Revista AGRIMEDIA - Mai 2013 by Agri Media Invest s.r.l.

Ianuarie 2013

Presa fără democraţie este şchioapă Dacă, potrivit opiniei marelui savant Albert Einstein, religia fără ştiinţă este şchioapă, atunci şi ştiinţa fără religie este oarbă. Tot mai mult se acreditează părerea că în zilele noastre presa fără democraţie este şchioapă, dar şi democraţia fără presă este oarbă, deseori predispusă la promovarea unor decizii greşite. Plecând de la aceste realităţi, este de apreciat rolul presei, în general, şi cu precădere al celei de specialitate, în popularizarea unor decizii de sprijin financiar şi logistic naţional sau comunitar, inclusiv a modului de implementare a acestora în agricultură. Strategii, tehnologii avansate, decizii juridice şi economice menite să susţină activităţile specifice din mediul rural, dar şi neajunsurile care se înregistrează în acest domeniu, ce interesează toată populaţia României, sunt doar câteva subiecte reliefate cu profesionalism şi operativitate de presă. În acelaşi sens, de exemplu, la începutul primăverii presa a comentat pe larg avalanşa de acuze referitoare la calitatea neconformă a unor produse alimentare. Factorii de decizie au acţionat în această situaţie eficient şi au dispus măsuri menite să clarifice şi să aplaneze starea conflictuală cu expunere internaţională. Este de menţionat că în acest an petrecerile câmpeneşti din perioada inspiratei vacanţe dintre Ziua internaţională a muncii şi Sfintele Sărbători Pascale au fost umbrite de ştirea potrivit căreia, în baza unei Directive a UE aprobată în anul 2011, începând cu data de 1 iunie a.c. se vor interzice producerea şi consumul micilor, din cauza reţetei de fabricare a acestora, în care, pe lângă carne, se introduce şi bicarbonatul de sodiu, un conservant şi un antioxidant impropriu consumului uman. Din fericire, nemulţumirea generală a fost atenuată de declaraţia primului ministru Victor Ponta, potrivit căruia se fac demersuri la forurile europene

www.agrimedia.ro

pentru salvarea de la dispariţie, sub anumite condiţii, a popularului produs şi pentru includerea lui pe lista produselor alimentare tradiţionale. Produsele alimentare tradiţionale, care în ultima perioadă au tendinţa de a se impune pe piaţă atât pentru specificitatea compoziţiei, cât şi a modului de procesare ar trebui, potrivit specialiştilor, să îndeplinească şi anumite condiţii de valorificare. Să fie oferite la vânzare în condiţii de igienă strict controlată, în spaţii special amenajate şi în nici un caz pe tarabe, din proximitatea unor pieţe, parcuri sau pe trotuarele marilor oraşe. Este de salutat politica UE de restricţionare sau interzicere a folosirii aditivilor alimentari, dar şi încurajarea producerii, respectiv a consumului de produse alimentare ecologice. România, ca stat membru, a îmbrăţişat această tendinţă. Un exemplu notabil în acest sens este şi Asociaţia EcoR - Partener, care, în colaborare cu asociaţii şi institute de profil sau universităţi de agricultură - a contribuit la edificarea sistemului de agricultură ecologică din ţara noastră, compatibil celui european, prin propuneri de iniţiative legislative referitoare la sistemul de control, inspecţii şi certificare. Datorită efortului unor specialişti devotaţi acestei cauze, a sprijinului logistic naţional şi comunitar, agricultura noastră ecologică a primit recunoaşterea internaţională, România fiind desemnată Ţara anului la Târgul Mondial de produse ecologice BioFach 2013. În această perioadă în care fiinţa umană este supusă agresiunii unei multitudini de factori nocivi, alimentaţia ecologică este o oază de speranţă pentru dezvoltarea armonioasă a viitoarelor generaţii. În acest sens, un cunoscut medic al antichităţii recomanda pentru contemporanii săi, dar şi pentru posteritate, ca alimentele să fie alese astfel încât acestea să aibă pentru om efectul unui medicament. Simona MUNTEANU Mai 2013

ISSN 2069 - 1238

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul VII, Nr. 5 / 2013 (74) Mai 2013 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031.439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

Mai 2013

SUMAR: 3 8

Editorial

Utilizarea pajiştilor de către crescătorii de animale a fost reglementată

Probleme ridicate de agricultori

Finanţarea fermelor de familie

Trasabilitatea produselor de bază şi disciplina fiscală

Reforma PAC, aplicabilă din 2014

«Agrimedia», în mijlocul prietenilor caracaleni

Contestarea unei tehnologii-cheie de protecţia plantelor

APDRP - prima instituţie certificată ISO 20000

Prelungire sesiune AM-POP

Reglementare a diferenţei nefavorabile de curs valutar

Formarea şi evoluţia mugurilor la speciile pomicole

Lucrările de îngrijire la cultura de cartof

Tehnologia de cultură a ricinului (Ricinus communis)

AGRARIA 2013 - un târg de succes

46 48

Primii dealeri vizitează noua fabrică BEDNAR Farm Machinery

Remorca X-Flow - cel mai mare şnec de descărcare din piaţă

O situaţie sumbră a bivolului românesc

Tehnologia macului de grădină (Papaver somniferum L.)

Satul şi grădina utilitară

Massey Ferguson, istoria primelor 4 decenii (I)

General Leasing - distribuitor exclusiv Massey Ferguson în România

www.agrimedia.ro

Mai 2013

 În dialog cu fermierii • Cât de important este pentru dvs. lu Gabor Gnandt, inginer agronom SA Recolta Urziceni, comuna Urziceni, judeţul Satu Mare „Lucrez în agricultură de 15 ani şi tot ce pot să vă spun este că numai cu utilaje moderne se poate face agricultură performantă. În acest sens, am accesat fonduri europene, acordate prin programul SAPARD, dar am achiziţionat şi cu bani proprii. În cadrul societăţii agricole dispunem de toată gama de utilaje necesară. Cu toate acestea, în fiecare an facem investiţii, pentru că întotdeauna avem nevoie să modernizăm parcul tehnic cu combine şi tractoare performante. Facem aceste investiţii fără împrumuturi, cumpărăm atunci când dispunem de bani. Acum, că aproape am terminat semănatul, am venit la târgul Agraria cu toţi angajaţii, aşa cum facem în fiecare an, pentru a vedea ultimele noutăţi. Eu am vizitat şi expoziţia de la Hanovra, pentru a mă informa cu privire la tehnica agricolă performantă. Trebuie să urmărim orice tehnologie care apare pe piaţă, pentru că lucrăm într-un mediu concurenţial şi trebuie să fim eficienţi. De exemplu, am achiziţionat utilaje cu care faci mai multe operaţii dintr-o singură trecere, realizând astfel economie de combustibil şi timp. Dintre firmele existente pe piaţă, am ales să colaborăm cu firma NHR, de care suntem mulţumiţi atât pe partea de service, cât şi pe cea de piese de schimb. O altă investiţie recent realizată, dar nu în utilaje, este construcţia unei hale de o capacitate de 3.000 de tone, pentru a depozita producţia agricolă, şi nu numai, pe care o folosim şi pentru stocarea de îngrăşăminte chimice. La SA Recolta, ce are în exploatare o suprafaţă de 1.300 ha, lucreză 25 de angajaţi, mecanici, operatori etc., pe care îi instruim, mai ales că achiziţionăm utilaje performante şi trebuie să parcurgă un curs de pregătire. Culturile agricole pe care le avem sunt grâu, sfeclă de zahăr, porumb şi floarea-soarelui. Grâul arată bine până acum, însă vom vedea cum se va dezvolta mai departe. Anul trecut a fost unul bun, nu am închis pe pierdere. Pe stoc, mai avem porumb, deoarece nu am reuşit încă să-l vindem. Aşteptăm cumpărător. Nu ştiu ce cultură va fi profitabilă în acest an, pentru că nu există o piaţă stabilă, nu cultivăm pe bază de contracte. Ceea ce urmărim este să obţinem producţii cantitative, dar şi calitative. La grâu, folosim soiuri franceze, de la firma Limagrain, iar la porumb folosim hibrizi de la mai multe firme. Facem loturi demonstrative, pentru că sunt hibrizi care se comportă diferit la secetă şi de aceea acordăm o atenţie deosebită acestui aspect. În zona noastră, nu avem posibilitatea irigării. În activitatea noastră nu ne putem baza numai pe subvenţii, pentru că nu ştii sigur că le primeşti atunci când ai mare nevoie. De la autorităţi, un singur lucru aş cere: o seriozitate mai mare, să se zbată mai mult pentru noi şi când promit ceva, să ducă şi la bun sfârşit.” 6

Mai 2013

PFA Groza Mircea, oraş Turda, judeţul Cluj „Lucrăm o suprafaţă agicolă mică, iar tractoarele şi utilajele folsite în cadrul fermei sunt, în mare parte, româneşti. Nefiind performante, neputând lucra terenurile în mod eficient, a trebuit să începem să reînnoim parcul agricol, deoarece este extrem de important să faci lucrările cu utilaje care îţi uşurează munca. Fiind tineri fermieri, am aplicat împreună cu soţia pentru accesarea de fonduri europene, menite să ne sprijine în desfăşurarea activităţii agricole, pentru că este greu să începi în acest domeniu o afacere. Cu banii de pe proiectul depus am achiziţionat un tractor marca New Holland, de 100 CP, şi câteva utilaje, precum o freză, un plug şi un încărcător frontal. Din surse proprii, am reuşit să cumpărăm, printre altele, un disc, o cositoare şi o greblă. Activitatea vegetală, dar şi cea zootehnică le-am început în anul 2010. Creştem porci, iar acum avem 80 de capete. Cu activitatea zootehnică suntem la început, nu am vândut nimic, însă în toamnă sperăm să începem să valorificăm. Nu avem contract, o să intrăm pe piaţa liberă. Profit nu am prea înregistrat, pentru că am pierdut foarte mult la culturile de primăvară, nu am realizat producţii, chiar am făcut împrumuturi bancare pentru a plăti arenda. Acum ne-am mai redresat şi sperăm să fie mai bine. Culturile le-am semănat, dar nu în totalitate, mai avem porumbul. Cultivăm lucernă, porumb, floarea-soarelui, soia, cartofi şi 2 ha de legume. În privinţa retehnologizării, sperăm să putem achiziţiona o combină marca New Holland, însă totul depinde de câţi bani vom dispune. Sper ca în acest an să obţinem producţii agricole mai bune, precum şi preţuri mai bune.”

www.agrimedia.ro

lucrul cu utilaje agricole performante? „Tehnologia s-a schimbat foarte mult în decursul anilor. Eu am 71 de ani şi am lucrat în trecut cu utilaje româneşti, iar astăzi utilajele cu care muncesc terenurile agricole diferă foarte mult sub aspectul gradului de dotare, al eficienţei realizate. Este foarte important să investeşti în maşini şi utilaje performante, pentru că vă dau un exemplu: timp de foarte mulţi ani am lucrat cu o combină New Holland, modelul TC 56, care, în opinia mea, este cea mai bună maşină de recoltat. La această combină, timp de 10 ani, nu am făcut nici un fel de reparaţii, nici la pompa de injecţie, la reductor sau cutia de viteze. Practic, nu am avut probleme cu această combină, pentru că se încadrează în categoria celor performante. Pentru că am fost foarte mulţumiţi de această firmă, de calitatea produselor pe care le fabrică, anul trecut am achiziţionat o combină NH 5080. Pentru achiziţia maşinilor agricole din fermă am colaborat foarte mult cu societatea Biso România. Ne-am mai dori un tractor New Holland de 90 CP. Utilajele le-am cumpărat întotdeauna noi, pentru că nu sunt adeptul celor secondhand. Din surse proprii, am cumpărat, în urmă cu 3 ani, şi un tractor John Deere, de 136 CP, care dispune, printre altele, de un motor excepţional. Combina NH intenţionez s-o achit în 2 ani. Utilaje mai vechi în fermă sunt semănătorile româneşti, de care, pentru suprafaţa pe care o lucrez, sunt mulţumit. Vreau să subliniez faptul că astăzi găseşti utilaje foarte performante, însă, în opinia mea, mai avem nevoie şi de oameni pregătiţi, pentru ca aceste maşini să poată da tot ce sunt ele capabile. Este nevoie de o instruire a celor care comercializează aceste maşini agricole pentru a consilia clienţii şi a le acorda un service de calitate. În câmp, culturile de toamnă, respectiv grâul şi rapiţa, arată bine, sunt promiţătoare. Probabil anul acesta, pentru mine, cultura cea mai profitabilă va fi rapiţa, la care sper să obţin o producţie de 2.000 kg/ha. În privinţa preţului de valorificare, se preconizează că se va situa în jurul a 2,2 lei/kg. La culturile de primăvară sunt rezervat, pentru că în zona noastră fenomenul de secetă este destul de frecvent. Una dintre problemele agriculturii este aceea că nu dispune de sisteme de irigaţii.” g ţ

www.agrimedia.ro

Daniel Ciobanu, administrator SC Prodagras SRL, localitatea Damieneşti, judeţul Bacău „Este foarte important, având în vedere că perioada de timp în care trebuie să termini cu înfiinţarea culturilor agricole sau recoltarea lor a devenit din ce în ce mai scurtă. Ai nevoie de mai multe tractoare, de puteri mai mari deoarece campaniile agricole s-au comprimat, de multe ori ai numai 10 zile la dispoziţe dacă vrei să te încadrezi în timp, să finalizezi semănatul. Deja se vede în câmp cine a reuşit să semene culturile de primăvară înainte de Paşte, că ele au răsărit, şi cine a semănat după Sărbători, că vor avea probleme. Ai nevoie de tehnică performantă şi încă suntem departe de gradul de dotare tehnică al celor din Vest. Un fermier din Italia, la o fermă de 80 de hectare, dispune de 8 tractoare, cu puteri de peste 150 CP. În România, unui tractor încă îi revine o suprafaţă mare de lucru şi de aceea trebuie să facem investiţii. Cerem o mărire a plăţilor pe suprafaţă, pentru că ele sunt singurele fonduri certe ale agricultorilor români, iar aceşti bani rămân în ferme, fermierii fac investiţii. Avem o mare dezamăgire, că se creează senzaţia că suntem doriţi ca parteneri de discuţie, dar nu este adevărat. Ministerul Agriculturii comunică poziţia României pe viitorul regulament al Politicii Agricole Comune, însă noi nu am fost consultaţi. Vrem să existe un dialog transparent, că altfel ne trezim ca în 2004, când am intrat cu stângul în UE. Se vorbeşte de flexibilizarea transferului de fonduri între cei doi piloni ai politicii şi ne temem se vor lua bani de la plăţi directe şi vor fi direcţionaţi spre dezvoltare rurală. Fermierii sunt cei care vor pierde, pentru că ei nu mai pot face investiţii, să achiziţioneze tehnică performantă. Avem nevoie de fonduri, de măsuri care să ne sprijine, pentru că toate aceste utilaje de ultimă generaţie sunt extrem de scumpe, iar puterea de cumpărare a fermierului român este mică. Avem acces greoi la fondurile europene şi de aceea apelăm şi la varianta achiziţionării de maşini secondhand. Anul acesta, aşa cum se vede în câmp, este unul dificil. Cantitatea de apă este sub coeficientul de ofilire, în pământ s-au făcut crăpături deoarece nu au căzut precipitaţii. În câmp este jale, culturile, atât cele de toamnă, cât şi de primăvară, sunt afectate. Dacă în urmă cu o săptămână aveam încă speranţe că vor fi promiţătoare, acum, când temperaturile sunt ridicate, vântul suflă puternic şi ploile nu mai vin, nu mai sunt la fel de optimist. Pe 20-30% din suprafeţele unde s-a întârziat semănatul sunt probleme legate de răsărirea plantelor. În culturi, vor exista decalaje de dezvoltare a plantelor, iar în toamnă, la recoltare, vom avea diferenţe legate de umiditate.”

Mai 2013

Ana MUSTĂŢEA

PF Radu Gherghişan, comuna Dăeni, judeţul Tulcea

Probleme ridicate de agricultori Prezent la evenimentul organizat de Mediafax, dl Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), a vorbit despre urgentarea înfiinţării Camerelor Agricole, proiect ce ar trebui finalizat în acest an, pentru că în următoarea perioadă financiară 2014-2020 foarte multe fonduri europene vor fi alocate prin intermediul acestora. Totodată, dl Baciu a ridicat şi problema liberalizării pieţei funciare din 2014, care va permite cetăţenilor străini să cumpere cu uşurinţă terenuri agricole în România.

a declarat că legea trebuia modificată, pentru că era „absolut anormal ca oamenii din Camerele Agricole să avizeze scoaterea din circuitul agricol a terenurilor. Erau câteva chestiuni pe care a trebuit să le modificăm. Proiectul de ordonanţă pe care l-a iniţiat ministerul este în curs de avizare de câteva luni. Singura chestiune rămasă suspendată este dacă aceste camere vor fi ONG, aşa cum au propus fermierii şi Ministerul Agriculturii sau vor fi în continuare structuri sub conducerea Consiliilor Judeţene. Sunt sigur că în perioada imediat următoare se va ajunge la un acord. Până în luna iunie,, în conformitate

Ana MUSTĂŢEA

Laurenţiu BACIU „Anul A l 2014 se apropie i cu paşii repezi,i deja suntem la jumătatea acestui an şi sunt multe probleme care trebuie rezolvate. În privinţa înfiinţării Camerelor Agricole, foarte multe fonduri vor fi accesate prin intermediul lor şi, dacă nu le vom înfiinţa, riscăm să pierdem aceste fonduri. Avem o ordonanţă de Guvern de modificare a legii şi nu înţeleg de ce a fost promulgată de două ori. Nu ştiu care sunt interesele reale, însă consiliile locale vor să politizeze aceste Camere Agricole. Poziţia LAPAR este aceea de a nu agrea nici un politician, pentru că aceste camere trebuie să fie în slujba agricultorilor şi conduse de către agricultori”, a susţinut dl Baciu. La cele spuse de preşedintele LAPAR, ministrul Agriculturii, invitat la conferinţă, 8

Mai 2013

l t b i săă avem conducere d cu legea, trebuie pentru Camerele Agricole atât la nivel judeţean, cât şi naţional. Ştiu foarte bine ce înseamnă şi ce vor însemna pentru fermieri Camerele Agricole începând cu 2014, când vor avea acces, prin noua Politică Agricolă Comună, la finanţare şi la servicii de consultanţă”, a spus dl Constantin. Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), a afirmat că toţi au militat pentru înfiinţarea Camerelor Agricole, „doar că fiecare guvernare a crezut că va face din camere acele celule de partid la nivel local, pentru a promova propria politică”.

Liberalizarea pieţei funciare Cu privire la acest subiect, preşedintele

LAPAR a solicitat Ministerului Agriculturii găsirea unor soluţii viabile, deoarece fermierii autohtoni nu au puterea financiară pentru a cumpăra terenuri agricole, iar băncile comerciale nu au produse avantajoase şi dedicate acestui tip de achiziţii. La această problemă, ministrul Agriculturii a afirmat că Agenţia Domeniilor Statului va fi instituţia care va interveni pe piaţa funciară. „Ne dorim ca ADS să avizeze toate tranzacţiile cu terenurile agricole din România, pentru că trebuie să avem un control al unei avuţii naţionale. Din acest an sau următorul, pentru a stimula p comasarea,, vrem să-i dăm posibilitatea

Viorel MATEI ADS să ă iintervină t i ă pe piaţa i ţ funciară. f i ă Sper să găsesc şi sprijin politic în acest demers, pentru că sunt suprafeţe care astăzi nu pot fi stimulate decât prin intervenţia pe piaţa funciară. Vom introduce şi un plafon, care să nu depăşească, de exemplu, 10 ha, pentru a stimula şi asocierea”, a afirmat dl Constantin. În cadrul conferinţei, dl Matei a mai ridicat câteva probleme, cum ar fi nerecuperarea TVA de către cei care au suferit calamităţi totale sau parţiale din cauza secetei de anul trecut şi externalizarea serviciilor Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare. „Suntem într-o zonă de lăcovişte, unde bălteşte apa. Suntem de acord să contribuim cu finanţarea lucrărilor, dar tot noi trebuie să le şi

www.agrimedia.ro

controlăm. Nu putem da bani ANIF, iar ea să subînchirieze lucrările, neavând astfel nici un control asupra cheltuielilor noastre. Înţeleg că dacă noi finanţăm, tot noi ar trebui să decidem cine lucrează, cine sapă şi cât este preţul. În zona mea sunt aproape 60 mii de hectare şi dorim să plătim aceste lucrări, dar şi să le controlăm. De peste 40 de ani aceste canale nu au mai fost decolmatate”, a precizat preşedintele FNPAR. Ministrul Agriculturii a afirmat că, din cauza restructurărilor de la ANIF, serviciile au fost externalizate, deoarece nu mai există suficient personal pentru a face aceste lucrări, iar remedierea acestei situaţii nu se poate realiza, pentru că ar trebui să se facă din nou angajări, iar acestea nu sunt „permise de FMI”. „Iată cum o greşeală făcută în trecut poate afecta activitatea pe termen mediu şi lung a unei instituţii”,a spus dl Constantin. Un alt subiect ridicat de preşedintele FNPAR a fost impozitarea echitabilă în agricultură: „Dacă vrem să avem un buget sănătos, atunci trebuie să plătim

toţi impozit, dar nu cei mici, ci aceia care, sub masca acelui PF, lucrează 50 până la 200 ha şi care nu plătesc nici un leu impozit, dar primesc subvenţii şi au toate drepturile. Consider că este important să facem o impozitare justă, iar banii colectaţi să nu meargă la bugetul centralizat, ci la bugetul Ministerului Agriculturii”, a afirmat dl Matei. Daniel Constantin a precizat, cu privire la această temă, că preocuparea ministerului a fost aceea de a nu impozita agricultura de subzistenţă, ci pe aceia care au potenţial să producă pentru piaţă. „Cei care vor arenda terenurile nu vor plăti impozit. Vor plăti impozit cei care au luat în arendă suprafaţa respectivă, în funcţie de grila în care se încadrează fiecare. Putem îmbunătăţi grila de impozitare, însă anul acesta va rămâne neschimbată. Din 2014 însă, grila va fi diferită de la o zonă la alta, va fi definită la nivel judeţean, local de către prefectură, consiliile judeţene şi Camerele Agricole, în funcţie de veniturile zonale”, a precizat ministrul Agriculturii.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Utilizarea pajiştilor de către crescătorii de animale a fost reglementată În cadrul evenimentului organizat de Mediafax, ministrul Agriculturii, dl Daniel Constantin, a declarat că în şedinţa de Guvern din 23 aprilie a.c. se va aproba ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind pajiştile permanente. „Este o ordonanţă pe care fermierii o aşteaptă de foarte mult timp, mai ales cei care vor să concesioneze pajiştile de la consiliile locale. Suntem într-o perioadă în care se depun deja cereri de subvenţii şi ne-am angajat să modificăm legea pajiştilor până la momentul în care se vor finaliza trimiterile de cereri, astfel încât, în acest an, beneficiarii de ajutoare, de plată pe suprafaţă să fie adevăraţii crescători de animale, cei tradiţionali, din comunele respective. Principala modificare a legii care este în vigoare de 2 ani, dar care nu are norme de aplicare nici astăzi, pentru că nu a fost corect elaborată, vizează tocmai sprijinirea asociaţiilor tradiţionale din toate comunele României, astfel încât ele să

www.agrimedia.ro

fie principalele beneficiare ale fondurilor europene destinate întreţinerii păşunilor şi pajiştilor”, a afirmat dl Constantin. Prin această ordonanţă de urgenţă, primăriile şi consiliile locale vor primi subvenţii pe suprafaţă numai dacă nu există cereri din partea fermierilor. Acest act normativ vine în sprijinul crescătorilor de animale şi răspunde cerinţelor acestora, deoarece s-a creat posibilitatea utilizării pajiştilor din domeniul public şi privat al comunelor, oraşelor atât de către persoane fizice, cât şi juridice care cresc animale, s-a stabilit cu claritate regimul juridic al dreptului de proprietate, precum şi identificarea corectă a proprietarilor şi a administratorilor legali ai pajiştilor. În actualul act normativ s-a introdus obligativitatea ca utilizatorii pajiştilor să aibă animalele înscrise în Registrul Naţional al Exploataţiilor, făcându-se legătura între utilizatorii pajiştilor şi scopul utilizării pajiştilor, respectiv asigurarea hranei animalelor, şi să execute lucrările de întreţinere a pajiştilor şi a utilităţilor zoopastorale. Mai 2013

Potrivit ministrului Agriculturii, la mijlocul lunii iunie se va deschide o sesiune de depunere de proiecte pentru Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” din PNDR, care se adresează fermelor de familie.

Ana MUSTĂŢEA

Finanţarea fermelor de familie „În acest an am reuşit să identificăm de la alte măsuri din PNDR o sumă de 50 de milioane de euro, pe care o vom pune la dipoziţia celor interesaţi. Va fi o nouă sesiune pentru Măsura 121, cel mai repede în luna iunie sau, cel târziu, în iulie, astfel încât să avem posibilitatea ca până la sfârşitul acestui an să semnăm deja contractele cu beneficiarii. Avem o satisfacţie că introducem această măsură, dar şi o insatisfacţie pentru că nu putem propune pe regulamentul actual un procent de cofinanţare ceva mai mic pentru beneficiari. Acesta va fi cuprins, cel mai propabil, între 30 şi 50%, însă încercăm să-l oferim ca un pachet, acordând şi un credit iniţiat de Ministerul Agriculturii cu anumite bănci comerciale. Dacă măsura va avea succes şi va exista interes, din 2014, având posibilitatea acum să scriem viitorul PNDR, vom stabili ca rata de cofinanţare să nu depăşească 20%. Aceasta este intenţia ministerului pentru a stimula, cu viitoarele fonduri europene, crearea acestui concept de ferme de familie, care se adresează tuturor sectoarelor de producţie, atât vegetale, cât şi zootehnice”, a precizat dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, în cadrul conferinţei organizate de Mediafax. La sfârşitul lui aprilie, pe site-ul instituţiei au fost postate ghidul solicitantului şi propunerea privind 10 Mai 2013

punctajul de selecţie, ce pot fi examinate, deocamdată, în scop consultativ. Măsura 121 are ca obiective operaţionale promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi de creştere a animalelor, pentru realizarea de construcţii noi şi/sau modernizarea construcţiilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilităţilor aferente, achiziţionarea de maşini şi utilaje noi, înfiinţarea de plantaţii etc. În cadrul sesiunii de depunere a proiectelor din perioada 2013, alocarea financiară se va face distinct pentru sectorul vegetal (16 milioane de euro) şi sectorul zootehnic (24 milioane de euro), precum şi pentru beneficiarii măsurii 141 „Sprijinirea exploataţiilor agricole de semisubzistenţă” care au semnat decizia de finanţare (10 milioane de euro). Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Măsura 121 sunt fermierii definiţi conform PNDR ca fiind persoane fizice sau juridice, care practică în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie are o dimensiune cuprinsă între 2 şi 50 UDE (unitatea de dimensiune economică exprimă dimensiunea unei exploataţii agricole determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei) şi care este înregistrată în Registrul unic de identificare/Registrul agricol.

În cadrul sesiunii pentru care sunt alocate 50 de milioane de euro vor fi finanţate aproximativ 1.000 de ferme de familie, cu o valoare maximă eligibilă a proiectului de 125.000 de euro, din care până la 50.000 de euro sprijin nerambursabil prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Pot depune proiecte persoane fizice, cu condiţia autorizării înaintea semnării contractului de finanţare, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale şi alte tipuri de beneficiari eligibili în cadrul Măsurii 121. Pentru a veni în sprijinul fermierilor interesaţi să acceseze această măsură, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale intenţionează să pună la dispoziţia potenţialilor beneficiari, cu titlu gratuit, proiecte-model şi informaţii documentate tehnic pentru ferme de legume în câmp şi în spaţii protejate, ferme de vaci de lapte, ferme de creştere şi îngrăşare porcine şi ferme de găini ouătoare. Pentru asigurarea cofinanţării, beneficiarii vor avea posibilitatea de a contracta credite printr-un fond de creditare creat de MADR, facilitând astfel necesarul de cofinanţare a proiectelor. După punctajul acordat, sunt considerate sectoare prioritare cel de legume şi cel de creştere a vacilor de lapte.

www.agrimedia.ro

Trasabilitatea produselor de bază şi disciplina fiscală La data de 24 aprilie, peste 50 de invitaţi, reprezentând diferite segmente ale sectorului agricol (producători, procesatori şi furnizori), au participat la seminarul „Trasabilitatea produselor de bază şi disciplina fiscală, instrumente pentru protecţia consumatorului”, organizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză din România (CCIFER), în parteneriat cu Serviciul Economic din Bucureşti, Ambasada Franţei în România. Scopul evenimentului a fost acela de a prezenta publicului aspecte care ţin de trasabilitatea produselor, precum şi aspecte fiscale care au incidenţe asupra sectorului agricol din România. În deschiderea seminarului, atât dl Karim Kheirat, director executiv CCIFER, cât şi dl Jean-Marc Puppi, consilier economic, Ambasada Franţei în România, Serviciul Economic, au subliniat rolul grupului de lucru din cadrul CCIFER în crearea unei platforme de dialog între agenţii economici din sectorul agricol şi partenerii instituţionali, prin intermediul unor seminarii, precum şi prin elaborarea Cărţii Albe a agriculturii în cursul anului 2013. Dl Viorel Morărescu, director general Industria Alimentară, din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a declarat, referitor la problema trasabilităţii produselor de bază, că „în contextul mondializării accelerate, este nevoie din ce în ce mai mult să se adopte instrumente din ce în ce mai eficace, în cadrul filierei agroalimentare, aşa cum sunt cele prevăzute în «pachetul igiena» existent la nivel european”. De asemenea, au fost subliniate modalităţile

www.agrimedia.ro

de funcţionare a trasabilităţii, entităţile implicate, precum şi necesitatea acesteia pentru industria alimentară. Prezentarea dlui Vladimir Mănăstireanu, vicepreşedinte ANSVSA, a evidenţiat sistemele de control ale ANSVSA, care permit pe de o parte „creşterea continuă a nivelului de protecţie a populaţiei prin consumul de alimente”, iar pe de altă parte, „creşterea cunoştinţelor consumatorilor şi dorinţa acestora de informare”. Prezentarea dnei Sevrine Jacobs, din cadrul Serviciului Economic al Ambasadei Franţei în România, a surprins principalele caracteristici ale sistemului de control sanitar din Franţa, aducând informaţii şi date concrete referitoare la trasabilitatea produselor alimentare, în timp ce dna Jacqueline Laye a evidenţiat taxele impuse asupra veniturilor agricole ale persoanelor fizice şi juridice. În a doua parte a seminarului, reprezentanţi ai ANSVSA, Guyomarc’h, Carrefour şi Lloyd’s au participat la o masă rotundă, aducând în dezbatere cazuri concrete de derulare a unor procese de trasabilitate, atât pentru produse vegetale, cât şi pentru produse animale. Ideea-cheie care a rezultat în urma dezbaterilor şi a câtorva intervenţii din public a fost următoarea: „La momentul actual, statul are un rol de supervizor în procesul de trasabilitate a produselor de bază, operatorul economic fiind cel care are întreaga responsabilitate privind respectarea cerinţelor de securitate alimentară”. Dna Gabriela Coman a concluzionat: „România este în rândul ţărilor civilizate, care poate da siguranţă consumatorului”.

Mai 2013 11

La data de 23 aprilie a.c., la Bucureşti s-a desfăşurat conferinţa „Mediafax Talks about Agriculture”, ediţia a VIII-a, unde invitat special a fost dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Acesta a vorbit, în special, despre reforma Politicii Agricole Comune (PAC), despre aplicarea acesteia după 2013 şi schimbările pe care le va aduce în activitatea agricolă.

Reforma PAC, aplicabilă din 2014 În deschidere, ministrul Agriculturii a declarat că anul 2013 este unul extrem de important, pentru că vor trebui luate măsuri pentru a facilita atragerea fondurilor europene disponibile pe actualul PNDR şi va trebui să se creioneze modalitatea în care vor fi accesaţi banii europeni în perioada 2014-2020. „Până la finalul anului va trebui să semnăm toate contractele pentru sumele pe care le avem pe zona de dezvoltare rurală”, a precizat dl Constantin. Cu privire la reforma PAC după 2013, care se află în dezbatere, ministrul Agriculturii a prezentat poziţia Consiliului de Miniştri referitoare la anumite elemente din acest pachet, cum ar fi schema pe baza căreia se acordă plăţile directe, plafonarea subvenţiilor, sprijinul pentru tinerii fermieri şi transferul fondurilor între cei doi piloni ai PAC. „Prezint concluziile Consiliului de Miniştri, care vor fi discutate cu reperezentanţii Parlamentului European şi ai Comisiei Europene şi probabil în câteva luni vom avea o poziţie comună, astfel încât să vorbim în ianuarie 2014 sau la jumătatea acestuia de implementarea noilor reguli ale Politicii Agricole Comune. Este important să discutăm care sunt reglementările în baza cărora nu doar 12 Mai 2013

în următoarea perioadă, dar până la o nouă modificare a PAC, vor veni bani europeni în România şi vom lucra în agricultură după o politică agricolă comună”, a afirmat acesta.

Aplicarea SAPS şi după 2013 „Avem 1,8 milioane de fermieri care solicită sprijin pe suprafaţă şi am ţinut foarte mult în negocierile din Consiliul de Miniştri ca această schemă să fie prelungită până în 2020. Majoritatea statelor au fost de acord că este o măsură absolut necesară, mai ales pentru ţările nou intrate în UE, care abia s-au obişnuit cu implementarea acestei scheme. Schimbarea modalităţii de plată de la

schema simplificată pe suprafaţă la o schemă unică pe fermă, ce îngloba toate ajutoarele - şi pe cap de animale şi celelalte forme existente în momentul de faţă -, cred că genera costuri instituţionale foarte mari, schimbare de programe şi softuri, pe de o parte, şi pe de alta, ar fi fost dificil pentru fermieri. Este o performanţă că s-a reuşit prelungirea acestei scheme pe suprafaţă până în 2020. Este o schemă ce ne va asigura că banii vor ajunge mai repede la fermieri şi că sumele vor fi din ce în ce mai mari”, a declarat ministrul Agriculturii. Potrivit acestuia, plata pe suprafaţă va creşte gradual până în 2020, când va ajunge la 196 euro/ha. Subvenţia

www.agrimedia.ro

Mai 2013 13

din 2013 va fi de 139 euro/ha, la care se adaugă 27 de euro de la bugetul de stat, iar în 2016, Comisia Europeană va acorda 183 euro/ha.

aacest plafon, fie la 600.000 de euro, şi aaici vom avea o dezbatere în România. 1 1% din 1,8 milioane de fermieri p primesc aproape jumătate din sprijinul aalocat de Comisia Europeană. În 2013, pachetul de sprijin este de 1 1,4 mld. euro, ceea ce înseamnă că aaproximativ 700 de milioane de euro m merg către 1% din fermieri. Avem o aagricultură extrem de polarizată, avem eexploataţii foarte mari şi multe ferme ffoarte mici. Peste 850.000 de fermieri au îîntre 1 şi 5 ha. Trebuie să întărim clasa d de mijloc, iar obiectivul meu acesta eeste, de a încadra fermele în zona de co competitivitate, să producă pentru piaţă şi să nu mai avem aceste extreme, care n nu sunt benefice pentru dezvoltarea pe te termen lung a agriculturii româneşti. D De aceea, am propus din acest an să creăm din fonduri europene co conceptul de ferme de familie, acele fe ferme care să creeze partea de m mijloc şi să dea posibilitatea mai m multor fermieri de a fi competitivi.”

Ana MUSTĂŢEA

Acordarea de CNDP „România a fost singurul stat care a cerut ca şi după 2014 să poată acorda acele CNDP, suplimentar de la bugetul de stat. Să venim cu sume suplimentare faţă de ce plăteşte CE, astfel încât să asigurăm competitivitatea fermierului român faţă de cei din alte state, şi nu mă refer la cei din Franţa sau Germania, care primesc sume impresionante, ci faţă de cei din Cehia, Ungaria, care primesc un pic mai mult decât agricultorii români. Vom avea posibilitatea ca din 2014, când probabil subvenţia va fi de 154 euro/ha, să venim compelentar, în funcţie de posibilităţile bugetului, cu 30-50 de euro. Am cerut acest lucru pentru că suntem pe o piaţă unică, în care interacţionăm, avem costuri de producţie asemănătoare sau chiar mai mari, deoarece nu avem acelaşi grad de tehnologizare, şi intrăm în competiţie cu un fermier din Franţa, care primeşte mai mult, are o tehnologie nouă de producţie şi costuri de producţie mai mici. De aceea trebuie să sprijinim fermierii români. O altă prevedere în concluziile Consiliului de Miniştri este aceea că la cota de zahăr s-a obţinut o prelungire până în 2017, însă la cota de lapte nu a fost posibilă prelugirea, astfel încât din 2015 va fi eliminată din toate statele membre. Industria laptelui din România va trebui să facă faţă, pentru că din 2015 vom avea invazie de lapte ieftin din alte state membre”, a afirmat ministrul Agriculturii. În privinţa transferului fondurilor între cei doi piloni ai PAC, posibil în viitoarea PAC, dl Constantin a afirmat că, probabil, România nu va uza de această posibilitate, având în vedere că fondurile alocate pentru programul de dezvoltare rurală, Pilonul II, sunt insuficiente. „În perioada 2014-2020, România va avea la dispoziţie 10,5 mld. euro pentru plăţi directe şi 7,15 mld. euro pentru Pilonul II, pe zona de dezvoltare rurală. În reforma PAC s-a obţinut un element care priveşte flexibilitatea transferului de fonduri între piloni, a unui transfer de 25% de la Pilonul II către Pilonul I, de la dezvoltare rurală către plăţi directe. Având în vedere că nu s-a reuşit 14 Mai 2013

7 70.000 de euro pentru ttinerii fermieri lla Consiliu C ili mărirea ăi acestor sume, cred că România nu va uza de aceasta pentru că, din păcate, sumele nu sunt satisfăcătoare nici pe zona de dezvoltare rurală, avem nevoie foarte mult să investim în zona de proiecte, în modernizarea fermelor, şi în mediul rural, pentru a reduce discrepanţele dintre acesta şi mediul urban. Există această posibilitate, însă după discuţiile pe care le purtăm nu cred că vom uza de această posibililate”, a susţinut dl Constantin.

Creşterea nivelului de plafonare a subvenţiilor Un alt element mediatizat şi în România se referă la plafonarea subvenţiilor din 2014. În octombrie 2011, Comisia Europeană a propus plafonarea plăţilor directe la 300.000 euro/fermă. Propunerea a trezit dezbateri aprinse, iar multe dintre statele membre, printre care şi România, nu sunt de acord cu această măsură. „Probabil se va merge pe o variantă de implementare voluntară a acestui plafon. Să stabilească fiecare stat membru care este nivelul la care se realizează plafonarea, fie la 300.000 de euro, şi sunt state care vor aplica

„P „Pentru tinerii fermieri, există măsuri de sprijin pe mai multe zone, atât pe d zona de plăţi directe, cât şi pe cea de dezvoltare rurală. Pe Pilonul II am avut o experienţă pozitivă cu instalarea tinerilor fermieri, Măsura 112, unde au existat peste 25.000 de solicitari, dar din păcate fondurile avute la dispoziţie au ajuns pentru 8.500 de fermieri. Am acordat un sprijin de 40.000 de euro, nerambursabil, pentru instalarea tinerilor în mediul rural, iar pe următoarea programare financiară dorim să mărim acest sprijin la 70.000 de euro. Dorim să mărim alocarea financiară, pentru a atrage câţi mai mulţi tineri în mediul rural. Tânărul fermier trebuie să aibă până în 40 de ani şi să desfăşoare o activitate agricolă. Pe zona de plăţi directe, fermierul tânăr va primi o subvenţie suplimentată cu 25%, timp de 5 ani, pentru primele 25 de hectare. Este o măsură pe care România a promovat-o cel mai mult şi pe care a reuşit s-o extindă şi la nivelul celorlalte state membre”, a declarat dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Mai 2013 15

În perioada 17-19 aprilie 2013, echipa redacţională a revistei „Agrimedia” a fost invitată să participe la un eveniment important din viaţa unei asociaţii culturale din sudul ţării, asociaţie ce poartă numele de „Fiii şi prietenii Caracalului”, locaţia manifestărilor festive fiind Teatrul Naţional din Caracal. Invitaţia a fost acceptată cu interes şi cu multă plăcere, având în vedere bunele relaţii existente între asociaţie şi revista „Agrimedia”.

«Agrimedia», în mijlocul prietenilor caracaleni La eveniment au participat ingineri agronomi, specialişti în diverse domenii de activitate agricolă, consilieri pe probleme de agricultură şi oameni interesaţi de problemele agriculturii şi mai ales de rezolvare a acestora. Dar despre ce eveniment era vorba? Din invitaţia transmisă am aflat cu mare bucurie faptul că Asociaţia „Fiii şi prietenii Caracalului” aniversa 5 ani de existenţă. Mai precis, la data de 17 aprilie 2008, un grup de caracaleni inimoşi a hotărât înfiinţarea acestei asociaţii, într-una din sălile Muzeului Romanaţiului, luând ca model Asociaţia „Fiii şi prietenii Branului”, condusă de domnul notar public Emil Stoian. Ideea înfiinţării unei asemenea asociaţii a adus-o de la Bran doamna Roxana-Dana Nicula, în urma participării sale la manifestările dedicate comemorării a 75 de ani de la moartea generalului Traian Mosoiu, organizate în zilele de 11-12 august 2007. Şi iată că au trecut 5 ani de activitate neîntreruptă a asociaţiei, ce are în rândul membrilor săi ingineri, medici, profesori, pensionari, scriitori, economişti, conducători ai unor 16 Mai 2013

societăţi comerciale, ziarişti, membri ai conducerii municipale locale şi alţi caracaleni dornici de a lua parte activă la evenimentele organizate şi desfăşurate sub cupola acestei forme de cultură. De ce revista „Agrimedia” aici? Trebuie să reamintim că în anul 2012 Consiliul Director al Asociaţiei „Fiii şi prietenii Caracalului” a hotărât, în unanimitate deplină, acordarea unei „Diplome de excelenţă” revistei „Agrimedia”, pentru întreaga activitate editorială, publicistică şi organizatorică. Aceasta a constituit una dintre recunoaşterile oficiale ale întregii munci depuse neîntrerupt, pe parcursul a 6 ani de existenţă a revistei, de către toţi membrii care au contribuit la afirmarea revistei „Agrimedia” şi poziţionarea ei în topul celor mai bune reviste de specialitate. În paginile revistei „Agrimedia” au scris numeroase articole oameni de ştiinţă caracaleni (dr. ing. Elena Mateescu, dr. ing. Victor Viorel Vătămanu), care prin tot ceea ce au prezentat au demonstrat o nouă viziune şi deosebit spirit practic în rezolvarea unor probleme legate de condiţiile agro-pedo-ameliorative ale zonei de sud a României.

Manifestările organizate cu acest prilej de către membrii Asociaţiei „Fiii şi prietenii Caracalului” au condus la cimentarea unor legături de prietenie şi respect, dar şi la manifestarea deplină a spiritului colegial în prezentarea corectă a tuturor materialelor. În continuare, avem în faţă un tablou succint a tot ce înseamnă „Agrimedia”. În paginile revistei se regăsesc articole de maximă actualitate cu privire la întreaga gamă de probleme ridicate de un sector extrem de important al existenţei noastre - agricultura. Tehnologiile de cultură specifice activităţii din vegetal, legumicultură, pomicultură, viţă-de-vie, apicultură prezentate permanent, secvenţele tehnologice ale unor culturi agricole, problemele legate de tehnologia maşinilor şi a echipamentelor agricole de ultimă generaţie, legislaţia agricolă, prezentarea evenimentelor internaţionale cu influenţă asupra bunei desfăşurări a activităţii agricole sau opiniile unor fermieri sunt o parte din subiectele prezentate în paginile revistei, care au generat opinii favorabile legate de complexitatea problemelor abordate.

www.agrimedia.ro

Mai 2013 17

Pornind de aici, participarea la manifestările aniversare ale Asociaţiei „Fiii şi prietenii Caracalului” a constituit un bun prilej de a prezenta, în cadrul festiv, problematica abordată de revistă şi gândurile noastre pentru viitor. De mare importanţă a fost ideea lansată de managerul revistei „Agrimedia”, aceea de a prelua şi de a fi puntea de legătură între agricultori şi forurile conducătoare în rezolvarea unor probleme ridicate de către aceştia. (A se vedea importanţa lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi mai ales cea a aplicării irigaţiilor în acestă zonă supusă efectelor fenomenelor meteorologice de secetă şi arşiţă, specifice lunilor iulie-august.) Trebuie să amintim participarea unor reprezentanţi de seamă ai vieţii intelectuale (prof. dr. doc. George Dincă, Alexandru Mironov, reprezentanţi ai Universităţii Bucureşti, Universitatea Româno-Americană - prof. Constantin Floricel, Universtatea din Bremen prof. Viorel Roman), ai vieţii spirituale (Sebastian - Episcopul Slatinei şi Romanaţilor), ai vieţii academice (col. Marin Valentin, secretar al Diviziei de Istoria Ştiinţei, Academia Romană), ai vieţii culturale (Gheorghiţă

Nicolae, jurnalist - redactor tv), ai vieţii medicale (doctor Ghiţă Dănuţ, doctor Viorel Rădulescu) etc. Dacă adăugăm şi faptul că în această perioadă s-a prezentat şi numărul festiv 1-2 (18-19) 2013 al revistei „Vitralii Romanaţene”, avem imaginea unei palete deosebit de bogate a activităţii Asociaţiei „Fiii şi prietenii Caracalului”. În final, putem afirma că participarea la Caracal, la evenimentele prilejuite de împlinirea a 5 ani de activitate a Asociaţiei „Fiii şi prietenii Caracalului”, a fost un eveniment deosebit de important şi pentru reprezentanţii revistei „Agrimedia”, iar activitatea desfăşurată în cadrul acestor manifestări a fost mai mult decât fructuoasă. Astfel, pe holurile şi chiar în afara teatrului, s-au purtat discuţii deosebit de interesante şi s-au găsit anumite soluţii pentru rezolvarea unor idei, a unor păreri şi chiar a unor propuneri ce vizează continua dezvoltare a revistei „Agrimedia”. Adresăm prietenilor noştri caracaleni gândurile noastre bune, însoţite de: „Vivat! Crescat! Floreat!” pentru tot ce au făcut şi fac într-un mic, dar cochet municipiu din sudul ţării.

Contestarea unei tehnologii-cheie de protecţia plantelor Pentru a doua oară, statele membre ale UE nu au ajuns la un acord cu privire la interzicerea unei tehnologii-cheie de protecţia plantelor. Syngenta a luat act de faptul că statele membre ale Uniunii Europene, pentru a doua oară, nu au putut ajunge de comun acord asupra propunerii Comisiei Europene de a interzice produsele de protecţia plantelor pe bază de neonicotinoide. Aceast lucru ar trebui să determine Comisia Europeană să revină la masa negocierilor cu statele membre, evitând forţarea aplicării unei restricţii la nivel comunitar. „Încă o dată, Comisia Europeană a eşuat în obţinerea suportului necesar pentru aplicarea interzicerii acestei tehnologii. Propunerea de interzicere a Comisiei Europene nu are la bază 18 Mai 2013

un temei ştiinţific fundamentat şi ignoră complet o multitudine de dovezi ştiinţifice obţinute în condiţii reale de cultură, care atestă faptul că aceste produse de protecţia plantelor nu afectează sănătatea albinelor. În loc să interzică aceste produse, Comisia ar trebui să analizeze motivele reale ale declinului sănătăţii albinelor, precum boli, virusuri şi pierderea habitatelor şi a surselor de nutriţie”, a declarat John Atkin, Syngenta Chief Operating Officer. Propunerea de interzicere a produselor de protecţia plantelor pe bază de neonicotinoide vine ca urmare a evaluării pripite, bazată pe teorie, a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA). Această autoritate a folosit în evaluare o metodologie greşită, supraevaluând cantitatea de produse de protecţia plantelor la care sunt expuse albinele

în condiţii reale de cultură. De asemenea, au fost ignorate studii şi rezultate indepedente de monitorizare, inclusiv datele recent publicate de guvernul Regatului Unit al Marii Britanii, care a concluzionat faptul că aceste produse nu afectează sănătatea albinelor. Declinul sănătăţii albinelor reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale agriculturii. Syngenta a solicitat Comisiei Europene să depună toate eforturile necesare pentru a analiza cauzele reale care determină declinul sănătăţii albinelor. Compania Syngenta a lansat recent propriul plan de acţiune pentru protecţia sănătăţii albinelor, care vine să susţină eforturile continue din ultimii 10 ani prin iniţiativa Operaţiunea Polenizator (Operation Pollinator).

www.agrimedia.ro

Mai 2013 19

APDRP - prima instituţie certificată ISO 20000 APDRP a obţinut certificarea internaţională pentru standardul de calitate ISO 20000-1:2011, aplicabilă sistemului de management al serviciilor IT. Astfel, devine prima instituţie publică din România care este certificată ISO 20000 de către un auditor extern. Această certificare, obţinută în martie 2013, atestă că procesele IT ale agenţiei sunt în concordanţă cu normele, prevederile şi regulamentele internaţionale. Prin implementarea acestui standard, agenţia se asigură că toate problemele ce pot apărea în cadrul sistemelor informatice ale acesteia sunt monitorizate şi rezolvate într-un timp optim, astfel încât îndeplinirea sarcinilor experţilor legate de evaluarea, contractarea sau plata proiectelor să nu fie întârziate din cauza apariţiei unor probleme de sistem. Certificarea, atestată de Lloyd’s Register Quality Assurance din Marea Britanie, garantează performanţa serviciilor IT din cadrul agenţiei. Se certifică totodată că APDRP îndeplineşte cerinţele legate de planificarea, implementarea, operarea, monitorizarea, analiza, menţinerea şi îmbunătăţirea sistemelor sale IT. Sistemul de Management IT susţine furnizarea serviciilor legate de infrastructură, comunicaţii şi managementul aplicaţiilor pe care angajaţii agenţiei le folosesc în relaţia cu beneficiarii Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

parte a sistemului de management al serviciilor IT certificat ISO. Implementarea măsurilor prevăzute pentru obţinerea certificării, însemnând crearea şi implementarea politicilor şi procedurilor, a durat 10 luni. Procesul de certificare ISO 20000, auditat de firma Lloyd’s, s-a făcut în două etape. În prima etapă a fost analizată documentaţia elaborată de către Direcţia IT a APDRP, în etapa a doua având loc auditarea propriu-zisă. Ciclul de certificare este de 3 ani, până în martie 2016. Pe parcursul acestui ciclu se vor efectua vizite de supraveghere la interval de 12 luni, respectiv 2 vizite de supraveghere. Beneficiile implementării şi certificării ISO/IEC 20000-1:2011 vizează, în primul rând, creşterea calităţii activităţilor pe care APDRP le oferă atât angajaţilor, cât şi beneficiarilor. Practic, auditarea a certificat faptul că în cadrul APDRP selectarea şi gestionarea furnizorilor externi se fac în mod eficient. Un alt fapt certificat este corelarea calităţii activităţii cu politica şi viziunea organizaţiei, iar în cazul agenţiei aceasta presupune inclusiv alinierea la cele mai înalte standarde de calitate existente în cadrul Uniunii Europene. Printre punctele de control, auditarea în vederea certificării a privit cadrul procedural, controlul accesului bazee de date, accesu u laa diferitele d e te e ba

trasabilitatea documentelor şi a operaţiunilor efectuate de angajaţii APDRP în relaţia cu beneficiarii. Certificarea ISO a agenţiei în conformitate cu standardele internaţionale a însemnat integrarea sistemelor de management IT într-unul singur, numit „sistem integrat de management”. Primul pas a fost proiectarea acestui sistem în conformitate cu cerinţele de calitate ale standardului internaţional ISO 20000 şi elaborarea documentaţiei necesare pentru implementare. După instruirea personalului cu privire la cerinţele ce trebuie îndeplinite, a urmat implementarea propriu-zisă a proiectului, în urma căruia a fost creat sistemul de management al serviciilor IT din cadrul APDRP. Ultimul pas a fost contactarea şi contractarea unui organism de certificare, în cazul APDRP Lloyd’s Register Quality Assurance din Marea Britanie, în vederea efectuării auditului de certificare. Această certificare ISO creşte încrederea organismelor externe în agenţie, cu impact asupra reducerii numărul de audituri efectuate.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

De exemplu, înregistrarea şi procesarea cererilor de finanţare se fac la sediile Oficiilor Judeţene pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP), prin Sistemul de Procesare a Cererilor de Dezvoltare Rurală (SPCDR). Acest program computerizat, special conceput pentru managementul documentelor aferente proiectelor de investiţii, este 20 Mai 2013

www.agrimedia.ro

Mai 2013 21

Prelungire sesiune AM-POP Prelungirea, până la data de 31.05.2013, a sesiunii închise de primire cereri de finanţare pentru Măsura 2.1, Acţiunile 1, 2, 3 şi Măsura 2.3 Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP (DGPAMPOP) anunţă prelungirea, până la data de 31.05.2013, a sesiunii închise de primire cereri de finanţare pentru următoarele măsuri/acţiuni pentru acordarea fondurilor nerambursabile pentru pescuit şi acvacultură, conform măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit:

- Măsura 2.1: Acvacultură - Acţiunile 1, 2 şi 3, având alocată pentru această sesiune suma de 60.000.000 de euro; - Măsura 2.3: Prelucrarea şi comercializarea peştelui, având alocată pentru această sesiune suma de 10.000.000 de euro. Depunerea proiectelor se va face la sediile Compartimentelor Regionale, în intervalul orar 8.30-16.30, până la data de 31 mai 2013. Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în cadrul Ghidului Solicitantului aferent fiecărei măsuri. În cazul măsurilor ce implică evaluarea

tehnică şi financiară, pentru a fi selectat pentru finanţare proiectul trebuie să obţină punctajul minim prevăzut pentru fiecare măsură, conform Ghidului Solicitantului. DGP-AMPOP îi va notifica pe toţi solicitanţii privind rezultatul evaluărilor cererilor de finanţare depuse de către aceştia la sediile Compartimentelor Regionale. Informaţii detaliate privind accesarea şi derularea măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit sunt cuprinse în Ghidurile Solicitantului, care vor fi publicate pe site-urile www. madr.ro şi www.ampeste.ro.

Reglementarea diferenţei nefavorabile de curs valutar În cadrul şedinţei de Guvern din data de 30 aprilie 2013, s-a aprobat Ordonanţa de Urgenţă pentru completarea art. 13 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat. (…) Prin acest act normativ este reglementată finanţarea diferenţei nefavorabile de curs valutar aferentă plăţilor efectuate de către beneficiarii

proiectelor depuse pe Măsurile 121, 123, 312, 313 din PNDR către furnizori pentru achiziţiile de utilaje şi/sau echipamente contractate în euro, în limita a până la 15% din valoarea iniţială a contractului în lei. Urgenţa adoptarii prezentului act normativ constă în evitarea pierderii finanţării europene, prin dezangajarea alocării aferente măsurilor din PNDR, în contextul finalizării perioadei de programare 2007-2013, când nu se mai pot încheia contracte noi cu finanţare nerambursabilă europeană în situaţia angajării totale a alocării financiare aferente măsurilor PNDR, iar sumele depuse pe măsurile din PNDR care au deja obligaţia asigurării cofinanţării acestora şi a efortului financiar suplimentar rezultat din

acoperirea diferenţelor nefavorabile de curs valutar nu mai pot fi realocate pentru finanţarea unor noi contracte. Neadoptarea proiectului de act normativ în regim de urgenţă poate avea drept consecinţă creşterea ratei de rezilieri a proiectelor din PNDR, cu consecinţe nefavorabile atât în plan financiar, pentru beneficiarii aflaţi în această situaţie, ce trebuie să returneze întregul sprijin financiar acordat, cât şi în plan social, prin pierderea locurilor de muncă create sau propuse a fi realizate prin proiect, precum şi pierderea finanţării europene reprezentate de sumele provenite din rezilieri.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

SC AGRICOST SRL Iaşi, Punct de lucru Brăila, vinde un număr de 27 de TRACTOARE CASE MX 285 şi CASE MAGNUM 280 în stare perfectă de funcţionare, an fabricaţie 2005-2006, cu ore de funcţionare între 8.000 şi 11.000 şi preţuri cuprinse între 26.000 şi 30.000 euro + TVA. Utilajele pot fi vizionate de cei interesaţi în Brăila, Str. Călăraşilor nr. 327. Relaţii la telefon 0721.275.382 cu domnul director mecanizare Stroe Nicolae. 22 Mai 2013

www.agrimedia.ro

Mai 2013 23

Cunoaşterea şi aplicarea în practică a biologiei speciilor pomicole constituie cheia succesului în obţinerea de producţii, mari şi stabile, de fructe.

Formarea şi evoluţia mugurilor la speciile pomicole În perioada de creştere a lăstarilor, la subsoara frunzelor încep să se formeze mugurii vegetativi, cu primordiile foliare şi solzii protectori. Cea mai mare parte din aceşti muguri trec într-o stare de repaus, iar alţii, după cum afirma N. Cepoiu, formează lăstari anticipaţi sau se transformă în muguri pe rod. Această transformare este rezultatul influenţei pe care o exercită mărimea recoltei (de fructe) asupra unor procese interne şi în mai mică măsură al factorilor climatici. Se cunoaşte că, în condiţiile unei recolte supraoptimale, aparatul foliar al pomului se diminuează, iar mărimea şi structura frunzei sunt mult deficitare în fotoasimilate. Din cauza competiţiei pentru hrană între diferite organe ale pomilor (lăstari, fructe, muguri), cantitatea şi calitatea hranei sunt din ce în ce mai reduse şi mai puţin favorabile formării mugurilor de rod. Trecerea mugurilor vegetativi spre faza reproductivă se realizează numai atunci când aparatul foliar este sănătos şi normal dezvoltat şi în condiţiile în care pentru fiecare fruct recoltat se asigură 24 Mai 2013

cel puţin 30-50 de frunze la măr şi 70-80 de frunze la piersic. În timpul formării lor, mugurii de rod parcurg două etape distincte, şi anume: inducţia florală (inducţia antogenă) şi organogeneza florală (formarea organelor florale). Inducţia florală este prima etapă a evoluţiei mugurilor vegetativi spre cei reproductivi şi se realizează numai atunci când pomii dispun de suficiente rezerve de substanţe hidrocarbonate şi proteice (azot proteic). Apariţia primordiilor florale consfiinţeşte sfârşitul acestei faze. În condiţiile din România, inducţia florală are loc după încheierea creşterii intensive a lăstarilor, adică în ultima decadă a lunii iunie şi prima decadă a lunii iulie (N. Cepoiu, 1974). La pomii tineri, îngrăşaţi puternic cu azot, în toamnele lungi şi călduroase, inducţia florală poate apărea mult mai târziu (luna septembrie). Inducţia la măr se produce mai întâi la soiurile care fructifică pe ramuri scurte (soiuri şpur) şi la cele cu recolte slabe. Pe ramurile lungi, iniţierea florală este mai lentă şi uneori are şanse puţine de a se

realiza. După încheierea inducţiei, urmează faza în care se formează organele florale (organogeneza florală). Acest stadiu coincide cu faza formării mugurilor de rod şi continuă în primăvara următoare cu faza înfloririi şi legării fructelor. Organogeneza florală la măr cuprinde: formarea florii centrale din inflorescenţă, apoi diferenţierea celorlalte flori (3-5). În cadrul fiecărei flori, apar pe rând, la intervale scurte, mici protuberanţe din care se formează succesiv 5 sepale, 5 petale, 20 de stamine şi 5 pistile. Cu această structură, mugurii de rod la măr intră în repausul de iarnă. În acest repaus, mugurii trec prin temperaturi scăzute şi dobândesc însuşirea de a înflori şi a forma fructe. Dacă frigul lipseşte (cazul zonelor calde), aceşti muguri nu pornesc în vegetaţie, se usucă şi cad în masă. După parcurgerea repausului de iarnă (obligatoriu), când temperatura aerului creşte şi depăşeşte pragul biologic (6-8 grade Celsius) mai multe zile consecutiv, mugurii vegetativi şi de rod se umflă şi pornesc în vegetaţie. În această perioadă, aşa după cum arată acelaşi

www.agrimedia.ro

Mai 2013 25

autor, N. Cepoiu, mugurii parcurg mai multe faze fenologice (fenofaze) specifice, formând lăstari şi fructe. Din mugurii vegetativi se formează lăstarii, care reînoiesc structura coroanei în fiecare an. De la începutul umflării mugurilor şi până la oprirea creşterii lăstarilor sunt parcurse succesiv următoarele faze fenologice: dezmuguritull şi începutul creşterii lăstarilor; creşterea intensă a lăstarilor; încetinirea şi încetareaa creşterii lăstarilor şi maturarea ţesuturilor şi pregătirea pomilor pentru iernat. Durata acestor faze este mai mică sau mai mare în funcţie de vârsta pomilor, mărimea recoltei, nivelul agrotehnicii aplicate şi condiţiile climatice ale zonei de cultură. La pomii tineri, primele două fenofaze se desfăşoară cu o intensitate mai mare la pomii maturi, în timp ce ultimele două se încheie relativ târziu şi, de aceea, în unii ani, pomii sunt expuşi la îngheţurile timpurii din toamnă. Dezmuguritul şi începutul creşterii lăstarilor are loc în perioada martieaprilie (după specie) şi sunt influenţate de nivelul temperaturii şi starea de aprovizionare a pomilor cu substanţe de rezervă. În general, această fază se desfăşoară lent şi se încheie când apare prima frunză adevărată. Frunzele formate în această fenofază sunt mici, anormale şi cu un randament scăzut în fotosinteză, iar mugurii care se formează la baza rozetei sunt slab dezvoltaţi şi rămân multă vreme în stare latentă.

Victor VĂTĂMANU

Creşterea intensă a lăstarilor începe o dată cu formarea celei de-a 5-6-a frunze şi se încheie când sporurile zilnice de creştere a lăstarilor devin constante. Calendaristic, creşterea intensă se desfăşoară la începutul primăverii şi începutul verii (mai-iunie) şi durează circa 3-4 săptămâni la pomii maturi şi 6-8 săptămâni la pomii tineri. În această fenofază, lăstarii ating dimensiuni mari şi de aceea, pentru susţinerea creşterii, sunt necesare cantităţi importante de îngrăşăminte azotoase. Încetinirea şi încetarea creşterii lăstarilor încep când sporurile de creştere a lăstarilor devin constante şi se încheie o dată cu formarea mugurelui terminal. În această fază se desăvârşeşte suprafaţa aparatului foliar pe baza noilor frunze care apar în zona de vârf a lăstarului şi a celor mai vechi care ating dimensiunile 26 Mai 2013

normale. Mugurii laterali devin normali şi se pot transforma în muguri de rod datorită acumulărilor mari de substanţe de rezervă în ramuri. Calendaristic, această fenofază se desfăşoară în perioada sfârşit de iunie-început de iulie. Maturarea ţesuturilor şi pregătirea pomilor pentru iernare este cea de-a 4 şi ultima fază a evoluţiei lăstarului. În acest timp, lăstarii se lignifică, se călesc şi se pregătesc pentru a preîntâmpina rigorile iernii. În anii cu toamne lungi şi umede, când frunzele persistă pe lăstari, există pericolul ca lemnul să nu se matureze şi ramurile să degere. Pentru prevenirea acestor pierderi, este de dorit ca în lunile de vară (iulie-august) să nu se mai aplice fertilizări cu azot şi udări. Din mugurii de rod (floriferi şi micşti) se formează flori şi fructe. Până la recoltare, organele de rod parcurg următoarele fenofaze: înfloritul şi legatul fructelor; creşterea fructelor şi maturarea fructelor. Înfloritul şi legatul fructelor este fenofaza care se realizează pe baza substanţelor de rezervă acumulate în tulpina pomilor în anul precedent. Când pomii înfloresc abundent şi cantitatea de substanţă de rezervă este mică, există pericolul ca florile să cadă în masă (caz frecvent la specia cais) şi să rămână puţine flori legate. Această fenofază începe cu umflarea mugurilor şi apariţia bobocilor florali şi continuă cu deschiderea florilor, iar finalul acestei fenofaze o reprezintă căderea petalelor şi legarea fructelor. În timpul apariţiei butonilor florali are loc formarea polenului şi a ovulelor. Înfloritul la specia de măr începe cu deschiderea florii centrale, iar la specia pomicolă de păr, cu una dintre florile marginale. Pentru realizarea unei fructificări normale se are în vedere ca la plantare să fie respectată schema de polenizare. Polenizarea se realizează cu ajutorul

vântului sau a insectelor (albine, bondari etc.). Când condiţiile de mediu sunt favorabile şi donatorii de polen (soiurile polenizatoare) produc polen bun şi în cantitate suficientă, există posibilitatea ca pomii să lege un număr foarte mare de fructe. Situaţia este şi mai alarmantă atunci când soiurile leagă şi pe cale partenocarpică (fără polenizare). În aceste condiţii de legare excesivă, pericolul unei căderi în masă a fructelor tinere creşte (din cauza competiţiei pentru hrană), punând în pericol nivelul recoltelor. Creşterea fructelor începe din momentul legării fructelor şi durează până la intrarea în pârgă a acestora. Perioada de creştere a fructelor este diferită de la o specie la alta şi chiar de la un soi la altul. Astfel, pentru creşterea cireşelor, la unele soiuri sunt necesare numai 45 de zile, în timp ce pentru soiurile de măr de iarnă, perioada de creştere a fructelor se prelungeşte până la 150-160 de zile. La speciile de măr şi păr, creşterea fructelor este continuu ascendentă până la faza de pârgă, în timp ce la speciile de prun, cais, cireş, vişin şi piersic ritmul creşterii este întrerupt în perioada formării sâmburelui. Fructele cresc mai întâi în diametru şi apoi în înălţime. În luna iunie asistăm la o cădere mai intensă a fructelor tinere din cauza tendinţelor pomilor de a-şi autoregla mărimea recoltei în raport cu potenţialul lor de rodire. Când numărul de fructe legate pe pom este mai redus, căderea din iunie poate fi prevenită prin suprimarea ramurilor apicale (din vârf) care le concurează (pentru hrană şi apă). În condiţii de secetă, unele soiuri de măr crapă şi se prăbuşesc, iar cele de păr formează numeroase sclereide (celule pietrificate) în pulpa fructului. Prin aplicarea tăierilor de normare şi reînnoire a lemnului productiv sunt reţinute pe pom fructe mai puţine, care cresc mai intens şi ating dimensiuni mai mari. Maturarea fructelor începe cu faza de pârgă şi continuă cu coacerea propriu-zisă, realizând calităţile gustative şi coloritul specific soiului. Pe măsură ce avansează în coacere, unele fructe evoluează mai lent, iar altele mult mai rapid, indicând astfel un anumit grad de perisabilitate. Pentru obţinerea unor fructe comerciale şi competitive pe piaţa agroalimentară liberă, nu trebuie să lipsească din tehnologia de cultură măsurile de protecţie a pomilor şi recoltei.

www.agrimedia.ro

Mai 2013 27

Lucrări de îngrijire la cultura de cartof Întreţinerea culturii de cartof fără folosirea erbicidelor De la plantat la răsărit, intervalul este de regulă de peste 30 de zile (la cartoful preîncolţit de 18-25 de zile). În acest interval trebuie distruse buruienile şi crusta care se poate forma (cu atât mai periculoasă cu cât terenul este mai greu şi vremea mai ploioasă). Rezultatele cele mai bune se obţin atunci când lucrările se fac imediat ce se observă apariţia buruienilor. Prima lucrare este necesară, în general, la 10-14 zile după plantat. Când plantatul s-a făcut cu biloane, se lucrează cu grapa-plasă în agregat de 3 câmpuri, cu lăţimea de lucru de 8,4 m (3 treceri ale maşinii de plantat) şi cu viteza de înaintare de 5-7 km/h. Grapa distruge bine buruienile şi crusta de pe coama biloanelor şi de pe intervalul dintre biloane. La interval de 1-4 zile se lucrează din nou cu cultivatorul echipat cu piese tip rariţă. Gh. Bîlteanu şi V. Bîrnaure consideră că prin această lucrare se distrug activ buruienile şi crusta dintre biloane şi prin refacerea 28 Mai 2013

biloanelor se acoperă şi se înăbuşe buruienile care au tendinţa de a răsări. Lucrarea succesivă cu grapa-plasă şi cu piese tip rariţă de refacere a bilonului se repetă încă o dată (când s-au plantat tuberculi preîncolţiţi) sau de 2 ori, la celelalte culturi, după intervale de câte 8-12 zile. Cu două sau trei asemenea succesiuni de lucrări se realizează o bună întreţinere a culturii până la răsărit, dacă terenul nu este puternic îmburuienat cu buruieni perene, care rezistă la acţiunea grapei-plasă, indiferent de faptul dacă este folosită cu colţii scurţi

sau cu colţii lungi îndreptaţi în jos. Dacă după plantatul cartofului terenul rămâne plan (acoperirea în „ras” mecanică sau manuală), întreţinerea culturii se face prin 2-3 trecerei cu grapa cu colţi reglabili, care distruge bine atât crusta, cât şi buruienile anuale (ce răsar din rezerva de seminţe din sol). După răsărire, îngrijirea culturilor se face, de asemenea, diferenţiat, după cum plantatul s-a făcut cu acoperire plană sau în biloane. La plantatul plan se face o praşilă mecanică, imediat ce rândurile sunt bine vizibile. Se lucrează la adâncimea de 8-10 cm, cu zonă de protecţie de 12-15 cm de fiecare parte p a rândurilor, cu viteza de 4-5 km/h. Următoarele lucrări sunt lucrări de bilonare, U de d obicei în număr de 2-3; numai la cartoful extratimpuriu poate fi suficientă ca o lucrare de prăşit şi una de bilonare. Pentru a se dezvolta normal, tuberculii P trebuie să fie acoperiţi tot timpul cu un tr strat st de pământ afânat şi mărunţit, de 8-9 8 cm grosime. La prima lucrare, bilonul nu n se va face prea înalt (să nu acopere

www.agrimedia.ro

Mai 2013 29

Victor VĂTĂMANU

tufa), înălţimea lui devenind din ce în ce mai mare la lucrările următoare. În final, trebuie să rezulte un bilon înalt de 13-15 cm deasupra tuberculului plantat. Important este ca bilonul să fie bine încheiat pe coamă. Aceasta asigură atât o bună dezvoltare a tuberculilor, cât şi înăbuşirea buruienilor şi scurgerea apei pe taluzurile biloanelor, prevenind excesul de apă în zona cuiburilor şi infestarea cu mană a tuberculilor de la frunzele bolnave căzute pe bilon. Dacă prezenţa buruienilor perene impune acest lucru, se va executa o întreţinere manuală completă pe rând (prăşit şi refacere a bilonului, cu grijă mare pentru a nu vătăma tuberculii şi tufa aeriană) sau una-două lucrări de plivit. Dacă plantatul s-a făcut cu biloane, atunci se execută numai lucrări de întreţinere (de refacere) a bilonului. Şi în acest caz, intervenţia manuală suplimentară poate fi necesară, pentru îndepărtarea buruienilor perene. La bilonările târzii pot fi necesare ridicătoarele de vreji, pentru a preveni distrugerea puternică a plantelor de cartof. La culturile irigate, lucrările de întreţinere se vor corela cu udările; întâi se face udarea şi apoi se execută prăşitul şi muşuroitul, afânând solul şi refăcând biloanele. În anii secetoşi, se fac mai multe udări şi numărul lucrărilor de afânare a solului şi refacere a biloanelor poate să fie mai mare. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor - controlul insificient al bolilor şi dăunătorilor constituie adesea cauza unor producţii mici şi neeconomice. Cele mai mari pierderi se datorează gândacului de Colorado şi manei catofului. Împotriva gândacului de Colorado se pot efectua tratamentele indicate de către Laboratorul Fitosanitar Judeţean, dar numărul de tratamente variază de la un an la altul, de la soi la soi şi de la zonă la zonă. Rezultate mai bune se obţin când se alternează produsele folosite ca tratament. Contra adulţilor hibernanţi, tratamentul se recomandă în cazul când numărul este mai mare de 10 la 100 de plante (1/10). Pentru combaterea manei cartofului se recomandă ca la primul şi ultimul tratament să se folosească produse cuprice, care dau rezultate mai bune şi în perioadele ploioase. La culturile irigate, tratamentele se vor efectua după udările aplicate. Când avertizările pentru mană şi gândacul de Colorado coincid, tratamentele se fac combinat. 30 Mai 2013

Întreţinerea culturilor de cartof cu folosirea erbicidelor Buruienile din culturile de cartof se combat cu multă greutate, deoarece primele faze de vegetaţie ale plantei corespund cu intervalele ploioase din lunile mai şi iunie, când nu se poate intra în culturi decât un număr mic de zile, din cauza solului prea umed. De aceea, buruienile produc pagube mari, diminuând adesea recoltele cu 20-35% (H. Bredt, V. Bîrnaure), chiar în cazul unor lucrări de îngrijire efectuate cât se poate de bine cu mijloace mecanice. Scăderea producţiei se datorează consumului unor mari cantităţi de apă şi elemente nutritive de către buruieni şi creării de dezechilibre în nutriţia plantelor. Buruienile scad eficienţa tratamentelor împotriva bolilor (mai ales a manei) şi a dăunătorilor. În lanurile cu buruieni, recoltarea mecanizată a cartofului este foarte dificilă sau aproape imposibilă. Prin folosirea erbicidelor se pot obţine producţii de cartof aproximativ egale cu cele obţinute prin întreţinerea mecanică a culturii. Epoca de aplicare a tuturor erbicidelor este în intervalul de la plantat până la răsărit. Deoarece efectul erbicidelor nu este de prea lungă durată (obişnuit 40-60 de zile), teoretic, cel mai bine este ca erbicidele să fie administrate cu câteva zile înainte de răsăritul cartofului, pentru a controla buruienile până în lunile iulie-august, fără alte intervenţii. În practică însă, se întâmplă adesea ca perioada de răsărire să coincidă cu un interval ploios şi erbicidele să nu poată fi aplicate. De aceea, s-au făcut studii şi cercetări privind administrarea erbicidelor mai timpuriu, în speţă cât mai aproape de plantat, atunci când se găsesc frecvent intervale de timp în care solul are umiditate corespunzătoare şi vremea este însorită. S-a constatat că nu sunt diferenţe mari ale efectului erbicidelor dacă aplicarea lor se face la 7-14 zile după plantat

sau cu câteva zile înainte de răsărire (Lidia Geamănu şi V. Bîrnaure). În practică, rămân două soluţii posibile pentru folosirea corectă a erbicidelor în cultura cartofului, şi anume: combaterea buruienilor perene cu mijloace integrate (lucrările solului, rotaţii etc.) şi intervenţia contra lor, premergător culturii de cartof prin erbicide neselective; aplicarea erbicidelor în cantităţile recomandate şi întreţinerea suplimentară a culturilor prin 1-2 lucrări de prăşit şi bilonare sau o bilonare plus plivit, pe rând, în perioada de la răsărire la recoltare. În acest fel, culturile de cartof sunt menţinute curate de buruieni, cu ajutorul erbicidelor, în perioadele de după răsărire, când se efectuează greu întreţinerea mecanică din cauza ploilor şi se luptă totodată eficace şi economic împotriva îmburuienărilor târzii şi a buruienilor perene, corelând, la nevoie, lucrările clasice de întreţinere cu graficul de aplicare a udărilor. Lidia Geamănu a demonstrat că întreţinerea culturilor de cartof prin aplicarea erbicidelor celor mai uzuale şi 1-2 lucrări suplimentare conduc la obţinerea de producţii apropiate de varianta în care combaterea buruienilor s-a făcut prin lucrări repetate de prăşit şi bilonat. Tehnica de aplicare a erbicidelor - toate erbicidele recomandate de către specialiştii Laboratorului Fitosanitar Judeţean se aplică în perioada de la plantat la răsăritul cartofului. Cele mai bune rezultate se obţin când se face o rebilonare puternică şi se aplică concomitent erbicidele recomandate. S-a constatat că efectul erbicidelor este sporit dacă acestea rămân ca o peliculă la suprafaţa solului. Înseamnă că bilonul trebuie să se aşeze înainte de administrarea erbicidelor. Pentru a realiza aceasta, piesele de rebilonare se montează pe cadrul cultivatorului, iar duzele se fixează pe prelungitori metalici la o distanţă de 80-100 cm, în urma pieselor de bilonat. Erbicidarea cartofului se face pe toată suprafaţa, iar cantităţile recomandate de specialiştii în domeniu corespund acestui fel de erbicidare. Duzele se montează pe lăţimea de lucru, la intervale de 35 cm una de alta, asigurând (prin alternanţă) erbicidarea biloanelor şi a intervalelor dintre ele.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Mai 2013 31

Ricinul, prin preţul de valorificare a seminţelor, este o cultură extrem de rentabilă financiar, chiar şi la un nivel mediu scăzut al randamentului (producţii cuprinse între 700 şi 800 kilograme la hectar).

Tehnologia de cultură a ricinului (Ricinus communis) Produsele din ulei de ricin au utilizare largă în medicina umană şi veterinară. Se apreciază că uleiul de ricin are peste 200 de utilizări în care nu poate fi înlocuit sau în care dă produse net diferenţiate prin calitatea lor şi economicitatea de obţinere. Turtele sunt un îngrăşământ valoros (mai ales după degresare), iar după cum arată Gh. Bîlteanu şi V. Bîrnaure, în ultimii ani s-au găsit procedee de îndepărtare a compuşilor toxici pe care îi conţin, devenind astfel foarte valoroase pentru furajare şi chiar în hrana omului (există şi forme de ricin fără compuşi toxici în seminţe). Frunzele se folosesc la creşterea viermilor de mătase sau, în unele zone de pe glob, ca furaj. Din tulpini se obţin mucavale, hârtie de ziar, plăci aglomerate şi alte produse din celuloza pe care o conţin. Tulpinile conţin şi fibre textile valoroase pentru funii, sfoară, saci, saltele (Cernomaz, 1971). Ricinul este şi o excelentă plantă meliferă.

Rotaţia - ricinul nu are premergătoare neindicate, atât în România, cât şi în zona lui de cultură, cu condiţia combaterii integrate a buruienilor şi a unei fertilizări corespunzătoare. Se poate cultiva după 32 Mai 2013

cereale păioase de toamnă (grâu de toamnă, orz sau orzoaică de toamnă), leguminoase anuale, rădăcinoase, lucernă, porumb. Dintre aceaste plante, prăşitoarele gunoite sunt mai bune decât cele care primesc fertilizare minerală. Bîlteanu (1974) consideră că monocultura de ricin este contraindicată, dar în România este posibilă repetarea culturii de două ori, cu luarea unor măsuri speciale privind combaterea bolilor (fuzarioza, mai ales). După ricin, se pot cultiva toate plantele de primăvară.

Lucrările solului - în toamnă, arătura se execută la 25 cm. Pe cernoziomurile grele, Cernomaz (1971) indică arături de 30 cm, care aduc sporuri de recoltă. Este important să nu se formeze talpa plugului (hardpan) la arat, care împiedică pătrunderea rapidă a pivotului rădăcinii în adâncime. Primăvara, solul se pregăteşte prin 1-2 lucrări cu grapa cu discuri, iar înainte de semănat se lucrează cu combinatorul, la adâncimea de 9-10 cm. Acumularea unor mari rezerve de apă în sol şi combaterea buruienilor până în ziua semănatului au efect pozitiv asupra răsăririi şi creşterii iniţiale a

plantelor de ricin. La ultima lucrare de pregătire a patului germinativ se vor aplica şi erbicidele antigramineice.

Fertilizarea - pentru a produce 100 de kilograme de sămânţă, ricinul consumă, după Cernomaz, 7,5 kg de azot, 1,7 kg pentoxid de fosfor şi 5,9 kg de oxid de potasiu. E. Weiss (1971) precizează „exportul” de elemente nutritive pentru recolte de 1.700-2.000 kg/ha de seminţe, care, recalculat funcţie de distribuţia acestor elemente nutritive pe organele plantei, duce la valori mai mici pentru azot (6 kg/q sămânţă) şi fosfor (1,6 kg/q), dar mai mari pentru potasiu (9,0 kg/q.) Ricinul consumă mari cantităţi de calciu (5,8-6 kg/q sămânţă) şi de magneziu. Consumul global la randamentele apropiate de media rezultatelor obţinute în reţeaua CIOS, la materialul semincer semănat în România, se ridică la 110-140 kg N, 30-35 kg P şi 110-160 kg K la hectar. Cu toată fertilitatea ridicată a solurilor din zona favorabilă culturii ricinului, cantităţile de îngrăşăminte folosite uzual (30-40 kg N şi 40-50 kg/ha substanţă activă) sunt mici, în special pentru azot, cel puţin

www.agrimedia.ro

Mai 2013 33

în cazul soiurilor cu ramificare redusă, dar şi în condiţiile folosirii desicanţilor în vederea recoltării mecanizate. Mai benefice apar indicaţiile făcute de Cr. Hera şi Z. Borlan, care recomandă folosirea a 50-60 kg N/ha, cantitate ce poate fi mărită cu 10-20 kilograme în cazul aplicării unei tehnologii de nivel ridicat (cu atenţie deosebită la respectarea epocii de semănat şi a densităţii) şi când ricinul urmează în cultură după prăşitoare târzii negunoiate. Corectarea cantităţilor de azot în cadrul utilizării gunoiului de grajd la plantele premergătoare se face în limita a 1-1,5 kg N în minus pentru fiecare tonă de gunoi aplicată. Folosirea gunoiului de grajd la ricin este mai puţin indicată decât utilizarea lui la porumb (sau sfeclă), care precedă planta pe terenul respectiv. Îngrăşămintele cu azot se vor administra primăvara, la pregătirea patului germinativ (sau din îngrăşăminte complexe - aplicate toamna), iar cele cu fosfor, toamna, sub arătură. Îngrăşămintele binare, NP, folosite la semănat, dau rezultate bune, prin formarea mai timpurie a racemului principal, urmând a fi aplicate la 7,5 cm de rând (E. Weiss, 1958). De asemenea, în unele ţări cultivatoare de ricin se practică îngrăşarea la ultima praşilă (când plantele au înălţimea de 35-40 cm), cu azot şi fosfor (Cernomaz, 1963).

Victor VĂTĂMANU

Sămânţa şi semănatul - pentru realizarea unui semănat de calitate, seminţele de ricin trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe, printre care amintim: puritatea seminţelor trebuie să fie de 100%; capacitatea germinativă minimă admisă în urma rezultatelor de laborator să fie de 85% etc. Înainte de semănat, seminţele destinate semănatului se vor trata cu substanţe indicate de specialiştii Laboratorului Fitosanitar Judeţean, în vederea combaterii bolilor şi a dăunătorilor specifici acestei culturi. Epoca de semănat trebuie aleasă cu grijă, în fiecare an, în funcţie de evoluţia temperaturii solului. Dacă se seamănă înainte ca temperatura (dimineaţa, la ora 8, la 10 cm adâncime) să fie de 10-12 grade Celsius, 2-3 zile consecutiv, există pericolul ca multe seminţe să piară (prin fenomenele de clocire, atac de boli etc.). Întârzierea semănatului este la fel de dăunătoare, deoarece plantele nu ajung la maturitate, mai ales în cazul folosirii unor cantităţi mai mari de azot şi eventual al irigării culturii. 34 Mai 2013

Calendaristic, în epoca optimă, ricinul se seamănă în ultima decadă a lunii aprilie şi prima decadă din luna mai. Distanţa între rânduri, obligatorie în cazul mecanizării integrale a culturii, este de 80 cm, semănându-se cu semănătoarea SPC -6 (8, 12). Densitatea plantelor la recoltare este diferită, în funcţie de gradul de ramificare a plantei. În general, în funcţie de cantitatea de apă din sol, densitatea culturii de ricin este cuprinsă între 45.000 şi 65.000 de plante la hectar. Pierderile normale de seminţe şi plante sunt de 10-15% şi trebuie compensate prin semănatul suplimentar a 5.000-7.500 de seminţe germinabile la hectar. Cantitatea de sămânţă necesară cultivării unui hectar de ricin este de 22-30 de kilograme la hectar, în funcţie de soiul cultivat şi caracteristicile seminţei. Adâncimea de încorporare a seminţei este de 6-7 cm, în cazul unei bune aprovizionări cu apă a solului, sau de 8-10 cm în primăverile secetoase (Bîlteanu, 1974).

Lucrările de îngrijire - dacă nu se folosesc erbicide, ricinul se prăşeşte manual sau mecanic de 2-3 ori, în funcţie de gradul de îmburuienare. Prima lucrare se face după răsărirea totală, cu viteză mică de lucru şi cu zona de protecţie de 12-15 cm, evitând lovirea plantelor şi acoperirea lor cu pământ (Bîlteanu, 1974). A doua praşilă mecanică se execută la înălţimea plantelor de 15-20 cm, iar a treia praşilă mecanică se execută când talia ricinului este de 35-40 cm. După fiecare praşilă mecanică, se execută prăşitul manual pe rând, cu foarte mare atenţie, pentru a nu vătăma plantele. Adâncimea de prăşit este de 6 cm, pentru a nu tăia rădăcinile secundare superficiale ale ricinului (A.V. Vrînceanu, E. Weiss). Erbicidele sunt foarte importante în cultura ricinului, protejându-l în primele faze de

creştere, când este sensibil la îmburuienare. În diferite ţări unde se cultivă ricinul se utilizează fie erbicide antigramineice încorporate în sol la pregătirea patului germinativ, fie erbicide administrate după semănat, dar înainte de răsărire. Substanţele, doza şi modul de aplicare sunt indicate în buletinele fitosanitare emise de către specialiştii în domeniu. Desicarea ricinului este o măsură obligatorie, în vederea recoltării mecanizate. În acelaşi timp, creşte simţitor proporţia capsulelor uscate, încât tratamentul cu desicanţi se poate efectua şi în cazul recoltării manuale, plusul de recoltă compensând cheltuielile efectuate. Se recomandă numai aviotratamentele, cu cantităţi de apă de 200-300 de litri apă/hectar, în funcţie de masa vegetativă verde, care trebuie stropită bine şi uniform. (N. Şarpe, 1976) Pentru suprafeţe mici, se pot folosi şi mijloacele terestre de stropire, cu trecere la 0,5 m deasupra înalţimii plantelor. Această variantă dă rezultate economice mai bune, prezintă şi avantajul de a folosi cantitatea de 500-600 de litri soluţie/hectar.

Recoltarea - la unele soiuri, recoltarea manuală se face într-o singură trecere, când peste 2/3 din capsule sunt bine brunificate, ceea ce corespunde cu umiditatea seminţelor, de 13-15%. La alte soiuri, maturarea poate să fie neuniformă, mai ales la limitele inferioare de densitate recomandate, situaţie în care se impun 2 (3) recoltări, în funcţie de condiţiile meteorologice, culegând de fiecare dată numai racemele cu capsule brunificate. Capsulele se desprind de pe ciorchine prin trecerea mâinilor de jos în sus, culegătorii servindu-se de mănuşi de doc. Recolta se usucă 2-4 zile pe arii adăpostite, după care se treieră (decapsulează) cu batoze special adaptate, la care căptuşirea tobei cu cauciuc este foarte importantă, evitându-se astfel spargerea seminţelor. În prezent, există combine de mare complexitate care recoltează cultura de ricin (după ce cultura a fost tratată cu un desicant), în proporţie de peste 90% şi care au un circuit special de recuperare a capsulelor netreierate. Dacă după decapsulare seminţele de ricin conţin impurităţi, acestea se vor îndepărta prin vânturare sau selectare. Sămânţa trebuie controlată zilnic, până când ajunge la umiditatea de 8,5%. La această valoare se poate ambala în saci şi păstra în magazii uscate, în stive de 4-5 saci, ca înălţime.

www.agrimedia.ro

Mai 2013 35

AGRARIA 2013 un târg de succes În perioada 25-28 aprilie a.c., s-a desfăşurat la Cluj-Napoca ediţia cu numărul 19 a Târgului Internaţional pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Zootehnie - AGRARIA 2013. Evenimentul agricol, cel mai mare din zona de vest a ţării, a numărat în acest an 350 de expozanţi, din 10 ţări, cu precădere din Ungaria, Franţa, Spania, Germania şi Austria. La deschiderea oficială a târgului au participat: Daniel Constantin - ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Botănoiu - secretarul de stat MADR, Aurel Pană - director general adjunct APIA, Valeriu Steriu - membru al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, precum şi numeroase oficialităţi locale. Pentru prima oară, la târg a fost prezent secretarul de stat al Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria.

36 Mai 2013

În discursul de inaugurare, ministrul Agriculturii a făcut aprecieri legate de calitatea expoziţiei, remarcată cu câţiva ani în urmă: „Acest târg a căpătat o recunoaştere internaţională încă din anul 2010 şi este o expoziţie cu adevărat importantă. Nouă nu ne rămâne decât să îmbunătăţim sectorul agricol prin politicile pe care le promovăm”, a afirmat acesta. Pe parcursul celor 4 zile, au fost organizate mai multe conferinţe, care au abordat diverse subiecte, precum: sprijinirea agricultorilor români, accesarea fondurilor europene, politica agricolă comună, finanţarea şi dezvoltarea în agricultură, viitorul

bivolului românesc şi a mielului de carne în Europa Centrală şi de Est. Vizitatorii au putut vedea, în cadrul expoziţiei, maşini şi utilaje agricole de ultimă generaţie, precum şi animale de rasă din speciile bovine, caprine, ovine şi bubaline. În interiorul pavilioanelor, au fost prezente firme producătoare şi furnizoare de inputuri pentru agricultură din domeniul vegetal şi cel zootehnic. Organizatorul târgului este DLG InterMarketing, societate care în Germania se implică în desfăşurarea renumitelor expoziţii internaţionale Agritechnica, Potato Europe şi EuroTier,

www.agrimedia.ro

iar în calitate de partener oficial al AGRARIA se află, de mulţi ani, societatea New Holland România Agropartners. Potrivit reprezentantului DLG în România, dna Corina Mareş, ediţia din acest an a târgului a înregistrat un număr de expozanţi mai mare cu 30% faţă de cel din 2012. „Din păcate, acest volum este maximum pe care ni-l poate permite spaţiul pe care îl avem la dispoziţie, de 20.000 mp”, a precizat dna Mareş. În privinţa afluenţei, aceasta a declarat că sunt aşteptaţi circa 20.000 de vizitatori, în condiţiile în care anul trecut au trecut pragul expoziţiei 22.000 de persoane. Pentru a afla mai multe informaţii legate de tehnica agricolă prezentată la târgul AGRARIA din acest an, am stat de vorbă cu reprezentanţi ai mai multor firme din domeniu, iar acestea sunt expuse p în rândurile care urmează.

La încheierea târgului va fi o tombolă, unde vom oferi fermierilor înscrişi o excursie la expoziţia internaţională Agritechnica de la Hanovra, ce are loc în toamna acestui an. Acelaşi premiu îl vom oferi şi la târgul AgriPlanta-RomAgroTec, ce se va desfăşura la Fundulea. Ca în fiecare an, târgul este din ce în ce mai mare şi lumea interesată de produse noi, iar din acest motiv am încercat să venim, alături de cele pe care le-am mai expus, cu produse pe care le prezentăm întâia oară la expoziţie. Noile tractoare New Holland din seriile TD 5 şi T 5, cu puteri de 95 şi 105 CP, se pretează pentru zonele cu suprafeţe agricole mai mici. Aceste tractoare au fost reproiectate, motoarele au fost schimbate pentru a respecta normele de poluare Tier IV A, care au devenit obligatorii şi pentru tractoarele cu puteri

Florin Neacşu, director general adjunct NHR Agropartners

mai mici. Alte îmbunătăţiri făcute au fost la transmisie, sistemele de comenzi, cabină şi la diverse componente. În stand avem tractoare care au mai fost prezentate, fac parte din gamele T6, T7 şi T8, cu puteri de la 140 până la 395 CP. Pentru întâia oară, la expoziţia AGRARIA

„Suntem prezenţi la cea de-a 19-a ediţie a târgului AGRARIA de la Cluj, la care participăm încă de la început, în calitate de parteneri oficiali ai evenimentului şi ne bucurăm de acest lucru.

www.agrimedia.ro

am adus o combină din noua serie CX 5000, modelul 5080, cu putere maximă de 300 CP. Este echipată cu heder Varifeed, dotat cu cuţite verticale pentru despicarea lanului la rapiţă. Acest heder asigură o extensie a masei de tăiere de aproape 60 cm şi se pretează foarte bine pentru cultura de rapiţă sau cele căzute. Aş dori să precizez că toate motoarele de la New Holland respectă normele de poluare în vigoare. Tractoarele New Holland, de la 125 CP în sus, începând practic cu gama T6, sunt dotate cu motoare ce folosesc tehnologia de reducere catalitică selectivă SCR, ce foloseşte pentru tratarea noxelor soluţia AdBlue - o soluţie de uree în apă. Această tehnologie presupune folosirea de aer curat pentru admisie şi ajută motorul să obţină performanţe superioare, iar tratarea noxelor se face după ieşirea din motor, pe traseul de eşapament, prin injecţia acestei soluţii de AdBlue ce neutralizează monoxidul de azot şi celelalte emisii poluante. Dincolo de aspectul ecologic, se obţin avantaje foarte mari, cum ar fi plusul de putere de aproape 10%, mărirea intervalului pentru schimbul de ulei, pentru că motorul lucrează la temperaturi mai reduse şi îmbătrânirea uleiului este mai lentă şi astfel putem dubla intervalele de schimb de ulei şi, nu în ultimul rând, reducerea consumului de combustibil cu cel puţin 10% faţă de motoarele din seria Tier III. Ca noutate, avem rezultatele unor teste efectuate de DLG în Germania împreună cu revista Top Agrar şi publicate în revista din ianuarie, care se referă la testarea a 6 tractoare, din mărci diferite, din clasa de 250 CP, care tractează o remorcă pe o distanţă de 100 km. Acest test a urmărit cheltuielile cu motorina.

Mai 2013 37

Tractorul New Holland T7 a fost câştigătorul, înregistrând un cost de 88 euro/ha, incluzând şi soluţia AdBlue, în timp ce ultimul tractor clasat a avut un cost de 103 euro/ha. Putem să ne mândrim că tractorul nostru că a obţinut cel mai bun rezultat privind consumul şi costurile cu motorina la efectuarea aceleiaşi lucrări, acestea fiind mai reduse cu cel puţin 17% faţă de celelalte mărci testate, precum Claas, Fendt, Massey Ferguson, Valtra şi John Deere. La AGRARIA, am mai adus împreună cu un tractor NH de 100 CP un plug Pottinger cu 3 trupiţe - un pachet pe care îl avem la promoţie, în limita stocului disponibil. Avem scarificatorul Dondi, într-o variantă mai mare, pentru că l-am cuplat cu tractorul NH T8, care are peste 300 CP, şi grapa cu discuri scurtă Terradisc de 3 m, în promoţie cu tractorul New Holland T6. Tot de la firma Pottinger am adus o semănătoare de păioase de 3 m, Vitasem 300, ce merge la un tractor de 100 CP şi semănătoarea Sfoggia pentru plante prăşitoare cu brăzdare, discuri şi buncăr pentru îngraşămintele chimice. Ultima semănătoare este adusă pentru prima oară la târgul de la Cluj. De la firma Bogballe, avem o maşină de împrăştiat îngrăşăminte chimice, iar de la Hardi, o maşină pentru tratamente fitosanitare, modelul Ranger de 2.500 litri şi rampă de 18 m. La achiziţia ultimei maşini se oferă gratuit un GPS, care este foarte eficient, deoarece la erbicidare nu mai este nevoie de jalonare, iar la achiziţionarea semănătorii Sfoggia împreună cu un combinator de prăşit cumpărătorul primeşte, de asemenea, un GPS, modelul F 750, ce poate fi folosit separat sau cu sisteme mai preformante, pentru mărirea preciziei de lucru. Cu semnalul Egnos, care este gratuit, se pot efectua lucrări de pregătire a terenului,

38 Mai 2013

iar pentru lucrările unde este nevoie de o precizei mai mare, semnalul pentru GPS trebuie să fie mai bun şi pentru aceasta este nevoie de un abonament cu un furnizor de serviciii de telecomunicaţii. Lucrările la care avem nevoie de o precizie mai mare sunt semănatul, erbicidarea sau administrarea îngrăşămintelor chimice. Pe perioada târgului, am avut o promoţie la sfoara pentru baloţi şi foarte multă lume a fost interesată. În stand suntem prezenţi şi cu personalul de la service şi piese de schimb, pentru le oferi clienţilor care ne vizitează toate informaţiile necesare. Pentru că NHR este în aceeaşi familie cu VA Intertrading, am adus la expoziţie şi un încărcător telescopic de la JCB, produsul lor de bază, care a trezit un interes foarte mare. Modelul este JCB 531-70, are un braţ de 7 metri şi p , tone.” capacitate de ridicare de 3,1

tot mai mare. Ştim că o perioadă lungă de timp au căzut ploi şi fermierii sunt în plină campanie de semănat, însă sperăm să vină, pentru a le oferi cât mai multe informaţii cu privire la produsele noastre. La târg, am venit cu tractoare John Deere, din aproape fiecare serie, pentru că din cauza spaţiului restrâns nu putem să aducem tot ce avem. Prezentăm tractoare din seria 5, cea mai mică după gama de putere, iar din seria 6000, modelul de 170 CP. Din seria Premium, nou lansată pe piaţă, avem un tractor de putere mai mare, de 260 CP. Mai prezentăm o semănătoare din seria 4000, o presă de balotat rotundă, modelul 842, o maşină de erbicidat John Deere tractată, de 3.200 de litri, şi un combinator pentru pregătirea patului germinativ, de la firma Strom-Bednar, foarte versatil, ce se pretează la tractoarele de capacităţi mai mici, de până la 150 CP.

Zsolt Kolto, director regional zona N-V a ţării, IPSO Agricultură

De la firma Manitou, prezentăm un model nou de încărcătoare telescopice, MLT 840, cu motor JD. Ne mândrim cu aceste încărcătoare, sunt foarte versatile şi vânzările pe această zonă merg foarte bine, iar modelul prezentat

„Participăm în mod constat la expoziţia AGRARIA, care an de an ia amploare, iar interesul, atât din partea expozanţilor, cât şi din partea vizitatorilor, este unul

www.agrimedia.ro

Mai 2013 39

aici este unul dintre cele mai fiabile. Din gama maşinilor de recoltat, am adus pentru prima oară la AGRARIA combina axială John Deere, modelul 660, echipat cu sistemul JD LINK de urmărire prin satelit. Cu ajutorul acestui sistem putem monitoriza şi urmări tot ceea ce înseamnă productivitate, mentenanţă şi se pot face intervenţii de la distanţă. Combina are un buncăr de 12.000 de litri, iar viteza de descărcare este de 220 litri/sec. În 90-95 secunde se descarcă tot buncărul şi ne mândrim cu această performanţă, deoarece noi avem unele dintre cele mai puternice sisteme de descărcare din lume. Combina a fost vândută cu câteva zile înaintea deschiderii expoziţiei. Am adus şi utilaje, printre care şi două cositori pentru suprafeţe mai mari de păşuni. În următoarea perioadă vom face demonstraţii practice în câmp, pentru că de curând am finalizat seria evenimentelor Grain Days, pe care o organizăm în fiecare an şi în cadrul căreia am furnizat informaţii privind combinele John Deere şi ultimele noutăţi din 2013.”

40 Mai 2013

Mihai Rausser, director Väderstad România „De-a lungul celor 50 de ani de experienţă, Väderstad a perfecţionat condiţiile pentru producţia agricolă modernă. Împreună cu fermieri de renume, am realizat produse inovative şi abordări noi pentru producţia agricolă, în scopul de a lucra mai eficient şi mai inteligent şi de a spori profiturile. 2013 nu este o excepţie. Suntem mândri să prezentăm la expoziţia AGRARIA o serie de produse noi care modifică şi îmbunătăţesc operaţiile pentru multe dintre acestea. Noul model Tempo purtat stabileşte un nou standard pentru semănarea cu precizie la viteză mare. Tempo poate semăna la viteze mari cu precizie excepţională. Rezultatul este o combinaţie unică între o însămânţare excelentă şi o capacitate imbatabilă. Performanţele gamei Tempo continuă, ca urmare a debutului de succes înregistrat de utilajul Tempo F tractat, care a devenit foarte popular după numai un an. Acum lansăm un model mai mic, purtat în 3 puncte, Tempo T. Utilajul Tempo T este bazat pe exact acelaşi cadru ca şi omologul să mai mare, însă are

o construcţie telescopică. La baza performanţelor tehnice ale utilajelor Tempo stau mulţi ani de dezvoltare tehnologică realizată de ingineri dedicaţi. Procesul de dezvoltare a implicat o mulţime de provocări şi de teste severe. Testarea s-a efectuat într-o serie de ţări, în colaborare cu diverşi fermieri. Sistemul de dozare a seminţelor «Dozatorul Gilstring» este inima utilajului Tempo şi permite funcţionarea acestei semănători practic în toate condiţiile. Sistemul de dozare este extrem de precis, chiar şi la viteză foarte mare, cu sensibilitate minimă la vibraţii şi teren înclinat. Secretul constă în faptul că mişcarea seminţelor este controlată pe tot parcursul, până în sol. Cele mai precise semănători de pe piaţa actuală sunt aşa-numitele «semănători prin cădere». Cu ajutorul acestora, sămânţa este distribuită mecanic sau cu vacuum de către sistemul de dozare şi atinge solul cu ajutorul gravitaţiei. Cu toate acestea, la viteze mari vibraţiile fac sămânţa să sară, ceea ce înseamnă că o mare parte din precizie se pierde. Tempo, pe de altă parte, foloseşte presiunea din sistemul de dozare pentru a propulsa sămânţa cu viteză mare printr-un cilindru îngust. Numim acest sistem «Power Shoot». Transportul rapid minimizează riscul ca sămânţa să sară, menţinând astfel precizia. Un alt produs prezentat în cadrul expoziţiei este noul Carrier. Bazat pe succesul de anul trecut cu discurile în X pe Carrier X, putem oferi acum această îmbunătăţire şi pe modelele Carrier 420-1225. Utilajul Carrier a fost de asemenea dotat cu un facelift complet, a fost echipat cu Sistemul de Discuri în formă de X, ceea ce înseamnă că utilajul rulează exact

www.agrimedia.ro

Mai 2013 41

în urma tractorului, chiar şi pe teren accidentat şi pe diverse tipuri de sol. Ne gândim, de asemenea, la un nou proiect de cercetare şi dezvoltare pentru a dota Carrier pentru cultivarea la adâncime a culturilor de porumb şi floarea-soarelui. Poziţia discurilor a fost optimizată pentru a asigura o suprafaţă nivelată - fără culmi sau şanţuri. Echipamentul CrossCutter este disponibil pentru majoritatea modelelor şi permite o cultivare extrem de intensă, dar superficială. Împreună cu discurile Carrier, lucrează solul atât longitudinal, cât şi transversal. Tulpinile de rapiţă sau de porumb sunt zdrobite în mod eficient, ceea ce accelerează descompunerea acestora. CrossCutter a dovedit, de asemenea, că este şi un foarte eficient distrugător al culturilor intercalate. În privinţa semănătorilor, prezentăm maşina Rapid 300-400 S/C. O dată cu interesul crescut în plasarea precisă a seminţelor în Europa, acest model a devenit din ce în ce mai popular. Maşina poate fi dotată cu o gamă întreagă de accesorii frontale, pentru a o personaliza în funcţie de necesităţi. Două alegeri sunt cele mai populare: bara Crossboard Heavy şi Crossboard împreună cu System Disc. Rapid C/S este disponibilă cu sau fără funcţia de fertilizare. Interesul în plasarea fertilizatorului o dată cu sămânţa a crescut în Europa, în corelaţie cu creşterea preţurilor inputurilor şi a conştiinţei de mediu, iar Vaderstad este în măsură să ofere mulţi ani de experienţă în acest domeniu. Începând cu 2013, Väderstad introduce o garanţie de 2 ani pentru toate modelele, ca parte a calităţii muncii noastre. Suntem mândri de produsele noastre şi, bineînţeles, dorim ca şi clienţii noştri să se simtă siguri pe achiziţia pe care au făcut-o şi pe partenerul pe care l-au ales.”

42 Mai 2013

Dya Shoucair, administrator Farm Tech SRL „Am adus la expoziţie încărcătoare frontale telescopice articultate la mijloc, marca Schaffer, fabricate în Germania. Avem o gamă largă de produse, de la 20 până la 210 CP, ce poate fi dotată cu până la 50 de accesorii diferite. Aceste încărcătoare pot fi folosite în zootehnie, în sectorul vegetal sau în sectorul public. De la firma Strautmann avem remorci tehnologice de la 4 până la 40 mc. De asemenea, avem împrăştitor de gunoi de grajd, remorci de transport cereale, tocătoare de paie Teagle fabricate în Anglia şi remorci de transport cereale din Italia. De la firma Schaffer a apărut un model nou de încărcător telescopic, 9530 T, pe care îl expunem şi la expoziţie. Faţă de modelul vechi, acesta are o greutate mai mare cu 2 tone, dispune de aceeaşi monitorizare, şi poate ridica

cu 400 kg mai mult la o înălţime de 5,5 m. În total, poate ridica 4 tone. Oferim o finanţare foarte avantajoasă, cu dobândă de la 0 până la 5%, în funcţie de perioada de finanţare. De asemenea, oferim utilaje la probă, oriunde în ţară, fermierilor interesaţi, pentru a le testa în fermele lor. Totodată, acordăm garanţie de 2 ani, fără limită de ore, cu posibilitate de prelungire, iar garanţia acoperă toate componentele. Ca planuri de viitor, dorim să deschidem un punct de lucru în zona aceasta, între Alba şi Sebeş, probabil în localitatea Cristian. De curând, am deschis un nou punct de lucru la Drăgăneşti Vlaşca şi avem în plan, sper să putem anul acesta, să deschidem un punct de lucru la Constanţa, ca să acoperim toată ţara. Un punct de lucru avem la Drajna, iar sediul principal este la Saftica.”

www.agrimedia.ro

Mai 2013 43

de agricultură AGRARIA de la Cluj. Firma este dealer oficial al utilajelor agricole produse de fabrica poloneză UNIA, cu o tradiţie de 130 de ani. Fabrica UNIA produce 25.000 de maşini agricole în fiecare an, utilizându-se cele mai noi tehnologii şi 100.000 de tone de oţel suedez de cea mai bună calitate. De asemenea, suntem parteneri ai unor constructori renumiţi de tractoare McCormick, combine agricole Laverda şi încărcătoare telescopice Dieci. La târgul internaţional de agricultură AGRARIA 2013, am participat cu 3 modele de cultivatoare Atlas, Cross M Long, Kos; 2 tipuri de grape cu discuri Ares; un fertilizator MXL 3000 şi un plug IBIS XL.”

Ana MUSTĂŢEA

Vlad Dobocan, reprezentant Agrocomerţ Holding SA „La ediţia din acest an a târgului AGRARIA am adus utilaje specifice zonei Transilvania, unde predomină sectorul zootehnic. Astfel, am adus utilaje de recoltat furaje, cositoare, prese, greble de adunat şi de răvăşit. La gama de tractoare Claas, am adus un tractor de putere mică, de 70 CP, modelul Axos 310, şi modelul Arion, de 125 CP. Pentru fermele mari, prezentăm tractorul Claas Axion 830 şi combina Avero, de 240 CP. Pe perioada târgului, oferim o ofertă promoţională la tot ce avem expus. Societatea noastră s-a dezvoltat puternic în zonă, în urmă cu o lună s-a deschis filiala Claas din judeţul Mureş, localitatea Cristeşti, iar până la sfârşitul anului se intenţionează să se deschidă o filială în zona Clujului. Vom face demonstraţii în următoarea perioadă, la recoltarea furajelor, cu prese, coase şi greble.”

44 Mai 2013

Alex Erdei, manager vânzări Agroline Mecanics „Societatea Agroline Mecanics din Oradea participă de 2 ani la târgul

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Mai 2013 45

Primii dealeri vizitează noua fabrică Bednar Farm Machinery Ca o parte a cursurilor de vânzări, primul grup de dealeri de vânzări din Cehia a vizitat noua fabrică Bednar Farm Machinery din Rychnov nad Kneznou. Chiar dacă asamblarea sistemului de vopsire prin pulverizare este încă în desfăşurare, o parte din dealerii din Cehia a reuşit să convingă managementul firmei pentru o primă vizită. Un grup de 62 de vânzători de utilaje STROM-BEDNAR a vizitat fabrica la data de 14 ianuarie 2013.

Un complex nou de birouri moderne Turul a început cu vizitarea clădirii de birouri. „Construcţia noului centru administrativ a fost terminată în vara anului 2012 şi a precedat construcţia unei noi facilităţi de producţie, proiectată special pentru tehnologia de vopsire prin pulverizare”, a declarat Vojtech Bednar (manager de producţie), explicând etapele dezvoltării. Facilităţile au fost proiectate pentru 250 de persoane. În afară de noile birouri administrative, au fost proiectate vestiare, băi şi o sală de mese pentru angajaţi.

O nouă hală pentru vopsirea prin pulverizare Turul a continuat cu bancurile de sudură şi depozitul de materiale metalurgice, urmate de vizitarea facilităţilor de vopsire prin pulverizare, secţie încă nefinalizată. „Încă mai avem de aşteptat pentru finalizarea lucrărilor de renovare în hala de sudură şi în zona de lucru cu materiale. Pentru moment, efortul financiar este semnificativ, iar producţia crescută de utilaje ne captează toată atenţia. Cu toate acestea, suntem încrezători că lucrările se vor termina în aprilie anul acesta”, a continuat Vojtech Bednar. „Noua hală are o suprafaţă de 4.100 mp şi va beneficia de un sistem de benzi transportoare suspendate pentru sistemul de vopsire prin pulverizare, ce nu vor necesita gresare sau sablare. Halele noastre sunt interconectate; este un complex compus din diferite hale, unde putem muta materialele dintr-un loc în celălalt, fără a fi influenţaţi de vreme”,, a adăugat Vojtech Bednar. vreme

arhitectul lucrării şi încorporat în construcţia clădirii, generând astfel un spaţiu de depozitare (de 1.250 mp), folosit pentru materialele de vopsire aduse de către partenerii noştri. Legătura între hala de vopsire şi spaţiul de depozitare de la subsol va fi asigurată de un lift cu dimensiune de 15 x 4 m, aprovizionarea fiind facilă.

Sistemul de vopsire prin pulverizare din hala 3

Spaţiul generos de depozitare de la subsolul halei 3

Vânzători mulţumiti Vojtech Bednar descrie procesul curent de producţie şi cum se va modifica acesta o dată cu deschiderea halei 3

Construcţia centrului administrativ modern a fost finalizată în vara anului 2012

Jiri Hovad explică sistemul de coduri de bare pentru piese de schimb

Spaţiu suficient de depozitare Renovarea în primăvară a spaţiului alocat sudurilor

46 Mai 2013

Unghiul uşor în pantă al pământului, adiacent halei, a fost folosit de către

„Sunt extrem de bucuros că am putut vizita noua fabrică. Eram tare nerăbdător să ajung aici, ingineria reprezentând un punct de interes pentru mine. Mă ocup cu vânzarea de echipamente Strom-Bednar în Jicín şi Horicky, iar rezultatele sunt destul de bune. Mulţi clienţi din zona mea au dorit să viziteze fabrica, însă acest lucru nu a fost posibil, din cauza procesului de construcţie aflat în desfăşurare. Mă încântă idea că de acum încolo voi putea vizita fabrica cu clienţii mei, drumul până aici fiind scurt. Sunt convins că tot ce am văzut astăzi ne va ajuta să creştem vânzările…”, a comentat Jan Vojik, unul dintre primii vizitatori ai fabricii Bednar din zona de nord, Stara Paka.

www.agrimedia.ro

Mai 2013 47

Pentru a marca începutul noului parteneriat, la data de 15 mai a fost organizat un eveniment pentru lansarea oficială, la Willbrook Platinum Business & Convention Center. General Leasing SA a fost desemnată distribuitorul naţional Massey Ferguson în România.

General Leasing - distribuitor exclusiv Massey Ferguson în România Corporaţia AGCO, firma ce deţine Massey Ferguson, a semnat un accord cu General Leasing SA pentru distribuirea exclusivă în România a tractoarelor şi combinelor Massey Ferguson. „Avem deosebita plăcere de a primi pe General Leasing în familia Massey Ferguson”, a declarat Richard Markwell, vicepreşedinte şi director general Massey Ferguson Europa, Africa şi Orientul Mijlociu. „Compania deţine o amplă experienţă practică şi de afaceri în sectorul utilajelor agricole şi este partenerul ideal pentru marca Massey Ferguson pe acest teritoriu important. General Leasing face investiţii considerabile pentru a sprijini franciza Massey Ferguson şi pentru a asigura o bază solidă pentru vânzarea, întreţinerea şi furnizarea de piese pentru utilajele noastre.” Remus Răduleţ, director general al General Leasing, a declarat că „nucleul filosofiei General Leasing este dat de promovarea unei abordări moderne a administrării agricole, pentru a creşte eficienţa recoltării şi rentabilitatea. Noul contract cu AGCO pentru vânzarea de echipamente Massey Ferguson reprezintă o etapă-cheie de dezvoltare, creând astfel un portofoliu de produse echilibrat, de înaltă calitate şi performanţă”. La evenimentul de lansare au participat peste 130 de invitaţi, incluzând clienţi, presă, instituţii financiare, precum şi 48 Mai 2013

conducerea AGCO şi Massey Ferguson. Printre vorbitori s-au numărat Andy Blandford, vicepreşedinte vânzări AGCO Europa Centrală şi de Est, şi Campbell Scott, director dezvoltare marcă Massey Ferguson. General Leasing a cunoscut o creştere continuă de la debutul său în 1993. În ultimii 7 ani, această rată de dezvoltare s-a intensificat, iar cifra de afaceri s-a dublat, ajungând la 22,3 milioane de euro. Compania vinde şi oferă asistenţă pentru o gamă completă de utilaje, incluzând tractoare, combine şi implemente. Schemele de finanţare sunt proiectate pentru a oferi sprijin deplin clienţilor, de exemplu, prin opţiunea de rate bianuale, corelate cu natura sezonieră a recoltelor. Aproximativ o treime din echipamentele noastre se vinde prin contracte de leasing. General Leasing deţine filiale în Ialomiţa, Cluj, Olt, Teleorman, Constanţa şi în curând â laa Iaşi. aş . Pentru e t a completa o p eta tabloul, tab o ,

în 2014 este prevăzută deschiderea unei noi filiale în regiunea de vest. Fiind unul dintre distribuitorii de echipamente agricole cu cea mai mare experienţă din România, General Leasing a comercializat de-a lungul anilor utilaje agricole în valoare de mai mult de 170 de milioane de euro. „Pe măsură ce agricultura românească îşi continuă evoluţia, General Leasing este poziţionată ideal pentru a crea noi parteneriate cu fermierii pentru dezvoltarea afacerilor acestora”, a declarat Remus Răduleţ. „Suprafaţa de teren arabil este în creştere, iar echipamentele de ultimă generaţie sunt esenţiale pentru deblocarea întregului său potenţial.” În perioada 20-30 mai, echipa General Leasing va organiza un Demo Tour în ţară, intitulat Massey Ferguson Super 600, prezentând cele mai noi tractoare - MF 3600, MF 5600, MF 6600, MF 7600 şi MF 8600, cu puteri cuprinse între 69 şi 370 CP.

www.agrimedia.ro

Mai 2013 49

Compania franceză Perard, reprezentată în România de IPSO Agricultură, a lansat anul acesta la Paris o remorcă pentru transferul cerealelor, ce asigură reducerea timpilor morţi cu până la 30%.

Ana MUSTĂŢEA

Remorca X-Flow - cel mai mare şnec de descărcare din piaţă Modelul X-Flow 20 este echipat cu cel mai mare şnec de descărcare de pe piaţa tehnicii agricole, având un diametru de 600 mm, ce permite debite mari de materiale. Şnecul este pliat hidraulic. „Capacitatea de transfer a acestei remorci este de 15 mc/min., ceea ce înseamnă că avem o economie de timpi morţi, rezultaţi la oprirea combinei pentru descărcarea buncărului, de până la 30%”, a precizat dra Diana Irimia, specialist produs al IPSO Agricultură. Aceasta a afirmat că remorca de transfer are o capacitate de 20 mc şi este ideală atât în campaniile de recoltare, cât şi de semănat. Remorca este acţionată la priza de putere a tractorului, are la baza cuvei un melc acţionat mecanic care ghidează materialul către melcul din interiorul şnecului şi astfel se realizeză golirea remorcii. Gura de evacuare se află la partea inferioară a cuvei, ceea ce înseamnă că se poate face o întreţinere uşoară. Pentru tractarea remorcii este nevoie de un tractor cu o capacitate de minimum 120 CP. Alte caracteristici tehnice ale remorcii sunt: transmisie heavy duty: cutie de viteze 1”3/4 - Ø45 mm diametrul arborelui, trapă hidraulică pe şnecul de descărcare, proţap 50 Mai 2013

fix de prindere, inel de prindere, picior hidraulic cu acţionare manuală, hublouri pe peretele frontal şi cuvă în totalitate ranforsată. Lăţimea remorcii, precum şi cauciucurile de joasă presiune asigură o stabilitate perfectă în timpul deplasării. Modelul prezentat la SIMA era echipat cu şenile - o opţiune propusă de firma Perard la aceste tipuri de remorci. De la compania Perard, IPSO Agricultură mai comercializează interbenne, ce sunt echipate cu melc de descărcare special conceput pentru descărcarea conţinutului în toate poziţiile. În gamă sunt cuprinse interbenne de trei capacităţi diferite care răspund multiplelor cerinţe: 19, 25 şi 38 mc. „Principiul de funcţionare al interbennelor este asemănător cu cel de la remorcile X-Flow, însă o primă diferenţă este aceea că interbennele au o capacitate de transfer mai mică, de 10 mc/min., pentru că şnecul are un diametru de 500 mm. Spre deosebire de remorcile de transfer X-Flow, interbennele pot fi folosite şi la transferul îngrăşămintelor chimice”, a spus specialistul de produs. Remocile de împrăştiat îngrăşăminte chimice Perard, cuprinse în gama de produse, au o capacitate a cuvei de

5,5 şi 8,5 mc. Remorcile sunt destinate împrăştierii pe sol a îngrăşămintelor minerale solide, granulate sau pudră. Dispozitivul de împrăştiere este format din două discuri, acţionat mecanic, ce asigură, în cazul îngrăşămintelor granulate, o împrăştiere de până la 28 m, iar în cazul celor pudră, de până la 12 m. Un alt produs comercializat de IPSO Agricultură este Trans-eXpress 500, folosit la transferul cerealelor din remorcă direct în camioane. Cu Trans-eXpress, descărcarea remorcii devine o operaţie simplă. Aceasta se va descărca direct în Trans-eXpress şi concomitent încarcă în camion. Cu acest sistem, practic două remorci de 12 tone pot umple rapid un camion. Se poziţionează în spatele tractorului şi se acţionează prin PTO de la tractor. Puterea minimă necesară este de 80 CP pentru o remorcă cu o singură gură de golire şi 130 CP pentru o remorcă cu oblon spate acţionat hidraulic. Capacitatea buncărului este de 3,8 mc, are 4 picioare, pentru o bună stabilitate, un melc de descărcare, cu diametrul de 500 mm, şi o înălţime de descărcare de 4,90 m. Plierea este hidraulică.

www.agrimedia.ro

Remorca autodescărcătoare Titan 34 UW Pentru campania de recoltat 2013, constructorul german de maşini agricole Horsch vine în susţinerea fermierilor cu remorca autodescărcătoare Titan 34 UW, un utilaj ce poate îmbunătăţi randamentul la recoltare. Utilizarea acesteia sporeşte perioada de lucru a combinelor, prin reducerea timpilor morţi cu deplasarea şi descărcarea la capătul parcelei. Utilajul se adresează în special fermelor mari şi mijlocii, pentru care timpul în perioada campaniei este întotdeauna un factor-cheie. Scopul acestui utilaj este colectarea consecutivă, din mers, a grânelor de la 2 sau 3 combine aflate în brazdă, transportul la capătul solei şi descărcarea într-un alt mijloc de transport, evitând astfel întreruperea activităţii acestora. Un alt avantaj, pe lângă timpul scutit, este înlăturarea uzurii suplimentare a angrenajelor combinelor, creată prin cuplarea şi decuplarea repetată a batozei şi a hederului, manevre necesare şi totodată induse de mersul în gol şi descărcarea la capătul câmpului. Cercetările au demonstrat că timpul

www.agrimedia.ro

pierdut la recoltat într-o zi de lucru este de ciirca 35% cu tot cu pauze, aşteptări şi descărcări, astfel încât recolta adunată în 4 zile ar putea fi strânsă în 3. Remorca este construită cu o capacitate de 34 mc, echivalentul a 25-26 de tone de cereale, adică încărcătura completă a unui camion, iar debitul transportorului melcat la descărcare, de 18 t/min., permite transferul întregii încărcături în doar un minut şi jumătate, aşa încât va satisface chiar şi cel mai exigent fermier. Şnecul de descărcare cu diametrul interior de 60 cm ajunge până la 4,40 m înălţime în punctul inferior al jgheabului cauciucat, încât orice tip auto de transport poate fi încărcat rapid şi fără alţi timpi necesari de aşteptare. Capătul transportorului melcat se rabatează hidraulic în poziţie de transport. În caseta de transmisie este integrat un pinion liber ce permite continuarea mişcării şnecului în gol după debraierea prizei de putere. La concepere, accentul a fost pus pe întreţinerea minimă şi curăţarea rapidă, remorca având puţine piese mobile. Din cabina tractorului este perfect vizibilă scala gradată, ce indică unghiul de deschidere al trapei hidraulice a melcului. Prin trapa situată

în partea de jos a planşeului este posibilă curăţarea completă a resturilor, evitând astfel amestecul între diferitele varietăţi de bunuri. Remorca este echipată cu anvelope de dimensiuni mari (900/60 R32), pentru o utilizare profesională, făcând posibilă tractarea acesteia chiar şi în condiţii grele. Axa telescopică permite mărirea ecartamentului în câmp, de la 3 la 3,56 m, pentru a încăleca urmele tractorului, reducând substanţial gradul de tasare a solului, favorizând tractarea şi stabilitatea remorcii în câmp. Alte dotări: • Butelie cu aer comprimat şi racord pentru curăţare cu pistol de aer • Compartiment pentru depozitare de dimensiuni mari • Controlul sistemului de frânare • Fereastră de vizitare, în peretele remorcii, pentru urmărirea din cabină a gradului de umplere • Chit de lumini montat pe şnec, care permit folosirea şi pe timp de noapte • Scară interioară şi exterioară pentru favorizarea accesului în siguranţă • Sistem electronic de cântărire în 3 puncte cu o precizie de ±5 kg • Imprimantă 12V pentru listare bon de livrare • Picior de sprijin hidraulic • Prelată • Echipare opţională cu şenile în loc de roţi

Mai 2013 51

O situaţie sumbră a bivolului românesc În cadrul expoziţiei Agraria, la data de 26 aprilie a avut loc conferinţa cu tema „Viitorul bivolului românesc”, unde au fost prezenţi dnii Călin Zang, preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Bivoli din Transilvania (ACB), profesorul Constantin Velea, preşedinte onorific al asociaţiei, Aurel Tamaş şi Ioan Cherecheş, preşedinţi ai ACB din judeţele Cluj, respectiv Sălaj. Prezent la conferinţă a fost şi dl Valeriu Steriu, membru al Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor, un susţinător al acţiunilor întreprinse de asociaţie pe tot parcursul anilor, după cum a afirmat în deschidere dl Zang.

52 Mai 2013

Produse finite din lapte de bivoliţă, un proiect al asociaţiei

Asociaţia Crescătorilor de Bivoli din Transilvania a fost înfiinţată în anul 2007 şi are ca scop promovarea creşterii bivolilor, stabilirea de legături între crescători sau organizaţii, precum şi apărarea intereselor crescătorilor. „Pe parcursul acestor ani, am vorbit cu toţi miniştrii Agriculturii, peste 7, dar, din păcate, răspunsurile şi soluţiile pe care domniile lor ni le-au dat nu prea au fost favorabile asociaţiei, iar acest lucru se reflectă şi asupra efectivului de bivoli din România, care a scăzut drastic, de la circa 50.000 de capete în perioada în care a fost înfiinţată asociaţia, la circa 17.000 în prezent. Am încercat să căutăm soluţii, însă cele găsite de asociaţie sunt de ordin economic, pentru că din hobby sau plăcere aceste animale nu se pot creşte”, a afirmat preşedintele ACB Transilvania. Potrivit acestuia, sprijinul acordat de minister pentru creşterea bivolilor este unul nesemnificativ şi se acordă doar celor din zonele defavorizate,

iar această condiţie este îndeplinită de foarte puţini fermieri. Profesorul Constantin Velea, care s-a zbătut să omologheze această specie, studiind-o zeci de ani, a afirmat că „de fiecare dată când am căutat să facem un pas înainte ne-am lovit constant de o reacţie dură a celor din cadrul Ministerului Agriculturii”. Specia bubaline este pe cale de dispariţie în România, cu un ritm de scădere anual de 2,87% din efectiv. Salvarea acesteia stă, deocamdată, în mâna unor oameni care iubesc aceste animale. „Din partea autorităţiilor, nu am obţinut decât un singur lucru, o primă pentru crescătorii din zonele defavorizate, însă sunt foarte puţini care corespund acestei cerinţe. Noi, ca asociaţie, am demarat mai multe proiecte, cum ar fi punerea pe piaţă a unor dozatoare de lapte de bivoliţă, promovarea creşterii bivolilor şi a consumului de produse din lapte de bivoliţă, prin participarea de-a lungul timpului la o serie de emisiuni şi conferinţe. Un alt proiect, început cu ceva vreme în

www.agrimedia.ro

Mai 2013 53

urmă, este construcţia unei făbricuţe, pe care, în acest an sperăm s-o finalizăm. Sperăm să dăm un plus de valoare produselor care derivă din laptele de bivoliţă şi să motivăm mai mult crescătorii. Vrem să ieşim cu produse finite pe piaţă, cu produse premium, lapte şi carne şi astfel să putem ajunge la consumator. Am omologat la OSIM câteva produse, pe care dorim să le scoatem pe piaţă până la finalul lui 2013, şi sperăm să punem pe piaţă şi carne de bivol, care, în acest moment, nu există în nici o carmangerie”, a susţinut dl Zang. Un obiectiv al ACB este introducerea în nomenclatorul de meserii a ocupaţiei de crescător de bivoli. Câteva instruiri au fost realizate în anul 2010, iar cei care le-au parcurs au diplome şi certificate de crescători de bovine. Preşedintele asociaţiei a mai declarat că va propune unui restaurant din Bucureşti includerea în meniu a preparatelor din carne de bivol. Din partea Institutului pentru Bioresurse Alimentare Bucureşti a fost prezent dl Spătaru Giuseppe, care a declarat că nu este simplu să pui pe piaţă carne de bivol, fără a se face o informare la nivelul consumatorilor. „În Italia, unde se află circa 80% din efectivul de bivoli din Europa, cererea de produse lactate este mare şi, în ultimii ani, a început să crească şi cererea de carne de bivol şi aceasta în mare parte datorită calităţii sale şi a informării consumatorilor. Carnea de bivol are un conţinut redus de colesterol şi unul ridicat de fier, dublu faţă de carnea de vită”.

Ana MUSTĂŢEA

Un ritm mediu anual de scădere de 2,87% Cu ajutorul unor grafice, profesorul Constantin Velea a prezentat dinamica scăderii efectivelor de bivoli în România. Acesta a ilustrat o situaţie dramatică, cu toate că pe plan mondial interesul pentru creşterea bubalinelor este în creştere. „În perioada 1990-2009, ritmul de creştere anual este în medie de 3,4%, în ultimul deceniu ajungându-se la un ritm de 7%. În ultimii 40 de ani, producţia de lapte se triplează, însă cea de carne stagnează. Toate aceste performanţe sunt realizate ca urmare a intersului pe care îl acordă diferitele ţări. În Europa, sunt două ţări crescătoare 54 Mai 2013

de bivoli, Italia şi România. Italia realizează un ritm mediu de creştere de 0,3%, în timp ce România are un ritm mediu anual de scădere de 2,87%. Dacă luăm ca referinţă anul 1980, efectivul de animale din ţara noastră a scăzut cu 92,39%. Această realitate trebuie să fie un semnal de alarmă. De asemenea, ponderea efectivului matcă faţă de efectivul total reflectă ceea ce s-a întâmplat pe parcursul ultimilor 20 de ani, când s-a făcut export masiv. În anul 2000, s-a ajuns ca efectivul matcă să reprezinte 56% din efectivul total. În 2005, procentul devine 80% şi se menţine astfel până în 2009. În 2013, conform datelor, ajunge la 60%. Vreau să precizez că 80% efectiv matcă din efectiv total înseamnă dispariţia speciei, pentru că nu poţi creşte tineretul de înlocuire”, a subliniat dl Velea. Un alt subiect atins de dl profesor a fost acela că materialul biologic cuprins în controlul oficial al producţiei prezintă variaţii mari, departe de caracteristicile speciei. „Când s-a făcut omologarea, s-au luat în calcul câteva elemente care îl caracterizează, printre care producţia cantitativă de lapte şi cea calitativă. Conţinutul laptelui în grăsime este de 7,39%, iar cel de proteină de 4,23%.

Materialul biologic cuprins în controlul oficial al producţiei prezintă o variaţie înspăimântător de mare. În 2007-2009, conţinutul de grăsime se situa la sub 6%, iar proteina între 3,5 şi 3,7%. Este un control defectuos şi cei care îl fac nu sunt profesionişti. Dacă aceştia nu se pricep să facă controlul, ar trebui să le dea asociaţiilor de bubaline să facă această operaţiune de control, pentru că şi Registrul genealogic tot ele trebuie să-l conducă”, a susţinut dl Velea. O altă problemă ridicată de Velea a fost aceea că o proporţie foarte mare de bivoli sunt fără origine, situaţie nefericită ce se înregistrează şi la specia bovine. „11% din efectivul înscris în Registrul genealogic are în ascendenţă cunoscută o singură generaţie, iar diferenţa este fără origine, nu se cunoaşte nici mama, nici tata. Aproape 80% din bivoli sunt fără origine”, a spus dl Constantin Velea. Prezent la eveniment, dl Valeriu Steriu, membru al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, a afirmat că produsele lactate şi preparatele din carne de bivol au şanse mici să ajungă în hipermarketuri, asta din cauza efectivelor mici de animale. O soluţie pentru impulsionarea creşterii bivolilor ar fi acordarea unui punctaj mai mare pentru crescătorii care doresc să depună proiecte pentru accesarea de fonduri europene, a propus dl Steriu. Conferinţa s-a încheiat cu un concurs de animale, în cadrul căruia au fost premiate bivoliţele care au întrunit cele mai multe calităţi. La încadrarea în clasa de calitate s-au luat în considerare dezvoltarea corporală generală, armonia de ansamblu şi însuşirile de producţie.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Mai 2013 55

Macul cu folosinţă mixtă este o specie anuală, erbacee, care se cultivă pentru obţinerea seminţelor şi a capsulelor. Seminţele se folosesc, după cum prezintă Maria Verzea şi Steluţa Radu, pentru obţinerea seminţelor şi a capsulelor. Seminţele se folosesc ca atare în industria alimentară sau sunt prelucrate pentru obţinerea unui ulei gras, iar din capsule se extrag alcaloizi cu importanţă medicinală (morfină).

Tehnologia macului de grădină (Papaver somniferum L.) Specia Papaver este bine studiată în România, unde ocupă suprafeţe importante, iar cultivarea ei nu ridică probleme deosebite. În prezent, în România se cultivă, în special, soiuri autohtone (Extaz, omologat în anul 1982, Safir, omologat în anul 1995 etc.) şi populaţii locale (populaţia „de Botoşani”), care valorifică foarte bine resursele agropedoclimatice ale zonei în care se cultivă această specie. În general, macul de grădină preferă zonelele cu climat mai umed şi mai răcoros. Lipsa umidităţii pe perioade lungi de timp, precum şi prezenţa căldurii excesive sunt condiţii care diminuează producţia de sămânţă şi capsule. Rezultate foarte bune se obţin când macul de grădină se cultivă pe soluri uşoare, profunde, permeabile şi bogate în calciu. Ţinând seama de aceste elemente, cultura macului a fost zonată în Transilvania de Sud-Est, precum şi în partea centrală şi de nord a acesteia. De asemenea, în partea de nord şi centrală a Moldovei sunt zone favorabile culturii de mac. 56 Mai 2013

Rotaţia Într-un asolament bine structurat, macul de grădină este preferabil să urmeze după o cultură prăşitoare (cartof, sfeclă de zahăr, porumb). Este exclusă cultivarea acestei culturi după cea de floarea-soarelui, precum şi monocultura, şi se recomandă ca macul de grădină să nu revină pe acelaşi teren mai devreme de 4-5 ani.

Fertilizarea Macul este o specie care, în general, reacţionează favorabil la aplicarea îngrăşămintelor. O fertilizare raţională

trebuie să ţină seama obligatoriu de gradul de aprovizionare a solului cu elemente fertilizante şi de planta premergătoare. Fertilizarea cu azot - îngrăşămintele cu azot favorizează creşterea viguroasă a plantelor şi contribuie, în mod substanţial, atât la creşterea producţiei de seminţe şi capsule, cât şi la sporirea conţinutului în morfină. Azotul se aplică în doze de 80-90 de kilograme la hectar substanţă activă pe solurile aprovizionate moderat cu acest element fertilizant şi de 140-150 de kilograme la hectar substanţă activă pe solurile mai deficitare. Fertilizarea F cu fosfor - fosforul nu are o influenţă semnificativă nici asupra producţiei p de seminţe şi de capsule şi nici asupra a conţinutului în morfină. Dozele care c se aplică sunt moderate: 40-50 de kilograme k la hectar substanţă activă. Pe solurile s slab aprovizionate în acest element, cantităţile c se măresc, ajungând până la 80 de d kilograme la hectar substanţă activă. Fertilizarea F cu potasiu - adăugarea potasiului p în sistemul de fertilizare a macului de grădină are rolul de a asigura a echilibrul nutriţiei plantelor.

www.agrimedia.ro

Mai 2013 57

Se administrează în doze de 40-50 de kilograme la hectar substanţă activă. Fertilizarea cu gunoi de grajd - prin aplicarea îngrăşămintelor organice, fertilizarea minerală se reduce spre limitele inferioare recomandate anterior. Doza optimă pentru această cultură este de 20 de tone la hectar gunoi de grajd bine fermentat. Folosirea amendamentelor - calciul favorizează acumularea morfinei în plante; de aceea, Maria Verzea şi Steluţa Radu recomandă administrarea, pe solurile cu un pH egal sau mai mic de 5,5 a 3,4-4 tone calcar măcinat la hectar.

Lucrările solului Primăvara timpuriu, lucrările de pregătire a patului germinativ încep prin executarea nivelării arăturii. În vederea obţinerii unui strat mărunţit şi uniform, solul se lucrează în continuare cu combinatorul, iar în lipsa acestuia, solul se poate lucra cu discul în agregat cu grapa cu colţi reglabili. În funcţie de gradul de mărunţire, de uniformitatea solului şi de umiditatea din sol, se poate executa şi o tăvălugire, cu 1-2 zile înainte de operaţiunea de semănat a acestei culturi.

Victor VĂTĂMANU

Sămânţa şi semănatul Semănatul se execută direct în câmp, cu ajutorul semănătorilor de tip SUP-21 sau SUP-29 modificate (aceasta constând în montarea unui distribuitor cu disc cu dantură, brăzdare cu limitatoare de adâncime). Epoca de semănat - macul de grădină trebuie semănat primăvara cât mai devreme, la sfârşitul lunii martie sau cel târziu la începutul lunii aprilie. În anii cu desprimăvărare timpurie, semănatul în ferestrele iernii a dat rezultate bune, conform studiilor şi cercetărilor întreprinse în cadrul Staţiunii de Cercetări pentru Plante Medicinale şi Aromatice Fundulea. Norma de sămânţă - pentru un hectar de mac sunt necesare 2-3 kilograme de sămânţă de bună calitate (puritate de minimum 90-95% şi germinaţie de minimum 80-90%). Această cantitate se amestecă cu un balast în cutia semănătorii, balast care poate fi constituit din nisip, rumeguş, şroturi sau sămânţă iradiată lipsită de germinaţie. Distanţa de semănat - realizarea unei densităţi optime finale de 18-20 de plate pe metrul pătrat se face prin însămânţarea la distanţă de 50 cm între rânduri şi rărirea la 8-10 cm plantă de plantă. 58 Mai 2013

Uneori se practică şi o rărire mai puţin drastică, în acest caz densitatea culturii fiind de 30-40 plante la metrul pătrat. Adâncimea de semănat - adâncimea de semănat a macului de grădină variază în funcţie de tipul de sol pe care se cultivă şi de umiditatea (rezerva de apă ) din sol. Ea este cuprinsă între 0,6 şi 1-2 cm.

Lucrările de îngrijire Lucrări manuale şi mecanice În cazul culturii de mac de grădină, lucrările manuale de întreţinere sunt: plivitul, prăşitul, buchetatul şi răritul. Buchetatul se face când plantele au 3-4 frunze, iar răritul urmează după 8-12 zile, concomitent cu plivitul selectiv, care se mai repetă de 1-2 ori în perioada de vegetaţie. Praşilele mecanice şi manuale se execută ori de câte ori este nevoie (orientativ, numărul acestora este de 3-5 lucrări). La prima praşilă mecanică, executată în momentul formării rozetei de frunze, cultivatorul trebuie să fie prevăzut cu discuri de protecţie. Erbicidarea culturii - combaterea cu succes a buruienilor din cultura de mac de grădină se poate realiza folosind erbicidele recomandate de specialiştii agronomi, care precizează substanţa ce urmează a fi folosită, doza şi modul de aplicare. Menţionăm că există o gamă de erbicide bine studiată, care permite aplicarea erbicidelor atât înainte de răsărirea culturii, cât şi în vegetaţie. Între lucrările de erbicidare se poate interveni cu executarea a 1-2 praşile mecanice pentru distrugerea buruienilor perene. Erbicidele se diluează în 300-600 de litri de apă la hectar, iar administrarea lor se poate face cu maşina de erbicidat MET- 1200 sau cu echipamentul EEP-600.

Boli şi dăunători combaterea acestora Cele mai frecvente boli ale macului de grădină sunt: pătarea frunzelor (Helminthosporium papaveris), mana (Peronospora arborescens), mucegaiul cenuşiu (Botrytus cinerea) şi făinarea (Erysiphe communis). Combaterea acestor boli se poate face aplicând tratamentele recomandate de specialiştii Laboratorului Fitosanitar Judeţean, prin buletinul de avertizare, în care se specifică substanţa ce se va folosi, doza şi modul de aplicare al acestora. Preventiv, înainte de semănat, sămânţa poate să fie tratată cu substanţele indicate de aceiaşi specialişti. În unele zone, macul de grădină

este atacat de gărgăriţa rădăcinilor (Stenocarus fuliginosus) şi de gărgăriţa capsulelor de mac (Ceuthorrhynchus macula albă). Combaterea acestor dăunători se realizează prin două tratamente: primul tratament se face la apariţia adulţilor hibernanţi (îmbobocitul macului), iar al doilea tratament se va face în perioada înfloritului (atenţie la folosirea unor insecticide selective pentru albine). Substanţele folosite, doza şi modul de aplicare se regăsesc în buletinul de avertizare emis de către specialiştii fitosanitari.

Recoltarea Epoca de recoltare - recoltarea macului de grădină începe după maturarea completă a capsulelor. Acest moment este marcat de faptul că seminţele se desprind de pe pereţii capsulei şi sună în interiorul acesteia. Capsulele sunt tari şi au culoare galben-cenuşie. Întârzierea recoltatului determină supracoacerea capsulelor şi, în cazul vremii ploioase, mucegăirea şi deprecierea calitativă a seminţelor şi scăderea conţinutului de morfină. Modul de recoltare - recoltarea se face cu ajutorul combinelor de mare productivitate, reglate la înălţimea maximă de tăiere. În acest caz, se pierde însă circa 50% din producţia de coji. Evitarea acestor pierderi este realizată prin recoltarea manuală a capsulelor (cu resturi de tulpini de până la 5 cm). Ele se treieră cu combina în staţionar sau cu ajutorul batozelor. După recoltarea capsulelor, pe teren rămân tulpinile; deoarece ele nu au o valoare ca produs secundar, ci constituie o sursă de infestare a solului cu boli şi dăunători, se recomandă arderea lor, după ce, în prealabil, au fost cosite cu cositoarea mecanică. Uscarea şi condiţionarea - recolta de mac se depozitează în magazii uscate şi aerate. Stratul de seminţe nu trebuie să depăşească 20-25 cm grosime, iar lopătarea se face în permanenţă. Concomitent, se efectuează şi condiţionarea cu ajutorul vânturătorilor şi a selectoarelor, până la umiditatea de 12%. Producţia de seminţe ce se poate obţine de pe un hectar cultivat cu mac de grădină este cuprinsă între 10 şi 12 qintale la hectar, iar producţia de capsule variază între 4 şi 6 qintale la hectar.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Mai 2013 59

Floricultura şi arta grădinăritului au avut, în funcţie de progresul ştiinţelor şi tehnicii, o evoluţie spectaculoasă în toate perioadele istorice (antică, medievală, modernă şi contemporană), aproximativ la toate popoarele. În România, aşa după cum prezintă Gh. Glaman şi M. Vlăduţ, 2003, această evoluţie a fost marcată de perioada lungă a formării poporului şi statului unitar român, consecinţă a vitregiilor istorice, ce au determinat mari întârzieri în consolidarea aşezărilor omeneşti.

Satul şi grădina utilitară Pentru a demonstra că aici au existat preocupări floricole, a fost nevoie de a ţine seama că, spre deosebire de alte ţări, tipic pentru spaţiul românesc a fost faptul că satul s-a născut din impulsul organic al oamenilor de a se pune sub scutul naturii. Dacă cercetăm cu atenţie izvoarele istorice, constatăm că, dintre multiplele preocupări ale strămoşilor noştri, grijile legate de nevoile de preluare mai întâi din flora spontană a unor plante necesare în alimentaţie şi de leacuri, dar şi a acelora de trăire religioasă, afectivă şi sentimentală. În alimentaţie, ei au adus de timpuriu, din abundenţă, verdeţuri ca: dragaveiul, grâuşorul, hameiul, pătrunjelul, cimbrul, leuşteanul, mărarul, lăptucile, susaiul, păpădia, urzica, ştevia şi altele. Poate, în acelaşi timp, au cules direct din fâneţe şi păşuni sau au adus plante întregi, tot felul de plante de leac, pentru nevoi religioase ori de înfrumuseţare, aranjate apoi în grădina de pe lângă casă, în culturi după portul lor, perioada de înflorire şi utilitate, ca: in, cânepă, nalbă mare, busuioc, semenic, brânduşă, gălbenele, brusture, calomfir, creson, ferigă, mac, măgheran, muşcată, iasomie, muşeţel (romaniţă), 60 Mai 2013

potbal, răpiţă, rostopască, soc, afine, venete (Centaurea Cyanus) şi altele. În secolul al XVIII-lea şi până după Primul Război Mondial, „satele erau încă oaze mari în care trăieşte 81% din norodul României” (I. Simionescu, 1919). În aceste aşezări omeneşti, legătura locuitorilor cu plantele din flora spontană era firească şi se pierde în negura vremurilor. Această legătură este consemnată şi în lucrarea „Elemente de geografie fizică şi politică“ de M. Michăescu, 1867, în care se prezintă România - Principatele Române Unite, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Crişana şi Maramureş şi pământul pentru toate ţinuturile

menţionate, în care se sublinia că peste tot existau „grădini”, fie că ele erau amenajate pe lângă case de locuit, fie pe alte pământuri intra- sau extravilane. Deci, preocuparea şi practicarea unui grădinărit erau fireşti. Nu poate fi vorba însă despre o anumită artă a grădinăritului. În acele vremuri, casele aveau în jurul lor toată gospodăria, mai rar într-o ordine şi economie de spaţiu şi cu chibzuială. Nu acelaşi lucru se poate afirma despre gospodăriile din Transilvania şi din multe sate din zonele colinare, chiar de munte, din toate teritoriile româneşti. Gospodăriile împrejmuite cu gard, mai rar

www.agrimedia.ro

Mai 2013 61

Victor VĂTĂMANU

fără, erau despărţite prin drumuri, elite şi poteci de acces, iar în toate zonele vatra satului avea un centru administrativ şi social-cultural, pe alocuri cu mici grădini de flori, ce reprezintă „patria săteanului”. După obiceiurile locale, în toate ţinuturile şi teritoriile noastre, ograda este şi acum împărţită în ocol (loc de amplasare a casei de locuit, a anexelor gospodăreşti şi a curţii propriu-zise) şi grădină. De regulă „casele de locuit” nu se concep în cele mai dese situaţii fără un cadru de flori şi verdeaţă, după cum un tablou nu se concepe fără ramă, care să-i scoată în evidenţă proporţiile, umbră şi lumină. De această decorare a casei de locuit, a ogradei se ocupa gospodina care, mai întâi, a cultivat numai plante de leac şi pentru diferite ritualuri religioase şi mai apoi şi alte plante ornamentale. Atunci când grădina de tip utilitar este amenajată în afara gospodăriei, ea nu este numai o bucată de teren în jurul casei, cum adesea se întâmplă, ci un loc cu „dichis”, amenajată cu ajutorul stăpânului şi în care ochiul este fermecat de sclipirea soarelui în desişul florilor. Această oază o întâlnim adesea chiar în grădina din faţa caselor. Putem susţine şi argumenta că ţăranul român, „omul, animal homo-sapiens” (cel înţelept), a devenit de timpuriu victima propriei sale existenţe. Din cele mai vechi timpuri, la sate erau apreciate o serie de plante floricole ca: laleaua pestriţă, azi monument al naturii, laleaua de crâng, întâlnită şi astăzi în Parcul Crâng din Buzău şi Pădurea Baltani din Bârlad, măgheranul, floarea de crin, adânc intrată în conştiinţa locuitorilor de la sate, busuiocul, izma, salvia, garofiţa, anemonele şi altele, multe dintre ele aduse în grădina utilitară. De asemenea, pe lângă pomi şi arbuşti fructiferi, în grădina utilitară întâlnim:

62 Mai 2013

trandafiri, liliac, plante lemnoase aduse din pădure. Pădurea a inspirat dintotdeauna în alegerea şi aducerea pe lângă casa de locuit a acelui „colţ al naturii” care a impresionat. Săteanul a învăţat să facă anumite îmbinări între componentele naturii şi interesele sale, creându-şi astfel propriile peisaje. El a deprins de timpuriu arta de a construi, de a proteja aspecte compoziţionale floricole, stilizate chiar cu aplicaţii şi în alte domenii (prelucrarea lemnului, ţesături, arta ceramicii) sau a le transpune direct în micul său spaţiu rezervat în faţa casei sau în cel al grădinii utilitare amenajate în ogradă, când dispune de mai mult pământ. Avem astăzi, ca urmare a acestor preocupări şi îndeletniciri, în multe localităţi, impresionante, dar simple amenajări de colţuri de odihnă şi repaus care te surprind, ca: sub nucul din ogradă ori alte umbrare şi chioşcuri, pergole şi desişuri, dar mai ales amenajarea „prispei” sau a „pridvorului şi a prispei”, încadrate, împreună cu ferestrele casei de locuit şi încadrate de muşcate roşii ori de multe alte plante. De ce „prispa incendiată cu muşcate roşii” nu ar putea fi şi ea încadrată în „arhitectura peisajelor” ca tipic românescă? Acelaşi lucru se poate spune şi despre grădina din ogradă, care are în principal un scop utilitar, dar din care nu lipsesc plantele floricole amplasate fie pe marginea căilor de acces, fie în jurul spaţiului rezervat pentru repaus şi odihnă. Farmecul acestor grădini utilitare este dat, la noi, de alternanţa florilor cu legume şi pomi fructiferi, chiar viţă-de-vie. Avem multe modele de asemenea grădini în ţară care pot fi catalogate ca tipice „stilului rustic”, mai târziu conturat şi

acceptat în arhitectura peisageră. Satul şi locuitorii săi au adus şi o îmbunătăţire substanţială a sortimentului de plante ornamentale autohtone, începând cu cele medicinale şi până la o mulţime de plante floricole aduse în cultură de flora spontană. Bogăţia plantelor ornamentale adoptate se confirmă şi prin denumirea diferită a acestora păstrată în nuanţe diferenţiate pe ţinuturi şi provincii. Astfel: Bellis perennis (san.), bănuţei, bănuţele, buculeri (Arad şi Bucureşti) fruşiţă (Arad), scânteiţă (Bucureşti); Crocus (san.), brânduşă, nutuvele, şofran (Arad), şofranul în alte ţinuturi; Phlox drumondi (san.), ploscuţă (Arad); Paeonia (san.), bujor, busov, rujioara; Nigella damascena (san.), chica voinicului, barba boierului, boarze, morăriţă (Banat), paigan (Moldova); Palthanthes tuberoso (san.), chiparoase, tiparoase, tuberose (Arad); Tropaeolum majus (san.), Condurul Doamnei, colţunaş, lobidrag (Muntenia), nemţoaice (Braşov), sultanele; Galantus vivales (san.), ghiocel, ghiocei, gloarile, omătuţe, primăvăriţă; Convallaria mayalis - lăcrămioare (san.), clopoţel, cerceluş (Arad), gheorghiţe (Banat), mărgăritare (Muntenia); Syringa vulgaris (san.) liliac, argovan, iorgovan (Banat), mălin (Arad) şi lista cu plante ornamentale care au o multitudine de sinonime poate continua. Existenţa acestor sinonime a determinat de la început o schimbare în normele obişnuite de a lua ca bază, pe lângă denumirea în latină, în prezentarea plantelor ornamentale, şi utilizarea, acolo unde este posibil, a denumirilor şi sinonimelor româneşti. Plantele ornamentale sunt pentru ţăranul român un produs al pământului şi împreună cu el trăiesc în natura înconjurătoare, ce s-a impus în proiectarea vieţii cotidiene a acestuia. Apreciind această îngemănare, A. Demongon (citat din „Marea Enciclopedie Agricolă” - 1943), definea satul ca pe o formaţiune sau o colonie de „plante sociale” care trăiesc din „natura înconjurătoare”. Au chiar - spune el - farmecul lor, întrucât, de departe, ele oferă o privelişte pitorească, prin îngrămădirea de case albe (iluminate noaptea), pete de lumină în boschetele verzi ale pomilor, aşezate pe coastele dealurilor, la intrarea unor vâlcele, strânse grămadă în spaţiul larg al câmpiei şi inserate de-a lungul unei văi sau râu.

www.agrimedia.ro

Mai 2013 63

Hotărârea nr. 131 din 27 martie 2013 pentru stabilirea măsurilor şi sancţiunilor necesare în vederea respectării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91 - M.O. nr. 0194 din 2013 Legea nr. 85 din 5 aprilie 2013 pentru respingerea OUG nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din OUG nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ - M.O. nr. 0201 din 2013 Legea nr. 86 din 5 aprilie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2012 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II alin. (1) din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010 privind Camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală - M.O. nr. 0201 din 2013 Decretul nr. 358 din 4 aprilie 2013 privind promulgarea Legii pentru respingerea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, 64 Mai 2013

silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ - M.O. nr. 0201 din 2013

Decretul nr. 359 din 4 aprilie 2013 privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2012 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II alin. (1) din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală - M.O. nr. 0201 din 2013

Ordinul nr. 207 din 10 aprilie 2013 pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 143/2010 privind componenţa şi funcţionarea Comitetului pentru Organizaţiile Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare, precum şi procedurile de recunoaştere, monitorizare şi control, retragere a recunoaşterii, extindere a acordurilor interprofesionale şi delegare de atribuţii pentru organizaţiile interprofesionale pentru produsele agroalimentare - M.O. nr. 0208 din 2013 Legea nr. 95 din 12 aprilie 2013 pentru modificarea Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004 - M.O. nr. 0213 din 2013 Hotărârea nr. 172 din 10 aprilie 2013 privind trecerea din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare în domeniul privat al judeţului Constanţa şi în administrarea Consiliului

Judeţean Constanţa a unor amenajări de irigaţii cărora li s-a retras recunoaşterea de utilitate public - M.O. nr. 0227 din 2013

Legea nr. 129 din 26 aprilie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 66/2012 privind prorogarea termenelor prevăzute la art. IV alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2009 pentru instituirea sistemului temporar de sprijinire a derulării afacerilor în domeniul comerţului cu seminţe de consum, precum şi pentru modificarea unor acte normative - M.O. nr. 0250 din 2013 Ordonanţa de Urgenţă nr. 37 din 30 aprilie 2013 pentru completarea art. 13 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare şi gestionare a datelor necesare desfăşurării politicii comune în domeniul pescuitului şi a programului de control, inspecţie şi supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare - M.O. nr. 0256 din 2013

www.agrimedia.ro

Mai 2013 65

Massey Ferguson, istoria primelor 4 decenii (I) Massey Ferguson, companie care face parte din Corporaţia AGCO, se mândreşte cu o istorie de 60 de ani, în care s-a dezvoltat pe plan internaţional, iar produsele sale sunt comercializate în peste 140 de ţări din lume, cu ajutorul unei reţele formate din peste 5.000 de dealeri. În România, din acest an, distribuitor exclusiv al mărcii este Gereral Leasing SA. În anul 1953, două companii producătoare de maşini agricole au fuzionat, pentru a forma Massey-Harris-Ferguson. Cele două, Massey-Harris cu sediul în Canada, şi Harry Ferguson Ltd., în Anglia, s-au unit, pentru a construi tractoare şi maşini de recoltat, ce au avut mai târziu o puternică influenţă asupra modului în care se construiau utilajele destinate agriculturii. În 1958, ia naştere denumirea de Massey Ferguson şi sunt stabilite culorile, acum familiare, roşu şi gri, împreună cu logoul său, format din 3 triunghiuri. Pe măsură ce deschide un nou depozit de piese în apropiere de Paris şi măreşte fabrica de combine din Germania, afacerea începe să se dezvolte. Se fac investiţii majore în fabricile din Marea Britanie şi Franţa, iar la finele lui 1958 gama de produse se extinde, cuprizând tractorul MF 65. Vânzările încep să atingă un nivel record. Numărul de angajaţi depăşeşte 23.000 de oameni, iar peste 90% din combinele autopropulsate din Anglia sunt marca Massey Ferguson. În această perioadă, face numeroase achiziţii de succes, cum ar fi producătorul de motoare diesel F. Perkins Ltd., Standard Motor şi fabrica de tractoare în Coventry, Anglia. La sfârşitul anilor '50, linia de producţia a Massey Ferguson 66 Mai 2013

cuprinde peste 60 de noi modele, de la tractorul utilitar MF 65 până la combina autopropulsată MF 72, stabilind astfel noi standarde în activitatea de producţie. În anii '60, compania devine din ce mai puternică, o dată cu deschiderea noii fabrici de tractoare în Beauvais, Franţa, unde se produce tractorul MF 25 şi care, mai târziu, pătrunde pe pieţele din Franţa şi Germania. În altă parte a Europei, MF achiziţionează compania de tractoare Landini şi Figli SpA din Italia. În anul următor, vânzările ating un nou record. În anul 1961, pe piaţa Statelor Unite ale Americii compania urcă de pe locul 7 pe poziţia 3. Începe producţia şi în alte ţări, precum India şi Brazilia. În 1962, lansează prima cutie de viteze „Multi-Power” din industrie, oferită ca opţiune pe tractoarele MF. Până la acea vreme, MF deţinea 26 de fabrici în 9 ţări din lume. Sunt introduse noi modele de combine, cum ar fi MF 400 şi MF 500 în Marea Britanie, şi MF 31 şi MF 86 în Germania. În 1965, un nou record al vânzărilor este doborât, iar MF ocupă poziţia de lider în materie de tractoare, cu o rată a producţiei anuală de 30.000 de unităţi. În acelaşi an, noul sistem de control al presiunii „Pressure Control” se dovedeşte a fi un succes şi începe să fie introdus progresiv pe pieţele globale. În anul 1966, sunt introduse câteva produse noi, incluzând combina tractată MF 405. Continuând să crească, compania Massey Ferguson construieşte o nouă fabrică în apropiere de Roma, Italia, realizează o turnătorie în Australia şi o fabrică de asamblare în Mexic. În perioada 1962-1967, angajează peste 6.000 de persoane şi începe să construiască snowmobile pentru pieţele din SUA şi Canada. La începutul anilor '70, maşinile construite de MF erau cele mai silenţioase

din industrie şi aveau cel mai mic centru de gravitaţie. În 1970, noi serii de combine MF sunt anunţate, MF 520 şi MF 625, destinate fermelor mari şi prestatorilor de servicii. Două inovaţii majore în industria combinelor sunt introduse în acel an: prima combină autopropulsată pentru cultura de porumb, de 4 rânduri, şi combina autopropulsată, de mare capacitate, MF 201 Commander, pentru recoltarea trestiei de zahăr. MF 135 continuă să fie cel mai vândut tractor al companiei, cu peste 350.000 din 1965 de unităţi fabricate. În această perioadă, în Germania vânzările ating un nivel record. După 5 ani de cercetare, MF lansează cea mai mare maşină de recoltat, MF 760, pe care o prezintă dealerilor din SUA şi Canada. Pe parcusul anilor '70, MF lansează noi modele de tractoare, ajungând să numere în total 11 tractoare, cu puteri de la 45 până la 180 CP. Vânzările înregistrează un trend crescător, pe măsură ce pătrunde pe noi pieţe, cum ar fi Africa de Sud, Argentina, Polonia, Libia sau Sudan. La sfârşitul anilor '70, lansează seria de tractoare MF 2000, o alta de tractoare cu puteri mari, dar şi tractoare compacte, de la 16 până la 21 CP. În acelaşi timp, lansează şi presa de balotat MF 1560. Anii '80 sunt dificili pentru MF şi pentru industria constructoare de maşini agricole, ca urmare a cererii scăzute de utilaje agricole. În 1981, reţeaua de distribuţie a MF este una dintre cele mai mari din domeniu. În 1989, primeşte medalia de argint la expoziţia SIMA de la Paris, pentru sistemul Datatronic. Compania începe să se refacă după 8 ani financiari dificili şi face investiţii în dezvoltarea de noi produse. nul dintre motto-urile sale este să continue să inspire pentru următorii 50 de ani!

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013