Revista AGRIMEDIA - Octombrie 2014

1

Ianuarie 2013

2

Ianuarie 2013

Sprijin pentru agricultură În toate demersurile noastre jurnalistice pledăm pentru necesitatea sprijinirii, prin toate mijloacele legale, a celor care, cu pricepere, prin efort fizic şi financiar, an de an, ne asigură bunurile alimentare necesare supravieţuirii noastre biologice. În acest sens, în luna septembrie, Guvernul a aprobat alocarea de la bugetul de stat a sumei de 143,8 mil. euro cu titlu de ajutor de stat pentru compensarea diferenţei de preţ dintre acciza standard şi acciza redusă, aferentă motorinei achiziţionate şi folosite de fermieri la activităţile specifice din agricultură până la sfârşitul acestui an.

Din aceeaşi sursă au fost alocate sume corespunzătoare pentru primele de asigurare, pentru întocmirea şi menţinerea la zi a evidenţei animalelor în Registrul genealogic, inclusiv pentru determinarea calităţii genetice a raselor de animale pentru care se vor acorda măsuri de sprijin financiar în condiţiile legii. Începând cu a doua jumătate a lunii octombrie, cei peste 1,05 mil. fermieri vor primi în avans suma de 79 euro/ha din subvenţiile pe suprafaţă.

Aceşti bani, atât de necesari reluării activităţilor de înfiinţare a culturilor de toamnă şi a altor activităţi de sezon în cadrul noului an agricol, se avansează de la buget, urmând să fie recuperaţi din fondurile care vor fi alocate în acest scop de UE. Comunitatea Europeană a alocat recent suma de 165 mil. euro pentru despăgubirea producătorilor de legume şi fructe care au înregistrat pierderi din cauza embargoului

www.agrimedia.ro

impus de Federaţia Rusă.

Aprobarea de către Executiv a „Schemelor de minimis“ pentru achiziţionarea de către producătorii agricoli a unor berbeci şi juninci de reproducţie din rase specializate, pentru compensarea efectelor hidrometeorologice nefavorabile din perioada ianuarie-august 2014 sau pentru pagubele înregistrate de apicultori în perioada mai-iulie 2014 sunt alte măsuri punctuale de sprijin.

De mare interes, în special pentru crescătorii de animale, este recenta modificare a Legii pajiştilor şi a procedurii de închiriere a acestora.

Atribuirea folosinţei pajiştilor se va realiza prin licitaţie publică, potrivit OUG nr. 54/2006, la cererea persoanelor fizice sau a asociaţiilor crescătorilor de animale, care fac dovada că deţin animale. În acest an, declarat de FAO „Anul Fermelor de familie“, MADR a hotărât sprijinirea financiară a acestora, pentru a se putea integra şi dezvolta ca structuri specifice eficiente de producţie agricolă, care la nivel mondial reprezintă 65% din locurile de muncă.

Pentru realizarea acestui deziderat în baza OUG nr. 43/2014 privind măsuri de sprijin pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie, Agenţia pentru finanţarea investiţiilor rurale va sprijini accesul la finanţare a acestor entităţi de producţie agricolă. Astfel, pentru justificarea cererii de finanţare

se va schimba baza de calcul a „Fermei de familie“, de la criteriul unităţii de suprafaţă la valoarea producţiei agricole obţinute de unitatea solicitantă. Şi, nu în ultimul rând, potrivit opiniei fermierilor şi a firmelor care furnizează inputuri necesare agriculturii, presa de specialitate din ţara noastră contribuie semnificativ la dezvoltarea agriculturii româneşti.

Aceste câteva modalităţi concrete de sprijin se adaugă unei apreciabile infuzii de capital, subvenţii şi alocaţii sectoriale comunitare şi de la bugetul de stat de care agricultura este îndreptăţită să beneficieze.

Efectul benefic al condiţiilor pedoclimatice, efortul financiar bugetar şi comunitar, munca devotată a fermierilor se reflectă în recoltele bune obţinute în acest an agricol.

Deşi anumite cotaţii la bursă a unor produse agricole sunt sub pragul unei valorificări profitabile, pentru prima dată după mulţi ani s-a înregistrat un excedent financiar de peste 200 mil. euro la exportul acestora.

Această situaţie benefică pentru bugetul ţării se explică şi prin faptul că importurile de legume-fructe au scăzut cantitativ, iar produsele agricole româneşti sunt mai profesionist promovate şi valorificate atât pe piaţa internă, cât şi pe piaţa externă, inclusiv în spaţiul extracomunitar.

Simona MUNTEANU Octombrie 2014

3

ISSN 2069 - 1238 SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul VIII, Nr. 10 / 2014 (91) Octombrie 2014 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031 / 439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031 / 439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

4

Octombrie 2014

SUMAR: 3

Editorial

10

V.O. Rakhmanin, FAO: «90% din fermele agricole din lume sunt familiale»

12

Ameliorarea valorii genetice a şeptelului de animale

14

Bilanţ al producţiei agricole 2014 şi perspective pentru anul viitor

18

Forum despre intensificarea sustenabilă a producţiei agricole

24

Provocări ridicate de eliminarea cotei de lapte

26

Hibrizii KWS - adaptaţi pentru producţia de biogaz

28

Cooperative cu recunoaştere internaţională

30

Înfiinţarea plantaţiilor de hamei

30

Plantele agricole indicate a fi cultivate în zona de stepă şi gruparea lor în asolament

34

Pregătirea seminţelor şi materiale necesare în producerea răsadurilor

38

«Agricultura românească este decapitalizată», spun fermierii

40

Tehnologia de cultură a degeţelului lânos şi a degeţelului roşu

44

«Ziua porumbului» se vede la Orezu

48

Agricultura de precizie aduce viitorul în prezent

52

Noi utilaje de la Maschio Gaspardo

54

Maestro - semănătoarea de precizie de la Horsch, utilajul anului 2012

56

N ew Holland ridică stacheta, lansând combina cea mai puternică din lume: CR10.90

58

Ziua AgroWest - o sărbătoare a cartofului

60 66

L ucrările mecanice aplicate în viticultură Istoria companiei Case IH

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2014

5

 În dialog cu fermierii

• Protecţia mediului, schimbările climatice abordate în cadrul unui recent forum org actuale consideraţi că sunt acestea în ag Nicolae Sitaru, vicepreşedinte LAPAR şi preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa

„Mediul, încălzirea globală, temerea că în viitor seceta şi lipsa apei vor fi mai acute se regăsesc printre preocupările agricultorilor români şi la care încercăm să găsim soluţii din timp. Am putea să le spunem chiar soluţii salvatoare. Una dintre acestea este împădurirea terenurilor, care au diverse probleme şi nu pot fi cultivate, cum ar fi cele cu exces de umiditate. Multe dintre aceste terenuri sunt şi în zona de şes, nu doar la munte.

Personal, am plantat 12 km de perdele forestiere de protecţie, deşi nu există o lege în acest sens. Le-am înfiinţat din fonduri proprii şi am făcut acest efort deoarece ştiu care este importanţa lor atât pentru activitatea mea, cât şi pentru mediu. Acum mai doresc să plantez 6 ha cu plopi pe un teren cu exces de umiditate.

O altă soluţie este irigarea culturilor agricole, însă nici aici nu avem o lege. Încercăm să găsim soluţii, însă lipsa legislaţiei este pentru noi o mare problemă.

Consider că toţi fermierii au gijă de pământul lor, de mediu, pentru că altfel nu şi-ar putea desfăşura activitatea agricolă cu bune rezultate.

Viitorul PNDR dispune într-adevăr de fonduri semnificative, însă ar trebui evitate problemele înregistrate pe actualul program.

Legislaţia permite să se facă noi reguli după ce proiectul a fost finalizat. Sunt reverificate proiecte care au fost încheiate cu trei ani în urmă.

Personal, nu am depus nici un proiect pentru accesarea fondurilor europene.“

6

Octombrie 2014

Constantin Bazon, vicepreşedinte LAPAR şi preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea

„Problemele cu care ne confruntăm în agricultură sunt diverse, însă protecţia mediului şi impactul schimbărilor climatice sunt preocupări de mare interes pentru viitor.

Fenomenul de deşertificare este deja evident în zona Bărăganului şi a Dobrogei. Seceta este un alt fenomen care devine îngrijorător.

Am fi putut combate aceste fenomene prin anumite măsuri de care puteam beneficia pe PNDR 2007- 2013.

Una dintre acestea a fost Măsura 125 privind reabilitarea sistemelor de irigaţii, dar, din păcate, nu s-a făcut nimic. Este o măsură importantă, care poate duce la îmbunătăţirea climatului, refacerea rezervei de apă din sol şi la obţinerea unei constanţe în nivelul producţiei realizate. În vechiul PNDR a existat şi Măsura 221 privind împădurirea terenurilor agricole, căreia i-au fost alocate 229 milioane de euro şi din care s-a cheltuit doar un milion de euro, din cauză că măsura nu a fost bine stăpânită de APDRP şi Autoritatea de Management şi au existat multe prevederi ambigue în Ghidul solicitantului. În judeţul Vrancea, cu multe dificultăţi, patru fermieri au reuşit să înfiinţeze păduri pe o suprafaţă de 100 ha. Dacă măsura ar fi fost mai lesne de pus în practică, in extenso, la nivel de ţară, până la această dată am fi avut o suprafaţă destul de mare împădurită.

Suprafeţe care ar fi adus o serie de beneficii, cum ar fi reducerea vitezei vânturilor, reţinerea zăpezii pe timp de iarnă sau reducerea evapotranspiraţiei. Noi am distrus perdelele forestiere, am avut oportunitatea de a folosi banii pe care Uniunea Europeană ni i-a pus la dispoziţie, dar nu am reuşit decât să mai pierdem 8 ani.

Pe viitorul PNDR vor fi alocări importante şi trebuie să le accesăm dacă vrem să avem o agricultură sustenabilă şi producţii constante.

Prin împăduriri, fauna ar avea unde să se retragă, am avea biodiversitate şi am îmbunătăţi şi aspectul peisagistic. Există şi alte măsuri de agromediu sprijinite prin PNDR, pentru că s-a înţeles importanţa acestora. În fermele noastre facem multe lucrări şi investiţii pentru a nu distruge textura solului prin măsurile agrotehnice. Aplicăm îngrăşăminte chimice pentru a asigura fertilitatea solului, cultivăm plante leguminoase, efectuăm rotaţia culturilor etc. O măsură importantă care să ducă la creşterea suprafeţelor irigate ar fi aceea ca ANIF să renunţe la a mai cere garanţia de 10% de la Organizaţiile Utilizatorilor de Apă care vor să preia infrastructura în amonte.“

www.agrimedia.ro

e şi agricultura sustenabilă au fost teme ganizat şi cu sprijinul LAPAR. Cât de gricultura românească şi ce soluţii vedeţi?

„Fermierii trebuie să se implice în protejarea mediului, însă au nevoie şi de sprijin din partea statului.

Consider că putem acţiona la nivel de fermă, astfel încât beneficiile să fie la nivel naţional.

De exemplu, având în vedere faptul că România are un parc de maşini agricole uzate care poluează mediul şi costurile înregistrate cu combustibilul sunt mari, statul ar putea veni cu programe specifice care să încurajeze înnoirea tractoarelor şi combinelor folosite în agricultură. Personal, am reuşit să înlocuiesc utilajele vechi din ferma mea, cele pe care le am acum sunt Euro 5 şi respectă standardele de mediu, iar prin folosirea în motorină a aditivului AdBlue poluarea este mult redusă. Statul ar trebui să ne sprijine în a proteja mediul ca astfel să putem direcţiona banii spre alte investiţii.

Ar trebui încurajată achiziţia de utilaje performante care poluează mai puţin. Împădurirea este o altă masură necesară şi ar trebui create programe naţionale, în baza cărora să se desfăşoare. Este nevoie de acte normative care să simplifice lucrurile, pentru că trebuie expropriate terenuri, iar proprietarii despăgubiţi, aşa cum ar trebui să fie şi fermierii care cedează terenul agricol pentru a înfiinţa perdele de protecţie. În activitatea lui, fermierul poate diminua efectele secetei prin folosirea unor utilaje care permit efectuarea mai multor operaţii la o singură trecere. O unealtă la îndemâna noastră, dar mică, este selecţia pe care o facem privind soiurile şi hibrizii mai rezistenţi la secetă. O practică folosită în ferma mea este aceea de a toca resturile vegetale şi de a le încorpora în sol, pentru a scădea, în timp, cantitatea de îngrăşăminte chimice. Pe 15-20% din suprafaţă cultiv mazăre, cultură care fixează azotul în sol şi îmi permite o economie de îngrăşăminte chimice. Cred că sunt măsuri care, odată aplicate, înseamnă bani economisiţi pentru fermieri - poate par banale, dar impactul lor în timp va fi mare.“

www.agrimedia.ro

Marcel Cucu, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli Brăila

„Schimbările climatice afectează pe toată lumea şi ar trebui ca noi toţi să fim interesaţi: afectează şi activitatea agricolă. În ultimii ani, sunt schimbări esenţiale care ne afectează: a crescut intensitatea fenomenelor extreme, temperaturile au crescut. Aceste fenomene vor continua, ca urmare a schimbărilor din atmosfera terestră. Consider ca lucrul cel mai important este refacerea şi restructurarea sistemelor de irigaţii cu acces la sursa gravitaţională. Problema secetei este actuală în toate zonele României, cu toate că am avut în ultimii doi ani un aport pluviometric bun. Trebuie rezolvată problema fărâmiţării terenurilor agricole, prin efectuarea comasării lor. În zona noastră, fermierii au fost conştienţi de pericolul secetei şi au investit din timp în sisteme de irigaţii. La nivelul judeţului nostru se află 67% din suprafaţa care se irigă la nivelul ţării.

Irigăm peste 100 mii ha. Problemele cu care ne confruntăm la irigarea culturilor agricole sunt costul ridicat, din cauza preţului mare la energia electrică, şi pierderile înregistrate din cauza lipsei impermeabilitaţii canalelor de aducţiune a apei. Sunt fermieri care înregistrează pierderi chiar şi de 70%.“

Octombrie 2014

Ana MUSTĂŢEA

Cornel Stroescu, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli Mehedinţi

7

4,13 milioane de lei pentru despăgubirea crescătorilor de albine Guvernul României a adoptat, în şedinţa din data de 7 octombrie 2014, Hotărârea privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada mai-iulie 2014, ce au produs pagube asupra sectorului apicol“.

Bugetul alocat pentru despăgubirea crescătorilor de albine se ridică la peste 4,13 milioane de lei, iar sumele reprezentând ajutoarele de minimis se vor plăti începând cu data de 2 decembrie 2014.

Prin actul normativ adoptat se stabileşte valoarea sprijinului financiar, după cum urmează: a) 4 lei/familia de albine pentru o stupină de până la 75 de familii; b) 7,5 lei/familia de albine pentru o stupină cu peste 75 de familii;

Totodată, actul normativ stabileşte categoriile de beneficiari şi procedurile de acordare a compensaţiilor. Astfel, beneficiarii schemei de ajutor de minimis, conform Regulamentului de minimis în agricultură, sunt: a) apicultori, persoane fizice care deţin certificat de producător emis potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.

661/2001 privind procedura de eliberare a certificatelor de producător, cu modificările şi completările ulterioare; b) apicultori, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare; c) apicultori, persoane juridice, precum şi orice forme asociative

cu/sau fără personalitate juridică constituite conform legii.

Pentru a putea beneficia de sprijin, apicultorii trebuie să îndeplinească o serie de criterii de eligibilitate, astfel: a) să aibă familiile de albine înscrise în Registrul agricol; b) să aibă familiile de albine înregistrate/ autorizate la direcţia sanitară-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti; c) în cazul achiziţionării de suplimente nutritive şi biostimulatori, acestea trebuie să fie notificate la Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar.

Beneficiarii, care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, trebuie să depună cererile, până la data de 3 noiembrie 2014, la direcţiile pentru agricultură judeţene sau a Municipiului Bucureşti.

Leticia Gonçalves, numită director regional Monsanto pentru Europa şi Orientul Mijlociu

Reprezentanţii Monsanto au anunţat la data de 14 octombrie a.c. numirea Leticiei Gonçalves în funcţia de preşedinte al Diviziei de Seminţe în Europa.

Gonçalves îl urmează pe José Manuel Madero, care a fost numit recent în funcţia de International Business Development Lead şi care îşi va concentra activitatea 8

Octombrie 2014

pe susţinerea dezvoltării fermierilor mici.

Numirea Leticiei Gonçalves în noua funcţie, care presupune şi alăturarea sa în echipa de International Business Leadership a companiei Monsanto, vine într-un moment interesant pentru activitatea Diviziei de Seminţe din Europa şi Orientul Mijlociu. Activitatea companiei este axată pe comercializarea seminţelor convenţionale de porumb şi rapiţă de calitate genetic superioară şi produse pentru protecţia plantelor, cum ar fi Roundup. Strategia de investiţii a business-ului înseamnă 500 de milioane de euro alocate timp de un deceniu pentru extinderea capacităţii de producţie în mai multe ţări din Europa, pentru a satisface cererea mare a clienţilor la nivel regional şi global. „Sunt încântată să fac parte din echipa ce oferă ajutor în găsirea celor mai inteligente soluţii pentru a hrăni lumea“, afirmă Leticiei Gonçalves. „În timp ce Europa este o regiune unică pentru noi, în unele privinţe noi şi clienţii noştri

avem un scop comun, acela de a asigura succesul continuu prin soluţii creative, durabile, care să ajute fermierii să producă mai mult, mai bine şi la preţuri accesibile, utilizând mai puţine resurse.“ Gonçalves se alătură Monsanto Europe după ce a condus operaţiunile comerciale ale Diviziei de Seminţe din Statele Unite, cea mai mare unitate regională de afaceri a companiei la nivel global. Din 1997, de când a devenit parte din compania Monsanto, ea a ocupat mai multe poziţii manageriale în SUA şi la nivel internaţional.

Leticia Gonçalves deţine o diplomă de licenţă în Inginerie chimică, cu specializare în Administrarea Afacerilor, la Universitatea Sao Paulo din Brazilia. Şi-a continuat studiile la Universitatea din Pittsburgh, unde a obţinut o diplomă de master - International Executive Master - în Administrearea Afacerilor. Vorbeşte fluent limbile engleză şi portugheză şi are cunoştinţe practice de limbă spaniolă. Ea se va muta în Elveţia împreună cu familia.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2014

9

În zilele de 8 şi 9 octombrie a.c., la Bucureşti, s-a desfăşurat Conferinţa Naţională „Ferma de Familie Nucleu al Agriculturii Durabile”, organizată de Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În cele două zile ale evenimentului au avut loc mai multe ateliere de lucru cu diverse teme de dezbatere, însă cea principală a fost consolidarea fermelor de familie.

V.O. Rakhmanin, FAO: «90% din fermele agricole din lume sunt familiale» În deschiderea evenimentului au luat cuvântul premierul Victor Ponta, dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, şi comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, dl Dacian Cioloş. Invitaţi speciali ai conferinţei au fost dnii Vladimir Olegovich Rakhmanin, director general FAO şi reprezentant regional pentru Europa şi Asia Centrală, Harold John Sinclair, vicepreşedintele COPA-COGECA, precum şi Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii din Republica Moldova. Prim-ministrul Victor Ponta a afirmat în discursul său că aproape 1 milion de agricultori din România îşi desfăşoară activitatea în ferme mici şi că pentru această categorie sunt necesare instrumente pentru a le încuraja să devină mai performante. „Cred că, în urma proiectului pe care îl lansaţi astăzi, vom găsi acele măsuri concrete, foarte eficiente, de sprijin a fermelor de famile, a celor care au proprietăţi mici, pentru a-i ajuta să treacă de la nivelul de subzistenţă la o agricultură modernă.”

Consolidarea clasei de mijloc din agricultură

În opinia ministrului Agriculturii, agricultura românească este una polarizată, cu foarte mulţi fermieri care au suprafeţe cuprinse 10 Octombrie 2014

între 1 şi 5 ha şi puţini agricultori care gestionează o suprafaţă agricolă mare, de circa 5,3 milioane hectare. Ceea ce lipseşte în structura exploataţiilor agricole din România este, potrivit dlui Constantin, clasa de agricultori care administrează ferme de dimensiuni mijlocii şi de aceea se impun în acest sens măsuri de sprijinire şi consolidare.

Din cei 1.050.000 de fermieri care primesc subvenţii pe unitatea de suprafaţă, circa 830 mii lucrează între 1 şi 5 ha. În categoria 5-30 ha sunt 176.000 de fermieri şi în cea de 30 şi 50 ha sunt 11.000 de agricultori.

8.600 de fermieri administrează exploataţii cu suprafeţe cuprinse între 50 şi 100 ha, iar numărul celor care au ferme de peste 100 ha este de 13.000, însă cei din urmă administrează jumătate din suprafaţa agricolă a ţării şi reprezintă doar 1% din totalul fermierilor înregistraţi la APIA. „Cred că datoria noastră este să creăm şi să stimulăm acea clasă de mijloc, respectiv exploataţiile care au peste 5 ha. Fermele de familie reprezintă segmentul clasei de mijloc în agricultura românească. Cred că societatea românească, în toate domeniile de activitate, are nevoie de o clasă de mijloc din ce în ce mai puternică şi că această clasă de mijloc trebuie să fie structura cea mai importantă care să susţină economia.

De aceea, obiectivele Ministerului Agriculturii merg în această direcţie. În perioada 2014-2020, am stabilit două obiective prioritare, care vor fi finanţate din fondurile europene pe care le avem la dispoziţie, în special prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Primul obiectiv se referă la integrarea producţiei. (...) Al doilea obiectiv se referă la creşterea producţiei, pentru a satisface producţia naţională, dar şi pentru a spori exporturile”, a susţinut dl Constantin.

Comasarea şi asocierea fermierilor

Potrivit ministrului Agriculturii, în noul Program de Dezvoltare Rurală există măsuri care să încurajeze comasarea terenurilor şi asocierea fermierilor. A fost aminitită măsura privind plata redistributivă, ce va fi activă începând cu anul următor şi care constă în acordarea unei subvenţii mai mari cu 45 de euro fermierilor care lucrează suprafeţe agricole cuprinse între 5 şi 30 ha. Astfel,fermierii care se încadrează în 1-5 ha vor primi 170 euro/ha, iar cei cu 5 până la 30 ha o subvenţie de 215 euro/ha.

Un alt instrument care va fi disponibil din 2016 se referă la acordarea unui sprijin de 120% din plata pe suprafaţă, pe o perioadă de 5 ani, celor care renunţă în mod

www.agrimedia.ro

Conectarea la piaţă, indiferent de dimensiunea fermei

Prezent la eveniment, comisarul european Dacian Cioloş a vorbit despre importanţa fermelor de familie atât la nivel internaţional, cât şi european. Potrivit acestuia, în UE ferma de familie se află în centrul modelului agricol şi în jurul acestora se poate construi un nou sistem de competitivitate în agricultura europeană. „O competitivitate bazată nu doar pe aspectele cantitative, ci una care să integreze şi aspectele legate de calitate, diversitate şi valoare adăugată. UE este principalul exportator de produse agroalimentare din lume cu valoare adăugată. Din această perspectivă, fermele de familie sunt orientate spre piaţă, spre aşteptările consumatorilor, care pot

www.agrimedia.ro

Privitor la exporturi, comisarul pentru Agricultură a declarat că este în interesul României să exporte mai mult produse procesate, care au o valoare adăugată mare, şi să exporte mai puţin materie primă. „În produsele procesate se regăseşte tradiţia, se regăseşte specificul culinar din România, precum şi mâna de lucru pe care o avem încă din abundenţă în mediul rural. Conectând dezvoltarea industriei alimentare cu dezvoltarea învăţământului, a educaţiei, a formării profesionale şi a consultanţei cred că putem face din acest potenţial de producţie al României o valoare economică”, a declarat dl Cioloş.

Nevoia unui sprijin întărit

să producă valoare adăugată la un nivel foarte performant. (...) Politica Agricolă Comună 2014-2020 pune în valoare, mai mult decât oricare politică din trecut, ferma de familie şi diversitatea modurilor de producţie în UE. Am pornit de la principiul că această mare diversitate, pe care o avem în structurile agricole şi în modelele agricole în UE, nu trebuie privită ca pe o slăbiciune şi să avem tendinţa uniformizării.

Trebuie să transformăm această diversitate într-un atu pentru a da posibilitatea tuturor formelor agricole să se exprime pe piaţă, de a conecta producţia agricolă la aşteptările consumatorilor. PAC oferă o serie de instrumente care permit punerea în valoare a acestei diversităţi. UE este în mare parte dominată de fermele de familie care au fie câteva sute de hectare, dar şi 1-2 ha şi în toată această paletă de modele de producţie putem găsi performanţă dacă ştim să conectăm aceste structuri de producţie la partea de piaţă”, a precizat dl Cioloş.

Oficialul european a afirmat că în noul PNDR există măsuri care să încurajeze fermele de familie şi a subliniat importanţa programului LEADER, care are rol în dezvoltarea zonelor locale şi punerea în valoare a resurselor naturale.

Prezent la eveniment, dl Vladimir Olegovich Rakhmanin, director general FAO şi reprezentant regional pentru Europa şi Asia Centrală, a vorbit în discursul său despre importanţa fermelor de familie, subliniind că acestea sunt „coloana vertebrală a sectorului agricol“. „90% din fermele agricole din lume sunt familiale. Ele au o contribuţie esenţială şi trebuie sprijinite. De aceea avem nevoie de o platformă cuprinzătoare de politici şi iniţiative guvernamentale, care să contribuie la sprijinirea lor. Este nevoie de reglementare, de îmbunătăţirea accesului la piaţă, credite, teren şi la toate mijloacele necesare producţiei. Totodată, sunt importante educaţia şi pregătirea fermierilor, astfel încât aceştia să reziste pe o piaţă globală competitivă. Fermele de familie trebuie sprijinite pentru că încurajează şi cresc economia şi creează locuri de muncă în zonele rurale. Toate aceste beneficii au efect pozitiv asupra economiilor regionale şi naţionale.“ Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite a declarat anul 2014 Anul fermei de familie, pentru a spori vizibilitatea agriculturii familiale şi a agriculturii la scară mică, concentrând atenţia lumii asupra rolului său important în eradicarea foametei şi a sărăciei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nivelului de trai, gestionarea resurselor naturale, protejarea mediului şi asigurarea unei dezvoltări durabile, în special în zonele rurale.

Scopul declarării anului 2014 ca fiind Anul fermelor de familie este de a repoziţiona agricultura de familie în centrul politicilor agricole, de mediu şi sociale pe ordinea de zi la nivel naţional, prin identificarea lacunelor şi a oportunităţilor de a promova o schimbare spre o dezvoltare uniformă şi echilibrată.

Octombrie 2014 11

Ana MUSTĂŢEA

voluntar la activitatea agricolă şi cedează terenul, prin vânzare sau arendare, altor fermieri activi şi în scopul comasării.

Pentru stimularea asocierii, s-a vorbit şi despre creşterea sprijinului nerambursabil cu 20% pentru proiectele destinate accesării fondurilor europene. „În propunerea noastră privind PNDR am cuprins, dincolo de acordarea unui punctaj suplimentar, şi un procent suplimentar de 20% nerambursabil pentru cei care intră în forme asociative.

Astfel că fermierii, mai ales cei cu suprafeţe mici, vor avea posibilitatea să aibă acces la o finanţare nerambursabilă de 90%.

Aşteptăm acceptul Comisiei Europene, dar sper că vom primi sprijin, având în vedere structura exploataţiilor agricole din România”, a spus dl Constantin. În clasamentul ţărilor din UE, România se află pe antepenultimul loc în ceea ce priveşte dimensiunea medie a fermelor agricole, cu o medie de 3,4 ha. „Dacă ruşim să încurajăm asocierea şi comasarea terenurilor agricole, vom putea pune mai bine în valoare potenţialul agricol pe care îl are România”, a precizat ministrul Agriculturii. În ceea ce priveşte stimularea şi consolidarea fermelor de familie, şeful instituţiei a amintit câteva măsuri dedicate. Una dintre ele a fost schema de microcreditare, prin care se acordă 15.000 de euro pentru investiţii mici, 25.000 de euro pentru capital de lucru şi 75.000 de euro pentru cofinanţarea proiectelor PNDR. Pentru a facilita accesul la bani europeni, instituţia pune la dispoziţie proiecte-tip, ce se pot descărca, în mod gratuit, de pe site-ul acesteia.

Pe Măsura 121 privind Ferma de familie, s-au depus 337 de proiecte în sectorul vegetal şi 33 în cel zootehnic.

Ameliorarea valorii genetice a şeptelului Guvernul României a adoptat, în şedinţa din data de 7 octombrie 2014, hotărârea de Guvern privind schema de minimis „achiziţionarea de către producătorii agricoli de berbeci de reproducţie din rase specializate şi de juninci din rase specializate“, act normativ care urmăreşte ameliorarea valorii genetice a şeptelului de animale din România.

Beneficiarii schemei sunt: a) crescătorii de ovine/bovine, persoane fizice care deţin certificat de producător emis potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 661/2001 privind procedura de eliberare a certificatelor de producător; b) crescătorii de ovine/bovine, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale; c) crescători de ovine/bovine, persoane juridice, precum şi orice forme asociative cu/sau fără personalitate juridică constituite conform legii.

Valoarea sprijinului financiar, care urmează a fi acordat începând cu data de 2 decembrie 2014, este de: a) maximum 2.500 lei/cap berbec de rasă specializată achiziţionat în baza prevederilor prezentei hotărâri; b) maximum 5.000 lei/cap junincă din rasa specializată achiziţionată în baza prevederilor prezentei hotărâri.

Criteriile de eligibilitate pentru achiziţionarea berbecilor de reproducţie din rase specializate sunt: a) să deţină un efectiv de minimum 150 de capete şi maximum 1.000 de capete de femele ovine, identificate şi înregistrate în RNE, până la data 12 Octombrie 2014

intrării în vigoare a prezentei hotărâri; b) berbecii de reproducţie achiziţionaţi să fie din rasele specializate cuprinse în lista întocmită de ANARZ, care este anexă la hotarârea de Guvern; c) fermierii se obligă, prin angajament scris, să menţină în exploataţie berbecii de reproducţie achiziţionaţi pentru o perioadă de minimum 3 ani şi să înscrie în Registrul Genealogic produşii femele obţinuţi din monta naturală cu berbecii de reproducţie din rase specializate; d) s ă deţină registrul individual al exploataţiei în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17 decembrie 2003, de stabilire a unui sistem de identificare şi de înregistrare a animalelor din speciile ovină şi caprină şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003 şi a Directivelor 92/102/CEE şi 64/432/CEE; e) achiziţionarea de berbeci de reproducţie din rase specializate se realizează respectând proporţia de un berbec la 30 de capete femele ovine deţinute; numărul maximum de berbeci de reproducţie care poate fi achiziţionat de un beneficiar trebuie să corespundă unui număr de 700 de capete femele ovine/beneficiar.

Criteriile de eligibilitate pentru achiziţionarea junincilor din rase specializate sunt:

f) s ă deţină un efectiv de maximum 10 capete vaci, identificate şi înregistrate în RNE, până la data intrării în vigoare a hotărârii de Guvern; g) junincile achiziţionate să fie din rasele specializate cuprinse în lista ANARZ, care va fi anexată hotărârii de Guvern; h) s e obligă prin angajament scris să menţină în exploataţie junincile achiziţionate pe o perioadă de minimum 3 ani şi să înscrie în Registrul Genealogic produşii obţinuţi din junincile din rase specializate; i) s ă fie membru al unei forme asociative în cazul în care beneficiarul deţine mai puţin de trei capete de vaci; j) s ă deţină registrul individual al exploataţiei actualizat în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000 al Consiliului şi al Parlamentului European din 17 iulie 2000, de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi privind etichetarea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului. k) achiziţionarea de juninci din rase specializate se realizează pentru atingerea unei dimensiuni minime de 10 capete bovine femele/beneficiar, iar numărul maxim de juninci din rase specializate pentru care se acordă ajutor de minimis este de maximum 10 capete/beneficiar.

Fermierii pot afla detalii privind documentele necesare accesării schemei, precum şi toate informaţiile referitoare la procedura de derulare a acesteia de la direcţiile pentru agricultură judeţene sau a Municipiului Bucureşti, care se ocupă de implementarea schemei. De asemenea, beneficiarii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate vor depune cererile până la data de 3 noiembrie 2014, la sediile direcţiilor pentru agricultură judeţene sau a Municipiului Bucureşti.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2014 13

Prezent la conferinţa organizată de agenţia de presă Mediafax, la data de 26 septembrie a.c., dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a făcut un bilanţ al producţiei agricole în anul 2014 şi a prezentat perspectivele pentru anul viitor. Acesta a vorbit şi despre viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) şi accentul care se pune pe integrarea producţiei, pentru a se aduce valoare adăugată în domeniul agricol.

Bilanţ al producţiei agricole 2014 şi perspective pentru anul viitor În primul rând, a fost abordată tema subvenţiilor, unde ministrul Agriculturii a precizat că APIA, începând din 16 octombrie a.c., va face tot posibilul ca din plăţile directe să acorde un avans de 79 euro/ha.

Având în vedere situaţia actuală, când mulţi agricultori şi-au stocat producţia, pentru că preţurile sunt nemulţumitoare, şi fără ca aceştia să fie nevoiţi să vândă recolta, pentru că au nevoie de resurse financiare pentru demararea campaniei de toamnă, măsura de acordare a avansului este binevenită. Suma totală alocată de minister este de 792 milioane de euro. În aceeaşi perioadă, se va acorda avans pentru Axa 2, plăţi ce se vor efectua până în luna decembrie, iar valoarea totală alocată de instituţie este de 718 milioane de euro. „La solicitarea multor fermieri din sectorul zootehnic, suntem pregătiţi să eliberăm adeverinţe şi pentru crescătorii de bovine şi ovine. Plăţile pentru aceste sectoare se fac la începutul anului 2015, însă, prin convenţiile încheiate cu băncile, fermierii pot accesa credite pe baza acestor adeverinţe, credite de 300 de lei per cap la bovine şi de 28 de lei pentru ovine”, a afirmat dl Constantin.

Plăţile pentru toate măsurile amintite se vor efectua după ce APIA 14 Octombrie 2014

finalizează controlul din teren.

Ministrul Agriculturii a dorit să sublinieze importanţa găsirii de noi pieţe de desfacere, având în vedere problemele generate de boala limbii albastre, care a afectat multe sectoare, în principal pe cel de ovine, care înregistra un export important de animale vii, realizat cu precădere în ţările arabe.

Totodată, au fost abordate şi subiecte de interes pentru agricultori, cum ar fi ajutoarele complementare, simplificarea procedurilor pentru acordarea plăţilor directe. Astfel, conform declaraţiilor ministrului, statul va subvenţiona şi anul următor creşterea accizei la motorină pentru agricultură. „Avem acordul politic să introducem şi pentru anul 2015 sprijin pentru motorină; asta înseamnă o hotărâre de Guvern în săptămânile următoare, prin care alocăm sprijinul pentru trimestrul IV şi

pentru primele trimestre din 2015, toate fiind plătite din bugetul anului viitor.”

Creşterea productivităţii

Privitor la producţiile agricole realizate, ministrul Agriculturii a precizat că anul acesta a fost, sub acest aspect, unul mai bun decât 2013, iar cele realizate la culturile de toamnă ar fi fost mai mari dacă precipitaţiile căzute nu diminuau productivitatea.

La grâu, în lunile mai-iunie se estima o producţie de peste 8 milioane de tone, însă la final s-a înregistrat o cantitate de 7,37 milioane de tone. „La rapiţă am obţinut cea mai bună producţie din istoria României. Cultura a fost introdusă în anii ’70, apoi suprafeţele au crescut şi am ajuns în acest an la o producţie record, dar nu la potenţialul maxim. Am obţinut o producţie de 1.089.000 de tone, cu o producţie medie

www.agrimedia.ro

de 2,57 t/ha. Producţia, în ansamblu, este mare, dar şi la rapiţă, ca şi la alte culturi, mai avem nevoie de foarte multe lucruri, astfel încât să creştem randamentul la hectar.

La porumb este exemplul cel mai elocvent. România se află pe primele locuri în UE în privinţa producţiei şi a suprafeţei cultivate. La porumb, suntem pe primul loc, cu o suprafaţă de 2,5 milioane ha, dar din punct de vedere al randamentului suntem departe de primul loc. Anii trecuţi, producţia medie înregistrată a fost de 4-4,5 t/ha, în timp ce în Franţa se obţine peste 8 t/ha, iar în Belgia 11 t/ha.” În 2013, pentru prima dată după 20 de ani, balanţa comercială cu produse agroalimentare a României a fost pozitivă. Acest lucru însemnă că am exportat mai mult decât am importat şi, potrivit ministrului Agriculturii, şi în 2014 există premise ca aceasta să fie pozitivă. „În primele 6 luni din 2013, exportul avea o valoare de 1,8 mld. euro, iar în primele 6 luni din 2014 avem exporturi mai mari cu 200 milioane de euro.

Anul trecut, exporturile pe pieţele terţe, deci altele decât partenerul principal, şi anume piaţa Uniunii Europene, au crescut cu 75%. Trebuie identificate şi alte pieţe pentru produsele româneşti, pentru că preţurile pot fi cu mult mai nesatisfăcătoare dacă ne concentrăm doar pe o anumită piaţă.”

Accent pe integrarea producţiei

Conform ministrului Agriculturii, cei care vor depune proiecte pentru accesarea fondurilor europene pe viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) vor obţine punctaj suplimentar dacă integrează producţia agricolă şi aduc valoare adăugată. Noul PNDR a fost transmis Comisiei Europene, iar răspunsul final este aşteptat la sfârşitul acestui an. „România, chiar dacă nu are aprobat PNDR de către CE, a deschis, pe propria răspundere, anumite măsuri. Nu s-au depus atât de multe proiecte ca în trecut, pentru că fermierii au înţeles că viitorul program va aduce avantaje mult mai mari legate în principal de procentul nerambursabil. Dacă până acum pe Măsura 121 privind investiţiile în ferme procentul nerambursabil era de până la 70%, pe noul program poate să ajungă până la 90%.”

Fonduri pentru infrastructura secundară de irigaţii

„Aştept noul PNDR, în special din perspectiva a două măsuri. Prima se referă la investiţiile în mediul rural, pentru că avem nevoie să reducem decalajele dintre oraş şi sat, dar în egală măsură pentru investiţiile în infrastructura secundară de irigaţii. Trebuie să investim astfel încât să fim cât mai puţin dependenţi de vreme. În 2012, investiţiile contractate în infrastructura secundară de irigaţii erau în valoare de 25 milioane de euro, iar în 2014, prin realocare de la alte măsuri, acestea au crescut la 130 milioane de euro. Pentru viitorul program, suma alocată este de 370 milioane de euro, la care se adaugă şi contribuţia de la stat, ajungând astfel la 435 milioane de euro alocate în următorii ani pentru infrastructura secundară de irigaţii.

Mă bazez foarte tare pe Liga Asociaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru ca proiectele să fie pregătite şi sper ca la

www.agrimedia.ro

Octombrie 2014 15

începutul lui 2015 să le depună. Aceste fonduri sunt suficiente, probabil, pentru a reabilita toată infrastructura secundară de irigaţii, dar important este să avem proiectele pregătite. Sumele sunt 100% nerabursabile, iar diferenţa este că nu va mai fi doar 1 milion de euro alocat pentru organizaţii, ci se va aloca în funcţie de mărimea infrastructurii respective.

Dacă reuşim să depunem toate proiectele la începutul anului 2015, până la sfârşitul lui 2016 vom avea toată infrastructura secundară reabilitată.

Sigur că rămâne deschisă discuţia legată de infrastructura principală.

Cred că trebuie să facem mai mult, nu am avut posibilitatea să finanţăm din fondurile de coeziune sau din cele de dezvoltare regională, dar acum se pare că există o deschidere mai mare la CE. Depinde foarte mult atât de negocierile de acolo, cât şi de politica internă, pentru că aceste fonduri nu sunt la MADR.”

sprijin cuplat de 6.200 de euro în primul an per hectar, iar pentru solarii un sprijin de 3.000 euro/ha. Trebuie să sprijinim micii producători, astfel încât produsele româneşti să fie mai prezente pe piaţă.

Pe lângă sprijinul cuplat, pe PNDR, al doilea principiu de bază este acela de a folosi material genetic românesc. Cei care vor folosi material genetic românesc, fie că sunt din sectorul zootehnic, fie vegetal, vor primi punctaj suplimentar. În acest fel dorim să ajută producţia autohtonă şi cercetarea românească. Sper să avem acceptul CE privind acordarea de sprijin cuplat pentru cultura de soia, ce constă în alocarea unei sume suplimentare, la plata directă per hectar, de 325 euro.”

Sectorul laptelui

Acordarea de plăţi cuplate

Aceasta a fost o altă temă de discuţie abordată în cadrul conferinţei de presă. Potrivit dlui Constantin, 13% din fondurile alocate plăţilor directe se pot acorda anumitor sectoare deficitare, care au nevoie de sprijin pentru a se relansa.

Ministerul Agriculturii a identificat mai multe sectoare unde plăţile cuplate sunt necesare, însă acordarea lor se va face după aprobarea CE. „Dacă vom avea acceptul CE, din 2015 vom introduce pentru vaca pentru lapte un sprijin suplimentar de 250 de euro per cap de animal. Sigur că există anumite condiţii pentru exploataţiile cu capete între 10 şi 100 de capete. Încercăm să ajutăm acele exploataţii care produc din ce în ce mai mult pentru piaţă.

La vaca pentru carne, care nu a fost atât de mult ajutată, nivelul sprijinului a rămas de 435 de lei per cap de animal, dar va primi un sprijin suplimentar de 300 de euro per animal. Şi pentru ovine avem un sprijin suplimentar cu sprijin cuplat. Vorbim foarte mult despre faptul că avem în supermarketuri produse importate şi am spus de fiecare dată că România produce mai mult decât necesarul pe care îl avem.

Din păcate, nu suntem suficient de organizaţi, astfel încât să valorificăm în comun şi în mod constant. Viitorul PNDR vizează şi investiţiile în sere, unde limita de finanţare s-a mărit de la 1 milion la 3 milioane de euro. Cei 16 Octombrie 2014

care se vor asocia fie în producţie, fie în comercializare vor avea un punctaj suplimentar. Dincolo de aceasta, vrem să introducem, pentru că nu am avut până acum, un sprijin pentru horticultură.

Sprijinul cuplat pentru tomate destinate procesării este de 1.400 euro/ha, pentru castraveţi pentru procesare - 500 euro/ha. Pentru legumele din sere, un

Pe lângă plata cuplată pentru vaca pentru lapte, de la care se aşteaptă acceptul Comisiei Europene, în 2014 s-a introdus o măsură de sprijin pentru a ajuta acest sector, având în vedere faptul că din 2015 se elimină cotele de lapte. „În 2013 era o subvenţie unică, indiferent dacă era pentru vaca pentru carne sau lapte, de 500 lei/cap de animal. În 2014, se acordă o plată de 435 lei pentru vaca de carne, iar la cea pentru lapte se acordă un plus de 20 euro/tonă de lapte.

Producţia de lapte raportată de INS ca fiind realizată în primele 6 luni ale anului 2014 a crescut cu 11,7%. Importurile pe primele 6 luni s-au diminuat cu 7-8%.

Obiectivul nostru a fost ca fermierii să producă mai mult, să facă faţă competiţiei şi să reducem importurile de lapte. În privinţa bugetului de promovare destinat industriei alimentare, am promisiunea de la prim-ministrul Victor Ponta, că se va muta de la Ministerul Economiei la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.”

De asemenea, la eveniment a fost supusă dezbaterii şi posibilitatea scăderii TVA la alimente, dupa modelul deja aplicat în panificaţie. „Eu cred că, dacă vrem să ajutăm anumite sectoare, primul care trebuie ajutat în perioada următoare ar fi sectorul de carne. Acest lucru depinde de noul Guvern, de discuţiile care vor avea loc cu Fondul Monetar Internaţional. Este drept că bugetul pe 2015 va fi făcut în a doua parte a lunii noiembrie, atunci când probabil vom cunoaşte actualul Cabinet, pentru că ar fi incorect ca noi, actualul Cabinet, să facem un buget pentru viitorul Executiv”, a declarat ministrul Agriculturii, dl Daniel Constantin.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2014 17

La data de 9 octombrie a.c., s-a desfăşurat, pentru întâia oară la Bucureşti, conferinţa regională a celui de-al 7-lea Forum privind viitorul agriculturii (FFA), organizată de Organizaţia Europeană a Proprietarilor de Pământ (ELO), împreună cu Syngenta şi Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Forum despre intensificarea sustenabilă a producţiei agricole Tema principală a forumului a fost „Cum să producem eficient şi durabil, dar şi cum să comercializăm produsele agricole mult mai bine“, la care numeroşi invitaţi de renume au încercat să răspundă.

Moderator al evenimentului a fost deputatul Valeriu Steriu, membru în Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, un bun cunoscător al sectorului agricol românesc.

Forumul a cuprins trei secţiuni cu tematici diferite de dezbatere, precum problemele agriculturii mondiale, schimbările climatice, negocierile Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) şi modul în care pot coexista competitivitatea şi protecţia mediului în agricultura românească.

Subiectele abordate au fost ample, a fost identificată o serie de provocări, printre care unele de ordin ecologic, financiar şi legislativ, care intervin asupra performanţei agricole şi cărora fermierii trebuie să le facă faţă, fără ca profitabilitatea afacerii lor să fie afectată.

Una dintre concluziile reieşite în urma discuţiilor a fost aceea că o agricultură competitivă şi performantă pe termen lung nu poate ignora problemele legate 18 Octombrie 2014

de mediul înconjurător. Fermierii vor politici care să-i sprijine în lupta cu efectele negative ale schimbărilor climatice, doresc sprijin pentru aplicarea măsurilor de agromediu, dar vor să le fie înlesnit şi accesul la inovaţie.

Pe parcursul forumului, în mai multe rânduri, a fost atins subiectul interzicerii plantelor modificate genetic la nivelul Uniunii Europene. Mai mulţi vorbitori, printre care agricultorii din cadrul LAPAR şi dl Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, au ridicat această problemă.

Franţa - SAF, a afirmat că singurul motiv care stă în faţa deciziei de a interzice cultivarea OMG pe teritoriul european este legat de etică şi nu de siguranţa alimentară sau protecţia mediului înconjurător. În opinia acestuia, agricultorii din UE sunt supuşi în activitatea lor mai multor restricţii, iar prin Politica Agricolă Comună se acordă instrumente compensatoare sau de sprijin, cu scopul de a se respecta, la nivelul spaţiului comunitar, un anumit model agricol european.

David King, fost director al departamentului de relaţii internaţionale din cadrul asociaţiei agricultorilor din

Un reprezentant al companiei DuPont Pioneer, respectiv dna Cristina Ciongă, a dorit să intervină şi a

www.agrimedia.ro

afirmat că decizia UE, de interzicere a OMG, nu este justificată pe baze ştiinţifice şi că, în momentul de faţă, nici o companie producătoare de seminţe nu mai este dispusă să investească în Europa din acest punct de vedere.

şi cu apicultorii, pentru a identifica adevăratele probleme cu care aceştia se confruntă. În alte părţi ale lumii, cum ar fi America de Sud şi de Nord, neonicotinoidele sunt folosite cu succes în agricultură“, a susţinut dl Perrein.

Fermierii români, prin vocea dlui Laurenţiu Baciu, preşedinte LAPAR, au solicitat ca deciziile politice care se iau, atât la nivel naţional, cât şi european, să nu le perturbe activitatea şi să fie consultaţi înainte ca ele să fie puse în practică. „Prin intermediul organizaţiei europene ELO, al cărei membru suntem de aproape un an, dorim să facem un lobby mai puternic asupra factorilor de decizie de la Bruxelles, care să ţină seama de specificul agricol al fiecărei ţări membre. Au fost luate anumite hotărâri la nivel european, însă noi nu am fost consultaţi şi, de multe ori, aceste decizii au venit ca un bumerang asupra agricultorilor români“, a afirmat dl Baciu.

Pentru ca agricultura românească să performeze, preşedintele LAPAR i-a solicitat ministrului Agriculturii ca fondurile europene alocate prin noul PNDR să fie mai bine direcţionate spre acele sectoare considerate prioritare, care pot să aducă plus valoare.

Mai multă cunoaştere la hectar

Un alt fermier care a luat cuvântul a fost dl Arnaud Perrein, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din Regiunea Sud a României (APPRS), care a spus că, de-a lungul timpului, prin deciziile luate la Bruxelles, agricultorilor europeni le-au fost impuse anumite restricţii, cum ar fi cultivarea soiei modificate genetic şi folosirea anumitor substanţe chimice, precum atrazin, carbofuran etc.

O nouă decizie a CE, care afectează activitatea agricolă din România, luând în considerare problematicile acesteia, este cea legată de interzicerea utilizării neonicotinoidelor în tratamentul seminţelor, pe motiv că afectează sănătatea albinelor. „Noi înregistrăm pagube imense dacă nu folosim aceste produse, iar UE a înţeles acest lucru şi ne-a acordat acea clauză de salvgardare pentru o anumită perioadă de timp, însă ce se va întâmpla la primăvară?

Nu cred că este corect să cerşim acest drept pe care îl avem.

Consider că soluţia este aceea de a comunica mai bine şi de a vorbi

www.agrimedia.ro

În discursul său, dl Thierry de l’Escaille, secretar general al ELO, a pledat pentru furnizarea de alimente accesibile şi pentru mai multă „cunoaştere la hectar“.

Potrivit acestuia, investiţiile în exploataţiile agricole, aplicarea tehnologiilor inovatoare şi dezvoltarea infrastucturii sunt unele dintre elementele esenţiale pentru viitor.

Afacerile agricole trebuie să rămână profitabile, ca să poată demara o serie de investiţii şi în scopul protecţiei mediului înconjurător. „Dacă nu vom fi profitabili, atunci nici de mediu nu vom putea avea grijă.“ Privitor la Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), reprezentantul ELO a subliniat importanţa acestuia prin faptul că, dacă va putea fi implementat, economia europeană se va îmbunătăţi cu 1%.

Unul dintre aspectele asupra căruia discuţiile încă stăruie se referă la organismele modificate genetic (OMG). „Trebuie să recunoaştem că există acest model de producţie, al cultivării plantelor modificate genetic, iar Europa ar trebui să dea dovadă de maturitate şi să aibă o deschidere mai mare spre acestea“, a susţinut dl l’Escaille.

Pe măsură ce populaţia lumii va cunoaşte o creştere demografică substanţială, iar unele studii prezic că până în 2050 vom număra 11 miliarde de oameni, agricultura va suferi unele schimbări, dictate, în principal, de

cererea şi oferta de pe piaţa mondială. „Există tendinţa dezvoltării unei noi pături de mijloc în societatea globală, care va ajunge la circa 3 miliarde de oameni, iar aceasta va putea fi considerată un debuşeu pentru producătorii europeni.“ Schimbările din sector vor fi impuse şi de schimbările climatice, care ne vor orienta mai mult spre producerea şi utilizarea energiilor regenerabile. „Soluţiile pe care le vom găsi la nivel european trebuie să fie adaptate problemelor globale, iar fermierii trebuie să facă parte din acest proces decizional“, a afirmat secretarul general al ELO.

Creşterea producţiei un obiectiv comun

În cadrul forumului privind viitorul agriculturii, dl Mark Titterington, director corporate affairs EAME din cadrul Syngenta, a prezentat concluziile unui studiu realizat de companie, în care au fost intervievaţi peste 7.000 de oameni la nivel mondial, pentru a răspunde la întrebarea „de ce anume este nevoie pentru intensificarea durabilă a producţiei agricole“.

Studiul a reliefat opinii împărţite privitoare la acest subiect, regăsindu-se nevoia tehnologizării, accesului la apă, forţă de muncă şi disponibilitatea terenului agricol. „În fiecare secundă, pierdem echivalentul unui teren de fotbal din cauza degradării solului“, a spus dl Titterington.

Ancheta făcută de Syngenta a arătat şi faptul că, în opinia multor fermieri, guvernele sunt un element-cheie în intensificarea agriculturii. „Consider că este o vedere simplistă, deoarece guvernele pot crea un cadru prin care să ofere condiţii şi soluţii, însă

Octombrie 2014 19

în această problematică suntem cu toţii implicaţi, pornind de la fermieri, ONG-uri, companii. Trebuie să colaborăm şi împreună să găsim soluţii practice, cu impact real asupa intensificării producţiei agricole“, a susţinut acesta. În susţinerea acestui punct de vedere, dl Titterington a vorbit despre un program iniţiat de Syngenta, pentru a creşte producţia agricolă în diverse zone ale lumii, fără a se folosi resurse mai multe. „Contribuim la creşterea productivităţii agricole prin seminţele de calitate pe care le punem la dispoziţia fermierilor, prin produsele inovative pe care le lansăm, dar şi prin consilierea agricolă acordată fermierilor“, a afirmat reprezentantul companiei.

unor standarde de performanţă. Nu poate exista o agricultură fără o protecţie a mediului înconjurător şi nici un mediu sănătos fără o agricultură dezvoltată“, a susţinut dl Constantin.

Valeriu Steriu

Agricultura şi mediu

În cea de-a treia secţiune, cu tema „Cum pot coexista competitivitatea agricolă şi protecţia mediului înconjurător“, dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a susţinut că ambele concepte au existat simultan în agricultura românească şi că mediul nu a fost afectat de-a lungul ultimilor 50 de ani de activitatea agricolă. „România nu foloseşte decât jumătate din cantităţile de îngrăşăminte chimice care se aplică în Ungaria şi Polonia sau chiar 25% din ceea ce se foloseşte în ţările mai dezvoltate, Olanda sau Spania. În cifre absolute, cantitatea de îngrăşăminte chimice folosită a fost de 491.000 de tone, din care azotoase - 344.000 de tone, fosfatice - 113.000 de tone şi potasice - 33.000 de tone. Faţă de media UE, a celor 15 ţări mai vechi membre, suntem la jumătate în ceea ce priveşte cantitatea folosită. În plus, de când suntem stat membru al UE, fermierii s-au dotat şi au adoptat tehnologii care nu au fost dăunătoare mediului.

Totodată, ne-am adaptat cu noul PNDR şi peste 30% din viitoarea alocare va fi destinată măsurilor de mediu. (...) În agricultură, costurile legate de mediu reduc, de principiu, competitivitatea.

Soluţia pe care o vedem în acest sens este aceea de a interveni public, prin anumite pârghii pe care le avem la dispoziţie. În primul rând, prin acordarea de subvenţii, finanţări nerambursabile, prin informare şi conştientizare, facilitarea accesului la instrumentele financiare, măsuri de stimulare a asocierii, măsuri fiscale şi introducerea

Laurenţiu BACIU

Daniel constantin

Includerea aspectelor de mediu în activitatea economică

Comisarul european pentru agricultură, dl Dacian Cioloş, a afirmat că aspectele de mediu trebuie încadrate în logica economică a producţiei agricole şi că, spre deosebire de anii din urmă, când legislaţia impunea respectarea acestora, fiind văzute astfel mai mult ca nişte constrângeri, astăzi există politici agricole europene care susţin financiar eforturile voluntare pe care unii agricultori doresc să le facă în vederea protecţiei mediului. În plus, fermierii sunt încurajaţi să includă elemente de protecţia mediului în activitatea agricolă, deoarece şi societatea a devenit mai preocupată de modul în care se produc alimentele, de calitatea lor, de gestiunea resurselor naturale etc.

Această înglobare a părţii de mediu trebuie văzută şi prin prisma creşterii competitivităţii agricole. „În agricultură vorbim de resurse de producţie care sunt vii, solul, plantele sunt materie vie şi aceste chestiuni de protecţie a mediului dau, de fapt, şi direcţia competitivităţii economice în agricultură.

Dacă nu ţinem seama de aceste aspecte, riscăm să pierdem pe termen lung competitivitatea şi performanţa economică”, a spus oficialul european.

Tocmai pentru a evita aceste riscuri, la nivel european, în noua Politică Agricolă Comună, sunt prevăzute anumite practici prietenoase cu mediul, pe care fermierii le pot aplica şi pentru care primesc sprijin financiar. În opinia dlui Cioloş, aplicarea măsurilor de agromediu la scara întregii Uniuni Europene va aduce beneficii cuantificabile, care ne vor permite să avem o agricultură mai performantă. Preocuparea pentru durabilitatea producţiei agricole sub aspectul protecţiei mediului şi al calităţii produselor se află şi pe agenda altor ţări din lume. „Sper ca în acest domeniu, UE să fie un pionier”, a afirmat comisarul Dacian Cioloş.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

20 Octombrie 2014

Mark Titterington

www.agrimedia.ro

Octombrie 2014 21

Schimbări în cadrul Pioneer Hi-Bred România Începând cu data de 15 septembrie 2014, în cadrul Pioneer Hi-Bred România SRL au avut loc schimbări organizaţionale, generate în principal de dinamica şi evoluţia pieţei de seminţe din Europa Centrală şi de Est, dar şi de obiectivelecheie pe care compania doreşte să le dezvolte în perioada următoare.

La acea dată, dl Jean Ionescu a fost numit director naţional de vânzări

Pioneer Hi-Bred România, coordonând întreaga activitate comercială a companiei, iar dl Sevastian Proca a fost numit national sales effectiveness manager şi va coordona activitatea de organizare şi dezvoltare a echipei de vânzări companiei.

Marca Pioneer este asociată cu noţiunea de calitate excepţională. În anii trecuţi, tot mai mulţi fermieri au putut observa

că angajaţii Pioneer oferă întotdeauna o mână de ajutor fermierilor români în toate fazele derulării verigilor tehnologice.

Specialiştii Pioneer au ca sarcină principală consilierea fermierilor în toate problemele specifice.

Serviciul de deservire al clienţilor cuprinde toate activităţile firmei, care asigură fermierului o mai bună informare, ce se materializează ulterior în cele mai bune rezultate.

Măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol La data de 30 septembrie 2014, a fost adoptat de către Camera Deputaţilor proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, promovat la iniţiativa Ministerului Agriculturii. Legea stabileşte măsurile de reglementare a modului de desfăşurare a activităţilor economice, de valorificare a produselor agricole proprii de către producătorii agricoli persoane fizice şi de comercializare a acestora. Precizăm că Guvernul României a avizat legea pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol în cursul lunii decembrie 2013. „Salut faptul că, după o dezbatere amplă, timp de aproape un an, acest proiect a fost adoptat de Parlament.

Am convingerea că în acest fel vom da posibilitatea celor care sunt cu adevărat producători în România să-şi poată comercializa, în mod direct, în pieţele existente la nivelul oraşelor, produsele pe care le obţin“, a declarat Daniel Constantin, viceprim-ministru, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Proiectul de lege schimbă în totalitate sistemul prin care producătorii agricoli persoane fizice valorifică produsele proprii în pieţele agroalimentare.

22 Octombrie 2014

În fapt, actualele certificate de producător vor fi înlocuite prin atestatul de producător şi carnetul de comercializare a produselor, astfel: - atestatul de producător reprezintă documentul care confirmă persoanei fizice care desfăşoară o activitate economică în sectorul agricol calitatea de producător agricol; - carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol reprezintă documentul utilizat de persoana fizică care deţine atestat de producător, precum şi de soţul/soţia, rude/afini de gradul I, după caz, pentru exercitarea actului de comerţ cu ridicata sau comerţ cu amănuntul al produselor agricole obţinute în ferma/gospodăria proprie.

Atestatul de producător se emite cu avizul consultativ al structurilor asociative profesionale/patronale/ sindicale din agricultură, constituite conform legii şi organizate la nivel judeţean/regional/naţional, care se înregistrează în acest scop la primării.

Carnetul de comercializare îndeplineşte un dublu rol: de document emis de vânzător care însoţeşte marfa comercializată, dar şi de document care însoţeşte marfa pe perioada transportului de la locul de păstrare

la locul de comercializare.

De asemenea, carnetul de comercializare asigură fluxul informaţional necesar privind structura sortimentală/ cantitativă a produselor valorificate, locul de producere şi destinaţia acestora. Carnetul de comercializare înlocuieşte borderourile de achiziţie, a căror utilizare reprezintă în prezent un canal semnificativ de evaziune fiscală, în special în comerţul cu produse agricole materie primă. În acest fel, se creează premise pentru ca producţia realizată de micii producători să fie valorificată în condiţii civilizate, să asigure atât venituri corecte pentru producători, cât şi informaţii complete asupra provenienţei mărfurilor şi preţuri corecte la consumatorul final. În cadrul structurilor de comercializare cu ridicata sau cu amănuntul este obligatorie organizarea de spaţii de vânzare distincte, care sunt rezervate în exclusivitate producătorilor agricoli persoane fizice deţinătoare a unui atestat de producător şi a unui carnet de comercializare, pentru valorificarea produselor din sectorul agricol obţinute din gospodăria/ferma proprie.

Procentul de alocare a spaţiilor de vânzare este de minimum 40% din totalul spaţiilor de vânzare existente.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2014 23

Eliminarea de anul viitor a cotei de lapte va duce la ieftinirea laptelui la raft şi îi va afecta pe crescătorii de animale care nu s-au pregătit pentru acest moment, a declarat, în cadrul unui interviu pe care ni l-a acordat, deputatul Valeriu Steriu, membru în Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaţilor.

Provocări ridicate de eliminarea cotei de lapte Dispariţia cotei de lapte din 2015 poate afecta mulţi fermieri care nu au înţeles necesitatea de a investi sau nu au avut posibilitatea de a căuta soluţii pentru a produce lapte mai ieftin. Sunt alţi crescători care au înţeles această provocare, care s-au adaptat şi apreciază că, prin faptul că suntem membri UE, au subvenţii mai mari şi au făcut investiţii în utilaje sau genetică, însă, din păcate, fermierii din sectorul laptelui sunt majoritatea fermieri de peste 65 de ani, îmbătrâniţi, cu un potenţial de dezvoltare scăzut, pe un segment recunoscut ca fiind cel mai complex.

De aceea, se întrevedea de câţiva ani necesitatea unei consultanţe agricole care să vină spre fermieri cu soluţii.

Ministerul Agriculturii a îndreptat foarte mulţi bani către fermele de familie, iar acesta este un model de succes, cu condiţia să fie promovat permanent - în mass-media, în întâlniri sau în vizitarea fermelor de succes, prin explicarea modului în care succesul a fost obţinut.

Aşadar, eliminarea cotei de lapte va avea impact, însă nu va fi devastator, cum se prezice.

24 Octombrie 2014

Procesatorii au înţeles că scăderea şi creşterea preţurilor din ultimii ani nu sunt benefice partenerilor-fermieri, dar fără un parteneriat stabil cu fermierii competitivi alături pot apărea probleme economice reale. Procesatorii au devenit prudenţi şi au învăţat să ţină aproape cel puţin fermierii competitivi.

Dar acest lucru nu înseamnă că nu vom avea, din păcate, importuri de lapte din alte ţări. Laptele este un produs perisabil, care se deteriorează dacă este transportat pe distanţe lungi. Nu vom putea vedea pe piaţa internă lapte adus, de exemplu, din

Portugalia. Laptele crud şi răcit poate fi păstrat maximum 24 de ore. În privinţa producţiei actuale de lapte livrate procesatorilor, aceasta este în scădere. Aici există două aspecte: fermele mari produc şi vând mai mult, în timp ce fermele mici dispar, iar dispariţia acestora contează mai mult în volumul producţiei. Pe de altă parte, fabricile procesează mai mult pentru că importă mai multă materie primă.

Există fermieri care s-au reprofilat şi au trecut la creşterea vacilor pentru carne. Această activitate poate fi o soluţie viabilă în actualul mod de hrănire a populaţiei.

Investitorii străini predomină industria

Nu toate fabricile procesatoare de produse lactate au reuşit să supravieţuiască, chiar dacă au accesat fonduri pre- sau postaderare. Multe au intrat în insolvenţă sau au oprit procesarea. Cele care au rămas au, în mare parte, capital străin şi aici este un mare minus pentru industria laptelui din România, care nu mai are antreprenori români cu potenţial.

www.agrimedia.ro

Lapte ieftin pentru consumatori

Sunt convins că pentru consumatori eliminarea cotei de lapte este un lucru bun. De când România a intrat în Uniunea Europeană produsele din lapte nu au mai avut creşteri mari de preţuri şi au devenit mai sigure. Sănătatea generală a populaţiei s-a îmbunătăţit, dacă luăm în calcul statisticile privind toxiinfecţiile alimentare înainte şi după aderare. Totodată, oferta de produse lactate s-a diversificat.

Piaţa laptelui din România este evaluată la aproximativ 1 miliard de euro anual, cu o variaţie de plus sau minus 5%. Se vând din ce în ce mai mult deserturile, produsele sofisticate, şi asta datorită dezvoltării foarte mult a retailului.

Noile obiceiuri ale familiilor au făcut să crească anual procentul de produse procesate cu circa 10%, în detrimentul produselor primare achiziţionate.

www.agrimedia.ro

Un lucru îmbucurător pentru sănătatea populaţiei este faptul că s-a redus foarte mult autoconsumul şi mai ales vânzarea de lapte la PET în pieţele agroalimentare.

Ca parlamentar, împreună cu un grup de colegi, am depus un proiect, pentru discuţie în Senat şi Camera Deputaţilor, de scădere a TVA la produsele perisabile, în special la lapte, fructe şi legume. În acest fel, preţurile produselor proaspete ar putea scade semnificativ.

Avantaje ale aderării la UE

În opinia mea, aderarea la Uniunea Europeană a fost un lucru bun, nu doar pentru consumatori, dar şi prin locurile de muncă create şi investiţiile demarate cu fonduri europene. Cu bani europeni, de exemplu, este implementat în şcoli programul „Laptele şi Cornul“.

Sunt multe aspecte pe care nu le vedem în mod direct, însă ele conduc, aşa cum am mai zis, la crearea de locuri de muncă suplimentare, dar şi la dorinţa antreprenorială de manifestare.

Există din ce în ce mai mulţi tineri care vor să acceseze fonduri europene

şi acesta este un lucru îmbucurător, cunoscut fiind faptul ca fermierii din agricultura europeană, implicit din cea românească, sunt îmbătrâniţi.

Fermierii au accesat fonduri europene şi le folosesc, în cele mai multe situaţii, în mod corect. Spun aceasta având în vedere că astăzi sunt foarte multe blocaje la nivelul unor agenţii de plăţi, care cer înapoi fondurile accesate de beneficiari. Cred că înainte de toate, fermierii trebuie priviţi ca nişte parteneri, cu încredere, până la proba contrarie, şi nu invers, cum se întâmplă, din păcate, de multe ori...

Ei primesc fonduri europene, le folosesc de cele mai multe ori corect sau în cel mai rău caz greşesc, dar nu cu intenţie. Returnările de fonduri au un impact negativ, iar în mass-media este prezentat mai degrabă un proiect care a dat greş decât 1.000 de proiecte de succes. Iar cei care intenţionau să acceseze fonduri europene încep să ezite. Prin fondurile europene s-au creat locuri de muncă, care s-ar pierde în cazul returnării brutale, iar noi ca ţară nu ne putem permite acest lucru.

Octombrie 2014 25

Ana MUSTĂŢEA

Exportul de produse lactate a crescut până la 50 de milioane de euro în acest an, iar tendinţa este în continuare de creştere.

KWS Seminţe, unul dintre cei mai importanţi jucători mondiali din domeniul seminţelor din agricultură, lansează, în calitate de partener, cea mai mare centrală de producere a energiei electrice pe bază de biomasă din România.

Hibrizii KWS - adaptaţi pentru producţia de biogaz Centrala de Cogenerare pe Biogaz obţinut din biomasă din comuna Moara, sat Vornicenii Mici, judeţul Suceava, utilizează combustibil biogaz obţinut din fermentarea culturilor energetice - porumb şi a deşeurilor din agricultură (zootehnie). Trei megawaţi de energie electrică produsă de cele două module de cogenerare sunt livraţi în sistemul energetic naţional, iar energia termică rezultată este folosită în procesul tehnologic de obţinere a biogazului şi pentru încălzirea clădirilor aferente staţiei de biogaz.

KWS Seminţe, în calitate de partener, susţine activ buna funcţionare a centralei, prin furnizarea materiei prime destinate producerii de biomasă: 700 hectare de teren sunt cultivate cu hibrizii de porumb KWS - Mikado, KWS 3381 şi Kalimnos.

Mikado este unul dintre cei doi hibrizi de porumb de înaltă performanţă, cu potenţial excelent pentru producţia de biogaz, aflaţi în portofoliul de produse KWS Seminţe.

Mikado (FAO 550) este un hibrid competitiv din grupa hibrizilor tardivi, cu o productivitate impresionantă. Mikado este ideal pentru producţia de biogaz datorită înălţimii sale ridicate, din care rezultă o masă vegetală mare, ce permite extragerea unei cantităţi optime de metan. Având în vedere producţiile de peste 100 de tone de masă verde la hectar pe care le oferă Mikado, utilizarea 26 Octombrie 2014

acestuia în producţia de biogaz este o alegere foarte potrivită. Cel de-al doilea hibrid, Balasco (FAO 420), deţine aceleaşi avantaje ca şi Mikado şi oferă peste 70 de tone de masă verde la hectar, atunci când este recoltat în varianta timpurie. „Parteneriatul dintre KWS Seminţe şi TEB susţine evoluţia - unul dintre atributele pe care compania noastră pune accentul, şi răspunde totodată celei mai mari provocări KWS: aceea de a fi mereu cu un pas înainte în întâmpinarea cerinţelor pieţei, prin dezvoltarea unui portofoliu de produse adaptat permanent nevoilor consumatorilor noştri“, a declarat Doriana Niţu, country manager KWS Seminţe.

Noua Centrală de Cogenerare este înfiinţată de Total Energy Business - TEB, organizaţie specializată în furnizarea de echipamente energetice, în parteneriat cu Lucosdiov Consulting - companie specializată în comercializarea de cereale şi creşterea animalelor. Proiectul, inaugurat în cadrul unui eveniment desfăşurat între 9 şi 10 octombrie 2014, reprezintă o investiţie de 6,3 milioane de euro, proveniţi exclusiv din surse private. „Porumbul reprezintă principala cultură utilizată în Europa pentru producţia de biogaz. Producătorii folosesc în special porumbul pentru siloz în acest scop, datorită producţiei sale medii, uniformităţii şi productivităţii sale de metan. Costul

biometanului, raportat doar la costul de producţie şi de condiţionare al culturilor energetice, se situează la nivelul cel mai mic în cazul porumbului pentru siloz, respectiv la 6 eurocenţi/mc de biometan, faţă de alte culturi. Porumbul de siloz permite obţinerea eficientă a biogazului la un cost mai mic, în paralel cu utilizarea unor suprafeţe agricole mai mici“, a explicat Ovidiu Prodaniuc, administratorul Lucosdiov Consulting.

KWS Seminţe, subsidiară a Grupului german KWS, se află în topul primelor trei companii multinaţionale din domeniul seminţelor din agricultură în Romania, cu o cotă de piaţă în creştere de 13% din piaţa seminţelor certificate. Compania este activă pe piaţa din România din anul 2002, bucurându-se în prezent de o echipă motivată şi profesionistă, care a crescut în 12 ani la peste 100 de angajaţi.

Cu o prezenţă remarcabilă în peste 70 de ţări din lume, KWS pune accentul pe cercetare, evoluţie şi performanţă, utilizând vasta experienţă în domeniul ameliorării. Astfel, KWS s-a dovedit întotdeauna a fi un partener apropiat şi de încredere al fermierului de pretutindeni.

De peste 150 de ani, compania KWS îşi aduce permanenta contribuţie la susţinerea fiecărui fermier cu soluţii inovative şi personalizate pentru recolte performante, profitabile, independenţă şi prosperitate pe termen lung.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2014 27

Cooperative cu recunoaştere internaţională

Ana MUSTĂŢEA

La data de 14 octombrie a.c., în cadrul întâlnirii lunare a membrilor din Camera Franceză de Comerţ, Industrie şi Agricultură din România (CCIFER), a avut loc prezentarea a două modele de cooperative de succes, respectiv Euralis şi Limagrain, care, de-a lungul timpului, au evoluat, şi-au diversificat activitatea şi au devenit companii cu renume la nivel internaţional.

Ambele cooperative franceze au o istorie îndelungată, de peste 70 de ani, ale căror intenţii iniţiale au fost acelea de a strânge laolaltă agricultorii, în scopul valorificării producţiei. În prezent, la activitatea agricolă s-au adăugat şi cele conexe, au performat şi au căpătat recunoaştere atât pe plan naţional, european, cât şi mondial.

Prezentarea companiei Euralis a fost realizată de dl Florin Constantin, executive manager SE Europe Business Unit Euralis Semences, care a trecut în revistă anii care au marcat în mod pozitiv procesul de dezvoltare al acesteia.

Astfel, în anul 1936, fermierii din sud-vestul Franţei se unesc pentru a-şi vinde producţia agricolă şi înfiinţează cooperativa Euralis. În anii ’50 se remarcă în activitatea de cercetare din domeniul seminţei, devenind pionieri în dezvoltarea varietăţilor hibride de porumb. În anul 1975 începe colaborarea cu General Mills şi Bonduelle, în vederea consumului de porumb dulce în Europa, iar în 1994 pune în practică planul de diversificare a activităţii, debutând în sectorul agroalimentar cu produsul foie gras, şi achiziţionează companiile Montfort, Rougié şi Jean Stalaven. Astăzi, Euralis este cel mai mare producător de foie gras din lume, având fabrici în multe ţări, precum Canada, China, Bulgaria etc. „Ne mândrim cu brandul Rougié, care este cel mai prestigios din lume“, a afirmat dl Constantin. În anul 2007, implementează activitatea Diviziei de Seminţe în Ucraina şi deschide o fabrică Rougié în China. În România, compania a fost prezentă încă de la începutul anilor 2000, prin marca şi gama de seminţe Rustica, iar în 2009 îşi deschide propria

filială de promovare şi comercializare de seminţe, cu sediul la Bucureşti.

Compania Euralis cuprinde patru divizii: agricultură, alimentară, seminţe şi cea de investiţii şi dezvoltare. Polul agricol este cel care serveşte fermierii constituiţi în cooperativă, care numără 12.000 de membri. În Europa, Euralis este cel mai mare operator de porumb boabe, producând peste 1 milion de tone anual. Cifra de afacere înregistrată de divizia de agricultură este de peste 600 de milioane de euro, iar per total activitatea companiei este de 1,5 mld. euro. „Pentru anul 2020 ne-am fixat obiectivul de a atinge o cifră de afacere de 2 mld. euro. Suntem o companie mare şi lideri în multe domenii“, a spus dl Constantin. În programe de cercetare şi ameliorare a seminţelor, Euralis investeşte circa 15% din cifra de afacere. În Europa, Euralis deţine trei uzine de ultimă generaţie de procesare şi condiţionare seminţe. Divizia de seminţe, sub marca Euralis Semences, este unul dintre liderii europeni şi pune la dispoziţia fermierilor seminţe cu valoare genetică ridicată de porumb, floarea-soarelui, rapiţă şi sorg.

Ionuţ Lăpădătescu, country manager Limagrain România, a prezentat istoricul companiei, precizând că aceasta a fost la debut o cooperativă şi că astăzi numără 2.000 de fermieri. Limagrain a fost fondată în anul 1942, în Masivul Central Francez, în regiunea Auvergne.

Cuprinde mai multe divizii, printre care cea de seminţe pentru cultura mare, seminţe de legume, produse pentru grădinărit, produse de patiserie şi

Florin Constantin

brutărie specifice bucătăriei franceze, ingredienţi cerealieri, unde se plasează pe locul I la nivel european. A devenit o companie internaţională, care ocupă o poziţie foarte bună în clasamentul mondial al firmelor producătoare de seminţe. Mai precis, ocupă locul 4 în lume şi locul 2 la seminţe de legume. „Suntem singura companie cu statut de cooperativă aflată în topul mondial al firmelor producătoare de seminţe“, a spus dl Lăpădătescu. În Europa, Limagrain este lider la seminţe de cereale păioase şi la produsele pentru grădinărit. Are o cifră de afacere de aproximativ 2 mld. euro, peste 8.600 de angajaţi, subsidiare în 41 de ţări şi vânzări în peste 140 de ţări. „Anual, 13% din cifra de afacere este investită în cercetare“, a afirmat reprezentatul companiei.

Pe piaţa din România, compania Limagrain a pătruns în anul 2001, iar astăzi oferă fermierilor români o paletă largă de produse, respectiv seminţe de porumb, floarea-soarelui, rapiţă, orz şi mazăre. În cadrul evenimentului, invitaţii au avut ocazia să deguste foie gras Diamant Noir şi magret canard fumé Rougié oferite de Euralis şi vinuri franţuzeşti Saint Verny oferite de Limagrain, produse care fac parte din portofoliul celor două cooperative.

www.agrimedia.ro

28 Octombrie 2014

Ionuţ Lăpădătescu

www.agrimedia.ro

Octombrie 2014 29

În România se întâlnesc numeroase tipuri climatice, tipuri de soluri şi asociaţii vegetale. De ce pe un teritoriu relativ restrâns condiţiile biopedoclimatice sunt atât de diferite? Aceasta se datorează în primul rând poziţiei geografice a României, situată în partea de sud-est a Europei Centrale, la răscrucea acţiunii a patru centre de mare şi mică presiune, ce se formează cu regularitate departe de graniţele României. În al doilea rând, se datorează lanţului Carpatic, o zonă rece, cu poziţie centrală, care modifică influenţa acestor factori climatici.

Plantele agricole indicate a fi cultivate în zona de stepă şi gruparea lor în asolament Stepa sud-estică şi sudică este o zonă cerealieră, proprie în special pentru grâu şi porumb. Grâul de toamnă reprezintă o specie adaptată la condiţiile ecologice de stepă: răsare, creşte şi se dezvoltă folosind umiditatea de toamnă, iarnă, umiditatea din topirea zăpezii, iar în perioada fructificării folosind precipitaţiile din lunile mai-iunie. Se întâmplă adesea să intervină o perioadă de secetă, cu vânt cald şi evaporaţie puternică în timpul formării bobului. În acest caz, se naşte un dezechilibru între transpiraţie şi absorbţia apei din sol. Grâul de toamnă este mult mai bine adaptat zonelor de stepă decât grâul de primăvară, deoarece se coace devreme.

Aşa după cum prezintă I. Staicu, alături de grâu, planta proprie pentru stepa sudică este porumbul.

Porumbul foloseşte pentru germinaţie umiditatea acumulată din topirea zăpezii şi căldura proprie acestei zone.

Creşte şi se dezvoltă folosind epoca de ploi din mai, iunie şi începutul lunii iulie, iar căldura şi seceta de la sfârşitul verii şi începutul toamnei determină o maturitate normală, înlesneşte lucrările de recoltare. Dacă însă seceta de vară apare înainte de formarea bobului şi 30 Octombrie 2014

rezervele de apă din sol sunt mici sau dacă în timpul legatului apar valuri de căldură, recoltele de porumb scad.

Porumbul găseşte condiţiile favorabile de creştere şi dezvoltare pe cernoziomurile freatic umede şi pe solurile aluvionare din zona de stepă şi din lunca Dunării.

Porumbul găseşte cele mai favorabile condiţii de creştere şi dezvoltare pe solurile zonale de stepă în Banat.

Recoltele de grâu, porumb, floarea-soarelui, mazăre de pe suprafeţe mari, obţinute în ultimii ani, în cadrul staţiunilor de cercetare-dezvoltare agricolă sunt etalonul producţiilor care se pot obţine pe terenurile stepelor şi dau o imagine asupra posibilităţilor de producţie pentru fiecare plantă cultivată.

O altă cereală importantă pentru zona stepei sudice este orzul de toamnă.

Cultura orzului nu este însă sigură decât în sectoarele adăpostite sau în cele protejate de perdele forestiere, fiind sensibile la ger. Plantele degeră dacă nu sunt acoperite de un strat de zăpadă destul de gros. În zona stepei de vest, orzul de toamnă găseşte cele mai favorabile condiţii de creştere şi dezvoltare din România.

Dintre cereale, merită să fie extinsă

cultura sorgului şi îndeosebi a sorgului pitic. Sorgul este mai rezistent la secetă decât porumbul. Are un sistem radicular mai ramificat decât al porumbului, suportă mai bine reacţia alcalină a solului.

Din hibridarea sorgului pentru boabe cu iarbă de Sudan s-au obţinut hibrizi de sorg pentru furaj verde foarte productivi.

Planta industrială cea mai importantă şi cea mai propice a fi cultivată în stepa sudică este floarea-soarelui.

Ea găseşte condiţii favorabile în stepa din vest. Urmează apoi inul de ulei, a cărui suprafaţă cultivată începe să se extindă în stepa de sud şi în cea de sud-est a României.

Tutunul s-a adaptat, de asemenea, bine la condiţiile ecologice din stepă, prin alegerea varietăţilor şi soiurilor potrivite şi prin creare de forme noi, corespunzătoare condiţiilor pedoclimatice de stepă.

Mazărea găseşte în stepă condiţii de creştere şi dezvoltare destul de bune.

Plantele de nutreţ cele mai indicate pentru zona de stepă sudică sunt dintre leguminoase, lucerna şi parceta, iar dintre graminee, iarba de Sudan, sorgul. În stepa de vest, lucerna are producţii mari de sămânţă. Lucerna irigată se poate cosi de 4-5 ori, dând o producţie

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2014 31

mare de masă verde bogată în proteine, deci cu valoare alimentară superioară.

Iarba de Sudan s-a adaptat foarte bine la condiţiile pedoclimatice din stepa sudică a României. Ea cere căldură şi umiditate în perioada răsăritului, dar în fazele de vegetaţie este rezistentă la secetă.

Culturile duble, fără irigare, reuşesc numai dacă se cultivă o plantă de furaj toamna, care se recoltează devreme şi după ea urmează o altă plantă de furaj.

O succesiune foarte bună experimentată la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Mărculeşti - Ialomiţa a fost borceagul de toamnă, cosit pentru masă verde, după care a urmat sorgul pentru siloz sau iarba de Sudan.

Victor VĂTĂMANU

Gruparea plantelor în asolament în stepa sud-estică, sudică şi vestică

Gruparea plantelor în asolament urmăreşte folosirea echilibrată a umidităţii şi a substanţelor hrănitoare din sol, sporirea fertilităţii şi obţinerea unor recolte mari şi stabile.

Plantele principale, atât din punct de vedere al cerinţelor ecologice, cât şi din punct de vedere al necesităţilor economice sunt, în stepa sud-estică şi sudică, aşa cum s-a arătat anterior, grâul şi porumbul, cu predominanţa grâului, iar în stepa de vest, tot aceste plante, dar cu predominanţa porumbului. Restul de 30% trebuie ocupat de plante leguminoase amelioratoare, de cereale furajere, de alte plante furajere şi de plante ca: floareasoarelui, tutun, in pentru ulei, rapiţă etc. În măsura în care prin perfecţionarea metodelor agrotehnice şi crearea de soiuri mai productive va creşte producţia de grâu şi de porumb la unitatea de suprafaţă, proporţia ocupată de aceste plante în asolament va putea fi scăzută chiar până la 50%, pentru a se putea cultiva o mai mare proporţie de plante amelioratoare, de plante industriale şi furajere.

Problema ce trebuie rezolvată când se stabileşte asolamentul este să se asigure grâului şi porumbului plantele premergătoare cele mai potrivite.

Cele mai bune premergătoare pentru grâu în stepa sudică sunt plantele care părăsesc terenul devreme: borceagurile, rapiţă, mazărea, inul de ulei. Cum proporţia de leguminoase şi de alte plante bune premergătoare pentru grâu nu poate fi aceeaşi cu proporţia de grâu, este necesar să se cultive grâu şi după alte plante premergătoare mai puţin potrivite şi 32 Octombrie 2014

anume după porumb şi, uneori, chiar după el însuşi, timp de 1-2 ani. S-a stabilit, în urma cercetărilor efectuate, că porumbul îngrăşat cu gunoi de grajd, bine întreţinut, lipsit de buruieni şi recoltat devreme, devine o bună premergătoare pentru grâu.

După recoltare, se poate pregăti solul pentru grâu printr-o arătură sau discuire dublă şi o grăpare, iar semănatul se poate face pe suprafeţe mari, la timpul potrivit.

Cele mai bune premergătoare pentru cultura grâului de toamnă s-au dovedit a fi mazărea şi fasolea. După aceste plante leguminoase, s-au obţinut producţii mari de grâu: în condiţiile în care s-a făcut şi o aplicare corectă a îngrăşămintelor chimice, producţiile au crescut substanţial. Rezultate mai slabe s-au înregistrat când grâul a fost cultivat după porumbul pentru boabe nefertilizat; când s-au aplicat îngrăşăminte chimice şi organice, sporul de recoltă a fost destul de mare, proporţional cu celelalte variante.

Analizând datele experimentale putem aprecia că efectul mazării înregistrat la grâu nu a fost întrecut de efectul unor variante de îngrăşăminte chimice. De asemenea, se mai poate constata că aplicarea a 20 de tone de gunoi de grajd dă sporuri de recoltă mai mari decât unele variante de îngrăşăminte chimice.

Pentru porumb, cea mai bună plantă premergătoare este lucerna.

Plantele industriale urmează după cereale de toamnă sau după porumb; leguminoasele urmează după porumb, plante industriale sau cereale păioase.

Numărul plantelor care reuşesc foarte bine este mai mare în stepa de vest decât în stepa de sud-est şi sud, asolamentul este mai complex. Nu trebuie să se piardă din vedere că zona stepei de vest este cerealieră şi că proporţia cea mai mare în asolament trebuie să o ocupe porumbul şi grâul. Cum la grâu, şi îndeosebi la porumb, se obţin producţii foarte mari, care satisfac cerinţele zonale, proporţia acestor două plante în asolament poate fi redusă, spre a permite cultivarea pe suprafeţe mai mări a acelor plante care egalează în producţie grâul şi porumbul şi care sunt deopotrivă necesare economiei naţionale. Aceste plante sunt: orzul de toamnă, ovăzul, floarea-soarelui, cânepa, rapiţa, lucerna de furaj şi de sămânţă.

Se poate propune pentru zona stepei de vest un asolament cu următoarea succesiune: 1. mazăre, rapiţă; 2. grâu de toamnă + orz de toamnă; 3. porumb; 4.

grâu de toamnă; 5. porumb; 6. porumb + sfeclă de zahăr + floarea-soarelui + cânepă. În acest asolament este asigurată preponderenţa porumbului, care ocupă peste 35% din întreaga suprafaţă cultivată. Grâul ocupă o suprafaţă sub 30%. Se pot cultiva în proporţie mai mică şi celelalte plante: rapiţă, orzul de toamnă, sfecla de zahăr, floarea-soarelui, cânepa etc. În acest asolament trebuie aplicat gunoi de grajd cel puţin o dată la porumbul care urmează după grâul de toamnă. La celelalte plante se pot aplica îngrăşăminte chimice.

Plecând de la constatarea că în zona stepei de vest porumbul îşi găseşte cele mai favorabile condiţii de creştere şi dezvoltare din România, unităţile agricole din această zonă îşi îndreaptă justificat atenţia spre această plantă, căutând să o cultive pe suprafeţe mari, uneori, mergând chiar până la monocultură.

Această tendinţă este justificată din punct de vedere economic. Dar numai pentru primii 2-3 ani de cultivare. Există pericolul ca monocultura să-şi arate efectele defavorabile, cu deosebire prin extinderea bolilor, din care unele nu pot fi combătute cu substanţe chimice, ci numai prin aplicarea asolamentului.

Principiul economic just este ca fiecare unitate agricolă, fiecare fermier, să se specializeze în cultivarea unui număr mai restrâns de plante, cele mai corespunzătoare pentru condiţiile pedoclimatice în care se află unitatea sau proprietatea. În toate asolamentele agricole din zona de stepă nu trebuie să lipsească sola săritoare de lucernă sau sparceta. Este necesar ca să se asigure acestor plante o longevitate cât mai mare şi o producţie susţinută. Aceasta depinde, în primul rând, de modul cum este pregătit terenul şi de aprovizionarea cu apă în anul când se seamănă lucerna.

Cea mai bună pregătire a solului şi starea de umiditate optimă se realizează când planta premergătoare lucernei este rapiţa sau orzul de toamnă, plante care părăsesc terenul foarte devreme.

Anumite terenuri din stepa de sud-est afectate de eroziune trebuie înierbate permanent. De asemenea, izlazurile degradate prin păşunatul abuziv trebuie semănate cu un amestec de leguminoase şi graminee, menite să refacă valoarea furajeră a acestor suprafeţe care astăzi au o productivitate extrem de mică, sau să se cultive cu plante furajere anuale.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2014 33

Atât pregătirea seminţelor, cât şi producerea răsadurilor sunt, în opinia autorilor Victor Popescu şi Angela Popescu, deosebit de importante pentru că în cele mai multe cazuri de acestea depind reuşita culturilor şi obţinerea de producţii performante.

Pregătirea seminţelor şi a materiale necesare în producerea răsadurilor Seminţele folosite atât pentru producerea răsadurilor, cât şi pentru înfiinţarea culturilor trebuie să aibă o calitate corespunzătoare. Este bine ca procurarea seminţelor să se facă de la unităţi şi magazine autorizate, care au obligaţia de a vinde seminţe garantate, însoţite de buletin de analiza sau de câteva date privind însuşirile soiurilor pe care le oferă.

Seminţele de bună calitate trebuie să corespundă soiului dorit, să aibă puritate mare, să încolţească într-un procent cât mai mare (să aibă germinaţie bună) şi într-un timp scurt.

Principalele caracteristici ale seminţelor de legume sunt prezentate atât în lista de soiuri, cât şi în materialele de prezentare a fiecărei legume în parte.

Unii cultivatori îşi produc singuri o parte din seminţe în propria gospodărie sau folosesc seminţe rămase din anii anteriori. În aceste cazuri, trebuie să verifice dacă seminţele mai sunt bune pentru însămânţare, încercâdu-le, în principal, germinaţia. Aceasta se poate verifica cu uşurinţă în propria gospodărie. În acest scop se folosesc vase simple (farfurii întinse) în care se pune hârtie sugativă sau un strat subţire de vată.

34 Octombrie 2014

Pentru seminţele mari (castraveţi, pepeni, dovlecei) se poate pune un strat de nisip.

Hârtia, vata sau nisipul se umezesc, după care se aşază câte 100 de seminţe în fiecare vas. Pentru seminţele mici este bine să se aşeze câte 2-3 vase cu câte 100 de seminţe din acelaşi lot. Vasele se acoperă cu hârtie şi se ţin în camera de locuit, la temperatura optimă cerută de fiecare specie. Vasele trebuie udate periodic, astfel ca substratul pe care sunt aşezate seminţele să fie mereu umed.

După ce a trecut numărul de zile necesare pentru germinarea speciei, se numără seminţele încolţite. Deoarece au fost puse 100 de seminţe, numărul celor care au încolţit reprezintă facultatea germinativă exprimată în procente. Dacă avem mai multe vase, se face media acestora. Comparând datele obţinute cu cele din tabelele prezentate în descrierea soiului, ne putem da seama dacă seminţele probate sunt corespunzătoare pentru a fi semănate. Verificarea germinaţiei trebuie făcută din timp, pentru a avea posibilitatea procurării altor seminţe dacă este necesar.

Pentru a asigura puritatea seminţelor, în cazul cantităţilor mici nu se

pun probleme deosebite, deoarece acestea pot fi separate de impurităţi, alegându-le cu mâna. Trebuie acordată atenţie să nu se amestece seminţele, deoarece soiurile aceleiaşi specii nu se pot deosebi după seminţe, cu excepţia pepenilor verzi şi a fasolei. Înainte de semănat, seminţele trebuiesc supuse unor operaţii care au ca scop dezinfecţia şi grăbirea germinaţiei.

Dezinfecţia se poate face prin tratarea seminţelor cu diferite produse chimice sau cu căldură. Tratarea cu substanţe chimice se poate face prin prăfuire sau îmbăiere. Cel mai mult se foloseşte sulfatul de cupru (piatra vânătă). Se fac soluţii în concentraţie de 0,5% (5 grame la 1 litru de apă), folosindu-se vase de sticlă sau smălţuite. Seminţele se aşază în săculeţi de pânză rară, care se introduc în soluţie, unde se ţin un timp diferit, în funcţie de specie: 10 minute cele de tomate şi salată şi 15 minute cele de castraveţi, pepeni, ţelină, ardei şi vinete. Seminţele de ceapă se tratează cu soluţii mai concentrate de 1% (10 grame la 1 litru de apă), în care se ţin numai 10 minute. După tratare, seminţele se scot din săculeţi şi se

www.agrimedia.ro

întind ca să se zvânte, fără să se spele.

Sulfatul de cupru nu se recomandă la tratarea seminţelor de varză, gulie şi conopidă, deoarece le atacă şi îşi pierd germinaţia. Ele se dezinfectează numai cu apă caldă. La tomate se foloseşte şi sublimatul (1 gram la 3 litri de apă) în care seminţele se ţin 3-5 minute, după care se spală cu apă curată şi apoi se zvântă.

Tratarea cu căldură se face mai uşor, folosind apă caldă. Seminţele de tomate se ţin la 52-54 de grade Celsius, timp de o oră; cele de ardei, vinete şi varzoase la 50 de grade Celsius, timp de 30 de minute, iar cele de castraveţi şi pepeni la 35 de grade Celsius, timp de o oră. După tratament, seminţele se scot din săculeţi şi se întind într-un strat subţire pentru a se răci şi usca.

Umectarea se aplică în special seminţelor care încolţesc greu (ceapă, ardei, vinete), uşurându-le răsărirea, dar şi celorlalte specii. Pentru umectare, seminţele se pun în săculeţi de pânză rară şi se introduc în apă călduţă, unde se ţin un timp diferit: 48-60 de ore cele de ceapă, praz, ţelină; 24-48 de ore cele de ardei, vinete şi tomate; 12-20 de ore cele de castraveţi, pepeni, dovleci; 2-4 ore cele de varză, conopidă şi gulie. Seminţele care trebuie să se ţină mai mult de 24 de ore se scot o dată pe zi şi se aerisesc 10-15 minute. Încolţirea forţată este o continuare a lucrării de umectare, procedându-se astfel: după ce săculeţii se scot din apă, seminţele se mai ţin la căldura camerei 2-3 zile, până când se observă că tegumentul (coaja) acestora a început să crape, iar la unele apare chiar colţul. În acest timp, seminţele se stropesc zilnic cu apă. Atât seminţele umectate, cât şi cele încolţite se lasă să se zvânte, după care se seamănă într-un teren umed.

Călirea seminţelor se practică pentru culturile timpurii de tomate, varză, conopidă, gulii şi salată. Răsadurile rezultate din seminţe călite rezistă mai bine la temperaturile scăzute din primăvară, după plantarea în câmp, şi dau producţii mai timpurii. În acest scop, seminţele se ţin 24 de ore la temperatura camerei şi alte 24 de ore la gris (1-4 grade Celsius). După câteva zile cu astfel de şocuri, seminţele se seamănă în mod obişnuit.

Stimularea seminţelor se face în scopul scoaterii acestora din repaus şi grăbirii încolţirii lor. Stimularea se poate face prin tratarea seminţelor cu ultrasunete,

www.agrimedia.ro

cu raze Gamma (în culturi pe suprafeţe mari) sau cu acid giberelic 0,01, Cycocel 0,15%, Procaină 10 miligrame la un litru de apă etc. Substanţele chimice se pot procura de la unităţi specializate sau de la Institutul de Chimie din Cluj-Napoca.

Inventarul şi materialele necesare pentru producerea răsadurilor

În afara construcţiilor necesare, cultivatorul trebuie să-şi procure o serie de unelte şi materiale de care are nevoie pentru obţinerea răsadurilor.

Orientativ, pentru 100 de metri pătraţi de răsadniţe este necesar următorul inventar: tocuri de răsadniţă de 4 x 1,5 m = 17 bucăţi; rame de răsadniţă de 1 x 1,5 m = 68 de bucăţi; rogojini de 2,2 x 1,5 m = 68 de bucăţi; furci de fier = 4 bucăţi; lopeţi de fier = 2 bucăţi; cazmale = 2 bucăţi; sape = 2 bucăţi; greble de fier = 2 bucăţi; stropitoare de 10 litri = 4 bucăţi; găleţi zincate = 2 bucăţi, tărgi de lemn = 2 bucăţi; roabe = 1 bucată; cazan pentru încălzirea apei = 1 bucată; plantatoare din lemn = 10 bucăţi; bătătoare din lemn = 2 bucăţi; marcatoare din lemn = 2 bucăţi; vermorel pentru stropit = 1 bucată; ciur pentru cernut pământ = 1 bucată; butoi de lemn sau de plastic de 40-60 de litri pentru prepararea solutillor insectofungicide = 1 bucată; lădiţe pentru semănat = 10 bucăţi; coşuri de răchită = 2 bucăţi; ferăstrău = 1 bucată; prese sau tipare pentru confecţionat ghivece = 2 bucăţi; cântar pentru cântărit produse fito-sanitare şi îngrăşăminte = 1 bucată; termometre de sol = 2 bucăţi. Deşi marea majoritate a uneltelor se găsesc în mod obişnuit într-o gospodărie, unele sunt specifice producerii răsadurilor - bătător, marcatoare, presă pentru cuburi nutritive, lădiţe etc., dar se pot procura uşor.

Inventarul trebuie păstrat cu grijă,

curăţat după fiecare întrebuinţare şi pus în magazii, ferit de umezeală.

Tocurile, răsadniţa şi ferestrele se pun la adăpost în perioadele când nu se folosesc, stivuite şi acoperite cu folii din material plastic sau sub şoproane. Înainte de folosire, uneltele şi răsadniţele se dezinfectează cu soluţie de sulfat de cupru 5% sau formalină 3%.

Pentru producerea răsadurilor este necesară o serie de materiale, ca: sfoară, cuie, polietilenă, gunoi de grajd pentru încălzirea răsadniţelor, îngrăşăminte chimice, insecticide, fungicide. Pentru înfiinţarea şi întreţinerea unei suprafeţe de 100 de metri pătraţi de răsaduri sunt necesare: 7 kilograme de polietilenă cu grosimea de 0,07 mm sau 10 kilograme de polietilenă cu grosimea de 0,10 mm sau 14 kilograme de polietilenă în grosime de 0,15 mm sau 19 kilograme de polietilenă în grosime de 0,20 mm; gunoi de grajd pentru încălzirea răsadniţelor la suprafaţă, în grosime de 80 cm (inclusiv potecile) - 156 metri cubi (125 de tone) în grosime de 60 cm - 1.123 metri cubi (97 de tone) în grosime de 40 cm - 78 metri cubi (63 de tone); îngrăşământ de tip „complex II – 10 kilograme sau azotat de amoniu - 3 kilograme, superfosfat - 5 kilograme, sare potasică - 2 kilograme, sulfat de cupru - 0,5 kilograme; formalină - 10 litri. Alte substanţe insectofungicide se vor procura în cantităţi diferite, în funcţie de concentraţia în care se recomandă a fi folosite. Seminţele de legume necesare se procură din timp, diferenţiat pe specii şi soiuri, în cantităţi corespunzătoare, în funcţie de suprafaţa care se seamănă şi necesarul de răsaduri.

Este absolut necesar să fie asigurată apa, folosită în cantităţi mari în tot procesul de producere a răsadurilor, cunoscându-se că pentru producerea răsadurilor se consumă,

Octombrie 2014 35

Victor VĂTĂMANU

într-un singur ciclu, câte 30 şi 50 de litri apă/metrul pătrat. Aceasta se asigură din lacuri, iazuri, bălţi, râuri sau din foraje de adâncime. Apa trebuie să aibă conţinut scăzut în săruri minerale, astfel este dăunătoare legumelor.

Un bun legumicultor trebuie să cunoască mai amănunţit caracteristicile materialelor folosite pentru încălzirea răsadniţelor şi a pământurilor necesare producerii răsadurilor, cum sunt gunoiul de grajd, gunoiul de cal, bălegarul de bovine, bălegarul de oi şi capre, paiele, frunzele şi rumeguşul ş.a. Gunoiul de grajd nu trebuie să fie îngheţat, trebuie să aibă umiditate suficientă (70%), dar să nu fie excesiv de umed deoarece, în acest caz, se încălzeşte greu, să fie bine aerisit, să conţină o cantitate suficientă de material celulozic (paie, pleavă) pentru a asigura căldura o perioadă mai lungă de timp etc.

Gunoiul de cal este cel mai indicat pentru încălzirea răsadniţelor, deoarece este afânat, bine aerisit şi potrivit de umed (65-70%). În paturile calde pentru răsadniţe intră în fermentaţie în circa 6-10 zile şi asigură o temperatură de 65-70 de grade Celsius, în primele 5-8 zile, apoi scade la 30-35 de grade Celsius, nivel care se menţine timp de 50-60 de zile. Bălegarul de bovine este mai umed, intră mai încet în fermentaţie şi asigură căldură mai puţină. Pentru îmbunătăţirea calităţii sale se amestecă fie cu gunoi de cal, fie cu paie, pleavă sau rumeguş, la acestea adăugându-se puţin var şi îngrăşăminte chimice, în doză de 8-10 kilograme pentru fiecare tonă de bălegar.

Bălegarului de oi şi capre, fiind prea uscat, trebuie să i se adauge alte tipuri de bălegar şi paie, după care se udă cu apă sau must de gunoi de grajd, pentru a favoriza începerea fermentaţiei.

Paiele, frunzele şi rumeguşul intră în fermentaţie mai greu şi asigură o cantitate mai redusă de căldură, fapt pentru care aceste materiale nu se folosesc singure ca substrat biologic pentru încălzirea răsadniţelor, ci se amestecă cu gunoiul de bovine. Pământul de ţelină se obţine prin prelucrarea stratului superficial de sol înierbat timp îndelungat (înţelenit) sau cultivat cu lucernă sau trifoi. Brazdele tăiate din acest sol, groase de 10-12 cm şi lungi de 30-40 cm, se transportă într-un loc umbrit şi se clădesc într-o platformă, două câte două, cu partea înierbată faţă în faţă, iar în timp se udă, pentru a favoriza descompunerea ierburilor. După 6-12 luni, 36 Octombrie 2014

pământul rezultat se cerne şi se foloseşte la prepararea amestecurilor de pământuri.

Pământul de grădină provine din soluri uşoare, bogate în substanţe hrănitoare, cultivate cu alte specii decât cele legumicole şi care urmează să fie folosit pentru producerea răsadului, putând înlocui pământul de ţelină. Mraniţa rezultă din gunoiul de grajd bine descompus. Acesta se poate prepara special sau se obţine din materialul folosit în anul trecut la încălzirea răsadniţelor.

Turba este un material afânat, liber de boli şi dăunători, având capacitate mare de reţinere a apei. Înainte de a fi folosită, turba se amestecă cu praf de var (1-2 kilograme/metrul pătrat). Nisipul de râu, cu particule de 0,8-1 mm, fără săruri minerale nocive pentru plante (spălat), se foloseşte la prepararea amestecurilor de pământuri pentru a le asigura o permeabilitate cât mai bună. Compostul din gospodărie rezultă din fermentarea diferitelor resturi organice: paie, buruieni, frunze, nutreţuri alterate, resturi menajere etc. Aceste resturi se adună permanent la o margine a curţii, într-o platformă lată de 2 metri şi înaltă de 1,5 metri. Se lasă să fermenteze 1-3 ani, apoi se cerne şi se obţine un material organic bun pentru producerea răsadurilor. Pământul de frunze se prepară din frunze de arbori şi arbuşti din parcuri şi păduri.

Toamna se adună frunzele uscate şi se depozitează în şire sau în şanţuri. Se fac udări şi întoarceri repetate la 2-3 luni, pentru a grăbi putrezirea frunzelor.

Prepararea durează 2-3 ani. Pământul de frunze este uşor, afânat şi destul de bogat în elemente hrănitoare, motiv pentru care poate să înlocuiască mraniţa.

Deoarece este acid, înainte de folosire se va trata cu var pisat (1 kilogram de var la 1 metru cub de pământ). Înainte de a prepara amestecurile de pământ, componentele trebuie cernute.

Cernerea se face pentru îndepărtarea

părţilor grosiere. Se folosesc ciururi din plasă de sârmă cu ochiuri de 3-5 cm.

Stabilirea cantităţilor în care va intra fiecare componentă în amestec depinde de mai mulţi factori, şi anume: specia de legume, posibilităţile de procurare, modul de folosire (semănat sau repicat).

Pentru semănat se cere ca substratul (amestecurile de pământ în care se seamănă) să fie cât mai permeabil, de aceea se pune o cantitate mai mare de nisip. Amestecarea pământurilor este bine să se facă din timp, de obicei toamna. Lucrarea se execută pe un loc bine bătătorit şi curăţat sau pe o porţiune de asfalt. Pământurile se măsoară în volume (cu găleata, targa, roaba etc.) şi se aşază în straturi unele peste altele, formându-se o grămadă conică. Amestecarea propriu-zisă se face prin lopătare, lucrându-se pământul de la bază şi trecându-se în două grămezi mai mici, unde se amestecă bine cu grebla. Apoi se reface grămada iniţială şi se continuă amestecarea cu grebla.

Componentele nu trebuie să fie prea umede, ca să se poată amesteca uşor.

Dezinfecţia este obligatorie şi se face cu sulfat de cupru (piatră vânătă) 3% (300 de grame la 10 litri de apă).

Pentru un metru cub de pământ sunt necesari circa 30 de litri de soluţie.

După tratare, se lăsă o pauză de 10 zile, după care pământul poate fi folosit.

Dezinfecţia se poate face şi cu formalină 2% (500 de mililitri la 10 litri de apă).

Sunt necesari 25 de litri de soluţie pentru un metru cub. Stratul de pământ, în grosime de 30 cm, se stropeşte cu soluţie (12-15 litri/metrul pătrat), apoi se adună în grămadă, se acoperă cu folie de polietilenă şi se ţine astfel timp de 3 zile. După acest interval urmează lopătarea pentru aerisire, iar folosirea se face după 12-15 zile. Se pot întrebuinţa şi alte substanţe, cum ar fi: Basamid granule (200 g la 1 metru cub), Vapam (400-500 ml/metrul cub) şi altele.

Dezinfecţia se poate face şi cu ajutorul razelor solare, dar are efecte mai mic decât dezinfecţia chimică; totuşi, în lipsa substanţelor arătate, este bine să se folosească măcar această metodă. Metoda constă în întinderea pământului la soare, în straturi subţiri (de 5 cm) timp de câteva zile.

Depozitarea pământurilor după amestecare se face sub şoproane sau magazii sau cel puţin acoperite cu folii de polietilenă.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2014 37

«Agricultura românească este decapitalizată», spun fermierii Invitaţi la conferinţa Mediafax, dnii Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), şi Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), au atins unele subiecte „sensibile“ cu care se confruntă fermierii, cum ar fi decapitalizarea, randamentul scăzut la hectar, valorificarea producţiei sub preţul de cost, dobânzile mari la creditele pentru agricultură şi multe altele.

La eveniment a fost prezent şi ministrul Agriculturii, căruia cei doi reprezentanţi ai agricultorilor i-au prezentat problemele reale din sector şi, totodată, i-au solicitat aplicarea unor măsuri specifice care să sprijine agricultura.

Laurenţiu Baciu, preşedinte LAPAR

„Este adevărat că statisticile arată că anul acesta producţiile agricole obţinute sunt mai bune decât anul trecut, însă nu trebuie să ne raportăm numai la aceste analize ca să descriem situaţia fermierului român. Agricultorii se raportează la doi indicatori, respectiv la cheltuieli şi venituri. Vă asigur, domnule ministru, că anul acesta veniturile fermierilor români sunt mai mici decât cele din 2013.

38 Octombrie 2014

Producţiile ar fi fost chiar mai mari dacă în lunile mai-iulie nu interveneau acele intemperii care au diminuat recoltele agricole cu 20 până la 30%.

Personal, am pierdut la cultura grâului circa 30%. Am pierdut foarte mult şi din cauza scăderii masei hectolitrice.

Dacă la soiul de grâu pe care îl cultiv obţineam cu uşurinţă 82-83 kg/hl, anul acesta masa hectolitrică a fost de 62-63 kg/hl, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată în cei 30 de ani de profesie.

Există un mare deficit financiar în agricultură. Avem la dispoziţie bani europeni şi acum sunt acele stăruinţe ale Guvernului, dar sunt insuficiente ca noi să putem fi performanţi. În privinţa randamentului la hectar, România se află pe ultimul loc în Europa.

Obţinem producţii prin care noi spunem că am evoluat, dar suntem încă departe de ţinta pe care o avem, aceea de a ajunge la nivelul celorlalte ţări din UE. La unele culturi agricole obţinem între 30 şi 40% din media pe care o realizează alte ţări. De exemplu, la porumb obţinem 30% din media pe care o obţine Olanda, care are o productivitate medie la hectar de 12 tone. Belgia la fel. Producţia medie estimată în acest an la porumb este de 4.500 kg/ha. La grâu, Irlanda are o producţie medie de 9 t/ha, pe când România realizează între 3,5 şi 3,8 t/ ha. Degeaba ne lăudăm, fără folos, cu suprafeţe mari cultivate dacă ele sunt lucrate necorespunzător. La floarea-soarelui ne lăudăm că suntem pe primul loc în Uniunea Europeană.

Celelalte ţări au suprafeţe mici, dar au un randament extraordinar.

Producţia cea mai mare la floarea-soarelui o înregistrează Croaţia.

Noi avem o producţie medie de doar 2 t/ha. Pentru mulţi fermieri acest lucru înseamnă pierderi, luând în calcul şi preţurile de valorificare din acest an, care au fost foarte mici. Ce-i drept, nu Ministerul Agriculturii poate influenţa piaţa, însă poate aplica unele măsuri prin care să-i protejeze pe fermieri. Nu avem spaţii de depozitare, nu suntem

capitalizaţi şi majoritatea fermierilor sunt nevoiţi să vândă producţia imediat după recoltare. Preţul îl face comerciantul, nu producătorul. În zona mea, respectiv judeţul Bacău, la floarea-soarelui preţul iniţial a fost de 1 leu/kg, după care a scăzut la 80 bani/kg.

Un alt subiect pe care doresc să-l ating este legat de viitorul PNDR. Rugămintea noastră este aceea de a se aloca fonduri acolo unde aducem plus valoare, unde se întorc şi nu se transformă în ajutoare sociale, cu atât mai mult dacă nu se impune respectarea anumitor condiţii.

Sperăm să mai putem lucra pe acest program, deoarece constatăm că unele sectoare, care nu aduc prea mult plus valoare, beneficiază de fonduri substanţiale şi temerea noastră este că aceste fonduri nici nu vor fi absorbite. Consider că ar trebui să se aloce acelor sectoare prioritare din agricultură care aduc plus valoare.“

Viorel Matei, preşedinte FNPAR

„Am întregistrat, într-adevăr, cele mai mari producţii din ultimii ani, însă comparativ cu cele de la nivelul UE sunt mult mai mici şi aceasta pentru că potenţialul nostru de a investi pe unitatea de suprafaţă este de cel puţin trei ori mai mic decât cel al agricultorilor

www.agrimedia.ro

la valorificarea producţiei agricole, doresc să spun că există o lege a pieţei din 2003, foarte bună, pe care mai mulţi foşti miniştri şi-au pus semnătura şi care poate asigura fermierilor o anumită protecţie. Trebuie să găsim soluţii de a putea interveni pe piaţă. Alte state au o serie de măsuri, ascunse, care protejează şi susţin propriii lor agricultori.

Avem nevoie de microabatoare la nivel local, deoarece crescătorii sunt nevoiţi să parcurgă zeci de kilometri pentru a sacrifica animalele sau primesc preţuri

foarte mici de la samsarii care fac piaţa.

Ministerul Agriculturii promovează acum proiectele care integrează producţia. Este un vis al nostru să putem integra producţia principală şi pe cea secundară. În trecut, valorificam paiele la fabricile de celuloză şi câştigul însemna pentru noi costul unei arături.

O problemă cu care agricultorii din zona de vest a ţării se confruntă şi la care, de-a lungul timpului, am primit de la alţi miniştri promisiuni că se va rezolva, este legată de excesul de umiditate.

Vin cu un apel: acela că sunt zone care trebuie decolmatate şi unde sistemele de desecare trebuie refăcute. În 1974 s-au făcut cele mai mari sisteme de desecări, care ne-au ajutat să obţinem producţii bune. Acum, în zona Mureş-Aranca sunt peste 65.000 ha afectate de excesul de umiditate.

Este nevoie de decolmatarea canalelor de colectare şi nu cred că realizarea acestui lucru necesită cheltuieli mari. Totodată, instituţia ar putea să aducă laolaltă proprietarii de terenuri şi pe cei care folosesc pământurile respective pentru a putea salva aceste mii de hectare.“

Producţia de seminţe de porumb din Uniunea Europeană: sectorul confirmă aşteptările Evoluţia pieţei europene şi factorii climatici care au afectat culturile din principalele ţări europene producătoare de seminţe de porumb în 2012 şi 2013 au condus la un disponibil insuficient pe stoc în acest sector. Ca urmare, în această campanie, planul de multiplicare european face obiectul unei extinderi semnificative, în special în Franţa - protagonistul european din acest sector -, unde suprafaţa însămânţată va fi de 93.000 ha - 46% din planul total de multiplicare din UE. Astfel, într-un moment în care recolta este în plină desfăşurare - date fiind perspectivele producţiilor medii, care sunt foarte promiţătoare -, disponibilul ofertei de seminţe de porumb, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi cantitativ, le va permite producătorilor să vină în întâmpinarea fenomenului de segmentare a pieţei europene şi a cererii din ce în ce mai ridicate pentru materialul genetic de mare performanţă. Este un

www.agrimedia.ro

disponibil necesar, având în vedere ritmul important de înnoire a hibrizilor, suprafaţa de porumb boabe şi de porumb siloz, care rămâne în continuare ridicată, şi creşterea ponderilor de piaţă dobândite.

Reţeaua franceză de producţie a seminţelor de porumb şi-a demonstrat încă o dată capacitatea de a reacţiona şi de a crea un plan de multiplicare excepţional. Acesta va trebui, cu siguranţă, revizuit în 2015, pentru a ţine cont de cerinţele pieţei, conform direcţiilor interprofesionale şi contractuale din sector şi dezideratelor actorilor acestuia.

FNPSMS - Federaţia Naţională a Producţiei de Seminţe de Porumb şi Sorg - este o organizaţie agricolă interprofesională franceză, care reuneşte, pe de o parte, sindicatele de agricultori-multiplicatori de seminţe de porumb şi de sorg şi, pe de altă parte, societăţile producătoare de seminţe care activează în Franţa.

Octombrie 2014 39

Ana MUSTĂŢEA

din celelalte state. Fermierul român administreză azot între 60 şi 120 kg sa/ha, în timp alţii, cum ar fi cei din Ungaria, aplică între 250 şi 350 kg sa/ha. Nu este o poveste!

Faceţi astfel o comparaţie între puterea lor de a investi şi putinţa fermierilor români, pentru că, oricât de bun ar fi hibridul sau soiul sau cât de harnic este agricultorul, dacă nu asigurăm o bună nutriţie a plantelor de cultură, nu vom putea obţine nici producţii mari. Ducem lipsă şi de tehnologie, silozuri, uscătoare etc. În UE, nivelul subvenţiilor acordate fermierilor este diferit. Noi primim 130 euro/ha, pe când Ungaria acordă o subvenţie de 300 euro/ha.

Agricultorul român este decapitalizat şi i-a credite bancare cu dobânzi mari. Sunt bănci care operează şi în alte ţări, unde acordă credite cu dobânzi de până la 2%. În România, aceaşi bancă comercială practică o dobândă de 9%. Pentru că nu avem cu ce garanta, apelăm la FGCR şi astfel dobânda ajunge la 11%.

Cum poţi, în aceste condiţii, să mai faci investiţii?

Privitor la preţurile mici obţinute

Degeţelul lânos şi cel roşu se cultivă, după cum prezintă Maria Verzea şi colaboratorii, pentru frunzele lor, care conţin glicozide cu acţiune cardiotonică. Acestea se utilizează pentru prepararea unor medicamente folosite în tratamentul insuficienţei cardiace, mai ales în stări de decompensare.

Tehnologia de cultură a degeţelului lânos şi a degeţelului roşu

Soiurile cultivate - la degeţelul

lânos se cultivă, din anul 1973, soiul „Lanata 1“, mai productiv şi mai bogat în principii active decât populaţia locală. Conţinutul în lanatozidă C al soiului „Lanata“ este cuprins între 0,15 şi 0,19 g %. Soiul „Lanata 1“ a fost înlocuit în cultură cu soiul „Tonic“ care a fost omologat în anul 2000.

Acest nou soi are capacitate de producţie de 1.500-2.000 kg/ha frunze uscate, iar conţinutul în lanalozidă C este, în medie, de 0,18 g %.

Pentru cultura de degeţel roşu se cultivă încă soiul „Măgurele 1“.

Cerinţele biologice şi amplasarea teritorială

Degeţelul lânos creşte spontan în zona de silvostepă a României. Este o specie care solicită o sumă mare a gradelor de temperatură, care are nevoie să fie însoţită de aprovizionarea corespunzătoare cu apă a solului. Astfel, deşi se poate cultiva în majoritatea regiunilor agricole ale ţării, rezultate scontate se obţin în zonele de silvostepă din sudul şi vestul ţării sau în zonele cele mai umede din 40 Octombrie 2014

centrul Transilvaniei şi al Moldovei.

Pretenţiile degeţelului roşu sunt mai reduse faţă de temperatură şi mai accentuate faţă de umiditate; de aceea, se recomandă cultivarea lui în zonele umede şi răcoroase ale ţării. În sud, trebuie cultivat numai în condiţii de irigare.

Degeţelul se poate cultiva pe orice tip de sol, dar cele mai potrivite sunt cele fertile şi structurate. Se vor evita terenurile grele, care fac crustă, sau cele cu exces de umiditate.

Locul în asolament

Degeţelul lânos şi cel roşu au ritm lent de creştere în prima parte a perioadei de vegetaţie, iar plantele sunt firave şi nu rezistă la îmburuienare. De aceea, se impune cultivarea acestor specii numai după plantele prăşitoare care lasă terenul curat de buruieni - în cazul când se seamănă primăvara - şi după cerealele de toamnă, leguminoase pentru boabe etc., atunci când se seamănă din toamnă. Nu se recomandă monocultura, din cauza manifestării unor boli care pot diminua sau chiar compromite recolta. Degeţelul trebuie să revină pe acelaşi teren numai după 4-5 ani. Pentru

producţia de frunze, ambele specii de degeţel se vor cultiva ca plante anuale.

Folosirea îngrăşămintelor

Degeţelul reacţionează favorabil la aplicarea îngrăşămintelor. Necesarul se stabileşte în funcţie de aprovizionarea solului cu elementele fertilizante şi de planta premergătoare.

Fertilizarea cu fosfor Fosforul influenţează pozitiv cantitatea şi calitatea producţiei de frunze. Rezultate bune se obţin când se administrează în cantitate de 40-50 kilograme la hectar substanţă activă pe solurile brune de pădure şi de 60-70 kilograme la hectar substanţă activă pe solurile cernoziomice.

Fertilizarea cu azot Azotul, în doză de 45 de kilograme la hectar substanţă activă, şi-a demonstrat eficacitatea numai pe solurile mai sărace în elemente fertilizante.

Fertilizarea cu potasiu Potasiul nu are o acţiune specifică asupra producţiei şi a calităţii, astfel că nu se recomandă în cultura degeţelului.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2014 41

segetum), viermii-sârmă (Agriotes spp.), păduchii de frunze (Aphis spp.), larvele miniere etc. Mai intens s-a dovedit atacul larvelor miniere şi al celor de buha semănăturilor, pentru preîntâmpinarea acestora recomandându-se respectarea asolamentului, igiena culturală şi agrotehnica corespunzătoare.

Epoca de aplicare - îngrăşământul cu fosfor se aplică toamna şi se încorporează superficial; azotul se aplică iarna pe zăpadă sau primăvara devreme.

Lucrările solului

Lucrările de bază - după recoltarea plantei premergătoare, terenul se pregăteşte printr-o lucrare superficială şi se ară, când are umiditate suficientă, la adâncimea de 28-30 cm. Dacă umiditatea permite, se poate face direct arătura de bază, care se nivelează bine, iar terenul se întreţine curat şi afânat până la semănat.

Pregătirea patului germinativ - degeţelul trebuie semănat pe un teren foarte bine pregătit. Pentru aceasta se va utiliza, în primul rând, combinatorul, iar în cazul că nu este posibil, solul se va mobiliza superficial cu polidiscul în agregat cu grapa cu colţi reglabili şi se va tăvălugi cu tăvălugul inelar pentru a limita adâncimea de însămânţare.

Epoca de semănat

Degeţelul lânos şi cel roşu se seamănă în pragul iernii, când sunt create premisele ca seminţele să beneficieze de umiditatea acumulată în sol în perioada de toamnă şi să germineze imediat ce în sol s-a ajuns la temperatura optimă. În zonele umede, degeţelul se poate semăna şi primăvara, dar cât mai devreme (epoca I, urgenţa I).

Norma de sămânţă

Aceasta se stabileşte în funcţie de germinaţia seminţelor şi de epoca de semănat, fiind mai mare la semănatul din toamnă.

La degeţelul lânos, cantitatea de sămânţă la hectar este în general de 4-5 kilograme, iar la degeţelul roşu de 3-4 kilograme. Sămânţa este amestecată cu un material inert în proporţie de 1:1, la care se adăugă şi o plantă indicatoare (mac sau salată, 60-70 kilograme la hectar). Se urmăreşte realizarea unei densităţi la răsărire de 80-100 plante/mp.

Victor VĂTĂMANU

Distanţa de semănat

Degeţelul se va semăna la distanţă de 50 cm între rânduri, spaţiu care permite mecanizarea lucrărilor de întreţinere.

Adâncimea de semănat

Datorită faptului că are seminţe foarte mici, degeţelul se seamănă superficial, la adâncimea de 0,5-1,5 cm, în funcţie de textura solului.

42 Octombrie 2014

Recoltarea

Lucrările de întreţinere

Lucrările de întreţinere trebuie efectuate chiar înainte de răsărirea plantelor („praşila oarbă“). Cultură se prăşeşte mecanic între rânduri, cu cultivatoare prevăzute cu discuri de protecţie şi manual pe rând, de 3-4 ori, în funcţie de gradul de îmburuienare a solului.

Pentru combaterea buruienilor se pot folosi erbicidele totale sau cele cu un spectru larg de acţiune, pentru culturile de degeţel fiind omologate diferite produse.

Erbicidele totale se aplică înainte de răsărire sau de pornirea în vegetaţie a plantelor. Tot înainte de răsărirea plantelor se administrează şi erbicidele pentru combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale sau împotriva dicotiledonatelor perene. În vegetaţie se recomandă erbicide care au dovedit o eficacitate deosebită când au fost aplicate până în faza în care gramineele au ajuns în stadiul de 4-6 frunze.

Boli, dăunători şi combaterea acestora

Plantele de degeţel lânos şi roşu sunt atacate de patogen, care pot duce la pierderi de producţie de până la 20%. Cei mai frecvenţi sunt: Septoria digitalis - care produce septorioza sau pătarea frunzelor, Colletotrichum fuscum (antracnoza), Erwinia carotovora (putregaiul umed al rădăcinilor), precum şi viruşi şi micoplasme. În vederea prevenirii atacului acestor patogeni sunt necesare respectarea măsurilor agrofitotehnice, igiena culturală şi evitarea amplasării degeţelului după specii cu agenţi patogeni comuni.

Dintre dăunători pot fi menţionaţi: larvele de buha semănăturilor (Scoţia

Momentul optim de recoltare a frunzelor de degeţel este atunci când acestea au vârsta de 3 luni. În această fază, conţinutul de principii active este cel mai ridicat, iar frunzele sunt suficient de mari şi numeroase.

Modul de recoltare - lucrarea se va face în zile însorite, după ce se ridică roua, prin tăiere. Se va evita distrugerea vârfului de creştere, pentru a da posibilitatea plantelor să se regenereze.

Uscarea şi condiţionarea

Frunzele de degeţel se vor usca, imediat după recoltare, aşezate în strat subţire, în spaţii acoperite şi bine aerisite. Frunzele degeţelului roşu se vor întoarce mai des, deoarece se lipesc uşor între ele.

Uscarea se poate face şi pe cale artificială, în uscătoare, la temperatura de 35-45 de grade Celsius, depăşirea acesteia ducând la distrugerea principiilor active. După uscare, materia primă vegetală trebuie să prezinte culoarea verde, fără pete brunificate.

Frunzele se ambalează, când nu mai sunt sfărâmicioase, în saltele de pânză şi se păstrează în încăperi uscate şi curate. Dintr-o cultură reuşită de degeţel se obţin, de obicei, două recolte de frunze, iar în toamnele mai lungi, chiar trei, rezultând în total 7.500-8.000 kg la hectar frunze prospete, din care se obţin 1.800-2.000 kg la hectar frunze uscate.

Raportul de uscare este de 4-4,5:1.

Măsuri speciale

Fiind specii toxice, se vor lua măsuri speciale în timpul efectuării lucrărilor de întreţinere şi în perioada manipulării frunzelor cu ocazia recoltării, uscării şi ambalării.

Nu se vor folosi la aceste lucrări copii sau femei gravide, iar muncitorii care lucrează cu aceste specii se vor spăla pe mâini cu apă şi săpun imediat ce termină lucrarea.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2014 43

Ca în fiecare an, aşa cum ne-a obişnuit de patru ediţii, dl Nicolae Sitaru găzduieşte în ferma domniei sale un eveniment de mare anvergură. În acest an, mai mult ca oricând, cele mai importante companii de seminţe din România au luat parte cot la cot la semănat, dar şi la recoltat, urmărind rezultatele din câmp cu câteva zile înainte de eveniment.

Am stat de vorbă cu dl ing.

Nicolae Sitaru şi cu dna dr.

Antonia Ivaşcu, din partea Alianţei Industriei Seminţelor din România, despre ceea ce s-a întâmplat pe 11 septembrie 2014 la Orezu.

«Ziua porumbului» se vede la Orezu

Dle Sitaru, cum reuşiţi să strângeţi în jurul dvs., an de an, fermieri, autorităţi, dar şi numeroase companii ce activează în domeniul agricol?

Cred că doar prin seriozitate, dar mai ales prin muncă.

Oamenii au ocazia să vadă pe viu, să discute, să se informeze despre toate noutăţile din domeniul seminţelor, dar şi despre cele mai noi şi performante tehnologii agricole.

Dna Antonia Ivaşcu, acesta este primul an în care Alianţa Industriei Seminţelor din România participă în mod direct la acest eveniment. Aţi putea să ne precizaţi care este rolul seminţei între verigile agricole?

Sămânţa ocupă o poziţie cu totul aparte în cadrul tuturor măsurilor ce pot fi luate pentru stimularea agriculturii. Dintre toate mijloacele utilizate pentru creşterea producţiei, sămânţa este singura verigă realizată de agricultură pentru agricultură, în timp ce toate celelalte mijloace (mecanizarea, fertilizarea, chimizarea etc.) reprezintă contribuţia industriei la sporirea producţiei agricole.

Participarea AISR, alături de toate 44 Octombrie 2014

companile membre ale asociaţiei, este utilă, mai ales în scopul convingerii fermierilor să utilizeze sămânţa certificată şi nu din „hambar“ şi să vadă direct în câmp diferenţele de producţie.

Dle Sitaru, care credeţi că trebuie să fie legătura între ameliorarea plantelor şi marea producţie?

Trebuie să fie îndeplinite câteva condiţii esenţiale. Rezultatele cercetărilor să fie mai rapid implementate în producţie, producerea de seminţe să fie ritmică, să asigure cantităţile necesare pentru întreaga suprafaţă cultivată şi să furnizeze seminţe care reprezintă cel mai bun material genetic pentru condiţiile date, cu o puritate biologică ridicată şi valoare culturală.

Care este opinia dvs., dna Antonia Ivaşcu, despre industria seminţelor din România?

Industria seminţelor din România este una dintre cele mai atractive industrii, cu un uriaş potenţial de creştere, care se dezvoltă an de an, încercând să consolideze siguranţa alimentară a ţării, dar în acelaşi timp

să-şi protejeze mediului ambiant. Într-o industrie extrem de competitivă şi pe piaţa mondială, la noi în ţară companii precum Pioneer, Monsanto, KWS, Limagrain, Caussades Semences, Euralis, Biocrop aduc în ferme INOVAŢIA, cea care reprezintă condiţia de creştere şi diferenţiere pe piaţă, cea care generează avantajul competitiv şi cu care companiile conving fermierii că seminţele lor le aduc cea mai mare productivitate.

Dle Sitaru, cum vi s-au părut hibrizii de porumb din acest an şi care a fost tehnologia aplicată în loturile demonstrative?

Aşa cum spunea şi dna Ivaşcu, piaţa seminţelor agricole este o piaţă atractivă.

Majoritatea fermierilor cumpără seminţe în fiecare an, deoarece calitatea de seminţe hibride se erodează în timp, producţia scăzând de la an la an.

Am observat rezultatele acestui an la fiecare companie şi vă pot spune că au producţii de la 7.200 kg/ha până la 11.400 kg/ha, în condiţii de neirigat.

Toate loturile au fost semănate în aceleaşi condiţii, cu plantă premergătoare grâu, tocmai pentru a crea acelaşi cadru

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2014 45

tehnologic pentru fiecare companie. Înainte de răsărire s-a aplicat o fertilizare cu azotat de amoniu 273 kg/ha. Semănatul a fost efectuat între 3 şi 5 aprilie, la o densitate de 65.000 boabe/ha, când s-a mai aplicat un fertilizat cu DAP 18:46:0.

La 14 aprilie a fost efectutat primul erbicidat cu Adengo 465 SC, cu 0,40 l/ha, pentru buruienile anuale. Cel de-al doilea erbicidat, asigurat de produse Bayer, a fost efectuat la data de 2 mai, cu Buctril Universal, cu 0,70 l/ha, aplicat pentru toate dicotiledonatele anuale şi buruienile perene. Al treilea erbiciat s-a efectuat în faza de 4-6 frunze, la 14 mai cu Equip, 2 l/ha contra buruienilor anuale şi dicotiledonatelor anuale. În stadiul de 10 frunze împotriva costreiului a fost aplicat foramsulfonoron 45 g.

Dna Antonia Ivaşcu, care sunt problemele din piaţa seminţelor în România?

Ca şi în alte state europene, piaţa seminţelor este afectată în mod semnificativ de mediul legislativ.

De exemplu, la noi în ţară drepturile de proprietate intelectuală nu sunt recunoscute şi respectate ca în pieţele dezvoltate. Pe de altă parte, influenta condiţiilor pedoclimatice asupra costurilor de producţie a seminţelor, precum şi a preţurilor materiilor prime raportate la volumele anuale afectează mult piaţa seminţelor, care variază în funcţie de cerere şi ofertă, dar şi de caracteristicile seminţelor.

Dna Antonia Ivaşcu, pe ce criterii consideraţi că îşi procură fermierii seminţele? În luarea deciziei de a cumpăra un anumit soi/hibrid de la un anumit furnizor, fermierul aştepta o serie de beneficii, care se referă la performanţa produsului (tipul de plantă, rezistenţa la dăunători şi la boli, randament, calitate), precum şi informaţii aparent mai puţin importante (modul de ambalare, care contribuie la menţinerea calităţii seminţelor, reputaţia furnizorului, preţuri competitive, servicii postvânzare, cum ar fi suport tehnic la fermă, imaginea companiei). Deci este destul de greu ca un fermier să fie convins să cumpere de la o anumită companie. În acest sens, industria seminţelor are la îndemână instrumente ale marketingului tradiţional care stau la baza unui plan de 46 Octombrie 2014

vânzări, elaborat pentru fiecare varietate de seminţe sau pe fiecare sezon în parte.

Dle Nicolae Sitaru, ce companii de seminţe au decis în primăvara anului 2014 să înfiinţeze loturi demonstrative la ferma dvs.?

Portofoliul de produse (seminţe) a avut o gamă largă, oferită de companii de prestigiu, care au încearcat să ofere o gamă cât mai interesantă de hibrizi de porumb, pentru a capta cât mai mulţi clienţi.

Ele au fost, în ordinea din teren: Caussade, Dekalb, Pioneer, INCDA Fundulea, Dow Seed, Procera, Limagrain, Syngenta, Euralis, RAGT, Maisadour, KWS şi Institutul de la Porumbeni (Republica Moldova).

La final, Alianţa Industriei Seminţelor din România, pe lotul propriu, a încercat să demonstreze în faţa fermierilor diferenţele de producţie între sămânţa „certificată“, care a ajuns la o producţie de 9.500 kg/ha, şi cea din „hambar“, care a avut o producţie de doar 5.700 kg/ha.

Doamnă Antonia Ivaşcu, cât de util credeţi că a fost acest eveniment de câmp? În opinia Alianţei Industriei Seminţelor din România (AISR), acesta a fost unul dintre cele mai reuşite evenimente de câmp din această toamnă, care s-ar fi putut derula şi pe parcursul a 2-3 zile, deoarece afluxul de persoane interesate a fost atât mare încât reprezentanţii de la standuri nu au făcut faţă explicaţiilor şi demonstraţiilor. Cei peste 1.000 de vizitatori au demonstrat, singuri, prin prezenţa lor, importanţa evenimentului.

Faptul că în rândurile vizitatorilor s-a aflat şi ministrul Agriculturii, care a discutat direct cu fermierii, a ridicat şi mai mult prestigiul manifestării.

Companiile producătoare de seminţe din cadrul AISR au avut posibilitatea de a compara performanţa produselor individuale, au purtat discuţii cu fermierii, presa şi alţi furnizori de input.

A devenit o uzanţă pentru companiile din cadrul AISR în a-şi face propriile selecţii de hibrizi de porumb, în scopul de a crea o identitate şi o prezenţă permanentă la acest tip de loturi demonstrative.

Dle Sitaru, care a fost aportul ştiinţific din acest an? Îmbunătăţirile aduse hibrizilor au fost efectuate în mod continuu prin cercetare,

ameliorare, procesare şi condiţionare.

Astfel, orice hibrid îmbunătăţit poate fi considerat a fi un produs nou.

Am primit cu plăcere în acest an participarea INCDA Fundulea şi Porumbeni, care au venit cu mulţi hibrizi interesanţi, dar şi contribuţia AISR, care în mod clar a arătat diferenţa reală de producţie între ceea ce mulţi fermieri fac în detrimentul lor: păstrează sămânţa de la an la an, fără a se gândi că producţia obţinută va scădea în mod considerabil. Am văzut mulţi fermieri care făceau poze, comparând „sămânţa certificată“ cu „sămânţă necertificată“.

Vă rugăm, dna Antonia Ivaşcu, să ne specificaţi câteva dintre avantajele pe care le pot avea fermierii în cazul în care utilizează sămânţă certificată.

Prin utilizarea seminţelor certificate se obţin producţii crescute şi stabile în condiţii climatice, care, aşa cum am putut observa, au devinit tot mai dificile în ultimii ani în ţara noastră. Utilizarea acesteia garantează menţinerea structurii genetice şi biologice iniţiale a hibridului şi o capacitate foarte bună de germinare, indici ridicaţi de puritate varietală, valoare culturală şi stare sanitară bună.

Prin folosirea seminţelor certificate se permite raţionalizarea folosirii inputurilor în agricultură (îngrăşăminte, produse de protecţia plantelor) şi a celor mai eficiente tehnologii de înfiinţare şi întreţinere a culturilor (lucrări minime), având deci, în mod implicit, un control mai bun împotriva bolilor şi al buruienilor, prin utilizarea soiurilor cu genetică superioară.

O dată cu sămânţa certificată sunt oferite de către companii şi servicii de consultanţă tehnologică gratuite, prin specialişti de înaltă calificare.

Doamnă Antonia Ivaşcu, ce le recomandaţi fermierilor pentru următoarea campanie?

Este important ca stocurile de seminţe să fie constituite înainte de lansarea campaniei, astfel încât să nu ajungă în dificultate în momentul în care pe piaţă nu se mai găsesc seminţe de calitate sau să cadă pradă unor furnizori de sămânţă contrafăcută. De fapt, fiecare fermier ar trebui să aibă câte un plan pe următorii 3-5 ani pentru fiecare specie/hibrid/sezon.

Dintre toate aceste motive, producerea de seminţe este o sarcină de mare importanţă şi responsabilitate pentru companiile AISR.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2014 47

Agricultura de precizie este un concept complex care foloseşte tehnologii revoluţionare, ce au la bază evoluţia sistemelor informatice şi electronice.

Ele sunt folosite din ce în ce mai mult de fermieri pentru reducerea inputurilor, creşterea productivităţii, a recoltelor şi a eficienţei. Pentru succesul acestei schimbări de abordare şi management, dar şi de echipare a utilajelor este recomandabil să se meargă fiecare pas, punând o temelie solidă şi apoi cărămidă peste cărămidă pentru o construcţie durabilă, pentru a evita o reacţie de respingere din partea celor implicaţi.

Agricultura de precizie aduce viitorul în prezent (I) Florin Neacşu, director general adjunct NHR Agropartners SRL Agricultura de precizie începe cu ghidarea manuală, asistată sau integrată (automată), folosind o serie de soluţii de vârf, adaptabile în funcţie de utilaj şi de lucrările agricole de efectuat. Avantajele imediate ale ghidării sunt posibilitatea lucrului în condiţii de vizibilitate redusă, praf sau noapte, cu viteză şi precizie mari.

Urmează controlul dozei de seminţe sau chimicale la hectar (reducerea costurilor), prin eliminarea suprapunerilor şi a greşurilor. Apoi, agricultura de precizie continuă cu posibilitatea aplicării unei norme variabile de elemente de corecţie a calităţii solului, diferenţiate în funcţie de producţia obţinută în fiecare punct al parcelei, pornind de la harta recoltei. Cu alte cuvinte, se aplică o doză variabilă de substanţe chimice în funcţie de calitatea solului şi de performanţele diferiţilor hibrizi.

Totodată, tehnologia permite optimizarea inputurilor, monitorizarea flotei şi a consumului de combustibil. De asemenea, sistemul furnizează informaţii utile privind necesitatea efectuării întreţinerilor tehnice, coduri de eroare în caz de funcţionare 48 Octombrie 2014

defectuoasă a unor echipamente sau sisteme etc., toate acestea ducând la controlul foarte strict al costurilor din fermă.

Aplicaţiile şi soluţiile tehnice sunt foarte variate, existând o paletă largă de sisteme atât pentru utilajele noi, cât şi pentru cele mai vechi aflate în funcţiune.

GHIDAREA

Autoghidarea se realizează cu ajutorul unor semnale primite de la sateliţi. În lume operează două sisteme de navigaţie: GPS (Sistemul de Poziţionare Globală), operat de Departamentul de Apărare al SUA, şi GLONASS, operat de Federaţia Rusă, incluse în GNSS (Sistemul de Sateliţi pentru Navigaţie Globală) şi care furnizează semnale de corecţie pentru creşterea acurateţei localizării, fiind disponibile utilizatorilor din întreaga lume. Aceste sisteme de navigaţie sunt formate dintr-o reţea de sateliţi (1, fig. 1) aflată la circa 20.000 km de Pământ, care determină poziţia unui vehicul folosind semnale (2) de la mai mulţi sateliţi dintre cei 32 GPS şi 24 Glonass care gravitează în jurul Globului.

Semnalele generate de GPS sau Glonass sunt suficiente pentru orientare în cazul sistemelor de navigaţie ale autovehiculelor, unde o abatere de câţiva metri este acceptabilă, însă nu sunt destul de precise pentru folosirea în agricultură, unde avem nevoie de precizie foarte bună între două treceri succesive („pass to pass“) şi precizie şi repetabilitate de la an la an (precizie absolută). De aceea trebuie făcute corecţii la aceste semnale GPS pentru a creşte acurateţea. Când vorbim de semnale de corecţie, discutăm despre DGPS (Sistemul de Poziţionare Globală Diferenţială).

Antena GPS montată pe tractor (5) sau pe maşina agricolă primeşte semnale continue (2) de la sateliţii GPS (1). Receptoare (6) plasate pe Pământ în locuri cunoscute primesc aceleaşi semnale. Cum poziţia lor este cunoscută, ele pot calcula poziţia în timp real şi pot trimite un semnal de corecţie la sateliţii geostaţionari (3), aflaţi la circa 40.000 km de Pământ şi care returnează semnalul de corecţie (4) la receptorul GPS (5) de pe vehicul, putând fi aplicată corecţia faţă de poziţia primită.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2014 49

Fig. 1. Principiul de funcţionare a sistemului DGPS În funcţie de precizie, semnalul de corecţie poate fi gratuit (EGNOS, WAAS etc.) sau cu subscriere (Omnistar, Rangepoint RTX, Centerpoint RTX, RTK-VRS) sau RTK cu staţie proprie.

New Holland oferă o gamă largă de soluţii de ghidare, de la un monitor cu ecran şi bară cu leduri pentru sistemul de ghidare manuală, continuând cu un motor electric sau hidraulic montat pe volan sau pe coloana volanului (ghidare asistată) şi ajungând la sistemul de autoghidare complet integrat, care asigură o acurateţe sub 2 cm, inclusiv în condiţii de praf sau vizibilitate scăzută, şi posibilitatea analizei datelor privind recolta. Aceste sisteme sunt compatibile cu o mulţime de semnale de corecţie, din care se poate alege cel care satisface cel mai bine nevoile privind precizia, în funcţie de aplicaţie, maximizând eficienţa şi productivitatea şi ajutând fermierul să controleze costurile şi să optimizeze profiturile.

Când se efectuează lucrări de semănat, erbicidat, prăşit sau recoltat în condiţii de vreme nefavorabilă sau noaptea, operatorul se poate concentra pe sarcina sa fără riscul de suprapunere, de deteriorare a culturii când se deplasează cu viteze mărite şi este mai puţin obosit şi stresat, ceea ce duce la creşterea eficienţei sale.

De asemenea, se poate controla mai bine traficul pe câmp, reducând compactarea solului şi îmbunătăţind recoltele. Reducerea compactării solului contribuie la conservarea apei din sol, dar şi concură la reducerea consumului de carburant necesar pregătirii terenului pentru cultura următoare.

Pentru produsele noi, New Holland oferă posibilitatea instalării din fabrică a sistemelor integrate de ghidare (Intellisteer), în timp ce pentru maşinile 50 Octombrie 2014

aflate deja în exploatare există soluţii variate, de la soluţii de ghidare simple până la cele mai sofisticate (Autopilot).

Pentru lucrări cum ar fi cele de arat, discuit, pregătirea patului germinativ, administrat îngrăşăminte şi tratamente fitosanitare, chiar şi recoltat se poate folosi un semnal gratuit (de la sateliţi), EGNOS, GLONASS, sau altul, în funcţie de poziţia pe glob şi de sateliţii „vizibili“ recepţionaţi de către tractorul sau maşina respectivă şi care asigură o precizie de 10-20 cm.

Pentru lucrări de semănat şi prăşit, care necesită o precizie mai bună, se poate face abonament la un furnizor de semnal, cum ar fi Omnistar, care emite un semnal de corecţie care asigură o precizie de 5-10 cm, sau se poate folosi semnal de corecţie de la o staţie fixă RTK VRS (cu semnal transmis prin reţeaua de telefonie mobilă, cu abonament) sau RTK, cu semnal radio propriu, care asigură o precizie de 2 cm.

Avantajul staţiei fixe RTK este că poate furniza simultan semnal pentru orice număr de utilaje, în timp ce toate celelalte, cu excepţia Egnos, necesită abonament individual pentru fiecare vehicul.

Pentru îmbunătăţirea transmiterii semnalului se pot folosi repetoare, care nu măresc raza de „vizibilitate“ a semnalului RTK de la staţia locală de bază, ci doar îmbunătăţesc transmiterea în zone de „umbră“.

Dacă vorbim de ghidarea manuală, aceasta presupune existenţa unei antene şi a unui monitor cu bară cu leduri care arată direcţia ce trebuie urmată, în acest caz precizia fiind dată de dexteritatea şi experienţa operatorului. Se păstrează avantajul lucrului în condiţii de vizibilitate redusă şi a eliminării jalonării.

Un pas înainte este sistemul asistat, la care un motor execută virarea maşinii, iar operatorul trebuie doar să opereze volanul în condiţii speciale sau la întoarceri. Aici avem două posibilităţi, un motor electric cu o rolă pe volan (1) sau un motor (2) montat pe coloana volanului, sub acesta, sau la unele firme un volan cu motor care se montează în locul volanului existent. În cazul acesta avem nevoie de antenă, de monitor (3), de calculator de navigaţie şi de motorul electric. Avantajele acestei soluţii sunt simplitatea, posibilitatea utilizării de la o maşină la alta, posibilitatea corecţiei şi, în funcţie de pantă, creşterea productivităţii.

În sfârşit, sistemul integrat presupune existenţa unor valve hidraulice, care asigură virarea tractorului, a unor senzori de virare pe puntea faţă a tractorului, a unui monitor, a unei antene şi a unui calculator de navigaţie. Acestea pot lucra direct cu semnalul gratuit Egnos, asigurând o precizie de 10-20 cm. Pentru creşterea preciziei, mai avem nevoie de un modem, o antenă şi un semnal de corecţie mai precis care să permită creşterea preciziei la câţiva centimetri.

Tractoarele sau combinele se pot livra „autoguidance ready“, adică preechipate pentru autoghidare, când sunt dotate din fabrică cu valvele hidraulice, senzorii de virare şi cablajele, sau „autoguidance full“ (complet echipate pentru autoghidare), când au în plus monitorul, antena şi calculatorul de navigaţie. În acest caz, maşina poate lucra cu semnalul gratuit Egnos, cu o precizie de 10-20 cm. După cum am menţionat mai sus, pentru creşterea preciziei la 2 cm mai trebuie adăugat un modem, o antenă şi semnalul de corecţie care asigură precizia de 2 cm. Acesta se poate obţine cu abonament la Omnistar sau VRS sau de la o staţie RTK proprie.

Pentru a acoperi zonele în care se poate pierde temporar semnalul din cauza unor obstacole (clădiri, păduri etc.), New Holland oferă posibilitatea folosirii sistemului xFillTM, care asigură gratuit un semnal suplimentar până la 20 de minute. O altă posibilitate ar fi deblocarea sistemului şi pentru Glonass, în acest fel având la dispoziţie mai mulţi sateliţi care acoperă fiecare zonă şi atunci este puţin probabil să se piardă semnalul.

Despre celelalte verigi ale agriculturii de precizie, cum ar fi cartarea recoltei, aplicarea unor doze variabile şi monitorizarea flotei şi a consumurilor vom vorbi în numărul următor al revistei.

Pentru a afla mai multe despre lumea agriculturii de precizie, contactaţi echipa NHR Agropartners, pentru a discuta detalii şi a stabili care este soluţia cea mai potrivită pentru nevoile dvs. Vizitaţi-ne la oricare dintre filialele NHR Agropartners din ţară!

1

2

www.agrimedia.ro

3

www.agrimedia.ro

Octombrie 2014 51

Noi utilaje de la Maschio-Gaspardo Maschio Gaspardo, un grup internaţional specializat în producţia de echipamente agricole pentru arat, semănat, arhitectură peisageră, echipamente de recoltat furaje şi de prelucrare a fânului comercializează şi distribuie o gamă largă de produse, sub două mărci importante - Maschio şi Gaspardo.

Gama de produse include cultivatoare, grape rotative puternice, semănători de precizie, semănători de cereale, echipamente combinate cultivatorsemănătoare, maşini de tuns iarba, maşini de erbicidat, maşini de prelucrare a fânului şi echipamente pentru lucrări minime.

Experienţa acumulată în 40 de ani de cercetare şi dezvoltare face din Maschio-Gaspardo un lider în acest sector de piaţă. La târgul IndAgra, reprezentanţii Maschio-Gaspardo vor prezenta trei noutăţi: Visini - specializată în producerea de remorci tehnologice, MTR şi SP semănători pneumatice de precizie.

Semănătoarea SP este proiectată pentru plantarea de precizie în soluri lucrate convenţional. Acest aparat este echipat cu un brăzdar şi are o distanţă foarte redusă între punctul de eliberare a seminţelor şi şanţul de seminţe abia format. Gama largă de opţiuni, accesorii şi bare de instrumente fac această unitate de plantat potrivită pentru a semăna într-un număr mare de aplicaţii.

Sunt disponibile două configuraţii ale unităţilor de plantare: versiunea standard, cu disc „farm-flex“ din cauciuc, în spate, şi versiunea pentru sfeclă de zahăr, cu discuri înguste de cauciuc în spate, în formă de „U“, disc de cauciuc în faţă, prins într-un sistem cu resort şi disc de însămânţare din cauciuc.

De la 1 până la 18 rânduri, cu diferite configuraţii ale barei de instrumente, SP poate semăna practic toate seminţele la distanţa dintre rânduri prestabilită.

Sistemul de contorizare „vacuum“ permite o separare precisă a seminţelor, chiar şi când acestea au dimensiuni inegale şi forme neregulate. Cele două separatoare 52 Octombrie 2014

previn cu precizie dublarea seminţelor.

Eliberarea seminţelor se face cât mai jos, fapt care permite distanţarea precisă a materialului genetic în brazdă şi o economie de seminţe. Sistemul vacuum este acţionat în mod standard de arborele cardanic sau poate fi acţionat hidraulic, în varianta opţională. Placa de însămânţare poate fi aleasă în funcţie de mărimea seminţelor şi a densităţii necesare. Aspiraţia gentilă a aerului aşază fiecare sămânţă, una câte una, în orificiile plăcii de însămânţare. Placa de semănat poate fi schimbată rapid şi uşor, nefiind necesare unelte. Este posibilă schimbarea culturii sau a dimensiunii seminţelor în mai puţin de 30 de secunde per unitate.

exactitate neegalată, prin combinarea puterii arborelui cardanic cu diametrul mare al discului de seminţe. Contoarele de seminţe cu vid pot planta o mare varietate de culturi şi tipuri de seminţe prin simpla schimbare a discurilor de seminţe şi ajustarea în mod corespunzător a unităţii ejectoare. Înlocuirea discului de semănat, verificarea şi descărcarea seminţelor sunt uşor de realizat prin capacul rabatabil, fereastra de inspecţie şi trapa de jos pentru descărcarea seminţelor.

Sistemul Synchro Motion permite transmiterea puterii prin ax cardanic şi presupune costuri minuscule de întreţinere, fiindcă axul nu are nevoie de lubrifiere zilnică, ca în cazul lanţurilor.

Semănătorile MTR au roţi cu ecartament independent, foarte aproape de brazdă, garantează uniformitate în profunzimea semănatului, chiar şi atunci când se lucrează pe soluri cu iregularităţi de nivel. Cu semănătoarea MTR, fermierul poate controla impecabil adâncimea de semănat, are capacitate mare de semănat în orice condiţii, la o viteză mare de lucru, fără a deranja straturile solului. De asemenea, MTR oferă rapid recuperarea investiţiei, prin creşterea randamentului culturii, acoperirea perfectă a terenului semănat şi durabilitatea testată a utilajului.

Reproiectat, tubul de seminţe al noului MTR permite livrarea constantă a seminţelor şi un control superior al distanţei de semănat. Noul profil se potriveşte tuturor dimensiunilor şi calităţilor seminţelor, stabilind un nou standard pentru plantatul de precizie. Sistemul fiabil de contorizare montat pe MTR poate garanta o

Din 1964, Visini produce echipamente agricole. Compania a câştigat o experienţă de fabricaţie largă, oferită de constante sugestii şi cereri de la clienţii săi. Cisterne şi autobasculante sunt proiectate şi fabricate pentru a le oferi clienţilor eficienţă mare cu costuri reduse şi instrumente de înaltă performanţă. Fiecare componentă şi fiecare pas de fabricaţie au fost concepute pentru a oferi rezultate maxime şi o nevoie mai mică de întreţinere.

Gama de produse Visini include rezervoare de nămol şi digestat şi remorci basculante pentru cereale şi furaje. La târgul IndAgra va fi lansat noul model Visini D2 Agri.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2014 53

Maestro - semănătoarea de precizie de la Horsch, utilajul anului 2012 Despre acest excepţional utilaj, Michael Horsch spune că „în noul Maestro şi al său sistem unic de distribuţie se regăsesc mulţi ani de cercetare. Mii şi mii de ore au fost dedicate dezvoltării celei mai mici şi mai compacte unităţi de distribuţie inventate vreodată - testată atât pe câmpuri experimentale, cât şi în laborator. Dar Horsch nu a inventat şi dezvoltat un sistem pneumatic care doar să plaseze sămânţa cu presiune în sol, ci un sistem în care bobul este plantat precis şi uniform.

Acesta este viitorul modern al semănătorilor de precizie“.

Agricultura din pasiune 54 Octombrie 2014

Votat drept utilajul anului 2012 la târgul de la Hanovra, Maestro este, datorită tehnicii sale de distribuţie, perfect pentru semănat porumb, soia, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr şi rapiţă. Semănătoarea de precizie Horsch cu distribuţie pneumatică patentată excelează la trei capitole: sistemul de distribuţie; structura mică a dispozitivului de dozare şi funcţia de supraveghere a calităţii distribuţiei.

Sistemul unic de distribuţie a boabelor se bazează pe existenţa unui nou disc de calibrare, care nu mai are obişnuitele găuri, ci incizii cu deschizătura spre exterior. Acesta, împreună cu un răzuitor nou, asigură o distribuţie excelentă, într-un interval de la 0 la 30 Hz (30 Hz corespunde unei viteze de lucru de 15 km/h şi 90.000 de boabe de porumb la hectar). Unitatea de dozare la Maestro CC este unică (a fost patentată în septembrie 2011) şi combină distribuţia, motorul şi unitatea de comandă într-un singur ansamblu.

Factorul crucial pentru aceste rezultate este reprezentat de transformarea mişcării de rotaţie în mişcare liniară, spre zona de plasare a bobului în sol, astfel nemaiexistând forţe centrifugale în tubul de curgere. Această precizie ieşită din comun este independentă de turaţia

unităţii de dozare, supravegheată constant de senzori. Datorită faptului că boabele nu sunt introduse în sol de presiunea aerului comprimat, se poate renunţa, în condiţii de umiditate, la rolele de amortizare a vitezei boabelor din dozator.

Software-ul din cadrul terminalului Isobus este astfel programat încât operatorul să aibă o imagine clară şi exactă a preciziei calibrării şi a coeficientului de variaţie pentru fiecare rând în parte.

Aceste elemente oferă operatorului posibilitatea de a utiliza semănătoarea la capacitate maximă în funcţie de nivelul de prelucrare a solului, de forma boabelor sau alte condiţii întâlnite.

Caracteristici tehnice: - număr de rânduri: 12 - distanţa între rânduri: 70/75 cm - rabatabilă hidraulic - E-Manager - buncăr de 7.000 l pentru îngrăşământ - roţi buncăr 20.8 R42 - buncăr central pentru sămânţă de 2.000 l - antrenare electrică a secţiilor de semănat - brăzdare dublu disc - brăzdare pentru fertilizare - role de tasare 30 cm - marcatori hidraulici - instalaţie de semnalizare

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2014 55

New Holland ridică ştacheta, lansând combina cea mai puternică din lume: CR10.90 Florin Neacşu, director general adjunct NHR Agropartners SRL Noua serie CR este încununarea a peste 40 de ani de experienţă în tehnologia de recoltare cu două rotoare, inventată de New Holland, beneficiind de cele mai inteligente soluţii tehnice. Pe lângă motorul Tier 4B EcoBlue Hi-eSCR, rotoarele „Twin Pitch“, valţul de alimentare dinamică, şenilele Smart Tracks din cauciuc şi cu suspensie Terraglide, buncărul de 14.500 de litri, tubul de descărcare rabatabil şi cu debit mărit, hederul Varifeed de 12 m sau Daraper de 13,7 m etc. dau o nouă dimensiune procesului de recoltare.

Toate acestea, împreună cu noua cabină Harvest SuiteTM Ultra, redefinesc

productivitatea şi confortul la recoltare.

CR10.90 nu este doar cea mai puternică combină din lume realizată până acum, dar şi cea mai productivă. Ea a stabilit un nou record mondial, intrând în Cartea Recordurilor la 15 august 2014. CR10.90 a reuşit să recolteze 797,6 tone de grâu în 8 ore într-o fermă din Marea Britanie, unde producţia medie la hectar a fost de 9,95 t, la o umiditate de 16,2%. Combina a fost echipată cu un heder de 13,7 m şi a recoltat cu o viteză medie de 5,9 km/h peste 10 ha/h, cu un consum de combustibil de 1,12 l/tona de boabe,

având tocătorul de paie cuplat pe tot parcursul zilei. Un nou record, care readuce combinele New Holland în prim-planul combinelor de recoltat.

Tubul de descărcare extralung, de 10,3 m, cu viteza de golire a buncărului de 142 l/s, plus cele cinci tractoare T7 cu remorci de mare capacitate, în care descărcarea s-a făcut din mers, fără reducerea vitezei de recoltare, care au sprijinit această acţiune, sistemul de autoghidare complet integrat IntellisteerTM, care asigură o precizie de 1-2 cm, optimizând eficienţa hederului de 13,7 m, au contribuit la obţinerea acestui record impresionant.

Acest record a întărit şi mai mult poziţia de vârf de lance a primei combine din clasa 10, CR10.90 şi a cimentat poziţia New Holland de lider mondial în maşini de recoltat, construite în Centrul de Excelenţă New Holland din Zedelgem - Belgia.

Ce are nou această maşină faţă de cele de până acum? Mai întâi, este propulsată de motorul Diesel al anului 2014, cel mai puternic motor din acest segment: un

56 Octombrie 2014

www.agrimedia.ro

motor FPT Cursor de 16 litri, Tier 4B, care realizează o putere maximă de 653 CP. Este un motor Common Rail care foloseşte tehnologia SCR ECOBlue, asigurând economii impresionante de combustibil şi reducerea costurilor de operare.

Pentru o eficienţă mai mare a funcţionării motorului, a fost introdus sistemul cu două site rotative, care îmbunătăţeşte performanţele răcirii acestuia.

Maşina este dotată cu un rezervor de combustibil de 1.287 de litri, care asigură autonomie pe întreaga zi de lucru.

Datorită buncărului de boabe de 14.500 de litri, a vitezei de descărcare de 141 de litri pe secundă şi a tubului de descărcare extralung de 10,3 m, care permite descărcarea din mers chiar în cazul hederelor de peste 12 m şi al camioanelor foarte înalte, productivitatea maşinii creşte cu 15%. Pentru a evita riscul de lovire în timpul deplasării şi parcării, tubul de descărcare este rabatabil.

Tehnologia New Holland cu două rotoare axiale, unică în lume, a fost concepută pentru a asigura o capacitate mare de recoltare şi o calitate fără egal a boabelor şi a paielor, procentul de boabe crăpate sau sparte fiind sub 0,2%. Cu ajutorul celor două rotoare gemene Twin Pitch combinele CR lucrează fără efort în diferite condiţii de cultură, putând avea o productivitate mărită cu 10%, chiar în condiţii grele. Trecerea de la cereale la porumb sau orez este foarte simplă.

Combinele cu două rotoare axiale au o serie de avantaje faţă de cele cu un singur rotor: suprafaţa de treier şi de separare este mai mare, iar fluxul de material adus de elevatorul central în combină nu este strangulat, ci este distribuit uniform, într-un strat mai subţire, pe lăţimea celor două rotoare, relativ egală cu lăţimea elevatorului central. De asemenea, amestecul de paie şi boabe nu este împins spre unul dintre pereţi, iar boabele cad uniform pe toată suprafaţa sitelor.

Valţul de alimentare dinamică (VAD) asigură alimentarea uniformă şi mai rapidă a rotoarelor, precum şi protecţia mecanică continuă împotriva pietrelor, crescând capacitatea maşinii cu peste 15%, prin alimentarea mai rapidă şi mai uniformă a rotoarelor şi eliminând fără nici o ezitare pietrele. Aceasta se realizează fără consum suplimentar de putere sau motorină. Şenilele cu suspensie sunt standard pe CR10.90 şi opţionale pe celelalte modele. Ele asigură o tracţiune excelentă, compactarea redusă

www.agrimedia.ro

a solului şi o deplasare „netedă“, chiar şi pe teren accidentat. În plus, cabina Harvest Suite™ Ultra, care a fost proiectată în urma consultării cu clienţii, defineşte confortul la recoltare.

Cu un volum de 3,7 mc, noua cabină este mai spaţioasă decât predecesoarea sa, iar interiorul său a fost în întregime reproiectat, pentru a îmbunătăţi mai departe ergonomia şi confortul. Noua cabină are mai mult geam decât modelele anterioare. Suprafaţa vitrată impresionantă, de 6,3 mp, împreună cu parbrizul care coboară sub podea asigură o vizibilitate excelentă de jur-împrejur şi permite urmărirea hederului până la extremităţi.

Noua consolă cu comenzi este realizată pentru a deveni o extensie a operatorului. În afara butoanelor pentru stabilirea

parametrilor de lucru şi efectuarea de la distanţă a reglajelor, ea are şi un monitor Intelliview IV cu ecran tactil color de 10,4” (26,4 cm), care pune toţi parametrii-cheie ai maşinii la îndemâna operatorului, fiind fixat pe role pentru a putea fi mutat în poziţie confortabilă.

Maneta multifuncţională (joystick) ComandGrip ajută la reglarea vitezei de recoltare, în timp ce un al doilea monitor de 10,4” este o opţiune pentru operatorii care doresc mai multe informaţii. Scaunul operatorului cu suspensie pneumatică, cu încălzire şi ventilaţie activă, cu o cursă vericală extinsă şi reglare automată în funcţie de greutatea operatorului contribuie la confortul acestuia.

Dacă trebuie să lucraţi noaptea, cu noua CR nu este o problemă. Lampa de pe tubul de descărcare şi cele patru lămpi de lucru HID şi LED, care oferă vizibilitate până la 500 m distanţă, fac posibilă continuarea lucrului mult după lăsarea întunericului la fel de eficient ca şi în cursul zilei.

De asemenea, sistemul de autoghidare Intellisteer permite lucrul cu „masă plină“, hederul fiind în permanenţă încărcat la maximum. Pentru plante prăşitoare se poate folosi şi sistemul de ghidare cu palpatori pe rând.

Toate celelalte sisteme folosite la generaţia anterioară de combine CR cu două rotoare axiale, cum ar fi controlul automat al vitezei de lucru în funcţie de încărcarea maşinii (cruise control), controlul automat al turaţiei ventilatorului de curăţare în funcţie de înclinarea combinei pe pantă (optifan), sistemul cu trei site în cascadă, cu mişcare în sensuri inverse (opticlean), reglarea sistemului de împrăştiere a plevei şi paielor (optispread) etc. se păstrează şi la noile modele.

CR10.90 este vârful de gamă, prima combină din clasa 10 din Europa care asigură cea mai mare capacitate din industrie şi performanţe extraordinare.

Sunt şase modele de combine CR, care se încadrează de la clasa 7 la clasa 10. Iată în tabelul de mai jos câteva caracteristici principale ale acestora.

Model

Clasă

Diametrul rotoarelor (in/mm)

Puterea maximă

2012 în milioane de euro

Modificare în %

CR7.90

7

17/432

449

9.500/11.500

5,4

CR8.80

8

17

490

11.500

5,4

CR8.90

8

22/560

490

11.500

6,5

CR9.80

9

22

517

12.500

6,5

CR9.90

9

22

571

14.500

6,5

CR10.90

10

22

652

14.500

6,5

Octombrie 2014 57

Ziua AgroWest - o sărbătoare a cartofului George Tănase, Valtra brand manager MEWI Vineri, 10 octombrie, într-o zi de toamnă de nota 10, în comuna Cernat din judetul Covasna, a avut loc Ziua AgroWest.

La firma condusă de Akos Bajcsi, fermierii interesaţi găsesc toată gama de utilaje agricole şi echipamente necesare în producţia vegetală şi, în special, a cartofului. Pe lângă tractoarele Fendt şi Valtra, pluguri, utilaje de pregătit patul germinativ, maşini de fertilizat, plantatoare, semănătoare, AgroWest distribuie, de asemenea, instalaţii de irigat, combine de recoltat, buncăre de recepţionare, sortatoare, încărcătoare de lăzi, benzi transportoare, linii complete de spălare şi ambalare, echipamente automate de aer condiţionat pentru depozitare. Este dealer MEWI pentru judeţele Harghita, Covasna şi Braşov.

pentru cartofi, ci şi pentru sfecla de zahăr, în curtea firmei Agrowest, cei prezenţi au putut urmări modul în care pot fi sortate produsele recoltate.

Cultura cartofului este una cu risc, unde recolta depinde foarte mult de factorii externi, în special de precipitaţii, iar investiţiile sunt foarte mari, ajungând până la 25.000 de lei la hectar.

Pe lângă administrarea firmei AgroWest, dl Bajcsi este el însuşi fermier, lucrând 600 de hectare de pământ în judeţul Covasna. A obţinut anul acesta o producţie de 45 de tone la hectar la cartof.

Akos Bajcsi, director general AgroWest

La eveniment, demonstraţiile cu maşini şi utilaje agricole s-au desfăşurat, simultan, în două locaţii diferite.

La demonstraţia de pregătire şi

Cultura cea mai des întâlnită la fermierii zonei este cea a cartofului, astfel încât programul zilei a avut în prim-plan această plantă. Cei peste 120 de participanţi la eveniment au asistat, pentru început, la o prezentare a utilajelor producătorului Grimme.

După recoltarea în câmp cu o combină pentru recoltare, potrivită nu numai 58 Octombrie 2014

www.agrimedia.roPoiană, d manager la MEWI, Daniel George Tănase, Valtra bran zări Coca, director marketing şi vân inginer service Lemken, Leontin ânia Rom tru ezentant Lemken pen MEWI, şi Franz Jakoby, repr

prelucrare a solului, tractoarele Valtra N143 HiTech şi Valtra T173 HiTech au pus în valoare utilajele purtând marca Lemken. Este de menţionat că în ultimii ani tot mai mulţi fermieri din zonă au achiziţionat tractoare Valtra, cunoscute şi recunoscute pentru că răspund pretenţiilor exigente din zonă privind adaptarea lor la condiţiile extreme de climă şi sol caracteristice locului. „Am prezentat publicului interesat, pe care Akos Bajcsi reuşeşte întotdeauna să-l adune la evenimentele sale, mai multe tipuri de pluguri - Diamant 11, cu 6 trupiţe, Juwel 7 cu reglare mecanică, 4 trupiţe, şi Europal 5 şi, de asemenea, alte utilaje pentru prelucrarea solului, cultivatoarele Rubin (5 metri) şi Karat 9. AgroWest este un dealer foarte important pentru Lemken, pe zona de nişă reprezentată de legumicultură“, a afirmat Franz Jakoby, reprezentant Lemken pentru România. În cadrul celei de-a doua demonstraţii, desfăşurată la sediul fermei Timate, a dlui Akos Bajcsi, a fost prezentată o linie complet automată de sortare,

www.agrimedia.ro

spălare, ceruire şi ambalare a cartofilor, pe categorii de calitate, în diverse cantităţi etc. „La fel ca de fiecare dată, nu pot să nu remarc ordinea şi disciplina din curtea AgroWest, semn că există o mână de bun gospodar“, a concluzionat dl Leontin Coca, director marketing şi vânzări MEWI.

Valtra N 143 HiTech

Motor turbo 4 cilindri, capacitate 4,9 l - putere maximă 112 kW /152 CP; norme de poluare TIER 4i; ambreiaj multidisc umed; cutie de viteze Power Shuttle 24 + 24 trepte - 40 km/h (considerată, începând din 2009, cea mai bună transmisie „de pe piaţă“); tracţiune integrală; trei prize hidraulice duble; pompă hidraulică 73 l; ridicător spate cu comandă electrică; capacitatea de ridicare 77 kN; aer condiţionat; volan reglabil; scaun cu suspensie; compresor aer, frână pneumatică pentru remorcă; cuplă de remorcare rapidă; bară de tracţiune; 2x2 faruri de lucru; girofar; greutăţi frontale 10x40 kg; anvelope 520/85R38, 420/85R28.

Octombrie 2014 59

E. Vişoiu şi colaboratorii consideră că prezentarea lucrărilor mecanice ce se aplică în viticultură prezintă o mare importanţă în tehnologia de cultivare a viţei-de-vie şi de aceea am considerat absolut necesară prezentarea acestora, în vederea executării corecte a acestor lucrări în anul agricol 2014-2015.

Lucrările mecanice aplicate în viticultură Desfundatul terenului

Lucrarea de bază în vederea înfiinţării plantaţiilor de vii este desfundatul la 60-70 cm adâncime. În urma acestei lucrări se ameliorează structura solului, se acumulează mai bine apa provenită din precipitaţii, se asigură un procent de prindere a butaşilor de până la 98% şi ajută la intrarea mai rapidă a viţei pe rod. Pe suprafeţe mai mari, această lucrare se execută cu plugul de desfundat. Acest plug este destinat executării arăturilor adânci de desfundat în toate tipurile de sol, pe terenuri cu pantă până la 17 grade, în vederea plantarii viţei-de-vie.

Terasarea terenului

Scopul de bază în amenajarea teraselor este crearea unor condiţii optime pentru creşterea şi dezvoltarea viei, precum şi pentru executarea mecanizată a lucrărilor. La terasarea unui teren în pantă, înaintea executării desfundatului terenului sunt necesare unele lucrări pregătitoare, ca defrişarea şi curăţirea terenului de arbuşti, cioate, pietre etc., precum şi nivelarea terenului.

60 Octombrie 2014

Plantatul culturilor viticole

După pregătirea terenului în vederea plantării, următoarea operaţiune o constituie pichetarea terenului. În situaţia înfiinţării unor suprafeţe mai mari de viţei-de-vie, pichetarea se poate face şi mecanizat. Cea mai simplă pichetare mecanizată se poate executa cu ajutorul cultivatorului. Astfel, pe cadrul cultivatorului se montează cuţite-daltă la distanţe egale cu distanţa între rândurile de plantare şi de trasează rândurile de viţei-de-vie. După terminarea acestei operaţiuni, se montează cuţitele la distanţe egale cu distanţa dintre rândurile de butuci, pe rând se trece cu cultivatorul

perpendicular pe direcţia iniţială. La intersecţia urmelor se înfig ţăruşi, ce servesc drept pichete. Pentru a păstra distanţe egale între parcursuri, cultivatorul trebuie echipat cu marcatoare de urme.

Pentru executarea gropilor de plantare a viţei-de-vie se folosesc maşinile de săpat gropi, de tipul purtat în spatele tractorului, acţionate de la priza de putere a tractorului. O astfel de maşină simplă este compusă din dispozitivul de suspendare în trei puncte, transmisie cardanică şi cuplajul de siguranţă, reductorul principal, reductorul inversor şi organul activ de lucru - burghiul. Burghiele folosite pentru plantarea viţei-de-vie au diametrele de 400 sau 600 mm şi o greutate de 41, respectiv 75 kg. Maşinile de săpat gropi realizează o reducere a volumului de muncă manuală de până la 85%.

Mecanizarea lucrărilor de întreţinere a viilor tinere

Acolo unde plantarea viţei-de-vie s-a făcut manual se face imediat o arătură cu plugul. După aceea se execută lucrări de afânare a solului, spargerea crustei şi distrugerea buruienilor. Aceste

www.agrimedia.ro

lucrări se execută printre rânduri, cu ajutorul cultivatoarelor viticole prevăzute cu organe active tip săgeată.

O lucrare importantă în plantaţiile noi o constituie completarea golurilor, pentru menţinerea densităţii optime a butucilor pe rând. Pentru realizarea gropilor de completare cu vie, dar şi pentru spalieri se folosesc maşinile de săpat gropi prezentate anterior.

prăşit, aşa după cum am prezentat anterior. În viile cu lăţime mare între rânduri se pot folosi şi cultivatoarele universale, dotate cu organe active corespunzătoare şi cu o distribuţie eficientă în câmpul de cuţite. Acestea trebuie ascuţite de câte ori este nevoie, iar poziţia faţă de sol trebuie să fie orizontală.

Discuitul se execută atunci când

Executarea lucrărilor de arat

În vederea îngropării resturilor de materie organică, a îngrăşămintelor, precum şi pentru afânarea şi mărunţirea solului se efectuează arături atât toamna, cât şi primăvara. Arăturile se execută cu plugul obişnuit sau cu pluguri viticole în viile cu distanţe mari între rânduri sau printr-o singură trecere cu pluguri speciale în viile cu distanţe mici între rânduri.

Aceste lucrări se execută prin inversarea trupiţelor între ele, precum şi prin echiparea plugului cultivator cu organe active de tip prăşit şi afânat. Lucrarea de îngropat a viei executată mecanic necesită o corectare manuală. Din cauza executării an de an a lucrării de arat cu

www.agrimedia.ro

plugul la aceeaşi adâncime se formează harpanul, care împiedică pătrunderea apei în sol. Pentru înlăturarea acestui neajuns se impune, la 2-3 ani, executarea lucrării de afânare profundă a solului.

Cultivatul

Cultivatul este lucrarea prin care se realizează distrugerea buruienilor şi menţinerea solului afânat la suprafaţă în vederea reducerii evaporării apei din sol. Pentru această lucrare agricolă sunt destinate cultivatoare speciale, prevăzute cu organe active arcuitoare, sau pluguri viticole, pe care s-au montat cuţite de

solul nu este îmburuienat şi când, după lucrarea de arăt, au rămas bulgări ce necesită a fi mărunţiţi sau când pe mijlocul spaţiului dintre rândurile de vie s-au creat şanţuri sau coame care trebuie nivelate.

Adâncimea de lucru a grapei este dată de unghiul de înclinare a bateriilor, iar gradul de mărunţire a solului creşte direct proporţional cu viteza de deplasare a agregatului.

Frezatul se execută în următoarele

situaţii: pentru distrugerea bulgărilor mari rezultaţi din arătură ce nu au mai putut fi distruşi de grapa cu discuri sau în lipsa acestui utilaj; când terenul este puternic îmburuienat şi nu se rezolvă

Octombrie 2014 61

problemă prin cultivaţie; pentru tocarea şi încorporarea în sol a centurilor de îngrăşământ verde dintre rândurile de vie. Întrucât lucrarea de frezat contribuie la distrugerea structurii solului este de dorit înlocuirea ei cu lucrări de discuit şi cultivat.

pericolul de umbrire al lăstarilor şi frunzelor, ducând la o folosire mai economică a substanţelor nutritive.

Pentru executarea mecanizată a acestei lucrări s-au făcut mai multe încercări în diverse ţări, realizându-se maşini cu discuri rotative care taie lăstarii atât pe părţile laterale ale butucilor, cât şi pe partea superioară a acestora.

Victor VĂTĂMANU

Stropitul şi prăfuitul

Este lucrarea care îi ocupă cel mai mult timp fermierului din viticultura, fiind într-adevăr cea mai importantă dintre lucrările prevăzute în tehnologie. Se apreciază că în România, în prezent, pierderile de producţie, datorate bolilor, dăunătorilor şi buruienilor pot ajunge uneori la 35%. Consumurile energetice directe şi indirecte pentru aplicarea tratamentelor prin stropire reprezintă în vii până la 28-30% din consumul anual de tehnologie. Întrucât o pondere importantă în combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor din culturile agricole este ocupată în prezent de mijloacele chimice, utilizându-se în special lichide de stropit, pe plan mondial se urmăreşte continuu evoluţia parametrilor calitativi ai procesului de pulverizare (constanţa debitului, dimensiunile picăturilor şi uniformitatea repartiţiei realizate de maşinile de stropit).

Prin evoluţie se urmăreşte reducerea consumurilor specifice de pesticide, de carburant, de forţă de muncă şi mai ales reducerea poluării mediului. Este de dorit ca fermierii să nu mai utilizeze la tratamentele prin stropire norme mari de lichide (pesticide) la hectar, deoarece acestea se acumulează în sol şi în pânza freatică. În viitor, se impun reglementări exigente în legătură cu protecţia mediului, pentru reducerea drastică a poluării.

Maşinile de stropit, după modul cum realizează pulverizarea lichidului, pot fi: cu pulverizare hidraulică; cu pulverizare mecanică; cu pulverizare pneumatică. În vii se folosesc maşini de stropit cu pulverizare pneumatică şi cu pulverizare hidraulică cu jet purtat. Pentru transportul lichidelor toxice de la rezervor la dispozitivele de pulverizare şi pentru creşterea presiunii necesare pulverizării se folosesc pompe de diferite tipuri, ce realizează presiuni cuprinse între 0,5 şi 50 bari (1 bar = 1,02 atmosfere).

La maşinile de stropit cu pulverizare pneumatică se folosesc pompe centrifugale care asigură vehicularea lichidului la presiunea de 0,5-3 bari. La aceste maşini pulverizarea se realizează 62 Octombrie 2014

Recoltarea strugurilor

datorită curentului de aer debitat de ventilator în dispozitivele de pulverizare, cu viteze de peste 100 m/secundă.

Lucrările de stropit şi prăfuit în vie pot fi executate cu mijloace mecanice terestre, dar şi cu avioane sau elicoptere, acestea din urmă având avantajul că lucrarea de stropit se poate face şi imediat după ploaie, când există pericolul cel mai mare de mănare a viţei-de-vie.

Administrarea îngrăşămintelor chimice şi organice

Administrarea îngrăşămintelor chimice în vii se face cu maşini de împrăştiat purtate.

Această lucrare se face de regulă toamna, după căderea frunzelor, sau primăvara, înainte de înmugurirea coardelor. Dacă administrarea îngrăşămintelor chimice trebuie făcută în vegetaţie, lucrarea se execută tot cu aceste maşini, însă după ce li s-a făcut adaptarea necesară, aplicându-se pe discul distribuitor un disc convex din tablă cu rolul de dirijare a îngrăşămintelor administrate numai la rădăcina butucilor de pe cele două rânduri pe unde trece maşina. Administrarea îngrăşămintelor chimice se poate face şi cu ajutorul unui fertilizator montat pe plugul viticol, cultivator sau subsolier.

Administrarea îngrăşămintelor organice se face cu ajutorul maşinilor de împrăştiat îngrăşăminte organice în vii şi livezi.

Eliberarea terenului de coardele de viţă rezultate din tăieri se face mecanizat, prin două metode: adunarea coardelor de viţă tăiate la capetele rândurilor; tocarea coardelor de viţă-de-vie tăiate şi încorporarea ulterioară în sol, prin executarea arăturii.

Lucrările în verde

Cârnitul este o operaţiune de suprimare a lăstarilor cu şi fără rod în perioada creşterii încetinite sau spre sfârşitul său. Prin această lucrare se micşorează

Recoltarea mecanizată a strugurilor este o problemă foarte delicată şi se foloseşte în exclusivitate la recoltarea strugurilor pentru vin. Pierderile prin recoltare mecanică sunt mai mari, calitatea strugurilor este diminuată prin spargere şi lovire, iar maşinile de recoltat au un preţ destul de ridicat. Conceperea acestor maşini presupune existenţa mai multor principii: principiul pneumatic, adică smulgerea boabelor de pe ciorchine prin absorbţie; tăierea codiţelor strugurilor cu ajutorul unui aparat de tăiere; colectarea pe jgheaburi şi transportul cu elevatoare a ciorchinilor loviţi cu palete clasice.

Deocamdată aceste maşini sunt folosite numai în ţările în care forţa de muncă este foarte scumpă şi numai acolo unde integritatea ciorchinilor nu este o condiţie obligatorie.

Transportul strugurilor

din plantaţiile de vie se face diferit la strugurii pentru vinificaţie faţă de strugurii de masă.

Pentru transportul strugurilor de vin se folosesc remorci cu bene din oţel inox alimentar, fibră de sticlă sau plastic, precum şi buncăre din material plastic sau fibră de sticlă. Acestea au avantajul că se curăţa uşor, au o greutate redusă şi nu deteriorează, prin combinaţii chimice, mustul. Buncărele din material plastic pot avea culori diferite, uşurându-se astfel munca de sortare a strugurilor pe soiuri. Transportul acestor buncăre până la remorcile de transport etanşe se poate face mecanizat, cu tractoare de mică putere prevăzute cu dispozitive de prindere şi descărcare. În ceea ce priveşte transportul strugurilor de masă, care de regulă sunt culeşi în lădiţe, pentru înlăturarea deprecierii unor cantităţi apreciabile se folosesc remorci cu stelaje sau stelaje tip container pentru încărcarea şi descărcarea mecanizată. În lipsa acestor remorci amenajate se pot folosi şi remorci obişnuite, în care lădiţele sunt stivuite corespunzător.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Octombrie 2014 63

Ordinul nr. 1401 din 12 septembrie 2014 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate - M.O. nr.

0674 din 2014 Hotărârea nr. 798 din 17 septembrie 2014 pentru completarea art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 578/2014 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2014-2018 M.O. nr. 0688 din 2014 Hotărârea nr. 802 din 17 septembrie 2014 privind aprobarea închirierii unor bunuri, proprietate publică a statului, aflate în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu“, din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale M.O. nr. 0693 din 2014 Ordinul nr. 1456 din 25 septembrie 2014 pentru aprobarea încheierii convenţiilor privind finanţarea schemei decuplate de producţie în sectorul carne din cadrul ajutoarelor naţionale tranzitorii, la specia bovine, precum şi a cuantumului de plată înscris în adeverinţă - M.O. nr. 0708 din 2014 Hotărârea nr. 810 din 17 septembrie 2014 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind 64 Octombrie 2014

măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România - M.O. nr. 0713 din 2014

Ordinul nr. 1454 din 25 septembrie 2014 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 124/2011 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2011-2014, „Agricultură şi Dezvoltare Rurală - Orizont PAC 2020“ - M.O. nr. 0714 din 2014 Ordinul nr. 1472 din 30 septembrie 2014 pentru aprobarea încheierii convenţiilor privind finanţarea schemei cuplate de producţie în sectorul ovine/caprine din cadrul ajutoarelor naţionale tranzitorii, precum şi a cuantumului de plată înscris în adeverinţă M.O. nr. 0723 din 2014 Ordinul nr. 1438 din 22 septembrie 2014 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru Măsura 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor“ din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 - M.O. nr. 0730 din 2014 Ordinul nr. 1470 din 29 septembrie 2014 pentru aprobarea Listei obiectivelor de investiţii pentru care se acordă microcredite potrivit art. 14 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor, în anul 2014, şi criteriilor tehnice necesare microcreditării în condiţiile art. 14 alin. (1) lit. c) din acelaşi act normativ - M.O. nr. 0734 din 2014

Ordinul nr. 1510 din 6 octombrie 2014 pentru stabilirea unor măsuri excepţionale cu caracter temporar de sprijinire a producătorilor din sectorul fructe şi legume - M.O. nr. 0734 din 2014 Ordinul nr. 1501 din 3 octombrie 2014 privind modificarea art. 4 din Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 348/2014 pentru aprobarea cuantumului tarifelor încasate în urma serviciilor prestate de către Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu“ asociaţiilor/organizaţiilor crescătorilor de animale sau oricăror altor beneficiari - M.O. nr. 0735 din 2014 Ordinul nr. 1453 din 25 septembrie 2014 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 - M.O. nr. 0739 din 2014 Ordinul nr. 1356 din 1 septembrie 2014 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, al ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr.

522/798/317/2003 pentru aprobarea Normelor privind denumirea, descrierea, definirea, caracteristicile şi compoziţia mierii - M.O. nr.

0741 din 2014 Ordinul nr. 1350 din 29 august 2014 pentru aprobarea Planului naţional de implementare a Regulamentului sanitar internaţional 2005 (RSI 2005) în România M.O. nr. 0741 din 2014

www.agrimedia.ro

Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor hidrometeorologice Guvernul României a adoptat, în şedinţa din data de 7 octombrie 2014, Hotărârea de Guvern privind aprobarea schemei de ajutoare de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada ianuarie-august 2014, care se acordă în agricultură, în sectorul vegetal.

Actul normativ urmăreşte reducerea impactului economic asupra continuării activităţilor agricole, ca urmare a pierderilor suferite de către producătorii agricoli din zonele calamitate de grindină, ploi torenţiale, viituri, inundaţii, infiltraţii, vânt puternic, căderi masive de zăpadă şi îngheţ manifestate în perioada ianuarie-august 2014.

Astfel, conform datelor furnizate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de către Instituţiile Prefectului din judeţele afectate în perioada ianuarie-august 2014, suprafaţa agricolă

totală calamitată s-a ridicat la 141.568,33 ha, actul normativ în cauză urmând să compenseze valoarea pagubelor produse la culturile/plantaţiile afectate, prin acordarea de sume băneşti în cadrul unei scheme de ajutor „de minimis“, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 al Comisiei Europene din 18 decembrie 2013.

Cuantumul sprijinului financiar reprezentând ajutor de minimis acordat pe cultură agricolă/plantaţie pomicolă, viticolă este următorul: - grâu, porumb, sorg, floarea-soarelui, rapiţă, orz, secară, triticale, ovăz, soia, orzoaică - 335 lei/ha - legume în câmp, pepeni - 610 lei/ha - cartof - 700 lei/ha - plantaţii pomicole - 1.200 lei/ha - plantaţii viticole - 500 lei/ha - sfeclă de zahăr - 400 lei/ha - lucernă, muştar, tutun - 250 lei/ha - căpşuni - 300 lei/ha

Cuantumul a fost stabilit pe baza devizelor-cadru de cheltuieli efectuate de producătorii agricoli, valoarea totală a ajutorului de minimis acordat unei întreprinderi unice neputând depăşi suma de 15.000 de euro pe durata a trei exerciţii financiare, exerciţiul financiar respectiv şi două exerciţii financiare precedente.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt de 53.866.842,4 lei şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2014 la capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare“, articolul 40.15 „Sprijinirea producătorilor agricoli“.

Cererile trebuie depuse până la data de 7 noiembrie 2014, la sediile primăriilor, iar plata se va realiza, într-o singură tranşă, până la data de 31 decembrie 2014.

Data depunerii ultimei cereri de plată prin PNDR este 30 septembrie 2015

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale este responsabilă de gestionarea eficientă a fondurilor europene nerambursabile acordate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, având ca prioritate absorbţia integrală a fondurilor şi evitarea blocării finanţărilor europene acordate pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Până în acest moment, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a plătit peste 6,43 miliarde de euro (din totalul de 9,3 miliarde de euro alocate prin PNDR 2007-2013) către beneficiarii care au depus până în prezent cereri de plată pentru decontarea cheltuielilor.

AFIR a ajuns în acest moment la un grad de absorbţie de aproximativ 73% din totalul fondurilor europene alocate României de Uniunea Europeană pentru perioada de programare 2007-2013.

Pentru a asigura absorbţia integrală a fondurilor europene, precum şi pentru

www.agrimedia.ro

implementarea corectă şi cu celeritate a proiectelor care au fost selectate pentru finanţare prin PNDR 2013, este important ca beneficiarii să depună în termen dosarele cererilor de plată, astfel încât AFIR să poată realiza decontarea cheltuielilor eligibile efectuate.

Cererile de plată pot fi depuse de beneficiarii PNDR până cel târziu 30 septembrie 2015, acesta fiind termenul-limită pentru depunerea ultimului dosar de cerere de plată, atât pentru beneficiarii privaţi, cât şi pentru cei publici. „Este foarte important de ştiut că până la 30 septembrie 2015 toate investiţiile, indiferent de momentul contractării, trebuie finalizate, inclusiv cu proces-verbal de punere în funcţiune.

Pentru a ne putea încadra în termenul final pentru efectuarea plăţilor prin PNDR 2007-2013, respectiv 31 decembrie 2015, beneficiarii PNDR trebuie să depună documentele de plată până cel târziu

30 septembrie 2015, pentru a permite agenţiei ca, în termenul de maximum 90 de zile, să poată efectua toate verificările la plată, atât documentar, cât şi pe teren, şi, ulterior, să deconteze toate cheltuielile eligibile“, a precizat Nicolae Popa, director general adjunct al AFIR. Termenele limită sunt stabilite în conformitate cu Regulamentul European 1290/2005, art. 28, alin. (1) privind finanţarea Politicii Agricole Comune şi cu Manualele de proceduri ale AFIR. De la demararea PNDR în anul 2008, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a primit şi verificat 148.414 de cereri de finanţare, în valoare de peste 18,3 miliarde de euro. Până la această dată au fost selectate, pentru a primi finanţare nerambursabilă, 95.992 de proiecte, cu o valoare de peste 7,1 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un grad de angajare de 116% a fondurilor disponibile prin PNDR pentru proiectele de investiţii.

Octombrie 2014 65

Istoria companiei Case IH începe în anul 1831, când a fost inventată prima „batoză de recoltare mecanizată a cerealelor“! Avea 1 CP şi a fost primul pas din istorie în care s-a reuşit trecerea de la recoltarea manuală către ceva care a urmat o evoluţie permanentă în următorii aproape 200 de ani.

Istoria companiei Case IH

George Stanson, business manager România, Bulgaria, Croaţia, Serbia al Case IH & Steyr Mai târziu, în anul 1842, Jerome Increase Case a pus bazele companiei „Racine Machine Works“, în Racine, Wisconsin (SUA). În 1876, Case construieşte primul tractor cu motor cu aburi, iar în 1892, primul tractor cu motor pe gazolină, numit „Paterson“. În 1902, s-a înfiinţat „International Harvester Company“, iar 8 ani mai târziu, această nou-înfiinţată companie reprezenta 90% din industria de „legat grâne“ la acea vreme.

Case construieşte în 1923 primul tractor „row crop“, iar numele modelului a fost „Farmall“, care s-a păstrat intact până astăzi, fiind un nume de referinţă pentru fermierii mici şi mijlocii ai României.

International Harvester introduce în 1977, pentru prima dată în lume, tehnologia „Axial Flow“, care din acel moment a revoluţionat şi îmbunătăţit permanent modul de separare a producţiei agricole, calitatea grânelor recoltate, a redus considerabil întreţinerea combinelor şi a atins un nivel record de viteză de recoltare şi de descărcare! Case IH a investit 56 milioane de dolari şi 1 milion de ore de muncă pentru a concepe, construi şi testa acest concept al viitorului! Aproape toţi producătorii de utilaje agricole au încercat ulterior să dezvolte sisteme de recoltare cu rotor, sistem inventat de pionierii în domeniu Case şi International Harvester. În anul 1982, Case IH lansează tractorul 66 Octombrie 2014

„Steiger Panther“, fiind primul tractor din istorie care a încadrat în acelaşi timp cutia de viteze „powershift“, controlil semielectronic, cabina deluxe şi sistemul hidraulic PFC! Şase ani mai târziu, este introdus pe piaţă tractorul „Magnum“ - primul produs 100% cu design comun între Case şi International Harvester, după fuzionarea celor două companii. Modelul „Magnum“ se vinde şi astăzi cu acelaşi succes! În anul 1996, lansează tractorul „Quadtrac“, ce are o putere imensă pentru acele vremuri, de 360 CP. Sistemul inovator a dezvoltat patru şenile separate, care lucrează independent, pentru a avea o mai mare suprafaţă de contact cu solul, ceea ce a culminat cu o tasare redusă a solului şi, implicit, cu reducerea

alunecării în gol a şenilelor. În 1999, Case IH devine parte integrantă a CNH. În anul 2005, tractorul Case IH „Quadtrac“ a înregistrat un record mondial la arat, atingând un rezultat de 321 de hectare arate în numai 24 de ore! Recent, cel mai puternic tractor din lume, Case IH „Quadtrac“, a fost declarat „Tractorul Anului 2014“!

De aproape 200 de ani, Case IH, împreună cu predecesorii ei (David Brown, International Harvester, McCormick, Steiger şi Case), a fost implicată activ în fabricarea şi dezvoltarea utilajelor pentru agricultură. În tot acest timp, angajaţii Case IH au ascultat permanent ceea ce fermierii spun sau ce îşi doresc în materie de tehnică agricolă. Ca rezultat, a oferit nenumărate soluţii inovatoare, ajungând pas cu pas la creşterea productivităţii, a robusteţii şi eficienţei utilajelor agricole.

Case IH a contribuit decisiv, de-a lungul anilor, la creşterea globală a producţiei agricole, în acelaşi timp fiind permanent interesată de păstrarea unui echilibru de mediu favorabil. Este bine ştiut că un rol vital pentru viitor este legat de creşterea producţiilor agricole. Prin dezvoltarea, fabricarea şi vânzarea de utilaje agricole de înaltă performanţă, Case IH demonstrează permanent un focus contructiv în această direcţie.

www.agrimedia.ro

3

Ianuarie 2013

4

Ianuarie 2013