Un alt procedeu constă, în aşezarea turbei în grămezi de 3-4 metri lăţime şi de 1,5 metri înălţime, de-a lungul căruia (pe mijloc) se face un şanţ de 0,5 metru adâncime şi 1 metri lăţime, în care se introduce cantitatea de urină corespunzătoare. După ce aceasta s-a absorbit în întreaga masă, suprafaţa platformei se nivelează. Composturile cu turbă au un conţinut mai ridicat de N, întrucât

SC PIONEER HI-BRED ROMÂNIA SRL, cu peste 20 de ani de activitate, are ca obiectiv punerea la dispoziţia cultivatorilor din România a celor mai productivi hibrizi de porumb, floarea-soarelui, rapiţă şi soiuri de soia, cu o înaltă puritate genetică şi acordarea de asistenţă tehnică, precum şi de alte servicii pentru realizarea de producţii şi profituri mari, angajează PROMOTORI pentru judeţele: Buzău, Brăila, Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Galaţi, Ialomiţa, Ilfov, Tulcea, Prahova. Responsabilităţi:

Cerinţe:

Oferim:

1. Menţinerea unui contact permanent cu fermierii din zona de activitate

• studii superioare de agricultură

• un mediu de lucru cu standarde profesionale foarte înalte

• abilităţi de comunicare şi relaţii personale excelente concentrate pe client

2. Identificarea potenţialilor clienţi 3. Administrarea conturilor de clienţi din regiune 4. Pregătirea la standard Pioneer şi controlul loturilor şi a încercărilor din zona de activitate

• salariu motivant

• cunoştinţe minime de calculator

• instruire permanentă

• posesie auto

• posibilităţi de avansare

Cei interesaţi sunt rugaţi să trimită CV la e-mail: tatu.madalina@pioneer.com; pioro@pioneer.com sau la fax 021/303.53.01, până la data de 15.02.2014

5. Asigură asistenţă directorului de vânzări la diferite activităţi

WE ARE LOOKING FOR: AREA SALES MANAGER Company description: DuPont - Pioneer, a subsidiary of DuPont, is the world's leading source of customized solutions for farmers, livestock producers and grain and oilseed processors. With headquarters in Des Moines, Iowa, Pioneer provides access to advanced plant genetics, crop protection solutions and quality crop systems to customers in nearly 70 countries. Producing, processing and selling corn, sunflower, canola hybrids and soybean varieties. Job description:

Requirements:

Manage and develop the distribution and promoters network in South of Romania (Constanta & Tulcea)

University Education in Agriculture

Recruit, select and retain a high-quality professional field sales force to meet customer and Company needs Demonstrated ability to: Build/maintain strong relationships with customers, key industry/market influencers Work effectively within a team environment. Lead and influence teams/projects and coach individuals in accomplishing defined objectives/goals

34 Ianuarie 2014

Good knowledge of English and computer skills Driving license Minimum 3-5 years practice in agriculture Based: Constanta

If you are interested to apply for this position, please apply from official DuPont web site career section by end of February, 2014: https://dupontimpl.taleo.net/careersection/gbl2emea/jobdetail. ftl?lang=en&job=SAL00001677 or email at: pioro@pioneer.com

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2014 35

Orezul este una dintre cele mai importante plante pentru alimentaţia omului. Pentru o populaţie a globului de minimum 2 miliarde, orezul constituie hrana principală. În alimentaţia omului, orezul prezintă marele avantaj de a fi comod şi folosit rapid.

Tehnologia de cultură pentru orez (Oryza sativa L.) Într-adevăr, în timp ce grâul trebuie mai întâi măcinat şi apoi transformat în pâine, orezul nu presupune decât să fie decorticat şi în acest fel, după numai o scurtă fierbere, este gata de consum. Orezul are o valoare dietetică incontestabilă. El are o largă întrebuinţare în alimentaţia omului suferind de boli de metabolism, hipertensiune etc. Bobul de orez are importanţă şi în pregătirea şi prepararea unor medicamente. Din bobul de orez se obţin pudre fine, făinuri, amidon; bobul de orez, aşa după cum prezintă Gh. Bîlteanu şi V. Bârnaure (1979), se utilizează la prepararea conservelor, la fabricarea berii etc. Paiele de orez se întrebuinţează la fabricarea hârtiei, a cartonului, la diferite împletituri.

Rotaţia - orezăria, constituind o investiţie costisitoare, se cere exploatată, în primul rând, prin cultura orezului. Acest fapt este 36 Ianuarie 2014

posibil deoarece orezul suportă bine monocultura. S-a demonstrat însă că după 3-4 ani de monocultură producţia de orez pe hectar scade. Din cauza stratului de apă, care acoperă parcela practic pe tot timpul vegetaţiei, se ajunge prin monocultura îndelungată la deteriorarea structurii solului, la procese biochimice nefavorabile (anaerobe), la spălarea substanţelor nutritive, la îmburuienarea puternică specifică terenurilor umede. Faptul că producţia de orez se menţine ridicată în 3-4 ani de monocultura, bineînţeles cu asigurarea tuturor factorilor fitotehnici, dă posibilitatea să se alcătuiască rotaţii cu încărcături mari pentru cultura de orez (50-80%). Întreruperea culturii orezului se realizează prin diferite plante, între care reţin atenţia trifoiul, lucerna, borceagul, grâul, porumbul, fasolea, soia, cânepa, sfecla de zahăr, sfecla furajeră. Este foarte important ca

planta premergătoare culturii orezului să elibereze cât mai devreme terenul, pentru a se putea realiza pregătirea solului din toamnă în cele mai bune condiţii. Deosebit de interesantă în cultura orezului este şi rotaţia anuală (borceag de toamnă recoltat pentru nutreţ verde - orez sau mazăre verde pentru conserve - orez), prin care se asigură, pe lângă orez, şi o producţie complementară care nu este de neglijat. Introducerea şi respectarea rotaţiilor în orezărie atrag după sine importante creşteri de producţie şi exploatarea eficientă a investiţiei.

Fertilizarea - capacitatea ridicată de producţie ce caracterizează orezul nu poate fi valorificată fără utilizarea în tehnologia de cultură a îngrăşămintelor organice şi minerale. Consumul de elemente nutritive pentru realizarea producţiei nu este mai mare la orez decât la celelalte cereale. Este de reţinut că din

www.agrimedia.ro

azotul total absorbit de orez, 71% se depozitează în bob, din cel de fosfor - 68%, iar din cel de potasiu - 17%. Perioada critică în nutriţia cu azot a orezului se situează în faza de înfrăţire şi la începutul alungirii paiului, adică la începutul trecerii plantelor în etapa reproductivă. Insuficienţa azotului în acest timp atrage după sine cea mai mare pierdere de recoltă. Condiţiile de nutriţie în primele 40-50 de zile de vegetaţie determină în cea mai mare măsură dimensiunile inflorescenţei şi densitatea culturii. Intensitatea absorbţiei fosforului de către plantele de orez este diferită de cea de azot. În faza de alungire a paiului se absoarbe numai 13% din cantitatea totală de fosfor, pentru ca în perioada de înflorire să se reţină de către plantă 32%, iar în timpul maturării, 25%. În faza de înflorire şi maturare, cantitatea totală de fosfor absorbit se ridică la 57%, faţă de 43% la azot şi faţă de numai 8-9% la potasiu. Insuficienţa fosforului pe timpul diferenţierii organelor de reproducere determină scăderea accentuată a producţiei. Ca şi la celelalte cereale, şi la orez aproape 100% din cantitatea totală de potasiu este absorbită în prima jumătate a perioadei de vegetaţie. În administrarea îngrăşămintelor minerale în cultura orezului cele mai mari probleme le ridică azotul. Cantităţile de azot care se folosesc în orezării sunt legate de fertilitatea solului, de vechimea orezăriei, de rotaţiile folosite, de perioada de vegetaţie a soiurilor cultivate, de capacitatea de producţie şi de rezistenţa soiurilor la cădere. În raport cu aceşti factori, dozele de azot în cultura orezului se încadrează în limite largi, 50-120 de kilograme la hectar. Cantităţile menţionate sunt orientative. În cultura orezului este obligatorie administrarea fracţionată a azotului. Se recomandă ca 70-80% din doza de azot luată în considerare să se administreze înainte de semănat şi 20-30% în timpul vegetaţiei, în faza de 7-9 frunze, adică în momentul trecerii plantei la faza reproductivă (A.

www.agrimedia.ro

Melacrinos şi colab., 1978). În timpul vegetaţiei orezului trebuie administrat cu precădere sulfatul de amoniu; numai în lipsa acestuia se poate folosi azotat de amoniu sau chiar îngrăşăminte complexe. Trebuie evitată folosirea ureii în timpul vegetaţiei, deoarece prelungeşte perioada de vegetaţie. Înainte de semănat poate fi folosit sulfatul de amoniu, care se încorporează prin arătura superficială, la adâncimea de 16 cm. În cultura orezului trebuie acordată o atenţie deosebită şi îngrăşămintelor cu fosfor, deoarece acest element stimulează înfrăţirea şi înrădăcinarea şi măreşte rezistenta plantelor la cădere şi la boli. În acelaşi timp, fosforul influenţează pozitiv procentul de flori fecundate şi grăbeşte procesul de măturare. Doza recomandată de fosfor este de 60-80 kilograme/hectar P2O5 pe terenuri normale şi 80-100 kilograme/hectar P2O5 pe terenuri degradate. Întreaga doză de fosfor luată în considerare se administrează numai înainte de semănat şi se încorporează în sol o dată cu sulfatul de amoniu. Potasiul, administrat singur, nu determină creşterea producţiei de orez la nivelul azotului sau la nivelul fosforului. Administrarea în cultura orezului a unor cantităţi mari de azot şi de fosfor face necesară utilizarea potasiului, pentru a păstra echilibrul între cele trei elemente nutritive. Potasiul se poate administra fie în doză întragă înainte de semănat, fie fracţionat, 70% înainte de semănat şi 30% o dată cu azotul, la 7-9 frunze. Pentru orezăriile cu soluri sărace sau pentru orezăriile vechi, cu soluri deteriorate fizic şi chimic din cauza irigării îndelungate, precum şi în orezării amplasate pe sărături prezintă importanţă deosebită gunoiul de grajd. În asemenea orezării, îngrăşământul organic se administrează în cantităţi de 30 tone/hectar, o dată la 3-4 ani. Solurile din orezării se pot îmbogăţi în substanţă organică şi prin îngrăşăminte verzi. În acest scop, toamna, după recoltarea orezului,

se seamănă borceag, care se încorporează sub arătura de primăvară, înainte de semănatul orezului.

Amendamentele - pe solurile

sărăturate, cu reacţie puternic alcalină, pentru a crea condiţii corespunzătoare de viaţă plantelor de orez, este necesară folosirea amandamentelor cu calciu, şi anume a gipsului (sulfat de calciu) sau a fosfogipsului, reziduu industrial cu 80% sulfat de calciu. Cantităţile de amendament se calculează în funcţie de sodiul absorbit şi de capacitatea de schimb cationic a solului. Normele de amendament variază mult în funcţie de elementele menţionate şi se situează ca limite inferioare la 4-6 tone. Dozele normale de amendament sunt însă de aproximativ 10 tone/hectar.

Lucrările solului - prin aceste lucrări se creează un strat aerisit, în care se desfăşoară normal procesele biologice aerobe, se asigură combaterea unor buruieni şi rizomi, se distruge hardpanul, se pregăteşte patul germinativ pentru germinarea orezului în cele mai bune condiţii. Înainte de a trece la efectuarea lucrărilor solului se cere ca măsură obligatorie eliminarea excesului de umiditate din parcelă, prin rigole care se deschid special în acest scop. Arătura de toamnă, ca lucrare de bază, este de dorit să se execute cât mai timpuriu, imediat după recoltare, la adâncimea de 18-22 cm. În orezăriile de pe terenuri sărăturate arătura trebuie executată mai adânc, până la 30 cm, pentru a se favoriza într-o măsură mai mare spălarea sărurilor. Arătura trebuie să fie uniformă, brazdele să se reverse şi să acopere bine resturile vegetale. Primăvara, când se poate ieşi pe teren, arăturile de toamnă se lucrează cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi reglabili, după care se trece la efectuarea nivelării de exploatare. Nivelarea trebuie executată cu toată atenţia, întrucât numai în parcelele corect nivelate se poate asigura Ianuarie 2014 37

uniformitatea înălţimii apei. Pregătirea patului germinativ se face cu una-două zile înainte de inundarea parcelelor prin două lucrări cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi reglabili. Există în dotarea fermelor specializate în cultura orezului agregate agricole care, într-o singură trecere, asigură: pregătirea terenului, aplicarea îngrăşămintelor, erbicidarea, tratamente antiparazitare şi semănatul.

cm. La semănatul în teren submers, seminţele de orez cu greutate sporită prin umectare cad prin apă şi pe sol, sunt acoperite cu un strat subţire de nămol, care se depune din apa care nu trebuie să depăşească 0,5 cm.

Sămânţa şi semănatul

- sămânţa de orez trebuie să fie întreagă (bobul îmbrăcat în întregime în palei şi nespart), cu puritate mare, lipsită complet de seminţe de buruieni, cu capacitate de germinaţie şi energie germinativă ridicate (energie germinativă de cel puţin 85%). Înainte de semănat, sămânţa se tratează cu substanţe de protecţie împotriva bolilor şi a dăunătorilor. Metoda de semănat - în România este generalizat semănatul orezului prin împrăştiere în apă, această metodă fiind determinată, între altele, şi de folosirea unor erbicide care, imediat după încorporare, se volatilizează. Însămânţarea orezului în apă prezintă numeroase avantaje, dintre care amintim: maturarea mai timpurie cu 7-10 zile faţă de semănatul în uscat; pe terenurile sărăturate se creează condiţii pentru spălarea sarurilor încă de la începutul vegetaţiei; se asigură parametri calitativi corespunzători şi în cazul solurilor grele, în orezăriile în care terenul nu este bine desecat sau atunci când patul germinativ nu se poate pregăti în cele mai bune condiţii. Semănatul orezului în apă (semănatul în teren submers) se execută cu diferite mijloace mecanice, dar cel mai des folosit este avionul. Semănatul cu avionul se realizează rapid, deci se cuprinde uşor epoca optimă, iar seminţele se împrăştie uniform pe teren, după ce înainte de semănat au fost umectate. Semănatul în uscat în rânduri este destinat loturilor semincere din verigile superioare, la care se cer purificări biologice. Semănatul se 38 Ianuarie 2014

execută cu semănătorile obişnuite folosite la semănatul cerealelor, la distanţe între rânduri de 15-18 cm. Epoca de semănat - orezul se seamănă când temperatura solului şi a apei se ridică la 11-12 grade Celsius, iar timpul este spre încălzire. Calendaristic, semănatul orezului începe la 12-15 aprilie şi se termină la 5 mai. Densitatea - pentru cultura de orez, densitatea optimă este de 250 plante/mp la soiurile cu capacitate de producţie ridicată şi cu capacitate ridicată de înfrăţire şi de 300-350 plante/mp la celelalte soiuri. Cele mai ridicate producţii se realizează la un număr de 400-600 panicule recoltabile/mp. Pentru realizarea acestei densităţi, cantitatea de seminţe ce se seamănă la un hectar este mult mai mare 750-800 boabe germinabile/mp (225-255 kg/ha). În orezăriile de pe sărături se recomandă sporirea cantităţii de sămânţă cu 10-15% (I. Badea, 1974). Adâncimea de semănat - prezintă importanţă deosebită şi este de 1-3

Lucrările de îngrijire - în cultura orezului sunt importante combaterea buruienilor, combaterea bolilor şi a dăunătorilor şi irigarea. Buruienile aduc pagube enorme culturilor de orez. Se apreciază că din pierderile mondiale de orez circa 10,8% revin buruienilor. Îmburuienarea culturilor de orez este avantajată de condiţiile specifice orezăriilor (apă, canale, diguri etc.). Combaterea buruienilor din orezării trebuie realizată integral, adică prin toate mijloacele cunoscute. Din punct de vedere al folosirii erbicidelor, substanţele, dozele şi momentul aplicării le stabilesc specialiştii laboratorului fitosanitar judeţean. Algele din orezărie se combat simplu, cu sulfat de cupru (1214 kg/ha) pe întreg ciclul de vegetaţie, introdus într-un săculeţ, care se aşază la gura vanetei de alimentare cu apă a parcelei. În orezării se înmulţesc diferiţi dăunători specifici, care produc pagube însemnate culturii, precum moluştele, racul mic şi o serie de insecte (musculiţa orezului, ţânţarul orezului etc.). Combaterea dăunătorilor se face, în primul rând, prin evacuarea apei din parcele. După 3-4 ore de la evacuarea apei, dăunătorii mor. Combaterea se poate face şi pe cale chimică, cu diferite substanţe toxice indicate de laboratorul fitosanitar judeţean de care aparţine orezăria. Irigarea - se întâlnesc mai multe

variante ale regimului de irigare la orez, dintre care în România se aplică regimul de irigare prin submersie intermitentă, cu nivel de apă variabil. La semănatul orezului în uscat, cu semănătoare obişnuită pentru cereale păioase, în perioada de semănat-răsărit solul se umectează prin introducerea unui strat mic de

www.agrimedia.ro

până are loc înspicatul, se aplică submersia cu nivelul apei de 10-15 cm. În faza apariţia paniculului-înflorit, stratul de apă se ridică la 20 cm. După fecundare, până în faza de coacere în lapte, se aplică submersia cu strat de apă de 10-15 cm. La maturitatea în ceară se opreşte alimentarea cu apă a parcelelor, în vederea uscării terenului pentru recoltare. Evacuarea apei din parcele cu 10-14 zile înainte de recoltare (când paniculele s-au aplecat, iar boabele de la baza lor sunt în faza de coacere lapte-ceară), folosind rigole de scurgere, asigură recoltarea orezului mecanizat în condiţii bune.

Recoltarea - trebuie să înceapă când boabele de la vârful paniculului sunt în faza de coacere deplină. Umiditatea medie a boabelor în momentul recoltării este de 18-20%, uneori chiar până la 24%. Calendaristic, în condiţiile României, orezul se recoltează între 15 septembrie şi 15 octombrie. Recoltatul se face cu combinele de

recoltat cereale, dotate cu şenile. Se poate executa şi recoltatul divizat, tăierea plantelor cu vindroverul şi apoi treieratul cu combina în mers sau staţionar, în funcţie de starea de umiditate din parcelă. La recoltarea orezului se întâmpină dificultăţi din cauză că frunzele şi paiele sunt încă verzi când boabele sunt în faza de recoltare. În toamnele lungi, când plantele continuă să vegeteze, la culturile cu coacere neuniformă, precum şi în orezăriile mari, pentru devansarea recoltatului, se pot efectua tratamente cu desicanţi, care se aplică prin aviotratamente. Administrarea desicantului se face când umiditatea medie a boabelor este de aproximativ 25% şi deci migrarea substanţelor din frunze în bob este terminată. Uscarea frunzelor şi a paielor se produce după 5-6 zile de la tratament; în acest timp, umiditatea boabelor scade la 17-18%.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Ianuarie 2014 39

Victor VĂTĂMANU

apă, care se lasă să se infiltreze. Solul nu trebuie să rămână submers mai mult de 1-2 zile. Umectările se repetă ori de câte ori solul se zvântă (până la răsărit se aplică 2-3 udări). De la răsărirea completă şi până la faza de 3-4 frunze se mai efectuează 2-3 udări. În orezăriile în care semănatul se face în apă, cu 1-2 zile înainte de semănat se inundă parcelele cu un strat de apă de 10-15 cm. După semănat, la 6-10 se evacuează apa din parcele şi terenul rămâne emers 4-5 zile. După înrădăcinarea plantelor de orez, se inundă parcelele, iar stratul de apă se ridică treptat, ajungând ca în faza de 3-4 frunze să aibă înălţimea de 10 cm. Cu puţin timp înainte de începerea înfrăţirii se opreşte alimentarea parcelelor şi se coboară nivelul apei la 3-5 cm. La sfârşitul fazei de înfrăţire, când se constată formarea primordiilor inflorescenţei, stratul de apă se ridică, astfel ca apa să acopere nodul purtător al inflorescenţei. Pe toată perioada alungirii apiului,

Plantă multifuncţională, cu utilizări numeroase (boabe, ştiuleţi, siloz plantă întreagă, biogaz, biocarburanţi de primă şi de a doua generaţie etc.), porumbul se caracterizează mai întâi prin potenţialul său uriaş - rezultatul activităţii de selecţie desfăşurată de milenii de agricultorii înşişi, apoi de societăţile producătoare de seminţe.

Fiziologia şi ciclul porumbului: performanţă şi adaptabilitate Jean-Paul RENOUx, Consultant tehnic AGPM (Asociaţia Generală a Producătorilor de Porumb) Faptul că societăţile de acest tip pun în joc mijloace considerabile pentru ameliorarea porumbului ţine de posibilităţile mari de progres genetic pe care le permite marea variabilitate genetică „naturală” a acestei specii, sursă heterotică importantă în crearea de noi hibrizi. Agricultorii nu lipsesc din cadrul acestui proces de progres, dată fiind activitatea lor trecută şi prezentă - având în vedere faptul că jumătate din progresul agricol se datorează atât strategiilor de cultură aplicate de ei, cât şi selecţiilor varietale efectuate de ei. Astfel, în mod paradoxal, această plantă hibridă, care trebuie semănată din nou în fiecare an, depinde mai întâi de ceea ce consideră agricultorul ca fiind combinaţia optimă dintre genotip şi factorii limitativi din mediul în care ea va fi cultivată. Mai mult, apetenţa 40 Ianuarie 2014

fermierilor pentru noutate se traduce printr-o cifră de afaceri din ce în ce mai rapidă a materialului genetic. Durata de timp dintre crearea liniilor noi - şi apoi a hibrizilor - şi punerea lor la dispoziţia agricultorilor s-a scurtat considerabil în ultimii 15 ani. Acest lucru contribuie la accelerarea progresului genetic şi la progresia randamentelor de porumb înregistrate în lumea întreagă.

Astăzi, în ţările în care condiţiile de cultură sunt suficient de prielnice, randamentele naţionale ating 10 t/ha. În 2010, celebrul concurs al randamentelor NCYC (National Corn Yield Contest), organizat de NCGA (National Corn Grower Association), a evidenţiat producţii medii de 368 bu/acru (24,9 t/ha) în sistem irigat şi 306 bu/acru (20,6 t/ha), în sistem pluvial. Dată fiind actualitatea subiectului biodiversităţii, să reamintim şi faptul că în cadrul unui singur hibrid cultivat pe o parcelă există mai multă variabilitate genetică decât exista în secolul al XIX-lea, când se cultivau populaţiile „de ţară”, înaintea apariţiei hibrizilor în aceeaşi zonă de producţie. Ciclul vegetativ al porumbului este caracterizat de intensitatea şi scurtimea lui. Instaurarea şi evoluţia, pe parcursul ciclului vegetativ, a diverselor componente morfologice şi biochimice ale plantei merg mână

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2014 41

în mână cu evoluţia diverselor criterii de calitate, randament, precocitate şi valoare energetică.

Un sistem performant

Potenţialul pe care îl aduce progresul genetic provine, însă, mai ales din caracteristicile intrinsece ale plantei, precum şi din sistemul ei biochimic, deosebit de performant. Ca toate plantele din categoria C4 (cum sunt sorgul şi trestia de zahăr), porumbul deţine un sistem biochimic foarte eficient, care îl ajută să valorifice energia solară, să asimileze carbonul şi să producă substanţă uscată. Pe timpul verii, el poate funcţiona într-un regim termic mai ridicat decât în cazul majorităţii plantelor din categoria C3 (până la 40°C), comportându-se la fel şi în intervalele nocturne. Ciclul vegetativ al porumbului prezintă două etape succesive. Prima etapă se situează între momentul semănatului şi faza de înflorire-fecundare (mătăsitul şi producerea polenului). Ea corespunde „instalării” organismelor de captare a luminii solare, apei şi elementelor minerale - respectiv a aparatelor foliar şi radicular -, precum şi formării inflorescenţelor mascule (paniculul) şi femele (spicul). Cea de-a doua etapă este specializată în umplerea boabelor, a căror creştere se încheie o dată cu recolta. De reţinut, de asemenea, că viteza de dezvoltare, morfologia şi dimensiunea plantei şi componentele ei de randament (un spic/plantă) îi lasă agricultorului puţine posibilităţi de a „veni din urmă” pentru a corecta efectul unui posibil factor de mediu. În cultura porumbului, momentul decisiv pentru întreaga evoluţie este semănatul: astfel, data şi condiţiile în care plantele se prind în sol sunt condiţii hotărâtoare pentru cultură, dar şi pentru costurile de producţie şi de parcurs: alegerea hibridului, aplicarea îngrăşămintelor „de fond”, densitatea semănatului, erbicidarea de bază şi protecţia împotriva dăunătorilor din sol. Se poate spune că producţia medie la porumb este tot ceea ce rămâne după 42 Ianuarie 2014

ce potenţialul genetic iniţial este supus efectului treptat al factorilor de cultură, climatici, agronomici, nivelul final obţinut de agricultor fiind rezultatul acestor „scăderi”. Prin urmare, o dată ce semănatul s-a încheiat, atenţia producătorului trebuie concentrată pe limitarea impactului factorilor de stres biotic şi abiotic asupra culturii.

Un ciclu vegetativ în doi timpi

În prima parte a ciclului, intervenţiile agronomice care se succed în această perioadă, începând de la pregătirea solului, au în vedere optimizarea instalării culturii, favorizarea dezvoltării tulpinilor şi a frunzelor şi păstrarea integrităţii şi a rolului lor nutritiv ulterior, vizavi de bob (în faza vegetativă). Între stadiul de 50% frunze vizibile - respectiv 8-10 frunze - şi stadiul de „ieşire” a paniculului se formează numărul posibil de ovule apte de a fi fecundate. Această perioadă de dinaintea înfloririi este deosebit de sensibilă la insuficienţa luminii solare, combinată cu temperaturi scăzute (sub 8°C) - fapt destul de rar, dar care poate antrena perturbări ale formării spicului. La porumb, înflorirea (masculă, apoi femelă) şi fecundarea constituie „centrul de gravitaţie” al ciclului vegetativ. La un hibrid cu precocitate medie (FAO 300-400), ca durată şi sumă a temperaturilor, înflorirea se situează la distanţă egală între semănat şi recoltarea boabelor. Acesta este vârful fazei reproductive, dar şi al nevoilor de apă şi de substanţe nutritive principale (azotul). La peste de 40°C, viabilitatea polenului şi a ovulelor poate fi afectată.

Cea de-a doua parte a ciclului începe cu momentul fecundării şi stabilizarea numărului final de boabe. În timpul celor trei săptămâni (la 250 grade - zile, în bază 6°C, după notaţia franceză) care urmează după fecundare, planta rămâne sensibilă la stresul hidric şi nevoia aportului de azot, precum şi la insuficienţa luminii solare, care pot conduce la avortarea boabelor. Numărul definitiv de boabe este fixat la sfârşitul acestui proces (denumit SLAG - stadiul limită de avortare a boabelor). După această etapă, planta se axează pe umplerea boabelor. De nivelul numărului de boabe/plantă şi al numărului de boabe/mp depinde efortul de transfer exercitat asupra aparatului vegetativ, care are loc, în parte, în detrimentul acestuia. După înflorire, randamentul de plantă întreagă urmăreşte curba creşterii randamentului bobului. În bob, are loc o stocare, sub formă de amidon, a zaharurilor produse prin fotosinteză la nivel foliar şi transferate în spic. În ceea ce priveşte partea de „tulpină + frunze” a plantei, aceasta ajunge la randament maxim la 15-21 de zile după înflorire. Atât timp cât cadrul climatic şi calitatea suprafeţei foliare (suprafaţă verde, utilă fotosintetic) permit acest lucru, randamentul avansează. Ca regulă generală, randamentul de plantă întreagă ajunge la maximum la 35% substanţă uscată/plantă întreagă. Începând cu sfârşitul lunii septembrie şi începutul lunii octombrie, condiţiile climatice restrâng fotosinteza, iar randamentul se stabilizează. Umplerea boabelor continuă, sub influenţa suprafeţelor foliare rămase active şi a transferului care are loc din porţiunea „tulpină + frunze” a plantei. Randamentul boabelor este maximum între 28 şi 32% umiditate a bobului, în funcţie de condiţiile de la finalul ciclului. Atât la porumbul siloz, cât şi la porumbul boabe se poate aprecia stadiul ideal de recoltare prin simpla observare a progresului înregistrat de diferitele elemente amidonice din bob.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2014 43

Conferinţa de presă anuală CLAAS din 2013 de la Düsseldorf, membrii consiliului de administraţie, începând din stânga: Lothar Kriszun (Tractoare), Hans Lampert (Finanţe şi controlling), Jan-Hendrik Mohr (Vânzări), Dr. Theo Freye (Marketing şi strategie, purtător de cuvânt al consiliului de administraţie, CLAAS KGaA mbH), Dr. Hermann Garbers (Tehnologie şi calitate)

CLAAS: cele mai bune rezultate din 100 de ani! Succesele companiei producătoare de utilaje agricole continuă în anul aniversării sale: • Vânzări de până la 3.825 de milioane de euro • Creştere cu 12% a producţiei de utilaje agricole • Profit brut de 295 de milioane de euro • Rentabilitate comercială de 7,7% • Rezultat din exploatare de până la 325 de milioane de euro • Creşterea raportului capital/active la 43,1%

vânzări de 3.824,6 milioane de euro, o cifră a vânzărilor mai mare decât cea de 3.434,6 milioane de euro înregistrată în 2012. Aceasta însemnă o creştere de 11,3%, iar divizia Utilaje agricole a înregistrat o creştere a cifrei vânzărilor de 12%. Profitul brut din vânzări a fost mai mare cu aproape 7,6% faţă de anul precedent, cifra de 974,6 milioane de euro apropiindu-se de jalonul de 1 miliard de euro. Cifrele profitului

brut şi ale venitului net ale Grupului au fost de 295,3 milioane de euro, respectiv 212,3 milioane de euro, ambele uşor mai mici decât cele ale anului precedent, când au fost adăugate şi efectele pozitive speciale generate de vânzarea diviziei de Tehnologie de producţie. Rezultatul din exploatare al Grupului a atins o nouă cifră record, de 325 de milioane de euro.

CLAAS raportează cifre impresionante în anul său aniversar

Compania producătoare de utilaje agricole cu sediul la Harsewinkel, în estul Westfaliei, şi-a sărbătorit centenarul în 2013. CLAAS îşi continuă drumul de succes şi raportează din nou rezultate impresionante pentru anul fiscal care s-a încheiat la 30 septembrie. Afacerea de familie a generat 44 Ianuarie 2014

www.agrimedia.ro

Succesul companiei CLAAS se bazează pe experienţă şi disponibilitatea mare de a dezvolta şi comercializa tehnologii complet noi şi îmbunătăţite în mod continuu. Compania CLAAS este renumită pentru că face „prima mişcare” în domeniul inovaţiilor. Tendinţele actuale ale tehnologiei agricole de ultimă oră includ lansarea de combine de recoltat şi tractoare noi de înaltă productivitate şi a sistemelor inteligente interconectate, totul pe baza unei abordări ce vizează lanţul complet al proceselor.

Pieţele internaţionale au fundamente solide

Venitul din agricultură a avut o evoluţie pozitivă în campania agricolă 2012/2013, care s-a încheiat mai devreme decât anul fiscal CLAAS, pe 30 iunie 2013. A fost observată o mare varietate de tendinţe, în diferite regiuni. În timp ce volumul pieţei agricole din Europa de Vest a înregistrat o uşoară scădere în ansamblu, cel de pe pieţele principale ale CLAAS, Germania şi Franţa, a crescut. Pieţele agricole din Europa Centrală au rămas la un nivel ridicat, în ciuda scăderii uşoare de anul trecut. Ratele de creştere în sectorul utilajelor agricole din Europa de Est au fost pozitive. Piaţa agricolă din SUA şi Canada s-a remarcat datorită creşterii susţinute, fermierii primind compensaţii pentru recoltele slabe cauzate de secetă prin plata asigurărilor pe recoltă. Ritmul de creştere înregistrat de CLAAS l-a depăşit pe cel al pieţei în multe domenii, asigurând companiei o cotă de piaţă mai mare.

Accentul va fi pus în continuare pe cercetare şi dezvoltare Unul din nouă angajaţi CLAAS lucrează în momentul de faţă în una dintre diviziile de cercetare şi dezvoltare ale Grupului. Investiţiile în domeniul cercetării şi dezvoltării au crescut din nou faţă de anul precedent, atingând

www.agrimedia.ro

suma de 198 de milioane de euro. Diferitele premii pentru inovaţiile în materie de tehnologie şi software au subliniat, de asemenea, rolul de forţă inovatoare al companiei CLAAS în industria utilajelor agricole. La cel mai mare târg expoziţional de utilaje agricole din lume, Agritechnica, organizat la Hanovra, CLAAS a primit un număr remarcabil de şapte medalii din partea Societăţii Germane pentru Agricultură (Deutsche Landwirtschafts-Gesellschaft e.V. DLG), precum şi titlul internaţional de „Tractorul anului 2014” pentru noul tractor AXION 850 şi două titluri de „Utilajul agricol al anului 2014” pentru gama de tractoare AXION 800 cu transmisie continuu variabilă şi software-ul pentru controlul combinei CEMOS Automatic.

achiziţia planificată a producătorului de utilaje agricole chineze Shandong Jinyee Machinery Manufacture Co. Ltd. din provincia Shandong va continua această tendinţă de dezvoltare a unei structuri mai extinse pe plan internaţional.

Compania CLAAS se dezvoltă din ce în ce mai mult la nivel internaţional

În anul fiscal 2014, tendinţa va fi mai mult de dezvoltare laterală a pieţei decât de dezvoltare ascendentă. Ca urmare, anticipăm o creştere moderată şi constantă a vânzărilor pentru anul 2014. Această previziune se bazează şi pe evaluarea noastră asupra potenţialului de creştere pentru diverse grupe de produse, în special tractoare. De asemenea, în 2014 vom continua să efectuăm investiţii masive pentru extinderea afacerii şi în special pentru pătrunderea pe pieţele în expansiune din Asia. Cu toate acestea, vom acorda în continuare o atenţie deosebită pieţelor noastre principale din Europa.

La data de 30 septembrie 2013, Grupul CLAAS avea cu 6,8% mai mulţi angajaţi decât în anul 2012. Numărul total de angajaţi la data de raportare era de 9.697 (anul precedent: 9.077). Numărul de locuri de muncă la nivel naţional şi cel din străinătate au ajuns aproape egale, aproximativ jumătate din numărul total de angajaţi CLAAS desfăşurându-şi activitatea în prezent în afara Germaniei. Extinderea uzinei CLAAS din oraşul rusesc Krasnodar, acompaniată de măsurile de recrutare aferente şi

Perspective

În ciuda înregistrării unei uşoare scăderi generale, preţurile produselor agricole s-au stabilizat la un nivel relativ ridicat. Acest lucru va avea ca rezultat previziuni pozitive pentru veniturile clienţilor noştri. Fermierii şi contractorii vor avea la dispoziţie mai multe resurse pentru a investi în echipamente noi, deşi, la fel ca în anii anteriori, această tendinţă va avea diferite manifestări în diferite regiuni ale lumii.

Grupul CLAAS în cifre (IFRS)

2013 în milioane de euro

2012 în milioane de euro

Modificare în %

Cifra netă a vânzărilor

3.824,6

3.435,6

11,3

Profitul brut din vânzări

974,6

905,5

7,6

EBITDA

412,8

426,1

-3,1

Profitul brut

295,3

315,6

-6,4

Venitul net

212,3

232,7

-8,8

Flux de numerar disponibil

82,1

-84,2

Capital

1.251,1

1.094,8

14,3

Cheltuieli de capital

172,4

163,1

5,7

Total active

2.904,2

2.620,4

10,8

Angajaţi la data de raportare (30 septembrie)

9.697

9.077

6,8

Ianuarie 2014 45

Calitatea operaţiei de recoltare a culturilor agricole este în strânsă legătură şi cu performanţa hederelor utilizate. Pentru a afla mai multe informaţii despre echipamentele pentru recoltarea prăşitoarelor, despre dotarea şi modul lor de funcţionare, am stat de vorbă cu doi reprezentanţi ai firmelor IPSO Agricultură şi Claas România.

Echipamente pentru recoltarea plantelor prăşitoare echipate cu tocător, astfel încât în urma combinei rămâne o masă de resturi vegetale mărunţite care pot fi cu uşurinţă înglobate în sol. Claas se evidenţiază în acest domeniu prin faptul că hederul poate trece de la recoltarea porumbului la recoltarea florii-soarelui foarte rapid, prin simpla montare a unor cuţite în formă de „V” şi întoarcerea lanţurilor pentru ca pintenii montaţi pe acestea să devină mai agresivi. Totodată, există posibilitatea reglării

distanţei între conurile de tăiere în funcţie de grosimea tulpinii plantei. La floarea-soarelui se recoltează doar capitulele, pentru a nu introduce foarte mult material în combină, ceea ce este indicat pentru a avea o curăţire mai uşoară şi astfel combina nu mai este foarte mult solicitată, iar calitatea materialului recoltat este una foarte bună. În cazul recoltării porumbului, avem nevoie de o turaţie diferită faţă de

Gabriel Ristea, director Claas România pentru zona de Vest „Claas produce hedere pentru recoltat prăşitoare, în speţă porumb şi floarea-soarelui tip CONSPEED. Producem o paletă variată de hedere de prăşitoare cu distanţa între rânduri de 60, 75 şi 80 cm, practic pentru toate cerinţele de pe piaţa agricolă. Acestea se adaptează foarte uşor de la porumb la floarea-soarelui şi invers. Hederele pentru porumb sunt 46 Ianuarie 2014

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2014 47

Ana MUSTĂŢEA

cazul în care recoltăm floarea-soarelui. Reglarea turaţiei o putem face prin două metode: fie cu un variator hidraulic, ce asigură o variaţie continuă a vitezei, fie prin schimbarea roţilor dinţate de la reductor, în acest caz obţinând două viteze de lucru constante. În cazul opţiunii cu variator, combinierul are posibilitatea de a regla viteza automat, hidraulic, prin simpla apăsare a unui buton, cum crede el de cuviinţă, cât mai fin, pentru a recolta în cele mai bune condiţii. Pentru a reduce pierderile, hederele sunt echipate cu bariere din cauciuc flexibil ce reţin ştiuleţii şi chiar boabele. Avem posibilitatea echipării cu melci cu acţionare hidraulică, pe laterale stânga şi dreapta, care au rolul să ridice plantele căzute şi să le aducă în cadrul hederului. Pentru ghidarea hederului cât mai precisă avem disponibil sistemul Auto Contour, pentru copierea conturului solului. Transmisia de la combină la aceste hedere se face prin intermediul a două axe cardanice, iar la secţiile de recoltare, prin transmisii cu roţi dinţate imersate în baie de ulei, fiind foarte fiabilă şi cu pierderi minime de putere. De menţionat că hederele fabricate de firma Claas sunt special concepute şi realizate pentru combinele Claas. Firma produce aceste hedere de 28 de ani, timp în care au fost îmbunătăţite, modernizate şi adaptate din ce în ce mai mult la necesităţile clientului. De aceea, foarte mulţi inspectori de la firma Claas merg pe teren ca să afle cu ce probleme se confruntă fermierii în activitatea de recoltare, pentru o cât mai bună colaborare şi astfel produsele firmei să fie adaptate exact nevoilor acestora. În România, în ultimii 2 ani am vândut

aproape 200 de echipamente de recoltat porumb Conspeed. Modelul Conspeed se utilizează numai la recoltarea porumbului, iar Conspeed Linear se foloseşte şi la recoltarea florii-soarelui, prin echiparea cu un kit special, care se poate monta foarte rapid, în circa o oră. Conurile de la secţiile de recoltare sunt fabricate din teflon, un material foarte rezistent la uzură şi condiţii meteo. Pentru a proteja pneurile, în faţa roţilor maşinii de recoltat, pe hedere, sunt montate îndoitori de tulpini fabricaţi din oţel foarte rezistent. La cuplarea conectorilor de hidraulică şi electrică, aceste hedere sunt dotate cu o cuplă multifuncţională, care se montează foarte simplu, în câteva secunde, fără să avem pierderi de ulei. Fermieri sunt interesaţi, în primul rând, de consumul energetic al combinei şi de minimalizarea pierderilor de producţie, pentru că aceşti doi factori nu fac altceva decât să influenţeze profitul fermei. Combinele Claas au un consum de combustibil foarte mic, realizează o foarte bună separare a materialului recoltat, cu pierderi minime de producţie.”

Radu Meşină, specialist combine IPSO Agricultură

„De multe ori suntem întrebaţi de ce am ales marca Geringhoff pentru echiparea combinelor John Deere, iar răspunsul este că această firmă este de renume, fiind prezentă pe toate continentele lumii. Geringhoff construieşte echipamente cu patru până la 22 de rânduri, cu distanţe între rânduri de 70, 75, 80 cm, dar are soluţii şi pentru fermierii 48 Ianuarie 2014

care, de exemplu, produc sămânţă şi seamănă la 60 cm, chiar şi pentru cei care seamănă la 52,5 cm. Culegătoarele pentru porumb sunt echipate şi cu tocător, care poate fi cu axe cu rotaţie verticală, cu discuri sau combinaţii între ele, adică cu discuri şi tocător cu ax vertical. Materialul recoltat este introdus în combină cu ajutorul unui melc de diametru mare, ce are un rol foarte important, acela de a realiza o alimentare uniformă. Hederele sunt fabricate din material plastic foarte rezistent. Pe hederul pentru porumb se poate monta un kit pentru recoltarea florii-soarelui, care este de fapt un cuţit fix sau rotativ care va tăia pălăriile de floarea-soarelui. În cazul în care trecem de la recoltat porumb la recoltat floarea-soarelui, trebuie să schimbăm viteza de antrenare a hederului. Iar acest lucru se face după caz, cu un reductor cu două viteze, sau cu unul cu patru viteze, în funcţie de construcţie. Se pot obţine viteze ale lanţului de antrenare de la 655 până la 840 rot./min., astfel încât să avem pierderi de producţie cât mai reduse. Legătura electronică şi hidraulică este realizată prin intermediul unui multicuplon adaptat combinelor John Deere. Pentru protecţia pneurilor de tulpinile tăiate, în faţa roţii este montat un îndoitor de tulpini. IPSO Agricultură oferă hedere, în varianta standard, dotate cu kitul pentru recoltarea florii-soarelui, cu sistemul de protecţie a pneurilor şi reductoare.”

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2014 49

Tăvălugul este un cilindru de lemn sau de metal care se rostogoleşte la suprafaţa solului. I. Staicu (1969) consideră că se recurge la tăvălug ori de câte ori o arătură este bolovănoasă şi trebuie mărunţită sau ori de câte ori este necesar a se netezi suprafaţa solului sau este necesar să se îndese solul şi să provoace ridicarea apei spre suprafaţă, unde se găsesc seminţele. Se mai foloseşte tăvălugul şi pentru a micşora camere mari de aer ce apar după arat.

Tăvălugirea şi lucrarea solului cu sapa rotativă Tăvălugul are o acţiune importantă şi complexă asupra economiei apei în sol. Un sol cu umiditate în cantitate mijlocie, afânat prin tăvălugire, îşi măreşte proporţia spaţiului capilar faţă de cel necapilar, numărul punctelor de contact sporeşte, conductibilitatea capilară a apei se măreşte, apa sub formă lichidă se ridică spre suprafaţă şi se pierde prin evaporare directă. Dacă însă după tăvălugire se afânează solul la suprafaţă şi se întrerupe astfel conducerea capilară a apei, atunci umezeala se păstrează în sol. Tăvălugul se poate folosi pentru cultura de rapiţă de toamnă, care se seamănă în septembrie, când solul la suprafaţă este uscat. Prin tăvălugire, se stabileşte un contact mai intim între seminţe şi sol, pe de altă parte, apa se ridică din adâncime până la seminţe şi astfel se asigură o răsărire normală. La fel se procedează şi cu semănătura de sfeclă de primăvară, când stratul de sol de la suprafaţă este uscat şi sub el se găseşte stratul de sol umed. 50 Ianuarie 2014

Adesea, mai ales în regiunile secetoase, la arăturile de vară, brazda nu se revarsă bine şi nu acoperă perfect şanţul lăsat de brazda precedentă. Rămân sub brazdă camere mari de aer care comunică între ele şi care sunt adevărate canale de ventilaţie pentru aerul din sol. Aceste camere provoacă o evaporare interioară şi o pierdere grabnică a umidităţii solului. Este necesar ca aceste canale să fie astupate şi să se stabilească legătura dintre stratul arat şi substratul nearat. Acest efect se obţine cu ajutorul tăvălugilor obişnuiţi sau a unor tăvălugi de construcţie specială cu care sunt dotate maşinile agricole de mare capacitate existente în dotarea societăţilor agricole româneşti

Conţinutul de umiditate pe care trebuie să-l aibă solul când se lucrează cu tăvălugul Este foarte dăunător să se tăvălugească solul umed şi aproape inutil să se tăvălugească solul uscat. Stratul de sol afânat de la suprafaţă împiedică

ridicarea apei în formă lichidă. Conservarea apei în sol prin afânarea stratului de la suprafaţă se face numai parţial. Prin afânare, volumul solului creşte şi proporţia de spaţii necapilare şi intergranulare faţă de spaţiile mici capilare sporeşte. Volumul sporit al stratului de sol afânat este ocupat cu aer saturat cu vapori de apă proveniţi din stratul umed nelucrat. Între aerul din sol saturat cu vapori de apă şi aerul atmosferic, în cele mai dese cazuri uscat, există un schimb permanent. Prin schimbul dintre aerul atmosferic şi aerul solului se înregistrează pierderi, dar aceste pierderi sunt incomparabil mai mici faţă de cele înregistrate la solul neafânat de la suprafaţă, prin care apa se ridică sub formă lichidă într-un curent continuu. Pentru a opri total pierderile de apă din straturile mai adânci ale solului trebuie să se creeze întâi un strat afânat destul de gros şi apoi acest strat afânat să fie parţial îndesat. Dacă stratul arat de sol de la suprafaţă se discuieşte

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2014 51

Victor VĂTĂMANU

în cursul verii pe o adâncime de circa 10-12 cm, iar după disc urmează un tăvălug uşor, se asigură o păstrare totală a apei în sol. Prin păstrarea apei, temperatura din stratul lucrat se menţine scăzută şi deci se reduc pierderile prin evaporaţie directă. L. Kreibig, folosind termometrul termoelectric, a măsurat temperatura într-un sol cultivat cu mazăre după 3 zile de la recoltare şi a observat că în solul nelucrat temperatura la suprafaţă era de 43 de grade Celsius, iar la 25 cm adâncime era de 37 de grade Celsius; în acelaşi sol, discuit pe o adâncime de 10 cm, temperatura era la suprafaţa solului de 43 de grade Celsius, iar în adâncime de 34 de grade Celsius. În solul discuit la 10 cm adâncime şi apoi tăvălugit (solul s-a îndesat pe o adâncime de 5 cm), temperatura la suprafaţa solului era de 43 de grade Celsius, iar în adâncime a scăzut mult, ajungând ca la 25 cm să fie de 27 de grade Celsius. Stratul de sol de la suprafaţă, îndesat pe o grosime de 5 cm, este ca un capac care opreşte în întregime legătura dintre aerul solului şi aerul atmosferic. Prin acest procedeu simplu apa din straturile mai adânci ale solului nu se mai ridică la suprafaţă, pierderile de apă prin evaporaţie sunt oprite în întregime. Când se face o arătură în vederea semănatului şi nu mai rămâne timp suficient ca arătura să se aşeze, atunci trebuie ca imediat după arăt să se tăvălugească. Plantele cresc mai bine şi fără pericol de îngheţ pe solul lucrat, dar aşezat, în contact strâns cu solul nelucrat. Dacă acest contact este întrerupt prin camere de aer ce rămân între bulgării mari, plantele suferă şi pier. Tăvălugitul este obligatoriu după arătura bulgăroasă făcută în porumbişte, după care urmează a fi semănat grâul de toamnă. Semănăturile tăvălugite încolţesc mai repede şi mai uniform decât cele netăvălugite. Avantajul acesta este legat de pierderea unei cantităţi de umiditate. Pe de altă parte, pământul netăvălugit face repede crustă după ploile următoare, ceea ce este un neajuns. Pentru a evita aceste neajunsuri, după tăvălug este indicat a urma grapa uşoară sau tăvălugi dinţaţi, care lasă 52 Ianuarie 2014

la suprafaţă un strat de sol afânat. În dotarea agriculturii din România se folosesc încă două tipuri de tăvălugi: unul neted şi unul inelar, zimţat. Tăvălugul neted 3 TN-1,4 este destinat tasării solului înainte şi după semănat, atunci când acest lucru este necesar. Tăvălugul are trei cilindri din tablă cu diametrul de 600 mm şi lăţimea de 1,4 metri. Între cei trei tăvălugi există o acoperire de 10 cm, astfel că în agregat lăţimea totală de lucru este de 4 m. Cilindrii tăvălugului sunt goi în interiori. Se pot umple cu balast în diferite proporţii, în funcţie de condiţiile de teren şi de gradul de tasare dorit. Greutatea tăvălugului gol este de 1.200 de kilograme, revenind o apăsare convenţională de 2,87 kg/cm lăţime de lucru. Prin umplerea tăvălugului cu balast, apăsarea poate ajunge la 6-7 kg/cm lăţime de lucru. La lucrările de tăvălugire, în urma agregatului se poate cupla o grapă cu colţi pentru afânarea superficială a terenului. Productivitatea acestui agregat variază între 11 şi 18 ha/schimb. Tăvălugul inelar TU-5,5 este destinat mărunţirii bulgărilor şi tasării solului înainte şi/sau după semănat, concomitent cu o uşoară afânare la suprafaţă, datorită elementelor de tasare formate din mai multe inele care se rotesc liber pe ax şi care au o obadă zimţată. Tăvălugul este format din trei secţii (fiecare având o lăţime de lucru de 1,9 metri). Lăţimea totală de lucru este de 5,5 m. Greutatea tăvălugului este de 1.450 de kilograme, cu posibilitatea de majorare prin aşezarea de saci cu nisip sau alte greutăţi pe platformele de balast ale secţiilor. Productivitatea în lucru a agregatului este de 22-30 ha/schimb.

Lucrarea cu sapa rotativă

Pentru executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor în prima perioadă de vegetaţie, se utilizează cu o deosebită eficacitate sapele rotative. Sapa rotativă SR-4,5 este destinată afânării superficiale a solului în culturile de porumb şi alte plante, când se prăşesc. Organele active ale sapei rotative sunt rozetele cu gheare curbate mantate în baterii cu câte două rânduri. Fiecare rozetă are câte 12 gheare

curbate, dispuse radial, diametrul exterior fiind de 460 mm. Distanţa între urmele vecine ale rozetelor este de 60 mm. Greutatea totală a sapei rotative este de 540 de kilograme, lăţimea de lucru fiind de 4,5 m. De o mare importanţă în folosirea sapei rotative este sensul de înaintare, în funcţie de curbarea ghearelor şi de viteza de deplasare. În culturile de cereale păioase, atunci când acestea au o înălţime de 6-8 cm, se lucrează cu vârfurile curbate orientate în sens invers faţă de sensul de deplasare, pentru a nu vătăma prea mult plantele. Viteza de deplasare este în acest caz de 5-6 km/h. La o înălţime mai mare a plantelor (10-12 cm) şi în culturi mai viguroase şi bine înfrăţite, viteza de deplasare poate creşte la 7-8 km/h. La porumb, care este semănat mai adânc, se lucrează cu ghearele având vârfurile curbate în sensul de înaintare, ceea ce face ca acestea să pătrundă mai bine şi să afâneze solul mai puternic. Viteza de deplasare este în acest caz de 7-9 km/h, în primul stadiu de vegetaţie, când plantele au o înălţime de 5-6 cm şi de 10-13 km/h, la a două lucrare executată, când plantele au o înălţime de 12-15 cm. Gradul de vătămare a culturii la aceste lucrări este de 2-3%. Concomitent cu afânarea solului, sapa rotativă execută şi distrugerea buruienilor în curs de răsărire sau în faza cotiledonară. Gradul de distrugere a buruienilor, la o creştere a vitezei de deplasare de la 6 la 13 km/h, creşte de la 60% la 90%. Productivitatea la lucrările cu sapa rotativă, în funcţie de condiţiile de lucru, variază între 30 şi 40 ha/schimb. În final, trebuie să amintim faptul că aceste agregate agricole se folosesc din ce în ce mai puţin, din cauza apariţiei şi a folosirii unor utilaje agricole de mare productivitate, care au în componenţa lor şi principiile expuse anterior. Deoarece aceste utilaje multifuncţionale nu au ajuns şi în dotarea unor societăţi agricole cu posibilităţi financiare medii de procurare a lor, am considerat că este necesar a prezenta variante de a obţine culturi profitabile cu mijloace agricole devenite tradiţionale.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2014 53

Cristian dĂNESCU

2013 - anul majoratului MEWI

Norocul este de partea celor care muncesc din greu „Activitatea noastră a început în 1995, cu cinci oameni, într-o hală a fostului Agromec din Orţişoara, reparând pluguri aduse din Germania, pentru că acestea «se cereau». În prezent, vindem, prin şapte filiale în întreaga ţară şi trei dealeri importanţi, maşini, utilaje agricole realizate de peste 18 dintre producătorii de renume ai tehnicii mondiale. Trăgând linie şi adunând, avem imaginea evoluţiei uriaşe parcurse nu numai de noi, ci şi de preferinţele agricultorilor”, ne-a rezumat domnul Cristian Dănescu, director general MEWI.

54 Ianuarie 2014

Retrospectivă MEWI 2013 Anul 2013 a fost unul cu adevărat plin. Am împlinit 18 ani, am ajuns la maturitate. Dacă în 2010 aveam 35 de angajaţi, anul acesta am depăşit o sută. Iar dacă vorbim despre vânzări, am crescut cu 15% faţă de anul trecut. La fel ca în fiecare bilanţ de sfârşit de an... În primăvară am inaugurat trei noi filiale, la Işalniţa (Dolj), Ovidiu (Constanţa) şi Tureni (Cluj). În luna mai, la fel ca în ultimii 3 ani, la Ziua Porţilor Deschise, ne-am sărbătorit majoratul în prezenţa a peste 400 de persoane, dintre care peste 200 de fermieri, figuri importante din mediul agricol românesc,

mulţi prieteni, reprezentanţi ai producătorilor pe care îi reprezentăm, colaboratori, studenţi... Iunie a fost luna participării la AgriPlanta, unde toţi cei care ne-au vizitat standul s-au putut convinge că noi nu doar vindem maşini şi utilaje agricole, ci oferim cu adevărat soluţii majore pentru fermieri moderni. Şi pentru că am acumulat atât de multe de povestit şi de împărtăşit, în luna septembrie a apărut primul număr, aniversar, al publicaţiei proprii „pe roate!”.

Agritechnica 2013

Producătorii premianţi din acest an, şi pe care noi îi reprezentăm în

www.agrimedia.ro

România, adică Fendt, Horsch, Rauch, Merlo, se află în fiecare an pe lista celor care creează valoare, noutăţile propuse de ei aducând acele diferenţe substanţiale ce fac ca ele să poată fi numite inovative, nu doar nişte schimbări nesemnificative. Am fost şi în 2013 la Agritechnica, cu întreaga echipă de vânzări, şi pot să vă spun că şi la această ediţie ne-a impresionat, ca de fiecare dată, de altfel, numărul mare de vizitatori la standuri.

Agritehnica, putem asigura cu promptitudine piese de schimb şi lucrări de service de calitate. La ora actuală diferenţa între competitori este dată de serviciile postvânzare.

Responsabilitate socială 2013

În comunitatea noastră ne considerăm o familie „înstărită”, iar dacă alte familii au

Cel mai important moment al anului 2013

Una dintre cele mai mari realizări ale anului 2013 este vânzarea celor 33 de Fendt 939 Vario în Insula Mare a Brăilei. Un astfel de tractor, de 390 CP, este vârful de lance al producătorului german, un tractor care chiar face ceea ce promite, adică economii de carburant, confort etc. Pătrunderea în Insulă a fost pentru noi un obiectiv încă de acum doi ani, însă se pare că la vremea aceea nu eram pregătiţi pentru un astfel de client. Acum însă suntem! Pentru că, prin deschiderea punctului de lucru de la Drajna şi a atelierului de la Brăila al dealerului nostru

www.agrimedia.ro

nevoie de ajutor, este cumva de datoria noastră să fim generoşi, pentru că, dacă nu faci un bine atunci când ai posibilitatea, este aproape la fel ca a face un rău.

Ajutăm şcoli, spitale, echipe de copii implicaţi în activităţi sportive, fundaţii şi multe altele. În luna decembrie 2013 am susţinut montarea întregului sistem de încălzire a sălii destinate lucrărilor practice de la şcoala din Orţişoara.

2014 - anul demonstraţiilor în câmp

Noi credem, la MEWI, că norocul este de partea celor care muncesc din greu. Aşa că, pentru a avea din nou un an norocos, vom lucra susţinut, vom avea multe evenimente, vom ajuta fermierii, prin tehnica de vârf din portofoliul nostru, să aibă şi ei rezultate pe măsura eforturilor depuse. Astfel, în acest an vom inaugura filialele ce-şi vor desfăşura activitatea în sediile noastre proprii de la Valea lui Mihai (Bihor), în luna martie, şi cele de la Drajna (Călăraşi) şi Palanca (Giurgiu), în luna octombrie. De asemenea, va fi anul demonstraţiilor în câmp, MEWI DEMO, eveniment ce are loc o dată la doi ani, şi care presupune o mare desfăşurare de forţe. Şi la aceasta, şi la AgriPlanta din iunie vom prezenta desigur şi noutăţile producătorilor pe care îi reprezentăm, printre acestea numărându-se şi vedetele Agritechnica 2013, maşina autopropulsată de erbicidat Horsch, sistemul de semănat păioase bob cu bob al aceluiaşi inovativ producător, combina hibrid de foarte mare capacitate Fendt 9460 X şi desigur multe altele...

Ianuarie 2014 55

Grădinile şi parcurile din centrele populate ale oraşelor au fost asaltate şi au devent locuri de întâlniri şi manifestări politice şi alte confruntări în primii ani după evenimentele din decembrie 1989, după cum prezintă Gh. Glaman şi M.N. Vlăduţ (2003).

Arhitectura spaţiilor verzi din România după 1989 Ca şi în alte sectoare, administrarea spaţiilor verzi a intrat într-o fază de lipsă aproape totală de interes, după care a urmat o degradare continuă, atât în ceea ce priveşte amenajările peisagistice, cât şi al dotărilor. Spaţiile verzi nu au mai fost întreţinute, lucrările de primăvară şi de toamnă s-au făcut numai pe suprafeţe restrânse, zone întregi de gazon şi chiar plantaţii de trandafiri de pe diferite bulevarde şi străzi au fost distruse prin parcări dezordonate ale automobilelor. Distrugerea spaţiilor verzi a continuat chiar şi în grădinile şi parcurile publice, prin extinderi de buticuri şi berării în aer liber plasate în interiorul acestora. Neafectate au rămas grădinile botanice, unele rezervaţii şi păduri-parc, spaţiile verzi de pe lângă unele edificii administrative şi socioculturale. Mai afectate au fost spaţiile verzi din Bucureşti şi unele oraşe reşedinţă de judeţ (Braşov, Giurgiu, Craiova ş.a.). 56 Ianuarie 2014

Unităţile specializate în întreţinerea parcurilor, grădinilor şi a altor spaţii verzi şi-au restrâns activitatea, unităţile specializate s-au privatizat, iar altele şi-au pierdut autoritatea. Rămân în funcţiune capacităţi reduse pentru producerea de plante ornamentale şi floricole. După 1990, producţia de flori decorative cultivate sub geam a scăzut continuu, la circa 115 hecatre, iar

producţia de flori de la 269 hectare la 120 hectare, în anul 2000. Producţia de flori a ajuns de la 247.236 mii fire de flori la 44.390 mii, în sere, şi de la 21.156 mii la 15.200 mii fire de flori de câmp, la nivelul anului 2000. Ca urmare a scăderii producţiei interne, s-a extins importul de flori tăiate, astfel încât astăzi acesta reprezintă peste 80% din piaţa florilor tăiate. În perioada care s-a scurs din 1989 şi până în prezent, pentru floricultura şi arta perisagistică sunt mai frecvente numai iniţiative locale, susţinute sau nu de către primării. Ca urmare, au existat situaţii în care a fost pusă în pericol chiar şi baza dendrologică, colecţiile exotice şi floricole din rezervaţii, parcuri dendrologice şi chiar din grădinile botanice. Grădinile şi parcurile publice, spaţiile verzi din interiorul oraşelor nu beneficiază de o nouă reglementare unitară, eventual prin care o parte din

www.agrimedia.ro

Suprafaţa spaţiilor verzi construite astăzi a depăşit, după unele date, 100.000 de hectare (având în vedere şi rezervaţiile existente) şi credem că poate beneficia de o atenţie mai mare. Acest interes este cu atât mai necesar cu cât asistăm, în aceşti ani, la o expansiune a construcţiilor civile particulare, atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Apariţia acestor nou construcţii civile a impulsionat şi dezvoltarea unor unităţi private specializate în amenajarea spaţiilor verzi. Avem astăzi întreprinderi specializate în amenajarea parcurilor, grădinilor, spaţiilor verzi din domeniul privat. Astfel, întâlnim unităţi complexe de tipul „Grădina de pe lângă casa noastră”, care oferă în incintă „modele de amenajări de spaţii verzi”, pe baza cărora contractează realizarea acestora. De asemenea, există unităţi specializate care elaborează planuri de grădini individuale în diferite variante, simple şi uşor de citit atît de către clienţi, cât şi de unităţi specializate în aranjamente arhitecturale. În multe oraşe de reşedinţă sunt organizate şi funcţionează servicii de consultanţă

www.agrimedia.ro

şi asistenţă tehnică, specializate în amenajarea de parcuri şi scuaruri. Fostele întreprinderi specializate, unele falimentare, iar altele privatizate, continuă să asigure baza materială şi să susţină întreţinerea spaţiilor verzi existente în multe oraşe. Sectorul privat s-a implicat şi în producerea de plante ornamentale şi decoraţiuni floricole, precum şi flori tăiate, obţinute prin culturi protejate. Pe baza unor proiecte ieftine de sere încălzite tehnologic, în Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării se produc plante floricole în sere particulare, în adăposturi uşoare, demontabile, construite special pentru a proteja şi forţa unele culturi, cum ar fi: lalele, zambile, stânjenei, gladiole, crizanteme ş.a. Primăriile oraşelor reşedinţă de judeţ au organizat sectoarele administraţiei domeniului public şi, prin bugetele locale, au alocat în ultimii ani sume corespunzătoare refacerii şi întreţinerii arhitecturii spaţiilor verzi orăşeneşti. Prin noi dotări şi îmbunătăţirea tehnologiilor, şi-au reluat activitatea parţială sau totală de producere a plantelor floricole chiar şi unele sere mai vechi, precum serele Popeşti-Leordeni, Codlea, Braşov, Galaţi, Bârlad etc. A luat naştere în mai multe oraşe un sector care are preocupări şi în domeniul locuinţelor şi decorarea lor exterioară, aranjarea plantelor în camere şi în grădini interioare. S-a dezvoltat, totodată, o largă reţea particulară de desfacere a plantelor floricole cultivate în ghivece sau a florilor tăiate.

Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură de la Vidra a reluat lucrările pentru îmbogăţirea sortimentului de flori de câmp şi de producere a seminţelor de flori pe care le valorifică prin reţeaua de magazine specializate ale UNISEM. În cadrul lucrărilor de sistematizare a centrelor populate, s-au reluat normele de urbanizare şi aplicarea lor, conform cărora, o dată cu acceptarea unor construcţii, se aprobă şi amenajarea zonei verzi în care acestea se încadrează. Societatea Română a Horticultorilor, refondată în anul 1991, a creat în structura sa organizatorică un departament floricol, cu scopul atragerii unor specialişti care să fie purtătorii de cuvânt ai societăţii civile în apărarea şi dezvoltarea arhitecturii peisagistice în oraşele ţării, dar şi la sate. Incursiunea făcută prin interesanta evoluţie a floriculturii şi a artei grădinăritului ne ajută să cunoaştem experienţa acumulată. Se poate considera că perioada de după 1989 este cu mult mai favorabilă valorificării iniţiativelor particulare, a stimulării şi sponsorizării cercetării şi a producerii de plante ornamentale şi decorative, pentru organizarea de expoziţii floricole. Arhitectura spaţiilor verzi cu specific românesc are mari şanse de a se impune. După cum se ştie, „arta nu este decât căutarea frumosului în viaţă” şi asta au făcut înaintaşii noştri, adevăr ce ne obligă să prezentăm experienţa câştigată. Cu gândul la dezvoltarea turismului în România, este necesar ca eforturile să fie îndreptate către înfrumuseţarea nu numai a oraşelor, dar şi a aşezărilor rurale, a cadrului local din jurul locuinţelor individuale etc. Întrucât suprafaţa totală a spaţiilor verzi de folosinţă generală amenajate în localităţi rurale este normată, este util şi se impune ca, o dată cu modernizarea acestor localităţi, să se elaboreze şi programe de amenajări de spaţii verzi în stil peisagistic şi care să se integreze în mediul natural înconjurător.

Victor VĂTĂMANU

acestea să fie date în administraţia societăţii civile, colectivităţilor de localnici, care beneficiază şi folosesc această arhitectură peisagistică. Un început de redresare în ultimii ani se constată prin măsurile de privatizare şi concesionare iniţiate şi prin acţiunile întreprinse de administraţiile domenilor publice de pe lângă primăriile orăşeneşti. S-au luat măsuri după anul 2000 de degajare a spaţiilor verzi ocupate abuziv de buticuri şi de berării amenajate în aer liber în parcuri, au fost reamenajate unele suprafeţe sub grija primăriilor, s-au refăcut şi completat dotările din parcurile şi grădinile existente etc. Mişcarea de redresare a arhitecturii peisagistice din centrele orăşeneşti populate are un sens încă restrâns, nu face obiectul unor programe de sistematizare şi nu poate fi susţinută, întrucât baza logistică, distrusă între timp, nu este deocamdată completată, mai ales pentru spaţiile verzi de utilitate publică.

Ianuarie 2014 57

Crăiţele sunt plante anuale, care se cultivă atât în scopuri medicinale, cât şi ornamentale. Din principiul activ helenienă se fabrică produsul românesc Heligal, indicat în vederea deficitară nocturnă a ochiului normal şi miop (E. Păun şi colab., 1988). Medicamentul se recomandă în profesii care necesită o adaptare rapidă la întuneric (mecanici de metrou, mecanici de locomotivă, conducători auto, mineri). Descoperirea proprietăţilor fotochimice ale helenienei a fost făcută de către Studnitz în 1940 (citat de Elena Tarpo, 1968).

Tehnologia de cultură a crăiţelor (Tagetes patula L.) Se folosesc florile de crăiţe fără receptacul (Flores Tagetes sine receptacolis). Florile de crăiţe conţin ulei volatil, în care sunt prezenţi compuşi terponici, ca linalool, nonalool, esterul linalcoolului, acetat de linalit, tagetonă, limonen. S-a mai semnalat prezenţa flavonoizilor ca: cvercetagetina, patuletina, patuletrina, camferitrina, evercetagetrina. Principiul activ este heleniena, un pigment galben, care este esterul dipalmitic al luteinei (Bodea şi colab., 1964). Heleniena are acţiune specific retiniană de mărire a vitezei de adaptare a ochiului. Îmbunătăţeşte sensibilitatea vizuală a ochiului normal, iar în cazuri deficitare ameliorează viteza de adaptare, cum ar fi hemeralopie diurnă, în retinita pigmentară.

boabe, cereale de toamnă sau prăşitoare. Revenirea pe aceeaşi solă are loc după cel puţin 4 ani.

Fertilizarea - specia reacţionează foarte bine la aplicarea îngrăşămintelor cu azot, în doze de 60-80 kilograme/hectar substanţă activă, şi a îngrăşămintelor cu fosfor, în doze de 40-50 kilograme/hectar substanţă activă. Aplicarea potasiului în combinaţie cu azotul şi fosforul

se efectuează utilizând doze de 20-30 kilograme de oxid de potasiu/hectar. Îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu se aplică toamna şi se încorporează o dată cu arătura adâncă, iar îngrăşămintele cu azot se administrează primăvara devreme. Terenurile mai puţin bogate în materii hrănitoare se îngraşă cu 4-5 tone de gunoi de grajd la hectar, bine fermentat, la care se adaugă 30 kilograme fosfor/hectar substanţă

Locul în asolament - crăiţele

se pot cultiva după borceag pentru fân, leguminoase pentru 58 Ianuarie 2014

www.agrimedia.ro

activă şi 20 kilograme de potasiu/hectar substanţă activă ş.a.

Pregătirea solului - sistemul obişnuit de lucrare a solului se diferenţiază în funcţie de planta premergătoare şi de starea de umezeală a solului. Lucrările de bază după plantele care se recoltează mai devreme constau în executarea unei arături de bună calitate, făcută cu plugul în agregat cu grapa stelată, imediat după recoltarea plantei premergătoare, la adâncimea de 22-25 cm. Arătura se întreţine curată de buruinei prin discuiri repetate. După plante care se recoltează târziu, se execută direct arătura la 22-25 cm, cu plugul în agregat cu grapa stelată. Primăvara, înainte de însămânţare sau plantare, terenul se lucrează cu combinatorul sau cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi reglabili, în vederea menţinerii umidităţii din sol, afânării, mărunţirii, nivelării solului şi a îndepărtării eventualelor buruieni.

www.agrimedia.ro

Modul de înmulţire - crăiţele se înmulţesc prin seminţe şi răsaduri. Epoca de semănat-plantat

- semănatul direct în câmp se face cu bune rezultate primăvara devreme. Cercetările efectuate în România la Staţiunea de Cercetare pentru Plante Medicinale şi Aromatice Fundulea, de către Maria Mircea (1986), arată că epoca optimă de semănat pentru crăiţe, cultivate atât pentru valorificarea florilor ligulate ca materie primă vegetală, cât şi pentru

obţinerea de seminţe, este primăvara devreme. Prin însămânţarea la această epocă s-au obţinut producţii medii de 16,6 qintale flori ligulate uscate/hectar, cu 21% mai mult faţă de producţia realizată în varianta semănată primăvara târziu. Cele mai mari producţii de seminţe la hectar (10-10,4 qintale/hectar) s-au înregistrat, de asemenea, în varianta semănată primăvara devreme. În cazul înmulţirii crăiţelor prin răsad, materialul necesar pentru plantat se realizează în răsadniţe calde, însămânţându-se în a doua jumătate a lunii martie. Plantatul răsadului în câmp are loc la sfârşitul lunii aprilie.

distanţa de semănatplantat - culturile de crăiţe se

pot semăna la distanţă de 50-62,5 cm între rânduri, în şir continuu. Experienţele cu diferite distanţe de semănat (37,5, 50, 62,5 cm), efectuate în perioada 1981-1983, în cadrul aceleiaşi unităţi de cercetare românească, au evidenţiat

Ianuarie 2014 59

superioritatea variantelor în care distanţa de semănat a fost de 50 şi 62,5 cm, când s-au obţinut producţii de 15,3-16,2 qintale flori ligulate uscate/hectar. Pe suprafeţe mici, crăiţele se pot însămânţa şi în cuiburi la intervale de 50 cm între rânduri şi 20-25 cm pe rând, cu 2-3 seminţe la cuib, după care terenul se presează uşor cu tăvălugul. La aceleaşi distanţe se plantează şi răsadul de crăiţe. În funcţie de tipul de sol, adâncimea de semănat este cuprinsă între 1,5 şi 2,5 cm.

Norma de sămânţărăsad - în general, norma de

sămânţă este de 4-6 kilograme/ hectar, limita superioară utilizânduse pe solurile în care nu s-a putut realiza un pat germinativ corespunzător. Experienţele cu diferite norme de sămânţă (2, 4, 6 kilograme/hectar), executate la Fundulea în perioada 1981-1983 de aceeaşi cercetătoare, au arătat că, prin folosirea normei de sămânţă de 4 kilograme/hectar, s-au obţinut cele mai ridicate producţii, de 16,1 qintale flori ligulate uscate/hectar. Pentru a fi distribuite cât mai uniform pe teren, seminţele de crăiţe se pot amesteca cu nisip fin de râu, uscat, sau cenuşă. Proporţia amestecului este de 1 parte seminţe la 4-5 părţi material inert (Crăciun şi colab., 1976). La însămânţarea în răsadniţe se folosesc 0,5 kilograme sămânţă/100 metri pătraţi. Sămânţa trebuie să corespundă condiţiilor STAS în vigoare, care prevăd pentru clasele 1 şi a 2-a limite de 60-70% la puritatea fizică şi 50-60% la facultatea germinativă.

Victor VĂTĂMANU

Lucrările de întreţinere

- pentru crearea unor condiţii optime de creştere şi dezvoltare a plantelor se execută 3-4 praşile mecanice şi manuale. În cazul însămânţării directe în câmp, prima praşilă se execută umediat ce se disting rândurile, iar în cazul plantării, imediat după 60 Ianuarie 2014

plantare. A doua praşilă se execută la 2-3 săptămâni după prima, iar următoarele de câte ori este necesar, urmărindu-se distrugerea buruienilor şi afânarea solului. În loturile destinate producerii de seminţe, izolate în spaţiu, se vor elimina toate plantele slab dezvoltate şi netipice. În răsadniţe, prin moderarea temperaturii şi a umidităţii, se realizează un răsad viguros, cu o talie de 5-7 cm şi cu 2-3 ramificaţii.

Boli şi dăunători - dintre boli,

a fost semnalat putregaiul rădăcinilor (Sclerotinia sclerotiorum - Lib. - De Bary) şi putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea Pers.), cu o frecvenţă redusă (Vera Bontea, 1986). Până în prezent nu au fost depistaţi dăunători în culturile de crăiţe.

Recoltarea

Epoca de recoltare - momentul optim de recoltare a materiei prime vegetale este la deschiderea completă a florilor ligulate, când inflorescenţele au diametrul de 2-2,5 cm, respectiv din iunie şi până în septembrie, de 4-6 ori. Recoltarea se face numai pe timp frumos, când s-a ridicat roua, de preferat dimineaţa, deoarece mai târziu plantele îşi pierd turgescenţa şi se recoltează cu dificultate. Pentru obţinerea de seminţe, plantele se recoltează la maturitatea deplină.

Modul de recoltare

- inflorescenţele recoltate manual se aşază un coşuri şi se transportă la alocul de uscare, unde li se scot florile marginale

şi cele tubuloase, pentru a fi puse la uscat, îndepărtându-se receptaculul, precum şi celelalte impurităţi sau corpuri străine. Durata de înflorire a plantelor şi sporirea producţiei la hectar depind în foarte mare măsură de recoltarea la timp a tuturor inflorescenţelor ajunse la maturitatea tehnică. Conţinutul în helenienă creşte pe măsura dezvoltării inflorescenţei şi ajunge la maximum la maturitatea deplină (Elena Tarpo, 1968). Nu este permis să rămână pe plante, după recoltare, inflorescenţele ajunse la maturitatea tehnică, deoarece acestea trec foarte repede în stadiul următor de fructificare. La recoltare, la contactul direct cu planta pot apărea unele forme de alergie; ca urmare, se vor lua măsuri de echipare corespunzătoare a culegătorilor. În mod curent, producţiile sunt de 40-50 qintale flori proaspete/ hectar, dar pot ajunge şi la 60-80 qintale/hectar. Recoltarea plantelor semincere se face cu secera, după care se treieră şi se vântură. Se pot obţine producţii medii de 4-6 qintale seminţe/hectar, dar în culturile reuşite se pot obţine şi 8-10 qintale seminţe/hectar.

Prelucrarea materiei prime Uscarea - florile ligulate se usucă pe cale naturală, în straturi subţiri, la umbră, în locuri curate şi bine aerisite, pe rame, prelate, hârtie albă, timp de 3-4 zile. Uscarea se poate realiza şi pe cale artificială, în uscătorii, la o temperatură de 30-35 de grade Celsius, timp de 4-6 ore, fără a produce modificări calitative. Randamentul de uscare pentru florile ligulate este de 5:1. Producţia de flori ligulate uscate poate ajunge la 16 qintale/hectar, dar în general, aceasta oscilează între 8 şi 12 qintale/hectar. Ambalarea, păstrarea - după uscare, florile se păstrează în saci de hârtie sau în lăzi, în încăperi uscate, întunecoase şi aerisite, ferite de insecte, rozătoare şi praf.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2014 61

Hotărârea nr. 959 din 4 decembrie 2013 privind prorogarea termenelor de aplicare a unor ajutoare de stat, precum şi pentru aprobarea ajutoarelor de stat care se acordă producătorilor agricoli pentru anul 2014 şi a sumei totale alocate acestor ajutoare de stat - M.O. nr. 0768 din 2013 Ordinul nr. 1391 din 6

decembrie 2013 pentru modificarea Procedurilor specifice de implementare şi control, precum şi a formularisticii necesare privind acordarea ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură, aprobate prin Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 1.229/2013 - M.O. nr. 0770 din 2013

Ordinul nr. 1416 din 12 decembrie 2013 pentru aprobarea listei deţinătorilor de femele reproducătoare de rasă pură din rase locale de animale în pericol de abandon - M.O. nr. 0783 din 2013 Ordinul nr. 1415 din 12

decembrie 2013 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 23 din Schema de ajutor de stat „Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea produselor agricole şi forestiere în vederea obţinerii de produse neagricole“, aprobată prin Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 12/2010 - M.O. nr. 0793 din 2013

Hotărârea nr. 962 din 4 decembrie 2013 privind aprobarea acordării ajutoarelor de minimis pentru conservarea raselor locale de animale în pericol de abandon - M.O. nr. 0774 din 2013

Ordinul nr. 1438 din 16 decembrie 2013 privind modificarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 1.253/2013 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică - M.O. nr. 0798 din 2013

Ordinul nr. 1412 din 12 decembrie 2013 pentru aprobarea încheierii convenţiilor privind finanţarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, la specia bovine, precum şi a cuantumului de plată înscris în adeverinţă - M.O. nr. 0783 din 2013

Hotărârea nr. 1021 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea Amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 27 august 2013, 5 septembrie 2013 şi 23 septembrie 2013 între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la

62 Ianuarie 2014

Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea Proiectului pentru modernizarea sistemului de informare şi cunoaştere în agricultură, semnat la Bucureşti la 28 ianuarie 2005 M.O. nr. 0804 din 2013

Hotărârea nr. 1019 din 11 decembrie 2013 privind actualizarea valorilor de inventar şi schimbarea titularului dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea unor unităţi din subordinea MADR M.O. nr. 0807 din 2013 Ordinul nr. 1474 din 20 decembrie 2013 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis „Investiţii privind infrastructura de broadband în spaţiul rural“ - M.O. nr. 0820 din 2013 Decretul nr. 1122 din 18 decembrie 2013 pentru promulgarea legii privind transmiterea unor terenuri în suprafaţă totală de 1.782 mp, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ - Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas, judeţul Constanţa, în administrarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi

www.agrimedia.ro

Investiţii Străine, în vederea realizării de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. a obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire a municipiului Constanţa“ - M.O. nr. 0828 din 2013

Hotărârea nr. 1064 din 11

decembrie 2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor OUG nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 - M.O. nr. 0833 din 2013

Hotărârea nr. 1158 din

23 decembrie 2013 privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură aferente schemelor de plăţi directe şi pentru măsuri de piaţă în agricultură - M.O. nr. 0837 din 2013

Ordinul nr. 1493 din 20

decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea Procedurilor specifice de implementare şi control, precum şi a formularisticii necesare privind acordarea ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură, aprobate prin Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 1.229/2013 - M.O. nr. 0842 din 2013

Ordinul nr. 1521 din 30 decembrie 2013 pentru modificarea Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 155/2010 privind producerea în vederea comercializării şi comercializarea seminţelor de plante furajere - M.O. nr. 0004 din 2014 Ordinul nr. 1522 din 30

decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 149/2010 privind comercializarea seminţelor de cereale - M.O. nr. 0004 din 2014

www.agrimedia.ro

Hotărârea nr. 1156 din 23

decembrie 2013 pentru aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi a tarifelor aferente acestora - M.O. nr. 0008 din 2014

Hotărârea nr. 1170 din 23 decembrie 2013 pentru modificarea HG nr. 299/2012 cu privire la normele metodologice privind modul de acordare a ajutoarelor de stat producătorilor de cartofi afectaţi de organismele de carantină dăunătoare culturii cartofului - M.O. nr. 0014 din 2014 Legea nr. 2 din 8 ianuarie 2014 pentru aprobarea OUG nr. 64/2013 privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu - M.O. nr. 0015 din 2014 Ordinul nr. 1515 din 23 decembrie 2013 privind aprobarea introducerii noului însemn de certificare a calităţii vinurilor cu denumire de origine controlată şi indicaţie geografică îmbuteliate şi stabilirea cuantumului taxei pentru autorizarea anuală a plantaţiilor viticole destinate obţinerii de struguri pentru producerea de vinuri cu denumire de origine controlată sau cu indicaţie geografică, a cuantumului taxei pentru atestarea dreptului de utilizare a denumirii de origine controlată sau a indicaţiei geografice

pentru comercializarea vinurilor M.O. nr. 0019 din 2014

Ordinul nr. 1501 din 20 decembrie 2013 privind stabilirea procedurilor pentru efectuarea controalelor fitosanitare - M.O. nr. 0026 din 2014 Ordinul nr. 1316 din 20 noiembrie 2013 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr. 397/2003 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi încadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole M.O. nr. 0727 din 2013 Ordinul nr. 1357 din 29 noiembrie 2013 pentru modificarea art. 21 din Schema de ajutor de minimis „Sprijinirea activităţilor economice în vederea diversificării economiei rurale şi a creşterii calităţii vieţii în spaţiul rural“, aprobată prin Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 567/2008 - M.O. nr. 0745 din 2013 Ordinul nr. 1337 din 25 noiembrie 2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de promovare a vinurilor pe pieţele ţărilor terţe, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2014-2018 şi pentru aprobarea modelului de contract privind punerea în aplicare a programelor de promovare a vinurilor pe pieţele ţărilor terţe - M.O. nr. 0747 din 2013 Ordinul nr. 1348 din 27 noiembrie 2013 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 - M.O. nr. 0760 din 2013 Ianuarie 2014 63

Compania Kongskilde Industries sărbătoreşte în acest an, în luna noiembrie, 65 de ani de la înfiinţare. Sediul central se află în Soroe, la 120 km distanţă de Copenhaga (Danemarca). Produsele sale sunt cunoscute în toată lumea, fiind comercializate sub mărcile Kongskilde, Nordsten, Becker, Överum, Howard şi JF.

Dorinel MIHAI

Kongskilde - o istorie puternică Pe piaţa românească de tehică agricolă, multe dintre brandurile aflate în portofoliul companiei daneze sunt cunoscute de fermieri, însă nu la fel de bine este cunoscut faptul că ele aparţin firmei Kongskilde. Cea mai recentă achiziţie a acesteia a fost realizată în anul 2011, când a preluat firma JF, care produce echipamente şi maşini pentru recoltarea furajelor, precum şi remorci tehnologice pentru hrana animalelor. De precizat este faptul că în gama produselor JF există cositoarea cu cea mai mare lăţime de lucru, de 12,3 m. Pentru a afla mai multe despre istoricul, produsele şi planurile companiei Kongskilde, l-am intervievat pe domnul Dorinel Mihai, director general al Kongskilde România. Firma Kongskilde şi-a început activitatea construind suflante pentru transportul cerealelor, după care şi-a diversificat producţia. Construcţia combinatoarelor a început-o în anul 1956. Pe măsură ce firma s-a dezvoltat, şi-a intensificat şi activitatea de export. A deschis 64 Ianuarie 2014

filiale în toată lumea, înclusiv în Canada şi Africa de Sud. În 1981, a fost achiziţionată de Grupul DLG - o importantă cooperativă din Danemarca, care numără peste 29.000 de membri. DLG este unul dintre cei mai mari traderi de cereale din lume. Compania Kongskilde deţine cinci fabrici în Europa. În Danemarca se fabrică scormonitori şi tot ce înseamnă echipamente pentru transport şi manipulare cereale, în Suedia - pluguri, scarificatoare, maşini pneumatice Wing Jet pentru împrăştiat îngrăşăminte chimice granulate şi semănători pneumatice, în Germania - semănătorile Becker, în Franţa sunt fabricate frezele şi grapele rotative Howard, iar în Polonia tot ce înseamnă echipamente pentru pregătirea solului. Filiala Kongskilde România s-a deschis în decembrie 2012. Anul trecut am început să dezvoltăm reţeaua de distribuţie, pentru că noi nu vindem în nume propriu. Am ajuns la un număr de 14 distribuitori, care acoperă aproape

întreg teritoriul României. De la 1 ianuarie, am un nou coleg, dl Dorin Berke, care ocupă funcţia de manager de vânzări pentru zona Transilvania. Dorim să acoperim cât mai bine teritoriul şi să fim alături de distribuitorii noştri în activitatea pe care o desfăşoară. Service-ul este una dintre preocupările noastre principale, în momentul de faţă este asigurat de către distribuitori. Pe viitor, dorim să mărim numărul acestora astfel încât la aproximativ 100 km să avem un distribuitor.

www.agrimedia.ro

În România, Kongskilde a adus modele de top pentru grupa de utilaje din care face parte fiecare: pluguri Överum, semănători Becker şi Nordsten, precum şi combinatoare Germinator. Plugurile Överum sunt fabricate în Suedia, cu oţel suedez, recunoscut în întreaga lume ca fiind de cea mai bună calitate şi foarte rezistent la uzură. Anul trecut am vândut mai multe pluguri, iar cu unul dintre ele, un model reversibil cu 8 trupiţe, au fost lucrate 800 ha şi nu a trebuit să fie schimbată nici o piesă. Fermierul respectiv este foarte încântat pentru că a avut un consum de motorină de 17 l/ha, în condiţiile în care arătura a fost realizată la 30-35 cm adâncime. Acest lucru se datorează cormanei, care de-a lungul anilor a fost extrem de bine studiată de inginerii de la Kongskilde, astfel încât tot ansamblul opune cea mai mică rezistenţă la înaintare. Semănătoarea de prăşitoare Becker, de mare precizie, este prima maşină care a folosit, de la începutul anilor '80, şi încă mai foloseşte presiunea aerului, cu toate avantajele care decurg din folosirea presiunii, în sensul că singularizarea boabelor pe discul de semănat este absolut perfectă. La un test realizat de DLG Germania, la o viteză de 10 km/oră, nu s-au înregistrat boabe lipsă sau dubluri. După părerea mea, maşinile Becker sunt Mercedesul semănătorilor de plante prăşitoare. Semănătorile de păioase Nordsten

www.agrimedia.ro

asigură o acurateţe ridicată a semănăturii, adică a densităţii de plante la hectar, în condiţiile păstrării unei adâncimi de semănat constante. Mai mult, cantitatea de sămânţă ce poate fi folosită la hectar poate fi reglată într-o plajă de la 2 kg până la aproape 600 de kg. Maşina nu are nici o abatere de la reglajul de densitate. Avem o cutie de viteze extrem de performantă pe care o folosim pe mai multe echipamente, datorită capacităţii de a regla într-o plajă atât de largă cantităţile. Modelul Germinator este vârf de lance în ceea ce priveşte producţia de combinatoare. Forma şi poziţia scormonitorilor care echipează utilajul fac posibilă afânarea terenului până la adâncimea de 8 cm. Distanţa între scormonitori în plan transversal este de 5 cm. Nu scoate pământul de la bază la suprafaţă, în ideea de a păstra acea rezervă mică de umiditate în sol. Dacă există acel contact optim dintre pământ şi sămânţă, ea va ieşi viguroasă şi se va dezvolta fără probleme. Ca particularitate a combinatorului Germinator, introdusă iniţial de noi, apoi preluată şi de alţi producători, putem menţiona faptul că organele de lucru nu sunt montate pe un singur cadru, ci pe secţii de 1 m, în aşa fel încât secţiile pot urmări conturul solului. Varianta tractată are lăţimi de lucru între 3 şi 7 m. Un utilaj asemănător, denumit Germinator Pro, cu lăţimi de lucru între 3 şi 7,9 m şi distanţa între scormonitori de 6 cm poate fi folosit toamna, direct după arătură,

dacă aceasta este de calitate. Sub brandul Kongskilde comercializăm şi echipamente mecanice şi pneumatice pentru transportul şi manipularea cerealelor. Sunt câteva echipamente pentru încărcarea cerealelor din magazii, care au o capacitate de lucru cuprinsă între 10 şi 120 tone/h. Sunt foarte bine poziţionate în piaţă, iar societatea care se ocupă de distribuţia lor este AgriTocan. Comercializăm, de asemnea, şi uscători de baloţi. Sunt societăţi agricole care exportă baloţi şi au nevoie de astfel de sisteme de uscare. În acest moment, piaţa de utilaje din România este uşor paradoxală. În ciuda faptului că nu suntem o ţară săracă, marea majoritate a fermierilor, în special din Transilvania, se orientează către echipamentele la mâna a doua, iar eu am o vorbă: dacă folosim utilaje second-hand, o să avem producţii second-hand. Acest lucru este dovedit, pentru că vedem că în celelalte ţări dezvoltate fermierii lucrează cu tehnologii de ultimă oră şi în condiţii pedoclimatice aproximativ similare cu cele din România, obţin la grâu producţii medii de 6 tone/ha, în timp ce noi obţinem 3,2 tone/ha, iar în anii favorabili, maximum 4,5 tone/ha. Sunt fermieri, în special în Dobrogea, care se orientează către echipamente de ultimă generaţie. În maximum 2 ani, se vor vedea diferenţele de producţie între diversele zone ale ţării. Anul acesta vrem să prezentăm fermierilor utilajele noastre, în cadrul demonstraţiilor practice pe care le vom organiza, în special plugurile şi dezmiriştitoarele. Anul 2013 a fost unul de început, am dezvoltat reţeaua de distribuţie. Vânzările au fost bune, însă anul acesta dorim să depăşim valoarea de 1 milion de euro. Sper ca vom reuşi să ne câştigăm piaţa, pentru că echipamentele pe care le producem sunt de calitate, efectuează lucrările agrotehnice în cele mai bune condiţii şi cu costuri energetice minime. Ianuarie 2014 65

Ana MUSTĂŢEA

Eficenţă şi consumuri energetice mici

66 Ianuarie 2014

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013