Revista AGRIMEDIA - Iulie 2014 by Agri Media Invest s.r.l.

Ianuarie 2013

Recolte şi decizii benefice În armonie cu derularea implacabilă a anotimpurilor, cu ceva vreme în urmă eram preocupaţi de modul desfăşurării campaniei însămânţărilor de primăvară. Acum suntem în plină desfăşurare a lucrărilor de întreţinere a culturilor şi a recoltării cerealelor păioase, rapiţei, fructelor timpurii şi a furajelor. Deşi sfârşitul primăverii şi începutul verii au fost deosebit de capricioase, cu manifestări meteorologice violente, agricultorii din sudul, vestul şi centrul ţării au reuşit deja să pună la adăpost orzul, grâul şi rapiţa de pe 95% din suprafeţe. Conform estimărilor, producţia la păioase este sensibil egală cu cea obţinută în anul precedent. De exemplu, de pe întreaga suprafaţă cultivată cu grâu se estimează că se vor obţine peste 8,2 milioane de tone, 1,2 milioane de tone de orz şi producţii medii la rapiţă de peste 2,8 t/ha. Este totuşi de consemnat că o estimare supraevaluată a recoltelor poate crea, în mod artificial, o presiune negativă asupra preţului de valorificare al acestora, cu efecte păguboase în bugetul fermierilor. Până în acest an, un mare inconvenient cu care agricultorii se confruntau era cauzat de lipsa reglementărilor referitoare la depozitele licenţiate. În consecinţă, producătorii agricoli erau nevoiţi, din lipsa spaţiilor de depozitare sigure, să-şi valorifice producţia obţinută la preţuri derizorii, direct din câmp. Prin aprobarea recentă de către Parlament a legii privind măsurile de reglementare a depozitării seminţelor de consum şi a regimului certificatelor de depozit se va evita tranzacţionarea la preţuri mici a recoltelor „la gura combinei“, mai ales

www.agrimedia.ro

în această perioadă, în care s-au înregistrat cele mai mari stocuri de cereale pe plan mondial din ultimii 12 ani. Prin această lege se reglementează, pe lângă regimul juridic al licenţierii depozitelor, şi desemnarea unui administrator cu atribuţii în organizarea, gestionarea, asigurarea, respectiv garantarea certificatelor de depozit. Un eveniment deosebit pentru agricultura comunitară este naţionalizarea deciziilor privind cultivarea plantelor modificate genetic. Astfel, oficialii UE, în cadrul reuniunii de la Luxemburg, prin acordul politic al ţărilor membre, au hotărât să permită o mai mare flexibilitate şi protecţie juridică în ceea ce priveşte asumarea deciziilor referitoare la OMG la nivelul statelor comunitare. Este o realitate că experţii FAO au opţiuni pro şi contra promovării OMG. Greenpeace apreciază că nu ar trebui să fie acceptată, de exemplu, cultivarea porumbului modificat genetic TC1507, dar fermierii din ţările CE au opinii diferite în ceea ce priveşte riscurile cultivării plantelor transgenice. În mod sigur, numai timpul şi cercetarea ştiinţifică aprofundată vor decide cine are dreptate. Se doreşte totuşi ca ţările membre UE să-şi facă ordine pe plan naţional şi în ceea ce priveşte reglementările legale aferente cultivării plantelor modificate genetic. În conjunctura actuală, în întreaga lume practicarea agriculturii ecologice este încurajată şi înregistrează tot mai mulţi adepţi. Ca o confirmare a acestei

realităţi, pe fondul creşterii numărului operatorilor de agricultură ecologică din ţara noastră, de la 3.000 în anul 2009 la 15.000 în 2014, începând cu data de 1 iulie APIA efectuează plăţi în valoare de 4,2 milioane de euro din Fondul European de Garantare pentru Agricultură destinate reconversiei la agricultura ecologică. Această iniţiativă demonstrează sprijinul de care beneficiază agricultura ecologică în cadrul Uniunii Europene. La începutul lunii iulie, după consultări complexe, noul PNDR pentru perioada 2014-2020 a fost transmis la Comisia Europeană spre aprobare. Rod al unui amplu proces de elaborare la care s-a ţinut seama atât de sugestiile organizaţiilor profesionale din domeniu, cât şi de recomandările experţilor CE, noul PNDR, care include măsuri de finanţare şi alocări financiare în valoare de 9,85 miliarde de euro este apreciat de iniţiatori ca fiind „profund ancorat în necesităţile agriculturii şi spaţiului rural românesc“. Aprobarea acestui document important pentru dezvoltarea agriculturii şi a satului românesc în perioada 2014-2020 depinde în mare măsură şi de susţinerea lui în cadrul negocierilor oficiale, de către europarlamentarii recent aleşi, dar şi de experţii noştri. Iată deci doar un exemplu din care rezultă necesitatea promovării în structurile comunitare a unor specialişti cu o experienţă confirmată, care să susţină în aceste foruri şi interesul naţional al României! Simona MUNTEANU Iulie 2014

ISSN 2069 - 1238 SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

Editorial

Legume româneşti în supermarketuri prin programul «Dor de gust»

Inovaţie şi premieră pe piaţa de creditare pentru agricultură

AGROSTAR a lansat proiectul «O şansă pentru toţi şi toate»

Anul VIII, Nr. 7 / 2014 (88) Iulie 2014

Tehnologia de cultivare a cânepii pentru sămânţă

REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031 / 439.97.46

Varietăţi noi pe piaţa de seminţe

Fertilizarea porumbului cultivat în monocultură

Forum despre genetica Bayer la cultura de rapiţă

Secvenţe tehnologice specifice producerii de sămânţă originală de sfeclă de zahăr

Pieţele agricole, perspectivele de producţie în sezonul 2014-2015 la nivel mondial şi european

Timasol: o fertilizare simplă, eficientă şi sigură!

Floarea-soarelui LG, o cultură strategică pentru Turcia

Noutăţi tehnice AgriPlanta-RomAgroTec

Fendt: trei surprize în trei superlative

Florin Neacşu: «Totdeauna contează preţul, dar mai importante sunt calitatea, fiabilitatea şi performanţele maşinilor agricole»

Primele informaţii despre noua Serie Globală Massey Ferguson

Pregătirea patului germinativ cu utilajele Maschio Gaspardo

Noutăţi tehnice marca Bednar

Tendinţe actuale în domeniul tehnicii de recoltat

64 74

Lucrări specifice pentru viile afectate de fenomene meteorologice

Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro

REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031 / 439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

SUMAR:

Iulie 2014

«Furnizăm beneficiu cu fiecare sămânţă» - motto-ul companiei Dow Seeds

www.agrimedia.ro

Iulie 2014

 În dialog cu fermierii

• Ce suprafaţă lucraţi ş campania de recolta Mihai Morar, preşedinte SA Luiereanca, localitatea Luieriu, judeţul Mureş „Lucrăm o suprafaţă agricolă de 650 ha, cultivată cu păioase, orzoaică de primăvară, porumb pentru siloz şi boabe şi plante furajere, deoarece desfăşurăm şi o activitate zootehnică. Creştem 250 de bovine, dintre care 100 sunt în producţie, iar restul este tineret la îngrăşat. Până la această dată (n.r. - 14 iulie), am reuşit să recoltăm doar cultura de orz, însă aceasta a fost înfiinţată pe o suprafaţă mică, de 25 ha. Grâul, care ocupă 120 ha, are umiditate mare din cauza precipitaţiilor căzute şi de aceea nu putem intra la cules. Sigur că există riscul să mai pierdem din producţie, însă preconizăm ca va fi la fel ca recolta de anul trecut. Culturile de primăvară arată bine, comparativ cu anul trecut, când ne-am confruntat foarte mult cu fenomenul de secetă. Este un an agricol relativ bun. La porumb, estimăm să obţinem o producţie mai mare decât în 2013, iar la lucernă, până acum am avut două coase, pentru că în ultimul timp necesarul de apă a fost recuperat şi cultura a început să se dezvolte mai bine. Anul acesta ne vom rezuma doar la o investiţie, achiziţionarea unui disc de capacitate mai mare, pentru un tractor de 140 CP. Avem nevoie de acest utilaj deoarece dorim să înlocuim parţial arăturile, pentru a împiedica pierderile de umiditate din sol ce se înregistrează atunci când se face arătura. Am accesat un proiect SAPARD, ce a constat în achiziţia unui tractor, a unui plug şi a 20 de capete de animale. În 2014, vom finaliza plăţile la rată şi apoi ne vom gândi şi la alte investiţii. Avem speranţe că şi în noul PNDR 2014-2020 vom putea accesa bani europeni pentru a continua modernizarea societăţii agricole.“

Iulie 2014

Liviu Lazăr, administrator SC Camiliv, localitatea Oancea, judeţul Galaţi „Administrez o suprafaţă agricolă de 500 de hectare, cultivată cu grâu, rapiţă, porumb şi floarea-soarelui. La cultura de rapiţă am terminat culesul, iar la grâu abia am început. Producţiile nu sunt nici foarte bune, dar nici rele, în schimb preţurile de valorificare sunt mici. Rapiţa am vândut-o la preţul de 1,3 lei/kg, iar anul trecut se valorifica la 1,7 lei/kg. Este o cultură rentabilă dacă ai şi norocul unei ierni blânde. Cu excepţia acestui an, trei ani la rând am fost nevoiţi să întoarcem cultura de rapiţă. Preţul la cultura grâului nu este mulţumitor, acesta fiind de 0,6 lei/kg. Nu dispun de spaţii de depozitare, astfel că, pe măsură ce recoltez, sunt nevoit să vând producţia la acest preţ, care nu ne satisface. Culturile de primăvară, respectiv porumbul şi floarea-soarelui, se prezintă bine în câmp şi sperăm să le valorificăm la preţuri mai bune.“

www.agrimedia.ro

şi cum se desfăşoară re a culturilor? Ion Dedu, adminstrator SC Cerealis Alliance, localitatea Poşta Câlnău, judeţul Buzău

„Lucrăm o suprafaţă de 900 ha, iar campania de recoltat la culturile de toamnă s-a încheiat. La cultura de rapiţă, înfiinţată pe 115 ha, am obţinut o producţie de 3 tone/ha, iar la grâu în jur de 5 tone/ha. Preţurile de valorificare sunt de 1,35 lei/kg la rapiţă şi de 0,7 lei/kg la grâu. Intenţionăm să stocăm producţia de grâu şi s-o vindem când preţul este mai bun. Vom da arenda, iar restul îl vom depozita. Ca şi concluzie, în această campanie agricolă am obţinut producţii bune, iar preţurile, putem spune că sunt mulţumitoare. Ne bucură faptul că grâul are o calitate bună, deoarece în zona noastră nu a plouat foarte mult şi nu a fost presiune mare de boli în cultură. Dacă vom stoca producţia, credem că vom obţine şi un preţ mai bun decât cel care este în acest moment pe piaţă. Cultura de floarea-soarelui ocupă o suprafaţă de circa 200 ha, s-a dezvoltat bine până în această perioadă deoarece a beneficiat de precipitaţii. O investiţie importantă pe care am reuşit s-o realizăm în ultima perioadă constă în achiziţia unei semănători performante, de la firma Vaderstad.“ Vaderstad.

Ana MUSTĂŢEA

„Exploatez o suprafaţă de circa 1.300 ha, iar campania de recoltat am finalizat-o la culturile de rapiţă şi orz de toamnă şi este în curs de desfăşurare la cea de grâu. La cultura de rapiţă, ce a fost înfiinţată pe 165 ha, am obţinut o producţie foarte bună, de 4.370 kg/ha. Nu am realizat niciodată o producţie la acest nivel în activitatea mea de inginer agronom. Din păcate, preţul de valorificare a fost chiar mai mic de cât cel de anul trecut, obţinând 1,3 lei/kg. În 2013, rapiţa am vândut-o cu 1,7 lei/kg. La cultura grâului, anul acesta, din cauza vremii ploioase, am investit foarte mult în tratamente fitosanitare şi, cu toate aceasta, calitatea a fost afectată. Am aplicat trei tratamente de protecţie la grâu, iar la orz am efectuat două aplicări împotriva bolilor şi a dăunătorilor. Preţul de valorificare la grâu este foarte mic, de 130 euro/tonă. An de an investim în îngrăşăminte, care sunt din ce în ce mai scumpe, iar preţul la grâu scade. Probabil că anul viitor voi micşora suprafaţa cultivată cu grâu. Anul acesta, în asolament a ocupat 335 ha. Cultura de rapiţă rămâne însă cea mai rentabilă. Cheltuielile de producţie s-au ridicat la 2.500 lei/ha, iar venitul a fost de circa 4.400 lei/ha. Anul acesta, la grâu vom reuşi doar să ne scoatem investiţia. Continuăm să recoltăm printre ferestre, pentru că au căzut precipitaţii, însă umiditatea culturii este bună, de 14%. Operaţia de cules se desfăşoară destul de greu, pentru că terenul este umed, iar combinele înaintează greu. Culturile de porumb şi floarea-soarelui s-au dezvoltat bine, sunt frumoase, mai ales că săptămâna trecută le-au priit ploile căzute (97 l/mp). Din primăvară şi până acum au căzut 500 mm, cât es te media anuală în regiunea noastră. Este un an agricol bun, cu producţii bune, însă preţurile de valorificare sunt mici.“

IF Funda Radu, comuna Cogealac, judeţul Constanţa

www.agrimedia.ro

Iulie 2014

Legume româneşti în supermarketuri prin programul «Dor de gust» La data de 24 iunie a.c., la Complexul Expoziţional Romexpo a avut loc lansarea programului „Dor de gust“ - o iniţiativă a unui grup de legumicultori din şapte bazine legumicole din sudul ţării, constituiţi în Asociaţia Cultivatorilor de Legume (ACL). Programul a demarat la sfârşitul anului trecut, cu sprijinul Organizaţiei Interprofesionale PRODCOM Legume-Fructe şi a Centrului de Comunicare al Fermierilor din România. Această iniţiativă este susţinută şi de Grupul Agricover, care va asigura platforma operaţională a programului, oferind suportul logistic, tehnic, financiar şi de management al riscului. În deschidere a luat cuvântul dl Vlad Gheorghe, preşedintele ACL, care a afirmat următoarele: „Fac parte din bazinul legumicol Vidra, care înainte de ’89 era mândria ţării, deoarece exportam foarte mult, de exemplu la tomate cantitatea livrată ajungea la circa 100.000 de tone. Ideea proiectului a fost aceea de a coaliza legumicultorii din bazinele specifice. Este un proiect strategic, pe termen lung, care va repoziţiona producătorul 8

Iulie 2014

autohton atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă. În acest proiect am căutat să aducem în primul rând gustul şi calitatea produselor româneşti. Un alt obiectiv al proiectului este conservarea locurilor de muncă şi crearea altora noi. Valorificarea legumelor a fost o altă ţintă a proiectului, deoarece aceasta este una dintre cele mai importante probleme cu care ne confruntăm. La identificarea bazinelor am preferat să le aducem pe cele cu influenţă şi care sunt cunoscute. Din proiect fac parte, până acum, bazinele Vidra, Izbiceni, Dracea, Nuci, Lunguleţu, Gheorghe Doja şi Măriuţa. Produsele care ajung în magazinele de retail sunt însoţite de buletine de analiză. Fiecare produs este analizat în laborator şi fiecare membru al proiectului are analiza făcută pentru produsul pe care îl livrează. Avem o paletă largă de legume, putem asigura întreaga cantitate solicitată, dar trebuie să fim ordonaţi şi disciplinaţi. Până la această dată am efectuat trei livrări.“ Potrivit acestuia, programul „Dor de gust“ s-a conturat pe trei coordonate importante. „Prima a pornit din dorinţa de a rezolva o problemă majoră a fermierilor din legumicultură legată de comercializarea şi valorificarea producţiei în marile lanţuri de

magazine. A doua, a venit ca un răspuns natural la dorinţa consumatorilor români, care solicită produse «de ţară» autohtone. Iar a treia, rezolvă şi problema marilor reţele de retail, care îşi doreau să satisfacă această nevoie a consumatorilor români. Astfel, s-a conturat un mecanism de aprovizionare a magazinelor direct de la fermieri, care satisface totodată şi nevoia consumatorilor pentru legume proaspete, gustoase, româneşti“, a afirmat dl Vlad Gheorghe. Legumele sunt crescute pe pământ, în câmp sau sere, iar tot procesul de producţie este trecut printr-un control strict al calităţii, prin analize fizico-chimice şi fişe de cultură. Odată ajunse la maturitate, produsele sunt culese cu grijă şi transportate în locaţiile de depozitare, unde sunt atent selectate, calibrate şi ambalate. Prospeţimea va fi garantată prin timpul de livrare rapid, de maximum 24 de ore, de la fermă la raftul hipermarketului. Fiecare lădiţă cu numele „Dor de Gust“ este etichetată cu zona şi numele fermei, apoi paletizată, pentru a asigura trasabilitatea. Consumatorii vor avea astfel certitudinea că produsele sunt româneşti, de calitate şi vor şti chiar din ce fermă vin. Conform dlui Robert Arsene, director general

www.agrimedia.ro

Iulie 2014

Ana MUSTĂŢEA

al Grupului Agricover, rolul companiei în acest program este acela de a asigura suportul logistic, tehnic, financiar şi de management al riscului. „Împreună cu liderii zonali ai fermierilor am estimat un volum aproximativ de 10.000 de tone livrate în acest an, din peste 35 de sortimente de legume şi zarzavaturi. Sincronizarea între angajamentele faţă de supermarket şi capacitatea de producţie a fermierilor este elementul cel mai sensibil, uneori critic, al acestui mecanism. Noi punem la dispoziţie un sistem logistic foarte rapid, care asigură livrarea în maximum 24 ore de la culegere în acest fel asigurăm produse proaspete pe raft, direct din grădină“, a afirmat dl Arsene. Potrivit acestuia, programul este în plin proces de dezvoltare. „Ţinta noastră în acest an este să acoperim costurile şi nicidecum să generăm profit. Nu cifra de afacere este importantă, ci formarea lanţului logistic de valorificare, pentru ca ulterior să putem avea şi alte interacţiuni cu fermierii din aceste bazine. (...) Noi discutăm cu supermarketurile preţurile şi cantităţile la nivel săptămânal, apoi în calculul acestor preţuri adăugăm cheltuielile cu logistica, cu ambalarea etc.

Dacă dăm la o parte costul logistic, de ambalare şi respectiv pierderile care sunt pe traseu, circa 95-98% din preţ ajunge la fermier. Acesta a fost conceptul, vrem ca toate părţile interesate în acest plan să aibă de câştigat. Evident că şi fermierul va avea de câştigat faţă de formula precedentă, când îşi vindea producţia la samsari sau la marginea şanţului fără factură. Acum vede că, dacă lucrează corect, cu documente, are mai mult de câştigat“, a mai spus dl Arsene. La lansarea programului „Dor de Gust“, din partea supermarketurilor a fost prezentă dna Delia Nica, director executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR). Aceasta a declarat că relaţia dintre producători şi marile magazine de retail trebuie văzută asemenea unei căsătorii din interes, deoarece acestea funcţionează mai mult decât cele pornite din pasiune. „Noi ne dorim să vă avem alături, pentru că nu putem fără dumneavoastră, şi nu mă refer la reţele, ci la clienţii noştri. Ei sunt cei care fac comenzile, nu noi. Buyerul face comenzile în funcţie de ce îşi doreşte clientul. Noi trebuie să punem pe raft mărfurile care se vând, pentru că

la produsele alimentare banii nu se fac din adaosuri, ci din volum. Avem nevoie de anumite cantităţi la momentele în care le comandăm şi de calitatea pe care o doreşte clientul. Avem nevoie de cantităţi, dar nu doar sporadice. Mă bucur că a pornit acest proiect, deoarece cu cât vom avea mai multe asociaţii, cu atât penetrarea dumneavoastră în lanţurile de magazine va fi mai puternică. (...) Vrem să ajungem ca 8090% din produsele care se găsesc la raft să fie din producţie internă. Polonia este un exemplu în acest sens - circa 90% din produsele aflate în toate reţelele comerciale, vorbesc la produsele alimentare, provin de pe piaţa Poloniei. Către acest lucru trebuie să tindem şi noi şi doar cu ajutorul producătorului român putem să facem acest lucru“, a declarat dna Nica. Kaufland, Auchan, Cora şi Selgros sunt primele hipermarketuri care au dorit să comercializeze legumele proaspete din program. Evenimentul de lansare a programului „Dor de gust“ a fost completat de o expoziţie de produse reprezentative pentru potenţialul bazinelor legumicole participante la proiect.

PNDR 2014-2020 a fost transmis oficial Comisiei Europene spre aprobare Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a transmis oficial la data de 1 iulie 2014 Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 către Comisia Europeană, în vederea aprobării. Noul PNDR are 15 măsuri de finanţare şi o alocare totală de 9,85 miliarde de euro. În luna martie, varianta consultativă a PNDR 2014-2020 a fost transmisă informal pentru a obţine opiniile serviciilor specializate ale comisiei. În urma observaţiilor primite, MADR a demarat un nou proces de consultare a tuturor organizaţiilor din domeniu, rezultând documentul final care a fost depus. „Aşa cum am promis, astăzi am transmis Comisiei Europene documentul oficial al noului PNDR. Este rodul unei munci susţinute şi cred că este un program bine închegat, flexibil, dar în acelaşi timp profund ancorat în necesităţile agriculturii şi mediului rural românesc. Am încercat să utilizăm cât mai judicios banii alocaţi, care nu sunt suficienţi pentru tot ceea ce ar trebui făcut, dar care, aşa cum sunt 10 Iulie 2014

prioritizaţi, vor asigura un salt decisiv în modernizarea economiei rurale. Urmează o perioadă de negocieri oficiale la nivelul Comisiei Europene pe marginea acestui PNDR, dar am încredere că nu va suferi modificări de substanţă. Am semnale clare de apreciere de la Bruxelles că este un program bun şi fezabil“, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. MADR a transmis la data de 21 martie 2014 prima variantă a PNDR 2014-2020 către serviciile specializate ale Comisiei Europene. „Am transmis varianta de lucru a PNDR 2014-2020. Aşteptăm emiterea de către Comisia Europeană

a regulamentelor de implementare şi a actelor delegate. Vreau să accentuez faptul că suntem în grafic şi ne ţinem promisiunea de a demara cât mai repede acest nou program, pentru ca mediul rural românesc să beneficieze de fondurile europene atât de necesare. Nu în ultimul rând, aş dori să mulţumesc tuturor celor implicaţi în consultări“, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii. Toate documentele transmise către Comisia Europeană vor fi publicate pe pagina web a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, www.madr.ro, la secţiunea Dezvoltare Rurală.

www.agrimedia.ro

Iulie 2014 11

Inovaţie şi premieră pe piaţa de creditare pentru agricultură Agricover Credit IFN a lansat la data de 10 iulie a.c. un produs unic de creditare, ce permite corelarea dobânzii cu preţul cerealelor de la bursa de mărfuri din Paris (Matif), un punct de referinţă pentru comerţul cu cereale. Creditul Corelat cu Matif este o soluţie de finanţare adresată fermierilor mari, pentru finanţarea capitalului de lucru de minimum 1 milion de lei. Dobânda este indexată lunar, în funcţie de cotaţia Matif afişată în ultima zi a lunii anterioare, şi se încadrează între 2,90% pentru cotaţia Matif mai mică de 155 euro/tonă şi 8,90% pentru cotaţia Matif mai mare de 225 euro/tonă.

confruntat cu problema scăderii preţului la grâu, ale cărui valori erau estimate în iulie 2013 a fi cele mai mici din ultimii trei ani. Cotaţia Matif de început a recoltei din 2013 a fost de 193 euro/tonă şi a crescut până la 209 euro/tonă în decembrie 2013, fiind urmată de o uşoară scădere în primele două luni ale acestui an. În aprilie 2014, a atins cel mai mare preţ, de 212 euro/tonă, urmat din nou de o scădere, ajungând în iunie la preţul de 188 euro/tonă. Acest tip de fluctuaţii - care pot varia de la 2-3% până la 8-10% - afectează calculele economice ale fermierilor şi constituie unul dintre principalele elemente de îngrijorare. „Soluţia de finanţare pe care o propunem are un mecanism de ajustare a costului

„Fermierii au dileme în alegerea momentului potrivit pentru valorificarea recoltei, dată fiind variaţia preţului produselor agricole pe bursele internaţionale. Totodată, perioadele de recoltare coincid cu scadenţele de plată ale inputurilor utilizate, de cele mai multe ori fermierii fiind presaţi să vândă stocurile de cereale pentru a achita aceste scadenţe. Preocuparea noastră este să dezvoltăm soluţii de finanţare inovatoare pentru a reduce nesiguranţa fermierilor. Prin urmare, am conceput un produs care, practic, oferă fermierului opţiuni. Astfel, el poate obţine un credit bazat pe stocul de cereale, cu care să achite sumele scadente, ceea ce îi va permite să aleagă momentul şi preţul optim de vânzare a recoltei“, spune Robert Rekkers, director general al Agricover Credit IFN. Anul trecut, numeroşi fermieri mari s-au

dobânzii prin care, urmărind tendinţa preţului Matif al grâului pe toată durata valabilităţii creditului, ne angajăm într-un parteneriat în care împărţim riscul alături de fermieri“, a declarat Robert Rekkers. Produsul se adresează fermierilor performanţi care exploatează suprafeţe mari, cota de piaţă actuală a Agricover Credit IFN, în acest segment de clienţi, fiind de 35%. Creditul Corelat cu Matif este o inovaţie pentru piaţa din România şi poate reprezenta un model pentru astfel de produse în viitor. „Ştim că acest tip de creditare poate fi considerat un produs de nişă, dar segmentarea în profunzime ne permite să fim cel mai aproape de necesităţile fermierilor. Intenţionăm să continuăm dezvoltarea de produse inovatoare, atent aliniate la nevoile fermierilor“, a adăugat Robert Rekkers.

12 Iulie 2014

Calamităţile reduc impozitul pe

venitul agricol Fermierii care au suferit pierderi în urma calamităţilor din cursul anului 2013 vor fi scutiţi de impozitul pe venitul agricol. La data de 18 iunie 2014, Guvernul României a aprobat, în şedinţă, ordonanţa de urgenţă privind modificarea unor acte normative şi reglementarea unor măsuri fiscale, prin care se anulează impozitul pe venitul agricol, proporţional cu gradul de calamitate constatat, pentru contribuabilii care au desfăşurat în anul 2013 activităţi agricole şi care au suferit pierderi de venit, ca urmare a unor factori externi. Actul normativ prevede acordarea acestei facilităţi în cazul în care producţia nu a fost asigurată şi a fost calamitată în proporţie de peste 30%, acest lucru putând fi dovedit printr-un document emis de autoritatea competentă, în condiţiile legii. Mai mult, cei care au plătit deja contribuţiile beneficiază de restituirea sumelor achitate. „Este o măsură firească de a veni în întâmpinarea problemelor pe care le au fermierii şi este îndeplinirea unei promisiuni pe care am făcut-o celor care s-au confruntat cu situaţii foarte dificile în cursul anului trecut. Este clar că producătorii agricoli au declarat impozitul calculat pe baza normelor de venit, într-un context în care au suferit pierderi economice importante cauzate de calamităţi. În aceste condiţii, actul normativ este o facilitate care îi va ajuta să recupereze mai repede pagubele şi să poată să se dezvolte în continuare“, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

www.agrimedia.ro

Federaţia Naţională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun, Domenii şi Servicii Conexe (FNSAATDSC) AGROSTAR a lansat proiectul „O şansă pentru toţi şi toate“, prin care 739 de femei, atât din mediul rural, cât şi din mediul urban, sunt învăţate să devină antreprenor, dar pot să înveţe şi meserii precum lucrător în comerţ ori lucrător la fabricarea conservelor din legume sau fructe.

AGROSTAR a lansat proiectul «O şansă pentru toţi şi toate» Proiectul „O şansă pentru toţi şi toate“ este cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa Prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale“, Domeniul Major de Intervenţie 6.3 „Promovarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii“. Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 15.219.428,40 lei, asistenţa financiară nerambursabilă ridicându-se la 14.915.039,83 lei. „Prin implementarea proiectului vrem să încurajăm femeile să-şi deschidă propria afacere sau le punem la dispoziţie suportul necesar pentru a învăţa ce presupune munca de lucrător în comerţ ori lucrător într-o fabrică de prelucrare a legumelor şi fructelor. Este un demers care va aduce reale beneficii de ordin social, în special în mediul rural“, declară preşedintele AGROSTAR Niculae Ştefan. Obiectivul proiectului „O şansă pentru toţi şi toate“ este încurajarea accesului egal pe piaţa muncii, prin creşterea oportunităţilor de ocupare a grupului-ţintă format din 739 de femei. Accentul este pus pe femei tinere, fără studii superioare, neangajate şi provenite atât din mediul rural, cât şi din cel urban. Prezentă la lansarea proiectului, Camelia Şucu le-a transmis femeilor care vor să devină antreprenor că trebuie să aibă încredere în ele, să investească în educaţia lor şi să nu renunţe, chiar dacă vor avea şi eşecuri. „Este important ca atunci când

www.agrimedia.ro

înregistrezi un eşec să identifici cauza, astfel încât pe viitor să nu mai repeţi greşeala“, a punctat Camelia Şucu. Primul curs, cel de lucrător în comerţ, urmăreşte dobândirea de cunoştinţe şi abilitaţi necesare desfăşurării în bune condiţii şi la standarde de pregătire ridicate a profesiei de lucrător comercial. Cursul are nivelul I de calificare şi o durată de 120 ore de teorie şi 240 ore de practică. „Trebuie să ne desprindem de modul de a gândi de până acum şi atunci când vorbim de cursuri de lucrător în comerţ, de exemplu, să nu ne mai gândim doar la vânzătorul de la magazinul din sat. Lucrător în comerţ înseamnă şi că poţi să faci un business din asta, să vinzi marfa pe care alţii o produc şi nu au timp să o şi vândă. La noi toată lumea vrea să şi producă, să şi vândă“, a declarat preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, expert tehnic în cadrul proiectului. Cel de-al doilea curs, cel destinat lucrătorilor la fabricarea conservelor din legume sau fructe, necesită 120 ore de teorie şi 240 ore de practică, fiind un curs de nivel I de calificare. Ambele cursuri se vor finaliza cu evaluarea şi certificarea participantelor. Cursul de competenţe antreprenoriale va dezvolta capacitatea participantelor de a identifica oportunităţi pentru activităţi personale, profesionale şi de afaceri şi de punere a acestora în

practică. Formarea presupune 30 de ore de teorie şi 60 de ore de practică. Cursul de iniţiere în competenţe informatice va facilita învăţarea utilizării unui sistem de calcul şi a PC-ului, a tehnicilor de utilizare a aplicaţiei Microsoft Word, de gestionare a tabelelor cu aplicaţia Microsoft Excel, de realizare a prezentărilor cu aplicaţia Microsoft PowerPoint şi de utilizare a e-mail-ului. Cursul presupune 20 de ore de teorie şi 40 de ore de practică. Ambele cursuri se vor finaliza cu evaluarea şi certificarea participantelor conform evaluării. Cele mai pregătite şi mai motivate 50 de femei dintre cele 100 de participante la cursul de antreprenoriat vor beneficia de suport pentru a-şi demara propria afacere. Solicitantul va monitoriza, va evalua şi se va afla în dialog permanent cu cele 50 de femei selectate, urmând ca până la finalul proiectului cel puţin 10 femei să-şi deschidă propria afacere. Din perspectiva acoperirii geografice, pentru rezultate optime în implementare, în definirea grupului-ţintă a fost avută în vedere drept criteriu provenienţa din judeţe cu statut de judeţe defavorizate. Prin urmare, implementarea se va realiza la nivelul a patru regiuni de dezvoltare: Bucureşti-IIfov, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia şi Sud-Est. Perioada de implementare a proiectului este de 18 luni, partener este Asociaţia femeilor din mediul rural Olt, iar partener transnaţional este Centro de Studios Infer S.L. Iulie 2014 13

Cânepa de sămânţă se cultivă numai în unităţile agricole din zona foarte favorabilă (Câmpia de Vest, Transilvania, nord-vestul Moldovei, partea nordică a Câmpiei Române şi sudul Podişului Getic), sub îndrumarea unităţilor de cerecetare-dezvoltare agricolă din arealul amintit, după cum prezintă Gh. Bîlteanu şi V. Bârnaure. În toate aceste regiuni, climatul mai umed şi cu mai puţine zile tropicale asigură o bună vegetaţie a plantelor femele în intervalul iulie-septembrie. Se vor evita terenurile grele, care formează crustă şi nu permit un răsărit rapid şi uniform.

Tehnologia de cultivare a cânepii pentru sămânţă Cele mai bune premergătoare sunt trifolienele, ierburile perene, leguminoasele anuale pentru boabe, rapiţa, cartoful, sfecla. După grâu, se cultivă numai când acesta este precedat de plante care limitează atacul de molie (de exemplu, plantele furajere). Nu se va cultiva după porumb (chiar neerbicidat cu triazine), deoarece sfredelitorul porumbului, debilitând tulpina de cânepă în care face galerii, duce la ruperea şi uscarea inflorescenţelor înainte de maturare. Distanţa faţă de alte culturi cu cânepă este de minimum un kilometru în cadrul aceluiaşi soi şi de 4 kilometri faţă de alte soiuri. Revenirea cânepii de fuior pe acelaşi teren este posibilă după minimum 5-6 ani (N. Cepoiu).

Aplicarea îngrăşămintelor, comparativ cu cânepa de fuior, se face ţinând seama de următoarele particularităţi: densitatea culturii este de 4-5 ori mai mică - deci şi cantitatea totală de îngrăşăminte va fi mai redusă; raportul N:P:K va fi modificat în favoarea fosforului şi a potasiului, care favorizează producţia de sămânţă şi 14 Iulie 2014

limitează creşterile vegetative excesive. Pe solurile mai fertile, cu peste 3% humus, fertilizarea cu îngrăşăminte chimice se face la raportul NPK de 1:1:0,8-1, folosind câte 50-70 de kilograme de azot şi de 40-50 de kilograme de potasiu. Pe solurile mai sărace, cantităţile de azot cresc la 80-90 de kilograme la hectar, raportul N:P:K devenind cel mai adesea 1,5:1:0,8-1. Pe solurile cernoziomice sau/şi soluri cernoziomoide, cele mai bune rezultate s-au obţinut cu formula N-78 P-50 (O. Segărceanu şi colaboratorii). Cele mai bune rezultate se obţin cu îngrăşăminte complexe ternare, administrate sub arătura de bază şi cu corecţii de raporturi N:P:K prin fertilizare la pregătirea patului germinativ sau la semănat. O parte din azot se poate da şi la una dintre praşile (înainte de butonizare), folosind echipamente agricole speciale pentru această lucrare. Se poate face şi fertilizarea organo-minerală: 15-20 de tone de gunoi de grajd bine fermentat, plus 150-200 de kilograme superfosfat încorporat sub arătură; se adaugă la pregătirea patului germinativ sau la semănat 100

de kilograme de îngrăşământ binar sau orice altă formulă, ţinând cont de analiza solului. Se va acorda o foarte mare atenţie administrării uniforme a îngrăşămintelor.

Sămânţa şi semănatul În scopul difuzării mai rapide în cultură a noilor creaţii genetice în acest domeniu şi a asigurării unor cantităţi mai mari de sămânţă, se admit şi culturi semincere pentru obţinerea înmulţirilor a II-a sau chiar a III-a. Sămânţa trebuie să aibă însuşiri minime, prevăzute în standardele naţionale. Sămânţa de cânepă trebuie să aibă puritatea minimă de 96% (fără seminţe de lupoaie) şi capacitatea germinativă minimă de 80% (sporuri sigure de producţie se obţin când facultatea germinativă depăşeşte 90% - N. Cepoiu). Se va folosi numai sămânţa produsă în anul anterior. Sămânţa mai mare, cu MMB peste 20-22 de grame (realizată prin selectare) asigură producţii de fibră mai mari cu până la 30% (Kuzneţov). Sămânţa mai mare şi omogenă asigură răsăriri mult mai uniforme (Diana Glodeanu) şi uneori producţia creşte cu până la 22%, iar fibra este mult mai

www.agrimedia.ro

Iulie 2014 15

omogenă. Materialul de semănat se va trata obligatoriu cu substanţe fungicide. Semănatul se face când temperatura în sol, la adâncimea de 5-7 cm, s-a stabilizat la 8-9 grade Celsius (practic, înaintea semănatului porumbului). La semănatul prea timpuriu, plantele suferă din cauza temperaturilor scăzute, cresc încet şi nu ating înălţimea normală. Pagubele produse de purici sunt mai mari. Prin întârzierea semănatului se favorizează atacul moliei, se scurtează perioada de vegetaţie, plantele înfloresc prematur. Nerespectarea epocii de semănat determină întotdeauna producţii mai mici de tulpini şi fibră şi însuşiri tehnologice inferioare. Densitatea şi distanţa de semănat sunt variabile. La densităţi mai mici se realizează coeficienţi mai mari de înmulţire a seminţelor, dar sămânţa este mai puţin uniformă ca mărime, coacere, germinaţie, culoare, după cum recoltarea mecanizată este dificilă din cauza tulpinilor groase. Distanţa dintre rânduri este determinată şi de sistemul de maşini din dotarea unităţii: 45 cm pentru tractoare mici, de tipul L-445 şi cultivatoare pentru plante tehnice; 60-70 cm pentru gama de maşini agricole de tipul U-650. Se poate semăna şi în benzi, la 45 cm între rânduri şi 60-70 cm între benzi (de regulă patru rânduri în bandă), folosind tractoare şi semănători, sau în rânduri duble la 45+12,5 (15) cm sau 60+12,5 (15) , cu semănători de tipul SUP 21 sau SUP 48. În ultimul caz, se obţine şi o bună producţie de fibră, cultura fiind numită „mixtă“ (pentru sămânţă şi fibră). Limitele de variaţie a numărului de boabe germinabile/metrul pătrat sunt de 60-125, iar cantitatea de sămânţă corespunzătoare este de la 12 la 25 de kilograme la hectar. Limitele inferioare sunt pentru elita şi I 1 (MAIA).

Folosirea erbicidelor - se face numai la indicaţiile specialistului agronom ddin zonă. Erbicidele se aplică la pregătirea patului germinativ, încorporându-se la 3-4 cm adâncime, în cazul diferitelor aamestecuri de substanţe. Combaterea buruienilor este parţială, fiind necesară şşi o praşilă între rânduri, când plantele aau 40-50 cm înălţime. O. Segărceanu şi ccolaboratorii au determinat că o bună ccombatere a buruienilor se realizează ((aplicând erbicidele indicate) numai ppe solurile cu peste 3,5% humus.

R Recoltarea şi păstrarea s seminţelor

la cânepa pentru sămânţă. În mod normal, se efectuează 2-3 praşile mecanice între rânduri şi 1-2 praşile manuale pe rând, în funcţie de numărul de buruieni raportate la unitatea de suprafaţă. Răritul se poate face numai la culturi, în mod particular, când recoltarea se face manual. La culturile mecanizate, urmărindu-se obţinerea de tulpini mai fine, răritul nu este indicat.

Polenizarea suplimentară aduce

Victor VĂTĂMANU

Lucrările de îngrijire Când se seamănă cu semănătorile de tipul SUP 24 sau SUP 48, se tăvălugeşte imediat după semănat. Câmpurile semănate cu semănătoarea de tipul SPC - 6 se grăpează imediat, pentru a înlătura urmele rândurilor şi a evita pagubele produse de păsări. Între semănat şi răsărit, după ploi puternice, se poate forma crustă, situaţie în care se intervine cu grapa sau cu tăvălugi stelaţi. În preajma răsăritului, se combat purecii, prin prăfuire cu diverse substanţe aflate în dotarea farmaciilor fitosanitare. Prăşitul este o lucrare foarte importantă 16 Iulie 2014

sporuri de sămânţă de până la 150 de kilograme la hectar. Se face manual, prin trecerea prin lan cu o funie prinsă pe doi suporţi, cu care se loveşte vârful plantelor. Operaţia se face când 25-30% din plante sunt înflorite şi se repetă la 2-3 zile. Alte lucrări de îngrijire specifice sunt: scoaterea din lan şi arderea plantelor atacate de lupoaie, combaterea moliei cânepii (1-2 tratamente), eliminarea plantelor mascule cu talie mică şi înflorire precoce; înainte de a elibera polenul, se va face eliminarea plantelor femele cu talie mică.

M Momentul de recoltare a cânepii de ssămânţă este atunci când în treimea iinferioară a inflorescenţei fructele au ccăpătat culoarea şi luciul caracteristice şi sse văd cu ochiul liber (nu mai sunt învelite dde bracteole). Fructele din treimea mijlocie a inflorescenţei au culoarea caracteristică, ddar sunt încă învelite, iar cele de la vârf au cculoarea gălbuie, maturându-se ulterior. Recoltarea manuală, încă practicată, R cconstă în tăierea tulpinilor, legarea lor îîn snopi şi aşezarea în piramide pentru uscare, timp de 6-8 zile, după care se u bbat manual şi se vântură pe loc. Recoltatul mecanic se poate face într-o R ssingură fază (trecere) cu combine speciale ppentru recoltarea culturii de cânepă ssau eventual cu combine româneşti, modificate în acest scop. Defolierea m prealabilă este obligatorie şi se face cu substanţele recomandate de către specialiştii agronomi din zonă, în momentul când primele seminţe capătă culoarea caracteristică (circa 10-12 zile înainte de recoltare). Recoltarea în două faze constă în tăierea cu secerătoarea-legătoare, uscarea timp de 5-6 zile şi treieratul cu batoza sau combina C-12, modificată special pentru această operaţiune. Dacă unităţile producătoare de sămânţă dispun de forţă de muncă, se recomandă recoltarea separată a plantelor mascule după scuturarea polenului. Astfel, se obţine o producţie foarte bună de fibre, iar producţia de sămânţă creşte şi astfel recoltatul se va face mai uşor. În vederea păstrării, seminţele trebuie complet curăţate de resturile de inflorescenţă şi de seminţele verzi, după care se menţin în strat subţire, de 15-20 cm până la umiditatea de 9%. Numai după aceea se pot păstra în straturi de până la 100 cm sau, preferabil, în saci.

www.agrimedia.ro

Iulie 2014 17

La expoziţia AgriPlanta-RomAgroTec 2014, foarte multe companii producătoare de seminţe au fost prezente pentru a-şi expune oferta de soiuri şi hibrizi pentru următorul sezon agricol. Agricultorii au avut ocazia să primească informaţii de specialitate, dar şi să observe diverse varietăţi şi modul lor de comportare în cele peste 20 de loturi demonstrative. Interesul nostru a fost acela de a afla care sunt noutăţile genetice din portofoliul companiilor de profil şi drept urmare am intervievat câţiva reprezentanţi ai firmelor respective.

Varietăţi noi pe piaţa de seminţe

Emil Budică, manager zonal Euralis Seminţe „Pe lângă hibrizii de floarea-soarelui deja consacraţi, ES Balistic CL şi ES Tektonic CL, prezentăm o nouă realizare a companiei Euralis: ES Grafic CL. Este un hibrid semitardiv, high-oleic, ceea ce înseamnă că are un conţinut ridicat în acid oleic, de 91%. Pe lângă această caracteristică, are calităţi agronomice foarte bune, o rezistenţă foarte bună la Sclerotinia Phomopsis şi Phoma, foarte tolerant la secetă şi o rezistenţă genetică la Orobanche până la rasa G. Ne mândrim că avem în portofoliu trei hibrizi de floarea-soarelui high-oleici, 18 Iulie 2014

toţi se pretează tehnologiei Clearfield şi pot afirma că suntem pionieri în segmentul hibrizilor de floarea-soarelui cu conţinut ridicat în acid oleic. Această piaţă nu mai este una de nişă, pentru că a crescut foarte mult, iar traderii de oleaginoase sunt foarte interesaţi de aceşti hibrizi datorită calităţii foarte bune a uleiului rezultat. La cultura de porumb, noutatea este hibridul ES Cortes, FAO 420, care face parte dintr-o nouă grupă genetică, şi anume Tropical Dent. Avantajele principale ale hibrizilor din această grupă sunt productivitate ridicată, stabilitate şi toleranţă extraordinară la secetă. Este hibridul care se pretează cel mai bine condiţiilor din sudul ţării, unde nivelul precipitaţiilor nu depăşeşte 400-450 mm anual. Are o pornire foarte bună în vegetaţie, se pretează şi la densităţi mai mici, deoarece are o capacitate de compensare foarte bună, răspunde foarte bine la fertilizare şi de reţinut că are un randament foarte bun şi o toleranţă deosebită la secetă. Alături de Cortes, în grupa Tropical Dent se află şi noul hibrid ES Cubus, FAO 330. Punctele sale forte sunt: capacitatea de a pierde rapid apa din boabe

către sfârşitul perioadei de vegetaţie, un „stay green“ foarte pronunţat, toleranţă bună la Fusarium şi Ustilago şi toleranţă ridicată la frângere. Vârful nostru de lance este hibridul ES Sensor, 400 FAO, primul în topul vânzărilor. Un nou concept este Roots Power, care cuprinde varietăţile cu sisteme radiculare foarte bine dezvoltate.“

Bogdan Guţă, product manager Saaten Union „Suntem o companie europeană care testează, în condiţiile pedoclimatice din România, o gamă largă de varietăţi.

www.agrimedia.ro

Iulie 2014 19

Avem în catalog peste 100 de soiuri şi hibrizi, de la grâu de toamnă, orz, orzoaică, secară, triticale, rapiţă, floarea-soarelui, porumb până la mazăre, şi încercăm să aducem fermierilor cea mai bună genetică, adaptată condiţiilor climatice specifice ţării noastre. Totodată, venim în sprijinul fermierilor cu recomandări privind tehnologia potrivită de cultură, astfel încât aceştia să poată obţine profitul maxim. În fiecare an avem multe varietăţi noi, pe care le înregistrăm şi le punem la dispoziţia fermierilor, în primul rând prin testare în loturi demonstrative şi apoi prin comercializare. Anul acesta, la floarea-soarelui am venit cu trei hibrizi noi, de generaţie nouă, Clearfield: Santana CL, Puntasol CL şi Babisol CL. Ei fac parte din grupe de precocitate diferite, astfel încât fermierul să-şi poată aleage ce este mai adaptat condiţiilor din ferma sa. La porumb avem o gamă variată de hibrizi, din grupa FAO 200 până la FAO 600. În portofoliul comercial sunt circa 20 de varietăţi, iar noutăţile sunt hibrizii timpurii Suporto (FAO 250), Suardino (FAO 300) şi ISH 303. Ultimul dispune de o genetică excepţională şi are o perioadă de vegetaţie de 100-115 zile. La porumb, ne axăm pe grupa FAO 300-400 întrucât aceşti hibrizi răspund cel mai bine la condiţiile din România. De asemenea, în fiecare an testăm noi hibrizi de floarea-soarelui şi de porumb, avem loturi comparative în toată ţara pentru a face selecţia lor în diferite condiţii, pentru a-i promova exact pe cei de care fermierii au nevoie. Pentru că vine campania de toamnă, Saaten Union se prezintă cu o gamă bogată de varietăţi de cereale. Avem trei soiuri noi de grâu, timpurii, Kraljica, BC Anica, şi BC Lidija, care răspund

20 Iulie 2014

foarte bine în condiţii de secetă, au rezistenţă foarte bună la principalele boli şi o foarte bună calitate la panificaţie. Pentru orz şi orzoaică avem un portofoliu comercial omogen care răspunde foarte bine condiţiilor specifice din ţara noastră şi este destul de variat, pentru ca orice fermier să poată alege soiul potrivit. Vreau să subliniez faptul că Saaten Union România are în ofertă doi hibrizi de grâu, ceea ce este o noutate în acest domeniu. Sunt hibrizi timpurii ce au o producţie mult mai stabilă şi o rezistenţă foarte bună la principalele boli criptogamice. Noi îi testăm de 4 ani şi producţia lor este cu 15-20% mai mare decât la soiurile convenţionale. Datorită fenomenului de heterozis, stabilitatea producţiei este mult mai bună şi calitatea de asemenea. Am observat că fermierii încă sunt reticenţi la această noutate, dar în următorii ani, încetul cu încetul, vor începe să înţeleagă beneficiile acestui progres tehnologic pe care îl reprezintă hibrizii de grâu. Sămânţa este mai scumpă, însă cantitatea necesară la hectar este de 2-3 ori mai mică şi întotdeauna fermierul trebuie să pună în balanţă input-urile şi output-urile astfel încât să obţină profit. În principiu, hibrizii răspund foarte bine tehnologiilor intensive şi sunt foarte rezistenţi în condiţii dificile. Le recomand fermierilor să încerce şi să vadă diferenţa dintre soiuri şi hibrizi. La rapiţă, avem varietăţi de la compania germană Rapool, specializată în ameliorarea seminţelor de rapiţă, şi care ocupă poziţie de lider pe piaţa mai multor ţări europene. Hibrizii de rapiţă Rapool sunt performanţi, cu calităţi excepţionale şi o adaptabilitate ridicată.“

Silviu Caimac, manager de marketing Sumi Agro România „Pe lângă colaborarea foarte bună pe care o avem cu alte companii, de curând am început un parteneriat şi cu firma Lantmännen, care produce seminţe de rapiţă. Noutăţile sunt hibrizii de rapiţă Maxim şi Milan. În România, la cultura de rapiţă reprezentăm brandul Rustica, iar la porumb colaborăm cu Zemun Polje Institute din Serbia. În portofoliul de seminţe vom aduce soiuri de soia şi mai testăm şi alte produse pe acest segment. În privinţa îngrăşămintelor chimice, unde chiar avem succes, am adus ca noutate produsul microgranulat Sumistart P. Fermierii care cumpără o anumită cantitate de îngrăşământ primesc şi un aplicator. Este un produs care conferă plantei un start bun în vegetaţie şi o înrădăcinare mult mai bună. În gama îngrăşămintelor chimice foliare avem mai multe produse noi: Sazolene, Azo-Speed, Fertigofol Ultra. Din segmentul produselor de protecţie a plantelor, cea mai mare noutate este Nisshin, un erbicid postemergent folosit la cultura porumbului. Cei care îl fo folosesc vor avea rezultate foarte bune în fo combaterea buruienilor graminee anuale co şi perene şi a unora dicotiledonate. De anul acesta, vom distribui în mod D exclusiv produsul Rovral. Este un ex fungicid pe care foarte mulţi agricultori fu îl cunosc şi ne bucurăm foarte mult că îl avem în portofoliul nostru de produse. av Aş dori să subliniez că, pe lângă A produsele noastre, investim foarte p mult şi în profesionalismul echipei. m Oferim un pachet întreg ce include O atât seminţe, îngrăşăminte chimice, at produse de protecţia plantelor, cât p şi ş consultanţă de specialitate.“

www.agrimedia.ro

Iulie 2014 21

Ana MUSTĂŢEA

Florin Munteanu, director tehnic Biocrop „O noutate absolută în portofoliul nostru anul acesta sunt triticalele. Avem un soi timpuriu, Agrano, foarte productiv, cu peste 6 tone/ha şi o înfrăţire puternică, ceea ce face ca norma la semănat să fie mică, de circa 100 kg/ha. Este rezistent la boli, cădere şi la alte condiţii de stres şi se pretează la o tehnologie minimă. Poate înlocui cu succes culturile de grâu şi de orz de primăvară. De asemenea, se poate cultiva pe solurile mai sărace, deficitare în elemente nutritive estenţiale, şi astfel terenurile cu anumite probleme pot fi reintroduse în circuitul agricol. Se pretează a fi semănat pe dealuri, văi etc. Soiul conţine aminoacidul lizina, care este important în hrana animalelor deoarece conduce la creşterea accelerată a acestora. Triticalele sunt folosite cu succes în sectorul zootehnic. Anul acesta am plasat soiul Agrano în 20 de locaţii din ţară, iar producătorii care l-au cultivat sunt foarte mulţumiţi. Din toamna acestui an îl vom avea la comercializare. Soiul provine de la unul dintre cei mai mari amelioratori de seminţe din lume, de la partenerul nostru DSV Germania.

22 Iulie 2014

De anul acesta am început să testăm şi hibrizi de floarea-soarelui high-oleici pentru că şi în România această piaţă este în creştere. În momentul de faţă avem unul la comercializare, însă suntem în proces de testare a altor două varietăţi. Acestea prezintă toleranţă la imazamox, la atacul bolilor criptogamice şi dorim să fim pregătiţi pentru a avea ce oferi fermierilor în perioada următoare. Seminţele de floarea-soarelui obţinute de hibrizii high-oleici sunt căutate de marii traderi din România şi se preconizeză că acestea vor fi achiziţionate la un preţ cu 20-25% mai mare. Pentru ca un un hibrid să fie considerat high-oleic, procentul minim de acid oleic din seminţe trebuie să fie de 80%. Hibridul nostru Oliva CL pe care îl avem în portofoliu are un conţinut de acid oleic ce depăşeşte 90%. Este un hibrid timpuriu, stabil, ce nu necesită spaţii mari de izolare.“

Călin Mihoc, director România May Agro Seed „În acest an ne prezentăm cu doi hibrizi noi de floarea-soarelui, Meteor şi Duet, ambii sunt timpurii şi se pretează la tehnologia Clearfield.

Meteor are dublă toleranţă la mană şi rezistenţă la lupoaie, iar Duet este un hibrid clasic. Sperăm să avem succes cu amândoi pe piaţa românească. Firma deţine în Turcia două staţiuni de cercetare, una la Bursa şi cealaltă la Adana. Avem o bună colaborare cu partenerii noştri de la BASF şi în curând vom lansa hibrizi compatibili cu tehnologia Clearfield Plus. Am înregistrat deja primul hibrid în UE şi în viitor vom avea câteva loturi demonstrative. Sperăm ca în curând să venim pe piaţă cu 2-3 hibrizi Clearfield Plus noi. Suntem decişi să investim cât mai mult în floarea-soarelui şi să venim cu hibrizi performanţi pe piaţă. Programul nostru de ameliorare este extrem de complex şi coordonat de o persoană extrem de bine pregătită profesional. Hibrizii de floarea-soarelui sunt high-oleici şi vedem că în ultimul timp există un interes pentru aceştia, iar firmele care se ocupă cu comerţul seminţelor de floarea-soarelui oferă bonusuri destul de substanţiale. Anul acesta am lansat pe piaţa românească un astfel de hibrid, el se numeşte Olivia, este timpuriu şi tolerant la erbicidul Pulsar. Am vândut deja 1.000 de saci pe piaţa românească şi sperăm să fie un hibrid de succes pentru fermieri. Vânzările au crescut pentru că anul trecut performanţele hibrizilor noşti au fost foarte bune, peste media unora de la competitorii noştri şi asta ne-a ajutat să ne creştem volumul la comercializare. În funcţie de tehnologia aplicată, fermierii au obţinut producţii între 3 şi 4,2 tone/ha. În Turcia, avem un hibrid cu rezistenţă la lupoaie până la rasa H şi probabil în următorii 2 ani îl vom aduce şi pe piaţa din România. În ţară, prin aplicarea tehnologiei BASF, parazitul Orobanche este foarte bine combătut.“

www.agrimedia.ro

Iulie 2014 23

Pentru porumbul cultivat în monocultură, neaplicarea îngrăşămintelor conduce la secătuirea solului în substanţe azotoase şi substanţe organice. Porumbul în monocultură îşi menţine nivelul de producţie tot atât de ridicat ca şi în rotaţia grâu-porumb dacă se utilizează îngrăşăminte minerale. Efectul plantei premergătoare este evident, cu toate că, în monocultură, producţia, datorită fertilităţii ridicate a solului, se menţine la un nivel ridicat. Prin folosirea îngrăşămintelor însă producţia în monocultură, în medie pe 8 ani, depăşeşte martorul neîngrăşat cu circa 1.300-1.500 de kilograme la hectar, în timp ce în rotaţie, îngrăşămintele minerale au sporit recolta, în medie, cu circa 400-500 de kilograme la hectar.

Fertilizarea porumbului cultivat în monocultură Aceste date, obţinute pe un cernoziom foarte fertil din sudul ţării, demonstrează că monocultura porumbului, după cum prezintă Gh. Bîlteanu şi V. Bârnaure, reclamă aplicarea anuală a îngrăşămintelor minerale cu azot şi fosfor. Explicaţia constă în faptul că porumbul părăseşte târziu terenul (secătuit de apă şi substanţe nutritive) şi provizia de elemente nutritive solubile nu are vreme să se refacă din rezervele naturale ale solului în interval de timp scurt până la venirea iernii sau primăvara devreme până la semănat. În monocultura de porumb, cum s-a dovedit prin experienţele efectuate de Gr. Coculescu, elementul cel mai important este azotul. Producţia de porumb creşte pe măsură ce cresc dozele de azot şi efectul acestora este deosebit de mare în anii cu precipitaţii suficiente în fazele critice ale plantelor. În raportul N:P, fosforul are pondere mică. Creşterea dozelor de azot şi fosfor peste limitele de N96P32 (N = 3, P = 1) nu a dus la sporuri mai mari de recoltă. Pe cernoziomuri, în monocultura de porumb, nu s-a semnalat nevoia folosirii îngrăşămintelor cu potasiu. În medie pe 3 ani, la porumbul în monocultură s-au obţinut sporuri însemnate şi prin 24 Iulie 2014

folosirea anuală a 10-20 t/ha gunoi de grajd. Adaosul la gunoi a îngrăşămintelor minerale (N, P) determină o creşte mai mare a producţiei. Sporurile ce se obţin prin administrarea împreună a îngrăşămintelor organice şi minerale sunt însă mai mici decât suma sporurilor ce se obţin prin administrarea lor separată.

Îngrăşămintele azotate cele mai indicate în cultura porumbului Există în prezent un bogat material experimental legat de efectul asupra producţiei de porumb al diferitelor îngrăşăminte cu azot. La Albota - Piteşti şi la Livada - Satu-Mare, pe soluri podzolice, argilo-iluviale, azotatul de amoniu, ureea şi amoniacul anhidru au avut acelaşi efect asupra producţiei. La Podu Iloaiei, pe cernoziom slab levigat, azotatul de amoniu a dat aceleaşi rezultate ca şi apa amoniacală. Numeroase experienţe au relevat faptul că, la aceleaşi doze de azot, îngrăşămintele lichide cu azot dau practic aceleaşi producţii ca şi azotatul de amoniu, atât pe cernoziomul de la Fundulea, cât şi pe cel de la Caracal şi Lovrin, atât în monocultură, cât şi în

rotaţia grâu-porumb. Sortimentul de îngrăşăminte azotate produse actualmente în România satisface cerinţele fertilizării oricăror soluri cultivate cu porumb.

Metodele şi epoca de aplicare a îngrăşămintelor în cultura porumbului În condiţiile tehnicii actuale, îngrăşămintele fosfatice şi potasice la porumb se aplică prin împrăştiere, la arătura de vară sau de toamnă, iar cele azotate, primăvara, la pregătirea solului pentru semănat. Cercetările efectuate de-a lungul anilor au demonstrat şi au pus în evidenţă că eficienţa economică a îngrăşămintelor creşte prin aplicarea lor localizată, în benzi, o dată cu semănatul, în preajma seminţelor. Cu N32P16 dat lateral şi de-a lungul rândurilor de seminţe, s-au obţinut sporuri importante de producţie. B. Nelson menţionează că porumbul foloseşte, de regulă, mai bine îngrăşămintele încorporate local decât pe cele împrăştiate pe toată suprafaţa: 224 de kilograme la hectar de îngrăşăminte minerale încorporate local au asigurat acelaşi spor de recoltă ca 448 de kilograme încorporate prin împrăştiere. Există în acest sens şi

www.agrimedia.ro

experienţe cu fosfor radioactiv, prin care s-a pus în evidenţă intensitatea mai mare de absorbţie a îngrăşămintelor încorporate local, mai ales de către primele rădăcini. Încorporarea locală a îngrăşămintelor trebuie însă realizată la 3-6 cm lateral şi cu 3-4 cm mai adânc decât seminţele. Îndepărtarea mai mare de seminţe reduce din efectul îngrăşămintelor. O apropiere mai mare inhibă germinaţia, fapt dovedit şi de către Gh. Bîlteanu şi colaboratorii, în urma experimentărilor efectuate. C. Hera a evidenţiat pe cernoziomul levigat din silvostepa de sud a ţării că aplicarea localizată a azotului la porumb determină, faţă de aplicarea clasică, un spor de recoltă de circa 6 qintale la hectar. Administrarea în amestec a azotului şi a fosforului, în aceeaşi bandă de fertilizare, realizează în acelaşi timp stimularea absorbţiei fosforului de către plantele de porumb, dar şi stimularea absorbţiei şi acumulării azotului din îngrăşământ. Dar în amestec cu fosforul (localizat) azotul se absoarbe mult mai intens decât atunci când aceste elemente se administrează în benzi separate. Aplicarea localizată a îngrăşămintelor în cultura porumbului este larg răspândită şi în ţările mari cultivatoare de porumb, indiferent de condiţiile de sol şi de climă în care se cultivă porumbul. Pentru creşterea rapidă şi timpurie, plantele de porumb solicită o concentraţie mai mare de principii nutritive, în special de fosfor, în comparaţie cu perioadele următoare. S. Aldrech şi E. Leng recomandă pentru îngrăşarea localizată toate cele trei elemente (N, P, K). În terenurile bogate în potasiu este indicat drept cel mai bun raport N:P2O5:K2O cel de 1:4:2, iar în terenurile sărace în acest element, de 1:4:4. Cantităţile ce se recomandă sunt: 5,7-11 kg/ha N; 20-30 kg/ha P2O5; 13,3- 26,6 kg/ha K2O. Îngrăşarea localizată a porumbului în România solicită dispozitive speciale pentru semănătoarea SPC-6, care să efectueze ambele lucrări în acelaşi timp: semănatul şi îngrăşarea pe rânduri (3-4 cm lateral şi 3-4 cm mai adânc decât seminţele). Pentru îngrăşarea localizată trebuie folosite, cu prioritate, îngrăşămintele complexe. Îngrăşarea porumbului după procedeul prezentat mai sus asigură o foarte bună dezvoltare a sistemului radicular, o mai mare rezistenţă a plantelor la secetă şi o producţie mai ridicată. În legătură cu epoca de administrare a azotului în cultura porumbului, este important să se reţină ca timp optim

www.agrimedia.ro

administrarea primăvara, la pregătirea terenului pentru semănat. Administrarea îngrăşămintelor fosfatice şi, unde este cazul, a celor potasice toamna, la arătură, administrarea azotului la pregătirea patului germinativ şi administrarea localizată o dată cu semănatul a unei cantităţi din toate cele trei elemente constituie metoda cea mai eficace de folosire a îngrăşămintelor minerale la cultura porumbului. Eficienţa azotului în cultura porumbului este determinată de factorul apă, în anii secetoşi, iar administrarea de toamnă asigură cele mai bune rezultate. În anii bogaţi în precipitaţii, administrarea integrală din toamnă reduce însă eficienţa cu 20%, din cauza procesului de levigare. Necunoscându-se evoluţia precipitaţiilor, administrarea primăvara trebuie luată ca bază în folosirea azotului la porumb. Având în vedere ritmul de livrare a îngrăşămintelor cu azot către fermieri, trebuie luată în considerare pentru porumb şi administrarea unei cantităţi de azot în timpul vegetaţiei, până în faza de 6-8 frunze, o dată cu praşila mecanică sau chiar mai târziu, cu apa de irigare. Aplicarea azotului în timpul vegetaţiei poate fi eficientă numai în condiţii optime de umiditate. Această epocă trebuie avută în vedere numai când nu s-au putut asigura dozele de azot stabilite la semănatul porumbului. Rezultatele cerecetărilor din domeniu pot conduce la următoarele concluzii: dozele mici de îngrăşăminte se pot administra, cu rezultate practic egale, fie toamna, fie la pregătirea patului germinativ, fie în timpul vegetaţiei, când plantele de porumb au formate 6-8 frunze; în cazul utilizării unei cantităţi de 80 kg/ha substanţă activă se obţin aceleaşi rezultate de producţie dacă administrarea se face exclusiv la pregătirea patului germinativ sau se fracţionează, jumătate toamna şi jumătate la pregătirea patului germinativ (prima soluţie trebuie preferată, fiind mai economică); administrarea a 80 kilograme de azot când porumbul are 6-8 frunze nu asigură sporuri de producţie mai mari decât doza de 40 de kilograme administrată în acelaşi timp; fracţionarea dozei de 80 de kilograme de azot în două epoci de administrare nu se dovedeşte utilă în comparaţie cu administrarea întregii cantităţi la pregătirea patului germinativ; cu doza de 120 kg/ha se poate asigura un spor de recoltă mediu de 1,6 q/ha faţă de varianta 80 kg/ha azot administrat la pregătirea patului

germinativ. Din cele prezentate rezultă posibilitatea administrării azotului în cultura porumbului în mai multe variante. Cultivatorul se va orienta în alegerea soluţiei ţinând seama de rezerva de îngrăşăminte din unitate, de elementele economice (spor de producţie în raport cu consumul de carburanţi, cu forţa de muncă etc.), de faptul că în cultura industrială a porumbului numărul de treceri cu tractorul pe teren trebuie redus la minimum. Economia de energie, fără diminuarea producţiei, trebuie avută în vedere şi în cazul administrării îngrăşămintelor.

Folosirea microelementelor în cultura porumbului este studiată din ce în ce mai mult în România. Dintre microelemente, zincul începe să constituie însă o problemă deosebită. Astfel, Gh. Ştefan constata la porumbul cultivat pe un sol tip cernoziom, în monocultură şi în condiţii de irigare, clorozarea şi necrozarea frunzelor, întârzierea creşterii plantelor şi şiştăvirea boabelor, consecinţă a unor carenţe în nutriţia porumbului cu microelemente metalice. Aplicarea pe fond de azot a zincului, sub formă de sulfat de zinc, în cantitate de 20-60 kg/ha, a determinat sporuri la producţia de boabe cuprinse între 31 şi 40%. Pe fondul de fosfor sau pe fondul de azot şi fosfor, sporurile de producţie au fost mai mici (15-21%, respectiv 11-30%). Sporuri de producţie s-au obţinut şi prin aplicarea manganului şi a cuprului, însă mult mai mici în comparaţie cu zincul (în jur de 10%). În zona centrală a Moldovei s-a semnalat evident scăderea producţiei de porumb din cauza nutriţiei necorespunzătoare a plantelor cu zinc pe solurile cu valorile pH-ului mari şi pe care s-au administrat cantităţi ridicate de fosfor. Compoziţia chimică a frunzelor de porumb provenite de la plantele cu carenţă au arătat un conţinut redus în zinc şi un conţinut mare în fosfor. Pe măsura ridicării conţinutului de fosfor în plante în timpul creşterii lor, zincul devine insuficient. Apare în plantele de porumb un dezechilibru în raportul P:Zn, funcţiunile fiziologice fiind puternic influenţate din cauza insuficienţei de zinc. Experienţele efectuate de către D. Pleşa au pus pregnant în evidenţă necesitatea studierii zincului şi a folosirii lui, acolo unde apar carenţe, pentru creşterea producţiei de porumb. Gh. Ştefan recomanda 3-4 kilograme zinc (sub formă de sulfat de zinc) la hectar, o dată la 4 ani. D. Săndoiu Iulie 2014 25

Victor VĂTĂMANU

indica încorporarea zincului toamna, la 10-15 cm adâncime. Pentru înlăturarea carenţei, zincul se poate administra şi prin stropirea plantelor cu o soluţie de 0,2-0,4 sulfat de zinc, de 2-3 ori, la intervale de 7-10 zile, începând cu faza de 5-6 frunze. Mai trebuie prezentat şi faptul că şi calciul poate determina carenţa de zinc la porumb. Aplicarea amendamentelor de calciu duce la reducerea procentului de zinc în plantă, dar şi a cantităţii totale de zinc absorbită în recoltă. Aceste elemente atrag atenţia asupra studierii zincului pentru porumb şi pe solurile unde se utilizează calciul ca amendament. Problema zincului la porumb s-a pus în multe state cultivatoare de porumb. S. Aldrich şi E. Leng au făcut precizarea că, acolo unde „dotarea“ cu zinc este insuficientă, îngrăşarea cu fosfor trebuie realizată cu multă atenţie, pentru a evita riscul carenţei acestui microelement.

Amendamentele cu calciu cele mai bune rezultate de producţie le asigură porumbul cultivat pe solurile cu un pH neutru (6,5-7). În România, porumbul se cultivă şi pe soluri acide, dar producţiile care se obţin sunt mai mici.

Efectul pozitiv al amendamentelor asupra producţiei de porumb pe solurile acide a fost ilustrat în România prin numeroase date experimentale. Amendamentele cu calciu, singure, determină o creştere a producţiei de porumb cu 6-8 qintale la hectar. Important este că, pe fondul amendamentelor, se amplifică substanţial efectul îngrăşămintelor. Azotul singur pe sol acid diminuează evident producţia (în general, cu 15%). Reacţia fiziologic acidă a azotatului de amoniu acţionează în direcţia creşterii acidităţii solului. Introducerea în sol a 5 tone la hectar de carbonat de calciu anihilează efectul nociv al îngrăşământului azotat. Sporurile cele mai mari, datorită amendamentelor pe solurile acide, se obţin când se administrează împreună cu cele trei elemente nutritive. Şi din cercetările efectuate în cadrul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Albota - Argeş a reieşit efectul pozitiv asupra producţiei de porumb al amendamentelor de calciu. Aplicarea a 4-6 tone la hectar carbonat de calciu (ceea ce a corespuns cu neutralizarea a 50-75% din aciditatea hidrolitică a solului)

a mărit efectul îngrăşămintelor pe solurile podzolice din aria staţiunii. Amendamentele cu calciu pe solurile acide, în afară de efectul direct asupra producţiei şi indirect prin intensificarea acţiunii îngrăşămintelor minerale şi organice, asigură şi prelungirea în timp (efect remanent) a acestor îngrăşăminte, după cum prezintă T. Stanciu (1962). Aplicarea amendamentelor pentru cultura porumbului trebuie realizată în primul rând pe cele mai acide soluri. Efectul amendamentelor se evidenţiază din primul sau al doilea an de aplicare şi durează 8-9 ani. Ca o concluzie în ceea ce priveşte problema folosirii îngrăşămintelor în cultura porumbului, trebuie atrasă atenţia că nivelul rezultatelor acestei măsuri fitotehnice depinde de asigurarea în optim a factorilor de vegetaţie şi a celorlalte elemente care compun tehnologia de cultivare (apă, densitate, lucrări de îngrijire etc.).

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Agricover - mai aproape de fermieri Prezent pentru întâia oară la expoziţia AgriPlanta-RomAgroTec, Grupul Agricover s-a remarcat prin standul său impunător şi echipa numeroasă gata să ofere informaţii preţioase fermierilor vizitatori. Pentru revista noastră, acestea au fost furnizate de către dna Ioana Pascu, manager PR & evenimente în cadrul grupului.

De ce aţi participat la Agriplanta? Agricover este prima platformă de soluţii integrate pentru agricultură care îşi propune să ofere fermierilor informaţii şi servicii pentru creşterea productivităţii fermelor. Expoziţia AgriPlanta-RomAgroTec constituie un bun prilej de a fi aproape de fermieri şi de a pune la dispoziţia acestora expertiza şi cunoştintele noastre în domeniul agribusiness.

înseamnă tehnologie şi inovaţie în serviciile Agricover, gama largă de produse şi servicii, dar şi cele mai noi soluţii de dezvoltare pe care le punem la dispoziţia fermierilor. Agricultorii au găsit la standul Agricover o echipă de consultanţi tehnici bine pregătiţi, gata oricând să răspundă la întrebări şi probleme ce ţin de tehnologia aplicată. Cel mai mare magazin online din domeniu - Covera.ro a oferit soluţii complete pentru casă, gradină şi fermă. Echipa Agricover Credit a prezentat cele mai noi soluţii de finanţare pentru achiziţia de implementuri şi terenuri agricole. De asemenea, au fost începute primele discuţii pentru campania de recoltare.

Am văzut în ultimul timp multe produse financiare noi, aţi pregatit ceva special pentru această expoziţie? Special pentru Agriplanta au fost prezentate fermierilor două soluţii noi de finanţare menite să susţină dezvoltarea fermelor: Creditul Utilaj Instant - investiţii cu avans zero pentru achiziţia de implementuri şi Creditul Hectar Plus - investiţii pentru achiziţia de terenuri arabile.

Ce au găsit vizitatorii la standul Agricover, cu ce v-aţi prezentat? Vizitatorii au avut ocazia să descopere ce 26 Iulie 2014

www.agrimedia.ro

Iulie 2014 27

La 12 iunie a.c., compania Bayer CropScience a organizat la Bucureşti cea de-a doua ediţie a Bayer Agro Forum, dedicat, de această dată, culturii de rapiţă. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa a peste 200 de fermieri din întreaga ţară, alături de cei mai importanţi distribuitori naţionali şi regionali de inputuri pentru agricultură.

Forum despre genetica Bayer la cultura de rapiţă În cadrul Bayer Agro Forum Rapiţă 2014 au fost abordate o serie de subiecte interesante privind cercetările în genetică ale companiei, precum şi oferta de seminţe şi produse fitosanitare din acest an. Cuvântul de deschidere i-a aparţinut dlui Mihai Gheorghe, director de vânzări al Bayer CropScience România, care a subliniat importanţa economică a culturii de rapiţă şi atenţia pe care compania i-o acordă, investind anual sume importante în cercetare şi dezvoltare, astfel încât să poată oferi fermierilor seminţe de rapiţă de calitate superioară şi produse de protecţie inovatoare. „Bayer CropScience este capabilă să ofere soluţii integrate pentru cultura de rapiţă, pornind de la genetică, produse fitosanitare şi nu în ultimul rând expertiză tehnică. Obiectivele acestui eveniment sunt de a face cunoscute tendinţele privind tehnologia culturii de rapiţă şi de a crea o platformă de dezbatere şi de schimb de idei cu partenerii noştri, fermierii. Suntem la a doua ediţie a Bayer Agro Forum şi sunt convins că în viitorul apropiat vom veni şi cu alte propuneri pentru a avea 28 Iulie 2014

noi dezbateri”, a afirmat dl Gheorghe. În luna februarie a.c., Bayer a organizat un forum, al cărui subiect amplu dezbătut a fost tehnologia culturilor de cereale, în special cea a grâului. Ca şi atunci, o parte importantă din program a fost alocată ultimelor noutăţi în materie de cercetare. Subiectul a fost abordat pe larg de către dl Wade Stocker, EMEA Oilseed Development Manager, care a vorbit despre ameliorarea hibrizilor de rapiţă, paşii ce trebuie parcurşi pentru obţinerea de varietăţi valoroase, care posedă caracteristici importante precum productivitate ridicată, rezistenţă la boli şi la iernare şi conţinut de ulei de calitate.

Compania investeşte anual în cercetare circa 1 mld euro. În anul 2009 a reuşit, în premieră, să descifreze genomul rapiţei, permiţându-i astfel să obţină varietăţi cu caracteristicile dorite într-o perioadă mai mică de timp. În ultimii ani, Bayer a achiziţionat companii puternice ce deţineau genetica de rapiţă, cu scopul de a îmbunătăţi caracteristicile agronomice ale noilor hibrizi. Puritatea genetică a hibrizilor Bayer este la cel mai ridicat nivel din piaţă datorită cercetărilor din ultimii 10 ani realizate de companie. Producţia de linii şi hibrizi este făcută într-o regiune unde rapiţa

www.agrimedia.ro Marius STANCIU

probabil va cuprinde şi un hibrid Clearfield, rezistent la erbicide.

Gabriel GHERGHESCU

Controlul bolilor şi al dăunătorilor

Succesul unei culturi începe de la sămânţă Marius Stanciu, seed manager Bayer CropScience România & Bulgaria, a vorbit în cadrul forumului despre tehnologia culturii de rapiţă şi oferta de seminţe din această toamnă, nu înainte însă de a prezenta un clasament al principalelor pieţe în funcţie de valoarea totală a seminţelor valorificate - studiu realizat în perioada 2003-2012 de o firmă specializată. Potrivit cifrelor prezentate, principalele pieţe la cultura de rapiţă sunt SUA, Canada, Uniunea Europeană şi China. Pe aceste pieţe, Bayer ocupă locul 1, cu cele mai mari vânzări, urmată de companiile Monsanto şi DuPont. În Canada - piaţa cea mai profesională din lume în privinţa culturii de rapiţă -, compania germană deţine o cotă de piaţă de peste 50%. „Dintre celelalte culturi oleaginoase importante, floarea-soarelui şi soia, rapiţa este cea care a cunoscut, în ultimii ani, cele mai multe îmbunătăţiri genetice. Companiile au investit foarte mult în cultura de rapiţă”, a afirmat dl Stanciu. La nivel mondial, rapiţa se cultivă pe o suprafaţă de 35 milioane ha, iar Europa are o treime din aceasta. Specialistul pe partea de seminţe a făcut şi o serie de recomandări tehnologice, astfel încât fermierii să poată obţine producţii mari la recoltare. Acesta a subliniat importanţa pregătirii patului germinativ în aşa fel încât adâncimea de semănat să fie respectată. „Dacă faceţi lucrările solului înainte de semănat, atenţie mare că există posibilitatea să semănaţi mai adânc, pentru că pământul este afânat. Noi recomandăm şi o arătură de vară, dar aici este o întreagă discuţie, însă dvs. în fermă decideţi dacă

www.agrimedia.ro

Brentano este un hibrid nou cu foarte bună toleranţă la temperaturi scăzute şi pretabil pentru semănat devreme. Are talie ridicată şi o bună toleranţă la iernare, riscurile de îngheţ târziu de primăvară pot fi evitate cu acest hibrid. Puncher este un hibrid nou cu potenţial ridicat de producţie, cu foarte bună toleranţă la atacul de Phoma, un conţinut ridicat de ulei şi o rezistenţă excelentă la cădere.

Gabi RAVICZKI merită sau nu să faceţi o arătură, în funcţie de tipul de sol, de utilajele pe care le aveţi etc. Este foarte important ca terenul să fie bine pregătit pentru că sămânţa este foarte mică şi consider că 40% din ceea ce investiţi în orice cultură este cu sămânţa. Densitatea la semănat pe care o recomandăm este de 50-60 boabe germinabile pe mp pentru hibrizi, pentru că obiectivul este să obţinem în primăvară 45-50 plante/mp. Nu s-au observat diferenţe de producţie la diferite distanţe între rânduri. Densitatea este elementul important la rapiţă pentru obţinerea unor producţii bune. În toamnă, dezvoltarea optimă a plantelor presupune ca acestea să aibă minimum 8 frunze, un diametru la colet de 8 mm şi fără tijă florală, dar, în general, hibrizii nu dau tije.” Acesta a vorbit, de asemenea, şi despre fertilizarea optimă a culturii de rapiţă, subliniind atât importanţa macroelementelor, cât şi a microelementelor, cum este borul. În privinţa hibrizilor de rapiţă aflaţi la comercializare anul acesta, compania are un număr de şase varietăţi, dintre care două sunt noi, respectiv Brentano şi Puncher. Potrivit dlui Stanciu, în 2015 portofoliul de seminţe de rapiţă se va mări şi

În partea a doua a forumului, dl Gabi Raviczki, marketing manager al Bayer CropScience România, a vorbit despre tehnologia de protecţie împotriva bolilor la rapiţă, după care dl Mihai Gheorghe, director de vânzări în cadrul companiei, a prezentat schema de tratamente pentru combaterea dăunătorilor. Pentru controlul bolilor, compania recomandă două produse extrem de eficace, Folicur şi Tilmor, iar din acest an portofoliul va cuprinde şi fungicidul Propulse. Propulse conţine o nouă substanţă activă sistemică, fluopiram, aparţinând unei clase chimice noi, inventată şi dezvoltată de compania Bayer. Pe lângă fluopiram, formularea cuprinde şi substanţa activă consacrată protioconazol, cunoscut ca fiind cel mai activ triazol de pe piaţă. Noul produs oferă astfel un spectru foarte larg de activitate cu acţiune sistemică asupra unui număr foarte mare de ciuperci parazite, acţionând atât preventiv, cât şi curativ şi uneori eradicativ. Produsul se aplică în doză de 1 l/ha în vegetaţie pentru combaterea putregaiului alb şi a pătării brune, din momentul apariţiei bobocilor florali încă nedeschişi până la sfârşitul înfloritului. Pentru combaterea dăunătorilor, firma recomandă aplicarea insecticidelor Decis, Proteus şi Biscaya, iar pentru creşterea rezistenţei la scuturare folosirea produsului Lamfix - un adeziv care reduce pierderile de producţie datorate supracoacerii silicvelor de rapiţă. Forumul dedicat culturii de rapiţă a fost un real succes, în cadrul căruia fermierii au aflat informaţii preţioase referitoare la ultimele noutăţi ale companiei şi au avut posibilitatea să pună o serie de întrebări specialiştilor, beneficiind astfel de o expertiză tehnică extrem de valoroasă. Iulie 2014 29

Ana MUSTĂŢEA

nu este cultivată de către fermieri, iar distanţa dintre linii este mai mare de 20 km (puritatea obţinută în laboratoare este menţinută astfel şi în câmp). Cercetătorii Bayer au dezvoltat şi un sistem de câmpuri de cercetare foarte mare în întreaga Europă, cu locaţii specifice, pentru rezistenţe specifice. De exemplu, pentru rezistenţa la îngheţ există câmpuri de testare în Suedia, Polonia şi CSI, unde iernile sunt extrem de vitrege. Datorită investiţiilor realizate în activitatea de cercetare, compania ocupă pe plan mondial locul 1 la hibrizii de rapiţă, bumbac şi orez.

30 Iulie 2014

www.agrimedia.ro

Iulie 2014 31

Sămânţa originală (industrială) la soiurile diploide de sfeclă de zahăr este obţinută prin înmulţirea seminţei elită. Gh. Bîlteanu şi V. Bârnaure consideră că la soiurile poliploide sămânţa originală (poliploidă) rezultă din încrucişarea formei mamă tetraploide cu forma tată diploidă: când forma mamă este plurigermă (4 X MM) rezultă sămânţa plurigermă, când forma mamă este monogermă (4 x mm) rezultă, de regulă, sămânţa monogermă. În ambele cazuri forma tată este plurigermă (2 x MM). Z. Stănescu prezintă faptul că în alte ţări cultivatoare de sfeclă din lume (cu mici excepţii) soiurile monogerme se obţin prin încrucişarea între o forma mamă 2 X mm şi o formă tată 4 X MM.

Secvenţe tehnologice specifice producerii de sămânţă originală de sfeclă de zahăr Metodele de obţinere a seminţei originale se clasifică după mai multe criterii, în funcţie de modul de iernare a butaşilor, epoca de semănat, obţinerea butaşilor mamă şi tată, domeniul de aplicare, parteneri şi raport etc.

Un rol important îl are efectuarea culturii pe soluri luto-nisipoase, structurate, bogate în humus, pe care să nu băltească apă. În România, culturile trebuiesc protejate cu gunoi de grajd, coceni, paie, după cum prezintă Aurora Rădoi.

Metoda directă - cu iernarea butaşilor în câmp - prezintă câteva avantaje certe, cum ar fi: economie cu cheltuielile, de circa 50%, deoarece nu se mai efectuează lucrările de recoltare, sortare, transport, însilozare, resortare şi plantare a butaşilor; plantele pornesc mai timpuriu în creştere în anul următor (al II-lea) şi, beneficiind de temperaturi mai scăzute, emit mai mulţi lăstari floriferi; cultura ajunge la maturitate mai devreme, valoarea biologică a seminţei nefiind afectată de temperaturile ridicate de la începutul verii. Dezavantajul acestei metode este un coeficient scăzut de înmulţire a seminţei elite, şi anume de circa 1:140-180 (din 15 kilograme de sămânţă semănată se obţin 2.000-2.500 de kilograme de sămânţă originală). Reuşita culturii este condiţionată de temperaturile din timpul iernii, care nu trebuie să coboare până la minus 8 grade Celsius la nivelul butaşilor.

Metoda indirectă - recoltarea şi păstrarea butaşilor în silozuri necesită mai multe cheltuieli, dar prezintă avantajul de a obţine dintr-un kilogram de sămânţă elită 550-700 de kilograme de sămânţă originală (cu butaşi obţinuţi prin semănatul a 14-15 kilograme de sămânţă elită se plantează în anul viitor circa 4 hectare, de unde rezultă, în total, 8-10.000 de kilograme de sămânţă).

32 Iulie 2014

Semănatul în vară - practicat în sudul şi estul ţării, impune irigarea culturii, dar este avantajos din următoarele motive: se obţine pe aceeaşi suprafaţă încă o recoltă (de mazăre, borceag, porumb masă verde, orz, grâu) pe ansamblul rotaţiei; se poate folosi (eventual) sămânţa de sfeclă obţinută în acelaşi an, scurtându-se cu un an durata obţinerii seminţei originale; butaşii au o valoare biologică mai ridicată, solicită spaţii mai mici de însilozare

şi se păstrează mai bine; culturile scapă de atacul unor boli şi dăunători (cercosporioza, afide etc.) după cum prezintă Z. Stănescu (1964) şi Gh. Bîlteanu. Metoda sistematică - constă în plantarea pe rânduri separate (în anul al doilea) a butaşilor mamă şi tată. În acest caz, se elimină înainte de recoltare (sau după polenizare) partenerul tată diploid, care are, de regulă, sub 40% sămânţă triploidă, în timp ce mama tetraploidă are seminţe triploide în proporţie mai mare. Acest sistem este obligatoriu pentru obţinerea seminţei la diferite soiuri, după cum precizează A. Ştefănescu, întrucât se urmăreşte un procent cât mai mare de monogermie, iar partenerul tată este plurigerm diploid. Pentru soiurile poliploide (anizoploide) plurigerme s-a dovedit mai avantajoasă metoda amestecului de sămânţă sau amestecului de butaşi, excluzându-se lucrări suplimentare de obţinere separată a butaşilor (în primul caz) şi recoltându-se întreaga suprafaţă. Raportul cel mai ridicat între forma mamă şi tată este de 4:1 şi nu de 3:1, cum se practica anterior, nefiind diferenţe între

www.agrimedia.ro

Iulie 2014 33

aceste raporturi în ceea ce priveşte gradul de hibridare al glomerulelor şi producţia de zahăr obţinută prin semănatul lor (A. Ştefănescu). Oricare ar fi metoda (varianta tehnologică) de obţinere a seminţei de sfeclă, o atenţie deosebită trebuie acordată păstrării valorii biologice a acesteia. Prevenirea impurificării biologice se asigură prin spaţii de izolare, care trebuie să fie: la cultură pentru obţinerea butaşilor minimum 299 de metri faţă de culturile de sfeclă pentru rădăcini, minimum 500 de metri faţă de culturile de sfeclă de sămânţă (anul II); la cultura de obţinere a seminţei (anul II) - 1 kilometru faţă de culturile pentru rădăcini; 5 kilometri faţă de semincer de sfeclă de zahăr; 7 kilometri faţă de semincerii de sfeclă furajeră sau de masă (distanţe prezentate de Z. Stănescu şi A. Ştefănescu). Un rol important revine eliminării butaşilor care emit lăstari floriferi (anul I), care au altă culoare, sunt ramificaţi sau bolnavi (la recoltare), dar şi plantelor bolnave, eventual netipice, din anul al II-lea. Impurificarea poate fi de natură mecanică, prin amestec cu alte seminţe la depozitare, transport, la semănat (de exemplu, dacă nu se curăţă semănătoarea). Condiţiile ecologice necorespunzătoare (lungimea zilei, temperatura, umiditatea) pot aduce deprecieri, prin schimbarea raportului între parteneri, prin micşorarea valorii biologice a seminţei. De aceea, în România sunt precizate câteva judeţe, numai în acestea existând ferme producătoare de sămânţă de sfeclă, şi anume: pentru soiurile plurigerme - judeţele Braşov, Covasna, Harghita, Bacău şi Neamţ (există posibilitatea ca sămânţa de sfeclă de zahăr să se producă şi în judeţele din sudul ţării, dar numai în condiţii de irigare). Măsurile fitotehnice (rotaţie - câmpul pentru obţinerea butaşilor urmează la minimum 3-4 ani după sfeclă, lucrările solului, fertilizarea, epoca de semănat, distanţele de semănat etc.) pot contribui la menţinerea valorii biologice, dar incorect folosite, pot schimba chiar raportul între parteneri, după cum prezintă Z. Stănescu şi A. Ştefănescu. În continuare, prezentăm câteva secvenţe tehnologice pentru cultura indirectă, cu amestec de sămânţă - semănat în primăvară. Fertilizarea - raportul N:P de fertilizare este de 1:0,8, folosindu-se formula N80P64, după cereale păioase pe soluri cu fertilitate mijlocie. După cartof, 34 Iulie 2014

porumb, floarea-soarelui se dau 100 de kilograme de azot şi 80 de kilograme de fosfor. Potasiul, în funcţie de rezervele solului şi de premergătoare, se administrează în cantităţi de 50-120 de kilograme la hectar substanţă activă. Îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu se dau sub arătură, în anul precedent, iar azotul jumătate în toamnă, iar cealaltă jumătate la pregătirea patului germinativ. Bune rezultate se obţin şi cu îngrăşământul ternar complex 16,2-16,2-16,2, în cantitate de 500-600 de kilograme la hectar, administrat în primăvară. Recomandările în vigoare prevăd şi posibilitatea fertilizării cu 100 de kilograme azotat de amoniu (30-35 kilograme N) în timpul vegetaţiei - în cursul lunilor iunie-iulie (se aplică sau nu în funcţie de starea culturi). Sămânţa şi semănatul - sămânţa elită se primeşte din fondul centralizat, pregătită pentru semănat. În ceea ce priveşte epoca de semănat, noile cercetări au demonstrat că aceasta trebuie să fie aceeaşi ca la sfecla de zahăr, cultura industrială, respectiv în primele zile după desprimăvărare. Întârzierea cu numai 15 zile reduce producţia de butaşi utili (cu greutatea de 100-300 grame) cu 20-24% şi schimbă structura (compoziţia) ploidică a acestora, reducându-se proporţia de butaşi din soiul mamă (A. Ştefănescu; Z. Stănescu). Distanţa între rânduri este de 45 cm şi permite întreţinerea mecanizată a culturii cu cultivatorul de plante tehnice tipizat, după cum precizează I. Vulpe şi colaboratorii. Densitatea se stabileşte în vederea obţinerii a minimum 200.000 de butaşi utili la hectar. Pentru aceasta se vor semăna 440-500.000 de glomerule, reglându-se semănătoarea pentru o distribuţie pe rând din 5 în 5 cm. La această densitate de semănat nu se obţine întotdeauna cel mai mare număr total de butaşi la hectar, dar din punct de vedere al valorii biologice a acestora se dovedeşte net superioară, comparativ cu alte densităţi. Butaşii utili (cu diametrul de 2-8 cm sau greutatea de 100-300 grame) obţinuţi în cazul densităţii normale sunt suficienţi pentru plantarea a 4-5 hectare, pe când la densităţi mai mari şi mai ales mai mici, suprafaţa cultivată în anul al II-lea scade cu 1-3 hectare. Cantitatea de sămânţă necesară este, în general, de 13-15 kilograme la hectar la sourile plurigerme şi 7-8 kilograme la soiurile monogerme. Adâncimea de semănat

este de 2-4 cm. Semănatul se face cu semănătoarea SPC-8, cu viteza de 5 km/h. Toate reglajele care se fac pentru sfecla de zahăr industrială trebuiesc respectate şi la semănatul pentru obţinerea butaşilor. Numărul de rânduri la o trecere (8) permite recoltatul fie cu dislocatorul - pe patru rânduri, fie cu combina CRS2 - pe două rânduri (la o trecere). Lucrările de îngrijire - sunt asemănătoare cu cele efectuate la cultura obişnuită a sfeclei de zahăr: prăşitul „orb“ până la răsărit sau în timpul răsăritului; 3-4 praşile mecanice executate până în luna iunie (când frunzele acoperă intervalul între rânduri), la adâncimi din ce în ce mai mari (până la 10-12 cm la ultima praşilă); două praşile manuale (de obicei la prima şi la a treia praşilă mecanică), un plivit târziu contra buruienilor înalte; combaterea puricilor de pământ şi a cercosporiozei (aceasta din urmă impunând 2-3 tratamente). Răritul culturilor nu este necesar, chiar la soiurile plurigerme, la care dintr-o glomerulă răsar frecvent două sau chiar trei plante. Lăsând între glomerule (la semănat) spaţiu de 5 cm pe rând, acesta este suficient pentru a permite butaşilor creşterea la dimensiunile normale. Cercetări efectuate de către A. Ştefănescu au arătat că lucrarea de rărit, în afară de cheltuielile pe care le implică, poate reduce producţia de butaşi utili (ca număr la hectar) cu 27,5% faţă de culturile la care nu s-a efectuat răritul. La culturile semănate cu intervalul pe rând între glomerule de 3 cm, reducerea prin rărit a proporţiei de butaşi valoroşi este mai mică, dar numărul lor nu este mai mare decât atunci când se seamănă distanţat la 5 cm şi nu se face răritul. Folosirea erbicidelor în lupta împotriva buruienilor se face folosind fie amestecuri,

www.agrimedia.ro

Recoltarea butaşilor - epoca de recoltare trebuie aleasă cu multă grijă. Butaşii scoşi prea devreme, când este cald (peste 6-7 grade Celsius noaptea) nu sunt bine maturaţi, îşi pierd uşor turgescenţa şi se păstrează greu în silozuri (Gh. Bîlteanu). Cel mai indicat este să se facă recoltatul când temperatura în cursul nopţii coboară la 2-3 grade Celsius, evitându-se însă, printr-o recoltare rapidă, pericolul ca butaşii să fie prinşi nerecoltaţi de geruri de noapte de minus 2, minus 4 grade Celsius, sau în grămezi, pe câmp, la temperaturi sub zero grade Celsius. Îngălbenirea majorităţii frunzelor (cu excepţia celor din mijlocul rozetei) şi uscarea celor bazale, asociată cu temperaturi sub 6-7 grade Celsius, când butaşii nu mai acumulează substanţa uscată, poate fi un bun indiciu al începerii recoltării. De obicei, se recoltează după 15 octombrie în Transilvania şi Moldova şi la sfârşitul lunii octombrie - primele zile din noiembrie, în câmpia Munteniei şi Olteniei. Recoltatul cu combina de sfeclă CRS-2 dă cele mai bune rezultate, după cum afirma A. Ştefănescu şi colaboratorii. Mai întâi se lucrează cu maşina CSU + EI sau cu MTV4, pentru îndepărtarea frunzelor cu 2 cm

mai sus decât vârful butaşilor, pentru a nu distruge mugurii vegetativi. Ecartamentele în agregat trebuie stabilite în aşa fel încât roţile să ruleze pe intervalele dintre rânduri. Combina se adaptează prin: suspendarea aparatului de decoletare, a transmisiei pentru palpatori şi transportorii de frunze cu colete; reducerea paletelor dispozitivului de curăţire a rândurilor (cu 50 mm), a distanţei dintre discurile de dislocare (30 mm în zona de maximă apropiere) şi a distanţei dintre vergelele curăţitorului şi transportorului butaşilor la buncăr (la jumătate). Reglajele principale sunt următoarele: ecartamentele agregatului se stabilesc pentru a nu distruge plantele (diferenţiat pentru parcelare şi pentru recoltarea propriuzisă); paletele de curăţire a rândului la 2 cm mai sus de vârful butaşilor; brăzdarele de dislocare să pătrundă în sol la 2/3 din lungimea rădăcinilor. În lipsa combinei, butaşii se pot disloca cu DSP-4, după care se strâng manual în grămezi. Se efectuează sortarea, îndepărtându-se cei cu mărime necorespunzătoare, deformaţi, ramificaţi, cu vârful înnegrit sau atacaţi de alte boli şi, concomitent, fasonarea, tăind frunzele şi o parte din peţioluri la 1,5-2 cm de capătul butaşilor şi al codiţei, dacă nu a rămas în sol. Se aleg pentru plantat butaşi cu greutatea între 100 şi 300 de grame, respectiv cu diametrul la colet de 2-8 cm. Butaşii mai mari nu asigură sporuri economice de producţie, se plantează greu, adeseori se constată goluri în lan. Ideal ar fi să se obţină numai butaşi de 100-200 de grame, consideră Gh. Bîlteanu. Este bine ca la sortarea butaşilor (în câmp sau la locul de însilozare), când sunt transportaţi direct de la combina CRS-2, aceştia să fie împărţiţi în 2-3 categorii de mărime, ceea ce uşurează organizarea m lucrării de plantat şi asigură obţinerea de lu culturi mai uniforme în anul al II-lea. Când cu proporţia de butaşi mici (70-100 grame) pr este es mare, aceştia nu se îndepărtează, ci se depozitează separat, putând fi folosiţi la plantare, dar cu densităţi mai fo mari m (55.000-60.000 bucăţi pe hectar.). Păstrarea butaşilor - pe timpul iernii, se Pă face fa în silozuri semiîngropate. Lăţimea lor lo nu va fi mai mare de 80 cm, în cazul recoltării cu combina, deoarece proporţia re sporită de impurităţi şi resturile de sp frunze fac păstrarea mai dificilă. Pentru fr un hectar sunt necesari aproximativ 50 de d metri lungime de siloz (două silozuri

www.agrimedia.ro

a 25 de metri). La aşezarea butaşilor în siloz, se introduc, din 5 în 5 metri, tuburi din plastic, cu diametrul de 8-10 cm, care servesc pentru controlul temperaturii pe durata păstrării. Tuburilor li se perforează peretele pe înălţimea de 50-55 cm (cât înălţimea stratului de butaşi), rămânând neperforate porţiunea care se va acoperi cu pământ (50-70 cm) şi capătul care trebuie să iasă deasupra silozului cu 10 cm. Capătul superior se astupă vara cu un dop (de paie), iar iarna cu pământ. Temperaturile la care se realizează cea mai bună păstrare sunt de 2-3 grade Celsius. Temperatura de peste 6 grade Celsius determină pornirea în vegetaţie în creştere a butaşilor şi consumul substanţelor de rezervă, din care cauză se prind greu după plantat, emit puţini lăstari floriferi şi produc puţină sămânţă. La 8-10 grade Celsius, pierderile de butaşi pot ajunge la 40-70%, pe toată durata păstrării, după cum prezintă A. Ştefănescu şi colaboratorii. La zero grade Celsius şi minus 1 grad Celsius, butaşii îngheaţă şi, dacă dezgheţarea nu survine la timp scurt, se strică. În caz de îngheţ, se vor lua măsuri de dezgheţare lentă (la temperatura de 2-3 grade Celsius). Pentru o bună păstrare, acoperirea cu pământ se face doar parţial, pe coamă putându-se pune doar paie sau pleavă. Când temperatura în interiorul silozului scade la 2-3 grade Celsius, se face acoperirea definitivă. În caz de geruri puternice, se acoperă suplimentar cu paie, coceni, gunoi de grajd proaspăt. Când temperatura urcă peste 6 grade Celsius, se subţiază stratul de pământ de pe coamă la 5 cm. Dacă nu se revine la temperatura normală, atunci se fac şi dezlipiri pe laturile silozului, pe lungimi de 1 m, distanţe la 2-3 metri, silozul refăcându-se din nou la coborârea temperaturii până la 2 grade Celsius. Dacă acest lucru nu se realizează, înseamnă că există focare de mucegăire-putrezire, situaţie în care se desface silozul (pe vreme bună) şi se sortează butaşii. Controlul temperaturii se face cel puţin din 10 în 10 zile, notându-se în registrul de evidenţă (obligatoriu). Este necesară folosirea de raticide, pentru a preveni pagubele produse de şoareci şi alte rozătoare. Când există pericolul atacului de molie a sfeclei (Scrobipalpa ocellatella), mai frecvent în sud-estul ţării, se prăfuiesc butaşii înainte de însilozare cu produsele indicate de către laboratorul fitosanitar judeţean. Iulie 2014 35

Victor VĂTĂMANU

fie succesiuni de produse, fără nici o diferenţiere faţă de culturile industriale de sfeclă de zahăr. Deşi în cazul aplicării de erbicide sunt necesare şi 1-2 lucrări de prăşit mecanic şi o lucrare de prăşit manual (eventual numai în vetre cu buruieni mai multe), costul lucrărilor de întreţinere nu este mai mare decât prin îngrijirea obişnuită, cu 3-4 lucrări de prăşit. Îndepărtarea butaşilor care dau lăstari floriferi este o lucrare obligatorie, care condiţionează certificarea (aprobarea) culturilor.

La jumătatea lunii iunie, în emisfera nordică însămânţările de porumb tocmai s-au încheiat. Până în momentul de faţă este dificil de previzionat nivelul producţiei mondiale de porumb din anul agricol viitor (2014-2015). Aceasta din cauză că mai rămân o serie de stadii critice pe care cultura le are de traversat - mai ales cea a înfloririi, care are loc în luna iulie şi care va fi determinantă pentru producţie. Cu toate acestea, pot fi trasate deja câteva tendinţe, în urma recentelor însămânţări.

Pieţele agricole, perspectivele de producţie în sezonul 2014-2015 la nivel mondial şi european În Statele Unite - primul producător mondial -, debutul însămânţărilor se va dovedi unul dificil. Frigul şi precipitaţiile înregistrate în „Centura porumbului“ au frânat progresul lucrărilor în primele săptămâni (aprilie-mai), însă întârzierea a fost ulterior recuperată, la sfârşitul lunii mai. În momentul de faţă, 92% din porumbul american este răsărit, iar 75% este considerat a fi bun sau în stare excelentă. Condiţiile meteorologice sunt, pentru moment, propice dezvoltării culturilor; astfel, Departamentul Agriculturii al SUA prevede o producţie medie superioară celei de anul trecut. În ciuda estimării unei scăderi de 4% a suprafeţei americane de porumb (respectiv, de 37,11 milioane ha), Departamentul Agriculturii a publicat o primă estimare a producţiei, echivalentă celei de anul trecut, de 354 de milioane de tone. Producţia Chinei - cel de-al doilea producător mondial de porumb - este aşteptată şi ea să crească, potrivit estimărilor Departamentului Agriculturii al SUA, ajungând la 220 de milioane de tone (+2,27 de milioane de tone). Cererea din ce în ce mai mare a acestei ţări ar trebui însă să o conducă la un 36 Iulie 2014

consum de aproape 222 de milioane de tone anul viitor. În acest caz, această ţară ar putea juca un rol determinant pe pieţele mondiale, dacă potenţialul ei de producţie nu va fi realizat. În America de Sud, producţia este estimată să scadă cu 1 milion de tone în Brazilia, spre deosebire de Argentina, unde Departamentul Agriculturii al SUA prevede o creştere a producţiei de 2 milioane de tone. În Europa, recolta este estimată să crească, potrivit Strategiei cerealelor, ajungând la 65,9 milioane de tone - cu 1,4 milioane de tone mai mult decât în 2013-2014 -, în ciuda unei reduceri a

suprafeţei totale de porumb a „Uniunii celor 28“ (-2%, respectiv 9,5 milioane ha, conform Consiliului Internaţional al Cerealelor). Creşterile de producţie sunt concentrate mai ales în Franţa şi Ungaria, în timp ce pentru producţia românească se aşteaptă un recul de 1,3 milioane de tone, după producţiile medii excepţionale din 2013. În ceea ce priveşte Ucraina, producţia potenţială rămâne în continuare dificil de evaluat. Criza dintre Ucraina şi Rusia a perturbat începutul anului de producţie 2014-2015. După un sezon 2013-2014 marcat de preţuri de vânzare scăzute şi devalorizarea monedei

www.agrimedia.ro

locale (hrivna), producătorii ucraineni au fost obligaţi să-şi modifice paleta de opţiuni. Unii s-au orientat către culturi cu cheltuieli de înfiinţare mai mici, în timp ce alţii au decis să semene porumb în continuare, reducându-şi, eventual, investiţiile aferente, în funcţie de capacitatea lor financiară (practici mai puţin intensive, utilizarea de material genetic local, reducerea tratamentelor cu îngrăşăminte etc.). Potrivit CIC, aceste opţiuni alternative au limitat progresul suprafeţelor de porumb din Ucraina (care au crescut cu doar 4% faţă de anul trecut - respectiv de 5 milioane ha) -, însă este de aşteptat ca ele să limiteze, totodată, şi producţiile medii, producţia

totală estimată fiind de 26,5 milioane de tone, în scădere cu 14% faţă de 2013-2014. Această reducere a producţiei are şanse mari de a limita capacitatea de export a Ucrainei în campania viitoare, la 17 milioane de tone (-3 milioane de tone). Tensiunile dintre Ucraina şi Rusia continuă, aceasta din urmă întrerupând recent aprovizionarea cu gaze a Kievului. O situaţie dificilă pentru Ucraina, care - dacă situaţia continuă - i-ar putea afecta activitatea de uscare. Pentru Rusia, Departamentul Agriculturii al SUA îşi menţine estimările de producţie în jurul nivelului de 13 milioane de tone, în ciuda condiţiilor secetoase din sudul ţării, unde sunt concentrate

jumătate din suprafeţele de porumb. Aceste estimări ale producţiei vor suferi probabil modificări ulterioare, în funcţie de condiţiile meteorologice din următoarele luni, mai ales în stadiul sensibil al înfloririi. Până atunci, recolta mondială estimativă, de 961 de milioane de tone, şi menţinerea consumului mondial la 968 de milioane de tone vor contribui la creşterea cifrei stocurilor de report, estimate de Departamentul Agriculturii al SUA la 183 de milioane de tone. Un bilanţ relativ dificil (un raport al stocurilor în consum de 18,9%) va „apăsa“ asupra pieţei şi va menţine, cel mai probabil, tendinţa descendentă până la apariţia primelor „accidente climatice“.

Importurile de porumb din anul 2014-2015

Exporturile de porumb din anul 2014-2015

Producţia de porumb a anului 2014-2015 (modificări faţă de anul trecut)

www.agrimedia.ro

Iulie 2014 37

Gama Timasol este produsă de către SQM-Vitas în Spania şi distribuită în România de către Timac Agro România. Compania furnizează o soluţie de fertilizare eficientă, dar în acelaşi timp simplă şi sigură, care vine în sprijinul fermierilor români cu patru formule personalizate şi adaptate cerinţelor specifice ale acestora.

Timasol: o fertilizare simplă, eficientă şi sigură! Din ce în ce mai mulţi legumicultori români sunt preocupaţi de calitatea produselor pe care le folosesc, pentru a ajuta culturile proprii să fie competitive nu numai din punct de vedere al costurilor, ci şi calitativ. Pe fondul acestei evoluţii, s-a identificat necesitatea de a introduce pe piaţă o serie nouă de produse cu un standard ridicat al calităţii şi care să satisfacă nevoile legumicultorilor. A fost creată astfel gama Timasol, o gamă care prin structură şi compoziţie creează premisele unei fertirigări accesibile, eficiente şi sigure. Utilizarea îndelungată a solurilor pentru legumicultură creează o problematică agronomică aparte. Utilizarea fertilizanţilor şi a pesticidelor, irigarea localizată (prin intermediul sistemelor de udare cu picătură) au cauzat în timp probleme ale solului, cum ar fi: alcalinitate, salinitate sau blocajul elementelor în sol. De asemenea, utilizarea unor produse neadecvate a cauzat probleme de eficienţă a produselor, generând excese de azot (de exemplu prin folosirea în exces a azotatului de amoniu sau al ureei) şi 38 Iulie 2014

pierderi prin levigare sau evaporare. Gama Timasol vine în sprijinul legumicultorilor, şi nu numai, cu patru formule adaptate tocmai pentru a combate această problematică de care am pomenit. Creşterea salinităţii în sol este cauzată de acumularea de săruri solubile în apă. În timp, prin irigarea localizată a plantelor şi prin aplicarea îngrăşămintelor, apariţia acestui fenomen este inevitabilă în oricare dintre exploataţiile vegetale. De asemenea, fenomene naturale precum seceta sau inundaţiile sporesc riscul apariţiei salinităţii. Prin cele patru formule, Timasol combate efectele salinităţii, şi anume: impactează absorbţia elementelor minerale din sol, crescând gradul de absorbţie al macroşi microelementelor. De asemenea, prin macro- şi microelementele conţinute reglează metabolismul plantelor, furnizează energie pentru absorbţia radiculară şi circulaţia sevei, impulsionează fotosinteza, accelerând procesele de nutriţie ale plantei şi creşte rezistenţa la stres a plantei (stres hidric sau termic).

În ceea ce priveşte alcalinitatea, acest fenomen trebuie combătut, mai ales pentru efectul pe care îl are asupra solurilor agricole. Pe un sol alcalin întâlnim stagnarea apei, astfel că atunci când plouă apa bălteşte, iar în perioadele de secetă irigarea devine dificilă pentru că gradul de absorbţie al apei este scăzut. De asemenea, un alt efect îngrijorător al alcalinităţii îl reprezintă retrogradarea fosforului şi scăderea absorbţiei elementelor din sol. TIMASOL optimizează alcalinitatea şi conductivitatea pentru: • o eficienţă îmbunătăţită a nutriţiei hidrice şi minerale; • o exploatare mai bună a elementelor nutritive din sol. Timasol are rol în neutralizarea bicarbonaţilor, ceea conduce la o conductivitate mai bună. În plus, formulele Timasol cresc eficienţa fosforului prin reducerea blocajelor din sol. Efectul de optimizare a pH-ului solului pe care îl are Timasol în acest caz duce la scăderea alcalinităţii, asigurând o bună disponibilitate a elementelor din sol. Efectul de acidifiere pe care Timasol

www.agrimedia.ro

îl are ajută şi la întreţinerea instalaţiilor de picurare, scăzând colmatarea acestora. Prin utilizarea Timasol nu este nevoie de utilizarea suplimentară de acid sulfuric, acid azotic sau acid fosforic, acizi care pot dezechilibra planurile de fertilizare şi conductivitatea. Timasol are formulări unice cu trei tipuri de azot pentru un efect rapid şi durabil, fără risc major de pierdere prin levigare sau evaporare şi pentru menţinerea unei nutriţii diversificate (NH4+/NO3-).

Circuitul de conversie al azotului în plantă Conţinutul de trei tipuri de azot asigură: • Un efect imediat datorită azotului nitric prezent însă în cantităţi moderate pentru a elimina levigarea. Se asigură astfel absorbţia rapidă şi fără consum mare de energie a substanţelor nutritive. • Sursă dublă de azot cu nutriţie mixtă NO3/NH4 pentru o eficacitate perfectă şi pentru a asigura o a doua fază de eliberare. • Un efect gradual şi o nutriţie eficientă datorită formei ureice

www.agrimedia.ro

neexpuse la levigare şi cu riscuri minime de volatilizare sub efectul de scădere a pH-ului. Efectul Timasol este astfel rapid, eficient, dar, de asemenea, de durată pentru eficienţa perfectă prin reducerea pierderilor prin levigare, volatilizare, chiar şi în condiţiile în care nu se recurge la fertilizarea de zi cu zi. Gama Timasol este compusă din 4 formule NPK perfect miscibile şi permit reproducerea tuturor echilibrelor necesare pe parcursul întregului ciclu de vegetaţie. Astfel, pentru fiecare fază de vegetaţie şi pentru fiecare dezechilibru nutriţional, Timasol vine în întâmpinarea clienţilor săi cu o formulă adaptată tuturor necesitaţilor nutriţionale ale plantelor: • Timasol 15-30-15, pentru o bună înrădăcinare; • Timasol 28-14-14, pentru dezvoltarea masei vegetale a plantei; • Timasol 15-15-30, pentru dezvoltarea fructelor şi coacere; • Timasol 20-20-20, formula polivalentă care poate asigura necesarul de elemente nutritive indiferent de stadiul de dezvoltare al plantei.

Pe lângă conţinutul de NPK, Timasol conţine şi microelemente care sprijină dezvoltarea armonioasă a plantei: • bor - facilitează transportul zaharurilor şi acţionează asupra capacităţii de germinaţie şi fertilitate; • fier - rol în formarea clorofilei, acţiune asupra fotosintezei, acţiune asupra respiraţiei, acţiune asupra sintezei proteice şi susţine fixarea azotului; • mangan; • zinc - rol în metabolismul plantei, reglaj enzimatic, regulator de creştere în directă legătură cu sinteza aminoacizilor; • cupru - cu rol în sinteza clorofilei, în activarea unor enzime şi în sinteza aminoacizilor şi, de asemenea, reduce cantitatea de nitraţi din sol şi plante • molibden - acţiune pentru transformarea azotului, cu rol în creşterea şi dezvoltarea plantei. Atât SQM Vitas, cât şi Timac Agro România fac parte din grupul francez Roullier. Creat în 1959, Grupul Roullier este o companie multinaţională care îşi desfăşoară activitatea în 43 de ţări şi are o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de euro.

Iulie 2014 39

În perioada 2-4 iulie a.c., reprezentanţii companiei Limagrain România au organizat o vizită de studiu pentru cultura de floarea-soarelui în Turcia, pentru a prezenta jurnaliştilor din peste 15 ţări valorile grupului şi modul de organizare al companiei.

Floarea-soarelui LG, o cultură strategică pentru Turcia Prezentările au fost făcute în oraşul Çorlu, de către dnii Daniel Cheron, CEO al Limagrain, Rémi Bastien, CEO al Limagrain Europa, şi gazda noastră, dl Cenk Saracoglu, director general al Limagrain Turcia. O altă prezentare interesantă a fost cea a dnei Rita Szalay, coordonator internaţional pentru cercetare floarea-soarelui LG, care a detaliat strategia de cercetare tri-pod între Biogemma, Soltis şi Limagrain, pentru o reproducere de succes a hibrizilor ultraperformanţi rezistenţi la lupoaie şi la noile rase de mană.

Ionuţ LĂPĂDĂTESCU 40 Iulie 2014

Delegaţia noastră a fost însoţită de dl Ionuţ Lăpădătescu, director general Limagrain România. „Turcia a fost aleasă ca ţară-gazdă din două motive. În primul rând, pentru că în tot bazinul Marii Negre cultura de floarea-soarelui are o pondere importantă, dar şi pentru că în Turcia 45% din seminţele de floarea-soarelui vândute sunt ale companiei Limagrain“, a precizat dl Ionuţ Lăpădătescu, director general Limagrain România. În prima zi, am avut plăcerea de a vizita îîmpreună cu gazdele evenimentului a 88-a minune a lumii, Hagia Sophia, ce eeste situată în centrul vechi al oraşului IIstanbul. Basilica Hagia Sophia, denumită „„Ayasofya“ în limba turcă, este una ddintre celebrele monumente din Turcia. Construită pe Peninsula Istanbul, această C cclădire imperială a fost modificată pentru a deveni moschee în secolul al XV-lea. ÎÎncepând cu anul 1935, Hagia Sophia a devenit muzeu. Cupola, mozaicul şi marmura preţioasă din interior fac din m aaceasta un simbol de glorie bizantin.

de floarea-soarelui sunt puţine, iar perioada de vegetaţie este lungă, secetoasă şi cu temperaturi ridicate. Printre hibrizii specifici României care se cultivă şi în anumite zone din Turcia am regăsit 55.42 CL, 55.80, 56.65. Limagrain creează şi testează în permanenţă noi hibrizi de floarea-soarelui, hibrizi rezistenţi la bolile specifice Sclerotinia, Phoma, Plasmopara şi la rasele cunoscute de Orobanche cumana. O parte specială din programul de cercetare la floarea-soarelui LG o constituie crearea de hibrizi toleranţi la stres hidric. Stabilitatea raportului ulei-productivitate (flexibilitate), rezistenţa la mană (rase noi prin gena P16) şi Orobanche cumana (Lupoaie, rase noi - OR7), toleranţă la Sclerotinia (în special la capitul), la Macrofomina (genetică, nu control chimic) şi la Phomopsis sunt doar câteva dintre

Dl Lăpădătescu ne-a precizat că parte din D ggenetica dezvoltată şi ameliorată în Turcia sse regăseşte şi la noi în ţară. Specificul zzonei este diferit, precipitaţiile căzute în pperioada optimă de însămânţare a culturii

www.agrimedia.ro

În a doua zi, a urmat vizitarea loturilor demonstrative marca LG, dar şi a unui important fermier care cultivă soiuri LG. LG 55.80 este al doilea cel mai bine vândut soi din Europa şi numărul 1 în Turcia. Are o rezistenţă ridicată la Orobanche (Lupoaie), un hibrid semitimpuriu cu talie medie. Plantele sunt uniforme, cu calatidiul mediu, bine fecundat şi au portul semiînclinat, conţinut ridicat în ulei. Hibrid rezistent la noile rase de mană (Plasmopara helianthi) şi cu o toleranţă bună la Phomopsis şi Sclerotinia. Are o flexibilitate bună în condiţii diferite de cultură, potenţial de producţie ridicat, genetică cu adaptabilitate deosebită pentru condiţiile agronomice din sud-estul european. Densitatea recomandată este de 50.000-55.000 plante/ha. Un alt hibrid prezentat şi plantat cu succes în Turcia, România, Bulgaria şi Spania, urmând ca din anul 2015 să fie cultivat şi în Rusia şi Ucraina, este LG 55.42 CL Suneo - hibrid semitimpuriu cu talie medie/înaltă. Plantele sunt uniforme, cu stay green bun, cu portul semiînclinat; calatidiul este bine fecundat, rezistent la Orobanche cumana (prin tratamentul Pulsar) şi cu o toleranţă bună la Phomopsis şi Sclerotinia. Are o flexibilitate bună în condiţii diferite de cultură, rezistenţă bună la noile rase de mană, potenţial genetic de producţie ridicat. Densitatea recomandată: 55.000-60.000 plante/ha. Alţi hibrizi prezentaţi au fost: LG 55.82, LG 54.85, Tunca, LG 55.07, Goldsun, LG 55.91, LG 55.66 CL, LG 55.55 CLP, LG 54.63 CL. În cadrul întâlnirii cu presa internaţională, Cenk Saracoglu, directorul general al Limagrain Turcia, a explicat că floarea-soarelui este o cultură strategică pentru această ţară. „În anul 2014 au fost

www.agrimedia.ro

cultivate cu floarea-soarelui 515.000 de hectare, dar recordul a fost în anul 2013, atunci când, datorită pieţei favorabile, suprafaţa cultivată a fost de 610.000 de hectare.“ Producţia medie este cuprinsă între 1,5 şi 3 t/ha, dar în condiţii ideale sunt atinse 5 t/ha. Producţia de ulei a soiurilor ameliorate este situată între 30 şi 40%. Producţiile pe care fermierii turci le obţin în condiţii climatice dificile sunt, de asemenea, de precizat. La cultura de grâu, aceştia realizează 8 tone/ha, în condiţiile în care nu au precipitaţiile din România, la floarea-soarelui producţiile sunt de peste 2.500-3.000 kg/ha, iar la cultura de rapiţă producţiile sunt peste 2000-2.500 kg/ha. Limagrain Europa este a patra mare companie producătoare de seminţe la nivel mondial, înglobând seminţe de legume şi pentru cultura mare. Bazată pe o viziune responsabilă de dezvoltare, strategia LG este o combinaţie reuşită între capacitatea de cercetare şi creşterea constantă la nivel internaţional. Fundamentele Limagrain sunt investiţiile permanente în cunoaştere, în ameliorarea calităţii vieţii şi în respectul pentru nevoile oamenilor exprimate în filozofia „Cultivăm gustul pentru viaţă“. Limagrain a investit aproximativ 5 milioane de euro de la începutul lunii iunie în Turcia într-o nouă fabrică, a precizat dl Rémi Bastien. Limagrain confirmă ambiţia sa pentru segmentul de cereale prin creşterea la nivel european în volum cu 50% în ultimii trei ani în zona de est. Compania a înregistrat o creştere anuală de 11% a vânzărilor în ultimii patru ani, ajungând la 560 de milioane de euro. „Performanţa este primul nostru criteriu“, a mai declarat dl Rémi Bastien. Un alt obiectiv este de a produce soiuri rezistente la secetă. Cooperativa, înfiinţată în anul 1942 de către agricultori din Câmpia Limagne, aflată în inima Franţei, s-a dezvoltat pentru producerea de seminţe de cereale. Devenită Limagrain în 1965, a inaugurat prima staţie Lim de cercetare, condusă întotdeauna de către agricultori. Moştenitoarea unei tradiţii de ag excelenţă, LG a contribuit de-a lungul ex anilor an la schimbarea în profunzime a lumii agricole. Istoria s-a construit pe succes, pe ag reuşite importante şi pe rolul de precursor re în domeniul calităţii seminţelor. De exemplu, LG a fost prima companie care a propus doza do de 50.000 de seminţe, devenită astăzi normă oficială. În anul 1971, a as

lansat primii hibrizi, printre care legendarul LG 11, care permite cultivarea porumbului în regiunile europene aflate la nord de Paralela 47. Mereu pe culmea inovării în cercetarea genetică a varietăţilor timpurii şi foarte timpurii, LG a permis dezvoltarea cultivării porumbului în nordul Europei. În anul 1977, Limagrain a realizat diferenţierea cercetării pentru porumb siloz şi porumb boabe, urmând ca în 1983 să înfiinţeze prima staţie de selectare a florii-soarelui LG în Franţa. Anul 1986 a fost marcat de crearea programului LG Ensitec (club digestibilitate, calibrare infraroşu). Gama LG Animal Nutrition® a fost lansată în anul 1997. În zilele noastre, LG ocupă în Europa locul 1 la porumb siloz şi locul 3 la porumb boabe şi floarea-soarelui. În activitatea zilnică, toţi membrii Limagrain sunt conştienţi de faptul că moştenesc această istorie.

ÎÎn ultima lti zii petrecută t tă în î Turcia T i am vizitat i it t fabrica Trakya Birlik, din Tekirdag. Fabrica Trakya Birlik procesează seminţe de floarea-soarelui. Această operaţiune implică măcinarea seminţelor de floarea-soarelui pentru extragerea uleiului rafinat sau a margarinei. Capacitatea fabricii este de 90.000 tone/an de seminţe de floarea-soarelui. Trakya Birlik reuneşte 48 de cooperative de producători şi 59.000 de membri, procesează în fiecare an aproximativ 20-30% din producţia naţională de floarea-soarelui. „Dar ne-am dori ca toţi membrii noştri să producă mai multă floarea-soarelui, deoarece capacitatea noastră de procesare are un potenţial mai mare, iar Turcia este încă un importator net de ulei de floarea-soarelui“, a subliniat şeful companiei. „M-am simţit ca într-o familie mare şi unită, mă bucur că am putut împărtăşi genetica de înaltă calitate, am văzut câmpuri foarte bine organizate şi fermieri, parteneri Limagrain, mulţumiţi de produsele utilizate“, a precizat, în încheierea vizitei, dl Ionuţ Lăpădătescu. Iulie 2014 41

Simona MUNTEANU

caracteristicile hibrizilor Limagrain, alături de toleranţa la stres, în special la arşiţă. Ameliorarea rentabilităţii culturii de floarea-soarelui este principalul obiectiv Limagrain.

Demonstraţiile în câmp (Demo Tour) şi Ziua Câmpului (Feldtag) sunt evenimente pe care companiile europene ce activează în domeniul tehnicii agricole, şi în special cele germane, le organizează de mulţi ani. Anul acesta, MEWI se află la a patra ediţie a demonstraţiilor în câmp (după cele din 2008, 2010, 2012), „caravana itinerantă“ oprindu-se în cinci localităţi diferite din întreaga ţară. Aflată sub deviza „Norocul este de partea celor care muncesc din greu“, ediţia din acest an promovează succesul clienţilor noştri, care au cea mai grea meserie din lume, pe de o parte, oferindu-le maşini şi utilaje agricole excepţionale, iar pe de altă parte, punându-le la dispoziţie o echipă harnică şi profesionistă.

MEWI DEMO 2014 După cum spunea dl Cristian Dănescu, director general MEWI, în invitaţiile de participare la acest eveniment, ne prezentăm „cu tot ceea ce este mai bun şi inovator în tehnica agricolă, avem curajul de a vă arăta cum lucrează, din greu, aceste maşini şi utilaje, întrucât ceea ce vezi este ceea ce primeşti!“. Pe piaţă apar, de la o ediţie la alta a MEWI DEMO, maşini şi utilaje tot mai bune, tot mai performante, iar noi suntem pregătiţi să le demonstrăm fermierilor, pe de o parte, că tehnologia avansează, iar pe de altă parte, cum evoluează. Iată în cele ce urmează ce cuprinde lista de maşini şi utilaje agricole ce vor fi prezentate fermierilor, demonstrând forţa portofoliului MEWI.

Secţiunea prelucrarea solului Tractor pe şenile Challenger 775 E (nou), având ataşat cultivatorul Horsch Tiger 5 MT Tractor Fendt 936 Vario, seria a 4-a (nou) cu discul scurt Horsch Joker 8 RT Tractor Fendt 828 Vario seria a 4-a (nou) cu semănătoarea Horsch Pronto 6 DC (însămânţare + fertilizare) Tractor Valtra T 193H împreună cu Lemkem Europal (plug cu patru trupiţe) 42 Iulie 2014

Tractor pe şenile Challenger 875C, având ataşat cultivatorul Terrano 6MT

pe lângă uniformitatea în distribuţie, independentă de curenţii de aer.

Secţiunea recoltat

Challenger Spra-Coupe De peste 40 de ani, maşina de erbicidat autopropulsată Spra-Coupe este binecunoscută în rândul fermierilor de peste Ocean, mai ales pentru calitatea sa de a se adapta nevoilor cultivatorilor. De acum, şi fermierii români vor putea achiziţiona o astfel de maşină, care intră în câmp mai repede decât oricare alta şi îşi duce la bun sfârşit treaba. Fiabilă şi eficientă în lucrările de erbicidare, poate fi echipată astfel încât să se adapteze oricărui buget.

Combina Fendt 6335 C, având heder FreeFlow de 7 m Tractor Fendt 516 Vario cu tocătorul de resturi vegetale Spearhead StarCut 720 Tractor Fendt 714 Vario cu încărcător frontal Stoll FZ60 şi remorca ataşată Krampe BB650 Tractor Fendt 313 Vario cu presa de balotat Mascar Monster (nou)

Maşini pentru erbicidat Horsch Leeb PT 330 Participanţii la MEWI DEMO vor putea admira la lucru maşina autopropulsată (nu doar aparatul) pentru erbicidat, inovaţie prezentată şi premiată la Agritechnica 2013. Horsch Leeb PT 330 îşi poate coborî rampa până la 25 cm de sol (faţă de standardul anterior din industrie, de 50 cm) datorită unui sistem foarte performant de asigurare a orizontalităţii. O dată cu aceasta se deschide o nouă cale în tehnica de aplicare, pentru că nu mai este necesar ca duzele să fie plasate la 50 cm între ele, putând fi realizate alte distanţe, ceea ce generează flexibilitate în utilizare,

Alte maşini şi utilaje agricole Fermierii vor face cunoştinţă sau se vor întâlni din nou cu cel mai mare tractor Fendt - 939 Vario şi cu cel mai mare dintre cele mici - 211 Vario şi, de asemenea cu Valtra A 93, Valtra N 123 având ataşat un distribuitor de îngrăşăminte Rauch Axis 30.1, cu încărcătorul frontal telescopic Merlo 34.7. Reprezentanţii MEWI vor putea răspunde oricărei întrebări venite din partea participanţilor legată de oricare dintre produsele prezentate.

www.agrimedia.ro

Iulie 2014 43

Fiecare companie din domeniul tehnicii agricole a dorit să suprindă vizitatorii expoziţiei de profil, organizate la începutul lunii iunie la Fundulea, şi au prezentat în acest sens şi câteva elemente de noutate. Au adus în exclusivitate produse din gama tractoarelor, combinelor, semănătorilor, utilajelor de prelucrare a solului, maşinilor de stropit şi nu numai. Diversitatea a fost una la superlativ.

Noutăţi tehnice AgriPlanta-RomAgroTec

Vasile Nica, brand manager MEWI

Automatic Powershift şi are posibilitatea de a funcţiona şi în modul «auto», adică permite transmisiei să schimbe vitezele în funcţie de condiţiile din teren, fără ca operatorul să fie nevoit să mai intervină. Se setează o viteză de înaintare, de exemplu pentru semănat - 12 km/h, iar în momentul în care tractorul ajunge la viteza dorită raportul de transmisie va rămâne constant. Sistemul de şenile este unicat şi, bineînţeles, patentat de către companie. Cele trei role mediane au suspensie independentă, ceea ce permite ca tractorul să copieze denivelările terenului, astfel încât tracţiunea să fie mult mai bună. Pe piaţa din România, în special

pentru regiunile unde terenul este foarte dur, mai ales pe timp de secetă, lansăm un pachet de şenile mult mai durabile decât cele oferite în echiparea standard. Alte dotări sunt: sistemul de aer condiţionat, scaunul cu suspensie pneumatică, precum şi ghidarea şi monitorizarea prin satelit. Sistemul de telemetrie permite proprietarului să urmărească tractorul prin simpla accesare a paginii de internet, unde poate vedea locaţia tractorului, viteza cu care se deplasează, consumul de combustibil şi multe alte detalii legate de motor, precum şi un istoric complet pe ziua care îl interesează. Modelul a fost lansat anul trecut

„De la compania Challenger prezentăm noul model de tractor pe şenile MT 775 E, fabricat în SUA. Noutatea constă în motorizare, tractorul fiind dotat cu motor Sisu, Tier IV final, de şapte cilindri, capacitate de 9,8 litri, ce dezvoltă o putere de 430 CP. Este vârful de gamă din seria 700 E - serie care cuprinde tractoare cu puteri ce pornesc de la 350 CP. Transmisia este 44 Iulie 2014

www.agrimedia.ro

la Agritechnica, are un design nou, este vopsit în culoarea neagră mat, pentru că cei de la Challenger au dorit să marcheze cei 26 de ani de când au produs primul tractor pe şenile. În acest sens, ei au vopsit culoare.“ 26 de unităţi în această culoare.

Filip Baschir, reprezentant marketing Maschio Gaspardo România „Una dintre noutăţile din gama utilajelor de prelucrare a solului este cultivatorul Dracula. La expoziţie am adus mai multe utilaje din gama Feraboli, aceasta fiind ultima companie achiziţionată de Grupul Maschio. Dacă la târgul Agraria am prezentat presele de balotat, acum, la expoziţia AgriPlantaRomAgroTec ne prezentăm cu utilaje care se folosesc înaintea procesului de balotare a fânului, mai precis o greblă şi o cositoare cu discuri. De asemenea, pentru prima dată la această manifestare suntem prezenţi cu două standuri, unul fiind dedicat utilajelor agricole, iar celălalt departamentului de piese de schimb. Prin acest lucru am dorit să arătăm fermierilor că acordăm o importanţă deosebită serviciilor postvânzare. Un utilaj pe care noi îl promovăm în România şi care, de altfel, este produs în ţară se numeşte Diablo. Este un scarificator greu, care lucrează la o adâncime mare şi care necesită un tractor de peste 600 CP. Am adus pentru demonstraţiile practice, care din păcate nu s-au mai ţinut, două semănători pentru însămânţare directă, deoarece am dorit să prezentăm avantajele acestei tehnologii. Cu aceste semănători, pregătirea terenului şi semănatul se fac printr-o singură trecere, ceea ce înseamnă consum

www.agrimedia.ro

de combustibil mai mic, economie de timp şi conservarea apei din sol. Tendinţa în zonele secetoase şi fără sisteme de irigaţii este păstrarea cât mai mult timp a umidităţii din sol. Semănătoarea Corona poate fi folosită atât pentru înfiinţarea culturilor de păioase, cât şi a celor de prăşitoare, deoarece bara de semănat se poate schimba. Buncărul poate fi folosit pentru ambele tipuri de seminţe datorită posibilităţii de schimbare a discurilor de semănat. Grupul Maschio prezintă o gamă nouă de pluguri, marca Moro, nou achiziţionată. Materialul folosit la fabricarea trupiţelor este tungsten, un metal dur, care asigură o rezistenţă foarte mare la uzură. O îmbunătăţire realizată la pluguri este repoziţionarea roţii de adâncime, care acum se află în spatele utilajului. Din gama de sprayere am expus singurul utilaj autopropulsat din gama noastră, care în România a dat randament foarte bun şi este vârful de lance al fabricii Unigreen. Maşina se numeşte Uragano şi încercăm să o promovăm cât mai mult pe piaţa românească.“ românească.

SCR la o nouă generaţie. Acest tractor are o transmisie Semi Power Shift Dyna 6, care este extraordinar de fiabilă. De la producătorul Kverneland, prezentăm un nou model de cultivator pentru pat germinativ, care are bara de nivelare executată din segmente independente. Utilajul realizează o lucrare foarte bună de pregătire a patului germinativ, mărunţeşte solul şi îl nivelează perfect. Ca şi la alte utilaje Kverneland, suportul organelor este din ţeavă călită, ceea ce le conferă o elasticitate extrordinară, importantă atunci când în teren sunt pietre sau alte obstacole ce pot afecta organele active. Pe lângă aceste noutăţi, în stand prezentăm şi alte produse de la companiile pe care le reprezentăm pe piaţa românească precum Massey g , Kverneland,, Laverda şşi Dieci.“ Ferguson,

Groo Manfred, director de vânzări Vogel & Noot Agrorom

Dumitru Majeri, consultant tehnic General Leasing „Ca noutate, la expoziţia AgriPlantaRomAgroTec venim cu noua serie de tractoare Massey Ferguson 6600, dotate cu motoare în 4 cilindri. Modelul expus în stand este MF 6613, de 130 CP. Tractoarele din această serie sunt compacte, au ampatament scurt şi sunt simplu de manevrat. Massey Ferguson reprezintă un brand valoros în lume, a fost prima companie care a lansat tehnologia SCR, de reducere a emisiilor nocive. Pentru că orice invenţie este îmbunătăţită în mod permanent, MF a ajuns cu tehnologia

„Pe piaţa din România reprezentăm Vogel & Noot Austria şi dispunem de toată gama de utilaje pentru pregătirea solului şi semănători. Ca noutate lansată în primăvara acestui an este combinatorul Terra Maxx, disponibil în lăţimi de lucru de 6,5 şi 8 m. În stand, am adus modelul de 8 m, cu o variantă de tăvălug mai uşoară. Are organe înalte, dispuse la 15,5 cm, tip labă de gâscă de 200 mm, o şină de nivelare cu lame independente, roţi de copiere late, iar roţile de transport sunt integrate în cadrul principal. Pentru TerraMaxx sunt disponibile patru variante de tăvălugi. Şina de nivelare, sistemul de lumini pentru mers pe drum public şi alegerea dimensiunii roţilor de copiere sunt opţionale. În primăvară, am reuşit să aducem două Iulie 2014 45

astfel de utilaje în ţară, au lucrat în zona Aradului, unde avem sediul central, şi atât noi, cât şi clienţii am rămas plăcut surprinşi de modul în care se comportă. Lucrează la o adâncime de până la 15 cm fără probleme. Dacă vrem să lucreze la o adâncime mai mică, echipăm utilajul cu organe de tip labă de gâscă, iar când vrem să facem o pregătire mai adâncă, de peste 10 cm, folosim organele de tip daltă. Combinatorul Terra Maxx pregăteşte bine terenul, îl afânează şi, în funcţie de tăvălugul cu care este echipat, face o mărunţire şi tasare bune. Pentru acest combinator avem nevoie de un tractor de 280-300 CP. Anul acesta promovăm şi semănătoarea mecanică de 4 m, Profi Drill D 400, deşi ea a fost lansată în 2013. Anul trecut am reuşit să aducem trei semănători, direct la clienţi, care au fost mulţumiţi de ele. Am fost surprinşi că anul acesta am primit comenzi pentru această semănătoare încă din luna aprilie. Este o semănătoare pentru cereale păioase, foarte fiabilă, sistemul de lumini este inclus în standard, are scară de acces cu bară, discuri din inox decalate, cutie variabilă, dozatoarele pe rânduri sunt parţial din metal, astfel că ele nu se încarcă static. Buncărul are o capacitate de 1.750 de litri. Semănătoarea este compactă şi necesită un tractor de 95-100 CP. Preţul de vânzare este de 14.000 de euro net.“ net.

Ana MUSTĂŢEA

Liviu Zimcea, manager Amazone România „La ediţia din acest an am venit cu patru utilaje noi. Am adus o semănătoare de prăşitoare de 6 m, EDX-VarioTrail 6000-C, care poate fi folosită pe tot parcursul anului pentru că partea din spate se poate schimba cu un echipament pentru înfiinţarea culturilor 46 Iulie 2014

s poate intra în urma combinei, fără ca se te terenul să mai necesite alte prelucrări s suplimentare. Printr-o singură trecere s realizează mai multe lucrări, precum se s scarificarea, discuirea şi tasarea. Este un e echipament tractat ce poate fi transportat p drumuri publice fără probleme, pe d deoarece este rabatabil. Avem mai multe v variante constructive, de 3, 3,5 şi 4 metri. O Organele active lucrează în sistem 3D, în s sensul că atunci când în sol sunt pietre p ocoli acele obstacole, ele pot balansa pot s stânga-dreapta, astfel încât să n se rupă. Pentru acest utilaj nu n necesarul de putere poate varia în ntre 60 şi 70 CP/metru liniar. între liniar.“ de păioase păioase. Semănătoarea este dedicată fermierilor, care vor o singură semănătoare pentru ambele campanii de semănat din cursul unui an agricol. Când este folosită la prăşit, semănătoarea are opt rânduri, iar buncărul de seminţe are 600 de litri. Distanţa între rânduri poate varia între 37,5 şi 80 cm, în funcţie de numărul de agregate, ce poate fi de la 8 până la 16. În cazul în care este folosită la semănatul culturilor de păioase, are 16 rânduri, buncărul de 3.000 de litri va fi folosit ca rezervor pentru sămânţă. Distanţa dintre rânduri poate fi de 12,5 sau 16,6 cm, iar numărul de agregate poate fi de 48 sau 36. Un alt utilaj este semănătoarea directă Primera DMC 602, cu lăţime de lucru de 6 m. Aceasta există şi în variante de 3; 4,5; 9 şi 12 m. Este o semănătoare directă, folosită în terenul neprelucrat sau prelucrat superficial. O dată cu bobul de sămânţă, se introduce în sol şi îngrăşământul chimic. În următorii ani, acest model va fi folosit din ce în ce mai mult în terenurile noastre datorită consumului redus de combustibil şi a reducerii numărului de treceri. Este destinată înfiinţării culturilor de păioase, dar are şi un echipament pentru porumb. Pentru cei care vor să facă o singură trecere, este ideală. Pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare, am adus utilajul tractat UG, la care lăncile sunt paralele cu rezervorul. Este un echipament care are un volum de 3.000 de litri şi o lăţime de lucru de 24 m. Există variante constructive de la 2.400 până la 11.200 de litri. Al patrulea echipament nou adus la expoziţie este din gama utilajelor de prelucrat solul - cultivatorul Cenius, cu lăţime de lucru de 4 m. Cu acest utilaj

Franz Jakoby, director de vânzări Lemken România „Pentru prima dată în România am putut aduce un disc scurt Rubin 12, folosit la dezmiriştit şi care lucrează la o adâncime de până la 20 cm. Fermierii au fost încântaţi de testele făcute cu acest utilaj anul trecut. Este un disc scurt cu talere foarte mari care amestecă foarte bine resturile vegetale. Suntem bucuroşi că primele trei utilaje aduse în ţară sunt deja vândute şi livrate la fermieri. Chiar şi cel expus aici este vândut. Sigur că ne prezentăm şi alte utilaje din gama noastră, cum ar fi discul Rubin 9, cu talere de 620 mm, discul Heliodor cu talere de 465 mm, compactorul de 4 m, utilajul de pregătire a patului germinativ Korund, de 6 m, cultivatorul Karat de 4 m, plugul cu patru trupiţe Europal 7, semănătoarea mecanică Saphir de 4 m echipată cu un combinator şi aparatul de erbicidat Sirius de 1.900 de litri. Pentru demonstraţiile efectuate în cadrul expoziţiei am adus maşina de erbicidat Primus, de 3.500 de litri capacitate şi lance de 24 m, plugul Diamant 11, cu şapte trupiţe, şi discul Rubin 12, de 5 m.“

www.agrimedia.ro

Iulie 2014 47

Fendt: trei surprize în trei superlative Aşteptată de mai mulţi ani, seria 1000 a producătorului bavarez Fendt a fost, în sfârşit, prezentată, în premieră, jurnaliştilor prezenţi la anuala conferinţă internaţională de presă. Decorul ales pentru lansare a fost unul de poveste, castelul Neuschwanstein. Palatul a fost comandat de regele Ludovic al II-lea al Bavariei, ca un omagiu adus compozitorului Richard Wagner, lucrările de construcţie începând în 1869 şi finalizându-se la începutul secolului trecut, cu mult după moartea suveranului. Este situat la aproximativ 30 km de Marktoberdorf, oraşul „de provenienţă“ Fendt, în care se află, probabil, cea mai modernă fabrică de tractoare din lume. În prezent, Neuschwanstein este una dintre cele mai populare destinaţii turistice din Europa, ce atrage anual peste 1,5 milioane de vizitatori, castelul aflându-se printre cele 10 minuni ale lumii moderne.

48 Iulie 2014

Evenimentul a avut trei momente distincte, cu tot atâtea surprize pentru cei prezenţi. În prima parte, pe o platformă din faţa castelului, au fost prezentate vârfurile de gamă din seria 300, un Fendt 313 Vario complet schimbat, alături de noul Fendt 724 Vario. În acorduri wagneriene, cei peste 200 de jurnalişti prezenţi şi mulţi, mulţi alţi turişti norocoşi să asiste la un astfel de eveniment, şi-a făcut apariţia cel mai mare tractor pe roţi construit vreodată, impresionantul Fendt 1050 Vario. În timpul conferinţei de presă „de la palat“, desfăşurată în sala de concerte, prezentările hi-tech ale managementului (completate de transmisii în direct din 1050-ul aflat în curtea interioară) au convins asistenţa de importanţa producătorului pe piaţa maşinilor agricole.

şi Powershift, sau Fendt 1000 - roţi şi transmisie continuu variabilă (CVT).” Având 500 CP, Fendt 1050 Vario, vârful gamei 1000, este cel mai puternic tractor compact din lume. Şi astfel, Fendt îşi extinde oferta, producând tractoare de la 75 CP la 500 CP. Cele patru modele ce alcătuiesc noua serie au 380 CP (1038), 420 CP (1042), 460 CP (1046) şi 500 CP (1050). Un tractor Fendt 1000 Vario este unul compact, care, la fel ca la toate celelalte, se distinge prin exploatare facilă şi manevrabilitate. Are înălţimea maximă de 3,60 metri şi o greutate (fără încărcătură) de 14 tone, ceea ce, prin comparaţie cu alte tractoare din clasa sa

Seria Fendt 1000 - o capodoperă germană Deşi cei de la Fendt au vrut să fie o surpriză, de ceva timp se ştia despre lansarea seriei 1000 a producătorului bavarez. Întrebaţi de ce era nevoie de (încă) un astfel de tractor, reprezentanţii Fendt au afirmat că acesta era aşteptat pe piaţă pentru a rivaliza cu tractoarele pe şenile şi cele articulate şi că de acum există, pentru clienţii AGCO, două opţiuni, Challenger - combinaţia dintre şenile

www.agrimedia.ro

de putere, înseamnă că este considerabil mai uşor. În plus, flexibilitatea în lestare reprezintă un alt atribut-cheie, tractorul putând ajunge la o greutate maximă permisă de 21 de tone. Adaptându-se cu uşurinţă, Fendt 1000 Vario este conceput pentru o gamă largă de lucrări şi, pe lângă faptul că poate efectua munci grele în câmp, este absolut potrivit pentru transportul pe drumuri publice, atingând o viteză maximă de 60 km/h. Pentru a se putea adapta diverselor lucrări şi condiţii, tractorul are integrat sistemul de umflare a roţilor VarioGrip, care permite utilizatorului să regleze presiunea anvelopelor din cabină în mişcare. Graţie colaborării cu producătorul suedez Telleborg, tractorul are cea mai mare anvelopă pentru agricultură din lume, cu diametrul de 2,35 m. Fiind un produs Fendt, este evident că seria 1000 va îngloba tot ceea ce are mai bun producătorul bavarez: transmisia continuu variabilă Vario; sistemul de management al tractorului TMS (care reglează automat viteza şi turaţia în funcţie de sarcină); terminalul Variotronic (prin intermediul căruia sunt comandate şi monitorizate toate funcţiile tractorului şi ale utilajului ataşat). Capacitatea hidraulică mare se obţine datorită celor două circuite, cu două pompe axiale cu piston independente. Noua cabină X5 S, la fel ca la seriile 800 şi 900, oferă şi mai mult confort, şi nu numai datorită îmbunătăţirilor aduse sistemului de climatizare şi finisajelor de excepţie din interior. Tractoarele din segmentul 400-500 CP vor fi produse, începând cu toamna lui 2015, într-un număr de 2.500 anual, jumătate din ele fiind destinate pieţei americane.

www.agrimedia.ro

mai există stâlpul B, acest fapt asigurând vizibilitate neobturată asupra utilajului ataşat. De asemenea, s-au efectuat îmbunătăţiri ale sistemului de iluminat. Toate funcţiile sunt reunite într-un singur centru de comandă, VarioCentre, aproape similar cu cel de la seriile mari, însă montat pe partea dreaptă a bordului şi nu pe cotieră. Datorită reproiectării axei spate şi ecartamentului de până la 2,42 m, noul 300 poate fi echipat cu anvelope 600/65 R38 (cu diametru de 1,770 m). Comenzile pentru acest tractor vor putea fi onorate din primăvara anului 2015.

Seria Fendt 700 Vario conform reglementărilor privind emisiile de gaze eşapate

Seria 300 Vario - o cabină nouă, un motor nou, alte caracteristici noi Dacă despre nava amiral de 500 CP mai „răsuflaseră“ informaţii pe internet în zilele premergătoare conferinţei, surpriza a venit de la uimitoarele transformări ale serie Fendt 300 Vario. Cele patru modele ale seriei 300 - 310, 311, 312 şi 313 - au puteri maxime cuprinse între 110 şi 138 CP, generate de un motor nou, AGCO Power (fost Sisu), în locul anteriorului Deutz. Acest motor în patru cilindri, de 4,4 litri, este conform reglementărilor Stage 4 privind emisiile de noxe, având tehnologie SCR, EGR şi un catalizator de oxidare Diesel. Cuplajul faţă este integrat în noul şasiu, nemaifiind necesare demontarea la n llucrările cu încărcător frontal şi ataşarea unui cadru special pentru acesta. Curbele u dde întoarcere sunt strânse datorită pproiectării sale cu „talie de viespe“. A fost, de asemenea, redus nivelul dde zgomot, s-a montat o nouă priză ffrontală de putere, cu discuri umede, aacţionarea acesteia putând fi complet ddeconectată atunci când nu este în lucru. Noul 300 a primit cabina VisioPlus, N ssimilară celor utilizate la seriile 500 şi 700, ccu parbrizul curbat la partea superioară, cce oferă o excelentă vizibilitate la lucrările ccu încărcător frontal. Pe partea dreaptă nu

Pentru conformitatea cu reglementările pentru emisiile de gaze Stage 4, Fendt aduce şi această serie „la zi“, folosind această oportunitate pentru a adăuga şi alte noi caracteristici, la fel ca la tractoarele 800 şi 900 din seria a 4-a. Având puteri cuprinse între 145 şi 240 CP, populara serie Fendt este disponibilă de acum şi în varianta Power, renunţându-se la unele elemente de electronică mai puţin cerute de utilizatori. De asemenea, este disponibilă o nouă priză de putere cu patru turaţii (1000, 1000E, 540 şi 540E). „E“ înseamnă turaţii economice, ce pot fi atinse la rotaţii joase ale motorului. La fel ca la Seria 1000, pe parbrizul dintr-o singură bucată, ştergătorul descrie un unghi de 300 de grade, pentru o vizibilitate excelentă. Seria 700 are sistem de frânare cu dublu circuit, care îi asigură tractorului frânare pneumatică 100%. Opţional, sistemului hidraulic i se poate adăuga o pompă mai puternică, pentru un debit mai mare. Pentru îndepărtarea noxelor din emisiile motorului Deutz de 6,06 litri, este utilizată combinaţia SCR şi EGR, iar în locul filtrului de particule Diesel (DPF), care necesită consum suplimentar de motorină, Deutz a utilizat un filtru prin care regenerarea pasivă este posibilă fără injectarea suplimentară de combustibil. De asemenea, la noua serie 700 pachetul de îmbunătăţiri continuă cu un nou VarioTerminal, ce se aseamănă cu o tabletă, oferind direcţie asistată, documentare, comandă IsoBus, funcţii de filmare şi bluetooth. Iulie 2014 49

Florin Neacşu: «Totdeauna contează preţul, dar mai importante sunt calitatea, fiabilitatea şi performanţele maşinilor agricole»

NHR Agropartners este o prezenţă „cu greutate“ pe piaţa maşinilor şi utilajelor agricole din România. În acest timp s-a impus prin calitatea produselor oferite, promptitudine, competenţă şi profesionalism, ajungând una dintre cele mai bine cotate firme de pe piaţă. Domnul Florin Neacşu, director general adjunct în cadrul companiei, ne-a acordat un interviu în care ne-a vorbit despre evoluţia pieţei, direcţiile de dezvoltare a firmei şi modul de abordare vizavi de fermieri. Dle Neacşu, lucraţi de aproape 15 ani la una dintre cele mai importante companii importatoare de maşini şi utilaje agricole din România. Cum a evoluat agrobusiness-ul în aceşti ani? În general, a fost o evoluţie fantastică a pieţei de maşini agricole din România. În aceeaşi măsură au evoluat cunoştinţele şi mai ales aşteptările fermierilor de la furnizor şi de la maşinile pe care le achiziţionează. New Holland este în România din anii '90, dar din 2001 NHR Agropartners SRL este singurul importator autorizat New Holland în România, prin achiziţia firmei New Holland Romania SRL de către VA Intertrading Akiengeselschaft din Austria. NHR a dovedit în aceşti ani că este un partener foarte serios pentru fermierii români şi subliniem hotărârea noastră de a fi parteneri chiar în denumirea de „Agropartners“. NHR Agropartners a evoluat o dată cu piaţa, ajungând de la şapte salariaţi în 2001 la circa 200 în prezent. 50 Iulie 2014

În aceşti ani am lărgit gama de produse oferite, am mărit cifra de afaceri şi am deschis 11 filiale proprii, pe lângă sediul central din Otopeni, pentru a acoperi cât mai bine teritoriul atât în ceea ce priveşte vânzările, cât şi serviciile postvânzare. Avem la fiecare filială depozite de piese de schimb cu un stoc total în valoare de aproximativ 3 milioane de euro şi o echipă de service competentă, dotată cu cele necesare pentru a rezolva în cel mai scurt timp orice problemă tehnică. De asemenea, echipa de vânzări este an de an mai numeroasă şi cu oameni entuziaşti şi profesionişti, fiind în măsură să acorde consultanţă în ceea ce priveşte cele mai potrivite soluţii în funcţie de necesităţile fermierilor şi, nu în ultimul rând, având la dispoziţie stocuri de maşini pe care le pot livra în cel mai scurt timp. Aţi lucrat mai întâi la Service. Cum v-a influenţat acea perioadă? Este adevărat, am fost la început, vreo 5-6 ani, responsabil pentru serviciile postvânzare şi am înţeles ce este foarte important pentru fermier: totdeauna contează preţul, dar mai importante sunt calitatea maşinilor, fiabilitatea, performanţele, costurile de operare, disponibilitatea şi accesibilitatea pieselor de schimb, competenţa şi mai ales eficienţa echipei de service şi, nu în ultimul rând, seriozitatea şi profesionalismul întregii echipe. Şi din poziţiile pe care le-am avut am căutat să ţinem seama de aceste aspecte, am ridicat ştacheta şi, din feedback-ul pe care îl am de la clienţi, reiese că am reuşit să fim la înălţime. Dar de vreo 8 ani am printre responsabilităţi coordonarea vânzărilor maşinilor pe care le importăm în România, în primul rând New Holland, dar şi Pottinger, Hardi, Bogballe, Sfoggia, Brantner, Quivogne, Einboeck, Kirchner, JCB Agro etc. Ca reprezentanţi oficiali ai unor firme cu tradiţie şi cu greutate pe plan mondial, este o mare răspundere şi o provocare să fim la înălţimea aşteptărilor producătorilor şi clienţilor. Dintre toate maşinile New Holland care vă este cea mai dragă şi aţi vrea să o vedeţi în număr cât mai mare în România? Îmi este greu să aleg doar una. Toată gama de maşini este nouă şi modernizată. Îmi

plac mult tractoarele pentru vie şi cele universale de până la 115 CP care se fabrică în Italia, care reprezintă o parte importantă din vânzările noastre, dar sunt impresionat de tractoarele T6 şi T7 cu transmisie Powershift sau continuă (AutoCommand) care se produc în Marea Britanie şi de cele gigant T8 si T9 de până la 670 CP, care se fabrică în SUA. De asemenea, noul T8.420 AutoCommand, premiat de mai multe ori la târguri internaţionale, este fascinant. Dacă vorbesc despre combine, sunt fan CR. Este singura combină din lume cu două rotoare axiale, care are o productivitate foarte mare atât la păioase sau rapiţă, cât şi la porumb şi floarea-soarelui, consumuri reduse de combustibil şi asigură o calitate deosebită a boabelor. De ani buni CR obţine premii la diverse manifestări internaţionale şi este din 2008 în Cartea Recordurilor pentru cea mai mare cantitate de grâu recoltată în 8 ore (551 de tone). Mă bucur că prinde din ce în ce mai mult şi la fermierii români. Sunt impresionat, de asemenea, şi de combinele FR pentru recoltat furaje şi culturi energetice, de presele pentru baloţi paralelipipedici de mari dimensiuni şi de combinele pentru recoltat struguri. Pe lângă produsele New Holland, vindem toată gama de utilaje care se ataşează la tractor, fiind în măsură să oferim fermierilor soluţii complete adaptate nevoilor lor, inclusiv soluţii de finanţare. Vreau să asigur cititorii dvs. că imaginea bună pe care New Holland o are în lume şi în România se datorează experienţei de peste 125 de ani, inovaţiilor pe care New Holland le face în permanenţă, ţinând cont de sugestiile şi opiniile fermierilor, inclusiv celor din ţara noastră, care contribuie astfel la îmbunătăţirea produselor şi la adaptarea lor pentru condiţiile de lucru specifice din fiecare ţară. Folosesc acest prilej să le mulţumesc tuturor, să îi asigur că suntem aici pe termen lung şi că vom fi în continuare alături de ei şi să le urez să aibă un sezon bun, cu precipitaţii şi temperaturi optime, care să le aducă recolte şi mai ales profituri mari şi să se dezvolte cu paşi repezi pentru a cuceri un loc de frunte, pe care îl merită, în agricultura Europei. Sunt angrenaţi într-o muncă nobilă de producere a hranei planetei, pentru care îi asigur de tot respectul meu.

www.agrimedia.ro

Iulie 2014 51

Massey Ferguson, brandul global al companiei AGCO (NYSE: AGCO), a dezvăluit în premieră informaţii despre noua sa Serie Globală de tractoare inovative ce urmează să fie lansată anul acesta.

Primele informaţii despre noua Serie Globală Massey Ferguson Bazată pe o investiţie de peste 350 de milioane de dolari din partea companiei-mamă - AGCO, dar şi pe rezultatul a peste 6 ani de cercetare şi dezvoltare, Seria Globală Massey Ferguson reprezintă o linie de produse complet nouă, cu tractoare de 60-130 CP ce vor fi asamblate în multiple fabrici din lume şi vor fi vândute la nivel global. „Acesta este cel mai mare proiect de producţie şi dezvoltare de produse noi din istoria AGCO, fiind un reper semnificativ în evoluţia brandului Massey Ferguson. Totodată, această serie reprezintă cea mai mare extindere a gamei noastre de tractoare din ultimii ani“, a declarat Richard Markwell, vicepreşedinte şi director general Massey Ferguson Europa, Africa şi Orientul Mijlociu. „Cu o experienţă şi înţelegere fără egal a designului, producţiei şi vânzării de tractoare pe pieţele internaţionale, Massey Ferguson se mândreşte cu o reputaţie impecabilă, ce impulsionează acest proiect atât de ambiţios, Seria Globală MF.“ „Aceste tractoare reprezintă o nouă sursă de putere pentru agricultura globală ce devine din ce în ce mai provocatoare şi necesită o mecanizare eficientă, ce 52 Iulie 2014

se pliază perfect pe nevoile fermierilor. Proiectate de la bun început pentru a fi distribuite global, aceste tractoare vor oferi un spectru larg de specificaţii, opţiuni şi echipări pentru a se potrivi tuturor clienţilor, indiferent unde s-ar afla pe glob“, a adăugat dl Markwell. Echipe de ingineri multinaţionali au lucrat la un design complet nou. Tema a fost aceea de a porni de la principiile tractorului utilitar şi de a-l reproiecta în totalitate, încorporând atributele reprezentative ale Massey Ferguson, şi anume utilaje pe care te poţi baza şi care sunt uşor de utilizat. În jur de 90% din componente sunt complet noi. Modele-prototip au fost testate peste 36.000 de ore, în laborator şi în câmp, în Africa, Asia, Europa şi America. Ca parte integrantă a unui concept unic în industria maşinilor agricole, strategia de producţie este aceea de a crea o reţea de fabrici în toată lumea, foarte flexibile, în care se pot produce tractoare complete şi subansamble principale. Fabrici din această reţea includ Canoas şi Mogi das Cruzes din Brazilia, Chennai din India,

Manisa din Turcia şi Changzhou din China. La Changzhou, o nouă fabrică ultramodernă a fost construită pentru a îndeplini funcţia de ancoră atât pentru construcţia de tractoare, cât şi pentru furnizarea de subansamble principale. Deţinută şi administrată în totalitate de către AGCO, fabrica este echipată cu cele mai noi maşini de lucru, cu procese şi sisteme de asamblare, la fel ca în celelalte fabrici AGCO din întreaga lume. Seria Globală Massey Ferguson va fi introdusă în etape pe parcursul următorilor 5 ani. Solide, de încredere, uşor de operat şi de întreţinut, tractoarele vor fi disponibile în varianta cu treaptă, semiplatformă, platformă sau cu cabină. Primul model din gamă, MF 4708 de 82 CP, va fi lansat pentru Africa până la sfârşitul acestui an. „Seria Globală este proiectată de echipele noastre experimentate de ingineri, construite folosind cele mai noi tehnici de fabricaţie şi calitate, pe deplin susţinute şi folosite în domeniu“, a adăugat dl Marwell. „Aceste tractoare sunt pe cale să devină alegerea conştientă a noii generaţii de fermieri din întreaga lume.“

www.agrimedia.ro

Iulie 2014 53

Grupul italian Maschio Gaspardo s-a impus în ultimii ani pe piaţa de maşini agricole din Europa prin realizarea unor cultivatoare şi combinatoare performante din punctul de vedere al calităţii şi al fiabilităţii, folosite cu precădere pentru pregătirea patului germinativ în vederea semănatului. Acestea sunt echipate cu diferite organe de lucru (colţi, săgeţi, gheare, discuri etc.), care acţionează succesiv asupra stratului superior al solului, efectuând mărunţirea, afânarea şi netezirea acestuia. Ele pot lucra în agregat şi cu o semănătoare astfel încât, la o singură trecere, să se efectueze două operaţii, ducând astfel la o reducere substanţială de combustibil şi de timp.

Pregătirea patului germinativ cu utilajele Maschio Gaspardo Dr. ing. Sorin-Tiberiu BUNGESCU, USAMVB Timişoara Organele de lucru cu care sunt echipate combinatoarele de la Maschio se aleg în funcţie de condiţiile de lucru, şi anume: tipul solului, gradul de mărunţire rezultat în urma arăturii etc. Acestea au fost realizate astfel încât să se ataşeze şi detaşeze uşor de la baza energetică şi în timpul transportului pe drumurile publice să li se poată reduce gabaritul. Ele pot fi trecute uşor din poziţie de lucru în poziţie de transport şi invers prin intermediul unor cilindri hidraulici. În timpul lucrului, acestea se adaptează cu uşurinţă gradului de denivelare a solului.

250, 29 la varianta 300, 46 la varianta 450, 61 la varianta 600, 91 la varianta 900 şi 121 la varianta 1200. Acesta este realizat pentru lăţimi de lucru de 2,5, 3, 4,5, 6, 9, şi 12 m. Lucrează în agregat cu tractoare, având puterea cuprinsă între 70 şi 340 CP, în funcţie de tipul cultivatorului şi de tipul de sol pe care urmează să lucreze. Adâncimea maximă de lucru la care poate lucra este de 10 cm. În faţă, combinatorul este dotat cu o bară de nivelare reglabilă pe

înălţime. Combinatorul Grator este dotat cu un sistem de prindere la baza energetică în trei puncte, categoria a II-a, pentru versiunile 300, 450 şi 600, şi cu o timonă cu bară în două puncte, categoria III/IV, pentru versiunile 900 şi 1200. Pentru versiunile 900 şi 1200 se pune la dispoziţia fermierului şi un cărucior pentru transport. Tot în cazul acestor variante apar şi roţile de adâncime. La variantele care depăşesc 3 m, cadrul este pliabil, realizat din

În cele ce urmează vom prezenta câteva variante care au confirmat în ultimul timp şi pe piaţa din România. Combinatorul GRATOR este folosit pentru pregătirea patului germinativ în vederea semănatului şi poate să fie dotat cu organe de lucru de tip „daltă“ (GAMMA) sau „săgeată“ (DELTA), susţinute de cadru prin intermediul unui suport de tip elastic. Este dotat cu patru rânduri de organe active. Numărul organelor active este de 25 la varianta 54 Iulie 2014

www.agrimedia.ro

module. Trecerea din poziţia de lucru în poziţia de transport şi invers se face prin intermediul unor cilindri hidraulici acţionaţi de la instalaţia hidraulică a tractorului. Lucrează în agregat cu un tăvălug dublu cu bare, tip „colivie“, cu diametrul de 300 mm pentru variantele de 2,5, 3, 4,5 şi 6 m şi de 400 mm pentru variantele de 9 şi 12 m. Acesta este dotat şi cu un set de lumini pentru timp de noapte şi cu tăbliţe de avertizare. Combinatorul IENA de tip cu cadru fix, o nouă realizare a grupului italian, se foloseşte pentru pregătirea patului germinativ în vederea semănatului. Lăţimea de lucru poate fi de 3 sau 4 m, lucrează la adâncimi de până la 10 cm, iar numărul de organe active poate fi de 18, 24, 27 sau 36. Acestea din urmă pot fi montate pe două sau trei rânduri (deci are două sau trei secţii de organe active), fiind de tip cu suport arc. Organul de lucru propriu-zis (sapă) poate fi de tip GAMMA sau DELTA - tip săgeată. Acesta poate lucra în agregat cu trei tipuri diferite de tăvălugi, şi anume: Packer, de cauciuc şi flanşat, toate fiind cu diametrul de 500 mm. În faţă, acesta este dotat cu o bară nivelatoare, de tip cu dinţi, iar în spate este montat un tăvălug folosit pentru tasarea stratului superficial al solului, lucrare prin care se micşorează gradul de afânare realizat prin lucrările anterioare, mărunţirea bulgărilor, distrugerea crustei şi netezirea suprafeţei solului şi tăvălugirea culturilor agricole. Lucrează în agregat cu un tractor, având puterea cuprinsă între 75 şi 150 CP. Sistemul de prindere al combinatorului este în trei puncte, de categoria a II-a. În lateral sunt montate apărători pentru reţinerea bulgărilor aruncaţi de către organele active în zona de lucru şi eliminarea posibilităţii aruncării acestora în zona nelucrată. Totodată, se delimitează astfel şi zona lucrată de zona nelucrată. Combinatorul IENA poate să lucreze în agregat şi cu semănătoarea Gaspardo, tip „DAMA“, astfel încât la o singură trecere să se realizeze atât pregătirea patului germinativ, cât şi semănatul. În faţă se montează o pereche de scormonitori de urmă (două la număr), cu bolţ reglabil şi ştift de siguranţă, pentru urmele tractorului. Combinatorul „GRANCHIO“, cu lăţimea de lucru de 6 m, adâncimea

www.agrimedia.ro

de lucru de 10 cm, este dotat cu un sistem modulat, trecerea din poziţia de lucru în poziţia de transport şi invers făcându-se cu ajutorul unor cilindri hidraulici acţionaţi de la instalaţia hidraulică a tractorului. La tractor este nevoie de cel puţin două distribuitoare hidraulice. Gabaritul stradal este de 2,5 m. Organele active sunt de tip „daltă“ şi sunt susţinute pe cadru de către un suport elastic. Numărul acestora este de 25. Greutatea acestuia este de 4.850 kg. Reglarea grupului port-arcuri (port-organe active elastice) la adâncimea de 10 cm se face manual. Combinatorul Granchio este ataşat la baza energetică prin intermediul unei timone cu bară în două puncte, categoria III/IV. Acesta mai este dotat cu o bară de nivelare de tip cu dinţi, reglabil pe înălţime, tăvălug-colivie (cu bare) anterior şi posterior, cu diametrul de 50 cm, set de lumini şi tăbliţe de avertizare. Acest tip de combinator poate lucra în agregat cu tractoare cu puteri cuprinse între 200 şi 250 CP, în funcţie de tipul solului. Pentru transport se pune la dispoziţia fermierului şi un cărucior rabatabil telescopic. Combinatorul este dotat şi cu un sistem de prindere a semănătorii, în cazul în care dorim să efectuăm pregătirea patului germinativ şi semănatul la o singură trecere. Cultivator TERREMOTO GRUBBER, care are două rânduri de organe active tip săgeată, lucrează în agregat cu un tăvălug cu bare, la o adâncime de lucru care poate varia între 15 şi 20 cm şi încorporează în sol resturile vegetale. Lăţimea de lucru poate varia între 2,3 m şi 6 m, în funcţie de tipul cultivatorului. Numărul organelor active este de 5 la varianta 230, 7 la varianta 300, 11 la varianta 450 şi 13 la varianta 400. Ancora la acest cultivator este diferită faţă de concurenţă, fiind rezultatul unui proiect de câţiva ani. Această variantă este de tip cu cadru fix. La varianta pe trei rânduri se poate schimba dalta, menţinând ancora, la varianta pe două rânduri nu se poate schimba dalta, iar ancorele sunt de mai multe feluri, în funcţie de diferitele tipuri de sol, variantele de 3 şi 3,5 m lăţime de lucru sunt cu cadru fix, iar varianta de 4,5 m este cu cadru rabatabil. Cultivatorul se utilizează în agregat cu un tăvălug: simplu colivie, dublu colivie, cu inele, Packer sau cauciuc. Reglarea tăvălugului

se face prin intermediul bolţurilor. Sistemul de siguranţă poate fi de tip cu bolţ de forfecare sau cu arcuri pentru terenurile cu pietre. Ataşarea se face în trei puncte, categoria III. Acesta este dotat cu un rând de discuri pentru acoperire cu diametrul de 460 mm. Discurile laterale sunt de tip „telescopice“ şi se pot regla. El este dotat şi cu un set de lumini pentru timp de noapte şi cu tăbliţe de avertizare. Cultivatorul TERREMOTO 3, care are trei rânduri de organe active tip daltă, lucrează în agregat cu un tăvălug cu bare, la o adâncime de lucru care poate varia între 15 şi 25 cm. Acesta încorporează în sol resturile vegetale. Lăţimea de lucru poate fi de 2,3, 3 sau 3,5 m, în funcţie de tipul cultivatorului. Numărul organelor active poate fi 7, 10 sau 12. Acestea din urmă sunt realizate dintr-un material de calitate care să reziste în timp la solicitările din sol. Cultivatorul se utilizează în agregat cu un tăvălug: simplu colivie, dublu colivie, cu inele, Sterntiller tandem, Packer sau cauciuc, cu diametrul de 600 mm. Secţia este dotată cu sistem de siguranţă „cu bolţ de forfecare“ sau „cu arcuri“ pentru terenurile cu pietre. Se pretează pentru tractoare cu puteri cuprinse între 70 şi 180 CP, în funcţie de tipul cultivatorului. Prinderea la baza energetică se face prin sistemul în trei puncte, categoria a III-a. Deflectoarele sunt montate în X şi sunt folosite pentru amestecarea intensivă a resturilor vegetale. Bara nivelatoare este de tip „cu discuri“. Discurile laterale sunt de tip „telescopice“. Acesta este dotat şi cu un set de lumini pentru timp de noapte, cu tăbliţe de avertizare şi poate să lucreze până la 10 km/h. Pe lângă varietatea şi fiabilitatea gamei de cultivatoare şi combinatoare, Serviciul de Finanţare Maschio Gaspardo România a pregătit pentru fermieri o nouă finanţare, în colaborare cu Unicredit Bank. Această finanţare are drept caracteristică principală dobânda zero pentru clientul final. Această campanie se desfăşoară până la data de 31 decembrie 2014 şi cuprinde mai multe game de produse. Din următoarele ediţii ale revistei „Agrimedia“ veţi putea afla mai multe detalii despre această campanie. Iulie 2014 55

Producătorul ceh de utilaje agricole a organizat în zilele de 25 şi 26 iunie a.c. un eveniment important în ţara de origine, unde a invitat distribuitori şi jurnalişti din 19 ţări, pentru a le prezenta noutăţile tehnice, rezultatele obţinute în 2013, precum şi planurile de dezvoltare. Pe parcursul celor două zile am fost însoţiţi de dl Dan Gîdea, specialist produs IPSO Agricultură - firmă ce deţine exclusivitatea pentru marca Bednar pe piaţa românească, şi de dna Daniela Culda, reprezentant Bednar România şi Republica Moldova, care ne-au furnizat toate informaţiile necesare.

Noutăţi tehnice marca Bednar Programul a cuprins în prima zi de deplasare vizita la fabrica de asamblare din Rychnov nad Knežnou, ce dispune de o suprafaţă totală de 40.000 de metri pătraţi, din care 11.000 sunt acoperiţi. În această unitate de producţie se asamblează utilaje de până la 8 m lăţime de lucru, iar numărul de piese folosite anul trecut a fost de 2,5 milioane de bucăţi. Timpul de execuţie a unui utilaj, din momentul în care piesele necesare ajung în fabrică, variază între 3 şi 4 zile. Producătorul ceh nu are stocuri de produse, ceea ce înseamnă că lucrează pe bază de comenzi ferme. Are contracte cu furnizori, majoritatea din Republica Cehă, însă concepţia de construcţie a utilajelor aparţine exclusiv companiei Bednar. Pentru anul acesta, planul este să se ajungă în această fabrică la o producţie de 1.300 de unităţi. În portofoliul firmei, utilajele cu cea mai mare pondere sunt combinatoarele, cu 40% din totalul producţiei, urmate apoi de scarificatoare. Bednar şi-a câştigat un bun renume pe piaţa internă şi mai ales pe cea internaţională, iar planurile sale de dezvoltare prevăd extinderea gamei de semănători şi realizarea altor utilaje. Despre acest lucru, precum şi despre rezultatele înregistrate în anul 56 Iulie 2014

financiar 2013 am aflat din prezentarea susţinută, în principal, de dl Ladislav Bednar, proprietarul companiei, şi de fiul acestuia, dl Jan Bednar, care ocupă funcţia de manager de export. Potrivit acestora, anul trecut firma a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri cu 50%, ca urmare a investiţiilor realizate şi a pătrunderii pe noi pieţe de desfacere. Una dintre aceste pieţe este cea a Franţei, unde evoluţia este, potrivit reprezentanţilor Bednar, una spectaculoasă. Piaţa din România este şi ea una dintre cele mai importante: anul trecut s-au vândut aici 84 de utilaje, iar pentru 2014 planul prevede depăşirea cifrei de 100 de unităţi vândute.

Prezentarea utilajelor În cea de-a doua zi, au avut loc demonstraţii practice. La parada

utilajelor Bednar au asistat atât invitaţi de peste hotare, cât şi fermieri cehi, veniţi într-un număr impresionant, circa 2.000 de persoane. Dan Gîdea, specialist produs IPSO Agricultură, a însoţit grupul de jurnalişti români, ne-a îndrumat printre utilajele expuse şi ne-a descris caracteristicile tehnice ale celor mai noi produse marca Bednar. Noutăţi au fost atât în materie de fertilizare, semănat, cât şi de pregătire a terenului. Totodată, reprezentantul IPSO Agricultură a subliniat şi importanţa tocătoarelor pentru realizarea unui bun management al resturilor vegetale. „Aceste utilaje prezintă mai multe avantaje. La cules, se poate merge cu masa de recoltare a combinei ceva mai sus şi astfel se va realiza o viteză de înaintare mai mare şi un consum

www.agrimedia.ro

Iulie 2014 57

de combustibil mai mic. Prin tocarea resturilor vegetale, încorporarea lor în sol se va face mult mai bine. Mărunţirea resturilor este importantă, în special la culturile prăşitoare, la porumb cu precădere, pentru că în ele îşi găsesc adăpostul tot felul de dăunători, precum viermii-sârmă, ce pot fi combătuţi mecanic şi nu chimic. Se intervine preemergent, ceea ce va genera şi un câştig de timp, pentru că atunci combaterea se face când există deja atacul în cultură şi când s-ar putea să nu mai avem suficient timp ca să tratăm întreaga suprafaţă cultivată”, a afirmat dl Gîdea. Potrivit acestuia, în portofoliul Bednar există tocătoare cu lăţimi de lucru de la 2,5 până la 7 m, pentru tractoare cu puteri cuprinse între 100 şi 250 CP. Preţurile la tocătoare variază între 9.000 şi 30.000 de euro. În privinţa noutăţilor, utilajul cu care a început prezentarea a fost scarificatorul semipurtat de 6 m, Terraland TO, în varianta cu buncăr de fertilizare Ferti Box, cu o capacitate de 4.400 de litri. „Pe lângă decompactare, începe să fie din ce în ce mai importantă realizarea unei fertilizări locale. Distribuţia se face pneumatic şi îngrăşământul ajunge în sol la o adâncime de circa 30 cm şi astfel planta se va putea înrădăcina mai bine, pentru că nutrienţii se vor găsi la nivelul rădăcinilor. Buncărul poate fi compartimentat pentru a se putea distribui două tipuri de îngrăşăminte chimice, unul plasat la adâncime, iar celălalt la suprafaţă. Cu această variantă se poate lucra atât în toamnă, la cultura de rapiţă, cât şi în

primăvară, la porumb şi eventual la sfeclă de zahăr. Ferti Box poate fi utilizat şi cu un cultivator cu dinţi Fenix, ce lucrează până la 35 cm adâncime.” Un alt utilaj prezentat din gama scarificatoarelor a fost Terraland DO, căruia i-a fost adăugat un modul cu discuri aşezate pe două rânduri, cu diametru de 660 mm, şi sistemul „nonstop”, ce pune o

presiune de 220 kg pe fiecare disc. „Pentru că utilajul are discuri mari, el poate lucra la o adâncime mai mare, însă pentru aceasta este nevoie de presiune, care se realizează, o dată, prin greutatea utilajului şi în al doilea rând prin sistemul «nonstop», ce pune presiune pe fiecare disc în parte. Discurile sunt dispuse câte două pe braţ, ceea ce creează mai mult spaţiu, astfel încât resturile vegetale să poată trece printre discuri. Este un produs conceput pentru lucrul în câmpurile cu volume mari de resturi vegetale. Utilajul este echipat şi cu un deflector special creat, inspirat din cormana plugului, ce poate să încorporeze mult mai bine resturile vegetale în sol. Sistemul de siguranţă pentru dinţi este hidraulic şi pune o presiune de 1.060 kg pe fiecare dinte. Există şi posibilitatea reglării hidraulice a unghiului de agresivitate al dintelui, ceea ce face ca utilajul să fie adaptabil la condiţiile de sol din orice fermă. În partea din spate, avem o noutate ce constă într-un rând de discuri ce pot crea coame. Terenul pregătit în toamnă va avea denivelări pe perioada iernii, ceea ce înseamnă că va reţine mult mai bine zăpada, ea nu va mai fi spulberată de vânt şi vom avea mai multă apă în sol. În primăvară, semănatul culturilor prăşitoare se poate face pe acele coame, pentru că discurile sunt poziţionate în aşa fel încât să lase coamele respective la distanţe de 70 cm. La acest utilaj vor exista variante de lăţimi de lucru de la 4 până la 8 m.” Atlas HO 6000, grapa cu discuri independente, combină avantajele grapelor în X cu cele independente. Discurile utilajului sunt dispuse în formă de X, au diametru mare, iar sistemul ce pune presiune pe fiecare disc în parte permite cultivarea la o adâncime mare şi la viteze mai mari. „Acest lucru a fost posibil datorită integrării axului de transport - ceea ce ne permite să avem un utilaj compact şi stabil la viteză şi prin construcţia unui utilaj cu o greutate importantă care să pună presiune pe discuri. La această grapă avem un sistem de siguranţă cu arc dublu, ce pune o presiune de 220 kg pe fiecare disc şi, la fel ca la Terraland DO, discurile sunt dispuse câte două pe braţ, ceea ce permite resturilor vegetale să treacă mai uşor printre ele şi să gestioneze un volum mai mare de resturi vegetale.”

www.agrimedia.ro

58 Iulie 2014

Dan GÎDEA

www.agrimedia.ro

disponibilă spre vânzare începând de anul viitor. Este o semănătoare ce corespunede ultimelor tendinţe tehnice, este controlată fie cu Isobus, folosind terminalul din cabina tractorului, fie cu terminalul CCI. Producătorul ceh a dezvoltat o nouă gamă de cultivatoare, iar primul construit este cultivatorul prăşitor Row-Master, destinat culturii de sfeclă de zahăr. „În acest moment, tendinţa este de a se face cât mai puţine treceri în câmp şi de a se realiza un management bun al apei din sol, atât înainte, cât şi după semănat. Importanţa unui cultivator prăşitor este dată de faptul că acesta aerează suprafaţa dintre rânduri, împiedică evaporarea apei din sol şi permite o mai bună înmagazinare a apei provenite din precipitaţii. Este un produs ce corespunde ultimei tendinţe tehnice, are un senzor cu ajutorul căruia utilajul urmăreşte rândurile de plante. Se direcţionează singur, cu ajutorul unor cilindri hidraulici, fără să fie nevoie de intervenţia operatorului. Utilajul are o lăţime de 8 m, lucrează la viteze de

10-15 km/h şi necesită un tractor de 130-150 CP. Distanţa între rânduri este de 45 cm, dar pentru anul următor compania Bednar plănuieşte să dezvolte o variantă şi pentru culturile prăşitoare, cu distanţa între rânduri de 70-75 cm.” Cu privire la aceste noutăţi tehnice, dl Gîdea a precizat că va exista pentru fiecare în parte cerere pe piaţa românească, pentru că sunt construite în concordanţă cu actualele tendinţe agronomice. „Acum, volumele de vânzări sunt generate de produsele clasice, primele din gama Bednar, cum sunt combinatoarele Swifter şi scarificatoarele Terraland, dar pe măsură ce apar produse noi, ele sunt distribuite şi de noi, iar volumele de vânzări vor creşte. Bednar s-a făcut cunoscut prin faptul că încă de la început a construit utilaje atât pentru fermele mici, cât şi pentru cele foarte mari. Au utilaje cu lăţimi de lucru de la 3 până la 18 m, ceea ce face ca utilajele Bednar să fie foarte bine adaptate la nevoile pieţei”, a susţinut dl Dan Gâdea, specialist produs IPSO Agricultură.

Iulie 2014 59

Ana MUSTĂŢEA

Compania Bednar şi-a extins gama de produse începând din acest an şi a reuşit să dezvolte o semănătoare de păioase cu o cultivare minimă. Maşina este denumită Omega, în partea din faţă este echipată cu discuri, urmează un rând de roţi cu anvelope pentru tasare, apoi sistemul de semănat. „La această maşină există şi posibilitatea de a fertiliza în acelaşi timp cu semănatul, întrucât maşina are încorporat un modul de fertilizare cu discuri imediat după cel de cultivare. Buncărul este porţionat în trei, o parte pentru seminţe şi două părţi pentru îngrăşăminte chimice. Tendinţa este de reducere a numărului de treceri în câmp pentru a se reduce tasarea solului şi consumul de combustibil. De aceea avem nevoie de utilaje care să realizeze cât mai multe operaţii într-o singură trecere, astfel că o dată cu semănatul se face şi fertilizarea, aceasta fiind localizată lângă sămânţă şi nu pe toată suprafaţa cultivată. Discurile din faţă au acelaşi mod de dispunere, câte două pe un braţ, iar diametrul lor este de 520 mm. Semănătoarea va avea lăţimi de lucru de 3, 4 şi 6 m şi probabil va fi

Aceste tendinţe depind în mare măsură de o serie de factori, cum ar fi: factori meteorologici, economici, sociali şi politici. Factorii economici au o mare pondere, deoarece în ultima perioadă constatăm o scurtare a ferestrelor de recoltat, cu apariţia ploilor în averse (sau de lungă durată) sau a căldurilor excesive.

Tendinţe actuale în domeniul tehnicii de recoltat Mădălina PIETRĂREANU, director finanţare şi comunicare IPSO Agricultură Pentru micşorarea pierderilor prin scuturare şi în acelaşi timp mărirea vitezei de înaintare, observăm o tendinţă în folosirea echipamentelor de capacitate mare. În acest scop, preconizăm o cerere crescândă de combine axiale cu lăţimi de tăiere mare, care conferă o calitate foarte bună a seminţelor recoltate (fără spargeri sau pierderi de seminţe) şi în acelaşi timp cu lăţimi mari de lucru. Un sistem foarte util este Harvest Smart, care permite reglarea vitezei de lucru în funcţie de pierderi sau de capacitatea maximă de recoltare a maşinii Preţul produselor este oscilant, în funcţie de producţiile medii obţinute. În aceste condiţii, fiecare fermier se gândeşte să recupereze fiecare bob. Dacă luăm în considerare că pentru un fermier cu 100 ha de grâu, cu producţie medie de 6.000 kg/ha, o pierdere de 1% (corpuri străine în buncăr, de exemplu), reprezintă, la preţul pieţei, aproximativ 3.060 de euro, importanţa pe care o are recoltarea fără pierderi devine evidentă. De aceea, o mare importanţă o are 60 Iulie 2014

reglarea combinei. Un sistem pe care îl vedem ca fiind foarte important pentru fermierul actual este reglarea automată a combinei. Noul sistem de reglare automată a combinelor John Deere (ICA), disponibil pentru toate modelele, are rolul de a ghida operatorul în realizarea reglajelor pas cu pas, până la obţinerea rezultatelor dorite. Aceasta se realizează ţinând cont de cerinţele operatorului (pierderi reduse, calitatea paielor, spargeri reduse etc.), dar şi de importanţa acestor parametri pentru fermieri. Sistemul

sugerează o modificare, dar decizia finală îi va aparţine totuşi operatorului. Umiditatea culturii se modifică pe parcursul întregii zile, necesitând mai multe reglaje pe durata aceleiaşi zile şi a aceleiaşi sole. De un real ajutor este sistemul ACA, care are posibilitatea de memorare a mai multor reglaje şi realizarea modificărilor necesare. Pentru reducerea consumului de motorină, masa de recoltare trebuie să fie în permanenţă plină. Dacă luăm în considerare că la un heder cu lăţimea

www.agrimedia.ro

Iulie 2014 61

de 9,15 m operatorul va lăsa 1 m de masă gol la fiecare trecere, aceasta înseamnă un consum suplimentar de motorină cu 10% şi, de asemenea, o tasare suplimentară a solului. De asemenea, nu trebuie uitat că în timpul procesului de recoltare chiar şi cel mai bun operator va obosi pe parcursul zilei şi, pentru a evita apariţia „mustăţilor“ (zonelor nerecoltate), va creşte suprafaţa goală a hederului pe măsură ce oboseala se va instala. Răspunsul nostru este desigur sistemul de ghidare automată prin satelit cu precizii ce pot ajunge până la 2 cm. Factorii sociali vor influenţa printr-o evidentă scădere a calificării operatorilor, iar o serie de opţiuni ACA, ICA, Harvest Smart, JD Link, Machine Sync, RDA, Autotrac etc. vor ajuta operatorul să înlocuiască lipsa sa de experienţă. Se observă, de asemenea, o tendinţă de comasare a suprafeţelor agricole, ceea ce înseamnă că pentru recoltare se vor căuta maşini cu capacitate crescută. În aceste condiţii, ne aşteptăm la apariţia şi dezvoltarea unei noi categorii de prestatori de servicii, care vor căuta în principal o capacitate ridicată de recoltare la parametri calitativi înalţi, cu costuri reduse şi posibilitatea de monitorizare a flotei de maşini agricole de recoltat. Din aceste considerente, noi estimăm o cerere crescândă a utilajelor mari de productivitate crescută, cum ar fi combinele axiale din seria S, dotate cu un sistem de inteligenţă (S660i, S670i, S680i şi S690i). Pe lângă sectorul vegetal, o creştere importantă în ultimii ani se observă şi în zootehnie. Astfel, paiele sunt folosite în furajare, dar şi ca aşternut pentru anumite categorii de animale (păsări). O altă axă care începe să se dezvolte este reprezentată de cătră sursele de energie neconvenţionale (biogaz, peleţi de paie

62 Iulie 2014

sau lemn etc.). Se observă cu uşurinţă în aceste condiţii importanţa pe care o are păstrarea calităţii paielor pentru a putea fi strânse şi balotate ulterior. Cu combinele din seria T (T550, T560 T660 şi T670), John Deere reuşeşte să păstreze o calitate superioară a paielor (institute independente de cercetare din Germania au testat aceste combine şi în aceeaşi solă, în aceeaşi zi şi pe aceeaşi suprafaţă au obţinut cu 15% mai multe paie decât cele recoltate cu o combină echivalentă, dar cu alt sistem de separare). Diferenţa constă desigur în sistemul de separare forţată, care trage materialul şi îl freacă pe suprafaţa unui grătar cu profil deschis. Sistemul de separare cu rotor tangenţial ne va permite mărirea vitezei de separare, prin reducerea încărcării pe scuturători, care pot fi astfel mai scurţi, ceea ce înseamnă o creştere evidentă a fiabilităţii maşinii. Viteza de lucru a acestor combine este apropiată de cea a combinelor axiale, făcând parte tot din gama de produse Premium. Bineînţeles, toate modelele pot fi prevăzute şi cu sistemul de inteligenţă. Această gamă de combine se

a adresează, în principal, fermelor medii, p prestatorilor de servicii şi fermierilor c care posedă un sector zootehnic. În Î acelaşi timp, micii fermieri care cultivă suprafeţe mici şi medii vor dori să-şi s asigure independenţa la recoltare, având a propriul său mijloc de recoltare. În acelaşi p timp, orice fermier are şi o serie de sole t de d suprafaţă redusă sau greu accesibile p pentru o combină cu heder de dimensiune m mare. Un prestator de servicii trebuie s aibă posibilitatea de a răspunde să c cerinţelor tuturor potenţialilor clienţi, d şi fermierilor cu suprafeţe mici sau deci c sector zootehnic redus ca mărime. cu În Î aceste condiţii, bineînţeles că ei v căuta o combină cu separare pe vor scuturători ce poate fi prevăzută cu un heder cu dimensiuni între 4,8 şi 7,6 m. Sistemul simplu de batere şi separare, precum şi o fiabilitate îndelung dovedită în toate condiţiile recomandă combinele din seria W (W540, W550, W650 şi W660). Separarea se realizează pe 5 sau 6 scuturători prevăzuţi cu 11 trepte abrupte pentru a putea extrage fiecare bob din masa recoltată. O cerere crescândă a fermierilor se referă la dimensiunea buncărului. Aceasta, deoarece se încearcă reducerea trecerilor pe suprafaţa solului, reducând astfel tasarea. Oferta John Deere presupune o capacitate a buncărelor între 8.000 şi 14.100 l, cu viteze de descărcare de până la 135 l/s, dar realizaţi prin dimensionarea elementelor şi nu prin mărirea vitezei diferitelor componente, în scopul protejării calităţii materialului recoltat. Din ce în ce mai mulţi fermieri încearcă să folosească fiecare suprafaţă disponibilă. Astfel, au început deja să apară fermieri ce cultivă pe suprafeţe situate în pantă. Pentru a răspunde acestei cerinţe, 90% din modelele firmei John Deere pot fi prevăzute cu sistem de recoltare în pantă. Cerinţele CE impun un anumit standard de poluare (IT4), pe care, din respect pentru mediu, toate motoarele produse de pe către că John Deere îl vor respecta. Indiferent de seria de combină, pe ea va fi un motor John Jo Deere construit special pentru lucrul în agricultură. Puterea motoarelor folosite variază între 260 şi 627 CP, asigurând va necesarul de putere pentru orice combină. ne Pentru a putea răspunde provocărilor Pe viitorului, John Deere foloseşte anual vi pentru cercetare şi dezvoltare peste pe 1,6 1, miliarde de dolari sau, altfel spus, aproape 2.700 de dolari pe secundă a sunt su alocaţi pentru cercetare.

www.agrimedia.ro

Iulie 2014 63

Îngheţurile puternice din timpul iernii, cele târzii din primăvară, dar şi căderile de grindină din timpul perioadei de vegetaţie sunt accidente climatice care se soldează cu urmări dintre cele mai grave, uneori dezastruoase pentru viticultori, după cum arată Gh. Bernaz.

Lucrări specifice pentru viile afectate de fenomene meteorologice În funcţie de intensitatea fenomenului, distrugerile provocate pot varia între 5 şi 100%. În afara pierderii parţiale sau totale a recoltei anului în curs, prin aceste fenomene este afectată şi recolta anului viitor, ca urmare a distrugerii în mare parte a aparatului vegetativ al butucilor şi a sărăcirii lor în substanţe de rezervă. Gh. Bernaz prezintă în cartea sa „Cultura viţei-de-vie“ faptul că, în afara aşa-numitei „lupte pasive“ (evitarea amplasării viilor în zone cu accidente climatice foarte frecvente, asigurarea viticultorilor împotriva daunelor provocate de îngheţ sau grindină), există numeroase tehnici de „luptă activă“ împotriva accidentelor climatice amintite. Dintre procedeele de combatere a îngheţurilor târzii de primăvară, frecvent sunt folosite crearea unui ecran protector împotriva radiaţiei solului, încălzirea aerului combinată sau nu cu amestecarea straturilor de aer, irigarea prin aspersiune etc. Împotriva căderilor de grindină există procedee moderne ca rachete antigrindină, plase antigrindină etc. Unele dintre aceste procedee tehnice s-au dovedit eficace, dar aplicarea lor devine extrem de costisitoare, ceea ce explică folosirea lor foarte restrânsă. Deseori, valoarea recoltelor protejate 64 Iulie 2014

nu acoperă cheltuielile necesitate de o combatere cu adevărat eficace. Ca urmare, este necesară cunoaşterea şi aplicarea diferenţiată a mijloacelor agrotehnice care se impun pentru micşorarea pagubelor şi refacerea capacităţii de producţie a viilor afectate de brume târzii sau grindină.

Vii afectate de îngheţurile târzii de primăvară Brumele târzii de primăvară provoacă distrugerea parţială sau totală a lăstarilor. Mărimea distrugerilor depinde de etapa de creştere în care se află lăstarii şi de nivelul pe care îl atinge temperatura sub zero grade Celsius. Astfel, vârfurile lăstarilor în creştere şi frunzele tinere sunt afectate de temperaturi de minus 0,1-0,2 grade Celsius. Mai târziu, după ce baza lăstarilor s-a întărit, limita rezistenţei lor ajunge până la minus 0,6-0,7 grade Celsius. Inflorescenţele şi florile viţei pier în schimb între 0 grade Celsius şi minus 0,2 grade Celsius. În viile situate în locuri expuse la îngheţ se va evita mobilizarea inutilă a solului, mai ales prin arături adânci, până după trecerea pericolului de îngheţ, ştiut fiind că solul afânat pierde mai multă căldură. În viile afectate de îngheţuri târzii de primăvară se aplică, de regulă,

operaţii în verde, dar, în funcţie de mărimea distrugerilor provocate, pot fi necesare şi tăieri în uscat. Tăierile de corecţie trebuie amânate cu câteva zile de la data producerii îngheţului. După trecerea acestui interval de timp, pot fi constatate cu uşurinţă şi precizie organele sau porţiunile de organe afectate. De regulă, se îndepărtează prin tăiere tot ce este distrus de îngheţ. Astfel, dacă lăstarii au îngheţat în totalitate, cu toate organele aflate pe ei, se aplică o tăiere de reducţie; se suprimă 1-2 coarde şi se scurtează cu 10-30% cele rămase. Ceva mai târziu se aplică un copilit, pentru disciplinarea vegetaţiei noi. Dacă îngheţul a survenit în preajma înfloritului şi a afectat numai vârful lăstarilor şi inflorescenţele, se va suprima numai porţiunea distrusă a lăstarilor. Porţiunile sănătoase de lăstar se păstrează, oricât ar fi de scurte. Din mugurii de înlocuire aflaţi la baza cepilor verzi, ca şi din mugurii de copili vor porni lăstari noi, respectiv copili, cu ajutorul cărora se va încerca recuperarea parţială a recoltei. Ulterior, se va interveni cu un copilit, respectiv suprimarea copililor de ordinul II, pentru a favoriza creşterea şi maturarea lăstarilor nou emişi în prima

www.agrimedia.ro

Iulie 2014 65

etapă (copili de ordinul I). Vegetaţia nouă trebuie riguros protejată împotriva manei. Pentru stimularea noilor creşteri este bine ca via să fie fertilizată cu îngrăşăminte azotate în doză de 3-4 kg/ar. În anul următor producerii îngheţului, se va da o atenţie deosebită refacerii corecte a elementelor lemnoase de bază ale butucilor afectaţi. Un caz aparte îl constitue viile îmbătrânite, slab productive, cu procent mare de goluri, care au fost afectate şi de un îngheţ târziu. În asemenea plantaţii nu este economic să se înlocuiască golurile. Dacă proporţia butucilor care au supravieţuit îngheţului este prea slabă, singura soluţie care rămâne este defrişarea. Dacă proporţia butucilor afectaţi, dar putând încă produce, este suficient de mare, se va încerca recuperarea parţială a recoltei în anul de calamitate. Ulterior, timp de 1-2 ani, se vor aplica tăieri de epuizare (cu suprasarcini de rod), pregătind astfel via pentru defrişare.

Vii afectate de grindină Efectele grindinei asupra viţei-de-vie sunt dintre cele mai păgubitoare din cauza distrugerii în mare parte a organelor vegetative şi de fructificare, a sărăcirii lor în substanţe de rezervă şi a sensibilizării viţelor faţă de acţiunea gerurilor din iarnă. Mărimea pagubelor depinde de dimensiunile şi densitatea grindinei, de durata căderii ei, prezenţa sau absenţa furtunii în timpul acestui fenomen şi mai ales de faza de vegetaţie a viţei-de-vie în care cade grindina.

Victor VĂTĂMANU

Vii afectate de grindină în prima parte a perioadei de vegetaţie Dacă grindina cade în prima parte a perioadei de vegetaţie, până la înflorit sau în timpul acestuia, viţa-de-vie se găseşte în faza de creştere activă, iar capacitatea de refacere a elementelor calamitate este mai mare. Ca atare, viticultorul poate interveni eficient prin tratamente potrivite, asigurând refacerea butucilor, chiar în anul producerii calamitaţii şi, drept urmare, producţia anului viitor. Prima operaţie care se impune într-o vie bătută de grindină este aplicarea unui tratament împotriva manei, menit să protejeze aparatul foliar al viţelor şi să ajute la cicatrizarea rănilor provocate de grindină. Ca atare, imediat după încetarea grindinei, viţele vor fi stropite cu zeamă bordeleză în concentraţie de 1%. Tăierea 66 Iulie 2014

organelor distruse se amână cu câteva zile, timp după care - sub impulsul fluxului de sevă - apar noi puncte de creştere. Tăierea viilor afectate de grindină se aplică diferenţiat, în funcţie de gradul de distrugere a organelor vegetative şi generative. Prin tăiere se elimină toate organele puternic rănite sau distruse care nu mai pot fi utile butucului. Dacă paguba provocată de grindină este totală, se aplică tăieri de reducţie corespunzătoare porţiunilor de lemn distruse. Se suprimă toate formaţiunile lemnoase rănite puternic şi adânc. De obicei se lasă numai 3-4 cepi verzi de câte doi ochi în apropierea scaunului butucului şi lăstarii cei mai puţin atinşi, emişi din cepi. În felul acesta, viţele sunt pregătite cel mai bine pentru fructificarea din anul viitor. Totuşi, pagubele se răsfrâng asupra recoltei anului în curs şi parţial asupra celei din anul următor. În viile afectate de grindină în care se constată doar pagube parţiale, se recomandă îndepărtarea în întregime numai a coardelor cu lăstarii distruşi în totalitate. Lăstarii parţial distruşi se taie prin diafragma ultimului nod sănătos (utilizabil), păstrându-se pe cât posibil inflorescenţele sau strugurii şi cât mai multe frunze. Grăbirea formării elementelor de rod pentru anul viitor şi recuperarea unei părţi din recolta distrusă se pot realiza prin ciupirea timpurie a copililor emişi de pe cepii verzi de doi ochi sau de lăstarii verzi tăiaţi mai lung. Pentru a grăbi creşterea şi mai ales maturarea copililor va trebui aplicată o fertilizare cu îngrăşăminte în complex: 2,5 kilograme de azotat de amoniu, 9 kilograme de superfosfat şi 5 kilograme de sare potasică pentru 100 de metri pătraţi. Pentru a putea fi puse imediat la dispoziţia viţei-de-vie, îngrăşămintele trebuie încorporate cât mai adânc, în preajma masei principale de rădăcini.

Vii afectate de grindină în a doua jumătate a perioadei de vegetaţie Grindina ce afectează viile în a doua jumate a perioadei de vegetaţie acţionează atât asupra frunzişului, cât şi asupra elementelor lemnoase şi a producţiei. Ca urmare a distrugerilor provocate de aceste căderi târzii de grindină, viţele îşi întrerup vegetaţia pentru o lungă perioadă de timp. Refacerea aparatului foliar şi cicatrizarea rănilor se realizeazaza pe seama rezervelor din butuc. Astfel,

se ajunge la epuizarea plantelor, la sensibilizarea lor faţă de gerurile din timpul iernii, la pierderea unui mare număr de butuci şi la scăderea de recoltă în anii următori. Ca atare, atunci când grindina cade spre sfârşitul perioadei de vegetaţie, intervenţiile viticultorului sunt mai limitate; ele nu privesc în nici un caz recolta anului curent, ci au ca scop doar asigurarea elementelor de rod pentru anul viitor. Imediat după încetarea grindinei, se va aplica un tratament împotriva manei cu zeamă bordeleză în concentraţie de 1%. În cazul grindinei căzute în a doua parte a perioadei de vegetaţie (iulie-august) cercetările efectuate în staţiunile de cercetare-dezvoltare viticolă au dovedit că tăierea lăstarilor imediat după căderea grindinei în elemente de lungimi variabile (2-6 ochi) este contraindicată. S-a constatat că prin tăierea din august au fost îndepărtate total masa foliară şi majoritatea creşterilor din anul în curs, butucii rămânând ca după tăierea în uscat. Pornirea în vegetaţie a butucilor s-a făcut prin apariţia unor copili la vârful elementelor lăsate la tăiere. Aceşti copili au realizat creşteri minime (15-20 cm) şi nu au ajuns la maturare, fiind distruşi de primele geruri. În acest caz, pornirea în vegetaţie s-a făcut pe seama rezervelor din butuc, iar numărul mic de frunze emise, ca şi perioada scurtă nu au permis acumularea substanţelor necesare pentru asigurarea rezistenţei la ger a butucilor. Din această cauză, ei au fost puternic afectaţi de ger, iar în primăvară a devenit necesară regenerarea lor prin recepare. Soluţia recomandată constă în amânarea tăierii de corecţie până în primăvara anului următor. Atunci se vor practica tăieri scurte, în cepi de 3-4 ochi, cu o sarcină de circa 30 ochi/butuc sau în cepi de doi ochi şi cordiţe de şase ochi, cu o sarcină de 40-42 ochi/butuc. Aceste tăieri scurte asigură numărul, dimensiunile şi calitatea elementelor de rod, precum şi încărcătura corespunzătoare unei producţii normale. Dintre lucrările speciale care trebuie aplicate în viile bătute de grindină, indiferent de faza de vegetaţie în care a apărut calamitatea, mai amintim: praşilele repetate şi îngropatul obligatoriu (la forma joasă de conducere), pentru a se preîntâmpina pierderile mari de ochi şi de coarde. Butucii grindinaţi trebuie îngropaţi cu multă atenţie, pentru a evita frângerea coardelor la punctele de cicatrizare a rănilor.

www.agrimedia.ro

Varza albă se cultivă în câmp (cultură timpurie, de vară şi de toamnă), în solarii sau tunele joase şi în sere, pentru a permite o bună eşalonare a consumului proaspăt în timpul anului, după cum prezintă V. Popescu şi R. Zăvoianu (2011). În cele ce urmează vom prezenta tehnologia de cultură pentru varza albă cultivată în câmp.

Tehnologia de cultură a verzei albe Cultura timpurie în câmp Bune premergătoare pentru cultura verzei albe sunt tomatele timpurii, ardeiul, vinetele, castraveţii, mazărea şi fasolea. Sunt recomandate solurile cu textură uşoară, cu fertilitate ridicată, însorite, adăpostite, cu o uşoară expoziţie sudică sau sud-estică, cu posibilităţi de irigare. În asolament, se cultivă pe sola fertilizată cu gunoi de grajd. Pregătirea terenului constă din eliberarea resturilor de la cultura precedentă, fertilizare din toamnă cu 30-35 tone la hectar gunoi de grajd bine descompus, 300 de kilograme la hectar superfosfat, 300 de kilograme la hectar sare potasică, arătură adâncă la 28-30 cm. Primăvara, după zvântarea terenului, se trece cu discul, se administrează 100 de kilograme la hectar azotat de amoniu, se erbicidează cu produsele indicate de specialistul legumicultor cu 4-6 zile înainte de plantare. Erbicidul şi îngrăşământul se încorporează în sol cu grapa cu discuri. Terenul se modelează în biloane sau în straturi înălţate cu coronamentul de 104 cm. Răsadurile se produc, după cum prezintă autorii menţionaţi, în sere-înmulţitor, răsadniţe calde sau solarii cu pat de combustibil. Semănatul se

www.agrimedia.ro

face în intervalul 20 ianuarie-5 februarie, folosind 300 de grame de seminţe pentru 1 hectar de cultură. Repicatul se face în cuburi nutritive cu latura de 5 cm. Dacă se seamănă direct în cuburi nutritive, se elimină lucrarea de repicat. Se aplică lucrări uşoare de îngrijire. Vârsta răsadului este de 5-55 zile. Înainte cu două săptămâni de plantare, răsadurile se călesc obligatoriu.

Plantarea răsadurilor în câmp se face cât mai timpuriu, între 10 şi 25 martie, în funcţie de condiţiile climatice concrete ale anului respectiv. Pe terenul modelat în straturi înălţate, late de 104 cm, se plantează două rânduri la 80 cm, iar pe rând, la 20 cm, sau două rânduri, la 60 cm şi pe rând la 25 cm.

Dacă terenul a fost modelat în biloane, se plantează la 50 cm între rânduri, pe partea sudică a bilonului, iar pe rând la 25-30 cm. Se realizează o densitate de 67.000 de plante la hectar. Densitatea de plantare influenţează producţia de varză timpurie. Studiul cultivării unor soiuri timpurii la diferite desimi în sere reci a arătat că se pot obţine producţii ridicate (soiurile Golden Acre, Gloria Di Enkhuizen, Mercato di Copenhagen, Ditmark, densitate de 66.666 plante/hectar, producţii cuprinse între 50,2 t/ha - soiul Gloria şi 68,6 t/ha, soiul Mercato).

Lucrările de îngrijire constau în completarea golurilor, prăşit, fertilizare

Iulie 2014 67

fazială, combaterea bolilor şi a dăunătorilor. Completarea golurilor se face la 4-5 zile de la plantare cu răsad de bună calitate, din acelaşi soi şi aceeaşi vârstă, pentru a realiza o cultură încheiată. Praşilele se execută mecanic sau manual, după fiecare udare sau ploaie mai mare de 10 mm, pentru combaterea buruienilor. Fertilizarea fazială se face de două ori, după cum urmează: prima, la 10-15 zile după completarea golurilor, iar a doua, puţin înainte de învelitul căpăţânilor, folosind de fiecare dată 100 de kilograme la hectar azotat de amoniu, 150 de kilograme la hectar superfosfat şi 75 de kilograme la hectar sare potasică. Irigarea constă în aplicarea a 4-5 udări la interval de 15-20 de zile, cu norme de 300-350 de metri cubi de apă la hectar. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face cu deosebită atenţie. Nervaţiunea neagră a frunzelor (Xanthomonas ampestris) se combate cu Dithane; mana cruciferelor (Peronospora brassicae) se combate cu Ridomil, Dandofan, Ripost, Aliette; putregaiul uscat (Phoma lingam) se combate cu Dithane, Benlate, Bavistin şi Derosol; albumeala cruciferelor (Cystopus candidas) se combate cu Dithane, Bravo; hernia rădăcinilor de varză (Plasmodiophora brassicae) se combate cu Benlate, Topsin, Metoben; putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) se combate cu Benlate, Bavistin, Derosal, Ronila, Sumilex; putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) se combate cu Ronilan, Rovral, Sumilex, Konker, Calidan ( Costache M. , 1998). Produsul comercial şi concentraţia acestor produse sunt indicate de către specialiştii legumicultori zonali. Ploşniţa roşie a verzei (Euryderma ornatum) se combate cu Sinoratox, Diazol, Sumithion, Dipterex, Thiodon, Thionex, Zolone; ploşniţa albastră a verzei (Euryderna oleracea) se combate cu aceleaşi produse amintite anterior; păduchele cenuşiu al verzei (Brevicoryne brassicae se combate cu Sinoratox, Diazol, Akalux, Decis, Talstar, Supersect, Divipan; păduchele negru al verzei (Phyllotreta atra) se combate cu Carbetox, Ekalux, Decis, Divipan, Thiodan, Zolone; păduchele vânăt al verzei (Phyllotreta nemorum) se combate cu aceleaşi produse ca păduchele negru; gărgăriţa albastră a verzei (Baris clorizans) şi gărgăriţa neagră (Baris laticolis) se combat cu Carbetox, Diazol, Actelic, Decis, Onevos, Zolone; gărgăriţa galicolă şi gărgăriţa 68 Iulie 2014

tulpinilor de varză (Ceunthorhynchus) se combat cu Carbetox, Sinoratox, Decis, Zolone; gărgăriţa tulpinilor de varză (C. assimilis) se combate cu Thiodan, Thionex, Zolone; gândacul albastru al verzei (Colophelus saphiae) şi gândacul lucios al rozetei (Meligeth aeneus) se combat cu Thiodan, Thionex, Zolone; buha verzei (Mamestra brassicae) se combate cu Sinoratox, Ekalux, Diazol, Decis, Sumi-Alpha; Trichograma evanescens Westw - 1-3 lansări la interval de 10 zile; fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) se combate cu aceleaşi produse ca şi la Mamestra brassicae; molia verzei (Plutella maculipennsis) se combate cu Sinoratox, Actelic, Decis; musca verzei (Dellia brassicae) se combate cu Carbetox, Diazol, Sinoratox; limaxul cenuşiu (Deroceras agweate) se combate cu Metaldehida. Plantarea verzei albe în decadele 1 şi 2 ale lunii aprilie a determinat reducerea gradului dăunătorilor de genul Phyllotreta sp. la 3,2% şi respectiv 7,8%, fiind singurele epoci recomandate pentru cultivarea verzei, primăvara, în agricultura biologică din zona Buzău. Reducerea atacului purecilor în epocile timpurii de plantare s-a datorat formării unui număr mai mare de frunze pe plantă, astfel încât la apariţia adulţilor în culturi (decadă I lunii mai) numărul de adulţi/frunză a fost de sub 0,5-1. Acoperirea culturilor de varză în sistem cuvertură cu folie de polietilenă a asigurat o bună protecţie pentru gărgăriţa tulpinilor de varză şi musca verzei. Cultivarea asociată a verzei cu plante de cânepă lupin şi porumb a permis reducerea adulţilor de pureci verzi, de la 52,4 exemplare/metrul pătrat la martorul netratat, la 9-9,5 exemplare/metrul pătrat la variantele în care varza a fost asociată cu alte plante.

Recoltarea se face eşalonat, când căpăţânile sunt tari la apăsare şi bine învelite, începând cu 10-15 mai, în 2-3 etape, până la 15-25 iunie. Se recoltează manual, prin tăierea căpăţânii sub nivelul rozetei de frunze şi fasonarea căpăţânii, prin lăsarea a 2-3 frunze protectoare. Producţia este cuprinsă între 30 şi 40 de tone la hectar. Hibrizii timpurii de varză formează căpăţâni de dimensiuni diferite în condiţiile din zona Timişoarei. Greutatea căpăţânilor poate fi de 1,15 kilograme la hibrizii Beltis, de 1,45 kilograme la Hermes, de 1,3 kilograme la Orion, de 1,36 kilograme la Pandion etc. Studiul comparativ al unor hibrizi de varză timpurie au arătat că se pot obţine producţii mai mari comparativ cu producţiile obţinute la soiul românesc Timpurie de Vidra.

Cultura verzei de vară în câmp Asigură consumul în intervalul iulie-septembrie. Bune premergătoare sunt: tomatele timpurii, mazărea şi fasolea, cartofii timpurii, ceapa. Pregătirea terenului se face la fel ca la varza timpurie. Răsadurile se produc în răsadniţe semicalde, prin semănatul în intervalul 25 februarie-15 martie, în două etape, la interval de 10-15 zile. Cantitatea de sămânţă pentru 1 hectar este de 300-350 de grame. Se seamănă rar (400-500 de fire pe metrul pătrat) şi nu se mai repică. Se aplică lucrări obişnuite de îngrijire. Plantarea se face în a doua jumătate a lunii aprilie (epoca I) şi între 1 şi 10 mai (epoca a II-a), pentru a asigura o eşalonare mai bună a producţiei. Înainte de plantare, răsadul se fasonează şi se mocirleşte. Plantarea se face mecanizat, cu maşina MPR 6 (8) sau manual. Se plantează două rânduri la 70-80 cm, iar pe rând, la 25-30 cm. Pe teren nemodelat se plantează la 75 cm între rânduri şi 24 cm pe rând. Varza de vară se poate cultiva şi prin semănat direct în câmp pe un teren pregătit corespunzător. Lucrările de îngrijire sunt asemănătoare cu cele de la varza timpurie. După plantarea răsadurilor, se udă cu o normă de 300-350 de metri cubi la hectar, iar în perioada formării căpăţânii, norma de udare este de 400 de metri cubi apă la hectar. Se aplică 4-5 udări. La cultura înfiinţată prin semănat direct se execută răritul plantelor

www.agrimedia.ro

Iulie 2014 69

pe rând la 20-25 cm, iar cu plantele rezultate se face completarea golurilor. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor se face la fel ca la varza timpurie. Recoltarea are loc eşalonat, în 3-4 etape, în intervalul 10 iulie-10 septembrie. Producţia poate să ajungă până la 40-50 tone/hectar.

Victor VĂTĂMANU

Cultura verzei de toamnă în câmp Varza de toamnă asigură producţiile cele mai mari, care se folosesc din septembrie până toamna târziu şi în timpul iernii, iar industrializată, până în primăvară. Bune premergătoare pentru varza de toamnă sunt: mazărea şi fasolea, cartofii timpurii, spanacul, salata, ceapa verde etc. Pregătirea patului germinativ începe din toamnă, prin aplicarea a 40-60 tone la hectar de gunoi de grajd bine descompus şi îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu, în cantităţi corespunzătoare dozelor de 75 şi respectiv 80 de kilograme la hectar substanţă activă. Acestea se încorporează în sol prin arătură adâncă la 29-30 cm. În timpul verii, după eliberarea terenului de cultura anterioară, se

lucrează terenul cu grapa cu discuri, se fertilizează cu N - 35 s.a./ha, P2O5 - 65 kilograme s.a./ha şi K2O - 80 kilograme la hectar sau Complex III - 200 kg/ha. Răsadurile se produc pe straturi amenajate în câmp. Pentru combaterea chimică a buruienilor se folosesc produse ca: Devrinol, Dual, aplicate cu 3-5 zile înainte de semănat şi încorporate superficial. Se seamănă rar, circa 400-600 fire/metrul pătrat, manual sau folosind maşina SUP = 21. Semănatul se face în intervalul 1-15 mai, folosind o cantitate de 350 de grame pentru un hectar. Pentru

un hectar este necesară suprafaţa de straturi înalte de 200 de metri pătraţi. Răsadurile nu se repică, se plivesc de buruieni, se fac tratamente fitosanitare. Plantarea se face cu răsad fasonat şi mocirlit, în intervalul 20 iunie-5 iulie. Se plantează două rânduri pe stratul înălţat la distanţă de 80 cm, iar pe rând, la 30 cm. Pe teren nemodelat, distanţa între rânduri este de 75 cm, iar pe rând, de 30 cm. Producţia la varza de toamnă variază foarte mult, în funcţie de cantitatea de îngrăşăminte chimice aplicate. Lucrările de îngrijire sunt asemănătoare cu cele de la varza timpurie şi de vară. Se aplică 8-12 udări, cu norme de 400 de metri cubi de apă la hectar, 3-4 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale. Recoltarea începe în a doua jumătate a lunii septembrie şi se continuă până la sfârşitul lunii noiembrie. În România se execută manual, dar, volumul de muncă fiind foarte mare, în alte ţări se folosesc maşini speciale, prevăzute cu dispozitive de tăiere sub formă de disc sau cu palpator. Producţia variază între 50 şi 60 de tone la hectar, în funcţie de soiul cultivat.

Sprijin financiar al UE pentru producătorii din sectorul vitivinicol În şedinţa de Guvern din data de 9 iulie 2014 a fost aprobată hotărârea ce stabileşte modul de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene (UE) pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2014-2018. Cuantumul anual al sprijinului financiar din partea UE este de 47,7 milioane de euro. Astfel, se creează cadrul juridic necesar aplicării directe în legislaţia naţională a noilor direcţii de acţiune stabilite de noul cadru legislativ al UE care vizează sectorul vitivinicol, iar adoptarea noii hotărâri de Guvern răspunde obiectivului noului Program Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol şi a măsurilor notificate pentru perioada 2014-2018. Măsurile pentru care se acordă sprijin financiar din partea UE producătorilor din sectorul vitivinicol în perioada 2014-2018 sunt: - restructurarea şi reconversia plantaţiilor viticole; - promovarea vinurilor cu două submăsuri, respectiv promovarea vinurilor produse 70 Iulie 2014

în Uniune, care constă în acţiuni de informare în statele membre privind schema de denumiri de origine controlată şi indicaţii geografice, precum şi promovarea vinurilor în ţări terţe; - asigurarea recoltei de struguri; - investiţii. Prin Programul Naţional Suport 2009-2013, sectorul vitivinicol a beneficiat de o alocare financiară anuală de 42,1 milioane de euro din fonduri comunitare (FEGA) pentru următoarele măsuri eligibile, în funcţie de specificul viticulturii autohtone: restructurarea şi reconversia podgoriilor; asigurarea

recoltei plantaţiilor viticole; folosirea mustului concentrat în vederea ridicării tăriei alcoolice a vinurilor; promovarea vinurilor pe pieţele ţărilor terţe. Sectorul vitivinicol a absorbit, în proporţie de 100%, fondurile europene puse la dispoziţie de Comisia Europeană în cadrul acestui program între anii 2009 şi 2013. Ca urmare a rezultatelor pozitive înregistrate de acest program, prin noul Program Naţional de Sprijin 2014-2018 cuantumul anual alocat României a fost majorat la 47,7 milioane de euro, pentru ca sectorul vitivinicol să beneficieze de o dezvoltare cât mai extinsă.

www.agrimedia.ro

Iulie 2014 71

Ordinul nr. 836 din 21 mai 2014 privind modificarea Ordinului ministrului Agriculturii nr. 1.348/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de plante agricole şi a Ordinului ministrului Agriculturii nr. 1.349/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume - M.O. nr. 0419 din 2014 Ordinul nr. 855 din 27 mai 2014 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru măsurile 211 „Sprijin pentru zona montană defavorizată“, 212 „Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană“ şi 214 „Plăţi de agromediu“ din Programul naţional de dezvoltare rurală 2007-2013, precum şi pentru nerespectarea ecocondiţionalităţii în cadrul măsurilor 211, 212, 214 şi schemelor de sprijin pe suprafaţă aferente cererilor de plată depuse începând cu anul 2014 - M.O. nr. 0424 din 2014 Decizia nr. 186 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (5), (6), (7) şi (8) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 - M.O. nr. 0425 din 2014 Ordinul nr. 852 din 27 mai 2014 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul şi fabricarea magiunului de prune destinat consumului uman - M.O. nr. 0429 din 2014 Ordinul nr. 987 din 19 iunie 2014 privind modificarea şi completarea Ordinului 72 Iulie 2014

ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 1.253/2013 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică - M.O. nr. 0454 din 2014

Ordinul nr. 946 din 13 iunie 2014 privind aprobarea Listei şi a atribuţiilor specialiştilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a Municipiului Bucureşti, care fac parte din Oficiul de reglementare a organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, şi a Listei specialiştilor împuterniciţi să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute la art. 83 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului legitimaţiei speciale de identificare a acestora şi a modelului procesului-verbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor în domeniul îmbunătăţirilor funciare - M.O. nr. 0476 din 2014 Ordinul nr. 898 din 5 iunie 2014 privind aprobarea Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2014 - M.O. nr. 0488 din 2014 Ordinul nr. 1043 din 30 iunie 2014 privind completarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 1.253/2013 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică - M.O. nr. 0489 din 2014 Hotărârea nr. 528 din 26 iunie 2014 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii

şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia - M.O. nr. 0494 din 2014

Hotărârea nr. 555 din 2 iulie 2014 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea alin. (3) al art. 23 din Regulamentul (CE) nr. 1.857/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001, schemelor de ajutor de stat instituite în temeiul acestuia, precum şi pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 207/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de acordare a ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale - M.O. nr. 0504 din 2014 Hotărârea nr. 549 din 2 iulie 2014 pentru aprobarea Amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 21 mai 2014 şi la 26 mai 2014 între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, la Acordul de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 decembrie 2007 - M.O. nr. 0515 din 2014 Ordinul nr. 1060 din 3 iulie 2014 privind completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 848/2004 pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi M.O. nr. 0515 din 2014

www.agrimedia.ro

Iulie 2014 73

Dow este o companie multinaţională de top, cu reprezentanţe în 160 de ţări şi cu un număr de 54.000 de angajaţi la nivel mondial. Compania conectează experienţa din domeniul chimiei cu principiile sustenabilităţii, pentru a răspunde cerinţelor fundamentale ale umanităţii, oferind soluţii pentru menţinerea curăţeniei apelor potabile, creşterea productivităţii agricole şi conservarea energiei.

«Furnizăm beneficiu cu fiecare sămânţă» - motto-ul companiei Dow Seeds Departamentul AgroSciences reprezintă unul dintre cele şase segmente operaţionale ale companiei Dow la nivel global. Acest departament integrează activităţile celor două divizii: divizia de protecţia plantelor şi divizia de seminţe - Dow Seeds. Brandul Dow Seeds a fost lansat pentru a crea unitate în portofoliul de germoplasme de porumb achiziţionate în Europa: MTI, SWS, Duo Maize. Activitatea companiei în Europa este focusată pe trei culturi: porumb, floarea-soarelui şi rapiţă. Istoricul diviziei de seminţe a început în anul 2002, când au fost demarate activităţile de înregistrare a hibrizilor de porumb în Franţa.

Programe de hibridare la porumb şi floarea-soarelui Programul de hibridare Dow Seeds pentru cultura de porumb a fost lansat în 2008, prin fuziunea celor trei programe regionale de hibridare. Reţeaua de hibridare este alcătuită din şase staţii de testare localizate în Europa: Germania - Greven şi Lichtenau; Franţa - Chateault-Renault şi Carcares; Ungaria - Szeged, Rusia - Belgorod. Programul de hibridare Dow Seeds pentru cultura de floarea-soarelui a fost lansat în anul 2007, prin fuziunea celor două programe de hibridare din 74 Iulie 2014

SUA şi Argentina. Portofoliul actual al companiei este dezvoltat pentru ţările din estul Europei (Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Ungaria) şi integrează hibrizi de tip Clearfield, cu un potenţial de producţie excepţional şi un conţinut ridicat de ulei. Reţeaua de testare este alcătuită din 25 de locaţii din România, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Ungaria şi Franţa. Floarea-soarelui şi rapiţa cu conţinut de Omega 9 ale companiei Dow Seeds au fost dezvoltate prin tehnici naturale de multiplicare. Profilul unic al uleiului este obţinut prin tehnicile clasice de hibridare şi nu prin cele ale biotehnologiei, ce presupun modificări genetice. Uleiurile cu Omega 9 sunt deja prezente pe piaţa europeană, iar cererea este în continuă creştere. Dow AgroSciences dezvoltă parteneriate pentru producerea de materie

primă cu fermierii europeni care deţin programe de trasabilitate. În portofoliul companiei, pentru piaţa din România, se regăsesc şase hibrizi de porumb, caracterzaţi printr-o productivitate ridicată, toleranţă foarte bună la secetă, vigoare germinativă excelentă, rezistenţă la cădere şi frângere şi pierdere excelentă a apei din boabe la maturitate. La floarea-soarelui, gama cuprinde trei hibrizi care se pretează la tehnologia Clearfield, respectiv 8H288 CLDM, 8N421 CLDM şi 8H449 CLDM. Varietăţile de floarea-soarelui se remarcă prin capacitatea de producţie ridicată, conţinut ridicat de ulei, rezistenţă genetică la majoritatea raselor de mană din România şi toleranţă foarte bună la principalele boli ale culturii.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013