Revista AGRIMEDIA - Septembrie 2013 by Agri Media Invest s.r.l.

Ianuarie 2013

A venit toamna... "S-a ivit pe culme toamna! Zâna melopeelor Spaima florilor şi doamna cucurbitaceelor!" Rapsodii de toamnă, George Topârceanu În cronologia ancestrală a anotimpurilor, iată că ne-a bătut la uşă toamna. Prilej de bilanţ pentru agricultori, dar şi o perioadă de efervescentă activitate - atât pentru strângerea şi însilozarea unor cereale, legume şi fructe, cât şi pentru pregătirea noului an agricol, prin pregătirea solului şi înfiinţarea culturilor de toamnă. Anul agricol care a trecut a fost bun, realizându-se recolte pe măsura efortului truditorilor pământului. Dacă este o certitudine că, de exemplu, la grâu s-a realizat, potrivit comunicatelor oficiale, o producţie de peste 7,2 milioane de tone, în ceea ce priveşte valorificarea profitabilă a recoltelor mulţi fermieri sunt nemultumiţi. Prin suspendarea în aprilie 2013 a Schemei de garantare a certificatelor de depozit, instituită în 2003 şi care a funcţionat efectiv din 2009, fermierii fără spaţii de depozitare proprii nu mai au posibilitatea de stocare şi valorificare a producţiei în perioade în care preţul ar deveni stimulativ. Măsura suspendării este apreciată ca fiind pripită, însă, potrivit Comisiei pentru acordarea licenţelor de depozitare a seminţelor de consum, formată din specialişti ai MADR, reprezentanţi ai depozitarilor, procesatorilor şi comercianţilor, ar fi justificată, deoarece de această schemă nu a beneficiat decât un număr restrâns de operatori economici. În cei patru ani au fost emise, din motive mai mult sau mai puţin subiective, doar 1.184 de certificate de depozit, aferente unei cantităţi de 1.644 mil. tone, procentual reprezentând aproximativ 2,25% din producţie. În această perioadă, în general micii fermieri, pentru obţinerea de lichidităţi în vederea reluării ciclului agricol, dar şi din cauza lipsei spaţiilor de depozitare, sunt constrânşi să vândă producţia

www.agrimedia.ro

din câmp la preţuri foarte mici. Faţă de această situaţie, MADR a hotărât recent elaborarea unui nou act juridic pentru reluarea schemei suspendate, reglementând totodată îmbunătăţirea regimului de depozitare a seminţelor de consum în spaţii licenţiate şi utilizarea eficientă a certificatelor de depozit. În acest scop, ministerul a iniţiat analize şi consultări cu toţi partenerii implicaţi în eliberarea şi valorificarea certificatelor de depozit. Mai bine mai târziu decât niciodată, ar aprecia optimiştii. În acest context, trebuie avute în vedere şi fluctuaţiile pe termen lung ale preţului la cereale şi, în general, la bunuri alimentare. Când Rusia a realizat până în prezent o producţie de cereale de peste 42 de milioane de tone, iar Ucraina, în care agricultura este cel mai profitabil sector economic, este, de asemenea, un furnizor semnificativ pentru piaţa externă, se impune cu celeritate crearea cadrului legal pentru reglementarea corespunzătoare a utilizării certificatelor de depozit, altfel fermierii noştri, cu toate formele de sprijin naţional şi comunitar, vor trăi sub spectrul falimentului. Probabil deţinem un record mondial la capitolul „Aşa nu!” în ceea ce priveşte definitivarea şi aplicarea unui act juridic. Ne referim aici la elaborarea cadrului juridic de înfiinţare şi funcţionare a Camerelor Agricole. Iniţiată în urmă cu peste 20 de ani sub ministeriatul dlui prof. dr. Nicolae Ştefan, reglementarea sus menţionată a fost abandonată şi reluată pentru modificări şi completări de mai toate guvernele care s-au succedat în această perioadă, însă fără nici o finalitate concretă. Această structură este necesară şi aşteptată de fermieri cu atât mai mult cu cât ea se înscrie perfect şi în conceptul de descentralizare a deciziilor în agricultură. Sunt promisiuni că în actuala sesiune parlamentară se va lua în dezbatere OUG nr. 58/2013, iar prin modificarea şi

completarea acesteia prin legea de aprobare se va definitiva, în sfârşit, un cadru legal aplicabil, pentru înfiinţarea Camerelor Agricole în profil teritorial cât mai urgent. Să dea Dumnezeu să se întâmple şi acest miracol după mulţi ani de ezitări şi aşteptare! Reducerea TVA la pâine, discutată, criticată şi aplaudată în egală măsură, a fost înfăptuită. Greu de estimat dacă îşi va atinge scopul în cazul în care nu va fi însoţită şi de măsuri ferme menite să diminueze evaziunea. Contrar, această iniţiativă va fi percepută ca o măsură politicianistă, care se va contabiliza ca o nouă sursă de venit pentru comercianţi, fără nici un efect benefic pentru consumatori, şi o nouă gaură în buget. Vom trăi şi vom vedea! De o covârşitoare importanţă şi de o responsabilitate majoră pentru Guvern este modul de reglementare juridică a pieţei funciare, care va fi liberalizată începând cu 1 ianuarie 2014 şi în ţara noastră. Dezbaterea publică şi experienţa altor ţări comunitare în acest domeniu sperăm să conducă la soluţii judicioase în ceea ce priveşte exploatarea, cu precădere în folosul românilor, a acestei avuţii naţionale pe care străbunii noştri au ocrotit-o cu preţul vieţii. Când baza materială a cercetării agricole a fost spulberată, când sistemul naţional de irigaţii este funcţional în proporţie de 25% faţă de potenţialul avut în 1989, când numai în ultimii ani au fost distruse peste 400.000 ha păduri - inclusiv din cele cu rol de protecţie agropedologică, în valoare de peste 8 miliarde de euro, când micul fermier nu beneficiază de certificate de depozit, factorii de decizie din agricultură, şi nu numai, trebuie să dispună cu celeritate măsuri concrete şi eficiente pentru remedierea deficienţelor, căci, în fond, acest sector economic ne asigură supravieţuirea biologică. "Te doare Toamnă? Rău mă doare, pentru fiecare frunză veştedă şi pentru orice floare! Pentru fiecare iubire care ... moare!" Simona MUNTEANU Septembrie 2013

ISSN 2069 - 1238

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul VII, Nr. 9 / 2013 (78) Septembrie 2013 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031.439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

Septembrie 2013

SUMAR: 3 8

Editorial

Conferinţă pe teme agricole

Romanian AgriBusiness Forum 2013, perspectivele agriculturii de succes în România

«Traderii, încurajaţi de autorităţi să ofere preţuri mici la produsele agricole»

Informaţii despre suspendarea certificatelor de depozit

ALERTĂ: Construcţii de imobile pe amenajări de îmbunătăţiri funciare!

Dreptul de folosinţă gratuită a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare

Creşterea producţiei de lapte cu hibrizi LG

Tehnologia de cultivare a rapiţei

Tehnologia de cultivare a rapiţei de toamnă

Zonele ecologice ale grâului de toamnă

«Ziua Porumbului», la a IV-a ediţie

Îmbunătăţirea utilizării azotului în fermele de vaci de lapte

Tehnologia de cultivare a mazărei de grădină în câmp

Tehnologia de cultivare a guliilor şi a gulioarelor

46 50

Ultimele noutăţi John Deere Valtra: a treia generaţie din seria N

Noua generatie de încărcătoare articulate Schaffer

I novaţiile combinate CLAAS pentru 2014

K verneland dezvăluie noile produse

Bolile de nutriţie şi bolile fiziologice ale viţei-de-vie

Kverneland Group, de la o afacere de familie, la o companie multinaţională

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013

 În dialog cu fermierii

•C um este anul agri investiţii aţi reuşit Constantin Dincă, administrator al SC Epson Patricia, comuna Nicolae Titulescu, judeţul Olt „În acest an producţiile agricole obţinute sunt bunicele, dar cu ce folos când preţurile de valorificare sunt atât de mici? Faţă de cum se estima, preţul la porumb a scăzut de la 1 leu/kg şi la floarea-soarelui de la 370 dolari/tonă şi s-a ajuns să vorbim de câţiva bani. La cultura de grâu am obţinut doar 1.850 kg/ha din cauza condiţiilor climatice, iar eu preconizam că voi obţine 3,8 t/ha. Am o magazie cu o capacitate de 400 de tone şi, cu excepţia acestui an, nu am stocat niciodată grâul atât de mult. Mă consider fermier mic, am până în 200 de hectare, şi fac faţă cu greu acestei situaţii de pe piaţă şi preţurilor mici oferite la valorificarea producţiei. Noi cu certitudine băgăm în pământ bani şi nu vorbe, iar problema este că aceşti bani investiţi nu se mai întorc. În privinţa varietăţilor folosite, la cultura de grâu am avut soiul Fundulea, iar pentru sămânţă - Glosa. S-au comportat bine, având în vedere condiţiile din acest an. La porumb, folosesc hibrizi KWS 2376 şi 3381. S-au schimbat multe de când foloseam hibrizii Fundulea 376 sau Olt. Anul trecut, la floarea-soarelui am avut hibridul La Pampa SU, de la firma Quality Crops, hibrid tardiv pe care a trebuit să îl recoltez ultimul. La vânzare, masa hectolitrică era mare - 40, dar din păcate am avut corpuri străine şi umiditate

II Florin Oprescu, localitatea Colelia, judeţul Ialomiţa

mare, motiv pentru care am obţinut şi atunci un preţ mic. Le-am spus celor care au cumpărat producţia că în raport cu agricultorii ei mereu câştigă, iar noi pierdem. Anul acesta, la floarea-soarelui am folosit hibridul Imeria, de la compania Caussade Semences. Referitor la achiziţia de utilaje, noi am mai avea nevoie de un tractor care să aibă între 140 şi 160 CP. Mărcile care îmi plac sunt Fendt şi John Deere, dar nu dispun de bani suficienţi ca să-l pot cumpăra. În orice caz, voi mai studia piaţa tractoarelor. În fermă, deţin cinci tractoare, un Case de 95 CP, două tractoare româneşti mai noi şi alte două mai vechi. Vom face tot posibilul să cumpărăm un tractor nou.”

„Este un an bun sub aspectul producţiilor obţinute, dar nu şi din punct de vedere al preţurilor de valorificare. Inputurile se scumpesc în fiecare an şi este dificil să ne acoperim cheltuielile de producţie. Am început să recoltez porumbul doar de pe o parcelă, pentru a estima producţia, care se situează la circa 7 t/ha. Preţul pe piaţă este unul foarte mic, de 0,50-0,52 lei/kg. Nu ştiu care ar fi soluţia, pentru că toată zona aceasta a Mării Negre abundă de porumb şi nu ştiu dacă vom putea obţine preţuri mai bune dacă am depozita şi valorifica mai târziu. În momentul de faţă, umiditatea la porumbul timpuriu este de 12,5% şi trebuie recoltat, iar cel tardiv are 17-18% şi în două săptămâni se poate culege. În acest an, am mai avut în asolament culturi de rapiţă (40 ha), grâu (60 ha), orz şi floarea-soarelui. Preţul la grâu a fost de 0,6 lei/kg. La cultura de rapiţă, producţiile estimate erau încurajatoare, de aproape 4 t/ha, însă la jumătatea recoltatului au venit ploi cu vânt puternic, care mi-au scuturat o mare parte din cantitate. În final, am obţinut doar 3 tone/ha. Am început campania de înfiinţare a culturilor de toamnă şi am semănat rapiţa. Faţă de anul trecut, terenul s-a pregătit uşor. În unele zone a plouat 40 de litri şi ne-a ajutat să pregătim terenul. Am scarificat şi apoi am intrat cu discul, pentru că am renunţat să fac arături. În această toamnă, avem o problemă mult mai grea decât cea din 2012, când a fost secetă, şi anume lipsa banilor necesari pentru a relua anul agricol. Am apelat la credite şi la avansul din subvenţia europeană. În privinţa investiţiilor realizate în fermă, în urmă cu şase ani am accesat fonduri europene pentru modernizarea parcului tehnic, iar de atunci tot ce am

Septembrie 2013

www.agrimedia.ro

col 2013 şi ce să realizaţi? II Andrei Merlan, Slobozia, judeţul Ialomiţa

www.agrimedia.ro

mai scump decât grâul, ceea ce nu este normal. În fermă, cultura de porumb ocupă o suprafaţă mică, din cauză că se fură. Am scăzut suprafaţa progresiv şi în viitor o să renunţ în totalitate la porumb. Hibrizii pe care îi folosesc sunt Pioneer. În toamnă, am înfiinţat cultura de rapiţă pe 60 ha şi a răsărit, pentru că au căzut ceva precipitaţii. Dacă vor mai veni ploi, o să mai semăn. La noi, în trei zile se usucă terenul şi dacă nu ai umiditate în sol, nu faci nimic. Am terenul pregătit să mai semăn rapiţă şi grâu. Am recoltat floareasoarelui şi imediat am lucrat terenul, ca să fie pregătit pentru grâu. La porumb nu am început să recoltez deoarece are umiditate destul de mare şi nu vreau să-l valorific aşa, pentru că îmi scăde la preţ, şi aşa mic. Am investit în sisteme de irigaţii, iar suprafaţa agricolă pe care aş putea să o irig ar fi de 170-180 ha, dar nu mai irigăm pentru că preţurile sunt prea mari. Din fericire, anul acesta nu am fost nevoiţi să irigăm, însă anul trecut o parcelă m-a costat 4.200 de lei. Am investit în utilaje performante, iar ultimele achiziţii au constat în două combinatoare şi un tractor. Am renunţat la proiecte şi le-am cumpărat în leasing. Parcul de maşini şi utilaje este destul de dotat, aşa că prea curând nu cred că o să mai facem vreo investiţie.” Septembrie 2013

Ana MUSTĂŢEA

cumpărat am luat prin leasing. Anul trecut am achiziţionat un tractor de putere mai mare, Deutz Fahr de 160 CP, şi un disc mare. La mâna a doua, am cumpărat o combină Claas, pe care am reuşit s-o achit anul acesta. În fermă mai am un tractor Lamborghini, de 95 CP. Pe viitor, probabil va trebui să mai achiziţionez un tractor de 100 CP, însă va depinde foarte mult de preţurile de valorificare pe care le voi obţine. Lucrez de 32 de ani în agricultură, ştiu să fac producţii mari. Problema cu care mă confrunt nu stă în tehnologia culturilor, ci în valorificarea superioară a producţiilor agricole. Lucrăm o suprafaţă totală de 203 ha, din care 60 ha sunt cultivate cu porumb. Folosesc hibrizi cu genetică bună, cum sunt cei de la Monsanto şi Caussade Semences.”

„Anul agricol a fost, în cazul meu, unul foarte bun, deoarece am realizat producţii mari şi am obţinut preţuri bune, deoarece am încheiat foarte devreme contracte de valorificare. Exploatez o suprafaţă agricolă de 250 ha, cultivată cu grâu, rapiţă, floarea-soarelui şi porumb. Noi, prin excelenţă, producem sămânţă la culturile de grâu, lucernă etc. Colaborăm, de exemplu, cu Caussade Semences pentru multiplicare de sămânţă. Nu trebuie să ai suprafaţă foarte mare ca să câştigi. Avem culturi intensive şi investim foarte mulţi bani ca să avem producţii bune şi de calitate. La culturile semincere, cheltuielile de producţie sunt mai mari decât la cele comerciale. Sămânţa din categoriile biologice pe care le folosim noi are un preţ dublu, iar tehnologia presupune un număr de tratamente mai mare pentru a se asigura o protecţie ridicată a culturii. La grâu, am avut soiuri care au trecut de 8 t/ha, cum este Sofru, o varietate cu talie mică, aristat, de la Caussade Semences. Un alt soi, Sorrial, a realizat o producţie de circa 7,5 t/ha. Am avut şi soiuri ungureşti, care s-au comportat excepţional, peste 7 t/ha. La soiul românesc Glosa am obţinut 6,8 t/ha, dar a fost cultivat după sorg, care a secătuit terenul. În acest an, toate culturile, şi de primăvară, şi de toamnă, au dat producţii bune. În privinţa preţurilor, acestea trebuiau să fie ceva mai mari. La grâu, un preţ corect ar fi fost de 0,75-0,8 lei/kg, iar la porumb, nu mai mic de 0,6 lei/ha. În ultimii ani, porumbul a fost

La data de 10 septembrie, Ziarul Financiar a organizat la Bucureşti un eveniment în cadrul căruia s-a discutat despre problemele din agricultură. Preţurile mici de pe piaţa internă la produsele agricole, liberalizarea pieţei funciare, scăderea dramatică a efectivului de vaci de lapte, lipsa unei strategii agricole şi a unor politici predictibile au fost câteva dintre subiectele abordate.

Ana MUSTĂŢEA

Conferinţă pe teme agricole Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii, a afirmat că anul 2013 aduce noi provocări, în primul rând legate de volatilitatea preţului la produsele agricole. „Dacă în Bărăgan s-au făcut producţii mari şi fermierii au putut să-şi acopere costurile de producţie, în Oltenia sau Moldova situaţia este mult diferită. Avem pierderi raportate de majoritatea producătorilor agricoli. Dacă astăzi aveam un sistem financiar de sprijinire pentru fermierii care depozitau cereale, aceştia ar fi rezistat, cu siguranţă, mai bine la această presiune a coborârii preţului”, a afirmat dl Steriu. În privinţa vânzării terenurilor agricole către persoanele fizice străine, preşedintele comisiei a declarat că proiectul de lege propus de Guvern este un bun început, doar că trebuie perfecţionat. Prezent în sală, dl Mihai Petcu, în calitate de fermier şi preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Vaci Holstein-Ro, a vorbit despre sectorul vacilor de lapte, pe care îl cunoaşte foarte bine, deoarece 47 de ani s-a implicat în această activitate, de creştere a bovinelor. Potrivit domniei sale, sectorul a fost lovit pentru că nu a existat o gândire politică în acest sens care să susţină această 8

Septembrie 2013

activitate, dar şi din cauza faptului că până de curând subvenţiile pe cap de animal se dădeau în baza efectivelor înregistrate la data de 31 ianuarie 2008. În opinia sa, scăderea efectivului de vaci de lapte cu 2,2 milioane de capete ar fi în realitate mult mai mare. „Acum, vedem o rază de lumină deoarece Ministerul Agriculturii încurajează producţia şi vacile de rasă performante. Primim circa 25 de euro la 1.000 de litri de lapte vândut”, a menţionat dl Petcu. Măsurile de sprijin sunt binevenite, dar tardive pentru mulţi fermieri, care au fost nevoiţi să-şi vândă animalele pentru a plăti datoriile la bănci. Este şi cazul fermierului Victor Chivu, din judeţul Teleorman, care din 1.750 de animale mai deţine doar 150. Pentru creşterea şeptelului de bovine, dl Steriu a propus sprijinirea, în primul rând, a fermelor zootehnice existente. „Nu creşterea numărului de ferme reprezintă soluţia, ci mai degrabă creşterea numărului de animale dintr-o fermă, astfel încât acea fermă să devină mai competitivă, iar politicile de sprijin trebuie să fie orientate în această direcţie. A încuraja azi o fermă de 200-300 de capete este o soluţie ca să nu scadă şeptelul. În ultimii 5-6 ani, au apărut ferme foarte puţine, de ordinul zecilor. Tendinţa la nivel

european şi mondial este de scădere a şeptelului şi de creştere a producţiei. Din păcate, în România scad şi şeptelul, şi producţia, iar explicaţia poate sta şi în faptul că un fermier român nu încasează poate nici jumătate din subvenţia pe care o încasează un fermier vest-european. (...) O problemă mare pe care o avem în România o reprezintă şi instabilitatea politică de la nivelul Ministerului Agriculturii. Au fost 15 miniştri în ultimii 7-8 ani, iar UE a avut 15 comisari în 50 de ani. Noi am schimbat în fiecare an ministrul şi toate politicile agricole. Niciodată nu am avut coerenţă. De aici a apărut şi nevoia de a elabora un raport pe agricultură, de a avea o viziune care să genereze mai departe şi o înţelegere între partidele politice. Raportul este un punct de plecare, în care au fost propuse primele soluţii. S-au mai făcut corecţii pe strategie, cele mai bune venind de la comisarul Cioloş. Vom avea probabil o revizuire a acestui raport în care vom introduce toate aceste propuneri, astfel încât acesta să devină un document de lucru util, în primul rând politicienilor”, a precizat dl Steriu.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Întâlnire cu crescătorii de bovine La data de 21 august, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a avut loc o întâlnire cu crescătorii de bovine, în vederea stabilirii modului de implementare, a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate şi a termenilor de referinţă pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare (CNDP) în sectorul zootehnic la specia bovine. Alături de ministrul Daniel Constantin şi secretarul de stat Achim Irimescu, la această întâlnire au participat şi reprezentanţi ai Asociaţiei Crescătorilor de Taurine din România, ai Asociaţiei Bălţata Românească, ai Asociaţiei Holstein RO, ai Asociaţiei Crescătorilor de Bovine de Carne din România şi ai Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România. În urma dezbaterilor, s-au stabilit următoarele: • în cadrul CNDP, crescătorii de bovine

www.agrimedia.ro

•

pot accesa următoarele scheme: schemă decuplată de producţie în sectorul lapte şi schemă decuplată de producţie în sectorul carne; în cadrul schemei decuplate de producţie în sectorul carne, se acordă prime crescătorilor care deţin minimum trei bovine adulte şi tineret aferent bovin mascul şi/sau femel cu vârsta de minimum 7 luni, existente în exploataţie la data de referinţă de 31 ianuarie 2013; în cadrul schemei decuplate de producţie în sectorul lapte, se acordă prime crescătorilor ale căror livrări şi/sau vânzări directe de lapte din anul de cotă 2012-2013 au fost de minimum 3 tone de lapte; exploataţiile de bovine trebuie să fie înregistrate în Registrul naţional al exploataţiilor la data de referinţă şi/sau la data solicitării primei, în funcţie de schema accesată; animalele din exploataţiile eligibile

pentru cele două scheme, care sunt prezente în exploataţie la data depunerii cererilor, trebuie să fie cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor; • crescătorii de animale care menţin voluntar în exploataţie minimum 20 capete vaci sunt obligaţi ca, în termen de 3 luni de la data limită de depunere a cererilor, să înscrie întreg efectivul de vaci în Registrul genealogic al rasei; • solicitanţii CNDP trebuie să facă dovada că sunt crescători de bovine printr-o adeverinţă eliberată de către o asociaţie a crescătorilor de bovine, legal constituită, cu reprezentativitate naţională.

Septembrie 2013

Romanian AgriBusiness Forum 2013, perspectivele agriculturii de succes în România La data de 11 septembrie, la Bucureşti, publicaţia economică în limba engleză The Diplomat-Bucharest a organizat a treia ediţie a conferinţei anuale „Romanian AgriBusiness Forum 2013”, cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite ale Americii - Serviciul Agricol Extern şi al Ambasadei Republicii Argentina. Evenimentul, moderat de prof. univ. dr. Toma Dinu, decan al Facultăţii de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală, a reunit factori de decizie ai sectorului agricol din România, ce au dezbătut şi comentat cele mai importante aspecte ale domeniului. Au luat cuvântul invitaţii de onoare ai conferinţei, Valentin Olimpiu Soneriu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Duane Butcher, însărcinatul cu afaceri al Misiunii Diplomatice a Statelor Unite ale Americii, şi E.S. Claudio Pérez Paladino, ambasador al Republicii Argentina la Bucureşti, care au enumerat şi analizat provocările sectorului agricol din România, aducând la cunoştinţa publicului modele de succes în agricultură. Valentin Soneriu a mărturisit că una dintre cele mai mari provocări pe care le întâmpină sectorul agricol în momentul de faţă, nu doar la nivel naţional, ci şi european, o reprezintă utilizarea eficientă a resurselor agricole. „Conservarea resurselor de bază şi dezvoltarea unei agriculturi intensiv durabile reprezintă provocări la care trebuie să găsim soluţii. În plus, o

atenţie deosebită trebuie acordată bunelor practici, în vederea protejării apei şi solului împotriva fenomenului de degradare şi poluare. (...) Consider că un rol extrem de important în dezvoltarea unei agriculturi intensive îl au şi biotehnologiile”, a precizat Valentin Soneriu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Importanţa biotehnologiilor agricole în România a fost prezentată de domnul Duane Butcher, care subliniază faptul că Statele Unite ale Americii şi-au dezvoltat agricultura cu succes pe baza acestora. „Ţările pun din ce în ce mai mult accent pe agricultura durabilă, care se bazează pe mai multe principii: profitabilitatea pe termen lung, îndrumare şi atenţie în ceea ce priveşte resursele naturale. Tehnologia este veriga comună acestor principii”, a spus Duane Butcher, însărcinatul cu afaceri al Misiunii Diplomatice a Statelor Unite ale Americii. „În SUA, la nivelul fermierilor, cel mai important instrument introdus, de la Revoluţia Verde din anii ‘70, este biotehnologia agricolă, pe care o recunosc toţi producătorii noştri. Biotehnologia a crescut, productivitatea agriculturii a generat beneficii economice pentru fermierii noştri şi le-a permis să producă într-o manieră neagresivă cu mediul. Astfel, consumatorii şi mediul nostru culeg roadele acestei tehnologii prin intermediul preţurilor mai mici şi a consumului redus de pesticide şi erbicide”, a adăugat dl Butcher. În ceea ce priveşte un model de succes în agricultură, Argentina ar putea constitui un foarte bun exemplu pentru România. Cu o arie

totală cultivată aproape cât suprafaţa României, Argentina are o producţie anuală de cereale de 50 de milioane de tone. Ba, mai mult, în prezent reprezentanţii oficiali ai celor două ţări lucrează la un memorandum de înţelegere între România şi Argentina, cu scopul de implementare a unor proiecte de cooperare în agricultură. „În acest domeniu, Argentina şi România pot parcurge un drum lung şi de succes. Argentina şi România, ca şi SUA, fac parte din grupul select şi restrâns al ţărilor care au un sol optim pentru producţia agricolă. Cernoziomul este motivul pentru care România a fost recunoscută ca unul dintre marii grânari capabili să hrănească milioane de oameni. Ţinând cont de această resursă neregenerabilă, astăzi este imperativă folosirea tehnologiilor care să reducă eroziunea şi să permită o conservare adecvată a calităţii cernoziomului”, a spus E.S. dl Claudio Pérez Paladino, ambasador al Republicii Argentina la Bucureşti. „Este important de menţionat că tehnologia argentiniană este folosită cu succes şi în Republica Moldova, care are acelaşi tip de sol ca România. La nivel mai important, este utilizată în Rusia şi Ucraina. Suntem convinşi că tehnologia, managementul şi experienţa noastră se pot aplica şi în România”, a adăugat dl Paladino. Tot în cadrul sesiunii, au fost prezentate biotehnologiile ca mijloace de rezolvare a unor probleme punctuale şi soluţiile pentru dezvoltarea unei agriculturii intensive durabile, aspecte importante prezentate de Dominique Zygmont, Head Corporate Affairs South EastEurope Syngenta, Eugen Diaconu, Field Operation Lead Monsanto România, dr. Ralph Scorza, Research Horticulturist and Lead Scientist, United States Department of Agriculture, şi Macy Merriman, Senior Manager Government Affairs, Europe, DuPont Pioneer.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html 10 Septembrie 2013

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 11

Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, a susţinut o conferinţă de presă, cu scopul de a transmite opiniei publice adevărul despre situaţia din agricultură şi dificultăţile cu care se confruntă fermierii în acest an, în principal din cauza preţurilor mici obţinute la valorificarea recoltelor agricole.

«Traderii, încurajaţi de autorităţi să ofere preţuri mici la produsele agricole» „Suntem într-o situaţie limită şi suntem nevoiţi să spunem adevărul despre ceea ce se întâmplă cu adevărat în agricultura românească. Toţi membrii LAPAR vin din lumea agricolă şi realitatea este că anul 2013 este unul dezastruos pentru agricultori. Degeaba este grămada mare atât timp cât volumul de încasări este cu mult mai mic decât anul trecut, când a fost un an dificil din cauza secetei. Veniturile pe care le vor obţine agricultorii anul acesta sunt cu mult mai mici, iar acestea acoperă maximum 70% din cheltuielile de producţie, indiferent de zonă. Sunt câteva excepţii, cei care au obţinut producţii la grâu de 7.000 kg/ha, dar dacă ne raportăm la media obţinută pe ţară la preţurile practicate, este aproape un dezastru. Dacă nu este secetă, trebuie să fie cineva care să lovească în producători. De data aceasta au fost traderii, cei care fac comerţ cu cereale. Au fost încurajaţi prea mult de oficialităţile statului, că s-au obţinut producţii-record. Este o informaţie incorectă atât timp cât noi realizăm 35-40% din potenţialul pe care îl are agricultura românească. În Franţa, producţia medie la grâu se situează la 7.000 kg/ha, iar în România este de 3.000 kg/ha. Aşadar, 12 Septembrie 2013

despre ce supraproducţie se vorbeşte? Scăderea preţurilor a fost încurajată de autorităţile statului, începând cu acele declaraţii de prin luna mai, cum că vom avea un an agricol bun, cu toate că la acea dată meteorologii spuneau altceva. Totul a culminat cu acea nefericită declaraţie a ministrului Agriculturii, prin care afirma că avem cea mai mare producţie din istoria României, dar şi că este foarte puţin panificabil. Această declaraţie a dus la prăbuşirea preţului la cereale. Traderii au început să practice pe piaţa românească un preţ diferit faţă de cel practicat pe alte pieţe europene. Îmi pun întrebarea: de ce acelaşi trader îi dă fermierului italian un preţ de achiziţie la grâu de 200 euro/t, celui francez de 190 euro/t, iar românului doar 135-140 euro/t? Care este explicaţia? La 10 iunie, preţul grâului în România era de 227 euro/t, ceea ce echivala cu 1 leu/ kg, iar la 4 septembrie era de 140 euro/t. În luna august, când a fost apogeul comericanţilor, preţul era de 133 euro/t, în timp ce pe piaţa europeană se practicau, la producători, preţuri de 180 până la 200 euro/t. În România, la porumb, la 10 iunie, preţul de achiziţie era de 208

euro/tonă, iar la 9 septembrie, de 119 euro/t. Dacă ne raportăm la preţurile din alte ţări europene, chiar la bursa de la Matif, acestea se situau la 171 euro/t. Ce se întâmplă cu preţul la porumb? Nu este posibil ca la o producţie de 7-8 tone/ha să nu-ţi poţi recupera cheltuielile. Situaţii asemănătoare se înregistreză şi la orz şi rapiţă. Într-o perioadă de o lună, preţurile au scăzut cu 40-45%, în timp ce în alte ţări europene fluctuaţiile de preţ au fost de 2-3 euro. Din păcate, producătorii agricoli nu au spaţii de depozitare şi sunt nevoiţi să vândă la preţul pe care îl vrea traderul, pentru că fermierii nu au de ales. Am făcut o serie de scrisori adresate atât preşedintelui ţării, cât şi premierului şi am solicitat să se intervină pe piaţă, pentru că există un fond FEGA ce poate fi folosit atunci când preţurile scad sub un anumit nivel. Din păcate, în acest an nu s-a intervenit, cum nu s-a intervenit nici în 2012, când ne-am confruntat cu problemele cauzate de secetă. Din cauza preţurilor mici, producătorii au pierdut circa 2,5 mld. euro. La cultura de grâu, cheltuielile se situează între 3.000 şi 3.200 lei/ha şi cu preţul actual nici la o producţie bună, de 5.000 kg/ha, nu pot fi acoperite costurile de producţie.”

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 13

Informaţii despre suspendarea certificatelor de depozit accesării de credite bancare utilizând certificatele de depozit ca alternativă a tranzacţionării directe de seminţe de consum imediat după recoltare, în fapt schema nu şi-a atins scopul deoarece s-a constatat că de această schemă a beneficiat numai un număr redus de operatori economici din agricultură (21 de societăţi), care au calitatea de depozitar licenţiat, de producător de seminţe de consum şi deţinător de certificate de depozit emise de FGCR.

Pentru clarificarea informaţiilor dezbătute în ultima vreme privind schema certificatelor de depozit, reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale precizează că: • Schema de garantare a certificatelor de depozit pentru seminţe de consum a fost operaţionalizată începând cu anul 2009 şi a funcţionat până în luna aprilie 2013, când a fost suspendată. • Suspendarea schemei s-a realizat prin Decizia nr. 2/77394 din 10.04.2013 a Comisiei pentru acordarea licenţelor de depozit pentru seminţele de consum, comisie constituită din reprezentanţi ai MADR, depozitari, procesatori şi comercianţi de pe filiera seminţelor de consum. Motivele care au stat la baza suspendării schemei au fost următoarele: - depăşirea de către FGCR a nivelului de expunere a valorii schemei de garantare faţă de valoarea totală a seminţelor de consum depozitate şi înscrise în certificatele de depozit aflate în circulaţie; - neatingerea scopului schemei. Cu toate că schema de garantare a certificatelor de depozit a fost instituită, în principal, ca un sistem de finanţare a fermierilor care nu deţin spaţii de depozitare proprii, pentru facilitarea 14 Septembrie 2013

Din 2009 şi până la data suspendării schemei, depozitarii licenţiaţi beneficiari ai schemei au emis 1.187 de certificate de depozit, aferent unei cantităţi de seminţe de consum de 1,644 mil. tone, având o valoare actualizată la data curentă de 1.408 mil. lei. Din analiza acestor date, se poate constata gradul redus de eficienţă a aplicării schemei de garantare a certificatelor de depozit, atât prin compararea cantităţii totale de seminţe de consum acoperită prin certificate de depozit, cu nivelul total al producţiei de cereale şi oleaginoase de circa 73 de milioane de tone obţinute pe perioada de aplicare a schemei, cât şi prin dirijarea indirectă a fondurilor publice puse la dispoziţia schemei către beneficiari care aveau, în fapt, triplă calitate (depozitar-producător agricol-deţinător de certificate de depozit), nefiind astfel supuşi presiunii pieţei ca marea masă a fermierilor care nu deţin spaţii de depozitare şi nu au putut accesa niciodată schema din

cauza politicilor practicate de traderi. În ceea ce priveşte finanţarea de la buget a schemei de garantare, precizăm că nivelul de finanţare a fost stabilit prin OG nr. 7/2009 la un plafon de 42 de milioane de lei, sumă care nu a fost asigurată în totalitate nici în toamna anului 2009, nici în anii 2010, respectiv 2011, fapt ce nu este imputabil actualei guvernări, ci fostelor Guverne. În acest sens, nu putem fi de acord cu afirmaţiile privind sabotarea agricultorului român, ci mai degrabă răspunsuri pe aceste subiecte ar trebui solicitate inclusiv fostului preşedinte al Comisiei pentru Acordarea Licenţelor de Depozit pentru Seminţe de Consum. În cursul anului 2012, au fost evaluate rezultatele aplicării schemei, inclusiv în vederea completării plafonului de finanţare. Aceste demersuri nu s-au finalizat, având în vedere decizia de suspendare menţionată. În prezent, MADR elaborează un proiect legislativ pentru îmbunătăţirea regimului de depozitare a seminţelor de consum în spaţii licenţiate şi de utilizare a certificatelor de depozit pentru acestea. Cu privire la evoluţia actuală a preţurilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a solicitat Consiliului Concurenţei să analizeze aspectele referitoare la stabilirea unor preţuri şi condiţii inechitabile de tranzacţionare a seminţelor de consum din recolta acestui an şi să dispună măsuri pentru restabilirea unui mediu concurenţial normal pe piaţa produselor agricole.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 15

Lansare: Cartea Albă a Agriculturii Româneşti Societăţile franceze multinaţionale reprezintă cel mai mare grup de investitori străini din România în sectorul agroalimentar. Aceasta şi datorită faptului că Franţa este cea mai mare ţară agricolă a UE şi principalul partener comercial în domeniul agribusiness-ului al României, care este o altă mare ţară agricolă europeană, cunoscută în trecut şi sub apelativul de „Grânar al Europei”. Prin grupul său de lucru pe teme de agricultură şi alimentaţie (GTAA), Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză din România (CCIFER) reprezintă legitim investitorii francezi din sectorul agroalimentar românesc. Proiectul de Carte Albă a Agriculturii Româneşti a fost iniţiat de societăţile membre ale GTAA, în cadrul instituţional şi sub auspiciile CCIFER şi beneficiază de susţinerea Serviciului Economic al Ambasadei Franţei în România. Proiectul de Carte Albă are în vedere transferul util şi constructiv de bune

practici şi expertiză dinspre societăţile franceze prezente în România în domeniul agroalimentar către toate autorităţile competente româneşti, în cadrul transparent al dialogului instituţional normal şi urmăreşte îmbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional al agriculturii româneşti, pentru a favoriza progresul tehnic, creşterea şi dezvoltarea afacerilor din acest sector şi, nu în ultimul rând, încurajarea investiţiilor directe în acest domeniu. Proiectul de Carte Albă a fost prezentat, anterior definitivării şi publicării sale, tuturor instituţiilor româneşti relevante (Preşedinţie, Parlament şi Guvern), asociaţiilor profesionale din domeniul agroalimentar şi mediului de afaceri de profil la data de 12 iunie 2013. Lansarea publică a Carţii Albe este prevăzută pentru 31 octombrie, cu ocazia Târgului internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - IndAgra.

ALERTĂ: Construcţii de imobile pe amenajări de îmbunătăţiri funciare! Rezultatele controlului dispus de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la reţeaua secundară a sistemului de irigaţii şi la canalele din judeţele Timiş şi Ilfov arată că infrastructura sistemului de irigaţii şi de desecare nu a fost întreţinută potrivit destinaţiei sale, aflându-se în prezent într-o stare accentuată de degradare. Iată câteva dintre motivele pentru care fermierii se plâng vara de lipsa sistemelor de irigaţii, iar primăvara şi toamna de lipsa suprafeţelor amenajate pentru desecare. În Ilfov, amenajările de irigaţii de pe raza acestui judeţ sunt nefuncţionale din cauza distrugerilor şi furturilor agregatelor, instalaţiilor şi componentelor din dotarea staţiilor de pompare. Pentru evitarea furturilor şi distrugerii staţiilor de pompare, ANIF a decis să dezafecteze agregatele, instalaţiile şi componentele din dotarea acestora şi le-a depozitat în spaţiile pe care le administrează şi cărora le poate asigura paza. Clădirile staţiilor de pompare pentru care ANIF nu a asigurat paza au fost distruse în proporţie de 80-90%. Canalele din amenajările de 16 Septembrie 2013

desecare şi irigaţii au fost afectate de construcţia de imobile, prin astupare parţială sau totală, făcând imposibilă intervenţia în vederea întreţinerii şi reparaţiei acestora. S-a constatat că pe o parte din suprafeţele amenajate pentru desecare şi irigaţii de pe raza localităţilor Otopeni, Tunari, Ştefăneştii de Sus, Ştefăneştii de Jos, Moara Vlăsiei, Voluntari (cartier Pipera), Buftea, Periş, Corbeanca, Snagov, Chiajna, Jilava, Berceni, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Brăneşti, Afumaţi, Baloteşti, Bragadiru, Dragomireşti, Chitila, Vidra au fost ridicate construcţii de locuinţe, spaţii comerciale, sedii de societăţi comerciale, hoteluri şi alte construcţii. În urma controlului efectuat, Direcţia Generală Control şi Antifraudă va transmite un exemplar din nota de control Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, dar şi Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice, în vederea analizării documentaţiei care a stat la baza executării construcţiilor pe amenajările de îmbunătăţiri funciare pe raza unităţilor administrativ teritoriale ale localităţilor menţionate mai sus. În ceea ce priveşte verificările efectuate

la ANIF filiala judeţeană Timiş, a reieşit că organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii nu au asigurat gestionarea, exploatarea, întreţinea şi repararea infrastructurii de irigaţii în conformitate cu prevederile Legii nr. 138/2004 a Îmbunătăţirilor Funciare republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale normelor metodologice de aplicare a acestei legi, modificate, aprobate prin HG nr. 1872/2005. De asemenea, organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii nu şi-au respectat obligaţiile asumate prin avizele emise de Direcţia Îmbunătăţiri Funciare din cadrul MADR privind constituirea acestora. S-a constatat că pe o parte din suprafeţele amenajate pentru irigaţii şi desecare au fost ridicate construcţii de locuinţe, restaurante, sedii de societăţi comerciale, hoteluri şi alte construcţii. Sistemele de irigaţii date în proprietate gratuită celor cinci organizaţii sunt nefuncţionale, infrastructura fiind distrusă. Organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii au făcut modificări neautorizate la infrastructura de îmbunătăţiri funciare aflată în domeniul public al statului.

www.agrimedia.ro

Dreptul de folosinţă gratuită a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare Aprobarea constituirii dreptului de folosinţă gratuită a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare aparţinând domeniului public al statului, aflate în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, se va face cu următoarele precizări: Amenajările de îmbunătăţiri funciare sunt compuse din: • amenajări de irigaţii • amenajări de desecare-drenaj • amenajări de combatere a eroziunii solului şi construcţii de apărare împotriva inundaţiilor

I. Amenajările de irigaţii

Până în acest an, când a fost modificată legislaţia, organizaţiile de îmbunătăţiri funciare primeau în proprietate, cu titlu gratuit, infrastructura de îmbunătăţiri funciare, fără nici o obligaţie ulterioară. Infrastructura de irigaţii preluată gratuit de la ANIF a fost devastată, amenajările

www.agrimedia.ro

respective devenind nefuncţionale (din cele 1.019 staţii predate organizaţiilor, astăzi sunt funcţionale doar 517). Conform vechii legislaţii, nu se putea lua nici o măsură împotriva distrugerii sistemului naţional de irigat. În acest an a fost aprobată OUG nr. 79/2013, care prevede că infrastructura de IF, aparţinând domeniului privat al statului (numai amenajările de irigaţii), se transmite, la cerere, cu titlu de comodat, pe o perioadă de 5 ani. Modificările de legislaţie din acest an au în vedere realizarea investiţiilor în amenajările de irigaţii predate organizaţiilor. O dată cu semnarea protocolului, organizaţia trebuie să constituie în favoarea ANIF o garanţie de 10% din valoarea patrimoniului preluat, garanţie care poate fi reţinută, dacă după 5 ani organizaţia nu-şi respectă angajamentul luat.

II. Amenajările de Desecare-Drenaj

Desecarea terenurilor agricole se realizează printr-o reţea de canale deschise şi constă în

eliminarea apelor de suprafaţă provenite din precipitaţii abundente, topirea zăpezii, prin scurgeri de pe terenurile învecinate mai înalte. Reţeaua de drenaj este o construcţie hidrotehnică destinată eliminării apei în exces de pe un teren agricol. Orice organizaţie de Desecare-Drenaj constituită conform legii poate solicita dreptul de folosinţă a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare atât timp cât aceasta se găseşte în domeniul public al statului. Această prevedere este prezentă atât în Codul Civil, cât şi în HG 1.872/2005. Infrastructura de Desecare-Drenaj nu se predă unei singure societăţi, ci tuturor agricultorilor din amenajarea respectivă. Organizaţia de Desecare-Drenaj trebuie să constituie în contul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare o garanţie în cuantum de 10% din valoarea de inventar a infrastructurii transmise. Această prevedere nu a existat până în acest an, când legislaţia a fost modificată.

Septembrie 2013 17

Peste 200 de fermieri au răspuns invitaţiei Limagrain, BASF şi Claas de a participa la evenimentul organizat la 3 septembrie în localitatea Baraolt, judeţul Covasna, la o demonstraţie de recoltat porumb siloz. Hibridul folosit a fost LG 32.52 şi face parte, alături de alte două varietăţi, din portofoliul LG Nutriţie Animală (NA).

Creşterea producţiei de lapte cu hibrizi LG

Aceste inovaţii genetice ale companiei Limagrain prezintă anumite caracteristici care asigură creşterea productivităţii în fermele zootehnice. Studiile realizate au demonstrat faptul că prin utilizarea hibrizilor Limagrain NA în nutriţia vacilor de lapte se obţine un plus al producţiei de lapte de 0,5 până la 2,5 litri/zi pe cap de animal. Prezent la eveniment, dl Stansilav Studenka, responsabil LG Nutriţie Animală Europa de Est, a vorbit despre calităţile agronomice şi nutritive ale hibirzilor LG, precum şi despre nenumăratele teste efectuate în diferite locaţii din Europa. „Ştim cum să ameliorăm aceşti hibrizi şi dispunem de cunoştinţele necesare pentru a creşte digestibilitatea fibrelor. Efectuăm teste în diferite ferme din Europa şi avem o imagine clară despre potenţialul hibrizilor noştri pentru porumb siloz. În fiecare an, efectuăm circa 200.000 de analize privind calitatea hibrizilor siloz. În urmă cu câţiva ani am creat logo-ul LG Nutriţie Animală, care reprezintă o garanţie a calităţii nutritive. A fost creat un sistem foarte strict, cu reguli interne, pentru ca un hibrid să poarte acest logo, această ştampilă a calităţii. Bineînţeles, 18 Septembrie 2013

prioritare sunt performanţa agronomică a hibridului, producţia şi toleranţa la secetă şi boli, însă hibrizii care îndeplinesc aceste criterii agronomice încep să fie testaţi pentru a vedea dacă îndeplinesc şi criteriile nutritive. După ce sunt testaţi minimum trei ani, în diferite locaţii din Europa, iar această testare poate ajunge până la 5-6 ani, hibrizii care depăşesc standardele impuse de noi şi media hibrizilor deja înscrişi, primesc această ştampilă a calităţii NA”, a afirmat dl Stansilav Studenka. Un test efectuat într-o fermă tipică olandeză cu 100 de vaci de lapte a arătat faptul că profitul rezultat doar din simpla utilizare a unui hibrid LG NA a fost de 4.000 euro/an. „A crescut efectiv producţia de lapte cu această valoare pentru că au folosit în hrana animalelor un hibrid LG NA”, a susţinut reprezentantul companiei. Alina Creţu, director de marketing al Limagrain, a vorbit despre studiile de cercetare efectuate de companie pentru creşterea nivelului de digestibilitate a fibrelor. „Am urmărit să creştem digestibilitatea celulozei şi a hemicelulozei şi să diminuăm conţinutul de lignină din peretele celular. Ne-am concentrat foarte

mult pe calitatea părţii verzi a plantei, şi anume frunze şi tulpină, şi am dezvoltat acest concept de LG Nutriţie Animală. Am lucrat în colaborare cu INRA, cel mai cunoscut institut de cercetare din Europa, şi am pus la punct noţiunea DINAG, care presupune calitatea fibrelor digestibile pentru vacile de lapte. O dată ce un sac a primit ştampila calităţii înseamnă că vă garantăm că are un nivel minim de digestibilitate, iar acesta este cuprins între 40 şi 65%”, a afirmat dna Creţu. Pentru a avea un siloz de calitate, nu este suficient să ai un hibrid de porumb de foarte bună calitate, de aceea specialiştii Limagrain au atras atenţia asupra unor aspecte pe care fermierii ar trebui să le aibă în vedere atunci când intră cu combina la recoltat. „Porumbul siloz trebuie recoltat la 30-35% substanţă uscată. Dacă recoltaţi peste acest procent, când ajunge în bateria de siloz el se va presa greu, nu va avea o fermentaţie bună şi va exista riscul apariţiei acidului butilic, care nu este de dorit în masa de siloz. Când se recoltează, silozul trebuie să fie cât mai curat, să nu fie impurificat cu pământ etc., care

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 19

să afecteze procesul de fermentare. Un siloz de calitate trebuie să aibă circa 54% fibre (masă vegetală) şi 46% boabe. Fibrele trebuie să fie mărunţite între 1 şi 2 cm. Dacă sunt mai mari, bacteriile din rumenul vacii nu vor putea digera masa vegetală. Un alt aspect important este acela că boabele de porumb nu trebuie tocate, ci doar zdrobite pentru a avea rezultate bune”, a declarat dl Mircea Nicoară, reprezentat zonal Limagrain. La demonstraţia din câmp, recoltarea porumbului s-a realizat cu o combină Claas, modelul Jaguar 880, echipată cu heder RU 600. La maşinile de recoltat furaje, firma Claas ocupă locul 1 în lume.

la o rezistenţă crescută la factorii de stres, cum ar fi seceta”, a spus dna Chiru. Aceasta le-a vorbit fermierilor şi despre erbicidele companiei, aplicate în preemergenţă şi postemergenţă la cultura de porumb, şi le-a propus să utilizeze produsul Frontier Forte, care este un foarte bun înlocuitor al erbicidelor pe bază de acetoclor, recent retrase de pe piaţă. „Combate monocotiledonatele şi unele dicotiledonate anuale, folosit înainte de semănat cu încorporare în sol la o adâncime de 3-4 cm, dacă este secetă, sau după semănat, dacă avem o umiditate suficientă în sol. Doza necesară este de la 0,8 până la 1,4 l/ha, în funcţie de conţinutul de humus. Pentru aplicare în postemergenţă, BASF propune aplicarea produselor din pachetul Reckord, format din Kelvin Top, Cambio şi adjuvantul Dash. Este singura soluţie de pe piaţă cu trei substanţe active, trei moduri de acţiune îmbunătăţite de acţiunea adjuvantului Dash şi care printr-o singură trecere asigură combaterea tuturor buruienilor în postemergenţă la cultura de porumb. Kelvin Top, pe bază de nicosulfuron, combate buruienile monocotiledonate anuale şi perene, inclusiv costreiul din rizomi. Cambio are acţiune atât sistemică, cât şi de contact şi combate dicotiledonatele anuale perene şi pe cele problemă, precum cirsium şi xanthium. Cele două erbicide sunt îmbunătăţite de acţiunea adjuvantului Dash, deoarece acesta este un potenţator al preluării substanţei active şi va creşte eficacitatea în combatere cu 15-20%”, a mai subliniat reprezentantul BASF.

Ana MUSTĂŢEA

Produsul Opera, mai mult decât un fungicid

În cadrul evenimentului, după prezentarea programului Nutriţie Animală al firmei franceze Limagrain, s-a vorbit despre produsele de protecţie BASF destinate culturii de porumb. Reprezentantul zonal al companiei BASF, dna Ruxandra Chiru, a vorbit despre fungicidul Opera, care conţine două substanţe active, piraclostrobin şi epoxiconazol, cu acţiune sistemică. Epoxiconazol înhibă creşterea miceliului ciupercii, iar cealaltă substanţă înhibă germinaţia sporilor. „Opera este un fungicid preventiv şi curativ, dar vă sfătuiesc să-l aplicaţi preventiv. Dacă s-a instalat seceta, nu trebuie utilizat. Se poate aplica fie timpuriu, în doză de 1 l/ha atunci când porumbul are 1-1,2 m înălţime sau când putem realiza ultima trecere, fie se poate aplica târziu, în doză de 1,5 l/ha, la înflorit, cu echipamente speciale cu lumină mărită la sol. Opera face parte din gama AgCelence, ceea ce înseamnă că, pe lângă efectul fungicid, are şi efecte fiziologice benefice asupra plantei. De exemplu, reduce sinteza de etilenă. Stresul termic determină creşterea hormonului denumit etilenă, care la rândul lui determină o coacere prematură. Porumbul tratat cu Opera reduce producerea de etilenă, iar planta va reuşi să-şi stocheze mai mult timp elementele nutritive în boabe, având astfel o coacere uniformă, ce va duce la producţii sigure şi de calitate. Datorită reducerii sintezei de etilenă, planta se menţine mai mult timp verde şi putem vedea că vom avea o masă foliară mai bogată şi mai puţine frunze îmbătrânite. La porumbul siloz se pot observa efecte pozitive asupra conţinutului de grăsime 20 Septembrie 2013

brută, amidon, proteină brută şi în special la însilozare vor scădea fibrele brute. O plantă sănătoasă reuşeşte să-şi stocheze elementele nutritive mai mult timp şi vom avea şi o digestibilitate mai mare, lucru important când vorbim de hrana animalelor. Totodată, la aplicarea produsului Opera s-a observat o dezvoltare radiculară foarte bună, iar acestea au reuşit să ajungă la apa şi nutrienţii din sol, ceea ce conduce

Evenimentul s-a desfăşurat pe terenul Societăţii Agricole Silvalim, condusă de dl Imre Arpad. Acesta ne-a declarat că societatea are o suprafaţă agricolă în exploatare de 370 ha, cultivată cu cereale şi plante tehnice, şi o fermă zootehnică, cu peste 300 de bovine din rasa Holstein. „Cultiv hibrizi marca Limagrain de 12 ani şi sunt foarte mulţumit de producţiile obţinute. În ultimii doi ani am încercat şi hibrizii LG Nutriţie Animală. Hibridul LG 32.52 prezentat în lotul demonstrativ l-am cultivat şi în fermă, unde ocupă peste 70 de hectare. Anul acesta culturile s-au dezvoltat bine, pentru că au căzut ploi la începutul verii şi au ajutat culturile să crească frumos. Am început recoltarea porumbului. Umiditatea este mai mică decât cea recomandată, însă la însilozare inoculăm bacterii acidolactice, ca să aibă o fermentare mai bună.”

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 21

Tehnologia de cultivare a rapiţei Dr. ing. Ion Voinea, Product Manager KWS Seminţe SRL Rapiţa de toamnă este o cultură la care tehnologia de cultivare se schimbă continuu. Cu ceva timp în urmă, când se cultivau doar soiuri de rapiţă, fermierii semănau toamna, vara tăiau cultura şi apoi o treierau; era cea mai simplă tehnologie de cultivare. Au apărut materiale biologice superioare, producţiile au crescut şi rapiţa a devenit una dintre cele mai profitabile culturi, dar totodată şi una dintre cele mai pretenţioase faţă de tehnologie. Necesităţile faţă de planta premergătoare, pregătirea solului, alegerea corectă a hibridului cultivat, momentul semănatului, desimea de semănat, fertilizarea, controlul buruienilor şi al dăunătorilor sunt verigi tehnologice care solicită priceperea fermierului. Mai mult, în condiţiile din ultimii ani, toamnele foarte secetoase au schimbat modul în care este privită această cultură.

Recomandările specialiştilor KWS pentru fermieri

Premergătoarele rapiţei de toamnă, în cea mai mare parte cerealele păioase de toamnă sau primăvară, iar uneori mazărea, borceagul sau chiar cartofii timpurii, trebuie să părăsească terenul devreme pentru a-i oferi fermierului suficient timp pentru pregătirea solului. Pregătirea solului pentru semănat a devenit o lucrare la fel de pretenţioasă ca şi controlul dăunătorilor. Rapiţa de toamnă, fiind o plantă cu sistem radicular pivotant are nevoie de o mobilizare profundă a solului. Pe de altă parte, menţinerea apei în sol este esenţială în asigurarea răsăririi şi a dezvoltării normale în toamnă. Semănatul direct (direct planting) este tentant pentru a menţine în sol apa, trebuie aplicat doar acolo unde textura solului permite o înrădăcinare corectă în aceste condiţii. Sistemul de lucrări minime, care mobilizează solul în profunzime fără întoarcerea brazdei, pare să îmbine necesitatea de dezvoltare a rădăcinilor cu păstrarea apei în sol. Aratul, în agregat cu un dispozitiv de tip pacomat care să facă o primă mărunţire, chiar în ziua recoltării plantei premergătoare, este esenţial în încercarea de a nu lăsa solul 22 Septembrie 2013

descoperit, expus soarelui şi vântului. Imediat după arătură, o nouă mărunţire şi lucrare cu utilaje complexe, care să mărunţească, dar să şi compacteze solul suficient pentru a închide capilarele, va crea un pat germinativ optim pentru rapiţă. Dacă ploile vor veni după aceste lucrări şi miriştea se va dezvolta, este la îndemâna fermierului să aleagă între o intervenţie chimică sau mecanică în funcţie de condiţiile concrete din teren. Dacă seceta se menţine, mărunţirea suficientă şi apa protejată prin acest tip de lucrări ale solului vor fi suficiente răsăririi. Din studiile făcute de către KWS, încorporarea în stratul activ de sol a paielor este o modalitate de a da solului posibilitatea de a mineraliza aceste resturi vegetale, completând necesarul de minerale, de a-şi îmbunătăţi structura şi a facilita pregătirea rapidă a terenului. Dimensiunea de tocare a paielor poate influenţa puternic germinarea şi dezvoltarea precoce. Dacă în cazul paielor tocate fin, prin încorporarea lor în sol germinarea seminţelor de rapiţă poate fi afectată cu până la 10%, în funcţie de cantitatea încorporată, în cazul tocării grosiere, pierderea poate fi cuprinsă între 30%, în cazul încorporării unei cantităţi de 2,5 t/ha, şi 70%, în cazul încorporării unei cantităţi de 10 t/ha paie. Cantităţile de îngrăşământ aplicate culturii de rapiţă de toamnă trebuiesc stabilite în funcţie de fertilitatea solei şi situaţia concretă din teren. Pentru întreaga perioadă de vegetaţie, dozele de îngrăşăminte minerale recomandate sunt: 50-80 kg P2O5 s.a./ha, 30-80 kg K2O s.a./ha, 80-130 kg N s.a./ha, 20-30 kg S s.a./ha 1,5-1,7 kg B s.a./ha. Dintre acestea, fosforul, potasiul şi o parte din azot - nu mai mult de o pătrime din doza totală (fără a lua în calcul cantitatea necesară mineralizării resturilor vegetale) - se aplică toamna, la pregătirea patului germinativ. În funcţie de condiţiile climatice, de rezerva de apă din sol şi de viteza de dezvoltare în toamnă a hibridului, data semănatului poate fi între 20 şi 25 august până la 15-20 septembrie. Alegerea hibridului cultivat este esenţială pentru fermier. KWS Seminţe pune la dispoziţia fermierilor în această toamnă opt hibrizi, dintre care trei absolut noi: Triangle este hibridul cel mai bine vândut al firmei

KWS, locul 2 în vânzări în România, cu 6% cotă de piaţa, fiind imaginea stabilităţii şi a performanţei; Tassilo are capacitatea de a emite silicve mai lungi, cu mai multe boabe, ceea ce îi permite să aibă un nivel deosebit de mare al producţiilor în toate zonele de cultură; Brutus este un hibrid timpuriu cu ramificare foarte bună şi excelent conţinut de ulei; Turan are un potenţial extrem de mare, pe care îl pune şi mai puternic în valoare în condiţii intensive de cultură; Traviata s-a remarcat încă din primul an de cultivare ca unul dintre cei mai performanţi hibrizi cultivaţi în România. Hybrirock este un hibrid nou, semitimpuriu, cu talie medie-scurtă, extrem de stabil la niveluri foarte înalte de productivitate. Kodiak, hibrid nou, timpuriu spre semitimpuriu, extrem de productiv, talie medie şi ramificare puternică, poate deveni cel mai cultivat hibrid din România. Timber, de asemenea un hibrid nou, are potenţial de producţie foarte mare şi o capacitate excelentă de ramificare - mult peste hibrizii concurenţi. Dintre hibrizii KWS, Triangle, Tassilo şi Traviata au un ritm de dezvoltare moderat în toamnă, iar însămânţarea lor trebuie făcută în prima parte a epocii de semănat, Brutus, Turan şi Timber, cu ritm mediu spre rapid de dezvoltare în toamnă, trebuiesc semănaţi în mijlocul epocii, iar Kodiak şi Hybrirock, care au cel mai rapid ritm de dezvoltare în toamnă, trebuiesc semănaţi în ultima parte a epocii de semănat. Alegerea unei desimi de semănat adaptată condiţiilor din teren, o fertilizare corectă, un management bun al buruienilor şi protejarea culturii de atacul dăunătorilor vor face ca la intrarea în iarnă plantele de rapiţă să aibă o densitate 40-50 plante/mp, omogenă, 6-8 frunze viguroase, de culoare verde închis, hipocotil mai scurt de 2 cm, rădăcină puternică şi tulpină de 8-12 mm grosime, fără phoma sau alte boli şi fără afecţiuni datorate dăunătorilor. Hibrizii de rapiţă KWS, printre cei mai performanţi de pe piaţa din România, pentru a-şi manifesta potenţialul maxim de producţie, trebuie să aibă o densitate de 35-50 plante/mp, 5-8 ramificaţii pe fiecare plantă, 120-180 de silicve pe plantă, 16-22 de boabe în fiecare silicvă şi o greutate de 4-9 g la 1.000 de boabe, toate acestea pot asigura producţii care să depăşească 5.000 kg/ha - perfect accesibile cu aceşti hibrizi.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 23

Tehnologia de cultivare a rapiţei de toamnă Uleiul de rapiţă a fost folosit din cele mai vechi timpuri în Orientul Îndepărtat şi Mijlociu în alimentaţie şi pentru iluminat. În Evul Mediu, rapiţa a pătruns în Europa (în ordine Olanda, Germania, Franţa, Danemarca, Suedia, Polonia, Rusia), unde s-a extins mult în cultură, în special în zonele mai umede şi răcoroase (la nord de Alpi). Gh. Bîlteanu şi V. Bârnaure (1979) consideră că la sfârşitul secolului al XIX-lea planta a pierdut din importanţă, fiind concurată de petrol, care oferea produse mai ieftine pentru ungere şi ardere şi de alte uleiuri vegetale în industria săpunurilor şi a margarinei. Uleiul de rapiţă, ca atare, sau în urma transformărilor suferite prin hidrogenare, oxidare etc., are multe întrebuinţări în industria textilă, industria pielăriei, a vopselelor şi lacurilor, în industria poligrafică, a săpunurilor, la ungere etc. Uleiul rafinat se foloseşte în alimentaţie, în mod direct, sau la obţinerea margarinei. Cu privire la valoarea alimentară a uleiului şi turtelor de rapiţă, există încă discuţii ample legate de influenţa acizilor erucic şi eicosenoic, pe care o serie de specialişti în nutriţie îi consideră a avea influenţe negative, cum ar fi: micşorarea apetitului, întârzieri în creştere, îmbolnăviri ale inimii, tiroidei, ficatului şi glandelor suprarenale. Totuşi, R.O. Vles (1974) consideră că nu există probe concludente de îmbolnăviri la om, din cauza consumului de ulei de rapiţă.

Rotaţia

După rapiţă, se seamănă grâu de toamnă şi orz, iar în cultură irigată se obţine şi a doua recoltă până în toamnă de porumb furajer, porumb boabe, varză, fasole pentru păstăi, castraveţi pentru murat etc.

Lucrările solului

Imediat după recoltarea plantei premergătoare, se ară la adâncimea la care nu se scot bolovani, mergând, dacă este posibil, până la 25 cm (A. Vrânceanu, 1969). Dacă situaţia o impune (lipsa apei sau a mijloacelor de arăt) se poate lucra mai întâi cu discul, însoţit de grapă, executând arătura în momentul existenţei unei bune rezerve de apă. Gr. Coculescu, citat de Gh. Bîlteanu (1974), consideră că întârzierea arăturii cu 20 de zile poate duce la scăderi de producţie de peste 760 kilograme/hectar. Arătura se menţine curată de buruieni, nivelată şi mărunţită până la semănat. Ultima lucrare se execută cu combinatorul, la adâncime cât mai mică posibilă, pentru a păstra terenul mai aşezat sub nivelul patului germinativ. Adeseori este nevoie să se apeleze la udări cu norme mici (circa 200 metri cubi apă/hectar) pentru a putea pregăti solul pentru rapiţă în condiţii ideale. Sub arătură se introduc îngrăşăminte complexe sau îngrăşăminte simple cu fosfor şi potasiu, în funcţie de sistemul de fertilizare.

Fertilizarea

Rapiţa este foarte pretenţioasă la aplicarea îngrăşămintelor. O recoltă de 2.500-3.000 de kilograme sămânţă/hectar se obţine prin utilizarea a 135-180 de kilograme de azot, 80-125 de kilograme de fosfor, 100-150 de kilograme de potasiu, 150-190 de kilograme

de calciu, 15-25 de kilograme de mangan şi 65-105 kilograme de sulf, toate exprimate în substanţă activă. Din acestea, ajung în sămânţă în jur de 2/3 din cantitatea de azot şi fosfor şi 20-25% din consumul de potasiu, calciu şi sulf. Cantităţile de azot s.a. care se administrează la rapiţa de toamnă sunt foarte mari, deoarece nivelul de producţie se estimează în jurul a 3.000 de kilograme de sămânţă la hectar. Lipsind experienţe sistematice la noii hibrizi de rapiţă de toamnă, recomandările orientative făcute de către Cr. Hera şi Z. Borlan (1975), privind aplicarea îngrăşămintelor, sunt următoarele: 90-140 de kilograme de azot, adăugând 30-40 kilograme/hectar la cultura irigată; 60-80 de kilograme de fosfor s.a.; 50-60 kilograme de potasiu s.a. În ceea ce priveşte potasiul, şi mai ales fosforul, este bine de luat în considerare că fertilizarea cu 100-120 de kilograme la hectar s.a. poate spori producţia atât la rapiţă, cât şi la cultura care urmează după ea în cadrul rotaţiei.

Epoca de aplicare a îngrăşămintelor

Îngrăşămintele cu fosfor şi cu potasiu se dau sub arătură, deci înainte de semănat, deşi în unele cazuri o parte se pot da şi primăvara (în cuvertură, câte 30-40 de kilograme la hectar s.a.), împreună cu îngrăşămintele azotoase, având o foarte bună eficacitate, după cum prezintă P.A. Crnomaz (1971). Azotul se dă parţial înainte de semănat, pentru a asigura o bună vegetaţie până la venirea iernii, dar cel puţin jumătate se administrează primăvara, sprijinind o

Terenul pentru rapiţă trebuie să fie eliberat până la sfârşitul lunii iulie, pentru a putea fi lucrat corespunzător. Premergătoare bune sunt: mazărea, fasolea, grâul şi orzul (soiuri timpurii), cartoful timpuriu şi, pentru consumul de vară, inul şi cânepa de fuior, macul, plantele oleoterice. În zone mai umede, Gh. Bâlteanu (1974) apreciază că pot fi luate în consideraţie şi leguminoasele perene, porumbul siloz în cultura principală, cartoful recoltat la început de august. 24 Septembrie 2013

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 25

vegetaţie viguroasă, pe baza rezervelor de apă asigurate prin irigare sau acumulate în sol în timpul iernii. Administrarea întregii cantităţi din toamnă duce nu numai la creşteri vegetative luxuriante, dar şi la consumuri foarte mari, din care cantităţi importante se pierd din plantă până în primăvară. O proporţie mai mare de azot în primăvară se rezervă, după recomandările lui Hera şi Borlan (1975), numai pe solurile mai uşoare. Un consum intens de elemente nutritive are loc în perioada de îmbobocire/înflorire (până nu încetează activitatea meristemelor de creştere, A. Bani, 1976); de aceea, A. Vrânceanu (1969) consideră că fertilizarea de primăvară trebuie făcută înaintea acestui interval. Cercetări minuţioase au arătat că azotul trebuie asigurat încă de la sfârşitul iernii (februarie-martie), când există siguranţa că gerurile nu mai pot compromite cultura.

fitosanitare. Materialul de semănat trebuie să fie liber de ovăz sălbatic şi cuscută, cu maximum o sămânţă de Raphanus raphanistrum la o probă de 10 grame, după cum precizează M. Valvassori (1976).

Tipuri de îngrăşăminte minerale

Densitatea şi distanţa între rânduri - la recoltare trebuie să existe cel

- îngrăşământul complex 13:26:13, aplicat în cantitate de 300 de kilograme la hectar sub arătură sau la întreţinerea acesteia cu GD - 4, asigură 39 de kilograme de azot, 79 de kilograme de fosfor şi 39 de kilograme de potasiu, ceea ce constituie o îngrăşare echilibrată. Primăvara se poate utiliza azotatul de amoniu, nitrocalcarul sau sulfatul de amoniu (rapiţa reacţionează foarte bine la îngrăşarea cu sulf) în cantităţi care să asigure necesarul de 60-100 de kilograme de azot la hectar din îngrăşăminte.

Îngrăşarea organo-minerală gunoiul de grajd este bine valorificat prin cultura rapiţei, efectul lui resimţindu-se puternic şi la cea de-a doua cultură în mirişte sau la grâul semănat în toamna anului viitor. Este indicată, în general, după cum prezintă Vrânceanu, Bîlteanu, Hera şi Borlan, cantitatea de 20-30 de tone la hectar, deşi se obţin sporuri economice şi la cantităţi mai mari. În acest caz, se reduc cantităţile de îngrăşăminte chimice.

Victor VĂTĂMANU

Sămânţa şi semănatul

Sămânţa de rapiţă se păstrează greu, pierzându-şi capacitatea germinativă repede. De aceea, se recomandă folosirea la semănat a materialului recoltat în acelaşi an. Se vor folosi numai seminţe care au luciu, culoare şi MMB specifice materialului săditor, cu puritatea minimă de 95% şi capacitatea germinativă minimă de 85%. La semănat se va folosi numai sămânţa tratată cu insecto-fungicide, substanţe aflate şi recomandate în Codexul produselor 26 Septembrie 2013

Epoca de semănat corespunde

cu ultima decadă a lunii august, plantele formându-şi astfel până la venirea iernii o rădăcină puternică, cu pivotul adânc în sol şi o rozetă de frunze cu diametrul de 30-35 cm, care este considerată de N. Zamfirescu (1965) ca ideală. Semănatul în septembrie (chiar în prima decadă) poate aduce unele scăderi de randament al culturii, răpiţa putând să nu se dezvolte normal în toamnă şi nerezistând la ger. Este dăunător şi semănatul mai timpuriu (înainte de 20 august), plantele mai dezvoltate suferind din cauza gerului, situaţie în care cultura se îmburuienează, plantele se dezvoltă şi se maturează neuniform.

puţin 60-70 de plante pe metrul pătrat. Gh. Bâlteanu şi colaboratorii (1978) au constatat că cele mai mari producţii se obţin la 137-162 plante recoltabile, în funcţie de condiţiile anului de cultură. Hibrizii cu ramificare mai bogată pot „compensa” recolta, formând mai multe silicve (chiar peste 200), când plantele sunt mai rare; ele se acomodează deci în cultură la variaţii mari de densitate. Distanţa între rânduri este de 25 cm, care este apreciată ca fiind foarte potrivită, deoarece rândurile „se încheie” bine, limitând îmburuienarea de primăvară. Din seminţele germinabile ajung să formeze plante numai 50-75%. De aceea trebuiesc semănate cel puţin 120-140 de boabe la metrul pătrat. La culturile care urmează să răsară în condiţii mai dificile (lipsă apei, sol mai greu) trebuie semănate chiar 150-180 de seminţe germinabile la metrul pătrat. Cantitatea de sămânţă la hectar, în condiţii medii de cultură, este de 8-9 kilograme. Ea poate să crească până la 10 kilograme sau să scadă la 6,5-7 kilograme sau chiar mai mult, în funcţie de caracteristicile seminţei. Pentru hibrizii de rapiţă de toamnă actuali şi care se regăsesc în teritoriu, cantitatea de sămânţă poate fi chiar mai mică (3,5-4 kilograme). Adâncimea de semănat este de 2-3 cm. După semănat, se recomandă o tăvălugire uşoară, pentru a crea condiţii mai bune de germinare şi răsărire.

Lucrările de îngrijire

Combaterea buruienilor se face numai cu erbicidele antigramineice (cruciferele

sălbatice trebuie combătute prin lucrările solului, rotaţii etc., la nevoie făcându-se şi plivitul culturilor de rapiţă în primăvară). Erbicidele care se pot folosi, în funcţie de spectrul buruienilor din lanul de rapiţă, sunt recomandate de către specialiştii agronomi din teritoriu. Erbicidele recomandate se administrează la pregătirea patului germinativ şi se încorporează în sol. Rapiţa are foarte mulţi dăunători (Meligethes aeneus, Psylliodes chrysocephala, Brevicoryne brassicae, Entomiscelis adonidis etc.) împotriva cărora trebuiesc făcute 2-3 tratamente la epoci şi cu produse recomandate anual prin laboratoarele judeţene de protecţia plantelor. Desicarea culturilor este o măsură necesară pentru a asigura o uscare mai uniformă a seminţelor şi a reduce pierderile prin scuturare. De obicei, se fac aviotratamente, în momentul colorării silicvelor în galben-liliachiu (începutul colorării în masă a seminţelor pe ambele feţe).

Recoltarea

Recoltarea se face la 7-9 zile după tratamentul cu desicanţi, direct din lan, cu combina adaptată pentru cultura de rapiţă. Dacă nu se folosesc desicanţi (ceea ce este, de altfel, neeconomic pe suprafeţe mici), recoltarea rapiţei ridică probleme deosebite, chiar şi la hibrizii cu o bună rezistenţă la scuturare. O mare atenţie se acordă în continuare pentru obţinerea de hibrizi de rapiţă de toamnă, care să aibă silicve indehiscente şi cu o mare rezistenţă la cădere (tulpină viguroasă, care să poată suporta o recoltă de peste 2.500-3.000 de kilograme la hectar) şi care să permită recoltarea rapiţei fără aplicarea de desicanţi. Toate măsurile tehnologice care asigură lanuri cu coacere uniformă (nivelarea terenului, semănat şi fertilizat fără greşuri, lupta împotriva buruienilor) au în acest caz o importanţă şi mai mare. După recoltare, seminţele de rapiţă se menţin în straturi subţiri de 5-10 cm, lopătându-se zilnic până ce ajung la umiditatea de 9%. Mai avantajoasă este însă uscarea pe cale artificială. Când nivelul producţiilor depăşeşte 2.500-2.800 de kilograme la hectar, rapiţa este competitivă din punct de vedere economic cu culturile de cereale păioase. Raportul între producţia de boabe şi producţia de paie la cultura de rapiţă de toamnă este de 1:1,5-2.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 27

În zonele de cultură a grâului de toamnă se întâlnesc climate diferite (subtropical, meditreranean, oceanic, continental), putându-se acomoda acestora datorită, în primul rând, plasticităţii ecologice deosebite ce caracterizează specia Triticum aestivum.

Zonele ecologice ale grâului de toamnă

Perioada de vegetaţie a grâului de toamnă, în condiţiile din România, se încadrează, în general, între 270 şi 300 de zile, ea depinzând de soi, dar mai ales de condiţiile în care se cultivă. În partea de sud a ţării, grâul se seamănă după 25 septembrie şi se recoltează la sfârşitul lunii iunie, începutul lunii iulie, iar în partea de nord se seamănă după 15 septembrie şi se recoltează în a doua jumătate a lunii iulie şi în prima jumătate a lunii august. În această perioadă lungă de vegetaţie, asupra grâului de toamnă acţionează factorii climatici, într-o amplitudine de variaţie deosebit de largă. Cele mai mari suprafeţe cultivate cu grâu din România se găsesc în zonele foarte favorabile şi favorabile.

Zona foarte favorabilă

se extinde, în linii mari, aşa după cum consideră şi Gh. Bîlteanu şi V. Bârnaure (1979), în câmpia din vestul ţării (Câmpia Crişurilor şi Câmpia Banatului), în Câmpia Dunării (sudul Olteniei, terasele Dunării din stânga Oltului şi jumătatea de sud a 28 Septembrie 2013

Câmpiei Teleormanului, o suprafaţă însemnată între Bucureşti-GiurgiuCălăraşi şi Armăşeşti, vestul Câmpiei Bărăganului), Câmpia Transilvaniei şi partea de nord-est a Moldovei. Câmpia din vestul ţării este plană şi se caracterizează prin condiţii climatice foarte favorabile culturii de grâu de toamnă. Frecvenţa anilor cu secete în perioada de însămânţare a grâului de toamnă sau în perioada de formare a boabelor este mai redusă aici decât în oricare parte a ţării. Suma precipitaţiilor în lunile de toamnă este de 130-180 mm, iar durata intervalului cu temperaturi mijlocii zilnice cuprinse între 15 şi 5 grade Celsius depăşeşte 50 de zile, fapt care asigură o foarte bună vegetaţie a grâului pe perioada de toamnă. Primăvara plouă între 150 şi 200 mm, aproape jumătate din precipitaţii fiind în coincidenţă cu perioada de maximă creştere vegetativă a plantelor, cu perioada cea mai importantă pentru diferenţierea organelor de reproducere. Anual, se înregistrează 600-700 mm de precipitaţii.

Zona foarte favorabilă din sudul ţării este, de asemenea, reprezentată prin terenuri plane. Spre deosebire de Câmpia de Vest, aici se înregistrează frecvent insuficienţa precipitaţiilor în perioada de însămânţare a grâului de toamnă. Suma medie a precipitaţiilor din lunile septembrie şi octombrie este cuprinsă între 70 şi 80 mm. Aceste condiţii impun o atenţie deosebită la alegerea plantelor premergătoare grâului de toamnă şi a pregătirii terenului pentru însămânţare. În vestul Bărăganului sunt destul de frecvente şi secetele din perioada de formare a bobului. În Câmpia Transilvaniei se semnalează destul de rar insuficienţa în sol a umidităţii în perioada de însămânţare a grâului de toamnă. În lunile septembrie şi octombrie cad, în medie, 80-90 mm de precipitaţii, iar pe întreg anotimpul de toamnă 115-125 mm. Primăvara se înregistrează, în medie, 150-175 mm, din care mai mult de jumătate în luna mai. În nord-estul ţării, cantitatea de precipitaţii este redusă, mai ales în timpul iernii (sub 75 mm). Din cauza

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 29

Victor VĂTĂMANU

viscolirii şi a formelor accidentale de relief, zăpada se depune neuniform peste semănăturile de grâu. Lanurile semănate pe pante cu expoziţie vestică şi sudică sunt mult mai expuse temperaturilor scăzute şi secetei, din cauză că pe aceste pante zăpada acoperă plantele mai puţin timp. Primăvara însă plantele au condiţii de vegetaţie foarte favorabile. Solurile sunt potrivite pentru cultura grâului de toamnă (cernoziomuri şi aluviuni fertile). În această zonă se obţine, după Gh. Ionescu-Şişeşti, grâul „cel mai bun”, datorită solurilor mai grele, mai argiloase, formate pe marne, precum şi a climei, care asigură o coacere mai lentă. Zona este ferită de condiţiile care determină la grâul de toamnă fenomenul de pălire şi de şiştăvire a boabelor.

Zona favorabilă a grâului de toamnă ocupă în România suprafeţe mult mai mari decât zona foarte favorabilă. Ea este împărţită de către O. Berbecel şi Gh. Valuţă, în favorabil I, favorabil II şi favorabil III. Diferenţierea ce se face în cadrul zonei favorabile este determinată, în cele mai multe situaţii, de natura solului. Din punct de vedere climatic, zona favorabilă din vestul ţării este asemănătoare cu zona foarte favorabilă. Din punct de vedere pedologic, ea se diferenţiază însă, în cadrul ei întâlnindu-se lacovişti şi complex de aluviuni, precum şi soluri argilo-iluviale cu fertilitate scăzută. În sudul ţării, clima zonei favorabile culturii grâului de toamnă satisface, în bună măsură, cerinţele grâului. Totuşi, pe măsură ce se înaintează spre partea de răsărit a zonei, fenomenele negative climatice sunt tot mai frecvente. Se remarcă îndeosebi insuficienţa precipitaţiilor toamna, în special în lunile septembrie-octombrie. Adeseori, semănatul grâului de toamnă se face în Bărăgan şi Dobrogea în sol uscat. În 50-55% din ani, în luna septembrie cad în estul zonei sub 20 mm de precipitaţii. Irigarea la semănat constituie aici una dintre cele mai importante măsuri pentru producţii ridicate la grâu. În această parte a zonei sunt frecvente şi secetele din perioada formării bobului. În Dobrogea, cu toate că suma precipitaţiilor este mai redusă decât 30 Septembrie 2013

în Bărăgan, plantele vegetează mai bine, datorită umidităţii relative a aerului, care este mai ridicată. În zona favorabilă din sudul ţării predomină cernoziomurile şi solul brun-roşcat. În nordul zonei, solurile prezintă un grad însemnat de podzolire, având însuşiri fizice şi chimice mai puţin corespunzătoare. Zona favorabilă din sud, în întregimea ei, joacă un rol important în producţia de grâu a ţării. Solurile mai puţin prielnice din nordul zonei se îmbunătăţesc substanţial prin folosirea îngrăşămintelor. În Transilvania, zona favorabilă ocupă suprafeţe mai mari decât zona foarte favorabilă. În această zonă întinsă intră însemnate suprafeţe în bazinele Târnavelor, Mureşului şi Oltului, Depresiunea Bârsei şi Depresiunea Făgăraş, unde grâul de toamnă are o pondere destul de însemnată. Clima acestei zone este foarte favorabilă grâului de toamnă. Deşi grâul ajunge la maturitate mai târziu decât în sudul ţării, el nu este expus fenomenului de şiştăvire, datorită temperaturilor mai scăzute şi a precipitaţiilor care cad în cantitate mai mare şi în timpul verii. Faţă de zona foarte favorabilă, zona favorabilă din Transilvania cuprinde terenuri mai frământate, foarte variate din punct de vedere al fertilităţii, soluri pe care grâul asigură producţii ridicate numai dacă se folosesc îngrăşăminte şi amendamente. În Moldova, zona favorabilă cuprinde însemnate suprafeţe în judeţele Iaşi, Botoşani, Galaţi şi o fâşie însemnată în dreapta Siretului. În cadrul zonei se întâlnesc suprafeţe întinse de terenuri în grade diferite de eroziune. Solurile predominante sunt cernoziomurile şi solurile de luncă, în diferite stadii de evoluţie (zona favorabilă I); complex de soluri argilo-iluviale şi cernoziomuri, în diferite stadii de levigare (în zona favorabilă II); complex de soluri argilo-iluviale, în mare parte slab productive (zona favorabilă III).

Condiţiile climatice sunt mai favorabile grâului de toamnă în zona Iaşului şi în Podişul Sucevei şi mai puţin favorabile în Podişul Bârladului şi sudul Moldovei. Aici, fenomenele negative climatice întâlnite în Bărăgan (toamne secetoase şi condiţii care determină pălirea grâului) sunt accentuate de situaţia orografică a terenurilor şi de natura solurilor. În aceste regiuni, condiţiile în care iernează grâul sunt dintre cele mai puţin favorabile. În zona favorabilă din Moldova, la grâul de toamnă se asigură producţii ridicate prin cultivarea soiurilor rezistente la ger şi prin aplicarea unei fitotehnici corespunzătoare situaţiilor foarte diferite create de relief, eroziune, expoziţie etc. La zonarea ecologică a grâului de toamnă, aşa cum a fost ea elaborată de O. Berbecel şi Gh. Valuţă, sunt necesare următoarele observaţii: Câmpia Bărăganului, datorită sistemelor de irigaţii amenajate (dar care în prezent funcţionează parţial) şi datorită extinderii în cultură a soiurilor autohtone timpurii şi extratimpurii, se apropie mult de cerinţele unei zone foarte favorabile pentru grâul de toamnă. Efectele negative ale secetelor din perioada de semănat a grâului de toamnă, cu o frecvenţă mare în această zonă, se înlătură prin posibilitatea de a aplica irigări; fenomenul de şiştăvire determinat de secetele atmosferice este evitat prin formarea mai timpurie a bobului, înainte de apariţia acestora. Situaţia este aceeaşi şi pentru cea mai mare parte din Dobrogea. Pentru acest teritoriu trebuie luat în considerare şi efectul pozitiv al Mării Negre asupra umidităţii aerului atmosferic pe zone întinse de-a lungul litoralului. Cele menţionate sunt susţinute de producţiile medii de grâu obţinute la hectar în ultimii ani de judeţele Ialomiţa, Brăila, Ilfov şi Constanţa, producţii care de foarte multe ori au depăşit producţiile medii ale câmpiei din vest. Condiţiile de vegetaţie mai puţin favorabile pe care le găseşte grâul de toamnă pe solurile din Moldova sau pe solurile din zonele colinare se pot ameliora substanţial prin folosirea, după caz, a îngrăşămintelor şi amendamentelor, prin rotaţii corespunzătoare sau prin introducerea de sole amelioratoare în cadrul asolamentelor (exemplu: sola amelioratoare cu trifoi).

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 31

La 12 septembrie, în comuna Orezu, judeţul Ialomiţa, s-a desfăşurat cea de-a IV-a ediţie a manifestării „Ziua Porumbului”. Evenimentul, organizat de societatea Elsit, condusă de dl Nicolae Sitaru, a reunit şi de această dată multe firme producătoare de seminţe, care şi-au prezentat cei mai valoroşi hibrizi de porumb din portofoliu.

«Ziua Porumbului», la a IV-a ediţie

De la această sărbătoare nu au lipsit nici oficialităţile centrale şi locale, cum ar fi dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dl Dorel Benu, director general al APIA, dl Adrian Rădulescu, consilier prezidenţial pe probleme de agricultură, şi dl Silvian Ciupercă, preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa.

Evenimentul a fost deschis de dl Nicolae Sitaru, care a subliniat importanţa alegerii hibridului în economia producţiei. „Creşterea producţiei se face prin alegerea celor mai buni hibrizi, adaptaţi cât mai bine la condiţiile din ţara noastră în aşa fel încât să ne apropiem de performanţele agricole ale ţărilor membre din UE. Nu putem să ne mândrim cu producţia pe care o obţinem, dar putem învăţa unii de la alţii”, a spus dl Sitaru, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa. Ministrul Agriculturii le-a vorbit fermierilor despre subvenţia pe suprafaţă pentru anul 2013 şi despre intenţiile instituţiei de a acorda de la bugetul de stat suma maximă permisă, de circa 27 euro/ha, la care se adaugă şi subvenţia 32 Septembrie 2013

europeană, de 139 euro/ha. „M-am angajat în faţa asociaţiilor să negociez cu Ministerul Finanţelor ca în acest an sprijinul să fie la nivel maxim. Nu este uşor, pentru că vorbim de plata complementară pe suprafaţă şi de acele CNDP pe cap de animal care totalizează peste 400 de milioane de euro”, a declarat dl Constantin. Potrivit acestuia, ţara noastră va putea acorda şi în 2014, de la bugetul de stat, plăţi complementare la subvenţia pe suprafaţă. „Dacă nu am fi obţinut această facilitate, riscam ca din 2014 sprijinul pe

suprafaţă să fie mai mic chiar decât cel din 2013. În 2014, România va avea alocat un pachet de 1,4 mld. euro pentru plăţile directe şi acesta va creşte până în 2020 la 1,9 mld euro. În egală măsură, venim cu acel sprijin de la bugetul de stat, de peste 400 mil. euro, dar care va scadea începând cu 2015 până în 2020 şi se va numi ajutor naţional de tranziţie”, a mai precizat ministrul Agriculturii. Din 16 octombrie a.c., agricultorii vor putea cere avans din subvenţia pe suprafaţă. „Deja am făcut demersurile necesare la nivelul Guvernului şi am împrumutat 2,9 mld. lei pentru a putea plăti avansurile

www.agrimedia.ro

băncile comerciale pentru împrumuturi. În cadrul evenimentului, s-a discutat şi despre piaţa internaţională de porumb, iar informaţiile au fost furnizate de dl Ştefan Florescu, director general Cenex Harvest States (CHS): „În urmă cu doi ani, la nivel mondial recolta de porumb se situa la circa 860 de milioane de tone, iar consumul estimat era de 880 de milioane de tone. Între timp, raportul dintre cerere şi ofertă s-a schimbat. Acum ne aşteptăm la o recoltă de circa 960 de milioane de tone de porumb şi la un consum de 930 de milioane de tone. În cifre, aşteptăm 100 de milioane de tone mai mult faţă de anul trecut, în timp ce consumul la nivel mondial creşte cu circa 60 de milioane

de tone faţă de consumul din 2012. La nivelul Mării Negre şi în spaţiul dunărean vorbim de peste 10-15 milioane de tone de porumb în plus faţă de anul trecut. Aşteptăm o recoltă frumoasă în Ucraina, cu un potenţial de export cu 5 milioane de tone mai mare faţă de 2012. Marea Neagră va ajunge să exporte probabil un sfert din ceea ce înseamnă comerţ internaţional cu porumb, adică peste 25 mil. tone.” Firmele producătoare de seminţe au prezentat o paletă largă de hibrizi de porumb, au avut loturi demonstrative astfel încât fermierii să poată vedea modul în care aceştia se prezintă în câmp şi ce producţii promit. Companiile prezente la „Ziua Porumbului” au fost Pioneer, Euralis, Limagrain, KWS, Monsanto, Maisadour Semences, Caussade Semences, Procera şi RAGT. Din industria produselor de protecţia plantelor a participat compania BASF, iar din cea a tehnicii agricole, firma germană Claas. Pe partea de asigurări, a fost prezentă Groupama, ce ocupă poziţia de lider pe piaţa asigurărilor agricole din România. Conform reprezentanţilor societăţii, în anul agricol 2012-2013, Groupama a eliberat poliţe de asigurare pentru circa 600 mii hectare teren agricol.

Septembrie 2013 33

Ana MUSTĂŢEA

către fermieri”, a spus dl Constantin. Referitor la acciza la motorină, ministrul a afirmat că va depune toate eforturile pentru ca aceasta să fie plătită, dacă nu anul acesta, atunci la începutul lui 2014 şi că discuţiile pe acest subiect se poartă cu Ministerul Finanţelor. La nivel naţional, doar 2% din cei care au depozitat producţiile agricole au beneficiat de certificatele de depozit. „Problema pe care o întâmpinăm este că băncile nu acordă, pe baza certificatului de depozit, creditul de care au nevoie fermierii şi solicită întotdeauna garanţii suplimentare. Suntem într-o perioadă de consultări şi încercăm să găsim soluţia cea mai bună, astfel încât marea masă de fermieri să beneficieze de această măsură”, a susţinut dl Constantin. Acesta a mai declarat că s-a înfiinţat un fond de microcreditare, util pentru fermierii mici care au nevoie de capital de lucru, prin care se acordă 25.000 de euro, iar garantarea este realizată în proporţie de 80% din Fondul de Garantare. Laurenţiu Baciu, preşedinte LAPAR, a adus în discuţie problema preţurilor mici la produsele agricole şi faptul că, deşi nu s-a încheiat campania de recoltare, fermierii sunt nevoiţi să apeleze la

34 Septembrie 2013

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 35

În acest an se finalizează proiectul de cercetare FP7 Rednex privind îmbunătăţirea utilizării azotului în fermele de vaci de lapte. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Biologia şi Nutriţia Animală (INCDBNA) a fost partener în cadrul acestui proiect, implicându-se, în special, în diseminarea informaţiilor rezultate în urma acestui amplu studiu.

Ana MUSTĂŢEA

Îmbunătăţirea utilizării azotului în fermele de vaci de lapte În cadrul simpozionului organizat de către institut, principalele subiecte abordate au fost nutriţia proteică a animalelor de fermă, managementul dejecţiilor, bilanţul azotului la nivelul fermei şi resursele furajere. „Avem o colaborare cu membrii proiectului Rednex, iar institutul s-a implicat în diseminarea informaţiilor. Nu noi am ales proiectul, el ne-a ales pe noi. Proiectul FP7 Rednex a început în urmă cu 5 ani, iar în 2013 se finalizează şi se fac simpozioane de diseminare a rezultatelor proiectului, a cărei temă este eficienţa utilizării azotului în fermele de vaci de lapte. Diseminările au fost realizate în vestul Europei, iar acum au loc în estul continentului. Am căutat să facem această diseminare în România, pentru a chema fermieri interesaţi şi care sunt deschişi la noutate şi inovaţii. Aceştia pot accesa site-ul www.rednex-fp7.eu, pentru a vizualiza toate rezultatele obţinute. Fermierii români care doresc să perfecţioneze activitatea de creştere a vacilor de lapte pot să traducă aceste rezultate, care sunt în limba engleză, şi astfel să beneficieze de această 36 Septembrie 2013

cantitate uriaşă de informaţie. Analiza proiectului începe de la partea de nutriţie a animalelor până la utilizarea dejecţiilor rezultate în fermele zootehnice. S-a vorbit despre utilizarea şrotului de rapiţă la aceste categorii de animale, despre atenţia ce trebuie acordată la degradarea şrotului. Dacă animalele sunt hrănite cu şrot de seminţe de floarea-soarelui, acestea se degradează rapid în rumen şi se transformă în amoniac. Astfel, raţia teoretică nu se îndeplineşte la nivelul animalului şi nu se mai poate obţine producţia de lapte scontată. Raţia trebuie respectată pentru a rezulta cantitatea de lapte care trebuie, astfel încât fermierul să nu piardă bani. O altă temă abordată a fost managementul dejecţiilor din fermele de animale. Cei cu ferme mari, unde există o concentraţie mare de gunoi de grajd, pe care nu au unde să-l depoziteze, trebuie să ştie că regulile au devenit din ce în ce mai stricte. În Europa de Vest există deja probleme privind emisiile de azot, iar proiectul propune în acest sens anumite metode de reducere a

acestor emisii. Dacă trăieşti din această activitate, trebuie să înţelegi anumiţi termeni, să înveţi despre degrabilitate, proteină, activitatea microbiană etc. Pot folosi anumite softuri sau programe care se pot descărca de pe site-uri specializate pentru realizarea unor raţii simple sau le pot cumpăra, iar preţul unui soft performant poate varia între 1.000 şi 15.000 de euro. În ultimii ani se practică cercetarea participativă, ceea ce înseamnă să depistezi împreună cu fermierul problemele fermei şi să stabileşti un plan de lucru pentru a rezolva aceste deficienţe din activitatea zootehnică. Institutul nostru se adresează mai multor tipuri de beneficiari, iar rezultatele cercetării noastre sunt împachetate în produse şi recomandări. De asemenea, suntem membri în multe proiecte europene şi colaborăm cu marile institute de cercetare din Europa”, a afirmat dl Cătălin Dragomir, director ştiinţific la INCDBNA.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 37

Mazărea este cultivată exclusiv în câmp deschis, prin semănare, fie în asolamente legumicole, fie în asolamente de câmp.

Tehnologia de cultivare a mazărei de grădină în câmp Rotaţia culturilor

În privinţa plantei premergătoare, mazărea de grădină poate fi cultivată după orice cultură care nu părăseşte prea târziu terenul în toamnă şi dă posibilitatea ca lucrările de pregătire a terenului să se execute în bune condiţii. Sunt indicate ca bune premergătoare varza, cartoful, tomatele şi castraveţii, mai ales dacă au fost fertilizate cu gunoi de grajd şi părăsesc toamna terenul cât mai devreme. Nu este indicat ca mazărea să urmeze în succesiune după leguminoase, din cauza unor boli comune, dar mai ales pentru că, după leguminoase, terenul fiind mai bogat în azot, este mai bine valorificat de alte culturi. Mazărea constituie deci o excelentă premergătoare pentru majoritatea culturilor legumicole (V. Voican şi colab., 2002). Mazărea de grădină se pretează foarte bine în sistemul culturilor succesive întrucât are o perioadă scurtă de vegetaţie şi poate fi semănată primăvara foarte timpuriu. 38 Septembrie 2013

Pregătirea terenului

Nivelarea de exploatare a terenului (mazărea este sensibilă la băltirea apei) este necesară atât pentru efectuarea în condiţii optime a semănatului, cât şi pentru a asigura efectuarea recoltării mecanizate, fără pierderi. Nivelarea se face după recoltarea culturii premergătoare pe teren uscat, prin afânarea terenului cu grapa cu discuri şi 1-2 lucrări cu nivelatorul. Fertilizarea de bază se face cu îngrăşăminte fosfatice şi potasice. Arătura de bază se efectuează la adâncimea de 22-25 cm, efectuată cu plugul, în agregat cu grapa stelată. Arătura trebuie să fie de bună calitate şi să asigure încorporarea în sol a resturilor vegetale. În vederea reducerii numărului de lucrări în primăvară, care duc la tasarea terenului şi la importante pierderi de apă din sol, se recomandă ca arătura să fie lucrată cu grapa cu discuri până la venirea iernii. Pregătirea patului germinativ se efectuează primăvara cât mai devreme, printr-o singură lucrare cu combinatorul, în cazul discuirii din toamnă a arăturii,

care să asigure o bună afânare a solului pe adâncimea de 8 cm. Dacă este necesar, această lucrare poate fi precedată de o grăpare sau, pe terenurile nediscuite din toamnă, de o lucrare cu grapa cu discuri. Înaintea acestor lucrări se aplică îngrăşăminte chimice necesare şi, eventual, erbicidul care trebuie încorporat.

Înfiinţarea culturii

Pentru obţinerea de producţii extratimpurii, semănatul se poate face fie din toamnă, folosindu-se soiuri care rezistă la temperaturile scăzute din timpul iernii, fie primăvara foarte timpuriu, în ambele cazuri, cu precocitate accentuată. Semănatul din toamnă se practică în condiţiile din ţara noastră în acele zone în care temperaturile din timpul iernii nu scad sub minus 12-14 grade Celsius la nivelul solului. Rezistenţa cea mai bună a plantelor se manifestă în primele faze de vegetaţie, de aceea epoca optimă de semănat este înaintea îngheţului solului (de obicei

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 39

în primele zile ale lunii noiembrie). Se pot folosi soiurile româneşti, alături de material săditor străin. Semănatul în primăvară se face atunci când nu s-a semănat în toamnă. Pentru obţinerea de producţii timpurii se poate semăna fie în ferestrele iernii (februarie), fie primăvara foarte timpuriu (în mustul zăpezii). Având în vedere rezistenţa ridicată a tinerelor plăntuţe la temperaturi scăzute, nu trebuie să existe reticenţă cu privire la semănatul prea timpuriu decât acolo unde, în urma topirii zăpezii sau în urma ploilor, apa poate bălti. Pe terenurile care se zvântă uşor, pregătirea terenului din toamnă va permite intrarea timpurie în câmp pentru semănat. Pentru obţinerea de producţii mai tardive, necesare pentru eşalonarea ofertei de materie primă la fabricile de conserve sau în gospodăriile individuale, este mai indicat să se eşaloneze producţia mai degrabă prin folosirea soiurilor tardive, decât prin semănatul întârziat, din motivele prezentate anterior. La aceste soiuri există şi pericolul ca în majoritatea anilor să se producă un puternic atac de făinare (Erysiphe pisi), deci ar trebui alese soiuri tolerante la această maladie. În unităţile care produc mazăre ca materie primă pentru fabricile de conserve, scopul este de a asigura funcţionarea acestora în mod ritmic, o perioadă cât mai lungă. Se începe semănatul cât mai timpuriu, atunci când se poate intra pe teren cu utilajele fără a distruge structura solului (de exemplu, cam la 10 martie). În prima etapă se poate semăna 20% din suprafaţa cu soiuri precoce, urmată de o a doua etapă, la circa o săptămână, cu o gamă completă de soiuri (precoce, mijlocii şi tardive) pe 40-50% din totalul suprafeţelor, în acest caz eşalonarea fiind făcută prin soiul cultivat. În a treia etapă de semănat (sfârşitul lunii martie), se seamănă restul suprafeţei cu soiuri tardive. Controlul şi pregătirea seminţei sunt foarte necesare, cu toate că sămânţa de mazăre îşi păstrează facultatea germinativă timp de 2-3 ani la soiurile cu bob zbârcit şi 3-4 ani la cele cu bob neted. Controlul seminţei înainte de semănat din punct de vedere al însuşirilor fiziologice, care sunt reglementate prin legislaţie (Legea 75/1995), priveşte 40 Septembrie 2013

încadrarea în indicatorii pentru elementele de calitate ale seminţei.

Tratarea seminţelor

de mare precizie, pneumatice, distanţa între rânduri se poate mări până la 30 cm. Adâncimea de semănat variază de la 3 cm în condiţii mai dificile de sol (frig şi umiditate ridicată) până la 5 cm pe solurile mai uşoare sau la semănatul întârziat. Este important ca seminţele să fie bine acoperite de sol, altfel porumbeii şi ciorile pot aduna seminţele neîncorporate suficient, producând goluri în cultură.

Fertilizarea

Înainte de semănat, sămânţa trebuie să fie tratată împotriva gărgăriţei mazărei (Bruchus pisorum), a agenţilor patogeni de sol şi, eventual, împotriva manei. De obicei, tratamentele se fac în unităţi producătoare sau distribuitoare de sămânţă, dar unele tratamente se pot face şi în unităţile de producţie. Împotriva gărgăriţei, seminţele se tratează prin gazare, folosind produsul Phostoxin (delicia), care se prezintă sub formă de tablete (de obicei de 3 grame). Se administrează 30 grame/tona de sămânţă. Împotriva principalilor agenţi patogeni, se vor folosi substanţe indicate de specialiştii Laboratorului Fitosanitar Judeţean, aplicate prin prăfuire, cu 2-3 zile înainte de semănat. Desimea culturii variază în funcţie de dezvoltarea vegetativă caracteristică fiecărui soi şi a aprovizionării cu apă şi elemente fertilizante. Astfel, pentru soiurile cu dezvoltare vegetativă puternică în condiţii bune de aprovizionare cu apă şi elemente fertilizante se recomandă 90-100 plante/metrul pătrat, în timp ce pentru soiurile mai precoce, densitatea optimă tinde spre 120 de plante/metrul pătrat. Densităţile de 100-110 plante/metrul pătrat sunt corespunzătoare pentru majoritatea soiurilor mijlocii sau tardive din actualul sortiment cultivat. Norma de sămânţă necesară pentru semănat se stabileşte în funcţie de MMB şi de facultatea germinativă a fiecărui lot, în funcţie de densitatea aleasă şi variază în limite largi (cel mai adesea, între 180 şi 220 kilograme/hectar).

În general, fertilizarea organică nu se practică la mazărea de grădină decât pe solurile foarte sărace în humus. Pe solurile acide se impune administrarea de amendamente calcaroase, mazărea fiind pretenţioasă la prezenţa calciului în sol. Aplicarea îngrăşămintelor minerale trebuie astfel făcută încât acestea să nu ajungă în imediata vecinătate a seminţei. Azotul disponibil în sol este utilizat mai ales în primele stadii de cultură. De obicei, cunoscând conţinutul solului în azot, se aplică o fertilizare de completare cu 20-30 de kilograme de azot/hectar sub formă de azotat de amoniu, mai ales pentru semănatul foarte timpuriu, când mineralizarea este foarte lentă. La semănatul mai târziu, de obicei această fertilizare nu mai este necesară. În privinţa îngrăşămintelor cu fosfor, la modul general, se consideră că în solurile normal aprovizionate cu acest element este suficientă aplicarea a circa 50 de kilograme/hectar. Pe solurile slab aprovizionate cu fosfor (sub 18 ppm P sau 4 mg P2O5/100 grame sol) dozele se majorează cu 20-30 de kilograme/hectar. Aplicarea se face, de regulă toamna, prin încorporare sub arătura de bază. Îngrăşămintele cu potasiu se aplică o dată cu fosforul, în doză de 40-60 kilograme K 2O pe solurile cu un conţinut de potasiu sub 120 ppm K şi care nu au fost fertilizate în anii anteriori cu gunoi de grajd. Pe solurile în care se manifestă carenţa de Mg, S, Mb, B, se iau măsuri pentru aplicarea unor îngrăşăminte care să conţină aceste elemente.

Schema de semănat

Întreţinerea culturii

Intervalul între rânduri este de 12,5 cm cu actualele maşini de semănat, dar pot fi folosite şi distanţe între rânduri de 15-20 cm. În cazul folosirii semănătorilor

Prăşitul: pentru culturile care se înfiinţează în rânduri rare, atunci când plantele au circa 10 cm, se poate face un prăşit mecanic,

www.agrimedia.ro

Recoltarea

În culturile de mazăre de grădină destinate vânzării pe piaţă sau sub formă de păstăi se practică 3-4 recoltări manuale succesive, ultima fiind făcută pe plantele smulse din sol. La soiurile cu maturare grupată a păstăilor, în vederea creşterii productivităţii, se pot smulge sau tăia plantele în momentul când majoritatea boabelor sunt apte pentru consum, iar recoltarea păstăilor se poate face sub şoproane sau locuri umbrite. Cât mai rapid posibil, păstăile se ambalează în saci sau coşuri şi se trimit la piaţă, de preferinţă în aceeaşi zi. Pentru vânzarea în stare proaspătă, păstăile trebuie să prezinte forma, dezvoltarea şi coloraţia tipică soiului, să fie fragede, suculente şi să conţină cel puţin 5 boabe. Păstăile nu trebuie să prezinte nici o alterare din cauza încingerii. De asemenea, boabele trebuie să fie bine formate, fragede (presate între degete, ele trebuie să se spargă, fără a se diviza în cele două cotiledoane) şi să aibă gustul dulce. Orice alte abateri de la regulile de mai sus pot duce la declaşarea mazărei de consum.

Mazărea destinată industrializării poate fi recoltată în modalităţi diferite, în funcţie de gradul de dotare a unităţilor: smulgere manuală, urmată de încărcarea în remorci şi batozarea la posturi fixe; recoltarea mecanizată cu MRM -2,2, după care vrejii recoltaţi sunt transportaţi la staţiile de batozare; recoltarea şi batozarea într-o singură fază cu ajutorul combinelor de mare productivitate. Boabele verzi se transportă imediat după recoltare la fabricile de conserve, unde cu aceeaşi urgenţă intră în procesul de fabricaţie sau pot fi congelate imediat, având aceeaşi valoare alimentară şi gust ca acelea proaspete. Accentuăm asupra scurtării la maximum a timpului între recoltare şi conservare, de care depinde calitatea produselor. Producţia de păstăi variază între 6 şi 9 tone/hectar păstăi verzi, deşi potenţialul de producţie al soiurilor actuale este mult mai ridicat (14-16 tone/hectar pentru soiurile productive). Randamentul la batozare este de 40-45%, ceea ce conduce la obţinerea unei producţii de 3-6 tone boabe verzi/hectar.

Septembrie 2013 41

Victor VĂTĂMANU

superficial, cu viteză mică. Erbicidarea: în tehnologia clasică, combaterea buruienilor se face prin tratamente cu erbicide. Se folosesc erbicide cu încorporare în sol înainte de semănat. O serie de erbicide se aplică după semănat şi înainte de rărirea culturii. Tratamentele se completează cu aplicări ale unor erbicide specifice în perioada de vegetaţie. Irigarea: pentru o bună reuşită a culturii, mazărea trebuie să fie irigată în zonele sau în perioadele în care apare această necesitate. Irigarea trebuie condusă cu grijă pentru a nu produce o dezvoltare excesivă a masei foliare şi a posibilităţi de intensificare a atacului bolilor. Perioada critică este înainte şi imediat după înflorit, când se pot aplica două udări, în caz de necesitate, cu 200-300 metri cubi apă/hectar. Combaterea agenţilor patogeni şi a dăunătorilor din culturile de mazăre de grădină se face prin folosirea şi/sau aplicarea substanţelor indicate de specialiştii fitosanitari la nivelul fiecărei zone.

Gulia se cultivă pentru tulpinile sale îngroşate, cu pulpa fragedă şi suculentă, dulce, cu gust specific, care se consumă în stare crudă sau preparată. Se presupune că provine din Brassica rupestris, specie care creşte spontan în Sicilia şi sudul Italiei. În cultură a fost luată la finele secolului al XV-lea, astăzi fiind cultivată pe tot globul, mai răspândită în unele ţări europene (Germania, Olanda, Danemarca, Polonia, Rusia) şi în unele ţări din Asia (Japonia, China etc.).

Tehnologia de cultivare a guliilor şi a gulioarelor În România, se poate cultiva în toate zonele ţării, aşa după cum prezintă V. Voican şi colab. (2002), însă efectiv este cultivată mai mult în Ardeal şi în jurul unor mari oraşe din restul ţării. Gulia este o legumă valoroasă în hrana omului nu numai prin savoarea sa deosebită, ci şi prin conţinutul ridicat în substanţe nutritive (2,1% proteine), vitamine (61 mg vitamina C/100 grame) şi săruri minerale (săruri de calciu). Sunt recunoscute şi virtuţile medicale ale guliei în corectarea hiperacidităţii gastrice sau în ameliorarea altor maladii.

Particularităţi morfologice şi biologice

devine apoi fibroasă, ramificată. Tulpina creşte la început normal, apoi după un timp începe să se îngroaşe, căpătând formă rotundă sau ovală, de dimensiuni mai mari sau mai mici, în funcţie de tipul botanic. Astfel, sunt cunoscute două varietăţi: varietatea minor - cu tulpino-fruct mic, rotund, de 100-200 de grame, denumit gulioară, şi varietatea major - cu tulpino-fruct mare sau foarte mare, rotund sau oval, verde sau violacee, denumite gulii. Îngroşarea tulpinii se produce de jos în sus, ceea ce face ca partea inferioară a umflăturii să fie uneori

lemnificată, astfel încât atunci când se consumă trebuie îndepărtată. Lemnificarea tulpino-fructului este rezultatul sclerificării celulelor ca urmare a ritmului de creştere redus, ca şi a condiţiilor de secetă ce pot surveni în timpul vegetaţiei. Frunzele sunt lung peţiolate, de culoare verde sau violacee în funcţie de soi, dispuse pe suprafaţa tulpinii îngroşate. Tulpina floriferă creşte în anul al doilea, fiind generată de mugurele aflat în zona centrală superioară a tulpinii îngroşate. Tulpina se termină cu inflorescenţa mult ramificată, în care se

Gulia este o plantă bienală. În primul an formează o tulpină hipertrofiată (tulpino-fruct), care este de fapt şi partea comestibilă. În anul al doilea apar tulpinile florifere. Plăntuţele rezultate din seminţe prezintă frunze cotiledonate cordiforme alungite spre bază, mijlocii, glabre, de culoare verde închis. Hipocotilul este glabru, de culoare verde sau violacee. Rădăcina, la început este pivotantă, 42 Septembrie 2013

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 43

formează multe flori, apoi fructe şi seminţe. Tulpina florală poate avea o înălţime de 1,2-1,5 metri. Florile sunt mici, pe tipul 4, cu corola de culoare galbenă. Polenizarea este alogamă, entomofilă. Fructul este o silicvă, cu 5-6 seminţe, dehiscentă la maturitate. Seminţele sunt mai mari decât cele de varză albă, globuloase, cu două şănţuleţe puţin pronunţate. La suprafaţa tegumentului prezintă nişte ochiuri mari, fără a avea aspect reticulat. Greutatea a 1.000 de seminţe este de 4,5-5,1 grame; într-un gram intră în jur de 200-220 de seminţe. Facultatea germinativă este de 70-90% şi se menţine aproximativ 4 ani.

Cerinţe faţă de factorii de vegetaţie

Faţă de căldură, guliile au aceleaşi pretenţii ca şi varza albă. În ceea ce priveşte elementul lumină, guliile au pretenţii ridicate încă din primele faze ale vegetaţiei. Răsadul produs la lumina slabă se alungeşte şi nu mai realizează îngroşarea tulpinii. Acelaşi lucru şi după plantarea în câmp, ceea ce face ca guliile să fie cultivate pe terenuri cu expoziţie sudică, fără umbră de lungă durată. Faţă de umiditate s-a constatat că în regiunile sau perioadele secetoase, fără o irigare raţională, guliile şi gulioarele îmbătrânesc repede şi tulpino-fructul se lemnifică. Deci, cultura guliei şi a gulioarelor necesită să fie irigată imediat după plantare, astfel încât să menţină un plafon al umidităţii de 75-80% din I.U.A. (intervalul umidităţii active).

Victor VĂTĂMANU

Fertilizarea

Cantităţile de îngrăşăminte chimice (de preferinţă din cele uşor solubile, dată fiind perioada scurtă de vegetaţie, mai ales la gulioare) variază în funcţie de gradul de aprovizionare a solului cu substanţe nutritive. La un conţinut mediu al solului în principalele elemente de nutriţie minerală, se administrează pentru cultura de gulioare 250 kg/ha azotat de amoniu, 250-300 kg/ha superfosfat şi 75-100 kg/ha sare potasică, iar la gulii, 300 kg/ha azotat de amoniu, 300-400 kg/ha fosfor (superfosfat) şi 150-200 kg/ha sare potasică. În ceea ce priveşte pretenţiile faţă de sol, gulia reuşeşte bine şi pe solurile mai nisipoase, dacă se aplică 30-40 44 Septembrie 2013

erbicidarea cu produsele recomandatae de specialiştii fitosanitari judeţeni şi se execută înainte de plantare cu 5-6 zile, după care se încorporează în sol la 10-12 cm, concomitent cu îngrăşămintele chimice aplicate anterior. Urmează deschiderea rigolelor înainte de modelare şi modelarea în brazde ridicate cu lăţimea la coronament de 94 sau 104 cm. de tone/hectar de gunoi de grajd şi se irigă raţional. Cele mai bune rezultate se obţin atunci când guliile se cultivă pe soluri mijlocii, suficient de fertile, bine structurate, cu reacţia neutră - slab acidă, cu un pH de 6,5-7,0.

Rotaţia culturilor

În asolament, guliile şi gulioarele ocupă acelaşi loc ca şi varza albă, revenind pe aceeaşi solă după o perioadă de minimum 4-5 ani. Pentru gulii, cele mai bune premergătoare sunt: lucerna, castraveţii şi fasolea. Atât gulioarele, cât şi guliile se cultivă prin răsad.

Producerea răsadurilor

Pentru gulioare, producerea răsadurilor se face în răsadniţe calde. Epoca de semănat este în prima jumătate a lunii februarie, însămânţând la adâncimea de 1,5-2 cm 3-4 grame de sămânţă/metrul pătrat. Repicatul se va efectua la circa 15 zile de la semănat, când răsadurile diferenţiază prima frunză normală, în ghivece nutritive la 5x5x5x cm sau tip speedling. Pentru gulie, producerea răsadului se face în condiţii naturale. Epoca de semănat diferă în funcţie de zona climatică. Se seamănă pe tot parcursul lunii mai, pe brazde reci, la distanţe mai mari, deoarece răsadul de gulii nu se repică. Pregătirea terenului. În toamnă, pregătirea terenului începe prin executarea lucrărilor de toamnă (discuit, pentru desfiinţarea culturii premergătoare, nivelarea terenului, fertilizarea de bază cu 2/3 din îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu, arătura adâncă la 28-32 cm, concomitent cu încorporarea îngrăşămintelor). În primăvară se continuă pregătirea terenului cu grăpatul, fertilizarea cu restul de îngrăşăminte chimice cu fosfor şi potasiu şi azotat de amoniu;

Înfiinţarea culturii

Epoca de plantare: pentru gulioare = 25.03-10.04; pentru gulii = 5.06-10.07. Schema de plantare: la gulioare = câte trei rânduri pe strat, la 35 cm interval, cu zone la rigole de 12-17 cm; la gulii = câte două rânduri pe strat, la 70 x 30 cm, cu zone de protecţie la rigole de 12-17 cm. Tehnica de plantare: gulioarele se plantează manual, în timp ce guliile se plantează manual şi/sau mecanic. Udarea pentru prindere: se execută imediat după plantarea răsadurilor. Se aplică o irigare pe rigole lungi, cu o normă de irigare de 200-250 metri cubi apa/hectar.

Lucrări de îngrijire a culturilor

Completarea golurilor - după 3-5 zile de la plantare, se execută această lucrare cu răsad de aceeaşi vârstă şi acelaşi soi. Irigarea - se face ori de câte ori este nevoie, pentru a asigura în sol un plafon minim de 75-80% din IUA (intervalul umidităţii active). La gulioare se fac 3-4 udări, iar la gulii 6-7. Norma de udare este de circa 300 mc de apă/hectar. Prăşitul - se execută o dată manual, cu sapa, pe rând, şi mecanic, de 2-3 ori, pe intervalele dintre rânduri. Fertilizarea fazială - se face cu azotat de amoniu de două ori, când plantele s-au prins şi au pornit în vegetaţie şi la începutul formării guliilor. Cantitatea este de 150 kg/ha. Combaterea dăunătorilor şi a patogenilor se va face în conformitate cu recomandările făcute în buletinele de avertizare, emise de către specialiştii fitopatologi judeţeni.

Recoltarea - se efectuează când gulioarele, respectiv guliile au ajuns la dimensiunile corespunzătoare maturităţii de consum. Producţia oscilează între 15 şi 18 tone la hectar la gulioare, iar la gulii, între 20 şi 25 de tone la hectar.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 45

La jumătatea lunii trecute, John Deere a organizat la Berlin un adevărat spectacol de lansare de noi produse. Au fost prezentate produse premium din seria tractoarelor 7R şi 8R, la care eficienţa şi confortul în operare au fost îmbunătăţite, o întreagă paletă de tractoare de putere mică a fost mărită cu 27 de noi produse, începând cu seriile 4M până la cele cu modele compacte, cum sunt 6 MC şi 6 RC, iar alte noutăţi s-au referit la combine, prese de balotat şi sprayere care de acum asigură o productivitate marită.

Ultimele noutăţi John Deere Nu trebuie ignorate nici soluţiile telematice FarmSight, care îmbunătăţesc performanţa, timpul şi costul de operare, precum şi noile sisteme de irigaţii JD. În centrul tuturor acestor noutăţi a stat însă motorul Stage IV, care respectă standardele privind emisiile de noxe, ce vor intra în vigoare în 2014.

Seriile 7R şi 8R

Seria de tractoare 7R cuprinde şase noi modele, cu puteri de la 210 până la 310 CP. Ultimul model, 7310R, va fi disponibil într-un număr limitat, începând cu primăvara anului următor, şi va fi dotat cu noul motor Stage IV, care îmbină sistemul SCR cu cel de Diesel-only, în timp ce restul tractoarelor vor avea motoare Stage IIIB, bazate doar pe tehnologia Diesel-only. La tractorul 7230R, de 230 CP, a fost schimbat motorul de 9 litri cu unul de 6,8 litri, iar modelele următoare vin echipate cu motoare de 9 litri. Au fost aduse modificări şi la sistemul de răcire, acesta este plasat în partea din faţă a tractorului, iar ventilatorul a fost reconstruit astfel încât să tragă aerul şi nu să-l sufle. Toate modelele din seria 7R pot fi 46 Septembrie 2013

dotate opţional cu noua transmisie e23, ce presupune 23 de viteze înainte şi 11 înapoi. De la 2,5 până la 16 km/h sunt 14 trepte de viteză. Tractoarele 7210R şi 7230R au transmisie CommandQuad, iar opţional se poate alege între e23 sau AutoPower - opţiune valabilă şi pentru celelalte modele, de la 250 până la 310 CP. În transport sau în câmp, sistemul de management inteligent al puterii motorului (IPM) asigură un plus de putere de 22 CP la modelul 7290R şi de 30 CP la celelalte modele. Din cabină, tractorul se conduce cu

ajutorul noii console CommandArm, care este inclusă în standard la toate tractoarele din această serie. Toate funcţiile sunt afişate pe noul display touch screen CommandCentre, ce poate avea un diametru de 17,8 sau 25,4 cm. Spaţioasa cabină CommandView III dispune de multe elemente care îmbină confortul cu utilitatea. Scaunul se poate roti 40 de grade spre dreapta, astfel încât operatorul să poată vedea mai bine utilajele din spatele tractorului, iar geamurile sunt laminate, pentru a le conferi o duritate mai mare şi pentru a reduce

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 47

zgomotul din cabină. Opţional, cabina poate fi dotată şi cu un minifrigider. Seriile tractoarelor pe roţi 8R şi a celor şenilate 8RT sunt dotate cu motoare de 9 litri, Stage IIIB. Din gama 8R fac parte cinci modele, cu puteri de la 270 până la 370 CP. La tractoarele pe şenile, John Deere lansează trei modele, cu puteri de la 320 până la 370 CP. Multe dintre caracteristicile seriei 7R se vor regăsi şi pe 8R, incluzând transmisia e23 şi IPM, începând cu 2015. Transmisia AutoPower este oferită la toate modelele din seriile 8R şi 8RT, iar transmisia Powershift cu 16 viteze este valabilă pentru 8270R, 8295R şi 8320R. Pentru a maximiza eficienţa şi productivitatea tractorului, această serie prezintă multe alte îmbunătăţiri semnificative. Opţional, pentru reducerea compactării şi pentru a avea o amprentă mai bună la sol, se pot alege roţile de tip Grup 49, care au un diametru de 215 cm şi o lăţime de 90 cm. O altă opţiune este noul pachet de iluminare cu LED-uri, care asigură o vizibilitate mult mai bună când se lucrează pe timpul nopţii.

Ana MUSTĂŢEA

Combine

John Deere lansează în gama combinelor de putere mică un nou model, W440, fiabil şi simplu în operare. Acest produs este rezultatul noii colaborări cu compania finlandeză Sampo Rosenlew. Disponibilă din 2014, combina de 238 CP are şase căişori şi două variante, cu sau fără cilindru de pretreierare. În varianta standard, maşina de recoltat va avea un buncăr cu o capacitate de 6.500 de litri, în timp ce în varianta cu cilindru de pretreierare buncărul va avea 8.000 de litri, putând fi descărcat cu până la 100 litri/secundă. La combinele din seria S, rotorul cu flux variabil are un nou bătător, astfel încât fluxul de material care intră în zona de alimentare să fie îmbunătăţit. Acest nou element va creşte performanţa maşinii, cu precădere în condiţii dificile de recoltare, şi va asigura o calitate superioară a paielor. Combinele sunt dotate cu un nou sistem de curăţare, EvenMax, mai performant. Compania oferă opţional, la unele modele, posibilitatea echipării cu şenile, astfel încât compactarea asupra solului să fie redusă. O nouă caracteristică a combinelor din seria S este sistemul interactiv de 48 Septembrie 2013

reglare a maşinii ICA, care schimbă în mod automat setările combinei pe măsură ce aceasta recoltează. În materie de hedere, John Deere lansează un nou model, 600X, cu masă de tăiere extensibilă şi lăţimi de lucru de la 6,7 până la 12,2 m. Hederul are integrat şi echipamentul de recoltare a rapiţei. În cadrul evenimentului de la Berlin a mai fost lansată o nouă serie de prese de balotat cu cameră fixă, seria 400, care se adresează atât fermelor mici, cât şi celor mari. Noile modele, F440E şi F450E, necesită o putere de doar 40-50 CP, realizează baloţi cu diametrul de 1,2 sau 1,5 m şi se adresează fermelor ce au o producţie între 1.000 şi 3.000 de baloţi pe sezon. Seria este completată cu încă trei modele, respectiv F440M, F440R şi C440R, ce au mai multe opţiuni privind sistemul de ambalare a balotului, cu folie sau plasă, şi sistemul de alimentare a rotorului, cu 13 sau 25 de cuţite. F440R se adresează fermelor mari, ce au o producţie mai mare de 3.000 de baloţi pe sezon. S-a vorbit şi despre soluţiile telematice John Deere şi despre noul site MyJohnDeere.com, unde clienţii vor avea un cont cu acces la informaţii şi date privind utilajele lor. Această pagină de web va putea fi folosită pentru stocarea de date. Şi la gama tractoarelor de putere mică-mijlocie au fost lansate noi produse. Seriile 4M şi 5E, cu tractoare de 45 până la 95 CP, au motoare cu trei şi patru cilindri. Modelele 4049M şi 4066M pot ridica greutăţi de până la 1.400 kg, iar cele din seria 5E pot ridica greutăţi de la 1.800 până la 2.400 kg. O altă serie nouă de tractoare este 5M, ce cuprinde patru modele cu puteri de la 75 până la 115 CP. Seria 5G se pretează fermelor mici şi cu precădere celor specializate. Modelele din această serie pot fi şi fără cabină, pentru folosirea lor în legumicultură sau viticultură. Tractoarele din seriile 6MC şi 6RC au un design compact, motoare de 4,5 litri şi puteri de la 90 până la 110 CP. John Deere a lansat produse noi şi în gama maşinilor de erbicidat, ce vor fi prezentate pe larg în numărul următor al revistei.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 49

Valtra: a treia generaţie din seria N George Tănase, brand manager Valtra - MEWI Noua serie N asigură o excelentă perspectivă şi nu este vorba doar despre ceea ce vede conducătorul tractorului din cabină, ci şi despre investiţia în viitor.

Dacă până nu demult, pentru efectuarea sarcinilor grele şi lipsa bătăilor de cap pentru proprietar era necesar un tractor cu motor în 6 cilindri, noua serie N demonstrează că productivitatea poate fi obţinută prin dezvoltarea unei tehnologii noi şi crearea unui tractor remarcabil în 4 cilindri. În prezent, mai puţin (număr de cilindri) înseamnă mai mult (productivitate). N 163, cel mai puternic model al seriei N, produce un cuplu de 700 Nm şi 171 CP. Reproiectarea părţii din faţă face dintr-un reprezentant al seriei N un tractor compact, ideal pentru lucrări cu încărcătorul frontal. Model

Tip

Putere maximă CP (kW)*

Cuplu maxim Nm*

N163

Versu, Direct

171 (126)

700

N143

HiTech, Versu, Direct

160 (118)

650

N123

HiTech, HiTech 5

143 (105)

560

N113

HiTech, HiTech 5

130 (96)

530

• Un nou design, pentru o vizibilitate mai bună

Reducerea costurilor pentru carburant datorită tehnologiei SCR

În 2008, Valtra a fost primul producător care a introdus tehnologia SCR la tractoarele destinate agriculturii (la seria S). La motoarele cu această tehnologie consumul de carburant este optimizat, fiind astfel asigurată eficienţa, în condiţiile în care tractoarele oferă şi mai multă putere şi cuplu motor. Pe lângă faptul că este „prietenos cu mediul”, asigurând diminuarea semnificativă a emisiilor de oxizi de azot, cu ajutorul acestei tehnologii consumul de combustibil se reduce cu 8-10%. Singura grijă a utilizatorului este aceea de a umple rezervorul de AdBlue, partea electronică ocupându-se de întregul sistem.

Confort şi siguranţă în exploatare

De asemenea, direcţia de deplasare poate fi uşor schimbată datorită turbo-ambreiajului Valtra HiTrol, care face posibilă efectuarea frecventă a operaţiilor de pornire/oprire (de exemplu, la lucrul cu încărcător frontal) fără întreruperi.

Posibilitate de personalizare

La Valtra, clientul poate să-şi aleagă exact acel tractor construit pentru nevoile individuale ale fiecărui utilizator, dotat cu exact acea echipare de care are nevoie, fără a plăti, inutil, opţionale nedorite. Însă aceasta presupune construirea din timp a tractorului, împreună cu reprezentantul zonal de vânzări.

Caracteristici noi

Fiabilitate şi randament datorate deopotrivă motorului AGCO Power şi transmisiei Valtra

Inima seriei N este unul dintre motoarele AGCO Power 33AWI, 44AWI sau 49AWI, cu injecţie Common Rail, acestea având sistem de management electronic SisuTronic EEM3, ce poate regla injecţia de combustibil de până la cinci ori per combustie. Tehnologia îndelung testată şi deosebit de fiabilă asigură eficienţă în orice condiţii, excelenţa motoarelor AGCO Power fiind dovedită de-a lungul anilor. Modelele din seria N pot avea transmisie HiTech 5, Powershift cu 5 trepte, la care comutarea între treptele importante este automatizată.

1 – formă nouă a părţii laterale 2 – mai multă putere, consum mai mic de combustibil 3 – transmisie reproiectată, cu un software updatat 4 – cotieră Valtra ARM reproiectată 5 – formă nouă a părţii frontale 6 – faruri de lucru mai puternice 7 – rezervor de combustibil de 230 de litri 8 – echilibrarea temperaturii uleiului

Beneficii

• Manevrabilitate deosebită, mai ales la lucrările cu încărcător frontal 50 Septembrie 2013

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 51

Noua generatie de încărcătoare articulate Schaffer Differnt Sizes

Sistemul buy-back funcţionează după un principiu relativ simplu, şi anume posesorul unui încărcător frontal sau telehandler vechi are posibilitatea de a-şi schimba utilajul vechi cu unul nou. Încărcătorul sau telehandler-ul vechi este evaluat, iar suma rezultată este considerată avans pentru încărcătorul articulat nou. Noi nu dorim să punem clientul să aştepte până îi vom vinde utilajul vechi sau să primim la schimb utilaje 52 Septembrie 2013

vechi de aceeaşi marcă pe care o importăm, noi am simplificat lucrurile. Puteţi face buy-back cu Schaffer articulat vechi şi buy-back cu orice brand de telehandler, adică generaţie veche, depăşită, de stivuitoare telescopice (telehandlere) care au fost folosite ca un încărcător frontal, iar Farm Tech vă livrează din stoc, în schimbul utilajului vechi, un încărcător articulat telescopic Schaffer din noua generaţie. Farm Tech doreşte să determine astfel clienţii de încărcătoare articulate Schaffer vechi să achiziţioneze generaţia nouă, mai performantă. Avantajele modelelor noi sunt: • şasiu mai mare • greutate în plus de 2.000 kg • vizibilitate mai mare,

scaunul soferului fiind mai sus • cabină mai înaltă cu 19 cm • pompă de marş cu forţă de împingere mai mare cu 30% • axe mai mari • braţ telescopic mai gros • pompă de virare separată de pompa de comenzi • plăcuţe de ghidaj telescop mai rezistente • articulaţie la mijloc dublată (oferim garanţie pe viaţă) • cilindru de virare dublat, dreapta şi stânga Un lucru foarte important este că Farm Tech acceptă în programul de vânzare-cumpărare orice marcă de încărcător articulat sau telehandler.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 53

Inovaţiile combinate CLAAS pentru 2014 Sistemele de asistare pentru operatori CLAAS

CLAAS îşi demonstrează puterea inovatoare, în special în domeniul sistemelor inteligente de asistare pentru operatori, şi prin introducerea modelelor noi din gama de putere mică, ce facilitează accesul la aceste tehnologii combinatorii moderne. După ce a lansat anul trecut CEMOS Automatic, primul sistem pentru combine din lume care reglează complet automat separarea corpurilor străine şi curăţirea, CLAAS şi-a extins tehnologia de asistenţă pentru operator, adăugând trei sisteme noi: • reglarea automată a direcţiei de aruncare pentru distribuirea paielor • un sistem de control al presiunii din pneurile spate • noua cameră video pentru verificarea calităţii boabelor

LEXION 740

Pentru sezonul 2014, CLAAS şi-a extins gama de modele în segmentul de putere redusă, prin adăugarea modelului Lexion 740. Deşi modelul Lexion 740, de 294/400 kW/CP (puterea maximă a motorului conform normei ECE R 120) are o putere puţin mai mică decât modelul următor ca mărime, Lexion 750 are acelaşi motor, Caterpillar C 9.3, cu 6 cilindri, şi împărtăşeşte şi alte caracteristici de echipare: un rezervor pentru boabe cu capacitatea de 10.000 de litri (opţional de 9.000 de litri) şi un sistem de batozare APS cu lăţimea de 1420 mm. Sistemul APS Hybrid combină sistemul tangenţial de batozare APS cu sistemul de separare a boabelor reziduale Roto Plus. Deosebirea constă în faptul că viteza tobelor din cadrul sistemului de batozare este reglată în mod independent faţă de viteza celor două rotoare, ceea ce înseamnă că sistemul APS Hybrid treieră foarte delicat, asigurând în acelaşi timp un randament ridicat. 54 Septembrie 2013

Reglarea automată a direcţiei de aruncare

Prin introducerea noului Lexion 740, CLAAS a introdus şi două noi funcţii: reglarea direcţiei de aruncare şi controlul presiunii din pneurile spate. Funcţia de reglare automată a direcţiei de aruncare este disponibilă pentru toate modelele Lexion cu împrăştietor radial şi reglează automat direcţia de aruncare pe împrăştietorul radial în funcţie de forţa vântului lateral şi de unghiul pantei. Doi senzori electromecanici montaţi pe braţele de iluminare din partea din spate a combinei de recoltat măsoară continuu forţa vântului lateral şi unghiul pantei. După efectuarea calculelor, valorile măsurate sunt transmise sistemului de comandă, care controlează reglarea laterală a padelelor pe împrăştietorul radial, astfel încât paiele să fie distribuite întotdeauna uniform pe toată lăţimea de lucru a barei tăietoare.

Sistemul de control automat al presiunii din pneuri Noul sistem de control automat al presiunii din pneuri este disponibil opţional pentru toate cele cinci modele din gama 700. Acesta reduce presiunea exercitată pe sol şi sarcina produsă de puntea spate la nivelul inferior al punţii faţă prin intermediul sistemului de şenile Terra Trac. În timpul efectuării lucrărilor pe câmp, reglarea presiunii din pneuri previne compactarea solului şi alunecările, asigurând în acelaşi timp sporirea tracţiunii. În timpul deplasării pe drum, sistemul de control automat al presiunii din pneuri asigură un nivel ridicat de stabilitate, reduce uzura pneurilor şi consumul de carburant. Setările de bază ale sistemul de control automat al presiunii din pneuri sunt efectuate din cabină, cu ajutorul terminalului CEBIS. Prin apăsarea butonului pentru deplasare pe drum, presiunea din pneuri este reglată în mod automat la valoarea

setată anterior pentru călătorie. După sosirea pe câmp, presiunea din pneuri este redusă automat la valoarea setată pentru efectuarea lucrărilor.

Cameră video pentru verificarea calităţii boabelor

Cu ajutorul celei de-a treia inovaţii, operatorul poate acum să evalueze în timp real şi în permanenţă calitatea boabelor treierate, trăgând imediat concluzii pe baza cărora poate efectua modificarea setărilor combinei de recoltat. Până acum, produsele treierate puteau fi evaluate doar vizual, prin fereastra rezervorului pentru boabe, dar în prezent lucrul acesta este posibil cu ajutorul terminalului CEBIS. Tehnologia utilizată include o cameră foto color de înaltă definiţie, montată la partea superioară a elevatorului de boabe al combinei de recoltat, loc din care captează imagini de înaltă precizie ale recoltei de pe elevator, în fiecare secundă. Aceste imagini sunt transmise unui software intern de evaluare, care le utilizează pentru a calcula procentajul de componente străine, cum ar fi paie, pleavă şi mustăţi de spic, precum şi proporţia de boabe sparte. Aceste valori sunt trimise către afişajul CEBIS, unde sunt afişate fie sub formă de diagrame cu bare, fie sub formă de imagini reale, cu zonele de boabe de calitate redusă marcate colorat. Operatorul primeşte un semnal vizual de avertizare activă în cazul în care a fost depăşită o anumită limită a valorilor. Camera video pentru verificarea calităţii boabelor va fi disponibilă iniţial doar pentru modelele Lexion 780 şi 770.

Încă o inovaţie pentru Lexion

CLAAS va oferi pentru următorul sezon de recoltat şi un model Terra Trac nou, Lexion 750 TT, care asigură acum o nouă opţiune pentru versiunea de bază pentru cei care doresc combine cu şenile. O caracteristică extrem de distinctivă a sistemului de şenile CLAAS Terra

www.agrimedia.ro

Trac este suspensia hidropneumatică. Aceasta reduce şocurile datorită cilindrilor hidraulici care reglează în mod automat şi individual fiecare roată motrice, roată în contact cu solul şi rolă în funcţie de conturul solului, asigurând astfel nivelarea dorită, o stabilitate sporită a combinei de recoltare la efectuarea virajelor şi mai mult confort pentru operator. În comparaţie cu utilajul cu roţi, varianta cu şenile asigură şi reducerea impactului negativ asupra solului, având şi avantajul unei tracţiuni mai bune în condiţii de umiditate sau de teren în pantă. CLAAS oferă în total patru tipuri de sisteme cu şenile Terra Trac, cu trei lăţimi, pentru viteze de deplasare de până la 40 km/h. Modelul Lexion 600 a fost echipat cu punte motoare cu tracţiune integrală, în care sunt integrate central cele două motoare hidrostatice. Acest lucru asigură un nivel mai mare de eficienţă şi mai mult spaţiu liber la nivelul intrărilor pe ax. Datorită spaţiului liber mai mare, această gamă de modele poate fi echipată acum cu o gamă mai largă de pneuri. În plus, sistemul central de lubrifiere, care

anterior era rezervat exclusiv pentru gama de modele Lexion 700, va fi acum disponibil pentru toate modelele din seria 600, cu excepţia modelului Montana.

Tucano 420

Pentru gama de modele CLAAS Tucano şi pentru tehnologia acestora, APS cu cinci scuturătoare de paie, există varianta noului model de bază Tucano 420. Sistemul de batozare APS se distinge datorită acceleratorului din cadrul mecanismului de treierare. Datorită acestui accelerator performanţele pot fi sporite cu până la 20%, comparativ cu o combină cu mecanism de batozare convenţional. Are un rezervor pentru boabe cu capacitate de 7.500 de litri, un mecanism de batozare APS cu lăţimea de 1.320 mm şi lucrează cu o putere maximă de 175/238 kW/CP.

Avero 240

CLAAS a lansat prima combină de recoltat Avero 240 în cursa pentru îndeplinirea cerinţelor normelor de poluare IV (Tier 4). Acest model

utilizează tehnologia CLAAS APS cu patru scuturătoare de paie. Motorul Perkins 1206F cu putere maximă de 151/205 kW/CP consumă şi mai puţin carburant decât modelul precedent. Dar, datorită designului, caracteristica principală este un spaţiu liber mai mare deasupra sistemului de scuturare a paielor, ceea ce înseamnă că pot fi transportate cu uşurinţă chiar şi paie mai lungi, cu ajutorul cadrului sistemului de scuturare a paielor. Un ecran rotativ al radiatorului noului Avero 240 asigură răcirea adecvată a motorului, precum şi costuri de întreţinere reduse. Toate modele Avero pot fi echipate cu camera video Profi Cam, montată pe capota din spate. Pe lângă asistarea operatorului în timp ce conduce în marşarier, aceasta îl ajută să monitorizeze cu uşurinţă din cabina sa distribuţia materialului tocat sau evacuarea paielor, prin intermediul unui monitor color.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Trei noi tehnologii pentru agricultura de precizie Compania austriacă Biso aduce în România trei tehnologii de ultimă oră pentru agricultura de precizie Compania Biso România, sucursală a grupului austriac Biso Schrattenecker, aduce în România trei tehnologii de ultimă oră pentru agricultura de precizie, marca Ag Leader Technology, numărul 1 mondial în sisteme de precizie agricolă. Principalele beneficii pe care acestea le oferă fermierilor ţin de o creştere a profitului de până la 8.000 de euro per 100 de hectare, culturi mai sănătoase, scăderea investiţiilor, a stresului şi a timpului de lucru. Agricultura de precizie constă în tehnologii care asigură aplicarea cantităţii potrivite de îngrăşăminte, de apă şi substanţe chimice la locul potrivit, la timpul potrivit. Datorită acestora, calitatea şi cantitatea culturilor cresc, resursele folosite sunt optimizate,

www.agrimedia.ro

costurile cu mâna de lucru sunt reduse semnificativ, iar gradul de poluare a mediului scade. Astfel, diferenţele de eficienţă între o fermă cu un management modern şi una obişnuită pot ajunge până la 150.000 de euro. Ag Leader OptRx® Crop Sensors Conceptul Precision Farming de la Ag Leader cu senzori de cultură OptRx® le permite agricultorilor să crească eficienţa şi acurateţea de fertilizare/erbicidare pentru a creşte profitabilitatea şi pentru a diminua impactul asupra mediului. Cerinţele de nutrienţi diferă foarte mult între terenuri şi variază foarte mult chiar în cadrul aceluiaşi teren. Tehnologia OptRx măsoară nevoile fiecărei parcele de teren şi oferă recomandări în timp real de aplicare a îngrăşămintelor. OptRx cu senzor de cultură funcţionează independent de sistemele GPS, putând

fi însă conectat uşor la un sistem GPS. Beneficiu financiar estimat pentru 100 ha: până la 5.000 euro/an. Ag Leader SMS™ Software Ag Leader SMS™ este un software complex care permite centralizarea tuturor datelor din teren, de la plantare până la recoltare, şi traducerea lor în decizii de management inteligente. Acesta perminte nu numai monitorizarea precisă a culturilor, ci şi posibilitatea de a face proiecţii pe termen lung. Ag Leader GeoSteer® Ag Leader GeoSteer® este dedicat fermierilor care îşi doresc precizie înaltă. Sistemul de control la distanţă le permite tehnicienilor din service să acceseze şi să diagnosticheze un utilaj în timp ce operatorul se află pe teren. Sistemul poate fi transferat uşor de pe un vehicul pe altul. Septembrie 2013 55

Kverneland dezvăluie noile produse Kverneland Group a organizat la sfârşitul lunii august 5 evenimente de mare amploare dedicate distribuitorilor şi jurnaliştilor din UE şi CSI pentru a le dezvălui ultimele noutăţi şi inovaţii ale companiei. Prezentarea oficială a noilor produse, când agricultorii le vor putea vedea, va avea loc la expoziţia Agritechnica de la Hanovra din acest an.

56 Septembrie 2013

La invitaţia firmei General Leasing, unic importator şi distribuitor al mărcii Kverneland în România, am participat în zilele de 28 şi 29 august a.c. la unul dintre evenimentele amintite, iar programul a cuprins demonstraţii practice cu noile utilaje şi vizitarea fabricii din Soest, ce reprezintă centrul de competenţă pentru tehnologia de semănat. Lucrările de reconstrucţie şi modernizare a fabricii au început în anul 2011, iar investiţii majore au fost realizate în noua linie de vopsire în câmp electrostatic prin cataforeză - KTL

şi în construcţia noului departament de cercetare şi dezvoltare, ce se întinde pe o suprafaţă de 1.900 mp. Investiţia totală s-a ridicat la suma de 20 de milioane de euro, din care jumătate a fost destinată liniei de vopsire. „Suntem mândri să vă arătăm cea mai modernă linie de vopsire din Europa. Se întinde pe aproape 5.000 mp şi a fost construită în mai puţin de 18 luni. Este una dintre cele mai importante investiţii realizate din istoria companiei”, a susţinut dl Friedrich Pehle, vicepreşedinte executiv al Kverneland Group Soest.

www.agrimedia.ro

În această fabrică se produc semănători pneumatice şi mecanice, semănători de precizie şi diferite alte combinaţii de semănători. Fabrica numără peste 280 de angajaţi şi dispune de o suprafaţă totală de 75.000 mp. Potrivit reprezentanţilor companiei, unitatea de producţie înregistrează vânzări anuale în valoare de 75 de milioane de euro, însă, ca urmare a investiţiilor majore realizate, se estimează ca în 2016 să fie atinsă suma de 100 de milioane de euro. „Pentru a răspunde cererii globale din ce în ce mai mari, ne concentrăm asupra soluţiilor inovative şi a noilor tehnologii de însămânţare, iar acestea nu pot fi realizate decât dacă ai o fabrică de ultimă generaţie. Prin modernizarea fabricii din Soest, cu investiţiile realizate în avansata linie de vopsire şi în noul atelier de cercetare şi dezvoltare, precum şi în eficientizarea procesului de ansamblare, am făcut, cu siguranţă, un pas important pentru a ne pregăti pentru creşterea care va urma”, a mai spus dl Pehle. Fabrica nu deţine stocuri permanente de produse, utilajele fiind furnizate doar la comandă, ce pot fi onorate în circa 4 săptămâni. Kverneland Group a fost achiziţionată anul trecut, în luna aprilie, de către corporaţia japoneză Kubota. Privitor la acest aspect, dl Ingvald Loyning, preşedinte şi CEO al Kverneland Group, a afirmat că „avantajul constă în faptul că noul proprietar dispune de o bază financiară solidă, iar Kverneland şi Vicon vor rămâne în continuare două mărci puternice, cu aceeaşi reţea de distribuţie”. Următoarea etapă de dezvoltare a fabricii din Soest cuprinde construcţia de noi hale de producţie. Compania lucrează adiţional pentru alte mărci, având acorduri externe cu Same Deutz Fahr, cu New Holland (SUA), cu AGCO, pentru distribuţia tractoarelor Fendt şi a preselor de balotat Massey Ferguson, sau cu OEM, pentru furnizarea de semănători de dimensiuni mari pentru John Deere. Evenimentele organizate de Kverneland au avut motto-ul „What’s next”, ceea ce pentru specialiştii companiei înseamnă că trebuie să răspundă din ce în ce mai bine cerinţelor clienţilor săi. „Pentru aceasta, avem în vedere o flexibilitate mai mare, asigurarea unor perioade

www.agrimedia.ro

mai scurte de livrare, un service de calitate şi lansarea de noi produse şi inovaţii cu aplicare în practica agricolă modernă”, a precizat vicepreşedintele executiv al Kverneland Group Soest.

Inovaţii Kverneland

Kverneland extinde aplicarea soluţiilor inteligente de control şi la gama de pluguri PW/RW Variomat. Compania a dezvoltat o aplicaţie software care permite controlul automat al lăţimii de lucru pe trupiţă de la 30 până la 50 cm, iar ajustările se realizează cu ajutorul sistemelor de ghidare prin satelit. Cu această dotare, nu mai este necesară schimbarea manuală, deoarece aceasta se realizează în mod automat. Datorită sistemului FurrowControl, brazdele vor fi egale şi drepte, chiar şi în cazul în care se lucrează pe timpul nopţii. Operaţiile de pregătire a patului germinativ şi semănatul se vor realiza cu uşurinţă, deoarece arătura va fi uniformă. În 2007, Kverneland a lansat la plugurile semipurtate conceptul „3 în 1” ce permite trei variante de lucru. Tot în acel an a lansat la cultivatoare sistemul unic Knock-On de schimbare rapidă a organelor de lucru. La expoziţia Agritechnica din acest an, compania va lansa sistemul Knock-On şi la pluguri. Organele de lucru se pot schimba în mai puţin de 5 minute cu ajutorul unui ciocan şi a unei dălţi. La seria cultivatoarelor CLC pro Classic, Kverneland lansează două noi modele, de 4,5 şi 5 m, cu un design compact, echipate cu un tăvălug nou, Actiflex, mai uşor şi cu diametru de 580 mm. Tăvălugul asigură o tasare bună, de 160 kg/m, poate lucra în orice condiţii de sol, deoarece are o bună capacitate de autocurăţare. Compania lansează o nouă gamă de grape cu discuri purtate Qualidisc Farmer, ce cuprinde şase modele, cu lăţimi de lucru de 3-3,5-4 m, în varianta fixă, şi de 4-5-6 m, în variantă pliabilă. Pentru a reduce compactarea solului, constructorii de la Kverneland au lucrat la reducerea greutăţii utilajelor, astfel încât noile produse sunt cu 15% mai uşoare, fără să fie compromisă calitatea lucrării. Cadrul acestor grape a fost conceput astfel încât să poată susţine cel mai greu tăvălug, cum este Actipack. Grapele Qualidisc Farmer pot lucra la o adâncime de 3 până la 8 cm şi sunt ideale pentru dezmiriştire Septembrie 2013 57

Ana MUSTĂŢEA

şi pregătirea patului germinativ. Discurile conice au un diametru de 520 mm şi au fost tratate termic pentru a le creşte durabilitatea. La semănătorile de prăşitoare Optima, ultima inovaţie a Kverneland este noul cadru telescopic, care permite ajustarea cu uşurinţă a distanţei dintre rânduri, de la 40 până la 80 cm. La semănătorile de păioase Accord, noutatea constă în noile brăzdare CX-II, cu un design nou, care asigură o acurateţe ridicată a plasării seminţelor în sol. În acest an, Kverneland lansează semănătoarea Accord u-drill 6000, cu o lăţime de lucru de 6 metri şi buncăr de 4.350 de litri. O altă noutate este utilajul Kultistrip pentru pregătirea terenului pentru lucru în benzi. Acesta are cinci secţii de lucru formate dintr-un disc tăietor brazdă, două discuri cu zimţi în „V” pentru îndepărtarea resturilor vegetale, un scarificator pentru adâncirea brazdei, două discuri înclinate pentru nivelarea solului şi un tăvălug. Concomitent, cu acest utilaj se poate fertiliza, ataşând la tractor un buncăr frontal. Utilajul poate avea până la 6 rânduri, iar lăţimea între rânduri se poate ajusta de la 45 până la 75 cm. Din 2014, Kverneland va putea produce acest utilaj atât cu cadru fix, cât şi telescopic. Kultistrip lucrează la o viteză de până la 12 km/h. În cadrul demonstraţiei au fost prezentate sprayerele iXter şi iXtra, primul este purtat, iar celălalt se ataşează în partea din faţă a tractorului.

Este un sistem unic care permite folosirea ambelor rezervoare, ce însumează un volum de 3.000 de litri. Când se folosesc ambele sprayere, un sistem monitorizează în permanenţă modul în care este distribuită greutatea pe tractor, astfel încât să existe o bună echilibrare a maşinii. Noi îmbunătăţiri au fost aduse şi la

maşina de erbicidat tractată iXtrack C50, aceasta fiind dotată cu sistemul de clătire iXclean PRO şi sistemul de recirculare a soluţiei iXFlow. Maşinile de distribuit îngrăşăminte chimice solide, Exacta - TL, au dotarea GEOspread, ce permite o cântărire continuă a cantităţii de îngrăşământ, o reglare automată a fantelor astfel încât să se poată realiza un control superior al lăţimii de împrăştiere. Din seria cositoarelor Vicon, a fost prezentat noul model Extra 395, cu lăţime de lucru de 9,5 m. Greutatea acestui utilaj a fost redusă, ducând astfel la scăderea consumului de combustibil şi a puterii de tracţiune. Prin această modificare, s-au redus, practic, costurile de exploatare. Cositoarea Extra 395 necesită o putere a tractorului de doar 150 CP. Este formată din două unităţi dispuse lateral simetric pe spate (în formă de fluture), de 3,6 m lăţime de lucru fiecare. Gama cositoarelor cu discuri Extra 300 a fost completată cu noi modele îmbunătăţite, de 2,8, 3,2 şi 4 metri. Au suspensie centrală, transmisie cu 2 viteze, Non-Stop BreackBack, iar poziţia de transport pe verticală este de până la 125 grade. Din seria cositorilor cu tambur a fost prezentat modelul Expert 432 F, cu o lăţime de lucru de 3,05 m şi 4 tamburi. Nu în ultimul rând, a fost prezentat un nou model de utilaj pentru adunat fân, Andex 904 Hydro, cu două rotoare şi lăţime de lucru de 9 m. În transport, se pliază. Toate funcţiile principale, cum ar fi ridicarea şi coborârea cadrului principal şi a rotoarelor se realizează din tractor. Multe alte noutăţi şi îmbunătăţiri au fost efectuate la gama utilajelor pentru recoltarea furajelor. Una dintre ele este kit-ul pentru înfolierea baloţilor rotunzi, ce se ataşează în spatele presei de balotat. În cadrul evenimentului, au fost prezentate soluţii inteligente de control, cum ar fi IsoMatch Tellus, Ontime app sau Easy control, cuprinse în pachetul iM Farming, pentru ca lucrările agricole să fie realizate cu o precizie şi mai mare.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html 58 Septembrie 2013

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 59

Executarea la timp a tuturor tehnologiilor, în cadrul cărora un loc important îl ocupă combaterea bolilor, permite obţinerea unor producţii mari şi de calitate superioară în viticultură. După cum prezintă E. Vişoiu şi colab. (2002), printre principalele boli ale viţei-de-vie se numără şi bolile de nutriţie (care înseamnă carenţe sau excese ale unor macro- şi microelemente) şi bolile fiziologice (datorate unor disfuncţionalităţi hormonale, de incompatibilitate la altoire etc.).

Bolile de nutriţie şi bolile fiziologice ale viţei-de-vie Boli de nutriţie Carenţa de fier - Cloroza calcară sau cloroza de fier

Este considerată cea mai gravă boală de nutriţie la viţa-de-vie, fiind răspândită în toate podgoriile din ţară. Simptomatologie - frunzele devin galbene, la început pe toată suprafaţa, cu excepţia nervurilor, care rămân verzi, într-un stadiu mai avansat, toată frunza se îngălbeneşte, marginea se necrozează şi se răsuceşte spre faţa superioară. Pe măsură ce boala evoluează, frunzele încep să cadă, având loc o desfrunzire prematură a butucului. După câţiva ani, butucul se debilitează, frunzele sunt tot mai mici, lăstarii au internodii scurte şi dispuse în zig-zag, butucul având aspect de tufă. Lemnul nu se coace, ducând la uscarea butucului în 2-3 ani, ceea ce face ca plantaţia să prezinte goluri. Cloroza calcară se datorează lipsei în sol a fierului solubil sau acesta este blocat în frunze după absorbţie. Boala apare mai frecvent pe terenuri grele, cu aerisire slabă, cu calciu în exces, ceea ce duce la micşorarea solubililitătii fierului, care contribuie la formarea clorofilei. Timpul rece din primăvară duce la 60 Septembrie 2013

extinderea fenomenului de clorozare, din cauza reducerii formării în plante a acizilor organici. Prevenirea şi combaterea. Alegerea portaltoiului potrivit este una dintre cele mai importante măsuri. Se recomandă, de asemenea, folosirea îngrăşămintelor organice complet fermentate, aerisirea şi afânarea solului, drenarea lui, precum şi aplicarea unor îngrăşăminte moderate cu fosfor şi potasiu. Toamna, după tăierea viţelor, se recomandă badijonarea secţiunilor cu soluţie de sulfat feros 3% şi acid citric 5%, care încetineşte oxidarea sulfatului feros, avându-se grijă să nu se atingă mugurii cu această soluţie.

Primăvara se recomandă aplicarea unei stropiri cu soluţie de sulfat feros 0,07% şi acid citric 0,1%, dar trebuie să se ţină seama că aceste substanţe nu sunt compatibile cu zeama bordeleză, în cazul în care se doreşte să se facă tratamentul o dată cu stropirile pentru combaterea diverselor boli criptogamice. Îngrăşămintele cu sulfat de potasiu, de amoniu sau de magneziu contribuie la reducerea intensităţii bolii, pentru că acestea măresc rezistenţa plantelor şi reduc solubilitatea calcarului, pe care îl transformă în calciu solubil.

Carenţa de magneziu

În cursul lunii iunie, pe frunzele mai bătrâne apar simptome ale carenţei, care la soiurile cu struguri albi se manifestă printr-o îngălbenire uniformă a ţesuturilor dintre nervurile primare şi secundare, iar la soiurile cu struguri roşii, aceleaşi ţesuturi devin roşii. Petele se măresc, dar marginea frunzei rămâne verde. Deoarece formarea clorofilei este afectată, carenţa de magneziu reduce capacitatea de asimilare a frunzelor, diminuând calitatea şi cantitatea de struguri. Carenţa de magneziu se poate observa mai ales pe solurile nisipoase, pe cele acide, mai sărace

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 61

în calciu şi alte elemente nutritive, dar sunt situaţii când poate să apară şi pe soluri care au un conţinut mai ridicat în calciu.

frunza având aspect de ţesătură foarte fină. Carenţa se manifestă încetul cu încetul şi nu la toate frunzele odată.

Prevenirea şi combaterea. S-a constatat practic că îngrăşămintele care conţin potasiu, calciu, amoniac în exces duc la frânarea absorbţiei magneziului, în timp ce îngrăşămintele organice (gunoiul de grajd), conduc la restabilirea bilanţului de magneziu în sol. Pentru completarea necesarului de magneziu din sol pentru un hectar de viţă-de-vie este necesară aplicarea unei cantităţi de 10 kilograme de magneziu, pe solurile neutre sau bazice, sub formă de sulfat de magneziu, iar pe celelalte, sub formă de oxid de magneziu. Tratamentele pentru înlăturarea carenţei de magneziu se pot executa o dată cu stropirile pentru combaterea manei la viţa-de-vie.

Prevenirea şi combaterea - se vor aplica îngrăşăminte cu potasiu pentru a se completa necesarul.

Carenţa de zinc

Victor VĂTĂMANU

În plantaţiile viticole, carenţa de zinc se manifestă prin micşorarea mărimii frunzelor, care cresc asimetric şi care au sinusul peţiolar mai deschis decât în mod normal, iar ţesutul dintre nervuri se colorează în verde-deschis. Necesarul anual al viţei-devie în ceea ce priveşte zincul este de 100200 de grame la hectar, el regăsindu-se în must şi în organele verzi ale plantei. Carenţa de zinc se manifestă printr-o coloraţie albăstruie a ţesuturilor internervuriene, care apoi se necrozează şi se rup, păstrând reţeaua de nervuri intactă. Strugurii şi boabele sunt mai mici, uneori chiar lipsesc, iar lemnul portaltoiului nu se mai coace. S-a observat că în plantaţiile în care s-a făcut mai mulţi ani fertilizarea cu fosfor, carenţa de zinc este mai mare, deoarece aceste două substanţe se combină foarte uşor, formându-se fosfatul de zinc, care este insolubil. Prevenirea şi combaterea. Aplicarea îngrăşămintelor cu fosfor în exces va fi evitată, iar pentru eliminarea carenţei se vor aplica tratamente cu fungicide pe bază de zinc (Zineb), care au un efect pozitiv, atât în combaterea manei, cât şi a carenţei de zinc şi se pot face chiar şi tratamente cu sulfat de zinc 0,51%, neutralizat cu var, înainte de înflorit.

Carenţa de potasiu

Frunzele au creşteri slabe, cu marginile colorate în brun, dar cu suprafaţa interioară de culoare verde, iar nervurile, chiar şi cele de ordin inferior, se reliefează, 62 Septembrie 2013

Carenţa de fosfor

Frunzele sunt colorate într-un verde foarte intens încă de primăvara timpuriu, ele rămân mici ca mărime, iar lăstarii au creşteri foarte reduse. Frunzele mai bătrâne capătă o coloraţie brună şi au marginile arse, iar coacerea este mai întârziată. Prevenirea şi combaterea - pentru înlăturarea carenţei se vor aplica îngrăşăminte cu fosfor.

Carenţa şi excesul de bor

Denumită şi boala de plumb, carenţa se întâlneşte mai ales în plantaţiile situate pe soluri acide, uşoare, lipsite de argilă. Fiind un microelement deosebit de important în procesul de fecundare, carenţa acestuia determină necrozarea şi căderea florilor. Sunt afectaţi lăstarii, cârceii şi frunzele, care pot să cadă prematur. În plantaţiile în care există carenţă de bor s-a observat că atacul păianjenului galicol al viţei-de-vie, Eryophyes vitis, este mult mai puternic. Prevenirea şi combaterea - folosirea îngrăşămintelor complexe cu bor sau aplicarea de borax în cantitate de 100-200 kilograme la hectar, timp de 2-3 ani, remediază carenţa borului în plantaţie.

Carenţa de azot

Începând de primăvara timpuriu, frunzele capătă o coloraţie verde pal, cad de timpuriu, viile fiind în pericol de a se usca prematur. Prevenirea şi combaterea – aplicarea îngrăşămintelor cu azot se foloseşte ca o măsură de remediere rapidă a lipsei azotului în sol.

Carenţa de sulf

Frunzele se colorează în verde deschis spre galben, devin rigide şi fragile, dar nu se desprind de butuc. Lăstarii sunt erecţi şi fragili. Prevenirea şi combaterea - carenţa sulfului se remediază prin aplicarea tratamentelor cu sulf, care se fac pentru

combaterea făinării, dar şi prin aplicarea îngrăşămintelor cu sulfaţi. Excesul de sulf poate provoca arsuri pe frunze şi lăstari.

Carenţa de mangan şi cupru

Aceste două carenţe nu prezintă importanţă deosebită, deoarece lipsa manganului nu influenţează negativ viţa-de-vie, iar carenţa de cupru nu se manifestă datorită tratamentelor cu produse cuprice, care se aplică pentru combaterea manei şi a altor boli şi care asigură necesarul plantei. Excesul, atât de cupru, cât şi de mangan, are efecte negative asupra viţei-de-vie; cuprul în exces produce putrezirea şi brunificarea rădăcinilor, iar manganul induce lipsa fierului, care este indispensabil plantelor.

Boli fiziologice Meierea şi mărgeluirea

Meierea reprezintă fenomenul în urma căruia boabele rămân nedezvoltate, de mărimea unui bob de mei, meierea putând fi constituţională, accidentală sau putând avea alte cauze. Pe un ciorchine pot fi dezvoltate câteva boabe normal, restul neexistând din cauza florilor nefecundate care nu leagă sau avortează din cauza temperaturilor scăzute înregistrate în timpul înfloritului. Mărgeluirea constă în prezenţa pe acelaşi ciorchine atât a boabelor dezvoltate normal, cât şi a unor boabe mai mici ca mărime, a căror coacere este mai timpurie şi care nu au seminţe. Fenomenul apare din cauza temperaturilor mai mici din timpul înfloritului şi al fecundaţiei şi se întâlneşte mai ales la soiurile funcţional femele, putând să apară în condiţii nefavorabile şi la alte soiuri. Ca măsură eficientă de diminuare a apariţiei acestor fenomene, este recomandată înfiinţarea plantaţiilor viticole în care să se asigure amestecul biologic de soiuri corespunzător.

Înroşirea frunzelor viţei-de-vie - se întâlneşte mai ales

la soiurile cu struguri roşii, plantate pe soluri uscate, argiloase, fin nisipoase. Se recomandă efectuarea unor tăieri scurte şi aplicarea de îngrăşăminte potasice.

Flavescenţa neinfecţioasă -

apare în mod frecvent pe solurile nisipoase, la soiurile cu struguri albi. Frunzele se îngălbenesc şi devin casante, recolta fiind mică şi de slabă calitate. Se consideră că ar putea fi o carenţă de potasiu şi se recomandă aceleaşi măsuri de prevenire şi combatere ca şi la înroşirea frunzelor.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2013 63

Ordinul nr. 784 din 9 august 2013 pentru aprobarea modelului cererii de plată privind măsura 215 pachet a) - Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor pentru sesiunile 1 şi 2 şi pentru completarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 239/2012 privind aprobarea modelului Cererii de ajutor privind măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor pachetul b) – păsări - M.O. nr. 0509 din 2013 Ordinul nr. 72 din 2 august 2013 privind aprobarea Procedurii de organizare şi de desfăşurare a cursurilor de instruire privind creşterea şi protecţia puilor de carne - M.O. nr. 0516 din 2013

pierderii de venit - M.O. nr. 0533 din 2013

Ordinul nr. 773 din 6 august 2013 pentru stabilirea condiţiilor în vederea introducerii sau punerii în circulaţie în România ori în anumite zone protejate din România, în scopuri experimentale sau ştiinţifice şi lucrări pentru selecţii varietale, a anumitor organisme de carantină dăunătoare, plante, produse vegetale şi a altor obiecte prevăzute în anexele nr. I-V din Hotărârea Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România - M.O. nr. 0535 din 2013

Rectificarea nr. 341 din 20 august 2013 referitoare la Hotărârea Guvernului nr. 341/2013 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 796/2012 privind schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de vită din zonele defavorizate şi a Hotărârii Guvernului nr. 759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică - M.O. nr. 0521 din 2013

Ordinul nr. 852 din 26 august 2013 privind aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru pâine şi specialităţi de panificaţie - M.O. nr. 0543 din 2013

Ordinul nr. 771 din 6 august

Ordinul nr. 841 din 22 august

2013 privind aprobarea sistemelor de sancţiuni pentru măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole“ din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 - înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor forestiere, compensarea 64 Septembrie 2013

Rectificarea nr. 784 din

27 august 2013 referitor la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 784/2013 - M.O. nr. 0541 din 2013

2013 privind aprobarea sistemului de sancţiuni pentru măsura 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet A porcine“ din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 - M.O. nr. 0546 din 2013

Ordinul nr. 864 din 28 august 2013 pentru modificarea anexei nr. 1 la Procedura de emitere a certificatului de origine pentru biomasa provenită din agricultură şi industriile conexe, utilizată drept combustibil sau materie primă pentru producţia de energie electrică, aprobată prin Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 46/2012 - M.O. nr. 0556 din 2013 Ordinul nr. 860 din 28 august 2013 pentru modificarea art. 46 alin. (2) lit. a), c), d) şi e) din Regulamentul privind organizarea controlului de calitate şi fitosanitar la importul şi exportul seminţelor şi materialului săditor, aprobat prin Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 34/2011 - M.O. nr. 0559 din 2013 Hotărârea nr. 672 din 4 septembrie 2013 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 606/2009 pentru aplicarea Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare şi a Legii nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - M.O. nr. 0572 din 2013 Hotărârea nr. 678 din 4 septembrie 2013 privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură aferente schemelor de plăţi directe şi pentru măsuri de piaţă în agricultură M.O. nr. 0572 din 2013

www.agrimedia.ro

Kverneland Group reprezintă o mare companie norvegiană, cu o istorie şi activitate în domeniul utilajelor agricole de peste 130 de ani. Fondatorul său, Ole Gabriel Kverneland, un remarcabil inventator, a proiectat primul ciocan pneumatic acţionat prin forţa apei, care avea să-i pemită să treacă la o producţie de masă a coaselor, cu o medie de 7.000-8.000 de bucăţi anual. Totodată, mica afacere de familie producea cu preponderenţă, la sfârşitul secolului al XIX-lea, pluguri, a căror tracţiune era încă una nemecanizată. Mecanizarea echipamentelor agricole a adus cu sine şi producerea primului tractor-plug al companiei, în anul 1928. Nu lipseau nici produsele inovatoare ale vremii, precum furcile de fân şi de piatră sau grapele pe care mica firmă norvegiană a început să le producă. Aşadar, evoluţia concernului norvegian avea să fie una spectaculoasă. Kverneland a trecut astfel de la o afacere de familie la o mare companie internaţională, fiind prezentă, în acest moment, inclusiv pe pieţele din Rusia şi China. Prima achiziţie externă a fost o companie daneză, în 1973. În acelaşi

www.agrimedia.ro

timp, compania a început să dezvolte şi o nouă strategie de piaţă, fiind vizate sectoarele complementare celor ale echipamentelor agricole. Amintim aşadar faptul că în anul 2000 Kverneland Group a achiziţionat cel mai mare producător de echipamente de recoltat struguri, şi anume compania franceză Grégoire SA, angajând astfel firma pe o nouă şi competitivă piaţă de produse - cea viticolă. Achiziţii suplimentare, precum companiile Lagarde şi cea de utilaje UR (Vinestar), au făcut ca Kverneland Group să reprezinte în momentul de faţă cel mai mare producător şi furnizor de echipamente mecanizate de întreţinere viticolă din lume. O etapă importantă din istoria companiei a fost listarea la Bursa din Oslo, în 1983, ceea ce a oferit firmei

resursele financiare necesare achiziţionării de noi companii, care aveau să determine dominaţia Kverneland nu numai asupra zonei scandinave, ci şi începutul unei internaţionalizări a companiei norvegiene. În 1998, avea peste 3.800 de angajaţi, fapt care plasa compania printre primele locuri în rândul companiilor mondiale producătoare de echipament agricol. În anul 2008, compania vinde divizia preselor de balotat firmei Kuhn Group, iar în 2010 începe o colaborare pe termen lung cu Gallignani, ce se bazează pe producerea de prese cilindrice, cu camere fixe şi variabile, şi cositori cu tamburi. În 2011, Kverneland Group deschide o nouă fabrică de ansamblare în Daqing (China). Kubota Corporation achiziţionează în 2012 compania norvegiană, cu scopul extinderii afacerii, dar şi pentru a oferi clienţilor un plus de valoare. Kverneland este cunoscută pentru calitatea superioară a utilajelor de pregătire a solului, a semănătorilor, preselor de balotat, cositoarelor, maşinilor de erbicidat şi împrăştiat îngrăşământ chimic. Brandurile pe care Kverneland Group le deţine sunt următoarele: Kverneland, Vicon, Kverneland Accord, Kverneland Taarup şi Kverneland Rau. De-a lungul vremii, obiectivul Kverneland Group a rămas acelaşi, de a dezvolta cele mai eficiente şi rentabile soluţii în domeniul echipamentelor agricole. Septembrie 2013 65

Ana MUSTĂŢEA

Kverneland Group, de la o afacere de familie, la o companie multinaţională

66 Septembrie 2013

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013