Revista AGRIMEDIA - Octombrie 2013 by Agri Media Invest s.r.l.

Ianuarie 2013

Finanţare şi fiscalitate Deşi această toamnă este foarte bogată în precipitaţii şi cu temperaturi în anumite perioade mult sub media anuală, în agricultură activitatea specifică se desfăşoară asiduu. Recoltatul cartofilor, sfeclei, florii-soarelui, fructelor şi legumelor etc. se apropie de sfârşit. Simultan cu eliberarea terenurilor de resturile vegetale, semănatul grâului, rapiţei şi a orzului de toamnă pe suprafeţele programate se va finaliza în curând. Venind în întâmpinarea agricultorilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a comunicat că valoarea subvenţiei pe suprafaţă în acest an (SAPS) este de 139 euro/ha, la care se adăugă şi o contribuţie de la buget (CNDP), plăţi directe pentru ovine şi bovine etc. În această perioadă se achită şi subvenţia la motorină destinată activităţilor specifice pentru anul agricol 2013-2014. Tot în această perioadă, Parlamentul European a aprobat ca, pentru viitorul exerciţiu bugetar 2014-2020, ţările UE să beneficieze de plăţi directe în cadrul PAC în valoare de 277,9 miliarde de euro, din care pentru anul 2014 s-a defalcat suma de 41,6 miliarde de euro. S-a dispus, de asemenea, diminuarea cu 5% a subvenţiilor care depăşesc 150.000 de euro pe an pentru o singură fermă. În ceea ce ne priveşte, este benefică şi recenta implicare a comisarului european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, dl Dacian Cioloş, care împreună cu doamna Maria Damanake, comisar european pentru pescuit şi afaceri maritime, însoţiţi de ministrul Agriculturii, dl Constantin Daniel, şi alţi demnitari ai statului au efectuat o vizită de lucru în Delta Dunării, unde împreună cu autorităţile judeţului Tulcea şi cu reprezentanţii asociaţiilor pescăreşti

www.agrimedia.ro

au analizat priorităţile pentru viitoarea perioadă de programare a fondurilor europene destinate pescuitului şi dezvoltării rurale a localităţilor din Deltă. Cu acelaşi prilej, comisarii europeni şi-au manifestat disponibilitatea ca în cadrul Comisiei Europene să identifice noi soluţii pentru ridicarea nivelului de trăi al locuitorilor Deltei, prin implicarea mai fermă a autorităţilor locale pentru utilizarea fondurilor europene cu responsabilitate şi eficienţă. În acelaşi sens se perfectează şi contractul între ANPA, Consiliul Judeţean Tulcea şi asociaţiile pescăreşti, pentru înfiinţarea bursei peştelui. Această structură economică realizată cu fonduri europene în valoare de 5 mil. euro derulaţi prin AM-POP va avea ca principale scopuri gestionarea introducerii peştelui pe piaţă, reducerea braconajului şi a evaziunii fiscale în acest sector economic. Toţi trebuie să avem în vedere că în baza unor recolte bune şi a exporturilor semnificative în acest an agricultura va contribui cu un procent de aproximativ 2% la creşterea indicatorilor macroeconomici ai ţării. Întrucât fiscalitatea ţării vizează în mare măsură şi activitatea agricolă, toate modificările în ceea ce priveşte impozitele şi taxele care urmează să fie aplicate în baza modificării Codului fiscal prezintă un interes major şi pentru agricultori. Astfel, potrivit celor comunicate recent de conducerea Ministerului Finanţelor Publice, se intenţionează modificarea modul de impozitare a firmelor tip holding, iar plata TVA de către societăţile comerciale cu cifra de afaceri sub

500.000 de euro anual urmează să se efectueze numai opţional în 90 de zile. În baza aceluiaşi act juridic, cu expertiza Băncii Mondiale şi a FMI, impozitarea proprietăţilor urmează să se realizeze în funcţie de destinaţia acestora. Astfel, dacă imobilele, terenurile, echipamentele etc. sunt destinate activităţilor economice, acestea vor fi impozitate majorat. Sperăm ca această nouă formă de impozitare să nu creeze presiuni fiscale majore, în principal pentru IMM, şi aşa confruntate cu serioase probleme financiare. În acelaşi sens, nu este lipsită de interes nici instituirea obligaţiei la plată a CAS în cuantum de 5,5% din venitul realizat de proprietari prin cedarea folosinţei unor bunuri. Această nouă obligaţie de plată, pe lângă impozitul pe venitul realizat din cedarea folosinţei bunurilor, care se plăteşte în prezent, va determina proprietarii să majoreze chiriile, cu efecte negative asupra bugetului IMM. Acestea neavând resurse să-şi cumpere, de exemplu, un sediu, sunt nevoite să-şi desfăşoare activitatea în spaţii închiriate. Aşadar, sperăm ca Guvernul să vină şi cu măsuri de relaxare fiscală, cu prioritate pentru IMM, motivat de salvarea a sute de mii de locuri de muncă şi de menţinerea şomajului la cote acceptabile. Piaţa muncii şi evoluţia economică a firmelor afectate de noile reglementări fiscale preconizate vor demonstra dacă deciziile dispuse de Guvern în acest domeniu sunt cele mai adecvate. În acest context, trebuie să avem în vedere cu toţii un cunoscut proverb, potrivit căruia „Dacă vrei să mănânci ouă, nu tai găina, iar dacă ai nevoie de lână, nu jupoi oaia, ci o tunzi din când în când”. Simona MUNTEANU Octombrie 2013

ISSN 2069 - 1238

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul VII, Nr. 10 / 2013 (79) Octombrie 2013 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031.439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

Octombrie 2013

SUMAR: 3 8

Editorial

Zăbovire în soluţionarea unor probleme din agricultură

Fermierii vor pierde 80% din subvenţia naţională dacă nu se înscriu într-un fond mutual

Din 2014, accent pe tineri fermieri, investiţii în ferme şi industrie alimentară

Prima Conferinţă Naţională a Industriei Florilor

Noi elemente de interes în PAC reformată

Euralis Semences SE Europe Business Unit îşi măreşte echipa de profesionişti

Norme metodologice privind acordarea ajutorului de stat pentru motorină

21 de euro la hectar, cuantum al plăţilor naţionale directe complementare

BASF: 8 miliarde de euro până în 2020 la divizia de Protecţie a Plantelor

Fertilizarea - verigă tehnologică importantă pentru grâul de toamnă

Elemente de tehnologie şi agrotehnică diferenţiată a zonei forestiere destinate agriculturii

Evitaţi pierderile cauzate porumbului de omida fructificaţiilor!

Factorii de vegetaţie şi zonele ecologice ale culturilor de orz şi orzoaică de toamnă

Noi reglementari în sectorul zootehnic

44 48

Tehnologia de cultivare a cepei în câmp prin arpagic

Noi modele de sprayere John Deere

Fendt: maşini agricole premium pentru o piaţă cu o cerere în continuă creştere

Plantarea butaşilor altoiţi şi lucrările agrofitotehnice din şcoala de viţe

Subprogramul pomicol, o şansă de relansare economică

Compania BASF: soluţii inovatoare din 1865 şi până în prezent

Inovaţii din pasiune pentru agricultură

www.agrimedia.ro

Octombrie 2013

 În dialog cu fermierii

• Cum a fost anul agricol su cum reuşiţi să gestionaţi r Vasile Dobrilă, administrator SC Davex Agro SRL, localitatea Gropeni, judeţul Brăila „Anul agricol 2013 a fost unul mediu din punct de vedere financiar, pentru că din activitatea seminceră lucrurile s-au încheiat foarte bine, în schimb la valorificarea producţiei pentru consum, din cauza preţului mic, situaţia a rezultat foarte prost, luând în calcul şi faptul că de la an la an costurile cu inputurile necesare, respectiv motorina, pesticidele, îngrăşămintele chimice, cresc într-un mod alert. Este foarte greu pentru că nu ştii la ce preţ de cost ajunge cultura şi ce preţ de vânzare poţi să obţii. În cazul loturilor semincere, toate aceste aspecte se cunosc, pentru că ai contracte ferme şi preţuri de valorificare bune. Producem sămânţă de porumb şi colaborăm cu firmele Monsanto, Pioneer şi KWS. În privinţa riscurilor din activitate, gestiunea lor o fac prin investiţii. Întreaga suprafaţă pe care o lucrez, de 800 ha, este irigată. Avem o staţie automatizată, iar acum avem un proiect pe Măsura 125, în valoare de 1 mil. euro, pentru a înlocui amenajarea îngropată. Având posibilitatea irigării, riscul ca seceta să ne compromită culturile agricole a fost înlăturat. La cultura grâului, am realizat un circuit integrat, pentru că producţia o folosesc ca materie primă în propria fabrică de patiserie. În acest fel, am reuşit să vin cu plusvaloare şi nu mai sunt nevoit să vând grâul la preţul mic oferit pe piaţă. Totodată, în activitatea de producţie am investit în achiziţia de maşini şi utilaje agricole. Pentru a putea stoca producţia, în cazul în care preţul este foarte mic, intenţionăm să depunem un proiect finanţat din fonduri europene pentru construcţia de silozuri de o capacitate de 3.500 de tone. Actualmente, în spaţiul de stocare avut la dispoziţie am depozitat doar grâu, pe care îl folosesc în panificaţie. Producţiile de orz şi floarea-soarelui le-am vândut imediat după recoltare. La floarea-soarelui, a fost un eşec din cauza preţului mic. Pe viitor, pentru a diminua riscurile întâmpinate la culturile comercializate pentru consum, voi micşora suprafaţa ocupată de acestea şi voi mări suprafaţa ocupată de loturile semincere. Dacă până în acest an am produs sămânţă de porumb, de la anul voi produce şi sămânţă de floarea-soarelui. Treptat, intenţionez să ajung la o suprafaţă de 700 ha de loturi semincere, iar ce va rămâne, 100 ha, voi cultiva grâu.”

Octombrie 2013

Adrian Mocanu, adminstrator SC Agrianca Prodserv SRL, localitatea Dumbrava, judeţul Prahova „Este un an financiar foarte prost din cauza preţurilor mici obţinute la valorificarea recoltelor agricole. În acest an, producătorii sunt destul de vitregiţi, mai ales după 2012, când condiţiile climatice nu au fost favorabile culturilor agricole. Sunt mulţi fermieri, în special cei cu suprafeţe mici, care au grave probleme financiare. Cum mergem mai departe? Aşa cum sunt şi eu, suntem creditaţi de furnizorii de inputuri. În afară de motorină şi îngrăşăminte, toate celelalte, precum seminţele, produsele fitosanitare, sunt date cu plata până la sfârşitul anului. Dacă nu ar fi ei, mulţi am fi în imposibilitatea de a ne mai continua activitatea. Volatilitatea preţului a fost în acest an marea problemă. Angrosiştii au făcut presiuni ce au condus la scăderea şi mai mult a preţurilor, iar noi suntem în situaţia de a nu ne putea plăti ratele la bancă, pentru că tehnica agricolă cumpărată în fermă nu este în totalitate achitată. Referitor la riscurile din agricultură şi cum ne ferim de ele, adevărul este că nu prea reuşim să le gestionăm. Finanţarea este dificilă pentru noi. Băncile comerciale sunt reticente în a ne finanţa. Dacă însă ar lua în calcul faptul că agricultorii au o rată de neplată a creditelor de sub 3%, iar cei din sectorul vegetal chiar mai mică, atunci ar scădea dobânzile şi astfel am avea un acces mai facil la finanţare. Nu-mi explic de ce se pot acorda credite în România începând cu dobânzi de 4,5-5%, la euro, iar când noi ne ducem, ni se acordă, în cel mai bun caz, o dobândă de 9%. La asemenea costuri, este dificil să demarăm investiţi. La acestea se adaugă şi faptul că piaţa agricolă a devenit din ce în ce mai globalizată, iar noi trebuie să concurăm cu producătorii din alte state care au acces la credite cu dobânzi de doar 2%.”

www.agrimedia.ro

sub aspect financiar şi ţi riscurile din activitate? „Ca să descriu anul agricol 2013, trebuie să vorbesc de două paliere distincte. Sub aspect cantitativ, anul a fost unul bun, pentru că am obţinut producţii bune şi chiar spre foarte bune, cu mici excepţii când, în anumite sole, grâul şi rapiţa s-au scuturat din cauza furtunilor. Aşadar, din punct de vedere al producţiilor realizate suntem mulţumiţi. În schimb, nu suntem mulţumiţi de preţurile de valorificare, care sunt mici. Cu toate acestea, observăm acum că piaţa începe uşor să se aşeze. Dacă ne uităm la grâu, pentru că de multe ori în funcţie de acesta se aşază şi preţurile la celelalte culturi, observăm că preţul începe să crească. La recoltare, grâul avea un preţ de 0,6 lei/kg, acum el este de 0,7 lei/kg, iar tendinţa este de creştere. Cu privire la riscurile din agricultură şi gestionarea lor, cred că poţi să gestionezi mai uşor problemele dacă eşti competitiv şi dispui de spaţii de depozitare care să-ţi permită să nu valorifici producţia la recoltare, atunci când preţurile, de regulă, sunt mici. Dacă aplici o tehnologie performantă, aşa cum am văzut la societatea Elsit, la evenimentul «Ziua porumbului», unde cultura de porumb promitea producţii de circa 12 tone boabe/ha, atunci poţi fi competitiv chiar şi la preţuri de valorificare mai mici. Dar, desigur, nu toţi fermierii pot obţine acest nivel al producţiilor şi de aceea este nevoie de investiţii. În acest an, producţia medie pe care am obţinut-o la porumb a fost de 9 tone/ha. Dispun de spaţii de depozitare pe orizontală, însă intenţionez să cresc capacitatea de stocare, astfel încât să ajung la 7.000 de tone. Actualmente, pe stoc am o cantitate de 3.000 de tone şi nu sunt constrâns de credite bancare ca să vând producţia înmagazinată. Societatea exploatează o

www.agrimedia.ro

Vasile Stoica, administrator SC Prod Cereal, localitatea Dorobanţu, judeţul Călăraşi „În acest an, producţiile agricole au fost bune, dar, din punct de vedere financiar, 2013 a fost dezastruos. Declaraţiile făcute de ministrul Agriculturii referitoare la obţinerea de supraproducţii au determinat speculanţii să facă presiuni şi să scadă foarte mult preţul de valorificare. Rolul Ministerului Agriculturii este acela de a nu destabiliza piaţa, ci de a crea strategii agricole. Din păcate, scăderile de preţ nu au fost resimţite pe piaţă, la consumatori. De exemplu, preţul la uleiul de floarea-soarelui trebuia să scadă cu 50%. Din cauza preţului mic obţinut la vânzarea producţiei de floarea-soarelui şi a pierderilor înregistrate, care s-au ridicat la 150 lei/ha, voi renunţa la această cultură anul următor şi, probabil, am s-o reintroduc în asolament atunci când o voi putea procesa. Riscurile din agricultură le gestionăm prin capitalizare şi spaţii de depozitare. După aproape 25 de ani, am reuşit să acumulez capital ca să diminuez riscurile din activitate, astfel încât să pot rezista pe mai departe, să fac investiţii, să cumpăr inputurile necesare, în special motorina, şi să plătesc salariile angajaţilor. Dispun de spaţii de depozitare cu o capacitate de 12.000 de tone, iar în acest moment am stocat cultura de grâu, circa 6.000 de tone. Preţul la grâu a început să crească uşor, pentru că am primit o ofertă pentru grâu furajer la 0,7 lei/kg. La porumb, jumătate din producţie am vândut-o şi am depozitat circa 1.000 de tone. Rapiţa am valorificat-o de curând, însă la un preţ de 360 euro/tona, în timp ce la recoltare era de 373 euro/tona. Rapiţa a fost singura cultură profitabilă din acest an. La această cultură, producţia obţinută a fost una foarte bună, de 4.200 kg/ha. Sunt foarte importante investiţiile în spaţii de depozitare, ca să nu fii nevoit să vinzi la preţuri mici. Exploatez o suprafaţă de 3.200 ha, din care 500 ha, fiind în lunca Dunării, le pot iriga. Am investit în instalaţii de irigare, am şapte sisteme cu tambur şi această suprafaţă o pot iriga atunci când este secetă. În schimb, pe terenurile celelalte, de pe terasă, nu cred că vom putea face investiţii nici în următorii 10 ani, pentru că sistemul de irigaţii vechi nu este bine gândit, presupune costuri foarte mari cu pomparea apei, deoarece ea nu vine gravitaţional. De altfel, toate staţiile de pompare au fost distruse. În opinia mea, refacerea sistemului de irigaţii trebuie gândit la nivel naţional, iar apa să vină prin cădere în zona de câmpie. O soluţie ar fi şi menţinerea canalelor de irigaţii pline cu apă.”

Octombrie 2013

Ana MUSTĂŢEA

Constantin Grigore, administrator SC Agroserv Grig SRL, localitatea Măicăneşti, judeţul Vrancea

În cadrul unei conferinţe de presă, dl Viorel Matei, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCP) Timiş, i-a solicitat ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, rezolvarea anumitor probleme cu care se confruntă agricultorii, precum întârzierile privind rambursarea TVA la cereale şi lipsa normelor metodologice pentru pajişti şi păşuni.

Viorel MATEI

Zăbovire în soluţionarea unor probleme din agricultură „De un an ne plângem de taxare inversă la cereale. Aşteptăm 6 sau chiar 12 luni ca să ni se ramburseze TVA şi, de multe ori, atunci când primim plata, aceasta vine ciuntită. Nu ştiu de când Codul Fiscal nu este aplicat în mod corect atât pentru contribuabil, cât şi pentru cel care adună această contribuţie”, a afirmat dl Matei. La problema ridicată de preşedintele asociaţiei, răspunsul ministrului Agriculturii a fost acela că ANAF este responsabilă pentru rezolvarea acestor probleme. „Au fost mai multe semnale de la asociaţiile din ţară că ANAF nu rambursează TVA la timp. Procedura presupune realizarea unui control, care de multe ori durează foarte mult şi este o chestiune care ţine de ANAF. Susţin, atât cât îmi stă în putinţă, la nivelul Guvernului, ca tot acest proces să fie mai scurt. Partea bună este aceea că o dată ce s-a modificat TVA la pâine, efortul pe care statul îl face este de 9%”, a spus acesta. Referitor la legea pajiştilor, dl Matei a subliniat nevoia aprobării acesteia cât 8

Octombrie 2013

mai urgent, astfel încât să fie publicate normele metodologice: „Trebuie să se finalizeze normele metodologice pentru pajişti şi păşuni, pentru că atât noi, fermierii, cât şi primăriile nu ştim ce să facem pentru că nimic nu este clar. De asemenea, nu ştiu când se va lua o măsură de echitate privind acordarea subvenţiilor pentru păşunile şi fâneţele din zonele de şes şi cele de munte. Este o diferenţă de 4,6 ori, or, oaia de la munte nu mănâncă de 4,6 ori mai mult, iar condiţiile de la munte nu sunt mai grele decât cele de la şes, unde stai la 35-40 grade cu animalele. Nu este normal ca aceia de la şes să ia 70-60 euro/ha, iar cei de la munte 300 euro/ha. Sunt «băieţi deştepţi» care au 7-9 mii ha concesionate şi faceţi o

socoteală să vedeţi câte milioane de euro le intră în buzunare”, a susţinut dl Matei. La acest subiect, ministrul Agriculturii a declarat că legea iniţială a fost modificată printr-o ordonanţă de urgenţă şi că aceasta va fi aprobată în scurt timp, după care vor apărea şi normele metodologice solicitate. „Principala problemă pe care crescătorii de animale au reclamat-o era legată de faptul că păşunea din comuna respectivă nu mai ajungea să fie în administrarea asociaţiilor istorice reprezentative din comună, pentru că exista un interes foarte mare din partea consiliilor locale sau a asociaţiilor făcute peste noapte de a încasa subvenţia de la Agenţia de Plăţi. În primăvara acestui an, am modificat prin ordonanţă de urgenţă legea pajiştilor şi cred că această deficienţă majoră care exista şi care a dus la foarte multe ca conflicte, multe chiar penale şi multe co condamnări pe această temă, a fost co corectată. Am venit cu această ordonanţă co de urgenţă în favoarea crescătorilor şi, mai mult decât atât, pentru a evita şi derapaje vizavi de redevenţa pe care d o cer consiliile locale, s-a venit cu un

www.agrimedia.ro

pe cele europene, cu mult timp înainte de acele declaraţii”, a susţinut oficialul. Preşedintele APCP a subliniat că în acest an, din cauza preţurilor mici obţinute de fermieri la valorificarea producţiilor agricole, se impunea activarea sistemului de acordare a certificatelor de depozit. „Recunoaştem că am avut o supraproducţie, dar ne indreptăm spre un faliment aproape total. Ce s-a întâmplat cu legea certificatelor de depozit? De ce în acest an, când era vitală, nu a fost pusă în funcţiune?” Potrivit datelor prezentate de ministrul Agriculturii, doar 2% din producţia obţinută în perioada 2009-2013 a fost depozitată pe baza mecanismului certificatelor de depozit.

„Băncile comerciale sunt reticente la acest mecanism şi puţine dintre ele acordă credite pe baza certificatelor de depozit. Sunt foarte puţini agricultori care au beneficiat de aceste certificate de depozit şi, de regulă, cei care au beneficiat sunt acei producători care sunt şi beneficiari de depozite. Practic, ei şi-au licenţiat depozitul şi au stocat marfa proprie în depozit. Din acest an, am luat decizia să schimbăm acest mecanism, s-a creat un grup de lucru format din reprezentanţi ai MADR, FGCR şi ai băncilor comerciale. Cele din urmă joacă cel mai important rol, pentru ca marea masă a fermierilor să beneficieze de acest mecanism. Intenţia noastră este de a duce cel puţin 10% din producţia agricolă, atunci când este supraproducţie, în depozitele licenţiate astfel încât fermierii să poată lua credite pe baza certificatelor de depozit şi pentru a nu vinde producţia când preţul este jos”, a afirmat dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.

Ana MUSTĂŢEA

contract-tip, de asemenea agreat de agricultori. Ordonanţa de acest tip, ca orice alt act normativ, trebuie să fie aprobată prin lege. Ea a trecut de Senatul României, cu anumite modificări, iar acum se află în dezbatere la Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor. După ce va trece şi de această comisie, ea va fi aprobată, după care vor apărea şi normele metodologice.” Învinuit de agricultori de scăderea preţului la cereale ca urmare a declaraţiilor oficiale făcute privind supraproducţia realizată în acest an, ministrul Agriculturii a precizat că aceste declaraţii au fost făcute la mult timp după terminarea campaniei agricole de recoltare şi că preţurile practicate pe piaţă erau deja mici. „Anul trecut, am convenit împreună cu asociaţiile să nu facem declaraţii privind producţiile agricole în timpul campaniei de recoltat sau înainte ca aceasta să se încheie. Anul acesta, declaraţiile au fost făcute la data de 9 august. Au fost discuţii că preţul a scăzut după acele declaraţii. Nu este adevărat, pentru că, din păcate, preţul era jos atât pe piaţa din România, cât şi

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Octombrie 2013

Fermierii vor pierde 80% din subvenţia naţională dacă nu se înscriu într-un fond mutual

Ana MUSTĂŢEA

Fondul mutual este un instrument de gestionare a riscului în agricultură, susţinut în mare parte din fonduri europene. Scopul său este de a asigura producţia împotriva condiţiilor nefavorabile de climă şi a atacului de boli la animale. Măsurile au foste extinse şi pentru a include opţiunea de stabilizare a veniturilor, care va permite acoperirea cu până la 70% a pierderilor dintr-un fond mutual, dacă veniturile scad cu 30%. Pentru fiecare euro plătit dintr-un astfel de fond mutual, UE plăteşte 0,65 euro în plus. La nivel naţional, pot exista trei fonduri mutuale, iar asociaţia agricultorilor care doreşte să constituie un astfel de fond trebuie să reprezinte cel puţin 30% din suprafaţa arabilă a ţării, să aibă incluse toate sectoarele agricole şi reprezentare în toate judeţele. Fermierii vor trebui să cotizeze la fond, astfel încât, în caz de calamităţi sau pierderi de venit, aceştia să poată fi despăgubiţi. Pentru ca agricultorii să primească compensaţiile cuvenite, o măsură obligatorie este ca fondul să dispună de 35% din banii necesari acoperirii pierderilor suferite, astfel încât restul contribuţiei, de până la 100%, să poată veni de la bugetul european şi naţional. În primii trei ani de la înfiinţare, toate cheltuielile de funcţionare ale fondurilor mutuale vor fi susţinute în totalitate din fonduri europene. Ministerul Agriculturii încurajează existenţa unui singur fond mutual la nivelul României pentru ca acesta să aibă o putere financiară foarte mare. Până la sfârşitul anului, oricare organizaţie neguvernamentală reprezentativă în sectorul agricol poate să prezinte dosarul de înfiinţare a fondului mutual. Dosarele pot fi depuse deja la instituţie pentru a fi aprobate. După aprobarea constituirii fondului 10 Octombrie 2013

mutual, fermierii vor trebui să adere la acest fond şi să devină membrii acestuia până în martie 2014, pentru a nu pierde 80% din subvenţia care se acordă de la bugetul naţional. În opinia dlui Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, fondul mutual va avea un rol excepţional în asocierea fermierilor şi comasarea terenurilor agricole, iar pe măsură ce fondul va acumula capital important din cotizaţiile agricultorilor, acesta va reprezenta un partener serios în relaţia cu băncile comerciale. Din fondurile mutuale, fermierii vor fi despăgubiţi pentru acele pierderi care actualmente nu sunt asigurate de firmele de asigurări. Veronica Toncea, director general al Fondului de Garantare a Creditului Agricol (FGCR), a recomandat ca plasamentele de capital ale fondului mutual să fie în formule foarte sigure, pentru că, dacă nu va exista disponibilul de 35%, Ministerul Agriculturii nu va suplimenta partea de 65%. „Pentru a se evita astfel de riscuri, răspunderea fermierilor este de a stabili acea echipă de management a fondului în care au încredere şi care face plasamentele cu siguranţă, în acele formule care să le poată asigura oricând disponibilul de 35%, astfel încât să poată fi protejaţi”, a susţinut dna Toncea.

Potrivit dlui Irimescu, din fond nu se vor putea face investiţii cel puţin 5-6 ani, deoarece acesta va fi unul mic. „Din calculele noastre, la contribuţia generală s-ar putea ajunge la 4-5 euro/ha, iar pe secţiuni, acolo unde cineva doreşte să se asigure suplimentar, se poate ajunge şi la 100 euro/ha. Cei care sunt într-o zonă cu risc mare de secetă şi nu folosesc irigaţiile, în mod cert vor dori cotizaţii mai mari, pentru ca ulterior să fie rambursat corespunzător. Sincer, dacă aş fi managerul fondului, nu aş scoate bani de acolo până nu sunt asigurat că am un capital suficient”, a spus acesta. „Este esenţial să achiziţionăm un sistem care să ne ofere din satelit date exacte despre producţiile obţinute pe fiecare hectar. Un astfel de sistem există în Germania de mulţi ani, precum şi în SUA. Dacă nu vom lua măsurile necesare, fondul mutual nu va funcţiona cum trebuie. De-a lungul timpului, ideile fantastice care au funcţionat în toată lumea, la noi au dat chix, faliment, tocmai pentru că nu a fost supravegheată cum trebuie implementarea lor”, a declarat dl Achim Irimescu.

FGCR acordă garanii pentru achiziţia de terenuri Potrivit Ordonanţei de Guvern nr. 43, Fondul de Garantare a Creditului Agricol poate acorda a garanţii pentru cumpărarea de terenuri t agricole. „Cel care doreşte să cumpere c teren agricol poate să obţină un u credit de la băncile comerciale cu c o garanţie din partea FGCR de 50% 5 şi o contribuţie proprie de 10%. Avem A normele de aplicare, lucrăm acum a cu MADR pentru a pune în aplicare a mecanismul de garantare. Arendaşii A sunt stimulaţi să cumpere teren t agricol prin acest mecanism, precum p şi cei care au suprafeţe mici şi vor v să le comaseze, ştiindu-se faptul că aceia a cu parcele sub 1 ha nu primesc subvenţii”, s a afirmat dna Toncea.

www.agrimedia.ro

Octombrie 2013 11

«Forumul Investitorilor Autohtoni 2013» La invitaţia dlui Ioan Niculae, preşedintele asociaţiei „Forumul Investitorilor Autohtoni 2013”, dl Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a participat la data de 9 octombrie 2013 la „Conferinţa Anuală a Consiliului Investitorilor Români”, care s-a desfăşurat la Palatul Parlamentului. Reprezentanţii investitorilor români împreună cu reprezentanţii Guvernului au dezbătut diverse subiecte, în ideea găsirii unor soluţii agreate de ambele părţi. Una dintre temele discutate la această dezbatere a fost scăderea TVA la

9% la carne. „Probabil că sectorul cărnii va fi următorul care va beneficia de TVA redus, dar este foarte important modul în care efectuăm controlul şi măsurile pe care le luăm pentru reducerea evaziunii în domeniul produselor de panificaţie. Decizia viitoare privind reducerea TVA şi la alte produse alimentare depinde de succesul măsurii în domeniul pâinii, de reducerea evaziunii şi de veniturile bugetare”, a spus Irimescu. El a arătat că analiza realizată de Ministerul Agriculturii în domeniul cărnii a indicat două probleme,

respectiv importurile reale şi nereale şi producţia la negru din România. „Din cifrele noastre reiese că situaţia este destul de gravă. După creşterea TVA la 24%, subit au dispărut zeci de mii de tone de carne şi produse din carne, care cel mai probabil s-au dus în economia subterană. Circa 71.000 de tone de carne de porc au dispărut în economia subterană în 2011-2012”, a adăugat Irimescu. În cazul în care reducerea TVA la pâine va conduce la creşterea încasărilor bugetare, măsura ar putea fi extinsă şi la alte sectoare.

A XXIV-a ediţie a Târgului Agromalim Ajuns la cea de-a XXIV-a ediţie, Târgul Internaţional de Agricultură, Industrie Alimentară şi Ambalaje - Agromalim s-a desfăşurat în perioada 12-15 septembrie 2013 la Expo Arad. Evenimentul organizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad, a reunit 250 de expozanţi din România, Ungaria, Germania, Italia, Austria, Olanda, Polonia şi Bulgaria, care şi-au prezentat oferta de produse şi servicii pe o suprafaţă de 3.100 mp - spaţiu interior şi 25.000 mp - spaţiu exterior. „Ediţia din acest an a Târgului Internaţional de Agricultură, Industrie Alimentară şi Ambalaje - Agromalim a dorit să prezinte o nouă perspectivă europeană pentru agricultură şi industria alimentară românească. Ne bucurăm de impactul pe care Agromalim a reuşit să îl aibă printre expozanţi şi vizitatori. De asemenea, dorim să le mulţumim şi instituţiilor de profil de la nivel local şi central, asociaţiilor crescătorilor de animale şi fermierilor, partenerilor care ne-au sprijinit în organizarea evenimentului”, a declarat Gheorghe Seculici, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad.

nivelul Consiliului European. Astfel, Dacian Cioloş, comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a salutat, prin mesajul transmis, contribuţia Târgului Internaţional de Agricultură, Industrie Alimentară şi Ambalaje -Agromalim la dezvoltarea domeniului agricol, dar şi a economiei din România. „Pe parcursul celor patru zile, au avut loc întâlniri de afaceri, prezentări de firme, conferinţe tematice şi întrevederi între membrii asociaţiilor de crescători de animale şi producători agricoli. Toate acestea au reprezentat o bună oportunitate pentru expozanţi şi vizitatori de a-şi stabili noi contacte, pentru informarea asupra ultimelor noutăţi din domeniu, promovare, lansare de noi produse şi servicii, testarea pieţei, dar şi analiza concurenţei”, a declarat Cimi Enache, managerul evenimentului. Agromalim 2013 nu s-a limitat doar la zona expoziţională. Pe lângă întâlniri, conferinţe şi

întrevederi ale specialiştilor în agricultură, Agromalim 2013 a oferit şi spectacol. Concursul Cupa Aradului a tăietorilor de lemne, expoziţia de animale, cu decernarea titlului de Miss Arad, programe artistice, dar şi premii-surpriză, toate acestea s-au numărat printre atracţiile pe care organizatorii le-au oferit participanţilor. „În ediţia din acest an a Târgului Internaţional de Agricultură, Industrie Alimentară şi Ambalaje - Agromalim 2013 am încercat să dăm o altă nuanţă a tot ceea ce a însemnat până acum acest târg. În acest context, am devansat ceea ce reprezintă expoziţia de utilaje agricole şi animale, reuşind să le oferim celor prezenţi şi un spectacol. Vom încerca şi pe viitor să fructificăm ceea ce ne oferă centrul expoziţional Expo Arad, pentru a demonstra că Aradul este un important pilon economic al ţării”, a declarat Adrian S. Negrău, directorul Camerei de Comeţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Arad.

Agromalim - unul dintre cele mai importante evenimente de profil din partea de vest a României - a primit şi susţinerea reprezentanţilor cu putere decizională de la 12 Octombrie 2013

www.agrimedia.ro

La data de 19 septembrie a.c., Medien Conferences a organizat la Bucureşti cea de-a V-a ediţie a Romanian Agribusiness Conference - un eveniment dedicat agriculturii româneşti, la care au participat dnii Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România.

Din 2014, accent pe tineri fermieri, investiţii în ferme şi industrie alimentară Principalele subiecte dezbătute au fost modificările pe care reforma Politicii Agricole Comune le va aduce din 2014, valabile pe şapte ani, precum şi strategia de dezvoltare a agriculturii româneşti. Încă de la începutul prezentării, dl Irimescu a atras atenţia asupra complexităţii viitoarei politici, precizând că numai pachetul privind plăţile directe europene, care actualmente cuprinde o singură componentă, cea a SAPS, se va complica de şase ori. Pentru ca fermierii să nu piardă 30% din subvenţia pe suprafaţă, vor trebui să respecte anumite practici agricole durabile, în cadrul cărora sunt vizate trei măsuri, respectiv menţinerea păşunilor permanente, diversificarea culturilor şi menţinerea rezervoarelor ecologice. Introducerea acestor prevederi a fost necesară pentru a asigura viitorul subvenţiilor în agricultură şi pentru a evidenţia eforturile realizate de agricultori în lupta împotriva schimbărilor climatice. Totodată, componenta verde, ce presupune plata pentru practicile agricole durabile, a fost inclusă, potrivit dlui Irimescu, şi pentru a „păcăli” Organizaţia Mondială a Comerţului şi partenerii internaţionali, în condiţiile în care presiunile exercitate la nivel internaţional pentru eliminarea sprijinului sunt tot mai puternice: „La nivel internaţional, există o presiune enormă pentru reducerea sprijinului

intern şi extern, în contextul în care Organizaţia Mondială a Comerţului spune că subvenţiile aplicate pe plan intern şi extern, sprijinul acordat firmelor care exportă etc., distorsionează piaţa şi concurenţa internaţională.” PAC 2014-2020 va fi complicată, cu atât mai mult cu cât numărul elementelor noi este unul foarte mare. Plata redistributivă este una dintre noutăţile viitoarei politici. Măsura a fost solicitată de către Franţa pentru a putea acorda o plată suplimentară pentru primele 50 ha ale exploataţiilor agricole. Pentru România, limita acceptată a fost de 30 ha, pentru că avem foarte multe ferme de mici dimensiuni. Din calculele Ministerului Agriculturii, aplicarea acestei măsuri ar fi de 177 euro/ha pentru primele 30 ha şi de 150 euro/ha pentru cele care depăşesc acest plafon. „În opinia mea, am face o mare greşeală dacă încurajăm cu plăţi

www.agrimedia.ro

suplimentare fermele care au între 1 şi 5 ha, pentru că, din păcate, ele sunt de subzistenţă şi semisubzistenţă. Cu ceva ani în urmă, am avut o discuţie cu comisarul Mariann Fischer Boel, care îmi spunea că, dacă dăm plăţi directe fermelor cu suprafeţe mici, nu facem altceva decât să decapitalizăm terenul şi de aici rezultă marea problemă în a avea ferme comerciale de dimensiuni viabile”, a spus dl Irimescu. Potrivit acestuia, în România sunt doar 12 mii de ferme economic viabile, care produc pentru piaţă şi utilizează 45% din terenul arabil al ţării. Restul exploataţiilor se confruntă cu probleme financiare, mai mici sau mai mari.

PNDR va avea 14 măsuri Secretarul de stat din MADR a afirmat că principalele măsuri ale viitorului Program Naţional de Dezvoltare Rurală sunt destinate, în primul rând, sprijinirii tinerilor fermieri, investiţiilor în fermă şi dezvoltării industriei alimentare. „A fost propunerea României, şi comisarul a preluat-o, aceea de a acorda la plata directă pe suprafaţă un sprijin suplimentar cu 25% pentru tineri până în 40 de ani. Vom avea şi un ajutor de instalare a tinerilor fermieri. Nu ştiu dacă va fi de 70 mii euro, pentru că sunt foarte multe solicitări. Poate de la 40 mii euro vom urca la 50 mii euro, ca să avem mai mulţi beneficiari.” Octombrie 2013 13

Achim IRIMESCU

Ana MUSTĂŢEA

Banii europeni vor fi alocaţi şi pentru moderizarea fermelor, pentru retehnologizarea lor. „România are cea mai scăzută încărcătură pe tractor din Europa. Polonia are 9,6 tractoare la 100 ha, iar România doar 1,4 tractoare. Chiar dacă am da toţi banii de pe Măsura 121, n-am avea un nivel suficient de dotare tehnologică”, a susţinut reprezentantul instituţiei. „Dorinţa noastră este să susţinem cât mai mult sectorul zootehnic şi să mergem către produsele cu valoare adăugată cât mai mare. În loc să exportăm cereale, mai bine să le folosim la creşterea porcilor. Noi am importat masiv purcei şi carne de porc şi am exportat cereale. După 2011, România a devenit al V-lea mare exportator european de cereale, ceea ce pentru mine nu este un motiv de laudă. Una este să exporţi o tonă de grâu cu 200 de euro şi alta este să exporţi o tonă de carne de porc cu 1.500 de euro”, a declarat dl Irimescu. Conform acestuia, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 va cuprinde 14 măsuri, faţă de 24 cât este în actualul PNDR. „Ideea de bază a fost să reducem mult birocraţia şi să ne concentrăm pe acele măsuri care pot dezvolta cu adevărat mediul rural din România. Pentru Agenţia de Plăţi va fi mai uşor, dar şi pentru fermieri pentru că vor avea o paletă mai restrânsă pe care să se concentreze. În privinţa calendarului de adoptare a programului, îl menţinem astfel încât la sfârşitul lunii octombrie să avem un prim proiect, cu care să venim public şi să ne consultăm cu potenţialii beneficiari. În jur de 1 ianuarie, sper să avem un program destul de bine pus la punct la comisie pentru a începe

Valeriu STERIU negocierile. Un lucru bun este că am reuşit să stabilesc cu Comisia Europeană o procedură foarte bună, ca pe măsură ce terminăm o secţiune să o putem transmite la CE, astfel încât în momentul în care ne ducem cu programul, practic să avem acceptul Comisiei Europene. Speranţa noastră este ca vara viitoare să putem lansa măsurile. Vom simplifica mult procedurile pe lansarea sesiunilor de proiecte, ca să dureze mai multe luni şi să nu mai blocăm lucrurile”, a spus dl Achim Irimescu, secretar de stat din Ministerul Agriculturii.

Creşterea valorii adăugate a produselor agricole Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru agricultură, a pus accent în discursul său pe necesitatea dezvoltării industriei alimentare, pentru că aceasta aduce plusvaloare sectorului agricol. Totodată, acesta a afirmat cât de folositoare ar fi fost existenţa unui cadru naţional strategic încă de la aderarea ţării noastre la UE, care să genereze direcţii viitoare, aşa cum a avut

P Polonia. Aceasta a reuşit, pe lângă o b bună negociere a tratatului de aderare, ssă atragă toate fondurile europene şi ssă le investească în mod inteligent. „„Rezultatul îl vedem astăzi. Polonia nu eeste o ţară care să se bazeze în primul rrând pe resurse agricole şi ca urmare şşi-a dezvoltat o industrie alimentară ffoarte puternică, iar toţi banii europeni ii-a investit în agricultură, industria aalimentară şi în pieţe externe. Astăzi, P Polonia are o balanţă pe evoluţiile aagroalimentare de peste 6 mld. euro, iimportă de aproximativ 9 mld. euro şşi exportă de peste 15 mld. euro, în special produse rezultate din industria alimentară şi nu materii prime, aşa cum este la noi. (...) Revin la soluţia spusă de aproape 20 de ani de unii experţi: să investim în industria alimentară, care are, alături de agricultură, o puternică posibilitate de dezvoltare. Trebuie susţinută cu viitorii bani europeni şi este o recomandare cuprinsă şi în Cadrul naţional strategic. Avem zeci de pagini alocate industriei alimentare, inclusiv măsuri fiscale”, a spus dl Steriu. Acesta a vorbit şi despre importanţa sprijinirii tinerilor fermieri, în condiţiile în care doar 6% din agricultorii europeni au sub 40 de ani. „Noua Politică Agricolă Comună vine să încurajeze foarte mult tinerii ca să înceapă o activitate în agricultură. Rolul mass-media este de a promova miliardele pe care România le va avea la dispoziţie şi să încurajeze tinerii să se ducă în acele sate părăsite care au sute de mii de hectare disponibile. Totodată, sunt necesare şi programe naţionale în acest sens”, a susţinut dl Steriu. Un alt subiect abordat de preşedintele com comisiei prezidenţiale a fost volatilitatea preţurilor din acest an şi din cauza pre căreia fermierii români au fost afectaţi. căr „Este un an în care tot globul a produs „Es mult, Ucraina, Rusia, SUA, şi toate mu acestea au avut impact asupra preţului. ace (...) Dacă am fi avut silozuri proiectate într-o strategie de acum 10 ani, dacă înt am fi avut morărit şi panificaţie, fermierii ar fi obţinut preţuri mai bune fer cu 25-30%. Toate acestea ne duc cu gândul la ce avem de făcut de acum gâ încolo, ca poate în 2018 să avem un în viitor mai bun pentru agricultori.” vi

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html 14 Octombrie 2013

www.agrimedia.ro

Octombrie 2013 15

Prima Conferinţă Naţională a Industriei Florilor La data de 25 septembrie a.c., la Bucureşti, compania Carre Promotion a organizat prima ediţie a Conferinţei Naţionale a Industriei Florilor, ce a avut ca scop reunirea celor care activează în industrie, dar şi dezbaterea unor teme de interes comun. Sub egida „Toate florile de mâine sunt în seminţele de azi”, Conferinţa Naţională a Industriei Florilor a reunit pentru câteva ore producători, importatori, distribuitori de flori, companii producătoare de inputuri/protecţia plantelor pentru horticultură, autorităţi centrale din cadrul MADR, bănci şi firme de curierat rapid interesate de distribuţia florilor.

Simona MUNTEANU

Piaţa de flori este încă nereglementată corect, motiv pentru care organizatorii evenimentului au facilitat comunicarea între jucătorii implicaţi. Dezvoltarea pieţei de flori fără o strategie coerentă, lipsa unei asociaţii profesionale a producătorilor, importatorilor şi distribuitorilor de flori, atragerea autorităţilor centrale spre piaţa de flori şi susţinerea producţiei interne prin atragerea fondurilor europene pentru structurarea corectă a pieţei sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă acest sector. În viziunea domnului Marius Dosinescu, CEO FlorideLux, industria pieţei de flori din România are nevoie în primul rând de o asociaţie. „Avem nevoie să dezvoltăm industria prin crearea unui grup de iniţiativă care să acţioneze precum o organizaţie în interesul producătorilor, importatorilor, vânzătorilor, revânzătorilor, retailerilor şi a tuturor celor care activează în industrie. Acest grup să aibă grijă şi să promoveze toate afacerile din industrie, acţionând în interesul lor şi să promoveze ideea de cumpărare flori, de dăruire flori şi în toate sezoanele din an. În concluzie, grupul de iniţiativă să aducă permanent în ochiul public acest tip de serviciu/produs, să promoveze şi să organizeze târguri profesionale la nivel 16 Octombrie 2013

anual, să eficientizeze practicile naţionale pentru transport, distribuţie, vânzare. O altă latură discutată a fost încrederea publicului în serviciile şi produsele membrilor asociaţiei prin controlul calităţii, sporirea know-how-ului din industrie prin materiale educaţionale/cursuri profesionale periodice. Grupul de iniţiativă să reprezinte interesele industriei în faţa organelor abilitate şi legislative, dar şi să ajute întreaga industrie să devină mai tehnologizată şi mai bine informată.” Compania Makhteshim Agan, reprezentată de doamna Claudia Savalaş, director vânzări Kollant Line, a detaliat avantajele produselor Agrofarmaceutice - Home & Garden. Mastic pentru arbore Arbokol Magic şi Arbokol, pastă, potrivit pentru toate tipurile de tăieri, răni, altoi etc., produse ce nu conţin substanţe toxice pentru plante, deci pot fi aplicate direct pe tăietură. Capcana cromotropică - pe bază de culoare. Temo-o-cid Colortrap şi Yellow Musculiţa albă. Capcana adezivă pentru prinderea insectelor, inodoră, nu se usucă în timp, atrage şi prinde insecte precum: musculiţa albă de seră, pureci etc. Se folosesc 10-12 capcane la fiecare 100 mp. Momeală granulară pentru melci. AGROSAN B, distruge limacşi, melci, în general gasteropode care infestează culturile de legume şi flori. Este bogată în proteine de atragere, rezistă în timp, nu este spălată de ploi, nu este îndepărtată de vânt, este uşor de folosit şi practică. Îngrăşăminte Verde Vivo - Gama WELLNESS. Formulă potrivit echilibrată pentru dezvoltarea vegetativă a tuturor tipurilor de plante de casă, terasă şi grădină. Bogate în microelemente, ajută la dezvoltarea rapidă a plantelor şi creşterea producţiei de flori, îmbunătăţind culoarea. Îngrăşământ universal hidrosolubil - NPK 20-20-20. Este un îngrăşământ cu un nivel excelent de solubilitate în apă şi cu o concentraţie mare de microelemente. Concentraţia ridicată a acestor elemente asigură satisfacerea pe deplin a nevoilor plantelor. Este rapid absorbit de plantă, atunci când este aplicat

la rădăcină, precum şi atunci când este aplicat pe frunze. Poate fi utilizat pentru a fertiliza pomi, grădini de legume, sere, vii, flori, grădini de răsaduri şi gazon. Îngrăşământ arbuşti şi conifere. Îngrăşăminte minerale: sulfat de amoniu, îngrăşământ NP 18-46 (fosfat de biamoniu), sulfat de potasiu. Ingrediente organice: făină de carne, gunoi de grajd, turbă umedă. Este un îngrăşământ complex din humus şi minerale, cu efect imediat, care furnizează sprijin plantelor prin reacţii naturale. Îngrăşământ pentru gazon şi grădină, granular, cu eliberare lentă - NPK (Mg-S)22-8-12(2-10)+Fe. Garden Plus este un îngrăşământ ternar formulat specific pentru fertilizarea „programată” pe termen mediu şi lung. Raportul special al macroelementelor promovează dezvoltarea echilibrată a plantelor, fără a crea vegetaţie în exces sau tulburări fiziologice. Este recomandat în mod special pentru fertilizare: gazon, arbuşti ornamentali, arbuşti şi garduri vii, plante de grădină. Îngrăşământ granular trandafiri - NPK 4-8-10+MgO,SO3, C. Îngrăşământ organicmineral sub formă de granule, special pentru trandafiri. Conţinutul ridicat de potasiu (K) favorizează înflorirea abundentă şi de lungă durată, precum şi o dezvoltare echilibrată a părţii vegetative. Produsul poate fi utilizat atât în ghivece, cât şi în sol. Îngrăşământ granular pentru plante cu flori - NPK (Mg-S) 10-6-18 (2-48) cu bor (B) şi fier (Fe). Îngrăşământ special pentru plante cu flori. Conţinutul ridicat de azot ajută la dezvoltarea plantei, în timp ce conţinutul ridicat de potasiu îmbunătăţeşte capacitatea de înflorire, precum şi intensitatea culorii, asigurând o nutriţie constantă timp de 4 luni. Siguranţă totală, nu prezintă nici un risc de ardere a plantelor la temperaturi ridicate, creştere viguroasă a plantei, înflorire abundentă şi de lungă durată. Produsul poate fi utilizat în ghivece sau în sol. Picătura vie, universal. Se poate utiliza în tot timpul anului. După îndepărtarea capătului fiolei, se poziţionează la marginea ghiveciului, după ce anterior solul a fost udat în mod corespunzător.

www.agrimedia.ro

Octombrie 2013 17

Comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, au participat, pe 26 septembrie a.c., la conferinţa „Mediafax Talks about Agriculture” - ediţia a IX-a, care a avut loc la Bucureşti. Tema principală abordată de ambii oficiali a fost reforma Politicii Agricole Comune (PAC) 2014-2020.

Noi elemente de interes în PAC reformată În deschiderea evenimentului a luat cuvântul ministrul Agriculturii, care a vorbit despre importanţa nivelului de sprijin alocat în acest an din fonduri naţionale, deoarece 2013 va fi unul de referinţă în stabilirea subvenţiilor ce urmează a fi alocate până în anul 2020. „Este important ca pachetul de plăţi naţionale, incluzând CNDP şi plata pe cap de animal, la bovine şi ovine, să fie aproape de maximum şi să discutăm în acest sens cu Ministerul Finanţelor. Conform negocierilor, în anul 2014 statul român poate aloca până la 100% din cât a acordat în 2013. (...) Din 2015, sprijinul suplimentar va scădea cu 5%, urmând să scadă progresiv până la 50% în anul 2020. De aceea, efortul pe care noi îl facem este acela de a avea o alocare cât mai mare în acest an, astfel încât să acordăm şi în anii următori sprijin naţional. România a susţinut în cadrul Consiliului de Miniştri, şi practic la solicitarea României şi a altor state care au aderat apoi la această idee, de a se plăti în 18 Octombrie 2013

continuare acele CNDP, dar sub altă formă, ca ajutoare naţionale de tranziţie. Reforma prevedea ca sprijinul european să fie unul unitar şi nimic mai mult. Acum vom avea aceste ajutoare naţionale de tranziţie, care înlocuiesc plăţile complementare pe suprafaţă şi cap de animal, dar ele vor fi eliminate până în 2020. Am solicitat acordarea în continuare a sprijinului naţional pentru că decalajul dintre România şi alte state membre este o realitate. În 2003-2004, când România a negociat, a arătat prin actele pe care le-a prezentat că lucrează o suprafaţă de 7 milioane de hectare şi de aceea s-a

raportat la această suprafaţă. În egală măsură, a arătat că producţia medie la grâu este de 2,65 tone/ha. Anul acesta, fiind unul de excepţie, media la grâu a fost de 3,65 tone/ha. Aceştia au fost indicatorii care s-au luat în calcul şi de aceea plata pe suprafaţă în România este mai mică decât într-un alt stat european. Am solicitat ca bugetul de stat să facă un efort şi să compenseze într-o anumită măsură aceste diferenţe”, a declarat ministrul Agriculturii. Potrivit acestuia, reforma Politicii Agricole Comune pune accent pe sprijinirea tinerilor fermieri şi pe

www.agrimedia.ro

încurajarea instalării acestora în mediul rural, iar statul membru poate să susţină această măsură prin alocarea unor sume de până la 70.000 de euro. Pe Pilonul I, de plăţi directe, un tânăr fermier va primi, pentru o suprafaţă pe care o va decide statul membru, dar care trebuie să fie cuprinsă între 25 şi 90 ha, un sprijin suplimentar de 25% pe o perioadă de 5 ani. Pentru această măsură, statul membru poate aloca până la 2% din alocarea financiară. „Sprijinul cuplat va fi foarte important şi din perspectiva laptelui, pentru că ne gândim la o formă de sprijin pentru acest sector. 13% din pachetul total poate fi alocat către sectoarele prioritare a fi sprijinite.” Privitor la plafonarea subvenţiilor, ministrul Agriculturii a spus că România a făcut parte din grupul ţărilor care nu au susţinut această măsură, pentru că avem foarte multe ferme mari şi nu s-a dorit ca acestea să fie afectate. „Într-un final, plafonarea nu se va aplica aşa cum era prevăzută, sprijinul nu va fi limitat la 300.000 de euro, ci se va aplica o reducere de 5% pentru acele exploataţii care primesc un sprijn mai mare de 150.000 de euro”, a afirmat dl Constantin.

Plata redistributivă - subvenţii mai mari pentru primele 30 ha Ministrul Agriculturii a vorbit în cadrul conferinţei despre un concept nou introdus în reforma PAC, care pune accent pe alocarea unui sprijin mai mare pentru primele 30 ha din exploataţiile agricole. Este o măsură facultativă şi presupune alocarea unui anumit procent din alocarea financiară anuală pentru această plată. „România a ales, şi cred că aceasta este varianta finală, ca 7,5% din alocarea financiară anuală, care, de exemplu, în 2015 va fi de 1, 6 mld. euro, să meargă spre această plată. Pentru primele 30 ha vom aloca un sprijin mai mare. Fermierii care au, de exemplu, 50 ha vor primi pentru 30 ha mai mult şi pentru următoarele hectare vor primi ceva mai puţin. Nu stimulăm fărâmiţarea şi nu se pot crea condiţii artificiale, pentru că ne vom uita întotdeauna la istoricul anului 2011. Stimularea pe care am făcut-o

www.agrimedia.ro

cu plata redistributivă arată că un fermier, luând în calcul şi ajutoarele naţionale de tranziţie şi plăţile pentru înverzire, poate să primească în 2015 un sprijin de 175 euro/ha pentru primele 30 ha şi 150 euro/ha pentru hectarele care depăşesc această limită. Discuţiile se concentrează acum pe acordarea acestei plăţi pentru cei care au între 5 şi 30 ha şi nu pentru cei care au între 1 şi 5 ha, pentru că dorim să-i stimulăm pe cei din urmă să comaseze terenurile şi să se asocieze. Vom încerca, în măsura în care vom putea şi în care permit regulamentele, să nu tăiem de la cei care au peste 50 ha, ci de la cei care au peste 500 sau peste 1.000 ha”, a afirmat dl Constantin.

Avem nevoie de o abordare strategică Dacian Cioloş, comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, a prezentat prevederile noii Politici Agricole Comune şi beneficiile acesteia pentru agricultorii români. Totodată, acesta a vorbit despre importanţa elaborării unei strategii în agricultură care să arate

direcţiile care trebuiesc urmate, astfel încât dezvoltarea sectorului să se realizeze într-un mod integrat. „Este foarte important ca elaborarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală să înceapă cât mai rapid şi până să se ajungă la măsuri care să fie aplicate trebuie să fie clar elaborată strategia. Nu pornim de la proiecte şi apoi vedem cum le integrăm în ceva care să semene a strategie, ci pornim de la o abordare strategică spre măsuri”, a precizat oficialul european. „În Politica Agricolă Comună există o serie de elemente care cu siguranţă nu vor putea fi puse toate în aplicare în România şi nici nu recomand aplicarea tuturor acestor instrumente. Trebuie făcute alegeri pe bază de abordare strategică, care trebuie decisă la nivel naţional. PAC nu este un panaceu pentru toate statele membre pentru dezvoltarea agriculturii tuturor în acelaşi fel. Este o cutie cu instrumente din care se pot alege cele mai adaptate la specificul agriculturii din fiecare stat membru. Presupune o abordare strategică şi cred că în România, în următorii 7 ani, dincolo de acest sprijin direct pentru producători, este nevoie, în paralel, şi de o abordare structurală sau de sprijin structural în dezvoltarea agriculturii. Dacă nu vor fi luate aceste măsuri, şi în 2020 România o să intre în următoarea reformă a Politicii Agricole Comune tot cu un decalaj important. În Politica Agricolă Comună reformată, state precum România au instrumente care să le permită să avanseze foarte rapid”, a mai susţinut dl Cioloş. Cu privire la acordul privind creşterea cofinanţării din fonduri europene a programului de dezvoltare rurală de la 75% la 85%, dl Cioloş a afirmat că Guvernul ar trebui să vadă această decizie „ca pe o facilitate pentru dezvoltarea agriculturii şi nu doar ca pe o economie la bugetul de stat”. „Sper ca Guvernul să nu reducă alocarea pentru Ministerul Agriculturii, ci să realoce această economie, pentru ca România să finanţeze alte măsuri.”

Eliminarea cotelor de lapte din 2015 Referitor la eliminarea cotelor de lapte, comisarul european a subliniat faptul că această prevedere era cunoscută Octombrie 2013 19

Ana MUSTĂŢEA

de mulţi ani şi că sectorul a beneficiat de o perioada de tranziţie de 10 ani. „Decizia eliminării cotelor de lapte a fost luată încă de la reforma Politicii Agricole Comune din 2003, care a fost aplicată din 2005. Se ştia încă de atunci că din 2015 nu vor mai exista cotele de lapte. În general, Comisia Europeană nu ia decizii de pe un an pe altul atunci când sunt afectate anumite sectoare. Tot timpul se iau în considerare perioade de tranziţie şi iată că pentru lapte au fost 10 ani de când se ştie. În 2008, la bilanţul de sănătate al PAC, a fost reconfirmată această decizie, luându-se şi decizia creşterii cotelor cu 2% de la un an la altul, începând din 2009 până 2015, tocmai pentru a pregăti sectorul. Facem o analiză a măsurilor şi instrumentelor pe care le avem în PAC pentru a face faţă eventualelor perturbări care pot să apară pe piaţă după eliminarea acestor cote. Fiecare va putea produce cât va putea să vândă, dar important este să stabilim cât poate să vândă fiecare ca să nu ajungem la o supraproducţie care să destabilizeze preţurile şi veniturile. Voi prezenta în luna noiembrie un raport cu concluziile conferinţei europene în cadrul căreia s-a discutat despre viitorul sectorului de lapte în UE din perspectiva eliminării cotelor din 2015. Vom discuta politic dacă mai pot fi luate anumite măsuri, mai ales de gestiune a pieţei, pentru că mai sunt state membre care nu vor nici o altă măsură, pentru că vor să producă nelimitat, neîngrădit şi fără nici o oprelişte. Alte state membre sau anumite regiuni din acestea pot fi puse în pericol de o eventuală destabilizare a pieţei şi atunci va trebui să vedem dacă mecanismele pe care le avem acum

în Politica Agricolă Comună, mai ales de gestiunea situaţiilor de criză, sunt suficiente pentru sectorul laptelui, dat fiind specificul lui, ca să nu ajungem la anumite destabilizări. Ţinând seama de specificul sectorului laptelui din România, după părerea mea problema primordială nu-i atât a gestiunii pieţei, cât a organizării structurale. În România, sectorul laptelui are o problemă structurală care poate face ţara noastră mai vulnerabilă în faţa anumitor perturbări de piaţă decât alte state membre. De aceea, instrumentele sectorului laptelui din România nu se vor afla în primul rând în regulamentul de piaţă, ci mai ales în programul de dezvoltare rurală şi în modul în care vor fi acordate plăţile directe, mecanisme prin care poate fi consolidat acest sector în următorii ani, pentru că el, cu siguranţă, trebuie să mai evolueze, mai ales pe partea de producţie”, a afirmat dl Cioloş. Comisarul european a mai declarat că va exista un fond european care va finanţa diverse măsuri de promovare a produselor agroalimentare

e europene pe pieţele externe. Totodată, vvor fi sprijinite din bani europeni acţiuni de promovare şi informare a a cconsumatorilor din UE, mai ales cu privire la însemnele de calitate. „„O altă minireformă va fi pentru sectorul legume-fructe, unde vor exista nişte măsuri prin care să facilităm organizarea producătorilor în statele membre cu un grad de organizare foarte scăzut, cum g eeste şi cazul României. Vreau să dau un ssemnal producătorilor din acest sector ssă se implice în dezbaterea pe care o vvoi organiza pe acest subiect şi sper ca şşi Ministerul Agriculturii să se implice. La începutul anului viitor, regulamentul pentru agricultura ecologică va fi adoptat astfel încât să întărim mai ales partea de certificare şi control şi să evităm riscul de neîncredere a consumatorilor pe piaţă din cauza anumitor derapaje care pot apărea”, a afirmat acesta.

Nevoia de acompaniere şi consiliere În opinia comisarului european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în România anumite puncte trebuie abordate structural. „Dacă vrem să menţinem un număr cât mai mare de agricultori performanţi în mediul rural, este nevoie de asociere şi, legat de asociere, cred că este nevoie de acompanierea şi consilierea acestor forme asociative. Pentru dezvoltarea mediului rural, în general este nevoie de o abordare teritorială integrată. În programul de dezvoltare rurală, această abordare teritorială ar putea fi ţintită mai ales pornind de la existenţa grupurilor de acţiune locală din programul LEADER. Comasarea terenurilor agricole este un alt element structural important, fără de care investiţiile în creşterea performanţei agriculturii nu îşi vor arăta eficacitatea. Un alt punct despre care se vorbeşte mai puţin în România decât în alte state membre cu agricultură importantă este sectorul de cercetare-inovare. Nu vom mai putea vorbi în Europa şi în lume, în general, de o creştere a performanţei în agricultură fără aportul cercetării şi inovării direct în producţie”, a susţinut comisarul european, dl Dacian Cioloş.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html 20 Octombrie 2013

www.agrimedia.ro

Octombrie 2013 21

Euralis Semences SE Europe Business Unit îşi măreşte echipa de profesionişti

Cerasela ACHIM Ca urmare a evoluţiilor dinamice din cadrul companiei Euralis Semences, s-a impus reorganizarea teritorială a filialelor din toată Europa. La începutul lunii septembrie a.c. au fost create patru noi Business Units, după cum urmează: BU Europa Vest, BU Europa

Centru, BU Europa Est şi Bu Europa Sud-Est. Business Unit Europa Sud-Est (SEE BU) include următoarele ţări: Bulgaria, Grecia, Republica Moldova, România, Serbia, Turcia şi ţările balcanice din sud (Albania, BosniaHerţegovina, Macedonia şi Muntenegru). Întrucât Republica Moldova este o ţară cu potenţial agricol ridicat, începând cu luna septembrie 2013, SEE BU şi-a mărit echipa de profesionişti prin înfiinţarea postului de Country Representative Republica Moldova. Această funcţie va fi ocupată de către Cerasela Achim. Cerasela Achim se va ocupa de dezvoltarea business-ului Euralis în Republica Moldova şi de promovarea hibrizilor ultraperformanţi cu genetică de top din Franţa. Cerasela Achim are 38 de ani şi este din Focşani. Având o experienţă de 15

ani în agribusiness, s-a perfecţionat în managementul vânzărilor şi coordonarea interdepartamentală. Ultima poziţie ocupată a fost de director adjunct într-o importantă companie românească de distribuţie a inputurilor în agricultură. Noul SEE BU are în prezent o cifră de afaceri de peste 15 milioane de euro anual. Acest BU include, de asemenea, şi o nouă staţie de cercetare situată în sud-estul României. Această staţie de cercetare este responsabilă cu selecţionarea şi testarea noilor hibrizi şi varietăţi, capabili să răspundă condiţiilor agroclimatice locale şi nevoilor agronomice specifice fermierilor, satisfăcând în acelaşi timp cele mai exigente aşteptări tehnice ale marilor companii industriale care transformă şi procesează recolta rezultată.

Norme metodologice privind acordarea ajutorului de stat pentru motorină În şedinţa de Guvern din data de 9 octombrie 2013 a fost aprobată hotărârea de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice privind acordarea unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură. Astfel, se permite continuarea aplicării pentru anul 2013, începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi respectiv trim. I, II, III 2014, a ratei reduse de impozitare a motorinei, utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare. În ceea ce priveşte anul 2013 - nivelul standard al accizei este 330,395 euro/1.000 litri, acciza redusă este 21 euro/1.000 litri, susţinerea accizei este de 309,395 euro/1.000 litri, respectiv 1,399 lei/litru. Rambursarea sumelor reprezentând diferenţa dintre acciza standard şi acciza redusă se face în anul 2014 trimestrial. Cantitatea totală maximă estimată de motorină pentru care se aplică 22 Octombrie 2013

schema de ajutor de stat este de: - 90.000.000 de litri pentru anul 2013, începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri - 320.000.000 de litri pentru trim. I, II, III din 2014. Având în vedere această cantitate de motorină, influenţa financiară totală estimată în buget este de 555.910 mii lei, după cum urmează: 125.910 mii lei aferenţi anului 2013, respectiv 430.000 mii lei aferenţi trim. I, II, III 2014. Pentru anul 2014, influenţa financiară a fost estimată la cursul de schimb pentru calcul accize 2014, de 1 euro = 4.4485 lei. Suma totală alocată acestei scheme de ajutor de stat aprobată prin hotărâre a Guvernului este realizată în conformitate cu prevederile art. 6 din OG nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 74/2010, cu completările ulterioare, şi se asigură de la bugetul de stat prin bugetul MADR pe anul 2014.

Prin HG nr. 408/2010, începând cu anul 2010 a fost instituită schema de ajutor de stat prin aplicarea unei cote reduse de acciză de 21 euro/1.000 litri, faţă de acciza standard pentru motorina utilizată în agricultură, respectiv în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare, prevederi care s-au aplicat până la data de 31 decembrie 2012. Implementarea acestei scheme s-a derulat astfel: - anul 2010 - acciza standard a fost de 293,215 euro/1.000 litri, acciza redusă a fost de 21 euro/1.000 litri, iar subvenţia a fost de 272,215 euro/1.000 litri, respectiv 1,162 lei/litru. - anul 2011 - acciza standard a fost de 302,51 euro/1.000 litri, acciza redusă de 21 euro/1.000 litri, iar susţinerea accizei a fost de 281,51 euro/1.000 litri, respectiv 1,2 lei/litru. - anul 2012 - nivelul standard al accizei a fost 316,03 euro/1.000 litri, acciza redusă 21 euro/1.000 litri, iar susţinerea acizei a fost de 295,03 euro/1.000 litri, respectiv 1,268 lei/litru.

www.agrimedia.ro

Octombrie 2013 23

21 de euro la hectar, cuantumul plăţilor naţionale directe complementare În şedinţa de Guvern din data de 9 octombrie 2013 a fost aprobată hotărârea pentru aprobarea cuantumului plăţilor naţionale directe complementare, care se acordă pentru anul 2013 în sectorul vegetal. Proiectul de act normativ stabileşte pentru anul 2013 un cuantum al plăţilor naţionale directe complementare de 21 euro/hectar. Totodată, pentru stimularea activităţii în unele sectoare cu potenţial de piaţă, precum şi pentru creşterea suprafeţelor cultivate cu in şi cânepă pentru fibră, hamei, tutun, sfeclă de zahăr, aceste plăţi se suplimentează cu plăţi naţionale directe complementare specifice, decuplate de producţie, astfel: in şi cânepă pentru fibră - 63,37 euro/hectar; hamei - 335,00 euro/hectar; tutun - 1279 euro/hectar; sfeclă de zahăr - 113,65 euro/hectar (în cazul diminuării suprafeţelor ca urmare a controalelor APIA, plafonul unitar pe suprafaţă poate creşte, fără a depăşi plafonul total de 3.031.000 de euro). Considerentele care au stat la baza stabilirii acestor cuantumuri sunt: - încadrarea în plafoanele bugetare alocate cu această destinaţie MADR pentru anul 2014; - încadrarea în pachetele financiare generale aprobate României de către Comisia Europeană prin Regulamentul (CE) nr. 73/2009 pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul Politicii Agricole Comune, în conformitate cu plafoanele stabilite, de autorizare a plăţilor naţionale directe complementare în România pentru anul 2013. Hotărârea de Guvern stabileşte un cuantum al plăţilor care reprezintă nivelul la care se pot acorda plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal pentru anul 2013, în condiţiile alocărilor bugetare cu această destinaţie pentru anul 2014. Suprafaţa determinată de APIA pentru care se acordă aceste 24 Octombrie 2013

plăţi este de 6.861,40 mii ha. Sumele totale necesare aplicării schemei de plăţi naţionale directe complementare sunt de 148.632,49 mii euro (663198,17 mii lei) şi reprezintă contribuţia publică de la bugetul de stat, prin bugetul MADR pe anul 2014. Sumele totale defalcate sunt: plăţi naţionale directe complementare (PNDC 1) - 144.084,36 mii euro (642.904,41 mii lei); plăţi naţionale directe complementare specifice pentru in şi cânepă pentru fibră, hamei, tutun, sfeclă de zahăr (PNDC 2,3,4,5,6) 4.548,13 mii euro (20.293,76 mii lei). Plăţile se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4620 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2013 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 285 din 1 octombrie 2013. A fost aprobată şi hotărârea privind stabilirea pentru anul 2013 a cuantumului plăţilor directe unice pe suprafaţă, a plăţilor separate pentru zahăr şi a plăţilor specifice pentru orez, care se acordă în agricultură în sectorul vegetal. Astfel, sunt stabilite pentru anul 2013 următoarele cuantumuri: - Pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), cuantumul maxim al plăţilor este de 139,17 euro/hectar. - Suplimentar, pentru sfecla de zahăr se aplică o schemă de plată separată pentru zahăr, în cuantum de 331,78 euro/hectar; pentru orez se acordă o plată specifică în cuantum de 300 euro/ha. Cuantumurile stabilite se încadrează în pachetele financiare generale aprobate României de către Comisia Europeană prin Regulamentul (CE) nr. 73/2009 pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul Politicii Agricole Comune. Pentru anul 2013, sumele care se acordă în cadrul schemelor de plăţi prevăzute de prezenta hotărâre sunt cuprinse în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 914/2013 al Comisiei, de stabilire pentru anul 2013 a plafoanelor bugetare aplicabile anumitor scheme de ajutoare

directe prevăzute de regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului. Suprafaţa naţională de referinţă pentru care se acordă SAPS este de 8.716.000 ha. Dacă suprafeţele totale pentru care se solicită plăţi depăşesc suprafaţa naţională de referinţă, cuantumul plăţilor se reduce proporţional. Sumele totale necesare aplicării schemelor de plăţi directe sunt de 1.223.215 mii euro (5.457.985,33 mii lei), defalcate după cum urmează: - 1.213.143 mii euro (5.413.044,06 mii lei) pentru aplicarea SAPS; - 7.072 mii euro (31.555,26 mii lei) pentru aplicarea schemei de plată separată pentru zahăr; - 3.000 mii euro (13.386,08 mii lei) pentru aplicarea schemei de plată pentru orez din zonele defavorizate, altele decât zona montană, în conformitate cu articolul 68 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009. Sumele reprezintă sprijin financiar aferent Fondului European pentru Garantare în Agricultură (FEGA), alocat temporar din venituri din privatizare în lei şi valută înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului şi contul curent în valută al Ministerului Finanţelor Publice deschis la Banca Naţională a României, conform legilor bugetare anuale. Plăţile se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4620 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2013 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 285 din 1 octombrie 2013. În conformitate cu dispoziţiile Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 946/2013 al Comisiei privind avansurile care trebuie plătite începând cu 16 octombrie 2013 din plăţile directe enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul Politicii Agricole Comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, se pot plăti fermierilor avansuri de până la 50% din plăţile aferente schemei de plată unică pe suprafaţă.

www.agrimedia.ro

Octombrie 2013 25

BASF: 8 miliarde de euro până în 2020 la divizia de Protecţie a Plantelor Compania BASF, lider în domeniul chimic, cu o experienţă de 100 de ani în domeniul agricol, ne-a invitat în perioada 30 septembrie-2 octombrie 2013 la Conferinţa globală de presă organizată la centrul său pentru agricultură din Limburgerhof (Germania). 12 jurnalişti din domeniul agricol din România au dat curs invitaţiei doamnei Andreea Butaru, Advertising & Promotion Manager BASF România, pentru a afla mai multe informaţii despre soluţiile integrate în agricultură propuse de BASF, precum şi despre angajamentul şi contribuţia companiei la asigurarea hranei în viitor.

26 Octombrie 2013

Pe durata celor trei zile petrecute în Germania, am avut oportunitatea de a discuta despre viziunea şi contribuţia companiei BASF la viitorul agriculturii şi al asigurării hranei. Evenimentul a inclus prezentări susţinute de mai multe persoane din conducerea companiei BASF, precum şi de alţi experţi din sectorul agricol, dar şi sesiuni de dezbateri în grupuri restrânse pe tema „Soluţii integrate pentru asigurarea hranei în viitor” • Investiţiile în cercetare-dezvoltare pentru furnizarea soluţiilor integrate • Functional Crop Care -

valorificarea potenţialului solului, al seminţelor şi al culturilor • Implicarea cultivatorilor - viitorul administrării fermelor • Agricultura durabilă - consolidarea contribuţiei fermierilor la protecţia mediului şi a societăţii BASF creşte obiectivele de vânzări pentru 2020 la divizia sa de Protecţie a Plantelor până la 8 miliarde de euro. • 1,8 miliarde de euro investiţii planificate în perioada 2013-2017 pentru satisfacerea cererii de piaţă în creştere

www.agrimedia.ro

• Lansări de succes ale unor produse inovatoare; potenţialul de vânzare al produselor aflate în dezvoltare este estimat la 1,7 miliarde euro • Iniţiativele de implicare a fermierilor întărite la nivel mondial pentru susţinerea obiectivelor de vânzări La data de 2 octombrie 2013, la Centrul pentru agricultură din Limburgerhof, dl Markus Heldt, preşedintele Diviziei BASF pentru Protecţia Plantelor, a prezentat creşterea nivelului obiectivelor de vânzări pe termen lung pentru divizia de Protecţie a Plantelor. Se aşteaptă ca până în anul 2015 vânzările să atingă nivelul de 6 miliarde de euro şi de 8 miliarde de euro până în 2020. Pentru a atinge aceste obiective, BASF va investi aproximativ 1,8 miliarde de euro în perioada 2013-2017 pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea capacităţilor de producţie şi formulare. BASF va continua de asemenea să-şi extindă portofoliul de soluţii şi să sporească numărul iniţiativelor de susţinere a cultivatorilor în ceea ce priveşte managementul general al fermelor. „Am făcut mari progrese în ultimii câţiva ani. Am demonstrat o creştere durabilă a vânzărilor, dar şi a câştigurilor obţinute şi avem convingerea că această dezvoltare va continua”, a spus Markus Heldt, preşedintele Diviziei BASF pentru Protecţia Plantelor. „Acest succes izvorăşte din angajamentul nostru de a oferi soluţii inovatoare care să rezolve problema asigurării hranei de bună calitate pentru populaţia mondială aflată în continuă creştere. Astfel, vom continua să ne extindem portofoliul de soluţii, atât pentru protecţia culturilor, cât şi dincolo de aceasta, pentru a livra cultivatorilor tehnologii integrate care să-i ajute să-şii desfăşoare mai eficient activitatea.”

Creşterea investiţiilor în soluţii inovatoare În perioada 2013-2017, BASF îşi va dubla investiţiile anuale în instalaţii de producţie pentru divizia de Protecţia Plantelor de la circa 150 de milioane dee euro pe an la peste 300 de milioane de euro. Între altele, această cifră include şi planurile de extindere a capacităţilor de producţie pentru fungicidele de maree succes F500® şi Xemium® din Germania, a,

www.agrimedia.ro

Markus HELDT

precum şi pentru erbicidele dicamba şi Kixor® produse în Statele Unite. BASF are, de asemenea, în plan construcţia de instalaţii noi şi extinderea celor existente pentru formularea de produse, în diferite locaţii din întreaga lume şi în mod special în Asia. Potenţialul de vânzări al produselor BASF pentru protecţia plantelor aflate în dezvoltare - reprezentat de produsele lansate în perioada 2010-2020 - este estimat în prezent la 1,7 miliarde de euro, cu 500 de milioane de euro mai mult comparativ cu anul precedent. Aceste valori sunt susţinute de lansarea cu succes a noilor produse. O contribuţie însemnată este aşteptată din partea produsului Xemium şi a noilor erbicide sau soluţii de erbicidare pe bază de hibrizi toleranţi, precum şi a produselor din noile domenii Functional Crop Care. Pentru a-şi atinge obiectivele, BASF îşi va menţine angajamentul de a investi circa 9% din vânzările diviziei de Protecţie a Plantelor în activităţi de cercetare-dezvoltare vizând dezvoltarea de noi substanţe active, formulări şi soluţii dincolo de protecţia culturilor.

Extinderea portofoliului prin Functional Crop Care

Jürgen HUFF

Functional Crop Care, nou-înfiinţata unitate BASF pentru soluţii ce depăşesc limitele produselor tradiţionale de protecţie a plantelor, va extinde considerabil portofoliul BASF de soluţii pentru cultivatori. În urma finalizării integrării structurale a companiei Becker Underwood, cu sediul în SUA, BASF a devenit un furnizor global de vârf al soluţiilor pentru seminţe, inclusiv al soluţiilor biologice, putând ajuta şi mai mult cultivatorii să-şi îmbunătăţească producţia. „Cu capacităţile de cercetare ale BASF şi cu portofoliul său de produse inovatoare, Functional Crop Care dispune de o poziţie privilegiată pentru a profita de progresele realizate prin cercetările noastre interdisciplinare de chimie şi biologie”, a spus Jürgen Huff, vicepreşedinte Functional Crop Care. „Acestea ne vor ajuta să exploatăm potenţialul agricol din domenii noi, precum managementul solului, unde vom căuta produse care să îmbunătăţească gestionarea apei şi a substanţelor nutritive din sol.” Pe lângă produsele destinate Octombrie 2013 27

îmbunătăţirii potenţialului seminţelor şi inovaţiile pentru un mai bun management al solului, Functional Crop Care va oferi tehnologii care să ajute plantele să facă faţă mai bine factorilor de stres precum căldura, frigul, deficitul de substanţe nutritive, întărindu-le astfel sănătatea. Prin dezvoltarea portofoliului deja recunoscut AgCelence®, BASF va oferi cultivatorilor mai multe posibilităţi de a îmbunătăţi calitatea şi productivitatea generală a recoltelor lor, determinând creşterea productivităţii, îmbunătăţirea calităţii şi a eficienţei recoltării.

Orientul Mijlociu. „Oferind cultivatorilor soluţii adaptate nevoilor locale, vom putea cel mai bine să susţinem creşterea productivităţii recoltelor şi calitatea culturilor, reducând în acelaşi timp riscurile lor de producţie.”

Despre divizia BASF de Protecţie a Culturilor Cu vânzări de circa 4,7 miliarde de euro în 2012, divizia BASF pentru protecţia plantelor oferă soluţii inovatoare de protecţie a plantelor de cultură, gazonului şi plantelor ornamentale pentru controlul dăunătorilor şi sănătate publică. Portofoliul său cuprinde tehnologii de tratare a seminţelor şi control biologic, precum şi soluţii de management al apei, nutrienţilor şi factorilor de stres ai plantelor. Divizia BASF de protecţie a plantelor este un inovator de vârf care sprijină cultivatorii să-şi optimizeze producţia agricolă, să-şi îmbunătăţească eficienţa economică şi calitatea vieţii pentru populaţia mondială aflată în continuă creştere.

Simona MUNTEANU

Extinderea iniţiativelor de implicare a cultivatorilor Un alt factor determinant cu rol esenţial în activitatea BASF va rămâne cel al implicării cultivatorilor, prin iniţiative axate pe trei domenii-cheie: consultanţă agronomică personalizată, servicii de diminuare a riscurilor şi reţele agricole globale. Pentru piaţa diversificată din Europa, BASF a dezvoltat o serie de soluţii şi servicii care să permită transferul rapid de tehnologie şi cunoştinţe de specialitate de la o piaţă la alta. Un exemplu este reţeaua BASF de ferme pentru biodiversitate, în care compania colaborează activ cu manageri profesionişti de ferme şi experţi independenţi, pentru a demonstra în ce fel poate să meargă mână în mână agricultura modernă cu măsurile de susţinere a speciilor de animale sălbatice şi plante locale. „Vom continua, de asemenea, să extindem aceste iniţiative, să dezvoltăm altele noi şi să cultivăm

Despre BASF

Vincent GROS parteneriate strategice cu firme de vârf din agricultură”, a spus Vincent Gros, vicepreşedinte al BASF Protecţia Plantelor pentru Europa, CSI, Africa şi

BASF este lider mondial în industria chimică: The Chemical Company. Portofoliul său include o gamă largă de produse, de la substanţe chimice de bază, produse pentru industria materialelor plastice, produse performante şi produse pentru protecţia plantelor până la petrol şi gaze. Combinăm succesul economic cu protecţia mediului şi responsabilitatea socială. Cu ajutorul ştiinţei şi al inovaţiei, ne ajutăm clienţii din aproape toate industriile să facă faţă cerinţelor curente şi viitoare ale societăţii. Produsele şi sistemele noastre de soluţii contribuie la conservarea resurselor, asigurarea unei nutriţii sănătoase şi îmbunătăţirea calităţii vieţii. Am rezumat această contribuţie în obiectivul nostru global: „Creăm chimie pentru un viitor sustenabil”. În 2012, BASF a avut vânzări de 72,1 miliarde de euro şi peste 110.000 de angajaţi la sfârşitul anului. Acţiunile BASF sunt tranzacţionate la bursele din Frankfurt (BAS), Londra (BFA) şi Zürich (AN).

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html 28 Octombrie 2013

www.agrimedia.ro

Octombrie 2013 29

Grâul de toamnă este una dintre plantele agricole care reacţionează pozitiv la aplicarea îngrăşămintelor în toate condiţiile pedoclimatice din ţara noastră.

Fertilizarea - verigă tehnologică importantă pentru grâul de toamnă Prin activitatea ştiinţifică desfăşurată, Gh. Bîlteanu şi V. Bârnaure (1979) au evidenţiat capacitatea grâului de toamnă de a valorifica economic atât îngrăşămintele organice aplicate anterior sau direct culturii, cât şi îngrăşămintele minerale. În general, grâul de toamnă consumă pentru realizarea recoltei cantităţi mici de elemente nutritive. Astfel, după cum prezintă diferiţi autori, pentru 100 kg de boabe, plus producţia corespunzătoare de paie, grâul extrage din sol următoarele cantităţi de elemente nutritive: 2,3-3,3 kg N; 1,1-1,8 kg P2O5; 1,9-3,7 kg K2O. Cea mai mare parte din azot şi fosfor rămâne în seminţe (70%, respectiv 66%), iar cea mai mare parte a potasiului (70%) în paie. Consumul relativ mic de substanţe nutritive nu se corelează însă cu cerinţele reduse faţă de aplicarea îngrăşămintelor. Din contră, grâul este deosebit de pretenţios la îngrăşare din cauză că are un aparat radicular slab dezvoltat şi cu o slabă putere de solubilizare a rezervelor nutritive din sol. Pe de altă parte, deşi perioada lui de vegetaţie este mai lungă, cea mai mare parte din elementele nutritive se absorb într-un timp foarte scurt, de la începutul formării paiului până la coacerea în lapte: 78-91% azot; 75-88% pentoxid de fosfor 30 Octombrie 2013

şi 85-88 oxid de potasiu. În acest interval scurt, grâul nu poate să-şi asigure, pentru a da recolte ridicate, necesarul de elemente numai din rezervele solului. În afară de aceasta, primăvara timpuriu, când grâul porneşte în vegetaţie, solul conţine puţine elemente solubile, din cauza condiţiilor nefavorabile pentru mineralizarea substanţei organice. Grâul de toamnă trebuie deci să găsească în sol o rezervă (cantitate) de elemente nutritive cât mai accesibile, încă din primăvară, foarte de timpuriu. În nutriţia grâului de toamnă nu trebuie pierdută însă din vedere nici perioada germinaţie-începutul formării paiului, adică perioada îndelungată din toamnă şi iarnă când plantele vegetează în condiţii de temperatură foarte scăzută. După W. Leonard şi J. Martin, în perioada octombrie-martie, adică de la răsărit până în primăvară, grâul utilizează 8-22% din cantitatea de azot necesară pe timpul vegetaţiei, 12-25% din cantitatea de fosfor şi 12-15% din cantitatea totală de potasiu. Dacă se ia în considerare cantitatea de substanţă uscată produsă de plantă în această perioadă (circa 3% din cantitatea totală ce se produce în timpul vegetaţiei), se înţelege că grâul de toamnă consumă cantităţi relativ mari de elemente nutritive

în perioada de toamnă şi iarnă. În perioada de toamnă, consumul ridicat de substanţe nutritive este determinat de formarea aparatului radicular, de înfrăţirea plantelor şi de acumularea rezervelor necesare trecerii perioadei de iarnă. În plante se acumulează substanţe esenţiale (hormoni, vitamine, enzime etc.) care favorizează în continuare geneza florală şi parcurgerea normală a fazelor de vegetaţie. Insuficienţa elementelor nutritive în perioada de dinainte de intrarea în iarnă are consecinţe negative pe tot timpul vegetaţiei plantelor, concretizându-se în final printr-o producţie mult mai scăzută. Cele menţionate mai sus atrag atenţia asupra necesităţii asigurării grâului de toamnă cu elemente nutritive, în cantităţi corespunzătoare, pe tot timpul vegetaţiei, fără a pierde din vedere cumva perioada de iarnă, când aparent plantele de grâu stau în repaus. Substanţele minerale absorbite în perioada de toamnă şi iarnă asigură în primăvară plantelor de grâu o energie funcţională ridicată, care atrage după sine nu numai o producţie ridicată, dar şi scurtarea perioadei de vegetaţie. Îngrăşarea grâului de toamnă este puternic influenţată şi de particularităţile soiurilor. În prezent, este stabilit că

www.agrimedia.ro

Octombrie 2013 31

Victor VĂTĂMANU

soiurile intensive reacţionează la îngrăşăminte mult mai puternic decât soiurile extensive. Capacitatea de producţie, rezistenţa la cădere şi boli sunt principalele însuşiri care permit utilizarea în cultura grâului a unor cantităţi mari de îngrăşăminte minerale şi organice. Este demn de menţionat că cercetătorii români, sub conducerea doctorului Săulescu, conducătorul programului de ameliorare a grâului de toamnă din cadrul ICDA Fundulea, au creat de-a lungul timpului noi şi noi soiuri de grâu de toamnă, cu capacitate de producţie ridicată, adaptate tuturor condiţiilor pedoclimatice ale României. Trebuie prezentat şi faptul că, în cadrul tuturor testărilor făcute alături de alte soiuri de grâu de toamnă străine, soiurile româneşti s-au dovedit a fi mult mai bine adaptate condiţiilor specifice României, au avut o rezistenţă mai bună la boli şi dăunători, s-au adaptat mai bine condiţiilor climatice mai puţin prielnice şi au asigurat o producţie de boabe de grâu de toamnă ridicată şi constantă. Tot în cadrul Institutului de la Fundulea, s-au efectuat de-a lungul timpului numeroase studii şi cercetări privind fertilizarea culturii de grâu de toamnă şi s-au stabilit dozele optim economice pentru fiecare soi în parte. Este absolut necesar să se cunoască bine particularităţile de nutriţie minerală ale soiurilor pentru a folosi în cultura lor diferenţiat dozele de îngrăşăminte şi raportul între elementele nutritive. Azotul în cantităţi corespunzătoare asigură o bună înfrăţire şi înrădăcinare a plantelor, măreşte rezistenţa la temperaturi scăzute, măreşte numărul de flori fertile în spic şi îmbunătăţeşte conţinutul boabelor în substanţe proteice. Pentru solurile din ţara noastră, azotul rămâne principalul element nutritiv pentru obţinerea unor producţii ridicate de grâu. Insuficienţa azotului se manifestă prin reducerea numărului de fraţi, reducerea suprafeţei de asimilaţie, prin debilitarea pronunţată a plantelor şi reducerea rezistenţei la iernare. La insuficienţa azotului, numărul de flori fertile în spic se reduce şi scade conţinutul boabelor în substanţe proteice. Excesul de azot determină creşterea suprafeţei foliare, reducerea asimilaţiei nete totale, întârzierea vegetaţiei. Excesul de azot conduce la dezechilibru între glucide şi protide, cu consecinţe negative asupra rezistenţei la cădere, boli şi dăunători şi, fără îndoială, asupra 32 Octombrie 2013

a ca azotat de amoniu sau de calciu, atât c şi ca sulfat de amoniu sau uree. cât R Rezultate foarte bune la grâul de toamnă s-au s obţinut şi prin administrarea îngrăşămintelor lichide. Generalizarea î folosirii acestor îngrăşăminte implică însă f condiţii speciale de păstrare şi utilaje c speciale de transport şi încorporare. s F Fosforul influenţează pozitiv înrădăcinarea, î înfrăţirea, rezistenţa plantelor la iernare, r rezistenţa la cădere şi precocitatea. Fosforul m măreşte eficienţa azotului şi asigură, p unele soluri, importante sporuri de pe p producţie, chiar dacă se aplică unilateral. Fosforul măreşte rezistenţa la boli şi F c contrabalansează acţiunea negativă a e excesului de azot. În formă uşor solubilă, f fosforul este necesar, în primul rând, p plantelor tinere, cu sistem radicular slab d dezvoltat. În primele faze de vegetaţie, g grâul de toamnă absoarbe foarte repede f fosforul din îngrăşăminte (de preferat a se s administra îngrăşăminte complexe). Mai M târziu, creşte şi capacitatea plantelor de d a folosi fosforul din rezervele solului. Prezenţa în sol a sărurilor amoniacale P măreşte solubilitatea fosfaţilor greu solubili, m astfel că aceştia pot fi mai bine folosiţi a de d plantele de grâu. Dozele mari de fosfor determină creşterea în bobul de grâu a d conţinutului de P2O5 şi a amidonului şi c reducerea r conţinutului de proteină.

capacităţii de fructificare a plantelor. Grâul absoarbe azotul din sol atât sub formă nitrică, cât şi sub formă amoniacală. Este stabilit ştiinţific că la temperaturi scăzute, în timpul iernii, şi în primele faze de vegetaţie azotul nitric este mai bine absorbit de plantele de grâu decât azotul amoniacal. Pentru grâul de toamnă, azotul se poate administra, cu rezultate practic egale,

Potasiul P favorizează sinteza hidraţilor de d carbon şi contribuie la creşterea rezistenţei r plantelor de grâu la ger, cădere c şi boli. Insuficienţa de potasiu se s manifestă prin îngălbenirea specifică („opăreală”) ( a limbului frunzei în partea superioară s şi pe margine, după cum prezintă p J. Hoffer şi A. Krantz (1957). Mai M târziu, tulpina plăntuţei de grâu de d toamnă slăbeşte, iar planta devine pipernicită. p La solurile din ţara noastră, carenţa c de potasiu se manifestă la grâul de d toamnă foarte rar, pe unele soluri podzolice p mai uşoare, mai ales în urma aplicării a amendamentelor cu calciu. În Î România, s-a acumulat un bogat material experimental, e din care se pot trage concluzii practice pentru aplicarea diferenţiată pe zone ecologice de cultură a îngrăşămintelor, pentru cultura grâului de toamnă, luând în calcul şi întregul complex de condiţii pedoclimatice specifice zonei de cultivare.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Octombrie 2013 33

Zona forestieră este cea mai întinsă zonă de vegetaţie din ţara noastră. Aceasta cuprinde, după cum prezintă M. Soare şi O. Păniţă (2009), trei etaje de vegetaţie, şi anume: etajul stejarului, etajul fagului şi etajul coniferelor, care se succed, în general, în sensul creşterii altitudinii reliefului. Primele două etaje au cea mai mare întindere şi importanţă pentru agricultură.

Elemente de tehnologie şi agrotehnică diferenţiată a zonei forestiere destinate agriculturii La ora actuală, o bună parte din pădurile ţării au fost defrişate, mai puţin în zona montană. Dacă terenurile respective nu au fost reîmpădurite sau luate în cultură, în locul fostelor păduri s-a instalat o vegetaţie ierboasă cu specii foarte variate de la o zonă la alta. Aceiaşi autori consideră că, din punct de vedere agricol, zona forestieră cuprinde două subzone: cu preluvosoluri şi veri calde, echivalentă cu subzona pădurilor de stejar, şi cu veri răcoroase şi luvisoluri, echivalentă cu subzona pădurilor de fag sau de fag cu gorun.

Agrotehnica diferenţiată a subzonei forestiere cu păduri de stejar

între 8 şi 10 grade Celsius. În Oltenia şi Muntenia sunt 10-11 grade Celsius, în Moldova 7,5-9,5 grade Celsius, în Banat, Crişana şi Maramureş sunt 9-10,5 grade Celsius, iar în centrul Transilvaniei - 8,5-9 grade Celsius. Sub raportul precipitaţiilor, cea mai bine asigurată este regiunea de vest şi nord-est, în care precipitaţiile sunt cuprinse între 600 şi 700 mm anual. În partea de sud sunt 500-600 mm. Solurile predominante sunt preluvosolul, care ocupă suprafeţe întinse în Oltenia şi Muntenia de Vest şi Centrală, apoi luvosolul, planosolul, alusolul. Se mai întâlnesc stagnosolul, gleiosolul, vertosolul, aluvisolul, rendzina etc.

Relieful este format din dealuri, piemonturi şi podişuri traversate de văi. Vegetaţia naturală este reprezentată de păduri de quercinee (Quercus cerris-cer, Q. frainetto, Q. pubescens, Q. robur, Q. pedunculiflora). Solurile brun-roşcate posedă însuşiri favorabile pentru un sortiment larg de plante cultivate, grâul de toamnă şi porumbul ocupând cele mai mari suprafeţe. Se cultivă cu rezultate bune orzul, secara, ovăzul, sfecla pentru zahăr, floarea-soarelui, mazărea, fasolea, lintea, soia, inul de ulei, rapiţa, tutunul, cânepa, cartoful, lucerna etc. Solurile cenuşii oferă condiţii prielnice

Această subzonă se întâlneşte în partea de sud a ţării, la nord de zona de silvostepă, apoi în vestul ţării, la estul zonei de silvostepă, în Transilvania, de jur-împrejurul silvostepei şi în Moldova, sub forma unor fâşii aflate între Siret şi Prut. Clima este mai caldă în subzona forestieră din sudul ţării şi puţin mai aspră în vest. Temperatura medie anuală variază 34 Octombrie 2013

www.agrimedia.ro

pentru majoritatea culturilor. În subzona forestieră cu veri calde, autorii menţionaţi consideră că pomicultura şi viticultura regăsesc cele mai prielnice condiţii. Dintre plantele furajere întâlnim pepenele furajer, varza şi gulia furajeră, borceagul de toamnă şi cel de primăvară, porumbul furajer etc. La această subzonă sunt condiţii favorabile pentru dezvoltarea zootehniei. Suprafeţele cultivate ca păşuni sunt mari. Grâul are calităţi de panificaţie mai slabe decât cele obţinute în stepă şi silvostepă. În zonele mai nordice se cultivă şi orzoaica de primăvară, cartofi, trifoi etc. Sfecla de zahăr se va cultiva cu prioritate pe solele amendate cu CaCO3. Unele culturi duble reuşesc mai bine ca în silvostepă pentru că, în general, vara este mai puţin secetoasă.

Folosirea îngrăşămintelor şi a amendamentelor - în această subzonă, folosirea îngrăşămintelor şi a amendamentelor capătă o importanţă mai mare decât în zonele de stepă şi silvostepă, deoarece solurile au o fertilitate mai scăzută. Dintre solurile din această zonă, cele mai fertile sunt cele brun-roşcate, mai ales subtipul molic. Sporuri mari de recoltă se obţin îndeosebi la aplicarea gunoiului de grajd, în doze de 20-30 tone/hectar, la prăşitoare, la 3-5 ani o dată. De la eliberarea terenului de paiele premergătoare (grâu, orz, ovăz etc.) şi până la pregătirea patului germinativ primăvara pentru porumb, sfecla pentru zahăr etc., este timp suficient pentru transportul şi încorporarea lui. De asemenea, s-a constatat o eficacitate mai mare a îngrăşămintelor minerale cu azot şi că fosforul îşi sporeşte eficacitatea dacă este aplicat împreună cu azotul într-un raport echilibrat. Raportul favorabil între azot şi fosfor este de 1,5:1 sau 2:1. Îngrăşămintele cu potasiu sunt necesare plantelor cu consum mare în acest element. La culturile semănate toamna, azotul se fracţionează în reprize: 1/2 toamna şi 1/2 primăvara. La culturile de primăvară se poate da toată doza de azot la pregătirea patului germinativ. La porumb, sporurile de recoltă sunt mai mici deoarece elementele nutritive aduse prin fertilizare nu sunt valorificate din cauza secetei. Ele îşi vor prelungi efectul la cultura postmergătoare. Îngrăşămintele organice, cele cu fosfor şi cele cu potasiu, eventual şi amendamentele, vor fi încorporate

www.agrimedia.ro

sub brazdă. Prin fertilizare trebuie evitată scăderea valorii pH şi creşterea conţinutului în aluminiu şi fier mobil. Aplicarea amendamentelor este o măsură economică pe solurile cu un pH sub 5,8 şi grad de saturaţie în baze sub 75%.

Lucrările solului - în pofida climatului mai umed, asigurarea culturilor cu apă constituie uneori o problemă şi în această subzonă. De aceea lucrările solului urmăresc acumularea şi păstrarea apei în sol, combaterea buruienilor care se dezvoltă mai bine ş.a. Întrucât solurile acestei subzone sunt mai puţin permeabile, iar relieful prezintă denivelări, apa provenită din precipitaţii se infiltrează mai greu şi pe adâncime mai mică, alteori stagnează în microdepresiuni, fiind supusă pierderii prin evaporaţie. Textura fiind mai argiloasă, tendinţa de tasare este mai mare, deci trebuie o afânare mai bună şi pe o adâncime mai mare. Solurile brun-roşcate, având stratul de humus destul de gros, oferă posibilitatea executării unor arături adânci sau foarte adânci. Solurile cenuşii şi cele brune argiloiluviale asigură o mai bună aprovizionare a plantelor cu apă, deoarece sunt situate în zone mai umede. Pentru culturile de toamnă, vara se face o arătură normală sau adâncă, în agregat cu grapa stelată, iar până toamna 1-2 lucrări superficiale. După plantele care eliberează terenul toamna, se execută tot o arătură normală, cât mai repede. Arăturile mai adânci nu sunt necesare, deoarece perioada de timp de la arat la semănat este scurtă şi solul nu are timp să se aşeze. După premergătoare târzii, dacă terenul este curat de buruieni, pregătirea patului germinativ se face numai prin discuiri. Pentru culturile de primăvară, atât după plantele care eliberează vara terenul, cât şi după cele care eliberează terenul toamna, se va face o arătură adâncă (mai ales pentru porumb, sfeclă pentru zahăr, cartofi etc.) dacă umiditatea solului permite acest lucru.

Semănatul - respectarea epocii de semănat are o mare importanţă. Calendaristic, semănatul culturilor de toamnă se efectuează mai devreme, iar primăvara, mai târziu, comparativ cu zonele de stepă şi silvostepă. Dar semănatul sau plantatul primăvara prea timpuriu este expus riscului unor

brume şi îngheţuri târzii. În general, desprimăvărarea este mai greoaie. Calamitatea cea mai mare în această subzonă este eroziunea solului pe versanţi. Pagube frecvente produc fenomene meteorologice ca seceta şi gerurile târzii de primăvară. Cerealele de toamnă dezrădăcinate se vor tăvălugi cu un tăvălug uşor pentru a restabili contactul dintre rădăcini şi sol. Pe solurile tasate se va face periodic scarificarea.

Agrotehnica diferenţiată a subzonei forestiere cu păduri de fag şi cu luvisoluri Această subzonă se întâlneşte în Oltenia, la nord de linia Drobeta Turnu-Severin, Strehaia, Drăgăşani, în Muntenia, la nord de linia Piteşti-Tîrgovişte; în Moldova, la vest de linia Piatra Neamţ, Suceava; în Transilvania, pe colinele submontane, apoi în zona Satu Mare, în zona Caransebeş, după cum prezintă aceiaşi autori M. Soare şi O. Păniţă (2009). În general, această subzonă se întinde în regiunile subcarpatice şi ale dealurilor submontane. Tipurile de sol caracteristice sunt: luvosolul, planosolul, terra-rossa, stagnosolul, gleiosolul, erodosolul, rendzina, histisolul etc. Clima este umedă şi din ce în ce mai rece cu cât înaintează spre pădurile de conifere (zona alpină). Precipitaţiile sunt cuprinse între 650 şi 800 mm anual, cu o temperatură medie anuală de 7-9 grade Celsius. Perioada caldă cuprinsă între ultima brumă de primăvară şi prima brumă de toamnă este scurtă. Relieful este format din podişuri, dealuri subcarpatice, depresiuni subcarpatice (depresiunile Bârsei, Făgăraşului, Haţegului, Târgu-Jiu). Vegetaţia este reprezentată de păduri de gorun şi fag etc.

Plantele cultivate şi gruparea lor în asolament - în această subzonă se pot cultiva multe specii agricole, dar puţine găsesc condiţii favorabile de creştere şi dezvoltare. Plantele indicate a se cultiva sunt: cartoful, secara, grâul de toamnă, ovăzul, sfecla pentru zahăr, inul pentru fibră, porumbul, iar pe suprafeţe mai mici cânepa, orzoaica, grâul de primăvară, mazărea, fasolea etc. Cartoful este planta cea mai adecvată. Aici sunt zonele închise, libere de viroze, fără afide - vestorii viruşilor, pentru producerea cartofului de sămânţă (în judeţele Braşov, Covasna şi Harghita). Octombrie 2013 35

Pentru porumb se recomandă hibrizi timpurii sau semitardivi, uneori chiar extratimpurii. Dintre plantele furajere întâlnim: trifoiul, sfecla furajeră, pepenele furajer, varza furajeră, gulia furajeră, borceagul de toamnă şi cel de primăvară, porumbul furajer, ghizdeiul etc. Această subzonă oferă condiţii favorabile pentru dezvoltarea zootehniei. Deoarece suprafeţele arabile sunt mai reduse, cu multe obstacole naturale (văi, păduri, ravene, pante abrupte etc.), sunt indicate asolamentele de scurtă durată, cu suprafeţe mai mici ale solelor. Monocultura are şi aici inconvenientele cunoscute. Culturi repetate de 2-3 ani se practică la cânepă (pe suprafeţe numite cânepişti), la porumb, uneori la cartofi. Pe suprafeţe mari se practică asolamentul bienal grâu-porumb. Asolamentele furajere au o răspândire mai mică, deoarece aici pajiştile ocupă suprafeţe mari. Aşadar, această subzonă este propice pentru unele plante industriale (cartoful, sfecla pentru zahăr, inul pentru fibră). Se recomandă extinderea asolamentelor cu culturi amelioratoare.

Victor VĂTĂMANU

Folosirea îngrăşămintelor şi a amendamentelor - solurile din această subzonă sunt acide, sărace în humus, azot, fosfor, calciu, microelemente, sunt intens levigate, compacte în stratul subarabil etc. De aceea ele reacţionează puternic la îngrăşămintele minerale cu azot, întrucât regimul azotului este deficitar. Deşi conţinutul în fosfor solubil al acestor soluri este mic, îngrăşămintele cu fosfor administrate singure sunt, în general, slab valorificate. Eficacitatea acestora creşte considerabil când sunt administrate împreună cu cele cu azot, pe fond amendat. Fosforul este blocat sub formă de compuşi de fier şi aluminiu. Pentru a nu se accentua acidifierea soluţiei solului, nu se vor folosi îngrăşăminte chimice cu azot care au reacţie fiziologică acidă. Se recomandă nitrocalcarul, ureea sau cel puţin îngrăşămintele complexe. De obicei, solurile luvice din ţara noastră sunt mai bine aprovizionate cu potasiu decât cele din centrul şi nordul Europei. Îngrăşămintele organice au o mare eficacitate pe aceste soluri, contribuind atât la îmbunătăţirea solului în substanţe nutritive, cât şi la ameliorarea însuşirilor stratului arabil. Foarte importantă este şi aplicarea amendamentelor (piatra 36 Octombrie 2013

de var, var nestins, marne, tuf calcaros, reziduuri de carbonat de calciu de la combinatele chimice etc.). Pe terenurile amendate se vor cultiva inul de fuior, grâul, porumbul, orzul, soia etc. Doza de azot se va fracţiona în două reprize ca în subzona precedentă. Se recomandă raportul N:P de 1:1. În această subzonă grâul răspunde mai bine la îngrăşămintele chimice, iar porumbul la cele organice. Efectele îngrăşămintelor organice şi minerale în diferite doze, precum şi ale amendamentelor cu calciu sporesc în cadrul asolamentelor cu trifoi. Bune rezultate dau îngrăşămintele verzi. Îngrăşămintele cu potasiu determină sporuri de producţie numai când se folosesc doze de îngrăşăminte cu azot şi fosfor, pe solurile sărace în potasiu şi la plantele mari consumatoare ale acestui macroelement.

Lucrările solului - prezintă anumite particularităţi determinate de proprietăţile solului din această subzonă: au capacitate mare, permeabilitate redusă, fac uşor crustă, au textură argiloasă, adezivitate mare, interval optim de lucru scurt etc. În perioadele ploioase, din cauza orizontului Bt greu

permeabil, apar băltiri, deci aeraţie insuficientă, întârzierea semănatului, stânjenirea activităţii microbiologice, goluri în semănaturile de toamnă etc. Pe majoritatea solurilor, care au un orizont Ao subţire, adâncimea arăturii nu va depăşi 18-20 cm. Foarte bune rezultate dă afânarea adâncă periodică, prin scarificare. Deseori există pericolul ca prin arături adânci şi foarte adânci să fie adus la suprafaţă orizontul eluvial (El sau Ea), bogat în compuşi de aluminiu, mangan şi fier, acid, nestructurat etc., care ar înrăutăţi condiţiile pentru germinarea seminţelor şi apoi pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor. De aceea se recomandă arături cu subsolier. Arăturile de desfundare, cu sau fără întoarcerea brazdei, trebuie asociate cu fertilizarea şi amendarea. În zone bogate în precipitaţii, mai ales pe versanţi, se pot face arături de primăvară. O condiţie esenţială pentru realizarea arăturilor de calitate este executarea în perioadele când umiditatea solului se află între 50 şi 60% din capacitatea capilară. Solurile argiloase au un interval optim de umiditate foarte scurt. Desfundarea dă bune rezultate pe solurile podzolice de luncă, cu o textură mai uşoară în profunzime. Pentru a evita excesul de umiditate se recomandă arături în spinări.

Semănatul - cerealele păioase de toamnă se seamănă puţin mai adânc, pentru a evita îngheţarea nodului de înfrăţire şi descălţarea din timpul iernii. Se vor folosi norme de sămânţă puţin mărite (cu 10-15%). Toamna se seamănă mai devreme, iar primăvara mai târziu, pentru că desprimăvărarea este mai târzie. Se vor alege soiuri sau hibrizi cu o perioadă de vegetaţie mai scurtă.

Lucrările de îngrijire - umiditatea mai mare determină dezvoltarea viguroasă a buruienilor. Concurenţa este mai puţin pentru apă şi mai mult pentru hrană, deoarece solurile sunt mai sărace. Prin aplicarea amendamentelor dispar unele buruieni acidofile, cum ar fi: Equisetum arvense (coada calului), Rumex acetosella (măcriş), Taphanus raphanistrum (ridichea sălbatică) etc. Se pot aplica şi alte măsuri agroameliorative, dintre care M. Soare şi O. Păniţă amintesc: nivelarea microdepresiunilor (crovurilor), desecarea zonelor cu băltiri, aplicarea tuturor regulilor agrotehnicii antierozionale.

www.agrimedia.ro

Octombrie 2013 37

Condiţiile climatice din acest an au fost favorabile atacului de Helicoverpa armigera la cultura porumbului. Cunoscut sub denumirea de omida fructificaţiilor, dăunătorul este periculos nu doar din cauza pagubelor pe care le provoacă plantei de cultură, ci mai ales din cauza deteriorării calităţii recoltei. O serie de putregaiuri, cum ar fi fusarium, se instalează în urma atacului şi fac imposibilă valorificarea producţiei agricole pentru consum sau furajare.

Evitaţi pierderile cauzate porumbului de omida fructificaţiilor! Am văzut la sfârşitul lunii iulie, la societatea Maradi Transcom din localitatea Ciochina, un lan de porumb atacat de acest dăunător, unde firmele Pioneer şi DuPont au organizat un eveniment. Potrivit specialiştilor acestor companii, în acest an s-a înregistrat cel mai puternic atac de Helicoverpa armigera din ultimii 10 ani. „Atacă orice hibrid, însă cei creaţi de Pioneer au cel mai înalt nivel de toleranţă”, a afirmat dl Jan Ionescu, director regional pentru zona de sud al Pioneer. Nu trebuie ignorat atacul acestui dăunător, avertizează şi dl Ion Săvulescu, director tehnic al DuPont România. „Nu trebuie să vă bazaţi pe faptul că larva va mânca doar din vârful ştiuletelui sau că va compromite 5-10% din cultură. Problema sunt putregaiurile care se instalează. În urma analizelor, se va vedea prezenţa micotoxinelor şi nimeni nu va dori să cumpere porumbul, pentru că nu poate fi folosit nici în consum şi nici în hrana animalelor. Ultima variantă rămâne folosirea lui pentru producţia de bioetanol, însă probabil preţul va fi la jumătate.” În opinia dlui Săvulescu, alegerea momentului optim de aplicare a tratamentului este foarte importantă, pentru că dacă acesta „nu este bine poziţionat, şansa de succes nu este mai mare de 60-70%”. 38 Octombrie 2013

„Avem produse specifice pentru combaterea acestui dăunător, dar mai bine să nu trebuiască să fie aplicate, pentru că mulţi fermieri nu le pot efectua din cauza tehnicii agricole costisitoare. Insecticidele ar trebui aplicate în lunile iunie-iulie, când porumbul este foarte înalt, când nu se poate intra decât cu maşinile de stropit autopropulsate. Este o greşeală să se aplice tratamentul cu elicopterul, iar cu avionul nu are eficienţă. Ar trebui să dăm minimum 300 de litri de apă/ha, dar şi aşa soluţia va ajunge greu pe vârful ştiuleţilor. La jumătatea lunii iunie, dacă nu este încă suficient de cald, se pot încerca produse piretroide, dacă însă temperaturile sunt ridicate, recomandăm aplicarea a două produse DuPont. Unul este deja omologat pentru porumb de mult timp şi poartă denumirea de Avaunt 150 SC, iar celălalt este Coragen, un produs înregistrat în Europa pentru acest dăunător şi care va fi omologat anul următor şi în România. Un program de combatere a dăunătorului ar presupune aplicarea în jurul datei de 20 iunie a produsului Avaunt 150 SC, iar după 7-10 zile a insecticidului Coragen”, a susţinut dl Săvulescu. Pentru prevenirea pierderilor cauzate de Helicoverpa armigera, reprezentantul companiei DuPont le-a recomandat fermierilor să ţină seama de trei lucruri:

să facă vizite dese în câmp, să folosească capcane feromonale şi produse eficiente. „Prima metodă este vizita în câmp, care trebuie să se facă cel puţin o dată pe săptămână. Se intră în lanul de porumb, nu se verifică doar pe margine, pentru că dăunătorul nu are o regulă anume de atac. Helicoverpa are VI stadii de dezvoltare, dar până la stadiul al III-lea îi place lumina, iar larvele stau pe mătasea porumbului, unde se hrănesc. Dăunătorul mănâncă mătasea în spirală, spre vârful ştiuletelui. Dacă va constata prezenţa larvelor cu ocazia vizitei în câmp, agricultorul trebuie să fie pregătit pentru aplicarea tratamentului. Dacă se întârzie aplicarea şi larva intră sub pănuşă, atunci va fi aproape imposibil de combătut. Până la stadiul III, larva va avea o lungime de 1,5-2 cm şi o grosime de 3 mm. Monitorizarea dăunătorului se va face cu ajutorul capcanelor feromonale. Aceste capcane prind masculii şi ele trebuie puse în câmp la jumătatea lunii mai. Când în capcane sunt prinşi mai mulţi masculi, circa 4-6 pe zi, timp de 4-5 zile consecutiv, se poate începe tratamentul. Tratamentele se fac pentru vârstele I, II, III şi IV. Dacă larva ajunge sub pănuşă, va fi dificil de combătut. S-ar putea încerca şi varianta de a adăuga ulei, 3-4 litri/ha, în soluţia cu care se tratează. Nu există produse

www.agrimedia.ro

pentru Helicoverpa”, a afirmat dl Săvulescu. Directorul tehnic al DuPont a mai precizat că înmulţirea acestui dăunător este favorizată şi de modul în care se pregăteşte terenul agricol. „Mulţi fermieri nu mai întorc brazda şi doar afână solul. În aceste condiţii, larva împupează în sol, la 8-15 cm

adâncime, iar în primăvară apar adulţii.” „Pioneer este una dintre cele mai mari companii de biotehnologie din lume şi are soluţii în acest sens, oferind spre cultivare plante modificate genetic, dar în Europa acestea nu pot fi folosite”, a declarat dl Jan Ionescu, reprezentant Pioneer.

Avaunt 150 SC este un insecticid folosit în combaterea insectelor dăunătoare la porumb, pomi fructiferi şi viţă-de-vie. Produsul conţine 150 g/l indoxacarb, face parte din grupul oxadiazine şi are un mod unic de acţiune cu spectru larg de combatere asupra mai multor specii de dăunători. Este bioactiv numai după metabolizarea substanţei active, are toxicitate redusă asupra entomofaunei utile şi un efect puternic asupra ouălor şi larvelor de lepidoptere în toate stadiile. Este recomandat în programele de combatere integrată şi programele de combatere a rezistenţei dăunătorilor. Nu este influenţat de temperaturile ridicate din momentul aplicării şi are o flexibilitate mare în aplicare. Acţionează prin contact şi ingestie. La cultura de porumb, Avaunt 150 SC combate eficient sfredelitorul porumbului

- Ostrinia nubilalis şi adulţii de Diabrotica virgifera - viermele vestic al rădăcinilor. Se efectuează minimum două tratamente la interval de 10-14 zile pentru Ostrinia, când primele larve ale dăunătorului încep să eclozeze sau când numărul de adulţi de Diabrotica depăşeşte 5 exemplare/plantă. Volumul de apă recomandat este de 300-1.500 l/ha în funcţie de cultură, momentul aplicării şi volumul masei vegetale. Dacă intervine ploaia după uscarea soluţiei pe foliaj, nu este necesară repetarea stropirii. Doza recomandată este de 0,250 l/ha.

prin contact şi ingestie, la utilizarea unor doze reduse la hectar. Asigură o protecţie excelentă a culturii, acţionează rapid asupra ouălor, larvelor şi adulţilor. Dăunătorii nu se mai hrănesc după ingestia sau contactul cu produsul. Este rezistent la spălare, eficient şi de lungă durată (14-21 de zile). Insecticidul este compatibil cu majoritatea produselor pentru protecţia plantelor. Se recomandă aplicarea a două tratamente succesive la interval de 10-12 zile, pentru un control eficient. Este produsul insecticid cu cel mai redus impact aspura mediului şi ideal pentru programele de combatere chimică integrate cu combaterea biologică. Eficacitatea nu este afectată de temperaturile ridicate şi din aceste motive este unul dintre cele mai utilizate insecticide în zona caldă şi spaţii protejate pentru controlul lepidopterelor (omizi, molii).

www.agrimedia.ro

Coragen este un insecticid din gama Rynaxypyr - cu moleculă unică din clasa antranilamide, cu spectru larg de combatere asupra mai multor specii de dăunători. Are un efect puternic asupra speciilor-ţintă

Octombrie 2013 39

Ana MUSTĂŢEA

omologate special pentru combaterea dăunătorului Helicoverpa armigera la porumb, iar cele care se folosesc, şi ele puţine la număr, sunt omologate pentru Ostrinia şi Diabrotica. În general, dacă se fac tratamente pentru combaterea sfredelitorului, acelea vor fi eficiente şi

Dintre toate cerealele de tipul grâului, orzul are cea mai mare arie de răspândire. El se extinde până la 70 de grade latitudine nordică în Norvegia şi până la 68-70 de grade latitudine nordică în partea europeană a Rusiei, până la ţărmul Mării Albe şi Iakuţia, după cum prezintă A.I. Trofimovskaia (1954). Spre sud, orzul ajunge până în Africa, în zone excesiv de călduroase. Marocul, Algeria şi Tunisia cultivă, după cum prezintă Gh. Bîlteanu şi V. Bârnaure (1979), o suprafaţă de peste 2,5 milioane de hectare.

Factorii de vegetaţie şi zonele ecologice ale culturilor de orz şi orzoaică de toamnă Orzul ajunge la 1.700 de metri altitudine în Munţii Alpi, la 2.700 de metri în Munţii Caucaz, la 3.800 de metri în Pamir, la 4.700 de metri în Tibet şi la 5.000 de metri în Pundjab. Aria de cultură atât de largă a orzului se datorează, pe de o parte, formelor variate aflate în cultură, iar pe de altă parte, perioadei de vegetaţie (de la foarte lungă la orzul de toamnă la foarte scurtă la unele subspecii de primăvară). Lungimea perioadei de vegetaţie la diferitele soiuri de orz de primăvară a variat între 55 şi 111 zile. Temperaturile minime cerute de orz pentru parcurgerea ciclului de vegetaţie sunt în jur de 4 grade Celsius în mai, 10-11 grade Celsius în iunie, 14 grade Celsius în iulie, 12 grade Celsius în august. Pe perioada de coacere, orzul cere o temperatură medie zilnică minimă de 10 grade Celsius. Aceste particularităţi biologice fac ca orzul să se extindă pe o arie geografică atât de largă şi de diferită din punct de vedere climatic. În condiţiile României, orzul de toamnă are perioada de vegetaţie cuprinsă între 250 şi 280 de zile în Banat şi Câmpia Dunării; între 270 şi 280 de zile în Moldova şi Câmpia Transilvaniei. În toate regiunile ţării, orzul de toamnă ajunge la maturitate cu 7-10 zile înaintea 40 Octombrie 2013

grâului de toamnă. Orzul de primăvară ajunge la maturitate în 90-100 de zile. Temperatura minimă de germinaţie a orzului este de 1-2 grade Celsius. Răsăritul în condiţii optime are loc la temperatura de 15-20 de grade Celsius. Între cerealele de toamnă, orzul are cea mai slabă rezistenţă la temperaturile scăzute. Literatura menţionează că orzul de toamnă rezistă până la minus 10, minus 12 grade Celsius la nivelul nodului de înfrăţire. Din cercetările efectuate a reieşit că, la temperatura menţionată, plantele de orz înfrăţite şi călite în câmp liber pier în proporţie de 33-35%, iar la minus 15 grade Celsius dispar în proporţie de aproape 100% (L. Drăghici, 1964). Asemenea temperaturi la nivelul nodului de înfrăţire

se pot întâlni foarte rar şi numai atunci când solul nu este acoperit cu zăpadă. Orzul de primăvară are rezistenţa mult mai slabă la temperaturile scăzute. Plantele răsărite suportă minus 3, minus 4 grade Celsius şi numai uneori minus 6, minus 9 grade Celsius. Plantele de orz sunt foarte sensibile atunci când temperatura coboară brusc, mai ales înainte de înfrăţire şi în perioada de călire. Orzul de toamnă este, de asemenea, sensibil la temperaturile scăzute care survin brusc primăvara, după ce plantele au pornit în vegetaţie. Frecvenţa anilor favorabili şi foarte favorabili orzului de toamnă în România este de 85-95%. În regiunile cu ierni mai aspre, orzul trebuie semănat pe terenuri mai adăpostite, pe versanţi mai puţin

www.agrimedia.ro

Octombrie 2013 41

Victor VĂTĂMANU

expuşi viscolirii zăpezii, eventual la adăpostul unor perdele de protecţie. Orzul are cerinţe mai reduse faţă de umiditate, în comparaţie cu grâul de toamnă, ovăzul şi chiar secara. Aceasta se explică, pe de o parte, prin consumul de apă mai mic (cu 9-12% faţă de grâu şi 21-33% faţă de ovăz), iar pe de altă parte, prin maturarea plantei înaintea secetelor din vară, înaintea apariţiei condiţiilor care determină fenomenul de şiştăvire. Cum spune N. Zamfirescu, „orzul prin precocitatea sa evadează din secetă”. Orzul suferă totuşi când este secetă în cursul vegetaţiei (mai ales cel de primăvară) şi plantele tinere afectate de insuficienţa apei se refac mai greu decât la celelalte păioase. Totuşi, trebuie menţionat că, la acelaşi regim de umiditate, orzul dă producţii cu 20-25% mai mari decât grâul, deşi ambele plante au aceleaşi cerinţe faţă de repartizarea precipitaţiilor pe faze de vegetaţie. Pe întreaga perioadă de vegetaţie, în cazul când nivelul de aprovizionare cu apă este optim, orzul de toamnă are un consum global de apă (evaporaţie + transpiraţie) de 480-500 mm, repartizaţi astfel: 80-100 mm în toamnă (semănat-intrarea în iarnă); 100 mm pe perioada de iarnă (10-20 decembrie - 10-20 martie); 300 mm pe perioada de primăvară, perioada creşterii intensive (10-20 martie - 20-30 iunie). La orzul de primăvară, consumul de apă variază între 180 şi 300 mm. Datorită periodei sale de vegetaţie mai scăzute, în condiţiile din România, cerinţele orzului faţă de umiditate, în majoritatea anilor, sunt acoperite din precipitaţii. Aşa se explică producţia medie la hectar destul de constantă în comparaţie cu celelalte cereale păioase. Orzoaica pentru bere trebuie extinsă în cultura în climate mai umede şi cu temperaturi moderate, adică în acele climate care favorizează acumularea amidonului şi defavorizează acumularea proteinelor. În ţările producătoare de bere, zonele în care se obţine orzul de bere de cea mai bună calitate (de „ekuta”) se caracterizează prin: altitudine de 300-350 de metri; temperatura medie anuală = 8 grade Celsius; temperatura medie în aprilie = 8,3 grade Celsius, în mai - 13,3 grade Celsius, în iunie de 17 grade Celsius, în iulie de 18,4 grade Celsius; temperatura medie pe tot timpul vegetaţiei - 14-15 grade Celsius; cantitatea anuală de precipitaţii, în jur de 600 mm, repartizată 42 Octombrie 2013

boabe germinabile la metrul pătrat. Solurile din zonele foarte favorabile orzului de toamnă sunt cernoziomurile, aluviunile, lacoviştile, solurile pe care orzul de toamnă asigură producţii deosebit de ridicate.

astfel: aprilie - 40,3 mm, mai - 62, 4 mm, iunie - 70,5 mm; cantitatea medie a precipitaţiilor pe tot timpul vegetaţiei 173,1 mm. În aceste condiţii, Cehia cultivă peste 200.000 de hectare cu orz de bere. Faţă de sol, orzul are cerinţe ridicate, din cauza sistemului său radicular mai slab dezvoltat şi cu capacitate redusă în valorificarea compuşilor mai greu solubili. Asigură producţii ridicate pe soluri permeabile, cu textură mijlocie, lutonisipoase şi nisipo-lutoase, cu pH = 6,8-8. Orzul nu suportă mediul acid sau umed, iar solurile uşoare sunt total nepotrivite, după cum puţin potrivite sunt şi solurile grele. În România sunt foarte potrivite pentru orz solurile cernoziomice şi solurile brun-roşcate, precum şi terenurile aluvionare. În ceea ce priveşte zonele ecologice ale culturii de orz, este de reţinut că în prezent orzul comun este practic în exclusivitate cultură de toamnă. De asemenea, este de reţinut că sunt create soiuri valoroase de orzoaică de toamnă şi că, în perspectivă, cea mai mare parte a orzului pentru bere se va produce tot prin culturi de toamnă. Zona foarte favorabilă orzului şi orzoaicei de toamnă se întinde în Câmpia de Vest, în câmpia din sudul Olteniei şi sudul Munteniei, în Bărăgan şi sudul Dobrogei, precum şi în partea de nord-est a Moldovei, între Siret şi Prut. În zona foarte favorabilă orzului de toamnă sunt asigurate condiţiile de cultură în cea mai mare parte din ani (92-95%). În zona de sud, sud-est şi nord-est se întâlnesc însă destul de frecvent toamne secetoase, când condiţiile de semănat şi răsărire a orzului sunt puţin favorabile. În aceste condiţii, se cere efectuarea udărilor de aprovizionare în perimetrele irigate, iar în afara lor se vor face adaptări la situaţie, luând în considerare plantele premergătoare, epoca de semănat şi numărul de

Zona favorabilă orzului de toamnă se extinde de-a lungul zonelor favorabile din vest şi din sud, în Moldova, zona de centru şi de sud, precum şi Câmpia Transilvaniei şi pe aluviunile Mureşului, Târnavelor şi Someşului. Solurile din zona favorabilă orzului de toamnă sunt variate: cernoziomuri, brun-roşcate, aluviuni, soluri podzolice, argilo-iluviale, soluri erodate etc. În această zonă, condiţiile climatice satisfac în cea mai mare parte cerinţele orzului de toamnă. Pe parcursul vegetaţiei nu se înregistrează fenomene negative care să compromită cultura. Trebuie acordată o atenţie mai mare solurilor pe care se cultivă orzul în zona favorabilă. Unele dintre aceste soluri trebuie îmbunătăţite prin amendamente sau prin afânare. Zona puţin favorabilă orzului şi orzoaicei de toamnă cuprinde cea mai mare parte din Transilvania, suprafeţe întinse în dreapta Siretului şi zona podzolurilor din Câmpia Romană. Orzoaica de primăvară găseşte condiţii foarte favorabile pe zone mult mai restrânse, şi anume: în câmpia din vest, în Transilvania şi nord-estul Moldovei. De reţinut, în această zonă Ţara Bârsei, depresiunile Someşului şi Mureşului, Câmpia Timişului şi Podişul Sucevei. Pentru orzoaica de primăvară, importanţă mai mare prezintă condiţiile climatice care influenţează calitatea, adică procentul de amidon şi de proteine din bob. Zona favorabilă orzoaicei de primăvară cuprinde suprafeţe întinse în Transilvania, Crişana şi Banat şi suprafeţe însemnate în Moldova, în dreapta Siretului. Zona puţin favorabilă se extinde în tot sudul ţării, în Dobrogea şi jumătatea de sud a Moldovei. Privind harta ecologică a orzoaicei de primăvară, se constată cu uşurinţă că acest orz trebuie cultivat numai în Transilvania, Banat şi nordul Moldovei. Numai în condiţiile climatice din aceste regiuni se poate obţine un bob de orz care să satisfacă, în general, condiţiile cerute de fabricile de bere.

www.agrimedia.ro

Noi reglementari în sectorul zootehnic 348.610.170 de lei pentru sectorul zootehnic, specia ovine/caprine În şedinţa de Guvern din data de 9 octombrie 2013 a fost aprobată hotărârea pentru aprobarea cuantumului plăţii naţionale directe complementare în sectorul zootehnic pentru specia ovine/caprine în anul 2013. Astfel, valoarea totală aprobată pentru plăţile naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia ovine/caprine, pentru cererile depuse în anul 2013, este de 348.610.170 de lei. Suma va fi asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2014. Cuantumul primelor pe cap de ovine/caprine se calculează prin raportarea sumei totale la efectivul de animale eligibile. Situaţia centralizatoare cu efectivele eligibile la plata primelor pentru anul 2013, în vederea stabilirii cuantumului primei pe cap de animal, va fi transmisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură până la data de 15 octombrie 2013. Procedura de acordare a plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia ovine/caprine este reglementată prin Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 98/2010, cu modificările şi completările ulterioare. Valoarea totală aprobată se înscrie în limita plafoanelor maximale negociate cu Comisia Europeană aferente plăţilor

Schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de ovine/caprine din zonele defavorizate

naţionale directe complementare pentru anul 2013 în sectorul zootehnic, specia ovine/caprine, plafon în valoare de 78.128.680 de euro, aprobat prin Decizia Comisiei Europene de autorizare a plăţilor naţionale directe complementare în România pentru anul 2013. Cursul de schimb utilizat este 4,4620 de lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2013 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 285/2 din 1 octombrie 2013.

În aceeaşi şedinţă de Guvern din 9 octombrie 2013 a fost aprobată şi hotărârea Guvernului privind schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de ovine/caprine din zonele defavorizate. Actul normativ reglementează sectorul de creştere a ovinelor şi caprinelor de lapte şi carne din zonele defavorizate, astfel: • se definesc categoriile de animale pentru care se poate solicita ajutor specific, respectiv categoria femelelor din speciile ovine/caprine care au vârsta de minimum 1 an la data de 31 august a anului de solicitare; • se stabilesc condiţiile de eligibilitate; a) efectivul de animale pentru care se solicită ajutor specific trebuie să fie identificat şi înregistrat în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) la data depunerii cererii; b) să deţină registrul individual al exploataţiei completat şi actualizat; c) femelele de ovine/caprine pentru care se solicită ajutor specific trebuie să fie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 100 de zile, de la termenul limită de depunere a cererilor. • se stabileşte efectivul de 50-300 capete de femele ovine/caprine, inclusiv, per beneficiar, pentru care sse poate acorda ajutorul specific; • sse reglementează perioada de depunere pentru acordarea ajutorului d sspecific pentru femelele ovine/caprine, rrespectiv 14 octombrie-15 noiembrie a anului pentru care se face solicitarea; a • sse stabileşte valoarea totală a ajutorului financiar specific de a 6.711.315 de euro şi cuantumul 6 ajutorului specific se calculează a de către APIA, după finalizarea d vverificărilor, prin raportarea plafonului alocat anual la efectivul de capete a eeligibile, fără a depăşi 6,5 eeuro/cap pentru categoria femelelor din speciile ovine/caprine; d • plăţile pentru ajutorul specific se efectuează până la data de 30 iunie a anului următor. Octombrie 2013 43

Este metoda de cultură cea mai răspândită în prezent. Ea necesită două etape. În primul an, după cum prezintă V. Voican şi colab. (2002), se obţine arpagicul şi în anul al doilea bulbul pentru consum.

Tehnologia de cultivare a cepei în câmp prin arpagic Producerea arpagicului Alegerea terenului - pentru obţinerea unui arpagic de calitate bună se face astfel ca acestea să fie bogate în substanţe nutritive şi lipsite de buruieni, având ca plantă premergătoare o prăşitoare, care a fost fertilizată cu gunoi de grajd. Fertilizarea de bază - se face prin încorporarea în sol a 150 de kilograme de sare potasică şi 250-300 de kilograme de superfosfat la hectar. Pregătirea terenului începe din toamnă, când se execută arătura, la o adâncime de 30-35 cm, astfel ca să fie îngropate cât mai adânc toate seminţele de buruieni, inclusiv îngrăşămintele administrate. Afânarea de primăvară, cât mai devreme posibil, presupune mobilizarea solului cu grapa cu discuri, la adâncimea de 10-12 cm. Fertilizarea de primăvară presupune administrarea a 200-250 de kilograme la hectar de azotat de amoniu şi erbicidarea cu unul dintre erbicidele aplicate înaintea semănatului, urmate îndeaproape de încorporarea în sol a acestora cu grapa cu colţi reglabili, la adâncimea de 6-8 cm. Modelarea terenului - se execută pe suprafeţe mari, în vederea irigării, în brazde înălţate, cu lăţimea la coronament de 104 44 Octombrie 2013

cm. Pe suprafeţele restrânse, terenul nu se modelează. Tăvălugirea terenului înainte de semănat - în vederea distribuirii seminţelor la adâncime egală. Se efectuează tăvălugirea straturilor înălţate, în mod uniform şi fără să se producă denivelări, folosind în acest scop tăvălugul neted. Epoca de semănat trebuie să fie cât mai devreme, până la 15-20 martie. Pregătirea seminţei - se face înainte de semănat, pentru a preveni atacul manei, când se tratează timp de 10 minute cu o soluţie de sulfat de cupru de 0,5%. Schema de semănat pe teren modelat se execută cu maşina, câte şapte rânduri pe fiecare strat înălţat, echidistante, la 15 cm, cu zone de protecţie la rigole de

7 cm. Pe teren nemodelat, se seamănă manual, în benzi de 40-50 cm. Adâncimea de semănat - de 1,5-2 cm, trebuie să fie cât mai uniformă. Norma de sămânţă este de 80-100 kilograme seminţe/hectar. Desimea culturii de arpagic este de 3-3,5 milioane plante/hectar. Tăvălugitul după semănat se aplică numai când solul nu este prea umed, pentru a grăbi răsărirea şi a avea o răsărire uniformă. Semănatul de timpuriu asigură obţinerea de producţii mari de arpagic de calitate superioară.

Lucrările de îngrijire La cultură, pentru producerea arpagicului se urmăreşte asigurarea unor condiţii cât mai uniforme pentru obţinerea câ unui arpagic de calitate superioară. un Plivitul, pentru combaterea Pl buruienilor, se face manual, o dată bu sau de două ori, în general, atunci sa când suprafeţele sunt reduse. câ Erbicidarea se aplică în perioada Er de la semănat la răsărit, cu erbicide selective, având în vedere că se perioada de la semănatul la răsăritul pe cepei este deosebit de critică. ce

www.agrimedia.ro

Octombrie 2013 45

Irigarea - se udă de 2-3 ori, cu norme de udare de 150-300 metri cubi de apă la hectar, în caz de secetă. Prăşitul - se execută pe intervalul dintre rânduri, superficial, cu săpăliga sau cu alte echipamente agricole, fără a răni sistemul radicular sau a disloca plantele. Tratarea contra patogenilor - pentru combaterea manei, boală frecventă în anii cu precipitaţii abundente şi temperaturi moderate, se aplică 2-3 tratamente, la avertizarea laboratorului fitosanitar judeţean, cu substanţele indicate de către specialiştii fitosanitari. Tratarea contra dăunătorilor - în primul rând, pentru combaterea atacului muştei cepei se execută două tratamente la semnalarea dăunătorilor. Primul tratament se execută cu substanţele prevăzute în buletinul de avertizare, iar cel de-al doilea se execută la 10-12 zile de la primul tratament.

Recoltarea arpagicului

Victor VĂTĂMANU

Se efectuează la sfârşitul lunii iulie, începutul lunii august, când vârful frunzelor este îngălbenit pe o lungime de 2-3 cm. Dacă nu este recoltat la timp şi survine o vreme ploioasă, arpagicul poate să încolţească pe câmp şi nu se mai păstrează bine, iar calitatea lui ca material săditor scade mult. În situaţia în care timpul se menţine ploios şi frunzele din jurul bulbilor de arpagic, precum şi cele verzi nu se usucă şi totuşi trebuie să se recolteze, ca să nu se întârzie prea mult, arpagicul se smulge din pământ cu frunzele verzi şi se adună în grămezi mici, astfel ca frunzele să se ofilească treptat, dar să nu mucegăiască. Tehnica de recoltare manuală presupune dislocarea arpagicului, ridicarea la suprafaţa terenului, sub formă de benzi, unde rămâne 2-3 zile la soare pentru zvântare. Ulterior se scutură de pământ, se pune în lăzi, după care se sortează pe categorii de mărime: I 8-14 mm, II - 14-20 mm şi III - peste 20 mm. Condiţii de păstrare - peste iarnă, arpagicul se păstrează în încăperi uscate sau silozuri speciale, la o temperatură fie sub 4 grade Celsius, fie peste 18 grade Celsius. Păstrat la temperaturi cuprinse între 4 şi 18 grade Celsius, are tendinţa ca după plantare să emită un număr mare de fuşti. Înainte de a fi pus la păstrare, arpagicul se usucă bine, timp de 10-14 zile la soare sau în uscătorii speciale. Producţia sortată variază între 6 şi 10 tone la hectar. 46 Octombrie 2013

Cultivarea cepei prin arpagic Pregătirea solului - lucrările efectuate toamna - discuitul se execută pentru desfiinţarea culturii anterioare (cartofi, tomate, varză). Fertilizarea de bază se face aplicând 250-300 kg superfosfat şi 100-150 kg sare potasică la hectar. Arătura adâncă se execută la 28-30 cm, pentru afânarea solului şi încorporarea îngrăşămintelor administrate. Lucrările efectuate primăvara - afânarea superficială a solului, prin lucrarea cu cultivatorul şi grapa cu colţi reglabili; fertilizarea de primăvară - se administrează 150 kg la hectar de azotat de amoniu. Erbicidarea pentru combaterea buruienilor se face respectând soluţiile indicate de specialiştii legumicultori, după care se face încorporarea în sol, cu discul. Modelarea terenului se face în straturi înălţate, cu lăţimea la coronament de 104 cm.

Înfiinţarea culturii Epoca de plantare - arpagicul se plantează primăvara, cât mai devreme, dacă timpul permite, chiar în a doua jumătate a lunii martie. Pregătirea arpagicului pentru plantare - se referă la prevenirea unor patogeni, cum ar fi: mana cepei, prin tratament termic la nivel redus, astfel arpagicul se ţine timp de 8 ore la 30-35 de grade Celsius, precum şi a dăunătorului musca cepei, astfel: arpagicul puţin umezit se prăfuieşte cu substanţele recomandate de specialiştii fitosanitari. Plantarea se face manual, mecanic sau semimecanic (după ce se deschid şanţuri mecanic, plantarea se face manual). Când lucrarea se execută

manual, terenul trebuie marcat anterior. Pe teren nemodelat, arpagicul se platează în benzi de cinci rânduri, la distanţă de 25 cm şi cu lăţimea benzii de 50 cm (pentru a putea executa prăşitul mecanic). Pe suprafeţe mai mici, pe care prăşitul culturii se face manual, se plantează în rânduri echidistante, la 25 cm şi pe rând la 8-10 cm. De asemnea, se poate planta şi în benzi de 6-8 rânduri la aceeaşi distanţă şi cu poteci între benzi de 40-50 cm. Pe teren modelat, se plantează de regulă mecanic, câte patru rânduri pe brazdă, la distanţă de 28 cm unul de altul şi pe rând, de 6-8 cm, cu zone de protecţie la rigole de 10 cm, sau în benzi a câte două rânduri, cu distanţa între rânduri de 25 cm şi între benzi de 34 cm, iar pe rând la 7 cm. Adâncimea de plantare a arpagicului trebuie să fie mai mică pe solurile mai compacte, adică 2-3 cm şi mai mare pe solurile mai nisipoase, respectiv 4-5 cm. În general, arpagicul se plantează astfel ca vârful lui să rămână la nivelul solului. Norma de semănat - la hectar se folosesc 500-600 kg de arpagic de calitatea I.

Lucrări de întreţinere Fertilizarea fazială se face cu 200 de kilograme de azotat de amoniu la hectar. Erbicidarea se face când plantele de ceapă au 3-4 frunze normale, folosind erbicidele indicate de specialiştii legumicultori. Prăşitul solului se efectuează pe cât posibil mecanic, de 2-3 ori, la adâncimea de 6-8 cm, uniform, şi fără a provoca pierderi de plante, şi o dată manual, dacă este necesar. Irigarea culturii se face în caz de secetă de 3-4 ori sau de câte ori este nevoie, cu norme de udare de 300-350 metri cubi de apă la hectar. Combaterea patogenilor şi a dăunătorilor trebuie să se execute în conformitate cu datele difuzate de servicul de avertizare. Recoltarea - se face când frunzele se îngălbenesc şi se usucă, ceea ce coincide cu sfârşitul lunii iulie-începutul lunii august. Lucrarea se execută manual, cu săpăliga, sau semimecanizat, cu dislocatorul, iar strângerea recoltei se realizează manual. Pe suprafeţe mai mari, recoltarea se face mecanic, cu MRC 1,2, în agregat cu tractorul L-445. După recolatare, bulbii se aşază în grămezi mici sau în benzi, se lasă să se usuce 2-3 zile la soare, după care se condiţionează, se sortează şi se transportă la locul de păstrare peste iarnă. Producţia poate ajunge la 20-25 de tone la hectar, cu posibilităţi mari de depăşire a acestor niveluri.

www.agrimedia.ro

Octombrie 2013 47

Bine cunoscutul producător german Horsch a prezentat nu mai puţin de opt inovaţii, la data de 18 septembrie, la noua fabrică din Ronneburg, unde a avut loc conferinţa de presă ce precede Agritechnica 2013. Dintre aceste inovaţii, două au fost deja recompensate cu medaliile de argint ce îi vor fi decernate la celebrul târg, dovedind, dacă mai era nevoie, că este un jucător major pe scena tehnicii agrare mondiale.

Inovaţii din pasiune pentru agricultură În noua fabică de la Ronneburg, ce vine în completarea celei din Schwandorf, unde, de altfel, se află sediul central al companiei, construită într-un singur an (lucrările au început în iulie 2012, cu o investiţie iniţială de 20 de milioane de euro), jurnaliştilor din presa agrară le-au fost prezentate, rând pe rând, noutăţile cu care părintele prelucrării minimale a solului va fi prezent la Hanovra, în intervalul 12-16 noiembrie 2013. Deşi au fost prezentate într-o altă ordine, începem cu cele două inovaţii absolute, prima fiind sistemul unic de semănat bob cu bob pentru păioase, iar cea de-a doua, BoomControl, care este un sistem de ghidare a rampei de erbicidat. Noua tehnică de dozare va putea fi folosită la semănătorile Horsch care au brăzdare dublu-disc, precum Pronto DC sau Focus TD. Predozarea se realizează în buncărul central cu un sistem de dozare volumetric. După această predozare, sămânţa este condusă pneumatic spre fiecare rând de brăzdare şi apoi la brăzdarul de însămânţare, fără nici o altă modificare a semănătorii standard. „Dat fiind preţul ridicat al seminţelor hibrid, fermierii doresc 48 Octombrie 2013

să-şi diminueze costurile, sistemul bob cu bob propus reprezentând o opţiune reală, care, în plus, poate fi montat oricărei semănători cu discuri deja existente pe piaţă”, a spus Michael Horsch, unul dintre fondatorii companiei ce îi poartă numele. Se va vorbi mult în perioada imediat următoare despre acest sistem, printre ale cărui caracteristici şi avantaje se numărără posibilitatea de utilizare a semănătorii de cereale ca semănătoare de precizie; eficienţa ridicată a semănatului; exactitatea însămânţării, datorită rolelor de tasare şi a sistemului de îndepărtare a bulgărilor de pământ din orizontul de semănat; posibilitatea de adaptare la semănătorile deja existente pe piaţă etc.

Horsch Boom Control Cea mai apreciată de către jurnalişti a fost maşina de erbicidat autopropulsată Horsch Leeb cu sistem Boom Control. Datorită separării totale a rampei de şasiul maşinii este posibilă, pentru prima dată, copierea exactă a câmpului de aplicare. Astfel, mişcările suferite de şasiul bazinului de administrare nu sunt transmise deloc rampei de administrare. Copierea conturului reliefului are loc chiar şi în condiţii foarte grele, iar acest lucru permite o aplicare fină, fără riscul evaporării instantanee sau al preluării vaporilor de curenţiu de aer. De asemenea, influenţa vântului şi a ccăldurii este redusă la minimum. Noul concept combină toate caracteristicile co ppozitive ale suspensiilor anterioare şi elimină dezavantajele existente la maşinile similare. Segmentele rampei nu au puncte în care să se unească, n dde aceea, chiar şi în cazul unei curbe aaccentuate, nu există nici o influenţă a părţii segmentelor exterioare, fiind eliminate aproape complet fi forţele centrifuge ce acţionează fo aasupra întregului ansamblu.

www.agrimedia.ro

Trei Joker(i) în pachetul Horsch: HD, CT şi RT Îmbunătăţiri au fost aduse şi gamei Joker. Astfel, în această familie va intra Joker HD, un disc destinat prelucrării superficiale şi intensive a solului, ce pătrunde la adâncimi de până la 15 cm şi are lăţimi de lucru cuprinse între 5,6 şi 7,5 m. Discurile sale mari, cu diametrul de 62 cm, permit o prelucrare mai agresivă şi încorporarea accentuată a resturilor vegetale, precum cele de pe miriştea de porumb sau floarea-soarelui. Atât Joker CT, cât şi RT sunt dotate în prezent cu discuri de 52 cm în loc de 46 cm, lucru posibil până de curând doar la Joker RT. Această schimbare face posibilă o prelucrare mai intensivă a solului şi permite o trecere mai ridicată a resturilor vegetale, a gunoiului de grajd sau a îngrăşămintelor verzi. Remarcabil la Joker RT de 10 şi 12 m este sistemul de rabatare pentru transport. Şasiul noului Joker RT permite o manevrabilitate ridicată a utilajului în câmp şi reduce şocurile cauzate de transport sau denivelările solului. Optimizarea sistemului hidraulic prin montarea cilindrilor de rabatare în interiorul cadrului au mărit

www.agrimedia.ro

siguranţa şi protecţia cilindrilor hidraulici. În ciuda lăţimii active de 12 m, Joker 12 RT se rabatează la 3 m, fiind astfel potrivit transportului pe drumurile publice.

HORSCH Leeb 8 GS este cea mai modernă tehnică de protecţie a plantei, cu buncăr de 8.000 de litri, ce vine în completarea gamei Leeb GS 6 şi 7. Toate cele trei au fost utilate cu sisteme moderne, mai prietenoase cu mediul înconjurător. Sistemul de buncăre, control eficient al administrării îngrăşămintelor concomitent cu prelucrarea solului. Cu noile buncăre de la Horsch, fermierii au la dispoziţie un sistem controlat de administrare a îngrăşămintelor o dată cu

prelucrarea solului. Acesta funcţionează în combinaţie cu deja cunoscutele combinatoare Horsch Terrano FM, MT şi FX, ca o completare a Focus TD, care nu mai poate face faţă pe solurile foarte grele. Aplicarea îngrăşămintelor în sol o dată cu prelucrarea măreşte eficienţa şi reduce costurile cu fertilizarea. În acelaşi timp, îngrăşămintele sunt puse imediat la dispoziţia plantei şi rămân acolo timp mai îndelungat.

Focus TD, un utilaj, mai multe posibilităţi: noua semănătoare Focus are o structură mai robustă, ajungând la o lungime totală de 9,56 metri, fiind cu aproximativ 1,2 metri mai scurtă decât precedenta. Pe lângă forma compactă, acest utilaj este şi mai uşor datorită buncărelor din fibră de sticlă ce şi-au dovedit utilitatea în cazul modelelor Pronto si Sprinter. Capacitatea totală a buncărelor rămâne de 5.000 de litri, raportul fiind 60/40.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Octombrie 2013 49

În acest an, John Deere a lansat un număr impresionant de noi produse, din toate gamele de utilaje, de la tractoare, combine, prese de balotat, sisteme de irigaţii până la maşini de tuns şi întreţinut gazon. Nici la gama de sprayere nu au lipsit noutăţile.

Ana MUSTĂŢEA

Noi modele de sprayere John Deere Compania americană şi-a extins paleta cu două noi modele de utilaje de erbicidat tractate, M 700(i), respectiv M 900(i), ce vor fi disponibile din 2014. Evenimentul de lansare a acestor produse a avut loc pe 21 august a.c., la Berlin. Sprayerele din seria M au fost special create pentru a ajuta la reducerea costurilor cu produsele chimice la hectar, produse ce sunt folosite pentru a asigura o bună protecţie a culturilor agricole. Noile utilaje de erbicidat tractate sunt pretabile lucrului în exploataţiile agicole cu suprafeţe de până la 750 ha, specializate în cultivarea cerealelor şi plantelor oleaginoase. Modelele din seria M 700 sunt disponibile în două variante, standard şi „i-specification” (specificaţii tehnice inteligente). În varianta standard, sprayerele au rezervor cu capacitate de 2.400, 3.200 sau 4.000 de litri, iar în varianta „i-specification”, bazinul are 3.200 sau 4.000 de litri. La modelele din această serie, braţele de pulverizare au o lăţime de lucru de 30 de metri, sunt triplu pliabile şi pot acoperi, la o singură trecere, o suprafaţă cu 25% mai mare decât modelele precedente, cum ar fi cele cu braţe de 24 de metri lăţime. Seriile M 900 şi M 900i au câteva caracteristici comune, cum ar fi capacitatea ridicată de umplere datorită inductorului chimic PowrFill, două variante de rezervoare, cu capacităţi de 5.200 şi 6.200 de litri, iar lăţimea braţelor maşinilor 50 Octombrie 2013

de erbicidat porneşte de la 24 de metri şi ajunge până la 40 de metri. Ambele serii de sprayere, M 700i şi M 900i, sunt dotate cu „ISOBUS inside”, ceea ce permite soluţiilor inteligente John Deere să comande anumite acţiuni tractorului. Aceste soluţii inteligente includ Tank Fill Calculator, pentru calculul corect al volumului necesar pentru umplerea rezervorului, la fiecare aplicare, Boom Trac, care asigură controlul automat al înălţimii şi înclinării, precum şi FieldDoc un program software de stocare a datelor. Pentru a răspunde cererii crescute de sisteme de ghidare prin satelit, John Deere include la sprayerele din seria M, în variantele cu sau fără „i-specification”,

sistemele Auto-Trac şi de control al secţiilor de lucru cu ajutorul GPS. Compania a dezvoltat un nou display, 1100, pentru controlul sprayerului cu ajutorul manetei multifuncţionale, disponibilă la toate variantele utilajelor de erbicidat tractate. Acest display este compact şi durabil şi vine să înlocuiască sistemul de control automat al ratei de aplicare prevăzut la seria 700, astfel încât toate funcţiile să fie uşor accesibile. Pe maşinile non-ISOBUS, display-ul 1100 poate fi înlocuit cu GreenStar 1800 sau display-ul 2630. La maşinile de erbicidat din seriile M 900 şi M 900i va exista posibilitatea controlului duzelor din cabină.

Model

M700

M700i

M900

M900i

Volum nominal rezervor (litri)

2.400 3.200 4.000

3.200 4.000

5.200 6.200

Rezervor spălare (litri)

400

620

Braţ pulverizare (m)

Pliabil dublu 18-28 Pliabil triplu 24-30

Pliabil dublu 24-30 Pliabil triplu 24-40

i-Solutions

Sectional Control Automatic Boom Section Control

ISOBUS, Sectional Control Automatic Boom Section Control, Tank Fill Calculator, BoomTrac, AutoDilute

Sectional Control Automatic Boom Section Control

ISOBUS, Sectional Control Automatic Boom Section Control, Tank Fill Calculator, BoomTrac, AutoDilute

Suspensie

Suspensie axială cu legătură dublă

www.agrimedia.ro

Octombrie 2013 51

Începutul lunii octombrie a fost marcat în lumea agricolă de conferinţa de presă anuală a producătorului german Fendt, care a avut loc la data de 8 a lunii. Fendt este din anul 1997 marcă a grupului american AGCO, alături de Challenger, Valtra şi Massey Ferguson, primele trei mărci aflându-se în portofoliul de produse al firmei MEWI din Orţişoara, judeţul Timiş. Gama de produse Fendt cuprinde tractoare, combine, combine de recoltat furaje şi prese pentru baloţi.

Fendt: maşini agricole premium pentru o piaţă cu o cerere în continuă creştere Pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra pieţei de maşini agricole şi oportunităţile care se deschid companiei Fendt, dr. Rob Smith - proaspăt Senior Vice President şi General Manager al AGCO pentru Europa, Africa şi Orientul Mijlociu - a prezentat o analiză a condiţiilor din agricultură la nivel global. AGCO oferă o gamă completă de produse prin 3.100 de dealeri la nivel mondial, cu o prezenţă în peste 140 de ţări, ceea ce face din companie un jucător la nivel global. Populaţia planetei va creşte de la 7 la 9 miliarde de locuitori în următorii ani, va creşte exponenţial consumul de proteină animală, veniturile din agricultură vor urma, de asemenea, un trend ascendent. Un exemplu care confirmă trendul actual îl reprezintă piaţa din China, unde din anul 1961 până în prezent se constată o creştere rapidă a consumului de carne. Locuitorii din ţările din aşanumitul BRIC (Brazilia, Rusia, India, China) încep să-şi permită să consume mai multă proteină animală, creşterea cererii de alimente la nivel global se va dubla până în anul 2050 - conform estimărilor Comisiei Europene şi a Băncii 52 Octombrie 2013

Mondiale. Toate acestea converg către o creştere semnificativă a consumului, având ca rezultat nevoia de eficientizare a explotaţiilor agricole, de creştere a productivităţii pe unitatea de suprafaţă. Această creştere a productiviţii se poate realiza prin dotarea exploataţiilor agricole cu tehnică modernă. În Statele Unite, 25 de tractoare lucrează o suprafaţă de 1.000 de hectare, în Rusia numai 3; evident, rezultate şi productivitatea sunt altele, diferenţele sunt astfel uriaşe, totuşi de aici se poate vedea o piaţă cu un potenţial uriaş pentru Fendt şi grupul din care face parte.

Noile facilităţi de producţie pentru tractoare Fendt din Marktoberdorf şi Asbach-Bäumenheim, care au intrat în funcţiune în toamna trecută, rulează acum la capacitate maximă. Se produc 90 de tractoare pe zi, într-o fabrică de ultimă generaţie, unde numai în ultimii ani au fost investite 300 de milioane de euro. Procesul de producţie este automatizat, roboţi proiectaţi de Fendt şi realizaţi de DS Automation preiau şasiurile şi le transportă de-a lungul întregii linii de producţie. O secţie de vopsire dotată cu roboţi Yaskawa

www.agrimedia.ro

fabricaţi în Japonia este mândria întregii fabrici şi corespunde celor mai exigente norme de management al deşeurilor şi ecologie, vopsirea fiind făcută de roboţi în proporţie de 85%, iar într-o oră sunt vopsite complet şase şasiuri. Un tractor Fendt din Seria 900 are în componenţa lui 10.000 de repere, care provin dintr-un depozit automatizat. Realizarea unui tractor durează 18 ore, până în momentul în care iese de pe linia de producţie. Fişele tehnice care conţin testele finale pentru fiecare tractor ieşit de pe linia de producţie sunt păstrate 10 ani. Toate aceste cifre ne ofere un ordin de mărime privind gradul în care firma Fendt este în măsură să facă faţă provocărilor unei pieţe cu o cerere în continuă creştere.

p pentru compania din Marktoberdorf este d 20.000 de unităţi de tractoare produse de ş vândute. „Evoluţia din România şi este, de asemenea, încurajatoare. Am e crescut numărul de unităţi vândute c şi ş ne-am mărit semnificativ cota de piaţă acolo. Punctul culminant a fost p livrarea în primăvară a 35 de tractoare l de d mare putere Fendt 936 Vario unei m exploataţii agricole din Brăila”, a mari m menţionat în discursul său dl Paffen.

„Conform ultimelor studii realizate în exploataţiile agricole şi în industria echipamentelor agricole, ne aflăm în momentul de faţă într-un mediu sănătos, cu perspective bune către excelente pe termen lung”, a precizat dl PeterJosef Paffen, preşedintele Consilului de Administraţie AGCO/Fendt. „Ultimele rapoarte ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), relevă faptul că preţurile produselor agricole vor rămâne la un nivel ridicat pentru următorii 10 ani… Putem spune astăzi că am mărit capacităţile de producţie la momentul oportun şi astfel suntem pregătiţi pentru viitoarea creştere”, a continuat dl Paffen.

T Tractoarele din seriile 800 şi 900 deţin o cotă de piaţă de 33% în Europa Occidentală şi Europa Centrală pe O ssegmental de piaţă de peste 200 de cai pputere, fiind astfel cele mai vândute ttractoare. La conferinţa de presă la ccare am luat parte au fost pentru prima ddată scoase în lume noile tractoare ddin seriile 800 şi 900. Datorită a două tturbocompresoare conectate în serie şi a unui intercooler, noul motor în 6 cilindri u ddevine deosebit de dinamic, robust şi eficient. Cele două turbocompresoare optimizează puterea generată de motor şi consumul de carburant în trepte inferioare de viteză. O invenţie specială o reprezintă ştergătorul de parbriz cu o cursă de 300 de grade, care vine în completarea parbrizului încălzit şi oferă astfel o vizibilitate excelentă în condiţii meteo dificile. Fendt 800 şi 900 Vario îndeplinesc acum standardele de emisie de gaze cu efect de seră Stage 4/Tier 4 Final, care vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2014. Soluţia aleasă de Fendt pentru îndeplinirea acestor standarde a fost un sistem SCR (Reducţie Catalitică Selectivă) cu DPF (flitru pasiv de particule) şi EGR (o valvă de recirculare a gazelor de eşapament). Acest sistem salvează, prin modul în care este conceput, carburant, deoarece nu mai este nevoie de carburant suplimentar care să fie injectat în sistemul de evacuare a gazelor eliminate de motor pentru rearderea acestora. Un sistem-cheie pentru eficienţa unui tractor este sistemul hidraulic. Pe de altă parte, acest sistem este şi cel mai

Cu 14.588 de tractoare vândute în anul 2012, Fendt s-a situat la un nivel apropiat de vânzările din anul precedent, pentru acest an ţinta de vânzări fiind fixată la 18.000 de unităţi, care reprezintă un nou record pentru producătorul

P Prezentarea noutăţilor cu care Fendt vine î acest an pe piaţă a intrat în sarcina în d dr. Heribert Reiter, Vice Preşedinte dlui pe p partea de tractoare şi şef la d departamentul de Cercetare-Dezvoltare.

N Noile tractoare Fendt d din seriile 800 şi 900

german. Pe segmentul tehnicii de recoltat, Fendt a investit intensiv în ultimii ani şi acum oferă combine cu puteri de la 180 la 500 de cai, în sistem clasic, cu scuturători, şi hibrid, cu rotoare şi scuturători. Lansarea combinei pentru recoltat furaje Fendt Katana 65 a fost un succes, în primul an de la lansare au fost vândute 120 de unităţi şi sunt speranţe că numărul combinelor Katana vândute în acest an va ajunge la 140. Principalele pieţe pentru Katana sunt Germania, Franţa, Italia şi Anglia. Două noi modele Katana, un model de 500 CP şi unul de 850 CP, vor fi lansate în acest an la Agritehnica, în Hanovra (12-16 noiembrie 2013). Producţia de tractoare Fendt merge la export în proporţie de 60,5%, iar cu cele aproximativ 40% vândute în Germania, Fendt deţine o cotă de piaţă de 24%. Pe piaţa Europei Occidentale, a Europei Centrale şi a Ţărilor Baltice Fendt a avut, începând cu anul 2012, o cotă de piaţă în creştere, de la 7,7 la 9,8% în 2013 şi cu previzionarea de 10% în 2014. Pe termen mediu, un target de vânzări

www.agrimedia.ro

Octombrie 2013 53

mare consumator de energie din tot sistemul. Până acum, presiunea din sistemul hidraulic era asigurată de o pompă care oferea o presiune constantă; la noile tractoare din seriile 800 şi 900 există o pompă nouă care oferă numai atâta presiune cât este nevoie. Aceasta are ca rezultat reducerea consumului de carburant. Noile tractoare Fendt din seria 800 Vario sunt disponibile cu puteri de la 220 la 280 de cai, iar cele din seria 900 Vario, de la 270 la 390 CP.

Fendt Variotronic Un singur terminal pentru operare disponibil pentru tractoare de la 500 la 900 Vario, combine seria C şi noile serii P şi X, combine de recoltat furaje Katana 65 şi 85. VarioGuide Light, un sistem de bază, care vine pe un Varioterminal de 7 inch, echipează tractoarele 500/700 Vario cu SCR şi 800/900 Vario cu SCR şi standardele de emisii de gaze cu efect de seră Stage 4. Precizia asigurată de GPS este de ±20 cm şi poate fi de mare ajutor atunci când executaţi lucrări de arat, de aplicat îngrăşăminte, pesticide, când lucraţi pe fâneaţă. Folosirea unui Varioterminal cu VarioGuide Light are un preţ cu aproximativ 34%, mai mic decât varianta cu Varioterminal de 10,4 inch şi VarioGuide Standard.

Ionuţ VÎNĂTORU

Noile combine premium Fendt Noi combine disponibile pentru sezonul de recoltat 2014 au fost prezentate la Press Camp 2013: noua serie X (9490X/AL) şi noua serie P (8380 P/AL, 8410 P/AL), aceste noi modele fiind proiectate special pentru marile exploataţii agricole, acolo unde se pune accent deosebit pe costuri de exploatare cât mai reduse. Combinele din seriile X şi P sunt

primele combine disponibile pe piaţă cu motoare care îndeplinesc normele de emisii Euro IV/Tier 4 Final. Echipate cu motoare în 6 şi 7 cilindri şi tehnologie cu 4 valve, combinele dezvoltă până la 379 CP (8380 P/AL), 404 CP (8410 P/ AL) sau 496 CP (9490 X/AL). Tancul de cereale are o capacitate de 12.500 de litri pentru P 8410 şi 9490 X, respectiv 10.500 de litri pentru 8380 P şi toate modelele AL şi are un nou sistem de descărcare. Maximul de productivitate este asigurat de hederele PowerFlow, cu lungimi de lucru de până la 10,70 m pentru seria X şi 9,20 la seria P. Pentru a asigura maximul de productivitate pe pante, modelele AutoLevel din seria P (8340 P/AL, 8410 P/AL) şi seria X (9490 X/AL) pot compensa gradul de înclinaţie cu până la 12%. Combinele dispun de cabină Fendt Skyline şi conceptul de operare Variotronic, sistem integral de ghidare VarioGuide şi documentaţie VarioDoc Pro.

Două noi modele Katana combine de recoltat furaje Pe lângă modelul Katana 65 deja existent, Fendt mai aduce pe piaţă două modele: unul în clasa de putere superioară Katana 85, cu un motor de 850 CP, şi unul în clasa de putere inferioară Katana 50, cu motor de 50 CP. Construită în jurul tehnologiei care s-a dovedit fiabilă pe Katana 65, noua combină de recoltat furaje Katana 85 este propulsată de un motor V12 MTU de 21 de litri, care dezvoltă 850 CP, echipat cu un radiator mai mare decât cel de pe Katana 65, pentru a oferi o capacitate de răcire mai mare. Katana 85 deţine un record în ceea ce priveşte capul de tăiere, care, cu un diametru de

720 mm, este cel mai mare disponibil acum pe piaţă. Este uşor de operat, prin intermediul unui Varioterminal de 10,4 inch, şi dispune de o cabină ergonomică Visio5, special dezvoltată de Fendt pentru combinele de recoltat furaje. Puterea maximă a motorului nu este necesară întotdeauna, ca urmare, în astfel de situaţii, când se execută o muncă mai uşoară, cum ar fi lucrul pe fâneaţă, se activează modul ECO, care reduce turaţia motorului de la 2.000 la 1.600 de rotaţii pe minut, reducând astfel consumul de combustibil. Producţia în serie a combinei Katana 85 va începe în luna martie 2014, un număr limitat de astfel de combine va fi disponibil pentru sezonul de recoltat 2014.

Fendt X Concept Au fost prezentate primele rezultate ale proiectului Fendt X Concept, un tractor Fendt 722 Vario, cu o interfaţă electrică complementară sistemului hidraulic şi prizei de putere. Ideea este ca implementurile să fie acţionate în mod electric şi nu hidraulic ca şi până acum, motoarele electrice având avantajul de a fi mai eficiente, curentul electric poate fi distribuit cu pierderi foarte mici şi controlul poate fi mai precis. Tractorul Fendt 722 Vario, pe care a fost instalat acest sistem, poate produce 130kW putere electrică, se consideră că acest proiect se poate dovedi fiabil în 3-5 ani. Partenerii Fendt în acest proiect care poate schimba modul în care se munceşte cu utilajele după tractor sunt în momentul de faţă Fliegl, Krone, STW, Fella, Grimme, Lemken, Amazone. Fendt va primi în cadrul Agritehnica de la Hanovra (12-16 noiembrie 2013) medalia de argint pentru noul sistem m dde cuplare hidraulic cu garnitură plată. Noul sistem de cuplare este ecologic, N pprevine scurgerea de ulei atunci când sse schimbă utilajul cu care lucrează ttractorul, cuplarea se poate face ssub presiune maximă, conectarea şi ddeconectarea sunt acum mult mai uşoare datorită noului sistem. u Pentru viitor, se întrevede o creştere a P ppieţei de maşini agricole, a veniturilor aagricultorilor de pe urma fermelor pe care le exploatează, o stabilitate a preţului la pprodusele agricole, toate acestea sunt în măsură să ne transmită o notă de ooptimism pentru anii care vor urma.

54 Octombrie 2013

www.agrimedia.ro

Octombrie 2013 55

Forţarea butaşilor altoiţi poate fi considerată terminată, după cum prezintă E. Vişoiu şi colab. (2002), după o perioadă de călire de 2-3 zile, necesară aclimatizării viţelor la condiţiile de plantare din şcoala de viţe. Călirea se desfăşoară la temperatura de 8-10 grade Celsius în cazul viţelor ce se vor planta în câmp şi 12-13 grade Celsius pentru cele plantate în spaţii protejate.

Plantarea butaşilor altoiţi şi lucrările agrofitotehnice din şcoala de viţe Clasarea viţelor după călire constă în alegerea celor bune pentru plantat, care au lăstari porniţi şi căluş circular la punctul de altoire. Lăstarii se fasonează la 4-5 cm, iar rădăcinile se îndepărtează ori se scurtează la 1-2 cm. În funcţie de modul de plantare, viţele clasate se pot reparafina. Pentru viţele plantate în spaţii protejate, ca şi pentru viţele produse în câmp pe teren modelat în biloane mici sau în teren nebilonat, reparafinarea pe jumătatea superioară a butaşilor este obligatorie.

Producerea viţelor altoite în ghivece nutritive Producerea viţelor altoite în ghivece nutritive are marele avantaj că permite plantarea lor la locul definitiv chiar în anul altoirii, eliminându-se anul de creştere în pepinieră; de asemenea, la ghivece nutritive pot fi fortificate viţele necesare pentru plantarea golurilor. Tehnologia impune existenţa unor spaţii protejate (sere, solarii, tunele din folii transparente), a unor instalaţii pentru udare şi aerisire. Amestecurile nutritive pentru înrădăcinarea şi dezvoltarea viţelor sunt constituite din următoarele componente: mraniţă, turbă, pământ de ţelină, nisip, în diferite combinaţii; 56 Octombrie 2013

cel mai utilizat amestec este cel format din părţi volumetric egale de mraniţă, pământ de ţelină şi nisip. Plantarea butaşilor altoiţi şi parafinaţi se poate executa după ce temperatura în seră nu mai coboară sub 8-10 grade Celsius, prin introducerea în amestecul nutritiv a 10-12 cm din partea bazală a butaşilor. Ca lucrări de îngrijire specifice enumerăm: udări prin aspersiune pentru menţinerea higroscopicităţii atmosferice ridicate, plivitul buruienilor, copilitul lăstarilor şi tratamentele fitosanitare. Livrarea viţelor poate să înceapă când acestea au lăstarii de minimum 20 cm, iar sistemul radicular este bine dezvoltat şi suficient de lignificat pentru a susţine

greutatea amestecului nutritiv din punga de plastic. Pentru viţele fortificate destinate plantării golurilor din plantaţiile tinere, înălţimea lăstarilor trebuie să fie de peste 30 cm. Printr-o bună dirijare a factorilor ecologici, viţele fortificate la ghivece nutritive pot fi plantate în goluri în jumătatea a II-a a lunii mai, iar cele altoite, în anul respectiv, după 10 iunie. Este important de ştiut că viţele cu lăstari mai mari de 60 cm nu se comportă foarte bine după plantarea la locul definitiv, deoarece o parte din rădăcinile care depăşesc punga de plastic sunt distruse la detaşarea de pe solul serei ori se deshidratează în perioada transportului şi a plantării. Se

www.agrimedia.ro

creează un dezechilibru între sistemul radicular activ şi suprafaţa foliară a lăstarului care produce disfuncţionalităţi fiziologice până la refacerea rădăcinilor.

Producerea viţelor altoite în câmp Terenul destinat şcolii de viţe trebuie să fie inclus într-un asolament de 4-5 ani şi trebuie bine nivelat, amplasat lângă o sursă de apă şi să aibă un bun drenaj natural. Organizarea terenului în şcoala de viţe se face în sole de circa 5 hectare, înconjurat de drumuri de acces. Lungimea solelor şi direcţia rândurilor de viţe vor fi dependente de reţeaua de irigare, indispensabilă şcolii de viţe.

Pregătirea terenului trebuie să înceapă toamna, după recoltarea culturilor premergătoare, cu desfundatul terenului la 50-60 cm cu PBD în agregat cu S1300 sau S1500. Fertilizarea organică se recomandă a fi efectuată plantei premergătoare, dacă viţele vor fi produse pe teren modelat, şi concomitent cu desfundatul, dacă rândurile de viţe sau coama biloanelor

www.agrimedia.ro

vor fi acoperite cu folii din material plastic intens colorate. Fertilizarea chimică de bază se face înainte de modelarea terenului cu N - 30, P - 60, K - 80 kg substanţă activă sau cu dozele recomandate prin cartarea agrochimică. Modelarea terenului în biloane se realizează toamna pentru solurile mijlocii. Cu pluguri pentru făcut şi tasat biloane în agregat cu S 1300 sau U 650 DT. Bilonul are secţiune transversală, forma unui trapez cu baza mare de 80-100 cm, iar cea mică de 25-30 cm. Bilonarea este obligatorie pe solurile reci sau în zonele cu suma gradelor de temperatură utilă mai scăzută de 1.450 de grade Celsius. Pe biloane, viţele pot fi plantate prin acoperire totală, în rânduri simple, sau prin acoperirea parţială, cu rânduri simple sau duble. Pentru plantarea în rânduri duble, profilul bilonului trebuie mărit (baza mare 140-160 cm, iar baza mică 35-40 cm). Rândurile duble se plantează pe coama bilonului la 18-20 cm, iar între plante, pe rând, distanţa este de 6-7 cm (Grecu V. şi colab., 1993) În România, la SCDVV Ştefăneşti s-a realizat, în mod experimental,

Octombrie 2013 57

intensificarea şcolii de viţă prin modelarea terenului în biloane, cu lăţimea bazei de 70 cm, coama acoperită cu folie intens colorată, cu un rând de viţe pe bilon sau chiar cu două rânduri, realizându-se importante economii prin reducerea suprafeţelor desfundate, bilonate şi întreţinute mecanic, la 1/2 şi chiar la 1/3. Pentru varianta intensivă se recomandă utilizarea la protejarea coamei bilonului a foliilor intens colorate în albastru sau roşu, pentru efectele favorabile atât asupra încălzirii superioare a bilonului, cât şi pentru radiaţiile reflectate care stimulează fotosinteza, contribuind la o acumulare superioară a hidraţilor de carbon în viţele obţinute. Plantarea viţelor în teren nebilonat se recomandă pentru zonele din sudul ţării. Terenul se desfundă, se fertilizează şi se nivelează ca şi în tehnologia clasică. Pregătirea terenului pentru plantare începe cu deschiderea unor rigole la distanţe de 140 cm şi executarea unor orificii ca marcatoare, la distanţe de 6-6,5 cm şi adâncime de 10-12 cm. Viţele parafinate se introduc în aceste orificii la 10-12 cm adâncime, apoi rigola se acoperă, efectuându-se un mic bilon de pământ. După plantare, se irigă obligtoriu cu 150-200 metri cubi de apă la hectar. La încheierea plantatului se întocmeşte schiţa cu soiurile plantate în şcoala de viţe şi se completează Registrul de producere a materialului săditor viticol. Îngrijirea viţelor după plantare urmăreşte dirijarea creşterii şi maturării lăstarilor prin lucrări efectuate la sol şi la plante.

Lucrările aplicate solului

Victor VĂTĂMANU

sunt: mobilizarea superficială (6-10 cm) după plantare, după udări şi când terenul este îmburuienat, de 10-12 ori în perioada de vegetaţie. Pe biloanele neprotejate cu folii de polietilenă se practică spargerea crustei (până la apariţia lăstarilor) şi mobilizarea superficială a taluzurilor biloanelor la 5-8 cm şi copcitul.

Lucrările aplicate viţelor sunt: ciupitul, plivitul, copilitul, cârnitul şi protecţia fitosanitară. Ciupitul lăstarilor şi plivitul au rolul de a asigura dezvoltarea a doi lăstari la fiecare viţă. Plivitul se execută obligatoriu când pornesc mai mult de doi lăstari (mai ales în urma lucrării de ciupit). 58 Octombrie 2013

Copilitul se execută diferenţiat, mai ales la soiurile care emit uşor copili. Scopul lucrării este fortificarea lăstarilor principali. Cârnitul constă în îndepărtarea vârfurilor lăstarilor (5-6 frunze de la vârful de creştere) la începutul toamnei. După cârnit, lăstarii trebuie să aibă o lungime de 40-50 cm. Combaterea bolilor şi a dăunătorilor este determinată de condiţiile de mediu deosebit de favorabile pentru instalarea şi dezvoltarea acestora. Principala preocupare este combaterea manei viţei-de-vie, favorizată de irigările prin aspersiune efectuate. Primele tratamente se execută când viţele au 4-5 frunze cu diametrul de 3-4 cm. În perioada de vegetaţie se fac, în medie, 20 de tratamente, alternând produsele de contact cu cele sistemice. Eventualele impurităţi trebuie marcate sau eliminate la începutul lunii septembrie. Evaluarea producţiei de viţe se face prin analiza dimensiunilor creşterilor vegetative la un număr de 5% din viţele

altoite şi se stabileşte prin formula: % Vc I = (Nt Ve x 100) : Nt Vpl, unde: Nt Ve = număr total de viţe de calitatea I stabilit prin evaluare Nt Vpl = număr total de viţe plantate. Scoaterea viţelor din şcoala de viţe, clasarea, recepţia, depozitarea şi livrarea lor sunt lucrările care încheie anul petrecut de viţe în şcoală. Scoaterea viţelor din şcoala de viţe se face după căderea frunzelor. În cazul unei secete prelungite se recomandă o ultimă udare cu 4-5 zile înainte de scosul viţelor, pentru desprinderea mai uşoară a rădăcinilor din sol. Dislocarea rădăcinilor se efectuează mecanizat, cu plugul de scos, în agregat cu trectorul U650 DT. Viţele dislocate se scot manual din sol, se strâng în pachete, se etichetează şi se transportă la locul de depozitare temporară, unde, prin acoperirea rădăcinilor cu nisip sau rumeguş umed, se evită deshidratarea acestora. Clasarea viţelor se face respectând riguros condiţiile tehnice şi biologice prevăzute în standardele existente, care prevăd: o bună sudură la punctul de altoire, cordiţă cu lemnul bine măturat pe o lungime minimă de 15 cm, cu grosimea minimă de 4 mm măsurată pe diametrul mare al celui de-al doilea internod, lungimea portaltoiului 36+2 cm, grosimea minimă 8 mm, scoarţa neexfoliată şi fără vătămări mecanice, cel puţin două rădăcini bazale cu diametrul de 4 mm şi cel puţin patru cu diametrul de 3 mm, dispuse radiat la polul bazal. Lungimea minimă a rădăcinilor trebuie să fie de 15 cm. Ambalarea viţelor clasate se face în pachete de câte 20 de bucăţi, cu punctul de altoire la acelaşi nivel, efectuându-se trei legături (minimum), una la cordiţe, una sub punctul de altoire şi una deasupra rădăcinilor. Pachetele se etichetează şi se trimit la depozitare. Depozitarea peste iarnă se face pe soiuri, iar în cadrul soiurilor se formează loturi de circa 20.000 de viţe. Stratificarea se face în nisip umed în depozite amenajate sau în saci de polietilenă, în camere frigorifice. Pentru evitarea infecţiilor cu Botrytis cinerea se recomandă dezinfectarea pachetelor cu un antibotritic specific. În timpul depozitării se fac, la intervale regulate, controale, pentru depistarea eventualelor infecţii cu mucegai, dacă se menţine umiditatea nisipurilor ori higroscopicitatea aerului în depozit.

www.agrimedia.ro

Octombrie 2013 59

La iniţiativa reprezentanţilor sectorului pomicol din România, în vara acestui an s-a desfăşurat un seminar important, la care au participat comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, dl Dacian Cioloş, şi ministrului Agriculturii, dl Daniel Constantin. Evenimentul a avut loc la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti-Mărăcineni, iar subiectul dezbătut a fost dezvoltarea sectorului pomicol din România, având în vedere existenţa unui subprogram în viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, care va fi finanţat din fonduri europene.

Subprogramul pomicol, o şansă de relansare economică „Există deja un angajament la nivelul Ministerului Agriculturii şi avem, în acest sens, pentru sectorul pomicol, un grup de lucru în cadrul instituţiei, din care face parte şi directorul institutului de la Mărăcineni, care, de altfel, a fost iniţiatorul acestei întâlniri. Există decizia de a avea trei subprograme în viitorul PNDR, iar aceasta este o facilitate pe care a creat-o Comisia Europeană pentru următoarea programare financiară. Primul subprogram va fi pentru sectorul laptelui din România, pentru că vor fi probleme din 2015, când se vor elimina cotele de lapte, al doilea subprogram va urmări sprijinirea fermierilor din zonele defavorizate, cele montane şi submontane, iar cel de-al treilea subprogram va fi pentru pomicultură”, a susţinut dl Daniel Constantin. În opinia acestuia, sectorul are un potenţial foarte mare care nu este încă valorificat, în condiţiile în care 51% din plantaţiile existente sunt în declin. Ministrul Agriculturii a declarat că sectorul se confruntă cu deficienţe în ceea ce priveşte organizarea de piaţă şi mai puţin cu importurile venite din alte ţări. „În 2011, sectorul a cunoscut o creştere a producţiei foarte mare faţă de anii precedenţi. La mere, de exemplu, în 60 Octombrie 2013

2011, am produs 620.000 de tone. Este o idee falsă că importăm mai mult şi cred că ţine mai mult de organizarea de piaţă. În acelaşi an, importurile la mere au fost de 51.000 de tone. Importurile pe care le avem sunt mult sub 10% faţă de producţia pe care o avem pe plan intern. În egală măsură, exporturile sunt aproape identice cu importurile. În 2011, am exportat 46.000 de tone de mere. Avem producţie în România şi un potenţial de a produce şi de a satisface piaţa internă chiar şi în aceste condiţii, în care jumătate din plantaţii sunt în declin. Ne lipseşte organizarea de piaţă. Avem nevoie ca, lângă cel care produce, să avem un grup de producători, să

avem un centru de colectare, ambalare, etichetare, dar şi condiţionare şi, desigur, marketingul acestor produse, pentru a le găsi mai aproape de consumatori, în supermarketuri. Trebuie să mobilizăm şi să stimulăm sectorul să fie asociat. Dacă am avea o asociere mai bună, centre de colectare în toate bazinele pomicole cred că am putea găsi fructe româneşti mult mai competitive”, a spus acesta. Subprogramul pe pomicultură va fi unul modular, ceea ce înseamnă că va cuprinde o serie de măsuri, care va sprijini activitatea de producţie, procesare şi inovare. Reconversia

www.agrimedia.ro

Octombrie 2013 61

Ana MUSTĂŢEA

plantaţiilor pomicole va fi doar o componentă a acestui subprogram. Totodată, spre deosebire de programul viticol, cel din pomicultură va fi mult mai flexibil în privinţa alocării fondurilor necesare. Acestea vor fi stabilite, în funcţie de priorităţi, de statul membru care decide să dezvolte acest sector. „Dincolo de alocarea flexibilă ce poate fi îmbunătăţită de la un an la altul, în funcţie de priorităţile pe care le stabilim în anul respectiv, acest program are o componentă foarte interesantă, şi anume finanţarea afacerilor din bazinele pomicole şi zonele cu potenţial de producţie, de la producător până la tot ce înseamnă desfacere. Vom finanţa în viitorul subprogram afacerile integrate, care să cuprindă producţia pe tot lanţul de producţie, astfel încât să ne asigurăm că producţia poate să ajungă în condiţii competitive pe piaţa internă, şi nu numai”, a afirmat dl Constantin. Ministrul Agriculturii a adus în discuţie alte două probleme cu care se confruntă sectorul: durata scurtă de viaţă a fructelor româneşti şi dimensiunea mică a exploataţiilor agricole. „În afară de lipsa organizării sectorului, mai există o problemă, cea legată de durata de viaţă a produselor din România. Din păcate, produsele româneşti încă sunt sezoniere şi nu le găsim decât într-o anumită perioadă a anului. Pe de altă parte, trebuie să vorbim şi despre structura exploataţiilor. 90% din fructele româneşti provin din exploataţiile care au sub 3 hectare. În acest fel nu putem să fim competitivi. În momentul de faţă, suprafaţa pomicolă este de 145.000 de hectare şi cred că putem ajunge, prin eforturi susţinute cu fonduri europene, la 200.000 ha, ca să fim competitivi nu doar pe piaţa internă, ci şi la export”, a declarat ministrul Agriculturii. Reprezentantul instituţiei a mai spus că va trebui stimulată asocierea şi crearea grupurilor de producători deoarece acestea reprezintă mai puţin de 5% din suprafaţa pe care o are România.

Motivaţia şi organizarea - esenţiale pentru dezvoltarea sectorului În cadrul acestui eveniment, în deschidere, comisarul european a vorbit despre motivele pentru care programul de reconversie-restructurare 62 Octombrie 2013

în pomicultură nu a fost aplicat încă din anul în care ţara noastră a aderat la Uniunea Europeană. „Pe partea de pomicultură, situaţia este una aparte, deoarece nu sunt probleme de reconversie-restructurare în vechile state membre ale UE şi chiar şi în noile state membre. Foarte

puţine state membre se plâng că au probleme cu restructurarea sectorului pomicol şi vor un astfel de program. În schimb, pentru sectorul viticol, în 2008 s-a decis un regulament cu abordare europeană pentru procesul de reconversie-restructurare a plantaţiilor viticole. În vechile state membre s-a mers foarte mult pe defrişări, pe scoaterea din producţie a unor suprafeţe pentru că aveau supraproducţie şi pe alte măsuri de piaţă. Dintre noile state membre, puţine au probleme de restructurare şi reconversie în pomicultură. Aşadar, nu se putea veni cu o abordare europeană sau cu un program european pentru pomicultură pentru că nu îşi avea obiectul. De când am preluat actuala funcţie, am încercat să găsesc o soluţie astfel încât ţările care vor să poată pune la punct un astfel de program, fără ca alţii să considere că este un ajutor mascat, împotriva principiilor de concurenţă, să o poată face. Am avut ideea de a introduce această posibilitate în Programul de Dezvoltare Rurală. A fost o propunere pe care am făcut-o în acest proces de reformă gândindu-mă, în primul rând, la sectorul pomicol din România şi la cel de lapte”, a precizat dl Cioloş. „Pe acest program există chiar mai multă flexibilitate decât pe programul de reconversie-restructurare pe viticultură, unde există o sumă stabilită de la început pentru fiecare stat membru, inclusiv pentru România, şi nu poţi să o creşti. Alocarea bugetară pentru programul sectorial pomicol se poate modula în funcţie de nevoi, pentru că decizia este la latitudinea Ministerului Agriculturii.” Potrivit comisarului european, pentru reuşita subprogramului pomicol trebuie să se ţină seama de două elemente esenţiale, şi anume: motivaţia şi organizarea sectorului. „Dacă sectorul nu doreşte cu adevărat acest program, nu o să poată nimeni să impună un astfel de program, de sus în jos, şi vă amintesc că în viticultură lucrurile au mers tocmai pentru că sectorul era clar motivat. Cred că este momentul ca sectorul, din interiorul lui, să se organizeze în jurul unui proiect. Aveţi şansa să vă organizaţi nu doar conceptual, ci să vă organizaţi în jurul unui concept, a unui proiect de dezvoltare”, a declarat comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

www.agrimedia.ro

Octombrie 2013 63

Compania BASF: soluţii inovatoare din 1865 şi până în prezent Andreea BUTARU, Advertising & Promotion Manager BASF România Naşterea industriei chimice şi era coloranţilor (1865-1901) Denumirea companiei BASF provine din abrevierea denumirii sale iniţiale, „Badische Anilin- & Soda-Fabrik”. Fabrica a fost înfiinţată la data de 6 aprilie 1865, în Menheim (Germania), facilităţile de producţie sunt însă construite în Luswigshafen, în regiunea Palatină. Compania a produs la început coloranţi pentru industria textilă şi substanţe chimice anorganice pentru obţinerea acestora. În acea perioadă, industria textilă se afla în plină dezvoltare şi impunea crearea unor coloranţi sintetici. Coloranţii naturali existenţi nu mai puteau satisface cererea în creştere. Experimentele realizate de chimistul Henry William Perkin în 1856 au condus la obţinerea primului colorant sintetic pe bază de gudron de cărbune, anilina purpurie, denumită moveină. În 1880, Adolf von Baeyer, un chimist din Strasbourg, a sintetizat cu succes pigmentul indigo, cel mai important colorant natural al momentului. În 1897, BASF lansează cu succes produsul sintetic denumit „indigoul pur de la BASF”. 64 Octombrie 2013

Din catalogul Expoziţiei Universale de la Paris din 1900 cităm: „Badische Anilin- & Soda-Fabrik este, fără nici o îndoială, cel mai mare producător de substanţe chimice din lume. (...) Numărul angajaţilor săi, care a fost de 30 în 1865, anul înfiinţării companiei, a crescut masiv, totalizând 6.207 persoane la data de 1 ianuarie 1900.”

Procesul Haber-Bosch şi era îngrăşămintelor (1902-1924) BASF începe cercetarea în domeniul azotului la finalul secolului al XIX-lea. În condiţiile unei populaţii în continuă creştere, asigurarea hranei devine o preocupare stringentă şi noi metode

eficiente în agicultură trebuie descoperite. Fritz Haber analizează, în cadrul unor proiecte ştiinţifice universitare, posibilitatea sintetizării amoniacului. Împreună cu Carl Bosch au dezvoltat un proces de legare a azotului atmosferic şi de producere a amoniacului sintetic. În 1913, la un an după începerea construcţiei, prima fabrică de sinteză a amoniacului a început să producă îngrăşăminte cu azot, în Oppau - la 3 kilometri nord de centrul din Ludwigshafen. Aceasta marchează o etapă importantă, întrucât BASF, după ce s-a impus în era coloranţilor, devine un furnizor în

www.agrimedia.ro

agricultură şi permite activităţi într-un nou domeniu al chimiei: tehnologia de înaltă presiune.

Dezvoltarea fabricilor de producţie în străinătate a permis companiei BASF să funcţioneze mult mai eficient şi să îşi creeze o prezenţă susţinută în toate ţările şi pieţele puternic industrializate. Un avantaj îl reprezintă sistemul de producţie integrat Verbund, care permite ca substanţele să fie folosite pentru diferite sinteze în numeroase domenii. Grupul BASF îşi extinde activitatea în noi domenii şi îşi diversifică portofoliul de produse. Vom da câteva exemple de realizări importante: înfiinţarea BASF Coatings GmbH (BASF este astăzi unul dintre cei mai mari producători de top în producţia de straturi de protecţie pentru caroserii şi produse pentru retuşuri auto), extinderea activităţilor în industria materialelor de construcţie, întărirea poziţiei în industria coloranţilor, deschiderea în 1966 a unei fabrici de benzi magnetice, intrarea în domeniul produselor farmaceutice în 1968, fondarea în 1974, în Ludwigshafen, a primei fabrici de epurare a apelor uzate. În domeniul protecţiei plantelor, o realizare importantă o constituie lansarea produsului Basagran pentru combaterea buruienilor în culturile de cereale, în special la orez şi soia.

Metode noi de sinteză la înaltă presiune (1925-1944) În urma cercetării procesului Haber-Bosch, BASF găseşte noi zone de aplicare a tehnologiei de înaltă presiune: hidrogenarea cărbunelui pentru generarea combustibilului sintetic (benzină derivată din cărbune) şi producţia cauciucului sintetic (prima aplicaţie au fost anvelopele „Buna”). În perioada interbelică, chimia împreună cu industria chimică s-au concentrat pe hidrogenarea cărbunelui, deoarece experţii americani erau de părere că rezervele de ţiţei vor fi epuizate în viitorul apropiat. Noile tehnologii de presiune înaltă au început să fie folosite în vederea descoperirii de sinteze noi a produselor naturale, care să permită fabricarea acestora pe cale artificială (de exemplu, ureea, metanolul, benzina, cauciucul). Au fost dezvoltate şi substanţe de acoperire, precum şi materii prime pentru acestea. Pe lângă toate acestea, activitatea de pionierat din domeniul chimiei acetilenei a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea substanţelor plastice. În 1931, Carl Bosch şi Friedrich Bergius au primit Premiul Nobel în Chimie pentru dezvoltarea tehnologiei de înaltă presiune pentru sinteza amoniacului şi pentru hidrogenarea cărbunelui.

Noul mileniu: un început sub semnul durabilităţii (1990-2013)

Era materialelor plastice (1945-1964) După cel de-al doilea război mondial, redresarea economiei impune activităţi intense de cercetare, dezvoltare şi producţie. BASF îşi reia activitatea şi se remarcă în special în domeniul materialelor plastice. Creşterea acestui segment în anii '50-'60 este remarcabilă. Bazându-se pe rezultatele cercetării sale interbelice, BASF este în măsură să obţină o poziţie de lider în acest sector. Perlonul şi nylonul - fibre sintetice de poliamidă descoperite înainte de război - înregistrează vânzări senzaţionale în anii '50. Polietilena are un succes similar. Etilena, ca materie primă, poate fi produsă în cantităţi mari şi cu cheltuieli reduse doar din petrol şi gaze naturale. Astfel începe era produselor petrochimice. Până la sfârşitul anilor '50, BASF

www.agrimedia.ro

pregăteşte terenul pentru primele sale facilităţi de producţie în străinătate, cu producţia de Styropor, un produs dezvoltat din polistiren în 1951 şi care se dovedeşte a avea un succes imens în întreaga lume. În 1957, BASF construieşte un bloc de birouri de 102 metri înălţime, un simbol clar al reconstrucţiei şi al unui nou început. Clădirea Friedrich Engelhorn este primul zgârie-nori din Germania construit cu beton armat.

Drumul spre o companie transnaţională (1965-1989) În 1965, BASF împlinea 100 de ani de la înfiinţare şi se afla pe drumul de a deveni o companie transnaţională.

Pentru compania BASF, începutul mileniului 3 este marcat de prezenţa sa la nivel global, fiind implicată în multiple domenii de activitate. O dovadă în acest sens este şi un sondaj realizat de revista „Fortune” în 2005, care concluzionează că BASF este cea mai prestigioasă companie chimică din lume. Optimizarea portofoliului de produse prin cercetările amănunţite privind tehnologiile inovatoare, profesionalismul angajaţilor, principiile sistemului integrat Verbund au sporit competitivitatea companiei. A gândi global şi a acţiona local devine un deziderat - în 2012, BASF avea la nivel mondial 110.000 de angajaţi. Responsabilitatea faţă de mediu şi sănătatea umană sunt vitale. Cu ajutorul ştiinţei şi al inovaţiei, BASF contribuie aproape în toate industriile pentru a întâmpina cerinţele curente şi viitoare ale societăţii.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Octombrie 2013 65

Hotărârea nr. 678 din 4 septembrie 2013 privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură aferente schemelor de plăţi directe şi pentru măsuri de piaţă în agricultură - M.O. nr. 0572 din 2013 Ordinul nr. 920 din 10 septembrie 2013 pentru stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate şi a termenilor de referinţă pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia bovine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu - M.O. nr. 0581 din 2013 Ordinul nr. 922 din 10 septembrie 2013 privind modificarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 340/2013 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a operatorilor economici care desfăşoară activităţi şi servicii în domeniul însămânţărilor artificiale la animale - M.O. nr. 0586 din 2013 Hotărârea nr. 683 din 4 septembrie 2013 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecţie a plantelor - M.O. nr. 0585 din 2013 Hotărârea nr. 682 din 4 septembrie 2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele 66 Octombrie 2013

măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor - M.O. nr. 0584 din 2013

Ordinul nr. 918 din 10 septembrie 2013 privind completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 848/2004 pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi - M.O. nr. 0584 din 2013

Ordinul nr. 900 din 6 septembrie 2013 privind funcţionarea bazei de date pentru seminţe sau material vegetativ săditor în sectorul agricultură ecologică M.O. nr. 0588 din 2013

Decizia nr. 402 din 18 septembrie 2013 privind transferul în interesul serviciului al doamnei Victoriţa Diaconu din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului în funcţia publică vacantă de şef birou la Biroul inspecţii, cotă de lapte şi supracontrol din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Teleorman - M.O. nr. 0589 din 2013 Ordinul nr. 949 din 13 septembrie 2013 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 247/2008 privind aprobarea Normelor de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile 2008/20092013/2014 - M.O. nr. 0591 din 2013

Ordinul privind modificarea Ordinului ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 1.348/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de plante agricole şi a Ordinului ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 1.349/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume - M.O. nr. 0613 din 2013

Ordinul nr. 315 din 10 mai 2013 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare - INCDIF - „ISPIF“ Bucureşti din coordonarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - M.O. nr. 0620 din 2013 Hotărârea nr. 778 din 25 septembrie 2013 privind aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România şi Ministerul Dezvoltării Rurale şi Alimentaţiei din Republica Elenă în domeniul agriculturii, semnat la Bucureşti la 28 iunie 2011 - M.O. nr. 0617 din 2013 Ordinul pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 124/2011 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2011-2014, „Agricultură şi Dezvoltare Rurală - Orizont PAC 2020“ M.O. nr. 0626 din 2013

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013