1
Ianuarie 2013
2
Ianuarie 2013
Lumini şi umbre Viaţa poate fi înţeleasă numai privind înapoi, dar trebuie trăită privind înainte!” SOREN DABYE KIERKEGAARD, filozof danez Datorită străduinţei truditorilor pământului, a susţinerii financiare comunitare, inclusiv de la bugetul naţional şi a proniei cereşti care a dat precipitaţii îndestulătoare, în acest an s-au obţinut recolte deosebit de bogate. Astfel, pe cele 2,65 mil. hectare cultivate în anul agricol 2012-2013 cu grâu şi secară s-a obţinut o recoltă de peste 7,5 mil. tone. Rezultate deosebite au fost înregistrate şi la producţia de rapiţă, porumb, floarea-soarelui, orz sau orzoaică. Şi pe plan internaţional marii producători agricoli au obţinut recolte foarte bune. Astfel, în UE s-au obţinut peste 141 mil. tone de cereale; în CSI 95 - mil. tone, iar în Ucraina aproximativ 58 mil. tone. SUA şi Canada sunt, de asemenea, jucători deosebit de importanţi pe piaţa internaţională a cerealelor, piaţă la care şi România este o prezenţă activă. Potrivit estimării FAO, producţia mondială de cereale va ajunge în anul agricol 2013-2014 la peste 2,49 mld. tone, iar preţul acestora va înregistra stabilitate după declinul din ultimii 4 ani. Din păcate, valorificarea producţiei agricole din ţara noastră este mult sub nivelul eforturilor investite şi a ratei de profit scontat. Potrivit opiniei conducerii Ministerului Agriculturii, ţara noastră îşi poate asigura din surse interne şi consumul de legumefructe, însă lipsa de organizare a acestui sector determină anual importuri de completare semnificative. Se face referire aici la sistemul de achiziţii, sortare, depozitare
www.agrimedia.ro
şi valorificare pe piaţa legumelor şi a fructelor, care este încă deficitar. Specialiştii în domeniu atrag însă atenţia că jumătate din plantaţiile de livezi este îmbătrânită, cu randament scăzut, necesitând urgent investiţii, de preferat din surse comunitare pentru reconversie. Potrivit opiniei asociaţiilor profesionale, resurse financiare pentru sprijinul sectorului agricol pot fi constituite prin măsuri energice de diminuare a evaziunii fiscale, prin recuperarea pierderilor celor 85 mil. euro înregistrate de ADS reprezentând neîncasarea unor redevenţe şi chirii. O altă sursă deosebit de importantă ar fi atragerea în procent mai mare a fondurilor europene. Deşi ţara noastră produce bunuri alimentare preponderent conforme, alertele din ultimul timp, cauzate de infestarea unor contingente de lapte cu aflatoxină, a unor cantităţi de carne de pui cu sarmonella sau defectuoasa etichetare a unor preparate din carne conduc, în principal, la propagarea unei stări de neîncredere în ceea ce priveşte achiziţionarea şi consumul acestor alimente. Efectele economice sunt devastatoare pentru societăţile comerciale direct implicate. În acest sens, structurile autorizate să verifice calitatea produselor alimentare trebuie să aibă autoritatea, abilitatea şi profesionalismul necesare astfel încât să aprecieze operativ şi în mod real eventualele derapaje de la standardele de calitate a acestora, pentru protecţia consumatorilor şi pentru asigurarea conformităţii produselor pentru export. Nimeni nu mai doreşte şi nu-şi mai permite reeditarea mult comentatei acţiuni de profilaxie de tip „gripa aviară”! La recentele negocieri ale Guvernului cu experţii FMI s-au stabilit reperele proiectului de buget aferent anului 2014.
Potrivit comunicatelor oficiale, anul viitor va aduce noi taxe şi impozite (inclusiv pentru construcţii speciale deţinute de persoane juridice), dar şi o majorare a salariului pentru profesorii debutanţi şi medicii rezidenţi. Majorarea în două etape a salariului minim pe economie, indexarea potrivit Legii a pensiilor, dar şi alocarea a 6% din PIB pentru investiţii sunt apreciate corespunzător de milioane de viitori beneficiari. Potrivit experţilor, introducerea noii taxe la achiziţionarea carburanţilor, dar şi majorarea tarifelor la energie electrică, gaze etc. vor afecta negativ activităţile economice din societăţile comerciale mici şi mijlocii, dar şi puterea de cumpărare a unei mari părţi a populaţiei. Diminuarea cu 5% a CAS plătit de angajatori începând cu data de 1 iulie 2014 este în acest stadiu doar o dorinţă şi aceasta condiţionată de evoluţia economiei naţionale. Şi declaraţia ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, referitoare la rambursarea către CE a sumei de 1 miliard de euro reprezentând corecţii la decontarea nejustificată a unor cheltuieli aferente unor proiecte finanţate din fonduri comunitare în anii trecuţi va afecta, din păcate, sever bugetul naţional în 2014. Pe fondul viitoarelor majorări a unor obligaţii fiscale, măsuri ferme de stăvilire a risipei banului public, care au fost constatate şi de Curtea de Conturi, ar fi benefice şi foarte apreciate de populaţie. Şi totuşi, comunicatul Bancii Naţionale, potrivit căruia în anul 2014 inflaţia va fi menţinută la 3% din PIB, iar preţurile la bunuri şi servicii nu vor înregistra creşteri alarmante, este reconfortant pentru populaţie şi mobilizator pentru guvernanţi. Lumini şi umbre în economia ţării, dar şi în viaţa de zi cu zi a românilor! Simona MUNTEANU Noiembrie 2013
3
ISSN 2069 - 1238
SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul VII, Nr. 11 / 2013 (80) Noiembrie 2013 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031.439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea
4
Noiembrie 2013
SUMAR: 3 8
Editorial
29 de propuneri pentru o agricultură românească performantă
12
DuPont Pioneer cere autorizarea porumbului modificat genetic 1507
14
În relaţia cu instituţiile, agricultorii asociaţi reprezintă un partener puternic
16
Nou Country Manager BASF pentru Protecţia Plantelor
19
Vizită anuală la sediul Cooperativei Euralis
20
AIPROM: «Deciziile de la nivel comunitar trebuie să aibă o bază ştiinţifică»
22
Relaţiile dintre repartiţia precipitaţiilor şi cerinţele grâului de toamnă cultivat în România
24
Avantajele utilizării seminţei certificate - momentul recoltării
28
Micro şi macrofauna solului
30
Tehnologia de cultivare pentru cultura de angelică (Angelica archangelica L.)
34
160 de ani de Kwizda. Cinci generaţii - aceleaşi pasiuni: inovaţie, calitate şi parteneriate de succes
36
Influenţa secetei în agricultura României
38
Expoziţia internaţională IndAgra, la majorat
40
O gamă bogată de produse oferită de expozanţii târgului IndAgra
49 50
NHR a crescut de la an la an
54
Şapte premii pentru Claas: o medalie de aur şi şase medalii de argint
56
Noile încărcătoare telescopice articulate pentru agricultură si staţii de biogaz
58
Diplome de excelenţă pentru crescătorii cu cele mai valoroase vaci Holstein
60
Contribuţia cercetării româneşti la îmbogăţirea cunoştinţelor legate de eroziunea solului
64
Maïsadour Semences, prezentă în peste 40 de ţări
MEWI prezentă la Agritehnica Germania
www.agrimedia.ro
www.agrimedia.ro
Noiembrie 2013
5
În dialog cu fermierii
• Cum a decurs campania î şi ce vă planificaţi pentru Francisc Laşcu, administrator al SC Euro-Helix, localitatea Coşoveni, judeţul Dolj „În această toamnă avem 310 ha semănate cu orz şi 95 ha cu grâu. Rapiţă nu cultiv, însă în zonă sunt agricultori care seamănă rapiţă şi la unii culturile sunt frumoase, iar la alţii nu arată foarte bine. Anul acesta pentru noi a fost chiar mai slab pentru că producţiile au fost mici din cauza lipsei de precipitaţii. La aceasta s-a adăugat şi preţurile scăzute obţinute la valorificarea recoltelor. De la semănatul culturilor prăşitoare şi până la recoltarea lor au căzut doar 60 litri/mp. În zona noastră ne confruntăm destul de des cu seceta. La floarea-soarelui am realizat circa 2 tone/ha, iar la porumb 4.700 kg/ha. Am făcut multe investiţii anul acesta, parcul de utilaje a ajuns destul de mare, astfel că amortismentul este mai mare şi cu greu reuşim să nu avem pierderi. Am achiziţionat o combină John Deere, un tractor JD de 155 CP şi un utilaj pentru prelucrarea solului marca Lemken, modelul Karat. Am ajuns foarte repede la o suprafaţă mare şi a trebuit să realizez aceste investiţii. Până acum, pentru recoltarea culturilor plăteam un prestator de servicii. De această dată, pe lângă faptul că am avut combina mea şi am recoltat atunci când a trebuit, am reuşit să prestez câteva servicii. Încercăm pe cât posibil să înfiinţăm culturile prăşitoare doar pe terenurile scarificate în toamnă, lucrare pe care o facem o dată la doi ani, ca să menţinem cât mai multă apă în sol. Nu avem surse de apă pentru irigaţii şi nu putem face investiţii în sistemele de irigat, iar puţurile forate, din calculul economic, nu par foarte viabile. Nu am silozuri, 90% din producţia agricolă o valorific la recoltare. Dispun de o magazie cu o capacitate mai mică de stocare. Nu cred că în viitor voi face investiţii în construcţia de silozuri pentru că, după 2007, de când au apărut marii traderi de cereale în România, piaţa a devenit mai transparentă. Dacă analizezi pe termen lung, în opinia mea, nu cred că este o idee foarte bună. Acum urmează o perioadă de consolidare înainte de a mai face alte investiţii. Amortismentul este foarte mare deoarece am cumpărat numai utilaje noi şi costurile sunt mari. În plus, am lucrat puţin cu ele, pentru că anul acesta am avut 600 ha, iar din 2014 voi administra 1.100 ha.”
6
Noiembrie 2013
PF Micu Constantin, localitatea Gârleni, judeţul Bacău „În această toamnă am înfiinţat culturi de rapiţă şi grâu şi am făcut arăturile pentru cele de primăvară. Rapiţa şi grâul au răsărit şi arată bine. 2013 a fost un an agricol bun din punct de vedere al producţiilor realizate, în schimb preţurile de vânzare au fost mici. Nu am reuşit să achiziţionez maşini şi utilaje agricole deoarece toate sunt scumpe. Intenţionez să cumpăr un tractor second-hand, care să aibă o putere cuprinsă între 120 şi 160 CP. Sunt beneficiar al Măsurii 141, iar anul viitor doresc să depun un proiect pe Măsura 121 şi aştept să apară Ghidul solicitantului ca să văd ce condiţii trebuie să îndeplinesc. Cu privire la ce ne aşteaptă anul următor, eu cred că există riscul ca preţurile de vânzare să fie la fel de mici, pentru că s-au făcut stocuri importante de produse agricole.”
www.agrimedia.ro
însămânţărilor de toamnă ru 2014? „Am finalizat semănatul culturilor de toamnă, ele au răsărit şi arată frumos. Am înfiinţat cultura de rapiţă pe o suprafaţă de 100 ha, iar grâul pe 400 ha. Terenul rămas a fost arat pentru a-l pregăti pentru culturile de primăvară. În aceste zile finalizez recoltatul la cultura de sorg, o plantă pe care o am în asolament de circa 4-5 ani. În acest an, ea a ocupat o suprafaţă de 20 de hectare. Sorgul îl semăn pe o solă mai sărăcăcioasă, ce are un conţinut scăzut în elemente nutritive. Problema cu care mă confrunt la ora actuală este valorificarea sorgului, iar preţul oferit, de 0,4 lei/kg, nu este mulţumitor. Anul acesta, per ansamblu, nu a fost unul bun din cauza preţurilor mici obţinute la vânzarea producţiilor agricole. Recoltele obţinute nu au fost record, aşa cum s-a vehiculat în presă. Porumbul a avut cea mai slabă cultură sub aspectul profitabilităţii. Anul acesta nu am realizat investiţii, însă dorim să achiziţionăm un combinator şi chiar facem probe să vedem cum se comportă utilajul. Avem nevoie de astfel de utilaje deoarece ne ajută foarte mult la pregătirea terenului. Utilajul realizează mai multe operaţii printr-o singură trecere şi un alt avantaj, extrem de important pentru noi, este acela că nu elimină apa din sol.”
www.agrimedia.ro
II Ene Marian, comuna Toporu, judeţul Giurgiu „Lucrez o suprafaţă agricolă de 300 de hectare, iar culturile semănate în această toamnă sunt grâu (100 ha), orz (80 ha) şi triticale. Suprafaţa rămasă va fi cultivată la primăvară, în principal cu floarea-soarelui. La cultura de rapiţă am renunţat, deoarece am avut mai mulţi ani rezultate slabe. Anul agricol 2013 a fost unul bun sub aspectul producţiilor înregistrate şi unul prost pentru că am obţinut preţuri mici la valorificare. Pentru a dota parcul de maşini şi utilaje agricole din fermă, am realizat două proiecte pentru accesarea fondurilor europene, respectiv SAPARD şi FEADR. Anul acesta, din fonduri proprii, am investit în achiziţia unei prese de balotat. Anul viitor intenţionez să mai implementez proiecte sprijinite cu bani europeni şi, probabil, să investesc şi în construcţia unui spaţiu de depozitare, care să aibă o capacitate de 1.000 de tone. Pentru anul următor avem speranţa că va fi unul mai bun decât cel curent, însă va depinde de producţiile pe care le vom obţine şi, mai mult, de preţurile la care vom reuşi să ne valorificăm producţia agricolă.”
Noiembrie 2013
Ana MUSTĂŢEA
Valerică Oanţă, administrator SC Valflor Nely Compani, localitatea Bârla, judeţul Argeş
7
Grupul de lucru Agricultură din cadrul Camerei Franceze de Comert, Industrie şi Agricultură din România (CCIFER) în parteneriat cu Ambasada Franţei în România şi Secţia română a Consilierilor pentru Comerţ Exterior ai Franţei propun 29 de măsuri de dinamizare a sectorului agricol şi agroalimentar românesc. Cele 29 de propuneri sunt grupate pe următoarele domenii: politici publice agricole, fiscalitate, finanţări, drept comercial, drept social şi resurse umane şi cercetare.
29 de propuneri pentru o agricultură românească performantă „Această Carte Albă constituie un dialog privilegiat între autorităţi şi societăţile private”, a declarat dl Philippe Gustin, ambasadorul Franţei în România. Un prim articol al acestui document se referă la necesitatea comasării parcelelor agricole. „Suntem încă departe de a atinge o coerenţă globală a fondului funciar care să permită optimizarea deplină a productivităţii la nivel de fermă. Pentru a atinge acest nivel, România trebuie să se folosească atât de subvenţiile şi finanţările europene din cadrul Politicii Agricole Comune, cât şi să pună în operă politici publice care să permită accelerarea procesului de recompunere a bazei funciare, principalul mijloc de producţie al agriculturii noastre”,
a declarat dl Florin Constantin, liderul Grupului de Lucru din cadrul CCIFER. „Aceste propuneri au ca scop facilitarea şi încurajarea investiţiilor şi promovarea unei agriculturi durabile şi moderne, în acord cu poziţia Comisiei Europene, care va propune, începând cu 2014, un nou parteneriat pentru agricultură, răspunzând astfel provocărilor legate de siguranţa alimentară, utilizarea durabilă a resurselor naturale şi ale creşterii economice”, a declarat dl Bruno Roche, preşedintele CCIFER. „Confruntată cu numeroasele provocări cărora agricultura europeană va trebui să le facă faţă în următoarele decade - în special pe plan alimentar şi de mediu -, miza României rezidă în apariţia unei economii rurale viabile şi a unei amenajări teritoriale ccoerente. Pentru acest lucru, potenţialul ppe care îl are agricultura românească va trebui pe deplin mobilizat şi valorificat pe tr vviitor”, a mai declarat dl Philippe Gustin, aambasadorul Franţei în România.
C Cele 29 de propuneri din C Cartea Albă a Agriculturii P Politici publice agricole 1 Organizarea comasării parcelelor agricole 1. 2. Implementarea unui cadastru 2 8
Noiembrie 2013
agricol generalizat 3. Protejarea fondului funciar împotriva distrugerii ireversibile a terenurilor agricole 4. Dezvoltarea sistemelor de irigaţii şi crearea unei agenţii guvernamentale de control al apei 5. Încurajarea reconstituirii perdelelor forestiere 6. Consolidarea ponderii ipotecare a fondului funciar ca bază de garanţie pentru creditele agricole de campanie şi de investiţii. Reducerea rezervelor obligatorii ale băncilor la BNR cu valoarea creditelor acordate pentru agricultură 7. Consolidarea regimului juridic al contractelor de închiriere, concesiune şi de arendă 8. Încurajarea performanţei tehnice şi economice a fermelor prin intermediul unor programe naţionale de sprijin 9. Încurajarea mutualizării mijloacelor de producţie şi integrarea producţiei agricole în filiere 10. Favorizarea apariţiei unor indici locali de cotaţie a preţurilor principalelor materii prime agricole 11. Definirea în legislatie a unor obligaţii
www.agrimedia.ro
www.agrimedia.ro
Noiembrie 2013
9
tehnice precise în ceea ce priveşte respectarea rotaţiei culturilor 12. Simplificarea regulilor privind trasabilitatea produselor agroalimentare
din sectorul agroalimentar 27. Introducerea de stagii obligatorii de lungă durată pentru studenţii din ultimul an de studiu 28. Încurajarea formării profesionale continue a fermierilor
Fiscalitate şi finanţări 13. Extinderea sferei de aplicare a cotei reduse de TVA pe întregul lanţ de valoare amonte-aval şi pentru toate filierele alimentelor de bază 14. Punerea în aplicare a dispoziţiilor legale în materie de termene de plată 15. Ameliorarea trasabilităţii şi a calităţii produselor agroalimentare prin reduceri fiscale sau alte avantaje fiscale directe 16. Dezvoltarea de Centre private autorizate care să pună la dispoziţie servicii multiple în materie de consultanţă 17. Scutirea fiscală a remuneraţiilor pentru studenţii universităţilor agricole 18. Generalizarea posibilităţii pentru societăţile din sectorul agricol de a opta pentru un exerciţiu financiar şi fiscal anual armonizat cu campania agricolă 19. Accelerarea constituirii unui fond guvernamental de garanţii agricole 20. Crearea unui fond guvernamental pentru investiţii agricole
Cercetare Drept comercial 21. Definirea unei noi forme juridice statutare de organizare dedicate exploataţiilor agricole 22. Simplificarea obligaţiilor contabile şi adoptarea unor politici sociale şi fiscale 23. Standardizarea şi simplificarea contractelor de vânzare (colectare) a recoltei între fermieri şi comercianţii profesionişti
Drept social şi resurse umane 24. Definirea unei politici de resurse umane adaptate specificităţilor agriculturii 25. Reînfiinţarea şi dotarea liceelor agricole din mediul rural 26. Alinierea programelor academice ale universităţilor agricole la nevoile concrete ale întreprinderilor
29. Realinierea cercetării româneşti din sectorul de stat la nevoile concrete ale întreprinderilor Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză din România (CCIFER) reuneşte aproape 400 de companii aderente care activează în sectoare variate şi în care acestea se situează adesea în poziţii de lider. CCIFER are ca misiune dezvoltarea relaţiilor franco-române şi propune o gamă completă de servicii de dezvoltare a afacerilor în România. Grupul de lucru Agricultura din cadrul CCIFER are drept obiective dezvoltarea unui dialog între organisme publice şi private, transmiterea de informaţii de actualitate şi dezvoltarea de sinergii între actorii din sectorul agroalimentar.
Forum Clearfield® Plus pentru floarea-soarelui
Euralis Seminţe şi Divizia BASF pentru Protecţia Plantelor au prezentat cea mai inovatoare tehnologie de cultură a florii-soarelui, Clearfield® Plus. Evenimentul a avut loc la Poiana Braşov şi a beneficiat de prezenţa a peste 60 de fermieri, care au avut ocazia de a testa hibrizii Euralis Clearfield® Plus în campania de primăvară 2013.
seminţe de floarea-soarelui Clearfield® Plus şi un erbicid specific Clearfield® Plus, fiind următoarea generaţie a sistemului clasic Clearfield®. Sistemul de producţie Clearfield® Plus pentru floarea-soarelui va fi disponibil în diferite ţări din lume, inclusiv în România. Euralis Seminţe este un partener industrial de bază pentru dezvoltarea tehnologiei Clearfield® Plus, fiind una dintre primele companii care lansează
sistemul Clearfield® Plus în România alături de BASF. Euralis Seminţe are în portofoliu atât un hibrid de floarea-soarelui Clearfield® Plus linoleic, ES Candimis CL Plus, cât şi high-oleic, ESH 9097, dispunând de cantităţi importante de seminţe pentru campania agricolă 2014. Sistemul de producţie Clearfield® Plus pentru floarea-soarelui prezintă multiple avantaje pentru producătorii de seminţe parteneri ai BASF, dar mai ales pentru cultivatori: toleranţă crescută la erbicid, eficacitate mai mare în combaterea buruienilor, producţie mai mare de ulei, recolte mai bogate, siguranţă datorată sistemului de calificare Clearfield®.
În cadrul acestui eveniment s-au prezentat beneficiile noului sistem, caracteristicile tehnice şi bunele practici de utilizare pentru producţii ridicate şi eficacitate maximă în combaterea buruienilor problemă din cultura de floarea-soarelui. Sistemul Clearfield® Plus, inovaţie a companiei BASF, reprezintă o asociere între 10 Noiembrie 2013
www.agrimedia.ro
www.agrimedia.ro
Noiembrie 2013 11
DuPont Pioneer cere autorizarea porumbului modificat genetic 1507
Ana MUSTĂŢEA
Pe 6 noiembrie a.c., comisarul european pentru sănătate, dl Tonio Borg, a făcut apel la soluţionarea dosarului depus de compania Pioneer încă din anul 2001, cu privire la autorizaţia de cultivare a porumbului modificat genetic 1507. În declaraţia sa, oficialul european a făcut referire la faptul că Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a dat şase avize pozitive acestei cereri. „Acum, dosarul va merge la Consiliul de Mediu, care va decide dacă va putea fi cultivat sau nu, în conformitate cu majoritatea calificată. Această propunere de cultivare, bazată pe principiul subsidiarităţii, va permite statelor membre să restricţioneze sau să interzică cultivarea de plante modificate genetic pe teritoriul lor din alte motive decât riscurile pentru sănătate şi mediul înconjurător. (...) Dacă comisia va spune «nu» dosarului de cultivare, atunci acesta nu va poate fi cultivat pe teritoriul european. În cazul în care Comisia spune «da», nu va fi «da» pentru toată lumea, deoarece fiecare stat membru, din motive specifice, altele decât cele de sănătate şi mediu, poate refuza cultivarea pe teritoriul său”, a afirmat comisarul pentru sănătate. Privitor la acest caz, comisarul pentru agricultură, dl Dacian Cioloş, a afirmat că decizia luată de Comisia Europeană, de a trimite această propunere,
a fost una „forţată şi de decizia Curţii Europene de Justiţie”. Acum, introducerea în cultură a porumbului 1507 va fi decisă de Consiliul de Miniştri şi Parlamentul European.
Rezistent la Ostrinia şi tolerant la erbicide Principalele caracteristici ale hibridului modificat genetic creat de Pioneer sunt rezistenţa la atacul sfredelitorului (Ostrinia nubilalis) şi toleranţa la erbicidele ce conţin glufosinat şi glifosat. La solicitarea noastră, dna Cristina Ciongă, Government and Public Affairs Manager for Eastern Europe, din cadrul companiei DuPont Pioneer, ne-a oferit mai multe informaţii cu privire la această chestiune. „DuPont Pioneer salută decizia Curţii Europene, ce confirmă obligaţia pe care o are Comisia Europeană de a urma procedura legală şi a supune votului statelor membre dosarul de cultivare pentru porumbul modificat genetic 1507. Dosarul a fost depus la autorităţile europene în urmă cu 12 ani, timp în care EFSA a emis nu mai puţin de şapte opinii pozitive asupra acestui produs cultivat pe scară largă în întreaga lume încă din 2003 şi care este aprobat pentru consum şi procesare şi în UE, ceea ce confirmă siguranţa sa în utilizare. Porumbul 1507 este aprobat pentru consum uman, furajer şi pentru procesare în 45 de ţări din toată lumea (inclusiv UE) şi pentru cultivare în
nouă ţări”, a afirmat dna Ciongă. Conform datelor furnizate, hibridul 1507 este utilizat în deplină siguranţă de peste un deceniu, iar proteina Bt, care protejează acest porumb de atacul insectelor dăunătoare (sfredelitorul porumbului), a fost folosită cu succes în stropiri, inclusiv în agricultura organică, timp de decenii. 1507 nu conţine genemarker cu rezistenţă la antibiotice. Proteina PAT, de toleranţă la erbicidul glufosinat de amoniu, a fost folosită doar ca marker genetic de selecţie. De accea, deţinătorul permisului are obligaţia de a informa fermierii care cultivă porumb 1507 peste tot în lume despre faptul că glufosinatul de amoniu trebuie aplicat exact ca în cazul culturilor convenţionale pentru controlul buruienilor. În particular, în UE acest erbicid nu este omologat pentru porumb. Fermierii au nevoie de aceste tehnologii, care îi pot ajuta să răspundă provocărilor de a produce mai mult pe aceeaşi suprafaţă agricolă şi cu un consum de apă mai redus. Conform unui studiu publicat de Joint Research Centre al Comisiei Europene în 2008, cultivarea porumbului Bt în Spania a dus la următoarele avantaje faţă de porumbul convenţional: porumbul Bt a dus la creşterea veniturilor fermierilor cu 122 euro per hectar, a sporit productivitatea medie cu 11,8% în zonele infestate de dăunătorul Ostrinia şi a însemnat o reducere a aplicărilor şi costurilor cu insecticide de 20,04 euro per hectar în zonele cu presiune mare a dăunătorului. „În ceea ce priveşte comercializarea acestor hibrizi, compania Pioneer îşi rezervă dreptul de a-şi evalua opţiunile şi de a lua, în cazul în care Consiliul va aproba cultivarea, o decizie strategică privind promovarea produsului în UE, acolo unde acest lucru are sens din punct de vedere agronomic şi comercial”, a mai adăugat reprezentantul companiei DuPont Pioneer.
comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html 12 Noiembrie 2013
www.agrimedia.ro
www.agrimedia.ro
Noiembrie 2013 13
Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultură (Pro Agro) a organizat, în cadrul expoziţiei de agricultură IndAgra, primul său congres, prilej cu care a prezentat realizările şi obiectivele sale. Reprezentanţii federaţiei au dezbătut o serie de subiecte, precum rolul asociaţiilor şi al federaţiilor în susţinerea sectorului agricol în România, modelul francez şi polonez în agricultură, previziunile Politicii Agricole Comune pentru 2014-2020 în ceea ce priveşte România şi, nu în ultimul rând, semnificaţia şi importanţa înscrierii în organizaţia europeană a agricultorilor COPA-COGECA.
În relaţia cu instituţiile, agricultorii asociaţi reprezintă un partener puternic În cele două zile ale congresului, la temele dezbătute au participat specialişti români şi străini, reprezentanţi ai Camerelor Agricole din Ungaria şi Lituania, precum şi ai federaţilor agricultorilor din Polonia. La eveniment s-a făcut remarcată şi prezenţa dlui Xavier Beulin, vicepreşedinte al COPA-COGECA. În deschidere, a luat cuvântul dl Alexandru Jurconi, preşedintele federaţiei Pro Agro, care a subliniat importanţa reprezentării intereselor fermierilor români acolo unde se iau decizii, respectiv la Bruxelles. „Interesele fermierilor sunt esenţa pentru care am construit această federaţie”, a subliniat dl Jurconi. Totodată, acesta a afirmat că una dintre menirile federaţiei este de a le deschide agricultorilor români calea către noi pieţe, la care nu au încă acces, cum este, de exemplu, cea a Chinei. Ministrul Agriculturii, dl Daniel Constantin, prezent la eveniment, a afirmat că, deşi federaţia este foarte tânără, nou apărută în peisajul agriculturii româneşti, numără deja câteva reuşite atât pe plan intern, cât şi internaţional. Acesta a apreciat şi succesul federaţiei de a reprezenta 14 Noiembrie 2013
agricultorii români la Bruxelles. „Doresc să fiţi un partener activ al Ministerului Agriculturii, mai ales că suntem într-o perioadă în care deciziile nu se vor lua numai de instituţie sau Guvern şi de aceea trebuie să fim într-un parteneriat. 2013 este un an extrem de important din punct de vedere al deciziilor. După cum ştiţi, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2014 a fost notificat de foarte multe ori, de fiecare dată încercând să-l adaptăm în funcţie de nevoile pe care le avem. Aproape în fiecare an PNDR a necesitat notificări pentru a se plia pe nevoile fermierilor. Astăzi, în 2013, mi-aş dori ca tot ceea ce stabilim în acord cu dvs., cu organizaţiile reprezentative, să răspundă nevoilor pentru următorii 7 ani, ca să nu mai schimbăm de la an la an acest program, cu atât mai mult cu cât astfel de schimbări nu vor mai fi la fel de permisibile în viitoarea PAC. De aceea, anul 2013 este unul extrem de important, este un an al deciziilor şi este important pentru că poate să vă asigure o predictibilitate în dezvoltarea afacerilor agricole. Veţi putea şti ce măsuri vor fi finanţate în următoarea perioadă, ce fonduri vor fi alocate şi cât primiţi, mai ales pe Pilonul I, pe plăţi directe. Mi-
aş dori ca până la sfârşitul acestui an, împreună cu fermierii să stabilim politica în agricultură bazată nu doar pe fondurile europene, ci şi pe cele de la bugetul de stat. Mi-ar plăcea chiar să avem un document, nu ştiu cum îl vom numi, poate strategie sau masterplan, însă acesta va trebui să fie, în primul rând, în acord cu fermierii, pentru că va fi foarte greu să fie în acord cu toate forţele politice. Putem avea un acord cu agricultorii pentru următorii 7 ani”, a afirmat dl Constantin.
Din 2014, fermierii vor trebui să opteze pentru schemele de plată „Politica Ministerului Agriculturii va fi, în continuare, de încurajare a fermierilor mici, de a ieşi mai mult pe piaţă. Îi vom sprijini mai mult pe aceia care au mai mult de 5 ha, iar pentru cei care au sub această suprafaţă cred că avem o datorie să-i stimulăm să se asocieze. Nu vor fi excluşi de la plată, ci vor avea o plată mai mică. Pentru micii fermieri va exista un sistem simplificat de plată. Aceştia vor face o cerere de plată mult mai simplă, condiţionată de o plată mai scăzută. Avem mai multe simulări pe care vi le vom expune. Sunt variante care
www.agrimedia.ro
400 milioane de euro pentru gestionarea riscurilor din agricultură Fondurile mutuale vor dispune de la Uniunea Europeană de circa 400 de milioane de euro pentru ca riscurile din agricultură, care actualmente nu sunt acoperite de societăţile de asigurări, printre care se numără şi seceta, să poată fi asigurate. „Vor exista 400 de milioane de euro pentru ca acele diferenţe de venit pe care fermierii le înregistrează din cauze naturale să poată fi acoperite. Este o măsură bună, aşteptată de foarte mult timp, pentru că bugetul de stat nu poate să asigure an de an astfel de riscuri. 400 mil. euro sunt bani europeni, ei trebuie cofinanţati şi de la bugetul de stat şi, în egală măsură, cei care vor adera la fondurile mutuale vor trebuie să aibă şi o cotizaţie de participare. Legislaţia elaborată permite înfiinţarea a maximum trei fonduri la nivel naţional, însă noi am prefera să existe unul singur. Ştiu
www.agrimedia.ro
că federaţia Pro Agro pregăteşte actele, însă eu încerc să fiu moderator între cei care doresc să depună actele necesare înfiinţării, dar ne-ar plăcea să existe unul singur la care să adere toţi fermierii, astfel încât să avem eficienţă şi costuri mai mici de gestionare. Aceste fonduri vor fi sprijinite din bani europeni pentru o perioadă de 3 ani, după care, din plasarea fondurilor respective, fondurile mutuale vor trebuie să se descurce singure”, a susţinut ministrul Agriculturii. Până la această dată două mari asociaţii ale fermierilor s-au arătat intersate de înfiinţarea unui fond mutual, respectiv federaţia Pro Agro şi Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Din informaţiile prezentate de federaţia Pro Agro, fondul mutual va compensa o serie de riscuri din agricultură şi chiar a dat un exemplu de calcul pentru despăgubire în caz de îngheţ de iarnă. Pentru un fermier care deţine 100 ha, contribuţia la secţiunea comună va fi de 5 euro/ha, ceea ce înseamnă un total de 500 euro, iar contribuţia la secţiunea „îngheţ de iarnă” va fi de 20 euro/ha, ducând la un total de contribuţie pentru ambele secţiuni de 2.500 euro. În caz de calamitate, rata de despăgubire asigurată de fond este de 70%. Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, a vorbit despre fondurile mutuale, care, în opinia sa, sunt extrem de importante pentru viitorul agriculturii româneşti. Acesta a subliniat şi rolul asociaţiilor şi al federaţiilor în a coopta fermierii care exploatează suprafeţe agricole mici, având în vedere ponderea mare ocupată de aceştia în structura fermelor din România. În plus, structurile federative pot avea un glas puternic în relaţia cu Guvernul. „În judeţul Vrancea, de unde provin circa 18.000 de fermieri, proprietarii de vie au suprafeţe cuprinse între 0,5 şi 5 ha şi exploatează un total de circa 16.000 de hectare. Această suprafaţă reprezintă aproape 10% din suprafaţa totală de vie a României. De aceea spun că avem nevoie de asociaţii, de programe specifice şi să încercăm să-i învăţăm să lucreze împreună”, a spus dl Săpunaru.
comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Noiembrie 2013 15
Ana MUSTĂŢEA
spun că trebuie să fie o plată pentru cei care deţin 1-5 ha, o alta între 5 şi 30 de hectare şi o alta peste 30 ha. Venim şi cu o altă variantă, cineva a propus o plată pentru cei care au între 30 şi 60 hectare şi alta pentru cei care au peste 60 ha. Trebuie să definim foarte clar şi cu ajutorul asociaţiilor să informăm fermierii despre opţiunile pe care le au din 2014. Este important să se cunoască aceste lucruri, pentru că în primăvară se vor depune cererile de plată la APIA şi fermierii ar trebui să ştie pentru ce optează. Vor exista plăţi pentru înverzire, opţiuni pentru tinerii fermieri sau pentru micii fermieri în perioada următoare, însă ca nivel de sprijin acestea vor creşte constant, din fonduri europene. Dacă în anul 2014 suma europeană este de 1,4 mld. euro destinată plăţilor directe, până în 2020 va creşte la 1,9 mld. euro. La prima vedere par sume foarte mari, însă avem un deficit de subvenţie faţă de fermierii din alte ţări cum ar fi cei din Franţa, Germania, unde productivitatea este foarte mare şi atunci sprijinul pe caree îl primesc este foarte mare. Chiar şi cu ţările similare României avem un deficit în n ceea ce înseamnă subvenţia şi din acest motiv am cerut posibilitatea acordării în continuare a sprijinul suplimentar de la bugetul de stat, astfel încât să putem echilibra subvenţia cu ceilalţi fermieri din UE”, a declarat dl Constantin.
Nou Country Manager BASF pentru Protecţia Plantelor
Jörg POLZIN
Tiberiu DIMA
Jörg Polzin a fost numit Country Manager al Diviziei pentru Protecţia Plantelor, după ce anterior a ocupat funcţia de Head of Area West în cadrul Diviziei BASF Crop Protection Europe Central. Jörg Polzin este noul Country Manager al Diviziei BASF pentru Protecţia Plantelor, începând cu data de 1 ianuarie 2014. Tiberiu Dima, care a ocupat această funcţie anterior, a fost promovat, urmând să preia conducerea Diviziei BASF pentru Protecţia Plantelor din Ucraina, Republica Moldova şi ţările din Caucaz. Din noua sa poziţie, Jörg Polzin va coordona operaţiunile derulate de BASF în România în domeniul produselor destinate agriculturii, având alături o echipă de 34 de specialişti. „Jörg Polzin este un om cu multă experienţă în domeniu şi în cadrul companiei BASF şi sunt convins că va reuşi să continue cu succes dezvoltarea afacerilor Diviziei BASF pentru Protecţia Plantelor în România”, a declarant Tiberiu Dima. „De asemenea, soluţiile inovatoare
Liviu BĂDĂRĂU 16 Noiembrie 2013
oferite de compania BASF, precum şi investiţiile permanente în cercetare vor reprezenta un sprijin de neegalat în atingerea obiectivelor”, a încheiat Dima. În noua sa poziţie, Jörg Polzin va fi sprijinit de către ceilalţi membri ai echipei de management a Diviziei BASF pentru Protecţia Plantelor din România: • Liviu Bădărău - Manager Vânzări, Divizia pentru Protecţia Plantelor România • Cristina Bunescu - Manager Departament Tehnic, Divizia pentru Protecţia Plantelor România • Mihai Papazi - Manager Departament Controlling şi Customer Service, Divizia pentru Protecţia Plantelor România • Mircea Chetrone - Manager Departament Marketing, Divizia pentru Protecţia Plantelor România • Nicoleta Apostol - Manager Omologări Divizia pentru Protecţia Plantelor România
Despre Divizia BASF de Protecţia Plantelor Cu vânzări de circa 4,7 miliarde de euro în 2012, Divizia BASF pentru Protecţia Plantelor oferă soluţii inovatoare
Cristina BUNESCU
Mihai PAPAZI
de protecţie a plantelor de cultură, gazonului şi plantelor ornamentale, pentru controlul dăunătorilor şi sănătate publică. Portofoliul său cuprinde tehnologii de tratare a seminţelor şi control biologic, precum şi soluţii de management al apei, nutrienţilor şi factorilor de stres ai plantelor. Divizia BASF de Protecţie a Plantelor este un inovator de vârf care sprijină cultivatorii să-şi optimizeze producţia agricolă, să-şi îmbunătăţească eficienţa economică şi calitatea vieţii, pentru populaţia mondială aflată în continuă creştere.
Despre BASF BASF este lider mondial în industria chimică: The Chemical Company. Portofoliul său include o gamă largă de produse, de la substanţe chimice de bază, produse pentru industria materialelor plastice, produse performante şi produse pentru protecţia plantelor până la petrol şi gaze. Combinăm succesul economic cu protecţia mediului şi responsabilitatea socială. Cu ajutorul ştiinţei şi al inovaţiei, ne ajutăm clienţii din aproape toate industriile să facă faţă cerinţelor curente şi viitoare ale societăţii. Produsele şi sistemele noastre de soluţii contribuie la conservarea resurselor, asigurarea unei nutriţii sănătoase şi îmbunătăţirea calităţii vieţii. Am rezumat această contribuţie în obiectivul nostru global: Creăm chimie pentru un viitor sustenabil. În 2012, BASF a realizat vânzări de 72,1 miliarde de euro şi are peste 110.000 de angajaţi la sfârşitul anului. Acţiunile BASF sunt tranzacţionate la bursele din Frankfurt (BAS), Londra (BFA) şi Zürich (AN).
comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html
Mircea CHETRONE
Nicoleta APOSTOL
www.agrimedia.ro
www.agrimedia.ro
Noiembrie 2013 17
Biso România a deschis un nou punct de lucru la Alexandria
Ana MUSTĂŢEA
La 24 octombrie a.c., Biso România a deschis la Alexandria, judeţul Teleorman, un nou punct de lucru pentru a deservi fermierii din zona de sud a ţării. La inaugurarea oficială a sediului au fost prezente şi oficialităţi locale, precum primarul oraşului Alexandria, dl Victor Drăguşin, şi preşedintele Consiluiului Judeţean Teleorman, dl Adrian Ionuţ Gâdea. Noua filială, care o înlocuieşte pe cea din Roşiorii de Vede, dispune de o suprafaţă de 6.500 mp, iar echipa de aici este una profesionistă în ceea ce priveşte asigurarea serviciilor de vânzare şi postvânzare. Andreas Feichtlbauer, director executiv al Biso România, a vorbit, cu ocazia deschiderii punctului de lucru, despre investiţiile pe care compania le demarează, cu scopul de a răspunde din ce în ce mai bine cerinţelor fermierilor români. „Noi ne continuăm drumul, deschidem noi filiale, în locaţii mult mai bune, cu echipe mai performante atât pe partea de service, cât şi pe cea de piese de schimb. Am realizat foarte mult în ultimii ani, ne-am dezvoltat în mod continuu, şi nu doar în privinţa filialelor şi a personalului angajat, ci mai ales din punct de vedere al calităţii serviciilor pe care le oferim clienţilor noştri. Convingerea mea este că dezvoltarea trebuie realizată într-o manieră cinstită, iar atunci când clienţii sunt mulţumiţi este o confirmare a lucrului bine făcut. Avem multe planuri pentru viitor, intenţionăm să ne dezvoltăm şi în
judeţele Galaţi şi Dolj. Până la sfârşitul anului vom avea câteva oferte speciale şi invităm clienţii să verifice calitatea serviciilor noastre. Sunt paşi concreţi, care demonstrează, încă o dată, filozofia Biso România de a fi «Întotdeauna cu un pas înainte!» şi strategia noastră, orientată spre investirea profitului într-o dezvoltare durabilă la nivel local”, a afirmat dl Andreas Feichtlbauer, director executiv al Biso România. În viitorul apropiat, în plus faţă de noua locaţie, Biso va construi în judeţul Teleorman un centru care va fi inaugurat cel mai târziu în luna mai a anului 2014 şi care va crea 13 noi locuri de muncă. „Eforturile noastre se îndreaptă, în mod constant, către maximizarea tuturor indicatorilor care îi pot susţine pe fermieri în activitatea lor: promptitudine, service rapid, servicii de cea mai înaltă calitate. Strategia noastră de dezvoltare este gândită în acest sens şi are în vedere creşterea numărului de puncte de lucru Biso, astfel încât să fim cât mai aproape de clienţii noştri şi să le fim un partener de încredere”, a mai spus dl Feichtlbauer. Directorul executiv a mai declarat că la expoziţia Agritechnica de la Hanovra, Biso este singura companie din România care va fi prezentă cu un stand propriu şi că agricultorii ar trebui să vadă în acest demers implicarea firmei în a furniza produse de calitate şi de a le face cunoscute. Biso România este filiala companiei austriece Biso Schrattenecker, unul dintre liderii pieţei europene de echipamente agricole.
SC Agro Chirnogi foloseşte tehnologie nouă pentru obţinerea celor mai bune rezultate în producţie. Agro Chirnogi utilizează produsele firmei Chemtura, fiind şi distribuitor pentru fertilizantul foliar Route şi adjuvantul Elastiq. Acestea sunt două produse folosite cu rezultate foarte bune de Agro Chirnogi la cultura de rapiţă. Route este un fertilizant foliar lichid, cu utilizare în culturile de cereale, porumb, rapiţă, gazon şi leguminoase. Îmbunătăţeşte înrădăcinarea, creşte vigoarea plantelor şi producţia. La cultura de rapiţă, se aplică în cantitate de 0,8 l/ha de la patru frunze adevărate, apoi la un interval cuprins între două şi şase frunze adevărate. Elastiq este adjuvant pentru protejarea silicvelor şi a păstăilor. Asigură o peliculă uniformă, elastică şi adezivă, în condiţii climatice diverse, susţine maturarea naturală a seminţelor, reduce pierderile de producţie dinainte şi din timpul recoltării, previne formarea samulastrei de rapiţă. Este un produs care se aplică înainte de recoltare, la culturile de rapiţă, soia, mazăre, pentru a preveni scuturarea şi pierderile de producţie la recoltare. Se aplică în doze de 0,8-1 l/ha, cu 2-4 săptămâni înainte de recoltare. Pentru mai multe detalii legate de sporul de producţie obţinut în urma tratării culturilor cu aceste produse şi modalitatea de achiziţionare a acestora, societatea Agro Chirnogi vă stă la dispoziţie, prin dl Raji El-Khalil, la numărul de telefon 0745.002.000.
18 Noiembrie 2013
www.agrimedia.ro
În perioada 21-24 octombrie a.c., la sediul Grupului Euralis în oraşul Lescar din Franţa, am participat, alături de un grup de 20 de fermieri din România şi 15 fermieri din Bulgaria, la evenimentul anual organizat de Cooperativa Euralis.
Vizită anuală la sediul Cooperativei Euralis
Echipa de fermieri şi jurnalişti din România şi Bulgaria a fost însoţită de Florin Constantin, Executive Manager SE Europe Business Unit, şi Magdalena Darac, Marketing Manager SE Europe Business Unit Euralis Semences. La sediul Euralis, delegaţia a fost întâmpinată de Christian Pees, preşedintele Grupului Euralis, care a trecut în revistă întreaga activitate a Cooperativei
www.agrimedia.ro
Euralis, structurată pe cele trei divizii. Un aspect interesant subliniat de Florin Constantin a fost acela că în sală cei 35 de fermieri din România şi Bulgaria însumau aproximativ aceeaşi suprafaţă agricolă cât are în lucru întregul Grup Euralis. Fermierii din Cooperativa Euralis au suprafeţe cuprinse între 10 şi 1.000 de hectare şi însumează peste 250.000 de hectare. Fermierul Christian Pees, preşedintele grupului, deţine în exploatare 1.000 de hectare de teren agricol şi o fermă cu 200 de porci. Un alt aspect lămurit de Christian Pees a fost cel legat de paşii pe care trebuie să-i urmeze fermierii din cooperativele româneşti ca să ajungă la un nivel optim de exploatare, similar Cooperativei Euralis. Acesta a spus că fermierii trebuie să aducă valoare adăugată cooperativei din care fac parte şi numai aşa pot reuşi. Profitul obţinut din activităţile cooperativei este siguranţa faptului că nu există în nici un moment pericolul dispariţiei de pe piaţă. O parte din profit merge la fermieri, iar o altă parte, considerabilă, merge în investiţii pe termen lung.
întreaga lume să primească seminţe de cel mai înalt nivel calitativ.
O altă vizită interesantă a fost la fabrica de îngrăşăminte, unde am putut observa în mod concret cum sunt tratate seminţele Euralis, ce înseamnă calitatea pentru Euralis şi care sunt măsurile luate pentru ca fermierii din
În speranţa ca v-am stârnit interesul asupra lucrurilor interesante pe care le-am aflat în deplasarea din Franţa, revin în numărul viitor al revistei cu ample materiale demne de luat în calcul cu privire la un alt mod de a privi agricultura.
După vizita din fabrică, am ajuns în câmp, la un fermier francez cultivator de porumb. După prezentarea exploataţiei, am fost interesaţi să aflăm care au fost motivele pentru care acesta a dorit să fie membru într-o cooperativă şi care sunt considerentele pentru care este convenabil să rămână parte a acesteia. O altă dezbatere interesantă a fost despre tehnologiile aplicate pentru cultura de porumb, despre irigaţii şi despre depozitare. Fermierul francez obţine o producţie de 12.000 kg/ha. O altă vizită a fost în Portul Bayonne, unde Cooperativa Euralis deţine silozul pentru porumb Maisica de Bayonne. Silozul are o capacitate de 115.000 de tone, unde principalele activităţi sunt de uscare, stocaj şi încărcare. La faţa locului ne-a fost explicat modul de funcţionare a silozului, de la managementul intern şi până la posibilitatea asigurării raportului cerere/ofertă.
Noiembrie 2013 19
Simona MUNTEANU
În cadrul acestei vizite am avut ocazia să intrăm în contact cu activitatea celor trei divizii importante ale grupului Euralis: Divizia de Seminţe, Divizia Alimentară şi Divizia Agricolă. Euralis este una dintre cele mai mari cooperative din Franţa, reunind 15.000 de fermieri. Pe lângă vizitarea întregului proces de producţie şi control al calităţii seminţelor, organizatorii evenimentului au pregătit, spre deliciul nostru, o degustare a diferite tipuri de foie gras la Ecole du fois gras, preparate sub marca Rougie, un adevărat ambasador al gastronomiei franceze de calitate. Euralis este cel mai mare producător de foie gras la nivel mondial şi deţinător al celor mai importante branduri, Rougie şi Montfort. O altă vizită spectaculoasă a fost la domeniul Cave de Gan Jurancon, unde am putut urmări procesul de fabricaţie a vinurilor franţuzeşti din sud-vestul Franţei, vizită finalizată cu o degustare.
La evenimentul anual al Asociaţiei Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM), care a fost organizat pe 31 octombrie a.c., s-a discutat despre activităţile acestei industrii în 2013, proiectele realizate în colaborare cu ECPA privind instruirea utilizatorilor şi a distribuitorilor, precum şi îmbunătăţirea proiectului de anticontrafacere a produselor de protecţia plantelor (PPP). La categoria provocări ale anului, în topul listei a fost pusă decizia Comisiei Europene de a restricţiona utilizarea neonicotinoidelor.
AIPROM: «Deciziile de la nivel comunitar trebuie să aibă o bază ştiinţifică» „Această decizie reprezintă un moment-cheie pentru industria noastră, cu impact major în primul rând asupra agriculturii şi fermierilor din România. Este imperios necesară colaborarea cu toţi partenerii, cu toate organizaţiile de profil, pentru a face front comun împotriva presiunii politice care se exercită la nivelul unor state membre şi întoarcerea la un sistem de reglementare bazat pe criterii ştiinţifice. A fost restricţionată utilizarea a patru substanţe active, destinate, în primul rând, tratamentului sămânţei pentru câteva culturi importante în agricultura românească, iar această decizie a fost luată deşi nu a existat o majoritate calificată nici «pentru» şi nici «împotrivă». Fermierii nu vor mai avea posibilitatea să-şi protejeze culturile, iar pentru agricultorii români pierderea va fi cu atât mai mare cu cât dăunătorii culturilor de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă au impact foarte mare asupra producţiilor”, a susţinut dl Andrei Măruţescu, membru AIPROM şi director de comunicare al companiei Syngenta România. Cu privire la decizia europeană de a restricţiona folosirea neonicotinoidelor, dna Elena Leaotă, preşedinte al Comisiei Naţionale de Omologare a Produselor 20 Noiembrie 2013
de Protecţie a Plantelor din cadrul Ministerului Agriculturii, a spus că România s-a opus acestei hotărâri, atât verbal, cât şi scris. „Pe lângă faptul că ne-am opus, noi ne-am argumentat poziţia, explicând condiţiile specifice ţării noastre şi pierderile pe care le vor suferi fermierii români. Ei vor fi puşi în dificultate faţă de ceilalţi agricultori din UE, unde aceşti dăunători nu sunt la fel de agresivi. Comunitatea europeană are un anumit număr de state şi nu este suficient ca unul sau trei state să fie foarte vehemente cu privire la acest subiect. Au fost situaţii în care România a rămas singură pe poziţie împotriva deciziei CE. Deşi ştiam că nu vom avea succes, ne-am menţinut punctul de vedere şi am exprimat atât scris,
cât şi verbal motivele pentru care avem această poziţie”, a afirmat dna Leaotă. În opinia sa, o altă provocare pentru autorităţi, fermieri şi companiile producătoare şi distribuitoare de ppp va fi implementarea Planului Naţional de Acţiune, care impune noi reguli, precum formarea profesională a celor care comercializează pesticide, aplicarea principiilor de combatere integrată la nivelul fermelor şi inspecţia echipamentelor de stropit. Un nou document aflat în dezbatere la nivelul statelor membre este „Ghidul de evaluare a impactului şi riscurilor ppp asupra sănătăţii albinelor”. „Dacă acest ghid va fi aprobat în forma sa actuală, se estimează că 90% din substanţele active rămase pe piaţă nu vor fi conforme cu noile cerinţe”, a precizat dl Măruţescu. n Acesta a mai spus că o altă decizie a A CE C de încadrare a substanţelor active perturbatoare ale sistemului endocrin p pune în pericol plasarea pe piaţă a p 37 3 de substanţe active. „Există riscul ca, c sub presiunea unor organizaţii nonguvernamentale, aceste criterii n stabilite să fie excesive, să nu reflecte s realitatea şi să se interzică substanţe re care ar avea acelaşi efect ca şi unele c alimente, a cum ar fi zahărul. Criteriile
www.agrimedia.ro
acţiunilor pe care aceasta le întreprinde. „Este timpul schimbării”, a susţinut dna Iulia Nicola, preşedinte al AIPROM, pentru ca industria de protecţia plantelor să fie altfel percepută de către societate. Industria de protecţia plantelor îşi propune să contribuie la obţinerea unei hrane sănătoase, la protejarea sănătăţii fermierilor şi a consumatorilor, în condiţiile menţinerii nealterate a resurselor de apă şi a biodiversităţii. În completarea celor spuse de preşedintele AIPROM, dl Claudiu Crânguş, membru al asociaţiei, a afirmat că unul dintre obiectivele organizaţiei
este acela de a schimba mentalitatea publicului vizavi de imaginea negativă pe care o are industria de protecţia plantelor. „Sunt inginer chimist şi lucrez de 32 de ani în domeniu. Nu trebuie să fii inginer chimist ca să îţi dai seama că alte produse precum medicamentele sunt în contact mai direct cu organismul uman şi sunt mai dăunătoare decât produsele noastre”, a menţionat dl Crânguş. Acesta a mai afirmat că alte proiecte ale AIPROM vor avea continuitate şi în anii următori. Proiectul SCUT, privind combaterea contrafacerii pesticidelor, a înregistat în 2013 o importantă reuşită. „Este pentru prima dată când s-a desfiinţat o reţea de falsificatori de produse de ppp. Aceasta vindea un produs pentru tratarea seminţelor conţinând făină, apă şi vopsea de ouă. Printre cei păgubiţi se află şi trei membri AIPROM.” Pentru reclamarea cazurilor de contrafacere, asociaţia a înfiinţat un număr de telefon: 0800.800.181.
comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html
NHR Agropartners promovează agricultura în rândul copiilor În perioada 6 august-1 octombrie a.c., NHR Agropartners a organizat un concurs de desene pentru copii cu vârste cuprinse între 5 şi 12 ani. Tematica concursului a fost „Eu şi New Holland”, iar festivităţile de premiere au avut loc în sediile companiei din Brăila, Constanţa, Călăraşi, Otopeni, Giurgiu, Craiova, Arad, Satu Mare, Cluj şi Iaşi.
imagine pozitivă. În Austria, de exemplu, fermierii sunt respectaţi şi admiraţi. Dacă nu putem schimba mentalitatea celor în vârstă, în schimb putem s-o schimbăm pe cea a generaţiilor tinere”, a afirmat Monika Puiu, director general al NHR Agropartners. Un alt mesaj pe care compania furnizoare de tehnică agricolă performantă a vrut să-l transmită a fost acela că agricultura este o meserie frumoasă.
Premiile oferite în cadrul concursului „Eu şi New Holland” au constat în 20 de biciclete KTM şi mai multe machete ale tractoarelor New Holland. La finalul concursului, organizatorul şi-a exprimat intenţia de a expune creaţiile copiilor în sediul central al companiei. Salutăm iniţiativa companiei de a promova agricultura în rândul copiilor şi sperăm să urmeze şi alte ediţii ale acestui concurs.
Desenele copiilor au fost evaluate de către juriu în funcţie de încadrarea lor în tematica concursului: creativitate şi originalitate. Imaginaţia lor, transpusă în desene, a fost surprinzătoare şi a încântat privirile celor prezenţi. Scopul acestei iniţiative a fost acela de a promova agricultura şi de a-i atrage pe copii spre acest sector. „În România, agricultura nu se bucură de o
www.agrimedia.ro
Noiembrie 2013 21
Ana MUSTĂŢEA
propuse vor avea impact asupra unor clase de produse, cum ar fi triazolii şi diticarbamaţii. Mesajul-cheie al industriei noastre este ca aceste substanţe active să fie clasificate pe baza unor criterii ştiinţifice.” În privinţa obligativităţii Comisiei Europene de a întocmi o listă de substanţe identificate ca „substanţe susceptibile de înlocuire”, vor fi interzise în jur de 100 de substanţe active, ceea ce înseamnă o proporţie de 25% din totalul de substanţe existente pe piaţă. „Fermierii au nevoie de instrumente, tehnologii şi soluţii variate pentru a combate apariţia fenomenelor de rezistenţă, iar evoluţia sistemului legislativ european nu face decât să reducă opţiunile şi posibilităţile fermierilor de a opta pentru anumite tehnologii noi, inovative în agricultură. Din 1991, 70% din substanţele care erau omologate nu mai sunt pe piaţă din cauza acestor reglementări la nivel european”, a susţinut reprezentantul asociaţiei. La eveniment s-a discutat şi despre importanţa implicării industriei în dezbaterile publice, în promovarea tuturor
Vaporii de apă din atmosferă se condensează în picături foarte fine şi plutesc în aer în mase mari, formând norii. Când aceste picături se măresc prin acţiunea continuă de condensare sau prin unirea lor, atunci capătă o greutate apreciabilă, nu mai pot pluti în atmosferă şi cad la suprafaţa pământului sub formă de ploaie. Totalitatea fenomenelor care decurg din prezenţa vaporilor de apă din atmosferă şi aprovizionează scoarţa globului terestru cu apă constituie precipitaţiile atmosferice.
Relaţiile dintre repartiţia precipitaţiilor şi cerinţele grâului de toamnă cultivat în România În condiţiile ţării noastre, precipitaţiile cele mai scăzute, sub 400 mm, cad în partea de sud-est a Dobrogei şi în Delta Dunării. Zona cu precipitaţiile cele mai abundente este în nordul ţării, unde media depăşeşte 1.000 mm. Deci, în România, repartiţia precipitaţiilor în spaţiu este cuprinsă în limite largi. Repartiţia, în timp, în cursul anului a precipitaţiilor este şi mai neomogenă. Cantitatea cea mai mare de apă din ploi cade în lunile mai, iunie şi o parte din iulie, deci la sfârşitul primăverii şi începutul verii. Urmează o perioadă, iulie, august şi septembrie, cu ploi mai puţine, cu caracter torenţial, iar evaporaţia foarte mare dă acestei perioade un pronunţat caracter secetos. Urmează o perioadă cu mai multe ploi, începând din noiembrie şi până în ianuarie. Acestea sunt ploile care aprovizionează abundent solul cu apă şi de care se folosesc plantele în primăvară şi în vară. Apa acestor ploi liniştite se infiltrează adânc în sol. Urmează apoi ultima perioadă cu ploi mai puţine, februarie, martie şi o parte din aprilie. Se pot distinge în România două perioade ploioase şi două perioade mai puţin ploioase, s-ar putea spune secetoase. Maximele şi minimele de precipitaţii au 22 Noiembrie 2013
efecte diferite asupra plantelor cultivate. După cum s-a subliniat, precipitaţiile din mai, iunie şi o parte din iulie sunt cele mai abundente. Caracterul lor nu este torenţial accentuat, iar evaporaţia nu este aşa de pronunţată. Solul primeşte şi reţine o cantitate mare din aceste precipitaţii, iar plantele se folosesc din plin de ele. Cantităţi mari din aceste precipitaţii sunt consumate de cerealele păioase, care sunt în ultimele faze de vegetaţie, mai puţin consumă prăşitoarele, care se găsesc în primele faze de vegetaţie. Al doilea maxim, din lunile octombrie, o parte din noiembrie, decembrie şi ianuarie, deşi cantitativ, este inferior primului maxim; totuşi apa acestor ploi are o influenţă hotărâtoare asupra semănăturilor de toamnă şi de primăvară. Aceste ploi sunt liniştite, apa lor se infiltrează pe îndelete în sol, chiar în
cel fără structură, evaporaţia directă şi transpiraţia plantelor sunt reduse, pierderile de apă, prin scurgere la suprafaţă şi prin evaporaţie directă şi transpiraţie sunt minime. Acestea sunt ploile care aprovizionează solurile cu cantităţile cele mai mari de apă, de care se folosesc plantele în cursul verii din anul următor. Comparând cele două minime, se constată că primul minim, din februarie, martie, aprilie, cade în cea mai mare parte în anotimpul rece, când evaporaţia şi transpiraţia sunt foarte scăzute. Al doilea minim, din iulie (parţial), august, septembrie, octombrie, cu precipitaţii cantitativ reduse, dar cu caracter torenţial, face să se infiltreze puţină apă în sol, iar căldura mare şi umiditatea atmosferică scăzută intensifică mult evaporaţia directă şi transpiraţia plantelor. Secetele din sol şi din atmosferă sunt foarte pronunţate. În această perioadă, f plantele au aparatul vegetativ complet p dezvoltat şi cerinţele pentru apă sunt d maxime. Este situaţia cea mai critică m pentru plantele cu perioadă de vegetaţie p lungă: porumbul, sfecla, cartoful etc. l În Î legătură cu precipitaţiile din România, este e interesant de lămurit şi influenţa Mării M Negre. De la suprafaţa ei se ridică în fiecare an enorme cantităţi de r
www.agrimedia.ro
www.agrimedia.ro
Grâul de toamnă din zonele secetoase se arată mai recunoscător ploilor mai mari din lunile octombrie şi noiembrie, în comparaţie cu aceleaşi ploi mari căzute în celelalte luni ale anului, deoarece în această perioadă, în care solul are umiditate în cantitate îndestulătoare, grâul încolţeşte, înfrăţeşte, îşi dezvoltă rădăcinile în adâncime şi îşi face rezerve de hrană în condiţii optime. Acest început bun îl resimte grâul de toamnă în toată perioada lui de vegetaţie. Fiecare plantă are faze critice în dezvoltarea ei. La cereale se disting patru faze critice: încolţirea, înfrăţirea, înflorirea şi maturitatea. Din aceste faze, se pare că la cereale cea mai importantă este înfrăţirea. La grâu, ca şi la celelalte cereale de toamnă, cea mai importantă este înfrăţirea. Grâul înfrăţeşte toamna şi trebuie să găsească condiţii optime de dezvoltare în această fază. Astfel, s-a demonstrat, prin experienţe efectuate în vase de vegetaţie, cât de important este pentru cerealele de toamnă să găsească un perioada înfrăţirii umiditate în cantitatea optimă. Conţinutul de apă se estimează în procente din capacitatea maximă pentru apă a solului.
S constatat că recoltele cele mai S-a m s-au obţinut când conţinutul în mici a la înfrăţire a fost mic. S-au obţinut apă recolte mici chiar dacă în celelalte r faze de vegetaţie cerealele de toamnă f au a avut apă în cantitate optimă. Nodul de înfrăţire al gramineelor este N alcătuit dintr-un complex de ţesături din a cele c mai active. Cercetările agronomice a arătat că nodul de înfrăţire are şi rolul au d distribuitor al substanţelor absorbite de d rădăcini. El trebuie ocrotit, deoarece, de a timp cât este viabil, planta nu piere. atât S Semănatul cerealelor de toamnă, şi cu d deosebire al orzului de toamnă, nu trebuie să s se facă la suprafaţă, ci la adâncimea i indicată. O semănătură la suprafaţa solului v da plante cu nodul de înfrăţire expus va î îngheţului şi uscăciunii. Aceasta iese m mult în evidenţă în zonele umede. mai P podzolurile luto-argiloase, plantele Pe d grâu de toamnă provenite din de s semănături făcute la suprafaţă, până în î primăvară, sunt expulzate din masa solului. Primăvara devreme apar multe s plante, care mai păstrează o slabă legătură p cu c solul numai prin câteva rădăcini. Întreaga plantă se usucă îndată ce solul Î se s încălzeşte mai mult. Este necesar ca c şi pe aceste soluri să se semene cât mai m adânc, conform fişei tehnologice. Precipitaţiile mai mari decât media nu au nici un efect sau au un efect negativ când cad în lunile februarie şi martie. Grâul din zonele secetoase, dacă primeşte ploi mai multe la începutul primăverii, se va dezvolta vegetativ prea mult la reluarea activităţii normale, cu frunze numeroase şi mari, pregătit pentru abundenţa de apă, pe care nu o găseşte mai târziu. Grâul nepregătit pentru apa puţină va suferi în perioadele de secetă şi recoltele vor scădea. O cantitate mai mare provenită din precipitaţii ce cad în jumătatea lunilor aprilie şi mai până aproape de maturitatea plantelor sporeşte recolta, dar în măsură mai mică decât o sporeşte aceeaşi cantitate de apă în lunile octombrie şi noiembrie. În această perioadă, grâul este bine dezvoltat, transpiraţia este puternică şi are nevoie de multă apă. În acest interval, grâul trece printr-o altă fază critică - înflorirea. Ploile abundente după formarea bobului micşorează recolta din cauza bolilor criptogamice, favorizate de umiditate şi căldură multă.
comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Noiembrie 2013 23
Victor VĂTĂMANU
vapori de apă. Aceşti vapori ar putea să aprovizioneze întreg teritoriul ţării cu ploi abundente. Cu toate acestea, pe teritoriul Mării Negre de la noi şi din împrejurimi cad cele mai mici cantităţi de precipitaţii din tot cuprinsul ţării. Se formează deasupra Mării Negre curenţi circulari, care duc masele de vapori pe ţărmul opus. Caracterul secetos al litoralului mării se datorează faptului că la noi el este lipsit de dealuri sau munţi care ar obliga curenţii din est şi din nord să se ridice la înălţime, unde temperatura este scăzută şi unde s-ar condensa sub formă de ploaie. Deci, aici nu se produc ploi de relief, aşa cum se înregistrează în lanţul carpatic. Vaporii de apă proveniţi din Marea Neagră sunt descărcaţi sub formă de ploi abundente în zona muntoasă a Caucazului. Coastele Mării Negre de lângă Matum, Transcaucazia, de pildă, primesc anual peste 2.000 m precipitaţii, aproximativ de cinci ori mai mult decât primeşte coasta Mării Negre de la noi. Acolo, aerul este săturat cu vapori de apă, mai ales vara. Dealurile sunt acoperite cu păduri de fag, carpen, castan, cu numeroase liane. Marginile pădurilor sunt bogate în rododendron. Solurile sunt de tipul lateritelor. Plantele care cresc în aceste regiuni absorb cantităţi foarte mari de aluminiu, aşa după cum se constată la analizele chimice. Absorbţia de aluminiu este evidentă şi după culoarea albastră-violacee a hortensiilor şi nu albăroşie, cum este culoarea lor naturală. S-a încercat să se stabilească relaţii între recolte şi repartiţia precipitaţiilor. Într-o perioadă experimentală lungă şi cu regim secetos, unde grâul de toamnă se seamănă obişnuit la începutul lunii octombrie, s-a constatat că aceeaşi cantitate de precipitaţii în plus faţă de media lunară sporeşte recolta de grâu diferit, în raport cu faza de vegetaţie care a primit plusul de precipitaţii. S-a obţinut o curbă de creştere cu variaţiuni mari. Pentru ca această curbă să fie înţeleasă mai bine, se presupune că într-o regiune unde se cultivă grâu de toamnă se înregistrează anual 480 mm. Se admite că media lunară este uniformă, de 40 mm. Dacă într-o lună se înregistrează 65 mm, deci cu 25 mm mai mult decât media lunară, iar în celelalte luni s-au înregistrat în fiecare lună câte 40 mm şi recolta a crescut cu 200 de kilograme la hectar, faţă de recolta medie, sporul de recoltă de 200 de kilograme a fost atribuit celor 25 mm înregistraţi în plus.
Avantajele utilizării seminţei certificate - momentul recoltării Faţă în faţă, sămânţa certificată cu sămânţa din hambar! Momentul adevărului! Octombrie, luna de recoltat porumbul şi de pus în balanţă rezultatele producţiei în loturile demonstrative! Încă de la înfiinţarea asociaţiei Alianţa Industriei Seminţelor din România (AISR), în anul 2012, cele nouă companii de renume internaţional (Biocrop, Caussade Semences, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour, Monsanto, Pioneer, Syngenta) cu activitate şi expertiză îndelungată în domeniul cercetării, ameliorării, producerii şi comercializării seminţelor cu genetică superioară au hotărât să aibă ca scop principal promovarea şi susţinerea utilizării seminţelor certificate, în scopul creşterii producţiei agricole din România, ne explică Antonia Ivaşcu, secretar general al AISR. În acest sens, AISR a înfiinţat loturi demonstrative, unde s-a putut vedea capacitatea productivă ridicată a „seminţei certificate”, în comparaţie cu „sămânţa din hambar”. Asociaţia, ne informează Antonia Ivaşcu, susţine şi promovează în rândul fermierilor români necesitatea 24 Noiembrie 2013
utilizării seminţelor certificate, în scopul obţinerii unei producţii mari şi de calitate, cunoscut fiind faptul că soiul, dar mai ales calitatea seminţei, influenţează într-o măsură foarte mare productivitatea şi calitatea producţiei. Mai mulţi fermieri au asistat, în luna octombrie, la prelevarea probelor şi cântăriri în unul dintre aceste loturi, în localitatea Luica, judeţul Călăraşi. „Am discutat împreună cu fermierii prezenţi şi am evidenţiat faptul că sămânţa de calitate posedă valoare genetică şi biologică, puritate varietală şi fizică, indici ridicaţi de germinaţie, MMB şi MH, sănătate şi vigoare, caracteristici care contribuie la sporirea producţiei agricole”, comentează Antonia Ivaşcu rezultatele din teren. Diferenţele mari între lotul înfiinţat cu „sămânţă certificată” în comparaţie cu „sămânţa din hambar” au fost înregistrate în cazul producţiei, care la sămânţă certificată a fost de 8.392 kg/ha. Producţia pe lotul cu sămânţă necertificată a fost doar de 1.070 kg/ha, deci de aproape opt ori mai mică. În ceea ce priveşte umiditatea, nu au fost înregistrare diferenţe semnificative (16,5 la sămânţă certificată şi 16,7 la cea necertificată).
Secretarul general al AISR menţionează că încă de la semănare au existat diferenţe în ceea ce priveşte calitatea seminţelor, cele certificate fiind produse, prelucrate şi păstrate conform procedurilor de certificare, pe când cele din hambar au fost neselectate, cu spărturi, practic un amestec de seminţe. Tehnologia de cultură aplicată a fost aceeaşi pentru ambele categorii de sămânţă, deci diferenţele de producţie s-au datorat doar calităţii seminţelor în sine. Loturile nu a fost irigate. Informarea fermierilor despre calitatea seminţelor certificate a avut scopul de a contribui la perfecţionarea permanentă a tehnologiei de cultivare a seminţelor de calitate. În acest sens, AISR sprijină recunoaşterea certificării oficiale a seminţelor şi utilizarea lor în producţie. S-a constatat că prin creşterea producţiilor obţinute (aşa cum este cazul lotului de la Luica, unde producţia este de opt ori mai mare în cazul seminţelor certificate faţă de seminţele necertificate) se acoperă implicit şi costul seminţelor, deci şi investiţia efectuată la începutul anului. „Fermierii trebuie să fie conştienţi şi siguri că prin utilizarea seminţelor certificate îşi
www.agrimedia.ro
www.agrimedia.ro
Noiembrie 2013 25
asigură calitatea seminţei şi în mod clar şi producţia scontată, folosind în acest fel mult mai bine suprafeţele arabile disponibile”, ne informează Ivaşcu. „La porumb, cultivarea din hambar presupune utilizarea automată de material genetic degradat, fiind vorba de generaţia a doua (minimum) a unui hibrid, afectată puternic de segregarea caracterelor valoroase, deci randamente diferite şi neomogene de la plantă la plantă”, ne relatează Florin Constantin, preşedinte AISR. Un alt lot a fost înfiinţat la SCDA Caracal, unde în momentul recoltării, din cauza condiţiilor climatice defavorabile, lotul nu a mai putut fi prezentat. Diferenţele s-au observat încă înainte de semănare, seminţele necertificate fiind netratate, neuniforme, cu boabe sparte şi multe impurităţi. Nu au fost făcute intervenţii tehnice pentru a dezavantaja lotul cu sămânţă necertificată. Ambele loturi au fost semănate după floarea-soarelui. Încă de la răsărire s-a observat o diferenţă considerabilă, lotul cu sămânţă necertificată având o densitate foarte mică. Ca lucrări tehnologice, au fost executate arătura de toamnă, la 27-30 cm, două discuiri şi o trecere cu combinatorul. La pregătirea solului s-au încorporat 250 kg/ha îngrăşăminte complexe (20.20.0). Semănatul s-a efectuat la data de 25 aprilie, iar răsărirea s-a înregistrat pe 4 mai. Apariţia paniculului a fost semnalată la data de 24 iunie la sămânţa certificată şi doar în 30 iunie la cea necertificată. În vegetaţie s-au aplicat 250 kg/ha azot şi un îngrăşământ foliar - Bombardier 2 l/ha. Pentru păstrerea curată a loturilor, s-au aplicat după semănat o erbicidare cu Guardian 2 l/ha, iar în vegetaţie un complex pe bază de 2,4 D-1,0 l/ha + Nicogan 1,25 l/ha + Bromotril 1 l/ha + Roller 0,4 l/ha (adjuvant). Pe parcursul perioadei de vegetaţie a fost efectuat un prăşit mecanic. Nu au fost aplicate irigări. Recoltarea a avut loc la SCDA Caracal la data de 31 august, dar, din cauza secetei atmosferice deosebit de intense din perioada 28 iulie-10 august, rezultatele înregistrate nu au fost pe măsura aşteptărilor. Astfel, la lotul cu sămânţă certificată producţia STAS de boabe înregistrată a fost de 5.806 kg/ha, faţă de doar 2.203 kg/ha la varianta cu sămânţă necertificată. S-a 26 Noiembrie 2013
putut observa totuşi că, în ciuda stresului hidric puternic, la varianta certificată s-a înregistrat un spor de producţie faţă de varianta necertificată de 163,55%, creşterea producţiei justificând pe deplin utilizarea seminţei certificate. Umiditatea la recoltare nu a înregistrat diferenţe semnificative, fiind de 12,4 la sămânţa certificată şi 12,8 la cea necertificată, pe când MH a fost de 66,7 la varianta necertificată şi de 68,3 la cea certificată. Antonia Ivaşcu explică faptul că puritatea genetică a seminţelor înseamnă garanţia pentru fermierul cultivator, şi anume că doza de seminţe achiziţionată de la furnizorul producător de seminţe conţine în proporţie covârşitoare doar seminţele varietăţii înregistrate oficial şi menţionate de producător pe sac şi mai ales faptul că doza de seminţe nu conţine în nici un caz seminţe de alte plante, cum ar fi buruienile şi paraziţii, peste dozele maxime admise, care sunt foarte stricte, iar nivelul de germinaţie se situează întotdeauna peste limitele minime admise. Iată de ce fermierii sunt sfătuiţi permanent să cumpere seminţe certificate şi nu să cumpere seminţe contrafăcute de la diverşi furnizori necunoscuţi sau să utilizeze sămânţa păstrată ani de zile în hambar şi reutilizată la infinit, până la degenerarea soiului/hibridului. „Sămânţa certificată este întotdeauna însoţită de un certificat de calitate, unde fermierul poate găsi valori exacte ale germinaţiei, purităţii, MMB. În cazul seminţei certificate, germinaţia boabelor este la nivel optim, fiind asigurată o densitate optimă şi prin urmare o producţie stabilă din punct de vedere calitativ şi cantitativ”, ne-a asigurat Antonia Ivaşcu. „Vorbind despre sămânţa certificată, pe care o recomandăm permanent
fermierilor, ne gândim la unele aspecte care nu trebuie scăpate din vedere de aceştia, specifică Antonia Ivaşcu, şi anume: - utilizarea seminţelor certificate asigură obţinerea unor producţii crescute şi stabile în condiţiile climatice tot mai dificile din ultimii ani din ţara noastră; - prin utilizarea seminţei certificate se garanteză menţinerea structurii genetice şi biologice iniţiale a soiului şi se asigură totodată şi seminţe cu capacitate foarte bună de germinare; - seminţele certificate au indici ridicaţi de puritate varietală, valoare culturală şi stare sanitară, care concură la sporirea producţiei şi, implicit, la creşterea calităţii producţiei; - folosirea seminţelor certificate permite raţionalizarea folosirii inputurilor în agricultură (îngrăşăminte, produse de protecţia plantelor), precum şi utilizarea celor mai eficiente tehnologii de înfiinţare şi întreţinere a culturilor (lucrări minime); - doar în acest mod se asigură menţinerea seminţelor din categoriile biologice superioare la speciile de bază, care ocupă suprafeţele cele mai mari din agricultura României (circa 70%); - folosirea seminţelor certificate duce în mod implicit la un control mai bun împotriva bolilor şi al buruienilor, prin utilizarea soiurilor cu genetică superioară; - prin folosirea seminţei certificate, fermierii au acces la un sistem internaţional standardizat de calitate, prin controlul şi inspecţia oficială de stat a seminţelor; - seminţele certificate sunt urmărite pe tot traseul lor, în acest mod reducânduse mult riscurile de achiziţionare de sămânţă contrafăcută. Pentru evitarea folosirii unor seminţe depreciate din punctul de vedere al valorii biologice şi culturale şi implicit al capacităţii reduse de producţie a acestora, AISR le recomandă fermierilor reînnoirea anuală a stocurilor cu sămânţă din categoriile biologice care asigură producţii ridicate şi de calitate. În fapt, avantajele pe care le aduce fermierilor utilizarea seminţelor certificate se referă la creşterea producţiilor obţinute cu peste 45% şi asigurarea trasabilităţii producţiei conform cerinţelor normelor europene. În acelaşi timp, se reduce riscul de contrafacere a seminţelor apărute din ce în ce mai mult pe piaţa românească în ultimul timp.
www.agrimedia.ro
www.agrimedia.ro
Noiembrie 2013 27
Solul este populat nu numai de bacterii, actinomicete, ciuperci şi alge, care împreună constituie microflora, dar şi de o abundentă microfaună şi macrofaună. Această micro- şi macrofaună este reprezentată prin protozoare, nematozi, viermi, insecte şi multe mamifere. Cele mai numeroase sunt protozoarele, animale unicelulare, de mărimi care variază de la microni până la centimetri. Aceste celule animale sunt lipsite de clorofilă, dar sunt protozore care fac legătura cu regnul vegetal şi care seamănă cu algele. Acestea posedă cloroplaste cu clorofilă.
Micro şi macrofauna solului Protozoarele s-au clasificat după modul cum se pot deplasa: flagelate (Mastigophota), care se mişcă cu ajutorul flagelelor; rhizopodele (Sarcodinia), care se mişcă cu ajutorul unor prelungiri protoplasmatice numite pseudopodii; ciliatele, care au perişori (cili) ce se păstrează întreaga lor viaţă; sporoza, parazite ce nu au organe de mişcare. Primele trei grupe se găsesc în sol şi acestea vor fi luate în consideraţie. Flagelatele au de la unu până la patru flagele. Ele sunt mici, 5-20 de microni lungime. Din această grupă fac parte microorganismele care conţin clorofilă şi se hrănesc cu plante verzi. Cele mai frecvente genuri din această grupă sunt: Bodo, Cercobodo, Tetramites. Genurile care posedă clorofilă sunt: Euglena şi Chlamidomonas. Rhizopodele (Sarcodina) se mişcă cu ajutorul prelungirilor protoplasmatice şi din această cauză forma corpului se schimbă des. Cele mai frecvente genuri sunt: Amoebă, Biomyxa, Euglypha, Naegleria. Ciliatele se mişcă cu ajutorul perişorilor care înconjoară celula. Perii sunt mici şi numeroşi. Un singur organism unicelular posedă câteva mii de perişori. Ciliatele terestre sunt mici, 10-80 de microni lungime, spre deosebire de cele acvatice, care au 28 Noiembrie 2013
lungime de 2 mm. Cele mai frecvente ciliate sunt: Calpoda, Colpidium, Urileptus, Voriticella, Balantidium. Cele mai numeroase protozoare din sol sunt din grupa Flagelate, de la 10.000 la 100.000 într-un gram de sol. În soluri umede, numărul lor este mai mare. Protozoarele se găsesc în număr mai mare în stratul arabil al solului, până la 15 cm adâncime. Se întâlnesc protozoare, dar mult mai puţine, în straturile mai adânci ale solului. La 1 metru adâncime ele dispar. Factorul principal care limitează numărul de protozoare din sol este apa. Când solul este bine aprovizionat cu apă, protozoarele desfăşoară o activitate fiziologică normală şi se deplasează cu uşurinţă în sol. Flagelatele sunt
mai tolerante la un conţinut scăzut de apă. Ele pot activa şi în soluri mai uscate. Ciliatele însă nu pot trăi decât în soluri cu un conţinut mare de apă. Protozoarele din sol sunt mai mici decât cele din apele stătătoare. Ele sunt active numai când solul este bine umezit, condiţie care le permite să înoate în soluţia solului. Pentru acest motiv, sunt mai numeroase şi mai active în solurile irigate. S-au găsit numeroase protozoare în gunoiul de grajd în curs de fermentare, dintre care 60 de specii de Flagelate, 35 Rhizopode şi 27 Ciliate. Numărul protozoarelor în sol este maximum primăvara, de îndată ce se topeşte zăpada, şi în timpul
www.agrimedia.ro
www.agrimedia.ro
prin aceasta la descompunerea ei, alte specii se hrănesc cu protozoare şi chiar cu bacterii. Sunt şi sute de specii parazite pe rădăcinile plantelor. Pentru ţara noastră sunt de menţionat nematodul rădăcinilor (Heterodera marioni), nematodul sfeclei (Heterodera schachtii), nematodul auriu al cartofului (Heterodera rostochiensis) şi alţi nematozi. Microoorganismele din seria animală iau parte la procesul de formare a solului şi participă la granularea particulelor elementare. Această prelucrare continuă a materiei organice şi amestecul ei cu materia minerală o fac şi alte grupe de animale care populează solul şi care împreună cu grupele de microorganisme menţionate mai înainte alcătuiesc fauna solului: larve de insecte, acarieni, miriapode, râme. Este de reţinut, din acest punct de vedere, rolul pe care-l exercită râmele. Acestea străbat pământul necontenit, la diferite adâncimi, în raport cu starea lui de umiditate. Râmele preferă solurile lutoase, bogate în materie organică şi calciu solubil din abundenţă. Numărul lor variază foarte mult, de la câteva sute până la 2 milioane la hectar. Sunt foarte sensibile la aciditate. În solurile foarte acide, unde cantitatea de calciu este deosebit de scăzută, râmele nu se înmulţesc. Amplitudinea de variaţie a pH-ului este între 5,6 şi 8,3. Cele mai numeroase se găsesc în solurile cu un pH cuprins între 7 şi 7,6. Numărul lor se reduce în solurile sărace în materie organică. Prin administrarea gunoiului de grajd, numărul râmelor creşte mult, de la 30.000-40.000 până la 2 milioane la hectar. Se hrănesc cu materie organică, frunze, resturi de ierburi etc., ca orice animal erbivor.
În păduri, aproximativ 10% din frunzele arborilor căzute la suprafaţa solului sunt consumate de râme. Se hrănesc însă şi cu materie vegetală, amestecată cu cea minerală. Râmele trec prin corpul lor cantităţi foarte mari de sol, din care reţin o parte din materia organică. Particulele de sol ce trec prin tubul digestiv al râmelor se amestecă cu sucul gastric, lipicios, şi ies sub forma unor macroagregate. Charles Darwin, care s-a ocupat de rolul râmelor în natură, a arătat că prin corpul lor trece în fiecare an o cantitate de sol care poate acoperi suprafaţa uscatului cu un strat de 5 mm grosime. În 60-70 de ani, ramele pot trece prin corpul lor întreg stratul arabil al solului, de 20 cm grosime. După N.A. Dimo, primăvara râmele scot la suprafaţa solului 15-20 de tone de excreţii la hectar, iar într-un an, pe metrul pătrat, 2,02 kilograme de pământ în sol forestier şi 8,13 kilograme în sol de păşune. Aceasta înseamnă că râmele prelucrează complet, în 20 de ani, un strat de sol de 5,4 cm grosime, în primul caz, şi de 19,8 cm, în al doilea caz. În România, s-au identificat până acum şapte genuri, cu 47 de specii de râme. De plidă, numai în Banat s-au găsit trei genuri, Allolobophora, Octolasium şi Lumbricus. Râmele găsesc în unele soluri de la noi condiţii foarte favorabile de înmulţire şi creştere. Se citează că în Banat, în lacovişti, soluri bogate în materie oganică, cu suficientă umezeală în cursul verii, cu mult calciu în stratul de la suprafaţa solului, a fost găsită cea mai mare râma din Europa şi Asia, şi anume: Allolobophora robustă, cu lungime de 30-40 cm (uneori poate ajunge chiar şi la 1-1,10 metri) şi diametrul de 1,5-1,8 cm. Chiar şi animalele superioare joacă un rol în prelucrarea solului, de pildă rozătoarele din stepă sapă galerii, care se astupă adesea cu pământ din alt orizont. Se formează astfel crovotinele, caracteristice pentru solurile de stepă. Hârciogii aduc la suprafaţă din adâncime sol cu structură. În pădure, mamiferele mari - porcul mistreţ, cerbul, căprioarele etc., contribuie la amestecarea humusului în substratul mineral, la îngroparea seminţelor şi la regenerarea pădurilor.
comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Noiembrie 2013 29
Victor VĂTĂMANU
toamnei, după perioade ploioase. Existenţa protozoarelor în sol este legată deci de umiditate mare şi de prezenţa materiei organice. Speciile a căror nutriţie se face pe seama materiei organice iau parte la transformarea acestei materii şi la amestecul ei intim cu materia minerală. Când solul se usucă, activitatea protozoarelor se reduce şi numărul lor scade. Ele îşi acoperă corpul cu o membrană groasă, se închistează şi trec în stare de anabioză, stare în care se menţin multă vreme, mai mulţi ani, până se ivesc din nou condiţii prielnice. Suportă temperaturi mai scăzute decât celelalte microorganisme. Cele mai numeroase protozoare se hrănesc cu materie organică solubilă şi cu bacterii, alge sau alte protozoare. Ele posedă toate enzimele necesare descompunerii proteinelor, polizaharidelor, monozaharidelor şi lipidelor. S-a stabilit că protozoarele din grupa Rhizopode, pentru a se divide, deci pentru a se forma două celule, consumă până la 40.000 de bacterii. Bacteriile însă se înmulţesc repede şi pe măsură ce sunt consumate se refac, din această cauză se păstrează un echilibru între numărul de bacterii şi protozoare. Fluctuaţiile numerice de bacterii şi protozoare sunt foarte mari în cursul unei singure zi. Pe lângă protozoare, sunt şi alte organisme din lumea animală care trăiesc în soluri mlăştinoase. Dintre acestea se pot menţiona rotiferele, care sunt animale minuscule şi care au la partea anterioară un disc prevăzut cu cili, care se poate contracta. Aceşti cili ajută ca hrana care se găseşte în apa din sol să pătrundă în corp, unde este digerată. Rotiferele îndeplinesc un rol însemnat în circuitul materiei organice în sol. În sol se mai găsesc: nematozi, viermi microscopici şi macroscopici. Cei microscopici sunt de ordinul câtorva microni. Cei macroscopici ajung până la 2 cm lungime. Ouăle viermilor şi chiar viermii adulţi sunt foarte rezistenţi la uscăciune şi pot rămâne în stare de viaţă latentă mulţi ani. Se citează de către mai mulţi autori (Irimie Staicu şi alţii) că au rezistat până la 39 de ani. Până acum au fost descrise câteva mii de specii. Nematozii au corpul transparent şi în formă de fus. Unele specii se hrănesc cu materie organică şi contribuie
Angelica este o specie medicinală şi aromatică, ale cărei organe, aproape toate, conţin principii active, în unele ţări acestea utilizându-se concomitent. Cu toate acestea, după cum prezintă E. Păun şi colab. (1986), cerinţele nu sunt prea mari, cultura necunoscând o amploare deosebită nici acolo unde folosirea ei are tradiţie şi unde are loc o valorificare completă a principalelor organe ale plantei.
Tehnologia de cultivare pentru cultura de angelică (Angelica archangelica L.) Studiul efectuat de Viorica Cucu şi colab. (1982) a evidenţiat conţinutul fiecăruia dintre aceste organe în ulei volatil şi deosebirile dintre ele în ceea ce priveşte prezenţa sau ponderea componentelor de bază ale acestuia. În România, rizomul şi rădăcinile se utilizează în afecţiunile stomacale şi ale intestinelor pentru a spori funcţiile secretorii şi a micşora procesele de fermentaţie.
timpurie a acestor culturi creează posibilitatea pregătirii corespunzătoare a terenului, astfel ca la sfârşitul lunii august, începutul lunii septembrie să se facă însămânţarea. Cerealele, şi în special culturile prăşitoare (cartof, sfeclă), fertilizate cu îngrăşământ organic sunt premergătoare ideale pentru angelică în cazul când această cultură se realizează prin răsad. Angelica nu trebuie să revină pe acelaşi teren mai devreme de 5,5-6 ani.
Locul în asolament - deşi este o plantă perenă, şi în cultură angelica se menţine uneori doi ani; studiile efectuate au demonstrat că, pentru producţia de rădăcini, păstrarea plantelor şi în stadiul generativ nu este eficientă. Astfel tratată cultura, problema asolamentului se simplifică, deoarece seminţele de angelică trebuie să se însămânţeze imediat după recoltare (luna august). De aceea se impune ca plantele premergătoare să părăsească terenul cât mai devreme. În cazul folosirii răsadului, această cerinţă nu mai este necesară. Între plantele premergătoare recomandate se numără borceagurile, culturile pentru masă verde, speciile leguminoase cu o perioadă de vegetaţie mai scurtă. Recoltarea 30 Noiembrie 2013
Fertilizarea - este o specie recunoscătoare faţă de aplicarea îngrăşămintelor. Producţia de rădăcini sporeşte considerabil în cazul fertilizării cu gunoi de grajd, aplicat, de regulă, plantei premergătoare în doză de 20-25 t/ha. Fosforul contribuie, de asemenea, la creşterea sistemului radicular, a vigurozităţii plantelor, doza optimă fiind cuprinsă între 60 şi 70 kg/ha ş.a. Înaintea arăturii de bază, o dată cu fosforul se aplică şi potasiul, în cantitate de 40-50 kg/ha ş.a. Acesta, împreună cu celelalte elemente fertilizante, realizează un echilibru favorabil creşterii plantelor. Azotul se administrează, de asemenea, în doze moderate, 40-50 kg/ha ş.a,
primăvara fiind încorporat cu prilejul primei praşile în culturile semănate în august sau plantate toamna. În culturile realizate prin răsad produs în paturi semicalde, azotul se aplică după plantare. O schemă de aplicare a îngrăşămintelor poate cuprinde: azot, 60-70 kg/ha, fosfor, 100-120 kg/ha, potasiu, în doze şi mai mari, 150-180 kg/ha (Hornok, 1978).
Pregătirea solului - lucrarea de bază a solului trebuie să se facă la o adâncime mai mare, 30-32 cm, şi de preferat imediat după recoltarea plantei premergătoare. În condiţii de secetă, aceasta se amână, terenul lucrându-se la început cu grapa cu discuri sau chiar cu plugul, dar superficial. În ambele situaţii, până la semănat terenul se lucrează cu cultivatorul sau cu grapa cu discuri. Se înţelege că aceste măsuri în sine, precum şi rigurozitatea cu care trebuie să se execute au în vedere situaţia semănatului direct la sfârşitul verii al acestei specii şi existenţa premergătoarelor timpurii. În cazul plantării cu răsad, lucrarea de bază a solului se face după recoltarea plantei premergătoare, la adâncimea precizată. Pregătirea patului germinativ
www.agrimedia.ro
se execută cu câteva zile înainte de semănat sau de plantat, cu exigenţe mai mari în situaţia înmulţirii prin semănat direct. Pentru această lucrare se foloseşte combinatorul sau grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi reglabili. Realizarea unui pat germinativ corespunzător presupune o mărunţire adecvată a stratului de încorporare a seminţelor, nivelarea şi tasarea acestuia.
Modul de înmulţire - angelica se înmulţeşte prin sămânţă. Specific seminţei acestei specii este slaba germinaţie constatată chiar imediat după recoltare. Mai mult decât atât, aceasta se reduce treptat, dar într-un interval destul de scurt. Astfel, s-a determinat că în decurs de 80 de zile germinaţia a scăzut cu 50%. Problema este insuficient studiată şi până la stabilirea aspectelor legate de biologia seminţei este necesar a folosi acea epocă de semănat care asigură o germinaţie maximă. Culturile de angelică se pot realiza atât prin răsad produs în strat rece sau în paturi semicalde, cât şi prin semănatul direct în câmp. Datele de producţie obţinute în reţeaua de cercetare evidenţiază faptul
www.agrimedia.ro
că între semănatul direct în câmp şi metoda producerii răsadului nu sunt diferenţe semnificative. În acelaşi timp, este important a folosi posibilităţile seminţei şi ale plantei şi a alege epoca adecvată de semănat şi de transplantat.
între producţia de rădăcini a variantelor semănate în august, în comparaţie cu aceea a variantei semănate şi plantate în primăvară. Alegerea metodei de semănat în august, direct sau în strat rece, depinde de posibilităţile unităţii cultivatoare, rezultatele de producţie fiind practic egale.
Epoca de semănat - plantat - din cauza facultăţii germinative slabe, care se reduce o dată cu trecerea timpului de la recoltare, este oportun să se aleagă ca moment al semănatului luna august. Aceasta presupune ca, după ce seminţele au fost recoltate şi condiţionate, să se treacă imediat la semănat. Semănatul se poate face direct în câmp sau în straturi reci. În paturi semicalde, semănatul are loc la începutul lunii martie. Transplantarea materialului din straturi reci se face la sfârşitul lunii octombrie, iar a celui din paturi semicalde, la începutul lunii mai. Deoarece plantele au un ritm mai alert de creştere în fazele timpurii, epoca de semănat în paturi semicalde şi plantarea în mai nu oferă posibilităţi optime plantelor, ca interval de timp, să formeze plante viguroase şi un sistem radicular bogat până în toamnă. De aceea apar diferenţe aşa de mari
Distanţa şi adâncimea de semănat - plantat - rezultatele aceloraşi cercetări (Laza şi Heltmann, 1967) subliniază faptul că o dată cu sporirea numărului de plante pe unitatea de suprafaţă creşte şi producţia de rădăcini. Plantarea la distanţă de 60/40 cm s-a dovedit a fi cea mai bună, producţia de rădăcini obţinută de pe această variantă fiind mai mare cu 11,7 q/ha faţă de cea plantată la 80/60 cm. Mai mult decât atât, şi conţinutul în ulei volatil al rădăcinilor a fost mai mare în cazul densităţii de 42.000 de plante/hectar (60/40 cm). Pe baza acestor rezultate, se recomandă plantarea la distanţe de 60 cm între rânduri şi 30-40 cm între plante pe rând. În cazul semănatului direct, se va menţine aceeaşi distanţă între rânduri, rărirea plantelor pe rând făcându-se astfel ca să se realizeze o desime de 50.000-55.000 de
Noiembrie 2013 31
plante/hectar. Cercetările efectuate în acest domeniu au condus la recomandarea ca în cazul semănatului direct să nu se păstreze în cultură o desime mai mare de 15 plante/metru liniar. Alte studii au scos în evidenţă faptul că densitatea mare determină formarea de rădăcini mai subţiri, care sunt mai bogate în ulei volatil (Van Os şi Van Den Hoek, 1959). În straturi reci, distanţa dintre rânduri variază între 15 şi 20 cm, iar în paturi semicalde, între 7 şi 10 cm. În loturile speciale pentru producerea de sămânţă, distanţa dintre plante pe rând se va mări, putând ajunge la 50-60 cm. Adâncimea de semănat variază după tipul de sol între 2 şi 3 cm.
Norma de sămânţă - răsad cantitatea de sămânţă necesară pentru un hectar va ţine cont de facultatea germinativă, având în vedere situaţia specială a seminţei, şi va fi cuprinsă între 10 şi 12 kg/ha. În straturi reci, cantitatea de sămânţă se va calcula ţinând seama de distanţa dintre rânduri; în general, norma va creşte, ajungând până la 20-22 kg sămânţa/ha. Sămânţa de angelică trebuie să aibă germinaţia de minimum 50% pentru clasa I şi 40% pentru clasa a II-a, iar puritatea trebuie să fie cuprinsă între 95 şi 90% (clasa I, respectiv clasa a II-a). Pentru plantarea fiecărui hectar de angelică trebuie să se producă cel puţin 60.000 de fire de răsad. După fasonare, răsadul se plantează manual, la o adâncime mai mare cu 1-2 cm decât cea la care a crescut în straturi. Pentru semănatul în câmp se folosesc semănătorile SUP-21 sau SUP-29, la care se vor monta distribuitoare cu pinteni cu feţele laterale plane; mecanismul de distribuţie se reglează orientativ, la poziţia B-16.
Victor VĂTĂMANU
Lucrările de întreţinere - o grijă deosebită, mai ales în faze timpurii, trebuie acordată culturilor realizate prin semănatul direct, unde se intervine prin praşile manuale, mecanice şi pliviri imediat ce plantele au răsărit. Aceste lucrări se repetă, pentru ca permanent cultura să fie curată de buruieni. Tot la aceste culturi se execută şi rărirea plantelor, operaţie care se efectuează toamna sau primăvara, după reluarea vegetaţiei. Este preferabilă însă rărirea de primăvară, care are în vedere respectarea desimii plantelor după ieşirea lor din iarnă. În culturile obţinute prin răsad, prima 32 Noiembrie 2013
lucrare care se execută este o praşilă de afânare a solului tasat cu prilejul plantării. La 8-10 zile după plantare, cultura se controlează şi se completează eventualele goluri. Praşilele mecanice şi manuale, precum şi plivirile sunt necesare mai ales în prima parte a perioadei de vegetaţie şi se execută ori de câte ori este nevoie. O dată cu formarea rozetei de frunze, în a doua parte a perioadei de vegetaţie (iulie-august) întreţinerea este uşurată datorită numărului de buruieni mai redus, acestea fiind înăbuşite de foliajul bogat al plantelor. Este posibil ca în unii ani de cultivare să apară un procent de 1-4% de tije florale. Acestea se vor îndepărta cu secera, imediat după ce s-au observat, pentru a da posibilitatea plantelor să-şi dezvolte sistemul radicular.
Boli, dăunători - combatere - atacul de boli la această specie este sporadic şi de intensitate redusă. S-a semnalat totuşi în ultimul timp prezenţa manei, produsă de Plasmopara nivea (Mart.), şi a ruginii, produsă de Puccinia aggelicae (Fuck). Dintre dăunători, cu o frecvenţă mai mare se întâlneşte Systole albipennis Nick (viespea angelicăi), care poate produce pagube care ajung la 40-45% din potenţialul de producţie al angelicăi. Tratamentele împotriva bolilor şi a dăunătorilor sunt recomandate de către specialiştii fitosanitari, prin emiterea buletinului fitosanitar, cu indicarea substanţei, a dozei şi a modului de aplicare pentru o bună combatere.
Recoltarea - epoca de recoltare - în cultură, angelica se tratează ca o specie anuală, recoltarea rădăcinilor având loc toamna.
Modul de recoltare - într-o cultură reuşită, nu este economic ca plantele să se menţină 2 ani. Până în toamna primului an se pot obţine în mod obişnuit rizomi scurţi, groşi, cărnoşi, cu numeroase rădăcini, a căror lungime şi grosime corespund cerinţelor, dar în acelaşi timp plantele vegetează până în apropierea îngheţului, menţinându-se şi un foliaj al rozetei destul de bogat, ceea ce constituie un impediment pentru recoltare. De aceea, o bună premergătoare recoltării o reprezintă cosirea părţilor aeriene (mecanic sau cu coasă), lăsarea acestora câteva zile să se deshidrateze şi adunarea lor, urmând apoi recoltarea propriu-zisă. Operaţia de recoltare a părţilor subterane
este posibil să înceapă şi direct, prin dislocarea acestora, scuturarea de pământ şi adunarea în grămezi. Lucrarea se poate face cu plugul sau cu dislocatoarele pentru sfeclă. Alte utilaje (maşina de scos cartofi) acţionează mai superficial şi în sol rămâne un procent mai mare de rădăcini. O lucrare obligatorie care se efectuează tot în teren este recoltarea rozetei sau a restului de rozetă de frunze. Recoltarea de fructe (seminţe) se face în anul al II-lea de vegetaţie de pe loturi semincere, special organizate, sau de pe parcele delimitate dintr-o cultură şi menţinute şi în stadiul generativ. Pentru a evita scuturarea, recoltarea fructelor se face în două etape: mai întâi se recoltează umbela principală, prin scuturare în coşuri mici sau în vase de material plastic; după câteva zile, când fructele celorlalte umbele se află la începutul maturităţii, se taie cu secera întreaga inflorescenţă şi se aduce la adăpost. Aici, într-un strat subţire sau legate în mănunchiuri şi atârnate pe sfoară sau de cuie pe pereţi, se lasă să se finalizeze maturarea. Treierarea se face manual, pentru cantităţi reduse, sau cu batoza ori combina. Pentru condiţionare se folosesc vânturători şi selectoare, la care se fac reglajele corespunzătoare.
Prelucrarea materiei prime Condiţionarea - după transportarea rădăcinilor din câmp, urmează spălarea, care trebuie să se facă într-un timp scurt, în apă permanent proaspătă, beneficiind de utilajele pentru spălat morcovi sau sfecla furajeră. Uscarea - după spălare, rădăcinile se lasă un timp să se scurgă de apă, după care se transportă la locul de uscare. În mod natural, uscarea se poate realiza pe platforme betonate, în şoproane, magazii sau poduri curate şi bine aerisite. Folosirea uscătoarelor cu aer cald înlătură neajunsurile uscării naturale pe timpul toamnei cu vreme răcoroasă şi umedă. Temperatura optimă de uscare în uscătorii este de 35-40 de grade Celisus. De pe un hectar se pot obţine 15-20 qintale de rădăcini uscate, dar recolta obişnuită variază între 10 şi 12 qintale la hectar. Raportul de uscare este de 4-5:1.
Ambalarea, depozitarea după uscare, rădăcinile se lasă câteva zile în depozite în vrac, după care urmează ambalarea în saci sau baloturi de pânză. Locurile de păstrare vor fi curate, aerate, lipsite de umezeală.
www.agrimedia.ro
www.agrimedia.ro
Noiembrie 2013 33
Răzvan SĂLAI
160 de ani de Kwizda. Cinci generaţii - aceleaşi pasiuni: inovaţie, calitate şi parteneriate de succes Încă de la fondarea companiei, acum 160 de ani, Kwizda a fost o afacere de familie din Austria. De-a lungul timpului, Kwizda Group a devenit o companie multinaţională, cu filiale în mai multe ţări din Europa. În prezent, Kwizda ocupă poziţia de lider în mai multe sectoare: farmaceutic (producţie şi distribuţie), protecţia pplantelor şi ş materiale ppentru izolaţii ţ în
construcţii. Divizia Agro a fost înfiinţată în 1926 de către Richard Kwizda, care prin cunoştinţe şi angajament a ajutat decisiv la dezvoltarea şi managementul produselor de protecţie a plantelor. Kwizda Agro este prezentă pe piaţa central şi est-europeană în domeniul produselor de protecţie a plantelor şi biocidelor, fiind cunoscută ca o companie cu un potenţial mare şi ş sustenabil de creştere. ş
Fabrica Leobendorf Competenţă şi cercetare în formularea produselor de protecţie a plantelor - pentru o agricultură sănătoasă şi productivă. Aceasta a fost iniţial construită ca depozit central, în 1978. Pe măsură ce compania a luat amploare, premisele au fost extinse către procesul de producţie. Astăzi, fabrica Leobendorf dispune de facilităţi de producţie şi echipamente de laborator conform normelor şi tehnologiilor de top, acestea având o contribuţie semnificativă la dezvoltarea formulărilor inovative în conformitate cu standardele internaţionale de ultimă generaţie. Fabrica are ca principale domenii de producţie: insecticide, fungicide, erbicide si biocide. Pot fi procesate atât substanţe active deja folosite în industrie, cât şi substanţe active noi în numeroase tipuri de formulări datorită celor mai noi echipamente şi tehnologii.
Fabrica Marchtrenk cercetarea şi dezvoltarea tehnologiei seminţelor vor fi întotdeauna ingredientele-cheie. FABRICA KORNEUBURG
34 Noiembrie 2013
În fabrica Marchtrenk Sareea se produce o gamă foarte largă de seminţe
www.agrimedia.ro
FABRICA LEOBENDORF
pentru t dif diferite it culturi, lt i fii fiindd acordată d tă o atenţie deosebită tehnologiei seminţelor. Managementul calităţii este o componentă integrală a procesului de producţie, competenţele personalului şi controlul calităţii oferind cu rigurozitate şi eficienţă produsul finit.
Statiunea de Cercetare Agricolă - ATC Gerhaus. Pentru o creştere optimă şi o protecţie continuă a culturilor agricole. ATC - Agro Trial Center GmbH acreditat GEP/GLP dispune de know-how şi echipamente necesare dezvoltării şi testării produselor de protecţie a plantelor în vederea omologării. Echipamentele de ultimă generaţie şi competenţele specialiştilor permit testarea la cel mai înalt nivel a seminţelor, produselor de protecţie a plantelor şi îngrăşămintelor pentru tehnologiile proprii şi, de asemenea, efectuarea testelor biologice pentru partenerii noştri - marile companii multinaţionale din industrie.
ATC - GERHAUS
şi produse de igienă publică. „Acum trei ani, am pornit împreună la drum cu multe promisiuni: să vă fim alături şi să clădim împreună parteneriate puternice, să venim în faţa dumneavoastră cu o echipă dinamică de oameni profesionişti care vă pot sprijini în activităţile necesare fermelor atât cu vasta experienţă în domeniul agricol, cât şi cu produsele performante şi de înaltă calitate. Iată că astăzi, la aniversarea celui de-al treilea an de succes în România, putem să afirmăm că am reuşit să realizăm o creştere sănătoasă, bazată pe dezvoltarea parteneriatelor împreună cu fermierii şi companiile multinaţionale din industria input-urilor pentru agricultură. În continuare, munca noastră se va concentra pe două puncte strategice: dezvoltarea unei reţele mari de parteneri, atât fermieri, cât şi distribuitori, şi pe de altă parte cooperarea intensivă pe termen lung cu marile companii din industrie. Ca rezultat, asigurăm accesul direct la inovaţiile apărute de piaţa produselor de protecţie a plantelor şi oferim fermierilor parteneriate de încredere bazate pe respect reciproc. Sprijim agricultura durabilă, concentrându-ne pe două aspecte esenţiale: managementul integrat al culturilor agricole şi protecţia oamenilor şi a mediului înconjurător”, ne-a declarat Răzvan Sălăi, director general Kwizda Agro România.
Fabrica Val d’Izé - producţie inovatoare a biocidelor. Produsul finit este rezultatul utilizării unor utilaje şi tehnologii de ultimă generaţie. Punctele forte le reprezintă flexibilitatea şi o gamă diversificată de ambalare a produselor, atât în formă lichidă, cât şi solidă. Capacitatea de extindere şi producere a fabricii este într-o continuă expansiune. Din 2010, grupul Kwizda a lansat Kwizda Agro România, cu patru divizii de business - produse pentru protecţia plantelor, seminţe, îngrăşăminte
www.agrimedia.ro
FABRICA MARCHTRENK
Noiembrie 2013 35
„Întrucât nu se pot prevedea nici regimul ploilor şi al zăpezilor care variază de la an la an, nici mersul temperaturilor şi, în consecinţă, nici umiditatea relativă, ne găsim de multe ori în agricultură în faţa neprevăzutului, alcătuit dintr-un complex de necunoscute. De aceea, metodele noastre de muncă în agricultură trebuie să fie adaptate necunoscutului, să fie preventive. Cu alte cuvinte, să ne pregătim totdeauna de apărare împotriva oricărei secete care poate apărea, aplicând mereu cele mai adecvate măsuri agrotehnice specifice regiunilor uscate, astfel ca atunci când va apărea seceta să avem rezerve de apă păstrate în sol, pentru a învinge sau atenua efectele ei şi a susţine recolta.“ D.C. Săndoiu, Arăturile, 1973
Influenţa secetei în agricultura României M. Bularda (2007) consideră că, în condiţiile în care seceta prezintă tendinţe îngrijorătoare de intensificare, până la creşterea riscului de deşertificare pe mari suprafeţe la nivel planetar şi când în ţara noastră aceste procese tind să afecteze aproape o treime din teritoriu, este necesară o prezentare continuă a mijloacelor de limitare a influenţelor dăunătoare ale secetei în agricultură. Acelaşi autor consideră că problema secetei nu este nouă. Preocupări de a folosi diverse metode de a face agricultură cu succes în regiunile secetoase au existat şi la unele popoare vechi, dar concretizarea lor într-un sistem denumit dry farming s-a realizat de-abia în secolul al XIX-lea, în Marea Câmpie din centrul Statelor Unite ale Americii. Sistemul de dry farming (agricultură în condiţii de secetă) şi-a demonstrat performanţele şi a fost perfecţionat într-o perioadă de peste un secol. La tehnica specială a acestui sistem şi desigur şi la rezultatele deosebite obţinute în România de către D.C. Săndoiu în experienţele de câmp (1932-1941) s-a referit G. Ionescu-Şişeşti când a scris: „Irigaţia şi tehnica specială sunt mijloace de a face agricultură în regiunile secetoase, cu puţine precipitaţii şi evaporaţie intensă (Agrotehnica, vol. I, 1947). Rezultatele obţinute de către D.C. Săndoiu au demonstrat în perioada aceea că numai cu lucrări raţionale ale solului producţia a putut fi sporită la grâu şi la porumb boabe până aproape de dublare, faţă de tehnica tradiţională. Acest fenomen, 36 Noiembrie 2013
care poate fi considerat ca un moment de cotitură în ştiinţa şi practica agricolă din România, l-a determinat probabil pe Şişeşti să enunţe un adevăr aproape axiomatic, cu valabilitate nelimitată: „Factorul limitativ sau factorul minim al producţiei agricole în stepă, în stadiul în care ne găsim, nu este apa, ci lucrările culturale. Deficitul de producţie, prin neaplicarea lucrărilor culturale raţionale, însemează miliarde în fiecare an pentru economia ţării“. I.M. Taru (2007) consideră că seceta este un fenomen complex, determinat de unele interacţiuni multiple dintre factorii climatici (precipitaţii, temperatură etc.), sol cu rezerve de umiditate, relief, vegetaţie şi factorul uman, prin sistemul de agricultură practicat etc. Dependenţa secetei de climă a fost limitată numai la precipitaţii încă de la începutul secolului al XX-lea. Astfel, Windtsoe, în anul 1921, diferenţiază patru regiuni climatice la nivelul globului terestru: regiuni aride, cu mai puţin de 250 mm anual; regiuni semiaride, cu precipitaţii cuprinse între 250 şi 500 mm anual; regiuni subumede, cu precipitaţii cuprinse între 500 şi 750 mm anual; regiuni umede, cu precipitaţii de peste 750 mm anual. Prin încadrarea în aceste limite s-a stabilit că 15% din suprafaţa globului terestru se află în regiuni aride, 30% în regiuni semiaride, 20% în regiuni subumede şi 25% în regiuni umede. Analizat în functie de cantitatea de precipitaţii, teritoriul României a fost
delimitat în trei regiuni climatice: a) regiunea semiaridă, în care se înregistrează mai puţin de 500 mm precipitaţii anual; b) regiunea care poate fi denumită subumedă, delimitată în zonele cu 500-600 mm; c) regiunea umedă, cu peste 600 mm precipitaţii anuale. Caracterizarea zonelor secetoase numai în funcţie de precipitaţii este aproximativă şi trebuie completată cu al doilea factor foarte important, şi anume temperatura. Aceasta determină pierderea apei din sol prin evaporaţie (consum neproductiv) şi favorizează transpiraţia plantelor (consumul productiv al apei). Hotărâtor pentru a caracteriza un climat din punct de vedere al aridităţii sau umidităţii este raportul dintre precipitaţii şi temperatură. Pe această bază, Kopeen (1918) demonstrează că seceta depăşeşte limitele stabilite de Windtsoe şi se produce şi la cantităţi mai mari de precipitaţii dacă media temperaturilor anuale la care se raportează este foarte mare. De menţionat este faptul că indicele de ariditate a fost elaborat de E. de Martonne şi publicat la Paris 8 ani mai târziu (1926). După E. de Martonne, regiunile secetoase (endoreice) se diferenţiază de cele umede (exoreice) - cu scurgeri de apă în mări deschise şi oceane - prin indicele de ariditate 20. Koppen a desemnat clima secetoasă, care include şi clima aridă (deşert) cu litera B. După sistemul lui Koppen, adaptat şi de Institutul Român de Meteorologie din 1928, teritoriile tipice pentru agricultură
www.agrimedia.ro
www.agrimedia.ro
s-a comparat sistemul dry farming la noi în ţara de către D.C. Săndoiu (1932-1941) cu practica ţărănească din vremea aceea, cele mai mari sporuri de producţie s-au obţinut la Băneasa - Bucureşti, care se află în climatul notat Dfax, deci în zona subumedă sau chiar la trecerea de la silvostepă la zona pădurilor de câmpie. Deşi suficient de detaliate din punct de vedere climatic şi geografic şi corelate cu tipurile de sol, aceste clasificări au avut şi un caracter calitativ. Ele nu au fost corelate şi cu regimul hidrogeologic al solurilor, respectiv cu bilanţul apei în sol, care interesează mai mult agricultura. Ca atare, atât pentru proiectarea şi exploatarea sistemelor de irigaţii şi pentru fundamentarea agriculturii în condiţii de secetă (dry farming) era necesar să se elaboreze un sistem climatopedologic sau pedoclimatic care să răspundă acestor cerinţe. Dintre sistemele elaborate în acest scop, cel care a constituit un pas înainte către o clasificare climatică corelată cu regimul de umiditate a solului se datorează lui Thornthwaite (1948), după cum menţionează Botzan. Thornthwaite porneşte de la noţiunea de evapotranspiraţie potenţială şi stabileşte o clasificare în care climatele se diferenţiază prin surplusul sau deficitul de apă faţă de această limită. Evapotranspiraţia potenţială corespunde consumului de apă total anual, lunar sau pe anumite perioade din solul irigat în condiţii optime, pe o anumită adâncime. Pe această cale se stabileşte o limită potenţială sau optimă faţă de care se compară cantităţile de apă care se asigură în mod natural din precipitaţii şi/sau din alte surse: aport freatic, irigaţie şi chiar ca rezultat al măsurilor de prevenire şi limitare a efectelor secetei (reducerea pierderilor prin evapotranspiraţia din sol, reducerea transpiraţiei plantelor prin diferite tratamente sau prin cultivarea unor soiuri şi hibrizi rezistenţi la secetă şi/sau cu perioade mai scurte de vegetaţie etc.). Pentru metoda de calcul indirect, Thornthwaite foloseşte o formulă în care se introduce un element climatic - temperatura, a cărei variaţie se corelează cu consumul de apă şi culturile irigate mai bine decât umiditatea absolută sau relativă a aerului, deficitul de saturaţie, bilanţul termic radiativ propus de alţii. Dacă se compară precipitaţiile sau suma maselor de apă cu evapotranspiraţia potenţială, calculată după Thornthwaite, pot apărea trei situaţii diferite: diferenţa egală cu zero, deci precipitaţiile (sursele de apă) sunt egale cu consumul; diferenţa pozitivă, deci există un exces de apă faţă de necesar; diferenţa negativă,
deci există un deficit (d) faţă de necesar şi trebuie intervenit pentru reducerea lui prin măsuri agrofitotehnice şi, în mod radical, prin irigaţie. Aceste diferenţe faţă de necesar au fost introduse în formula de calcul a indicelui de umididate (Im). Indicele pozitiv este caracteristic climatelor umede, iar cel negativ, climatelor secetoase. Pe baza indicelui de umiditate elaborat de Thornthwaite a fost întocmită schiţa zonelor de umiditate din România şi astfel au fost delimitate mai exact zonele secetoase şi zonele subumede şi umede. Botzan a stabilit un exemplu de aplicare practică a sistemului de clasificare climatică elaborat de Thornthwaite şi adaptat condiţiilor din România. Zonarea climatică pe aceste baze permite să se cunoască mai bine efectul secetei şi, respectiv, în ce condiţii de asigurare cu umiditate sunt obligate să vegeteze plantele în zonele secetoase şi, desigur, dacă este nevoie să se introducă anumite măsuri pentru conservarea apei în sol şi să se proiecteze şi să se execute amenajări pentru irigaţie. După cum este cunoscut, în fiecare zonă există areale de dimensiuni variabile, în care mai acţionează unii factori cu influenţă semnificativă, cu deosebire asupra regimului hidrologic al solurilor. Despre rolul şi importanţa aportului freatic s-au făcut numeroase menţiuni, mai ales în relaţie cu aplicarea irigaţiei. În funcţie de cuantumul aportului freatic, diversele terenuri de luncă din climatul secetos, de exemplu, se încadrează mai corect în climatul subumed sau chiar umed, dacă se iau în consideraţie cantităţile suplimentare de apă (bună) care se adăugă la precipitaţiile reduse ale zonei. Într-o situaţie diametral opusă se află terenurile agricole de pe pante din zonele subumedă şi umedă, pe care nu se aplică lucrări corespunzătoare de conservare a solului şi a apei. Aici pierderile de apă care determină şi pierderi mari de sol reduc atât de mult intrările în bilanţul hidrologic faţă de terenurile plane încât caracterul climatic zonal se transformă într-unul semiarid sau chiar arid, similar cu cel de deşert. Date fiind aceste fenomene, care în cazul terenurilor în pantă au extinderi aproape zonale, cum este cazul podişului moldovenesc, se poate aprecia că pentru o mai completă fundamentare şi implementare a sistemului dry farming, care include şi sistemul de conservare a solului şi apei pe terenurile în pantă, este necesară o raionare pedoclimatică detaliată a zonelor secetoase şi afectate de secetă, în funcţie de toţi factorii care le determină. Noiembrie 2013 37
Victor VĂTĂMANU
în condiţii de secetă (dry farming) din ţara noastră cuprind zona secetoasă, stepa de sud-est şi stepa nordică. Stepa sudică se întinde în Bărăgan şi Dobrogea, reprezintă circa 10% din teritoriul ţării şi are formula climatică Bsax. BS înseamnă climă secetoasă de stepă, „a” indică temperatura celei mai calde luni, de peste 22 de grade Celsius, şi „s” simbolizează faptul că precipitaţiile cad în cea mai mare cantitate la începutul verii. În această zonă, temperatura medie anuală oscilează între 10 şi 11 grade Celsius, diferenţa dintre temperatura cele mai calde luni şi a celei mai reci variază între 22,5 şi 25,5 grade Celsius. În luna cea mai rece se înregistrează mai puţin de minus 3 grade Celsius. Zona se caracterizează prin ierni aspre, cu zăpadă puţină şi, în general, spulberată de vânt. Crivăţul bate cu intensitate mare. Precipitaţiile medii anuale variază între 250 şi 500 mm. În stepa sudică, ploile de vară au un caracter torenţial, iar perioadele de secetă sunt dese. Vegetaţia spontană este reprezentată de graminee perene şi anuale, rezistente la secetă (Cynodon, Stipa Poa, Agropyron, Bromus, Chrisopogon şi alte specii ierboase). Solurile sunt bălane (Dobrogea şi partea estică a Bărăganului), cernoziomuri (carbonatice şi necarbonatice, inclusiv freatic-umede). Aluviuni şi soluri aluviale, psamosoluri şi alte soluri nisipoase. Stepa sudică este propice culturii cerealelor (în special grâu, porumb şi sorg pentru boabe şi furaj), floarea-soarelui, şofrane, rapiţă şi in pentru ulei, fasole, mazăre, sfeclă de zahăr. În condiţii de irigare, sortimentul de culturi poate cuprinde şi specii mai pretenţioase faţă de umiditate: soia, cartof, orez etc. Stepa nordică se prezintă în insule. Formula climatică pentru aceasta este BSbx, în care luna cea mai caldă are mai puţin de 22 de garde Celsius. Aici vegetaţia spontană este reprezentată prin specii atipice, iar solul este cernoziom tipic format pe marnă sau argilă şi cernoziomuri necarbonatice. În această zonă găsesc condiţii bune de vegetaţie cerealele şi plantele tehnice, însă perioada de vegetaţie este mai scurtă decât în sud. După cum menţionează Şişeşti încă din 1947, aria de aplicabilitate a sistemului dry farming nu se limitează la zonele secetoase (zona stepelor) delimitate după sistemul Koppen, ci trebuie extinsă mai departe în zona cernoziomului degradat şi a solului brun-roşcat de pădure, deci într-o bună parte a zonelor climatice notate cu Cfax, Cfbx, Dfax şi Dfbx, adică şi în zonele subumede şi umede. De fapt, încă din primele experienţe în care
În perioada 30 octombrie-3 noiembrie 2013, s-a desfăşurat cea de-a XVIII-a ediţie a târgului internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei IndAgra. Simultan cu aceasta, la Romexpo au avut loc alte cinci manifestări expoziţionale precum IndAgra Food, All-Pack, Expo Drink & Wine, Autoexpotehnica şi Târgul de produse tradiţionale. Pe parcursul celor cinci zile de târg, cele şase manifestări au atras un număr record de 60.000 de vizitatori.
Expoziţia internaţională IndAgra, la majorat În acest an, IndAgra a reunit peste 450 de firme din România şi din alte 21 de ţări, iar suprafaţa ocupată de acestea a depăşit 30.000 mp. Potrivit dnei Mariana Suciu, director general al Romexpo, ediţia din acest an s-a bucurat de o creştere a numărului de firme participante cu circa 15%. Cei care au trecut pragul expoziţiei au putut vedea maşini şi utilaje agricole de ultimă generaţie, sisteme complete pentru fermele zootehnice, instalaţii de stocare, fabrici de nutreţuri combinate, sisteme de irigaţii, sere şi solarii. Au putut fi admirate păsări de rasă, precum şi animale de excepţie din rasele de taurine, ovine, caprine şi cabaline. De la această expoziţie nu au lipsit nici firmele producătoare de seminţe, îngrăşăminte chimice, produse pentru protecţia culturilor şi pentru uz veterinar. În cadrul Expo Drink & Wine au avut loc concursuri, demonstraţii, degustări, prezentări de vinuri şi băuturi fine din România, dar şi din Europa. Pavilionul Franţei din cadrul târgului de agricultură, organizat de UBIFRANCE, a fost reprezentat de 28 de companii din domeniul agriculturii. 38 Noiembrie 2013
Ambasadorul Franţei în România, dl Philippe Gustin, prezent în prima zi a târgului, a afirmat că între cele două ţări este extrem de important să existe relaţii economice puternice. Tot în cadrul expoziţiei IndAgra s-a desfăşurat cea de-a 14-a ediţie a salonului de Ecoagricultură. La acest salon s-a remarcat prezenţa lanţului de retail Carrefour, care şi-a arătat interesul pentru sprijinirea agriculturii ecologice din România. Ca urmare a parteneriatului încheiat cu Asociaţia Bio România, condusă de dl Marian Cioceanu, Carrefour va avea un raion
dedicat produselor ecologice româneşti în întreaga sa reţea de hipermarketuri din ţară, iar acest demers va fi sprijinit şi de Carrefour Franţa. La deschiderea oficială a expoziţiei de agricultură au participat dnii Dacian Cioloş, comisar pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, şi Daniel Constantin, ministrul Agriculturii. Oficialul european a vorbit despre reforma Politicii Agricole Comune (PAC), precizând că România va găsi în această politică toate elementele de care are nevoie, astfel încât „să-şi poată ocupa locul pe care îl merită în sistemul agricol şi agroalimentar european”. Viitoarea PAC va perminte, e pe p lângă menţinerea subvenţiilor pe p suprafaţă până în 2020, şi o modulare a plăţilor directe pentru m diverse categorii de ferme. d „Toate aceste seminţe din viitoarea PAC, „T dacă vor fi semănate cu inteligenţă şi d udate la timp, cred că în anii următori u vor v începe să dea rezultate semnificative şi ş pentru sectorul agricol, şi pentru sectorul agroalimentar din România.” s Comisarul pentru Agricultură a afirmat C că c reforma PAC a fost principalul
www.agrimedia.ro
www.agrimedia.ro
instituţie în ultima perioadă. Acesta a amintit de reducerea TVA la pâine, de la 24% la 9%, pe tot lanţul de producţie, precizând că este o măsură care poate să fie „deschizătoare de drumuri pentru industria agroalimentară din România” şi că următorul sector unde poate fi aplicată este cel al cărnii. Ministrul Agriculturii a vorbit şi despre importanţa constituirii fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor din agricultură, despre sectorul de pomicultură, care va beneficia în perioada 2014-2020 de 200 de milioane de euro. Agricultura ecologică va fi
stimulată să se dezvolte, deoarece vor fi alocate circa 100 de milioane de euro. Fermierii mici vor fi încurajaţi să se asocieze, a mai afirmat dl Constantin, astfel încât să primească un sprijin mai mare. „Este important să le transmitem mesajul că dacă au 2-3-4 sau 5 hectare nu mai primesc acelaşi sprijin ca fermierii cu 6-7 hectare, însă o pot face dacă se asociază.” În România, potrivit ministrului Agriculturii, sunt 860.000 de fermieri care se zbat, încă, în zona de subzistenţă, pentru că au între 1 şi 5 hectare. Pentru a ajuta sectorul laptelui din România, având în vedere că la ora actuală 10% este lapte neconform, dl Constantin a afirmat că există un proiect de hotărâre de Guvern prin care crescătorii de animale sunt sprijiniţi să achiziţioneze tancuri de răcire a laptelui. Beneficiarii acestei măsuri trebuie să deţină până la 5 capete vaci de lapte şi sunt organizaţi în acest scop într-o singură formă asociativă constituită la nivelul unei comune. Ajutoarele de minimis, limitate la valoarea de 5.000 de euro, au ca obiectiv achiziţionarea de tancuri cu o capacitate de maximum 1.000 de litri per comună.
Noiembrie 2013 39
Ana MUSTĂŢEA
său obiectiv şi că până la sfârşitul mandatului un alt obiectiv este să propună un regulament european pentru o politică de promovare pentru sectorul agroalimentar european. Această politică va avea ca scop promovarea produselor agroalimentare pe pieţe interne, dar mai ales pe cele externe. Cioloş este de părere că acest instrument financiar, de susţinere a acţiunilor de promovare pe aceste pieţe externe, ar putea fi benefic şi pentru sectorul agroalimentar românesc, în măsura în care acesta se organizează. „Sectorul agroalimentar românesc are un potenţial de export mare pe piaţa externă şi toată această serie de acorduri comerciale de liber-schimb pe care UE le negociază şi le concluzionează cu diferite ţări din lume, ţări cu potenţial de absorbţie a unor produse agroalimentare de calitate pot fi valorificate şi de sectorul agroalimentar românesc”, a mai spus oficialul european. Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a dorit să prezinte un bilanţ al măsurilor aplicate de
O gamă bogată de produse oferită de expozanţii târgului IndAgra În cele cinci zile ale expoziţiei de agricultură IndAgra, vizitatorii s-au putut informa cu privire la ofertele pe care firmele producătoare de seminţe, tehnică agricolă, îngrăşăminte chimice sau pesticide le au pentru anul care urmează. O parte din aceste informaţii leam putut afla în urma interviurilor realizate cu reprezentanţii respectivelor companii. Aceştia ne-au oferit informaţii legate şi de piaţa de profil din România.
40 Noiembrie 2013
Thom Gady, director marketing IPSO Agricultura „În acest an, avem la IndAgra o suprafaţă expoziţională mai mare decât anul trecut. Prezentăm utilaje şi
maşini agricole din branduri diferite, pe care le reprezentăm pe piaţa românească, în special John Deere, Kuhn, Manitou şi Strom. La această ediţie suntem prezenţi şi cu piese de schimb. Este o perioadă propice pentru astfel de expoziţii, deoarece este sfârşit de an, iar fermierii îşi fac un necesar al utilajelor de care mai au nevoie şi astfel putem afla, în linii mari, ce se preconizează pentru anul următor. 2013 a fost un an bun până la recoltarea culturilor, după care preţurile la produsele agricole au scăzut, iar acest lucru s-a reflectat imediat asupra vânzărilor de utilaje. În această perioadă suntem optimişti vizavi de anul 2014, dar totul va depinde de
www.agrimedia.ro
valorificarea produselor agricole. Anul acesta, în ţările din Europa de Vest preţurile la cereale au scăzut cu 20-25%, iar în România, cu 40%. Pentru 2014 avem multe produse noi la toate mărcile pe care le comercializăm. Unele dintre ele au fost prezentate la Berlin, altele vor fi cunoscute cu ocazia expoziţiei Agritechnica de la Hanovra. În anul următor vom continua să le promovăm pe piaţa românească, fermierii le vor putea vedea la AgriPlanta sau la alte târguri de profil. Sunt în România utilaje dotate la cel mai performant nivel tehnologic din lume. Aceste produse nu sunt dedicate doar anumitor pieţe, pentru că avem cerinţe şi vindem utilaje extrem de sofisticate. Oamenii sunt deschişi la nou.”
Remus Răduleţ, director general General Leasing „Anul acesta ne-am atins obiectivele, însă am sperat la mai mult, iar la tractoare s-a simţit cel mai mult, pentru că ele au ponderea cea mai mare în vânzare. După luna iulie, când era sezonul lor de comercializare, cerinţele au scăzut şi acest lucru s-a întâmplat din cauza preţurilor mici obţinute de fermieri la vânzarea recoltelor agricole. Aceste elemente sunt legate unul de
www.agrimedia.ro
cealalt, pentru că România nu are deocamdată o piaţă stabilă, nu s-a ajuns la o programare a utilajelor şi aproape totul este conjunctural, iar anul acesta este cel mai bun exemplu în acest sens. Problema cea mai mare este aceea a stocurilor, pentru că toţi am fost pregătiţi în ideea că producţiile şi şansele de vânzări vor fi mari. Acest lucru ne-a luat prin surprindere şi toată lumea a făcut stocuri. Avem presiuni mari de la producători, în sensul că până acum toate au mers bine, şi nu vor să înţeleagă că aceasta a fost situaţia pe piaţa românească. Sperăm, după cum arată această toamnă, cu ploi şi culturi frumoase, să avem un an agricol bun. Poate avem norocul şi de o iarnă mai liniştită, astfel încât la primăvară fermierii să fie mai încrezători, iar lucrurile să evolueze. La gama de utilaje pentru pregătirea solului situaţia a stat mai bine, cu atât mai mult cu cât tendinţa este de a se merge spre utilaje cu performanţe ridicate, cu consum de combustibil cât mai mic. Colaborarea demarată cu Massey Ferguson decurge foarte bine, este un brand care ne ridică la nivelul pieţei, deoarece sunt utilaje de cea mai înaltă performanţă. Un avantaj important al tehnologiilor Massey Ferguson este acela că asigură cel mai mic consum de combustibil, cu 25-30% faţă de concurenţă. La expoziţia IndAgra este prima dată când venim cu tractoare şi combine Massey Ferguson, am dorit să avem un stand impresionant şi am reuşit acest lucru. Comercializăm combine atât marca Massey Ferguson, cât şi Laverda. Acum putem afirma că avem produse pentru toate nevoile fermierilor, atât cu suprafeţe mici, cât şi mari. Avem tractoare de la 35 până la 400 CP şi utilajele aferente.”
Finn Petersen, manager general Claas România „Am venit anul acesta la IndAgra cu două produse, cu un tractor Claas, modelul Axion 830, şi încărcătorul telescopic Scorpion 6030. Pe piaţă suntem cunoscuţi şi pentru calitatea maşinilor de recoltat, însă la această ediţie nu am adus nici un model, pentru că nu este sezonul de vânzare a combinelor. Tractorul este din gama nouă şi reprezintă o noutate absolută. Alte noutăţi ale companiei Claas vor fi dezvăluite în cadrul expoziţiei Agritechnica de la Hanovra, unde vom invita circa 200 de fermieri români. Sub aspectul vânzărilor, anul acesta a fost foarte bun, chiar mai bun decât 2012. Piaţa de combine a cunoscut o scădere de 10%, în schimb noi am realizat, faţă de anul precedent, o creştere de 2%. Ne concentrăm foarte mult pe gama de combine Claas, iar anul următor, având în vedere că toată gama de tractoare este reînnoită, ne vom concentra şi pe promovarea tractoarelor. Vom facem multe demonstraţii şi important este că vom pune la dispoziţia fermierilor interesaţi tractoare pe care să le testeze în propriile exploataţii. În acest fel vor putea vedea cum se comportă
Noiembrie 2013 41
în agregat cu implementele lor. În privinţa pieţei din România, noi avem speranţe mari. Anul acesta am deschis patru filiale şi urmează să deschidem ţară.” altele noi în diverse zone din ţară.
Diya Shoucair, administrator Farm Tech SRL „Anul 2013 a fost unul bun pentru noi. Până în luna iunie am înregistrat cel mai mare nivel de vânzări de când suntem pe piaţa românească, având solicitări foarte multe la gama încărcătoarelor frontale marca Schaffer, fabricate în Germania. În a doua parte a anului, vânzările au cunoscut o uşoară scădere din cauza faptului că agricultorii s-au confruntat cu preţuri mici la valorificarea producţiilor agricole. Sperăm ca până la sfârşitul anului să mai recuperăm din această scădere şi avem speranţe pentru că fermierii au terminat în bune condiţii semănatul culturilor de toamnă. Avem modele noi, introduse de curând în portofoliul nostru. Noile încărcătoare frontale telescopice prezintă o serie de avantaje, cum ar fi capacitate mai mare de ridicare şi împingere la aceeaşi putere a motorului. Forţa de împingere este mai mare cu 40%, iar puterea de ridicare este mai mare cu aproape 20%. Încărcătoarele Schaffer sunt destinate lucrului în agricultură, iar Schaffer are o istorie de 60 de ani. Sunt fabricate
42 Noiembrie 2013
în totalitate în Germania, au cea mai bună calitate de pe piaţă şi de aceea oferim 2 ani garanţie, fără limită de ore de funcţionare la toate componentele. Avem peste 600 de unităţi vândute în ţară începând din anul 2007. Clienţii noştri sunt foarte mulţumiţi atât de calitatea utilajelor, cât şi de service-ul pe care îl asigurăm. Ţinem o foarte bună relaţie cu clienţii noştri, pe care îi consider partenerii noştri, pentru că schimbăm idei, cerem de la producător anumite caracteristici de care aceştia au nevoie. De exemplu, noi avem cea mai lată variantă pentru stabilitate, cele mai mari roţi, iar toate aceste opţiuni sunt oferite pentru piaţa din România fără costuri suplimentare. Pentru IndAgra, avem o promoţie la modelele noi: au acelaşi preţ cu modelele vechi. Această ofertă va fi valabilă până la sfârşitul lunii ianuarie 2014. Diferenţa dintre utilaje este de circa 4.500 de euro. Acesta este discount-ul pe care îl oferim, însă după ianuarie vom aplica noile preţuri. Pe lângă produsele de bază din portofoliul nostru, respectiv încărcătoarele frontale Schaffer, mai avem remorci tehnologice Strautmann fabricte tot în Germania, tocătoare de paie marca Teagle, din Marea Britanie, şi remorci de transport cereale şi distribuitoare de gunoi de grajd din Italia. Anul acesta, special pentru
IndAgra, am adus trei încărcătoare frontale Schaffer, modele noi, vopsite în culorile tricolorului românesc. românesc.”
Oliver Mee, administrator Valrom Exim „Până în prezent, anul 2013 a întrunit aşteptările noastre şi nu suntem dezamăgiţi de rezultatele pe care le-am obţinut. Vânzările la maşinile noi nu au fost cum ne-am aşteptat, dar pe partea de piese de schimb şi componente volumul s-a mărit. Toţi clienţii noştri, fermieri mici şi mari, au fost dezamăgiţi de preţurile de valorificare, ei s-au aşteptat să îşi vândă producţiile la o anumită valoare şi s-a dovedit ca în final să fie la jumătate. Singura modalitate de a deveni rentabil este reducerea costurilor la hectar. Consumul de motorină, îngrăşăminte
www.agrimedia.ro
www.agrimedia.ro
Noiembrie 2013 43
chimice, pesticide etc. trebuie foarte bine controlate şi eficientizate. Anul acesta am venit cu o maşină de erbicidat autopropulsată de la firma Househam, din Marea Britanie, cu gardă la sol de 1,5 metri, cu bazin de 3.500 de litri şi rampă de 24 de metri. Această variantă este cu diametrie variabilă la rampă, ca să menţină acelaşi nivel faţă de sol, deoarece clientul are o exploataţie într-o zonă mai deluroasă. Maşina este foarte fiabilă, 4x4, transmisie hidrostatică, cu direcţie pe patru roţi, sistem integrat pe calculator, care controlează stropirile în funcţie de viteză şi opţional poate dispune de sistem GPS, care poate să închidă automat secţiunea pentru a nu exista suprapuneri. Maşinile noastre au preţuri începând de la 120.000 de euro fără TVA, în funcţie de specificaţiile fiecărui client. Au bazine cu capacităţi de la 2.000 până la 6.000 de litri, cu rampă de la 24 până la 36 de metri. Avem o gamă variată de opţiuni, depinzând de cerinţele fiecărui client, de dimensiunea suprafeţei pe care o lucrează etc. În privinţa gărzii la sol, avem variante de 1,5 metri şi 1,8 metri. Compania Rodbun deţine trei maşini autopropulsate, iar ultimele două sunt mai înalte, au o gardă la sol de 1,8 metri şi sunt folosite pentru tratarea culturilor de porumb şi floarea-soarelui. Aceste maşini sunt dotate cu sistemul TWIN, de la Hardi, care permite efectuarea tratamentelor în condiţii de vânt. În stand, mai avem o maşină de erbicidat tractată, cu bazin de 3.000 de litri şi rampă de 24 de metri, tractată. Este o maşină cu specificaţii mai simple, dar care poate fi dotată cu mai multe opţiuni, cum ar fi calculator, sistem GPS etc. Preţul pentru această maşină porneşte de la 15.000 de euro. O altă variantă, cu bazin de 2.500 de litri şi rampă hidraulică de 18 metri, este cea mai vândută maşină de la noi. Ambele sunt produse în
44 Noiembrie 2013
Ucraina. Maşinile sunt foarte fiabile, rezistente şi faptul că au rampe hidraulice uşurează foarte mult munca operatorului. Pentru anul viitor avem o în î plan pentru fermierii români preţuri mai bune. Dorim să ne reaşezăm puţin în î piaţă şi să devenim cunoscuţi prin calitatea produselor pe care le oferim. c Pe P partea sistemelor de ghidare prin s satelit, colaborăm cu mai multe firme, p precum Teejet, Arag şi Patchwork. Cele d la Patchwork au sisteme GPS foarte de s simplu de folosit şi deja am tradus m meniurile în limba română. Un singur m model GPS are mai multe variante de soft s şi astfel poate fi uşor upgradat, î îmbunătăţit. În portofoliul nostru de p produse mai avem aparate de măsură ş control, precum umidometre, aparate şi p pentru măsurarea greutăţii hectolitrice, c chituri pentru testarea solului etc. E Există un interes foarte mare pentru a aceste sisteme care măsoară pH-ul solului, cantitatea necesară pentru s corectarea acidităţii solului, conţinutul c de d azot, fosfor şi potasiu. Avem şi versiuni mai complexe care indică v şi ş conţinutul de micronutrienţi.” micronutrienţi.
C Claudia Savalas, director v vânzări Kollant Makhteshim Agan „ „Makhteshim Agan a achiziţionat în urmă cu 4 ani firma Kollant din Italia, ccare este specializată în producerea
www.agrimedia.ro
www.agrimedia.ro
Noiembrie 2013 45
de substanţe chimice pentru igiena publică, casă şi grădină. Pentru igiena publică avem insecticide pentru combaterea acelor insecte care ne creează disconfort, cum ar fi muştele, ţănţarii, gândacii de bucătărie, furnicile etc. Pentru distrugerea rozătoarele, respectiv şoareci şi şobolani, avem diverse produse raticide. Din categoria produselor destinate pentru casă şi grădină suntem prezenţi cu fertilizanţi granulari şi lichizi. Avem o gamă variată de fertilizanţi pentru toate plantele de apartament, terasă şi grădină. Anul acesta, sub aspectul vânzărilor, a fost unul foarte bun, deoarece am avut o creştere faţă de anul trecut cu 20-30%. La expoziţia IndAgra participăm din anul 2010, pentru că vrem să ne extindem şi să ne promovăm produsele, deoarece avem o paletă vastă. Suntem prezenţi şi cu distribuitorul nostru pe zona de sud a ţării, NetAgro. Faţă de anul trecut, ediţia din acest an este mai slabă ca număr de vizitatori şi distribuitori. În privinţa planurilor de viitor, dorim să ne facem mult mai cunoscuţi în regiunea Moldovei şi g ş a Transilvaniei.”
Alina Creţu, director de marketing Limagrain România
Hibrizii LG speciali pentru porumb siloz s-au comportat foarte bine şi anul acesta, iar rezultatele pe care ni le-au transmis crescătorii de vaci de lapte au confirmat încă o dată că cercetarea noastră răspunde cerinţelor fermierilor. Cei trei hibrizi de porumb siloz din categoria LG Nutriţie Animală (LG 32.52, LG 34.90 şi Janett) au avut producţii foarte bune, iar analizele de calitate au confirmat calităţile nutritive deosebite (în special digestibilitatea).”
Patrick Lafon, director Maïsadour Semences România „Un nou proiect al companiei Maïsadour este construirea unui centru de excelenţă agricolă în România, mai exact la Belciugatele, unde vom desfăşura activităţi de cercetare pentru culturile de floarea-soarelui, porumb şi rapiţă. Centrul îl vom deschide în luna decembrie, iar inaugurarea va avea loc în februarie 2014. Pentru realizarea lui s-a investit circa 1 milion de euro. Alături de noi, vom avea câţiva parteneri pentru a putea oferi soluţii tuturor problemelor cu care fermierii se confruntă, inclusiv financiare şi administrative, pentru că una dintre firmele cu care colaborăm este specializată în accesarea fondurilor
europene. Alţi parteneri sunt Timac Agro, specializată în nutriţia plantelor, Irrifrance, din domeniul sistemelor de irigaţii, şi o firmă care se ocupă de achiziţia şi vânzarea cerealelor. În acest an, echipa de vânzare din România şi Bulgaria s-a mărit cu 50%, iar cifra de afacere a Maïsadour România s-a dublat în ultimii doi ani. O altă reuşită este semnarea acordului cu Jauffray Drillaud - o companie lider pe piaţa din Franţa la lucernă. Vom comercializa lucernă şi conservanţi biologici pentru siloz. Venim cu un concept nou pe piaţă, care se referă la existenţa într-un sac de seminţe a două varietăţi de lucernă, care au caracteristici complementare, astfel încât asigură obţinerea de producţii ridicate şi de calitate. Seminţele sunt comercializate cu tehnologia SAS Energy, care permite creşterea procentului de plante răsărite, stimularea vigorii plantelor tinere şi ameliorarea dezvoltării sistemului radicular şi foliar. Datorită acestei tehnologii, cantitatea de seminţe la hectar va fi micşorată. Seminţele de lucernă sunt ambalate în doze Precidose, de 4,5 milioane de boabe, iar două astfel de doze garantează o densitate optimă de semănat pentru 1 ha. Am testat varietăţile de lucernă în şapte judeţe ale ţării şi au dat rezultate foarte bune. InterAgro foloseşte luceră comercializată de noi. Serviciul NutriPlus l-am început anul trecut, iar acum l-am îmbunătăţit şi reprezintă o analiză asupra celor mai potriviţi hibrizi pentru nutriţia vacilor de lapte sau carne. Fermierii se orientează spre hibrizi cu masă vegetativă bogată, ceea ce este un aspect foarte important, însă nu este singurul de care trebuie să se ţină seama. La fel
„Nu am mai participat de ani buni la târgul IndAgra, dar anul acesta am dorit să ne alăturăm asociaţiei Holstein Ro, pentru a da un mesaj cât mai consistent actorilor din domeniul creşterii animalelor. Pentru noi a fost încă o ocazie să ne întâlnim cu fermierii şi în special cu crescătorii de vaci de lapte. Am discutat cu fermierii care au venit la standul Holstein Ro şi am avut ocazia să ne prezentăm soluţiile în ceea ce priveşte nutriţia animală. 46 Noiembrie 2013
www.agrimedia.ro
www.agrimedia.ro
Noiembrie 2013 47
de importantă este calitatea acestuia, conţinutul de proteină, amidon etc. Luăm în calcul o serie de caracteristici asfel încât să se asigure animalelor o nutriţie completă şi corectă. Precosem este un alt program care ajută la alegerea momentului optim de semănat şi recoltat. Cu serviciile noastre, îi putem sfătui pe agricultori în multe privinţe, de exemplu cum trebuie tocat furajul, cum se tasează sau se păstrează. Serviciul TehnoSOL este recomandat pentru îmbunătăţirea producţiei de floarea-soarelui. Noi împărtăşim din experienţele fermierilor care obţin rezultate bune în fiecare an. Le spunem celorlalţi agricultori tehnologia lor şi rezultatele obţinute. Fermierii care vor profita în acest an de acest program vor avea anumite condiţii financiare favorabile la cumpărarea de seminţe de floarea-soarelui Maïsadour. Am dezvoltat toate aceste programe pentru că dorim să fim aproape de fermieri, nu doar comercial, astfel încât să le putem da informaţii preţioase. În această toamnă, cererea pentru sămânţa de rapiţă a fost una pozitivă şi ne-a surprins faptul că am vândut mai mult de 1.000 de saci cu un produs nou lansat pe piaţă, ceea ce ne arată că fermierii au încredere în genetica Maïsadour. Hibridul în cauză se numeşte Regis.”
La cultura porumbului avem hibrizi care fac parte din tehnologia Duo, iar la floarea-soarelui - cultura cu cea mai mare pondere în portofoliu - avem tehnologia Clearfield. Ambele tehnologii sunt dezvoltate în parteneriat cu BASF. Ca noutate absolută, cu puţin timp în urmă am lansat împreună cu BASF o tehnologie îmbunătăţită pentru floarea-soarelui, care se numeşte Clearfield Plus. Euralis Seminţe a dezvoltat conceptul Roots Power, ceea ce înseamnă hibrizi de porumb cu sistem radicular bine dezvoltat şi toleranţă ridicată la secetă. La porumb, avem hibrizi cu origine tropicală, ceea ce le conferă o rezistenţă ridicată la condiţiile de secetă şi, prin natura lor genetică,
a aceştia au şi o plasticitate ecologică ridicată. Doi ani au fost în promovare, la nivel de fermier şi distribuitor, iiar anul acesta am vândut câteva unităţi. Este o gamă de patru hibrizi, u rrespectiv ES Cubus, ES Mosquito, ES Antoanetti şi ES Cortes. Hibrizii din A această categorie vor fi, probabil, a pivotul principal al portofoliului p de porumb în cadrul companiei. d Ei fac parte din grupele FAO E 330 până la FAO 420. 3 Bilanţulul companiei Euralis Seminţe B pe anul acesta cuprinde rezultate p mulţumitoare, în special la vânzările de m sseminţe de porumb, unde s-a înregistrat o creştere destul de semnificativă ffaţă de anul precedent. La seminţele de floarea-soarelui, volumele sunt d ccomparabile cu anul trecut. ÎÎn privinţa sorgului, suprafeţele cresc de la un an la altul, ceea ce ne bucură. d Avem cea mai mare cotă de piaţă A lla această cultură, depăşim 65% în România şi chiar la nivel european R ne apropiem de acest procent. Euralis n SSeminţe este cea mai mare companie producătoare de sămânţă de sorg, avem în portofoliu foarte mulţi hibrizi, dintre care aş enumera ca vârf de lance Alize, Arkanciel şi Solarius. Armida este singurul hibrid de sorg cu boabe albe. Toţi traderii ştiu că sorgul nostru are conţinut „0” de tanin, ceea ce-l face pretabil pentru hrana animalelor, ce poate fi folosit direct în combinaţie cu alte cereale, cu o pondere în reţetele de furajare de până la 40%. Referitor la expoziţia IndAgra, Euralis Seminţe participă de trei ani consecutivi şi reprezintă o oportunitate de a ne promova brandul şi a socializa cu fermierii şi partenerii noştri. Până acum este un succes. În fiecare an am avut numeroşi agricultori care ne-au vizitat standul.”
Ana MUSTĂŢEA
Daniel Orzan şi Emil Budică, manageri zonali Euralis Seminţe „Ca în fiecare an, Euralis Seminţe are o serie de noutăţi, unele dintre ele sunt pe piaţă în stadiu de comercializare, altele sunt în stadiu de promovare sau recent lansate. La culturile de primăvară, care reprezintă baza portofoliului şi a activităţii comerciale a companiei, avem foarte multe varietăţi. 48 Noiembrie 2013
www.agrimedia.ro
Pentru NHR Agropartners, anul 2013, deşi a început cu piciorul pe frână, în general a fost bun, am vândut mai multe combine ca oricând, precum şi tractoare şi o gamă largă de utilaje agricole de la producători de top din Europa şi din lume. NHR a crescut de la an la an şi suntem optimişti că tendinţa ascendentă se va păstra şi în anii următori.
Florin NEACŞU
NHR a crescut de la an la an Florin NEACŞU, director general adjunct NHR Agropartners Este un lucru extraordinar că fermierii români au conştientizat foarte repede că fără maşini cu productivitate mare, cu costuri de operare reduse şi care realizează o calitate optimă a lucrărilor nu pot fi competitivi. Din acest motiv, ei fac eforturi pentru a se retehnologiza, procurându-şi utilaje moderne, de ultimă generaţie, puternice şi fiabile, cu care pot efectua mai multe lucrări simultan, sau maşini cu lăţimi de lucru mari, care să asigure o productivitate mare şi consumuri reduse de combusibil. Vorbim aici de garpe cu discuri, combinatoare, semănători sau grape rotative de mari dimensiuni şi, nu în ultimul rând, de Terrasem, semănătoarea combinată care lucrează în mulci sau în teren semipregătit, realizând într-o singură trecere pregătirea patului germinativ, nivelarea terenului, semănatul cerealelor şi tasarea solului, pentru a favoriza germinarea seminţelor. De asemenea, sunt foarte căutate şi apreciate maşinile care, realizând o calitate şi uniformitate deosebite a distributiţei, permit reducerea consumului de substanţe chimice, cum ar fi maşinile pentru erbicidat Hardi, dotate cu sistem Twin, fie că sunt purtate, tractate sau autopropulsate, la care jetul de soluţie este protejat de o cortină de aer şi pierderile datorate vântului sunt minime, iar viteza de lucru poate fi mărită
www.agrimedia.ro
substanţial faţă de maşinile clasice. Nu în ultimul rând, soluţiile de autoghidare prin satelit sunt din ce în ce mai căutate de fermieri, pentru că le permit eliminarea mersului în gol, reducerea input-urilor, suprapunerilor sau greşurilor, uşurează munca operatorului şi asigură lucrări de calitate şi cu consumuri reduse. NHR Agropartners este de peste 12 ani singurul importator oficial New Holland în România, fiind continuatorul reprezentanţei New Holland înfiinţate în 1998, transformată apoi în SC New Holland România SRL. Ne-am dezvoltat în aceşti ani împreună cu fermierii şi, înţelegând importanţa serviciilor postvânzare, cât contează pentru fermier orice oră bună de lucru, am creat 11 filiale proprii în cele mai importante zone agricole ale ţării, ca să fim acolo unde este nevoie de noi, cât mai aproape de el. Am dotat aceste filiale cu echipe de vânzări, service şi piese de schimb, cu oameni permanent instruiţi pentru a rezolva cât mai repede orice problemă tehnică. Am reuşit să scurtăm timpul de livrare a pieselor şi acum avem în ţară un volum de piese în stocul permanent de aproape 3 milioane de euro, iar dacă o piesă nu se află în stocul nostru o putem aduce în regim de urgenţă, fără costuri suplimentare pentru client. Încercăm în permanenţă să fim cât mai aproape de clienţi şi
să le oferim servicii de calitate. Dacă vorbim despre IndAgra, şi anul acesta le-am prezentat vizitatorilor toate maşinile pe care le comercializăm: New Holland, Poettinger, Einboeck, Brantner, Hardi, Bogballe, Sfoggia, Hydrac, Quivogne etc. Sunt firme de renume pe plan mondial şi suntem mândri că le reprezentăm cu seriozitate şi profesionalism în România. Facem totul ca serviciile şi maşinile pe care le oferim să fie la cel mai înalt nivel tehnic şi să oferim inovaţii şi ultimele realizări tehnice pe plan mondial, venite în sprijinul utilizatorului, în scopul reducerii costurilor de operare şi al creşterii performanţelor, al calităţii lucrării şi productivităţii şi maximizării profitului, ţinând cont în acelaşi timp de protejarea mediului. Am venit şi cu pachete promoţionale şi cu câteva oferte de finanţare atractive, cea mai apreciată fiind cea cu avans de 5% şi cu perioadă de graţie (dobândă zero!) până în septembrie 2014, când va fi scadentă prima rată. Mulţumesc pe această cale clienţilor noştri care au avut şi au încredere în noi şi în produsele noastre şi îi asigur că nu le vom înşela aşteptările. Vom fi mai aproape de ei şi vom încerca să fim mai profesionişti şi să răspundem mai bine şi mai repede nevoilor lor. Le doresc spor la treabă şi putere să treacă cu uşurinţă peste toate greutăţile! Noiembrie 2013 49
MEWI prezentă la Agritehnica Germania După cum întreaga lume a agriculturii mondiale ştie, în perioada 12-16 noiembrie, la Hanovra (Germania), a avut loc expoziţia Agritechnica 2013. Întreaga echipă MEWI a fost prezentă la standurile producătorilor.
simplifică operaţia de curăţare • Geometrie îmbunătăţită a cuplei de remorcare • Ca dotare opţională, pompă cu debit mare de 321,8 l/min. • Confort sporit pentru utilizator
Producătorul german a primit o medalie de argint pentru noul sistem
de conectare hidraulică cu cuple plate, ce permite cuplarea/decuplarea rapidă a prizei, iar datorită faptului că au fost eliminate posibilele scurgeri accidentale, pe lângă reducerea consumului de combustibil şi ulei, acesta este prietenos cu mediul. Pe lângă acestea au fost prezentate noile serii 800 şi 900 la binecunoscutelor tractoare din clasa de mare putere (de la 220 CP, Fendt
Challenger prezintă cel mai puternic tractor cu şenile construit vreodată: MT 875E. Acesta dezvoltă o putere maximă de 640 CP (cu 30 CP mai mult decât predecesorul său, MT 875 C). Caracteristici: • Un nou motor în 12 cilindri 16.8 L AGCO Power™, conform normelor Tier 4 Final/Stage IV, cu tehnologii combinate SCR şi cEGR (Cooled Exhaust Gas Recirculation) • Un nou radiator ce contribuie la îmbunătăţirea răcirii şi 50 Noiembrie 2013
www.agrimedia.ro
822 Vario, până la 390 CP, Fendt 939 Vario), noutăţile fiind: echiparea, pe lângă tehnologia SCR, cu filtru de particule pasiv (DPF) şi cu EGR (valvă pentru recircularea gazelor eşapate), pentru a răspunde normelor de poluare Tier 4 final; o pompă nouă care oferă exact presiunea de care este nevoie, fără ca sistemul hidraulic să fie solicitat inutil; o nouă cabină, X5, cu un ştergător de parbriz ce descrie o curbă de 300 de grade; sistemul VarioGrip, premiat la ediţia precedentă Agritechnica, cel care face ca presiunea în anvelope să se adapteze condiţiilor de sol, sarcinii utile etc. Combinele din seria X/P Disponibile pentru sezonul 2014, aceste combine sunt destinate exploataţiilor mari, de aceea şi hederele lor PowerFlow au lăţimi de până la 10,70 m (seria X) şi 9,20 m (seria P). Pe lângă motorul AGCO Power conform normelor de emisii Euro IV/Tier 4 Final, acestea au toate atuurile pentru a recolta producţii însemnate: puteri cuprinse între 379 şi 496 CP; buncăr de cereale de 12.500 litri (X) şi 10.500 litri (P); AutoLevel (sistemul de lucru în pantă); terminal Variotronic cu VarioGuide.
$JULFXOWXUă GLQ SDVLXQH La fel ca la ediţiile precedente, producătorul german aduce în faţa publicului o gamă largă de noutăţi ce îi confirmă binecunoscuta inovativitate. Noua tehnică de dozare propusă de Horsch va putea fi folosită la semănătorile care au brăzdare dublu-disc, precum Pronto DC sau Focus TD. Predozarea se realizează în buncărul central, cu un sistem de dozare volumetric. După această predozare, sămânţa este condusă pneumatic spre fiecare rând de brăzdare şi apoi la brăzdarul de însămânţare, fără nici o altă modificare a semănătorii standard. Distribuţia şi însămânţarea se pot realiza doar prin intermediul noului brăzdar TurboDisc, pe care este amplasat aparatul de dozare, pregătit să realizeze o frecvenţă ridicată de distribuţie. Noul dozator este capabil să realizeze o frecvenţă de până la 120 Hz, adică 120 boabe/
www.agrimedia.ro
s secundă, şi, în consecinţă, o densitate de 240 boabe/mp la 12 km/h, distanţa d dintre rânduri fiind de 15 cm. Din d testele practice efectuate rezultă că te vvalorile coeficientului de variaţie de 3050% se apropie de cele ale sistemelor 5 de însămânţare bob cu bob clasice. d În dozator, volumul de sămânţă predozat este pregătit şi distribuit p mai m departe pe furtunul de cădere. În primul p compartiment al dozatorului, boabele b dezordonate sunt accelerate şşi apoi sunt conduse spre discul de însămânţare. Toate boabele d ccare nu au fost dozate se reîntorc în aparatul de dozare şi sunt din nou accelerate, urmând acelaşi n proces, putând fi astfel eliminate p eeventualele greşeli de predozare.
P Printre modelele diferite de încărcătoare ffrontale destinate agriculturii şi nu numai, compacte sau înglobând alte n cconcepte, s-a distins, de departe, premiatul cu aur la această ediţie. p Încărcător telescopic hibrid ÎÎn TTurbofarmer 40.7 Hybrid Pentru prima dată un vehicul cu P alimentare electrică este destinat a utilizării în agricultură, având posibilitatea schimbării între electric şşi Diesel-electric. În modul electric, bateria cu litiu de 30 kWh asigură eenergie maşinii, iar datorită faptului ccă este silenţioasă şi nu degajă eemisii de carbon poate fi folosită şi îîn interiorul clădirilor. În modul hibrid, motorul Diesel ce funcţionează la tturaţie constantă asigură puterea pentru motorul de tracţiune şi totodată îîncarcă bateria. Această construcţie fface posibilă înjumătăţirea puterii nominale a motorului Diesel fără n a afecta capacitatea de lucru a îîncărcătorului telescopic. Mai mult, pe durata fazelor de sarcină redusă p ssau la ralanti - situaţii ce apar des îîn timpul lucrărilor cu încărcător ttelescopic - acţionarea poate fi alimentată pur electric, având drept a rrezultat reducerea cu până la 30% a costurilor cu combustibilul şi ttotodată a emisiilor de CO2. Mai mult, reducerea r costurilor poate continua dacă d încărcarea bateriei se face de la l o sursă ecologică, de la reţeaua electrică e sau de la sistemul fotovoltaic. Noiembrie 2013 51
Pe lângă prezentarea sistemului AXMAT - reglarea automată a dozării la un distribuitor de îngrăşăminte cu disc dublu, premiat, de asemenea, cu medalie de aur, producătorul german a expus la standul său şi AXIS-M 30.1 EMC, noua generaţie de distribuitoare de îngrăşăminte cu celulă de cântărire. Tehnologia inovativă EMC (electronic mass flow control and regulation) utilizează pentru prima dată distribuitorul AXIS cu acţionare mecanică. Marele avantaj al acestui sistem este acela că rata de aplicare este separat dozată şi reglată pe ambele părţi, schimbările proprietăţilor îngrăşământului fiind detectate, de asemenea, separat şi compensate
atât pe partea stângă, cât şi pe cea dreaptă. Vibraţiile şi mersul în pantă nu influenţează precizia dozării.
Producătorul finlandez a expus 10 tractoare din oferta pentru 2014, printre care trei tractoare din cea mai importantă serie a gamei, N (99-163 CP). Acestea sunt considerate cele mai adaptabile din clasa lor, sunt stabile şi uşor de manevrat cu încărcător frontal. • N 163 Unlimited (tractorul de 163 CP,
ce corespunde conceptului „fără limite”, conform căruia unui tractor i se pot adăuga toate opţionalele de care utilizatorul are nevoie, fără a avea nici o caracteristică inutilă); • N 103.4 Hitech 5 (transmisie powershift în 5 trepte) • N 103 Hitech (111 CP) • N 123 Direct (123 CP, transmisie CVT) Vizitatorii au putut admira, de asemenea, noile S 374 (370 CP) şi A 73 Compact, tractoarele „extreme” ale gamei Valtra, de acum şi mai pregătite pentru a lucra în condiţii grele, însă în confort deplin.
MEWI a lansat revista «pe roate» Pentru ca fermierii să fie la curent cu toate noutăţile companiei, revista „pe roate” vine în întâmpinarea clienţilor, periodic, cu materiale tehnice ale departamentelor specializate. Pe lângă consultanţă tehnică şi comercială, informaţii despre serviciile de reparaţii/întreţinere, piese de schimb etc., potenţialii clienţi MEWI pot citi în paginile revistei şi materiale despre consultanţa financiară.
Cristian DĂNESCU
Crescând de la un an la altul, MEWI a dobândit aprecierea multor producători europeni renumiţi, devenind importator şi reprezentant pentru România al multor mărci recunoscute pe plan mondial.
52 Noiembrie 2013
„Apariţia acestei reviste are loc în anul aniversării majoratului nostru şi ne-ar plăcea să o consideraţi o cronică a vieţii familiei MEWI, cu care ne susţinem examenul maturităţii în faţa colaboratorilor, prietenilor şi
chiar a angajaţilor noştri. Cei 18 ani de evoluţie şi progres i-am parcurs alături de fermierii, ale căror exigenţe ne-au format şi ale căror nevoi neau definit, întregul conţinut al «pe roate!», fiind o formă de răspuns la întrebarea «de ce ne laudă nume importante ale agriculturii româneşti?»”, a precizat domnul Cristian Dănescu, director general MEWI. În prezent, MEWI distribuie cele mai moderne tractoare şi utilaje agricole fabricate de producători de top: • tractoare Fendt, Challenger şi Valtra • combine pentru recoltat • utilaje pentru prelucrat solul în sistem no till şi mini till; • utilaje pentru prelucrarea solului în sistem clasic • semănători • utilaje pentru protecţia plantelor • utilaje de transport produse agricole • utilaje pentru recoltat furaje şi pregătirea lor • anexe necesare într-o societate agricolă
www.agrimedia.ro
www.agrimedia.ro
Noiembrie 2013 53
Şapte premii pentru Claas: o medalie de aur şi şase medalii de argint Grupul Claas a primit o mulţime de medalii din partea DLG (Societatea Germană pentru Agricultură) pentru soluţiile inovatoare prezentate la târgul Agritechnica 2013. Dintr-un total de patru medalii de aur şi 33 de medalii de argint acordate, Claas a avut onoarea de a fi distinsă cu o medalie de aur şi şase medalii de argint.
Medalia de aur, pentru simulatorul online Instruirea online modernă pentru operatori îmbunătăţeşte utilizarea practică a utilajelor Medalia de aur a fost obţinută pentru noul simulator online pentru operarea combinelor de recoltat şi a tractoarelor. Acesta a fost conceput în principal pentru instruirea operatorilor de utilaje. Astfel, utilizatorii pot fi instruiţi online, pe un PC, cu privire la operarea unui utilaj în orice moment şi din orice loc. Operatorii pot primi instruire online confortabilă, la preţuri reduse, referitoare la modul de utilizare a combinelor de recoltat şi a tractoarelor Claas, având astfel posibilitatea de a-şi spori productivitatea în practică. Simulatorul utilizează un model virtual al diferitelor componente ale utilajelor şi un model de procese bazate pe datele acumulate de-a lungul mai multor ani de funcţionare în condiţii variate de lucru. Modul de utilizare a terminalului CEBIS, a tastaturii terminalului şi a manetei de comandă a vitezei de deplasare este transpus pe ecranul unui PC şi simulat prin clic şi tragere cu mausul.
54 Noiembrie 2013
Şase medalii de argint Camera video pentru verificarea calităţii boabelor din dotarea modelelor Lexion 770 şi 780 Cu ajutorul noii camere video pentru verificarea calităţii boabelor, operatorul poate acum să evalueze în timp real şi în permanenţă calitatea boabelor treierate, trăgând imediat concluzii, pe baza cărora poate efectua modificarea setărilor combinei de recoltat. Până acum, produsele treierate erau evaluate doar vizual, prin fereastra rezervorului pentru boabe, dar în prezent lucrul acesta este posibil cu ajutorul terminalului CEBIS. Tehnologia utilizată pentru camera video pentru verificarea calităţii boabelor este o cameră foto color de înaltă definiţie, montată la partea superioară a elevatorului de boabe al combinei de recoltat, loc din care captează de pe elevator, în fiecare secundă, imagini de înaltă precizie ale recoltei. Aceste imagini sunt transmise unui software intern de evaluare, care le utilizează pentru a calcula procentajul de componente străine, cum ar fi paie, pleavă şi spice, precum şi proporţia de boabe sparte. Aceste valori sunt trimise către afişajul CEBIS, unde sunt prezentate fie sub formă de diagrame cu bare, fie sub formă de imagini reale, cu zonele de boabe de calitate redusă marcate colorat. Operatorul primeşte un semnal vizual de avertizare activă în cazul în care a fost depăşită o anumită limită a valorilor, pentru a putea corecta setările combinei de recoltat. De asemenea, el primeşte informaţii mult mai precise pentru a putea seta în mod optim combina de recoltat în ceea ce priveşte calitatea boabelor, deoarece acest lucru se produce întotdeauna automat.
Reglarea automată a direcţiei de aruncare a materialului tocat în timpul lucrului cu combina de recoltat Forţa vântului şi gradul de înclinare a suprafeţei pot determina împrăştierea neuniformă a paielor şi a plevei în timpul lucrului cu combina de recoltat. Noua funcţie Claas de reglare automată a direcţiei de aruncare reglează acum în mod automat direcţia de aruncare pe împrăştietorul radial în funcţie de forţa vântului lateral şi gradul de înclinare a suprafeţei, astfel încât materialul tocat să fie distribuit uniform şi precis pe toată lăţimea de lucru a tocătorului. În acest scop, doi senzori electromecanici montaţi pe braţele de iluminare din partea din spate a combinei de recoltat măsoară continuu forţa vântului lateral şi gradul de înclinare a suprafeţei. După efectuarea calculelor, valorile măsurate sunt transmise sistemului de comandă, care controlează reglarea laterală a padelelor pe împrăştietorul radial. Această inovaţie reduce în mod semnificativ stresul operatorului, îmbunătăţind considerabil calitatea operaţiunilor realizate cu combina de recoltat şi a activităţilor ulterioare de cultivare. Noua funcţie de reglare automată a direcţiei de aruncare este disponibilă pentru toate modelele Lexion cu împrăştietor radial.
ICT (Implement Controls Tractor) - optimizarea proceselor şi a performanţei ansamblului tractor/implement ICT este un nou software care utilizează parametrii unui utilaj agricol ataşat, pentru a controla vehiculul tractor prin intermediul interfeţei ISOBUS. Claas va introduce mai întâi software-ul ICT pe in un ansamblu format dintr-o presă pentru u baloţi dreptunghiulari şi un tractor. b Presa pentru baloţi este prevăzută cu P un sistem Cruise Pilot, care controlează u aautomat viteza de deplasare a tractorului, ooptimizând permanent performanţele ppresei prin intermediul ICT. În funcţie de ccerinţele de utilizare, operatorul poate utiliza butonul de reglare continuă u
www.agrimedia.ro
pentru a alege între obiectivele urmărite de „randament” şi „calitatea baloţilor”. În cazul supraîncărcării unităţii, funcţia Auto Stop a presei pentru baloţi opreşte automat arborele prizei de putere via ITC. Astfel, acest lucru asigură utilizarea întregului potenţial de performanţă al utilajului, reducând la minimum timpii de inactivitate.
Eliminarea automată a blocajelor materialului recoltat pentru remorci autoîncărcătoare şi cele cu dublă întrebuinţare Până în prezent, când existau blocaje ale materialului recoltat pe remorcile autoîncărcătoare şi cele cu dublă întrebuinţare, operatorul era nevoit să intervină manual şi să elimine blocajul în mai mulţi paşi, utilizând terminalul de comandă. Datorită noului sistem, toţi aceşti paşi sunt efectuaţi automat operatorul nu trebuie decât să activeze şi să dezactiveze priza de putere. Pe lângă sporirea semnificativă a confortului operatorului la manevrarea utilajului, acest nou sistem elimină mai rapid şi mai
www.agrimedia.ro
eficient blocajele, reducând în acelaşi timp solicitările la care sunt supuse unităţile.
Optimizarea unui sistem de direcţie forţată cu comandă electronică/hidraulică pentru punţile remorcii Sistemul inovator de optimizare are două funcţii: prima dintre acestea ajustează automat comportamentul de virare a punţii spate la diferite viteze de deplasare. Astfel, caracteristicile de virare a punţii spate ale unui sistem de direcţie forţată cu comandă electronică/hidraulică sunt îmbunătăţite în ceea ce priveşte manevrabilitatea la viteze mici de deplasare, precum şi contracararea efectului de ruliu şi siguranţa la viteze mari de deplasare. Cea de-a doua funcţie detectează automat unghiurile: un senzor electronic de unghi montat pe bara de remorcare măsoară continuu unghiul de blocare dintre tractor şi remorcă. Pe măsură ce acest unghi se micşorează, operatorul este avertizat printr-un semnal sonor, a cărei frecvenţă creşte treptat, pentru a evita o coliziune între tractor şi bara de remorcare.
Dispozitivul de ascuţire complet automată a cuţitelor Claas Aqua Non Stop Comfort Aqua Non Stop Comfort este prima unitate de ascuţire umedă complet automată a cuţitelor tocătoarelor din dotarea remorcilor autoîncărcătoare şi a preselor de balotat. Dispozitivul nu mai ascute cuţitele - până la 45 de cuţite per ciclu de funcţionare - pe baza unor raze fixe, ci urmărind precis contururile individuale ale acestora. Datorită şabloanelor interschimbabile, pot fi ascuţite diferite tipuri de cuţite ale remorcilor autoîncărcătoare şi ale preselor de balotat oferite de un număr total de 22 de producători. Nu este necesară intervenţia manuală în cadrul procesului de ascuţire. Un număr mare de senzori şi un comutator de siguranţă asigură ascuţirea cuţitelor fără nici un fel de risc. Datorită unghiului ideal de ascuţire şi tăiere, cuţitele au acum intervale de întreţinere mai lungi şi asigură o calitate superioară a materialului recoltat şi al silozului.
Noiembrie 2013 55
Noile încărcătoare telescopice articulate pentru agricultură şi staţii de biogaz Acum, Schaffer este singurul încărcător telescopic articulat cu clasă de 9 tone din lume introdus în România prin Farm Tech. Noile încărcătoare telescopice articulate sunt mult mai grele decât modelele anterioare, caracteristica evidenţiată din afară este reprezentată de noile osii mai puternice. Sistemul de antrenare „HTF“ (High Traction Force) include şi alte componente, de exemplu pompa de reglare cu presiune de regim superioară şi un randament superior. Ca rezultat, forţa de împingere a fost majorată în raport cu modelul anterior cu 40%. Astfel, noile încărcătoare telescopice articulate reprezintă cea mai bună soluţie pentru tasarea şi încărcarea silozului de porumb. Astfel, Schäffer creează condiţiile ideale pentru producătorii de lapte, crescătorii de ovine, bovine şi operatorii de instalaţii pe biogaz, iar forţa de împingere superioară este foarte eficientă pentru agricultură. Această concluzie este aplicabilă şi cu privire la înălţimea de ridicare, care atinge în prezent la noile modele până la 6 m. Astfel, seria 95 produsă de Schäffer asigură cea mai mare înălţime de ridicare dintre toate încărcătoarele telescopice articulate, cu o masă în regim de operare de până la 10 tone. Prin intermediul acestui sistem articulat, maşinile sunt extrem de manevrabile. Doi cilindri de direcţie transpun direct în practică impulsurile recepţionate de la 56 Noiembrie 2013
sistemul hidraulic de direcţie. Articulaţia este realizată astfel încât să nu necesite efectuarea de lucrări de întreţinere. Având în vedere că osia spate este prevăzută cu suspensie oscilantă, încărcătoarele telescopice articulate sunt foarte stabile. Sunt cele mai rapide utilaje la manipulat cereale, încărcare şi stivuire, testate în ţară la cel mai mare producător şi comerciant de cereale, care a avut telehandler şi a renunţat la astfel de utilaje după ce a probat Schaffer, pentru că este cel mai rapid şi cel mai rezistent în timp, adică durata de viaţă este de la 15.000 de ore în sus. Cabina SCV (Silenţiozitate, Confort şi Vizibilitate), care şi-a dovedit utilitatea practică, a fost îmbunătăţită în mod suplimentar. Poziţia pe scaun a fost înălţată, pentru a optimiza vizibilitatea şoferului în unghi de 360˚. Concomitent, noua execuţie oferă o libertate sporită în zona capului. Cele două noi încărcătoare sunt propulsate de motoarele turbodiesel cu nivel redus de emisii şi consum scăzut, 6 litri/oră, la capacitate maximă, Common Rail Deutz. 9510 T este motorizat foarte bine, cu un propulsor de 81 kW (110 CP), iar 9530 T cu 96 kW (130 CP) atinge un nivel superior. Viteza maximă de rulare atinge opţional 35 km/h, astfel încât şi intervenţiile necesare în afara întreprinderii pot fi efectuate cu rapiditate. Este disponibilă o gamă variată de peste 50 de echipamente suplimentare diferite
pentru toate scopurile de utilizare posibile. Schaffer este singurul încărcător telescopic articulat cu clasă de 4 tone din lume, introdus în România prin Farm Tech. Schaffer 3550 T, motor Kubota 50 CP, încărcător telescopic articulat, cu o greutate de operare de 4 tone, înălţimea totală a utilajului de doar 2.000 mm, o înălţime de ridicare de 4 m, este singurul încărcător din clasa lui. Sunt utilaje de lucru universale pentru ferme mici şi mijlocii, prezintă combinaţia perfectă de putere, înălţime de ridicare şi manevrabilitate, produse 100% în Germania, la preţ accesibil pentru toţi fermierii. În comparaţie cu un încărcător normal pe roţi, înălţimea de ridicare şi raza de acţiune sunt mult mai bune. Prin urmare, noile utilaje oferă o gamă largă de aplicabilitate. Stivuirea de baloţi, încărcarea de gunoi de grajd, chiar şi în locuri greu accesibile, aşternerea fânului şi hrănirea - un singur utilaj este necesar pentru toate acestea. Datorită angrenajului articulat, aceste încărcătoare sunt extrem de agile. Obositoarea muncă manuală poate fi mecanizată exact în locurile murdare, înguste şi joase în care tractoarele mari nu încap. Nu există nici un compromis, chiar şi în cazul capacităţii de ridicare. Încărcătura maximă de basculare de până la 1,7 tone este remarcabilă şi permite cicluri rapide puternice de încărcare.
www.agrimedia.ro
www.agrimedia.ro
Noiembrie 2013 57
În cadrul expoziţiei IndAgra, vizitatorii au putut asista la parada celor mai frumoase taurine din rasa Holstein. Crescătorii de animale au primit diplome de excelenţă pentru contribuţia adusă la realizarea obiectivelor sectorului zootehnic prin expunerea de exemplare de înaltă valoare genetică. Diplomele, care au purtat semnătura ministrului Agriculturii, au fost înmânate de dl Vasile Băcilă, director al Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie (ANARZ).
Diplome de excelenţă pentru crescătorii cu cele mai valoroase vaci Holstein Prezentarea animalelor a fost realizată de către dr. Mihai Petcu, administrator al fermei Agroindustriala Pantelimon şi preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Vaci Holstein-Ro. Din ferma domniei sale, au fost admirate câteva exemplare de excepţie. La primirea diplomei de excelenţă, acesta a dorit să precizeze că vaca este „o minune a lui Dumnzeu”, pentru că produce lapte de calitate şi în cantităţi impresionante. La Agroindustriala Pantelimon, producţia realizată per vacă furajată este de circa 10.000 litri/lactaţie. „Lucrez de 49 de ani în creşterea vacilor. Din cele 40 de ferme câte existau înainte în jurul Bucureştiului, acum doar ferma mea a mai rămas. Este şi cea mai veche, pentru că funcţionează din anul 1973, când s-au importat din Danemarca 500 de juninci. În decursul timpului, am vândut peste 2.500 de juninci şi sunt fericit să văd că aceia care au cumpărat sunt mulţumiţi de animalele pe care le-am oferit. Sunt animale care se apropie de 10.000 de litri”, a afirmat dl Petcu. Potrivit acestuia, sectorul vacilor de lapte va fi grav afectat din 2015, când se vor elimina cotele de lapte. „Înainte 58 Noiembrie 2013
de Revoluţie, România avea circa 7 milioane de animale, iar astăzi, din păcate, avem aproape 1 milion de capete. Vom fi într-o situaţie destul de grea, pentru că în viitor se va liberaliza piaţa laptelui, iar statele europene, care aveau o cotă limitativă, vor veni ca un tăvălug peste noi”, a susţinut dl Petcu. Acesta a mai precizat că producătorii de alimente ar trebui sprijiniţi mai mult, pentru că hrana se produce din ce în ce mai greu. „Un lucru bun pe care l-a făcut Ministerul Agriculturii este acela că acordă o subvenţie de aproximativ 25 euro/1.000 litri de lapte
vânduţi şi un sprijin de circa 300 de lei per cap de animal. Eforturile crescătorilor de vaci trebuie recunoscute pentru că în această activitate nu ai zi liberă sau sărbători. Pentru ca o vacă să înceapă să producă lapte, trebuie s-o creşti doi ani şi jumătate.” Alte animale care au intrat în ring aparţin fermei Agrimat Matca, condusă de dl Gavrilă Tuchiluş. Ferma deţine 350 de vaci de lapte, dintr-un total de 1.000 de capete. „Am investit foarte mult în fermă. Am fost printre primii care au cumpărat embrioni de mare valoare din SUA. Atunci am cumpărat un embrion cu 1.200 de dolari.
www.agrimedia.ro
sentimentale, având în vedere vechimea pe care o am în zootehnie. Ca urmare a investiţiilor făcute, intenţionăm să ne mărim efectivul în vederea valorificării acestei rase, pentru că la această dată societatea Aibac este singura din România care are animale din rasa Red Holstein. Este un animal care răspunde foarte repede la investiţiile demarate. În toată activitatea noastră ne-am confruntat şi cu anumite probleme, dar am reuşit să le depăşim, având în vedere dragostea pe care o avem pentru vacile de lapte. Actualmente, putem vinde 100 de capete din această rasă.”
Diploma de excelenţă pentru eforturile depuse în creşterea valorii genetice la vacile de lapte a fost înmânată şi societăţii Agroind Focşani, condusă de dl Petrică Azoiţei. Ferma domniei sale deţine în total 950 de animale, iar producţia per cap de vacă furajată a ajuns la 8.200 de litri/lactaţie. Dr. Petcu a dorit să precizeze că la ferma dlui Azoiţei s-a construit un grajd ultramodern, sub acoperişul căruia pot sta 438 de animale. Totodată, acesta a spus că puţine ferme performante din România pot să producă tineret de prăsilă cu care să înlocuiască matca. Societatea Panifcom Iaşi, administrată de dl Liviu Bălănici, a primit, de asemenea, o diplomă de excelenţă pentru rezultatele obţinute. Ferma zootehnică din Iaşi are în total 850 de capete de animale, dintre care 450 sunt în producţie. Cantitatea de lapte per cap de vacă furajată este de 9.500 litri/lactaţie. Vizitatorii târgului de profil au putut admira şi câteva exemplare formidabile aparţinând societăţii Fenov Robăneşti, condusă de dl Viorel Ninulescu. Ferma are 340 de vaci de lapte, dintr-un total de 700, iar producţia se situează la 9.000 litri/lactaţie per cap de animal.
«Miss Văcuţa» asigură o producţie de peste 20 litri/zi Ca în fiecare an, la IndAgra se alege „Miss Văcuţa”. La ediţia din 2013, câştigătoare au ieşit două văcuţe, dintre care una aparţine dlui Sterczer Sandor, din judeţul Covasna. Vaca primipară, pe nume Vanesa, are 26 de luni şi este din rasa autohtonă Bălţată românească. „Am opt bovine, animale cu care merg la expoziţii, deoarece sunt foarte frumoase, cu conformaţie corectă. Sunt din rasa Bălţată românească. Pe o parte din efectivul de animale folosesc şi încrucişări cu rasa Red Holstein, care este specializată în producţia de lapte, şi fac acest lucru pentru corectarea taliei şi a ugerului. Este o pasiune şi chiar un mod de a trăi. În ultimii şase ani am câştigat 30 de premii la expoziţii judeţene şi naţionale”, a spus dl Sterczer. Potrivit acestuia, văcuţa fătase de 10 zile,
www.agrimedia.ro
iar producţie zilnică de lapte pe care o asigură este de 22-23 de litri. „După fătare, producţia creşte cam până la a 60-a zi de lactaţie, după care stagnează circa 150 de zile şi după cea de-a 200-a zi de lactaţie producţia începe să scadă treptat, pentru că vaca se reînsămânţează şi intră în repaus mamar. Vanesa provine dintr-un taur din rasa Bălţată germană de la Semtest BVN Târgu Mureş, deosebit de valoros, cu peste 1 milion de doze vândute în toată lumea.” Pentru că laptele şi produsele lactate, cum ar fi urda, caşcavalul maturat sau proaspăt, obţinute în ferma dlui Sterczer sunt foarte gustoase, acesta a reuşit să-şi facă în decursul timpului mulţi clienţi fideli. „Cei care cumpără de la mine îmi cunosc animalele şi ştiu cât de bine le hrănesc şi le îngrijesc. Lucrez o suprafaţă agricolă de 16 ha, luată în mare parte în arendă, şi astfel asigur nutreţul necesar animalelor. Cumpăr în schimb premixuri, pe care nu le pot face, de la firmele specializate, ca să
fac o vitaminizare corectă a animalelor.” În privinţa fondurilor europene, dl Sterczer a spus că în 2009 a realizat un proiect de finanţare, însă din cauza birocraţiei a fost nevoit să renunţe. Acum încearcă să-şi mărească efectivul cu încă 10 capete maximum, dar care să fie „şi mai frumoase” decât cele pe care le are. Domnul Sterczer a vorbit şi despre colaborarea pe care o are cu medicul veterinar, subliniind faptul că aceasta este foarte preţioasă. „Colaborez foarte bine cu medicul veterinar şi le recomand tuturor să-şi facă rost de un medic veterinar bun, pentru că, dacă în trecut Napoleon spunea că pentru război îţi trebuie bani, eu zic că pentru a avea animale de calitate trebuie să ai medic veterinar bun, care să pună pasiune şi să-ţi dea sfaturi preţioase. Animalele bune se fac, nu se cumpără, pentru că nimeni nu vinde animalul cel mai bun”, a menţionat dl Sterczer Sandor. Noiembrie 2013 59
Ana MUSTĂŢEA
I-am folosit pe efectivele de animale care au fost în fermă şi am ajuns la performanţa la care sunt astăzi. Noi, cei care facem parte din asociaţie, putem obţine embrioni şi să-i vindem fermelor mai mici care au performanţe mai slabe. Numai investind în genetică putem avea producţii extraordinar de bune.” Exemplare frumoase din rasa Red Holstein au fost aduse de dl Eugen Popa, administrator al SC Aibac Bacău. „Trebuie să vă mărturisesc că, după o muncă de peste 40 de ani în zootehnie, am reuşit, la a îndemnul unor specialişti de mare valoare, e, din care nu lipseşte nici dr. Petcu sau cei de la ANARZ, să însămânţez vacile din rasa Bălţată românească cu Red Holstein, pentru a îmbunătăţi activitatea din fermă. Pentru a ajunge la stadiul actual am depus o muncă de peste 10 ani şi investiţia cea mai mare a fost realizată în genetică, astfel încât la această dată, din cele peste 650 de taurine pe care le deţin, am reuşit să am 300 de capete de Red Holstein, de la care se obţine o producţie de lapte per cap de animal de 8.500-9.000 litri/lactaţie. Toate eforturile au fost răsplătite, am obţinut rezultate pozitive, dintre care nu lipsesc nici rezultatele
Cercetările privind pierderile de elemente fertilizante sunt strict legate de fenomenul de eroziune, deoarece, aşa după cum prezintă E. Filiche (2011), cantităţile cele mai mari de substanţe nutritive se pierd o dată cu materialul solid transportat ca urmare a acţiunii agenţilor erozivi.
Contribuţia cercetării româneşti la îmbogăţirea cunoştinţelor legate de eroziunea solului Efortul cercetătorilor români în domeniul eroziunii solului nu trebuie privit separat, ci ca o contribuţie la efortul mondial general de soluţionarea acestei probleme. În România, problema eroziunii solurilor a prezentat un mare interes din partea specialiştilor din domeniu, interes justificat prin faptul că, din cele circa 15 milioane de hectare de teren agricol, peste 6 milioane de hectare de tren se află pe pante mai mari de 5%. România, din cauza condiţiilor sale natural-sociale, se numără printre ţările din zona temperată cu cele mai variate şi intense procese de eroziune prin apă. Mircea Moţoc (1983) estimează că terenurile agricole cu potenţial de eroziune se extind pe 6,4 milioane de hectare (43,3% din total) şi, prin cele 106,6 tone de material solid furnizate anual, reprezintă contribuabilul major la formarea eroziunii totale de 126 de milioane de tone din România. În 1982, academicianul M. Moţoc, citat de către E. Filiche, referindu-se la situaţia terenurilor agricole în raport cu intensitatea eroziunii, aprecia că, în România, avem următoarea distribuţie: eroziune neapreciabilă = 54,7% din suprafaţa agricolă; eroziune slabă = 3% din suprafaţa agricolă; eroziune moderată = 19% din suprafaţa agricolă; eroziune puternică = 18% din suprafaţa agricolă; eroziune foarte puternică şi excesivă = 2,6 din suprafaţa agricolă. Ţinând cont numai de trei elemente - panta terenului, 60 Noiembrie 2013
categoria de folosinţă şi procesele de eroziune -, rezultă că valorificarea superioară a terenurilor agricole presupune nu doar obţinerea unor producţii bune, ci să se realizeze şi o protecţie împotriva oricăror forme de degradare, respectiv de pierdere a potenţialului productiv, de poluare a mediului ambiant, de producere a altor pagube agriculturii sau altor sectoare economice (Dumitrescu N., Popa A., 1979; Florescu Gh., 1991). Din datele furnizate de Sistemul Naţional de Monitoring al calităţii solurilor agricole rezultă că, în România, sunt afectate de eroziune 6 milioane de hectare, la care se adaugă 700.000 de hectare afectate de alunecări. Anual, se pierd prin eroziune 150 de milioane de tone de sol fertil, cu valori cuprinse între 3,2 şi 51,5 tone/hectar/an. Numai în anul 1970, în urma inundaţiilor din mai-iunie, au fost depuse pe câmpii şi în lunci peste 246 de milioane de tone de aluviuni aduse din zonele colinare, fără a mai socoti şi solul transportat în afara graniţelor de cele 10 miliarde de metri cubi de apă, care au avut o turbiditate medie de 4 g/l, ceea ce înseamnă 4 milioane de tone de sol (Preda A., 1974). Luând în considerare aluviunile transportate de râuri în 1980, Băcăuanu şi colaboratorii apreciază că nordul şi centrul Moldovei extracarpatice sunt erodate în medie cu 0,5-1 t/ha/an, iar în sud se ajunge până la 5,4 t/ha/an în bazinul Covurluiului, ceea ce duce la pierderea anuală a unui strat gros de 0,05-0,32 cm, conferind Podişului
Moldovei statutul de zonă cu potenţial de eroziune printre cele mai ridicate din ţară. Din rezultatele cercetărilor efectuate la Perieni în ultimii 50 de ani, s-a constatat că în această zonă peste 47% din totalul anual al precipitaţiilor cad în sezon critic de eroziune, adesea sub formă de ploi torenţiale, pierderile anuale de sol prin eroziune fiind diferite în funcţie de panta şi natura culturii. Astfel, la cultura porumbului, pierderile de sol sunt de 14-16 ori mai mari decât la ierburi perene, anul II, iar la grâul de toamnă de 2-7 ori. Cercetările efectuate la Perieni au dus la concluzia că pe versanţi cu pante de 15-18% se pierd de pe suprafeţele cultivate cu porumb 66,5 t/ha/an, la cultura grâului se îndepărtează anual 8,4 t/ha/an, în timp ce la ierburile perene se pierd 1,1 t/ha/an. Valoarea limită a pantelor pe care se pot cultiva terenurile este de 25%, dar în acest caz pierderile pot ajunge până la 107 t/ha/an la porumb, 49,2 t/ha/an la grâu şi 7,2 t/ha/an, când solul este acoperit cu ierburi perene. Lungimea şi forma versanţilor, mărimea pantelor, tipul genetic de sol, modul de execuţie a lucrărilor agricole etc. modifică mult aceste valori (Neamţu T., 1977, Popa A. şi colab., 1984). Pentru a stabili influenţa metodelor de protejare şi de lucrare a solului asupra eroziunii, pentru prima dată în România s-a organizat un poligon experimental cu parcele pentru controlul scurgerilor la Perieni. Parcelele au fost amplasate pe un cernoziom cambic, cu pantă cuprinsă între
www.agrimedia.ro
www.agrimedia.ro
Noiembrie 2013 61
Victor VĂTĂMANU
10 şi 12%, având dimensiunile de 50 m lungime şi 8 m lăţime, pentru a putea fi lucrate mecanizat. Fiecare parcelă a fost echipată cu câte două bazine colectoare de 2.000, respectiv 1.000 de litri. Pe aceste parcele, în perioada 1976-1980 s-a studiat influenţa diferitelor tehnologii de cultivare a porumbului asupra producţiei şi eroziunii. În condiţiile specifice Staţiunii Perieni s-a constatat că, faţă de tehnologia convenţională, tehnologia No-tillage conduce la reducerea eroziunii cu peste 90%, iar renunţarea parţială la arătură (minim tillage) conduce la micşorarea pierderilor de sol prin eroziune cu aproximativ 50%. Experienţele au fost reluate în 1992, la un nivel superior, folosind pentru fiecare variantă experimentală (neprotejat, protejat parţial şi protejat cu mirişte de grâu) două niveluri de fertilizare (N100 P80 şi N200 P 160). Sintetizând rezultatele experimentale obţinute în perioada 1978-1996, Doina Nistor şi D. Nistor ajung la concluzia că lucrările solului care menţin la suprafaţa solului o parte din resturile vegetale ale culturii precedente constituie o modalitate de luptă împotriva eroziunii. Înlocuirea arăturii (tehnologie convenţională) prin lucrarea cu chisel-ul, care afânează solul fără a întoarce brazda şi menţine la suprafaţa solului aproximativ 50% din resturile vegetale ale culturii precedente, contribuie la încadrarea pierderilor de sol în limite accesibile (6-8 t/ha/an), iar renunţarea la arătura de semănare a porumbului direct în mirişte reduce eroziunea cu 70-80% (Doina Nistor şi D. Nistor). La Podu Iloaiei, eroziunea la cultura porumbului, la o ploaie simulată timp de 35 de minute, pe un teren cu pantă de 16%, a fost apreciată în valori relative cu 41,6% mai mare decât la grâu. În urma determinărilor efectuate de specialişti, rezultă că anual, în ţara noastră, se pierd prin eroziune circa 160 de milioane de tone de sol fertil, aceasta însemnând echivalentul a 320.000 de tone de îngrăşăminte cu azot şi 240.000 de tone de îngrăşăminte cu fosfor (Neamţu T., 1996). Valoarea medie a pierderilor cauzate economiei naţionale de eroziune sunt greu de precizat. La nivelul anului 1982, aceste pierderi sunt apreciate la peste 3 miliarde de lei, din care peste 2,5 miliarde de lei numai agriculturii, prin scăderea producţiei agricole pe terenurile erodate, în comparaţie cu cele neerodate (Popa A. şi colab., 1984). Tehnica utilizării izotopului Cesiu - 137 în studiul eroziunii 62 Noiembrie 2013
şi sedimentării constituie o alternativă recentă, dar atrăgătoare, în depăşirea multor limitări asociate metodelor clasice de monitorizare a proceselor de eroziune. În anul 1996, Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică de la Viena, prin două secţiuni ale sale (Soil and Water Management & Crop Nutrition Section Isotope Hydrology Section) din cadrul diviziei FAO/IAEA, a iniţiat un program internaţional de cercetare privind evaluarea eroziunii solului şi a sedimentării cu ajutorul radionucleelor din mediul înconjurător. Meritul principal în organizarea şi derularea acestui program de cercetare ştiinţifică revine prof. dr. doc. Cristian Hera, care a reuşit să reunească specialişti din 18 ţări, printre care şi România. Arealul de studiu selectat în ţara noastră cuprinde partea sudică a Podişului Moldovei, îndeosebi împrejurimile Staţiunii Centrale de Cercetări pentru Combaterea Eroziunii Solului Perieni-Bârlad. S-au avut în vedere trei tipuri de procese: eroziunea de suprafaţă, eroziunea de adâncime şi colmatarea lacurilor de acumulare. Activitatea de cercetare a fost efectuată de un colectiv de cerecetători coordonat de dr. I. Ioniţă. În cazul eroziunii de suprafaţă, datele obţinute prin realizarea unui profil transversal în bazinul superior al Văii Ţarinei au condus la următoarele constatări: diferenţierea clară a activităţii 137 Cs, în funcţie de modul de folosinţă a terenului, respectiv înregistrarea unei valori medii a concentraţiei de 137 Cs de aproape patru ori mai mare pe păşune în raport cu situaţia de pe terenul arabil. Această diferenţiere se poate explica prin rugozitatea mai mare a ierburilor faţă de terenul arabil, la sfârşitul lunii aprilie 1986; apariţia unor valori mai ridicate, în jur de 20 Bq/kg, pe versantul drept cu expoziţie estică, în aval de perdelele de protecţie. Prezenţa acestor valori maxime, secundare, evidenţiază rolul de adăpost al perdelelor, dar mai ales justifică direcţia predominantă de deplasare a norului radioactiv dinspre V, N-V spre E, S-E şi nu invers; variaţiile reduse, între 10 şi 20 Bq/kg, pe terenurile arabile sunt determinate de pulsaţiile microcurenţilor de apă la suprafaţa solului şi de influenţa antierozională a lucrărilor agrotehnice. Datele obţinute în parcelele de control al scurgerilor au scos în evidenţă existenţa unor legături strânse între pierderile de 137 Cs şi cele de sol erodat la parcela-martor, de ogor negru permanent, pentru cele 10 evenimente pluviale din anul 1997.
Cea mai semnificativă contribuţie românească este cea deviată din utilizarea tehnicii 137 Cs în domeniul eroziunii de adâncime şi a sedimentării lacurilor de acumulare. Cercetările de lungă durată efectuate de I. Ioniţă (1997) prin metode convenţionale asupra evoluţiei ravenelor au subliniat sincronismul proceselor de eroziune în zona vârfului activ şi de sedimentare pe fundul ravenei discontinue. Avantajele şi valoarea potenţială a abordării cu izotopul 137 Cs în stabilirea ritmului de ravenare discontinuă pe termen lung (circa 40 de ani) au fost demonstrate prin câteva exemple dintrun studiu întreprins în bazinul superior al Văii Roşcani, situat la N-V de satul Perieni din judeţul Vaslui. Distribuţia de adâncime a 137 Cs conţinut de aluviunile depuse pe fundul unei mici ravene discontinue, mai precis la ieşirea din această ravenă scurtă, ilustrează legătura remarcabil de strânsă dintre ritmul de agradare a fundului ravenei dicontinue (ridicare prin aluvionare) şi principalele evenimente nucleare mondiale: maximul primar, de 56,9 Bq/ kg, situat la adâncimea de 25-30 cm, provocat de accidentul de la Cernobâl, din aprilie 1986; maximul secundar, de 9,2 Bq/kg, plasat la 145-150 cm adâncime, care coincide cu intensificarea testelor cu arme nucleare de la începutul anilor '60, în special din 1963; maximul terţiar, de 3,9 Bq/kg, apărut la 170-175 cm, din cauza creşterii depunerilor radioactive din anii '50, mai precis în anul 1959. Pentru o perioadă de 43 de ani (1954-1996) sau pentru un interval de 34 de ani (1963-1996) a rezultat un ritm mediu de agradare a fundului ravenei discontinue de 4,4 cm/an. Pe baza datelor obţinute prin măsurători clasice a rezultat o rată medie de material erodat din zona vârfului activ de 9,8 tone/an (I. Ioniţă, 1997). Valorile apropiate ale eroziunii şi sedimentării medii anuale sugerează faptul că ravenele discontinue îşi autofurnizează cea mai mare parte a aluviunilor noi care se depun pe fund. Valorile foarte scăzute ale concentraţiei de 137 Cs, pe adâncimea de 0-55 cm, din aluviunile depuse ulterior accidentului de la Cernobâl, demonstrează că materialul solid provine dintr-un vârf mai activ, care incizează sedimente primare, slab contaminate. Dacă valorile ar fi fost relativ ridicate, atunci eroziunea de suprafaţă din bazinul de recepţie ar fi reprezentat sursa dominantă.
www.agrimedia.ro
www.agrimedia.ro
Noiembrie 2013 63
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi a comisionului de garantare datorat de persoanele fizice fondurilor de garantare, pentru garanţiile acordate în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor M.O. nr. 0650 din 2013
Hotărârea nr. 762 din 9 octombrie 2013 privind stabilirea pentru anul 2013 a cuantumului plăţilor directe unice pe suprafaţă, plăţilor separate pentru zahăr şi plăţilor specifice pentru orez, care se acordă în agricultură în sectorul vegetal - M.O. nr. 0630 din 2013 Hotărârea nr. 763 din 9 octombrie 2013 pentru aprobarea normelor metodologice privind acordarea unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură - M.O. nr. 0630 din 2013 Hotărârea nr. 764 din 9 octombrie 2013 pentru aprobarea cuantumului plăţii naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, pentru specia ovine/caprine, în anul 2013 - M.O. nr. 0630 din 2013 Decizia nr. 426 din 9 octombrie 2013 privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de către domnul Virgil Laurenţiu Găman - M.O. nr. 0630 din 2013 Hotărârea nr. 761 din 9 octombrie 2013 pentru aprobarea cuantumului plăţilor naţionale directe complementare, care se acordă pentru anul 2013 în sectorul vegetal - M.O. nr. 0630 din 2013 Hotărâre nr. 779 din 9 octombrie 2013 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 - M.O. nr. 0633 din 2013
Hotărârea nr. 785 din 9 octombrie 2013 pentru modificarea 64 Noiembrie 2013
Hotărârii Guvernului nr. 759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică - M.O. nr. 0632 din 2013
Ordinul nr. 1002 din 25 septembrie 2013 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 694/2008 privind condiţiile de recunoaştere a organizaţiilor de producători şi a grupurilor de producători recunoscute preliminar în sectorul fructe şi legume, precum şi modul de accesare a sprijinului financiar de către acestea M.O. nr. 0638 din 2013 Ordinul nr. 1125 din 16 octombrie 2013 pentru aprobarea modelului Cererii de plată privind măsura 215 - pachet b) - Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor - M.O. nr. 0641 din 2013 Ordinul nr. 1075 din 7 octombrie 2013 pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 756/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de acordare a sprijinului financiar producătorilor din sectorul vitivinicol pentru asigurarea recoltei de struguri pentru vin - M.O. nr. 0640 din 2013 Rectificarea nr. 949 din 21 octombrie 2013 referitoare la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 949/2013 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 247/2008 privind aprobarea Normelor de aplicare a programelor de restructurare/ reconversie a plantaţiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile 2008/2009-2013/2014, în anexa nr. 1 - M.O. nr. 0644 din 2013 Ordinul nr. 1139 din 17 octombrie 2013 privind aprobarea formularelor de adeverinţe emise de
Hotărârea nr. 798 din 16 octombrie 2013 privind actualizarea valorilor de inventar şi schimbarea titularului dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea unor unităţi din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - M.O. nr. 0651 din 2013 Hotărârea nr. 793 din 16 octombrie 2013 pentru aprobarea amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 20 iunie 2013 şi la Washington la 26 iunie 2013 între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, la Acordul de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 decembrie 2007 - M.O. nr. 0653 din 2013 Ordinul nr. 1122 din 16 octombrie 2013 pentru modificarea Normelor de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile 2008/2009-2013/2014, aprobate prin Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 247/2008 - M.O. nr. 0653 din 2013 Decretul nr. 840 din 28 octombrie 2013 privind conferirea Ordinului Meritul Agricol în grad de Cavaler - M.O. nr. 0666 din 2013 Hotărârea nr. 831 din 25 octombrie 2013 privind abrogarea alin. (2) al art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 207/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de acordare a ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale - M.O. nr. 0670 din 2013
www.agrimedia.ro
www.agrimedia.ro
Noiembrie 2013 65
Maïsadour Semences, prezentă în peste 40 de ţări Andreia ION, inginer marketing Maïsadour Semences România Maïsadour Semences România este a XII-a filială din cadrul grupului Maïsadour. Creată în anul 2007, societatea continuă să-şi dezvolte diversele activităţi de cercetare, dezvoltare şi comercializare. Azi, în cadrul firmei lucrează aproape 20 de persoane, pentru a le permite agricultorilor accesul la genetica noastră de elită adaptată cerinţelor lor. Un program de formare continuă, o colaborare activă cu universităţile române, bulgare şi franceze permit păstrarea echipei noastre la un nivel înalt de expertiză agricolă, necesară pentru a acompania agricultorii spre reuşita culturilor lor. Toate seminţele Maïsadour vândute în România sunt seminţe produse în Franţa printr-o reţea de agricultori din sud-vestul ţării. Porumbul, floarea-soarelui şi rapiţa au reprezentat pentru anul 2013, în Franţa, 20.000 ha de multiplicare a seminţelor pentru grupul Maïsadour. Activitatea de producţie a seminţelor este organizată într-o manieră riguroasă, pornind de la câmpul de producţie a seminţelor până la uzină. În fapt, toate etapele sunt controlate, în scopul obţinerii de seminţe de calitate (calibrare, germinaţie, puritate specifică etc.). Filiala din România se bazează pe o echipă de vânzări şi marketing compusă din 16 specialişti. Echipa MAS vă propune cea mai bună poziţionare agronomică şi promovează o gamă completă de varietăţi de porumb, floarea-soarelui, rapiţă, lucernă şi inoculanţi. Pe lângă activitatea de producţie şi vânzare, programele noastre de ameliorare şi testare a hibrizilor de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă au ajuns anul aceasta la aproape 300.000 de parcele, repartizate în 218 locaţii diferite, pentru a crea cei mai buni hibrizi pentru orice condiţii. Staţiunea noastră experimentală de la Belciugatele, situată între Bucureşti şi Fundulea, este una dintre cele cinci staţii de cercetare europene ale 66 Noiembrie 2013
Maïsadour Semences, ceea ce permite selectarea hibrizilor de floarea-soarelui, rapiţă şi porumb care se adaptează cel mai bine în marile câmpii din Europa Centrală şi în bazinul Mării Negre.
Nou parteneriat strategic - o ofertă inovatoare unică pentru întreaga Europă şi bazinul mediteranean Maïsadour Semences şi Jouffray Drillaud (JD) îmbină cunoştinţele a doi actori de referinţă pe piaţa de seminţe pentru culturile mari şi plantele furajere şi îşi continuă dezvoltarea în Europa, prin completarea gamei de produse şi de servicii, consolidându-şi expertiza în sistemele de producţie. Obiectivul este în special să propună producătorilor de lapte şi distribuitorilor acestora o ofertă inedită şi globală, care merge de la seminţele din gamele de elită de porumb pentru siloz, de lucernă, de leguminoase şi de graminee furajere până la conservanţi şi amelioratori biologici pentru furaje. Cele două societăţi au dezvoltat game complementare, aderând la aceeaşi filosofie: valorificarea varietăţii pentru îmbunătăţirea performanţei sistemelor de producţie. Datorită acestui nou parteneriat, Maïsadour Semences propune de acum încolo tuturor partenerilor săi din Europa şi CSI o ofertă completă de soluţii şi de servicii care răspund etapelor-cheie aferente producţiei furajelor lor. Maïsadour Semences şi JD sunt filiale a două mari grupuri cooperative franceze, respectiv
Maïsadour şi Terrena, actori importanţi din domeniul agriculturii şi cel agroalimentar, care realizează împreună o cifră de afaceri globală de peste 6 miliarde de euro. Propunând o ofertă originală ce are la bază Eco Performance®, JD creează şi dezvoltă soluţii cu factori competitivi, care respectă mediul, în vederea îmbunătăţirii durabile a rentabilităţii sistemelor de producţie. JD ţinteşte în special trei pieţe: culturile furajere, marile culturi şi culturile specializate. Oferta sa se sprijină pe o dinamică de inovare în patru domenii de activitate: seminţele, tehnologiile aplicate seminţelor, nutriţia şi sănătatea plantelor şi îmbunătăţirea furajelor. JD este, în special, numărul 1 în Franţa în leguminoase şi culturi furajere. Maïsadour Semences, stabilit în 12 filiale în Franţa şi la nivel internaţional, creează, produce şi pune pe piaţă seminţe de hibrizi de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă de mai mult de 60 de ani. Cinci centre de cercetare şi dezvoltare şi o reţea de experimentare europeană permit crearea şi selecţionarea hibrizilor de porumb, de floarea-soarelui şi de rapiţă, adaptaţi tuturor condiţiilor pedoclimatice. Trei uzine moderne (Franţa, Ucraina, Spania) şi o reţea europeană de producători-multiplicatori cu control calitate ISO 9001 permit societăţii Maïsadour Semences să garanteze o calitate identică a seminţelor din gamele de elită. Marca Maïsadour Semences este prezentă în peste 40 de ţări.
www.agrimedia.ro
3
Ianuarie 2013
4
Ianuarie 2013