Revista AGRIMEDIA - Martie 2014 by Agri Media Invest s.r.l.

Ianuarie 2013

Iniţiative FAO Foamea se uită şi la poarta omului harnic, dar nu va îndrăzni niciodată să intre!” PROVERB ORIENTAL

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), înfiinţată în urmă cu şapte decenii, ce reuneşte 192 de state membre, este o structură specializată care luptă pentru eradicarea foametei, a malnutriţiei şi a sărăciei, pentru asigurarea calităţii alimentelor şi promovarea unei agriculturi durabile. România a aderat la FAO ca membru cu drepturi depline încă din anul 1961. Această instituţie specializată din cadrul ONU are şi o amplă activitate umanitară, de asistenţă tehnică şi de promovare a unor reglementări tehnice adecvate obiectului său de activitate. Pentru realizarea scopurilor asumate, FAO utilizează expertiza personalului propriu, dar şi a unor specialişti în domeniul protecţiei mediului, agronomie, silvicultură, zootehnie, acvacultură, alimentaţie, economie rurală etc., cooptaţi din ţările membre. În acest mod, statele afiliate beneficiază de sprijin în vederea elaborării unor politici şi strategii corecte menite să conducă la dezvoltarea agriculturii şi industriei alimentare pentru reducerea subnutriţiei, prin dezvoltarea cu prioritate a spaţiului rural. Este remarcabil în acest sens şi faptul că ţara noastră, ca membru cotizant FAO de peste 50 de ani, a fost desemnată

www.agrimedia.ro

pentru diverse perioade în structuri de conducere ale acestui organism şi a beneficiat de sprijin material, ştiintific şi logistic necesar rezolvării unor probleme majore din agricultură şi cercetare. De exemplu, înfiinţarea şi susţinerea materială din fonduri FAO a fostului Institut de irigaţii şi drenaje Băneasa-Giurgiu şi realizarea sistemelor de irigaţii şi implementarea tehnologiei culturilor agricole pe nisipurile amenajate în sud-vestul Olteniei ş.a. Este de notorietate şi faptul că România, la solicitarea FAO, a asigurat ani la rândul, prin valoroşii săi specialişti, implementarea numeroaselor proiecte în agricultura unor ţări mai puţin dezvoltate din Africa şi Asia. Plecând de la adevărul potrivit căruia în prezent la nivel mondial peste un miliard de persoane sunt afectate de sărăcie severă şi subnutriţie extremă, FAO şi-a propus, inclusiv la Summit-ul mondial pentru securitate alimentară desfăşurat în anul 2009, ca obiectiv major al activităţii sale, reducerea la cel puţin jumătate, în actualul secol, a numărului celor afectaţi de acest groaznic flagel! Pe linia tradiţionalei colaborări cu FAO, în perioada 29 martie-4 aprilie 2014 România va găzdui consultări ale unor ONG şi societăţi civile din Europa şi Asia Centrală cu preocupări majore în domeniul agriculturii şi al alimentaţiei. Tot în această perioadă, ţara noastră va fi gazda celei de-a 29-a Conferinţe Regionale pentru Europa a FAO (ERC), precum şi a celei de-a 38-a

sesiuni a Comisiei Europene pentru Agricultură a FAO (ECA). La aceste evenimente vor participa delegaţi din 53 de state membre FAO din Europa şi Asia Centrală, inclusiv specialişti cu statut de observatori din ţări membre exterioare acestui spaţiu geografic. Un obiectiv major al conferinţei va fi şi abordarea problemei risipei de alimente, respectiv problema deşeurilor alimentare. În timp ce peste un miliard de oameni de pe glob trăiesc sub limita sărăciei, fiind lipsiţi de hrană şi apă potabilă, este inacceptabil să se arunce anual un milion de tone de alimente, în valoare estimată la 750 de miliarde de dolari! În acelaşi context, se apreciază că sprijinirea consolidării fermelor familiale pentru a se integra şi dezvolta economic la nivel local, regional şi mondial ar putea contribui la diminuarea fenomenului de subnutriţie severă, ce afectează peste 15% din populaţie la nivel mondial. Explozia demografică pe Terra este în plină desfăşurare, tehnologiile de tot felul ne copleşesc în sens pozitiv şi negativ existenţa, clima planetei se schimbă în mod dramatic, lumea politică este un mozaic de orgolii, pasiuni şi interese. Peste toate aceste realităţi majore ale existenţei noastre pământene, cortegiul cerinţelor noastre biologice în ceea ce priveşte alimentaţia corespunzătoare rămâne însă o cerinţă esenţială. Acestă stare de fapt justifică preocuparea majoră a FAO de a contribui la asigurarea echilibrată a hranei pentru cei peste 7,13 miliarde de locuitori ai planetei! Simona MUNTEANU Martie 2014

ISSN 2069 - 1238 SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul VIII, Nr. 3 / 2014 (84) Martie 2014 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031 / 439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031 / 439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

Martie 2014

SUMAR: 3 8

Editorial

Nou sprijin pentru bunăstarea animalelor - porci şi păsări

Derogare privind utilizarea neonicotinoidelor

Agricover lansează AgriTelVerde pentru eficientizarea relaţiei cu fermierii

Noi reglementări privind depozitarea şi certificatele de depozit

Teme agricole abordate la evenimentul Finmedia

Euralis Seminţe aduce valoare adăugată fermierilor cultivatori de floarea-soarelui high-oleică

Tehnologia de cultură pentru tarhon Arthemisia dracunculus L.

Relaţiile dintre sol-apă-plantă şi condiţiile meteorologice

Simpozioanele BASF - perspectivele unor culturi de succes

Frontier Forte - soluţia optimă în preemergenţă

Noi provocări pe piaţa seminţelor

Cultura de cereale, temă discutată la Bayer Agro Forum

Forumul OptiTech pentru pomicultură

Interceptarea şi evacuarea excesului de umiditate

54 58

Cum ne pregătim semănătoarea pentru campania de primăvară?

50 de ani de producţie de tractoare la Basildon (Marea Britanie) Locul de unde vin tractoarele New Holland T6 şi T7

Criterii de stabilire a zonelor cu perdele forestiere

Tehnologia de cultură pentru hrean - Armoracia rusticana

Tehnologia de cultivare a ţelinei pentru rădăcină - Apium graveolens

Inovaţia - fundaţia succesului Bayer

Noua serie de tractoare cu şenile Challenger MT700E, pur şi simplu imposibil de reprodus

www.agrimedia.ro

Martie 2014

 În dialog cu fermierii • Care sunt problemele principale cu c şi la care aşteptaţi soluţii din partea s II Soisun Vasile, localitatea Pietroşani, judeţul Teleorman „În această iarnă ne-am ocupat de întreţinerea utilajelor agricole, iar în ultima perioadă am fertilizat culturile agricole însămânţate în toamnă, respectiv orz şi grâu. În parcul tehnic deţin atât tractoare româneşti, cât şi străine, cum ar fi John Deere, de 240 CP, şi un Deutz Fahr de 100 CP; ultimul l-am achiziţionat anul trecut. Pentru că aveam nevoie de o combină nouă, iarna aceasta am reuşit să cumpăr una şi, pentru că mai am o maşină de recoltat John Deere, modelul JD 2058, cu care lucrez şi de care sunt mulţumit, m-am orientat tot spre această marcă. Am cumpărat modelul JD W540. Reînnoirea parcului de maşini şi utilaje agricole din fermă reprezintă o permanentă preocupare. Nu am reuşit să accesăm fonduri europene pentru modernizarea exploataţiei şi toate investiţiile în utilaje le-am realizat cu bani proprii. Am fost în această perioadă la diverse simpozioane organizate de firmele BASF, Limagrain şi Pioneer, pentru a mă informa cu privire la noua gamă de produse. Astfel de informaţii mă interesează pentru că în fiecare an încercăm un produs nou, fie că este vorba de un soi sau hibrid, fie de un produs de protecţie. În campania din primăvară aş dori să cultiv pentru prima dată hibrizi de porumb RAGT. Numai cultivând în propria fermă poţi să vezi într-adevăr cum se comportă. Anul agricol 2014 a început promiţător, culturile de păioase arată bine în câmp, însă nu ştim cum vor evolua. Ne aşteaptă o perioadă grea la semănatul culturilor de porumb şi floarea-soarelui din cauza deciziei de interzicere a tratamentului la sămânţă. Ne este teamă mai mult de atacul răţişoarei la cultura de floarea-soarelui. Sperăm să apară produse care să poată înlocui acele substanţe interzise, însă nu ştim dacă se va întâmpla aşa de repede. Scenariul pesimist este acela de a reînsămânţa culturile agricole. În fermă, am nevoie de mărirea capacităţii de depozitare a producţiei agricole. La ora actuală pot înmagazina circa 700 de tone, însă dorim să ne extindem şi să putem stoca cel puţin 2.000 de tone. Anul acesta aş dori să finalizez acest plan, am achiziţionat deja un teren pe care urmează să fie construite. Ne-am dori să ne mai extindem şi suprafaţa agricolă, însă există o mare bătălie pe achiziţia de teren, pentru că sunt şi foarte mulţi fermieri în zonă. Pe cele 500 de hectare pe care le administrez, culturile de cereale păioase ocupă circa 250 ha, iar restul va fi cultivat cu prăşitoare. De 2 ani nu mai cultiv rapiţă, pentru că am fost nevoit de multe ori să o întorc.” 6

Martie 2014

Minuş Dascălu, administrator SC Agro Dasmiov SRL, localitatea Văleni, judeţul Olt „Este o perioadă un pic cam încurcată, din cauza faptului că precipitaţiile căzute în ultimele săptămâni ne-au împiedicat să administrăm îngrăşămintele chimice la culturile de toamnă, astfel că va trebui să le aplicăm mai târziu, probabil la începutul lunii aprilie. Nu vom administra azot, ci uree, în cantitatea de 250 kg/ha. Cerealele păioase se prezintă bine, însă va trebui să facem această lucrare de fertilizare pentru a se dezvolta armonios. O dată ce vremea ne va permite, va trebui să aplicăm tratamente cu insecticide şi erbicide la cultura de rapiţă. Înainte de precipitaţii a fost o perioadă călduroasă, care a favorizat apariţia insectelor în cultura de rapiţă. În această perioadă ne-am ocupat şi cu achiziţia inputurilor necesare în agricultură. Privitor la investiţii, anul acesta nu ştiu dacă voi demara vreuna, pentru că 2013 nu a fost un an tocmai favorabil, din cauza preţurilor mici de valorificare. Anul trecut am început construcţia unei magazii de depozitare, cu capacitatea de 1.000 de tone, pe care voi încerca s-o finalizez în 2014. Fermierii vor fi afectaţi de interzicerea tratamentului la sămânţă, pentru că este un risc prea mare să plantezi sămânţă netratată. Răţisoara porumbului este dăunătorul de care ne temem cel mai mult şi la cultura florii-soarelui mai mult decât la porumb. Nu a trebuit să facem reparaţii la maşinile agricole din fermă pentru că marea majoritate sunt noi. Lucrez o suprafaţă agricolă de 430 ha, care a fost însămânţată în toamnă cu rapiţă (50 ha), orz (35 ha) şi grâu (135 ha). Restul de teren agricol va fi cultivat cu porumb şi floarea-soarelui.”

www.agrimedia.ro

u care vă confruntaţi în producţie a specialiştilor din domeniu? „Pentru că am o plantaţie viticolă, care ocupă o suprafaţă de 11 ha, în această perioadă ne-am ocupat cu tăierile specifice. Soiurile pe care le avem sunt Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Pinot Noir şi Fetească Neagră. Plantaţia a fost înfiinţată cu fonduri din programul naţional de reconversie şi este în anul 6. Accesarea banilor europeni nu a fost uşoară, doar trei persoane, însumând circa 65 ha, au reuşit să beneficieze de acest program la nivelul întregului judeţ. Vinul îl facem ca pe vremea dacilor, nu încărcăm butucii cu mulţi ciorchini, pentru că ne orientăm spre a obţine o producţie de calitate. Aplicăm o tehnologie minimală, cu puţine lucrări şi tratamente. Spre exemplu, anul trecut am aplicat doar trei tratamente, cu produse care nu au impact negativ asupra sănătăţii umane şi a mediului înconjurător. Tratăm efectiv atunci când este absolut necesar. Producem vinuri sub brand propriu, Casa de Vinuri George Lazăr. Problema majoră cu care ne confruntăm este valorificarea. Am încercat să colaborez cu reţelele de supermarketuri, însă fără succes. La nivelul ţării, sunt peste 10 mii de mici viticultori care nu au acces în marile magazine de retail pentru a-şi valorifica producţia. O altă problemă este şi aceea că nu avem acces la finanţare. Băncile nu au deschidere pentru agricultori. Subvenţia pe suprafaţă la viticultură, de 550 lei/ha, este dată doar din bani europeni. La legumicultură nu se acordă nimic, nici de la bugetul de stat şi nici de la UE. În acest sector problemele cu care ne confruntăm sunt şi mai grave. Am 10 ha de legume, din care 5.000 mp sunt protejaţi. Acum suntem ocupaţi cu semănatul legumelor, urmând ca în perioada 1-10 mai să plantăm răsadurile. O parte din producţie o valorificăm la fabrica Topoloveni, care este ultramodernă şi, din păcate, printre puţinele care au mai rezistat. 40 de hectare erau cultivate înainte cu legume, iar acum vor fi semănate cu porumb, pentru că este dificil să mai continuăm, din cauza efortului financiar. În fermă sunt necesare multe investiţii, însă, din păcate, nu avem suportul financiar să le putem întreprinde.”

www.agrimedia.ro

Gheorghe Olteanu, administrator SC Glia Brătăşani SRL, comuna TrivaleaMoşteni, judeţul Teleorman „În această perioadă ne-am ocupat de achiziţia de pesticide, îngrăşăminte chimice şi seminţe. Ne ducem des în câmp pentru a vedea cum evoluează culturile agricole şi dacă sunt probleme. Din cauza ploilor, în unele locuri bălteşte apa şi va trebui ca în vară să mai adâncim canalele de desecare. La cultura de rapiţă va trebui să aplicăm până la sfârşitul lunii martie un tratament cu un erbicid, deoarece am văzut că sunt buruieni şi vom intra imediat ce se mai zvântă pământul. Tot atunci vom aplica şi un insecticid pentru combaterea dăunătorilor specifici. La cultura de grâu vom aplica un erbicid la începutul lui aprilie. Culturile de toamnă arată foarte bine, iarna a fost blândă şi a permis dezvoltarea lor. În acest interval de timp ne-am ocupat şi cu reparaţiile şi pregătirea maşinilor şi a utilajelor agricole pentru campania de primăvară. Totodată, am început să lucrez la o magazie pentru stocarea recoltelor agricole, pe care intenţionez s-o termin în acest an. Iniţial doream să fac un proiect european pentru construcţia de silozuri, însă am renunţat. Magazia va avea o capacitate de 2.000 de tone. În acest an construcţia spaţiilor de depozitare va fi principala preocupare. Nu ştiu dacă voi investi şi în altceva în 2014, însă am mai avea nevoie de o combină. Ne orientăm să aibă un număr mic de ore de funcţionare şi să fie marca Claas. Am participat la diverse simpozioane şi am fost la unul organizat de BASF, deoarece sunt interesat de noi produse pentru protecţia culturilor agricole. Exploatez o suprafaţă agricolă de 1.530 ha, din care 213 ha sunt cu rapiţă, 100 cu orz şi 614 ha cu grâu. Restul suprafeţei va fi ocupată în primăvară cu porumb şi floarea-soarelui.”

Martie 2014

Ana MUSTĂŢEA

George Lazăr, oraş Costeşti, judeţul Argeş

Nou sprijin pentru bunăstarea animalelor - porci şi păsări Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţa la sfârşitul lunii februarie că va deschide în perioada următoare o nouă sesiune de depunere a cererilor de ajutor financiar pentru Măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor (suine şi păsări). În urma unei analize realizate împreună experţii Comisiei Europene, reprezentanţii MADR au identificat posibilitatea de a le permite fermierilor care nu au reuşit să acceseze acest ajutor să poată beneficia de aceste plăţi compensatorii. Sprijinul se va acorda doar pentru angajamente voluntare luate de fermieri care depăşesc cerinţele minime impuse pentru bunăstarea animalelor (suine şi păsări). În cadrul angajamentelor încheiate, beneficiarii vor trebui să respecte şi standardele de ecocondiţionalitate (SMR) aplicabile terenurilor agricole aparţinând fermei şi activităţilor agricole desfăşurate

Martie 2014

la nivelul fermei. Menţionăm faptul că în cadrul acestei măsuri este exclus sprijinul pentru investiţii. Beneficiarii eligibili sunt exploataţiile comerciale din sectorul de creştere a porcinelor şi a păsărilor autorizate sanitar veterinar şi exploataţiile comerciale de tip A specifice sectorului de creştere a porcinelor, care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor, în conformitate cu art. 40 din Regulamentul CE nr. 1698/2005. „Este o nouă oportunitate pentru crescătorii de animale să beneficieze de acest sprijin financiar important pentru realizarea unor producţii competitive şi de înaltă calitate. În toată această perioadă am căutat soluţii pentru a identifica resursele financiare necesare şi mă bucur că reuşim astfel să răspundem solicitărilor fermierilor şi să le oferim din nou o măsură de sprijin care s-a bucurat de

un real succes”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Încă din campania 2012, fermierii au avut posibilitatea accesării acestei măsuri prevăzute în Axa II a PNDR 2007-2013. Plafonul alocat acestei măsuri a fost suplimentat prin decizia Comisiei Europene la sfârşitul lunii noiembrie 2013, fiind în prezent de 372,88 milioane de euro, aferent cererilor depuse începând cu anul 2012 şi până la sfârşitul actualei perioade de programare. În luna decembrie 2013 au fost efectuate plăţile pentru cererile depuse în sesiunea I - pachetul a) - porcine, în valoare de 312.241.127 de lei (70.253.375 de euro). În ceea ce priveşte plata pentru pachetul b) - păsări, APIA estimează că plăţile se vor efectua în perioada aprilie-mai 2014, pentru prima sesiune de depunere, valoarea estimată a acestora fiind de 80 de milioane de euro.

www.agrimedia.ro

Martie 2014

Derogare privind utilizarea neonicotinoidelor

Ca urmare a solicitărilor efectuate de Asociaţiile Producătorilor Agricoli şi Asociaţia Producătorilor de Seminţe, România a notificat Comisia Europeană privind plasarea pe piaţă

a trei produse chimice, ce fac parte din clasa neonicotinoidelor, pentru a le utiliza la tratamentul seminţelor de porumb şi floarea-soarelui. Cele trei produse fitosanitare aprobate sunt Nuprid AL 600 FS, cu substanţa activă imidacloprid, Cruiser 350 FS, ce conţine tiametoxam, şi Poncho 600 FS, cu substanţa activă clotianidin. Insecticidele vor putea fi folosite pentru tratamentul seminţei pe o perioadă de maximum 120 de zile, începând cu data de 28 februarie 2014, pentru utilizarea limitată şi controlată, în vederea combaterii dăunătorilor specifici culturilor de porumb şi floarea-soarelui. Produsele de protecţie a plantelor aparţin firmelor Alchimex, Syngenta şi Bayer CropScience şi acţionează asupra următorilor

dăunători: răţişoara porumbului (Tanymecus dilaticollis), viermii-sârmă (Agriotes spp), sfredelitorul rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera). Companiile producătoare vor trebui să ţină o evidenţă strictă a cantităţilor de produs comercializate în vederea evitării creării de stocuri de produs/sămânţă tratată după expirarea perioadei de 120 de zile. Ministerul Agriculturii, prin direcţiile de specialitate de la nivel local, va monitoriza întreaga acţiune, prin efectuarea de controale atât la locurile de tratare a seminţei, cât şi în câmp, la semănat. Nerespectarea prevederilor va atrage după sine sancţiuni şi suspenderea autorizaţiei. Prezenţa autorizaţiei este valabilă până la data de 28 iunie 2014.

Agricover lansează AgriTelVerde pentru eficientizarea relaţiei cu fermierii Grupul Agricover reconfirmă preocuparea permanentă de a fi partenerul de încredere al fermierilor, prin lansarea Serviciului de Asistenţă Clienţi - AgriTelVerde, care facilitează comunicarea cu aceştia şi le oferă soluţii inovatoare la problemele cu care se confruntă. AgriTelVerde se constituie într-o sursă de informaţii pentru clienţii Agricover, care pot suna de luni până vineri, între orele 9.00 şi 17.00, la numărul de telefon 0800.800.505 sau pot trimite un e-mail la adresa asistenta@agricover.ro Astfel, intră în legătură directă cu un operator dedicat, bun cunoscător al specificului activităţii fiecăruia dintre fermieri. Clienţii au garanţia că, apelând acest punct unic de contact în interiorul 10 Martie 2014

companiei, primesc răspuns în cel mai scurt timp posibil la orice solicitare. „Grupul Agricover a avut în permanenţă o prioritate în relaţionarea cu fermierii, iar lansarea AgriTelVerde este un instrument care ne permite să îmbunătăţim serviciile oferite acestora. Prin acest serviciu nou, clienţii noştri beneficiază de răspuns prompt la solicitări şi soluţii personalizate în funcţie de nevoile fiecăruia. Punem astfel la dispoziţia fermierilor expertiza noastră în domeniul agribusiness-ului şi întărim, în acelaşi timp, relaţia cu ei, printr-un dialog permanent, direct. (...) Serviciul de Asistenţă Clienţi este punctul de intersecţie al fermierilor cu specialiştii Grupului. Ambele părţi au de câştigat de pe urma acestui «fir verde». Pe de-o parte clienţii, care primesc rapid răspuns la solicitările lor, de cealaltă parte noi, pentru că suntem

în permanenţă la curent cu problemele clienţilor, putând să le oferim astfel soluţii inovatoare şi servicii tot mai bune. AgriTelVerde este, în final, un nou mecanism prin care Agricover contribuie la creşterea calităţii agribusiness-ului românesc tocmai datorită acestei colaborări permanente între fermieri şi specialiştii Agricover”, a spus Robert Arsene, directorul general al Grupului Agricover. O echipă întreagă este angrenată pentru a răspunde în cel mai scurt timp posibil solicitărilor primite de la clienţii Agricover. Astfel, fiecare întrebare, sugestie sau reclamaţie primită de la fermieri este înregistrată şi trimisă spre soluţionare departamentului abilitat să o rezolve. Operatorul care primeşte solicitarea respectivă urmăreşte soluţionarea ei şi transmite răspunsul fermierului.

www.agrimedia.ro

Martie 2014 11

Noi reglementări privind depozitarea şi certificatele de depozit În şedinţa Guvernului din data de 26 februarie 2014 a fost aprobat proiectul de lege privind măsurile de reglementare a depozitării seminţelor de consum şi a regimului certificatelor de depozit pentru acestea. Principalele măsuri vizate de acest proiect legislativ sunt: 1. Reglementarea strictă a procedurii de acordare a licenţei de depozit, pe baza unui audit extern independent, desfăşurat de entităţi mandatate în acest scop de către MADR. 2. Desemnarea unui administrator, pe bază de criterii şi norme procedurale de selecţie, obiective şi nediscriminatorii, cu atribuţii şi obligaţii în organizarea şi gestionarea regimului de evidenţă a certificatelor de depozit pe baza Registrului special al certificatelor de depozit. Entităţile mandatate de către MADR, împreună cu administratorul, verifică periodic modul în care se respectă condiţiile/obligaţiile care au dus la acordarea licenţei de depozit şi regimul certificatelor de depozit şi monitorizează stocurile de seminţe de consum pentru care s-au emis certificate de depozit şi pe seama cărora s-au acordat credite. 3. Reglementarea caracterului certificatelor de depozit şi a modului de utilizare a acestora. 4. Extinderea gamei de riscuri asigurabile, în cazul poliţelor de asigurare încheiate cu ocazia emiterii certificatelor de depozit. 5. Reglementarea situaţiilor în caz de deteriorare, furt sau pierdere a registrelor şi/sau a certificatelor de depozit. 6. Reglementarea situaţiilor privind inexistenţa sau indisponibilitatea stocurilor înscrise în certificatele de depozit. 7. Stipularea expresă a termenelor 12 Martie 2014

şi a modalităţilor de soluţionare a despăgubirilor solicitate pentru certificatele de depozit devenite indisponibile. 8. Organizarea şi funcţionarea Comisiei pentru acordarea licenţelor de depozit pentru seminţe de consum, în ceea ce priveşte procedurile de acordare, suspendare şi/sau anulare a licenţei de depozit şi de soluţionare a contestaţiilor la aceste decizii. 9. Constituirea schemei de garantare a finanţărilor acordate de instituţiile finanţatoare pe baza certificatelor de depozit, care se administrează de către fonduri de garantare. 10. Instituirea Fondului de compensare a certificatelor de depozit, la dispoziţia deţinătorilor legali ai acestor certificate, ca persoană juridică de drept privat organizată în condiţiile legii, în baza actului constitutiv aprobat în prealabil de ministerul de resort, cu finanţare din surse proprii. S-a considerat necesară îmbunătăţirea legislaţiei-cadru care reglementează licenţierea depozitelor şi regimul certificatelor de depozit, care să asigure, începând cu noua recoltă a anului 2014, operaţionalizarea şi optimizarea procedurilor de licenţiere, regimul utilizării certificatelor de depozit emise în contul recoltei depozitate, ca un mecanism alternativă de gestionare a riscurilor economice datorate tranzacţionării directe de seminţe de consum imediat după recoltare, în condiţiile cele mai nefavorabile de preţ de vânzare.

Se instituie o schemă de garantare a finanţărilor care asigură accesul fermierilor la finanţări acordate de bănci/instituţii financiare nebancare, pe baza certificatelor de depozit emise în contul recoltei depozitate. Totodată, se instituie un mecanism de compensare a deţinătorilor de certificate de depozit în situaţia indisponibilităţii stocurilor de seminţe de consum pentru care au fost emise aceste certificate, prin instituirea unui Fond de compensare a certificatelor de depozit. OUG nr. 141/2002 a instituit măsuri privitoare la depozitarea seminţelor de consum, la regimul de eliberare şi utilizare a certificatelor de depozit, precum şi la înfiinţarea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit. În anul 2009, OUG nr. 7/2009 a instituit un sistem temporar de sprijinire a derulării afacerilor în domeniul comerţului cu seminţe de consum, prin care au fost operate modificări de natură metodologică în cuprinsul OUG nr. 141/2002. Sistemul temporar de susţinere a programului reglementat prin OUG nr. 7/2009 s-a aplicat până la data de 31 decembrie 2013, modificările aduse dispoziţiior cuprinse în OUG nr. 141/2002 şi-au încheiat aplicabilitatea, dar în fapt, în forma actuală, OUG nr. 141/2002 este neaplicabilă, din cauza modificărilor existente în text, care nu mai pot produce efecte.

www.agrimedia.ro

Martie 2014 13

La 26 februarie a.c., Finmedia a organizat cea de-a IV-a ediţie a Forumului Naţional de Agricultură, în cadrul căruia s-au dezbătut problemele curente ale agriculturii şi nu numai. Au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, precum şi ai Fondului de Garantare a Creditului Rural.

Teme agricole abordate la evenimentul Finmedia

Elena Tatomir, director în cadrul MADR, a făcut o retrospectivă privind finanţările în agricultură în perioada 2007-2013, afirmând că s-au investit peste 20 mld. euro, atât în Pilonul I, al plăţilor directe, cât şi în Pilonul II, al programelor destinate dezvoltării rurale. Potrivit acesteia, în următoarea perioadă financiară, 2014-2020, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală va beneficia de o alocare de 20 mld. euro. „Agricultura are rolul ei important în politica economică a ţării, ponderea agriculturii în PIB este semnificativă, fără a neglija faptul că fluctuaţiile producţiilor agricole sunt condiţionate nu numai de investiţiile făcute, de tehnologiile aplicate, dar şi de condiţiile climatice. 2013 a fost un an foarte bun pentru agricultori, am realizat producţii record la nivelul ţării, lucru elocvent şi prin balanţa comercială, care pe primele 10 luni ale anului 2013 are un plus, ceea ce nu s-a mai întâmplat de mult 14 Martie 2014

în estimările balanţelor comerciale. Am realizat un surplus de peste 180 de milioane de euro, ceea ce denotă că tot ce s-a investit până acum în agricultură este un lucru cert şi cuantificabil. S-a investit în majoritatea sectoarelor, pornind de la plăţile directe până la sectoarele importante, cum ar fi cel vitivinicol, pe care l-am dezvoltat prin programul de restructurare-reconversie şi dovadă este faptul că fermierii doresc în continuare să investească în plantaţiile viticole din România. Am

obţinut sume considerabile şi, începând cu 2015, programul va avea alocate 47 de milioane de euro. Este important să continuăm susţinerea achiziţiei de tehnică agricolă performantă, deoarece încărcătura pentru un tractor în România este de circa 52 ha, pe când în alte state această încărcătură este mult mai mică. În noul PNDR vor fi sume importante pentru investiţiile în fermele agricole. Ţinta dezvoltării viitoare o constituie fermele de familie şi fermele mici, care se vor regăsi

www.agrimedia.ro

Martie 2014 15

în noul PNDR. S-a investit mult în sectorul apicol, am avut şi continuăm Programul Naţional Apicol. Un rezultat pozitiv al acestuia este că la ora actuală avem peste 1,2 milioane de familii de albine. Investiţiile în sistemele de irigaţii sunt necesare, pentru că producţii performante nu se pot obţine fără să asigurăm apa necesară. La nivelul ţării, avem constituite organizaţii ale udătorilor, în număr de 504, ce au accesat anul trecut 100 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii de irigaţii, iar în perioada următoare vom aloca 375 de milioane de euro. Ca necesitate a realităţii româneşti a apărut problema susţinerii sectorului pomicol. În cadrul noului PNDR, s-a făcut un subprogram pentru sectorul pomicol, care trebuie susţinut şi finanţat şi căruia i se vor aloca 260 de milioane de euro. Peste 25% din plantaţiile pomicole din România sunt îmbătrânite şi este nevoie de revigorarea acestui sector”, a spus dna Tatomir.

privinţa schemei de plată unică pe suprafaţă pentru campania 2013, APIA a început efectuarea plăţilor încă din 15 octombrie anul trecut. Din plafonul alocat, de 1,2 mld. euro, s-au plătit 580 de milioane de euro, ce au constituit avans din subvenţia pe suprafaţă, restul plăţii făcându-se în ianuarie-februarie, iar la această dată suntem la o proporţie de plată efectivă de 98%. Ajutoarele naţionale de tranziţie pe suprafaţă, care se plătesc de la bugetul naţional, vor fi în 2014 în valoare de 22,10 euro/ha, în 2015 de 20 euro/ha, iar în 2016 de 19 euro/ha. În timp ce plăţile pe suprafaţă de la bugetul de stat vor suferi o regresie, cele din fondurile europene vor creşte”, a afirmat dna Constantinescu.

Garantarea creditelor pentru achiziţia de terenuri

Ana MUSTĂŢEA

Subvenţia pe motorină Schema pentru motorină se acordă în continuare, s-a prevăzut o nouă etapă a cererilor de plată, astfel că se vor face solicitări în prima lună a trimestrului următor, iar apoi se vor efectua plăţile pentru trimestrul IV al anului 2013. „Este o schemă de sprijin care s-a derulat şi în anii precedenţi şi ea continuă, iar noi am căutat să o îmbunătăţim şi există deja fermieri care au accesat circa 40% din totalul cuantumului alocat pentru trimestrul respectiv. Sunt prevăzute şi modificările legate de Codul Fiscal; dacă acum susţinerea este de 1,39 lei/litru, îi ianuarie-martie este posibil să fie 1,46 lei/litru, iar în aprilie-septembrie de 1,79 lei/litru. Astfel că sprijinul va fi corelat cu modificările din Codul Fiscal”, a spus dna Tatomir.

Consultări privind noul PNDR „S-au creionat deja şi există pe site-ul ministerului noul PNDR, rămânând ca ministerul, împreună cu partenerii 16 Martie 2014

de dialog, fermierii şi organizaţiile profesionale, să stabilească, pe partea ajutoarelor de stat, conform liniilor directoare, noile forme de susţinere din bugetul naţional. După ce noul PNDR va fi discutat cu partenerii sociali, se vor lua în seamă propunerile care se vor face, după care forma finală va fi trimisă oficial la Bruxelles şi credem că se va realiza acest lucru prin luna iunie. Nu putem trimite un document care nu este agreat de toţi cei interesaţi, cu fermierii. Noul PNDR se află acum în dezbatere publică şi dă posibilitatea tuturor să se pronunţe dacă măsurile sunt aplecate spre nevoile lor”, a afirmat reprezentantul MADR.

Plăţile naţionale pe suprafaţă vor scădea Cristiana Constantinescu, şef serviciu în cadrul APIA, a afirmat că până la această dată agenţia a plătit 98% din totalul plăţilor pe suprafaţă. „În

Despre acest subiect a vorbit dna Dana Amancei, specialist relaţii publice FGCR. Aceasta a precizat că beneficiarii garanţiilor pot fi arendaşii, persoanele fizice şi juridice care cumpără de la proprietarii de terenuri agricole aflate deja în arendă la aceştia terenuri agricole până la o suprafaţă maximă de 1.000 ha, conform adeverinţei emise de APIA. Garanţia va acoperi până la 50% din valoarea creditului acordat de către instituţiile finanţatoare şi se va reduce progresiv pe măsura rambursării acestuia. Valoarea maximă a garanţiei nu va putea depăşi echivalentul a 2,5 mil. euro. Beneficiarii trebuie să prezinte instituţiilor finanţatoare garanţii colaterale care, împreună cu garanţia FGCR, să acopere integral creditul aprobat şi dobânda aferentă. În cazul creditelor acordate pentru achiziţia de terenuri agricole, garanţiile colaterale vor fi asigurate cu terenurile achiziţionate din credit şi/sau alte bunuri aflate în proprietatea împrumutatului. Terenurile achiziţionate prin credit cu garanţie FGCR nu vor fi înstrăinate de proprietari pe durata rambursării creditului şi la mai puţin de 5 ani de la momentul tranzacţiei.

www.agrimedia.ro

Martie 2014 17

Floarea-soarelui este una dintre cele mai importante culturi de oleaginoase, iar uleiul de floarea-soarelui este unul dintre cele mai valoroase uleiuri vegetale comestibile. Uleiul de floarea-soarelui este foarte stabil la temperaturi ridicate, fiind o combinaţie de grăsimi mononesaturate şi polinesaturate, cu un nivel scăzut de grăsimi saturate.

Euralis Seminţe aduce valoare adăugată fermierilor cultivatori de floarea-soarelui high-oleică Cu posibilităţi de desfacere diferite - alimentare şi industriale, în Franţa se cultivă astăzi peste 400.000 de hectare cu floarea-soarelui high-oleică, devenind o piaţă de referinţă pentru această cultură. Cultura de floarea-soarelui high-oleică prezintă o serie de avantaje, atât pentru fermieri, cât şi pentru traderi şi procesatori. Producţia acestei culturi poate fi folosită la producerea de biodiesel, alimentaţie, cosmetică şi sănătate umană. Efectul de filieră integrată generat de această cultură ajută fermierii să obţină venituri mai mari decât în cazul cultivării florii-soarelui convenţionale. Prin bonusarea recoltei (+10%) fermierilor cultivatori de hibrizi de floarea-soarelui high-oleici, această cultură le aduce un profit suplimentar, în contextul în

18 Martie 2014

care producţiile raportate la hibrizii Euralis de floarea-soarelui high-oleici se ridică la nivelul celor convenţionali.

Floarea-soarelui higholeică vs. floarea-soarelui convenţională: • Principala diferenţă este în ceea ce priveşte compoziţia uleiului în acizi graşi • Floarea-soarelui convenţională conţine 15-25% acid oleic • Floarea-soarelui high-oleică conţine între 80 şi 92% acid oleic • Producţiile celor două tipuri de floareasoarelui sunt sensibil asemănătoare • Recolta de floarea-soarelui linoleică nu intră în programele speciale de achiziţii, astfel că nu beneficiază de bonusare • Toleranţa faţă de boli ca Phoma sau Sclerotinia este identică la hibrizii high-oleici cu a celor clasici • Conţinutul minim de acid oleic acceptat de către industriaşi este de 80-82% • Atât hibrizii high-oleici, cât şi cei linoleici se seamănă la o densitate de 60.000 boabe germinabile la hectar, neinfluenţând astfel costurile de înfiinţare a culturii

• Doar două aspecte diferenţiază tehnologia de cultură a hibrizilor high-oleici de cea a celor convenţionali, după cum urmează: În cazul hibrizilor de floarea-soarelui high-oleică, epoca optimă de semănat este aceeaşi ca şi la hibrizii convenţionali, deoarece temperaturile ridicate în timpul perioadei de înflorit au un impact negativ asupra compoziţiei finale a uleiului. Epoca optimă de semănat este atunci când la adâncimea de 4-6 cm în sol avem o temperatură de 7-8 grade. Foarte importantă este distanţa de izolare, care trebuie să fie de cel puţin 150 de metri între o parcelă de floareasoarelui high-oleică şi alte parcele cu floarea-soarelui convenţională. Euralis Seminţe este unul dintre cei mai inovativi lideri în segmentul hibrizilor ultraperformanţi, fiind una dintre primele companii capabile să ofere hibrizi ultraperformanţi de floarea-soarelui cu rezistenţă genetică eficientă la Orobanche până la rasa G şi >G. Controlul şi combaterea chimică a Lupoaiei

www.agrimedia.ro

nu mai este o problemă datorită sistemului de producţie Clearfield®. Pentru a le oferi fermierilor cultivatori de floarea-soarelui high-oleică cea mai bună soluţie de combatere a buruienilor,, Euralis Seminţe a creat un hibrid, ES Grafic CL, hibrid high-oleic cu sistem de producţie Clearfield®, cu rezistenţă genetică la Orobanche până la rasa G. Deşi este un hibrid semitardiv, acest hibrid oferă producţii comparabile cu ale hibrizilor tardivi. Conţinutul său în acid oleic este de până la 89%. În 2013, în România, acest hibrid a oferit producţii cuprinse între 3.900 şi 4.370 kg/ha. Hibridul semitardiv ES Tektonic CL este un hibrid high-oleic, cu sistem de producţie Clearfield® şi un grad excelent de polenizare şi rezistenţă crescută la mană. Toleranţa sa ridicată la boli ca Phomopsis, Sclerotinia sau Phoma şi conţinutul în acid oleic de 80% l-au făcut unul dintre hibrizii preferaţi de către fermierii din România, obţinând anul trecut producţii cuprinse între 3.000 şi 4.110 kg/ha.

www.agrimedia.ro

un potenţial de producţie foarte ridicat pentru un hibrid timpuriu, de 5.000 kg/ha. În 2013 s-au obţinut producţii cuprinse între 3.800 şi 4.250 kg/ha.

Hibridul ES Balistic CL este semitimpuriu, high-oleic, cu sistem de producţie Clearfield® şi are un conţinut excelent de acid oleic - 89%, conţinutul de ulei ridicându-se la 48%. Acest hibrid oferă producţii stabile în condiţii de stres climatic şi are un potenţial de producţie de până la 6.300 kg/ha. Portofoliul Euralis Seminţe cuprinde, de asemenea, o gamă variată de hibrizi linoleici, dintre care amintim: ES Bella este un hibrid timpuriu, linoleic, cu rezistenţă genetică la rasele superioare de Orobanche >G. Este un hibrid foarte tolerant la stres, cu producţii foarte bune, în orice context agroclimatic. Acest hibrid are

ES Florimis CL este un hibrid semitardiv, linoleic, cu sistem de producţie Clearfield® şi un potenţial de producţie ridicat de 5.900 kg/ha, indiferent de condiţiile climatice. Es Florimis CL este cel mai vândut hibrid de floarea-soarelui din portofoliul Euralis Seminţe. Producţii în România anului 2013: 3.150-4.250 kg/ha. ES Candimis CL Plus este o noutate absolută pentru anul 2014, fiind un hibrid adaptat la noul sistem de producţie Clearfield Plus®. Acest hibrid semitardiv linoleic este caracterizat de o MMB mare, datorată boabelor de dimensiuni mari şi conţinutului excelent de ulei de 52%. Toleranţă foarte bună la Sclerotinia şi stres climatic. Anul trecut, acest hibrid a obţinut producţii foarte bune în toate zonele ţării: între 3.180 şi 4.500 kg/ha.

Martie 2014 19

20 Martie 2014

www.agrimedia.ro

Martie 2014 21

Tarhonul este o plantă originară din Extremul Orient - Siberia şi Mongolia -, de unde s-a răspândit în principal în Europa şi Asia. Suprafeţe reprezentative sunt cultivate în zona marilor fabrici de conserve, frunzele, lăstarii şi planta întreagă fiind folosite în stare proaspătă sau uscată la condimentarea preparatelor culinare sau în industria conservelor de legume sau carne, după cum prezintă V. Voican şi colaboratorii (2002).

Tehnologia de cultură pentru tarhon - Arthemisia dracunculus L.

Victor VĂTĂMANU

Particularităţi morfologice, cerinţe faţă de factorii de vegetaţie Planta de tarhon este semiarbustoidă, viguroasă, cu tulpini ce ajung după anul al doilea de cultură la 60-80 cm înălţime, poartă frunze subţiri, linear lanceolate, de culoare verde-gălbuie, aspre şi foarte puternic aromate. Florile sunt divers colorate, de la galben-verzui la violaceu, în funcţie de biotip, mici şi grupate în calatidii, care formează fructe sub formă de achene. Rădăcina plantei se dezvoltă până la 70-90 cm adâncime, dar ponderea de peste 80% a rădăcinilor active se dezvoltă în stratul superficial de 30-40 cm. Planta este rezistentă la temperaturi scăzute şi preferă solurile drenate, bogate în substanţe nutritive, bine expuse şi însorite, cu pretenţii moderate, dar continue faţă de umiditate.

semănatul pentru producerea acestora făcându-se în perioada martie-mai în răsadniţe sau solarii, fie prin producerea de butaşi înrădăcinaţi în răsadniţe, solarii sau tuneluri. Butaşii se recoltează de la biotipurile intens aromate şi se constituie din lăstarii ce pornesc din tulpina lemnificată la baza acesteia. După tăierea părţii superioare, lăstarii fasonaţi, în lungime de 10-12 cm, se plantează în răsadniţe, la desimi de 200-300 butaşi/metrul pătrat şi li se asigură umiditatea permanentă a substratului şi umbrirea în caz de insolaţie. Plantarea se realizează la distanţe de 30-50 cm între rânduri şi 20-30 cm între plante pe rând şi

este urmată de udări moderate şi repetate pentru pornirea în vegetaţie. Îngrijirea culturii - terenul se menţine curat de buruieni şi afânat, refacerea rigolelor de udare făcându-se concomitent cu fiecare praşilă mecanică, pentru a permite irigarea în perioadele secetoase. Tăierea periodică şi obligatorie a tulpinilor favorizează apariţia lăstarilor şi uniformitatea culturii. Recoltarea frunzelor se poate începe la interval de două luni de la plantare, iar a lăstarilor, începând cu anul al doilea de cultură. Producţia - se pot recolta anual 10-20 tone de frunze şi lăstari/hectar.

Tehnologia de cultivare a tarhonului constă în pregătirea şi modelarea terenului pentru asigurarea irigaţiei de prindere a plantelor, realizată fie prin producerea de răsaduri, 22 Martie 2014

www.agrimedia.ro

Martie 2014 23

În perioada de vegetaţie a plantelor se creează relaţiile complexe între sol, apă, plantă şi evoluţia condiţiilor meteorologice. Aceste relaţii, după cum prezintă O. Berbecel şi colaboratorii (1970), exprimă în esenţă posibilităţile plantei de a se aproviziona cu apă, în concordanţă cu cerinţele fiziologice din cursul perioadei de vegetaţie.

Relaţiile dintre sol-apă-plantă şi condiţiile meteorologice Accesibilitatea apei pentru plantă Apa din sol, cuprinsă în intervalul dintre coeficientul de ofilire (Co) şi capacitatea pentru apă a solului în câmp (C), reprezintă apa accesibilă plantelor. Această cantitate maximă de apă accesibilă plantelor se defineşte prin capacitatea de apă accesibilă (Caa) sau capacitatea de apă utilă (Cau) a solului, iar intervalul de umiditate dintre aceste două constante se numeşte interval al umidităţii active (IUA). Valoarea acestor constante diferă de la un tip de sol la altul, în funcţie de textură, structură, porozitate, adâncimea apelor freatice, stratificaţia straturilor de sol etc. Accesibilitatea apei pentru plante reprezintă o premisă importantă în ridicarea productivităţii plantelor, fapt care a condus la efectuarea unor ample cercetări în acest domeniu. În general, pe baza cercetărilor efectuate, se admite că 50% din capacitatea de apă accesibilă a solului constituie limita minimă 24 Martie 2014

(plafonul minim) a rezervelor de umiditate accesibilă favorabile pentru o vegetaţie normală. Sub 50% Caa, cu cât rezervele de umiditate accesibilă scad către coeficientul de ofilire, cu atât plantele depun un efort mai mare pentru absorbţia apei. Dar energia consumată de plantă pentru absorbţia apei din sol este determinată şi de influenţa complexă a factorilor meteorologici, între care temperatura şi umiditatea aerului manifestă o influenţă deosebit de puternică. Astfel, chiar în condiţiile unei rezerve mai mici de apă accesibilă, dacă temperatura este mai scăzută şi umiditatea aerului mai mare, planta îşi micşorează transpiraţia şi, în consecinţă, necesită o absorbţie mai redusă a apei din sol. Şi dimpotrivă, dacă temperatura este deosebit de ridicată, iar umiditatea aerului foarte scăzută, planta manifestă o ofilire temporară, chiar în condiţiile unor rezerve de umiditate apropiate de capacitate. Sintetic, se poate spune că cerinţele faţă de apă

ale plantei, la un moment dat, variază în funcţie de amplitudinea dintre evapotranspiraţia potenţială, determinată de complexul condiţiilor meteorologice din acel moment, şi evapotranspiraţia reală, asigurată de rezervele de umiditate ale solului.

Cerinţele plantelor faţă de apă în cursul perioadei de vegetaţie Pentru a evalua asigurarea cu apă a plantelor în cursul perioadei de vegetaţie, se porneşte de la diferite limite ale umidităţii accesibile, favorabile pentru vegetaţia normală. Astfel, pentru desfăşurarea normală a proceselor de germinaţie şi de răsărire, umiditatea accesibilă (în stratul de sol 0-10 cm) nu trebuie să scadă sub 5 mm, iar umiditatea maximă să nu depăşească mai multe zile capacitatea de apă accesibilă (12-20 mm). În perioada de formare a frunzelor sau în faza de înfrăţire, adâncimea stratului de sol, în care este necesară o umiditate optimă, creşte treptat

www.agrimedia.ro

Martie 2014 25

cu adâncimea de pătrundere a rădăcinilor, şi anume: de la 20 cm în faza de 2-3 frunze până la 50-70 cm în faza de înfrăţire (cereale păioase) şi formare a frunzelor (prăşitoare). În această perioadă limitele umidităţii optime sunt cuprinse între 45 şi 90% Caa în stratul respectiv. În fazele de consum maxim al apei din sol (formarea paiului, frunza 10-12, înflorire, maturitate în lapte), când planta trebuie să asigure cea mai mare parte din energie pentru desfăşurarea normală a proceselor de creştere şi dezvoltare, se înţelege că energia folosită în absorbţia apei din sol trebuie să fie minimă. Acest fapt este reliefat în desfăşurarea proceselor fiziologice de creştere a plantelor, prin care se asigură mai întâi o creştere completă a sistemului radicular şi apoi are loc creşterea activă a organelor de asimilare şi reproducere. În consecinţă, în aceste faze limitele umidităţii optime sunt mai apropiate de capacitatea pentru apa accesibilă a solului şi mai puternic diferenţiate de la o cultură la alta. În general, plafonul minim variază între 55 şi 90% Caa, în funcţie de consumul de apă specific plantei în faza respectivă, iar stratul de sol, în care se găseşte masa principală a rădăcinilor, este de 70-100 cm. După faza de maturitate în lapte, cerinţele faţă de apă la majoritatea culturilor scad treptat, fiind fiziologic necesară această aprovizionare moderată cu apă, pentru micşorarea intensităţii proceselor vegetative şi parcurgerea normală a procesului de coacere a seminţelor (fructelor). Abateri mari, pozitive sau negative, faţă de limitele minime ale optimului cerut de plante creează un dezechilibru în desfăşurarea proceselor de creştere şi dezvoltare, conducând la o micşorare a randamentului în producţie.

Consumul apei în sol Prin consumul total al apei din sol se înţeleg pierderile de apă (neproductive) prin evaporaţia de la suprafaţa solului şi consumul (productiv) prin 26 Martie 2014

transpiraţia plantelor. Consumul total al apei din sol se exprimă prin relaţia: E (e+t), unde „e” reprezintă evaporaţia apei în cultură de la suprafaţa solului. Procesul fizic de evaporare a apei din sol este determinat de factori metorologici şi factori de sol.

Factorii meteorologici care determină evaporarea apei din sol Evaporarea apei, de la o sursă oarecare, poate să aibă loc numai când atmosfera, ce vine în contact cu apa, nu este saturată în vapori de apă. Apa, dintr-un vas ermetic închis, se evaporă până ce aerul din vas va fi saturat cu vapori de apă la temperatura respectivă. Cercetări minuţioase efectuate în acest domeniu, după cum prezintă autorii menţionaţi, au demonstrat că evaporarea apei din sol este determinată de următorii factori meteorologici: radiaţia solară constituie factorul energetic de bază în procesul de evaporare, determinând intensitatea şi cantitatea de apă evaporată; presiunea vaporilor de apă în atmosferă determină potenţialul de vapori de apă ce pot fi transferaţi de la suprafaţa solului în atmosferă; precipitaţiile atmosferice determină cantitatea de apă evaporată în mod real la un moment dat; vântul determină o perturbaţie continuă a aerului în imediata apropiere a suprafeţei solului, fapt care conduce la accelerarea procesului de evaporare a apei în funcţie de viteza vântului.

Factorii de sol care afectează evaporarea apei din sol Cantitatea de apă evaporată de la suprafaţa solului este determinată de o serie de factori de sol, între care mai importanţi sunt: conţinutul de umiditate a solului este cel mai important factor care influenţează cantitatea de apă evaporată. Cercetările efectuate au demonstrat că, la conţinuturi mari de umiditate, evaporaţia apei de la suprafaţa solului este practic constantă; textura şi

structura solului influenţează puternic evaporaţia prin acţiunea pe care o manifestă în relaţiile dintre apă şi sol; culoarea, panta şi expoziţia solului constituie factori care influenţează evaporaţia prin particularităţile pe care le creează în regimul termic al solului; starea de afânare sau tasare a suprafeţei solului determină o reducere sau o intensificare a evapotranspiraţiei, prin întreruperea sau asigurarea continuităţii capilarelor.

Consumul productiv al apei din sol, prin procesul de transpiraţie a plantelor este determinat de cerinţele fiziologice ale plantei în cursul perioadei de vegetaţie, în concordanţă cu evoluţia condiţiilor meteorologice, proprietăţile hidrofizice ale solului şi conţinutul de umiditate din stratul de sol în care se află masa principală de rădăcini.

Regimul hidrologic al solului Procesul de pătrundere, înmagazinare şi mişcare, ca şi cel de pierdere a apei din sol, constituie regimul hidrologic al solului. Rode (1956), pornind de la principiile lui Visotchi privind coeficientul de umectare, a elaborat un sistem unitar de clasificare pedoclimatică a tipurilor şi subtipurilor de regim hidrologic al solului. Coeficientul de umectare (Cu) a lui Visotchi se bazează pe raportul între precipitaţii (P) şi evaporaţie (E) în sume anuale (Cu = P/E). El a arătat că, în conformitate cu acest coeficient, în regimul hidrologic al solului pot avea loc trei situaţii, şi anume: Cu >1 indică un exces de umiditate, fapt care conduce la un regim hidrologic percolativ, pe tot profilul de sol şi în tot cursul anului; Cu <1 indică un regim hidrologic nepercolativ; Cu = 1 indică un regim hidrologic periodic percolativ. Având la bază acest criteriu, ca şi rezultatele altor cercetări, Rode stabileşte următoarele tipuri principale de regim hidrologic: tipul I = regim hidrologic de îngheţ perpetuum; tipul II = regim hidrologic percolativ şi periodic percolativ; tipul III = regim

www.agrimedia.ro

Martie 2014 27

hidrologic nepercolativ; tipul IV = regim hidrologic exudativ; tipul V = regim hidrologic de irigaţie. În condiţiile din România se realizează tipurile de regim hidrologic de la II la V, astfel: tipul II = subtipul de regim hidrologic percolativ se întâlneşte în cadrul zonei forestiere, unde regimul pluviometric asigură o umectare puternică a solului (Cu >1) în tot cursul anului; subtipul de regim hidrologic percolativ este caracteristic zonei de silvostepă (Cu >1) şi în crovurile din stepă - în acest caz, umectarea solului pe tot profilul are loc periodic, mai frecvent în primăvară; tipul III = regimul hidrologic nepercolativ, este caracteristic zonei de stepă şi la limita de tranziţie dintre stepă şi silvostepă. Sursa dominantă de aprovizionare cu apă a solului o constituie, de asemenea, precipitaţiile atmosferice, dar adâncimea de infiltrare a apei nu depăşeşte profilul solului; tipul IV = regimul hidrologic exudativ (Cu <1) este caracterizat de un consum al apei din sol prin evapotranspiraţie mai mare decât apa înmagazinată din precipitaţiile atmosferice. Se înţelege că aprovizionarea cu apă a solului are ca sursă, pe lângă precipitaţii, şi apa freatică; tipul V = regimul hidrologic de irigaţie al solurilor din sistemele de irigaţie. În acest caz, solul se aprovizionează cu apă, atât din precipitaţiile atmosferice, cât şi din apa dată prin irigaţie. În funcţie de regimul de irigaţie aplicat pot apărea subtipuri diferite de regim hidrologic.

Victor VĂTĂMANU

Regimul de umiditate al solurilor în culturile agricole - exprimă dinamica modificărilor în conţinutul de umiditate pe întregul profil de sol. În cursul unui an agricol, anotimpurile de toamnă-iarnă constituie perioada de formare a rezervelor de umiditate ale solului, datorită precipitaţiilor relativ mai abundente şi în special a pierderilor reduse de apă prin evapotranspiraţie. În cadrul zonelor naturale ale ţării, începutul perioadei de acumulare relativ stabilă a apei în sol se manifestă în mod normal 28 Martie 2014

în luna octombrie, pentru cea mai mare parte a zonei forestiere, şi în luna noiembrie pentru zonele de stepă, silvostepă şi parţial forestieră (Apetroaei, 1966). Abaterile de la această regulă se constată în toamnele anormal de ploioase, când rezervele de umiditate se refac din luna septembrie. Frecvenţa acestor abateri este totuşi foarte mică, în special în zona de stepă. În cadrul zonelor, diferenţierile se manifestă în funcţie de caracteristicile locale ale condiţiilor fitopedoclimatice. În cursul iernii, coeficientul de înmagazinare a precipitaţiilor (raportul între apa înmagazinată în profilul de sol şi apa total căzută la suprafaţa solului) este o funcţie a deficitului de umiditate a solului la începutul perioadei de acumulare stabilă a apei, a proprietăţilor hidrofizice ale solului, a condiţiilor de relief şi a evoluţiei şi caracterului condiţiilor meteorologice din această perioadă. Analiza rezervei de apă de la începutul perioadei de vegetaţie în profilul de sol 0-150 cm a scos în evidenţă aceleaşi amplitudini mari ale rezervelor de umiditate accesibile în toate zonele, însă cu valori mai bune, diferenţiate pe zone şi condiţii locale. De asemenea, a mai reieşit că valorile maxime ale rezervelor de apă la desprimăvărare prezintă diferenţieri ale zonelor naturale mai evidente decât în cazul valorilor medii. În primăvară (martie-mai), rezervele de umiditate ale solului se completează în mică măsură; în arăturile pentru culturile de primăvară modificările în conţinutul de umiditate se constată în stratul de sol de 20-40 cm de la suprafaţă, în funcţie de evoluţia condiţiilor meteorologice. În cazul

culturilor de grâu de toamnă, scăderea puternică a rezervelor de umiditate se constată în faza de înspicare. Rezervele de apă accesibilă (când rezervă iniţială la 31 martie a fost mai mare de 70% Caa, în profilul de sol 0-150 cm) scad la 50% Caa între 15 mai şi 25 iunie în stepă, între 25 mai şi 30 iunie în silvostepă şi după 10 iulie în zona forestieră. La sfârşitul perioadei de vegetaţie a grâului de toamnă (30 iunie-25 iulie) rezervele de apă prezintă valori cuprinse între 0 şi 24% Caa în stepă, 15,3-41,9% Caa în silvostepă şi între 25 şi 66,3% în zona forestieră. În cultura porumbului, până la prima decadă a lunii iunie, modificările în conţinutul de umiditate sunt relativ mici şi numai în stratul 0-30 cm, datorită consumului mic prin evapotranspiraţie în primele faze de vegetaţie. După această dată, pe măsura desfăşurării fazelor de vegetaţie, consumul de apă şi, în consecinţă, modificările în conţinutul de umiditate a straturilor mai profunde ale solului se produc progresiv, fiind deosebit de puternice în intervalul de la apariţia paniculului şi până la faza de maturitate în lapte. În condiţiile unor rezerve de umiditate accesibilă mai mare de 70% Caa la 31 martie, scăderea umidităţii la 50% Caa pe întreg profilul, s-a constatat între 25 iunie şi 15 iulie în stepă, între 10 iulie şi 25 iulie în silvostepă, iar în zona forestieră între 25 iulie şi 25 august. Din analiza regimului de umiditate a solului pe zonele naturale din România s-a constatat că rezervele de apă de la desprimăvărare constituie un indice hotărâtor în adaptarea măsurilor agrotehnice la particularităţile anuale ale condiţiilor agrometeorologice.

www.agrimedia.ro

Martie 2014 29

În perioada 14.01 - 05.02.2014, compania BASF a organizat o serie de simpozioane la nivel naţional, poposind cu o inedită prezentare a soluţiilor BASF pentru protecţia plantelor la Constanţa, Tulcea, Brăila, Slobozia, Giurgiu, Alexandria, Craiova, Timişoara, Oradea şi Iaşi.

Simpozioanele BASF - perspectivele unor culturi de succes Evenimentele organizate până acum au reunit un număr remarcabil de participanţi, aproximativ 2.500 de fermieri şi distribuitori „au călătorit” alături de echipa BASF. Invitaţii au pornit într-un „zbor” foarte sigur, extrem de plăcut, care le-a permis ca acum, la început de an agricol, să poată avea perspective clare şi optimiste asupra tehnologiilor de protecţie a culturilor, care să le aducă ulterior producţii bogate, la înălţimea aşteptărilor. Şi după o decolare în deplină siguranţă, invitaţii au „survolat” culturile de cereale, rapiţă, floareasoarelui şi porumb. Prin intermediul filmelor de prezentare, specialiştii BASF au menţionat principalele probleme întâlnite în aceste culturi, pentru care BASF oferă produse eficiente şi performante. Şi pentru a sublinia efectele produselor, 12 fermieri din diverse regiuni ale ţării au redat ei înşişi propria 30 Martie 2014

experienţă şi rezultatele obţinute în urma utilizării produselor BASF pentru protecţia plantelor. Un lucru este cert: activitatea fermierilor este atât de complexă încât ei îndeplinesc mai multe roluri simultan, cu deosebită pricepere şi devotament faţă de oameni şi pământ. În semn de apreciere, în cadrul evenimentelor, câteva persoane publice, cu meserii diferite, au subliniat în interviurile lor eforturile fermierilor, soluţiile BASF venindu-le, fără îndoială, în ajutor. Astfel, în cadrul culturii de cereale, un accent deosebit s-a pus asupra

necesităţii utilizării unor tehnologii intensive de protecţie. Fungicidul Capalo® este un fungicid cu formulare din noua generaţie (stick and stay), ce are acţiune protectivă, curativă şi eradicativă. Cele trei substanţe active (epoxiconazol, fenpropimorf şi metrafenonă) garantează o eficacitate foarte bună împotriva bolilor în culturile de cereale păioase. A fost realizată o paralelă între acest efect şi spectaculosul proces artistic al unui pictor atunci când îşi desăvârşeşte opera: fără materiale de înaltă calitate, opera sa nu ar fi posibilă. Tot aşa, prin utilizarea produsului Capalo® cu proprietăţi deosebite fermierii pot „crea” culturi sănătoase şi producţii reuşite. Următoarea „escală” a fost în cultura de rapiţă, unde sistemul de producţie Clearfield® a fost în centrul atenţiei, prin erbicidul Cleranda®. Prin aplicarea sa sunt combătute, „ca prin magie”, buruienile

www.agrimedia.ro

monocotiledonate şi dicotiledonate din cultura de rapiţă, printr-o singură aplicare. În plus, un magician a demonstrat cum, luând deciziile potrivite, profitul şi succesul pot fi dobândite, aşa cum se poate face şi prin aplicarea erbicidului Cleranda®. La floarea-soarelui, accentul a căzut asupra sistemului de producţie pentru floarea-soarelui, Clearfield® Plus. Aici, Matthias Pfenning, directorul tehnic Clearfield pentru Europa, a transmis un mesaj despre caracteristicile tehnice revoluţionare ale acestui sistem, alcătuit din seminţe de floarea-soarelui Clearfield® Plus şi un erbicid specific Clearfield® Plus (Pulsar®+Dash®) pentru producţii mai mari şi conţinut mai mare de ulei. În cultura de porumb, s-a evidenţiat faptul că un start adecvat determină întreaga evoluţie a culturii. Astfel, erbicidul Frontier® Forte, cu aplicare preemergentă, este un produs eficient care asigură o bună dezvoltare a culturii, pregătind-o pentru performanţă. Însăşi fosta gimnastă Andreea Răducan a transmis un mesaj celor prezenţi, în care a declarat că, asemenea sportivilor care încep cariera la vârste fragede, la fel şi plantele de porumb au nevoie de un antrenament de excepţie, iar Frontier® Forte le asigură o evoluţie optimă, controlând buruienile. Aşadar, provocările cu care fermierii se confruntă sunt numeroase, dar ei se pot baza pe tehnologiile BASF de protecţie a culturilor, detaliate în cadrul acestor evenimente. Punctul culminant al evenimentelor l-a reprezentat lansarea campaniei de imagine BASF, în care rolul atât de important al fermierilor în lumea actuală este recunoscut, sloganul campaniei fiind: „Să fii fermier este cea mai importantă meserie din lume”. Fermierii sunt nevoiţi să înfrunte provocările, să găsească soluţii viabile, să fie adevăraţi profesionişti. Într-o lume a provocărilor şi schimbărilor continue (populaţia

www.agrimedia.ro

solului - o resursă atât de preţioasă, viitorul este în mâinile fermierilor.

lumii în continuă creştere, nevoia de a produce mai multă hrană şi energie), fermierii ne pot asigura stabilitatea de care avem nevoie. Prin obţinerea de recolte bogate şi sănătoase, prin valorificarea

Joerg Polzin, country manager Divizia BASF pentru Protecţia Plantelor, România, a declarat: „Suntem mândri de tot ceea ce aţi realizat an de an, depăşind condiţiile dificile, asigurându-ne hrană suficientă şi sănătoasă. Vă mulţumim pentru toate eforturile depuse şi pentru că vă asumaţi responsabilitatea faţă de mediu şi faţă de societate. Noi, cei de la BASF, dorim să fim alături, prin soluţiile noastre performante, de cei care au un rol vital pentru bunăstarea populaţiei lumii: fermierii. Nu uitaţi: să fii fermier este cea mai importantă meserie din lume”.

Despre Divizia BASF de protecţie a plantelor Cu vânzări de circa 4,7 miliarde de euro în 2012, Divizia BASF pentru protecţia plantelor oferă soluţii inovatoare de protecţie a plantelor de cultură, gazonului şi plantelor ornamentale, pentru controlul dăunătorilor şi sănătate publică. Portofoliul său cuprinde tehnologii de tratare a seminţelor şi control biologic, precum şi soluţii de management al apei, nutrienţilor şi factorilor de stres ai plantelor.

Divizia BASF de protecţie a plantelor este un inovator de vârf care sprijină cultivatorii să-şi optimizeze producţia agricolă, să-şi îmbunătăţească eficienţa economică şi calitatea vieţii, pentru populaţia mondială aflată în continuă creştere. Informaţii suplimentare pot fi obţinute pe web la adresa www.agro.basf.com sau accesând conturile noastre de pe reţelele de socializare.

BASF - The Chemical Company BASF este lider mondial în industria chimică: The Chemical Company. Portofoliul său include o gamă largă de produse, de la substanţe chimice de bază, produse pentru industria materialelor plastice, produse performante şi produse pentru protecţia plantelor până la petrol şi gaze. Combinăm succesul economic cu protecţia mediului şi responsabilitatea socială. Cu ajutorul ştiinţei şi al inovaţiei, ne ajutăm clienţii din aproape toate industriile să facă faţă cerinţelor curente şi

viitoare ale societăţii. Produsele şi sistemele noastre de soluţii contribuie la conservarea resurselor, asigurarea unei nutriţii sănătoase şi îmbunătăţirea calităţii vieţii. Am rezumat această contribuţie în obiectivul nostru global: „Creăm chimie pentru un viitor sustenabil”. În 2012, BASF a realizat vânzări de 72,1 miliarde de euro şi avea peste 110.000 de angajaţi la sfârşitul anului. Informaţii suplimentare despre BASF sunt disponibile pe internet, la adresa www.basf.com. Martie 2014 31

Porumbul, mai mult ca alte plante de cultură, prezintă o sensibilitate ridicată la îmburuienare, datorată densităţii reduse şi creşterii lente din primele faze de vegetaţie.

Frontier Forte - soluţia optimă în preemergenţă Ana-Maria PASCARIU, crop manager Porumb şi Cereale păioase BASF România Într-o cultură de porumb, pagubele provocate de buruieni sunt adesea cuprinse între 30 şi 70%, iar atunci când îmburuienarea este foarte puternică cultura poate fi compromisă în totalitate. Pagubele provocate de buruieni cresc o dată cu sporirea gradului de îmburuienare şi depind în mod direct de specia şi epoca de apariţie a lor, de condiţiile pedoclimatice şi momentul în care se intervine pentru combaterea acestora. Dacă plantele de porumb, pentru a produce 1 kg de substanţă uscată, consumă 250-400 l apă, buruienile ce cresc frecvent în cultura porumbului consumă 500-1.000 l apă. Fiecare zi în care planta de cultură concurează cu buruienile reprezintă un stres, care se răsfrânge ulterior asupra recoltei. Chiar dacă recolta se formează efectiv după atingerea maturităţii fiziologice, aceasta este determinată încă din primele faze 32 Martie 2014

de vegetaţie, iar orice factor de stres ce intervine în această perioadă are efect negativ asupra producţiei. Din aceste considerente, se impune o erbicidare preemergentă, care are rolul de a suprima competiţia buruienilor asupra plantei de cultură. Un produs foarte eficient utilizat în preemergenţă împotriva buruienilor monocotiledonate, dar şi a unor dicotiledonate este Frontier Forte de la BASF, pe bază de dimetenamid-P, din grupa amidelor. Câteva dintre avantajele erbicidării preemergente: • permite plantei de cultură să răsară fără buruieni; • prin dispariţia timpurie a buruienilor, acestea nu mai consumă apă şi elemente nutritive; • numai în condiţiile unei eliminări totale a concurenţei buruienilor de la răsărit şi până aproape de recoltare plantele de porumb pot atinge un

nivel maxim al producţiei, în funcţie de potenţialul genetic al hibridului; • prin efectul rezidual al produselor cu aplicare în preemergenţă acestea asigură combaterea buruienilor pe o perioadă lungă de timp. Frontier Forte este un erbicid de sol cu aplicare în preemergenţa buruienilor şi/sau plantelor cultivate. În primăverile secetoase, pe solurile cu umiditate insuficientă, se recomandă aplicarea erbicidului înaintea semănatului şi încorporarea superficială la 2-5 cm adâncime. Imediat după aplicare, nu se mai intră cu alte utilaje pe teren, pentru a nu distruge pelicula de erbicid. Nu se recomandă aplicarea erbicidului după răsărirea plantelor cultivate şi/sau a buruienilor. În consecinţă, o protecţie oferită încă de la început de erbicidele preemergente asigură dezvoltarea normală a culturii, premisa obţinerii producţiilor ridicate.

www.agrimedia.ro

Martie 2014 33

Pe 28 februarie a.c., Asociaţia Amelioratorilor, Producătorilor şi Comercianţilor de Seminţe şi Material Săditor din România - AMSEM a organizat o conferinţă de presă cu tema „Problematica actuală în domeniul seminţelor la nivel european şi naţional”.

Noi provocări pe piaţa seminţelor Preşedintele asociaţiei, dl Gheorghe Nedelcu, a vorbit în deschidere despre un fenomen îngrijorător care ia amploare pe piaţa seminţelor din România. „Ne confruntăm cu apariţia pe piaţă a acelor loturi de seminţe «pirat», neconforme şi cu standarde precare, care aduc pagube atât firmelor de seminţe, cât şi fermierilor. Se falsifică etichete şi ambalaje care se confundă uşor cu cele originale. La seminţele de păioase apreciez că fenomenul are o amploare de 56%, iar la cele prăşitoare de 15%. Pentru a combate aceste fraude avem nevoie de un sistem foarte bine organizat şi intransigent, iar între autorităţi şi asociaţiile profesionale de profil să existe o bună colaborare. Inspectoratele teritoriale trebuie întărite şi nu slăbite”, a spus acesta. Unul dintre obiectivele AMSEM este acela de a promova în rândul fermierilor utilizarea seminţelor ceritificate de înaltă calitate. „Franţa obţine o producţie medie la grâu de 7-8 tone/ha, pe când 34 Martie 2014

România are 3 t/ha. Productivitatea mărită se datorează şi calităţii seminţelor folosite. De aceea, datoria asociaţiei este şi aceea de a promova utilizarea seminţelor de înaltă calitate. Totodată, dorim să întreprindem acţiuni la nivel administrativ şi politic care să servească interesele atât ale industriei de seminţe, cât şi ale agriculturii româneşti. Milităm pentru acele măsuri care să ducă într-adevăr la o agricultură durabilă, prin folosirea de seminţe de cea mai înaltă calitate. Considerăm că fermierul, beneficiarul produsului nostru, al seminţelor, trebuie să aibă toată libertatea să decidă ce seminţe cumpără şi că între firmele de seminţe care acţionează pe piaţa românească trebuie să existe bune legături, o comunicare corectă şi să acţioneze împreună în interesul general al fermierului”, a afirmat dl Nedelcu. În cadrul conferinţei s-a discutat şi despre noua lege a seminţelor, care la ora actuală este blocată în PE, pentru că s-au depus foarte multe amendamente la proiectul de lege,

circa 1.400. Şi AMSEM doreşte să facă anumite propuneri privind această lege, atât prin Asociaţia Europeană de Seminţe, cât şi indirect, prin factorii politici. La eveniment a fost prezent în sală un reprezentant al europarlamentarului Viorica Dăncilă. Preşedintele asociaţiei a vorbit şi despre eforturile de a pune în practică un sistem de protecţie a proprietăţii intelectuale care să protejeze amelioratorii în faţa fraudelor din lanţul de distribuţie.

Impactul interzicerii neonicotinoidelor Anul trecut s-a luat decizia la nivel european de a interzice folosirea neonicotinoidelor în tratamentul seminţelor. Această decizie va avea efecte negative deosebite asupra agriculturii româneşti. „Vocea României, din acest punct de vedere, este destul de slabă, pentru că impactul acestei hotărâri asupra celorlalte ţări din Uniunea Europeană este redus. Decizia afectează în principal România şi o mică parte

www.agrimedia.ro

Martie 2014 35

Ana MUSTĂŢEA

din Bulgaria. Este dificil în aceste condiţii să obţii derogare sau să poţi influenţa decizia care a fost luată. Din informaţiile pe care le avem se pregăteşte un act normativ care să permită, prin derogare, folosirea acestor substanţe circa 120 de zile, iar la nivel european, în cadrul COPA-COGECA, se încearcă posibilitatea amânării aplicării acestei decizii la nivel european până la 1 septembrie 2014. AMSEM va depune eforturi şi sperăm să putem colabora cu organizaţiile profesionale ale fermierilor ca să-i putem determina pe reprezentanţii noştri la Bruxelles să ne susţină cauza”, a spus preşedintele asociaţiei. AMSEM împreună cu Institutul de Economie Agrară au întocmit un studiu privind impactul interzicerii tratamentului cu neonicotinoide în România. Lucrarea reprezintă şi punctul de vederea al asociaţiilor de fermieri din România, precum LAPAR sau ProAgro, precum şi al Asociaţiei Industriei de Protecţia a Plantelor din România (AIPROM) şi al Asociaţiei Industriei Seminţelor din România (AISR). Studiul subliniază faptul că CE a hotărât interzicerea utilizării acestor substanţe în tratamentul seminţelor, fără argumente ştiinţifice, fără a pune nimic în loc, şi că nu a avut în vedere specificul zonelor climatice şi condiţiile naturale ale unor areale. În România, în zona de sud şi sud-est a ţării, dăunătorul Tanymecus dilaticollis (răţişoara porumbului) constituie un factor limitativ al culturilor de prăşitoare. Atacul acestui dăunător, de intensitate mare, se semnalează în România din cauza suprafeţelor mari cultivate cu porumb şi floarea-soarelui, care ocupă anual aproximativ 35% din suprafaţa arabilă.. Specialiştii apreciază că atacul insectei are loc în prima perioadă de vegetaţie, pe aproximativ 1 milion de hectare, din cauza existenţei unei rezerve biologice în sol de 40-70 adulţi/mp. Este de precizat că, faţă de 25-30 kg/ha în cazul produselor de combatere folosite până în 36 Martie 2014

ultimul deceniu, în cazul produselor neonicotinoide se folosesc maximum 250 g substanţă activă/ha la porumb şi mai puţin în cazul florii-soarelui. Lipsa utilizării acestor insecticide va conduce la dezvoltarea populaţiilor de dăunători atât din specia Tanymecus dilaticollis, cât şi a viermilor-sârmă din genul Agriotes sau, mai recent, a viermelui Diabrotica virgifera. Intensificarea gradului de atac poate avea un serios impact negativ asupra agriculturii româneşti. Pierderile de producţie cauzate de decizia europeană se pot situa între 20 şi 40%, luând în calcul recolta anului 2012. Potrivit studiului, pe ansamblul agriculturii, pierderile anuale vor fi între 623 de milioane de euro, în varianta reducerii producţiei cu 20%, şi 922 de milioane de euro, în varianta reducerii producţiei cu 40%, plus cheltuielile cu reînfiinţarea culturii. Se estimează că aproximativ 15% din suprafaţa cultivată va trebui să fie reînsămânţată, ceea ce ar conduce la pierderi anuale în valoare de 562 mii de euro. Pentru compensarea pierderilor de producţie, ar trebui semănate suprafeţe suplimentare cu porumb, de 1-2,2 milioane ha, cu floarea-soarelui, de 424-490 mii ha, şi rapiţă, de 64-87 mii ha. În structura acestor pierderi, fermierii sunt afectaţi în proporţie de 72-80%. Pierderi importante se vor înregistra şi la nivelul furnizorilor de inputuri agricole. Pe viitor, România poate deveni o ţară neatractivă pentru multiplicarea seminţelor destinate exportului în ţări non-UE, care în anul 2012 a atins un nivel record. La nivel european, Humboldt Forum pentru Alimentaţie şi Agricultură (HFFA) a efectuat un studiu, care a ajuns la concluzia că, în decurs de 5 ani, pierderea acestei tehnologii de protecţie a seminţelor cu neonicotinoide ar putea costa agricultura şi economia extinsă a UE până la 17 mld. euro, cu afectarea unui număr de 50 mii de locuri de muncă, în special în Europa de Est.

www.agrimedia.ro

Martie 2014 37

Bayer CropScience România a organizat la data de 27 februarie a.c., la Bucureşti, prima ediţie a forumului dedicat culturilor de cereale păioase, în cadrul căruia s-a discutat despre perspectivele cultivării lor la nivel european, cercetările companiei în ameliorarea varietăţilor de grâu şi tehnologiile Bayer de protecţie a cerealelor. La eveniment au participat numeroşi fermieri şi parteneri comerciali ai firmei, distribuitori naţionali şi regionali de inputuri pentru agricultură. Invitat special a fost dl Jacques Mathieu, director general al Institutului Arvalis (Franţa). Alexander BUSCHERMOEHLE

Cultura de cereale, temă discutată la Bayer Agro Forum În deschiderea Bayer Agro Forum 2014, dl Alexander Buschermoehle, director al Bayer CropScience România & Bulgaria, a afirmat că în agricultură există un important potenţial de producţie ce poate fi valorificat şi că Bayer, prin produsele sale, contribuie la creşterea competitivităţii agricole. Totodată, compania acordă o atenţie deosebită culturii de grâu. La nivel global, producţia de grâu ocupă locul al treilea, după cele de porumb şi orez. În topul ţărilor mari producătoare se află China (117 milioane de tone), India (87 de milioane de tone), Rusia (56 de milioane de tone) şi SUA (54 de milioane de tone). După suprafaţa cultivată la nivel mondial, cultura de grâu ocupă o poziţie fruntaşă, cu 217 milioane ha, ceea ce reprezintă circa 25% din terenul arabil global. Bayer CropScience are o istorie lungă în producerea de produse pentru protecţia culturilor 38 Martie 2014

de cereale păioase şi de aproape 3 ani s-a implicat într-un program de producere a seminţelor de grâu. Strategia companiei este aceea de a dezvolta noi varietăţi, atât transgenice, cât şi nemodificate genetic, care să fie mai productive şi mai rezistente la acţiunea diverşilor factori biotici şi abiotici. Deţine şapte centre de cercetare implicate în studiul grâului şi numeroase colaborări cu parteneri externi, cu institute de cercetare din întreaga lume, printre care se numără şi Institutul de la Fundulea. Steve Patterson, manager global

pentru cereale din cadrul Bayer CropScience AG, a afirmat că în perioada 2011-2016 compania va investi 5 mld. euro în cercetare şi dezvoltare. „Principalele noastre zone de inters sunt instrumentele de protecţie clasică a plantelor, unde avem un portofoliu foarte puternic, şi producţia de seminţe”, a spus dl Patterson. Potrivit acestuia, la nivel global, valoarea comercială a seminţelor de cereale este una mică, în comparaţie cu cea a plantelor

www.agrimedia.ro

Martie 2014 39

prăşitoare, la care creşterea valorii a evoluat seminificativ, în principal datorită apariţiei varietăţilor hibride şi a câtorva caracteristici privind rezistenţa la erbicide. Pentru compania germană, aceasta reprezintă o ocazie deosebită de a investi în acest sector. „Bayer este preocupată să vină cu seminţe cu valoare adăugată mare, care să fie atractive pentru agricultori. Am achiziţionat germoplasmă din întreaga lume, astfel încât să putem lansa pe piaţă hibrizi de grâu productivi şi stabili. Avem deja în loturile experimentale hibrizi de grâu, însă provocarea noastră este aceea de a găsi un sistem de producţie mai simplu şi mai eficient economic. Estimăm că vom veni cu hibrizi de grâu pe piaţă prin 2023-2025. Evident că nu-i vom lansa de la început pe toate pieţele, însă cred că vor pătrunde în acele pieţe de valoare foarte mare, precum şi în zonele în care sunt probleme din cauza secetei şi a arşiţei. Este nevoie de timp pentru a introduce toate aceste tehnologii pe piaţă”, a susţinut dl Patterson. Reprezentantul companiei a mai subliniat faptul că grâul este cultura cea mai afectată de schimbările climatice şi creşterea temperaturii medii anuale cu doar un singur grad afectează producţia cu până la 10%. Prin ameliorarea grâului, Bayer CropScience urmăreşte să obţină varietăţi cu caracteristici genetice agronomice deosebite, mai robuste şi productive, stabile, cu o toleranţă mai bună la secetă şi care să folosească în mod mai eficient îngrăşămintele chimice. Pe lângă activitatea de producere a seminţelor cu valoare adăugată mare, Bayer continuă să investească în produse fungicide, erbicide, insecticide, cu scopul de a oferi agricultorilor o tehnologie integrată.

Soluţii avansate pentru protecţia cerealelor Pe parcursul vegetaţiei, cultura de grâu este afectată de atacul 40 Martie 2014

Î unor buruieni, boli şi dăunători. În primele faze de vegetaţie, buruienile graminee pot provoca pierderi de producţie de până la 8%. Dacă nu sunt combătute, buruienile dicotiledonate împreună cu făinarea şi septorioza pot cauza pierderi de recoltă de 10 până la 40%. Bolile foliare şi dăunătorii specifici pot reduce producţia de grâu cu 15%, iar fuzarioza, cu până la 20%. Pentru a preveni aceste pierderi de recoltă, Bayer propune o tehnologie avansată de protecţie, ce începe chiar de la tratamentul seminţei. În acest sens, unul dintre produsele promovate de companie este insectofungicidul Yunta Quattro, fiind singurul produs de pe piaţa românească care conţine patru substanţe active. În vegetaţie, în opinia specialiştilor Bayer, pentru asigurarea producţiilor de grâu trebuie să se efectueze două tratamente importante. „Strategia noastră se bazează pe optimizarea tratamentelor, astfel

încât să minimizăm pierderile de producţie. Din punctul nostru de vedere există două tratamente-cheie, primul vizează controlul buruienilor dicotiledonate şi bineînţeles al bolilor, în special făinarea, iar următorul tratament vizează protecţia frunzelor, în special a celor superioare, împotriva bolilor foliare şi, de asemenea, controlul dăunătorilor”, a afirmat dl Gabi Raviczki, director de marketing al Bayer CropScience România. Acesta a precizat că în anii favorabili culturilor de cereale apare atacul de fuzarioză, ceea ce impune aplicarea de tratamente specifice, deoarece produce pagube însemnate. „În ultima perioadă ne-am confruntat cu îmburuienările cu graminee, care este o problemă în culturile de cereale păioase. Ele pot afecta între 100.000 şi 200.000 ha din totalul suprafeţei cultivate cu cereale în România. Buruieni ca obsiga, iarba vântului sau odosul au devenit din ce în ce mai vizibile în anumite regiuni ale ţării, din cauza mai multor factori, precum monocultura sau sămânţa impurificată. Este o problemă strigentă la care compania Bayer a venit cu soluţii încă de acum doi ani, când a lansat produsul Attribut. Anul acesta venim cu un erbicid nou, Hussar Activ, cu spectru larg de acţiune, care combate, în principal, buruienile graminee, dar şi pe cele cu frunză lată. Este un erbicid inovator ce conţine două substanţe active şi este recomandat pentru protecţia culturii de grâu de toamnă, triticale şi secară. Problema îmburuienării este mult mai complexă, însă noi încercăm să venim cu un portofoliu larg, care să răspundă noilor provocări ce pun în pericol culturile de cereale”, a precizat dl Raviczki. Primul tratament-cheie presupune utilizarea pachetului tehnologic Falcon, gândit pentru o suprafaţă de 25 ha, care cuprinde fungicidul Falcon şi erbicidul Sekator Progress. Mihai Gheorghe, director comercial al Bayer CropScience România, a subliniat avantajele economice şi

www.agrimedia.ro

agronomice ale pachetului Falcon. Între cele două produse există o compatibilitate verificată ce permite aplicarea concomitentă a produselor, rezultând astfel economie de timp şi de bani. Produsele asigură o eficacitate ridicată împotriva bolilor foliare şi a buruienilor dicotiledonate. „Fungicidul Falcon conţine trei substanţe chimice, toate cu acţiune sistemică, şi este etalonul nostru în combaterea bolilor, în special a făinării. Aplicat împreună cu erbicidul Sekator Progress, ce combate buruienile cu frunză lată, face ca acest pachet să fie extrem de util şi practic sub aspect tehnic. Pachetul asigură şi un avantaj comercial de 10% faţă de preţul produselor cumpărate individual. Recomandarea noastră este ca primul tratament în controlul bolilor şi buruienilor în culturile de cereale să fie realizat cu produsele din pachetul Falcon”, a spus dl Gheorghe. Cel de-al doilea tratament-cheie aplicat pentru combaterea bolilor foliare şi a dăunătorilor din culturile de grâu presupune folosirea fungicidului Nativo şi a insecticidului Biscaya. „80% din potenţialul de producţie

al unui soi este realizat de ultimele trei frunze şi în principal de frunza-stindard, care este responsabilă de aproximatv 40% din potenţial. De aceea, este important să protejăm extrem de bine aceste frunze împotriva bolilor foliare, iar soluţia oferită de Bayer este produsul Nativo, un fungicid ce conţine două substanţe chimice din clase diferite, care se completează foarte bine şi care oferă o serie de avantaje. Acesta are un spectru larg de combatere a agenţilor patogeni, acţiune sistemică, acţionează preventiv şi curativ, are o perioadă lungă de aplicare, ceea ce îl face flexibil în utilizare, o compatibilitate ridicată cu insecticidele Bayer, şi nu numai, iar efectul de «greening»,

de menţinere a foliajului verde mai mult timp, asigură un spor de producţie de peste 9,5%”, a declarat directorul comercial al firmei. Dăunătorii culturilor de cereale, precum ploşniţele sau gândacul bălos, pot fi combătuţi cu produsul Biscaya. „Produsul are o formulare inovativă, dispersie în ulei, iar activitatea lui nu este influenţată de condiţiile climatice, putând fi aplicat chiar şi la temperaturi mai mari de 25 de grade Celsius. Pentru combaterea fuzariozei, recomandăm produsul Prosaro, care este lider pe piaţa europeană. Tehnologia Bayer, ce cuprinde tratamentul seminţei cu Yunta Quattro, produsele din pachetul Falcon, insecticidul Biscaya şi fungicidul Nativo asigură un spor de producţie de 27%, comparativ cu lotul-martor”, a afirmat directorul comercial. Prima ediţie Bayer Agro Forum 2014 este doar începutul seriei de evenimente pe care Bayer CropScience le va organiza în acest an în întreaga ţară. Ele sunt create pentru a oferi fermierilor români o experienţă completă şi acces la expertiza companiei în domeniul protecţiei culturilor agricole.

„Nici compania Bayer CropScience nu se aştepta la o asemenea decizie, pentru că tratamentul la sămânţă este unul dintre cele mai sigure tratamente, având un impact redus asupra mediului. Cu toate acestea, chiar şi cu argumentele ştiinţifice aduse de companie, nu a fost suficient pentru a anula această decizie. Bayer are un produs destinat tratamentului seminţelor din decembrie 2013, care este omologat doar pentru combaterea viermilorsârmă, dar, din păcate, nu şi pentru răţişoara porumbului. Eficacitatea produsului nou lansat, Sonido, este limitată la răţişoară. Pentru această

www.agrimedia.ro

problemă nu avem nici o soluţie pe care să v-o propunem. În momentul de faţă, produsele omologate în România pentru combaterea răţişoarei porumbului în vegetaţie, ca tratament de corecţie, sunt Calypso şi Decis.”

Infestări cu ventrilică (Veronica persica) şi rocoină (Stellaria media) „Bayer CropScience va veni cu o soluţie pentru combaterea acestor buruieni, având în vedere infestările din ce în ce mai mari în culturile de cereale păioase. Aceste buruieni nu puneau înainte probleme în combatere, deoarece mureau în

timpul iernii datorită temperaturilor scăzute. O dată cu încălzirea şi schimbările climatice, precum şi folosirea unor tehnologii de lucrări minime ale solului, aceste buruieni s-au înmulţit foarte mult. Combaterea lor se face prin aplicarea erbicidelor din toamnă sau extrem de timpuriu, primăvara. Noi avem un produs, Buctril Universal, care controlează cele două buruieni, dar momentul aplicării este primăvara şi atunci este tardiv pentru a le combate. Momentul aplicării produsului nu este potrivit cu dezvoltarea buruienilor. În doi ani, cu siguranţă vom avea o soluţie pentru a rezolva această problemă.” Martie 2014 41

Ana MUSTĂŢEA

Interzicerea utilizării neonicotinoidelor în tratamentul seminţelor

42 Martie 2014

www.agrimedia.ro

Martie 2014 43

În zilele de 11 şi 12 februarie a.c., compania Syngenta a organizat la Sibiu cea de-a V-a ediţie a forumului OptiTech - un important simpozion dedicat creşterii performanţelor în livezi. La eveniment au fost prezenţi pomicultori recunoscuţi pentru rezultatele remarcabile obţinute în acest domeniu, ce au însumat o suprafaţă de circa 3.500 ha. Invitat special a fost dl Joris Wisse, specialist consultant la Comisia de Consultanţă în Pomicultură din Olanda care a dezvăluit tehnicile de tăiere la măr şi păr practicate în plantaţiile pomicole olandeze.

Forumul OptiTech pentru pomicultură În cele două zile ale forumului s-au abordat teme diverse, precum poziţionarea produselor Syngenta în strategiile de combatere a bolilor şi dăunătorilor, revigorarea sectorului pomicol din România, utilizarea în siguranţă a produselor de protecţie a plantelor şi programe Timac Agro de fertilizare a livezilor. Un moment important în cadrul OptiTech 2014 a fost lansarea produsului Embrelia, un fungicid de ultimă generaţie, care protejează eficient, ca un scut, împotriva infecţiilor de rapăn şi făinare la măr şi păr. Înainte de prezentarea produsului inovativ, dl Andrei Măruţescu, manager comunicare şi relaţii externe Syngenta România, Bulgaria şi Republica Moldova, a vorbit despre activitatea companiei la nivel global (aceasta fiind prezentă în peste 90 de ţări) şi despre investiţiile în activitatea de cercetare care însumează anual 1,4 mld. dolari. În 2013, vânzările au crescut cu 3% faţă de 2012, când au fost de 14,2 mld. dolari, iar scopul companiei 44 Martie 2014

este acela de a atinge încasări de 25 mld. dolari până în anul 2020. Domnul Măruţescu a adus în discuţie şi provocările cu care omenirea se va confrunta, pe fondul creşterii populaţiei la nivel global. Securitatea alimentară va constitui principala preocupare mondială, având în vedere creşterea demografică, care înregistrează un ritm zilnic de 200.000 de persoane. Un grafic prezentat la eveniment arată faptul că, la nivel global, în anul 1950, un hectar hrănea două persoane, iar în 2030 va hrăni cinci persoane. Deoarece compania Syngenta doreşte să se implice în ş pproductivităţii ţ agricole g creşterea

mondiale, anul trecut a lansat un plan, „The Good Growth Plan”, ce presupune asumarea la nivel global a şase angajamente. Acestea urmăresc, printre altele, creşterea eficientizării utilizării resurselor naturale, reîntinerirea ecosistemelor, creşterea prosperităţii populaţiei rurale, eficientizarea activităţii agricole şi creşterea productivităţii. Planul are obiective precise ce trebuie atinse până în 2020, precum creşterea cu 20% a producţiei la principalele culturi agricole cu produse şi soluţii Syngenta, creşterea fertilităţii solului pe 10 milioane ha sau îmbunătăţirea ţ ppe 5 milioane ha. biodiversităţii

www.agrimedia.ro Florin NIŢU

Un produs de ultimă generaţie Embrelia este un fungicid de ultimă generaţie dintr-o nouă clasă de produse numită carboxamide, care oferă protecţie performantă împotriva rapănului pe frunze şi fructe la măr şi păr, dar şi împotriva făinării la măr. „Pentru fiecare moleculă chimică descoperită se investesc sume importante şi timp. Un produs nou nu apare în fiecare an, el poate să apară la 20 de ani şi de aceea este important ca acesta să performeze cât mai mult timp. Pentru dezvoltarea produsului Embrelia s-au investit 250 de milioane de dolari, în principal în descoperirea izopirazamului”, a afirmat dl Florin Niţu, manager portofoliu pentru culturi speciale Syngenta Europa Sud-Est. Izopirazam alături de difenoconazol sunt cele două substanţe active care intră în compoziţia fungicidului Embrelia. Izopirazam reprezintă o descoperire majoră în domeniul fungicidelor şi este cea mai puternică moleculă adaptată pomiculturii. Performanţa extraordinară a acestei molecule se datorează tehnologiei sale unice de dublă legare: aderă şi pătrunde în stratul de ceară; blochează dezvoltarea bolilor prin inhibarea producerii de energie a bolilor. „Prin această dublă legare reuşim să controlăm rapănul, făinarea, monilioza şi alte boli. Produsul este omologat în România doar pentru rapăn şi făinare la măr şi pentru rapăn la păr. În viitor o să-l omologăm şi la alte culturi”, a susţinut dl Niţu. Izopirazam are un grad ridicat de fixare şi acumulare, în stratul de ceară, unde rămâne fixat pentru o perioadă lungă de timp, oferind o mai bună protecţie preventivă. Are o rezistenţă bună la condiţii meteo dificile, precum precipitaţii abundente, de 30-40 l/mp, temperaturi ridicate, degradarea la radiaţii ultraviolete. Acţionează atât prin contact, cât şi sistemic local translaminar asupra tuturor stadiilor de dezvoltare ale patogenilor. Este un fungicid cu

www.agrimedia.ro

acţiune premium preventivă, cu efect stop 24-32 de ore de la începutul ploii. Embrelia se aplică preventiv, de la sfârşitul înfloritului şi până când fructele ating 20-40 mm sau jumătate din dimensiunea normală. Numărul de aplicări pe sezon este de două, iar intervalul recomandat dintre tratamente este de 7 zile în perioade dificile cu presiune mare de infecţie. Nu se recomandă utilizarea a mai mult de două tratamente consecutive, iar produsul trebuie alternat şi utilizat în tehnologie cu alte produse. Doza de aplicare este de 1,44 l/ha, pentru ambele culturi, iar timpul de pauză este de 21 de zile. La măr, produsul se aplică preventiv înainte de ploaie, urmat de un tratament cu Chorus sau Score, iar la păr se administrează la acoperire în tehnologie integrată de combatere cu Chorus, Embrelia sau Score. România este una dintre cele cinci ţări unde compania a lansat fungicidul Embrelia, urmând ca în următorii doi ani să ajungă şi pe alte pieţe. Nenumăratele teste făcute în colaborare cu ICDP Mărăcineni au arătat eficacitatea acestui produs.

Alegerea celei mai bune strategii de combatere Jan Hoogland, expert tehnic culturi pomicole Syngenta Olanda, a afirmat că pentru un bun control al rapănului este important să deţii cunoştinţe despre biologia bolii, istoricul livezii, ciclul de viaţă al infecţiei pentru a şti care este cel mai potrivit produs şi când anume trebuie să-l aplici. Acesta a vorbit despre strategiile de combatere a rapănului, astfel încât pagubele produse de agentul patogen să fie înlăturate, iar recolta de fructe să fie cât mai profitabilă. În cazul rapănului, infecţia primară se face prin ascosporii rămaşi în sol peste iarnă, iar cea secundară prin conidii. Aplicarea tratamentelor impotriva infecţiilor cu ascospori în primăvară reprezintă un pas important în reuşita combaterii rapănului. Infecţia cu ascospori coincide caledaristic cu perioada 20 martie-începutul lunii iunie. La nivelul

solului există o rezervă importantă de ascospori şi de fiecare dată când cad precipitaţii există riscul infestării livezilor. Infecţia depinde şi de temperatura exterioară, precum şi de perioada în care frunzele stau umede. „Dacă frunzele stau umede timp de minimum 10 ore şi temperatura este de 15 grade Celsius, infecţia apare. Atunci când frunzele se usucă în maximum 8 ore, infecţia se opreşte. Ascosporii prezenţi pe frunze rămân viabili încă 8 ore, timp în care, dacă mai cade o nouă ploaie şi umiditatea atmosferică depăşeşte 95%, aceştia îşi continuă evoluţia. Condiţia ca ascosporii să moară este ca frunzele să fie uscate mai mult de 8 ore. La o temperatură de 14 grade Celsius, primele simptome se observa după 12 zile de la infecţie. Când apar pe frunze pete clorotice mici, este deja târziu pentru un bun control al bolii. Dacă simptomele au apărut deja, înseamnă că infecţia va evolua şi vor apărea şi infecţiile secundare provocate de conidii. De aceea este crucial ca programul de tratamente să înceapă încă din perioada infecţiilor cu ascospori”, a afirmat dl Hoogland. Expertul Syngenta a vorbit şi despre diferitele strategii de combatere a rapănului: curativă, de prevenţie şi tip sandwich. „Strategia curativă presupune aplicarea produselor numai după apariţia infecţiei şi un management al tratamentelor foarte riguros. După ce infecţia a avut loc, timpul avut la dispoziţie pentru aplicarea tratamentelor este de doar 96 de ore. Dacă ai o livadă mare sau intervin ploile, este destul de dificil să te încadrezi în acest timp. Strategia de prevenţie oferă o mai bună siguranţă. Un produs pe care Syngenta îl recomandă este Bravo. În cazul în care presiunea de infecţie este de la moderat în sus, recomandăm aplicarea strategiei de tip sandwich. Aceasta presupune aplicarea unui tratament preventiv cu 2-3 zile înainte de momentul infecţiei şi apoi aplicarea unui tratament curativ, imediat după infecţie, în timp util de maximum 72 de ore. Martie 2014 45

Strategia de tip sandwich oferă cele mai bune rezultate în cazul în care presiunea de infecţie este mare, pentru că au fost perioade ploioase de câteva zile. Pentru a lua decizia de a trata, foarte utile sunt staţiile meteo care înregistrează o serie de informaţii folositoare precum temperatura, precipitaţiile, perioada în care frunzele stau umede etc.”, a menţionat dl Hoogland. Potrivit reprezentanţilor Syngenta, compania are două astfel de staţii meteo instalate în ţară şi intenţionează să mai achiziţioneze încă două. Aceste staţii sunt foarte utile, deoarece informaţiile din livadă sunt culese şi analizate de un program soft, iar când se întrunesc condiţiile apariţiei de infecţie, beneficiarul staţiei primeşte un semnal de alertă prin SMS.

Ana MUSTĂŢEA

Combatere integrată În cadrul evenimentului au fost dezvăluite informaţii cu privire la un proiect de cercetare la care specialiştii Syngenta lucrează şi care constă în distrugerea acarienilor din plantaţiile pomicole, prin îmbinarea metodelor chimice cu cele biologice de combatere. „Pe viitor, probabil vom avea un astfel de proiect în fiecare ţară. Rezultatele sunt formidabile, dar va trebui să adaptăm întregul program de combatere astfel încât să nu afectăm insectele benefice, care atacă acarienii Tetranychus şi Panonychus. Efectele acestui model de combatere integrat se văd din anul doi, pentru că este nevoie de timp ca să se dezvolte populaţia prădătoare, iar după aceea să se instaleze un echilibru. Acarienii sunt din ce în ce mai greu

46 Martie 2014

Jan HOOGLAND

de controlat şi cu cât temperaturile sunt mai ridicate cu atât atacul lor este mai agresiv”, a precizat Florin Niţu, manager portofoliu pentru culturi speciale Syngenta Europa Sud-Est. Potrivit acestuia, combaterea acarienilor folosind produse pe bază de uleiuri volatile este eficientă doar la începutul sezonului, când sunt depuse ouăle, deoarece asupra generaţiilor de vară ale dăunătorului nu mai au acelaşi efect. „Puteţi folosi chiar şi ulei de rapiţă, însă în doze mai consistente, de 30-35 de litri, pentru a avea un efect bun. Chiar şi aşa, nu puteţi avea o eficacitate mai mare de 60%. Pe piaţa din Italia există multe uleiuri, însă ele pot fi achiziţionate fără probleme pentru că acum sunt încadrate în categoria adjuvanţilor şi le puteţi achiziţiona din orice ţară doriţi”, a spus dl Niţu. Pentru depistarea momentului optim de aplicare a tratamentelor pentru combaterea lepidopterelor este necesară utilizarea capcanelor feromonale. „În livezile cu expoziţie sudică infestaţia apare chiar şi cu o săptămână mai devreme decât în cele cu expoziţie nordică. Viermele

merelor, Cydia pomonella, depune 90% din ouă în primele 5-7 zile şi este bine ca produsul chimic să fie deja aplicat, pentru că efectul cel mai bun are loc atunci când ouăle de Cydia sunt proaspăt depuse. Dacă în capcanele feromonale se captează 4 adulţi/săptămână, în următoarele 5-7 zile trebuie să se aplice un tratament, respectiv cu Insegar, înainte să crească curba maximă a zborului”, a precizat acesta. Programul forumului din acest an a cuprins şi o demonstraţie practică de tăieri la măr şi păr. Această parte a fost susţinută de dl Joris Wisse, specialist consultant la Comisia de Consultanţă în Pomicultură din Olanda, şi a trezit un real interes din partea audienţei. Pomicultorii au fost informaţi şi cu privire la Programul Naţional Pomicol, despre care a vorbit dl Mihail Coman, director al ICDP Mărăcineni, iar informaţii preţioase privind fertilizarea livezilor pomicole au fost furnizate de dl Marius Marica, director de marketing al Timac Agro România. La sfârşitul celor două zile ale forumului, pomicultorii au propus o se de subiecte ce urmează să fie serie di discutate de specialiştii Syngenta în cadrul OptiTech 2015. Printre ac acestea s-au numărat: combaterea fo focului bacterian Erwinia amylovora, a puricelui părului Psylla piricola, di distrugerea buruienilor din livezi, ră răritul chimic, administrarea în îngrăşămintelor complexe lichide, în înfiinţarea plantaţiilor, sistemele de le legare, noutăţi privind tăierile etc.

www.agrimedia.ro

Martie 2014 47

Interceptarea şi evacuarea excesului de umiditate Cauzele excesului de umiditate pe versanţi sunt: precipitaţiile căzute pe suprafeţele depresionare fără scurgere şi izvoarele. În aceste situaţii, N. Moraru şi H. Ioaniţoaia (2002) consideră că este necesar să se elimine excesul de umiditate şi parcelele funciare trebuie orientate astfel încât apele din scugeri să nu provoace leziuni. Până la pantele de 3-5% parcelele funciare se pot orienta pe panta longitudinală a versantului. Parcela de desecare situată pe pante ale versanţilor mai mari de 5% se orientează cu latura lungă transversal sau înclinat pe pantă. Parcelele funciare din interiorul parcelei de desecare trebuie să urmeze aceeaşi orientare, iar drumurile se amplasează în lungul canalelor de desecare după aceleaşi criterii.

48 Martie 2014

Lucrări pentru interceptarea şi evacuarea excesului de umiditate

Lucrările de interceptare şi evacuare a excesului de umiditate din depresiunile închise situate pe versanţi se stabilesc în funcţie de natura excesului de umiditate, panta versantului, tipul de sol şi condiţiile hidrologice. În acest sens se pot distinge următoarele situaţii: a) excesul de umiditate se produce în prezenţa unor soluri nisiposo-argiloase şi prafuri argilo-nisipoase, cu apă subterană situată sub adâncimea de desecare, terenul este arabil cu panta versanţilor mai mică de 12-14%. Pentru diminuarea excesului de umiditate se prevăd următoarele lucrări: rigole de scurgere pentru interceptarea apelor/şiroirilor de suprafaţă; ele se orientează înclinat faţă de curbele de nivel, astfel încât panta acestora să fie mai mică de 1,4%; colectarea apelor de desecare din rigolele de scurgere se face prin debuşee înierbate sau brăzduite cu descărcare într-un canal de evacuare amplasat la baza versantului.

b) excesul de umiditate are caracter permanent, în condiţii de soluri lutoase şi argiloase, cu apă subterană situată deasupra adâncimii de desecare. Terenul este arabil, cu panta versanţilor mai mică de 12-14%. Coborârea nivelului freatic se realizează prin: drenuri absorbante prevăzute cu un filtru, orientate înclinat faţă de curba de nivel, astfel încât panta drenurilor să nu depăşească 1,5-2%. Grăbirea coborârii nivelului freatic se realizează prin: drenuri cârtiţă în cazul terenurilor cu un conţinut de argilă mai mare de 40% şi prin scarificare pe restul solurilor din această grupă. Drenajul-cârtiţă şi scarificarea se vor executa, de asemenea, înclinat faţă de curbele de nivel, astfel încât panta acestora să nu depăşească 3-5%, pentru a nu provoca eroziunea solului. Colectarea apelor din drenurile absorbante şi din drenajul-cârtiţă se face în debuşee brăzduite. c) excesul de umiditate este temporar, pe solurile nisipo-lutoase şi prafuri argilo-nisipoase cu apă subterană

www.agrimedia.ro

Martie 2014 49

situată sub adâncimea de desecare, pe terenurile cu folosinţă păşuni şi fâneţe, cu panta versantului mai mare de 12-14%. Se aplică aceleaşi măsuri ca la punctul a), cu diferenţa prevederii debuşeelor căptuşite în locul debuşeelor înierbate sau brăzduite. d) excesul de umiditate este permanent, pe soluri lutoase sau argiloase cu apă subterană situată deasupra adâncimii de desecare. Terenurile sunt cu folosinţă păşuni şi fâneţe, cu panta versanţilor mai mare de 12-14%. Se aplică aceleaşi lucrări că la punctu b), cu diferenţa prevederii debuşeelor căptuşite (dale prefabricate, pereu din zidărie de piatră etc.) sau colectori închişi, în locul debuşeelor înierbate sau brăzduite. În toate situaţiile de mai sus, în cazul în care excesul de umiditate se datorează şi apariţiei izvoarelor, debitele acestora se vor capta şi vor fi dirijate prin rigole de scurgere şi debuşee în afara perimetrului versantului. La piciorul versantului se amenajează un canal de evacuare în lungul căruia se amplasează drumul principal. Acest canal are rolul de a elimina excesul de apă din parcelele de desecare. Pentru eliminarea excesului de umiditate se recomandă, în cadrul unei parcele de desecare situate pe versanţi, constituirea asociaţiei de proprietari funciari, rezolvându-se astfel: realizarea lucrărilor pentru eliminarea excesului de umiditate, cu respectarea măsurilor antierozionale; executarea lucrărilor culturale (arat, semănat etc.), pe cât posibil pe direcţii paralele cu curbele de nivel (sau în limita unor pante care să nu provoace eroziuni); amplasarea drumurilor agricole paralel cu latura mică a parcelelor funciare pe direcţia curbei de nivel (sau cu o înclinare moderată cu până la 8%), rezultând o distanţă mai mare între drumuri.

Prevenirea şi fixarea alunecărilor de teren Alunecările de teren, după cum prezintă aceeaşi autori, sunt procese fizico-geologice, reprezentând un caz particular al excesului de umiditate pe versanţi, şi constau din deplasarea unor porţiuni voluminoase de pământuri 50 Martie 2014

desprinse din teren. Ele se produc de regulă în zonele în care straturile impermeabile argiloase au o pantă pronunţată spre piciorul versantului. Principalele cauze ale alunecărilor de teren sunt: excesul de apă, prezenţa unei suprafeţe de alunecare înclinate, configuraţia reliefului, existenţa straturilor permeabile deasupra suprafeţei de alunecare, dispariţia sprijinirilor naturale sau artificiale, agenţii dinamici exteriori care provoacă formarea crăpăturilor, cutremurele de pământ etc. De asemenea, ele pot fi datorate eroziunilor laterale şi de fund produse de cursurile de apă şi de formaţiunile torenţiale (ogaşe, ravene, torenţi). Alunecările de teren pot fi: de suprafaţă şi de adâncime. Alunecările de suprafaţă - se produc mai ales primăvara (după precipitaţiile perioadei reci) şi sunt datorate înmuierii terenului de la suprafaţa versantului, care se transformă într-o pastă fluidă curgătoare, această scurgere având grosimea - în cele mai multe cazuri - până la 1 metru, cuprinde mai ales stratul de sol de la suprafaţă, care de obicei îngheaţă în timpul iernii. Alunecările de adâncime - terenurile în pantă pronunţată având straturile de la suprafaţă permeabile cu un conţinut mai ridicat de nisip permit o infiltrare mai bogată a apelor în sol. Apele, ajungând la un strat impermeabil (argilă sau marnă), provoacă înmuierea acestuia, stabilindu-se o suprafaţă de alunecare pe care depozitele litologice de suprafaţă alunecă sub greutatea proprie.

Prevenirea alunecărilor de teren Pe baza evaluării şi prognozei riscului fenomenelor de alunecări, se determină suprafeţele agricole predispuse la alunecare. Un rol important în prevenirea alunecărilor pe aceste terenuri îl are drenajul biologic, în cadrul căruia se evidenţiază, în mod special, oportunitatea schimbării categoriei de folosinţă agricolă cu folosinţă silvică. Este cunoscut faptul că pădurea reţine pe coronamentul arborilor o pondere importantă (circa 73% din apa ploilor).

Din aceasta, o parte se evaporă direct în atmosferă, diminuându-se prin aceasta volumul de apă care se infiltrează în sol. Cel mai important este faptul că pădurea, prin reţeaua vie a rădăcinilor, leagă şi ţine pe loc straturile de pământ predispuse la alunecare. De asemenea, pădurea consumă cantităţi importante de apă pentru creşterea şi dezvoltarea ei, diminuându-se prin aceasta excesul de umiditate care provoacă înmuierea şi alunecarea straturilor. Pentru prevenirea alunecărilor de suprafaţă, a scurgerilor noroioase, se foloseşte împădurirea cu specii de arbori mari consumatori de apă şi care îşi dezvoltă rădăcinile la suprafaţă, cum ar fi plop, salcie, arin sau speciile tari: salcâm, frasin etc. Pentru prevenirea alunecărilor de adâncime se foloseşte împădurirea cu specii de arbori care au o înrădăcinare profundă, pivotantă, cum ar fi stejarul şi pinul. În afara împăduririlor, care nu rezolvă în toate cazurile problema alunecărilor, pe terenurile predispuse la alunecări trebuie luate următoarele măsuri: drenarea eventualelor ape stagnante situate în amonte faţă de terenul predispus la alunecare, a căror apă se infiltrează între straturi şi provoacă alunecarea lor; interceptarea scurgerilor de suprafaţă prin rigole de scurgere orientate înclinat faţă de curbele de nivel, care se descarcă în debuşee căptuşite; renunţarea la drumurile amplasate pe linia de cea mai mare pantă, pentru a nu se distruge echilibrul stratului alunecător, prin crearea de ogaşe şi ravene, care favorizează şi infiltrarea apei. Se recomandă execuţia de drumuri înclinate pe curbele de nivel, realizate prin deplasarea unor cantităţi reduse de terasamente. Drumurile vor fi prevăzute în amonte cu un şanţ puţin adânc, care să permită scurgerea apelor din precipitaţii, fără să producă eroziune sau infiltraţii puternice.

Fixarea alunecărilor de suprafaţă În vederea fixării alunecărilor de suprafaţa este necesar să se elimine - în primul rând - excesul de umiditate al stratului de suprafaţă. În cazul în care

www.agrimedia.ro

Martie 2014 51

Victor VĂTĂMANU

excesul de umiditate provine din ploi şi topirea zăpezii, pe lângă plantarea terenului cu specii mari consumatoare de apă, repede crescătoare, este necesarr să se realizeze desecarea stratului de alunecare printr-o reţea de drenaj închis. Adâncimea de îngropare a drenului trebuie să fie la nivelul său, sub stratul superficial de alunecare, astfel încât să fie captată şi eliminată apa în exces provenită din infiltraţii din precipitaţii. Această adâncime de amplasare este necesară şi în cazul unor deplasări de teren care ar distruge reţeaua de drenuri, dacă aceasta s-ar găsi mai sus de suprafaţa de alunecare. Distanţa între drenurile absorbante se stabileşte în funcţie de permeabilitatea terenului, mărimea debitului de evacuat. Drenurile absorbante pot fi dispuse transversal (perpendicular pe direcţia pantei) şi longitudinal. Drenurile longitudinale sunt mai uşor de executat, însă necesită o densitate mai mare (distanţa între drenuri fiind cuprinsă între 8 şi 25 m). Panta drenului absorbant trebuie să fie corespunzătoare unei viteze mai mici de 1 m/s. Drenurile absorbante pot fi executate din fascine, mănunchiuri de ramuri de 20-30 cm grosime (care sunt elastice, dar puţin durabile). Ca material filtrant pentru tuburile absorbante din ceramică şi PVC pot fi folosite cu rezultate bune balastul şi nisipul grosier, zgura de furnal şi zgura de termocentrală. De preferat este ca evacuarea apei din drenurile absorbante să se facă în colectoare închise (din beton sau PVC rigid), care să se descarce în emisari, gârle, râuri etc., în afara suprafeţelor de alunecare. Reţeaua de drenaj va fi prevăzută cu cămine de vizitare, iar când este nevoie şi cu ruperi de pantă prin căderi. Când alunecarea se produce din cauza infiltraţiilor de apă printre straturi, provenite din ape stagnante situate în părţile superioare, pe lângă plantarea cu specii forestiere a suprafeţei de alunecare, sunt necesare şi alte măsuri de prevenire-eliminare, ca: realizarea scurgerii apei stagnante printr-un debuşeu într-o vale sau pârâu, cu o albie mai rezistentă; interceptarea apelor de infiltraţii cu o bandă de 52 Martie 2014

drenaj transversal pe linia cu cea mai mare pantă, executată în partea din amonte a suprafeţei de alunecare, evacuarea acestora realizându-se printr-un debuşeu căptuşit sau colector închis în aceeaşi vale, pârâu etc.

Fixarea alunecărilor de adâncime În cazul în care stratul impermeabil se găseşte la adâncime mai mare (mai mare de 1,8-2 m) şi nu poate fi interceptat prin drenuri obişnuite, desecarea straturilor superioare nu se poate realiza decât prin construcţia unor drenuri speciale, ajungând adesea la adâncimi de 5-6 m. Acestea au forma unor drenuri de colectare, pot fi construite din tuburi de beton simplu sau din azbociment, având lungimea de 1-3 m şi diametrul de 300-400 mm. Tuburile sunt perforate din construcţie, cu găuri sau fante, având diametrul de 15 mm, şi sunt prevăzute cu mufe. Ele se îngroapă astfel încât baza să fie amplasată în stratul impermeabil, cu cel puţin 0,50 m sub planul de alunecare. Sub tubul de drenaj se execută un pat format dintr-un strat de balast de 20 cm grosime. Filtrul invers al tuburilor de drenaj este alcătuit dintr-un strat de pietriş sortat (15/31 mm), iar stratul de nisip este înlocuit de o folie de geotextil care înfăşoară stratul de pietriş. Deasupra foliei de geotextil, în tranşeele rezultate din săparea pământului pentru îngroparea tuburilor de drenaj, se execută un prism de balast până la nivelul terenului. În cazul în care panta terenului este prea mare, scurgerea apei în tuburile de drenaj va avea o viteză sporită. Pentru a preîntâmpina degradările ce s-ar produce, se execută, la distanţe rezultate din calcul, ruperi

de pantă în formă de căderi. Căderile se realizează cu ajutorul tuburilor de beton în formă de cot, executate la comandă în fabrică. În acest caz, în profilul longitudinal, traseul tuburilor de drenaj se prezintă în trepte. Pentru supravegherea funcţionării drenajului şi crearea posibilităţii de intervenţie, pe traseul tuburilor de drenaj se prevăd cămine de vizită. Acestea se pot executa şi în amplasamentul căderilor, realizându-se cu ajutorul lor şi ruperea de pantă în punctele respective. În unele condiţii naturale, când stratul impermeabil este situat prea adânc şi drenurile de adâncime sunt greu de executat, se recomandă ca acestea să fie înlocuite prin puţuri absorbante în zona amonte a terenurilor alunecate; acestea traversează stratul impermeabil (argilă, marnă etc.) şi pătrund în stratul acvifer permeabil. Efectul puţurilor absorbante este foarte bun când stratul acvifer (nisip şi pietriş, pitriş în masă de nisip, nisip cu pietriş şi bolovăniş) este foarte permeabil (o transmisivitate - KxH - >250 m/zi), capabil de a înmagazina şi evacua rapid apa drenată. Puţurile absorbante se pot executa cu freze semimecanice. Forajul trebuie să pătrundă minimum 1 m în stratul permeabil. După ce se umple gaura cu pietriş sortat, coloana de lucru se extrage pentru a fi refolosită la realizarea altor puţuri absorbante. Cu ajutorul acestor puţuri, apele care provoacă alunecarea sunt drenate prin stratul permeabil. Astfel, terenurile alunecate situate în aval de zona puţurilor îşi recapătă stabilitatea. Având în vedere complexitatea şi costul ridicat al amenajărilor necesare fixării alunecărilor, este necesar să se efectueze în prealabil o analiză tehnico-economică a oportunităţii realizării lucrărilor. Execuţia lucrărilor se va iniţia numai în cazul unei eficienţe economico-sociale evidente. De asemenea, la realizarea investiţiilor pentru valorificarea terenurilor alunecate, este necesară elaborarea unei strategii de aplicare etapizată, pe o perioadă mai îndelungată, a lucrărilor de amenajare şi utilizare a terenurilor alunecate.

www.agrimedia.ro

Martie 2014 53

Cum ne pregătim semănătoarea pentru campania de primăvară? Florin NEACŞU, director general adjunct NHR Agropartners După pregătirea patului germinativ, semănarea este o operaţie esenţială pentru succesul unei culturi. De aceea, alegerea semănătorii şi pregătirea acesteia pentru lucru sunt de o mare importanţă.

Fig. 1. Vedere laterală a unei semănători de precizie Pentru a înţelege ce şi de ce trebuie să verificăm sau să înlocuim un anumit component, trebuie 54 Martie 2014

să clarificăm câteva principii de bază privind semănarea de precizie a plantelor prăşitoare. Calitatea lucrării constă în precizia de semănare, care se referă la precizia de distribuţie, măsurată ca distanţe între boabe pe rând, uniformitatea adâncimii de încorporare a seminţelor în sol şi asigurarea condiţiilor optime pentru germinare şi răsărire, inclusiv a îngrăşământului starter. Este foarte important ca îngrăşământul să fie încorporat lateral faţa de seminţe şi mai jos, fără să intre în contact cu seminţele, pentru ca noile plante să le găsească în apropierea rădăcinilor. Inima semănătorii sunt aparatele de distribuţie. În primul rând, trebuie să avem aparate de distribuţie performante, care să asigure distribuţia de precizie a boabelor la

intervale egale. Sunt disponibile mai multe tipuri de aparate de distribuţie, însă cele mai cunoscute sunt cele pneumatice, la care selectarea şi transportul seminţelor din camera de alimentare până la punctul în care se eliberează spre brăzdar se face cu ajutorul unei anumite diferenţe de presiune între cele două feţe ale discului distribuitor, în cele mai multe cazuri existând o depresiune, care asigură forţa necesară menţinerii boabelor pe orificiile discurilor distribuitoare. Camera de alimentare în care se află seminţele trebuie să fie curată, iar suprafaţa de etanşare între discul distribuitor şi camera de depresiune trebuie să nu fie uzată şi să aibă (acolo unde este prevăzută) o garnitură de etanşare din teflon sau dintr-un material plastic, în bună stare. Selectorul sau răzuitorul

www.agrimedia.ro

trebuie să fie în stare bună şi să poată elimina boabele multiple care s-ar putea prinde pe orificii, lăsând g bob pe p fiecare orificiu. un singur

Fig. 2. Secţia de semănare Este, de asemenea, foarte important ca pe pereţii distribuitorului să existe nişte orificii de egalizare a presiunii, pentru a evita crearea unei depresiuni în interiorul camerei de alimentare şi astfel plutirea necontrolată a seminţelor. Capacul transparent pentru vizitare, pentru a putea verifica poziţia răzuitorului şi modul de prindere a boabelor pe discul disribuitor, este, de asemenea, foarte util. Totodată, pe fundul distribuitorului se poate afla o clapetă care permite golirea completă a buncărului de boabe şi a camerei de alimentare, în special când se seamănă loturi semincere, unde nu este permisă contaminarea seminţelor cu alţi hibrizi. .

Fig. 3. Pereţi perforaţi, capac de vizitare, clapetă de golire

www.agrimedia.ro

Toate aceste părţi componente trebuie să fie curate şi în bună stare. Rulmenţii axului distribuitor trebuie să nu aibă joc, pentru a nu permite bătaia radială a discului distribuitor şi, prin urmare, lipsa controlului asupra selectorului (răzuitorului). Apoi, pentru ca boabele să ajungă în rigola creată de brăzdarele dublu disc fără să „ţopăie”, alterând distanţa între seminţe pe rând, tubul parabolic de conducere trebuie să fie curat, să fie la locul lui şi să nu prezinte deformări. La fel senzorul aparatului de control al distribuţiei şi cablul acestuia trebuie să fie în stare bună. De asemenea, pentru ca fundul rigolei să fie ferm, călcâiul dintre cele două discuri ale brăzdarelor trebuie să nu fie uzat. Pentru controlul perfect al adâncimii de semănare, sistemul cu două roţi de nivel, plasate de o parte şi de cealaltă a brăzdarului, cât mai aproape de locul în care cad boabele, reprezintă cea mai bună soluţie tehnică. Se asigură pentru seminţe aşa-zisul „pat tare”, peste care este adus un strat de sol mărunţit care acoperă seminţele. Roţile de tasare jumelate în V închid rigola din lateral, asigurând contactul intim între seminţe şi sol, iar deasupra rămâne un strat de sol afânat, acea „plapumă moale”. În acest fel se creează condiţii ideale pentru germinarea seminţelor. Tuburile de aer nu trebuie să aibă crăpături sau rupturi şi să nu fie strangulate. Transmisia cu lanţ sau cu cardan la aparatul de distribuţie trebuie să fie în regulă şi ştifturile de fixare a roţilor de lanţ sau dinţate să nu fie forfecate. Articulaţiile mecanismului paralelogram, care asigură copierea configuraţiei terenului de către fiecare secţie de semănare, trebuie să fie verificate şi înlocuite la nevoie.

Fig. 4. Mecanismul paralelogram al secţiei de semănare Cauciucul de presiune zero al roţilor de nivel şi de tasare trebuie, de asemenea, să fie în bună stare, fără crăpături sau rupturi, să fie flexibil pentru a asigura autocurătarea şi să nu permită aderarea solului pe roţi, care ar putea influenţa adâncimea de semănare. Distribuitoarele de îngrăşăminte şi de microgranule trebuie să fie şi ele în bună stare şi fără rupturi sau blocaje. Verificaţi dacă dispozitivul electronic de control al distribuţiei este în stare de funcţionare. Discurile marcatoarelor trebuie să nu fie blocate, roţile de sprijn şi de transport să fie în stare bună şi umflate la presiunea precizată de producător, ţinând seama de faptul că o presiune prea mică sau prea mare duce la uzarea prematură a anvelopelor. Ultima verificare ar fi cutia de viteze, în cazul transmisiei centralizate, lanţurile şi roţile de lanţ, precum şi axele pătrate sau hexagonale de transmitere a mişcării la distribuitoare. Dacă aţi efectuat toate aceste verificări, aşteptaţi epoca optimă pentru a intra la semănat, fără frica de a avea „căderi” care vă pot întârzia lucrarea de semănat şi pot cauza pierderi de recoltă. Succes, vreme bună şi recolte bogate! Martie 2014 55

În perioada 27 februarie-28 martie a.c., IPSO Agricultură desfăşoară, în şase locaţii din ţară, seria evenimentelor Grain Days, dedicate în principal tehnologiilor performante de recoltare John Deere.

Zile dedicate tehnologiei de recoltare John Deere Primul eveniment a avut loc la sediul firmei din Mogoşoaia, judeţul Ilfov, iar în cadrul evenimentului s-a vorbit despre combinele JD, sistemele de ghidare prin satelit (AMS) şi monitorizare (JDLink), despre activitatea de service şi piese de schimb, dar şi despre ofertele de finanţare. Au fost dezvăluite şi câteva elemente de noutate pentru anul 2014, printre care se numără deschiderea noului sediu de piese de schimb la Giurgiu, sistemul de reglare interactivă a combinei ICA şi echipamentele de recoltat pentru plante prăşitoare marca Oros. O altă noutate constă în dezvoltarea activităţii de comercializare a utilajelor şi maşinilor agricole second-hand. La solicitarea clienţilor săi, IPSO Agricultură se va implica mai intens şi în activitatea de instruire a operatorilor, urmând ca în scurt timp să desfăşoare în centrele sale regionale astfel de sesiuni teoretice şi practice. 56 Martie 2014

Specialistul companiei pe partea de combine, dl Radu Meşină, a vorbit despre istoria John Deere de peste 100 de ani în producerea maşinilor de recoltat. Acesta a descris cele trei serii de combine, W, T şi S, care se diferenţiază după sistemul de batere, respectiv pe scuturători, pe flux tangenţial şi pe flux axial de separare. Seriile W şi T au puteri cuprinse între 260 şi 431 CP, iar gama combinelor S, de la 371 până la 626 CP. Tehnologia cu căişori a combinelor din seria W asigură o performanţă deosebită la toate tipurile de culturi şi în toate condiţiile de recoltare. Această gamă cuprinde patru modele, cu 5 şi 6

căişori, iar capacitatea buncărului este de la 8.000 până la 9.000 de litri. Printre beneficiile acestei serii se numără rata rapidă de amortizare a investiţiei şi productivitatea ridicată. „Seria T a combinelor tangenţiale a apărut în anul 2007, pentru a completa gama precedentă şi a răspunde nevoilor fermierilor în privinţa calităţii paielor. Când a fost lansată, seria T a primit medalia de argint la expoziţia internaţională Agritehnica”, a precizat dl Meşină. Faţă de combinele clasice cu scuturători, maşinile de recoltat din seria T au o productivitate a paielor mai mare cu 11%, iar pe

www.agrimedia.ro

reprezentantul companiei americane nu a exclus posibilitatea lansării în viitor a maşinilor agricole JD dotate cu tehnologia AdBlue, care presupune introducerea aditivului AdBlue pe bază de uree în rezervorul de combustibil, astfel încât standardele de mediu să fie îndeplinite. Referitor la optimizarea activităţii cu maşinile agricole, s-a prezentat soluţia Machine Sync, care a trezit interesul participanţilor. Acest instrument ajută la descărcarea buncărului combinei din mers, cu înaltă precizie, deoarece comenzile tractorului, precum viteză şi direcţie, sunt preluate de către operatorul maşinii de recoltat. În acest fel, nu va mai exista timp mort cu descărcarea buncărului, deoarece această activitate se va putea efectua cu uşurinţă chiar şi în curbe.

Noutăţi în portofoliu Un nouă inovaţie JD este sistemul de reglare interactivă a combinei ICA, care va fi inclus în standard pentru seriile de combine T şi S, şi opţional pentru gama W. Acest instrument sugerează operatorului ce reglaje trebuie efectuate în vederea atingerii obiectivelor dorite. Fie că se doreşte o calitate superioară a seminţelor recoltate, fie a paielor tăiate, sistemul ICA sugerează combinierului, în funcţie de priorităţiile selectate, ce reglaje trebuie efectuate astfel încât cerinţele de lucru să fie îndeplinite. Alte subiecte abordate au fost variantele pe care firma le oferă în privinţa transmisiei, a platformelor de tăiere, a pneurilor şi a cabinelor. Din 2012 a fost introdusă o nouă cabină, cu 30% mai mare şi ultradotată. Echipamentele de recoltat plante

prăşitoare marca Oros, nou intrate în portofoliul de produse al IPSO Agricultură, sunt fabricate în Ungaria şi reprezintă o variantă mai accesibilă pentru fermierii români. Hederele pentru recoltarea porumbului pot fi adaptate şi pentru cultura florii-soarelui, iar cei care au suprafeţe mari cultivate cu floarea-soarelui pot achiziţiona echipament special pentru recoltarea acesteia. Informaţii privind activitatea de service şi vânzare a pieselor de schimb au fost furnizate de domnul Mircea Petrescu. La nivelul ţării, compania are 15 sedii, şapte ateliere de service moderne şi o echipă ce cuprinde nouă responsabili cu piesele de schimb şi service, precum şi 80 de tehnicieni şi mecanici. În cadrul prezentării sale, reprezentantul firmei a subliniat importanţa folosirii pieselor originale. Zilnic, de la depozitul central din Bruchsal (Germania), intră în ţară, prin Arad, un camion cu piese de schimb. Comenzile de piese de schimb sunt onorate în 24 până la 48 de ore. Stocul firmei la nivel naţional cuprinde peste 20 mii de repere distincte, cu o valoare medie de 4,1 milioane de euro. În cele trei sedii din regiunea de sud a ţării, respectiv cele din Alexandria, Teleorman şi Giurgiu, se găsesc peste 3.000 de repere, cu o valoare de circa 400.000 de euro. Anul trecut, departamentul de service şi piese de schimb a livrat peste 1.500 de tone de marfă în toată ţara, peste 40.000 de filtre şi a efectuat peste 10.000 de ore de perfecţionare şi multe evenimente dedicate operatorilor. Totodată a întreprins diverse colaborări cu liceele şi universităţiile agricole pentru a forma viitoarea generaţie de agricultori. Din prezentările susţinute de reprezentanţii IPSO nu a lipsit nici tema finanţării achiziţiei de tehnică agricolă performantă. Oferta de finanţare conţine: avans 5%, dobândă începând de la 4,5%, perioadă de creditare de maximum 7 ani, prima rată în septembrie 2015, gratuit asigurare CASCO. Martie 2014 57

Ana MUSTĂŢEA

pante, cu până la 22%, cu sistemele HillMaster şi SlopeMaster asigură performanţe similare cu cele pe teren plat. Gama T cuprinde patru modele de combine, cu buncăr de la 8.000 până la 11.000 de litri. Seria S cuprinde combine cu flux axial de separare, de la 371 până la 626 CP, şi este apreciată pentru productivitatea extraordinară pe care o asigură, fiind ideală pentru condiţiile din Europa. „Specialiştii JD au făcut teste timp de 4 ani, în toate condiţiile de cultură, iar în 2011 a fost lansată la Lisabona seria S, îmbunătăţită. A fost introdus un nou model de rotor, care să protejeze mai bine seminţele şi paiele. Astfel, a rezultat o serie de combine performantă, care nu are pierderi de recoltă şi care balotează paiele”, a afirmat specialistul de produs al IPSO Agricultură. Potrivit acestuia, productivitatea combinelor S este de până la 270 tone/zi şi este foarte apreciată de cei care produc sămânţă. Seria S cuprinde patru modele, cu un volum al buncărului de la 10.600 până la 14.100 de litri, ce poate fi descărcat în circa 90 de secunde. Asigură cea mai bună calitate a seminţelor şi a paielor, are o capacitate mare şi o fiabilitate deosebită. Partea hidraulică a fost simplificată cu 25%, are mult mai puţine cabluri şi dispune de mai multe variante de transmisii. În privinţa paielor, există opţiunile de a le balota sau toca. Toate combinele JD comercializate în România sunt fabricate în Germania, deşi compania americană deţine fabrici în toată lumea. Combinele sunt dotate cu motoare JD, de 6, 8, 9 şi 13,5 litri, care respectă normele de poluare Tier 4. „Compania John Deere investeşte zilnic 5 milioane de dolari pentru activitatea de cercetare şi dezvoltare. Anul trecut a produs 16.000 de combine din seria S şi ne dorim să dezvoltăm şi mai mult această clasă de combine şi în România”, a susţinut dl Stefan Franzgrote, specialist produs JD International. În cadrul evenimentului,

Noua serie de tractoare cu şenile Challenger MT700E, pur şi simplu imposibil de reprodus Vasile NICA, brand manager MEWI pentru Challenger Când un tractor pe roţi îşi atinge limitele, intervine Challenger Inginerii de la Challenger nu fac rabat de la nimic atunci când trebuie să construiască tractorul cu şenile suprem. Întregul design al acestuia este conceput în jurul mult imitatului, dar niciodată multiplicat sistem de rulare cu şenile Mobil-Trac, sistem ce se poate găsi numai la tractoarele Challenger. Cele trei roţi mediane oscilante menţin constant contactul cu solul, pentru o trancţiune imbatabilă şi un confort în timpul lucrului ce va multumi pe deplin şi cel mai pretenţios fermier.

proiectate în mod special pentru lucrulul intens în agricultură, detaliu foarte important din punct de vedere al fiabilităţii motorului în timp. Cu o capacitate de 9,8 litri, nu mai puţin de şapte cilindri şi o putere maximă dezvoltată de 431 CP, noul MT775E va duce la bun sfârşit orice lucrare care, pentru un tractor clasic, se dovedeşte mult prea dificilă… Când vorbim de puteri ce depăşesc 400 CP, pariaţi toţi banii dumneavoastră pe transmisiile

Automatic Powershift. Nimic nu se compară cu fiabilitatea unei transmisii complet automate Powershift, care, împreună cu noul motor cu şapte cilindri, va asigura un consum de combustibil imbatabil datorită modului „auto”, care va permite transmisiei să schimbe vitezele în funcţie de condiţiile din teren, fără ca dumneavoastră să simţiţi acest lucru în mod direct. Un aport important în reducerea consumului îl are sistemul de rulare cu şenile Challenger

Motorul este inima unui tractor Seria de tractoare cu şenile MT700E este propulsată de noile şi mult apreciatele motoare AGCO Power, motoare ce fac parte din portofoliul grupului AGCO de mai bine de 10 ani şi care au fost dezvoltate şi 58 Martie 2014

www.agrimedia.ro

Martie 2014 59

Mobil-Trac, care, datorită amprentei la sol de aproximativ 3,7 mp, reduce patinajul la nici mai mult, nici mai puţin de 3%, de neimaginat pentru un tractor cu roţi!

Când vrem productivitate, nu trebuie să uităm de confort Oricine îşi doreşte ca utilajele să funcţioneze cât mai multe ore şi, evident, la sfârşitul zilei să aibă cât mai multe hectare lucrate, pentru că viteza de lucru în agricultura poate face cu adevărat diferenţa la recoltare. Oricât de performant este un tractor, dacă nu este confortabil şi în acelaşi timp uşor de utilizat, putem să uitam de productivitate. Din acest motiv, la noua serie Challenger MT700E confortul şoferului în cabină nu a fost lăsat la urmă, pentru că nu este important, ci pentru că i s-a acordat o atenţie sportită. În primul rând, vizibilitatea excelentă, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte, datorită setului complet de lumini. Comenzile, intutitive şi simple în acelaşi timp, vin în ajutorul mecanizatorului prin ergonomie, dar şi prin calitate. Scaunul este dotat cu sistem de suspensie cu pernă de aer, iar majoritatea comenzilor sunt amplasate pe cotiera de comandă, împreună cu monitorul central, unde sunt afişate majoritatea funcţiilor tractorului. După cum se poate vedea, industria auto îşi spune cuvantul şi în agricultură, pentru că opţiuni cum ar fi scaune îmbrăcate în piele,

oglinzi electrice şi încălzite, faruri cu xenon, instalaţie audio, transmisie automată sau navigaţie prin satelit sunt disponibile la cerere, mare parte din ele fiind în standard.

Când precizia şoferului scade, intervine tehnica Sistemul de ghidare automată prin satelit nu mai este un moft, este o necesitate! Tocmai de aceea tractoarele noastre vin echipate din fabrică cu un astfel de sistem, care, practic, conduce tractorul fără a fi nevoie de intervenţia operatorului decât în cazuri excepţionale ce nu depăşesc 5% din timpul total de utilizare în câmp. Indiferent că utilizăm sistemul în condiţii de zi sau de noapte, precizia lui este mereu aceeaşi şi poate ajunge, în funcţie de echipare, la o marjă de eroare de ±2 cm, lucru de neimaginat atunci când lucrăm clasic, cu marcatori.

Dispar din start greşelile şi se poate calcula economia realizată în timpul lucrărilor, atât la pregătit terenul, cât şi la semănat, erbicidat, fertilizat şi chiar recoltat, pentru că acest sistem poate fi luat de pe tractor şi montat, spre exemplu, pe o combină Fendt sau o maşină de erbicidat autopropulsată Challenger. 60 Martie 2014

www.agrimedia.ro

Martie 2014 61

50 de ani de producţie de tractoare la Basildon (Marea Britanie) Locul de unde vin tractoarele New Holland T6 şi T7 Florin NEACŞU, director general adjunct NHR Agropartners Cu jumătate de secol în urmă, câmpurile virgine ale Basildonului au fost alese pentru a deveni noul centru global pentru producţia de tractoare Ford. Construcţia fabricii pentru producţia complet integrată de tractoare moderne a început în 1962, devenind în 2 ani cea mai modernă uzină de tractoare din Europa. Toate componentele, inclusiv motoarele, au fost proiectate, realizate şi asamblate aici, 70% din producţie mergând la export. Aici au fost construite tractoare care au mecanizat agricultura din întreaga lume, inclusiv faimoasele serii Ford 5000 şi 7000. Roata istoriei a readus Basildonul în centrul atenţiei în 1991, când a devenit sediul global New Holland, continuând în permanenţă modernizarea produselor şi a spaţiilor de producţie. Astăzi se produc aici pentru lumea întreagă noile serii de tractoare New Holland T6 şi T7, binecunoscute şi distinse cu o mulţime de premii la cele mai importante târguri internaţionale. Productivitatea lor a fost sporită şi consumul de combustibil redus, prin adoptarea tehnologiei SCR Ecoblue. Din 1964 şi până în prezent au fost produse aici peste 1,6 milioane de tractoare, în diferite configuraţii, şi peste 3,1 milioane de motoare. Astăzi, 90% din producţie se exportă în peste 120 de ţări din întreaga lume. Seria T6 se compune din două grupe de modele: T6.120, T6.140, T6.150 şi T6.160, cu motoare NEF de 4485 cmc, în patru cilindri, turbo, cu patru supape pe cilindru, realizând puteri 62 Martie 2014

nominale de la 110 la 131 CP, la 2.200 rpm, şi T6.155, 6.165 şi T6.175, cu motoare NEF în şase cilindri, turbo, cu patru supape pe cilindru şi cilindree de 6.728 cmc, realizând la 2.200 rpm o putere nominală de 116, 125 şi respectiv 140 CP. Puterea maximă cu managementul puterii motorului este de 175 CP la T6.175. Cuplul maxim este de la 498 la 726 Nm la 1.500 rpm. Toate au sistem de injecţie Common Rail şi folosesc pentru încadrarea în normele de poluare TIER 4 A tehnologia EcoBlueTM SCR. Tractoarele din grupa în patru cilindri au un rezervor de combustibil de 175 l, iar cea în şase cilindri un rezervor de 227 l, în timp ce rezervorul de AdBlue este de 37 l la toate modelele. resupune folosirea Tehnologia SCR pr presupune am mera de ardere a de aer curat în camera ţâând obţinerea unui motorului, permiţând e şi de cuplu şi ere supliment de putere ste 10% a consumului reducerea cu peste d motoarele de motorină faţă de teerioară, iar din generaţia anterioară, orr se face prin eliminarea noxelor injecţie de AdBluee (uree în apă) accuare a gazelor pe traseul de evacuare arse, unde are locc o reacţie ceere catalitică, chimică de reducere ezzultă azot şi apă, în urma căreia rezultă g elemente care se găsesc n în mod natural în toor. mediul înconjurător. al Avantajul esenţial al acestei tehnologii, verificată îndelung în industria de autocamioane, este faptul că scade consumul de motorină,

se reduc substanţial noxele, nu necesită filtru de particule şi implicit regenerarea acestuia (consumatoare de carburant) şi permite mărirea intervalului de schimb de ulei la 600 de ore, datorită funcţionării motorului la temperaturi mai reduse, care fac ca îmbătrânirea uleiului să fie mai lentă. Tractoarele T6 sunt dotate cu mai multe tipuri de transmisii, cele vândute în România fiind tractoarele T6.175 Electro Command (semipowershift) cu sistem Intellishift (sistem automat de alegere a treptei de viteză în funcţie de sarcină), cu 16 viteze înainte şi 16 înapoi, precum şi AutoCommand (cu transmisie variabilă continuă). Frâna pneumatică pentru remorcă, funcţia automată de pornire lentă a prizei de putere, noua cabină Horizon spaţioasă, spaţioasă ergonomică, ergonomică confortabilă şi cu vizibilitate excelentă de 360°, scaunul cu suspensie pe aer şi scaunul pentru pasager şi sistemul de climatizare sunt standard acum pentru fermierii

www.agrimedia.ro www w.agrimedia.ro

români. Manevrabilitatea excelentă şi capacitatea de ridicare de aproape 8 tone (la capătul tiranţilor) fac din tractorul T6 un tractor pentru orice tip de activitate în fermă. Seria T7 include, de asemenea, mai multe modele: T7.170, 185,200 şi 210 (125 la 165 CP putere nominală), cu ampatament scurt (AS = 2.734 mm) şi T7.220, 235,250, 260 şi 270 (de la 167 la 228 CP putere nominală) cu ampatament mărit (AM = 2.884 mm pentru punte faţă standard). Cifrele de după punct arată puterea maximă cu managementul puterii motorului, care asigură un supliment de putere de până la 51 CP, în funcţie de încărcarea transmisiei, a prizei de putere şi a instalaţiei hidraulice. New Holland nu este singur când este vorba de modernizarea produselor. Inginerii şi cercetătorii lucrează mână în mână cu fermierii pentru a alege soluţiile optime cele mai apreciate de utilizatori. În ceea ce priveşte tehnologia de aplicat pentru a satisface normele TIER 4A, New Holland se bazează pe experienţa partenerului său în dezvoltarea motoarelor: Fiat Powertrain Industrial Indu d strial. Fiat a inventat tehnologia Industrial. Common Rail în anii ’80, pe care au aplicat-o în 1997 la Alfa Romeo 156 şi apoi

www.agrimedia.ro w ww.agrimedia.ro

a fost prima firmă care au introdus-o la maşinile agricole. Motoarele Fiat au cele mai reduse emisii de CO2 dintre toţi producătorii europeni. Fiat este în permanenţă ancorat în reducerea poluării şi a consumurilor, a sprijinit şi a recomandat folosirea biodieselului la motoarele sale, a realizat prototipurile tractoarelor cu hidrogen şi cu gaz metan (a căror dezvoltare este în curs) şi a introdus conceptul de fermă independentă din punct de vedere energetic, fiind lider în energia curată. Toate aceste preocupări faţă de un mediu curat sunt încununate de o mulţime de premii obţinute de-a lungul timpului şi fac parte din preocuparea permanentă pentru inovaţie, eficienţă, ergonomie şi uşurarea muncii fermierului. Toate modelele T7 sunt dotate cu motoare NEF în şase cilindri de 6.728 cmc, turbo, cu patru supape pe cilindru, cu sistem de injecţie Common Rail, cu poluare redusă, care se încadrează în normele TIER 4A. Ca şi la seria T6, este aplicată aceeaşi tehnologie EcoBlueTM SCR, care asigură performanţe ridicate şi costuri de operare reduse. FPT Industrial a produ us deja peste 150.000 produs de motoare SCR în n ultimii 5 ani pentru industtri de autocamioane, industria care cco confirmă fiabilitatea şi eficien nţa acestor motoare, eficienţa fo deja reconfirmată care a fost ultim ani şi la tractoarele în ultimii ccom şi combinele agricole. SSer de nouă modele Seria T are posibilitatea T7 a alegerii unei tra transmisii adecvate ppentru orice aplicaţie. C Cele patru modele ccu ampatament sscurt (AS) sunt do dotate cu transmisie Ra R Range CommandTM (s em (semipowershift), T7.220 la T7.260 cu transmisie Power CommandTM (pow we (powershift), iar T7.270 cu transmisie Aut to CommandTM (cu Auto variaţie continuă).. A Aceste tipuri de transmisii, combin nat cu un raport de combinate până la 25,8 kg/C CP, oferă tractoarelor kg/CP, o versatilitate exce ep excepţională. De la

lucrări grele la stropit sau transport, un T7 va fi capabil să facă orice lucrare. T7.270 Auto CommandTM prezintă caracteristicile tehnologiei cu transmisie cu variaţie continuă, care beneficiază de patru puncte de acţionare directă cu eficienţă mecanică. Aceste puncte au fost calculate cu precizie, pentru a se asigura că ele corespund celor mai frecvente viteze folosite în timpul lucrărilor grele, a activităţilor secundare de semănare sau întreţinerea culturilor, precum şi pentru lucrări cu viteze sporite în câmp, ca balotarea sau cosirea şi la activităţi de transport cu viteze mari. Este cea mai reuşită şi eficientă transmisie CVT existentă pe piaţă. Cu prilejul jubileului de 50 de ani al fabricii, a fost realizată o ediţie limitată de tractoare T6.160 Auto CommandTM şi T7.270 Auto CommandTM, într-o frumoasă culoare albastru închis, cu elemente de decor şi cu însemne care vorbesc de la sine despre jubileul de aur. Sperăm să le vedem în curând şi în România! Pompa hidraulică cu debit variabil asigură debitul de ulei necesar funcţiilor hidraulice, atât pentru directive, cât şi pentru ridicătorul hidraulic şi accesorii. Capacitatea de ridicare de 8.257 kg la AS şi 10.463 kg la AM asigură acţionarea oricărui utilaj. Cabina, proiectată pentru confort şi productivitate, se adaptează perfect nevoilor fiecărui operator. Spaţiul generos, comenzile ergonomice, sistemul de climatizare, scaunul cu suspensie pneumatică, vizibilitatea excelentă şi nivelul de zgomot cel mai redus din industrie la această gamă de puteri (69 dBA) vă ajuta să reduceţi oboseala şi să creşteţi productivitatea. De asemenea, comenzile automate pentru secvenţele repetitive de la capătul parcelei contribuie şi ele la creşterea eficienţei şi la reducerea oboselii şi a erorilor în timpul zilelor lungi de lucru. Trebuie doar să încerci un T6 sau un T7 şi vei fi cucerit pentru totdeauna. Te aşteptam la sediile NHR Agropartners din ţară pentru un drive test! Martie 2014 63

Stabilirea zonelor în care este necesară instalarea perdelelor forestiere de protecţie se face pe baza unui set de criterii (climatice, de vegetaţie, hidrologice, pedologice şi de importanţă socioeconomică a obiectivelor de protejat), unele dintre acestea având un rol determinant, în funcţie de natura obiectivului care trebuie protejat (Costăchescu şi colaboratorii, 2010, Costăchescu et al. 2005, Costăchescu & Dănescu, 2006).

Criterii de stabilire a zonelor cu perdele forestiere Criterile climatice - sunt cele mai importante, ele reprezentând factorul determinant al apariţiei şi manifestării fenomenelor de aridizare şi deşertificare, chiar dacă în unele situaţii modificările climatice negative sunt cel puţin parţial şi consecinţa acţiunii altor factori. Pentru determinarea cât mai precisă a zonelor din ţara noastră în care sunt necesare perdele forestiere de protecţie, ar trebui să se cunoască care sunt regiunile aflate sub influenţa factorilor climatici perturbatori, care pot fi modificaţi cu ajutorul perdelelor forestiere de protecţie. Un prim criteriu climatic pentru determinarea zonelor în care sunt necesare perdele forestiere de protecţie ar fi precizarea regiunilor cu precipitaţii reduse sau cu precipitaţii suficiente pentru dezvoltarea vegetaţiei agricole, însă neuniform repartizate în timp şi în care suflă vânturi uscate vătămătoare. Un al doilea criteriu ar fi acela de determinare a 64 Martie 2014

regiunilor cu climat uscat din ţară pe baza formulelor climatologice sau luând în considerare tipurile de sol ca indicator suficient de fidel al climatului în care au evoluat. Alt criteriu ar fi determinarea regiunilor supuse uscăciunii periodice, pe baza datelor statistice ale factorilor climatici, umidităţii solului şi evoluţiei vegetaţiei sau producţiei agricole. Un alt criteriu, cel mai riguros, dar şi cel mai costisitor, constă în determinarea pe plan local a factorilor climatici care impun instalarea perdelelor forestiere.

Tăria şi frecvenţa vânturilor Aceiaşi autori consideră vânturi vătămătoare acele vânturi uscate şi fierbinţi care provoacă o pierdere mare de umiditate prin evaporare directă şi transpiraţie, mai ales în timpul sezonului de vegetaţie, precum şi vânturile puternice sau furtunile care spulberă zăpada şi erodează stratul fertil al solului atunci când acesta este

dezgheţat şi descoperit. Identificarea acestor vânturi, din totalul vânturilor care bat într-o regiune, este o operaţie laborioasă, care necesită analizarea observaţiilor meteorologice zilnice, pe o perioadă cât mai îndelungată. Pentru stabilirea zonelor în care sunt necesare perdele forestiere de protecţie trebuie identificate şi perioadele din cursul anului în care suflă un anumit fel de vânt vătămător, de exemplu: vânturile uscate şi fierbinţi care produc pălirea sau uscarea cerealelor; vânturile reci de iarnă, care produc spulberarea zăpezii şi degerarea semănăturilor; vânturile de primăvară care usucă şi spulberă solul ce acoperă semănăturile. De asemenea, pentru determinarea orientării ce trebuie dată pe teren perdelelor forestiere de protecţie, în scopul de a obţine un efect maxim, trebuie cunoscute direcţiile din care suflă vânturile vătămătoare în fiecare situaţie din zona afectată de asemenea vânturi, deoarece direcţia

www.agrimedia.ro

Martie 2014 65

vânturilor diferă de la un loc la altul, ca o consecinţă a mişcărilor generale atmosferice şi a diferenţelor de relief existente între diferite regiuni.

Gradul de uscăciune al regiunii Uscăciunea sau starea de umiditate a unei regiuni este determinată de cantitatea de precipitaţii căzută în acea zonă, dar şi de intensitatea evapotranspiraţiei potenţiale. Aceasta din urmă, la rândul ei, depinde de: temperatură, mai ales în timpul sezonului de vegetaţie (mai-august), curenţii cu aer umed locali, frecvenţa şi intensitatea vânturilor uscate. La caracterizarea climei unei regiuni, sub raportul uscăciunii sau umidităţii, ar trebui să se ţină seama de elementele amintite. Încercările de a caracteriza clima din acest punct de vedere au condus la apariţia diferitelor formule climatice, destul de diferite sub aspectul complexităţii şi accesibilităţii în aplicare.

Stabilirea regiunilor cu risc de deşertificare pe baza formulelor climatice În mod practic, pentru a caracteriza clima unei regiuni ar fi necesar să se descrie regimul multianual al tuturor parametrilor climatici, în strânsă legătură cu influenţa factorilor fizico-geografici modificatori. O astfel de caracterizare climatică întâmpină serioase dificultăţi, aşa că s-a simţit nevoia unei sistematizări a caracteristicilor climatice. Dintre formulele climatice mai cunoscute şi mai des întâlnite în literatura de specialitate şi care are ca obiect caracterizarea climei se evidenţiază în cele ce urmează cele mai reprezentative.

Sistemul climatic al lui Koppen conţine cinci tipuri principale de climate notate cu literele A, B, C, D, E, fiecare dintre ele reprezentând caracterul unui climat sub raportul limitelor de temperatură şi precipitaţii şi repartiţia acestora în 66 Martie 2014

timpul anului. Urmărind o caracterizare mai detaliată a climei, Koppen a mai folosit o serie de simboluri suplimentare, care indică diferite particularităţi ale climatului respectiv, ca de exemplu: temperatura celei mai calde luni şi a celei mai reci, gradul de umiditate a climatului, perioada cea mai abundentă în precipitaţii etc. În acest mod, fiecare tip de climă poate fi indicat printr-un grup de litere simbolice, aşezate în ordinea importanţei caracteristicilor climatice pe care le reprezintă. În sistemul Koppen, climatele uscate sunt caracterizate prin litera B, iar cele de stepă prin Bs. Clasificarea climatelor după Koppen este insuficientă pentru caracterizarea uscăciunii sau stării de umiditate a climei, pentru faptul că nu ne dă nici o indicaţie asupra umidităţii aerului şi asupra vânturilor care bat în acea regiune, nici chiar asupra cuantumului precipitaţiilor şi valorii temperaturilor. O sinteză a criteriilor expuse mai sus, în care să fie inclus şi vântul ca factor hotărâtor, va da rezultate satisfăcătoare.

Indicele de ariditate Emm. De Martonne (Iar) a fost calculat utilizând valoriile medii anuale ale temperaturii (T) şi precipitaţiilor (P) pe o perioadă lungă de timp cu formula Iar = P/T + 10, reflectând destul de sugestiv variaţia gradului de continentalism şi a favorabilităţii condiţiilor climatice pentru covorul vegetal. Astfel, distribuţia acestui indice în zonele de sud şi de est ale României (exceptând Dobrogea) arată faptul că gradul de continentalism

creşte de la nord (Iar = 34) spre sud (Iar = 24) şi de la vest (Iar = 26-28) spre est (Iar = 22). Cele mai scăzute valori ale indicelui de ariditate (<22) sunt caracteristice periferiei Bărăganului estic, zonei bălţilor Dunării şi Câmpiei Siretului de Jos, o zonă de maximă ariditate (stepică), care corespunde celui mai scăzut nivel actual de precipitaţii (<450 mm). Valori ale indicelui de 22-24, care corespund domeniului temperat-continental cu influenţe de ariditate, cu formaţiuni vegetale predominant de stepă, se înregistrează în jumătatea estică a Bărăganului şi în Câmpia Buzău-Siret. Valori <24 se mai înregistrează şi în câmpia piemontană de la curbură, unde se manifestă efecte de foehn, şi în extremitatea sudică a Câmpiei Române, între Corabia şi Giurgiu. Valori ale indicelui de ariditate de 24-26, specifice domeniului temperat-continental cu influenţe de ariditate diminuate care corespunde formaţiunilor vegetale de silvostepă, se întâlnesc în jumătatea vestică a Bărăganului, jumătatea vestică a Burnasului şi în părţile sudice ale câmpiilor Găvanu-Burdea, Romanaţi şi Băileşti. Indici cu vânt >26 corespund domeniului temperat-continental moderat cu formaţiuni vegetale de pădure, care este specific câmpiilor Olteniei (de la vest de Olt), Teleormanului (între Olt şi Argeş) şi Ialomiţei (de la est de Argeş). Tendinţa de încălzire globală a climei observată încăpând din ultimele trei decenii ale secolului al XX-lea este reflectată bineînţeles şi de valorile indicelui de ariditate. Astfel, se constată că izolinia de 22, care delimita periferia estică a Bărăganului, a înregistrat o translaţie de la est la vest spre interiorul Câmpiei Române, luând locul izoliniei de 24 care delimita jumătatea vestică a Bărăganului, iar aceasta la rândul ei s-a mutat mai spre vest, spre zona de pădure. Această translaţie se remarcă şi de la nord la sud, unde izolinia de 24 ia locul celei de 26 ş.a.m.d. În concluzie, fenomenele de uscăciune şi secetă cele mai frecvente, mai

www.agrimedia.ro

Martie 2014 67

Victor VĂTĂMANU

intense şi mai îndelungate se înregistrează în regiunile cu cele mai reduse valori ale indicelui de ariditate, şi anume: Câmpia Siretului de Jos, jumătatea estică a Bărăganului (inclusiv zona bălţilor Dunării), Câmpia Buzău-Siret, câmpia piemontană de la curbură şi în extremitatea sudică a Câmpiei Române. În Dobrogea, valorile indicelui de ariditate De Martonne oscilează în general între 20 şi 24 dinspre zona litorală spre silvostepa deluroasă, justificând pe deplin încadrarea întregului teritoriu în zona de stepă şi silvostepă, precum şi instalarea perdelelor forestiere în ansamblul regiunii (Costăchescu & Dănescu, 2006). Un alt indicator climatic sintetic este coeficientul hidrotermic propus de către Seleaninov. El se calculează prin raportarea cantităţii de precipitaţii anuale la suma temperaturilor ce depăşesc 10 grade Celsius din aceeaşi perioadă. Utilizarea acestui coeficient este recomandată numai pentru sezonul cald al anului, deoarece formula nu cuprinde rezervele de umiditate din primăvară. Întrucât clasificarea iniţială a lui Seleaninov nu putea fi utilizată în condiţiile Republicii Moldova şi ale ţării noastre, A.I. Rudenco a realizat o altă clasificare a condiţiilor climatice după coeficientul hidrotermic. El consideră clima excesiv de umedă când coeficientul hidrotermic este mai mare de 2, umedă - când variază între 1,5 şi 2, nestabilă - între 1 şi 1,4 şi când este mai mic ca 1. În condiţiile Câmpiei Române, coeficientul hidrotermic are următoarele valori: 1,5-2 în câmpia forestieră; 1-1,4 în zona de silvostepa; <1 în zona de stepă. Până la stabilirea unei formule cât mai adecvate pentru determinarea regiunilor în care sunt necesare perdele forestiere de protecţie, vor putea fi folosite în acest scop formulele sau criteriile enunţate, după cum urmează: a) se recomandă instalarea perdelelor acolo unde indicele de ariditate De Martonne este mai mic decât 30 şi indicele Seleaninov este mai mic sau egal cu unitatea (Câmpia Română, în 68 Martie 2014

special în zonele de stepă şi silvostepă, dar şi în partea internă a zonei forestiere, precum şi în Dobrogea); b) se recomandă instalarea perdelelor în regiunile în care suflă vânturi vătămătoare cu frecvenţă mare în cursul perioadelor de vegetaţie şi unde precipitaţiile anuale sunt sub 400 mm sau între 400 şi 550 mm, însă neuniform repartizate, deficitare, mai ales în cursul perioadei de vegetaţie.

Criteriul hidrologic Pe baza acestui criteriu se individualizează zonele cu risc ridicat de deşertificare şi secetă (Costăchescu & Dănescu, 2005, 2006) prin: densitatea reţelei hidrografice (km/km pătrat) (Dobrogea 0,17, Câmpia Olteniei 0,15-0,17, Câmpia Teleormanului 0,2-0,3 în nord şi <0,1 în sud, Câmpia Ialomiţei <0,1 până la >0,3, Câmpia Bărăganului <0,1 şi Câmpia Buzău-Siret <0,1 până la 0,3). Densitatea redusă sau foarte redusă a reţelei hidrografice justifică instalarea perdelelor forestiere în apropare întreg teritoriul Câmpiei Române şi în Dobrogea, dar cu prioritate în Câmpia Bărăganului, Dobrogea, Câmpia Burnasului şi în Câmpia Olteniei; deficitul de apă resimţit acut în sezonul de vegetaţie, din cauza căruia în astfel de zone s-au creat sisteme de irigaţii pentru compensarea acestuia. Existenţa sistemelor de irigaţii în toate zonele amintite anterior justifică instalarea perdelelor forestiere, care vor amplifica efectul benefic creat de sistemele de irigaţii.

Criteriul pedologic Instalarea perdelelor forestiere de protecţie este necesară în special în

zonele climatice expuse deşertificării şi secetei semiaride (stepă) şi uscat-subumede (silvostepă), dar şi în zonele climatice mai puţin afectate de aceste procese (câmpia forestieră). Învelişul de sol al zonelor în care se recomandă instalarea perdelelor forestiere de protecţie este alcătuit dintr-un număr destul de mare de tipuri genetice de sol, cu însuşiri fizice şi chimice diferite. Vulnerabilitatea solurilor la seceta climatică este în corelaţie directă cu textura solului (foarte variată) şi capacitatea pentru apa uşor accesibilă, fiind influenţată şi de condiţiile de relief, materialul parental şi drenajul natural. Din acest punct de vedere, solurile se pot încadra în trei grupe de vulnerabilitate: 1. Soluri cu capacitate bună de apă accesibilă: a) moderat vulnerabile la secetă, situate pe terenuri plane (kastanoziomuri, cernoziomuri, cernoziomuri argice şi cambice, preluvosoluri, luvosoluri); capacitatea de apă uşor accesibilă (mm) variază de la 30-50 mm la 65-100 mm, în funcţie de textură; b) vulnerabile la secetă, situate pe terenuri în pantă (kastanoziomuri, cernoziomuri, cernoziomuri argice şi cambice, preluvosoluri), cu o capacitate de apă uşor accesibilă ce variază de la 35-60 la 65-90 mm. 2. Soluri cu capacitate mică de apă accesibilă - în această categorie sunt cuprinse eutricambisoluri, districambosoluri, soloneţuri, vertisoluri, litosoluri, psamosoluri, aluviosoluri cu textură grosieră. Aceste soluri au o capacitate de apă uşor accesibilă ce variază între 10-20 şi 40-50 mm. 3. Soluri cu apă freatică la mică adâncime, mai puţin vulnerabile la se secetă - în această categorie sunt c cuprinse cernoziomurile freatic u umede, solurile gleice, lacoviştile, a aluviosolurile cu textură mijlocie şi fină. C Capacitatea de apă uşor accesibilă v variază de la 20-60 la 70-120 mm. S Solurile menţionate în cele trei grupe d vulnerabilitate se regăsesc în de în întreaga zonă din sudul şi estul ţării, în care se recomandă instalarea p perdelelor forestiere de protecţie.

www.agrimedia.ro

Martie 2014 69

Hreanul provine din partea de sud-est a Europei, din zona limitrofă a Mării Mediterane şi din Asia de Vest. Hreanul este răspândit în toate zonele favorabile, unde ocupă suprafeţe mai mari sau mai mici. Partea comestibilă este rădăcina puternic dezvoltată, pivotantă, cu lungimea de peste 30-40 cm, care se consumă în stare proaspătă sau industrializată.

Tehnologia de cultură pentru hrean - Armoracia rusticana

Particularităţi morfologice şi biologice

Rădăcina - hreanul este o plantă viguroasă, cu rădăcină pivotantă, de culoare alb-gălbuie la exterior, ramificată mai mult sau mai puţin, în funcţie de natura terenului şi vârsta plantelor. Are pulpa albă, cărnoasă, cu gust picant şi conţinut ridicat de vitamina C (peste 70 mg/100 grame material proaspăt), mare tensiune de vaporizare a substanţelor aromate şi fitoncide pe bază de izomeri de cyanat. Fiind puternic bactericid şi bacteriostatic, se utilizează şi în industria produselor legumicole murate, cărora le asigură consistenţă şi aromă şi previne deprecierea soluţiilor conservante. Frunza are dimensiuni foarte mari, este oval-lanceolată, marginea este uşor ondulată, are culoarea verde închisă, lucioasă. Tulpina florală poate atinge înălţimea de 0,9-1,2 metri, este ramificată şi are fruze fimbriate (ca 70 Martie 2014

frunza de ferigă). Floarea este albă şi mică. Fructul este de tip silicvă, de regulă cu seminţe sterile. În România, în lista oficială este înscrisă o singură populaţie locală: De Vidra.

Cerinţele faţă de factorii de vegetaţie Faţă de căldură şi, în general, faţă de factorii de mediu, planta de hrean este puţin pretenţioasă, reuşind în toate zonele de cultură. Rezistă la gerurile din timpul iernii fără măsuri speciale de protecţie. Are cerinţe modeste faţă de factorul lumină; de aceea, hreanul se poate

cultiva şi în locuri parţial umbrite. Faţă de umiditate, hreanul se dovedeşte a fi sensibil la excesul de apă, apă provenită din precipitaţii sau din fluxul freatic; ca urmare, terenul de cultură trebuie să prezinte apa freatică la adâncime mai mare. Faţă de factorul hrană, hreanul pretinde terenuri bine aprovizionate cu elemente nutritive, pe solurile mai uşoare fiind necesară o fertilizare moderată cu îngrăşăminte organice cu o doză de 30-40 tone de gunoi de grajd/hectar. Faţă de sol, hreanul creşte bine pe orice sol, dar solul influenţează calitatea rădăcinilor, ca grad de dezvoltare şi ramificare, da dar mai cu seamă la recoltarea răd rădăcinilor. De aceea, amplasarea cu culturii se face pe terenuri profunde, cu textură mijlocie, afânate profund.

O Obţinerea materialului pentru plantare p M Materialul biologic pentru plantare se obţine din ramificaţiile rădăcinii,

www.agrimedia.ro

Schema de plantare - distanţa dintre rânduri - va fi de 70-80 cm, iar între plante pe rând la 30-35 cm.

Lucrările de întreţinere

forţarea rădăcinilor mici şi subţiri, inapte consumului, folosind ghivece improvizate din pungi de polietilenă, până la pornirea mugurilor în vegetaţie, după care se lasă un singur mugure. Hreanul se plantează la locul de cultură în perioada martie-aprilie.

Înfiinţarea culturii Modelarea terenului - culturile de hrean se realizează pe straturi înălţate sau biloane. În acest mod, rădăcinile se vor forma mai puţin adânc, iar recoltarea va fi mai uşoară. Plantarea - butaşii înrădăcinaţi se plantează pe coronament sau în treimea superioară a bilonului.

Irigarea - este necesară, în primul rând, după plantare, pentru prinderea butaşilor înrădăcinaţi. În timpul vegetaţiei, se irigă de 2-3 ori, până ce plantele devin viguroase, cu normă de udare moderată, de 250-350 de metri cubi de apă la hectar. Prăşitul - pentru menţinerea terenului curat de buruieni şi afânat, la adâncime din ce în ce mai mare, pe 6-12 cm.

Recoltarea Începe cu anul al doilea de cultură, pe măsura necesarului de valorificare sau consum, iar pentru valorificare, în timpul iernii, rădăcinile recoltate toamna se păstrează stratificate în nisip, în lipsa luminii. Producţia posibilă a se obţine oscilează între 20 şi 25 de tone la hectar, în funcţie de desimea culturii, natura terenului şi nivelul de întreţinere a acestuia.

Martie 2014 71

Victor VĂTĂMANU

secţionate sub formă de butaşi, în lungime de 12-15 cm. Acestea poartă muguri dorminzi din care vor rezulta noile plante. Butaşii se pun la forţare, asigurând un substrat bun de înrădăcinare şi umiditate. După un timp, fiecare butaş va forma lăstari şi rădăcini. În situaţia insuficienţei materialului iniţial de plantare, se poate efectua producerea de butaşi în spaţii protejate (sere, răsadniţe sau solarii), din secţiuni de rădăcină sub formă de rondele, de circa 2-5 cm grosime, cu mugure dormind, aşezate în poziţie normală pe substrat pentru răsaduri, constituit din 40% mraniţă, 40% pământ de ţelină şi 20% nisip, fiind apoi acoperite cu amestec nutritiv, la care se adăugă 25-30% turbă, pentru menţinerea umidităţii, în limita a 65-80% din IUA (intervalul umidităţii active). Durata pentru obţinerea butaşilor înrădăcinaţi este de 45-50 de zile. Se pot obţine circa 350-400 de butaşi înrădăcinaţi la metrul pătrat. În micile gospodării se practică

Ţelina pentru rădăcini este rezultatul unei foarte vechi şi lente ameliorări a ţelinei sălbatice originare din regiunile învecinate Mării Mediterane, după cum afirmă V. Voican şi colaboratorii (2002). Cultura sa este atestată prin diverse lucrări din anul 1530, însă în forme mai reduse şi cu rădăcini mai puţin tuberizate.

Tehnologia de cultivare a ţelinei pentru rădăcină - Apium graveolens Ţelina pentru rădăcini a fost considerabil ameliorată în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea şi calitatea actuală (superioară) obţinută a făcut din ea o legumă foarte apreciată, cu un consum ridicat în stare crudă sau preparată (gătită), în principal în timpul iernii. Se apreciază că ţara cu cel mai mare consum (1,1 kilograme/om/ an) este Franţa, ceea ce a determinat apariţia de ferme specializate numai în cultura acestei specii. Ţelina pentru rădăcini se cultivă pe suprafeţe reprezentative şi la nord de paralela de 46 grade, în Olanda, Germania şi Belgia. De la ţelina pentru rădăcini se consumă rădăcinile, ce au o valoare alimentară ridicată (substanţe proteice 1,5%, hidraţi de carbon, substanţe grase 0,4%, însemnate cantităţi de vitamina A, B1, B2, C şi PP, ca şi mari cantităţi de săruri de Ca - 47 mg/100 grame, de Fe - 1,8 mg/100 grame, de Cu - 0,3 mg/100 grame, de P - 37-119 mg/100 grame). De asemenea, se consumă şi frunzele, fiind folosite la aromatizarea murăturilor. Rădăcinile de ţelină au 72 Martie 2014

multiple şi benefice însuşiri terapeutice pentru organismul uman şi, în primul rând, folosite sub orice formă sunt puternic vermifuge, iar prin conţinutul mare de magneziu şi fier sunt un mijloc eficient în combaterea anemiei şi pentru activarea sistemului circulator.

Caractere botanice şi particularităţi biologice Ţelina pentru rădăcini este o plantă erbacee, bienală, cu o perioadă de vegetaţie destul de lungă: 180-210 zile până la recoltarea rădăcinilor şi 500-520 de zile de la semănat şi până la obţinerea seminţelor. Rădăcina tuberizată - tuberizarea (îngroşarea) se face la nivelul coletului, care îşi hipertrofiază axul, în acelaşi timp cu dezvoltarea mugurelui central, deci îngroşarea se produce pe verticală şi radial. La partea opusă, bazală, se destinge un disc pe care rădăcinile, deplasate din poziţia lor iniţială, formează o reţea de ramificaţii. În definitiv, nu se poate spune că partea comestibilă la ţelină poate fi

asimilată integral cu rădăcina propriuzisă. În anumite condiţii, din mugurii axiali, aflaţi în partea superioară a părţii tuberizate, iau naştere mici concrescenţe vegetative, numite impropriu drajoni, care epuizează rezervele rădăcinii tuberizate şi îi compromite calitatea, mai ales aspectul comercial. Acest fenomen, de drajonare, poate fi redus prin măsuri tehnologice şi de ameliorare genetică. Rădăcinile tuberizate, normal dezvoltate, au formă caracteristică, tronconică şi sunt de dimensiuni mari, cu o greutate de 300-400 grame/bucată; la unele soiuri poate ajunge chiar la 700-1.000 grame/bucată. Culoarea este alb-gălbuie, uneori alb-cenuşie şi poate avea dungi cafenii sau roşiatice. Pulpa rădăcinii este spongioasă, cu aromă şi gust specifice şi este bogată în săruri minerale şi în vitamine. Rădăcinile de ţelină au o valoare alimentară dublă acelora de morcov, mai ales când sunt consumate crude, tăiate în felii (rondele) şi unse cu muştar. Consumată astfel,

www.agrimedia.ro

este recomandată pentru refacerea celor care sunt în convalescenţă. Frunzele, lungi de circa 40 cm, sunt 1-2 penat-sectate, cu foliolele dinţate, glabre şi lucioase. Peţiolul este gol şi striat, suficient de cărnos, dar necomestibil. După răsărire, plantele formează o rozetă de frunze, prinse pe un ax scurt. Tulpina florală - apare în anul al doilea, este muchetată şi fistuloasă, de 80-90 cm înălţime, ramificată. Inflorescenţa - de tip umbelă compusă, de diferite dimensiuni. Înfloritul începe în luna iunie şi durează până în luna august. Florile - sunt mici, hermafrodite, mai rar unisexuate, pe tipul 5, de culoare alb-cenuşie, protandre, ceea ce face ca polenizarea să fie dominant alogamă, asigurată în principal, ca la mai toate umbeliferele, prin insecte diferite. Albinele însă participa în măsură mai mică, ocazional, la această polenizare. Fructul - este o diachenă (care la maturitate se desprinde şi cade cu uşurinţă, ceea ce impune ca recoltarea seminţelor să se facă în pârgă), cu fructe (seminţe) mici, globuroase, cu 3-5 coaste, de culoare verdecenuşie, miros şi gust caracteristice. Seminţele - la ţelină sunt printre cele mai mici, iar într-un gram intră 2.500-2.800 de seminţe. Au facultatea germinativă de 60-70% şi se păstrează 6-8 ani. Seminţele de ţelină conţin cantităţi importante de apiol (ulei eteric), care se foloseşte ca materie primă în industria farmaceutică românească.

Tehnologia de cultivare în câmp Rotaţia culturilor În asolamentele legumicole, pentru prevenirea unor boli cum sunt: Phoma apicola, Sclerotinia sclerotiorum, Fusarium oxysporum, este bine să se respecte o rotaţie de 3-4 ani.

Pregătirea terenului - prezintă o mare importanţă pentru efectuarea lucrărilor de mobilizare a solului, pentru că trebuie să asigurăm condiţii pentru dezvoltarea în adâncime a

www.agrimedia.ro

sistemului radicular al plantelor de ţelină. Fertilizarea de bază se face cu îngrăşăminte organice şi minerale cu fosfor şi potasiu. Arătura adâncă se execută toamna, la 25-39 cm adâncime, realizând totodată şi încorporarea în sol a îngrăşămintelor organice şi o parte a celor chimice administrate. Întreţinerea solului - se face primăvara, prin afânare repetată, fertilizare, eventual şi udare de aprovizionare, până la înfiinţarea culturii. Erbicidarea - se face cu diferite substanţe, indicate de către Laboratorul Fitosanitar Judeţean. Erbicidarea se face pe timp frumos, se încorporează la 7-8 cm adâncime, eventual cu îngrăşămintele aplicate primăvara. Modelarea terenului - se face mai ales la culturile semănate pe suprafeţe mari, în straturi înălţate, cu lăţimea la coronament de 104 cm.

Înfiinţarea culturii - cultura ţelinei pentru rădăcină, în România, în mod obişnuit, se practică prin răsad. Unele încercări de semănare directă sunt însă încurajatoare şi pe viitor se va folosi şi această metodă. Pregătirea răsadului - în acest scop, se seamănă în răsadniţe calde, în februarie, pentru culturile ce se vor recolta în august-septembrie, sau în răsadniţe reci, pentru culturile târzii. În răsadniţă, se seamănă pe un strat uşor, compus din 50% nisip de râu (fără calciu) şi 50% mraniţă dezinfectată. Pregătirea seminţelor - înainte de semănat, se face prin dezinfectarea lor cu o soluţie de sulfat de cupru (20 grame la 1 litru de apă), prin îmbăiere

ttimp de 4 ore, sau în soluţie de fformaldehidă, timp de 20 de minute. SSemănatul - se face în rânduri, lla 5-6 cm distanţă, folosind 1 1,5-2 grame seminţe/metrul ppătrat, sau prin împrăştiere, cu 3-4 ggrame seminţe/metrul pătrat. D Dirijarea temperaturii - după semănat, ttemperatura substratului trebuie să ffie de circa 25 de grade Celsius, nivel ccare se menţine până la răsărirea pplantelor, care poate avea loc în 8-10 zzile de la semănat. După răsărire, ttemperatura în răsadniţă trebuie să ffie de 20-25 de grade Celsius ziua şi 17-18 grade Celsius noaptea. Repicarea - se face când plantele au trei frunze adevărate (la circa 20 de zile de la răsărit, în ghivece cu dimensiunea de 4 cm, sau mai bine în palete alveolare, cu alveole 1,5-2 x 1,5-2 cm. După repicat, temperatura se va dirija la 18-20 grade Celsius ziua şi 12-15 grade Celsius noaptea, cu o aerisire bine condusă şi cu călirea răsadurilor timp de 2-3 zile înainte de plantare. De la repicat şi până la plantarea răsadurilor în câmp nu trebuie să treacă mai mult de 15 zile.

Înfiinţarea propriu-zisă a culturii Epoca de plantare - în câmp, pentru culturile timpurii, este în a doua jumătate a lunii aprilie, iar pentru cele târzii, la sfârşitul lunii mai. Schema de plantare - pe suprafeţe mici şi pe teren plan este în rânduri echidistante, la 50x25 cm sau 40x30 cm (soiuri cu creştere mai puţin viguroasă), asigurând o desime a culturii de 70.000 până la 80.000 plante/hectar. La soiurile viguroase şi la culturile târzii, se plantează la 50-60x40-50 cm, realizând o desime a culturii de la 40.000 până la 50.000 plante/hectar. În cazul modelării terenului, se pot planta trei rânduri (soiuri mai puţin viguroase) la distanţă de 40 cm între rânduri şi 40 cm pe rând, cu zone de protecţie la rigole de 12 cm, asigurând o desime a culturii de 70-72 mii plante/hectar. La soiurile viguroase se plantează două rânduri Martie 2014 73

Victor VĂTĂMANU

pe coronamentul stratului, la 70 cm distanţă între rânduri şi 30 cm între plante pe rând, cu zone de protecţie la rigole de 17 cm, realizând o desime a culturii de 30-35 mii plante/hectar. Tehnica de plantare - plantatul se face manual, având grijă ca nivelul coletului răsadului să fie la nivelul solului. Bilonarea plantelor - se face după plantare, pentru asigurarea prinderii răsadurilor. Udarea după plantare - se face cu scopul de a favoriza prinderea tuturor plantelor, care la terenul nemodelat se face prin aspersiune, iar la cel modelat, conducând apa pe rigole, fără a produce băltiri.

întregime intervalul dintre rânduri. Irigarea - este o lucrare de întreţinere foarte importantă pentru cultura ţelinei pentru rădăcini. Se practică cu foarte multă regularitate pentru a menţine în sol o umiditate în jur de 60-70% din capacitatea de câmp a apei (c.c.a.) a solului. După irigarea făcută la plantare, următoarele se fac la 10-12 zile interval între ele, cu norme de udare de 200-250 metri cubi apă/hectar, iar în a doua parte a perioadei de vegetaţie se udă mai des la interval de 7-8 zile şi cu norme de udare mai mari, 300-350 metri cubi de apă/hectar. Udările este bine să fie făcute dimineaţa, pentru a reduce

Lucrările de întreţinere

riscul apariţiei şi dezvoltării septoriozei. Fertilizarea fazială - se face o dată sau de două ori, cu doze de îngrăşăminte chimice a căror mărime este în funcţie de aprovizionarea solului cu materie organică şi de regimul de irigare practicat. Prima fertilizare se face la 20-30 de zile după plantare cu 75-100 de kilograme azotat de amoniu, 100-150 superfosfat şi 5070 de kilograme de sare potasică la hectar, care după împrăştierea lor cât mai uniformă pe intervalele dintre rânduri se încorporează în sol printr-o praşilă superficială. Pe suprafeţe mari, îngrăşămintele se aplică mecanic, cu combinatorul echipat cu fertilizator, concomitent cu prăşitul. Lucrarea, manuală sau mecanică, se execută

Completarea golurilor se face la circa 5-6 zile de la plantare, cu răsaduri din acelaşi soi folosit la plantare şi de aceeaşi vârstă. După plantare, se udă individual plantele. Prăşitul culturii - se execută prima dată la câteva zile după plantare, concomitent cu completarea golurilor. Se execută manual şi superficial, nu atât pentru a distruge eventualele buruieni, cât mai ales pentru afânarea solului bătătorit cu ocazia plantării. Apoi se execută ori de câte ori este nevoie şi întotdeauna după o udare sau o ploaie. Începând cu al doilea prăşit, acesta se poate executa mecanic, cu un cultivator, şi poate fi repetat până când plantele, crescând, ocupă în 74 Martie 2014

întotdeauna pe un sol reavăn, după o ploaie, sau la 2-3 zile după udare. A doua fertilizare, dacă este cazul, se face după 30-35 de zile după prima, folosindu-se aceleaşi îngrăşăminte, în aceleaşi doze. În situaţia când se constată carenţe de bor (plantele se opresc din creştere, frunzele devin dure şi casante, peţiolul frunzelor prezintă crăpături, rădăcinile tuberizate sunt mici şi brune la suprafaţă) este indicat să se facă o fertilizare foliară cu o soluţie compusă din 200-300 grame borax/hectolitrul de apă. Înlăturarea frunzelor îmbătrânite se face de la baza plantelor şi se execută manual. Are ca efect, în principal, accelerarea tuberizării rădăcinilor, aerisirea plantelor, ceea ce permite înlăturarea focarelor de septorioză. Între altele, această lucrare permite înlăturarea concrescenţelor („drajoni”) care apar în treimea superioară a rădăcinilor tuberizate. Combaterea agenţilor patogeni şi a dăunătorilor este necesară deoarece ţelina pentru rădăcină este atacată de numeroşi agenţi patogeni, dintre care: putregaiul umed al rădăcinilor (Erwinia carotovora), alternarioza (Alternaria sp.), septorioza (Sertoria appcola) mâna (Plasmopara nivea), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), iar dintre dăunători: musca ţelinei (philophilla heraclei), musca morcovului (Psila rosae) şi nematozii (Meloidogyne sp. Ditylenchus dipsaci). Recoltarea rădăcinilor de ţelină pentru consumul din timpul toamnei se face în august-septembrie, iar pentru depozitare în vederea consumului de iarnă, în octombrie-noiembrie. Se recoltează manual, prin smulgerea plantelor la soiurile cu înrădăcinare superficială, sau cu cazmaua sau furci de recoltat; tot prin smulgere, după ce plantele au fost uşurate cu plugul fără cormană, la soiurile cu înrădăcinare puternică. După recoltare, se îndepărtează frunzele, iar rădăcinile se lăsă pe câmp 1-2 zile ca să se zvânte. Producţia, la ţelina pentru rădăcini, variază între 30 şi 35 t/ha rădăcini condiţionate în vederea depozitării pentru consumul din timpul iernii.

www.agrimedia.ro

Martie 2014 75

Hotărârea nr. 37 din 22 ianuarie 2014 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.158/2013 privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură aferente schemelor de plăţi directe şi pentru măsuri de piaţă în agricultură M.O. nr. 0064 din 2014 Ordinul nr. 89 din 17 ianuarie 2014 privind aprobarea nivelului comisioanelor de garantare pentru anul 2014 - M.O. nr. 0066 din 2014

Hotărârea nr. 38 din 22 ianuarie 2014 privind înscrierea unor construcţii în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, precum şi de modificare a denumirii, a datelor de identificare şi actualizare a valorilor de inventar ale unor bunuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea centrelor judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - M.O. nr. 0069 din 2014 Decizia nr. 23 din 29 ianuarie 2014 privind numirea domnului George Octavian Turtoi în funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - M.O. nr. 0074 din 2014 Decizia nr. 26 din 29 ianuarie 2014 privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Sorin Sergiu Chelmu 76 Martie 2014

din funcţia publică de secretar general adjunct în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în funcţia publică vacantă de secretar general al Departamentului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism - M.O. nr. 0084 din 2014

Hotărârea nr. 61 din 5 februarie 2014 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 859/2013 privind acordarea ajutorului de minimis pentru achiziţionarea de tancuri de răcire a laptelui, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia M.O. nr. 0100 din 2014 Hotărârea nr. 61 din 5 februarie 2014 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 859/2013 privind acordarea ajutorului de minimis pentru achiziţionarea de tancuri de răcire a laptelui, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia M.O. nr. 0100 din 2014

precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acestuia - M.O. nr. 0103 din 2014

Decizia nr. 26 din 11 februarie 2014 privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către doamna Mihaela-Maria Ciuciureanu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - M.O. nr. 0106 din 2014 Hotărârea nr. 83 din 12 februarie 2014 privind aprobarea ajutorului de stat care se acordă producătorilor de cartofi afectaţi de organismele de carantină dăunătoare culturii cartofului - M.O. nr. 0113 din 2014

Ordinul nr. 217 din 10 februarie

Ordinul nr. 258 din 17 februarie 2014 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru măsura 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet b) - păsări“ din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 - M.O. nr. 0128 din 2014

2014 privind modificarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 920/2013 pentru stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate şi a termenilor de referinţă pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia bovine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu,

Ordinul nr. 272 din 19 februarie 2014 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare

www.agrimedia.ro

Martie 2014 77

în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate - M.O. nr. 0141 din 2014

Ordinul nr. 286 din 20 februarie 2014 pentru completarea Ordinului ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 341/2009 privind stabilirea tarifelor pentru efectuarea controlului, certificării, înregistrării, supravegherii, monitorizării şi acreditării pentru producerea, prelucrarea şi/ sau comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi pentru efectuarea testelor de calitate a seminţelor şi a materialului săditor M.O. nr. 0143 din 2014 Ordinul nr. 271 din 19 februarie 2014 privind modificarea Ordinului ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 1.349/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume, a Ordinului ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 1.366/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul şi certificarea calităţii şi/sau comercializarea seminţelor de legume, a Ordinului ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 1.269/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele, şi a Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 123/2010 privind stabilirea anumitor derogări pentru acceptarea populaţiilor locale şi a soiurilor de legume care sunt cultivate, în mod tradiţional, în localităţi şi regiuni specifice şi care sunt ameninţate de eroziune genetică şi a soiurilor de legume lipsite de valoare intrinsecă pentru producţia agricolă comercială, dar create pentru a fi cultivate în condiţii speciale, precum şi pentru comercializarea seminţelor acestor populaţii locale şi soiuri - M.O. nr. 0144 din 2014 78 Martie 2014

Ordinul nr. 310 din 24 februarie 2014 privind recunoaşterea Organizaţiei Interprofesionale Carne de Porc - OICP ca organizaţie interprofesională pe filiera „carne de porc“ - M.O. nr. 0144 din 2014

Decizia nr. 61 din 27 februarie 2014 privind eliberarea domnului Valentin Olimpiu Şoneriu din funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - M.O. nr. 0146 din 2014 Ordinul nr. 273 din 20 februarie 2014 privind aprobarea formularuluitip de cerere unică de plată pe suprafaţă pentru anul 2014 - M.O. nr. 0149 din 2014

Ordinul nr. 348 din 28 februarie 2014 pentru aprobarea cuantumului tarifelor încasate în urma serviciilor prestate de către Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu“ asociaţiilor/ organizaţiilor crescătorilor de animale sau oricăror altor beneficiari - M.O. nr. 0160 din 2014

Ordinul nr. 336 din 26 februarie 2014 pentru completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 20072013 - M.O. nr. 0161 din 2014

Ordinul nr. 127 din 27 ianuarie 2014 pentru modificarea şi completarea Normelor privind alimentele cu destinaţie nutriţională specială, aprobate prin Ordinul ministrului Sănătăţii şi Familiei şi al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 387/251/2002 - M.O. nr. 0151 din 2014

Hotărârea nr. 133 din 26 februarie 2014 privind aprobarea unor măsuri pentru aplicarea unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 756/2010 pentru aprobarea normelor metodologice referitoare la modul de acordare a ajutorului de stat în agricultură pentru plata primelor de asigurare şi din Hotărârea Guvernului nr. 763/2013 pentru aprobarea normelor metodologice privind acordarea unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură - M.O. nr. 0155 din 2014 Ordinul nr. 336 din 26 februarie 2014 pentru completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 - M.O. nr. 0161 din 2014

Legea nr. 17 din 7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului - M.O. nr. 0178 din 2014 Ordinul nr. 340 din 27 februarie 2014 privind aprobarea Listei specialiştilor împuterniciţi să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute la art. 83 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, precum şi pentru aprobarea modelului legitimaţiei de identificare a acestora şi a modelului procesului-verbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor în domeniul îmbunătăţirilor funciare - M.O. nr. 0177 din 2014 Decizia nr. 105 din 13 martie 2014 privind numirea domnului Peter Tamas Nagy în funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale M.O. nr. 0182 din 2014

www.agrimedia.ro

Martie 2014 79

Bayer este o companie globală ce activează în domenii precum sănătate, nutriţie şi materiale high-tech. A fost înfiinţată în anul 1863 în Germania, numără peste 110.000 de angajaţi şi este prezentă în aproape toate ţările lumii, având circa 300 de sedii şi staţiuni de cercetare. Anual, investeşte 3 mld. euro în cercetare şi dezvoltare, pentru a crea produse inovative care să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. „Science for a better life” (Ştiinţă pentru o viaţă mai bună”) este, de altfel, motto-ul companiei.

Inovaţia - fundaţia succesului Bayer Divizia bazată pe cercetare şi dezvoltare în domeniile protecţiei culturilor, seminţelor, biotehnologiilor şi controlului dăunătorilor nonagricoli se numeşte Bayer CropScience AG şi este una dintre cele mai importante de la nivel mondial. Este prezentă în peste 120 de ţări, are 20.800 de angajaţi global, iar cifra de afaceri înregistrată în 2012 a fost de 8,3 mld. euro. Compania oferă o gamă excepţional de largă de produse, inclusiv seminţe, soluţii inovative de protecţie a culturilor bazate pe metode chimice şi biologice de acţiune, precum şi o ofertă variată de servicii pentru dezvoltarea modernă şi sustenabilă a agriculturii. „Suntem unul dintre cei mai mari investitori în cercetare şi dezvoltare şi contribuim la securitatea alimentară şi dezvoltarea sustenabilă a sectorului agricol. Strategia noastră este să oferim soluţii integrate, adaptate la cerinţele locale”, a afirmat dl Alexander Buschermoehle, director al Bayer CropScience România & Bulgaria. Potrivit datelor prezentate de 80 Martie 2014

companie, producţiile agricole actuale sunt realizate în proporţie de 58% în condiţiile protejării culturilor, iar pierderile curente de recolte cauzate de atacul bolilor, dăunătorilor şi al buruienilor se situează la 42%. Prin inovaţii şi folosirea adecvată a soluţiilor de protecţie a plantelor, producţia totală s-ar putea dubla.

Produse adaptate condiţiilor locale Pe piaţa din România, compania este prezentă cu soluţii tehnice inovatoare şi performante pentru protecţia plantelor încă din anul 1968. „Ocupăm poziţia de lider pe piaţa autohtonă de protecţie a plantelor de mai bine de 10 ani. Din anul 2013, am pătruns şi pe piaţa de seminţe, deşi avem o istorie îndelungată în acest domeniu. Ne-am concentrat pe producerea de seminţe de legume, iar divizia noastră se numeşte Nunhems. De asemenea, am continuat dezvoltarea şi pe palierul seminţelor pentru cultura

mare. Am mărit în acest an portofoliul hibrizilor de rapiţă cu încă două varietăţi. Pe termen lung, avem planuri ambiţioase privind cultura de rapiţă, precum şi cea de cereale”, a spus dl Gabi Raviczki, marketing manager al Bayer CropScience România. „Grâul este una dintre culturile căreia Bayer îi acordă o mare atenţie şi investeşte foarte mult în cercetarea şi ameliorarea hibrizilor de grâu. Este un proiect pe termen lung, iar pe viitor compania va fi cu siguranţă unul dintre jucătorii importanţi în piaţa de seminţe de grâu, datorită investiţiilor pe care le face la nivel mondial şi, de asemenea, şi în România”, a susţinut dl Mihai Gheorghe, director comercial al Bayer CropScience România. Hibrizii de rapiţă creaţi de companie se caracterizează printr-o productivitate ridicată, rezistenţă excelentă la ger, capacitate foarte bună de ramificare şi calitate superioară a uleiului extras din silicve. „Sunt hibrizi adaptaţi condiţiilor locale, au fost testaţi şi selectaţi dintr-o paletă foarte largă

www.agrimedia.ro

În ultimii 5 ani, prin inovaţie, Bayer CropScience a lansat în România peste 10 produse noi. „Am lansat trei erbicide, dintre care unul are o selectivitate extraordinară pentru cultura porumbului şi putem spune că este o revoluţie în acest sens. De asemenea, am venit cu un produs inovator pentru tratamentul seminţei, care conţine patru substanţe active, înglobate în aceeaşi formulă. Am lansat cinci fungicide şi două insecticide, dintre care unul reprezintă o noutate absolută, fiind un produs cu o sistemie totală în plantă, lucru neîntâlnit la alte produse de pe piaţă în acest segment. Inovaţia reprezintă fundamentul succesului nostru pentru că dorim să răspundem nevoilor fermierilor şi provocărilor pe care le întâmpină în activitatea agricolă. (...) Am adus în România un produs care combate eficient o buruiană din cultura de grâu şi l-am adus pentru că ni l-au cerut fermierii. Am vrut să răspundem nevoii agricultorilor, pentru că nu aveau la dispoziţie soluţii pentru combaterea acestei buruieni, şi anume obsiga. În fiecare an primim solicitări din partea fermierilor pentru a veni cu produse noi, în primul rând din gama erbicidelor. De exemplu, ne solicită produse pentru combaterea buruienilor din culturile de grâu

www.agrimedia.ro

sau de floarea-soarelui rezistentă la diferite tipuri de erbicide. Primim, de asemenea, solicitări pentru combaterea dăunătorilor şi bolilor din culturile speciale, cum sunt cele viticole, pomicole şi legumicole”, a susţinut dl Mihai Gheorghe, director comercial în cadrul firmei. Referitor la planurile Bayer CropScience România, acestea cuprind dublarea echipei de specialişti în domeniul tehnic, în condiţiile în care la ora actuală numără 40 de specialişti cu experienţă în domeniul protecţiei plantelor, intensificarea consultanţei la nivelul fermelor, intensificarea cu 60% a numărului de loturi pentru dezvoltare şi omologare cu scopul de a obţine rezultate în condiţii locale şi creşterea cu 100% a numărului loturilor demonstrative la nivelul fermelor. Ca în fiecare an, compania oferă pachete tehnologice competitive, atât tehnic, cât şi comercial, pentru cereale şi rapiţă. Acestea conţin un mixt de produse, care sunt perfect compatibile, ce pot fi aplicate concomitent sau separat, astfel încât să se asigure o bună protecţie a culturilor agricole.

Pentru cultura de cereale, pachetul tehnologic denumit Falcon cuprinde două produse sistemice foarte eficiente, un erbicid şi un fungicid. Pentru culturile de rapiţă, există pachetele tehnologice Biscaya şi Proteus, care conţin produse insecticide şi fungicide. „Ca lider de piaţă în domeniul cercetării şi dezvoltării în sectorul agricol, ne propunem să furnizăm fermierilor români soluţii inovatoare, de înaltă calitate, pentru a spori calitatea şi productivitatea recoltelor lor. Susţinem şi contribuim la creşterea sectorului agricol din România, prin mărirea echipei locale de experţi şi prin extinderea activităţilor de dezvoltare locale. Acest lucru ne va ajuta să oferim consultanţă personalizată fermierilor şi să recomandăm oferte adaptate condiţiilor locale specifice”, a declarat dl Buschermoehle. Pentru a demonstra eficacitatea soluţiilor companiei şi pentru a oferi cele mai recente informaţii clienţilor săi, Bayer CropScience va organiza mai multe evenimente informative şi demonstrative în 2014, în mai multe regiuni din ţară.

Inovaţii Bayer CropScience 1892 - lansează primul insecticid chimic sintetic din lume - Antinonnin 1914 - dezvoltă fungicidul Uspulun, destinat tratamentului seminţelor de cereale 1951 - primul insecticid sistemic Systox 1971 - erbicidul selectiv Sencor, care distruge buruienile fără să afecteze culturile, precum cele de cartof, tomate, sfeclă de zahăr sau soia 1976 - salvează recoltele de grâu şi orz de atacul bolilor în America Latină, Australia şi Noua Zeelandă, prin lansarea produsului Bayleton. Substanţa activă a fost descoperită de cercetările companiei în industria farmaceutică. 1988 - lansează fungicidul tebuconazol, sub numele de Folicur. Astăzi este folosit în combaterea bolilor foliare în peste 100 de ţări şi 90 de culturi diferite. 1989 - primele teste cu tutun

modificat genetic în Franţa 1991 - dezvoltă insecticidul imidacloprid, sub numele de Confidor şi Gaucho 1995 - omologarea la rapiţă, în Canada, a sistemului LibertyLink (selectiv la glufosinat) 2003 - un nou insecticid pentru tratamentul seminţei lansat sub denumirea de Poncho 2004 - realizări importante prin dezvoltarea moleculei protioconazol, prezentă în produsele Prosaro şi Proline 2005 - o nouă tehnologie de formulare de tip dispersie în ulei pentru erbicide şi insecticide 2007 - o nouă substanţă activă insecticidă - flubendiamidă şi o nouă substanţă activă erbicidă - tembotrione 2007 - pătrunde şi pe piaţa seminţelor de legume. Intense - o varietate de tomate Martie 2014 81

Ana MUSTĂŢEA

de varietăţi”, a precizat dl Raviczki. Gama produselor fitosanitare va cuprinde în acest an un produs nou, Hussar Activ, recomandat în combaterea buruienilor din culturile de cereale. „În ultimii ani, am primit numeroase semnale de la fermieri cu privire la infestarea din ce în ce mai puternică a culturilor de cereale cu buruieni graminee. Am dorit să venim cu un produs care să combată iarba vântului şi un spectru larg de buruieni, cum sunt cele cu frunză lată, nu doar gramineele. Acest produs răspunde dorinţei fermierilor şi va putea fi utilizat în primele faze de tratamente în cultura de cereale. Este un erbicid sulfonilureic, care combate un spectru larg de buruieni”, a precizat directorul de marketing al companiei.

82 Martie 2014

o w www.agrimedia.ro rww.agrimedia.ro .aidemirga.www

Ianuarie 2013