Revista AGRIMEDIA - Iunie 2014 by Agri Media Invest s.r.l.

Ianuarie 2013

Inundaţii şi alegeri europene În ultimele două luni ale primăverii, îngrijorări majore au dominat existenţa celor care îşi dedică priceperea, energia şi resursele financiare activităţilor agricole. Preocupările pentru finalizarea în condiţii optime a campaniei agricole de primăvară au fost dublate de îngrijorările locuitorilor din sud-vestul, sudul şi sud-estul ţării în legătură cu distrugerea culturilor agricole şi a altor bunuri din cauza inundaţiilor care au afectat aceste zone. Deşi suprafeţe agricole semnificative au fost afectate de inundaţii, oficialii MADR apreciază că acestea sunt mai mici decât media calamitată din ultimii ani. Este cunoscut că din cauza fenomenelor meteorologice excepţionale (îngheţ, inundaţii, grindină, secetă etc.) în România sunt distruse anual aproximativ 80-100 mii ha de culturi agricole! Pentru a veni în sprijinul agricultorilor care au înregistrat pagube ca urmare a inundaţiilor, MADR face demersuri în scopul asigurării unui ajutor de minimis, cum de altfel s-a procedat şi pentru pagubele cauzate de fenomenele meteorologice excepţionale la culturi protejate (sere, solarii, răsadniţe). Eliminarea cotelor de lapte începând cu 1 ianuarie 2015, aşa cum aprecia şi reprezentantul României pe lângă CE, dl Achim Irimescu, va fi un şoc pentru majoritatea producătorilor din acest sector, întrucât ţara noastră nu este pregătită integral pentru acest impact. Diferenţa de competitivitate care rezultă din randamentul scăzut al producătorilor autohtoni, cauzat de lipsa infrastructurii, a necesarului de instalaţii de muls şi răcire performante vor determina procesatorii să prefere laptele din import, mai sigur şi mai ieftin. Potrivit opiniei celor direct implicaţi, pentru salvarea producţiei autohtone ar trebui ca Executivul să se implice prin măsuri de sprijin mai consistente, întrucât doar perfectarea contractelor între furnizorii de lapte şi procesatori conform Legii nr. 297/2013

www.agrimedia.ro

nu este suficientă. În acelaşi context, nu trebuie ignorat faptul că România are deja de trei ori mai puţine vaci de lapte decât media pe exploataţie înregistrată în UE. O problemă de actualitate care a generat dezbateri argumentate este folosirea neonicotinoidelor ca substanţe de combatere a dăunătorilor. Astfel, potrivit unor opinii, la care a subscris şi dna Pia Bucella, directorul unităţii „Natural Capital” din cadrul Directoratului General pentru mediu al CE, prezentă la conferinţa „Agricultura şi protecţia mediului în Europa Centrală şi de Est”, aceste substanţe sunt periculoase pentru om şi alte forme de viaţă, poluând solul şi apa. Pe de altă parte, marii producători agricoli au afirmat că, în lipsa tratamentelor cu aceste produse, ar fi înregistrat pierderi de producţie care ar fi depăşit 5 mld. euro. În cadrul dezbaterilor s-a acreditat opinia că cercetările cu privire la efectele neonicotinoidelor pentru sănătatea fiinţelor vii trebuie să continue. Timpul ne va da un răspuns concret dacă totuşi riscul, ca urmare a folosirii acestor substanţe, se justifică. Tot un răspuns concret la această dispută îl va da CE, care va permite sau nu folosirea acestor produse şi după data pentru care a fost aprobată actuala derogare. În cadrul Conferinţei pentru agricultură şi protecţia mediului organizate cu sprijinul Băncii Naţionale, participanţii au arătat că România, ca stat membru al CE, trebuie să-şi valorifice această calitate folosind facilităţile negociate în cadrul Acordului de liber schimb de către UE, dezvoltând astfel relaţii economice, inclusiv cu ţări extracomunitare. Pe această linie se înscrie, de exemplu, cooperarea cu ţări din Asia, Orientul Apropiat, dar şi recenta vizită în ţara noastră a ministrului agriculturii din RP Chineză, dl Han Changfu. Măsura taxării inverse la cereale,

reglementată prin OUG nr. 16/2013, menită să diminueze evaziunea fiscală în domeniul comerţului intern şi intracomunitar cu aceste produse, a fost prelungită până la data de 31 decembrie 2018. Promovarea acestei iniţiative a fost susţinută de patronate şi de asociaţiile agricole, însă Guvernul, prin MFP, ar trebui să se implice ferm pentru ca TVA datorată agricultorilor să fie rambursată în termen legal, pentru a se evita astfel intrarea lor în incapacitate de plată. Deşi ultimele două luni au fost bogate în precipitaţi, potrivit estimării agrometeorologilor, vara va fi totuşi secetoasă. În acest context, MADR ne informează că, în colaborare cu Ministerul Marilor Proiecte şi Ministerul Transporturilor, după aproape trei decenii de stagnare, va demara realizarea Canalului Siret-Bărăgan. Această investiţie multifuncţională va asigura apa atât de necesară pentru irigarea a peste 700 mii ha terenuri agricole, în principal din Bărăgan. Sperăm să se realizeze cât mai urgent această importantă lucrare, care ar fi un sprijin esenţial pentru fermierii dintr-o zonă agricolă deosebit de fertilă. Perioada campaniei agricole de primăvară, efectele recentelor inundaţii, dar şi alegerile pentru Parlamentul European au constituit evenimente de prim rang pentru întreaga populaţie. Au fost aleşi parlamentarii care ne vor reprezenta la Bruxelles, care sperăm să nu uite cine i-a învestit în această demnitate şi pe o singură voce să militeze ferm pentru interesul României, implicit pentru susţinerea agriculturii. Tot în această perioadă, ţările membre UE fac propuneri şi negociază alegerea comisarilor europeni în conformitate cu prevederile Tratatului de la Lisabona. Negocierile sunt dificile, interesele majore, însă în cadrul UE se înţelege perfect importanţa desemnării în aceste funcţii a unor specialişti cu experienţă în domeniu. Simona MUNTEANU Iunie 2014

ISSN 2069 - 1238 SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul VIII, Nr. 6 / 2014 (87) Iunie 2014 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031 / 439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031 / 439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

Iunie 2014

SUMAR: 3

Editorial

ELEC: Protejarea resurselor naturale - componenta de bază a unei agriculturi sustenabile

Nou proiect de lege privind depozitarea seminţelor şi regimul certificatelor de depozit

Competitivitatea agricolă ar trebui să crească

V izita oficială a ministrului agriculturii din Republica Populară Chineză

Discuţii pe tema finanţării în agricultură

BASF: «AGROCONNECT 2014 - Împreună stabilim direcţia»

Vot pentru legea privind pajiştile permanente

Desicarea cerealelor cu erbicidul Roundup Energy

Summit Agro România lansează Summitterra 2014

Proiectul pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor manageriale şi de fertilizare

Aparatul foliar al culturii de porumb

Noutăţi Lemken

Agricultura de precizie - o soluţie pentru eficientizarea activităţii

Care este opinia dvs. cu privire la ultimele tendinţe în domeniul tehnicii agricole?

AgriPlanta-RomAgroTec, la a IV-a ediţie

MEWI, la AgriPlanta RomAgroTec 2014

N HR Agropartners, la RomAgroTec-AgriPlanta 2014

Lucrările de îngrijire aplicate culturilor legumicole

58 66

F actorii care influenţează păstrarea fructelor Farm Tech - orientată spre nevoile clientului

www.agrimedia.ro

Iunie 2014

 În dialog cu fermierii

• Cu ce probleme vacesta în activitat Constantin Popescu, administrator Societatea Agricolă Tătărăştii de Sus, judeţul Teleorman

„Lucrez o suprafaţă agricolă de 1.500 ha, cultivată cu grâu, orz, rapiţă, floarea-soarelui şi porumb. În acest an am avut probleme mari cu băltirile, circa 35% din suprafaţă a fost afectată de acest fenomen, ce s-a manifestat atât la culturile de toamnă, cât şi la cele de primăvară. În zona noastră a plouat foarte mult, iar solul este un brun-roşcat de pădure, nu este permeabil, ceea ce a condus la aceste băltiri. În trei săptămâni a plouat 257 litri/mp, iar într-o noapte, timp de 15 minute, cantitatea de precipitaţii căzută a fost de 57 litri/mp. Sunt mulţi agricultori, chiar la această dată (n.r. - 30 mai), care nu au reuşit, din cauza acestor probleme, să semene porumb şi floarea-soarelui. În partea de nord a judeţului s-a întârziat mult semănatul. Mulţi au întors suprafeţele cultivate şi unele probleme semnalate au fost legate şi de achiziţia de seminţe, pentru că nu au fost cantităţi suficiente. Eu am reuşit să semăn culturile de primăvară, deoarece le-am efectuat înainte să vină ploile, însă probleme am avut cu băltirile. Condiţiile climatice din acest an ne-au determinat să aplicăm mai multe tratamenete de protecţie la culturile agricole şi astfel au crescut şi costurile de producţie faţă de alţi ani cu aproximativ 15-20%. De exemplu, dacă la grâu realizam un singur tratament împotriva bolilor foliare, anul acesta am aplicat două tratamente. La fel am aplicat şi la orz. La cultura de rapiţă am aplicat trei tratamente pentru combaterea atât a bolilor, cât şi a dăunătorilor. Am aplicat, de asemenea, şi îngrăşăminte foliare, ca să stimulăm plantele să se dezvolte mai bine. Sperăm să obţinem producţii bune şi mai ales preţuri bune, întrucât conjunctura internaţională este una favorabilă. Dispun de spaţii de înmagazinare, pe care le-am modernizat pentru că erau de la un fost CAP, unde pot depozita 2.500 de tone, însă doresc să aplic un proiect pentru construcţia unor celule de siloz, 6 x 500 de tone, pentru a putea stoca recolta pe o perioadă mai lungă de timp. Am mai beneficiat de fonduri europene pentru proiectele de achiziţii de maşini şi utilaje agricole. Primul a fost pe SAPARD, iar cel de-al doilea pe FEADR.” 6

Iunie 2014

Teodor Vochin, administrator SA Spicul Balaci, judeţul Teleorman

„Lucrăm o suprafaţă de 1.250 ha. Pentru zona în care avem ferma, a fost un an foarte dificil, au căzut foarte multe precipitaţii, de peste 300 litri/mp din aprilie până în iunie, iar culturile, cu excepţia celor de toamnă, nu arată bine. De câteva zile (n.r. - 12 iunie) am terminat însămânţarea porumbului, este apă pe teren şi există foarte multe băltiri. Din această cauză mai avem suprafeţe necultivate. Este o situaţie cam critică. Preconizăm pierderi de producţii de circa 30%. Cultura de floarea-soarelui am reuşit s-o înfiinţez pe 200 ha, arată bine, dar pe 100 ha mai slab şi sper ca în perioada critică să nu fie temperaturi mari care să împiedice fructificarea. Cultura de grâu ocupă o suprafaţă de 530 ha, iar producţia pe care o estimăm este de 4.500 kg/ha, cantitate pe care cred că o vom obţine şi la orz. În privinţa calităţii, sperăm să fie bună, pentru că am făcut tratamente la cerealele păioase. Acum depide şi de cum evoluează vremea, sperăm să nu fie furtuni sau să cadă grindina. La cultura de rapiţă, care este însămânţată pe 220 ha, cred că vom obţine până în 2.500 kg/ha, pentru că plantele s-au subţiat din cauza băltirilor. Referitor la preţuri, ce am auzit ne cam descurajează. În judeţul Constanţa a început recoltatul la orz şi preţul care se vehiculează este de 55 bani/kg. În opinia mea, culturile profitabile sunt rapiţa şi floarea-soarelui.”

www.agrimedia.ro

aţi confruntat anul ea de producţie? „Cultiv în jur de 2.000 de hectare, dintre care 500 ha sunt ocupate cu rapiţă, 500 ha cu porumb, 700 ha cu grâu şi 150 ha cu floarea-soarelui. Anul acesta, din cauza precipitaţiilor căzute, au fost probleme cu atacul bolilor la culturile agricole, în special la cultura de grâu. Am aplicat un tratament în toamnă şi trei în primăvară cu produse fitosanitare şi încă pot să spun că mai sunt ceva probleme la această cultură. Cred că recolta din acest an nu va avea calitatea aşteptată, dar nu ne pronunţăm acum deoarece trebuie mai întâi să intrăm cu combina la recoltat. Per ansambu, culturile arată bine, am început recoltarea la cultura de orz (n.r. - 12 iunie) şi producţia obţinută variază între 5.000 şi 6.000 kg/ha, pentru că au fost şi plante căzute. Culturile de primăvară, respectiv porumbul şi floarea-soarelui, arată foarte bine. Rapiţa este şi ea frumoasă, anul acesta am încercat pentru prima oară doi hibrizi de la firma Bayer, firmă de la care achiziţionez şi fungicidele şi insecticidele. La rapiţă preconizăm producţii de peste 4 tone/ha, dar vom vedea la recoltare. Acolo unde voi întâmpina probleme la recoltarea rapiţei voi trata cu produsul Elastiq şi, dacă sunt buruieni, voi aplica şi un erbicid total. În următoarea perioadă, la cultura de porumb o să folosesc produsul Opera şi un insecticid, iar la floarea-soarelui voi aplica un insecticid şi cel de-al doilea tratament cu Pictor. Mizez pe cultura de porumb pentru că asigură cele mai mari producţii, iar cheltuielile de producţie sunt mai mici decât la grâu şi rapiţă. Pe locul doi, după profitabilitate, se plasează cultura de rapiţă. Încă nu ştim care vor fi preţurile de valorificare, însă eu voi depozita producţia, pentru că dispun de spaţii de depozitare autorizate pentru întreaga cantitate pe care o obţinem. Spaţiile au o capacitate totală de 15.000 de tone.”

www.agrimedia.ro

Eugen Baziliuc, administrator SC Abelda, oraş Jimbolia, judeţul Timiş

„Administrez o suprafaţă agricolă de 1.150 ha, iar plantele cultivate sunt grâu, orz, porumb şi rapiţă. Anul acesta au fost probleme din punct de vedere al aplicării tratamentelor fitosanitare. În regiunea noastră sunt culturi agricole care nu arată bine, în sensul că sunt atacate de boli. Eu am reuşit să fac trei tratamente cu produse de foarte bună calitate, achiziţionate de la Bayer, Syngenta, Alcedo. Am realizat tratamentele la timp, iar culturile au scăpat de orice pericol, însă lângă culturile mele, la 1 metru distanţă, sunt plante atacate de rugină, septorioză, fusarioză şi necazul este că sunt pe suprafeţe foarte întinse, cel puţin în zona noastră. Consider că anul acesta se vor obţine producţii sub nivelul aşteptărilor şi cei care nu au aplicat tratamente vor avea probleme cu calitatea recoltelor. Vom vedea cu certitudine rezultatele atunci când vom intra cu combinele la recoltat. Eu am grijă de plante la fel ca şi de un copil. Trebuie tot timpul să le acorzi atenţie pentru că este păcat să te chinuieşti un an şi să nu obţii producţii bune. În acest an, m-am angajat să obţin producţii la grâu de până la 10 tone/ha, la rapiţă de 5 t/ha, iar la porumb o medie de 14-15 t/ha. Şi asta în mare parte pentru că promovez un îngrăşământ-amendament de foarte bună calitate, ce conţine 21% magneziu, 32% calciu şi alte microelemente care ajută formidabil plantele. Calciul din produs provine din dolomită amorfă şi este de o calitate excepţională. Produsul se numeşte Del-Ca-Mag, are un preţ de cost foarte mic şi-l folosesc de doi ani în ferma proprie. Anul acesta am cultivat în aceleaşi sole soiuri de grâu diferite ca talie. Soiurile mai înalte sunt susţinute de cele cu talie mai mică, se realizează o aerisire mai bună şi tratamentele se aplică cu eficienţă. În fermă avem utilaje performante cumpărate din fonduri proprii. Nu am accesat nici un proiect pe fonduri europene, pentru că am fost de părere că trebuie să le pot achiziţiona prin forţe proprii. Am ajuns la o dotare tehnică superioară şi dispun de spaţii de depozitare, silozuri şi magazii cu o capacitate de 12.000 de tone. Cred că recolta de grâu am s-o depozitez, deoarece ţările vecine, şi nu numai, au producţii mai mici decât anul trecut şi consider că va exista cerere.” Iunie 2014

Ana MUSTĂŢEA

Răcman Biţă, administrator SC Răcman, localitatea Hodivoaia, judeţul Giurgiu

La 27 mai a.c., reprezentanţa Ligii Europene pentru Cooperare Economică în România (ELEC) a organizat conferinţa „Agricultura şi protecţia mediului în Europa Centrală şi de Sud-Est - Contribuţia la creşterea economică şi dezvoltarea pieţei muncii”, desfăşurată cu sprijinul Băncii Naţionale a României. Evenimentul a fost moderat de dl Valeriu Steriu, proaspăt ales în funcţia de preşedinte al Comisiei pentru agricultură şi mediu a ELEC - o realizare pentru România, având în vedere că această poziţie a fost ocupată de-a lungul timpului de specialişti din doar două ţări europene.

ELEC: Protejarea resurselor naturale - componenta de bază a unei agriculturi sustenabile

Radu DEAC În deschiderea simpozionului au luat cuvântul domnii Radu Deac, preşedinte ELEC România, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi Attila Korodi, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice. Din partea Comisiei Europene au onorat cu prezenţa dl Dacian Cioloş, comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, şi dna Pia Bucella, director al Unităţii „Natural Capital” din cadrul Direcţiei Generale Mediu. Simpozionul a fost structurat în două panel-uri, primul dedicat agriculturii, iar cel de-al doilea mediului, scopul său fiind acela de a identifica provocările specifice fiecărui 8

Iunie 2014

sector în parte, precum şi a acelora care coincid. La final, dna Pia Bucella împreună cu baronul Bernard Snoy, preşedintele ELEC International, au tras concluziile acestei conferinţe, care a supus atenţiei o temă atât de vastă şi de complexă. Principala concluzie care s-a conturat pe parcursul discuţiilor a fost aceea că agricultura va trebui să integreze din ce în ce mai mult elementele legate de protecţia mediului înconjurător, tocmai pentru ca aceasta să poată fi competitivă pe termen lung. Manifestarea s-a bucurat de un auditoriu elevat, format din reprezentanţi ai mediului academic, bancar, precum şi reprezentanţi ai agricultorilor.

Context economic

Până în anul 2050, populaţia mondială va număra 9 miliarde de oameni. Cererea de alimente la nivel global este deja în creştere, ceea ce exercită o presiune şi mai mare asupra resurselor naturale, asupra solului şi a capacităţii sale de producţie. Nu există o cerere de produse agroalimentare doar din punct de vedere al cantităţii, ci şi al calităţii. China şi alte ţări emergente se orientează spre o diversificare a hranei.

Dacian CIOLOş „Până în 2030, vor fi 3 miliarde de consumatori solvabili care se orientează din ce în ce mai mult spre consumul de carne şi lactate. Este un model alimentar specific ţărilor bogate, care pune presiune pe producţia de materii prime şi care se extinde din ce în ce mai mult în lume şi mai ales în ţările emergente, în cele din Asia, dar şi din America Latină. (...) Piaţa de produse agroalimentare a Uniunii Europene este expusă din ce în ce mai mult evoluţiilor internaţionale şi nu mai putem trata dezvoltarea agriculturii europene doar din perspectiva internă. (...) Comerţul internaţional cu produse agricole va juca, cu

www.agrimedia.ro

Iunie 2014

siguranţă, un rol important pe viitor. Uniunea Europeană pariază pe stimularea exportului de produse de calitate, cu valoare adăugată şi diversitate mare”, a afirmat comisarul european. Potrivit acestuia, comerţul internaţional are şi o componentă care priveşte siguranţa alimentară şi care devine din ce în ce mai mult un factor economic. „Pentru a stimula investiţiile în agricultură este nevoie de o anumită stabilitate a pieţelor şi implicit a veniturilor agricultorilor. Riscurile de sănătate şi siguranţa alimentară pot să afecteze competitivitatea agriculturii în lume pentru că acestea influenţează încrederea şi comportamentul consumatorilor pe piaţă. Aspectele legate de aceste riscuri capătă astfel şi o valenţă economică, pentru că pot avea impact asupra dezvoltării agriculturii. În UE, impactul negativ l-am văzut atunci când au fost probleme cu aflatoxina sau E.coli”, a precizat dl Cioloş. Pe fondul creşterii demografice, se impune ca risipa pe lanţul agoalimentar, care momentan este la un nivel foarte mare, să fie eradicată. Conform oficialului european, în UE 30% din producţia agricolă se pierde pe lanţul alimentar, în special în zonele de procesare, distribuţie şi consum. În ţările mai sărace din lume, cum sunt cele din Africa, pierderile foarte mari sunt la începutul lanţului alimentar, mai ales pe partea de producţie, recoltare, depozitare şi apoi de transport.

Ana MUSTĂŢEA

Contextul agricol şi de mediu

Agricultura şi mediul sunt două domenii interdependente, însă întrebarea care se pune, având în vedere contextul mondial de creştere a cererii de produse agroalimentare, este dacă putem produce mai mult, într-o manieră sustenabilă, care să ţină seama de aspectele de mediu şi de gestiune a resurselor naturale. În opinia comisarului european, agricultura nu poate fi competitivă pe termen lung dacă nu include şi componenta de mediu. „Dacă vrem să vorbim despre o agricultură competitivă pe viitor, problema resurselor naturale devine o problemă economică. Resursa naturală în agricultură este, prin excelenţă, un factor de producţie şi dacă nu o tratăm ca atare riscăm să avem o problemă de competitivitate pe termen lung, pentru că tehnologiile, oricât ar fi de avansate, în agricultură nu pot să compenseze total ceea ce natura poate să facă”, a susţinut dl Cioloş. 10 Iunie 2014

Pia BUCELLA Agricultorii reprezintă o forţă, este de părere dna Pia Bucella, pentru că ei administrează o mare parte din teren şi modul cum aceştia îşi desfăşoară activitatea se răsfrânge şi asupra mediului, cu impact atât pozitiv, cât şi negativ. „Agricultura poate aduce beneficii enorme mediului, dar pe de altă parte poate aduce şi prejudicii. Agricultorii se bazează pe calitatea mediului, pe fertilitatea solului, pe utilizarea unor ape nepoluate, pe polenizare şi pe alte aspecte ale biodiversităţii. Spre deosebire de această parte pozitivă, avem şi o relaţie mai puţin pozitivă între agricultura intensivă şi mediu. Doar 7% din habitatele naturale se află într-o stare bună. Există, de asemenea, o presiune şi asupra calităţii solului. La nivelul UE ne confruntăm cu anumite realităţi, care nu sunt deloc pozitive. Erodarea solului în foarte multe zone din Europa are loc mult mai rapid decât rata de înlocuire normală a solului. Cu alte cuvinte, dacă nu avem grijă, tehnicile moderne de agicultură vor conduce la situaţii nedorite, care vor avea un impact negativ nu doar asupra mediului, ci şi asupra vieţii în general. Poluarea apelor cu nitriţi şi alte substanţe prin utilizarea neraţională a fertilizanţilor este o altă problemă”, a afirmat dna Bucella. În completarea acesteia, dl Cioloş a afirmat că Uniunea Europeană pierde anual circa 1.000 km2 de teren agricol, echivalentul a 275 de ha pe zi, prin scoaterea sa din circuitul agricol sau prin pierderea fertilităţii. 45% din terenul agricol din comunitatea europeană are probleme de calitate, ceea ce conduce la pierderea capacităţii sale de producţie. Populaţia de păsări care este, ca şi în cazul albinelor, un indicator în privinţa calităţii ecosistemelor a scăzut cu 25% în ultimii 20 de ani.

Noua PAC, îndreptată către protejarea resurselor naturale Având în vedere importanţa resurselor naturale şi necesitatea protejării şi

conservării acestora, la nivelul Uniunii Europene a apărut o serie de măsuri legislative cu aplicare în sectorul agricol, cum sunt de exemplu Directivele privind nitraţii şi utilizarea sustenabilă a pesticidelor. Totodată, noua reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) include măsuri de protejare a biodiversităţii, ce vor avea un impact pozitiv asupra solului şi a apelor. 30% din alocarea financiară pe programul de dezvoltare rurală sunt îndreptate spre măsurile de agromediu, iar 30% din plăţile directe sunt legate de respectarea măsurilor de înverzire. În România, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 s-au alocat pentru măsurile de agromediu aproximativ 3 mld. euro, iar pentru următoarea perioadă financiară se vor aloca alte 3 mld. euro.

Daniel CONSTANTIN Potrivit ministrului Agriculturii, dl Daniel Constantin, în noul PNDR vor exista patru măsuri specifice, respectiv agromediu, împădurirea terenurilor agricole, zonele defavorizate şi agricultura ecologică. În prezent se discută despre introducerea celei de-a cincea măsuri, denumită silvomediu, care va presupune alocarea de compensaţii financiare proprietarilor de păduri pentru că nu pot folosi terenul în scop agricol. În prezentarea sa, dl Constantin a susţinut şi importanţa investiţiilor în sistemele de irigaţii, precizând că România va beneficia din 2014 de 370 milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii secundare. Totodată, a ridicat şi problema interzicerii neonicotinoidelor, subiect care a fost pus în discuţie în repetate rânduri şi de către fermierii prezenţi la eveniment. „Încercăm să convingem CE să nu mai interzică utilizarea neonicotinoidelor pentru tratamentul seminţelor. În 2013, România a ocupat în UE primul loc la producţia de floarea-soarelui şi locul doi la porumb. Nu vom putea menţine aceste poziţii dacă vor fi interzise aceste substanţe. În România, ele sunt absolut necesare în tratarea seminţelor”, a spus ministrul Agriculturii.

www.agrimedia.ro

Iunie 2014 11

În plenul Parlamentului din data de 11 iunie 2014 a fost adoptat proiectul de lege privind măsurile de reglementare a depozitării seminţelor de consum şi a regimului certificatelor de depozit pentru acestea, promovat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, urmând să fie transmis spre promulgare.

Nou proiect de lege privind depozitarea seminţelor şi regimul certificatelor de depozit Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a apreciat ca fiind necesară îmbunătăţirea legislaţiei-cadru care reglementează licenţierea depozitelor şi regimul certificatelor de depozit, pentru a asigura, începând cu noua recoltă a anului 2014, operaţionalizarea şi optimizarea procedurilor de licenţiere, regimul utilizării certificatelor de depozit emise în contul recoltei depozitate, ca un mecanism-alternativă de gestionare a riscurilor economice datorate tranzacţionării directe de seminţe de consum imediat după recoltare, în condiţiile cele mai nefavorabile de preţ de vânzare. Noul proiect de lege va introduce următoarele măsuri: 1. Reglementarea strictă a procedurii de acordare a licenţei de depozit, pe baza unui audit extern independent, desfăşurat de entităţi mandatate în acest scop de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; 2. Desemnarea unui administrator, pe bază de criterii şi norme procedurale de selecţie, obiective şi nediscriminatorii, cu atribuţii şi obligaţii în organizarea şi gestionarea regimului de evidenţă al certificatelor 12 Iunie 2014

de depozit pe baza Registrului special al certificatelor de depozit; Entităţile mandatate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, împreună cu administratorul, verifică periodic modul în care se respectă condiţiile/obligaţiile care au dus la acordarea licenţei de depozit şi regimul certificatelor de depozit şi monitorizează stocurile de seminţe de consum pentru care s-au emis certificate de depozit şi pe seama cărora s-au acordat credite; 3. Reglementarea caracterului certificatelor de depozit şi a modului de utilizare a acestora, prin includerea certificatelor electronice de depozit; 4. Extinderea gamei de riscuri asigurabile în cazul poliţelor de asigurare încheiate cu ocazia emiterii certificatelor de depozit; 5. Reglementarea situaţiilor în caz de deteriorare, furt sau pierdere a registrelor şi/sau a certificatelor de depozit; 6. Reglementarea situaţiilor privind inexistenţa sau indisponibilitatea stocurilor înscrise în certificatele de depozit; 7. Stipularea expresă a termenelor şi a modalităţilor de soluţionare a despăgubirilor solicitate pentru certificatele de depozit devenite indisponibile;

8. Organizarea şi funcţionarea Comisiei pentru acordarea licenţelor de depozit pentru seminţe de consum, în ceea ce priveşte procedurile de acordare, suspendare şi/sau anulare a licenţei de depozit şi de soluţionare a contestaţiilor la aceste decizii; 9. Instituirea schemei de garantare a finanţărilor acordate de instituţiile finanţatoare pe baza certificatelor de depozit, care se administrează de către fonduri de garantare. Schema de garantare a finanţărilor asigură accesul fermierilor la finanţări acordate de bănci/instituţii financiare nebancare, pe baza certificatelor de depozit emise în contul recoltei depozitate; 10. Instituirea Fondului de compensare a certificatelor de depozit, la dispoziţia deţinătorilor legali ai acestor certificate, ca persoană juridică de drept privat organizată în condiţiile legii, în baza actului constitutiv aprobat în prealabil de ministerul de resort, cu finanţare din surse proprii. Fondul reprezintă un mecanism de compensare a deţinătorilor de certificate de depozit în situaţia indisponibilităţii stocurilor de seminţe de consum pentru care au fost emise aceste certificate.

www.agrimedia.ro

Iunie 2014 13

La sfârşitul lunii mai, la Bucureşti, a avut loc, sub patronajul MADR, prima ediţie a Conferinţelor Focus Agricol, în cadrul căreia s-a dezbătut subiectul privind securitatea alimentară a României. Evenimentul a reunit reprezentanţi ai unor instituţii şi companii de stat, firme private, organizaţii patronale şi profesionale, precum şi fermieri.

Competitivitatea agricolă ar trebui să crească

Organizatorii conferinţei au afirmat că ideea de a realiza o conferinţă pe această temă a pornit de la problema disponibilităţii resurselor naturale pe care agricultura le are la dispoziţie pentru a asigura securitatea alimentară naţională. „România nu are nici un fel de problemă pe termen scurt, mediu şi aş îndrăzni să spun că nici pe termen lung în ceea ce priveşte asigurarea necesarului de autoconsum pe care îl are populaţia naţională. Este foarte simplu să tragem această concluzie dacă ne uităm la producţiile din anul 2012, când a fost secetă şi producţia agricolă nu a fost la un nivel pe care ni l-am fi dorit cu toţii şi nu am avut nici un fel de problemă în a asigura consumul intern. Cred că şi într-un an rău, România poate să-şi satisfacă necesarul de consum la nivel naţional”, a precizat încă de la începutul conferinţei dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.

Integrarea producţiei agricole

Acesta a susţinut că România ar trebui să se concentreze mai mult pe creşterea competitivităţii agricole, să includă aspecte privind creşterea cantităţii şi a calităţii 14 Iunie 2014

producţiei, dar mai ales să intergreze producţia agricolă. „În 2013, am avut la grâu o producţie de 7,3 milioane de tone şi am exportat 4,7 milioane de tone. Ne bucură faptul că exportăm şi că am deschis noi pieţe. În 2013, am avut o creştere de 75% la produsele agroalimentare pe pieţele terţe, deci altele decât principalul partener, şi anume piaţa unică a UE. Trebuie însă să ne preocupe şi mai mult integrarea producţiei, pentru a creşte valoarea adăugată şi implicit pentru a avea câştiguri mai mari atât pentru agricultori, cât şi pentru bugetul de stat.” În privinţa Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, ministrul Agriculturii a subilniat faptul că acesta se va concentra mai mult pe integrarea producţiei şi pe corectarea anumitor deficienţe din domeniul agricol. Proiectele care vor integra producţia vor beneficia de un punctaj suplimentar astfel încât zootehnia şi sectorul de procesare să se dezvolte. „Pe partea de horticultură, în viitorul PNDR vom creşte alocarea minimă pentru proiectele privind construcţia de sere de la 1 milion euro/ proiect la 3 milioane de euro.”

Dezvoltarea durabilă a sistemelor de irigaţii

Un alt subiect abordat de ministrul Agriculturii a fost cel despre irigaţii: „România are o resursă de apă extrem de importantă, dar în egală măsură are şi un consum foarte mare, comparativ cu alte state, unde grija pentru apă este mult mai ridicată decât în România. De aceea vorbim despre dezvoltarea sistemului de irigaţii, dar care să asigure un management durabil al resurselor de apă. În momentul de faţă, avem 128 de contracte, cu o valoare de 140 de milioane de euro. Vom aloca pe noul PNDR alte 370 de milioane de euro, astfel încât să reabilităm întreaga infrastructură secundară. Încercăm să identificăm şi alte surse de finanţare, pentru că mi-aş dori ca infrastructura primară de irigaţii să fie reabilitată din fondurile de coeziune sau dezvoltare regională, dar nu din cele destinate agriculturii. Sunt discuţii la Bruxelles în acest sens şi sper să se ajungă la un acord, pentru că nu doar România a enunţat o astfel de dorinţă, ci şi alte state membre.” „Gândim o strategie pe termen mediu şi lung pentru ca sistemele de irigaţii

www.agrimedia.ro

Iunie 2014 15

Ana MUSTĂŢEA

să fie durabile şi viabile din punct de vedere economic. Luăm în calcul bazine de retenţie, canale pe care le putem realiza, precum Siret-Bărăgan etc. Trebuie să ne adaptăm în funcţie de zone. România este o ţară mare, în sud avem în vedere dezvoltarea infrastructurii, să analizăm dacă putem să investim în acele canale, dar pentru zona de vest soluţia o reprezintă bazinele de retenţie, de colectare, cu funcţionare multiplă, nu numai pentru sistemele de irigaţii.” Ministrul Agriculturii a precizat că în momentul de faţă „problema principală privind dezvoltarea sistemelor de irigaţii nu o reprezintă lipsa fondurilor, ci lipsa de stabilitate, a studiilor de fezabilitate, a proiectelor-cheie care să fie puse pe masa investitorilor. Sunt mulţi investitori din alte state care ar dori să investească în România dacă am fi capabili să le punem pe masă proiecte viabile”, a spus acesta. În completare la cele spuse de ministrul Agriculturii, dl Valentin Apostol, director în cadrul instituţiei, a precizat că la ora actuală contractele pentru irigarea suprafeţelor agricole totalizează 350

mii ha, deşi România are în prezent sisteme funcţionale de irigaţii pe 800 mii ha. Concluzia trasă din această analiză este aceea că oferta este mai mare decât cererea pentru irigaţii. „În 2013, preţul curentului electric a fost de 523 lei/MWh, ceea ce a dus la un tarif de 194 lei/1.000 mc de apă. Anul acesta, preţul energiei a scăzut la 409 lei/MWh, cu un tarif de 164 lei/1.000 mc. Aşa am reuşit să scădem tariful la apa pentru irigaţii cu 15%. ANIF are şi o altă componentă, în afara irigaţiilor, foarte importantă în această perioadă: eliminarea excesului de umiditate. ANIF are amenajate lucrări de desecare pe 3 milioane de hectare, care funcţionează la capacitatea normală şi desfăşoară lucrările de apărare împotriva inundaţiilor chiar în această perioadă”, a precizat dl Apostol.

Nevoia de resurse financiare „Când vorbim despre competitivitate, una dintre principalele probleme pe care le avem este cea legată de puterea de a investi. Dincolo de importanţa resurselor naturale, apă şi sol, avem

nevoie de resurse de finanţare. Cred că în anul 2014 există condiţii mai bune de creditare decât existau în anii trecuţi. Problema cu care se confruntă beneficiarii este legată de inexistenţa garanţiilor, încercăm să rezolvăm acest lucru cu FGCR, dar şi de inexistenţa capacităţii de a demonstra că proiectul este viabil. În 2013, MADR a venit cu două ordonanţe de urgenţă pentru a asigura pentru fermierii mici anumite microcredite în valoare de 15-25 mii şi 75 mii de euro pentru confinanţarea proiectelor pentru fermele de familie. O altă ordonanţă oferă posibilitatea creării unui fond de microcreditare, două bănci comerciale deja au câştigat, este vorba de OTP Bank şi CEC Bank, şi ele vor acorda credite în condiţiile stabilite de Ministerul Agriculturii în negociere directă cu acestea, dar în condiţii mult mai bune, şi anume perioada de graţie este de 3 ani, iar cea de rambursare a creditului de 10 ani, condiţii pe care fermierii nu le întâlneau în relaţia directă pe care o aveau cu băncile”, a spus ministrul Agriculturii.

Vizita oficială a ministrului agriculturii din Republica Populară Chineză În perioada 6-8 iunie a.c, domnul Han Changfu, ministrul Agriculturii din Republica Populară Chineză, a efectuat o vizită oficială în România, la invitaţia domnului Daniel Constantin, viceprim-ministru, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Acţiunea reprezintă o continuare a celor convenite de prim-ministrul chinez, Li Keqiang, şi prim-ministrul Victor Ponta, la Bucureşti, în noiembrie 2013, cu ocazia semnării Declaraţiei Comune privind consolidarea cooperării bilaterale în noua situaţie dintre Guvernul RP Chineză şi Guvernul României şi a Declaraţiei de la Bucureşti privind cooperarea dintre China şi statele din Europa Centrală şi de Est, când liderii celor două ţări au agreat necesitatea şi importanţa consolidării cooperării în domeniul agricol. Cu ocazia întâlnirii de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din 6 iunie, cei doi omologi au subliniat foarte bunele relaţii existente între 16 Iunie 2014

România şi Republica Populară Chineză şi faptul că la nivel politic ambele ţări consideră prioritară dezvoltarea cooperării în domeniul agricol. Subiectele abordate de ambele părţi au ţinut de prezentarea politicilor agricole şi de dezvoltare rurală, balanţa comercială şi potenţialul de creştere a schimburilor, importanţa susţinerii investiţiilor, creşterea implicării în proiecte comune în domeniul cercetării. De asemenea, s-au agreat ca sectoare prioritare de colaborare - zootehnia - prin investiţii şi schimburi comerciale: bovine, ovine, porcine şi sectorul apicol, precum şi investiţii şi schimburi comerciale din domeniul procesării şi marketingului produselor agricole: vin, lapte praf, carcasă de porc şi produse din carne, ulei de floarea-soarelui şi baloţi de fân. Încurajarea investiţiilor în domeniul agricol a fost considerată la fel de importantă ca şi activităţile ce conduc la creşterea accesului produselor pe cele două pieţe. Domnul ministrul Han Changfu şi-a arătat larga deschidere de a conlucra

cu autorităţile relevante din ţara sa pentru implementarea cu succes a celor convenite. În acest sens, a propus ca mecanismul de lucru care va fi utilizat să îl constituie grupul de lucru ce va fi stabilit de cele două ministere la nivel de viceministru (secretar de stat), grup care ar trebui să se convoace de urgenţă pentru a demara toate discuţiile tehnice necesare realizării obiectivelor de interes comun. Viceprim-ministrul Daniel Constantin a prezentat politica în domeniul investiţiilor, fondurile comunitare şi naţionale alocate pentru următoare perioadă fiind consistente, invitând ca, în cadrul grupului de lucru, să se discute şi implicarea băncii chineze, prin linii de creditare pentru investiţii realizate în parteneriat comun sau pentru fluidizarea exporturilor. De asemenea, Daniel Constantin a subliniat satisfacţia de a regăsi în textul Memorandumului de înţelegere pentru dezvoltarea cooperării în domeniul agriculturii, care s-a semnat la finalul întâlnirii, toate domeniile de interes ce au fost abordate cu ocazia discuţiilor oficiale.

www.agrimedia.ro

Iunie 2014 17

La data de 4 iunie, la Bucureşti a avut loc conferinţa cu tema „Riscuri şi oportunităţi ale finanţării în agricultură”, organizată de Camera Franceză de Comerţ, Industrie şi Agricultură în România, în parteneriat cu Camera de Comerţ Italiană în România. La eveniment au participat atât agricultori, furnizori de inputuri, traderi, cât şi reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai domeniului bancar.

Discuţii pe tema finanţării în agricultură Scopul manifestării a fost acela de a identifica riscurile din agricultură, din prisma finanţării, şi găsirea posibilelor soluţii în vederea facilităţii accesului la instrumentele financiare dedicate acestui sector. În deschiderea conferinţei au luat cuvântul dnii Benoit Gauthier şi Constantino Tarducci, consilieri economici ai Ambasadei Franţei, respectiv ai Italiei. Primul vorbitor a afirmat că agricultura românească se confruntă cu o nevoie importantă de finanţare pe termen lung şi că atât subvenţiile agricole acordate prin PAC, cât şi fondurile alocate prin PNDR nu sunt suficiente pentru dezvoltarea agriculturii şi a sectorului agroalimentar. Accesul la finanţare din alte surse este necesar atât timp cât nevoile pentru demararea investiţiilor, pentru modernizarea exploataţiilor agricole continuă să rămână mari. Privitor la investiţiile străine în România, dl Gauthier a afirmat că acestea stagnează, la circa 2,5% în sectorul agricol şi la 3,5% în cel agroalimentar, ceea ce reprezintă între 4 şi 5% din PIB-ul anual al ţării. 18 Iunie 2014

Lipsa intabulării terenurilor, o piedică în accesarea creditelor

Consilierul economic din cadrul Camerei de Comerţ Italiană, dl Tarducci, a vorbit despre importanţa fondurilor europene puse la dispoziţia României care permit modernizarea agriculturii, precum şi despre faptul că acest sector joacă un rol din ce în ce mai important în economia ţării. Potrivit datelor, în 2013 agricultura a contribuit la PIB cu aproximativ 5,6%, iar această pondere va creşte pe măsură ce se se vor obţine rezultate bune în producţie. În discursul său, dl Tarducci a făcut

aprecierea că băncile comerciale din România continuă să manifeste o reticenţă în ceea ce priveşte finanţarea agriculturii, alocând pentru acest sector doar 3,7% din finanţările totale bancare. În căutarea unui răspuns cu privire la reticenţa sectorului bancar, dl Tarducci a plasat în capul listei problema cadastrului. „Lipsa unui cadastru se configurează drept un obstacol în a accesa un credit. În multe cazuri, terenurile nu pot fi folosite drept garanţii pentru împrumuturile bancare pentru că nu sunt intabulate. Terenurile sunt greu de identificat, iar operaţiile cadastrale rămân destul

www.agrimedia.ro

de costisitoare. Se fac eforturi din partea autorităţilor pentru intabularea terenurilor, se vorbeşte despre alocarea unei sume de aproximativ 450 mil. euro, însă estimarea privind fondurilor necesare ajunge la circa 2 mld. euro.”

Investiţia trebuie să se confirme prin cererea pe piaţă

Din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost prezent dl Mihai Herciu, director general în cadrul Direcţiei Generale pentru Dezvoltare Rurală - AM PNDR, care a vorbit mai întâi despre riscurile în agricultură, pe care le-a structurat pe două categorii, respectiv riscurile climatice şi cele care ţin de modul cum este manageriată afacerea. Domnul Herciu a dezvoltat mai mult cea de-a doua categorie de riscuri, precizând faptul că succesul unei afaceri depinde întocmai de calitatea managementului efectuat, de gradul de cunoştinţe şi pregătire a celor care au activităţi în domeniul agricol. „Subliniez importanţa deciziei pe care o ia cel care investeşte în acest domeniu, fie că vorbim de sectorul primar, de producţie vegetală sau animală, fie că vorbim de sectorul de procesare. Am avut neplăcuta supriză să întâlnesc oameni cu posibilităţi financiare care doreau să investească într-un proiect doar pentru că se acordă finanţări europene. Sigur că banii de la UE sunt cei mai ieftini şi cei mai siguri atunci când îi obţii, dar în sectorul privat există şi partea de cofinanţare şi, paradoxal, spun că există această optică, dar care trebuie evitată. Cât timp investiţia nu se confirmă prin cererea pe piaţă, opina mea este că respectiva investiţie va fi sortită eşecului. Din păcate, există statistici şi evaluări la nivelul UE pe un grup de investitori din mai multe state membre, a căror concluzie a fost că aceia care au apelat la fondurile europene s-au descurcat mult mai greu şi au avut mult mai multe probleme în afacerea lor decât investitorii care au apelat la alte surse de finanţare, exceptându-le pe cele europene.” În privinţa oportunităţilor, dl Herciu a afirmat că perioada 2014-2020 este una atractivă din punct de vedere al finanţării deoarece există posibilitatea de a se interveni atât în sectorul de producţie, prin acordarea de plăţi directe, care vor însuma circa 12 mld. euro, cât şi în zona investiţiilor, prin fondurile puse la dispoziţie prin programul de dezvoltare rurală.

www.agrimedia.ro

Acesta a mai precizat că în noua programare financiară o importanţă deosebită i se va acorda şi componentei LEADER din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, care beneficiează de o alocare dublă faţă de programarea anterioară din 2007-2013.

Creditul-furnizor finanţează nevoile curente

În cadrul conferinţei, a luat cuvântul şi dl Eugen Anicescu, director executiv în cadrul COFACE - organizaţie internaţională ce ocupă poziţia de lider la nivel global în asigurarea de credit comercial, expertiza riscurilor şi securizarea vânzărilor. Potrivit acestuia, finanţarea agricultorilor se face preponderent în baza creditului-furnizor, astfel că distribuitorul se transformă în finanţator, asumându-şi riscul aferent. În opinia dlui Anicescu, accesul la alte forme de finanţare al agricultorilor este îngrădit de structura bilanţieră. „Cartea de vizită pe care va trebui să o prezinte companiile va fi reprezentată de datele financiare, însă atât timp cât acestea par slabe (spun acest lucru pentru că în realitate ele pot să arate mult mai bine în condiţiile în care şi fermierii înţeleg care sunt avantajele), consider că în continuare va exista această barieră a finanţării. Şi furnizorii trebuie să-şi asume un rol de educare, aşa cum s-a întâmplat în alte sectoare de activitate, şi să împingă companiile să reflecte realitatea în bilanţ, pentru că, atât timp cât nu sunt trecute în bilanţ, acestea nu pot fi acompaniate”, a spus dl Anicescu. Cu privire la evoluţia companiilor din sector, acesta a afirmat că în anul 2013, comparativ cu 2011, 50% din companii au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri, ceea ce înseamnă că au înregistrat profit, însă o analiză mai în detaliu asupra structurii bilanţiere arată că 40% din aceste firme au capital de lucru negativ,

ceea ce înseamnă că creşterea CA s-a făcut agresiv, sacrificând lichiditatea. Conform acestuia, procentul real este dublu şi anume 80% din companiile din agricultură au lichiditate efectivă insuficientă, adică fluxul de numerar nu acoperă datoriile pe termen scurt. „Deşi teoretic companiile au un capital de lucru pozitiv, provocarea reală este dată de cash-flow. 75% din companiile cu capital de lucru pozitiv nu dispun în realitate de cash-flow pentru plata datoriilor pe termen scurt”, a afirmat dl Anicescu. Studiul realizat de COFACE cu privire la profitabilitatea companiilor versus lichiditate arată că 75% din firme au profit, 50% din ele au o CA în scădere, iar 35% din firmele care au profit înregistrează capital de lucru negativ. „Deci o treime din firme şi-a finanţat creşterea, investiţiile din datorii pe termen scurt. Investiţiile făcute din cash-flow pe termen scurt este unul dintre principalele motive care au generat insolvenţe atât la companiile de dimensiuni mari, cât şi mai mici”, a afirmat acesta.

Băncile continuă să fie reticente faţă de agricultură

O altă prezentare interesantă, susţinută în cadrul conferinţei, a fost cea a dlui Ionuţ Lăpădătescu, director general al companiei producătoare de seminţe Limagrain, care a vorbit din perspectiva furnizorului de inputuri pentru agricultură. Acesta a vorbit mai întâi despre rezultatele pozitive ale agriculturii obţinute anul trecut, ce au plasat-o pe locul 2 după importanţa avută în economia ţării, şi despre faptul că băncile comerciale ar trebui să ţină seama de aceste realizări şi să-şi îndrepte mai mult atenţia spre acest sector care înregistrează creşteri şi să vină cu instrumente financiare adaptate. „Campania agricolă precedentă a generat un volum record al producţiilor agricole, la cele mai importante culturi. Influenţa agriculturii în PIB-ul ţării a fost semnificativă şi a determinat o creştere a economiei cu 3,5%. În 2013, agricultura a avut o creştere de 23,4% faţă de anul 2012 şi o contribuţie efectivă în formarea PIB de 5,6%. Sectorul agricol a fost al doilea motor al economiei în cursul anului trecut, iar rezultatele campaniei agricole au generat venituri din producţia agricolă de aproximativ 18 mld. euro. Este evident că domeniul agricol este unul profitabil şi există deja un curent de opinie în acest sens generat de Iunie 2014 19

rezultatele pozitive din ultimii ani din agrobusiness”, a afirmat dl Lăpădătescu. Potrivit acestuia, cheltuielile de producţie pentru principalele culturi din România, respectiv rapiţa, floarea-soarelui, porumb şi cerealele păioase, se situează între 13 şi 16 mld. lei, repectiv 3-3,7 mld. euro. În acest calcul, directorul general al Limagrain nu a luat în calcul subvenţiile, deoarece o mare parte din acestea sunt folosite de fermieri mai mult pentru plata arendei decât pentru nevoia de finanţare curentă în fermă. Din cauza faptului că băncile comerciale sunt reticente, finanţarea nevoilor curente din agricultură este asigurată în principal de către furnizorii de inputuri. „Băncile prezente în România continuă să-şi manifeste reticenţa faţă de unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei româneşti. Agricultura rămâne în bună măsură prizoniera prejudecăţiilor privind volatilitatea mare a productivităţii, ca urmare a gradului ridicat de vulnerabilitate faţă de condiţiile climatice. Un alt clişeu bine solidificat în timp, în mentalitatea bancherilor din România, este cel legat de fărâmiţarea suprafeţelor terenurilor agricole, în ciuda concentrărilor care au avut loc în ultimii ani. În perioada 2008-2014, sectorul agricol a continuat

să joace rolul „Cenuşăresei” din punct de vedere al ponderii scăzute a creditelor acordate în acest domeniu. Totuşi, o evoluţie pozitivă a creditelor acordate în agricultură s-a înregistrat, astfel că în anul 2008 ponderea era de 2,2%, iar în 2014 a crescut la 3,6%. Îmbucurător este faptul că la nivelul primului trimestru din 2014, primele 10 bănci comerciale de pe piaţa românească semnalează la unison o scădere a riscului asociat agriculturii. Nevoia mare de finanţare pentru campaniile agricole a determinat companiile de inputuri să vină în sprijinul fermierilor. Am asigurat prin creditul comercial cadrul legal pentru finanţarea sectorului agricol din ultimii 10-15 ani. Ne-am asumat conştient acest rol, plecând de la ideea de susţinere a dezvoltării agriculturii din România. (...) În ceea ce ne priveşte, modul ideal ar fi să ne

concentrăm asupra activităţii de cercetare şi inovare, pe activităţi specifice domeniului noastru de activitate, în ideea de a oferi întotdeauna cele mai bune soluţii fermierilor. Consider că trebuie să acordăm mai mult timp activităţilor de consultanţă şi consiliere pentru clienţii noştri pentru a-i ajuta în alegerea produselor care să fie cu adevărat adaptate nevoilor şi condiţiilor specifice din fiecare fermă şi să lăsăm problema finanţării pe mâna specialiştilor, adică băncile şi instituţiile financiare bancare sau nebancare. Cred cu convingere că există şi pentru piaţa românească o tendinţă firească de a înlocui creditul comercial al furnizorilor cu plata la un termen rezonabil, având la bază o linie de finanţare bancară, la un cost şi dobânzi rezonabile”, a afirmat dl Ionuţ Lăpădătescu, director general Limagrain.

Solicitări AISR privind neonicotinoidele

Ana MUSTĂŢEA

În cadrul conferinţei organizate de Focus Agricol, a fost abordat şi subiectul privind interzicerea utilizării neonicotinoidelor la tratamentul seminţelor. Având în vedere faptul că pentru cultura de rapiţă nu s-a obţinut încă o derogare în acest sens, reprezentanţii Alianţei Industriei Seminţelor din România (AISR) au profitat de prezenţa ministrului Agriculturii, dl Daniel Constantin, la eveniment pentru a-l solicita în această privinţă. Alina Creţu, preşedinte al AISR, a ridicat această problemă cu care se confruntă atât industria de profil, cât şi fermierii. Alianţa solicită Ministerului Agriculturii să facă demersurile necesare pentru obţinerea unei derogări de urgenţă pentru tratamentul pe bază de neonicotinoide pentru cultura de rapiţă de toamnă, deoarece timpul avut la dispoziţie până la începerea însămânţărilor 20 Iunie 2014

de toamnă este foarte scurt. „Sămânţa de rapiţă provine în proporţie de 90% din import şi nu ne este permis să o aducem tratată. Aşadar, va trebui s-o tratăm aici, să o recertificăm şi toate acestea până în luna august, când va trebui să fie însămânţată”, a spus dna Creţu. Aceasta i-a mulţumit ministrului Agriculturii pentru derogările obţinute la culturile de porumb şi floarea-soarelui, dar a subliniat şi necesitatea obţinerii unei derogări permanente în acest sens. „Au fost probleme în această primăvară, pentru că tratamentul s-a realizat tardiv, nu s-a făcut industrial, şi există fermieri care sunt deja în dificultate”, a afirmat preşedinta alianţei. Ministrul Agriculturii a declarat că face demersurile necesare pentru a obţine o derogare pentru o anumită perioadă şi pentru cultura de rapiţă. Acesta a mai explicat şi contextul în care această decizie a fost luată la nivelul Uniunii

Europene, cu toate că România s-a opus. „România are cea mai mare suprafaţă cultivată cu floarea-soarelui şi porumb din UE, iar la rapiţă ne plasăm pe locul 6. Ţara noastră este cea mai afectată de interzicerea neonicotinoidelor pentru tratamentul la sămânţă. Noi am insistat încă de anul trecut şi votul nostru îl cunoaşteţi din Consiliu, însă, din păcate, a existat majoritate şi regulamentul a fost aprobat şi astfel s-a interzis folosirea neonicotinoidelor. Am făcut toate demersurile necesare şi am obţinut pentru floarea-soarelui şi porumb o derogare de 120 zile, care expiră la 28 iunie. Acum intervine problema pentru campania de toamnă, pentru rapiţă. Vom face în continuare toate demersurile să vedem dacă putem obţine o derogare pentru o anumită perioadă la cultura de rapiţă. Plecăm însă de la o experienţă pozitivă, pentru că am tratat în această perioadă şi nu au existat probleme”, a declarat dl Constantin.

www.agrimedia.ro

Iunie 2014 21

BASF: «AGROCONNECT 2014 - Împreună stabilim direcţia» AgroConnect 2014, un eveniment BASF cu tradiţie ce contribuie an de an la consolidarea parteneriatului cu fermierii, pentru ca aceştia să obţină rezultatele dorite, prezintă în 11 locaţii din întreaga ţară soluţii de ultimă oră, menite să asigure protecţia culturilor şi sporirea recoltelor, astfel: la data de 19 mai, în localitatea Vlad Ţepeş, judeţul Călăraşi; la 21 mai, la Slobozia de Giurgiu, judeţul Giurgiu; la 23 mai, la SCDA Caracal, judeţul Olt; la 26 mai, la Iazu, judeţul Ialomiţa; la 28 mai, la Castelu, judeţul Constanţa; 30 mai, la Silistraru, judeţul Brăila; 3 iunie, la Comloşu Mare, judeţul Timiş; 5 iunie, la Diosig, judeţul Bihor; 9 iunie, la Miron Costin, judeţul Neamţ; 11 iunie, în sat Albeşti, comuna Costeşti, judeţul Vaslui şi, în final, la data de 19 iunie, la INCDCSZ Stupini, judeţul Braşov.

22 Iunie 2014

Una dintre cele mai importante manifestări cu caracter ştiinţific din luna mai de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Caracal a fost prezentarea companiei BASF, care a detaliat cele mai importante verigi ale tehnologiilor de protecţie pentru culturile de floarea-soarelui, cereale păioase, porumb şi rapiţă, de fapt, cele mai importante culturi agricole semănate în Câmpia Română sub deviza „AGROCONNECT 2014 - Împreună stabilim direcţia”. Manifestarea a reunit numeroşi participanţi, ingineri agronomi, fermieri, cadre didactice, reprezentanţi ai forurilor locale, în general oameni interesaţi de noile rezultate ale cercetărilor întreprinse de firma BASF. Datorită numărului mare de participanţi, organizatorii au preluat participanţii

în cadrul a patru sectoare de lucru, unde s-au prezentat cele mai noi rezultate ale cercetărilor agricole la cele patru culturi amintite. Evenimentul a început la cultura de floarea-soarelui, unde s-a prezentat ultima variantă a tehnologiei Clearfield, care rezolvă, printr-o singură aplicare, problemele legate de combaterea buruienilor anuale mono- şi dicotiledonate, combaterea pentru Xanthium spp. şi Cirsium spp., buruieni monocotiledonate anuale şi perene (inclusiv Sorghum halepense) şi Orobanche cumana. Pentru combaterea bolilor (Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinerea, Phomopsis helianthi, Alternaria helianthi) şi pentru combaterea stresului provocat de

www.agrimedia.ro

secetă, boli, grindină, dificultăţi de asimilare a nutrienţilor se poate folosi cu mare succes produsul Pictor. Produsul PICTOR (200 g/boscalid + 200 g/l dimoxistrobin) este un fungicid din categoria Agcelence, care are o puternică acţiune asupra bolilor florii-soarelui, reduce efectul stresului cauzat de secetă şi asigură efecte fiziologice pentru recolte ridicate şi de calitate. Acest produs se poate aplica în doză de 0,5 l/ha, iar tratamentele se pot aplica începând din faza de opt frunze, până la înflorit deplin, în funcţie de evoluţia bolilor, ca rezultantă a condiţiilor climatice specifice arealului de cultivare. Pentru combaterea buruienilor monoşi dicotiledonate din cultura de floarea-soarelui a fost prezentat produsul PULSAR 40 (40 g/l imazamox). Prezentatorii au insistat pe faptul că acest erbicid se poate folosi numai pentru hibrizi de floarea-soarelui de tip Clearfield, deoarece aceştia sunt hibrizi toleranţi la erbicidul Pulsar. Unul dintre avantajele majore pentru aplicarea acestui produs îl reprezintă faptul că el combate Orobanche în zonele predispuse la aceasta şi, de asemenea, reprezintă o soluţie în combaterea buruienilor printr-o singură trecere, lăsând terenul curat de buruieni până la recoltare. O problemă este însă obligatorie, şi anume respectarea intervalului de semănat menţionat în recomandările de utilizare a produsului în cauzul unei rotaţii. Erbicidul Pulsar se aplică postemergent, în doză de 1,2 l/ha, în faza de 4-6 frunze ale culturii de floarea-soarelui (maximum opt frunze, când se urmăreşte combaterea Orobanche), iar ca fază de creştere a buruienilor 2-4 frunze în cazul buruienilor dicotiledonate şi de 1-3 frunze în cazul buruienilor monocotiledonate. Un alt erbicid prezentat a fost produsul STRATOS ULTRA (100 g/cicloxidim), care combate buruienile graminee anuale şi perene (inclusiv costreiul din rizomi). Acest produs prezintă unele avantaje, dintre care amintim: combate buruienile monocotiledonate (chiar la un grad ridicat de infestare); stopează creşterea rădăcinii buruienilor; selectivitate bună pentru floarea-soarelui; posibilitate de aplicare de la stadiul doi până la opt frunze ale culturii de floarea-soarelui. Doza recomandată este cuprinsă între 1 şi 2 l/ha, deoarece aplicarea acestui erbicid se face împreună cu

www.agrimedia.ro

adjuvantul DASH. Indiferent de doza în care se aplică erbicidul, în funcţie de spectrul de buruieni, erbicidul se poate aplica în postemergenţă, diferenţiat, în funcţie de buruieni, respectiv: pentru combaterea gramineelor anuale şi a costreiului din seminţe (faza de 3-4 frunze a buruienilor); pentru buruienile graminee perene (buruienile au 15-29 cm înălţime). Este recomandat că aplicarea erbicidului să se facă după o ploaie sau după-amiaza. În continuare a fost prezentată tehnologia de protecţie a culturii de cereale. Pentru combaterea complexului de boli foliare: făinare (Erysiphe spp.), septorioza (Septoria spp.) fuzarioza (Fusariunm spp.) şi rugina (Puccinia spp.) se pot folosi substanţele: Tango Super + Allegro sau Tango Super + Duett Ultra, ceea ce poate asigura, printr-o tehnologie intensivă, rezistenţă crescută la stres şi o calitate bună a producţiei. Dacă se aplică tehnologia inovatoare cu produsele Capato şi Osiris, se poate obţine o flexibiltate, o siguranţă şi o protecţie îndelungate, dar în acelaşi timp şi o îmbunătăţire a însuşirilor de panificaţie. Tango Super asigură, prin aplicarea unei tehnologii performante,

o protecţie complexă şi un spor de producţie. Produsul Duett Ultra asigură o protecţie completă. Ceea ce este dominant la acest produs este faptul că are o combinaţie de substanţe active cu mod diferit de acţiune pentru controlul celor mai importante boli. Firma BASF asigură şi un tratament la sămânţă înainte de semănat prin folosirea substanţelor Kinto Duo/Alios, care controlează un spectru larg de boli ce se pot transmite prin sămânţă şi sol. Împotriva dăunătorilor, firma BASF recomandă aplicarea produsului Fastac 10 EC. DUETT ULTRA (187 g/l epoxiconazol + 310 g/l tiofanat metil) este un fungicid cu acţiune sistemică, destinat combaterii în vegetaţie a bolilor foliare şi ale spicului la cerealele păioase. Acest produs conţine două substanţe active cu mod diferit de acţiune pentru un control foarte bun al bolilor şi pentru a asigura obţinerea unor producţii mai mari. Şi are cel mai bun raport performanţă/ cost pentru profitabilitate mai bună. Doza recomandată este de 0,5 l/ha. Aplicarea produsului la cultura de grâu se face când acesta se află în faza de la începutul alungirii celui de-al doilea internod până la faza de burduf; la cultura de orz, produsul se aplică de la începutul alungirii paiului până în faza de burduf. Duett Ultra se poate include în tehnologia BASF cu două tratamente, împreună cu Tango Super, ca prim tratament. TANGO SUPER (84 g/l epoxiconazol + 250 g/l fenpropimorf) este un important fungicid pentru cerealele păioase, având două substanţe active, cu mod diferit de acţiune, fiind transportat acropetal în plante. De asemenea, are un spectru larg de acţiune împotriva tuturor bolilor foliare, este flexibil în aplicare şi faţă de condiţiile climatice (extrem de important) şi are o activitate prelungită, în special pentru Septoria. Doza recomandată este de 0,75 l/ha şi se aplică diferenţiat, după cum urmează: dacă se aplică un singur tratament, pentru cultura de grâu faza de aplicare este de la începutul fazei de burduf până la începutul înspicării sau la primele simptome de făinare, rugină, iar pentru cultura de orz, de la începutul fazei de burduf până la apariţia primelor simptome de făinare. Dacă se aplică două tratamente pentru cultura de grâu, primul tratament se face de la sfârşitul înfrăţirii până la apariţia celui de-al doilea internod, iar al doilea tratament, de la mijlocul fazei de burduf până la Iunie 2014 23

începutul înspicării; pentru cultura de orz, primul tratament se efectuează de la sfârşitul înfrăţirii până la apariţia celui de-al doilea internod şi cel de-al doilea tratament, de la apariţia celui de-al treilea internod până la înspicare. ALLEGRO (125 g/l kresoxim metil + 125 g/l epoxiconazol) este un fungicid cu eficacitate puternică împotriva celor mai importante boli foliare şi ale spicului. Prin aplicarea sa, plantele rămân verzi mai mult timp (green effect), determinând şi implicaţii în creşterea producţiei şi a calităţii seminţelor. Allegro reprezintă o clasă superioară de fungicide pentru controlul total al bolilor, are o eficacitate îndelungată, îmbunătăţeşte preluarea apei şi a nutrienţilor, stimulează activitatea fotosintetică, protejează cultura împotriva stresului şi previne coacerea prematură. Doza recomandată este: pentru grâu - 0,75ml/ha; pentru orz - 1 l/ha şi se aplică la apariţia primelor simptome ale atacului agenţilor patogeni. Se pot aplica maximum două tratamente pe sezon până la faza cea mai târzie (mijlocul înfloritului). CAPALO ( 62,5 g/l epoxiconazol + 200 g/l fenpropimorf + 75 g/l metrafenonă) este unul dintre fungicidele cu formulare din noua generaţie (Stick and stay), care garantează o eficacitate foarte bună împotriva bolilor (în mod special făinarea), ceea ce asigură protecţie bună încă de la început. Are un spectru larg de combatere, o eficacitate foarte bună împotriva făinării şi a tuturor bolilor foliare, un efect de lungă durată. Doza recomandată este de 1-1,5 l/ha pentru grâu şi 1 l/ha pentru orz. Aplicarea produsului se face în funcţie de momentul şi intensitatea atacului; se pot aplica unul sau două tratamente. Când se aplică un singur tratament, la grâu se va aplica de la startul atacului bolilor şi până la sfârşitul înfloritului, iar la orz până la înspicat. Tehnologia de protecţie a culturii de porumb presupune rezolvarea problemei combaterii Sorghum halepense, a buruienilor monocotiledonate anuale şi dicotiledonate, asimilarea dificilă a substanţelor nutritive, rezistenţa la secetă, grindină şi boli, combaterea Cirsum arvense, Xanthium spp. şi a buruienilor monocotiledonate anuale şi perene. A reţinut atenţia folosirea pachetului Rekord, compus din Kelvin Top + Cambio + Dash, care asigură combaterea tuturor buruienilor-problemă printr-o singură aplicare. Pentru combaterea Sorghum halepense se 24 Iunie 2014

poate folosi cu bune rezultate Stellar. FRONTIER FORŢE (720 g/l dimetenamid - P) este un erbicid cu acţiune sistemică, destinat combaterii buruienilor monocotiledonate anuale şi a unor buruieni dicotiledonate din cultura de porumb. Are o selectivitate bună, reprezintă soluţia cea mai eficientă în preemergenţă în condiţii de infestare cu buruieni graminee anuale, permite răsărirea porumbului fără a avea buruieni şi poate combate şi cel de-al doilea val de buruieni. În funcţie de conţinutul în humus al solului, se folosesc următoarele doze: 0,9 l/ha (soluri uşoare cu 2% humus); 1,2 l/ ha (soluri medii, cu 2-3% humus); 1,4 l/ha (soluri bogate, cu humus mai mare de 3%). Produsul se poate aplica şi cu încorporare la 3-4 cm (în condiţii de secetă) şi preemergent, după semănat, înainte de răsărirea culturii şi a buruienilor. CALLAM (12,5% tritosulfuron + 60% dicamba) este un erbicid postemergent cu acţiune sistemică, destinat combaterii buruienilor dicotiledonate anuale şi perene din cultura de porumb. Prin aplicarea sa, avem avantajul combaterii eficiente a buruienilor, selectivitate pentru cultura porumbului şi posibilitatea asocierii cu alte produse. Doza recomandată este de 0,3-0,4 kg/ha + 1 l/ha adjuvant, aplicate postemergent, când porumbul are între 4 şi 6 frunze (BBCH 14-16, buruienile anuale să se afle în stadiul de 2-4 frunze, iar cele perene maximum 10 cm). PACHETUL REKORD (Kelvin Top 40 g/l nicosulfuron, Cambio 320 g/l bentazon + 90 g/l dicamba, Dash adjuvant) este o soluţie unică şi eficientă: o singură aplicare pentru controlul buruienilor mono- şi dicotiledonate anuale şi perene din cultura de porumb. Prin asocierea a trei substanţe rezultă trei moduri de acţiune diferită, ceea ce conduce la combaterea unui spectru larg de buruieni printr-o singură aplicare, combaterea buruienilor perene (Sorghum, Cirsium) ca investiţie pe termen lung. Ceea ce este important, de asemenea, este faptul că acţiunea produsului nu poate fi influenţată de umiditatea din sol. Doza recomandată, de Kelvin Top = 1 l/ ha; Cambio = 2 l/ha şi Dash = 0,6 l/ ha, se aplică în postemergenţă, de la 2 la 6 frunze ale culturii de porumb şi în funcţie de gradul de dezvoltare a buruienilor: monocotiledonate - din stadiul de 2-3 frunze până la începutul înfrăţirii; Sorghum halepense - până la

www.agrimedia.ro

anuale din cultura rapiţei. Aplicarea acestui produs în condiţii de umiditate a solului are o eficienţă mai mare în combaterea buruienilor, iar alături de aceasta, buna pregătire a patului germinativ, fără bulgări, este importantă. Produsul asigură combaterea unui spectru larg de buruieni, are o utilizare uşoară pre- şi postemergent, nu are restricţii în rotaţie. Doza recomandată este de: preemergent - 1,5-2 l/ha (se aplică imediat după semănat sau până la răsărirea culturii); postemergent: 2-2,5 l/ha (se aplică când buruienile au două frunze adevărate). O altă restricţie la acest produs este aceea că nu se aplică în momentul răsării culturii de rapiţă de toamnă. STRATOR ULTRA (100 g/l cicloxidim) se poate aplica şi la cultura de rapiţă pentru combaterea samulastrei de cereale şi a altor buruieni graminee în următoarele doze: 1 l/ha Stratos Ultra + 1 l/ha Dash (până în faza de înfrăţire a samulastrei); 1,5 l/ha Stratos ultra + 1,5 l/ha Dash (începând cu faza de înfrăţire); 2 l/ha Stratos Ultra + 2,0 l/ha (pentru graminee perene). CLERANDA (375 g/l metazaclor + 17,5 g/l imazamox) este un erbicid special creat pentru hibrizii de rapiţă de toamnă Clearfield, toleranţi la această substanţă. Este un erbicid postemergent, cu o singură aplicare pentru combaterea buruienilor dicotiledonate şi monocotiledonate, inclusiv crucifere. Are un mod combinat de acţiune, prin frunze şi sol, o fereastră mare de aplicare şi presupune o singură aplicare. Doza recomandată este de 2 l/ha Cleranda + 1 l/ha Dash, aplicată în funcţie de stadiul de dezvoltare a buruienilor (2-6 frunze pentru buruienile dicotile şi înainte de înfrăţit în cazul buruienilor monocotile, iar rapiţa de

toamnă să fie în stadiul de 2-8 frunze). CARAMBA TURBO (30 g/l metconazol + 210 g/l mepiquat clorură) este primul produs destinat culturii de rapiţă care combină substanţa activă a unui fungicid cu cea a unui regulator de creştere, ceea ce asigură un control complet, eficient şi de durată al bolilor. Produsul îmbunătăţeşte rezistenţa la iernare a rapiţei de toamnă, prin dezvoltarea optimă a rădăcinilor şi a coletului, combate principalele boli, îmbunătăţeşte arhitectura plantei, are flexibilitate în aplicare. Doza recomandată este de 0,7 l/ha toamna (rapiţa are 4-6 frunze) şi 1 l/ha primăvara devreme (de la începutul alungirii tijei florale până în faza de buton galben - BBCH 21-59). PICTOR (200 g/l boscalid + 200 g/l dimoxystrobin) poate fi folosit şi pentru cultura de rapiţă de toamnă, având o puternică acţiune fiziologică prin care plantele sunt mai viguroase, au o fotosinteză mai eficientă, o toleranţă mai ridicată la secetă şi stres, care conduc în final la creşterea producţiei de seminţe. Doza recomandată este de 0,5 l/ha şi se aplică de la faza de buton galben până la stadiul de sfârşit de înflorit. Acestea au fost cele mai importante momente ale prezentării de la Caracal, unde toţi fermierii au avut posibilitatea de a se întâlni cu numeroşi specialişti de marcă, aşa cum sunt cei de la BASF. O notă deosebită pentru colectivul de cercetători de la SCDA Caracal, care şi-a dat toată silinţa şi priceperea în obţinerea unor culturi de excepţie.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Iunie 2014 25

Victor VĂTĂMANU

15-20 cm înălţime; Agropyron repens - până la 10-15 cm înălţime; buruieni cu frunză lată - din stadiul de 2-4 frunze până la maximum 6 frunze. OPERA (133 g/l piraclostrobin + 50 g/l epoxiconazol) este un fungicid care are efecte fiziologice interne, ce contribuie la obţinerea de producţii mari de porumb. Are însă o mare restricţie: dacă s-a instalat seceta, nu se va mai aplica produsul. Altfel, permite o asimilare îmbunătăţită a nutrienţilor, permite dezvoltarea rădăcinilor şi asigură o rezistenţă mărită la factorii de stres, o recuperare mai bună după grindină. Doza recomandată este de 1-1,5 l/ha, care se poate aplica în două faze: aplicare timpurie (BBCH 34-37), când porumbul are 1-1,2 m - până se poate efectua ultima trecere cu echipamentul clasic de stropire (doza = 1 l/ha); aplicare - la înflorit (BBCH 51-65), cu echipamente speciale, în doză de 1,5 l/ha. STRATOS ULTRA (100 g/l cicloxidim) este un erbicid care combate buruienile anuale şi perene (inclusiv costreiul din rizomi) în cultura de hibrizi de porumb DUO, care sunt rezistenţi la acest erbicid. Tratamentul este eficace din prima săptămână după aplicare, când are loc stoparea creşterii rădăcinilor porumbului şi are o flexibilitate mare de aplicare, de la stadiul de doi până la opt frunze ale culturii de porumb. Doza recomandată este următoarea: pentru graminee anuale şi costreiul din seminţe = 1,5 l/ha Stratos Ultra + 1,5 l/ha Dash; pentru graminee perene (din rizomi) = 2 l/ha Stratos Ultra + 2 l/ha Dash. Aplicarea produsului pentru combaterea gramineelor anuale şi a costreiului din seminţe se face în faza de 3-4 frunze a buruienilor; pentru buruienile graminee perene, aplicarea se face când au circa 20 cm înălţime. Aplicarea este de preferat să se facă după o ploaie sau după irigare şi obligatoriu nu se va aplica la hibrizii obişnuiţi de porumb. Ultima cultură vizitată a fost cea de rapiţă de toamnă, unde au fost prezentate, ca şi la celelalte culturi, variante ale tehnologiei de cultură în vederea combaterii buruienilor şi a bolilor şi dăunătorilor. Produsele prezentate au asigurat o cultură deosebită de rapiţă de toamnă, uniformă, cu înălţime mare, număr mare de silicve, în general o cultură pe care toţi fermierii şi-ar dori-o. BUTISAN 400 SC (400g/l metazaclor) este un erbicid care combate un număr mare de buruieni mono- şi dicotiledonate

La data de 3 iunie 2014, în plenul Parlamentului a fost votată legea referitoare la aprobarea OUG nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, şi care este transmisă spre promulgare către Preşedinţia României.

Vot pentru legea privind pajiştile permanente Ţinând cont de importanţa legiferării coerente a suprafeţelor pajiştilor permanente, ca urmare a rezultatului discuţiilor purtate în grupele de lucru din cadrul Ministerului Agriculturii cu organizaţiile producătorilor, dar şi cu cele care reprezintă interesele instituţiilor publice, au fost aduse, prin noua lege, următoarele îmbunătăţiri: •A fost completată definiţia utilizatorului de păşuni şi fâneţe - crescătorul care deţine legal dreptul de folosinţă asupra suprafeţei agricole şi care valorifică păşunea prin păşunare cu efective de animale aflate în proprietatea sa sau prin cosire cel puţin o dată pe an; • s -a introdus obligaţia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a centraliza anual suprafeţele din categoria de folosinţă pajişti pentru menţinerea suprafeţei totale ocupate cu pajişti în România la data de 1 ianuarie 2007, prin intermediul registrului agricol; • s e clarifică faptul că prevederile ordonanţei se referă la pajiştile situate în extravilan; • r eferitor la contracte, s-a modificat perioada de concesiune/închiriere, 26 Iunie 2014

respectiv cuprinsă între 7 şi 10 ani, întrucât beneficiarul pajiştilor îşi întocmeşte un plan de dezvoltare pentru care solicită resurse; • se instituie obligaţia Consiliilor locale de a aproba un regulament de păşunat, valabil pentru toate pajiştile aflate pe unitatea administrativ-teritorială în cauză; • se reglementează faptul ca obligaţia asigurării încărcăturii minime de 0,3 UVM/ha sau efectuarea unei cosiri cel puţin o dată pe an, în vederea accesării fondurilor europene aferente plăţilor pe suprafaţă, de către persoanele fizice şi juridice proprietari/utilizatori de pajişti, începând cu anul de cerere 2014; • se reformulează contravenţia referitoare la circulaţia pe pajişti cu mijloacele de transport; • se mai introduce o excepţie pentru posibilitatea schimbării categoriei de folosinţă, respectiv terenurile care sunt exceptate sau pentru care nu se aplică prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, cu modificările şi completările ulterioare; • preţul concesiunii/închirierii se stabileşte ţinând cont de

echilibrul financiar între valoarea producţiei de iarbă disponibilă şi obligaţiile care îi sunt impuse utilizatorului pajiştii permanente prin cheltuielile cu implementarea amenajamentului pastoral; • unităţile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, au obligaţia de a include în cadrul documentaţiei de concesiune sau închiriere a pajiştilor permanente amenajamentul pastoral şi condiţii speciale de îndeplinire a contractului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare; • concesiunea/închirierea pajiştilor permanente aflate în domeniul public/privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor se face cu respectarea dreptului de preferinţă al asociaţiilor patrimoniale ale membrilor colectivităţii locale, proprietari de animale înscrise în RNE. Această lege reprezintă un pas înainte în direcţia satisfacerii cererii crescătorilor de animale, dar, în egală măsură, şi în sprijinul solicitărilor reprezentanţilor unităţilor administrativ-teritoriale.

www.agrimedia.ro

Iunie 2014 27

În România, se poate observa în mod obişnuit în câmp, înainte de recoltare, existenţa unor buruieni perene, în special Sorghum halepense (fig. 1) şi altele, cum ar fi: Cirsium arvense, Convolvulus arvensis, Agropyron repens, crescând şi având o înălţime peste cea a grâului. Într-un an normal, în această situaţie este necesar un tratament înainte de recoltare, pentru distrugerea acestor buruieni ce ar cauza pierderi la recoltare, din cauza amestecării în combină a masei uscate a grâului cu masa verde a buruienilor. Bogdan Soare, director vânzări CropProtection Monsanto pentru RO, BG & MD bogdan.soare@monsanto.com Tel. 004 0722.335.770

Desicarea cerealelor cu erbicidul Roundup Energy Bogdan Soare, director vânzări CropProtection Monsanto pentru RO, BG & MD Totuşi, în acest an, datorită excesului de precipitaţii pe o perioadă mai lungă în lunile mai si iunie, maturarea culturilor de cereale de toamnă s-a accelerat (datorită bolilor aparatului foliar). În aceste condiţii, odată cu pierderea aparatului foliar şi a precipitaţiilor excedentale, apare un spectru mai larg de buruieni.

Fig 1. Sorghum halepense prezent în cultura de grâu aflată în plină maturare accelerată, o privelişte obişnuită în România în acest an, în regiunile infestate cu Sorghum. Controlul buruienilor înainte de recoltat cu ajutorul produselor erbicide este o bună practică tradiţională, din mai multe motive: • Oferă o excelentă oportunitate de 28 Iunie 2014

a eradica buruienile perene, ceea ce face controlul acestora mult mai uşor în culturile următoare

• Spre deosebire de controlul buruienilor prin lucrări mecanice ale solului, tratamentul cu erbicid înainte de recoltat (desicare) conservă mult mai bine umiditatea din sol. • Necesită mai puţină energie consumată decât operaţiunile mecanice (recoltat) şi deci reduce emisia gazelor de seră. Produsele ideale aplicate ca desicant sunt cele flexibile, care nu sunt influenţate de schimbările bruşte de climă. Produsul indicat spre a fi folosit în aceste condiţii este Roundup Energy, datorită caracterisicilor sale favorabile:

• Rezistenţă la ploaie. Datorită compoziţiei sale speciale, substanţa activă a produsului Roundup Energy este absorbită şi translocată de buruieni mai rapid decât alte produse cu o substanţă activă similară şi deci ploaia survenită imediat după tratament va avea un impact minor asupra eficienţei produsului (fig. 2-4).

Fig. 3-4. Efectul Roundup Energy aplicat în doză de 3 l/ha împotriva Sorgum halepense, când o ploaie uşoară a apărut după aplicare la mai puţin de o oră. Foto stânga: Sorgum la momentul aplicării, foto dreapta: 36 de zile mai târziu. • Operaţiunile de aplicare în condiţii de secetă, indiferent de temperatură. O performanţă asigurată a produsului este

www.agrimedia.ro

aşteptată chiar şi în condiţiile climatice severe întâlnite în ultima perioadă.

Fig. 5. Roundup Energy la doză de aplicare de 3,2 l/ha a controlat total Sorghum în condiţiile unor temperaturi ridicate şi secetă din luna august. (Cărpiniş, 29 august 2012).

agresivă, dificil de controlat, care se răspândeşte rapid în Europa Centrală, inclusiv în România. Constituie, de asemenea, un mare motiv de îngrijorare din punctul de vedere al sănătăţii publice, din cauza faptului că polenul acestei buruieni provoacă alergii. Este foarte important ca aceste buruieni să fie controlate bine înainte să înflorească pe mirişti, unde este posibil să crească foarte viguros, peste alte buruieni anuale şi foarte uşor să devină dominante în câmp. Roundup Energy, fiind un erbicid sistemic, controlează eficient aceste buruieni (fig. 8), spre deosebire de controlul mecanic (fig. 9).

Fig. 8. Eficienţa produsului Roundup Energy, aplicat în doză de 2,4 l/ ha împotriva Ambrosia, la două săptămâni de la aplicare.

Fig. 6-7. Eficienţa pe termen lung a produsului Roundup Energy după un termen scurt până la cultivare. (foto stânga) Câmp infestat cu Sorgum şi Convolvulus şi netratat. (foto dreapta) Câmp tratat cu Roundup Energy aplicat la doză de 3,2 l/ha cu două zile interval de aşteptare până la cultivare. • Eficienţă împotriva Ambrosia Artemisiifolia. Ambrosia este o buruiană

www.agrimedia.ro

Fig. 10. Agropyron repens - tratat şi netratat, udat în acelaşi timp şi cu aceeaşi cantitate de apă.

• Perioadă scurtă de aşteptare până la prima operaţiune de pregătire mecanică a terenului. Ca rezultat al absobţiei şi al translocării rapide, pregătirea terenului pentru următoarea cultură poate să înceapă la un interval foarte scurt după aplicarea tratamentului, fără riscuri sau dubii în privinţa performanţei produsului. În cazul buruienilor anuale, lucrarea mecanică a solului poate începe a doua zi după tratament, în cazul buruienilor perene la 4-5 zile după tratament (fig. 6-7). În acest fel, miriştea poate fi, de asemenea, ţinută „la negru” pentru a fi protejată de depunerea ouălor de Diabrotica.

Fig. 9. Mijloacele mecanice de combatere a buruienilor Ambrosia nu se dovedesc eficiente, din cauza capacităţii puternice de regenerare a plantei • Conservarea umidităţii în sol. Ca rezultat al absorbţiei şi translocării rapide în rădăcini a produsului Roundup Energy, efectul de uscare a rădăcinilor adânci ale plantei este foarte rapid. Solul devine acoperit de buruienile moarte, conservând astfel umiditatea şi împiedicând evaporarea. Dacă nu sunt tratate, buruienile pot consuma rapid umiditatea din sol în timpul verilor călduroase. (Fig. 10 - 11)

Fig. 11. La o zi după udare, pământul din vasul din dreapta, care a fost tratat, este încă umed, în timp ce rizomii vii, netrataţi din vasul din stânga, au pierdut umiditatea la o zi după irigare, din cauza transpiraţiei. Recomandări pentru utilizarea produsului Roundup Energy ca desicant înaintea recoltării cerealelor sau a rapiţei Când umiditatea boabelor cerealelor ajunge la 28% se aplică Roundup Energy 3.2 l/ha, în 200-250 l apă pentru distrugerea costreiului, pălămidei şi a volburei, iar pentru stuf, doza recomandată este de 4 l/ha. Acesta este cel mai bun moment pentru combaterea tuturor buruienilor, deoarece fiziologic sunt în stadiu optim de acumulare, înaintea înfloritului, iar absorbţia este maximă datorită foliajului bine dezvoltat. După 5 zile dacă vorbim de costrei şi 7 zile pentru volbură, pălămidă şi stuf, se poate începe recoltatul bineînteles dacă umiditatea cerealelor a atins nivelul optim. Nu se aplică Roundup Energy pentru loturile semincere. Dacă din diferite motive nu s-a făcut desicarea înainte de recoltat, tratamentul cu Roundup Energy se va efectua după lucrarea de dezmiriştire. Dezmiriştirea este recomandată după recoltarea cerealelor şi a rapiţei şi are ca scop distrugerea samulastrei, Ambrosia, Agropyron, Sorghum, Convolvulus şi punerea în contact cu solul a seminţelor rămase negerminate care urmează să fie distruse ulterior printr-un tratament. Iunie 2014 29

Summit Agro România a organizat Summitterra 2014 – eveniment de prezentare în câmp a tehnologiei complete oferită de companie şi aplicată la principalele culturi de câmp.

Summit Agro România lansează Summitterra 2014

Au fost organizate două platforme demonstrative de mari dimensiuni în Sud-Estul şi Vestul României, care au demonstrat, în condiţii reale de cultivare, eficienţa şi portofoliul complet al Summit Agro: de la seminţe cu genetică de top, fertilizanţi microgranulaţi şi foliari, plus produse pentru protecţia plantelor.

Alexandru Precup, preşedintele Summit Agro România declară: ”Compania noastră a dovedit încă o dată, în condiţii reale de cultivare, că are un portofoliu de produse complet şi performant. Am dorit ca prin aceste platforme să fim alături de fermieri cu o tehnologie adaptată condiţiilor locale de cultivare – atât pentru Vestul ţării, cât şi pentru SudEst. Fermierii prezenţi au văzut cu ochii lor că pot folosi cu încredere produsele noastre - chiar şi în condiţiile dificile din anul acesta şi că avem soluţii de succes şi pentru principalele culturi de câmp.” Pentru partea de Vest, Summitterra a fost organizat în data de 22 mai la Grabaţ, judetul Timiş. Pe o platformă demonstrativă de peste 20 ha, sute de fermieri din Timiş şi judeţele învecinate au văzut în condiţii reale de cultivare hibrizii Summit Agro Seeds de grâu, rapiţă, porumb şi floarea soarelui, cu rezultate de excepţie: răsărire uniformă şi densitate mare la hectar. Fertilizantul microgranulat Sumistart P a 30 Iunie 2014

asigurat plantelor un start mult mai bun în vegetaţie şi o înrădăcinare mult mai profundă. A fost aplicat şi noul produs din portofoliul Summit Agro – Nisshin – un erbicid postemergent pentru cultura porumbului, care a combătut cu succes buruienile monocotile anuale şi perene.

În data de 29 mai ac. la Bărăganul, tehnologia adaptată condiţiilor de cultură din Sud-Estul României a impresionat alte sute de fermieri din judeţul Brăila şi judeţele învecinate. Aceştia au apreciat starea foarte bună a culturilor din platforma de peste 20 ha cultivată cu grâu, rapiţă, porumb şi floarea soarelui. Fermierii prezenţi au declarat că rezultatele sunt remarcabile, mai ales că în acest an presiunea de boli, dăunători şi buruieni este foarte mare. Portofoliul de insecticide, fungicide şi erbicide a facut faţă cu succes la toate culturile. Din multitudinea de produse aplicate, s-au remarcat insecticidele Mospilan, Nurelle D, Novadim Progress, fungicidele Yamato, Topsin şi Matiz şi erbicidele Nisshin şi Targa Super. Echipa Summit Agro România este în continuă extindere, din ianuarie 2014 echipa de vânzări având trei directori regionali (pentru regiunea Sud, Est şi Vest), la care se vor adăuga promotori pentru toate regiunile. Echipa comercială este

susţinută şi de echipa de management: Liliana Ionescu – Director Business Unit, Mihai Miriţescu - Director Departament Seminţe, Daniel Tabacu - Director Dezvoltare şi Silviu Caimac –Manager Marketing. Summit Agro a fost înfiinţată în România în anul 1997 şi face parte din grupul Sumitomo Corporation cu sediul central în Japonia. Compania Summit Agro are un portofoliu complet de produse pentru protecţia plantelor, seminţe pentru cultura mare şi legume, plus fertilizanţi. Printre mărcile cele mai cunoscute comercializate în România de amintim: Mospilan, Fury, Nurelle D (insecticide), Topsin, Yamato, Matiz (fungicide), Nisshin, Targa Super (erbicide), fertilizanţi (Sumistart P, Last N, Sazolene, Azo-speed, Elite) şi seminţe de porumb, rapiţă, grâu, floarea soarelui şi soia sub marca Summit Agro Seeds. Sumitomo Group are o istorie ce datează din 1630, este prezentă în 116 ţări, cu peste 700 de sucursale, având un număr de aproximativ 74.000 de angajaţi. Corporaţia desfăşoară activităţi în diferite industrii: industria de metale, transporturi şi sisteme de construcţii, mediu şi infrastructură, media, bunuri şi servicii pentru îmbunătăţirea stilului de viaţă, resurse minerale, energie, produse chimice şi electronice.

www.agrimedia.ro

Iunie 2014 31

Firma franceză producătoare de îngrăşăminte chimice Timac Agro România a iniţiat anul trecut proiectul Agro Farm Management, ce presupune optimizarea activităţii de fertilizare la nivelul fermelor agricole. Proiectul are şi o componentă de economie, în sensul că acesta înglobează informaţii folositoare cu privire la piaţă, bursă, cerere şi ofertă etc., pe baza cărora agricultorii pot identifica momentul prielnic pentru a-şi valorifica producţia la cel mai bun preţ.

Janos ALBERT

Proiectul pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor manageriale şi de fertilizare „Proiectul este la a doua ediţie şi a fost iniţiat din convingerea noastră că profitabilitatea unei ferme depinde nu doar de cunoştinţele tehnice ale celui care conduce exploataţia, dar şi de cele de management. Agricultorul trebuie să aibă competenţe sub aspectul gestiunii fermei, să fie foarte bine informat despre ceea ce se întâmplă pe piaţă, sursele sale de informare să fie veridice, astfel încât producţia pe care a realizat-o să poată fi valorificată cât mai bine, iar afacerea sa să fie profitabilă pe o perioadă cât mai lungă de timp”, a afirmat dl Adrian Drăgan, director general al Timac Agro România, în cadrul seminarul organizat la 26 mai a.c. la Bucureşti.

Recomandări de asolament 2014/2015

La începutul evenimentului, s-a vorbit despre calculul pragului de rentabilitate, sistemul francez/englez de management al unei ferme, contractele comerciale şi protejarea venitului. Totodată, s-a prezentat o soluţie de depozitare, de minimum 5.000 de tone, ce presupune o investiţie iniţială de 44 euro/tonă. Potrivit reprezentantului companiei ODA Formation, acest sistem permite recuperarea investiţiei în 1-2 ani, dar stocarea producţiei se face pe termen scurt, iar inconvenientul principal

este acela că impune vânzarea întregului stoc în acelaşi moment. În cadrul seminarului s-au făcut recomandări privind asolamentul culturilor din 2014/2015 pe baza a ceea ce se întâmplă pe piaţa mondială de produse agricole şi a evoluţiei preţurilor de valorificare. La grâu, previziunile sunt bune deoarece cererea va creşte şi, ca urmare, preţurile vor rămâne mari. Doamna Ruiz a făcut astfel recomandarea de a creşte suprafaţa cultivată cu grâu, deoarece va fi una profitabilă. „La rapiţă, preţurile nu vor creşte pentru că oferta de oleaginoase va fi mare.

Agro Farm Management s-a desfăşurat anul acesta în perioada 26 mai-6 iunie, în opt locaţii din ţară şi alte două din Republica Moldova, şi a reunit 50 de fermieri la fiecare locaţie. Seminarul a cuprins o parte teoretică, susţinută de dna Sorana Ruiz, specialist ODA Formation - o importantă companie de consultanţă din Europa, şi o parte tehnică, prezentată de dl Janos Albert, specialist marketing Timac Agro România. 32 Iunie 2014

www.agrimedia.ro

Analiza de sol factor-cheie în fertilizare

În partea a doua a programului, dl Albert a vorbit despre importanţa cunoaşterii tipului de sol, a texturii acestuia, a pH-ului solului, rolul organismelor vii în convertirea reziduurilor vegetale în humus, precum şi disponibilitatea elementelor chimice în funcţie de reacţia solului, astfel încât costurile cu fertilizarea să fie optimizate, cunoscându-se faptul că acestea pot ajunge până la 50% din investiţia realizată pe hectar. Analiza chimică a solului reprezintă un bun punct de plecare în stabilirea planului de fertilizare. Compania franceză s-a angajat ca pentru fermierii incluşi în proiect să efectueze în mod gratuit o serie de analize agrochimice complete pentru a evalua starea de fertilitate a solurilor şi a stabili măsurile specifice pentru a îmbunătăţi pH-ul solului şi conţinutul în elemente nutritive. Probele au fost trimise la un laborator din Franţa, iar analiza a cuprins conţinutul de macro- şi microelemente, de materie organică şi viaţă bacteriană, precum şi pH-ul solului, analizat în

www.agrimedia.ro

apă şi clorură de potasiu. Analiza pHul solului în clorură de potasiu este importantă pentru că aceasta arată tendinţa în timp a reacţiei solului dacă nu se intervine cu îngrăşămintele chimice potrivite şi amendamente. Preţul unei analize chimice a solului este de 60 euro/10 hectare. O parte importantă din analizele efectuate a relevat faptul că, deşi există materie organică în sol, aceasta este lipsită de prezenţa microorganismelor. Pentru activarea vieţii bacteriene din sol, specialistul Timac a recomandat, printre altele, aplicarea de soluţii nutriţionale şi realizarea unei prelucrări mai bune a solului, pentru că bacteriile nu pot exista în lipsa oxigenului. În portofoliul firmei, un produs extrem de eficient este Sulfammo, care ajută la transformarea azotului organic în cel mineral - formă accesibilă plantelor.

50% din analize au arătat faptul că solurile sunt acide, 30% neutre şi 20% bazice. Pe solurile acide se recomandă evitarea îngrăşămintelor care nu conţin carbonat de calciu şi a celor care acidifiează şi mai mult reacţia solului, cum ar fi sulfatul de amoniu şi azotatul de amoniu. O altă problematică a solurilor analizate este slaba aprovizionare a acestora cu fosfor, circa 75% din totalul analizelor efectuate. La un pH al solului diferit de 7, blocajul fosforului este de cel puţin 50%. În finalul prezentării, dl Albert a făcut recomandarea să se ia în calcul problematica solului şi să se facă totodată corecţiile necesare, să se ţină seama de planta premergătoare şi de producţia pe care a realizat-o, necesarul plantei de elemente nutrutive, precum şi de excesul sau deficienţa într-un element din fertilizare.

Fermier care face parte din proiectul Agro Farm Management şi a beneficiat de o analiză completă de sol Costel Ghinea, administrator Carolina Prodimpex, comuna Balta Albă, judeţul Buzău de multe precipitaţii. Zona unde se află ferma se confruntă frecvent cu seceta. Anul acesta ne dă speranţe că la culturile de toamnă vom obţine producţii bune spre foarte bune. Analiza solului nu am făcut-o niciodată, însă în ultimii 10 ani am aplicat o bună tehnologie de fertilizare a culturilor agricole. Specialiştii Timac au prelevat probe dintr-o solă de 54 ha, cultivată cu floarea-soarelui, iar analiza a fost făcută la un laborator din Franţa.” În cadrul evenimentului, specialiştii în nutriţia plantelor au făcut, pe baza analizei de sol, o serie de recomandări pentru dl Ghinea. Având în vedere că analiza a relevat faptul că materia organică nu prezintă viaţă bacteriană, aceştia au „Lucrăm o suprafaţă agricolă de făcut recomandarea de a aplica soluţii aproximativ 530 ha, cultivată cu grâu nutriţionale pentru a activa această circa 140 ha, rapiţă 125 ha, orzoaică viaţă şi solul să fie mai bine prelucrat. de bere 90 ha, porumb 110 ha şi Totodată, a făcut atenţionarea că dacă floarea-soarelui 55 ha. Colaborarea cu nu se intervine cu amendamente sau firma Timac Agro am început-o când am îngrăşăminte cu carbonat de calciu şi dacă cumpărat îngrăşăminte chimice, în special nu se evită produsele pe bază de sulfat pentru cultura de rapiţă, după care am de amoniu şi azotat de amoniu, pH-ul început să cumpărăm şi pentru celelalte solului va deveni acid. În momentul de culturi. Aplicăm în special produsele faţă, pH este la un nivel bun, de 6,8, însă DuoFertil şi Sulfammo. Sunt îngrăşăminte analiza pH-lui în clorură de potasiu arată chimice de calitate şi mă bucur că în tendinţa de acidifiere a solului dacă nu acest an efectul acestora se va vedea se intervine cu îngrăşăminte specifice. mult mai bine, pentru că am beneficiat Iunie 2014 33

Ana MUSTĂŢEA

În plus, consumul de rapiţă pentru biodiesel în Germania este pus sub semnul întrebării. Nu este nimic sigur, sunt doar discuţii politice momentan, însă dacă se pun în practică înseamnă 1 milion de tone de rapiţă mai puţin consumate în Germania. Pentru Europa, acest volum este enorm. În acest context, considerăm că preţul la rapiţă nu va creşte”, a susţinut aceasta. În privinţa porumbului, specialistul ODA a făcut aprecierea că această cultură nu va fi foarte rentabilă şi a făcut recomandarea ca suprafaţa cultivată cu porumb să fie mai degrabă menţinută decât mărită. Aceeaşi apreciere a fost făcută şi la cultura de orz. Referitor la floarea-soarelui, sfatul a fost acela de se micşora suprafaţa, pentru că la export România nu este competitivă. „Exportăm seminţe care cântăresc mai greu şi astfel costurile de transport sunt mai mari, în timp ce ţările vecine, ca Ucraina sau Rusia, au investit foarte mult în fabrici de ulei, care au intrat deja în producţie, şi vor exporta ulei de floarea-soarelui la preţuri competitive. Dacă uleiul exportat va avea un preţ mic, atunci seminţele de floarea-soarelui ar trebui să aibă un preţ şi mai mic.”

34 Iunie 2014

www.agrimedia.ro

Iunie 2014 35

Porumbul este o plantă ierboasă, anuală, care are frunzele mai mari decât cerealele păioase, după cum prezintă Gh. Bîlteanu şi V. Bârnaure, şi sunt dispuse altern, cu teaca bine dezvoltată şi despicată până la bază. Limbul frunzei de porumb este lat-lanceolat şi poate atinge lungimea de 50-80 cm, iar lăţimea de 4-12 cm. Nervura mediană a frunzei este foarte dezvoltată pe toată lungimea ei. Pe faţa inferioară, limbul este glabru şi ciliat, iar pe faţa superioară, pubescent. Marginile limbului cresc mai repede decât partea dispre nervura mediană, din care cauză ele se ondulează, dând astfel frunzei o mai mare elasticitate.

Aparatul foliar al culturii de porumb Pe faţa superioară, în epidermă, se găsesc numeroase celule buliforme. În condiţii de secetă, acestea pierd apa, din care cauză limbul se răsuceşte spre interior. Prin acest proces, planta îşi reduce foarte mult suprafaţa de transpiraţie, îşi măreşte deci rezistenţa la secetă. Numărul stomatelor este de 7-9.000/cm2 pe faţa superioară a limbului şi 9-12.000 pe faţa inferioară. Condiţiile ecologice au mare influenţă asupra mărimii suprafeţei de asimilaţie şi a productivităţii frunzelor. Insuficienţa apei în sol sau fertilitatea redusă determină uneori reducerea suprafeţei de asimilaţie la numai 7-10.000 de metri pătraţi la hectar. A. Niciporovici considera că producţiile cele mai mari la porumb se obţin, în condiţii obişnuite de cultură, la suprafaţă de asimilaţie de 40-50.000 de metri pătraţi la hectar, iar în condiţii de irigare, la o suprafaţă de 50- 60.000 de metri pătraţi la hectar. S-a stabilit de către numeroşi cercetători o strânsă dependenţă între gradul de umiditate a solului, ritmul de formare a frunzelor, durata vieţii lor, productivitatea 36 Iunie 2014

fotosintezei şi mărimea recoltei. Formarea cât mai rapidă a suprafeţei de asimilaţie şi menţinerea acesteia o perioadă cât mai lungă de timp în plină activitate constituie condiţia principală pentru realizarea unor producţii ridicate. În culturile obişnuite de porumb, creşterea suprafeţei de asimilaţie încetează, de obicei, o dată cu apariţia paniculului. În condiţii de irigare însă, suprafaţa foliară continuă să crească şi la apariţia inflorescenţei femele. N. Hurduc şi V. Ştefan au constatat o proporţionalitate evidentă între suprafaţa foliară în fazele de înflorire - formarea bobului - şi recolta de boabe. De asemenea, au evidenţiat influenţa pozitivă a îngrăşămintelor asupra conţinutului de clorofilă în frunzele de porumb. Gh. Sipos a pus în evidenţă că prin creşterea numărului de plante la hectar se asigură o accentuată creştere a suprafeţei foliare. Fără îndoială, aşa după cum prezintă autorii menţionaţi, prin creşterea densităţii culturii de porumb, la o nutriţie minerală

şi umiditate corespunzătoare, creşte şi suprafaţa foliară. Depăşirea limitei optime a indicelui suprafeţei foliare atrage după sine o evidentă reducere a intensităţii procesului de fotosinteză, creşterea sensibilităţii plantelor la cădere, creşterea însemnată a procentului de plante sterile. Ca atare, se cer cunoscute şi respectate densităţile optime pentru toţi hibrizii şi în toate condiţiile de umiditate şi nutriţie minerală, adică densităţile care asigură indicele suprafeţei foliare pentru situaţiile date. M. Monotti şi F. Bonciarelli, lucrând cu hibrizi cu perioadă de vegetaţie diferită, au găsit ca optim indicele suprafeţei foliare de 4-4,5. Ritmul de creştere cel mai accentuat al suprafeţei foliare la porumb se înregistrează la circa 35 de zile după răsărit, adică din momentul începerii alungirii intensive a internodiilor, prin apariţia de frunze noi şi prin dezvoltarea acestora. Dinamica suprafeţei foliare înregistrează un maximum după înflorire. În continuare, suprafaţa foliară descreşte, din cauza, în primul rând,

www.agrimedia.ro

Iunie 2014 37

Victor VĂTĂMANU

ieşirii din funcţiune a frunzelor aflate pe treimea inferioară a tulpinii. Durata activităţii unei frunze de porumb depinde de timpul (etapa) în care s-a format. Primele frunze au activitate mai scurtă şi joacă un rol de mare importanţă pentru primele etape în organogeneza porumbului. Următoarele frunze au o durată foarte lungă, o suprafaţă de asimilaţie mare şi joacă rolul de bază în evoluţia procesului de formare a recoltei. Asimilaţia netă la porumb oscilează între 6,63 şi 3,67 g/mp/zi, având o tendinţă de scădere a valorilor pe măsura creşterii suprafeţei foliare. Frunzele tinere asimilează mai energic şi acumulează mai multă substanţă uscată la unitatea de suprafaţă decât frunzele mai bătrâne. Astfel, în perioada de la formarea panicului până la maturitatea în lapte a bobului, frunzele a 9-a şi a 10-a au acumulat în 24 de ore 6,1 grame substanţă uscată la 1 metru pătrat de frunză, în timp ce frunzele 17 şi 18 au acumulat 13,3 grame. Productivitatea mărită a frunzelor tinere situate la etajele superioare se explică nu numai printr-o iluminare mai bună şi printr-o asimilare mai intensă a bioxidului de carbon, dar şi printr-un conţinut ridicat de azot şi fosfor, care participă la formarea substanţelor plastice. G. Brevedan atrage atenţia că o mai eficientă utilizare a luminii, realizabilă prin modificarea morfologiei frunzei, va duce la rezultate de producţie spectaculoase. Există o mare variabilitate între unghiurile de inserţie a frunzelor la hibrizii cultivaţi, dar nici unul dintre aceştia nu are frunze complet erecte. În lanurile de porumb cu frunze orizontale lumina solară patrunde în întregime numai până la frunzele superioare, frunzele de la bază beneficiind de mai puţină lumină. În poziţie mai erectă a frunzelor, lumina pătrunde mai adânc şi suprafaţa foliară ce beneficiază de mai multă lumină creşte. În acest fel, se creează condiţii pentru o activitate fotosintetică mai mare şi deci pentru producerea unei cantităţi mai mari de substanţă uscată. S. Conti reliefează că prin reducerea unghiului de inserţie al frunzei se creează forme hibride care permit mărirea densităţii plantelor la hectar, fapt ce atrage după sine creşterea însemnată a producţiei. Frunzele de porumb fără ligulă formează cu tulpina un unghi de aproximativ 38 Iunie 2014

10 grade, în timp ce frunzele cu ligulă sunt aşezate aproape orizontal. A. Pendleton şi colaboratorii au obţinut la porumbul cu frunze aligulate un spor de producţie de 41%. La această problemă, trebuie să menţionăm totuşi cercetările atente efectuate de A. Russel, care nu găseşte diferenţe de producţie între hibrizii cu frunze erecte sau orizontale, cu toate că a folosit în experimentare trei densităţi diferite. Arhitectonica sistemului foliar al hibrizilor de porumb trebuie să se bucure de mare atenţie întrucât, după această particularitate, sunt necesare diferenţieri de densitate la hibrizi care aparţin aceleiaşi grupe de precocitate. Numărul de frunze constituie un criteriu dintre cele mai importante pentru determinarea perioadei de vegetaţie a porumbului. Formele timpurii au un număr mai mic de frunze în comparaţie cu formele semitimpurii sau tardive. Se cunoaşte că perioada de vegetaţie a porumbului este puternic influenţată de temperatură. Numărul de frunze nu este însă influenţat de acest factor. El constituie o însuşire specifică a hibridului, care nu se modifică în funcţie de condiţiile anului de cultură. Faptul că temperatura influenţează perioada de vegetaţie a porumbului, dar că numărul de frunze rămâne neschimbat sub acţiunea acestui factor, este ilustrat în rezultatele numeroaselor cercetări efectuate. S-a constatat că, prin creşterea temperaturii medii în perioada răsăritînspicat, de la 17,4 la 22,1 grade (diferenţă 4,7 grade), durata acestei faze s-a redus de la 70 la 47 de zile (diferenţă 23 de zile). Sub influenţa acestor condiţii însă, numărul de frunze a rămas neschimbat. În schimb, durata timpului în care s-a format o frunză s-a scurtat de la 4,38 la 2,92 zile (diferenţă 1,46 zile). V. Baliura scoate în evidenţă că ritmul de apariţie a frunzelor la hibrizii de porumb, indiferent de durata lor de vegetaţie, este practic acelaşi. La un număr de 30 de hibrizi cu durata de

vegetaţie foarte diferită, timpul mediu de formare a unei frunze a fost de 3,9 zile. Faţă de cele prezentate, se înţelege că, cu cât numărul de frunze este mai mare, cu atât numărul de zile de la răsărit până la înspicare va fi şi el mai mare. Diferenţa, în zile, între hibrizii tardivi şi hibrizii timpurii va fi egală cu diferenţa numărului de frunze înmulţită cu numărul de zile necesar pentru apariţia unei frunze. Analizând numărul de frunze la 100 de hibrizi de porumb, V. Nozzolini (cercetător la Staţiunea experimentală pentru cultura porumbului Bergamo - Italia) găseşte la hibrizii cei mai timpurii (41 de zile de la răsărit la înspicat) 11,2 frunze, iar la cei mai tardivi (72 zile de la răsărit la înspicat), peste 22 de frunze. Muntean L.S., citat de Gh. Matei (2014), grupează hibrizii de porumb în funcţie de perioada de vegetaţie şi numărul de frunze (raportat la clasificarea românească a hibrizilor de porumb) astfel: sub 13 frunze = hibrizi extratimpurii (grupa 90); 13-15 frunze = hibrizi timpurii (grupa 100); 15-17 frunze = hibrizi semitimpurii (grupa 200); 17-19 frunze = hibrizi semitârzii (grupa 300); peste 19 frunze = hibrizi de porumb tardivi şi foarte tardivi (grupa 400). Pentru creşterea randamentului fotosintetic şi evitarea umbririi reciproce a frunzelor, Gh. Matei (2014) consideră că prin ameliorare au fost creaţi hibrizi cu frunze erecte, cu unghi de inserţie mic, aşa-numitele frunze în „V”, care permit pătrunderea luminii şi la etajele mediane şi inferioare şi implicit asigură condiţii pentru creşterea desimii la culturile semiintensive şi intensive ale porumbului. Este necesară precizarea că numărul de frunze se schimbă la plantele de porumb numai sub influenţa fotoperiodismului. Această schimbare este mai evidentă numai la o mare deplasare a zonei de cultură, mai precis la o deplasare de 4-7 grade latitudine, în funcţie de hibrid. Numărul frunzelor rămâne deci o însuşire proprie hibridului cultivat şi el nu suferă variaţii sub influenţa factorilor meteorologici.

www.agrimedia.ro

Iunie 2014 39

În numărul trecut al revistei am prezentat o parte din informaţiile puse la dispoziţie de compania Lemken ca urmare a evenimentului organizat la începutul lunii trecute în Germania, la Kassel. Articolul de faţă continuă descrierea utilajelor expuse în cadrul demonstraţiei practice.

Noutăţi Lemken

Juwel - plugurile viitorului

La categoria pluguri, au fost prezentate cele din generaţia Juwel - definite, potrivit reprezentanţiilor Lemken, ca fiind „tehnologia viitorului”. Una dintre caracteristicile acestor pluguri este rezistenţa mare la uzură, ca urmare a procedeului folosit la fabricarea cormanelor şi, în special, a tipului de oţel utilizat, care este patentat de companie şi a cărui reţetă este secretă, deoarece constituie un atu în faţa concurenţei. „Ceilalţi producători folosesc oţel cromat, însă noi folosim alt tip de oţel. Un alt avantaj al plugurilor noastre este cormana DuraMaxx. Fâşia de cormană nu mai este prinsă în şuruburi, ea nu mai are găuri, ceea ce ne permite să o călim mai mult timp, conferindu-i astfel o rezistenţă mult mai mare la uzură. Până în acest moment, nici un producător nu a reuşit o asemenea performanţă. Este plugul viitorului. Cormanele DuraMaxx sunt lansate pe piaţă de circa 6 ani şi pot să afirm că în tot acest interval de timp nu am vândut nici o piesă de schimb. Pot fi folosite chiar şi până la 2 mm rest material. Pieptul de cormană este mult mai mare decât la alţi producători 40 Iunie 2014

pentru că, din experienţa noastră, aceasta este zona cea mai expusă uzurii şi considerăm că este mai economic şi mai simplu să schimbi pieptul cormanei decât întreaga cormană”, a afirmat dl Franz Jakoby, director Lemken România. Cormanele DuraMaxx intră în echiparea plugurilor tractate Juwel 8, iar la cele purtate, Juwel 7, în varianta cu până la cinci trupiţe. Totodată, conceptul de prindere a cormanelor permite demontarea şi schimbarea acestora cu foarte multă uşurinţă, fără să mai fie nevoie de scule. „Lipirea cârligelor pe cormană este

inspirată din industria de automobile, fiind mult mai rezistentă decât sudura.” Deşi compania are în portofoliu pluguri cu sistem de control electrohidraulic a înclinaţiei, în acest an lansează şi varianta cu sistem de control mecanic, pentru a răspunde cererilor înaintate de către fermieri. Anul acesta, Lemken a dezvoltat pentru plugurile reversibile purtate Juwel un terminal de deservire, Turncontrol Pro, care permite controlul funcţiilor electrohidraulice. Sistemul Turncontrol Pro este compatibil şi cu terminalul ISOBUS al

www.agrimedia.ro

Iunie 2014 41

tractorului, situaţie în care se foloseşte computerul cu care este dotat tractorul din fabrică, iar comenzile se realizează din cabină, cu ajutorul joystick-ului (manetei). În materie de softuri şi terminale, compania germană a creat în acest an un nou departament, astfel încât să aibă produsele sale. „Rămânem în asociaţia ISOBUS, unde sunt mai mulţi producători, printre care Rauch, Kuhn, Amazone, Horsh etc., însă noi dorim să ne concepem softurile şi terminalele proprii.”

Ana MUSTĂŢEA

Precizie în aplicarea soluţiilor chimice

Alături de maşina de erbicidat tractată Vega, care va fi lansată în mod oficial peste doi ani, la eveniment au mai fost prezentate două sprayere purtate, din seria Sirius. În această gamă, maşinile de stropit dispun de o capacitate a bazinului de la 600 până la 1.900 de litri şi o lăţime a rampei de la 19 până la 34 de metri. Modelele prezentate au fost Sirius 8 şi Sirius 10, iar elementul nou a fost bazinul frontal Gemini. Acesta se poate monta în vederea măririi volumului de apă sau de soluţie cu încă 1.100 de litri. Pe lângă prezentarea tehnică a produselor germane, reprezentantul companiei în România a vorbit şi despre importanţa anumitor detalii care sunt luate în considerare de constructorii Lemken la producerea maşinilor de erbicidat. Acesta a vorbit despre materialul din care este fabricat bazinul - fibră de sticlă, care, spre deosebire de polietilenă, nu are variaţii mari de volum atunci când afară este cald. Un alt detaliu asupra căruia s-a insistat este conducta de retur a surplusului de soluţie: „Dacă are o dimensiune prea mică, înseamnă că se va forma spumă în interiorul bazinului, pentru că soluţia care vine înapoi are o presiune prea mare. La maşinile noastre, conducta de retur de pe lănci intră în sistemul by-pass, trece printr-un furtun de 2 ţoli, unde nu este presiune, şi astfel nu se mai formează spumă, iar debitmetrul calculează corect cantitatea de soluţie folosită la erbicidat. (...) Întotdeauna, într-o fermă investiţia în maşina de erbicidat se amortizează cel mai repede, pentru că aceasta se foloseşte pe toată suprafaţa fermei, de mai multe ori într-un an. Soluţiile de protecţie sunt foarte scumpe şi atunci o maşină foarte precisă se amortizează repede. Cele mai frecvente solicitări ale fermierilor români sunt pentru maşinile de erbicidat cu bazin de 42 Iunie 2014

3.500 de litri şi rampă de 24 m. Mulţi fermieri au utilajele reglate pe 24 m şi atunci se orientează spre maşini de erbicidat care au rampă de această lăţime. Productivitatea o asigură lăţimea ramei, nu capacitatea rezervorului.”

Semănători performante

La eveniment a fost prezentată şi semănătoarea Solitair 9, care este cea mai vândută maşină din portofoliul firmei. „A fost lansată în anul 2006 şi s-a vândut în peste 10 mii de exemplare. Este o maşină foarte versatilă, bine concepută şi care realizează o distribuţie foarte bună. Semănătoarea poate fi echipată cu mai multe utilaje de pregătire a terenului, cum ar fi cu grapă rotativă, discul scurt Heliodor, cultivatorul Kristall sau discul mare Rubin cu care poate lucra simultan sau separat. Se poate lucra doar cu utilajul de prelucrare a solului, doar cu semănătoarea sau, dacă este cazul, se pot cupla. Din acest punct de vedere, suntem singurii producători care putem oferi un astfel de produs fermierilor. Anul următor o vom îmbunătăţi şi

din punct de vedere al aspectului.” În privinţa semănătorii de păioase pneumatică, modelul Compact Solitair 9, dl Jakoby a afirmat că aceasta este disponibilă în variante de 3 până la 6 m lăţime de lucru, iar în partea din faţă a secţiei de semănat poate fi echipată cu o grapă rotativă sau cu un disc cu talere de 465 mm - ultima variantă fiind preferată de majoritatea fermierilor români. „În cazul echipării cu grapă rotativă, tractorul necesită o putere mai mare, iar viteza de înaintare este destul de mică.” Semănătoarea mai dispune în spate de doi tăvălugi, unul din anvelope, iar celălat, mai greu, pentru a face o bună tasare a terenului. „Secţia de semănat este agăţată în paralelogram. Foarte mulţi concurenţi o agaţă doar într-un singur braţ. Prin prinderea ei în paralelogram se asigură o adâncime constantă a semănatului, deoarece forţa de apăsare se păstrează aceeaşi. Avem varianta cu şină mecanică în paralelogram, dar şi o variantă hidraulică, mai scumpă, ceea ce însemnă că pe fiecare secţie este un cilindru care menţine constantă adâncimea de semănat. Maşina de semănat cu şină hidraulică poate să se deplaseze, în condiţii optime, la viteze de până la 18-19 km/oră şi are o distribuţie perfectă a seminţelor.” Un alt amănunt important la această semănătoare este faptul că dispune de mai multe distribuitoare de seminţe, amplasate la o distanţă de 1,5 m, ceea ce face ca distribuţia seminţelor pe lăţimea de lucru să fie uniformă. La grapa rotativă Zirkon 12, elementele de noutate sunt cutia de viteze, care rezistă la puteri mai mari, de până la 300 CP, şi reglajul hidraulic al adâncimii. „În România, grapa rotativă se foloseşte cu precădere la culturile speciale, cum ar fi cele de legume sau de cartof. Modelul cerut este Zirkon de 3 m lăţime de lucru şi cu dinţi mai lungi, de 38 cm, pentru a realiza o bună afânare a terenului.” O diferenţă majoră între ceilalţi producători de grape rotative şi Lemken este faptul că Zirkon 12 are mai multe rotoare şi vana este dintr-o singură bucată, ceea ce îi conferă o durată de viaţă mai lungă. „Avem patru rotoare pe metru. Este un utilaj mai scump din cauza modului de construcţie, însă în Germania deţinem la grapele rotative o cotă de piaţă de 50%”, a afirmat dl Franz Jakoby, director Lemken România.

www.agrimedia.ro

Iunie 2014 43

La 30 mai a.c., la Bucureşti, în cadrul Conferinţei Internaţionale organizate de Agricover, dl Thom Gady, director de marketing al IPSO Agricultura, a susţinut o prezentare referitoare la tendinţele în domeniul agriculturii de precizie. Au fost prezentate ultimele inovaţii ale producătorului american John Deere, având în vedere faptul că firma este importator unic al acestei mărci în România.

Agricultura de precizie - o soluţie pentru eficientizarea activităţii

Ana MUSTĂŢEA

În contextul noilor provocări pe care creşterea accelerată a populaţiei mondiale o va exercita în următorii 50 de ani asupra agriculturii şi implicit asupra cererii de hrană a acesteia, marii producători de tehnică agricolă vin cu soluţii din ce în ce mai ingenioase, în scopul creşterii eficienţei, productivităţii şi profitabilităţii exploataţiilor agricole. Potrivit statisticilor prezentate de către dl Gady, în următorii 50 de ani cererea de hrană a populaţiei va creşte cu 100%, iar 70% din această cerere va trebui satisfăcută prin îmbunătăţirea tehnologiilor agricole. În acelaşi timp, nu numai nevoia de alimente a populaţiei va reprezenta o provocare în următorii ani, ci şi cererea suplimentară de furaje, de combustibil, volatilitatea preţurilor şi, nu în ultimul rând, reglementările privind protecţia mediului înconjurător introduse în scopul dezvoltării unei agriculturi durabile. Aşadar, să reamintim în puţine cuvinte că politicile de dezvoltare durabilă urmăresc satisfacerea nevoilor de azi fără a sacrifica capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi.

Sisteme JD performante

Începută printr-o eficientă cartografiere a terenurilor, activarea primelor sisteme de ghidare şi apariţia primelor controlere pentru VRA, agricultura de precizie dispune astăzi, la preţ accesibil, de sisteme 44 Iunie 2014

performante de măsurare şi poziţionare în timp real (GPS-RTK), precum şi de stabilirea şi implementarea standardului ISOBUS, un protocol universal de comunicaţie care permite tractoarelor şi diverselor implemente să comunice unul cu celălalt. Sistemele de ghidare automată de pe echipamentele John Deere oferă o serie de beneficii sectorului agricol, de la creşterea productivităţii, consum redus de carburant, folosirea produselor chimice în cantitate redusă, o compactare mai mică a solului, la o atenţie deosebită acordată factorului uman. Folosirea sistemului GPS-RTK le permite fermierilor să-şi reducă costurile de producţie cu aproximativ 30 euro/ha. Tot în ideea eficientizării operaţiilor agricole, John Deere a lansat sistemul Machine Sync, care permite descărcarea buncărului combinei din mers, cu înaltă precizie, deoarece comenzile tractorului, precum viteză şi direcţie, sunt preluate de către

operatorul maşinii de recoltat. În acest fel nu va mai exista timp pierdut cu descărcarea buncărului, deoarece această activitate va putea fi efectuată cu uşurinţă din mers. În ultimii ani, John Deere a venit cu îmbunătăţiri şi a lansat serviciul Remote Display Access, prin intermediul căruia se poate intervini de la distanţă pentru ca echipamentul agricol să fie setat corespunzător, în cazul în care operatorul întâmpină dificultăţi în a configura în parametrii optimi de funcţionare sistemul computerizat al utilajului. Dacă până de curând capacităţile tehnice ale echipamentelor agricole îi preocupau în mod deosebit pe marii producători din domeniu, John Deere a mers mai departe în cadrul conceptului de agricultură de precizie, dezvoltând şi sectorul de gestionare şi de transfer al datelor. Datele care sunt transferate ne pot oferi detalii nu numai despre localizarea în timp real a utilajului, dar mai ales despre eficienţa folosirii echipamentului agricol, de la cantitatea de combustibil folosită, turaţia şi sarcina motorului, timpul de lucru efectiv şi până la informaţii legate de mediu, cum ar fi soiurile, utilizarea îngrăşămintelor sau tipurile de sol. Această infrastructură de colectare a datelor şi ulterior analiza acestora va avea un impact asupa randamentului întregului proces agricol.

www.agrimedia.ro

Iunie 2014 45

Care este opinia dvs. cu privire la ultimele tendinţe în domeniul tehnicii agricole? Vorbim, practic, de o dublare a capacităţilor. Iar dacă vorbim de tendinţe actuale la tractoare, acestea sunt întrucâtva similare cu cele din industria auto, adică dotarea cu GPS, cotieră pentru un confort sporit şi ergonomie, computerizare fără precedent etc.”

că piaţa creşte sub aspect calitativ într-un mod rapid, ceea ce ne bucură. Cu ajutorul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, ce este operaţional până în 2020, fermierii îşi pot planifica achiziţiile într-un mod mai coerent şi chiar şi noi, importatorii oficiali, ne putem planifica activitatea.”

Ana MUSTĂŢEA

Cristian Dănescu, director general MEWI

„Dacă ar fi să o luăm cronologic, din punctul în care începe agricultura modernă în România, adică nu cu mult timp în urmă, acum vreo 10-12 ani, fermierii erau interesaţi de achiziţionarea combinelor, adică de strângerea roadelor de pe câmp şi punerea lor în hambare. Aceasta era prima lor opţiune. A urmat apoi etapa tractoarelor, care le erau utile (şi le sunt şi acum!) pentru a acoperi necesarul de putere, iar în prezent tendinţa este de achiziţie a utilajelor pentru prelucrarea solului şi de semănat, care ori lipsesc, ori trebuie aduse în pas cu timpurile. Aşa cum este organizată acum agricultura, este nevoie de utilaje care să lucreze în spatele tractorului. Iar asta se vede şi din ascensiunea puternică a companiei Horsch. Desigur că va urma o nouă etapă, cea a utilajelor anexe, precum aparatele de erbicidat, remorcile, încărcătoarele telescopice etc. Dintr-o altă perspectivă, remarcam şi eu, la fel ca întreaga echipă MEWI prezentă la Agritechnica 2013, că nu se mai pot aduce la nesfârşit îmbunătăţiri/inovaţii tractoarelor. De exemplu, văd seria S4 de la Fendt (ultima) ca pe rezultatul unei evoluţii ce respectă strict directivele europene. La fel şi seria E de la Challenger. Altfel, capacităţile de lucru sunt aceleaşi pentru modelele similare, nu vorbim de modificări radicale. Fendt continuă să rămână tractorul cu cel mai mic consum de combustibil, eficient şi confortabil. Însă cu certitudine că şi legislaţia privind normele de poluare nu a venit din senin. Dacă ne gândim bine, cel mai performant tractor de acum 10-15 ani dezvolta în jur de 200-230 CP. Acum vorbim de tractoare pe roţi ce dezvoltă 500 CP. 46 Iunie 2014

Mauro Frola, director general Maşini Agricole Performante (MAP)

„Această piaţă devine pe an ce trece una mai matură şi mai complexă. Dacă până acum s-au dezvoltat fermele mari, care au abordat un anumit tip de tehnologie, acum un nou segment care creşte este cel al fermelor mici şi medii, care au nevoie de tractoare, combine cu o putere mai redusă, dar cu o tehnologie mai avansată. Vin agricultori care cer tractoare de 100, 130, 150 CP, dar cu anumite dotări, deoarece sunt mai atenţi la detaliile tehnice şi au început să acorde importanţă nu doar caracteristicilor tehnice ale utilajelor, ci şi firmei de unde le achiziţionează, deoarece este foarte important ca distribuitorul să aibă contact direct cu producătorii, astfel încât să înlăture problemele legate de garanţie, de furnizarea pieselor de schimb etc. Aşadar, văd o maturizare a pieţei de profil. Fermierii cu suprafeţe agricole mari, care au folosit tractoare de până la 300 CP, încep acum să ceară maşini agricole de peste 400 CP, precum şi gama de utilaje aferentă. Vedem astfel că schimbările cele mai mari nu s-au înregistrat numai la tractoare şi combine, ci şi la utilajele cu care acestea sunt echipate. Vedem deja deosebirea dintre cei care aplică sistemul minimum tillage, adică lucrări minime, şi cei care se orientează spre tehnologia convenţională. Important este faptul că fermierii au înţeles că fiecare regiune are o anumită specificitate, chiar la nivel de teren, de microclimat. Observ

Remus Răduleţ, director general General Leasing

„La tractoare şi combine tendinţa este una crescătoare din punct de vedere al puterii de lucru. În ultima perioadă, fermierii care au suprafeţe agricole mici vor combine mai mari deoarece condiţiile climatice nefavorabile îi obligă să recolteze în termen cât mai scurt, altfel înregistrează pierderi de producţie. Anul acesta cred că se va recolta printre ferestre şi cine nu are o combină competitivă şi de putere mai mare riscă să-şi piardă munca depusă în decursul întregului an. Tendinţa de creştere a puterii s-a simţit, aşa cum am spus, şi la tractoare şi cred că tractorul de până în 300 CP va fi cel care se va căuta cel mai mult. Toţi producătorii şi-au modernizat maşinile, tehnnologia a avansat, însă accentul trebuie pus pe şcolarizarea personalului care urmează să lucreze cu ele. Ar fi foarte bine dacă s-ar introduce obligativitate în acest sens. În privinţa pregătirii terenului, consider că majoritatea fermierilor se vor întoarce la tehnologiile clasice, pentru că se pretează mai bine condiţiilor pedoclimatice din ţara noastră. În condiţiile acestui an, agricultorii care nu au realizat lucrările de bază au avut, în mare parte, probleme. Dacă nu se ară din toamnă, se ivesc probleme şi cu dăunătorii, aşa cum a fost anul acesta cu atacul şoarecilor. Cred că întoarcerea la tehnologia clasică, care este mai costisitoare, va permite un nivel mai ridicat al producţiilor.”

www.agrimedia.ro

Noutăţi cu privire la PNDR La sfarşitul lunii mai 2014, Daniel Constantin, viceprim-ministru, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în prezenţa Primului Ministru, Victor Ponta, a participat la deschiderea primei sesiuni de cereri de proiecte pentru modernizarea exploataţiilor agricole prin Măsura 121 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Evenimentul a avut loc la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. ”În cadrul noului PNDR vom avea mai puţine măsuri decât în precedentul şi aş dori să punctez faptul că s-a mizat foarte mult pe simplificare, pe limitarea pe cât posibil a birocraţiei. Astfel, se va observa că s-a redus numărul de documente, avize sau acorduri solicitate beneficiarilor. Ca o noutate, s-a introdus sistemul de depunere on-line. De asemenea, pe zona de achiziţii, acolo unde au fost foarte multe probleme pe care le-au întâmpinat atât autorităţile publice cât şi beneficiarii privaţi, vom avea o lista de preţuri de

www.agrimedia.ro

referinţă pentru ca aceştia de urmă să nu mai fie nevoiţi să parcurgă acea procedură complicată pe care o prevede procedura specială din PNDR. Nu în ultimul rând, controalele efectuate de Agenţia de Plăţi vor fi reduse la minimum posibil, dar în acelaşi timp ne vom asigura că totul se desfăşoară în mod transparent şi corect în conformitate cu Regulamentele Europene”, a declarat Daniel Constantin. Fondurile disponibile pentru această sesiune a Măsurii 121 sunt de 150 milioane de euro. Din această sumă, 35 milioane de euro vor fi destinate fermelor de familie. Alte 15 milioane euro sunt alocate integral pentru îndeplinirea standardelor în sectorul zootehnic. Pentru exploataţiile agricole este disponibilă o alocare de 100 milioane euro. În cazul proiectelor de investiţii în exploataţii agricole, în funcţie de priorităţile politicii agricole, s-a realizat o departajare foarte clară între investiţiile în achiziţiile de utilaje şi cele în construirea sau modernizarea

spaţiilor destinate producţiei agricole. Astfel, fermierii care doresc să realizeze investiţii în sectorul vegetal prin achiziţii de utilaje au la dispoziţie o alocare de 40.000.000 euro, iar pentru construcţii – montaj, de 10.000.000 euro. Pentru sectorul zootehnic, fermierii au la dispoziţie pentru achiziţii de utilaje o alocare de 10.000.000 euro, iar pentru construcţii – montaj, de 40.000.000 euro. La rândul său, premierul Victor Ponta a subliniat că Ministerul Agriculturii trebuie să fie vigilent la celelalte probleme pe care le ridică agricultura: ”partea de finanţare, creditarea, în aşa fel încât să avem un sistem care să funcţioneze din ce în ce mai bine”. În final, Victor Ponta a punctat faptul că agricultura va beneficia de sprijinul Guvernului, întrucât este un sector care va asigura României dezvoltarea în perioada următoare.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Iunie 2014 47

AgriPlanta-RomAgroTec, la a IV-a ediţie

Ana MUSTĂŢEA

În perioada 5-8 iunie a.c., s-a desfăşurat cea de-a IV-a ediţie a expoziţiei în câmp AgriPlanta-RomAgroTec, organizată lângă localitatea Fundulea, din judeţul Călăraşi. Concepută după un model integrat, unic în România, expoziţia este considerată cea mai reprezentativă manifestare de acest fel din domeniul agricol.

Anul acesta expoziţia s-a bucurat de o suprafaţă de expunere mai mare, de aproximativ 30 ha, şi a reunit peste 170 de firme participante. Au fost prezente companii din domeniul producţiei de seminţe, protecţiei plantelor, tehnicii agricole, îngrăşămintelor chimice, finanţării, energiei regenerabile, irigaţiilor, manipulării şi depozitării producţiei agricole, care au prezentat vizitatorilor oferta lor de produse şi ultimele noutăţi. Pe parcursul celor patru zile a avut loc o serie de demonstraţii practice, care, din păcate, nu s-au putut desfăşura conform programului din cauza precipitaţiilor căzute. Tot din cauza vremii ploioase, accesul la manifestare a fost îngreunat în prima zi a expoziţiei, însă zilele însorite care au urmat au înlăturat aceste probleme. Au avut loc demonstraţii cu maşini de erbicidat, testate în condiţii de teren accidentat, iar descrierea lor a fost realizată de dr. ing. Ovidiu Ranta, din cadrul USAMV Cluj-Napoca. Cele şapte modele prezentate au fost următoarele: UX 5200 de la Amazone, RAU iXtrack C40 de la Kverneland, John Deere R4038, Primus 35 de la Lemken, Horsch Leeb GS 6000, Hardi Alpha EVO 4100 şi MET 3000 de la Tehnofavorit. La expoziţie au participat cele mai reprezentative firme din domeniul tehnicii agricole, cu noutăţi şi oferte de finanţare. NHR Agropartners, de exemplu, a expus în premieră combina NH de recoltat salcie şi alte culturi energetice. MEWI a adus tractorul şenilat Challenger 775 E, iar General Leasing tractorul Massey Ferguson modelul 6613 de 130 CP, cu motor în 4 cilindri, din noua serie 6600. IPSO Agricultura s-a prezentat, ca în fiecare an, cu multe noutăţi, atât în gama 48 Iunie 2014

de tractoare şi maşini de erbicidat de la John Deere, cât şi în segmentul utilajelor agricole de la firmele Kuhn şi Bednar. Din domeniul nutriţiei plantelor, partener oficial al expoziţiei a fost Borealis L.A.T., ce s-a implicat în fertilizarea culturilor demonstrative. Îngrăşământul chimic pe care compania îl promovează anul acesta este nitrocalcarul NAC 27 N, ce poate fi utilizat la toate culturile cu necesar de azot, pe toate tipurile de sol, chiar şi pe cele cu pH ridicat. Singura companie românească producătoare de îngrăşăminte chimice participantă a fost Azomureş. La ediţia din acest an s-a remarcat prezenţa pentru întâia oară a firmei Agricover, care a ales să fie mai aproape de fermieri prin ofertele sale integrate, pornind de la sămânţă şi până la finanţare. La standul Agricover, agricultorii au aflat mai multe informaţii despre noile instrumente financiare, cum ar fi creditul instant pentru investiţii şi cel pentru achiziţia de teren arabil. Tot pentru prima dată a venit şi compania franceză producătoare de seminţe Euralis, cu varietăţi de porumb, floarea-soarelui şi sorg cu genetică superioară. La AgriPlanta-RomAgroTec 2014 a fost remarcată lipsa companiilor producătoare de seminţe Pioneer şi Limagrain. În cadrul expoziţiei au fost prezentate 24 de loturi demonstrative cultivate cu rapiţă, porumb, floarea-soarelui, grâu, orz, orzoaică, plante furajere, mazăre, gazon, unde s-au putut observa aspecte legate de genetică, nutriţie şi protecţia plantelor. Vizitatorii au putut afla mai multe despre soluţiile de irigaţie de la diversele firme participante, cum ar fi Naandanjain, Agri Evolution, Gruppo Valinst şi IPSO Agricultura. Referitor la soluţiile de transport, uscare şi depozitare a producţiei agricole, acestea au fost oferite de firmele Riela şi Islaz SA. Ediţia din acest an s-a remarcat prin creşterea numărului de expozanţi, un interes crescut din partea fermierilor şi o îmbunătăţire a ofertelor firmelor din domeniu. AgriPlanta-RomAgroTec este organizată de compania româno-germană DLG InterMarketing, parte a Societăţii Germane

pentru Agricultură (DLG e.V.) - asociaţie profesională înfiinţată în 1885, având ca membri 24.000 de fermieri şi specialişti în agricultură şi industria alimentară.

Adama Agricultural Solutions (fostă Makhteshim Agan) a participat pentru prima dată la Expoziţia Agriplanta – RomAgrotec. Adevărul este că se simte nevoia unei expoziţii axate pe sectorul vegetal din agricultură, unde furnizorii de inputuri îşi pot prezenta oferta într-un spaţiu deschis, unde au loc demonstraţii, unde produsele şi serviciile oferite pot fi evaluate împreună cu cei interesaţi. Este şi spaţiul ideal unde discuţiile protocolare, legate strict de afaceri se împletesc cu cele mai puţin protocolare, unde dintr-un moment în altul trebuie să-ţi modelezi “discursul” în funcţie de interlocutor. Numărul vizitatorilor nu a fost cel aşteptat, datorită condiţiilor meteorologice, care din păcate, au influenţat prezenţa acestora încă de la deschidere. Dar, sunt şanse ca acest gen de expoziţii să atragă în viitor un număr din ce în ce mai mare de fermieri şi de specialişti în domeniu. Pentru că, aşa cum ne spunea un fermier: “cum să nu vină la o expoziţie desfăşurată în România, când el încearcă să ajungă la toate marile expoziţii de agricultură din străinătate?”. Cu această ocazie, a fost prezentat un nou produs: Sultan Top. Sultan Top (metazaclor + quinmerac) este un erbicid cu aplicare preemergentă sau postemergentă timpurie, pentru combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale din cultura de rapiţă de toamnă. Unul din avantajele acestui erbicid este faptul că poate fi aplicat devreme, în toamnă, imediat după semănat, astfel că rapiţa nu mai trebuie să concureze cu buruienile şi poate utiliza substanţele nutritive şi apa pentru a se dezvolta într-un mod optim.

www.agrimedia.ro

Iunie 2014 49

Ediţia AgriPlanta-RomAgroTec 2014 îşi consolidează statutul de cel mai important eveniment al anului pentru toţi cei implicaţi în domeniul agriculturii şi mai ales pentru tehnica agricolă. Problemele create de condiţiile meteo nu pot să ştirbească meritul organizatorilor de a pune laolaltă expozanţi importanţi, având în portofoliu mărci sonore de pe întreg globul, şi un număr mare de vizitatori „ţintiţi”, fermieri interesaţi cu adevărat de ceea ce este nou pe piaţă.

MEWI, la AgriPlanta RomAgroTec 2014

O ediţie fără demonstraţii practice

La secţiunea „Lucrările solului şi semănat” ar fi trebuit să-şi demonstreze abilităţile Fendt 939 Vario (390 CP) împreună cu discul scurt Horsch Joker 8RT (8 metri lăţime de lucru) şi Fendt 828 Vario (280 CP) cu semănătoarea Horsch Pronto 6 DC, probabil cea mai completă semănătoare de pe piaţă, copiată în detaliu de competitori, care se descurcă în orice condiţii de sol şi care, începând din acest an, poate avea montat sistemul de semănat bob cu bob la cereale şi rapiţă, premiat

cu argint la Agritechnica 2013. Pentru toţi cei care doresc să vadă cum lucrează maşinile şi utilajele agricole din portofoliul MEWI, în perioada 15-29 iulie, în cinci localităţi din întreaga ţară, vor avea loc demonstraţii în câmp. La MEWI DEMO 2014, caii putere dezvoltaţi de tractoarele Fendt 313, Fendt 516, Fendt 724, Fendt 828 S4, Fendt 936 şi 939 S4, Valtra A93, Valtra N123, Valtra T193H, Challenger 775 E vor fi puşi să muncească din greu pentru utilajele Horsch Pronto 6 DC G+F (semănătoare păioase), Terrano

6 MT, Tiger 5 MT (cultivatoare), Joker 8 RT (disc scurt) şi multe altele. De asemenea, se va recolta grâu cu combina Fendt 6335 C.

Fendt 500 Vario maşina anului 2014

Fendt 516 Vario, tractorul expus la standul MEWI de la AgriPlanta-RomAgroTec, face parte din seria despre care producătorul afirmă că este alcătuită din tot ce acesta are mai bun. Germanii acordă o atenţie deosebită detaliilor, suma acestora conferindu-i succesul. Toate aceste amănunte de proiectare, însă cu efecte benefice pentru ansamblu, au fost denumite Fendt Spotlights. Printre acestea se numără proiectarea suspensiei (combinaţia dintre suspensie punte faţă, cea a cabinei şi a scaunului, adoptată de la tractoarele Fendt din gama de puteri mari, pentru a crea confort operatorului atât pe drum, cât şi în câmp); accesul facil la compartimentul motor (chiar şi cu încărcătorul frontal al tractorului montat, capota dintr-o singură bucată şi cele două părţi

50 Iunie 2014

www.agrimedia.ro

datorită spaţiilor largi dintre radiatoare, montate pe o suprafaţă plană); indicator pentru consumul de combustibil (pe lângă monitorizarea consumului, acesta memorează şi consumul pentru diferite operaţii); comenzi externe (pentru tiranţi şi priza de putere pe ambele apărătoare de noroi spate - utilajele sunt mai uşor de prins/manipulat, fără a mai fi nevoie de drumuri în plus în cabină).

laterale putând fi uşor deschise, fără unelte suplimentare); mod de condus personalizat (tractorul poate fi condus în două moduri diferite: fie cu ajutorul pedalei, fie cu ajutorul joystick-ului, unde există patru trepte diferite de acceleraţie); mod unic de iluminare (farurile de lucru luminează încrucişat, pentru a preveni posibilele umbre sau reflexii); vizibilitate completă (în faţă şi lateral, unghiul de vizibilitate triplându-se datorită parbrizului curbat); mânerul de pe lunetă (poziţionat

www.agrimedia.ro

astfel încât închiderea/deschiderea lunetei să se efectueze fără mari eforturi, indiferent de unghiul de deschidere); trecerea cablurilor prin cabină (o soluţie inteligentă, astfel încât, indiferent de diametrul cablurilor, luneta să poată fi închisă, asigurând etanşeitatea cabinei); cuple hidraulice DCUP şi CUP (permit cuplarea sub presiune, iar clapetele distribuitoarelor hidraulice protejează uleiul împotriva contaminării cu apă sau pământ); unitate puternică de răcire (cu acces facil şi foarte uşor de curăţat,

Iunie 2014 51

NHR Agropartners, la RomAgroTec-AgriPlanta 2014

Florin Neacşu, director general adjunct NHR Agropartners La RomAgroTec-AgriPlanta 2014 am expus cele mai noi realizări ale firmelor pe care NHR Agropartners le reprezintă pe piaţa românească şi cele mai reprezentative maşini din fiecare serie: câte un exemplar din fiecare familie de combine şi de tractoare New Holland de la 65 la 560 CP, cu ultimele realizări tehnice în domeniu. Motoarele, folosind tehnologia SCR (cu AdBlue) asigură creşterea puterii motorului, creşterea cuplului, reducerea costurilor de operare, prin dublarea intervalelor de schimb de ulei şi prin reducerea cu peste 10% a consumului de combustibil.

52 Iunie 2014

Vorbind despre hederele cu care sunt echipate combinele de recoltat cereale, am expus un heder clasic, unul Varifeed pentru cereale păioase şi rapiţă, cu poziţia variabilă a cuţitului şi cu extensia masei de tăiere cu 57 cm şi cu despicatoare de lan cu cuţite verticale acţionate hidraulic. Pentru porumb, am expus un heder Olimac pe opt rânduri, cu adaptor pentru floarea-soarelui, şi un heder Fantini special pentru floareasoarelui. Dimensiunile lor sunt corelate cu tipul şi marimea combinei, pornind de la 4,5 m până la 12 m la hederele de cereale şi de la patru rânduri la 12 rânduri la cele pentru porumb şi floarea-soarelui. Am expus pentru prima dată în România şi o combină pentru recoltat salcie şi alte culturi energetice, care prezintă din ce în ce mai mult interes din partea fermierilor.

fertilizare, un combinator Syncro de 6 m de la Pottinger, care poate fi utilizat atât pentru dezmiriştit, la o adâncime de 5-10 cm, când este echipat cu organe de lucru tip daltă cu aripioare, cât şi pentru afânarea solului până la 30 cm, când lucrează fără aripioare. Tot pentru pregătirea terenului, am expus o grapă cu discuri scurtă Terradisc 4001 de la Pottinger, cu discurile de 580 mm, pe lagăre cu rulmenţi capsulaţi, montate pe braţe proprii pe două bare paralele şi o grapă grea în X de la Quivogne. Am expus, de asemenea, un scarificator cu nouă organe de lucru de la Dondi, un utilaj care se caută din ce în ce mai mult, deoarece îşi arată utilitatea mai ales în perioadele cu multe precipitaţii, când favorizează infiltrarea apei, dar şi pe secetă, când ajută la conservarea apei din sol.

De asemenea, am expus o gamă largă de utilaje pentru lucrările solului, semănat şi întreţinerea culturilor, printre care un combinator pentru pregătirea patului germinativ şi o sapă rotativă Einboeck, un cultivator de prăşit şi o semănătoare Sfoggia pe opt rânduri cu echipament de

O altă maşină care arată şi ea o nouă tendinţă în tehnologiile de lucrări agricole este tocătoarea de resturi vegetale Muthing, o maşină care se utilizează din ce în ce mai mult atât pentru distrugerea resturilor vegetale, cât şi pentru distrugerea larvelor unor dăunători periculoşi şi creează un strat

www.agrimedia.ro

de mulci care protejează solul împotriva eroziunii, a pierderii apei şi a compactării şi contribuie la îmbunătăţirea structurii şi la mărirea cantităţii de humus din sol. Remorca de transfer (cu şnec de mari dimensiuni) Guestrower de 25 mc, capabilă să transfere 20 de tone de boabe în 2 minute, asigură în plus creşterea productivităţii combinei, reducerea timpilor morţi la recoltat şi conservarea apei în sol, prin reducerea compactării solului datorită roţilor de mari dimensiuni. Pentru împrăştierea îngrăşămintelor chimice granulate am expus mai multe maşini Bogballe cu buncăre de la 700 până la 4.050 de litri, foarte precise şi performante, cu cântar şi cu control electronic, asigurând o normă la hectar constantă, fără a fi influenţată de variaţiile vitezei de deplasare. Nu în ultimul rând, maşinile Hardi pentru tratamente fitosanitare au fost apreciate de fermieri. Maşina autopropulsată Hardi Alpha 4100 a arătat şi la demonstraţiile din câmp diferenţa între o rampă clasică şi una cu cortină de aer pentru protecţia jetului de soluţie, care permite lucrul în condiţii În cadrul expoziţiei AgriPlanta – RomAgroTec 2014 desfăşurată la Fundulea, Victor Chivu fermier de top din localitatea Conţeşti, judeţul Teleorman, a cumpărat o combină ultraperformantă marca New Holand CR9090 T4, combină vânduta în România de unicul importator autorizat NHR Agropartners. Combina are un preţ de catalog de 385.000 euro. Combina New Holland CR9090 Elevation a fost dezvoltată împreună cu cei mai exigenţi fermieri şi antreprenori. Revendicând titlul de combină cu cea mai mare capacitate din lume, CR9090 Elevation a fost realizată utilizând calităţile dovedite ale celebrei serii CR9000, la aceasta adăugându-se şi alte caracteristici, cum ar fi noul header 35 ft. VarifeedTM, cel mai apreciat motor turbo din piaţă, cea mai mare suprafaţă de curăţare şi cel mai mare rezervor pentru cereale disponibil pe piaţă. Toate aceste îmbunătăţiri incluse în modelul CR9090 Elevation oferă o creştere cu 10% a performanţelor comparativ cu modelul CR9080.

de vânt şi cu viteze sporite, când maşinile clasice nu pot efectua un tratament de bună calitate din cauza purtării soluţiei de către vânt şi a formării ceţii necontrolabile în spatele maşinii. Avantajele incontestabile ale acestei maşini, dotată cu calculator care comandă întregul proces şi cu sistem GPS pentru autoghidare, cu posibilitatea închiderii unor secţiuni pentru evitarea suprapunerii în zonele unde s-a erbicidat la o trecere anterioară şi mai ales rampa cu cortină de protecţie, sunt pulverizarea foarte fină şi conducerea vaporilor de soluţie până în partea inferioară a plantelor, creşterea productivităţii şi reducerea costurilor pe hectar. Evident că nu sunt neglijate nici soluţiile tehnice pentru protecţia mediului şi a operatorului. O altă noutate a fost agregatul Multiline de la Pottinger, compus dintr-o grapă scurtă şi o semănatoare mecanică pentru păioase şi maşina deja consacrată, Terrasem C6, pentru semănat în mulci sau în teren semipregătit. Acestea confirmă tendinţa de a se utiliza maşini cât mai mari, mai complexe, care pot efectua mai multe nominală a motorului, puterea maximă disponibilă este de 591 cai putere/435 kW, fiind cu 61 cai putere/45kW mai mare decât la modelul CR9080 Elevation. Tehnologia turbo ofera o eficienta sporita motorului, reducând consumul cu 5% faţă de un motor standard la aceeaşi putere. La acestea se adaugă rezervorul de combustibil mărit al CR9090 la 1.160 de litri, ceea ce face ca această combină să poată lucra fără oprire timp de o zi. Tehnologia este adaptată 100% utilizării combustibilului biodiesel, iar prin utilizarea acestui combustibil alternativ costul de operare devine foarte competitiv, ducând la economii semnificative pentru proprietar. Sistemul turbo foloseşte, în aval, o a doua turbină pentru recuperarea energiei din gazele de eşapament ale motorului, care altfel ar fi pierdute sau risipite.

lucrări într-o singură trecere, soluţia cea mai folosită pentru creşterea productivităţii şi reducerea cheltuielilor pe hectar. Din cauza vremii nefavorabile nu s-au putut face demonstraţiile în câmp programate cu un tractor T7.260 cu o grapă cu discuri scurtă Pottinger Terradisc 4001 şi cu un tractor T8.360 de 311 CP cu combinator Synkro 6001. Am prezentat, de asemenea, pachete promoţionale valabile până la 15 iulie, incluzând tractoare cu pluguri, combinatoare sau grape cu discuri şi soluţii de finanţare fără avans şi cu dobânzi reduse stabilite pentru a veni în sprijinul fermierilor. Le mulţumim celor care ne-au vizitat standul, am fost onoraţi să-i reîntâlnim şi să discutăm despre problemele, nevoile şi dorinţele lor şi despre ofertele noastre de maşini, echipamente şi de finanţare. Îi aşteptăm atât pe ei, cât şi pe cei care nu au reuşit să ajungă de această dată să ne viziteze oricând la filialele noastre din ţară, unde le putem prezenta maşinile şi ofertele noastre. Gama CR garantează calitatea de excepţie a boabelor şi a paielor cu doar 0,1% boabe sparte. Ea a fost proiectată pentru a oferi flexibilitate în orice cultură, de la cereale păioase la porumb şi culturi speciale, inclusiv orez. CR este încununarea a peste un secol de istorie în maşini de recoltat a New Holland şi îşi trage seva din experienţa de peste 60 de ani în combine autopropulsate pentru cereale. Noua gamă CR continuă tradiţia New Holland de peste 3 decenii în tehnologia „Twin RotorTM” (cu rotoare axiale gemene), care a revoluţionat ideea recoltării pe scară largă în întreaga lume. Noua generaţie de combine CR reprezintă ultima tehnologie de recoltare. Ea continuă să ofere inovaţii care îmbunătăţesc productivitatea la recoltare şi uşurează munca operatorului.

Folosind acelaşi motor IVECO Cursor de 13 litri cu tehnologie turbo, care echipează şi tractorul T9060, combina CR9090 Elevation dispune de 544 cai putere/400 kW la viteza

www.agrimedia.ro

Iunie 2014 53

Lucrările de îngrijire aplicate plantelor au o complexitate mai mare şi se pot grupa, după cum prezintă Victor Popescu şi Angela Popescu, la toate speciile de legume, astfel: lucrări cu caracter general - verificarea şi completarea golurilor, fertilizarea, irigarea, combaterea bolilor şi a dăunătorilor; lucrări cu caracter special, care se fac numai la unele culturi, lucrări precum răritul, susţinerea plantelor, dirijarea plantelor prin tăieri, înălbirea, protejarea plantelor împotriva brumelor şi a vânturilor; lucrări specifice.

Lucrările de îngrijire aplicate culturilor legumicole

În cele ce urmează, vom prezenta lucrările de îngrijire a plantelor legumicole cu caracter general. Verificarea şi completarea golurilor au ca scop realizarea unor culturi cu densitate cât mai apropiată de cea normală, care să asigure obţinerea unor producţii ridicate. Neefectuarea acestei lucrări scade mult producţia de legume în cazul semănăturilor, completarea golurilor se face imediat după răsărirea plantelor, folosind seminţe umectate şi chiar încolţite, pentru a grăbi pornirea lor în vegetaţie, sau plante obţinute din răritură (tomate, salată, sfeclă roşie). În culturile înfiinţate prin răsad, completarea golurilor se face imediat după prinderea răsadurilor, folosindu-se răsad din acelaşi soi şi de aceeaşi vârstă, din rezerva de răsad păstrată în acest scop. Pentru completarea golurilor, solul trebuie să fie reavăn şi să existe posibilităţi de udare imediat şi în continuare, pentru ca lucrarea să fie folositoare. Nu trebuie să se întârzie cu completarea golurilor pentru ca să nu apară diferenţe între plante. Aplicarea îngrăşămintelor în cursul vegetaţiei este o operaţiune cunoscută sub numele de fertilizare fazială sau suplimentară. Aceasta are ca scop 54 Iunie 2014

completarea cerinţelor plantelor legumicole în anumite elemente nutritive pe faze de vegetaţie. Pentru fertilizările faziale trebuie folosite, în primul rând, îngrăşăminte care prezintă o solubilitate mare, cum sunt cele azotoase, apoi cele potasice şi în mai mică masură cele fosfatice; în afară de îngrăşăminte chimice, se pot folosi şi îngrăşăminte organice. Rezultate foarte bune se pot obţine când se alternează fertilizările cu îngrăşăminte chimice cu cele cu îngrăşăminte organice (de exemplu, la ardei). Se pot folosi îngrăşăminte minerale simple (azotatul de amoniu, sulfatul de potasiu, superfosfatul), dar mai bine este să se utilizeze îngrăşăminte complexe, de tipul: Complex III, Complex II, Cristalin 1, Cristalin 11 etc. Ca îngrăşăminte organice se folosesc mustul de gunoi de grajd, diluat cu 2-3 părţi apă, gunoiul de grajd proaspăt, diluat cu 20-25 părţi, atât pentru culturile din câmp, cât şi pentru cele cultivate în solarii şi sere. Cantităţile de îngrăşăminte care se aplică pe parcursul perioadei de vegetaţie diferă de la specie la specie şi sunt în funcţie şi de gradul de fertilitate naturală a solului. Acestea se stabilesc de către specialişti pe baza analizelor de sol prelucrate în laborator şi sunt în funcţie de consumul specific şi

de producţia ce se scontează a se obţine. La legumele cu o perioadă scurtă de vegetaţie (salată, spanac) se aplică o singură îngrăşare suplimentară, iar la cele cu vegetaţie mai lungă 2-4 îngrăşări. Se aplică îngrăşăminte în perioada de creştere a plantelor, dar mai ales în fazele de formare şi creştere a părţilor comestibile. La culturile forţate şi protejate, fertilizările vor fi mai dese şi cantităţile de îngrăşăminte mult mai mari decât la culturile din câmp. În timpul vegetaţiei, îngrăşămintele pot fi aplicate în sol sau pe plante. Îngrăşămintele minerale solide se administrează în sol, printre rândurile de plante, şi se încorporează o dată cu praşilele mecanice sau manuale sau cu cultivatoare speciale. Soluţiile de îngrăşăminte organice sau minerale se administrează pe brazde sau o dată cu apa de irigat, atunci când irigarea se face prin aspersiune sau picurare - în această situaţie fiind vorba de o irigare fertilizantă. Fertilizarea extraradiculară sau foliară se aplică frecvent în sere şi adăposturile din materiale plastice, prezentând câteva avantaje importante: se folosesc cantităţi reduse de îngrăşăminte, care permit realizarea unei hrăniri diferenţiate, după cerinţele plantelor în diferite faze

www.agrimedia.ro

Iunie 2014 55

Victor VĂTĂMANU

de vegetaţie. Se aplică 3-4 fertilizări, în interval de 10-15 zile, în perioadele de consum maxim al plantelor. Cantitatea de soluţie este de 600-1.000 litri/hectar, iar concentraţia este de 0,2-0,4%. Se aplică cu diferite maşini de stropit, prin pulverizare foarte fină pe plante. Se pot folosi atât îngrăşăminte foliare provenite din import, cât şi îngrăşăminte foliare produse în România. Irigarea culturilor legumicole este foarte necesară deoarece precipitaţiile nu sunt repartizate uniform şi nu corespund cu perioadele când plantele legumicole au cerinţe mari faţă de apă. Irigarea este principala măsură de îmbunătăţire a regimului de apă şi are efecte multiple: sporeşte producţia, măreşte eficacitatea folosirii îngrăşămintelor, îmbunătăţeşte calitatea produselor legumicole, asigură o precocitate (timpurietate) mai mare a producţiei şi o eşalonare mai bună a acesteia etc. Plantele legumicole au o mare nevoie de apă. Ele consumă circa 100 de tone de apă pentru o tonă de produs. Consumul zilnic de apă în lunile de vârf este, aşa după cum arată autorii menţionaţi, în medie de 50-60 metri cubi/hectar, în funcţie de specie. De aceea, în cadrul unui regim de irigare corespunzător plantelor legumicole trebuie să li se asigure cantităţile de apă necesare pentru desfăşurarea normală a proceselor fiziologice specifice fiecărei specii în parte. Momentul aplicării udării trebuie să se stabilească cu multă atenţie, astfel încât gradul de umiditate din sol să fie menţinut în mod permanent la nivelul considerat optim pe etape de vegetaţie pentru fiecare cultură, în funcţie de cerinţele plantelor şi de factorii de mediu. La majoritatea plantelor legumicole sunt cunoscute fazele în care aplicarea udărilor este absolut necesară; sunt însă şi unele particularităţi de care trebuie să se ţină seama. Astfel, ardeii se udă bine la plantare, pentru a asigura prinderea, după care udările se întrerup până ce plantele se înrădăcinează bine. Udările se reiau după 10-14 zile. La tomate, irigarea abundentă în timpul coacerii fructelor duce la crăparea acestora. La rădacinoase trebuie păstrată o umiditate cât mai uniformă în tot timpul îngroşării rădăcinilor, deoarece alternarea perioadei de secetă cu aplicarea apei de irigat duce la crăparea rădăcinilor, ceea ce le reduce aspectul şi durata de păstrare. Irigarea se intensifică în anumite faze de vegetaţie, în funcţie de specificul plantelor. Tomatele, ardeii şi vinetele se udă mai des în timpul 56 Iunie 2014

fructificării, fasolea de grădină în timpul înfloririi şi formării păstăilor, iar varza, în timpul formării căpăţânilor etc. Primăvara devreme, udarea legumelor trebuie să se facă numai în prima jumătate a zilei şi cu norme mici de apă, iar vara, când temperatura aerului este foarte ridicată, udarea se va face seara sau noaptea. Prin norma de udare se înţelege cantitatea de apă, exprimată în metri cubi la hectar, ce se aplică la o singură udare. La culturile timpurii, la început se dau norme de udare mai mici, pentru a nu se răci solul. Pe măsură ce plantele cresc şi au nevoie de apă mai multă, se măreşte norma de udare. Norma de irigare reprezintă cantitatea totală de apă care se administrează unei culturi pe întreaga perioadă de vegetaţie. Ea este mai mică la culturile cu perioada de vegetaţie mai scurtă şi mai mare la cele cu perioade de vegetaţie mai lungă. Numărul de udări ce se aplică unei culturi rezultă din raportul dintre norma de irigare şi norma de udare. Acesta este de 2-3 la spanac şi salată, de 8-10 la tomate de vară, ardei etc. Norma de irigare, norma de udare şi numărul de udări diferă în funcţie de specia legumicolă. Intervalul dintre udări este determinat de timpul, exprimat în zile, în care se consumă norma de udare. Acesta depinde de numărul şi intensitatea ploilor, de umezeală şi temperatura aerului, de frecvenţa şi intensitatea vânturilor, de natura solului şi de adâncimea pânzei de apă freatică etc. Intervalul dintre udări este cuprins între 6 şi 10 zile. Principalele metode de udare folosite în cultura legumelor sunt: irigarea pe brazde, irigarea prin aspersiune, irigarea subterană şi irigarea prin picurare. Irigarea pe brazde este metoda de udare cea mai potrivită pentru culturile legumicole. Se caracterizează prin aceea că apa circulă la suprafaţa solului, ajungând la rădăcinile plantelor de pe straturile înălţate prin infiltraţie, mai ales lateral, fără a lua contact direct cu partea aeriană a plantei. Această metodă de udare pretinde modelarea solului sub formă de straturi înălţate. Prezintă unele avantaje importante: eficienţă economică ridicată, atac de boli mai redus, nu se formează crustă, se poate circula pe strat pentru efectuarea lucrărilor de îngrijire şi recoltare, se poate practica la toate culturile de legume. Irigarea prin aspersiune este aceea în care apa de irigaţie este pompată direct din sursă, canal deschis sau dintr-o reţea de presiune, fiind pulverizată în aer, de unde

picăturile cad pe plante şi sol sub formă de ploaie. Prezintă următoarele avantaje: se pot iriga terenurile nisipoase, nu necesită nivelarea şi modelarea terenului, combate seceta atmosferică, se execută operativ, se poate folosi ca metodă de combatere a îngheţurilor etc. Are însă şi dezavantaje, dintre care cele mai importante sunt legate de favorizarea apariţiei şi dezvoltării bolilor la plantele legumicole, produce tasarea (bătătorirea) solului, consumă energie pentru pomparea apei. Se recomandă, în special, plantelor legumicole cu pretenţii ridicate la umiditate atmosferică, aşa cum sunt vărzoasele, castraveţii, salata, spanacul etc. Irigarea subterană şi prin picurare se practică mai mult în solarii şi sere, pe suprafeţe mai întinse. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor este o altă lucrare necesară pentru toate culturile legumicole, deoarece pagubele produse de acestea sunt foarte mari. Se pune un accent deosebit pe combaterea integrată a bolilor şi a dăunătorilor. De un real folos sunt însă măsurile preventive prin care boala este împiedicată să se răspândească sau să se dezvolte. Cele mai importante măsuri preventive sunt: asigurarea unei rotaţii raţionale a culturilor, distrugerea sistematică a buruienilor, aplicarea unei agrotehnici corespunzătoare care să asigure condiţii bune pentru o creştere cât mai viguroasă a plantelor legumicole, dezinfecţia seminţelor înainte de semănat, folosirea soiurilor rezistente la boli şi dăunători, aplicarea măsurilor de igienă culturală, dezinfecţia solului în sere şi adăposturi din material plastic etc. Măsurile curative au rolul de a distruge agenţii patogeni sau de a limita efectele bolii. Aceste măsuri constau în efectuarea de tratamente fizico-mecanice, tratamente chimice cu ajutorul substanţelor chimice aplicate singure sau în amestec, în doze bine stabilite. Principiul de combatere prin tratament chimic are la bază punerea în contact a agenţilor patogeni cu o substanţă care le provoacă moartea sau le diminuează activitatea. Sunt şi produse chimice care acţionează sistemic, acestea având eficacitate mai mare. Tratamentele se execută cu maşini şi instalaţii speciale sau cu aparate mici de stropit, portabile. O importanţă din ce în ce mai mare începe să capete combaterea biologică, deoarece evită poluarea produselor legumicole. Are aplicabilitate mai mare în spaţii protejate. În România, în vederea combaterii musculiţei albe în sere, se folosesc panouri (capcane) din material plastic de culoare galbenă, impregnate cu hormoni sexuali sintetici.

www.agrimedia.ro

Iunie 2014 57

Păstrarea fructelor în cele mai bune condiţii, pe o perioadă cât mai lungă de timp şi cu deprecieri cantitative şi calitative cât mai reduse, se poate face dacă se ţine seama de un întreg complex de factori. Adrian Chira, Lenuţa Chira, Florin Mateescu consideră că aceşti factori ce influenţează păstrarea se pot împărţi în mai multe grupe, şi anume: grupa factorilor care contribuie la formarea şi creşterea fructelor în plantaţii; grupa factorilor şi a condiţiilor de recoltare, manipulare şi transportul fructelor; grupa factorilor de mediu ambiant de păstrare a fructelor.

Factorii care influenţează păstrarea fructelor Reuşita păstrării fructelor în depozite este condiţionată şi depinde în foarte mare măsură de factorii ce aparţin primelor două grupe. Cu cât se cunosc mai bine care sunt factorii optimi de care depinde creşterea şi formarea fructelor, când şi cum să se manipuleze şi să se transporte fructele, cu atât vom avea premise mai sigure pentru reuşita unei păstrări bune a fructelor. Este absolut necesară cunoaşterea principalilor factori de care trebuie să ţinem seama pentru a introduce în depozitul de păstrare numai fructe corespunzătoare acestui scop. Aceşti factori specifici primelor două grupe sunt: factori ecologici, naturali din regiunea unde cresc şi se dezvoltă pomii şi fructele; factori agrotehnici, reprezentaţi de tehnologia de cultură; particularităţile biologice ale creşterii şi dezvoltării pomilor şi fructelor; condiţiile în care s-au recoltat fructele; condiţiile de manipulare, condiţionare şi transport al fructelor de la locul de producţie la depozit. În continuare vom prezenta influenţa acestor factori asupra calităţii fructelor, cu privire specială la asigurarea unei păstrări optime a lor. 58 Iunie 2014

Grupa factorilor care contribuie la formarea şi dezvoltarea fructelor în plantaţii

A. Factorii naturali (ecologici) sunt: Temperatura - influenţează în mod deosebit producţia, deoarece valorile optime, caracteristice fiecărei specii, înregistrate pe parcursul creşterii şi maturării fructelor determină obţinerea de fructe cu calităţi organoleptice deosebite şi mai rezistente la manipulare, transport şi depozitare. Astfel, temperatura influenţează perioada de înflorire şi maturarea eşalonată a fructelor. S-a constatat că în timpul perioadei de diviziune celulară, adică după 3-4 săptămâni de la înflorit, temperaturile mai

ridicate din timpul nopţii au contribuit la obţinerea unor fructe foarte mari, cu o coacere mai timpurie (la soiul Jonathan); Umiditatea - s-a constatat că în anii ploioşi, bogaţi în precipitaţii, se obţin fructe care nu se păstrează bine; fructele suferă de atacul ciupercilor şi al brunificărilor interne şi foarte adesea nu-şi desăvârşesc aroma. Fructele care provin însă de la pomii care nu au primit apă în ultimele săptămâni de vegetaţie nu s-au colorat bine şi au devenit sensibile la pătarea amară (Bitter pit.). Atunci când după o vară secetoasă şi caldă urmează o perioadă ploioasă se obţine o dezvoltare rapidă în volum a fructelor. Acestea se

www.agrimedia.ro

hidratează şi la nivelul epidermei se produc fisuri. În acest stadiu târziu, nici o rană nu mai este vindecabilă şi devine o cale de pătrundere în fruct a agenţilor patogeni. Faţă de umiditate, soiurile se comportă diferit, astfel fructele soiului Jonathan, crescut în soluri uscate, se păstrează mai bine decât cele crescute în solurile umede; Solul - în urma unor experienţe, s-a constatat că pomii cultivaţi pe soluri nisipoase dau fructe care rezistă mai puţin la păstrare decât cele provenite de pe soluri mai grele; Insolaţia - lumina are rol important în nutriţia plantelor, datorită procesului de fotosinteză. O lumină slabă favorizează o creştere vegetativă redusă şi o întârziere a maturării fructelor. Radiaţia solară ajută la formarea pigmenţilor roşii (autociani) ai merelor. De asemenea, ea măreşte rezistenţa fructelor la bolile fiziologice şi parazitare. Menţionăm că factorii ecologici prezentaţi acţionează în complex, nu izolat şi diferenţiat, de la specie la specie şi de la soi la soi.

Folosirea substanţelor hormonale de creştere în practica pomicolă, la rărirea chimică a fructelor tinere sau la prevenirea căderii naturale a fructelor dezvoltate, au efecte multiple. Pe lângă efectul dorit de rărire a surplusului de fructe legate şi a împiedicării unor căderi premature, se obţine o grăbire a colorării, o îmbogăţire în zaharuri solubile, dar şi o reducere a duratei de păstrare cu circa 2-3 săptămâni. Pentru a înlătura efectele negative, se recomandă în acest caz culegerea fructelor tratate cu 10-15 zile mai devreme decât se obişnuieşte.

B. Factorii agrotehnici care au influenţă mare asupra păstrării fructelor sunt: fertilizarea, tratamentele fitosanitare, lucrările solului, irigarea şi tăierile.

de exemplu, Gloesporium album, care produce putregaiul lenticelar. De asemenea, numeroase cercetări au confirmat că livezile bogate în azot dau fructe predispuse la Bitter pit. Referitor la potasiu, numeroase cercetări au demonstrat rolul lui important în asimilaţia clorofiliană la soiurile de măr şi păr. Îngrăşămintele potasice au influenţă asupra îmbunătăţirii pigmentaţiei în roşu, a calităţilor organoleptice, precum şi a unei bune păstrări în depozit. Îngrăşămintele cu fosfor, pe lângă importanţa ce o au, de interacţiune cu celelalte elemente minerale de bază, ajută la regresiunea rapidă a pigmenţilor verzi în timpul depozitării.

Fertilizarea - prin îngrăşămintele aplicate influenţează nutriţia pomilor şi compoziţia biochimică a fructelor, cu repercusiuni asupra creşterii fructelor şi duratei de păstrare a lor. Fertilizarea neraţională poate avea influenţe negative asupra calităţii fructelor. Astfel, solurile fertilizate cu azot determină îmbogăţirea rapidă a fructelor cu azot proteic, cu pigmenţi verzi şi galbeni (clorofila şi carotenul), dar este frânată sinteza celor roşii (autociani). Acest fapt prezintă un dublu dezavantaj: fructele nu capătă culoarea specifică de roşu decât parţial, iar partea necolorată este mai sensibilă la dereglarea fiziologică numită opăreală. De altfel, în timpul păstrării, intensitatea respiratorie a merelor este cu atât mai puternică cu cât conţinutul său este mai bogat în azot. După cum se ştie, aşa cum prezintă şi autorii menţionaţi, durata păstrării este corelată negativ cu intensitatea respiratorie şi astfel fructele bogate în azot se păstrează mai puţin. Această activitate respiratorie intensă favorizează dezvoltarea rapidă a germenilor ciupercilor parazite, ca,

Tratamentele fitosanitare - durata de păstrare a fructelor, în urma tratamentelor cu unele insectofungicide, este influenţată, în general, în mod negativ. Astfel, unele substanţe reduc durata de păstrare a perelor şi a merelor, cărora le mai determină şi o sensibilitate la opăreală. Alte produse, aplicate înainte de recoltare, cu respectarea timpului de pauză, au determinat o bună protecţie după recoltare faţă de putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) şi monilioza (Monilinia laxa şi Monilinia fructigena), atât la fructele seminţoase, cât şi la sâmburoase. Se pot efectua, de asemenea, tratamente profilactice în livadă cu anumite produse pentru a preveni apariţia unor dereglări fiziologice pe durata păstrării. Astfel, pentru prevenirea pătării amare (Bitter pit.), se recomandă efectuarea de tratamente cu săruri de calciu în concentraţie de 0,5-0,8%. De asemenea, stropirile cu clorură de calciu 0,8% repetate din două în două săptămâni, din august şi până la recoltare, reduc sensibil manifestarea brunificării interne ce se constată pe durata păstrării fructelor.

www.agrimedia.ro

Lucrările solului - au, pe lângă acţiunea lor directă asupra structurii solului şi menţinerea bogăţiei lui în apă şi substanţe nutritive, şi o influenţă asupra păstrării. Astfel, merele obţinute din plantaţii înierbate suferă mai puţin de bolile fiziologice şi cele parazitare decât cele obţinute din livezi întreţinute ca ogor negru (arat). Irigarea - este o intervenţie foarte utilă, dar trebuie efectuată cu mare atenţie. Un exces de apă în ultimele săptămâni care preced recoltarea este un obicei dăunător: fructele nu dobândesc toate calităţile gustative (lipsă de zahăr şi aromă), devin foarte mari şi cu fisuri ale epidermei. S-a constatat că irigarea livezii de măr efectuată târziu, pe timp călduros şi vreme însorită puternic, favorizează apariţia sticlozităţii, o altă dereglare fiziologică nedorită. Tăierile de producţie - ajută la distribuirea echilibrată a fructelor pe ramuri şi la hrănirea lor ca urmare a desfăşurării unui metabolism normal. S-a constatat însă că tăierea severă favorizează la mere pătarea amară (Bitter pit.) şi că, în general, fructele pomilor tăiaţi scurt nu se păstrează prea bine, fiind mai sensibile la bolile fiziologice (brunificarea internă). C. Particularităţile biologice ale pomilor şi fructelor Durata de păstrare a fructelor este influenţată şi de soi, vârsta pomului, mărimea fructelor etc. Soiul - dirijarea factorilor de mediu pe durata păstrării se face în funcţie de particularităţile fiecărui soi sau grupa de soiuri. Rezultă de aici necesitatea de a cunoaşte şi a grupa într-o celulă de păstrare 1-2-3 soiuri, Iunie 2014 59

dacă ele solicită aceleaşi cerinţe faţă de factorii ambientali. De asemenea, se recomandă ca soiurile să aibă acelaşi grad de maturitate, aceeaşi durată de păstrare, de unde rezultă şi necesitatea lotizării după aceste criterii. Vârsta pomului - practica a demonstrat că fructele provenite de la pomii tineri se păstrează mai puţin decât fructele provenite de la pomii maturi. Rezultă de aici recomandarea ca în valorificarea merelor şi a perelor să le scoatem de la păstrare mai întâi pe cele de la pomii tineri, în timp ce la păstrarea de scurtă durată să rămână cele de la pomii maturi. Poziţia fructelor pe pom - se ştie că fructele din interiorul coroanei, dezvoltate la semiumbră, nu ating niciodată pe deplin calitatea organoleptică specifică. Fructele de la periferia coroanei, din partea sudică, cele din vârf, datorită poziţiei lor, sunt mai colorate, de calitate mai bună şi cu o capacitate de păstrare mai bună. Mărimea fructelor - din cauza unui complex de factori, de la un pom se recoltează fructe de mărimi diferite: mici, incomplet dezvoltate, mijlocii şi foarte mari. Dintre acestea, pentru păstrarea îndelungată se recomandă numai cele de mărime mijlocie. S-a constatat că atunci când într-un pom sunt puţine fructe, adică raportul frunze/fructe este mare, acestea sunt sensibile la pătarea amară (Bitter pit.) şi au o capacitate redusă de păstrare. În schimb, un raport corespunzător, o încărcătură normală de fructe pe pom, are drept rezultat obţinerea de fructe mai colorate şi mai puţin sensibile la opăreală.

60 Iunie 2014

Condiţii de recoltare, manipulare şi transport ale fructelor

Dintre factorii importanţi care influenţează capacitatea de păstrare a fructelor, alegerea momentului optim de recoltare constituie un element de prim ordin.

Stabilirea momentului optim pentru recoltarea fructelor

- cunoaşterea complexelor fenomene biochimice şi fiziologice care însoţesc evoluţia fructelor în cursul dezvoltării lor este de o importanţă fundamentală în stabilirea celui mai potrivit moment pentru desprinderea fructelor de pe ramuri - recoltarea lor. Aprecierea gradului optim al maturităţii de recoltare a fructelor se face urmărind anumite teste, care se pot grupa în următoarele categorii de factori: meteorologici, fizici, biochimici şi fiziologici. Factorii meteorologici: a) Data calendaristică - s-a constatat de către orice pomicultor că recoltarea unui soi se face într-o anumită perioadă. Această perioadă este influenţată însă de specificul climatic al fiecărui an (temperaturile medii lunare din perioada de vegetaţie, suma precipitaţiilor, insolaţia etc.). Urmărindu-se timp de 7 ani soiul Jonathan, de exemplu, s-a constatat că data de cules se situează între 2 şi 10 octombrie pentru zona de cultivare din Argeş; b) numărul de zile parcurse de la înflorit la recoltare - deşi prezintă unele variaţii anuale, urmărit an de an, pentru aceeaşi localitate, acest test poate da unele indicaţii asupra momentului de recoltare. De exemplu, pentru bazinul pomicol Bistriţa se indică: 140-150 de zile pentru soiurile Delicios auriu,

Jonathan, Wagener premiat şi 150160 de zile pentru soiurile Banana de iarnă, Frumuseţea Romei etc.; c) suma gradelor de temperatură activă, adică suma diferenţei dintre temperaturile medii zilnice şi temperaturile minime (grad biologic, considerat 7,2 grade Celsius pentru măr, de exemplu), care se consideră ca determinante ale procesului de creştere. De exemplu, pentru soiul Jonathan în bazinul Bistriţa, valoarea este de 32-335 de grade Celsius, iar pentru soiul London Pepping, de 32-78 grade Celsius. La caise s-a determinat că suma gradelor de temperatură activă acumulată în primele şase săptămâni după înflorirea deplină constituie o bază suficientă pentru a estima epoca optimă de recoltare. Factorii fizici la care se apelează pentru determinarea maturării fructelor sunt: culoarea fructelor şi fermitatea (consistenţa) pulpei. Culoarea fructului reprezintă un criteriu principal pentru aprecierea gradului de maturare, urmărindu-se culoarea de fond şi cea acoperitoare. Variaţia culorii de fond este evidentă în perioada maturării, când conţinutul în clorofilă se diminuează şi se formează pigmenţii flavonici care dau culoarea galbenă. Pigmenţii autocianici, care dau culoarea roşie, definesc culoarea acoperitoare. Aprecierea diferitelor nuanţe de culoare cuprinse între verde şi galben se poate face folosind codul de culori sau de dată mai recentă colorimetre, care ajută la determinarea exactă a gradului de colorare a fructelor şi deci a maturităţii. Folosind codul universal de culori Seguy se determină momentul de recoltare pentru soiul Delicios auriu, la gradul de coloraţie Seguy 335. Fermitatea pulpei sau consistenţa este, de asemenea, un criteriu de bază, care se determină cu ajutorul penetrometrului şi se exprimă în kgf/cm pătrat. Metoda constă în măsurarea rezistenţei pe care o opune pulpa fructului la pătrunderea unui piston cu diametrul de 8 sau 11 mm, după ce în prealabil a fost îndepărtată o rondea din pieliţa fructului. Pistonul penetrometrului se fixează pe fruct şi se presează uşor până ce pătrunde în dreptul unui semn de referinţă marcat pe piston, când se face şi citirea valorii indicate pe cadran. De exemplu, pentru soiul Delicios auriu, valoarea fermităţii la recoltare se recomandă să fie de 6-8 kgf/cm pătrat, iar pentru Jonathan, de 5-7 kgf/cm pătrat.

www.agrimedia.ro

Iunie 2014 61

Victor VĂTĂMANU

Factorii biochimici curent determinaţi pentru aprecierea momentului optim de recoltare sunt: conţinutul în amidon, în zaharuri solubile şi în acizi organici. a) Conţinutul în amidon se determină prin introducerea unei secţiuni transversale din fruct (măr sau pară) într-o soluţie de iod în iodură de potasiu (950 ml apă + 2,5 g iod + 10 g iodură de potasiu). Amidonul din fruct se colorează în albastru închis în contact cu soluţia de iod. Pe măsura maturării fructelor, amidonul din fruct se transformă în glucide (zaharuri) şi, ca urmare, intensitatea culorii albastre se diminuează. Se apreciază că soiurile de mere de vară pot fi recoltate când amidonul a dispărut din partea centrală a fructului şi prezenţa lui se constată doar pe o fâşie îngustă, periferică, imediat sub pieliţă, iar soiurile târzii atunci când în apropierea lojelor seminale amidonul a dispărut; b) Conţinutul în zaharuri solubile şi acizi organici sau mai bine spus raportul zaharuri/acizi dă indicaţii asupra evoluţiei maturării fructelor. Acest raport se măreşte pe măsură ce fructele se maturează, deoarece creşte cantitatea de zaharuri şi scade aciditatea totală. Urmărind în dinamică acest raport şi făcând corelaţia cu evoluţia calităţii organoleptice, se poate determina momentul de recoltare. Pentru unele soiuri de măr acest raport este de aproximativ 25. În concluzie, maturarea fructelor este influenţată de un ansamblu de factori, a căror acţiune este interdependentă. Determinarea momentului optim de recoltare se face apelând la cât mai mulţi factori, deoarece nici un parametru nu poate da indicaţii suficiente, complete. O metodă practică, simplă, la îndemâna oricui, care poate fi utilizată pentru aprecierea momentului optim de recoltare, constă în recoltarea a câte 5-6 fructe din fiecare soi, când se apropie de maturare, începând din faza în care acestea s-au colorat pe jumătate din suprafaţă. Acestea se introduc într-o cameră, notându-se ziua recoltării şi se urmăresc zilnic. În cazul când după 3-4 zile, mai ales la sâmburoase, fructele s-au colorat în întregime, au căpătat un aspect mai atrăgător, sunt mai lucioase, au gust şi aromă specifice înseamnă că fructele se pot recolta imediat. În caz contrar, se repetă luarea de probe până ce se constată că fructele au atins gradul de maturare necesar pentru a fi recoltate. Pentru a evidenţia însemnătatea momentului 62 Iunie 2014

optim de recoltare, este necesar să prezentăm inconvenientele unei recoltări anticipate şi a unei recoltări întârziate. a) Dezavantajele unei recoltări prea timpurii: pierderea în greutate, deci o reducere a recolatei, deoarece fructele nu s-au dezvoltat complet, nu şi-au atins dimensiunile normale. Pierderile în greutate sunt mari şi în cazul depozitării, evaporarea apei din fruct fiind mai intensă; lipsa unor însuşiri calitative ca gustul şi aroma plăcută; coloraţia slabă, iar în timpul păstrării culoarea nu devine suficient de vie; predispoziţia la unele dereglări fiziologice, ca: opăreala moale, brunificarea intensă şi pătarea amară etc; b) Dezavantajele unei recoltări întârziate sunt: pierderi de recoltă din cauza căderii anticipate a fructelor; creşterea gradului de vătămare mecanică pe durata transportului şi a manipulării; reducerea duratei de păstrare, deoarece fructele lăsate mai mult timp pe pom devin foarte mature, supracoapte şi nu mai sunt apte pentru păstrare, trebuind să fie valorificate imediat; predispoziţia la unele boli şi dereglări fiziologice ca: putregaiul cenuşiu, monilioza, brunificarea internă şi sticlozitatea.

Grupa factorilor mediului ambiant de păstrare

Factorii mediului ambiant care influenţează păstrarea fructelor sunt: lumina, temperatura, umiditatea relativă a aerului, mişcare şi compoziţia aerului. Lumina solară este un factor care influenţează negativ păstrarea fructelor, deoarece ea le grăbeşte maturarea. De aceea depozitele vor avea celulele de păstrare cât mai întunecate, fără

ferestre sau cu ele cât mai mici, aşezate mai ales în partea nordică, echipate cu obloane. Temperatura influenţează mult intensitatea respiratorie, care devine de două ori mai mare atunci când temperatura creşte cu 10 grade Celsius. O dată cu ridicarea temperaturii aerului, fructele pierd din ce în ce mai mult în greutate din cauza pierderii apei prin evaporare. Această pierdere este normală în cazul în care temperatura este relativ joasă (2-6 grade Celsius). La conducerea temperaturii din depozitul de păstrare a fructelor este necesar să se ţină seama de limitele temperaturilor la care ele pot îngheţa. În strânsă legătură cu temperatura aerului se găseşte şi activitatea vitală a microorganismelor, care se dezvoltă bine la temperaturi cuprinse între 3 şi 45 de grade Celsius. Având în vedere că la temperaturi joase consumul de substanţe hrănitoare necesare fructelor pentru menţinerea activităţii vitale este redus, iar dezvoltarea microorganismelor este stânjenită, este absolut necesar ca fructele să fie păstrate la temperaturi scăzute. Umiditatea relativă a aerului prezintă o mare importanţă în păstrarea fructelor, căci determină intensitatea deshidratării fructelor, a pierderii turgescenţei şi a intensităţii dezvoltării microorganismelor. Ca urmare a pierderii apei, se produc transformări ireversibile, care au drept urmare dereglări în schimbul normal de substanţe din ţesuturi. Apar în final în ţesuturi procese de autoliză, descompunerea internă, care reduc rezistenţa celulelor şi capacitatea lor de a împiedica pătrunderea microorganismelor. Compoziţia aerului din spaţiile de depozitare contribuie mult la asigurarea unei păstrări corespunzătoare a fructelor cu pierderi minime şi cu o durată cât mai lungă. Oxigenul în cantităţi mari intensifică respiraţia şi deci maturarea fructelor; bioxidul de carbon, în schimb, o înfrânează, iar etilena şi substanţele aromate degajate de fructe în timpul maturării, chiar în cantităţi mici, grăbesc coacerea şi slăbesc rezistenţa lor la păstrare. De aceea, pentru o păstrare îndelungată a fructelor (în special mere şi pere), compoziţia aerului din spaţiile de păstrare se recomandă a fi: O2 = 2-3%; CO2 = 4-6%, iar etilenă, deloc. Reglarea compoziţiei aerului se face prin ventilaţie, în depozitele simple, şi cu ajutorul unor aparate speciale, în depozitele frigorifice cu atmosferă controlată.

www.agrimedia.ro

Iunie 2014 63

Ordinul nr. 348 din 28 februarie 2014 pentru aprobarea cuantumului tarifelor încasate în urma serviciilor prestate de către Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu“ asociaţiilor/organizaţiilor crescătorilor de animale sau oricăror altor beneficiari - M.O. nr. 0160 din 2014 Ordinul nr. 336 din 26 februarie 2014 pentru completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 - M.O. nr. 0161 din 2014 Legea nr. 17 din 7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului M.O. nr. 0178 din 2014 Ordinul nr. 340 din 27 februarie 2014 privind aprobarea Listei specialiştilor împuterniciţi să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute la art. 83 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, precum şi pentru aprobarea modelului legitimaţiei de identificare a acestora şi a modelului procesuluiverbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor în domeniul îmbunătăţirilor funciare - M.O. nr. 0177 din 2014 64 Iunie 2014

Decizia nr. 105 din 13 martie 2014 privind numirea domnului Peter Tamas Nagy în funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - M.O. nr. 0182 din 2014 Legea nr. 68 din 12 mai 2014 pentru

modificarea alin. (1) al art. 29 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 şi a Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzăriicumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului - M.O. nr. 0352 din 2014

Ordinul nr. 703 din 9 mai 2014 privind stabilirea tarifelor pentru efectuarea testelor şi controlului, certificării, înregistrării, supravegherii, monitorizării şi acreditării pentru producerea, prelucrarea şi/sau comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi a tarifelor pentru efectuarea testelor de calitate a seminţelor şi a materialului săditor - M.O. nr. 0363 din 2014 Ordinul nr. 704 din 9 mai 2014 pentru aprobarea modelului cererii de ajutor privind măsura 215 Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a) - Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachet b) - Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor M.O. nr. 0362 din 2014 Ordinul nr. 737 din 15 mai 2014 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii nr.

1.253/2013 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică - M.O. nr. 0362 din 2014

Ordinul nr. 706 din 12 mai 2014 pentru completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul POP 2007-2013 - M.O. nr. 0372 din 2014 Ordinul nr. 578 din 22 aprilie 2014 privind modificarea Ordinului viceprimministrului, ministrul Agriculturii, nr. 431/2014 pentru aprobarea cantităţilor de motorină aferente trimestrului IV 2013, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare - M.O. nr. 0371 din 2014 Ordinul nr. 755 din 20 mai 2014 pentru stabilirea Procedurii de plată a sumelor prevăzute în Legea nr. 48/2014 privind unele măsuri referitoare la plăţile naţionale directe complementare în sectorul zootehnic - M.O. nr. 0379 din 2014 Hotărârea nr. 418 din 20 mai 2014 pentru modificarea HG nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din FEADR prin PNDR 2007-2013 - M.O. nr. 0380 din 2014 Ordonanţa de Urgenţă nr. 26

din 20 mai 2014 privind modificarea şi completarea OUG nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi pentru modificarea art. 2 din

www.agrimedia.ro

Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură - M.O. nr. 0384 din 2014

Ordinul nr. 844 din 26 mai 2014 privind prorogarea termenului prevăzut la art. 11 alin. (1) din anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul Agriculturii, nr. 573/2014 pentru aprobarea modului de implementare, a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate, a termenilor de referinţă şi a modelului de cerere pentru acordarea ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic la speciile bovine şi ovine/caprine şi a ajutoarelor specifice pentru producătorii de lapte şi de carne de vită şi producătorii de lapte şi de carne de ovine/caprine, din zonele defavorizate, în anul 2014, precum şi pentru modificarea anexei la Ordinul viceprimministrului, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, nr. 573/2014 - M.O. nr. 0393 din 2014 Ordinul nr. 839 din 22 mai 2014 pentru aprobarea Normelor tehnice de clasificare a carcaselor de porci - M.O. nr. 0394 din 2014 Ordinul nr. 719 din 12 mai 2014 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzăriicumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului - M.O. nr. 0401 din 2014 Ordinul nr. 865 din 28 mai 2014 pentru aprobarea compoziţiei nutritive a principalelor furaje folosite în hrana vacilor, bivoliţelor, oilor şi caprelor, precum şi a cerinţelor nutriţionale ale acestora în perioada de stabulaţie - M.O. nr. 0410 din 2014 Hotărârea nr. 441 din 28 mai 2014 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 297/2013 privind stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate - M.O. nr. 0414 din 2014 Ordinul nr. 836 din 21 mai 2014 privind modificarea Ordinului ministrului Agriculturii nr. 1.348/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de plante agricole şi a Ordinului ministrului Agriculturii nr. 1.349/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume - M.O. nr. 0419 din 2014 Ordinul nr. 855 din 27 mai 2014 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru măsurile 211 „Sprijin pentru zona montană defavorizată“, 212 „Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană“ şi 214 „Plăţi de agromediu“ din Programul naţional de dezvoltare rurală 2007-2013, precum şi pentru nerespectarea ecocondiţionalităţii în cadrul măsurilor 211, 212, 214 şi schemelor de sprijin pe suprafaţă aferente cererilor de plată depuse începând cu anul 2014 - M.O. nr. 0424 din 2014

www.agrimedia.ro

Iunie 2014 65

Farm Tech - orientată spre nevoile clientului Diya Shoucair, director general Farm Tech

În anul 2005, firma Farm Tech, în calitate de unic importator, aduce pentru prima oară în România încărcătoarele frontale articulate Schäffer. Chiar dacă în acel moment cererea era foarte mare, pe piaţa românească nu exista nici un utilaj similar, puterea de cumpărare era încă departe de nevoile pieţei. De aceea, o dată cu intrarea pe piaţă, firma Farm Tech a venit cu o gamă largă de oferte de utilaje, dar şi posibilităţi de finanţare dintre cele mai accesibile. Înţelegând că potenţialul pieţei este considerabil mai mare decât prognozele „specialiştilor”, firma Farm Tech a oferit un suport important fermierilor români. Plecând de la ambiţioasa deviză „Să înlocuim toate încărcătoarele vechi cu încărcătoare frontale articulate Schäffer”, Farm Tech a reuşit, printr-o politică axată direct spre nevoile clientului, performanţa de a avea o cotă de piaţă de peste 40%. Din anul 2007, încărcătoarele Schäffer ocupă o poziţie de lider pe piaţa românească. Toate utilajele vândute din 2005 până în prezent sunt în stare perfectă de funcţionare datorită calităţii superioare a acestora şi a suportului tehnic asigurat de firma Farm Tech. Totodată, firma deţine, în mod constant, un important stoc de piese de schimb, astfel încât intervenţia şi livrarea să se realizeze în cel mai scurt timp cu putinţă. 66 Iunie 2014

Parcul de utilaje vechi de peste 30 de ani, în care încărcătoarele frontale Stalowa Wola şi Fadroma, dar şi cele româneşti fabricate de IFRON erau atât de uzate fizic, a determinat o cerere foarte mare de utilaje noi. Stivuirea baloţilor, încărcarea gunoiului de grajd, chiar şi în locuri greu de atins, aşternerea fânului şi hrănirea animalelor se pot realiza cu un singur utilaj. Datorită angrenajului său articulat, aceste încărcătoare articulate sunt extrem de agile. Obositoarea muncă manuală poate fi perfect mecanizată, exact în locurile murdare, înguste şi joase în care tractoarele mari şi telehandlerele nu încap. Oferind o manevrabilitate şi o vizibilitate unice datorată poziţionării centrale a cabinei, aceste utilaje au renumele de a oferi o protecţie în exploatare de 100% (zero accidente). Datorită gamei foarte variate de putere şi a capacităţii de ridicare (20-175 CP), precum şi a celor peste 50 de echipamente auxiliare care pot fi montate pe încărcătoarele frontale articulate Schäffer, acestea pot face faţă cu succes tuturor sarcinilor pe care un fermier le are de îndeplinit în activitatea curentă. Sunt utilaje de lucru universale pentru ferme mici şi mijlocii, prezintă combinaţia perfectă de putere, înălţime de ridicare şi manevrabilitate, produse 100% în Germania, la un preţ accesibil pentru toţi fermierii. În rândurile de mai jos enumerăm o parte din avantajele încărcătoarelor frontale articulate telescopice oferite de Schäffer. Printre acestea se numără vizibilitate 100% pentru toate cele patru colţuri ale utilajului, cabină spaţioasă SCV (silenţios, comfort, vizibilitate), greutatea utilajului mult mai

mare oferă o stabilitate mai bună, forţa de împingere cu 30% mai mare pentru acelaşi consum de carburant, poate urca panta direct pe cereale pentru stivuire, cea mai bună calitatea a tasării silozului, cu cel mai mic consum de combustibil, sistemul de virare este articulat şi nu necesită întreţinere, spre deosebire de stivuitorul telescopic, care are 16 puncte de gresare, patru planetare nucă deschise ce pot fi obturate cu diverse obiecte străine (gunoaie) şi implicit o durată de viaţă mai mică, capacitate de ridicare mai mare la aceeaşi putere, multitudinea de accesorii ce se pot instala (peste 50 de accesorii disponibile), greutatea de ridicare şi aria de operare mult mai mare faţă de stivuitoarele telescopice, construcţie robustă, schimbarea direcţiei de mers înainte/înapoi fără oprirea utilajului, răcirea radiatorului este rapidă, vizibilitate pe ambele părţi ale încărcăturii datorate poziţionării centrale a braţului, noua tehnologie „cinematica Z” îmbunătăteşte puterea, rapiditatea şi silenţiozitatea braţului de încărcare. În prezent, firma Farm Tech deţine patru sedii, în judeţele Ilfov, Teleorman, Călăraşi şi Constanţa, iar planul său de dezvoltare presupune deschiderea a încă noi patru puncte de lucru, în Timişoara, Sibiu, Iaşi şi Bihor, astfel încât firma Farm Tech să fie uniform distribuită în toate zonele agricole ale ţării.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013