Revista AGRIMEDIA - Iulie 2013 by Agri Media Invest s.r.l.

Ianuarie 2013

Drumul mătăsii În ultima perioadă, câteva evenimente majore au marcat viaţa socială şi economică a românilor. În primul rând, groaznicul accident care a curmat viaţa unor semeni de-ai noştri, într-o zonă muntoasă din Muntenegru. Legat de acest eveniment tragic, sunt impresionante mobilizarea spontană şi solidaritatea umană demonstrate de muntenegrenii care au participat la salvarea românilor rămaşi în viaţă printre fiarele contorsionate ale autocarului căzut în prăpastie. Transmitem recunoştinţa noastră eroilor anonimi care au sărit în ajutorul conaţionalilor. Un jurnalist a apreciat de la faţa locului că „muntenegrenii, deşi au o ţară mică, au dovedit şi de această dată că au un suflet mare”. „Da, aşa suntem noi”, a fost replica simplă şi umană a celor care din proprie iniţiativă au participat la diminuarea tragediei suferite de grupul de turişti români. La începutul acestei luni, făcând o amplă radiografie a situaţiei din agricultură, Preşedinţia României a lansat în dezbatere publică strategia privind perspectiva dezvoltării acestui sector vital în perioada 2014-2030. Astfel, plecând de la stadiul actual al agriculturii, de la decizii benefice, dar şi de la erori majore în administrarea acestei inestimabile avuţii naţionale, strategia propune soluţii menite să eficientizeze activitatea agricolă în condiţiile păstrării destinaţiei terenurilor agricole, a stimulării cercetării, a repartizării mijloacelor de sprijin şi exploatarea acestora, prin aplicarea unor tehnologii moderne. S-a remarcat faptul că, deşi în ultimii 23 de ani fiecare titular al portofoliului agriculturii a promovat strategii sectoriale, acestea nu au fost aplicate integral, din motive diverse. Strategia, elaborată de un colectiv format din elita specialiştilor agricoli, cu amendamente pertinente, urmată de o dezbatere publică, poate deveni un document practic, aplicat şi armonizat cu politicile sectoriale ale UE.

www.agrimedia.ro

Tot în această perioadă, Parlamentul European, Consiliul de Miniştri al UE şi Comisia Europeană au aprobat reforma Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada de după 2013. Acordul asupra noii Politici Agricole Comune dă o nouă orientare acestui instrument de lucru, răspunzând astfel într-o mai mare măsură aşteptărilor societăţii exprimate şi cu ocazia dezbaterii publice a acestui important document. Acesta va conduce, printre altele, la efectuarea unor plăţi directe echilibrate şi la consolidarea poziţiei agricultorilor în cadrul lanţului alimentar, respectiv la o mai mare transparenţă şi eficacitate a sumelor alocate fiecărei ţări membre. În acest sens, se va urmări ca mijloacele de sprijin să se adreseze cu precădere adevăraţilor producători agricoli şi cercetării agricole, dar şi programelor de dezvoltare rurală. Aşa cum au avertizat recent factorii decizionali din MADR, deţinătorii de teren care nu-şi lucrează pământul nu vor mai beneficia de subvenţii o perioadă de 3 ani. Această măsură apreciată de fermieri va fi însă greu de realizat prin actuala structură APIA din profil teritorial. Ca urmare a prevederilor Tratatului, Strategiei şi Rezoluţiilor UE privind cooperarea cu ţări din Asia, publicate în ultimii ani în Jurnalul oficial al acestui organism, dar şi a necesităţii ţării noastre de extindere a relaţiilor comerciale, recent, o delegaţie guvernamentală, condusă de primul ministru, dl Victor Ponta, a efectuat vizite de lucru în Azerbaidjan, Kazakstan, Uzbekistan şi China. Având în vedere relaţiile economice tradiţionale cu ţările din Asia Centrală, poziţia geostrategică a ţării noastre şi potenţialul semnificativ în domenii de interes comun, se apreciază că o viitoare cooperare în domeniul petrochimiei,

exploatării şi transportului de gaze, a industriei farmaceutice, materialelor strategice poate constitui un reper major al unor raporturi comerciale reciproc avantajoase. Potrivit statisticilor FMI şi ale altor organisme financiare internaţionale, China, prin muncă, tenacitate şi predispoziţie pentru aplicarea unor tehnologii ultraperformante, a înregistrat în ultimii ani rezultate economice impresionante. A vorbi despre spectaculoasele investiţii în infrastructură, cu rezultate unicat pe plan mondial sau despre miracolul numit Hong Kong, despre Shenzhen - una dintre capitalele mondiale ale cercetării şi producţiei IT, despre Shanghai - oraşul cu cei aproape 14 milioane de locuitori şi cel mai mare şantier urban de locuinţe din lume, despre uriaşele construcţii feroviare şi hidrotehnice, despre rezervele valutare de peste 3.200 de miliarde de dolari sau despre creşteri economice de peste 10% într-o perioadă de recesiune economică mondială înseamnă să vorbeşti despre muncă, modestie şi creativitate, adică să vorbeşti despre China. La aceste succinte repere economice se mai poate adăuga recenta declaraţie a preşedintelui Chinei, dl XI-Jinping, potrivit căruia „China îşi va menţine uşa deschisă pentru investitorii străini şi în egală măsură speră că şi ţările străine să-şi deschidă uşa pentru investitorii chinezi”. Semnificativă şi încurajatoare declaraţie în ceea ce priveşte disponibilitatea spre cooperare economică internaţională a Chinei! Depinde însă, în mare măsură, de factorii decizionali din ţara noastră să demonstreze pragmatism şi tenacitate pentru realizarea proiectelor de investiţii propuse partenerilor externi contactaţi în acest turneu. Altfel „Drumul mătăsii” parcurs recent de guvernanţii noştri va rămâne pe mai departe o realitate frumoasă, trăită însă în alte secole. Simona MUNTEANU Iulie 2013

ISSN 2069 - 1238

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul VII, Nr. 7 / 2013 (76) Iulie 2013 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031.439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

Iulie 2013

SUMAR: 3 8

Editorial

Prima staţie românească de producere a energiei regenerabile pe bază de biogaz

Euralis Semences, reorganizată de la 1 septembrie

Pactul pentru agricultură, un test al clasei politice

S-a ajuns la un acord final privind PAC

Tehnologia de cultură a sparanghelului Asparagus officinalis L

Cerinţele faţă de temperatură ale culturii de porumb boabe

Noutăţi în materie de seminţe

De ce să utilizăm sămânţă certificată?

Igienizarea şi combaterea dăunătorilor din spaţiile de depozitare a seminţelor pentru consum

Curăţarea eficientă a miriştilor cu erbicidul Roundup Energy

Agroconnect, locul în care inovaţiile se îngrămădesc pe metru pătrat

Laverda - 140 de ani de istorie în construcţia de combine

FuseTM - noua tehnologie globală AGCO

Productivitate fără compromisuri cu încărcătoarele JCB

46 48

Reglajul combinei înainte de recoltat - operaţie de maximă importanţă

Versatilitate şi ergonomie cu seria Fendt 500 Vario

Alegerea preselor de balotat

Rozătoare dăunătoare agriculturii

Perspectivele culturii zmeurului şi a murului fără ghimpi în România

Cargill în România

Fendt o ia spre est. Go East Tour 2013

www.agrimedia.ro

Iulie 2013

 În dialog cu fermierii

• De ce are nevoie agricultura r Care ar fi principalele sale obi Nicolae Sitaru, administrator SC Elsit, localitatea Ciochina, judeţul Ialomiţa „Agricultura românească are nevoie de o strategie pentru că nu şi-a atins potenţialul pe care îl are, iar principala ţintă a oricărei acţiuni este aceea de a pune în valoare întreaga capacitate de producţie a ţării. Pe de altă parte, sectorul are nevoie de o strategie deoarece schimbările dese de la Ministerul Agriculturii a împiedicat crearea unei viziuni de dezvoltare a agriculturii pe termen lung. Fiecare ministru care a venit la Ministerul Agriculturii a avut propria sa concepţie, unii n-au stat nici măcar un an la conducerea instituţiei, timp insuficient pentru a înţelege problemele cu care ne confruntăm. Cu fiecare schimbare se creează doar bulversare. Avem nevoie de o strategie, dar care să fie agreată de toată lumea şi oricine vine la minister trebuie să respecte o anumită linie directoare. De unde să începem şi ce să facem? Aş propune de la ceva care costă puţin şi asigură eficienţă, şi anume de la aplicarea unor legi bune care au fost discutate şi elaborate împreună cu actorii economici ce activează în acest domeniu. Actuala echipă de la minister nu ştie să ne asculte, nu are exerciţiul dialogului şi nu ia în considerare propunerile bune pe care le înaintăm. Ne cred naivi, ca şi în cazul în care afirmă că subvenţia pentru motorină din acest an o vom primi în 2014, ştiindu-se faptul că nici o lege nu se aplică retroactiv. Un punct-cheie care ar trebui să se regăsească în strategie este dezvoltarea sectorului de irigaţii, dar înainte însă de finalizarea canalelor ar fi folositor să putem utiliza sistemele de irigaţii care să valorifice apele interioare. Pentru aceasta am avea însă nevoie de o lege. Un alt obiectiv al strategiei ar trebui să fie comasarea terenurilor, pentru că şi aici, după mai bine de 20 de ani, nu avem o lege. Comisia Prezidenţială a venit cu o strategie. Ministrul Agriculturii vorbeşte despre un master-plan de dezvoltare a agriculturii. Ideea este că agricultura are nevoie de strategie, dar aceasta nu ar trebui să fie a unuia sau a altuia, ci să fie agreată de toată lumea şi să fie în folosul agriculturii. Avem nevoie de legi simple, clare, uşor de aplicat, care să ne ajute în activitatea pe care o desfăşurăm.”

Iulie 2013

Mihai Afiliu, administrator SC Afiliu Trans SRL, localitatea Amaru, judeţul Buzău „Avem nevoie de o strategie pentru a face progrese în agricultură. Toate ţările din UE au o strategie pe agricultură şi sunt interesate să dezvolte acest sector. Însă noi vorbim mult, discutăm despre potenţialul agricol pe care îl are agricultura, dar nu se face nimic. Când nu plouă, se vorbeşte despre necesitatea sistemelor de irigaţii. Guvernele se schimbă, miniştrii de asemenea. Ne lipseşte o strategie. Cea prezentată de comisia prezidenţială este foarte complexă, la ea au lucrat oameni importanţi de ştiinţă şi cuprinde toate problemele din agricultură, dar aceasta trebuie să fie şi aplicată, respectată. Trebuie eliminate interesele personale şi de grup, ca să predomine interesul naţional. Primul obiectiv al strategiei trebuie să fie cadastrarea terenurilor agricole, fără de care comasarea şi investiţiile în sistemele de irigaţii nu se pot realiza. În rest, noi ştim ce să facem ca să obţinem producţii mari şi să devenim competitivi.”

www.agrimedia.ro

a românească de o strategie? obiective şi ce soluţii propuneţi? „Este necesară o strategie în agricultură pentru a rezolva problemele din sector. De la o astfel de strategie aştept o măsură de a nu rămâne singura ţară europeană care îşi vinde pământul. România este salvată şi datorită faptului că 40% din locuitori trăiesc în mediul rural şi un minimum de suprafaţă de pământ a supravieţuit pentru că este principala lor sursă de hrană şi venit. Terenurile agricole le vor cumpăra în mare procent străinii, pentru că băncile îi împrumută pe termene lungi, cu dobândă de 1-2%, şi fermele mari, care sunt capitalizate. Va suferi cel mai mult clasa de mijloc. Uniunea Europeană are în vedere dezvoltarea fermelor medii şi există o logică în această măsură, pentru că nu văd de ce ar trebui ca toate fermele să aibă zeci de mii de hectare când toţi trăim pe pământul acesta. După părerea mea, nu s-au găsit până acum soluţii viabile care să împiedice vânzarea terenurilor agricole către străini. Nu există credite avantajoase care să vină în sprijinul fermierului român. De ce nu ne-am uitat în jur când am desfiinţat CAP de mii de hectare, greşind total, şi de ce nu ne uităm acum la vecinii noştri unguri, care nu vând terenurile agricole cetăţenilor străini? Dacă ei nu vând, noi de ce vindem? Alte probleme din agricultură sunt accesul limitat al micilor fermieri la credite şi birocraţia stufoasă. Nici o lucrare de doctorat nu îţi ia atât de mult timp cât îţi ia să obţii aprobări ca să împrăştii gunoi de grajd pe tarlaua ta. Trebuie eliminată birocraţia, iar tinerii sprijiniţi să se instaleze în mediul rural. Celor cu studii universitare ar trebui să li se acorde mai multe facilităţi.”

www.agrimedia.ro

Mircea Croitoru, preşedintele Grupului de producători „Legume-Fructe Matca” „În primul rând, trebuie să elimine birocraţia pentru a avea acces facil la fondurile europene. Foarte mulţi bani s-au blocat pe sectorul pe care îl reprezint şi nu ştiu câte ferme mici au reuşit să se modernizeze, tocmai din cauza birocraţiei şi a punctajului mic acordat proiectelor de investiţii în legumicultură. Strategia trebuie să cuprindă măsuri care să sprijine fermierul român şi să-l protejeze în faţa importurilor masive. La ora actuală ne confruntăm cu preţuri foarte mici la valorificarea producţiei legumicole din cauza importurilor mari de legume din Turcia. Ne-am bucura foarte mult dacă s-ar lua măsuri de protecţie, dacă s-ar face la vamă un control al conţinutului de nitraţi şi de reziduuri din legumele şi fructele care intră pe piaţa românească, pentru a limita aceste importuri. Verificările din ultima perioadă au scos la iveală că atât cele aduse din Turcia, cât şi cele din Comunitatea Europeană nu respectau standardele de calitate. Pentru a stopa aceste importuri, am putea lua exemplul Poloniei, care importă doar atât cât să acopere necesarul de consum, iar restul este asigurat din producţia proprie. La noi lucrurile stau altfel. De exemplu, acum este sezonul pepenilor, când fermierii români ies cu ei pe piaţă, însă această piaţă este de mult invadată cu pepeni aduşi din Grecia. Noi ne chinuim, muncim, ca în final să constatăm că nu putem recupera nici măcar costurile de producţie. În opinia mea, strategia comisiei prezidenţiale este una foarte bună, o ştiu, pentru că am discutat cu cei care au contribuit la ea şi chiar eu am înaintat câteva propuneri, în special pe înlesnirea accesului la banii europeni pentru a ne putea moderniza fermele. Susţin ideea constituirii fermelor familiale şi mărirea plafonului de sprijin pentru micii fermieri la cel puţin 5.000 de euro, ca să fie un adevărat sprijin pentru cei care doresc să investească şi să fie performanţi. Lipsa fermierilor tineri în sector ar trebui să ne îngrijoreze şi de aceea această problemă ar trebui cuprinsă în strategie. De asemenea, în strategie trebuie să se regăsească şi măsuri care vizează creşterea gradului de pregătire profesională pentru că în sector ne confruntăm cu lipsa oamenilor specializaţi. Dacă acum avem o strategie naţională, rămâne doar ca politicul să se trezeasă şi să vină în sprijinul agriculturii, al tuturor. Dacă vor să repornim motorul economiei, şi acesta este agricultura, trebuie să existe acord politic, căci altfel nu va fi pusă în practică.”

Iulie 2013

Ana MUSTĂŢEA

Mihai Petcu, administrator Agroindustriala Pantelimon, judeţul Ilfov

Euralis Semences, reorganizată de la 1 septembrie Florin Constantin va conduce zona Business Unit Europa Sud-Est În scopul de a răspunde mai bine creşterii constante a business-ului în Europa, Euralis Semences a adoptat la data de 13 iunie a.c., la Pau (Franţa), o nouă organizare internă, legată în mod special de reconfigurare a Departamentului de Vânzări. Pentru o mai bună administrare a performanţelor celor 10 filiale comerciale deschise în Europa, dar şi a celor din alte ţări unde compania realizează vânzări active via importatori, activitatea comercială a Euralis Semences va fi organizată, începând cu 1 septembrie 2013, în 4 noi Business Units: Vest, Centru, Est şi Sud-Est. Business Unit Europa Sud-Est (SEE BU) va include următoarele ţări: Bulgaria, Grecia, Republica Moldova, România, Serbia, Turcia şi ţările Balcanice de Sud (Albania, Bosnia-Herţegovina, Macedonia

şii M Muntenegru). t ) SEE BU va fi condus d dde Florin Constantin, care a ocupat până în prezent funcţia de Country Manager Euralis Semences pentru Bulgaria şi România. Florin Constantin lucrează pentru Euralis Semences din septembrie 2008 şi este locat în Bucureşti. Noul SEE BU are în prezent 45 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 15 milioane euro/an. Acest BU include de asemenea şi o nouă staţie de cercetare situată în sud-estul României. Această

staţie de cercetare este responsabilă cu selecţionarea şi testarea noilor hibrizi şi varietăţi, capabili să răspundă condiţiilor agroclimatice locale şi nevoilor agronomice specifice fermierilor, satisfăcând în acelaşi timp cele mai exigente aşteptări tehnice ale marilor companii industriale care transformă şi procesează recolta rezultată. Cu aceeaşi ocazie, Philippe Saux, care a ocupat până în prezent funcţia de Manager Business Unit Europa de Sud (Bulgaria, Portugalia, România şi Spania), a fost promovat în funcţia de Deputy General Manager Euralis Semences. Euralis Semences este o companie franceză şi divizie a Grupului Euralis, una dintre cele mai mari cooperative, având origini în sud-vestul Franţei, cu sediul în oraşul Pau. Euralis Semences are o cifră de afaceri anuală de 140 de milioane de euro şi are peste 1.000 de angajaţi, dintre care mai mult de jumatate lucrează în afara Franţei.

Prima staţie românească de producere a energiei regenerabile pe bază de biogaz Genesis Biopartner, holding românesc format din parteneriatul Baupartner România şi Vireo Energy Suedia, a inaugurat la data de 10 iulie, la Ploieşti, prima staţie românească de producere a energiei regenerabile în cogenerare, pe bază de biogaz. Staţia de biogaz construită la Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova, este un proiect iniţiat, dezvoltat şi finanţat integral de Genesis Biopartner, are o capacitate de 1 MW/h electric şi 1,2 MW/h termic şi procesează zilnic o cantitate de 49 de tone de substrat organic, iar proiectul a presupus o investiţie de aproximativ 5.000.000 de euro. Implementarea proiectului, unic în România până în prezent, a început în luna iunie 2012, cu scopul de a produce energie regenerabilă (electrică şi termică), în cogenerare, prin utilizarea de substrat organic (vegetal şi, ulterior, deşeuri organice) în zona amplasamentului. Noutatea proiectului constă în furnizarea către un partener a energiei termice 8

Iulie 2013

produse de centrala de cogenerare, producerea de energie electrică în bandă, furnizarea predictibilă (peste 8.000 de ore funcţionare/an), precum şi posibilitatea de stocare a energiei (biogazului). Acest proiect stă la baza dezvoltării a 3 domenii prioritare în România: energie, agricultură şi protecţia mediului înconjurător, iar instalaţia de cogenerare pe bază de biogaz se pretează oricărui consumator industrial care utilizează energie termică (apă caldă, abur tehnologic, aer cald). „În prezent, realizăm studii de fezabilitate pentru alte locaţii. Totodată, căutăm alţi parteneri pentru amplasarea în zona lor a staţiilor de biogaz şi de producere a energiei în cogenerare. În special, ne interesează parteneri care au resturi sau deşeuri organice din industria alimentară sau parteneri industriali care au consum de energie termică”, declara Michael Dietrich, fondator Genesis Biopartner. Primul beneficiar este fabrica de mezeluri CrisTim. Parteneriatul dintre Genesis Biopartner şi CrisTim a fost clădit prin identificarea unor obiective comune

care le oferă avantaje ambilor parteneri. Pentru Genesis Biopartner, parteneriatul constă în valorificarea energiei termice produse în cogenerare, în timp ce CrisTim beneficiază de scăderea costului pentru producerea energiei termice, precum şi de gestionarea eficientă a deşeurilor rezultate din procesarea cărnii. „Acest parteneriat prin care, lângă fabrica noastră de mezeluri, s-a construit staţia de biogaz, în cogenerare, ne va asigura livrarea unei cantităţi importante de abur tehnologic la un cost mult mai scăzut decât până în prezent”, a explicat Radu Timiş, preşedintele Grupului CrisTim. Proiectul a fost realizat la nivel tehnic de companile AB Energy şi MT Energie, care au furnizat echipamentele necesare funcţionării instalaţiei de cogenerare, începând de la tratarea biogazului până la transformarea acestuia în energie electrică şi recuperarea de energie termică (AB Energy) şi respectiv tehnologia destinată liniei de fermentaţie, precum şi automatizarea întregului flux tehnologic pentru producerea biogazului (MT Energie).

www.agrimedia.ro

Iulie 2013

La data de 1 iulie, Comisia prezidenţială pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii, condusă de dl Valeriu Steriu, a prezentat raportul privind strategia pe acest sector până în anul 2030. Lansarea acestuia a fost realizată la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui României, dl Traian Băsescu, a ministrului Agriculturii, dl Daniel Constantin, precum şi a numeroşi fermieri, membri ai LAPAR şi nu numai.

Pactul pentru agricultură, un test al clasei politice Eforturile acestei comisii, începute în urmă cu 3 ani, au dus la finalizarea acestui raport care, după opinia preşedintelui ţării, „dincolo de a fi un excelent documentar şi o radiografie excelentă a agriculturii româneşti, oferă şi o perspectivă”. Şeful statului a declarat că raportul realizat de această comisie, ce se află în afara oricărei suspiciuni din punct de vedere profesional, este cel mai bun document strategic pentru agricultură, industrie agroalimentară şi spaţiu rural pe care România îl are după Revoluţie. Raportul pleacă de la o analiză foarte bună a problemelor existente în sectorul agricol, a resurselor umane şi naturale pe care România le are la dipoziţie şi propune o serie de direcţii de urmat, cu diferite obiective. Valoarea documentului este una de necontestat, însă, aşa cum a afirmat preşedintele României, „nu trebuie să rămână frumos învelit în biblioteca Preşedinţiei, ci să devină o realitate”. Pentru aceasta, şeful statului a făcut apel ca după adoptarea raportului toate partidele politice, instituţiile şi beneficiarii să semneze pactul pentru agricultură, un angajament pe termen lung, şi să participe la crearea unei viziuni strategice până în anul 2030, având ca fundament bugetul acordat de UE pentru perioada 2014-2020. 10 Iulie 2013

Aprecieri legate de conţinutul raportului au fost făcute şi de ministrul Agriculturii, care a afirmat că unele dintre direcţiile de dezvoltare au fost elaborate la sugestia instituţiei pe care o conduce. În discursul său, acesta a subliniat importanţa unui acord politic asupra strategiei agricole, precum şi a surselor de finanţare. „Este inutil să vorbim de o strategie pe termen mediu şi lung fără surse de finanţare, iar fondurile pe care le avem prin Politica Agricolă Comună, pe Pilonul I şi II, trebuie să constituie o bază de plecare.” Acesta a declarat că, pe lângă bugetul naţional şi cel european, a treia sursă de finanţare o poate constitui combaterea evaziunii fiscale. Nu în ultimul rând, ministrul Agriculturii a afirmat că trebuie să existe o corelare directă între Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) şi strategie.

Cu toate că şi Ministerul Agriculturii lucrează de 1 an la un master-plan pentru dezvoltarea agriculturii, reprezentantul instituţiei a afirmat că va lua tot ce este bun din orice fel de strategie elaborată. Potrivit academicianului Cristian Hera, care a avut, alături de secretarul general al Academiei Române, dl Păun Ion Otiman, o contribuţie importantă la elaborarea raportului Comisiei prezidenţiale, şi Banca Mondială lucrează pentru elaborarea unei strategii pentru agricultură. Toate aceste acţiuni confirmă nevoia unei viziuni strategice asupra agriculturii, însă succesul lor depide de angajamentul pe care îl va lua clasa politică vizavi de acest sector. Este în interesul tuturor ca agricultura să se dezvolte, altfel România va rămâne doar la stadiul de ţară cu potenţial agricol foarte mare, dar din păcate nevalorificat.

www.agrimedia.ro w ww.agrimedia.ro

Documentul realizat de comisie, denumit „Cadrul naţional strategic pentru dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar şi a spaţiului rural pentru perioada 2014-2020-2030”, are ca scop stabilirea liniilor directoare ale dezvoltării durabile a agriculturii româneşti şi a spaţiului rural, ca una dintre componentele de bază ale reluării creşterii economice a României. „Principalele subobiective ale raportului se leagă de garantarea securităţii şi a siguranţei alimentare, de asigurarea necesarului intern de produse alimentare şi a unui excedent, disponibil pentru export, de asigurarea echilibrului ecologic durabil pe termen lung al spaţiului rural, precum şi de conservarea şi protejarea resurselor naturale regenerabile. În acest raport am realizat o analiză minuţioasă şi sugerăm consolidarea exploataţiilor agricole, modernizarea tehnologiilor şi stimularea formării exploataţiilor agricole medii, familiale, având în vedere că România are o structură agrară extrem de polarizată. Avem foarte multe ferme mici şi foarte puţine ferme mijlocii, pe care am dori să le vedem crescând”, a afirmat dl Steriu. Potrivit raportului comisiei prezindenţiale, partea covârşitoare a exploataţiilor agricole o reprezintă fermele mici, sub 2 ha, ponderea acestora fiind în 2010 de 73,3% ca număr şi 13% ca suprafaţă deţinută în total. Fermele sub 10 hectare reprezintă 97,7% din numărul total de exploataţii şi ocupă 38,7% din suprafaţa agricolă utilizată. În schimb, fermele mari, de peste 100 ha, reprezintă doar 0,3% din numărul de ferme şi exploatează 48,8% din suprafaţa agricolă. „În cadrul acestui raport propunem soluţii privind dezvoltarea teritorială echilibrată a economiei rurale agricole, extinderea IMM în spaţiul rural, echilibrarea balanţei comerciale şi creşterea exportului de produse agroalimentare româneşti, cunoscându-se faptul că la ora actuală România exportă materii prime şi importă produse agroalimentare”, a mai adăugat dl Steriu. Alte elemente cuprinse în cadrul raportului fac referire la importanţa sistemului educaţional, a cercetării agricole şi a consultanţei de specialitate. Pentru a ilustra mai bine poziţia agricultorului român în raport cu un

www.agrimedia.ro

fermier francez, preşedintele comisiei prezidenţiale a prezentat următoarea analiză macroeconomică: „Capitalul fix pentru o fermă din România este de 541 euro/ha, faţă de 6.550 euro/ha cât este în Franţa. Valoarea medie a mijloacelor fixe este de 3.600 de euro per exploataţie, faţă de 290.000 de euro cât este în Franţa, iar în privinţa creditului bancar, în România este 110 euro/ha, iar în Franţa de 1.170 euro/ha.”

Ultima parte a evenimentului a fost dedicată întrebărilor venite din partea agricultorilor. Aceştia s-au interesat dacă în cadrul strategiei elaborate au fost luate în considerare principalele probleme cu care se confruntă sectorul, şi anume lipsa cadastrării şi fărâmiţarea terenurilor agricole, liberalizarea din 2014 a pieţei funciare, ce va permite accesul cetăţenilor străini la cumpărarea de pământ în România, îngrădirea accesului fermierilor la biotehnologii, lipsa unor pachete financiare atractive pentru agricultori, cu dobânzi avatajoase, a infrastructurii sistemelor de irigaţii, precum şi lipsa forţei de muncă specializate, precizându-se că doar 2% din tinerii din mediul rural parcurg studii universitare. Aceste întrebări au fost ridicate cu precădere de dnii Ion Cioroianu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România, Marcel Cucu, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Brăila şi membru LAPAR, şi Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR. Preşedintele comisiei, dl Valeriu Steriu, a menţionat că toate aceste aspecte se regăsesc în raport, plecând de la cadastrarea terenurilor agricole, fără de care nu se pot înregistra progrese în agricultură. „Sunt prevăzute în raport şi există chiar şi recomandări. România a avut un proiect al Băncii Mondiale, un proiect-pilot, ce a dat rezultate foarte bune şi în mod cert trebuie extins şi la nivel naţional. Comasarea terenurilor reprezintă

una dintre priorităţile ridicate în acest document, având în vedere că România are cea mai fragmentată agricultură din cele 28 de state membre. Pe de altă parte, noua Politică Agricolă Comună are câteva elemente foarte utile care favorizează acest proces de comasare a terenurilor agricole”, a susţinut dl Steriu. Acesta a mai afirmat că raportul arată potenţialul României atât cu privire la agricultura ecologică, cât şi din punct de vedere al aplicării biotehnologiilor şi că ambele tipuri de producţie au fost analizate sub aspect economic. O propunere venită din partea dlui Baciu a fost aceea de a se renunţa la înfiinţarea unei agenţii a statului care să intervină pe piaţa funciară, în schimbul sprijinirii fermierilor, prin subvenţionarea dobânzii la creditele destinate achiziţiei de terenuri agricole. În cadrul evenimentului, o informaţie valoroasă a venit din partea dnei Veronica Toncea, director general al Fondului de Garantare a Creditului Rural, care a precizat că în scurt timp va fi pus în funcţiune un mecanism de sprijinire pentru agricultorii care doresc să cumpere terenuri agricole. „Finanţarea poate fi de până la 90% din valoarea terenului, iar sursa proprie pe care trebuie s-o asigure fermierul este de doar 10%. Aceste finanţări sunt garantate în proporţie de 50% prin formule de garantare, respectiv prin garanţia pe care FGCR o eliberează, iar diferenţa de garanţie o constituie terenul care se achiziţionează”, achiziţionează , a precizat aceasta.

Raportul comisiei prezidenţiale va fi pus în dezbatere publică timp de 30 de zile, după care va urma definitivarea acestuia, ţinând seama de propunerile ce vor fi înaintate. Cei care sunt interesaţi de acest document şi vor să contribuie la îmbunătăţirea cadrului naţional strategic pot consulta pagina web a Preşedinţiei, respectiv www.presidency.ro. Iulie 2013 11

Ana MUSTĂŢEA

Un raport cuprinzător, cu date şi soluţii

La două zile după ce Parlamentul European, Consiliul de Miniştri al UE şi Comisia Europeană au ajuns la un acord final privind Politica Agricolă Comună (PAC) pentru perioada 2014-2020, Dacian Cioloş, comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a sosit la Bucureşti la data de 28 iunie a.c., pentru a susţine o conferinţă de presă, în cadrul căreia a vorbit despre principalele elemente ce vor guverna agricultura europeană în următorii 7 ani. România a fost primul stat membru unde oficialul european s-a deplasat pentru a informa cu privire la decizia finală a reformei PAC.

S-a ajuns la un acord final privind PAC Înainte de a intra în detaliu asupra măsurilor Politicii Agricole Comune, dl Cioloş a vorbit despre procesul decizional al propunerii de reformă, despre complexitatea negocierilor purtate între cele 27 de state membre, la care s-a alăturat şi Croaţia - ca ţară nou membră a UE, despre punctele de vedere diferite susţinute de fiecare ţară europeană în parte şi de faptul că discuţiile s-au purtat doar în jurul conţinutului reformei, fără să se cunoască dinainte bugetul alocat PAC. Totodată, în acest proces, pentru prima dată, a fost implicat Parlamentul European, având calitatea de codecident. Potrivit oficialului, din primăvara acestui an, după ce PE şi Consiliul de Miniştri ai Agriculturii şi-au votat mandatele de negociere, au început reuniunile tripartite, incluzând şi Comisia Europeană. Au avut loc peste 50 de reuniuni tripartite pe baza celor 4 regulamente europene care vizează pachetul de reformă a PAC. „Am pornit cu o reformă ambiţioasă, mult mai ambiţioasă decât mă aşteptam la final, tocmai pentru a avea o bază de negociere, însă toate ideile de bază ale acestei reforme au fost acceptate. 12 Iulie 2013

Nici una dintre ideile noi, inovatoare, puse pe masa Consiliul de Miniştri şi a Parlamentului European nu a fost respinsă ca atare. Discuţiile s-au purtat în jurul conţinutului, cum să adaptăm aplicarea acestor idei, pentru ca această aplicare să ţină seama de specificitatea statelor membre. Este pentru prima dată, după zeci de ani, când o reformă a PAC îndrăzneşte să vină cu o propunere de mişcări bugetare, de la un stat la altul. Sunt state care acum au pierdut fonduri din alocarea naţională şi altele care au câştigat”, a afirmat comisarul european. România este unul dintre puţinele state câştigătoare ale reformei, deoarece beneficiează de cea mai mare alocare bugetară, datorită suprafeţei agricole mari, iar în privinţa subvenţiei la hectar plătită din bugetul UE, aceasta va creşte de la circa 135 euro/ha, cât este în 2013, până la o medie de 196 euro/ha, în 2019. Pentru perioada 2014-2020, ţara noastră va beneficia de o alocare bugetară totală de 19 mld. euro, respectiv 11,7 mld. pentru plăţi directe, Pilonul I, şi 8,1 mld. euro pentru programul de dezvoltare rurală, Pilonul II.

În plus, potrivit dlui Cioloş, în noua reformă a PAC se regăsesc elemente care ţin seama şi de specificul României, iar prin faptul că statele membre au o mai mare flexibilitate în utilizarea diferitelor măsuri ale politicii agricole li se oferă oportunităţi de a direcţiona resurse importante pentru sectoarele considerate prioritare pentru acestea. „Am vrut să vin în România imediat după adoptarea acestui acord politic tocmai pentru a transmite încă o dată acest mesaj de reînnoire a Politicii

www.agrimedia.ro

Agricole Comune şi pentru ca România să se pregătească pentru a lua deciziile necesare astfel încât din 2014 să poată beneficia de aceste măsuri. Sunt elemente obligatorii, dar şi altele opţionale, statele membre având posibilitatea de a alege dintr-un meniu de măsuri şi România va trebui să ia anumite decizii şi să aibă o abordare strategică cel puţin pe următorii 7 ani”, a declarat dl Cioloş. Pentru administraţiile naţionale reforma va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014, precum şi măsurile prevăzute în programul de dezvoltare rurală, însă noua structură a plăţilor directe, respectiv respectarea măsurilor de „înverzire”, sprijinul suplimentar pentru tineri etc., va intra în vigoare începând din 2015.

Echilibrarea plăţilor directe - un subiect aprig discutat Conform comisarului european, unul dintre cele mai discutate subiecte ale reformei PAC au fost convergenţa, respectiv distribuirea echitabilă a plăţilor directe atât între statele membre, cât şi între regiuni şi între agricultori. Datorită suprafeţei mari de teren agricol, România va primi bugetul cel mai mare, în total 11,7 mld. euro, pentru plăţi directe, Pilonul I, în perioada 2014-2020. Totodată, s-a decis ca noile state membre care doresc să prelungească mecanismul SAPS (plată unică pe suprafaţă) să o poată face până în 2020 şi a fost acceptată şi prelungirea plăţilor naţionale directe complementare (CNDP) prin intermediul cărora fermierii pot beneficia de subvenţii suplimentare de la bugetul naţional. România va putea acorda, până la 13% din bugetul alocat plăţilor directe, un ajutor suplimentar sub formă de păţi directe cuplate, adică legate de producţie, plus un buget specific de 2% din plăţile directe pentru culturile proteaginoase

www.agrimedia.ro

şi leguminoase. „A fost propusă această măsură pentru a reduce dependenţa UE de importurile în acest domeniu şi pentru a stimula producţia de proteină vegetală, de a stimula şi susţine dezvoltarea sectorului zootehnic”, a afirmat dl Cioloş. De asemenea, statele membre pot acorda un sprijin mai consistent zonelor defavorizate sau zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale. România are posibilitatea de a acorda o plată directă suplimentară de până la 5% din pachetul financiar naţional pentru plăţile directe. Un alt element foarte discutat a fost cel al propunerii de „înverzire” a plăţilor directe, de condiţionare a unei părţi din plăţile directe de respectarea unor practici agricole favorabile pentru mediul înconjurător, aplicată la scară europeană. Această măsură obligatorie prevede ca 30% din subvenţia la hectar să fie dedicată respectării anumitor măsuri benefice pentru mediu. Cele trei măsuri de bază pentru „înverzirea” practicilor agricole sunt: menţinerea păşunilor permanente, unde acestea există, diversificarea culturilor (un fermier trebuie să cultive în fermă cel puţin două culturi atunci când are o suprafaţă de peste 10 ha sau cel puţin trei culturi atunci când suprafaţa arabilă a fermei depăşeşte 30 ha) şi menţinerea unor „zone de interes ecologic”. Cel puţin 5% din exploataţie pentru fermele mai mari de 15 ha trebuie să reprezinte zone de interes ecologic (marginile câmpurilor, gardurile vii, perdelele forestiere, suprafeţele împădurite etc.). Acest procent va creşte la 7% după 2018. Nerespectarea acestor practici de „înverzire” vor atrage după sine sancţiuni la dreptul de plată.

Plafonarea subvenţiilor - opţională În privinţa plafonării, comisarul european a afirmat că această măsură va fi opţională ppentru statele membre. „Plafonarea nu a ffost introdusă în acordul final. Există, în sschimb, o schemă mai flexibilă şi cred că aavantajoasă pentru toată lumea, în sensul ccă toate statele membre care doresc pot ssă acorde un supliment de plată pentru pprimele 30 de hectare dintr-o fermă. Dacă un stat doreşte să favorizeze o fermă u dde dimensiuni mijlocii, ferme familiale, ppoate să reducă plăţile de la fermele ffoarte mari, fără să existe o plafonare, ci o rreducere progresivă şi din acea economie ssă crească subvenţiile la hectar până la o aanumită limită, pentru primele 30 ha din ttoate fermele. Prin această măsură se pot

favoriza fermele mai mici, reducând plata de mii de euro şi chiar milioane de euro pe an pentru fermele mari, fără să existe o plafonare. Este o măsură opţională pentru acele state membre care doresc să facă o echilibrare a plăţilor directe. Ele vor avea posibilitatea să moduleze această plată la hectar, vor avea această flexibilitate. Depinde ce vrea Guvernul, de deciziile politice şi de priorităţile care se stabilesc şi în funcţie de asta se poate aplica plafonarea sau nu. Poţi să aplici plafonarea la 300.000 sau 500.000 de euro pentru o fermă sau să aplici acea reducere graduală pentru fermele mari sau să menţii lucrurile aşa cum sunt. Trebuie să se stabilească cât mai repede deciziile privind utilizarea acestor flexibilităţi pentru ca agricultorii să ştie la ce să se aştepte în următorii ani”, a susţinut oficialul european.

Măsură obligatorie pentru sprijinirea tinerilor fermieri O măsură obligatorie pentru toate statele membre este măsura pentru tinerii agricultori. Subvenţia la hectar pentru un tânăr fermier de până în 40 de ani care îşi începe activitatea în domeniul agricol va fi mărită cu 25% în primii 5 ani. Acest supliment se acordă într-o limită maximă cuprinsă între 25 şi 90 ha, care urmează să fie stabilită de fiecare stat. Măsura va fi finanţată cu până la 2% din fondurile PAC destinate plăţilor directe din fiecare stat membru. În plus, în cadrul programului de dezvoltare rurală tinerii fermieri vor putea beneficia în continuare de ajutor financiar nerambursabil de până la 70.000 de euro pentru instalarea în fermă, deschiderea unei afaceri agricole, formare profesională şi servicii de consultanţă.

Plata fixă, simplificată pentru micii fermieri Orice fermier poate participa la schema pentru micii fermieri, prin care primeşte o subvenţie anuală fixă cuprinsă între 500 şi 1.250 de euro, conform unor proceduri mult simplificate. Aceasta va fi o simplificare enormă pentru fermierii în cauză şi pentru administraţiile naţionale. Participanţii la schema de plată pentru micii fermieri vor avea de respectat cerinţe mai puţin exigente legate de ecocondiţionalitate şi vor fi scutiţi de la aplicarea măsurilor de „înverzire”. Agricultorii mici vor avea posibilitatea să aleagă între plata pe suprafaţă şi cea simplificată. Iulie 2013 13

„Fermierul va decide dacă va intra în această schemă simplificată şi va primi o sumă fixă în fiecare an, indiferent de cum evoluează suprafaţa fermei, doar cu condiţia să fie activ, în producţie sau poate să decidă să nu intre în această schemă şi să continue să fie în sistemul de plată la hectar, în ideea că poate suprafaţa fermei evoluează şi nu are interesul acesta.” Totodată, prin posibilitatea aplicării unui supliment de plată pentru primele 30 de hectare, fermele mici şi mijlocii vor putea beneficia de subvenţii mai mari. Acordarea acestui sprijin suplimentar va depinde de decizia statelor membre de a plafona sau a reduce subvenţiile primite de fermele mari şi foarte mari. În cadrul programului de dezvoltare rurală, micii fermieri vor putea beneficia de programe de servicii de consiliere şi de sprijin pentru dezvoltarea economică şi restructurare, însoţite de finanţări nerambursabile pentru investiţii, de până la 15.000 de euro/fermă. „Va exista posibilitatea de a acorda o susţinere financiară, fără să existe necesitatea unei finanţări private, de până la 15 mii euro pentru o fermă mică, ce are un proiect de investiţii şi modernizare. Cel care îşi elaborează proiectul ce va putea consta în achiziţa de utilaje sau construirea unei unităţi mici de procesare nu va trebui să vină cu o finanţare privată şi nici cu întreaga procedură birocratică. Singura condiţie este să demonstreze că la sfârşit investiţia respectivă a fost realizată, pentru a i se închide proiectul”, a explicat dl Cioloş. Pentru micii fermieri care doresc să se retragă din activitate, există o schemă de restructurare agricolă care încurajează transferul terenurilor către alţi fermieri, activi, printr-o plată egală cu 120% din plata pe care micul fermier ar fi primit-o în cadrul schemei pentru micii fermieri. „Este o măsură relevantă pentru România, pentru că poate contribui la comasarea terenurilor agricole”, a susţinut comisarul european pentru agricultură.

Ana MUSTĂŢEA

Posibilitatea elaborării a maximum 3 subprograme În noul program de dezvoltare rurală se prevede posibilitatea ca statele membre să elaboreze programe subtematice care să răspundă nevoilor specifice de restructurare, de modernizare a unor sectoare sau regiuni. România a anunţat deja că intenţionează să 14 Iulie 2013

propună un program subtematic pentru reconversie-restructurare în pomicultură. „Ideea a venit după discuţiiile din România, de a introduce în programul de dezvoltare rurală posibilitatea de a finanţa subprograme sectoriale de restructurare. Statele membre vor putea să-şi definească până la 3 astfel de subprograme specifice, sectoriale, pentru care să rezerve o parte din alocarea bugetară pe programul de dezvoltare rurală pe perioada celor 7 ani şi să finanţeze în mod prioritar subprogramul respectiv”, a spus acesta. Un alt subprogram sectorial poate să urmărească creşterea competitivităţii sectorului laptelui. „Eu recomand un astfel de subprogram sectorial, aşa cum Guvernul doreşte să realizeze pentru pomicultură. Se pot regrupa mai multe măsuri din dezvoltare rurală şi se poate dedica o anumită sumă numai pentru sectorul laptelui, să poată sprijini anumite investiţii care să crească competitivitatea producătorilor. Acest program de restructurare poate fi complementar la nişte măsuri decise anul trecut la nivel european, când am dat posibilitatea sectorului de a negocia colectiv preţul şi cantităţile. Puterea de negociere a producătorilor va creşte prin această decizie. Mai există posibilitatea acordării de plăţi cuplate pentru sectorul laptelui din zonele montane defavorizate.” În privinţa gestionării pieţei, comisarul a afirmat că statul va avea o putere mai mică de intervenţie, în schimb va fi întărit foarte mult rolul agricultorilor, prin organizaţiile de producători. „Aceste organizaţii vor avea o serie de facilităţi pentru a asigura o menţinere constantă a preţului şi a cantităţiilor pe piaţă. Prima condiţie este să se organizeze pentru a beneficia de aceste facilităţi de intervenţie pe piaţă. În situaţii de

c criză vor putea primi sprijin pentru s stocaj privat şi pentru crearea de fonduri m mutuale prin care să se poată compensa o parte din pierderile de venit suferite de a agricultori în diferite perioade de criză.” P Proiectele de investiţii derulate de o organizaţiile de producători se bucură d o cofinanţarea publică mai mare cu de 1 10%. Aceeaşi creştere se aplică şi în cazul i investiţiilor derulate de tinerii fermieri. U alt element ale reformei atins de Un o oficialul european a fost cercetarea. „ „Sunt măsuri în programul de dezvoltare r rurală care vor încuraja colaborarea d dintre agricultori şi cercetare pentru a r rezolva o anumită problemă din practică. Se va putea finanţa atât partea de cercetare, cât şi transferul în practică a rezultatelor cercetării”, a susţinut acesta. O noutate a fost aceea că programul de restructurare-reconversie din viticultură va beneficia în următoarea perioadă bugetară de o alocare suplimentară, ajungând la un sprijin anual de 47 mil. euro faţă de alocarea actuală, care este de 42 mil. euro. În final, comisarul Dacian Cioloş a afirmat că se declară mulţumit de faptul că toate ideile inovatoare pe care le-a propus se regăsesc în această reformă şi că au fost agreate de toate statele membre. „Nu se găsesc la acelaşi nivel de ambiţie pe care l-aş fi dorit aplicarea convergenţei plăţilor directe, respectiv echilibrarea subvenţilor, şi convergenţa internă în statele membre sau partea de înverzire. Însă aceste idei noi, după părerea mea, pot să schimbe fundamental orientarea politicii agricole europene şi consider că este un succes din acest punct de vedere. Se deschid noi porţi în cadrul PAC, care cu siguranţă vor marca orientarea pe care o va lua această politică pe viitor. După părerea mea, sunt câteva schimbări de paradigmă în modul în care se defineşte şi se aplică această politică. Faptul că alături de partea de producţie alimentară, care rămâne obiectivul principal al agriculturii în UE, se integrează în mod clar şi partea de bună gestiune a resurselor naturale denotă faptul că această diversitate a agriculturii este recunoscută şi este pusă în valoare ca un atu şi nu ca o slăbiciune cred că acest lucru schimbă orientarea politicii de până acum”, a afirmat Dacian Cioloş, comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iulie 2013 15

Tehnologia de cultură a sparanghelului Asparagus officinalis L În România, sparanghelul a fost introdus în cultura în perioada dintre cele două războaie mondiale, mai cu seamă în jurul marilor oraşe: Bucureşti, Cluj, Craiova, Arad, Timişoara. În prezent, cultura sa este ca şi inexistentă, fiind întâlnit numai întâmplător la unii grădinari individuali, care ştiu cum să-l aprecieze şi să-l consume. Sparanghelul, după cum arată V. Voican şi colaboratorii, 2002, se cultivă pentru lăstarii săi etiolaţi, care se obţin normal în lunile aprilie-mai, fiind consumaţi ca preparate speciale (fine şi scumpe) sau sunt folosiţi de industria alimentară pentru conserve. Valoarea alimentară a acestora este deosebită, fiind vorba de lăstari în plină creştere, pe baza substanţelor de rezervă din rizom. Fiind vorba de o specie perenă şi de înfiinţarea unor plantaţii de lungă durată, în tehnica culturii se disting două etape esenţiale, care determină, cel mai adesea, specializarea unităţilor producătoare: producerea materialului săditor şi înfiinţarea şi întreţinerea culturilor.

Producerea puieţilor - se face, de regulă, în pepiniere specializate, de către case producătoare, cu tradiţie în selecţia şi înmulţirea sparanghelului. De calitatea puieţilor (grife) depinde în cea 16 Iulie 2013

mai mare măsură reuşita plantaţiilor. Sortarea materialului are loc pentru îndepărtarea plantelor bolnave şi, pe cât posibil, a celor femele, considerate ca fiind mai puţin productive. Pentru producerea puieţilor (grifelor) se foloseşte o sămânţă corespunzătoare standardelor, cu facultatea germinativă de minimum 70% şi nu mai veche de 3 ani. Temperatura solului, pentru a asigura o bună germinaţie a seminţelor, trebuie să fie de cel puţin 10 grade Celsius, optim 20-30 şi maximum 32 de grade Celsius. În pepiniere se realizează un asolament de 4 ani, pentru prevenirea contaminării solului şi a puieţilor cu Rizochtonia şi Fusarium (boli specifice). Pregătirea terenului se referă la fertilizarea de bază, care trebuie să fie moderată, ca şi la cea fazială, fără a depăşi 50-60 de kilograme de azot la hectar, iar fosforul şi potasiul se administrează în funcţie de analizele solului, după ce terenul se ară adânc, la 30-32 cm, şi se pregăteşte la suprafaţă un pat germinativ corespunzător. Epoca de semănat este primăvara, când temperatura solului se situează peste 10 grade Celsius, respectiv în lunile martie-aprilie, pentru producerea puieţilor de 1 şi 2 ani. Pentru puieţii care urmează a se livra la 18 luni,

semănatul se face în lunile iunie-iulie. Pregătirea seminţei înainte de semănat include tratarea seminţelor cu substanţele indicate de către specialiştii fitopatologi. În unele cazuri, mai ales la semănatul târziu, este bine ca seminţele să fie stratificate înainte de semănat sau bine umectate.

Metoda de semănat - pentru pepinierele specializate, semănatul se face mecanic, în rânduri de 45 cm interval, asigurându-se 12 seminţe la metrul liniar, corespunzător unei desimi de 240.000 de seminţe la hectar. Pe suprafeţe mici se va semăna manual, respectând aceleaşi distanţe. Norma de semănat este de 6 kilograme de sămânţă condiţionată la hectar. Lucrările de îngrijire a culturii constau, în principal, în: combaterea patogenilor (rugina); combaterea dăunătorilor specifici (musca sparanghelului, crioceridele, în special - Crioceris aspargi) cu substanţele recomandate de specialiştii fitosanitari; combaterea buruienilor, prin erbicidarea preemergentă şi substanţele recomandate de inginerii agronomi, ca şi prin praşile repetate şi irigare, în condiţii de secetă. Recoltarea puieţilor se realizează în funcţie de data semănatului, adică la un an pentru puieţii destinaţi profesioniştilor şi mai rar, la 18 luni sau 2 ani, pentru

www.agrimedia.ro

Iulie 2013 17

amatori. Scoaterea puieţilor se face mecanic, cu lama de dislocare. Apoi se strâng, se sortează şi se fac legături. Se păstrează până la livrare în depozite, aşezaţi în strat subţire sau în încăperi diferite, răcoroase şi ventilate, fără însă a fi expuşi curenţilor reci sau îngheţului. Producţia de puieţi de calitate se ridică la 150-200.000 la hectar.

Victor VĂTĂMANU

Înfiinţarea plantaţiei Fertilizarea de bază se face pentru o plantaţie de lungă durată, administrând: gunoiul de grajd bine descompus, 60-80 de tone la hectar; superfosfat - 400 kilograme la hectar; sulfat de potasiu descompus - 200 kilograme la hectar. Pe solurile acide se administrează şi 300 de kilograme de amendamente cu calciu la hectar. Pregătirea terenului se realizează prin desfundat, la adâncimea de 35-40 cm, cu care ocazie se încorporează şi îngrăşămintele administrate anterior. Pregătirea de primăvară, timpuriu, se face prin lucrarea cu combinatorul şi grăparea, pentru afânare şi distrugerea buruienilor. Deschiderea şanţurilor de plantare se face la interval de 1,4-1,5 metri unul de altul, în funcţie de cerinţele maşinilor utilizate în continuare. Orientarea şanţurilor se face, dacă este posibil, pe direcţia nord-sud. Dimensiunile şanţurilor: adâncime de 35 cm, lăţime de 35-40 cm şi lungime în funcţie de teren. Pregătirea şanţurilor de plantare prin: mobilizarea solului pe fundul şanţului, cu cazmaua, la adâncimea de 10-15 cm; distribuirea de gunoi de grajd bine descompus, în strat de 10 cm grosime; crearea pe fundul şanţurilor a unor biloane de 7-8 cm înălţime, în vederea plantării; pichetarea locurilor pentru plantare, longitudinal, pe mijlocul şanţului, la 40-50 cm interval, prin înfigerea unor picheţi de lemn. La distanţe de 1,4-1,5 metri între rânduri şi 40-50 cm între plante pe rând se asigură o desime de 17,5-18 mii plante la hectar. Numărul de plante la hectar influenţează în mare măsură producţia ce se va realiza. Fasonarea puieţilor la plantare se referă la înlăturarea, prin tăiere, a rădăcinilor răsucite şi subţiri, scurtarea rădăcinilor prea lungi. Tratarea puieţilor, înainte de plantare, împotriva rizoctoniozei cu hipoclorit de sodiu sau potasiu timp de 10-15 minute, după care urmează tratamentul împotriva fuzariozei, prin îmbăierea 18 Iulie 2013

puieţilor într-o soluţie recomandată de către specialiştii fitosanitari. Plantarea puieţilor se face prin următoarele operaţii succesive: aşezarea puieţilor în dreptul picheţilor de pe şanţ, pe direcţia rândului, cu rădăcinile cât mai răsfirate; acoperirea rădăcinilor cu un strat de pământ, de 6 cm grosime; presarea cu mâna a stratului acoperitor, pentru un contact cât mai bun al rădăcinilor cu solul; udarea puieţilor plantaţi, cu circa 2-5 litri de apă, în funcţie de umiditatea solului.

Lucrări de îngrijire a plantaţiei De la înfiinţare până la intrarea în producţie (care are loc în anul al treilea) sunt necesare următoarele lucrări: • Anul I: completarea golurilor; udatul, rar şi numai în cazuri de secetă extremă; plivitul; cosirea tulpinilor în toamnă; acoperirea rândurilor plantate cu gunoi păios sau cu frunze; acoperirea treptată a şanţurilor cu pământ, astfel ca până în toamna primului an şanţul să rămână necompletat numai pe o adâncime de 10 cm; • Anul al II-lea: aceleaşi lucrări ca în anul I; completarea şanţurilor până la nivelul suprafeţei terenului; • Anul al III-lea: aceleaşi lucrări ca în anii I şi II; primăvara, se fertilizează prin încorporarea, o dată cu prima praşilă, a 20 de tone de gunoi de grajd bine descompus; confecţionarea biloanelor pe direcţia rândurilor de plante, cu înălţimea de circa 35 cm, pentru a asigura condiţii pentru înălbirea lăstarilor care vor creşte. La sparanghelul verde nu este necesară confecţionarea de biloane pentru îngălbenire, ci numai pentru susţinerea plantelor, la o înălţime redusă, de 10-15 cm. Pentru devansarea producţiei se pot aplica mai multe metode: mulcirea biloanelor, primăvara timpuriu, în cursul lunii martie, cu folie de P.E. neagră, de 30-50 microni grosime sau alte folii;

prin confecţionarea de tuneluri din folie de mase plastice, cu aportul căldurii solare; cultivarea în bacuri în incinte climatizate, asemănătoare sistemului de forţare a andivelor; cultivarea în solarii încălzite, în sistem foarte intensiv (Belgia, Olanda şi Franţa).

Recoltarea Epoca de recoltare: la culturile de sparanghel în câmp deschis, recoltarea începe în al II-lea an de la înfiinţarea plantaţiei şi se efectuează după aceea în fiecare an. Durata recoltării: în anul trei, perioada de recoltare este de 20 de zile, iar în anii următori poate ajunge chiar la 40 de zile. Tehnica de recoltare este în funcţie de tipul de sparanghel, astfel: • la soiurile pentru lăstari înălbiţi, recoltarea se face în fiecare dimineaţă, manual, deschizând o gropiţă în jurul lăstarului care a ajuns la împingă la suprafaţa bilonului şi apoi se secţionează lăstarul de la bază cu ajutorul unor cuţite speciale. După scoaterea lăstarilor, se reface bilonul, locul se umple cu pământ, manual sau mecanic, şi se nivelează. Este important ca recoltarea lăstarilor înălbiţi să se producă înainte ca vârful acestora să depăşească nivelul solului din bilon. Imediat după secţionare, lăstarii etiolaţi se pun în coşuri umbrite cu pânză, pentru a nu fi expuşi la lumină. • La soiurile pentru lăstari verzi, recoltarea se face când aceştia au lungimea de 18-25 cm (în funcţie de soi) înainte ca solzii acoperitori ai lăstarilor să se desfacă. La aceste tipuri de soiuri se poate face şi recoltarea mecanizată. Condiţionarea recoltei: este măsura prin care lăstarii recoltaţi se sortează după lungime şi grosime, se egalizează în funcţie de vârful lor, secţionând segmentele bazale şi se fac legături de 0,5-1 kilograme. Lăstarii sunt foarte perisabili, fiind necesar ca între recoltare şi desfacere să fie un interval cât mai scurt, asigurându-se temperaturi reduse sc în spaţiile de condiţionare, mijloacele de transport, spaţiile de vânzare. Pentru industrializare se folosesc Pe atât lăstari sortaţi (conserve at speciale), cât şi segmente bazale sp (subproduse cu sparanghel). (s

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iulie 2013 19

Porumbul este una dintre cele mai importante plante de cultură de pe planeta noastră. Porumbul s-a extins în cultură datorită unor particularităţi fitotehnice şi biologice deosebite (Gh. Bîlteanu, V. Bîrnaure, 1979). Astfel, printre altele, porumbul rezistă bine la secetă şi caldură; are puţine boli şi puţini dăunători; se poate cultiva pe terenuri diferite şi în condiţii climatice diferite; suportă monocultura; fiind cultură prăşitoare, lasă terenul curat de buruieni; este o excelentă premergătoare pentru grâu; valorifică bine îngrăşămintele organice şi minerale; reacţionează puternic la irigaţie; are coeficient de înmulţire foarte mare etc.

Cerinţele faţă de temperatură ale culturii de porumb boabe Porumbul este o plantă cu tipul C4 de fotosinteză care prezintă o bună adaptabilitate la condiţiile de iluminare intensă şi temperaturi ridicate în timpul zilei, cu valori scăzute ale fotorespiraţiei. Principalul factor climatic limitativ al culturii porumbului îl reprezintă temperatura. Cerinţele termice ale plantei sunt relativ ridicate pe toată durata de vegetaţie, deşi sunt destul de diferite de la un stadiu de vegetaţie la altul. Constanţa termică pentru întregul ciclu experimental de vegetaţie variază, în funcţie de hibrid, între 900 şi 1.800 de grade Celsius, grade de temperatură efective (suma gradelor de temperatură mai mare de 10 grade Celsius). Temperatura optimă de creştere a porumbului este de 28-30 de grade Celsius, dar el utilizează bine şi temperaturile moderate. Se consideră că în fazele de creştere, înflorire şi umplere a bobului, temperaturile de 10 grade Celsius determină oprirea creşterii plantelor, îngălbenirea sau albirea plantei. Temperaturile foarte ridicate, de peste 32 de grade Celsius, sunt considerate temperaturi critice pentru porumb. Prin procesul de transpiraţie, planta pierde o cantitate foarte mare de apă, se deshidratează, chiar dacă 20 Iulie 2013

în sol planta are rezervă de apă. La temperaturi mai ridicate (48 de grade Celsius timp de 6 ore) şi în condiţii de umiditate relativ scăzută (sub 30%) planta de porumb se usucă ireversibil. Pe măsură ce înaintează în vegetaţie, cerinţele plantelor de porumb faţă de temperatură cresc. Pentru asigurarea unui ritm de creştere bun, temperaturile medii nu trebuie să scadă sub 13 grade Celsius în luna mai şi sub 18 grade Celsius în lunile iunie, iulie şi august. Temperaturile ridicate în perioada de creştere scurtează perioada de vegetaţie şi măresc ritmul de creştere al plantei. Temperatura ridicată după răsărit scurtează perioada de vegetaţie şi măreşte ritmul de creştere al plantei. De pildă, la temperatura medie

de 22,7 grade Celsius, paniculul apare cu 12 zile mai timpuriu decât la temperatura medie de 20 de grade Celsius. În condiţiile când temperatura este ridicată în timpul zilei şi scăzută în timpul nopţii, ritmul de creştere al plantelor de porumb se reduce, perioada de vegetaţie se prelungeşte şi producţia scade. În Câmpia Crişanei, după observaţiile efectuate de T. Mureşan şi colaboratorii (1966), în primele decade ale lunilor iunie şi august, în timpul nopţii, se înregistrează temperaturi de 10 grade Celsius, ajungând uneori până la 4 grade Celsius. Oscilaţiile de temperatură de la zi la noapte, care apar înainte de fecundare, întârzie evident creşterea şi

www.agrimedia.ro

Iulie 2013 21

Victor VĂTĂMANU

dezvoltarea plantelor de porumb, au acţiune negativă asupra organelor generative bărbăteşti, anterele rămânând seci, iar grăunciorii de polen mici şi deformaţi, inapţi pentru fecundare. Pentru a deregla metabolismul plantei de porumb sunt suficiente 3-4 zile consecutive în care să acţioneze regimul cu amplitudini mari de temperatură între zi şi noapte. Temperaturile mai mari de 35 de grade Celsius determină o grăbire a formării inflorescenţei mascule şi apariţia acesteia cu mai multe zile înaintea stigmatelor. I. Safta (1965) a găsit o decalare în apariţia acestor două inflorescenţe, la 4 hibrizi studiaţi, de 10-12 zile, faţă de numai 4-6 zile, sau 3-6 zile în alţi ani experimentaţi. Temperaturile prea ridicate determină reducerea vitalităţii polenului şi împiedicarea germinaţiei acestuia pe stigmate. Aceste cauze conduc la obţinerea în lan a unui număr mare de plante sterile. Corelând decalajul exprimat în zile între înspicare şi apariţia stigmatelor cu producţia, I. Safta constata, în toate cazurile, o corelaţie distinct negativă. Cu cât decalajul este mai mare, cu atât mai mult scade producţia. În perioada de la fecundare până la coacere, temperaturile mai mari de 30 de grade Celsius şi o atmosferă uscată pot determina coacerea prematură a porumbului, scăzând astfel recolta. Temperaturile mai mici de 16 grade Celsius şi o atmosferă prea umedă determină prelungirea perioadei de coacere. Oscilaţiile de temperatură (30 de grade Celsius ziua şi 7 grade Celsius noaptea) începând din a 5-a zi după fecundare, cu o durată de numai 2-4 zile, determină mari modificări în procesul de formare a bobului de porumb, conducând la fenomenul de şiştăvire, cu intensităţi variate ( T. Mureşan şi colaboratorii, 1966). Scăderea temperaturii până la 1,5-3 grade Celsius, în faza de coacere în lapte, provoacă oprirea procesului de acumulare a substanţelor, înnegrirea şi distrugerea bobului. După înspicare, cerinţele plantei faţă de temperatură se reduc, rolul predominant revenind de aici înainte factorului umiditate. Temperaturile prea ridicate, combinate cu seceta atmosferică, încep să exercite o influenţă negativă. Se poate mări astfel decalajul dintre înspicat şi emiterea stigmatelor, în timp ce polenul îşi pierde valabilitatea în numai câteva ore. 22 Iulie 2013

Este de asemenea afectată germinaţia polenului pe stigmate sau, chiar dacă ea produce tubul polinic, nu reuşeşte să crească suficient pentru a ajunge în ovar. Din faza de coacere în ceară până la coacerea deplină, un climat uscat, cu temperaturi ridicate, asigură maturarea plantei în cele mai bune condiţii. Observaţiile din ţara noastră au arătat că brumele timpurii aduc mari prejudicii porumbului în faza de coacere în lapte, mai puţin în faza de coacere ceroasă şi nici un prejudiciu în faza de coacere deplină. Vremea călduroasă din luna septembrie are efect pozitiv când au survenit temperaturi scăzute în prima parte a perioadei de vegetaţie. Evaluând disponibilul de temperaturi pentru porumb pe teritoriul României prin relaţia statistică între suma temperaturilor mai mari de 10 grade Celsius şi temperatura medie lunară, I. Picu, însumând valorile din fiecare lună, de la sfârşit către începutul perioadei de vegetaţie (octombrie-aprilie) şi folosind date medii multianuale din mai multe staţii meteorologice, obţine curba disponibilului mediu de temeperatură pentru zonele de cultură a porumbului din ţara noastră. Rezultă din aceste date ca în unele zone de cultură a porumbului din România suma temperaturilor efective cerute de hibrizii de porumb este foarte scăzută, chiar sub 1.200 de grade Celsius, fapt ce atrage atenţia asupra respectării stricte a zonării acestora, asupra respectării tehnologiilor de cultivare, îndeosebi a epocii de semănat şi asupra eforturilor pentru crearea de hibrizi cu perioada de vegetaţie cât mai scurtă. Acest ultim deziderat se cere luat în considerare şi pentru zona de sud a ţării, cu toate că aici se înregistrează pe o perioadă „optimă” de vegetaţie aproape 1.600 de grade Celsius. În cadrul „poligonului climatic” s-au calculat indicii hidrotermici (I.ht.) şi s-au trasat izoliniile acestora. Se constată că în zonele fiecăreia dintre principalele culturi (cazul porumb cu temperatură medie anuală de peste 7 grade Celsius şi cu limitele de 359-631 mm precipitaţii medii), valorile indiciilor hidrotermici sunt cuprinse între 4 şi 7, în condiţii naturale, neirigate. Rezultă de aici ca factorii climatici ar putea asigura, la neirigat, producţii de 4.000-10.500 kilograme la hectar porumb boabe, desigur dacă aceste condiţii climatice sunt bine puse de acord cu

factorii edafici (corectaţi), cu hibrizii folosiţi şi cu tehnologiile aplicate. În zonele cu temperatura medie anuală mai mare de 9 grade Celsius, evapotranspiraţia în timpul vegetaţiei este din ce în ce mai intensă. Pentru valorificarea cât mai bună a căldurii şi a luminii din aceste zone şi obţinerea unor producţii mari este necesară completarea apei din precipitaţii până la limite de 800-900 mm pentru porumb. În cazul completării precipitaţiilor cu apă prin irigaţii, valorile indicelui hidrotermic în zonele respective se ridică la 9-11,5 în cazul porumbului, putându-se realiza producţii de 9.000-14.500 de kilograme de porumb boabe. Din teritoriul agricol al ţării, pe 76% din suprafaţă factorul termic este favorabil şi foarte favorabil culturii de porumb, el putând asigura, aşa cum am văzut, obţinerea de recolte ridicate. Cantitatea de căldură variază totuşi foarte mult în zonele agricole, limitele foarte distanţate ale temperaturilor medii anuale de la mai puţin de 7 grade Celsius la peste 11 grade Celsius oferă sume ale gradelor de temperatură foarte variate în perioada de creştere şi dezvoltare a plantelor de porumb în diferite zone. În unele dintre acestea, factorul termic (căldură) este factor limitativ pentru producţia de porumb (Câmpia de Sud a României). Factorul căldura şi implicit lumina pot fi în mai mică măsură modificaţi, dar gradul lor de valorificare poate fi mult îmbunătăţit prin măsurile pe care le putem aplica, cum ar fi: zonarea culturii porumbului, repartizarea acestuia pe teritoriu făcându-se ţinând seama de căldura necesar pentru a ajunge la maturitate şi a asigura producţii mari. Trebuie evitată amplasarea pe zone şi microzone cu căldură şi lumină abundentă a hibrizilor care necesită o sumă mai mică de grade de temperatură; crearea şi folosirea de hibrizi cu suprafaţa foliară mai mare, cu o creştere vegetativă rapidă; alegerea unei densităţi corespunzătoare a plantelor pe unitatea de suprafaţă şi orientarea rândurilor astfel încât toate plantele să primească maximum posibil de căldură şi lumină, iar producţia de masă organică asimilată să fie maximă pe unitatea de suprafaţă.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iulie 2013 23

Noutăţi în materie de seminţe În cadrul expoziţiei Agriplanta - Romagrotec din acest an, companiile producătoare de seminţe au organizat loturi demonstrative cultivate cu plante destinate însămânţării atât în toamnă, cât şi în primăvară. Pe lângă cele cunoscute şi des întâlnite în exploataţiile agricole din ţară, nu au lipsit varietăţi inedite, cum ar fi şofrănelul. În câmp au fost prezentate diferite tehnologii de cultură şi o paletă completă de soiuri şi hibrizi care răspunde cerinţelor fermierilor, indiferent de zona de cultură. Pentru a afla cu ce noutăţi au venit la această ediţie şi ce propune agricultorilor în acest an, am intervievat câţiva reprezentanţi ai unor importante firme de pe piaţa românească.

hectar şi cu rezistenţă sporită la condiţiile atmosferice nefavorabile, în special secetă. Deşi anul acesta am lansat pe piaţă hibrizi AQUAmax, cererea a fost una foarte mare şi de aceea nu am avut sămânţă suficientă ca să satisfacem toate cererile. Pentru următorii doi ani însă avem deja făcute planurile de vânzări, iar aceşti hibrizi vor ocupa circa 90% din portofoliul total. Avem hibrizi AQUAmax pentru fiecare grupă de maturitate şi putem satisface cererile tuturor cultivatorilor de porumb din ţară. La floarea-soarelui, împreună cu colegii de la compania DuPont, avem tehnologia hibrizilor cu rezistenţă la erbicidul Express, care este foarte utilizată de către fermierii români, ea ocupând peste 200 mii ha din totalul suprefeţei cultivate cu floarea-soarelui în ţara noastră. La expoziţie, prezentăm hibrizii P64L19, P64L25 şi P64L20, fiind cei mai buni din această grupă de tehnologie. În privinţa tehnologiei nutriţiei animale, promovarea efectuată în ultimii ani a determinat creşterea cererii atât de inoculanţi, cât şi de sămânţă de lucernă. În portofoliu avem trei soiuri de lucernă.”

Maria Cîrjă, director de marketing al DuPont Pioneer România şi Bulgaria „La cea de-a treia ediţie a acestei expoziţii ne prezentăm cu cei mai noi hibrizi de porumb, lansaţi în ultimii 2 ani, dar şi de floarea-soarelui, cu rezistenţă la produsul Express. La porumb, avem un hibrid din gama AQUAmax, cu rezistenţă sporită la temperaturi ridicate atât în aer, cât şi în sol, P9175 din grupa 300 FAO. Gama a fost lansată anul acesta, iar fermierii care îi cultivă obţin un spor minimum de producţie de 5% în condiţii de secetă şi de 3% când sunt condiţii favorabile dezvoltării culturii. Din această gamă, mai prezentăm doi hibrizi, respectiv P9528 şi P9915, îmbunătăţiţi în ceea ce priveşte producţiile care se pot obţine la 24 Iulie 2013

Alina Creţu, director de marketing al Limagrain România „Conceptul LG pentru acest eveniment a fost o invitaţie pentru vizitatori şi pentru toţi fermierii din sudul ţării de a vedea o grădină în miniatură a culturii mari. Nu a fost uşor de realizat şi de a pune în practică acest concept, însă el cuprinde toate culturile pe care noi le reprezentăm în România prin marca LG, respectiv porumb, floarea-soarelui, grâu, orz, rapiţă şi mazăre. Pentru că am dorit să le arătăm fermierilor cât de important este tratamentul la sămânţă, şi cu precădere cel industrial, am

rea lizat două repetiţii a aceluiaşi hibrid de floarea-soarelui, LG 56.63. O repetiţie a fost tratată cu un insecticid, iar pe cealaltă am lăsat-o netratată. Diferenţele se pot observa cu ochiul liber şi, cu siguranţă, se vor înregistra şi la producţie. În acest stadiu de dezvoltare a culturii, nu putem estima cu cât anume vor fi mai mici. La cultura de rapiţă avem doi hibrizi noi, Alabaster şi Dobarava, pentru care vom avea o politică comercială destul de atractivă, iar aici mai prezentăm hibridul LG Artoga, unul dintre cei mai cunoscuţi şi vânduţi în România, care a dat rezultate spectaculoase în condiţiile dificile de anul trecut. La porumb, prezentăm 4 hibrizi, dintre care unul este nou pe piaţa românească. Avem hibrizii LG 33.50 şi LG 34.75, care sunt foarte cunoscuţi de către fermieri, dar am vrut să arătăm şi hibridul special pentru siloz LG 34.90, ce va avea un viitor extraordinar pe acest segment de piaţă. Noutăţile la cultura de grâu sunt soiurile Altigo, cu calităţi de panificaţie extraordinare, şi Jindra, cu toleranţă foarte bună la secetă şi condiţii de iernare. Din varietăţile de grâu nu putea să lipsească soiul Apache, cel mai cultivat soi în România dintre cele străine şi ne mândrim cu acest lucru şi le mulţumim pe această cale fermierilor. La expoziţia din acest an, am realizat împreună cu compania Makhteshim Agan un parteneriat pentru a asigura tratamentele necesare culturilor cu care ne-am prezentat. Realizăm astfel de parteneriate încă de acum 5 ani, pentru că dorim să le oferim fermierilor servicii cât mai complete atunci când îi chemăm la evenimentele noastre. În perioada următoare vom avea evenimente în câmp, pe care le vom organiza cu Makhteshim Agan, dar şi cu partenerul nostru strategic BASF, pe diferite programe de protecţie a culturilor, cu companii din domeniul maşinilor agricole şi al îngrăşămintelor chimice. Cu compania Yara vom avea în curând un eveniment comun.”

Bogdan Craiciu, director marketing al Saaten Union România „Ca şi anul trecut, ne prezentăm atât cu varietăţi din portofoliul de toamnă, cât şi din cel de primăvară. Avem soiuri de orz şi orzoaică de toamnă, orzoaică

www.agrimedia.ro

Iulie 2013 25

de bere şi orz furajer, toate fiind foarte productive. Am adus un soi de grâu care ne-a consacrat şi pentru întâia oară le prezentăm fermierilor români un hibrid de grâu, noi fiind singurii furnizori ai acestei genetici pe piaţa autohtonă. Înainte de deschidere, în această zonă au fost rafale puternice de vânt care au culcat plantele de cultură, însă în lotul nostru demonstrativ se observă că plantele arată bine, în ciuda acestui fenomen. Culturile au fost culcate, însă nu s-au frânt, alimentarea şi funcţionarea plantelor au continuat şi, chiar mai mult, în cazul grâului hibrid, datorită fenomenului de heterozis, vigoarea a fost mult sporită, iar plantele s-au ridicat. La expoziţie am adus şi o parte din portofoliul de rapiţă de toamnă Rapool, iar în acest an a numărat atât hibrizi conveţionali, cât şi Clearfield.

În privinţa culturilor de primăvară, am adus varietăţi de porumb, floarea-soarelui, mazăre şi şofrănel. Ne păstrăm tradiţia de a promova cultura de şofrănel şi între timp am identificat şi un procesator în România, în judeţul Teleorman, ce are o capacitate nu foarte mare, însă s-a făcut un prim pas în a avea ulei de şofrănel pe rafturile magazinelor din ţara noastră. La floarea-soarelui, prezentăm o tehnologie nouă dezvoltată împreună cu BASF, şi anume Clearfield Plus. Avem hibridul Paraiso 1000 CL Plus, care, după aplicarea erbicidului în vegetaţie, nu manifestă acel stres ce se înregistrează la hibrizii din tehnologia veche, de îngălbenire a vârfului şi încetinire a creşterii timp de 10-14 zile ca urmare a acţiunii puternice a erbicidului. Anul acesta, în urma eforturilor ample de testare din România, portofoliul hibrizior de porumb s-a dublat. În lotul de la expoziţie prezentăm unul dintre hibrizii semitimpurii, Suzuka, ce se pretează la o tehnologie intensivă de cultură. La fiecare cultură în parte am afişat tehnologia pe care am aplicat-o.”

26 Iulie 2013

Alina Volentiru, director de marketing al Quality Crops Agro „În lotul demonstrativ din cadrul expoziţiei avem hibrizi de floarea-soarelui pentru toate tipurile de tehnologii: pentru cultură clasică avem hibridul Gringo, pentru cea cu rezistenţă la erbicide care conţin tribenuron metil avem Toledo, Toro SU, Sulfosol şi Zorba, ultimul fiind un hibrid nou, iar pentru tehnologia cu rezistenţă la erbicide IMI prezentăm la târg hibridul Goldimi. De reţinut este că hibrizii Zorba şi Bravo, ce sunt semitimpurii spre mijlociu, asigură un nivel de producţie similar cu cei tardivi şi au dublă rezistenţă la erbicide. Hibridul Goldimi este rezistent la erbicidul Pulsar şi este pretabil pentru zonele unde atacul de lupoaie este foarte virulent şi la ora actuală se pare că acest produs este singurul care controlează până la un anumit stadiu acest parazit. Programul de ameliorare a florii-soarelui este propriu, precum şi genetica, iar coordonarea şi administrarea acestuia sunt realizate de dr. Nicolae Pârvu, specialist şi ameliorator în floarea-soarelui. Un lucru nou în procesul de multiplicare a seminţelor este atingerea unuia dintre principalele obiective ale programului, şi anume formele mamă şi tată pot fi semănate în acelaşi timp şi ambele sunt rezistente la erbicid. Acest lucru facilitează producerea de seminţe, deoarece se reduc costurile de înfiinţare a culturii, coincidenţa de înflorit este una foarte bună şi creşte implicit gradul de productivitate a culturii.

Quality Crops deţine hibrizi proprii înregistraţi nu numai în România şi UE, ci şi pe pieţele din Rusia, Ucraina, Turcia şi Republica Moldova. Punctul nostru forte îl reprezintă hibrizii de floarea-soarelui. Cu privire la cultura porumbului, venim cu un hibrid timpuriu mai nou, din grupa FAO 300, iar ceilalţi doi sunt deja vânduţi de câtiva ani în ţară, respectiv NS 444 şi Rabina.

În lot avem prezente şi soiurile clasice de soia, Zora - care este mai timpuriu, şi Condor - semitardiv. Anul acesta s-a observat un interes mai mare pentru soia, deoarece mulţi agricultori o folosesc pentru cultura a doua.”

Ersin Guneş, director internaţional de vânzări, şi Călin Mihoc, director România ai MAY-Agro Seed „MAY Agro Seed, cu o experienţă de 35 de ani, este cea mai importantă companie din Turcia şi a decis în urmă cu 2 ani să ofere fermierilor români, în primul rând, hibrizi de floarea-soarelui de înaltă calitate. Desfăşurăm activităţi de cercetare, producere şi comercializare de seminţe de floarea-soarelui, porumb şi legume. Pentru România, principala cultură este cea de floarea-soarelui, deoarece această piaţă este una dintre cele mai mari şi pentru că avem hibrizi care se pretează pentru această regiune. Suntem prezenţi şi în Bulgaria, Rusia, Ucraina şi Republica Moldova. La cultura de floarea-soarelui avem un program foarte bun de ameliorare şi producere a seminţelor, cu obiective care urmăresc obţinerea de hibrizi Clearfield, cu rezistenţă la erbicide, şi cu rezistenţă la atacul de lupoaie. În Turcia, ne confruntăm cu cele mai agresive rase ale acestui parazit şi pentru a avea succes pe această piaţă am creat hibrizi cu rezistenţă foarte bună la Orobanche. Alte obiective sunt producerea de hibrizi cu toleranţă la condiţii secetoase şi cu conţinut ridicat de ulei. Un alt program la floarea-soarelui urmăreşte crearea de hibrizi rezistenţi la Plasmopara halstedii, o boală prezentă în lanurile din Turcia şi Bulgaria. Unitatea de producţie se află în centrul Turciei, dar avem şi o mică unitate-pilot în România, lângă localitatea Feteşti, iar pe viitor urmărim să deschidem aici o staţie de procesare a seminţelor.”

www.agrimedia.ro

Iulie 2013 27

De ce să utilizăm sămânţă certificată? Antonia IVAŞCU, secretar general Alianţa Industriei Seminţelor din România Deşi suntem în plină vară, ne gândim din timp la perioada de semănat care se apropie rapid. În acest sens, fermieri îşi fac planul de culturi şi se gândesc ce specii şi ce soiuri sunt mai bine adaptate şi bineînţeles mai productive în zona de cultură a fiecăruia. Fermierii români au învăţat bine în ultimii ani faptul că sporirea producţiei agricole este în cea mai mare parte determinată de calitatea seminţelor utilizate la însămânţare. Sămânţa de calitate trebuie să posede valoare genetică şi biologică, puritate varietalî şi fizică, indici ridicaţi de germinaţie, MMB şi MH şi mai ales să fie sănătoasă. Noua asociaţie profesională Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR) are ca misiune principală promovarea seminţelor certificate de calitate în rândul fermierilor români, în scopul obţinerii unor producţii mari, constante, de bună calitate şi stabile în condiţii climatice din ce în ce mai dificile din ţara noastră în ultimii ani. Unul dintre factorii principali care contribuie mult, peste 45%, la realizarea unei culturi bine răsărite, uniforme şi eficiente îl reprezintă calitatea seminţelor folosite pentru semănat. Deşi în România există un cadru legislativ adaptat normelor UE, totuşi nu se respectă o serie de criterii care stau la baza valorificării seminţelor, şi anume: provenienţa, denumirea soiului, categoria biologică, calitatea (identificată prin buletine sau certificate de analiză a purităţii, germinaţiei, atacului de boli şi dăunători, anul producerii seminţelor). Astfel, mulţi fermieri achiziţionează la preţuri mici seminţe cu valoare calitativă scăzută, cu satisfacţia de moment că au plătit mai puţin, dar efectele acestui fapt încep să se vadă imediat după semănatul lor, iar mai târziu la recoltat, când producţia obţinutăă este scăzută şi de proastă calitate. Alianţa Industriei Seminţelor din Româniaa susţine dezvoltarea industriei de seminţe de calitate superioară, prin favorizarea progresului genetic în ameliorarea plantelor şi doreşte să educe şi să conştientizeze fermierii români asupra 28 Iulie 2013

avantajelor folosirii seminţelor certificate.

Ce înseamnă de fapt sămânţa certificată? Sămânţa certificată reprezintă o sămânţă de calitate superioară, care are o serie de avantaje clare comparativ cu sămânţa necertificată (din hambar). În primul rând, fermierii se pot baza pe o puritate fizică şi genetică garantată pentru soiul sau hibridul pe care l-au ales în cultură (cu siguranţă plantele care rezultă vor avea exact acele calităţi pe care le menţionează producătorul). Sămânţa certificată este întotdeauna însoţită de un certificat de calitate unde fermierul poate găsi valorile exacte ale germinaţiei, purităţii, MMB. În cazul seminţei certificate, germinaţia boabelor este la nivel optim, putând fi asigurată o densitate optimă. Sămânţa certificată dă siguranţa obţinerii unor producţii stabile din punct de vedere calitativ şi cantitativ şi permite totodată şi utilizarea mai eficientă de către plante a îngrăşămintelor, pesticidelor, în condiţiile utilizării tehnologiilor moderne de înfiinţare şi întreţinere a culturilor. Când vorbim despre „seminţe certificate” înţelegem implicit faptul că acestea au identitate, puritate, germinaţie, stabilitate şi garanţie proprie soiului de bază din care provin.

Ce se oferă fermierilor prin sămânţa certificată? • Calitate şi autenticitate garantată a seminţelor prin sistemul oficial de certificare; • Asigurarea obţinerii unor producţii crescute şi stabile în

condiţii climatice dificile; • Garantarea creşterii producţiilor obţinute; • Asigurarea trasabilităţii identităţii seminţei de la furnizor până la fermier; • Utilizarea mai eficientă a tehnologiilor moderne (îngrăşăminte, produse de protecţie a plantelor); • Prin folosirea seminţelor certificate există practic accesul la un sistem internaţional standardizat de calitate prin control şi inspecţie oficială, asemănător cu cel din toate statele membre UE; • Garantarea purităţii fizice şi genetice; • Asigurarea unei energii germinative mari, care să producă plante viguroase; • Trasabilitate şi reducerea riscurilor de contrafacere; • Accesul rapid la cele mai avansate creaţii genetice şi tehnologii competitive; • Permite raţionalizarea folosirii celor mai eficicente tehnologii de înfiinţare şi întreţinere a culturilor (lucrări minime); • Servicii de consultanţă tehnologică gratuită din partea companilor furnizoare.

Ce avantaje aduce fermierilor utilizarea seminţelor certificate? • Toate soiurile şi implicit seminţele certificate au calitate şi autenticitate garantată prin sistemul oficial de certificare; • Prin semănarea seminţelor certificate fermierii vor beneficia de creşterea producţiilor obţinute cu peste 45% şi îşi vor asigura şi trasabilitatea, conform cerinţelor normelor europene; • În acelaşi timp, se vor utiliza mai eficient toate verigile tehnologice (îngrăşăminte, produse dde protecţie a plantelor); • Toate seminţele certificate sunt supuse unui sistem internaţional standardizat de u ccalitate prin control şi inspecţie oficială; • Prin utilizarea seminţelor certificate se menţine sistemul de trasabilitate şi se m rreduc foarte mult riscurile de contrafacere a seminţelor, apărute din ce în ce mai mult pe piaţa românească în ultimul timp. m Alianţa Industriei Seminţelor din A România susţine dezvoltarea industriei R dde seminţe de calitate superioară şi va ccombate pe toate planurile contrafacerile dde sămânţă. Asociaţia îşi propune

www.agrimedia.ro

diverse acţiuni de informare la nivelul publicului larg şi al autorităţilor publice din domeniul agriculturii şi economiei, al sănătăţii şi mediului, cu scopul de a populariza beneficiile utilizării seminţelor certificate. Vor fi prezentaţi fermierilor principalii indici de calitate ai seminţelor şi metodologia utilizată pentru determinarea acestora în diverse articole, cu referire specială la: valoarea culturală, puritatea fizică, germinaţia seminţei, starea sanitară a seminţelor. În cele mai multe cazuri, în procesul de producere, prelucrare, stocare şi circulaţie a seminţelor, agenţii economici care se ocupa de aceste activităţi respectă condiţiile pentru realizarea unor seminţe de calitate, dar apar de multe ori şi excepţii, în care nu se respectă aplicarea unor verigi tehnologice absolut necesare pentru obţinerea unor seminţe de calitate. AISR îşi doreşte să întreprindă proiecte comune cu fermierii pentru extinderea bunelor practici agricole (protejarea solului împotriva eroziunii prin asolamente, aplicarea tehnologiilor inovatoare care permit lucrări minime ale solului).

www.agrimedia.ro

Alianţa va participa la diverse proiecte educaţionale şi de comunicare, pentru extinderea utilizării seminţelor certificate şi a mixului adecvat de tehnologii, care să aibă ca rezultat creşterea productivităţii şi a eficienţei exploataţiei agricole familiale şi reducerea dependenţei producţiei agricole de condiţiile climatice, toate acestea pentru stimularea spiritului antreprenorial în cadrul comunităţilor rurale. Vor fi făcute prezentări pentru fermieri în cadrul loturilor demonstrative a bunelor practici agricole prin folosirea seminţei certificate şi a altor instrumente performante, pentru a face faţă schimbărilor climatice şi a sprijini dezvoltarea unei agriculturi durabile şi performante în România. Vor fi prezentate pentru fermieri diferenţele de producţie obţinute prin folosirea seminţelor certificate, în comparaţie cu „sămânţa din hambar”. Susţinerea dezvoltării industriei seminţelor certificate în România şi promovarea creşterii gradului de cunoaştere în rândul fermierilor români, despre utilizarea seminţelor

certificate prin acţiuni de lobby, vor fi doar câţiva dintre paşii pe care-i va întreprinde AISR în acest an agricol. Utilizarea seminţelor certificate, cu un înalt standard de calitate şi potenţial productiv va reconforta încrederea fermierilor români în posibilităţile reale ale agriculturii noastre de a aduce profit şi totodată va contribui la recunoaşterea ţării noastre pe pieţele materiilor prime şi produselor agricole transformate, atât din regiune, cât şi la nivel mondial. Vă invităm să participaţi la vizionarea loturilor demonstrative de porumb hibrid ale AISR de la SCDA Caracal şi de la Dulceşti - Tg. Neamţ de-a lungul întregului ciclul vegetativ, de la însămânţare şi până la recoltare, în luna septembrie 2013. În aceste loturi vor sta faţă în faţă „sămânţa certificată” şi „sămânţa din hambar”, iar fermierii vor putea face singuri comparaţii între calitatea şi cantitatea producţiei.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Iulie 2013 29

Limagrain Europe şi BASF, contract de licenţă pentru floarea-soarelui Clearfield Plus® La data de 26 iunie a.c., Limagrain Europe şi BASF au anunţat la Chappes (Franţa) şi Ludwigshafen, (Germania) semnarea unui contract global, neexclusiv, prin care BASF va acorda companiei Limagrain Europe licenţa pentru tehnologia sa Clearfield® Plus, bazată pe hibrizi de floarea-soarelui toleranţi la erbicide. Contractul permite Limagrain Europe să dezvolte varietăţi de seminţe cu toleranţă la erbicidele BASF Clearfield Plus, pentru comercializare în anumite ţări din America de Sud şi din Europa.

Sistemul de producţie Clearfield Plus pentru floarea-soarelui, dezvoltat prin cultivarea tradiţională a plantelor, oferă un control mai bun al buruienilor pe toată durata sezonului, o toleranţă mai bună la toţi factorii de stres din mediu, precum şi un potenţial de creştere a conţinutului de ulei şi a producţiei de seminţe. Bruno Carette, CEO Limagrain Field Seed Division, a declarat: „Floarea-soarelui este o cultură strategică pentru compania noastră. De aceea ne face o deosebită plăcere să întărim parteneriatul cu BASF, care ne oferă acces la tehnologia inovatoare de ultimă generaţie Clearfield Plus. Aceasta ne va ajuta să maximizăm valoarea adăugată pe care o pot obţine agricultorii care folosesc portofoliul

nostru premium LG de floarea-soarelui.” „Combinaţia de erbicide de cea mai înaltă clasă (Clearfield Plus de la BASF) cu seminţe de înaltă performanţă (Limagrain Europe) va oferi cultivatorilor de floarea-soarelui noi opţiuni de maximizare a producţiei”, a spus Jonathan Bryant, vicepreşedinte Marketing Strategic Global, Erbicide, pentru BASF Protecţia Plantelor. Hibrizii de floarea-soarelui Clearfield Plus ai companiei Limagrain Europe şi erbicidele Clearfield Plus ale BASF vor fi disponibile în unele ţări producătoare de floarea-soarelui din America de Sud şi din Europa începând din 2014. Clauzele financiare ale contractului nu au fost dezvăluite.

Euralis Semences şi BASF încheie un contract de licenţă pentru floarea-soarelui Clearfield Plus®

La data de 13 iunie a.c., Euralis Semences şi BASF au anunţat în Lescar (Franţa) şi Ludwigshafen (Germania) semnarea unui contract global, neexclusiv, prin care BASF va acorda companiei Euralis Semences licenţa pentru Europa şi America de Sud privind tehnologia sa Clearfield® Plus, bazată pe hibrizi de floarea-soarelui toleranţi la erbicide. Contractul permite Euralis Semences să devină una dintre primele companii care dezvoltă varietăţi de seminţe cu toleranţă la noua linie de erbicide Clearfield Plus a BASF.

30 Iulie 2013

Sistemul de producţie Clearfield Plus pentru floarea-soarelui, dezvoltat prin cultivarea tradiţională a plantelor, oferă un control mai bun al buruienilor pe toată durata sezonului, o toleranţă mai bună la toţi factorii de stres din mediu, precum şi un potenţial de creştere a conţinutului de ulei şi a producţiei de seminţe. Jacques Rabayrol, director de Pieţe la Euralis Semences, a spus: „Ne face plăcere să lucrăm cu BASF în furnizarea de soluţii importante de control al buruienilor pentru cultivatori. În plus, sistemul de producţie Clearfield Plus va ajuta cultivatorii din Europa să controleze lupoaia (Orobanche spp.) - buruiană care sufocă recolta în culturile de floarea-soarelui”.

„Împreună cu portofoliul inovator al Euralis Semences, ce cuprinde varietăţi de floarea-soarelui de înaltă productivitate, tolerante la boli, sistemul de producţie Clearfield Plus pentru floarea-soarelui va oferi cultivatorilor o gamă mai largă de opţiuni pentru a-şi maximiza productivitatea într-un mod sustenabil”, a spus Jonathan Bryant, vicepreşedinte Marketing Strategic Global, Erbicide, din partea BASF Crop Protection. Noua linie de hibrizi Euralis Semences Clearfield Plus şi erbicidele Clearfield Plus ale BASF vor fi disponibile în România şi Bulgaria începând din 2014, acestea fiind apoi urmate în anul 2015 de alte ţări producătoare de floarea-soarelui din Europa şi America de Sud. Clauzele financiare ale contractului nu au fost dezvăluite.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iulie 2013 31

Igienizarea şi combaterea dăunătorilor din spaţiile de depozitare a seminţelor pentru consum Pentru asigurarea siguranţei alimentului şi eliminarea unei surse importante de contaminare a seminţelor de consum depozitate sunt esenţiale - după cum prezintă Adina Cristea şi colaboratorii (ANAMOB), 2006, şi Filofteia Raţiu şi colaboratorii (ANCER), 2006 - igienizarea şi combaterea dăunătorilor. La nivelul unităţii de depozitare trebuie să existe un program scris pentru monitorizarea şi controlul tuturor elementelor din această secţiune, cu menţinerea înregistrărilor.

Igienizarea spaţiilor de depozitare, a utilajelor aferente şi a anexelor Trebuie să existe un program de igienizare a tuturor spaţiilor de depozitare, a utilajelor şi a instalaţiilor aferente, a spaţiilor destinate angajaţilor, precum şi a zonelor de descărcare şi încărcare şi peste tot unde există pericolul contaminării încrucişate. În zonele de încărcare-descărcare se va acorda o atenţie deosebită contaminării cu dăunători (insecte, mucegaiuri, acarieni), a produselor cu grade şi calităţi diferite, a produselor obişnuite cu cele de tip OMG, sau a produselor biologice cu cele de tip obişnuit sau OMG. Subprodusele nevaloroase, materialele, deşeurile, gunoaiele etc. vor fi adunate şi depozitate un spaţii special amenajate, în funcţie de destinaţia lor. Containerele pentru deşeuri trebuie curăţate şi dezinfectate în mod regulat. Fiecare unitate de depozitare trebuie să aibă un program de curăţenie pentru spaţiile de depozitare, care include curăţenia interioară şi exterioară a acestora, prin respectarea procedurilor de curăţire. După evaluarea produselor şi golirea spaţiilor de depozitare, se vor asigura curăţenia, igienizarea şi dezinsecţia acestora şi a echipamentelor din dotare. Curăţarea celulelor de siloz se va realiza cu personal specializat din cadrul unităţii de depozitare sau pe bază de contract cu unităţi specializate. Curăţarea celulelor se va realiza cu respectarea normelor de tehnica securităţii muncii; cel puţin o dată pe an se vor executa văruirea şi dezinsecţia magaziilor. Programul de igienizare trebuie să includă 32 Iulie 2013

următoarele: lista persoanelor responsabile pentru sarcinile legate de igienizare; descrierea modului şi a momentului când se curăţă şi se dezinfectează diferitele zone ale unităţii; descrierea practicilor de lucru corespunzătoare, importante pentru prevenirea şi reducerea contaminării; lista practicilor importante de igienă personală, care trebuie respectate de întregul personal; explicarea modului în care vor fi monitorizate şi verificarea eficienţei programelor de sanitaţie, ca şi a păstrării documentelor legate de acestea; acţiunile corective specifice, care trebuie întreprinse atunci când se constată deficienţe de sanitaţie.

în vigoare; pentru combaterea rozătoarelor trebuie să existe un program specific, care să cuprindă: harta punctelor unde s-au pus momeli/capcane; numărul momelilor/capcanelor, conform hărţii; periodicitatea verificării momelilor şi reîmprospătarea acestora; procese-verbale complete şi detailate de supraveghere şi control al rozătoarelor. Măsurile de dezinsecţie şi deratizare se aplică la: magazii, depozite, silozuri, coşare, pătule şi alte spaţii de depozitare; ambalaje, utilaje de manipulare şi condiţionare, mijloace de transport, aparatură şi instrumente de analiză: produse în depozitare.

Managementul substanţelor de igienizare

Condiţii speciale pentru combaterea dăunătorilor

Materialele folosite pentru igienizare şi dezinfecţie vor fi depozitate, în spaţii separate, uscate şi bine aerisite, astfel încât să se prevină contaminarea produselor depozitate şi a eventualelor materiale de ambalare. Vasele şi ustensilele folosite pentru curăţenie se prezintă în bune condiţii, sunt curate şi dezinfectate regulat. Toate substanţele şi materialele folosite la curăţenie şi dezinfecţie sunt: adecvate scopului lor; aprobate pentru utilizarea în industria alimentară; etichetate şi păstrate corespunzător.

În situaţia în care combaterea dăunătorilor se realizează cu personal propriu, acesta va fi în prealabil instruit asupra modului de transport, manipulare, depozitare şi utilizare a substanţelor toxice, întocmindu-se fişe individuale de instruire. În timpul executării lucrărilor de dezinsecţie, se va purta obligatoriu echipamentul de protecţie conform normativului în vigoare. Sunt interzise fumatul, consumul de alimente şi băuturi în timpul lucrului cu substanţe toxice. După terminarea lucrărilor sau în pauza de masă, lucrătorii se vor spăla pe mâini şi pe faţă cu apă caldă şi săpun. Echipamentul de protecţie se va spăla şi se va aerisi. Se interzice efectuarea lucrărilor de gazare cu muncitori bolnavi, obosiţi sau sub efectul băuturilor alcoolice. Este interzisă gazarea în spaţiile lipite de locuinţe, grajduri sau birouri în care se lucrează. Lucrările de dezinsecţie se vor executa cu insecticide care se aplică pe cale umedă, cu aerosoli, sau prin gazare directă. La realizarea dezinsecţiilor se va ţine seama de tehnica de executare a acestora. La efectuarea deratizării, vor fi anunţate toate unităţile din jurul obiectivului deratizat pentru a lua măsuri de închidere a animalelor şi păsărilor pe perioada executării acestor lucrări. Spaţiile supuse gazării vor avea afişate inscripţia „Cap de mort”, pe care se va scrie „Atenţie, gaze toxice! Pericol de moarte. Intrarea oprită/interzisă”, şi vor fi etanşate prin lipirea fisurilor uşilor şi a geamurilor cu benzi de hârtie. Inscripţiile vor fi afişate

Combaterea dăunătorilor cu ajutorul substanţelor toxice Dăunătorii de origine animală (rozătoare, păsări, insecte şi acarieni) sunt o mare problemă a tuturor unităţilor de depozitare. Trebuie să existe un program eficient pentru combaterea dăunătorilor cu ajutorul substanţelor toxice, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, în incinte şi utilaje, care să includă: numele persoanei din cadrul unităţii de depozitare responsabile cu combaterea dăunătorilor, care analizează eficacitatea programului şi asigură luarea măsurilor corective adecvate; numele societăţii comerciale specializate (în situaţia în care acest serviciu este externalizat pe bază de contract) sau numele responsabilului de această activitate (persoana specializată din cadrul unităţii de depozitare); lista produselor şi metodelor folosite pentru combaterea dăunătorilor, conform legislaţiei

www.agrimedia.ro

înainte de începerea lucrărilor DDT. Circulaţia în jurul depozitului supus gazării va fi interzisă până la o distanţă admisă de normele specifice de protecţia muncii. După terminarea gazării, încăperile şi produsele supuse gazării se aerisesc, prin deschiderea uşilor şi ferestrelor, operaţie efectuată numai de operatorii de gazare echipaţi cu material de protecţie (cartuşe filtrante) specific fiecărui gaz în parte. Degazarea se face până nu se mai detectează prezenţa gazului. Operatorii de gaze toxice vor purta asupra lor, obligatoriu, truse sanitare şi de detectare a gazelor, precum şi antidoturile prescrise de normativul în vigoare. Pentru protejarea lucrătorilor care manipulează substanţele toxice şi efectuează lucrări de dezinsecţie, în prevenirea accidentelor şi a intoxicaţiilor se va respecta cu stricteţe „Normativul-cadru de acordare şi utilizare a echipamentelor individuale de protecţie”, aprobat prin Ordinul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 225/21 iulie 1995.

Controlul substanţelor folosite la combaterea dăunătorilor Toate produsele utilizate la combaterea dăunătorilor trebuie să fie: aprobate pentru a fi folosite în industria alimentară şi să fie cuprinse în „codexul produselor de uz fitosanitar omologate în România” şi în completările la acestea; dispuse şi manipulate de personal autorizat, instruit în acest sens; aplicate în concordanţă cu directivele în vigoare; ambalajele să fie integre; etichetate şi păstrate corespunzător, în spaţii special amenajate. Folosirea şi manipularea ambalajelor pentru substanţe toxice se va face numai de către operatorii de gaze, cu respectarea „Normelor specifice de protecţie a muncii pentru recepţionarea, conservarea, păstrarea şi valorificarea produselor agricole” aprobate prin Ordinul 598/1997 al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Păstrarea substanţelor toxice se va face numai în ambalajele originale şi care nu prezintă nici un fel de defecţiune. Se interzice transportul altor persoane, în afară de operatorii de gaze, cu mijloace auto încărcate cu substanţe toxice. Evidenţa substanţelor toxice se va ţine pe registre semnate şi parafate. Depozitarea substanţelor toxice se va face în spaţii securizate, conform legislaţiei în vigoare. Depozitarea substanţelor toxice folosite în controlul dăunătorilor trebuie să se facă în spaţii special amenajate, care sunt prevăzute cu uşi care se închid etanş, cu geamuri aşezate la partea superioară a încăperii, dotate cu gratii, pentru a evita

www.agrimedia.ro

intrarea persoanelor străine. Uşile şi ferestrele vor fi închise cu lacăte şi gratii. Se poate folosi şi sistemul de închidere electronică. În acest caz, intrarea în incinta spaţiului de depozitare se va face doar pe bază de cartelă electronică. Spaţiul de depozitare a substanţelor toxice va fi dotat cu rafturi, pentru aşezarea substanţelor toxice în funcţie de scopul folosirii şi a gradului de periculozitate. Substanţele toxice se încadrează în 4 grupe de toxicitate şi, pentru atenţionarea persoanelor care vin în contact cu ele, fiecărei grupe i se va asocia o culoare: roşu - grupa I, produse extrem de toxice; verde - grupa II, produse puternic toxice; albastru - grupa III, produse moderat toxice; negru - grupa IV, produse cu toxicitate redusă. Zona securizată destinată depozitului de substanţe toxice poate fi prevăzută şi cu o cameră, în care se va păstra un registru, în care se vor consemna şi vor semna toate persoanele care intră în depozit, precum şi substanţele care intră sau ies din gestiune. Zona securizată se va identifica prin aplicarea unui indicator pe care scrie „Depozitare substanţe toxice”. În cazul pierderilor accidentalede substanţe toxice, trebuie să se facă o curăţire imediată a zonei respective. Folosirea şi aplicarea substanţelor toxice se va face doar de către personal calificat. Fiecare recipient care conţine substanţe toxice trebuie să prezinte o etichetă, pe care trebuie să se regăsească următoarele informaţii: numele mărcii sau al companiei care îl produce; tipul de prezentare: diferite tipuri de substanţe toxice se prezintă în diferite forme (lichidă, semilichidă şi pudră), necesitând diferite forme de folosire şi manipulare. Pe etichetă trebuie înscrisă forma sub care se prezintă substanţa; denumirea comună - substanţele au o denumire ştiinţifică şi una uzuală; lista substanţelor active şi a ingredientelor; greutatea netă; numele şi adresa firmei producătoare; cuvinte de prevenire şi simboluri: Periculos, Avertisment, Atenţie, Toxic; acţiunea asupra omului şi animalelor domestice; acţiunea asupra mediului înconjurător; riscurile fizice şi chimice; instrucţiuni de folosire; domenii/direcţii de utilizare; restricţii de utilizare/folosire/direcţii de folosire şi categoria de produse la care se poate folosi; dispoziţii privind modul de administrare, doze, timp de acţiune şi frecvenţa utilizării; dispoziţii privind modul de depozitare şi dispoziţii speciale de manipulare. Iulie 2013 33

În România, se poate observa în mod obişnuit în câmp, înainte de recoltare, existenţa unor buruieni perene, în special Sorghum halepense (fig. 1) şi altele, ca: Cirsium arvense, Convolvulus arvensis, Agropyron repens, crescând şi având o înălţime peste cea a grâului. Într-un an normal, în această situaţie este necesar un tratament înainte de recoltare, pentru distrugerea acestor buruieni, ceea ce ar cauza pierderi la recoltare din cauza amestecării în combină a masei uscate a grâului cu masa verde a buruienilor. Bogdan Soare, director vânzări CropProtection Monsanto pentru RO, BG & MD bogdan.soare@monsanto.com Tel. 004 0722.335.770

Curăţarea eficientă a miriştilor cu erbicidul Roundup Energy Bogdan SOARE, director vânzări CropProtection Monsanto pentru RO, BG & MD Totuşi, în acest an, datorită temperaturilor extrem de ridicate pentru o perioadă mai lungă în iunie, maturarea culturilor s-a accelerat atât de mult încât a rămas o perioadă foarte scurtă pentru un tratament împotriva buruienilor perene înaintea recoltării şi deci s-a optat pentru tratamentul pe mirişti.

Fig 1. Sorghum halepense prezent în cultura de grâu aflată în plină maturare accelerată - o privelişte obişnuită în România în acest an, în regiunile infestate cu Sorghum. Controlul buruienilor în mirişte cu ajutorul produselor erbicide este o bună practică tradiţională, din mai multe motive: • Oferă o excelentă oportunitate de a eradica buruienile perene, ceea ce face controlul buruienilor mult 34 Iulie 2013

mai uşor în culturile următoare • Spre deosebire de controlul buruienilor prin lucrarea mecanica a solului, tratamentul cu erbicid în mirişti conservă umiditatea • Necesită mai puţină energie consumată decât operaţiunile mecanice şi deci reduce emisia gazelor de seră Tratamentele în mirişti se efectuează după recoltarea cerealelor sau după recoltarea rapiţei, în timpul verii, când clima uscată cu temperaturi foarte ridicate poate fi des alternată de furtuni neaşteptate şi puternice. Datorită condiţiilor climatice variabile, produsele ideale pentru aplicarea pe mirişti sunt cele flexibile, care sunt mai puţin sensibile la schimbările bruşte de climă. Produsul indicat spre a fi folosit în aceste condiţii este Roundup Energy, datorită caracterisicilor sale favorabile: • Rezistenţă la ploaie. Datorită compoziţiei sale speciale, substanţa activă a produsului Roundup Energy este absorbită şi translocată de buruieni mai rapid decât alte produse cu o substanţă activă similară şi deci ploaia survenită imediat după tratament va avea un impact minor asupra eficienţei produsului (fig. 2-4).

Fig. 3-4. Efectul Roundup Energy aplicat în doză de 3 l/ha împotriva Sorgum halepense, când o ploaie uşoară a apărut după aplicare la mai puţin de o oră. Foto stânga: Sorgum la momentul aplicării, foto dreapta: 36 de zile mai târziu.

www.agrimedia.ro

• Operaţiunile de aplicare în condiţii de secetă, indiferent de temperatură. O performanţă asigurată a produsului este aşteptată chiar şi în condiţiile climatice severe întâlnite în ultima pperioadă.

Fig. 5. Roundup Energy la doză de aplicare de 3,2 l/ha a controlat total Sorghum în condiţiile unor temperaturi ridicate şi secetă în luna august. (Cărpiniş, 29 august 2012). • Perioadă scurtă de aşteptare până la prima operaţiune de pregătire mecanică a terenului. Ca rezultat al absobţiei şi al translocării rapide, pregătirea terenului pentru următoarea cultură poate să înceapă la un interval foarte scurt după aplicarea tratamentului, fără riscuri sau dubii în privinţa performanţei produsului. În cazul buruienilor anuale, lucrarea mecanică a solului poate începe a doua zi după tratament, în cazul buruienilor perene la 4-5 zile după tratament (fig. 6-7). În acest fel, miriştea poate fi, de asemenea, ţinută „la negru” pentru a fi protejată de depunerea ouălor de Diabrotica.

• Eficienţă împotriva Ambrosia artemisiifolia. Ambrosia este o buruiană agresivă, dificil de controlat, care se răspândeşte rapid în Europa Centrală, inclusiv în România. Constituie, de asemenea, un mare motiv de îngrijorare din punctul de vedere al sănătăţii publice, din cauza faptului că polenul acestei buruieni provoacă alergii şi deci este foarte important ca aceste buruieni să fie controlate foarte bine înainte ca acestea să înflorească pe mirişti, unde este posibil să crească foarte viguros, peste alte buruieni anuale şi foarte uşor să devină dominante în câmp dacă nu sunt controlate eficient. Roundup Energy, fiind un erbicid sistemic, controlează eficient aceste buruieni (fig. 8), spre deosebire de controlul mecanic (fig. 9).

Fig. 8. Eficienţa produsului Roundup Energy, aplicat în doză de 2,4 l/ ha împotriva Ambrosia, la două săptămâni de la aplicare.

Fig. 6-7. Eficienţa pe termen lung a produsului Roundup Energy după un termen scurt până la cultivare. Câmp infestat cu Sorgum şi Convolvulus şi netratat (foto stânga) şi Roundup Energy aplicat la doză de 3,2 l/ha (foto dreapta) cu două zile interval de aşteptare până la cultivare. 30 mai 2011. 294 de zile după aplicare.

www.agrimedia.ro

Fig. 10. Agropyron repens - tratat şi netratat, udat în acelaşi timp şi cu aceeaşi ş cantitate de apă.

consuma rapid umiditatea din sol în 11) timpul verilor călduroase. (Fig. 10 10-11)

Fig. 9. Mijloacele mecanice de combatere a buruienilor Ambrosia nu se dovedesc eficiente, din cauza capacităţii puternice de regenerare a plantei • Conservarea umidităţii în sol. Ca rezultat al absorbţiei şi translocării rapide în rădăcini a produsului Roundup Energy, efectul de uscare a rădăcinilor adânci ale plantei este foarte rapid, iar solul este acoperit de buruienile moarte, conservând astfel umiditatea solului şi împiedicând evaporarea. Dacă nu sunt tratate, buruienile pot

Fig. 11. La o zi după udare, pământul din vasul din dreapta, care a fost tratat, este încă umed, în timp ce rizomii vii, netrataţi din vasul din stânga, au pierdut umiditatea la o zi după irigare, din cauza transpiraţiei. Recomandări pentru utilizarea produsului Roundup Energy în mirişti după recoltarea cerealelor sau a rapiţei În cazul lucrării solului convenţional (arătură), după recoltare, paiele rămase pe câmp trebuie înlăturate imediat. În funcţie de apariţia buruienilor, dezmiriştirea (doar 10-15 cm adâncime) este recomandată pentru a provoca o germinaţie uniformă, dar în anumite cazuri miriştea trebuie prelucrată mecanic numai după efectuarea unui tratament cu Roundup Energy. Dacă nu s-a făcut desicarea înainte de recoltat, tratamentul cu Roundup Energy se va efectua după lucrarea de dezmiriştire. Dezmiriştirea este recomandată după recoltarea cerealelor şi a rapiţei şi are ca scop distrugerea Samulastrei, Ambrosia, Agropyron, Sorghum, Convolvulus şi punerea în contact cu solul a seminţelor rămase negerminate care urmează să fie distruse ulterior printr-un tratament. Iulie 2013 35

Aflată la cea de-a IV-a ediţie, seria evenimentelor Agroconnect organizate de compania BASF a continuat şi în acest an. Astfel, în perioada mai-iunie, fermierii din judeţele Tulcea, Brăila, Ialomiţa, Slobozia, Giurgiu, Bihor, Cluj şi Neamţ au putut vizita loturile demonstrative organizate de compania BASF, în colaborare cu fermierii locali pentru culturile de câmp: rapiţă, floarea-soarelui, cereale păioase şi porumb.

Agroconnect, locul în care inovaţiile se îngrămădesc pe metru pătrat Sloganul evenimentelor - Inovaţii pe metru pătrat - vorbeşte despre povestea companiei BASF - povestea unui deschizător de drumuri, care de-a lungul timpului a descoperit, a inovat şi a schimbat. Paşii pe terenul inovaţiei au fost făcuţi pentru ca partenerii noştri, fermierii, să poată obţine rezultate mai bune, pentru ca împreună să putem contribui la dezvoltarea unei agriculturi durabile. În acest an, compania BASF a avut alături o serie de parteneri: compania New Holland, cu o gamă completă de maşini şi utilaje agricole, compania BancPost, cu soluţii de finanţare pentru domeniul agricol şi, evident, companiile de seminţe care au oferit hibrizii pentru înfiinţarea culturilor. Caracterul „internaţional” al evenimentelor s-a păstrat şi în acest an în cadrul evenimentului de la Diosig - Bihor, la care 100 de fermieri sârbi au interacţionat cu fermierii români pentru a face schimb de experienţă în domeniul celor mai eficiente soluţii de protecţie a plantelor. În cadrul unui tur al suprafeţelor cultivate cu floarea-soarelui, rapiţă, porumb sau cereale au fost prezentate rezultatele comparative obţinute cu tehnologii diverse, în contrapunct cu rezultatele obţinute pe loturile-martor. Loturile demonstrative nu au fost organizate pe suprafeţe mici, atent îngrijite, aşa cum se procedează de obicei, 36 Iulie 2013

ci pe suprafaţe mari, de zeci de hectare, în condiţii reale de producţie, aşa cum lucrează agricultorii în propriile ferme. Pe tot parcursul prezentării tehnice, reprezentanţii BASF au explicat în detaliu tehnologiile de protecţie a plantelor pentru fiecare tip de cultură în parte, precum şi avantajele utilizării produselor BASF în cadrul tehnologiei intensive de exploatare a terenurilor agricole. Pe suprafeţele cultivate cu floarea-soarelui au fost prezentate rezultatele comparative obţinute cu tehnologia Clearfield aplicată pe diferite tipuri de hibrizi ai companiilor de seminţe. A fost prezentată în premieră tehnologia Clearfield Plus, noua generaţie a sistemului de producţie Clearfield. Sistemul de producţie Clearfield Plus aduce fermierii cu un pas mai aproape de profituri

excelente la cultura de floarea-soarelui datorită beneficiilor sale: toleranţă crescută la erbicid, eficacitate mai mare în combaterea buruienilor, producţie mai mare de ulei, recolte mai mari. Efectele noului erbicid al tehnologiei Clearfield Plus au putut fi observate concret în câmp. În cadrul culturii de rapiţă a fost prezentat sistemul Clearfield, lansat în toamna anului trecut, fiind evidenţiate beneficiile acestuia: o singură aplicare cu eficacitate excelentă în combaterea buruienilor mono- şi dicotiledonate (inclusiv a buruienilor dificile) din cultura de rapiţă, flexibilitate excelentă în aplicare şi faptul că funcţionează foarte bine, indiferent de condiţiile de umiditate şi de sistemul de cultivare. A fost prezentată şi aici colecţia de hibrizi a ccompaniilor de seminţe, precum şi modul îîn care a acţionat erbicidul Cleranda. Reprezentanţii BASF au subliniat R iimportanţa aplicării unor fungicide precum Caramba Turbo sau Pictor pentru obţinerea C unor recolte maxime pe suprafeţele u ccultivate cu rapiţă. Pe lângă efectul ffungicid, aceste produse îmbunătăţesc sstabilitatea tulpinii, previn căderea, asigură o inflorescenţă omogenă şi stimulează eefectele fiziologice ale plantei de rapiţă ppentru o absorbţie îmbunătăţită a apei şşi a nutrienţilor, protejarea plantelor de

www.agrimedia.ro

stres şi prevenirea coacerii premature. În plus, produsul Caramba Turbo este esenţial pentru îmbunătăţirea rezistenţei la iernare a plantelor de rapiţă, crescând în mod exponenţial şansele de supravieţuire a culturii de rapiţă peste iarnă. La cereale a fost prezentată tehnologia BASF de combatere a bolilor în diferite variante şi combinaţii. Specialiştii BASF recomandă tehnologia intensivă, cu 2 sau 3 tratamente pe sezon, pentru prevenirea apariţiei bolilor şi menţinerea unor culturi sănătoase, productive. A fost evidenţiat în mod deosebit produsul Capalo, un fungicid performant, cu formulare inovatoare de tip „stick and stay”, flexibil în utilizare. Cele trei substanţe active (epoxiconazol, fenpropimorf şi metrafenonă) garantează o eficacitate foarte bună împotriva bolilor (şi în mod special asupra făinării), fapt ce asigură o protecţie deosebită încă de la început. Eficacitatea produsului securizează dezvoltarea culturii şi producţia. Produsul Opera rămâne pilonul de rezistenţă al tehnologiei BASF pentru protecţia culturii de porumb atunci când se urmăreşte obţinerea unor sporuri de producţie considerabile prin stimularea efectelor fiziologice ale plantelor pentru protecţia împotriva factorilor de stres. Parte integrantă a tehnologiei AgCelence, produsul Opera permite hibrizilor de porumb să îşi exprime întregul potenţial genetic şi asigură producţii şi profituri ridicate. O importanţă deosebită a fost acordată erbicidului Frontier Forte, un erbicid cu aplicare în preemergenţă pentru combaterea buruienilor graminee anuale şi a unor buruieni dicotiledonate importante, o soluţie demnă de luat în calcul în condiţiile interzicerii utilizării acetoclorului. Agroconnect nu a însemnat însă doar vizitarea unor loturi demonstrative, ci şi implicarea efectivă a fermierilor, conectarea lor cu produsele BASF. Beneficiile produselor BASF au fost prezentate într-un mod creativ, interactiv şi amuzant, oferind fermierilor şi un strop de distracţie. Şi pentru că şi-a dorit să recompenseze răbdarea şi perseverenţa fermierilor de a parcurge acest traseu al inovaţiilor, pentru fiecare interacţiune a lor cu produsele BASF, fermierii au fost recompensaţi cu Agrodolari, bancnotele oficiale Agroconnect, ce au putut fi preschimbate la final în premii! „Suntem în plin sezon agricol şi sperăm că vom avea un an bun. Aş vrea să le

www.agrimedia.ro

mulţumim fermierilor că au fost alături de noi până acum, ca au utilizat produsele noastre şi să îi asigurăm de sprijinul nostru total până la finalul sezonului. Prin produsele BASF pe care le oferim, prin tehnologiile BASF de protecţie a culturilor t pe care le promovăm încercăm să ajutăm fermierii să prevină problemele dificile ce f ar a putea apărea în procesul agricol pe care îlî derulează, oferindu-le totodată soluţii ş sprijin pentru depăşirea momentelor şi c complicate cu care s-ar putea confrunta la un moment dat”, a declarat Tiberiu Dima, C Country Manager Crop Protection România.

Despre divizia BASF de protecţie a plantelor C vânzări de circa 4,7 miliarde de euro Cu îîn 2012, divizia BASF pentru protecţia plantelor oferă soluţii inovatoare de protecţie a plantelor de cultură, a gazonului şşi a plantelor ornamentale, pentru controlul ddăunătorilor şi sănătate publică. Portofoliul ssău cuprinde tehnologii de tratare a sseminţelor şi control biologic, precum şi ssoluţii de management al apei, nutrienţilor şşi factorilor de stres ai plantelor. Divizia BASF de protecţie a plantelor este un inovator de vârf care sprijină cultivatorii ssă-şi optimizeze producţia agricolă, să-şi îîmbunătăţească eficienţa economică şşi calitatea vieţii, pentru populaţia mondială aflată în continuă creştere.

BASF - The Chemical Company BASF este lider mondial în industria cchimică: The Chemical Company. Portofoliul ssău include o gamă largă de produse, de la substanţe chimice de bază, produse pentru industria materialelor plastice, produse performante şi produse pentru protecţia plantelor, până la petrol şi gaze. Combinăm succesul economic cu protecţia C mediului şi responsabilitatea socială. Cu aajutorul ştiinţei şi al inovaţiei, ne ajutăm cclienţii din aproape toate industriile să ffacă faţă cerinţelor curente şi viitoare ale ssocietăţii. Produsele şi sistemele noastre de ssoluţii contribuie la conservarea resurselor, aasigurarea unei nutriţii sănătoase şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii. Am rezumat această contribuţie în obiectivul nostru global: creăm chimie pentru un viitor sustenabil! În 2012, BASF a realizat vânzări de 72,1 miliarde de euro şi avea peste 110.000 de angajaţi la sfârşitul anului.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Iulie 2013 37

38 Iulie 2013

www.agrimedia.ro

Iulie 2013 39

Ana MUSTĂŢEA

Laverda - 140 de ani de istorie în construcţia de combine La data de 15 iunie a.c., în apropierea oraşului Perugia (Italia), compania producătoare de combine Laverda a organizat un important eveniment, pentru a celebra 140 de ani de activitate. La aniversare au participat dealeri şi fermieri italieni, precum şi delegaţii de jurnalişti din România, Bulgaria, Elveţia şi Turcia. Alături de reprezentanţii companiei, la manifestare au fost prezenţi şi cei din Grupul AGCO, având în vedere că acesta a achiziţionat integral firma italiană în anul 2011. Gazda evenimentului a fost dl Otello Spaccini, fermier şi dealer al maşinilor de recoltat marca Laverda în regiunea Umbria.

40 Iulie 2013

Locaţia exactă unde au avut loc prezentări şi demonstraţii practice cu combinele Laverda a fost pensiunea agroturistică administrată de dl Spaccini, din provincia Pantalla di Todi. Înainte de a vedea la lucru cele trei modele de combine, din seriile M 300, M 400 şi Hillside, a avut loc o conferinţă de presă, în cadrul căreia s-a vorbit despre istoria companiei, gama de produse şi planurile sale de dezvoltare. Un mesaj înregistrat în format video a fost transmis din partea dlui Francesco Quaranta, director general al Laverda, care a afirmat că „140 de ani de activitate înseamnă mult, dar ceea

ce este mai bun urmează să vină”. „La Laverda am găsit nu doar o companie, ci şi know-how-ul şi pasiunea oamenilor care lucrează aici şi, mulţumită investiţiilor realizate de AGCO, împreună putem atinge noi niveluri de excelenţă. Începând din luna ianuarie, una dintre cele mai moderne sisteme de vopsire a combinelor care există la ora actuală o să fie complet operaţională în fabrica din Breganze”, a spus directorul companiei. Acesta a mai declarat că Laverda a devenit o marcă puternică în pieţe-cheie, nu doar pe cea a Italiei. Daniele Seganfreddo, specialist produs al

www.agrimedia.ro

Laverda, a declarat că, în Italia, Laverda deţine cea mai mare cotă de piaţă, dar sub aspectul volumelor comercializate principala piaţă de desfacere este Franţa, cunoscându-se faptul că aceasta totalizează 2.200 de maşini pe an, în timp ce piaţa italiană de combine se ridică la doar 380-400 de unităţi vândute anual. La fabrica din Berganze, producţia este de 1.200 de combine pe an. Prezent la evenimentul aniversar, dl Mark Sanders, director de marketing şi vânzări combine al AGCO în regiunea EAME (Europa, Africa şi Orientul Mijlociu) a afirmat că strategia grupului este de a construi maşini pentru viitor. În acest sens, a fost prezentat întrun videoclip un model de combină la care se lucrează şi al cărei heder format din două secţiuni se pliază şi se introduce sub maşină, pentru a fi mai uşor de transportat. „Al doilea «ingredient» important în munca noastră este pasiunea de a oferi produse de calitate”, a mai afirmat dl Sanders. Luciano Parise, director de marketing al Laverda, a trecut în revistă principalele serii de combine şi etapele importante din istoria companiei, ale cărei baze au fost puse în anul 1873. În 1956, a lansat prima combină italiană autopropulsată, modelul M60, iar în anul 1971, întâia maşină specializată pentru recoltarea culturilor de pe terenuri în pantă. „Suntem lideri mondiali în ceea ce priveşte combinele destinate recoltării în zone de deal şi munte”, a afirmat dl Parise. La mijlocul anilor ’80, a lansat prima combină cu rotor din Europa, precum şi prima maşină de recoltat echipată cu sistem de control automat. Pe lângă combinele destinate recoltării culturilor de câmp, Laverda este specializată şi în producerea maşinilor pentru recoltat orez. Cu combinele Laverda, operaţia de recoltare se realizează la un nivel înalt de calitate deoarece hederul dispune de o serie de sisteme precum GSAX, cu rol în menţinerea constantă a înălţimii de tăiere, PFR pentru alimentare perfectă, MCS Plus pentru treierare şi separare eficiente şi delicate şi modulul REV pentru mărirea suprafeţei de separare. Dotate cu motoare AGCO Power, combinele asigură un consum redus de combustibil şi îndeplinesc normele de poluare în vigoare privind reducerea emisiilor de gaze. Nu în

www.agrimedia.ro

ultimul rând, Laverda a integrat funcţii hi-tech şi a sporit confortul operatorului astfel încât combinele să răspundă celor mai exigente cerinţe. Combinele pot fi echipate cu una dintre cele trei platforme de tăiere, respectiv Free Flow, „L” şi Power Flow, ultima fiind introdusă în acest an şi recomandată pentru condiţii dificile de recoltat. Pentru a fi pusă în valoare performanţa combinelor Laverda, demonstraţia din câmp a fost gândită în aşa fel încât acestea au recoltat atât pe suprafaţă plană, cât şi înclinată. Prima care a intrat la lucru, pe teren plat, a fost combina M 300 MCS, echipată cu 5 scuturători, elevator frontal cu valţ de uniformizare cu degete retractabile şi separator Multi-Culturi Plus (MCSPlus), acţionat electric şi buncăr de o capacitate de 8.600 de litri. Cea de-a doua maşină de recoltat a fost modelul M 400 LCI, ce poate recolta pe pante de maximum 20% transversal, iar ultima combină prezentată, a fost AL Quattro Techno, din seria Hillside, dedicată exclusiv pieţei din Italia, care poate lucra pe pante de max. 40% transversal, la un unghi longitudinal de urcare de până la 30% şi de coborâre de până la 10%. La sfârşitul zilei, cei prezenţi au sărbătorit împreună cu reprezentanţii companiei Laverda, într-o atmosferă familiară, tipic italiană. Pe piaţa din România, firma General Leasing este dealer al mărcii Laverda.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Iulie 2013 41

AGCO, producător şi distribuitor global de echipamente pentru agricultură, a anunţat la data de 9 iulie a.c., la Duluth, Ga., o nouă iniţiativă globală care se referă la toate aspectele tehnologiei agriculturii de precizie, precum şi la modul în care fermierii îşi pot optimiza operaţiunile cu ajutorul produselor AGCO şi al noilor servicii.

FuseTM - noua tehnologie globală AGCO

Simona MUNTEANU

Noua strategie tehnologică globală a AGCO se numeşte FuseTM. Această tehnologie va oferi fermierilor integrare perfectă şi conectivitate pentru toate echipamentele din fermă, indiferent de marca acestora, va transforma practicile curente din agricultura de precizie prin soluţii care vor conduce la reducerea costurilor cu inputurile, generând eficienţă sporită şi profitabilitate. Tehnologiile actuale de telemetrie şi de gestiune a datelor ale AGCO, precum AgCommandTM şi VarioDocTM , soluţiile de autoghidare, precum Auto-GuideTM 3000 şi VarioGuideTM şi generaţiile viitoare ale acestor tehnologii pentru agricultura de precizie se vor adăuga portofoliului de tehnologii FuseTM. În plus, pe măsură ce strategia evoluează, obiectivul principal al tehnologiilor Fuse va fi asigurarea unei abordări „deschise” în ceea ce priveşte integrarea tehnologiei pentru echipamentele AGCO. Acest lucru va permite conexiuni la furnizorii de servicii actuali şi la Sistemul de Management al Informaţiei în Fermă (FMIS), software aflat deja în folosinţă şi în care clienţii AGCO au încredere. „Fuse reprezintă o nouă etapă pentru AGCO şi o investiţie la scară largă în noi soluţii tehnologice”, a declarat Martin Richenhagen, AGCO Chairman, preşedinte şi CEO. „Suntem mai mult decât 42 Iulie 2013

dublarea resurselor în domenii-cheie, care vor conduce la mai multe produse şi servicii noi în domeniul agriculturii de precizie”, a mai spus preşedintele AGCO. „Promisiunea tehnologiilor Fuse reprezintă abordarea consolidată a tehnologiei pentru agricultura de precizie a AGCO, care va ajuta la transformarea întreprinderilor clienţilor noştri prin inovaţie, integrare şi optimizare îmbunătăţită, rezultând o productivitate şi o profitabilitate mărite”, a declarat Eric Hansotia, Senior Vice President Global Harvesting and Advanced Technology Solutions (ATS).

Elementele cele mai importante ale tehnologiilor Fuse sunt: • Brandurile AGCO: AGCO este un furnizor global de soluţii pentru agricultură, printr-o gamă unică de mărci şi produse care includ viziunea AGCO „soluţii de înaltă tehnologie pentru fermierii

profesionişti din întreaga lume”. • Tehnologii On & Off Board: integrează perfect toate echipamentele din fermă, rezultând randamente mai mari, costuri mai mici cu inputurile şi profituri mai mari. • Asistenţă tehnică şi instruire: prin intermediul noului call-center global pentru clienţi şi a celor mai moderne mijloace de instruire veţi obţine expertiză şi răspunsuri pentru ca operaţiunile din ferma dvs. să fie mai eficiente. • Reţeaua de dealeri: una dintre cele mai extinse reţele de dealeri la nivel mondial vă oferă acces global şi asistenţă - oricând, oriunde. • Furnizorii de servicii: conectează-te cu furnizorii de servicii preferaţi şi bucuraţi-vă de libertatea şi confortul de a continua colaborarea cu partenerii de afaceri locali în care aveţi încredere. „Tehnologiile Fuse vor cuprinde toate produsele p mărcilor de bază ale AGCO şi vor permite o integrare mai profundă cu furnizorii noştri de tehnologie, cu impact im asupra tuturor etapelor ciclului din agricultură, a de la planificarea, plantarea şi producerea p seminţelor, până la stocarea recoltarea şi însilozarea cerealelor", re a declarat Matt Rushing, AGCO Vice President of Product Management, ATS P and a Electronics Functional Group globally. Tehnologiile FuseTM reprezintă viitorul Te ppentru tehnologiile AGCO on şi off board.

www.agrimedia.ro

Iulie 2013 43

JCB, cu o tradiţie de aproape 70 de ani în producerea echipamentelor pentru construcţii şi pentru agricultură, se laudă cu peste 300 de tipuri de produse (încărcătoare frontale, articulate, încărcătoare cu braţ telescopic, maşini pentru manipulat materiale, tractoare, motoare etc.), concepute pentru condiţiile specifice de lucru.

Productivitate fără compromisuri cu încărcătoarele JCB Valentin KIRALY, director de vânzări JCB România Firma JCB, fondată în 1945 de către Joseph Cyril Bamford (JCB), continuă să fie proprietatea familiei Bamford. JCB este o corporaţie multinaţională cu sediul în Rochester (Marea Britanie) şi are 18 fabrici în Asia, Europa, America de Nord şi America de Sud, iar produsele sale sunt vândute în peste 150 de ţări. Încărcătoarele cu braţ telescopic JCB sunt produse de JCB, nu doar asamblate, toate componentele principale (motor, transmisie, punţi, saşiu şi braţ, cabină, elemente hidraulice) fiind realizate de JCB. Aceasta asigură un control al calităţii şi siguranţa că toate componentele, fiind gândite special pentru a face parte dintr-o anumită maşină şi nu doar adaptate de la mai mulţi producători, asigură o funcţionare optimă şi eficientă. Încărcătoarele cu braţ telescopic JCB Agri sunt concepute special pentru condiţiile din agricultură, nu adaptate de la construcţii, deci sunt prevăzute cu o serie de sisteme specifice care îmbunătăţesc funcţionarea şi fiabilitatea şi sunt realizate într-o gamă largă de tipuri şi dimensiuni. Încărcătoarele articulate cu braţ telescopic TM180 Agri şi TM220 Agri sunt maşini compacte, foarte agile, sunt alegeri 44 Iulie 2013

perfecte pentru fermele mici în cazul în care spaţiul de manevre contează. TM320 Agri şi TM320S Agri sunt, în acelaşi timp, construite cu un singur scop: productivitate şi o mulţime de aplicaţii utile fiecărei ferme. Aceste încărcătoare au caracteristici unice în ceea ce priveşte transmisia - 6 trepte de viteze cu sistem Torque Lock, pompă hidraulică cu debit variabil 140-160 l/min., motorizări JCB Ecomax cu puteri cuprinse între 60 şi 145 CP, Smooth Ride etc. Dacă sunteţi în căutarea unui utilaj cu cabină montată central, pentru a asigura vizibilitate optimă, combinat cu fiabilitate, durabilitate, manevrabilitate, putere şi o mare versatilitate, acestea sunt într-adevăr maşinile pe care le căutaţi. De asemenea, noua serie de încărcătoare Agri Loadalls a companiei JCB este proiectată să ofere productivitate fără compromisuri. Gama a fost elaborată având la bază expertiza în industria încărcătoarelor acumulată în 36 de ani şi, în mod hotărâtor, de principiul Efficient Design. Drept rezultat, noile noastre încărcătoare cu braţ telescopic JCB Agri sunt dotate cu o serie de inovaţii privind performanţa, confortul, siguranţa şi eficienţa, inclusiv noul nostru motor

premiat EcoMAX T4i. EcoMAX respectă normele Stage IIIB / Tier 4i, fără DPF sau SCR voluminoase. Deoarece aceste maşini sunt compacte, vă puteţi bucura de vizibilitate fără compromisuri şi manevrabilitate în spaţii înguste. JCB 550-80 Agri Plus este un încărcător cu braţ telescopic extrem de eficient, cu capacitatea de ridicare de 5 t şi cu braţ telescopic la 8 metri şi o cupă de cereale de 4,3 mc. De fapt, este cel mai puternic încărcător cu braţ telescopic pe care l-am construit vreodată, fiind adaptat pentru capacitate maximă, putere şi productivitate. Este dotat cu un motor puternic de 145 CP, sistemul de prindere a ataşamentelor este în formă de Z-bar, astfel s-a atins o forţă de rupere mare. Apoi, noua noastră pompă hidraulică cu debit variabil a îmbunătăţit capacităţile de ridicare şi manipulare ale braţului telescopic. Pentru versatilitate vă oferim o gamă largă de ataşamente. Totodată, prin noul sistem Live link asigurăm monitorizarea prin GPS atât în ceea ce priveşte localizarea, cât şi în ceea ce priveşte mişcarea şi funcţionarea, dar şi defecţiunile şi planificarea întreţinerilor tehnice.

www.agrimedia.ro

Iulie 2013 45

La cea de-a III-a ediţie a târgului de la Fundulea, compania Claas a dorit să atragă atenţia asupra importanţei îngrijirii corespunzătoare a maşinilor de recoltat şi a postat în faţa standului său o combină veche de 45 de ani, aflată într-o stare bună de funcţionare. Despre cum trebuie să îngrijim combina şi, mai ales, cum se reglează pentru ca aceasta să funcţioneze în parametri optimi şi să aibă o durată de viaţă mai lungă am aflat de la dl Gheorghe Diaconu, inspector service la firma germană.

Ana MUSTĂŢEA

Reglajul combinei înainte de recoltat - operaţie de maximă importanţă „Cu o maşină de recoltat de calitate şi bine întreţinută - şi iată un exemplu grăitor al combinei Claas din anul 1968 - fermierul nu va avea probleme. Tot ceea ce trebuie să ştie, despre cum se reglează şi întreţine o combină, se află în manualul de utilizare al acesteia. Numai că foarte mulţi agricultori şi mecanizatori nu citesc acest manual. Am întâlnit cazuri când maşina ieşise din garanţie, avea 2.000 de ore de funcţionare, iar manualul avea paginile lipite, fapt ce denotă că nu a fost deschis niciodată. Aceasta este una dintre principalele probleme”, a susţinut dl Diaconu. Potrivit acestuia, maşina nu poate fi reglată optim în lipsa unor noţiuni tehnice minime. „Trebuie să ştie care sunt organele în mişcare ale combinei, să cunoască fluxul tehnologic al acesteia începând de la aparatul de tăiere, heder, transportorul oscilant, prebătător, bătător, scuturători, curăţire şi până la evacuare. Tot acest proces trebuie respectat şi înţeles.” Specialistul firmei Claas a afirmat că în decursul unei zile condiţiile climatice se schimbă, iar fermierii ar trebui să regleze combina în funcţie de acestea. „Atunci când fermierii sunt întârziaţi cu recoltatul, încearcă să prelungească 46 Iulie 2013

perioada de lucru. Optim ar fi între orele 10 şi 17, însă de multe ori recoltarea începe dimineaţa devreme şi se termină seara târziu. Trebuie ştiut faptul că în acest interval condiţiile climatice se schimbă, iar combina trebuie să aibă dimineaţa anumite reglaje şi seara altele, deoarece materialul de recoltat, cultura împrumută umiditate şi când aceasta nu este cea corespunzătoare este normal să nu se recolteze. Sunt combine Claas la care reglajul se face automat, apăsând un singur buton, atunci când se intră la recoltat, pentru o anumită umiditate, corespunzătoare pentru prima jumătate a zilei. Pentru cea de-a doua parte a zilei se apasă alt buton şi combina este setată să recolteze pentru alte condiţii. O combină trebuie curăţată, gresată, verificată în fiecare zi, pentru că ea poate lucra 10-12 ore. Sunt puncte de gresare sau care se reîncarcă cu vaselină peste un număr de ore, depinzând de turaţia organului în mişcare.” Dl Diaconu le-a recomandat fermierilor să-şi întreţină combina şi să facă verificările necesare şi în perioada de iarnă, nu doar la începutul campaniei de recoltare, astfel încât să nu existe probleme atunci când se intră cu combina în lanurile de culturi, la recoltare.

La achiziţia maşinilor de recoltat, specialiştii Claas îi instruiesc pe operatorii care le vor conduce şi, când sunt solicitaţi, pot face reglajele necesare pentru ca operaţia de recoltare să se desfaşoare în bune condiţii. „O echipă de service se poate deplasa la ferma respectivă şi va regla combina în funcţie de cultura ce urmează a fi recoltată. Toate angrenajele în mişcare trebuie să aibă anumite turaţii, în funcţie de specificul culturii şi calitatea acesteia, iar toate aceste informaţii se găsesc, aşa cum am spus, în manualul maşinii. Aparatul de tăiere trebuie reglat la o anumită turaţie, la fel şi rabatorul, în funcţie de cultură şi înălţimea plantelor. Dacă avem o cultură culcată, recomandăm folosirea de ridicători de plante, ce costă în jur de 4,5-5 euro. Pentru o lăţime de 4 metri se folosesc circa 25 de ridicători de plante, dar recolta va fi salvată.” Compania Claas are dealeri în toată ţara, în zona de vest este societatea Agrocomerţ, în sud sunt Proinvest şi Proagroservice, iar în est există Serv Claas Brăila, cu subdealerii Agricola ’96 din Iaşi şi Ursa Mare din Suceava. Din acest an, Claas este prezentă şi în judeţul Mureş, prin dealerul Agrocomerţ Timişoara.

www.agrimedia.ro

Iulie 2013 47

La 18 iunie, sub motto-ul „Go East”, din fabrica Fendt, Marktoberdorf (Germania), a plecat la drum lung un tractor 936 Vario, condus (pe roţi!) de tânărul inginer Jan-Christoph Hoffmann. Destinaţia finală, la capătul celor 3.000 de kilometri de parcurs în 4 săptămâni, este Ucraina, pentru vizitarea unei mari ferme vegetale de acolo.

Fendt o ia spre est. Go East Tour 2013 recoltare a furajelor verzi şi a păioaselor, de transport şi totodată va pune „umărul” în activităţi de construcţii şi forestiere. Echipa Fendt este însoţită de reprezentanţi ai publicaţiei germane cu profil agricol „profi”, care vor realiza şi un film despre „Go East Tour”, ce urmează să fie prezentat la Agritechnica 2013.

FFendt dt 936 VVario i este t un ttractor t perfect f t pentru lucrări extreme, având un motor turbo cu 6 cilindri, capacitate de 7,8 l, ce dezvoltă o putere de 360 de cai, sistem de purificare a gazelor eşapate (SCR), cutie de viteze Vario fără trepte şi tempomat de la 0,03 la 40 km/h, sistem automat de management motor - cutie de viteze (Vario TMS) şi multe, multe altele ce îi asigură un grad mare de adaptabilitate, în condiţii de eficienţă pură.

Însă scopul acestui tur de forţă nu este doar acesta, ci şi promovarea tractorului acolo unde îşi are locul. Cei de la Fendt au preferat să se deplaseze pe drumuri judeţene şi rurale, pentru ca Fendt 936 Vario să poată fi văzut şi admirat de cei cărora le este destinat: agricultori, zootehnişti, silvicultori, constructori. În România, caravana „Go East” s-a oprit la Marghita, în judeţul Bihor, unde a ajutat la transportul seminţelor de rapiţă, p ţ , după p recoltare,, la ferma AgroInd g

Cauaceu. A poposit apoi în Piaţa Sfatului din Sibiu, unde a fost admirat şi fotografiat de trecătorii fascinaţi de dimensiunile impresionante ale acestuia, iar apoi a luat drumul Transfăgărăşanului, pentru a trece munţii, spre est, unde, în Insula Mare a Brăilei, era aşteptat de cei 33 de fraţi mai mari, Fendt 939 Vario, pentru o demonstraţie de forţă şi superioritate în câmpurile mănoase ale celei mai mari ferme din Europa. Vă reamintim că în România marca Fendt este distribuită exclusiv prin Mewi. Pentru detalii despre tractoarele Fendt accesaţi pagina www. mewi.ro, iar pentru mai multe imagini din acest turneu, vizionaţi albumele de pe pagina Facebook a companiei Mewi.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Astfel, la fermele pe la care va poposi, în fiecare dintre cele 7 ţări incluse în traseu (Germania, Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Moldova şi Ucraina), Fendt 936 Vario va ajuta la lucrări agricole specifice - de prelucrare a solului, de 48 Iulie 2013

www.agrimedia.ro

Iulie 2013 49

Versatilitate şi ergonomie cu seria Fendt 500 Vario

Ana MUSTĂŢEA

Tractorul Fendt din noua serie 500, prezentat în premieră la expoziţia Agriplanta - RomAgroTec, şi-a găsit repede cumpărător. Imediat ce târgul şi-a închis porţile, tractorul a fost livrat la ferma beneficiarului din zona Moldovei. Dotările de care dispune, similare celor din gamele mai mari, de top ale mărcii, îl fac să aibă un preţ cu mult mai mare decât cel al unui tractor Valtra, din aceeaşi gamă de putere. „Comparativ cu un alt produs pe care noi îl comercializăm, din aceeaşi clasă de putere, diferenţa este foarte mare, de până la 30-40%. Acest preţ se regăseşte, în special, în confortul maxim pe care îl asigură, în productivitatea realizată şi în economia de motorină, cunoscându-se faptul că tractoarele Fendt au cel mai mic consum de combustibil”, a afirmat dl Cristian Dănescu, director general al companiei Mewi. Modelul expus, 516 Vario, este cel mai mare din gama 500, care acoperă o plajă de putere de la 125 până la 165 CP. Dispune de motor Deutz, în 4 cilindri, cu o capacitate de 4,04 l şi injecţie Common Rail. Transmisia Vario ML 90 asigură o eficienţă ridicată a trenului de rulare. Economii importante de timp şi de bani sunt realizate şi datorită transmisiei fără trepte. Sistemul de management al tractorului TMS (Tractor Management System) menţine funcţionarea vehiculului la un optim economic. Operatorii trebuie doar să introducă turaţia dorită şi să activeze TMS, iar acesta va prelua controlul asupra motorului şi a transmisiei. Toate acestea înseamnă eficienţă complet automatizată. Nou la seria 500 Vario este sistemul de reglare automată a regimului motorului. Acesta permite reglajul în funcţie de sarcină a vitezei de deplasare, dependentă la rândul ei de turaţia motorului. Potrivit directorului general, tractorul face parte din clasa mijlocie de putere şi poate fi folosit atât pentru lucrări grele, gen arat, discuit, cât şi pentru lucrări uşoare, cum 50 Iulie 2013

P Performanţele ridicate ale seriei Fendt 500 V Vario, combinate cu proiectarea compactă ş manevrabilitatea îl recomandă pentru şi e efectuarea unei mari palete de aplicaţii. A Astfel, fie că este utilizat pentru agricultură, î câmp sau la fermă, fie pentru lucrări de în c construcţii sau forestiere, Fendt 500 Vario va a avea întotdeauna exact echiparea potrivită. „ „Foarte mulţi adminstratori lucrează pe t tractoarele şi combinele din fermă şi de a aceea sunt dispuşi să investească mai mult p pentru asigurarea unui confort maxim. E şi cazul clientului care a cumpărat Este m modelul Fendt 516 Vario. Şi-a dorit un t tractor cu o echipare bună şi sunt sigur că v fi mulţumit de el”, a a spus dl Dănescu. va ar fi în transport. De asemenea, poate fi folosit cu încărcător frontal. „Este un tractor multifuncţional, folositor în orice fermă.” Din informaţiile postate de firma Mewi, seria de tractoare Fendt 500 Vario are mai multe racorduri decât oricare alte tractoare din clasa sa de putere: 5 prize electrohidraulice cu dublă acţionare la partea din spate şi două în faţă, Power Beyond, racord ISOBUS şi multe altele. În total, Fendt 500 Vario este prevăzut cu peste 22 de racorduri, amplasate atât la partea din faţă, cât şi în spatele tractorului, asigurându-i acestuia un grad mare de adaptabilitate la diverse tipuri de lucrări şi cuplarea fără probleme de funcţionare a utilajelor ataşate. Tractoarele compacte din seria 500 Vario sunt rapide şi uşor de manevrat atunci când sunt utilizate pentru lucrări de transport. Viteza maximă de 50 km/h la o turaţie redusă a motorului permite deplasarea rapidă şi, mai important, economică pe drumuri publice. Suspensia cu autoreglare a punţii faţă, sistemul de direcţie Fendt Reaction, amortizorul de şocuri, suspensia cabinei, suspensia scaunului şi blocarea automată a coloanei de direcţie asigură deopotrivă o senzaţie excepţională în timpul condusului şi o ergonomie totală. Datorită performanţelor sale ridicate şi a proiectării compacte, Fendt 500 Vario asigură flexibilitate operaţiilor şi o bună manevrabilitate la oricare dintre lucrările efectuate într-o fermă.

Programul Rabla la utilaje se va extinde în viitor Directorul general a vorbit şi despre serviciul pe care firma îl are cu privire la preluarea utilajelor vechi. „Încercăm pe cât posibil să luăm utilajele vechi înapoi şi cred că acesta este avantajul pe care îl avem în comparaţie cu celelalte firme de pe piaţa naţională de profil. Încercăm să găsim soluţii. Am găsit o ofertă bună la o licitaţie care se organizează în Germania, unde se vând astfel de utilaje, cu multe ore de funcţionare. Fendt nu îşi pierde foarte mult din valoare nici atunci când este valorificat pe piaţa de secondhand. Chiar şi cu mii de ore de funcţionare, de exemplu la 8-9.000 de ore, îl poţi vinde la un preţ foarte bun. În Germania, nici un tractor nou nu se vinde fără să aibă în spate cel puţin unul la mâna a doua. Încet-încet, vedem că aceeaşi tendinţă va exista şi în România. În anii următori, condiţiile vor fi similare cu cele de pe piaţa germană. Deocamdată noi căutăm soluţii unde să valorificăm utilajele second-hand. Germania a găsit soluţia, le-a valorificat mult timp pe piaţa românească. Acum se schimbă situaţia, am început noi să căutăm pieţe de desfacere, dar este destul de dificil. Ne gândim la piaţa Republicii Moldova, însă aceasta nu este foarte mare. Căutăm soluţii”, a susţinut Cristian Dănescu, director general al companiei Mewi.

www.agrimedia.ro

Sistemul de lucru Pronto de la Horsch Prelucrare, compactare, semănat şi tasare într-o singură trecere Specializarea, creşterea, cooperarea prin schimbări structurale în agricultură avansează rapid, astfel că producătorii de echipamente agricole dau piept cu noi provocări. Optimizarea proceselor de prelucrare a solului, semănat, recoltat, minimizarea costurilor, precum şi creşterea randamentelor şi a calităţii recoltelor sunt obiectivele primare ale constructorului german de maşini agricole Horsch. Horsch oferă prin semănătoarea Pronto o tehnologie universală de însămânţare pentru toate condiţiile. Utilizarea semănătorii Pronto conduce nu doar la o eficienţă ridicată, ci şi la optimizarea germinaţiei, obţinând plante puternice (sistemul Horsch PPF). Astfel, sunt create condiţii ideale pentru randamente potenţiale înalte.

Cum realizează Pronto aceste germinaţii uniforme? Sistemul de discuri dislocă, nivelează şi produce sol fin. Tăvălugul cu roţi de cauciuc asigură o tasare adâncă şi condiţii uniforme de semănare înainte de fiecare brăzdar.

www.agrimedia.ro

Mai multe roţi înguste, cu diametru mare, montate pe un arbore rigid, asigură un grad ridicat de nivelare. Graţie gradului lor ridicat de adaptabilitate (până la 15 cm), brăzdarele TurboDisc pot urma precis suprafaţa solului. În acest fel, toate seminţele pot fi semănate uniform, exact la adâncimea reglată. Patru amortizoare din cauciuc/ brăzdar transferă o presiune pe brăzdar de până la 120 kg şi asigură menţinerea brăzdarului în sol la viteze mari. Valţul de presare de la capătul corpului brăzdarului ghidează brăzdarul exact în adâncime şi asigură contactul seminţelor cu solul. Semănătoarea Pronto are o productivitate ridicată dată de viteza mare de lucru, între 10 şi 20 km/h. Datorită construcţiei compacte, a buncărului mare pentru seminţe şi îngrăşăminte, cu un necesar redus de forţă de tracţiune, semănătoarea Pronto este foarte eficientă. Este simplu de pus în funcţiune datorită uşurinţei calibrării cantităţii de seminţe, a adâncimii de lucru şi a presiunii brăzdarelor şi necesită timpi reduşi pentru întreţinere datorită atât numărului redus de puncte de

lubrifiere, cât şi a lagărelor pe baie de ulei. Brăzdarul TurboDisc cu rolă de tasare şi sistem integrat de amortizare a şocurilor, cu posibilitate de reglare a presiunii pe brăzdar între 5 şi 120 kg, copiază exact denivelările solului până la o diferenţă de 15 cm, plasând seminţele precis la viteze mari de lucru. Pentru fermele de mari dimensiuni, Pronto are buncăre de mare capacitate (12.000 l la Pronto 8 şi 9 SW, 17.000 l la Pronto 12 SW), a căror greutate nu are o influenţă asupra adâncimii de semănat, a presiunii pe brăzdare sau a compactării solului. În cazul condiţiilor de sol greu, Pronto KR poate satisface chiar şi cel mai exigent fermier, prin spectrul de folosinţă universal, atât după arătură, cât şi după cultivator, fiind un utilaj compact ce poate fi tractat cu un necesar redus de forţă şi cu un coeficient redus de patinare. Sistemul DrillManager şi dozatorul funcţionează în tandem, oferind o manipulare facilă, programare individuală a proceselor în funcţie de necesitate, dozare exactă prin intermediul rotoarelor adaptate şi verificare constantă a posibilităţilor de corecţie.

Iulie 2013 51

Alegerea preselor de balotat trebuie să se realizeze în funcţie de necesităţi, de tipul materialului recoltat, dar şi de modelul tractorului aflat în dotare. Acestea au fost câteva dintre recomandările făcute de dl Radu Meşină, specialist de produs al IPSO Agricultură, pentru cele două tipuri de prese de balotat cilindrice, marca John Deere, cu cameră fixă şi cu cameră variabilă.

Alegerea preselor de balotat „Presele de balotat cilindrice cu cameră fixă au o serie de rulouri, paiele sunt introduse înăuntru de către un ridicător, iar în interiorul camerei începe o mişcare de rotaţie până când camera se umple şi, odată plină, începe comprimarea de la exterior către interior. Acest mod de lucru se observă pe un balot deja efectuat, prin faptul că partea centrală a balotului este moale, în timp ce partea exterioară este dură. La aceste prese nu se poate modifica diametrul balotului. În privinţa preselor cu cameră variabilă, materialul de recoltat este preluat de ridicători şi, pe măsură ce intră în cameră, curelele se deplasează în sus, creând astfel forma balotului. În interior, paiele au exact forma unui covor rulat. Aceste prese le recomandăm, în primul rând, pentru materiale uscate, cum ar fi paie sau pentru recoltarea de culturi fragile, cum ar fi lucerna. La presele de balotat cilindrice cu cameră variabilă se poate regla diametrul balotului. Înainte de a achiziţiona o presă de balotat trebuie să ştim de la început ce vrem să facem şi să obţinem cu ajutorul acesteia. Presele cu cameră fixă le recomandăm pentru material mai umed, pentru semisiloz, semifân. Bineînţeles, sunt situaţii când trebuie să balotăm foarte repede, iar materialul nu este întotdeauna uscat. La presele cu cameră fixă am spus că interiorul rămâne moale, iar exteriorul 52 Iulie 2013

dur, iar acest lucru asigură o circulaţie a aerului din interior către exterior, care va permite uscarea materialului balotat. La cele cu cameră variabilă nu există teroretic această posibilitate. Configuraţia balotului poate fi dată cu ajutorul unui soft care reglează densitatea din balot şi astfel putem obţine o „inimă” moale în centrul balotului care să permită această uscare”, a afirmat dl Meşină. Potrivit specialistului de produs, presele pot fi echipate cu sistem de pretocare a paielor. Avantajele acestui sistem sunt obţinerea unor baloţi mai denşi, mai uşor de distribuit animalelor şi mai uşor de conservat. Referitor la sistemul de legare al baloţilor, acesta poate fi cu plasă sau cu sfoară, în funcţie de configuraţia presei. „De multe ori vedem că balotul legat cu sfoară este un pic conic sau deşirat la capete. Acest lucru se întâmplă deoarece camera nu a fost bine umplută. Toate presele JD sunt dotate cu monitor BaleTrak, ce ne indică dacă avem camera umplută uniform, astfel încât să obţinem baloţi perfect cilindrici. Una dintre problemele cu care se confruntă cei care au prese de balotat este că nu văd repartiţia materialului pe lăţimea camerei. La presele JD acest lucru este posibil, datorită monitorului BaleTrak”, a spus reprezentantul firmei. Un sistem de legare cu plasă,

caracteristic preselor JD, este cel CoverEdge. Este un sistem simplu, plasa este rulată 5 cm în interiorul balotului şi în felul acesta marginea balotului este menţinută, balotul mai bine păstrat şi conservat pe durate mai mari de timp şi nu există riscul ca balotul să se desfacă. Presele de balotat cu cameră variabilă din seria 800 şi cele cu cameră fixă au un sistem de gresare automată, astfel încât de fiecare dată când se deschide uşa tractorului începe ungerea lanţurilor şi a articulaţilor. La alegerea presei de balotat, trebuie să se ţină seama şi de modelul tractorului cu care se va lucra. „O presă cu cameră variabilă necesită puteri de antrenare mult mai reduse faţă de presele cu cameră fixă, care au nevoie de un plus de putere de 30-40 CP. La o presă cu cameră fixă, puterea se menţine constantă pe perioada umplerii, iar când începe procesul de presare, puterea creşte foarte mult, ceea ce va solicita transmisia unui tractor. În cazul unei prese cu cameră variabilă puterea creşte continuu până când se umple prima oară şi pe măsură ce începe deplasarea curelelor puterea rămâne constantă până la sfârşitul balotării. Dacă clientul are un tractor mai vechi, vom recomanda întotdeauna o presă cu cameră variabilă. De multe ori clienţii evită presele cu curele pentru că acestea se pot întinde,

www.agrimedia.ro

scămoşează, nu este rezistentă sau se înfăşoară pe sistemul de legare şi fermierul va sta mai mult să dezlege sfoara decât să baloteze.” Odată pusă presa în funcţiune, reglajele sunt aproape nule; ceea ce trebuie însă verificat în mod permanent este starea rulmenţilor şi a lanţurilor de antrenare. „Atenţie şi la alegerea vitezei la priză pentru că unele lucrează până la 540, altele la 1.000 de rotaţii/min., dar acesta este un reglaj iniţial ce se face pe tractor şi de regulă proprietarul ştie ceea ce are de făcut. Periodic, trebuie făcute gresările, dar la o presă

cce are sistem automat lanţurile şi ttoţi rulmenţii sunt unşi automat. ÎÎntre cele două tipuri de prese de balotat nu sunt diferenţe legate de productivitate, n ttotul depinde de producţia de paie sau de material la hectar. Presele au o viteză d de lucru de 8-12 km/h. Sunt maşini d ssimple, uşor de transportat, de reglat şi aadaptat pentru orice model de tractor. Presele de balotat cu cameră variabilă P din seria 800 sunt rapide, de mare capacitate, însă nu pot concura cu noile prese din seria 900, campioană în ceea ce priveşte viteza de lucru. „Legarea şi evacuarea balotului se efectuează în 18 secunde. Presele din seria 900, echipate cu sistem de legare atât cu sfoară, cât şi cu plasă sunt recomandate prestatorilor de servicii”, a afirmat dl Radu Meşină, specialist produs al IPSO Agricultură.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Valoarea tehnicii agricole - demonstrată în câmp La Agriplanta - RomAgroTec 2013, firma General Leasing a realizat demonstraţii cu tractoare Massey Ferguson din seriile 8600 şi 7600, în agregat cu 4 utilaje performante marca Kverneland. Informaţii privitoare la tehnica agricolă prezentată fermierilor care au trecut pragul acestei expoziţii ne-au fost furnizate de către dl Dumitru Majeri, Technical Adviser al companiei. Prima demonstraţie practică a început cu un tractor Massey Ferguson, modelul 8690, de 340 CP, cuplat cu un plug PB-100-7, semipurtat, cu 7 trupiţe, destinat lucrului pe suprafeţe mari. Plugul dispune de tehnologia unică de la Kverneland, fiind în întregime tratat termic pentru a-i conferi o durabilitate de neegalat. Sistemul de reglaj Vari-width®, cu modificarea lăţimii de lucru din mers, permite economii substanţiale de combustibil, care se adaugă celor obţinute de tractoarele Massey Ferguson cu care lucrează în agregat. Sistemul Auto-reset de la Kverneland

www.agrimedia.ro

elimină opririle şi împreună cu excelenta manevrabilitate a plugului PB contribuie, de asemenea, la creşterea capacităţii de lucru. Pentru lucrări de dezmiriştit a fost încercată o grapă cu discuri Qualidisc 5000T de 5 m lăţime de lucru, tractată de un tractor Massey Ferguson MF 7626, de 255 CP. Încorporarea uniformă a miriştii este un factor decisiv pentru germinaţia seminţelor. Grapa cu discuri conice încercată corespunde acestor cerinţe, fiind un utilaj versatil cu care se pot executa lucrări de cultivat la adâncimi diferite. Utilajul, compact şi robust, cu discuri de 575 mm diametru, montate individual pe lagăre fără întreţinere, are o durată lungă de exploatare, asigurând o încorporare perfectă a resturilor vegetale în sol. Pentru lucrul cu maşina de stropit tractată de tip iXtrack C40 de la Kverneland a fost utilizat un tractor Massey Ferguson MF 7614, de 140 CP. Maşina de stropit iXtrack C40 cu care s-a făcut demonstraţii, cu 4.000 de litri volumul rezervorului şi 28 m rampa de stropit din aluminiu,

are un centru de greutate coborât şi dimensiuni compacte pentru a putea lucra la viteze mari de lucru. Maşina iXtrack C40, compatibilă ISOBUS, a fost dotată cu terminalul IsoMatch Tellus, cu sistemul de recirculare a soluţiei iXflow şi cu software-ul IsoMatch GEOcontrol destinat lucrului cu închidere automată a secţiunilor, cu control prin GPS. Tot în acest domeniu al promovării soluţiilor de maşini inteligente comandate prin GPS a fost încercată o maşină de fertilizat Exacta TL 1500 GeoSpread de la Kverneland, maşina fiind purtată pe un tractor Massey Ferguson MF 7616, de 160 CP. Avantajele maşinii de fertilizat centrifugal încercate, dotată cu un sistem complet automat de cântărire, cu un senzor de referinţă unic şi cu sistemul unic GEOspread completat cu soft-ul IsoMatch GEOcontrol, compatibil ISOBUS 11783, permite reglarea uşoară şi rapidă, din mers, a normei distribuite la hectar, o dată cu modificarea precisă a lăţimii de lucru, prin simpla atingere a ecranului tactil de la terminalul ISOBUS. Iulie 2013 53

Ana MUSTĂŢEA

lărgi sau rupe. Ceea ce doresc să le spun este că presele John Deere au curele polistratificate, diamantate, pentru a le mări aderenţa, iar îmbinarea curelelor se face prin agrafare. Toate centrele IPSO posedă cleşti de agrafare şi periodic, la -4 ani, în funcţie de numărul de ore de funcţionare, mecanicii noştri scot curelele, verifică lungimea lor şi le agrafează, în cazul în care una sau două curele au dimeniuni diferite. S-au făcut teste privind rezistenţa curelelor. S-au folosit două curele de 11 metri pentru a ridica o combină, ceea ce spune foarte multe despre rezistenţa acestora. De când lucrez la IPSO, nu-mi amintesc să fi cumpărat cineva un set de curele de 11 m”, a susţinut acesta. Recomandări au fost făcute şi la alegerea sforii sau a plasei pentru balotat. „Întotdeauna un producător recomandă o anumită rezistenţă la sfoară sau la plasă. Din păcate, acum au apărut mulţi fabricanţi de sfoară, dar de o calitate inferioară. Aceasta se

Rozătoare dăunătoare agriculturii Popândăul - Citellus citellus citellus L. - Ord. Rodentia - Fam. Sciuridae Rozător răspândit în Europa, iar la noi frecvent în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia şi Banat, mai puţin comun în Crişana şi lipseşte, în general, în Podişul Transilvaniei (Călinescu, 1956). Popândăul are corpul zvelt şi blana de culoare cafenie, dorsal, iar ventral, gălbuie şi cu un inel alb-gălbui în jurul gâtului. Lungime 20-22 cm şi coadă de 6-7 cm. După cum prezintă I. Mitrea (2005), popândăul preferă solurile grele, izlazurile etc., iar perioada cuprinsă în intervalul noiembrie-15 martie o petrece într-un somn de hibernare, într-o cameră din galeria permanentă. În terenurile mai înţelenite, construieşte 250-300 galerii/hectar, iar în cele arabile - 40-50 de galerii la hectar, galerii ce sunt: permanente (locuinţa propriu-zisă, în care au loc reproducerea, creşterea puilor, depozitarea hranei şi hibernarea) şi temporare, cu rol de adăpost temporar şi de apărare. Galeria permanentă este formată din mai multe galerii lungi şi întortochiate ce comunică între ele şi au la exterior mai multe găuri cu diametrul de 4-6 cm, galerii (2-50, ce au lungimi de 20-200 cm, legate de o galerie-axă) de 3-5 m, fiecare cu 2-4 încăperi pentru depozitarea hranei şi reproducere. Spre sfârşitul lunii martie începe activitatea, când se împerechează, ambele sexe locuind împreună, gestaţia necesitând 27-28 de zile (25.04-22.05). Femela naşte o singură 54 Iulie 2013

dată pe an, câte 4-8 pui golaşi şi orbi, care rămân în camera maternă 2-3 luni (iunie, iulie, august), iar spre toamnă ajung maturi.

Mod de dăunare şi produse atacate Popândăul (suita etc.) consumă diferite poduse şi plante cultivate, daune mari provocând primăvara, prin distrugerea plantelor de porumb, floarea-soarelui, sfeclă etc., sau atacă boabele încolţite de prăşitoare şi, uneori, de păioase, legume etc. De asemenea, cauzează pagube păioaselor în pârgă, când retează spicele de paie şi le cară în galerii, într-o singură vară consumând 3-4 kg de cereale şi 10-12 kg de seminţe de plante furajere (Săvescu, 1962). Este dăunătorul rozător cel mai frecvent şi periculos pentru culturile de cereale şi plante furajere din Câmpia Dunării, fiind o specie omnivoră, preferând boabele de cereale (grâu, orz, porumb etc.), seminţele de floarea-soarelui, pepeni, dovleci, tuberculi, bulbi etc., diferite plante de nutreţ (lucernă, trifoi etc.) şi uneori insecte etc. Combaterea se asigură pe suprafeţe mici, prin inundarea galeriilor cu apă şi apoi se distrug indivizii apăruţi. Tratamentele chimice se fac cu diferite rodenticide sau cu produse pe bază de fosfură de aluminiu. Se mai pot folosi pesticide asfixiante, cu care se îmbibă tampoane ce se introduc în galerii sau se toarnă 6-8 cmc în galerie şi apoi orificiul se astupă cu paie, bulgări etc.

Aceste tratamente se aplică la începutul primăverii, după ce în prealabil s-a făcut inventarierea galeriilor de popândăi, prin astuparea lor şi apoi înregistrarea la deschidere după 24 de ore.

Hârciogul - Cricetus cricetus cricetus L. - Ord. Rodentia - Fam. Criceridae Răspândit mai puţin ca popândăul, mai ales în Transilvania, Banat şi Muntenia, hârciogul are un corp masiv, cu blană castanie dorsal şi brun-negricioasă ventral, iar sub fălci are câte o pungă, în lungime de 24-32 cm, şi coadă de 3-4 cm. În general, are acelaşi ciclu ca şi popândăul, cu unele particularităţi: trăieşte solitar şi numai în timpul împerecherii ambele sexe vieţuiesc împreună; galeriile sunt de 3 tipuri: galeriile indivizilor tineri, ale celor maturi şi galeriile indiviziilor bătrâni (Homar, 1959); prezintă două generaţii anuale: gestaţia 1 (octombrie-iunie) şi gestaţia 2 (iulie-septembrie), o femelă născând 6-8 pui (limite 3-12), care după 10-20 de zile părăsesc galeria maternă, construindu-şi galerii proprii. Modul de atac şi combaterea sunt asemănătoare cu ale lui Citellus citellus (popândăul).

Şoarecele de câmp Microtus arvalis laevis - Ord. Rodentia - Fam Muridae Specie răspândită în regiunea paleartică, între paralelele 39-61 latitudine nordică, iar în România, pe tot teritoriul, fiind cel

www.agrimedia.ro

Iulie 2013 55

Victor VĂTĂMANU

mai comun rozător. Şoarecele de câmp are corpul zvelt şi blana cenuşie dorsal şi albicioasă ventral, în lungime de 10-13 cm, iar coada de 2-4 cm. Cercetările efectuate de către Hamar (1964) şi Maeche (1965) scot în evidenţă că preferă biotopurile cu ierburi furajere şi terenuri înţelenite şi care urcă până la 1.000-1.400 de metri altitudine. Hibernează în galerii proprii construite la 15-35 cm adâncime - pe o lungime de 1-1,5 metri, de la camera (cuibul) centrală pornind 2-4 galerii (viaţă solitară) sau 4-8 galerii secundare (viaţă în colonii) cu o lungime totală de 3-3,5 metri. Prezintă 3-6 generaţii pe an, femela născând de fiecare dată 3-7 pui (maximum 8-10) după o gestaţie de 19-21 zile. Reproducerea speciei depinde mult de condiţiile de mediu (hrană, climă etc.), invaziile generale apărând din 10 în 10 ani, iar cele locale la 4-6 ani (temperatura medie anuală peste 9 grade Celsius şi precipitaţii sub 500 mm). La noi în ţară, cea mai mare invazie a fost în anul 1948, când a cuprins peste 1,8 milioane de hectare, judeţele cele mai infestate fiind Ilfov, Timiş, Prahova, Suceava, Braşov şi Iaşi. Perioada de reproducere este martie-septembrie, puii din primele două generaţii ajung la maturitate până în toamnă şi se pot reproduce. Longevitatea este, în medie, de 9-10 luni. Şoarecele de câmp atacă diferenţiat, după anotimp şi fenofaze de vegetaţie: toamna şi primăvara devreme atacă păioasele abia răsărite, apoi lucernierele şi trifoiştile, unde provoacă daune maxime, şi, de asemenea, consumă plante prăşitoare (sfeclă, porumb etc.), cartofi, legume etc. Spre vară atacă spicele păioaselor şi apoi în pepinierele pomicole (mai ales de măr, cais şi prun), iar toamna consumă seminţele de plante furajere spontane şi cultivate etc., şi îşi face provizii pentru iarnă în galerii. În perioada de vegetaţie, un şoarece de câmp consumă şi depozitează o cantitate de 17-20 kg, din care: 6-8 kg de cereale şi 10-12 kg alte produse. Microtus arvalis este periculos şi prin rolul de vector ce-l are în transmiterea unor boli infecto-contagioase grave: tifosul, nevroza hemoragică, tularemia etc. Combaterea se face prin arături adânci de 30-40 cm toamna, pentru distrugerea galeriilor. Tratamentele chimice se execută, în general, sub formă de momeli, în timpul vegetaţiei, cu fosfură de zinc 70 CM, în doză de 3 kg la hectar, respectiv 3% substanţă activă, folosindu-se în 1-2 reprize, momeli care se aplică în vetrele de atac (în zone puternic infestate se recomandă 3-4 reprize la 10-15 zile). De asemenea, după primirea buletinului de avertizare din 56 Iulie 2013

partea Laboratorului Fitosanitar Judeţean, se vor efectua toate tratamentele indicate, în doza şi la momentul menţionate.

Şoarecele de casă - Mus musculus musculus L Rozător ubicvistic, comun pe întreaga Terra unde sunt locuinţe omeneşti, urcând până la 2.000 de metri, iar la noi, în toată România. Adultul are corpul zvelt, urechi lungi şi coada neparoasă, blana cenuşie, corp de 7-10 cm lungime şi coadă de 6-8 cm. Specie, în general, sinantropă (locuinţe, pivniţe, depozite etc.), dar este întâlnită şi în câmp, cu o largă plasticitate ecologică (mai multe rase geografice). În câmp preferă locuri uscate, în care îşi construieşte galerii în perioada martie-octombrie, când migrează şi se poate şi reproduce, în toamnă revenind în aşezările omeneşti, ca specie sinantropă care nu hibernează. Mus musculus este un rozător prolific, cu 3-5 generaţii pe an (uneori 9-10), fiecare generaţie cuprinzând 5-8 pui (maximum 13), având o gestaţie de 19-20 de zile şi după două luni sunt capabili de reproducere. Are o longevitate de la 1,5 la 6 ani. Este o specie cu o lăcomie ridicată, distrugând mai mult decât consumă. Provoacă daune mari în depozitele de cereale şi locuinţe omeneşti (cămări, poduri etc.), în special calitative (murdărirea produselor, urină rău mirositoare etc.), dăunător omnivor ce consumă diferite produse vegetale şi animale depozitate, preferând laptele, brânza, carnea, boabele de cereale (grâu, porumb etc.) cu derivatele lor, apoi fructe, legume, seminţe de floarea-soarelui, hârtie, cărţi de bibliotecă, rufe murdare etc. În câmp, distruge spice, ştiuleţi etc., din care o parte o cară în galerii. Este periculos, de asemenea, prin calitatea de vector de boli infecto-contagioase (dizenterii, gripe etc.). Combaterea se asigură prin curse şi momeli: în faţa orificiului galeriei din locuinţe se aşază două farfurioare, una cu făină de grâu şi cealaltă cu apă, iar după 2-3 zile se înlocuieşte făina cu gips iar aceasta se întăreşte în stomacul rozătorului, provocându-i moartea; momeli cu uruială de porumb, tărâţe etc., în care se amestecă fosfura de zinc 3%; în câmp se utilizează rodenticidele indicate prin buletinul de avertizare.

fiind considerat un rozător ubicvistic în toate regiunile unde sunt locuinţe omeneşti. Adultul are corpul robust, cu blană cenuşie-brună, mai deschisă ventral, o lungime de 19-21 cm şi coadă de 15-22 cm. Este un rozător legat de locuinţele umane, apoi frecvent în depozite şi pătule de cereale, grajduri, abatoare, poduri, coteţe etc., trăieşte în asociaţie, fiind o specie ce se răspândeşte uşor şi care migrează rar, dar nu hibernează. Are o prolificitate ridicată, o femelă născând de 3-6 ori pe an, după o gestaţie de 24 de zile, câte 6-12 pui (maximum 18 pui), orbi şi golaşi, care după 14 zile văd şi au păr. Puii ajung maturi după 110-150 de zile, când se pot reproduce. Perioada de înmulţire este martie-septembrie, împerecherea făcându-se din două în două luni. Longevitatea speciei Rattus norvegicus este de 3-4 ani şi prin calcul, astfel, într-o perioadă de 3 ani evoluează circa 250.000 de indivizi, care ar consuma zilnic 50 de tone de grâu şi 35-40 de tone de faină de grâu, valori ideale dacă nu ar interveni condiţiile nefavorabile de mediu care reduc 40-80% din prolificitatea rozătorului. Este un dăunător care atacă noaptea, fiind foarte vorace şi omnivor, consumând produse vegetale şi animale variate: cereale, făinuri, seminţe, legume (cartofi etc.), fructe, alimente industriale (paste făinoase, produse lactate şi din carne etc.), piele, hârtie, cărţi din biblioteci etc.; mai atacă pui şi animale mici de curte, porci graşi, cabluri electrice subterane etc., iar în lipsa hranei, se atacă între ei. Pagubele provocate sunt mari, din cauza atât a polifagismului speciei, cât şi a însuşirii de a consuma numai 1/4, iar 3/4 din produsele atacate le distruge, un individ consumând zilnic circa 40-70 g de boabe şi anual 16-20 kg de cereale (uneori chiar 30 kg). În afară de alte produse agroalimentare, şobolanul cenuşiu este vector în transmiterea numeroaselor boli infecto-contagioase la om şi animale domestice (bruceloză, trichinoză, tifos, turbare, ciumă, hepatită, dizenterie etc.). Comabaterea este complexă şi se asigură prin igienă generală în depozite, locuinţe, grajduri etc., iar construcţiile (magazii etc.) să se facă din piloni de beton sclivisit, înalţi de 60 cm; utilizarea de momeli alimentare diverse sau prăfuiri ale galeriilor; combaterea şobolanilor în galerii se mai poate executa şi cu produse indicate în buletinul de avertizare emis de către specialiştii fitosanitari.

Şobolanul cenuşiu Rattus norvegicus Berken Specie originară din China, care s-a răspândit apoi în America, Europa (1732),

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iulie 2013 57

Perspectivele culturii zmeurului şi a murului fără ghimpi în România Măsuri ce trebuiesc întreprinse pentru creşterea producţiei de zmeură şi mure După ani de studiu amănunţit, G. Mihăiescu (2002) a stabilit cele mai importante măsuri necesare pentru extinderea în cultură a zmeurului şi a murului. Astfel, în viziunea sa, la arbuştii fructiferi (inclusiv la zmeur şi mur), acţiunea de modernizare a vizat şi vizează următoarele obiective: - generalizarea culturii zmeurului în grădinile populaţiei din toate zonele ţării noastre şi difuzarea murului fără ghimpi, cu deosebire în zonele unde nu există mur sălbatic. Nu se constată diferenţe calitative esenţiale între murele obţinute de la murii sălbatici şi murii cultivaţi. În etapa actuală, producţia de mure se obţine aproape exclusiv din flora spontană; - extinderea, cu prioritate a culturii zmeurului şi a murului în zone preorăşeneşti, atât în grădini, cât şi în plantaţiile comerciale. În aceste zone, producţia de fructe este valorificată cel mai bine direct pe piaţă, de către producători, în termen scurt (în ziua recoltării sau în dimineaţa zilei următoare). Prospeţimea fructelor destinate consumului în stare proaspătă este esenţială la aceşti arbuşti. În plus, se reduc perisabilităţile şi cheltuielile 58 Iulie 2013

de transport. Locuitorii din comuna Copăceni, situată la 23 de kilometri de centrul Capitalei, cultivă zmeurul de peste 70 de ani în scop comercial, cu rezultate economice stimulative; - valorificarea diversificată a fructelor, inclusiv ca materie primă pentru producţia de sucuri naturale. În acest caz, plantaţiile trebuiesc amplasate cât mai aproape de întreprinderile de prelucrare, pe baza unui contract între beneficiar şi producători. În această privinţă, asocierea producătorilor în vederea desfacerii în comun a producţiei are rol decisiv în obţinerea rezultatelor economice; - realizarea şi menţinerea unui anumit raport între plantaţiile de diferite vârste (tinere, în producţie, în declin), precum şi între plantări şi defrişări. Când o plantaţie intră în declin trebuie înfiinţată o alta, pentru a se preveni discontinuităţile şi fluctuaţiile prea mari în producţia de fructe. Asigurarea continuităţii în producţie este importantă şi pentru folosirea mai bună a spaţiilor de ambalare şi a inventarului; - modernizarea la timp a sortimentelor a fost şi trebuie să rămână o acţiune mereu actuală. Vor trebui promovate pe scară cât mai largă, în grădinile populaţiei, cele mai

valoroase soiuri de zmeur remontant şi soiuri hibride zmeur-mur, care se remarcă prin însuşiri organoleptice superioare; - crearea unor baze pentru exportul de zmeură şi mure, fructe care, cu excepţia unor ţări (Polonia, Iugoslavia, Germania, SUA, Ungaria, Anglia), se produc încă în cantităţi insuficiente, chiar pentru consumul intern. Se impune intensificarea exporturilor; - dezvoltarea producţiei pentru export trebuie realizată în concepţie globală, având în vedere situaţia actuală, tendinţele şi perspectivele culturii zmeurului şi a murului la nivel european şi, cu deosebire, în ţările din zona noastră geografică. Ţările vecine României (Iugoslavia, Ungaria şi Bulgaria), deşi nu beneficiază de condiţii naturale mai favorabile decât cele din ţara noastră, au reuşit să aibă producţii mult mai bune la aceste specii de arbuşti. Iată un exemplu grăitor: în partea de N-V a Ungariei, în apropiere de Szob (la cotul Dunării), într-o zonă colinară, se află localitatea Nagymaroszi, renumită pentru cultura zmeurului. În multe grădini din această localitate predomină cultura zmeurului (pe spalier), întreţinută exemplar. De aceea , numai în perioada

www.agrimedia.ro

Iulie 2013 59

Victor VĂTĂMANU

1951-1975, producţia anuală de zmeură în Ungaria a crescut de la 800 de tone la 17.200 de tone (de peste 21 de ori). Zmeura deţine numai 0,5% din producţia totală de fructe obţinută în ţările cu climat temperat şi mediteranean, situându-se pe ultimul loc. - realizarea integrării pe orizontală (cu exploataţiile din acelaşi centru pomicol, eventual prin cooperare) şi pe verticală (cu întreprinderile de prelucrare a fructelor şi de export) constituie una dintre cheile succesului în cultura arborilor fructiferi; trebuie amintit faptul că, în perioada 1980-1990, în România s-a făcut o concentrare a producţiei de zmeură în câteva judeţe: Prahova, Ilfov, Mureş, Olt ş.a. Repartizarea sarcinilor privind extinderea culturii zmeurului pe judeţe s-a făcut, în primul rând, după condiţiile climatice, dar şi pe alte considerente: diversificarea producţiei de fructe, experienţa şi tradiţia locală, posibilităţile de valorificare, asigurarea forţei de muncă pentru cules ş.a. De atunci şi până în prezent s-au mai alăturat şi alte judeţe, precum Argeş, Suceava, Vâlcea, Gorj, Mehedinţi. - mărimea plantaţiilor de zmeur şi mur, stabilite înainte de 1989, nu mai corespunde condiţiilor socioeconomice actuale. În locul fermelor gigant au apărut suprafeţe mai mici, individuale, care cultivă arbuşti fructiferi cu rezultate destul de bune. Având în vedere succesul plantaţiilor de tip „bio”, acestea pot constitui o soluţie pentru valorificarea superioară a unor suprafeţe ce nu pot servi ca teren agricol. La stabilirea mărimii unei plantaţii de zmeur sau de mur, în exploataţii comerciale, trebuie luate în considerare: producţia de fructe estimată a se obţine la hectar, modul de valorificare şi eventualii beneficiari; necesarul de forţă de muncă pentru recoltarea fructelor; cheltuielile de investiţie; eventualele rezultate economice obţinute la plantaţiile de zmeur din zonă. În România, mărimea unei plantaţii de zmeur a variat de la 2-6 hectare până la 46 de hectare (Institutul de Irigaţii Băneasa, judeţul Giurgiu). În fostele cooperative de producţie, mărimea unei plantaţii de zmeur a fost, în cele mai multe cazuri, cuprinsă între 10 şi 20 de hectare. În gospodăriile populaţiei, mărimea parcelei cultivate cu zmeur se stabileşte, în primul rând, după necesarul de fructe al familiei. Pentru o persoană sunt necesare 250-500 g zilnic, timp de 30-40 de zile (durata sezonului de cules). Dacă, de exemplu, familia are 4 60 Iulie 2013

membri, consumul zilnic de zmeură va fi de 1-2 kg, iar pe întreaga perioadă de recoltare, 30-80 kg (în medie 45-50 kg). Producţia medie de zmeură este de 5.000 de kilograme la hectar. Pentru a obţine cele 50 de kilograme de zmeură sunt necesari 100 de metri pătraţi. Se adaugă 50%, dacă o parte din fructe se prelucrează culinar sau se congelează. În România, introducerea soiurilor noi de zmeur s-a făcut cu prea multă întârziere, de la introducerea lor în producţie. Se impune ca soiurile noi, valoroase, să fie introduse pentru încercare în timp cât mai scurt. Aceasta este una dintre cerinţele modernizării sortimentelor. În linii mari, amplasarea teritorială a zmeurului a fost corectă, în sensul că s-a acordat prioritate promovării lui în zone nordice şi de altitudine, unde beneficiază de condiţii naturale dintre cele mai favorabile. A luat o extindere apreciabilă şi cultura zmeurului în zone sudice (în condiţii de irigare). În etapa viitoare va trebui promovată prioritar, aşa după cum am arătat, cultura zmeurului în grădinile populaţiei, cu deosebire în zone preorăşeneşti. Materialul săditor, cu autenticitate garantată, se poate procura, în special, de la Institutul de Cercetare şi Producţie Pomicolă Piteşti-Mărăcineni, precum şi din staţiunile de cercetare-dezvoltare pomicolă. Decalajele privind coacerea fructelor la aceleaşi soiuri de zmeur, între centrele nordice (Fălticeni) şi cele sudice (Bucureşti) sunt de 10-15 zile, iar între zonele înalte (Bilceşti - Argeş) şi cele de câmpie (Bucureşti) de până la 36 de zile. La Bucureşti, zmeura se recoltează în perioada 6.06-26.06 (20 de zile), iar la Voineşti (Dâmboviţa) între 24.06 şi 30.07 (37 de zile) La soiurile remontante, perioada de recoltare din toamnă este de circa două ori mai lungă decât cea din vară, datorită

v vremii mai răcoroase. Extinderea în c cultură a soiurilor remontante de zmeur v permite obţinerea unei producţii va extrasezonale, care se poate valorifica e la preţuri avantajoase, permiţând totodată diversificarea sortimentului t de d fructe în gospodăriile populaţiei. Zmeura este un fruct foarte solicitat, dar Z deficitar pe piaţă. Din această cauză, se d v vinde la preţuri care nu sunt totdeauna a accesibile majorităţii consumatorilor. C care se bucură cel mai mult de Cei prezenţa zmeurei în propria grădină s sunt copiii. Părinţii şi bunicii trebuie s se preocupe mai mult pentru a le să satisface această bucurie. Copiii simt o satisfacţie în plus când recoltează singuri zmeura şi murele pe care le consumă ei şi ceilalţi membri ai familiei. Odată introdusă în grădină, zmeura se menţine uşor. Sub acest aspect, ea este mai avantajoasă decât căpşunul, dar nu se pot înlocui reciproc, având perioade de recoltare diferite şi calităţi organoleptice deosebite. În aceeaşi grădină, este bine să se cultive atât zmeur, cât şi mur fără ghimpi (inclusiv hibrizi). Pentru a asigura continuitatea producţiei de fructe, plantaţiile de zmeur şi de mur trebuie defrişate şi reînfiinţate (pe alt teren) la intervale de 10 ani, iar cele de căpşun din 3 în 3 ani. Consumul de forţă de muncă pentru întreţinerea şi recoltarea unui hectar plantaţie de zmeur (cu o producţie de 5 tone/hectar) este sub jumătate faţă de necesarul de forţă de muncă la căpşun (cultură anuală cu 80.000 de plante şi o producţie de 15 tone de fructe la hectar). Cheltuielile de investiţie pot fi eşalonate dacă plantaţia nu se înfiinţează într-un singur an, ci în 2-3 ani consecutivi. Dacă exploataţia individuală sau asociativă posedă o plantaţie tânără de zmeur, în vârstă de 1-2 ani, drajonii necesari pentru înfiinţarea altei plantaţii pot fi recoltaţi din plantaţia existentă, mai ales când aceasta a fost înfiinţată cu drajoni cumpăraţi de la o pepinieră, care a garantat autenticitatea soiurilor. Nu trebuie recoltaţi drajoni de la plante bătrâne, cu autenticitate nesigură, infestate cu boli. Pentru a preveni această infestare, controlul fitosanitar se impune în toate cazurile când drajonii sunt folosiţi pentru înmulţire şi distribuiţi altor persoane.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iulie 2013 61

62 Iulie 2013

www.agrimedia.ro

Iulie 2013 63

Hotărârea nr. 31 din 11 iunie 2013 cu privire la propunerea de Regulament al PE şi al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziţii tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat FEADR şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. (...) (DR) în ceea ce priveşte resursele şi repartizarea acestora pentru anul 2014 şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului şi a Regulamentelor (UE) nr. (...) (PD), (UE) nr. (...) (HZ) şi (UE) nr. (...) (privind OCP unică) în ceea ce priveşte aplicarea acestora în anul 2014 - COM (2013) 226 final - M.O. nr. 0352 din 2013 Hotărârea nr. 32 din 11 iunie 2013 cu privire la propunerea de Regulament al PE şi al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime (de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 861/2006 al Consiliului şi a Regulamentului (UE) nr. XXX/2011 al Consiliului privind politica maritimă integrată) - COM (2013) 245 final - M.O. nr. 0352 din 2013 Ordinul nr. 471 din 11 iunie 2013 pentru completarea Listei cu rasele de taurine de carne, aprobată prin Ordinul ministrului Agriculturii nr. 168/2012 - M.O. nr. 0355 din 2013 Ordinul nr. 393 din 7 iunie 2013 pentru aprobarea activităţilor şi costurilor maxime generate de activităţile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. l) din OUG nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare - M.O. nr. 0363 din 2013 64 Iulie 2013

Ordonanţa de Urgenţă nr. 43 din 15 Mai 2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor - M.O. nr. 0364 din 2013

Rectificarea nr. 58 din 20 iunie 2013 referitoare la OUG nr. 58/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi pentru abrogarea art. II din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală M.O. nr. 0369 din 2013 Ordinul nr. 512 din 18 iunie 2013 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis „Implementarea strategiilor de dezvoltare locală şi a proiectelor de cooperare“ - M.O. nr. 0374 din 2013 Hotărârea nr. 360 din 12 iunie 2013 pentru modificarea anexei la HG nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României - M.O. nr. 0375 din 2013 Ordonanţa de Urgenţă nr. 64 din 19 Iunie 2013 privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu - M.O. nr. 0377 din 2013

Ordinul nr. 507 din 18 iunie 2013 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii nr. 848/2004 pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi - M.O. nr. 0378 din 2013 Legea nr. 188 din 25 iunie 2013 pentru aprobarea OUG nr. 100/2011 privind darea în administrarea MADR - ANPA a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Mediului şi Pădurilor - Administraţia Naţională „Apele Române“ - M.O. nr. 0379 din 2013 Hotărârea nr. 418 din 26 iunie 2013 pentru completarea HG nr. 759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică - M.O. nr. 0384 din 2013 Ordinul nr. 544 din 21 iunie 2013 privind metodologia de calcul al încărcăturii optime de animale pe hectar de pajişte M.O. nr. 0386 din 2013 Hotărârea nr. 43 din 25 iunie 2013 cu privire la propunerea de regulament al PE şi al Consiliului privind producerea şi punerea la dispoziţie pe piaţă a materialului de reproducere a plantelor (legea privind materialul de reproducere a plantelor) - COM (2013) 262 final - M.O. nr. 0392 din 2013 Ordinul nr. 583 din 2 iulie 2013 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii nr. 119/2011 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor - M.O. nr. 0405 din 2013

www.agrimedia.ro

Iulie 2013 65

Cargill este un producător şi furnizor internaţional de produse şi servicii agricole, alimentare, financiare şi industriale. Înfiinţată în 1865, compania noastră, cu acţionariat privat, are 142.000 de angajaţi în 65 de ţări. Prin colaborare şi inovaţie, compania îşi ajută clienţii să reuşească în afaceri şi este dedicată folosirii cunoştinţelor şi experienţei sale globale, pentru a putea face faţă provocărilor economice, ecologice şi sociale.

Cargill în România Cargill este prezentă pe piaţa de cereale şi seminţe oleaginoase din România încă din anul 1996, având la început doar activităţi comerciale, fără să deţină active, până în anul 2000, când a achiziţionat primul siloz, cel din Călăraşi. Până acum, Cargill a investit peste 100 de milioane de dolari în sectorul alimentar şi agricol din România. În prezent, compania are peste 600 de angajaţi în întreaga ţară, majoritatea fiind cetăţeni români. Cumpărător de încredere, Cargill achiziţionează cantităţi mari de cereale şi seminţe oleaginoase de pe piaţa din România, bazate pe relaţii excelente de colaborare atât cu furnizorii, cât şi cu clienţii. După identificarea de noi pieţe de desfacere pentru produsele agricole româneşti, oferim fermierilor acces la aceste pieţe, încurajându-i astfel să crească producţia. Acest fapt contribuie la creşterea veniturilor fermierilor. Cargill îşi propune să folosească cunoştinţele şi experienţa pe care le-a acumulat ca urmare a desfăşurării activităţilor în întreaga lume şi să le aplice la nivel local. Experienţa lor cu diferite pieţe şi culturi, la nivel mondial le permite să ofere o gamă largă de soluţii fermierilor. Cunoaşterea aprofundată a pieţei europene a fost fructificată prin faptul că au creat noi oportunităţi de venituri pentru fermieri începând 66 Iulie 2013

cu ianuarie 2007, o dată cu aderarea României la Uniunea Europeană, oportunităţi pe care va continua să le ofere fermierilor şi în viitor. Un alt obiectiv foarte important îl reprezintă operarea în mod responsabil şi etic. Ne străduim să fim un bun cetăţean în fiecare dintre locaţiile în care avem privilegiul să ne desfăşurăm activitatea. Cei mai mulţi angajaţi ai companiei sunt cetăţeni români, cărora li se oferă oportunităţi de instruire şi dezvoltare în carieră. În plus faţă de siguranţa locurilor de muncă, Cargill oferă sprijin pentru comunităţile locale sub diferite forme, pornind de la donaţii în bani până la voluntariat pentru diferite proiecte, cum ar fi de exemplu renovarea de şcoli şi spitale. Iată câteva dintre cele mai importante investiţii făcute în România: • 2011 - achiziţionarea silozului Drobeta Turnu Severin, în judeţul Mehedinţi, situat pe malul Dunării, pentru a-i deservi atât pe producătorii agricoli din judeţele Mehedinţi şi Dolj, cât şi pe cei din vestul ţării (judeţele Timiş şi Arad). Silozul are o capacitate de depozitare de aproximativ 40.000 de tone; • 2008 - Cargill începe să distribuie seminţe, pesticide şi îngrăşăminte într-o gamă variată, deşi acţiona pe piaţa inputurilor pentru

agricultură încă din 2001; • 2008 - Cargill investeşte în portul Constanţa într-un siloz cu o capacitate totală de depozitare de 50.000 de tone, împreună cu operatorul logistic Transport Trade Services; • 2005 - achiziţionarea silozului Corabia; • 2004 - achiziţionarea Comcereal SA Alexandria, companie română deţinătoare a mai mult de 35 de silozuri şi locaţii de colectare a cerealelor în sudul României; • 2000 - achiziţionarea silozului Călăraşi; • 1996 - Cargill deschide biroul din Bucureşti. Colaborarea Cargill cu fermierii români înseamnă o relaţie de parteneriat de lungă durată. Obiectivul firmei este să devină partenerul preferat al fermierilor din România. Până acum câţiva ani, activitatea Cargill pe piaţa de cereale şi seminţe oleaginoase din România s-a concentrat, în special, pe achiziţia de produse agricole şi pe serviciile de depozitare, prin intermediul reţelei proprii de silozuri. Cargill oferă acum mai multe servicii pentru fermieri, inclusiv produsele necesare înfiinţării culturilor agricole (inputuri), cum ar fi seminţe, îngrăşăminte şi produse pentru protecţia plantelor. Cargill oferă, de asemenea, fermierilor soluţii pentru gestiunea riscului reprezentat de volatilitatea preţurilor produselor agricole.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013