Revista AGRIMEDIA Aprilie 2012 by Agri Media Invest s.r.l.

Decembrie 2010

Agricultura ne poate salva Nu poate fi iubit cineva care nu iubeşte pe nimeni” Emil Hossu, actor Agricultura a asigurat în întreaga istorie a poporului român suportul material şi motivarea sentimentală a supravieţuirii. Aceste adevăruri au fost evidente, cu precădere în perioada interbelică, dar şi în perioada comunistă, când agricultura a reprezentat unul dintre principalii contributori la resursele bugetare, având un aport hotărâtor la modernizarea României. Privind în trecut, dar şi la realitatea cotidiană se poate afirma fără a greşi că agricultura contribuie în mod esenţial la asigurarea stabilităţii sociale, întrucât lipsa hranei, acompaniată de alte constrângeri, determină convulsii sociale greu de anticipat. Pe fondul unor pasiuni politice demne pentru o cauză mai bună, care în ultima perioadă devin tot mai acute, românii se gândesc cu îngrijorare la pâinea „cea de toate zilele”, tot mai mică şi mai scumpă, pentru că sămânţa pusă în brazdă toamna trecută, în condiţiile unei secete severe, prefigurează un an agricol cu recolte slabe. Atât deficitul de apă din sol, cât şi fenomenul de îngheţ-dezgheţ au contribuit la compromiterea a sute de mii de hectare cultivate cu grâu, orzoaică, orz de toamnă, rapiţă, dar şi a plantaţiilor de viţă-de-vie. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi într-o mare parte din sere şi solarii. Din pacate, nu toţi legumicultorii care au înregistrat pagube au serele şi culturile aferente asigurate, întrucât aceştia nu au avut disponibilităţi financiare. În acest sens, toată lumea conştientizează că în această perioadă, cu toate constrângerile financiare evidente, factorii de decizie trebuie să dispună măsuri concrete pentru sprijinirea cu prioritate a agriculturii. Astfel, de exemplu, plata subvenţiilor, a ajutoarelor de minimis pentru legumicultorii afectaţi de fenomenele meteorologice extreme,

www.agrimedia.ro

simplificarea metodologiei de absorbţie a fondurilor europene, publicarea Normelor metodologice de aplicare a Legii pajiştilor nr. 214/2011 şi eventual recorelarea textului acestui act normativ cu prevederi din OUG nr. 54/2006, ar trebui să fie doar câteva din priorităţile guvernului. În acelaşi sens, apreciem că şi înscrierea în Registrul industriilor alimentare a operatorilor economici care produc bunuri alimentare gestionate de MADR se impune ca o prioritate, pentru protecţia milioanelor de consumatori din ţara noastră. Din păcate, nu se înregistrează progrese evidente în domeniul reabilitării sistemelor de irigaţii, deşi specialiştii semnalează deja deficite de apă în sol, iar vara fierbinte se apropie. Cu reforme din vârful pixului şi disponibilizări în plină campanie agricolă, sigur nu va curge apă pe canalele colmatate de ani buni, nici nu se vor înfiinţa acele mult discutate şi necesare perdele forestiere de protecţie. Demersurile ministrului Agriculturii, domnul Stelian Fuia, la nivelul entităţilor din subordine cu responsabilităţi în absorbţia fondurilor europene, dar şi la Bruxelles sunt notabile. Şi discuţiile avute de titularul portofoliului agriculturii cu doamna Maria Damanaki, comisarul european pentru afaceri maritime şi pescuit, pot avea efecte benefice. În cadrul acestor întrevederi, în baza Planului de măsuri corective transmis la Bruxelles, s-a solicitat deblocarea decontărilor pentru proiectele gestionate de AM-POP. România va susţine propunerea de reformare a Politicii Comune în domeniul pescuitului şi bineînţeles menţinerea unui buget activ pentru finanţarea modernizării acestui sector. Ar fi benefic dacă tot mai des factorii de decizie din agricultură ar conjuga verbul „a face“ la timpul prezent, nu la timpul viitor. Ştim că bucuria vine din lucruri mărunte, făcute cu bună-credinţă. Dragostea faţă de semeni vine din trăirile noastre interioare. Aşadar, să trăim cu adevărat spiritul Învierii Domnului. CRISTOS A ÎNVIAT! Simona MUNTEANU Aprilie 2012

SUMAR:

3 10

Editorial

EFSA se va pronunţa cu privire la OMG

Produsele AgCelence® - o nouă eră în protecţia culturilor

Asocierea şi integrarea producţiei agricole, printre priorităţile MADR

Olympus continuă investiţiile în România şi creşte nivelul de competitivitate

Băncile preferă să ruleze subvenţii, în detrimentul finanţării investiţiilor

Proiect de HG pentru agricultorii afectaţi de zăpezi

Ferma Animalelor, alături de târgurile de profil

Boli şi dăunători ce pot apărea în cursul lunii aprilie

Soluţii inovative pentru culturile de cereale

Implicarea companiei Pioneer în nutriţia animală

Tratarea seminţelor pentru combaterea dăunătorilor

Calendarul lucrărilor din legumicultură în luna aprilie

Väderstad - 50 de ani de tradiţie şi inovaţie

Semănătoarea de păioase Horsch Pronto - la fel ca în prima zi...

Noua generaţie de combine New Holland CR

Noua serie de tractoare MF 7600

ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@agrimedia.ro

Ruris mizează pe creşterea structurii de dealeri cu 50% în 2012

John Deere FarmSight

CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@agrimedia.ro

Tehnologia de cultură a măcrişului

Lucrări de îngrijire în plantaţiile pomicole familiale

Mecanica Ceahlău, 6 decenii în producţia de utilaje agricole

ISSN 2069 - 1238

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul VI, Nr. 4 / 2012 (61) Aprilie 2012 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu victor@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING Gabriela Stănculescu gabriela@agrimedia.ro 0752.24.25.29

Bogdan Mareş

Aprilie 2012

Problemele agriculturii, puse pe tapet la Conferinţa Naţională a LAPAR

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012

 În dialog cu fermierii • Cum s-au dezvoltat culturile de pă combatere a buruienilor utilizaţi p Eugen Oproi, director tehnic al SC Genagricola SRL, oraş Sânnicolau Mare, judeţul Timiş „Societatea administrează o suprafaţă totală de 4.500 ha, din care 3.100 ha sunt cultivate cu grâu şi 250 ha cu loturi semincere de grâu. Din cauza deficitului de apă extrem de accentuat din sol, cultura de grâu a început să sufere, iar densitatea nu se încadrează în parametrii optimi. În zona noastră, de la începutul lunii septembrie şi până acum au căzut doar 114 litri/mp. Chiar şi acolo unde au fost efectuate lucrări minime ale solului se observă fenomenul de uscare a plantelor de grâu. Fenomenul este mai pronunţat la cultura de orz, care are o densitate şi un necesar de apă mai mare. Dacă condiţiile climatice vor fi în continuare vitrege dezvoltării optime a culturilor agricole, mai exact dacă nu vor cădea precipitaţii, vom înregistra pierderi mari. Nu pot să mă pronunţ cum va fi acest an agricol pentru că depinde în mare măsură dacă plantele vor avea apă suficientă. Dacă vor fi precipitaţii, deficitul din sol se poate reface. În cazul în care seceta va persista, culturile de primăvară vor germina în condiţii de secetă accentuată şi vom risca să pierdem complet şi aceste culturi. În primăvară intenţionăm să înfiinţăm cultura de porumb pe o suprafaţă de 750 ha, iar cea de floarea-soarelui pe 650 ha. La cultura de grâu, buruieni-problemă, pe lângă cele dicotiledonate, care sunt de o mare diversitate, sunt şi cele monocotiledonate, care se extind an de an. Dintre acestea, probleme foarte mari sunt cauzate de odos (Avena fatua) şi iarba vântului (Apera spicaventi). În cadrul societăţii, nu înregistrăm pierderi, pentru că luăm măsuri de combatere a buruienilor. Am utilizat în loturile semincere de grâu produsul Axial, chiar din anul lansării acestuia, după care am extins folosirea erbicidului şi la cultura comercială de grâu. În acest an, acest produs îl vom utiliza pentru combaterea buruienilor de pe o suprafaţă de aproape 1.000 ha. Din totalul cheltuielilor, costurile cu erbicidarea la cerealele păioase nu sunt foarte mari, ele situânduse la aproximativ 4-5%. În schimb, lucrările de pregătire a terenului suportă cel mai mare cost.” 6

Aprilie 2012

Radu Morusi, administrator SC Lori Star SRL, comuna Bălteni, judeţul Olt „În cadrul societăţii, exploatăm o suprafaţă agricolă totală de 800 de hectare, iar culturile de păioase sunt constituite din grâu, care ocupă 500 ha, şi orz, înfiinţat pe o suprafaţă de 200 ha. În câmp, culturile se prezintă bine, au densitatea optimă, deşi ca stadiu de dezvoltare sunt puţin întârziate. La grâu am folosit soiuri austriece, respectiv Capo şi Josef, care înfrăţesc primăvara, şi nu au fost afectate de condiţile secetoase din toamna anului trecut. Cu privire la programul de combatere a buruienilor, o problemă întâmpinată este infestarea culturii de grâu cu iarba vântului. Am semnalat această buruiană-problemă anul trecut, iar tratamentul aplicat la acea dată nu a dat rezultate. Probabil eficienţa erbicidului a fost scăzută şi din cauza faptului că l-am aplicat avio, deoarece nu puteam intra în cultură, pentru că umiditatea din sol era prea mare. Producţia rezultată anul trecut a fost diminuată. De pe solele neinfestate, recolta medie a fost de 5.500 kg/ha, iar acolo unde a fost semnalată această buruiană, producţia a fost doar de 3.000 kg/ha. Am aplicat un singur erbicid şi în vegetaţie. În acest an, gradul de infestare cu această buruiană a crescut, ajungând să fie de aproape 70%. Acum planta de cultură practic concurează cu iarba vântului. În acest an dorim să încercăm un produs nou de la Syngenta, care combate atât buruienile monocotiledonate, cât şi dicotiledonate din cerealele păioase şi sperăm să fie eficient.”

www.agrimedia.ro

păioase şi ce program de i pentru protecţia acestor culturi?

„Înregistrăm pierderi la culturile de grâu de circa 20-25% şi la orz de până la 20%. Rapiţa, cultivată pe o suprafaţă de 220 ha, este calamitată în totalitate. Este probabil cel mai greu an din ultimii 6 sau 7 ani. Seceta deja s-a instalat şi cred că o să semăn floarea-soarelui în ţărână. În Dobrogea este secetă şi, dacă nu vor cădea precipitaţii, pierderile de producţie vor creşte. Rezerva de apă din sol este foarte mică, deoarece la noi în zonă nu a fost multă zăpadă. A nins la data de 21 ianuarie, stratul de zăpadă a fost de 15 cm şi în 3 zile acesta s-a topit. Din cauza variaţiilor mari de temperatură, culturile de toamnă au suferit de pe urma şocurilor termice. Toată lumea vorbeşte de o secetă cumplită în acest an. Nu mai există apă suficientă în sol pentru că anul trecut culturile s-au prezentat frumos doar până la începutul lunii mai, după care, din acea lună şi până în noiembrie, în zona noastră nu au mai căzut precipitaţii. Noi am avut pierderi şi anul trecut la grâu, orz sau floarea-soarelui, iar în toamnă însămânţările au fost întârziate. Culturile de grâu şi orz au răsărit târziu, în jurul datei de 1 decembrie. Culturile de toamnă au fost semănate începând de la 1 septembrie până la 1 noiembrie. Până în anul 2004, întreaga suprafaţa agricolă a societăţii era irigată. Am fost încurajaţi şi am investit în instalaţii moderne de irigat, achiziţionate prin proiecte europene, iar acum stau nefolosite în curtea fermei. În privinţa combaterii buruienilor din culturile de păioase, folosesc un produs tradiţional cu denumirea comercială de Helmstar. Cu acest erbicid se distrug buruienile dicotiledonate anuale şi perene. Aplicăm un singur tratament şi se administrează în vegetaţie. Acum au apărut şi alte produse moderne care se pot aplica până la al doilea internod la cereale. Nu am probleme în cultură cu buruienile graminee, pentru că fac un asolament corect. Cultura grâului este obligatorie la noi în judeţ şi, în utimul timp, a crescut din punct de vedere al suprafeţei cultivate şi a început să se facă şi monocultură. De aici pot apărea o serie de probleme de protecţie a culturii. După cum se ştie, succesul unei culturi este în proporţie de 70% asigurat de asolament, după care vin celelalte lucrări, precum aplicarea îngrăşămintelor chimice, respectarea epocii optime de semănat, asigurarea necesarului de apă etc. Societatea exploatează o suprafaţă de 1.200 ha, cultivată la această dată cu grâu (600 ha) şi orz (120 ha), iar rapiţa, care ocupă 220 ha, a fost întoarsă.”

www.agrimedia.ro

SC Agro Chirnogi foloseşte tehnologie nouă pentru obţinerea celor mai bune rezultate în producţie. Agro Chirnogi utilizează produsele firmei Chemtura, fiind şi distribuitor pentru fertilizantul foliar Route şi adjuvantul Elastiq. Acestea sunt două produse folosite cu rezultate foarte bune de Agro Chirnogi la cultura de rapiţă. Route este un fertilizant foliar lichid, cu utilizare în culturile de cereale, porumb, rapiţă, gazon şi leguminoase. Îmbunătăţeşte înrădăcinarea, creşte vigoarea plantelor şi producţia. La cultura de rapiţă, se aplică în cantitate de 0,8 l/ha de la 4 frunze adevărate, apoi la un interval cuprins între 2 şi 6 frunze adevărate. Elastiq este adjuvant pentru protejarea silicvelor şi a păstăilor. Asigură o peliculă uniformă, elastică şi adezivă, în condiţii climatice diverse, susţine maturarea naturală a seminţelor, reduce pierderile de producţie dinainte şi din timpul recoltării, previne formarea samulastrei de rapiţă. Este un produs care se aplică înainte de recoltare, la culturile de rapiţă, soia, mazăre, pentru a preveni scuturarea şi pierderile de producţie la recoltare. Se aplică în doze de 0,8-1 l/ha, cu 2-4 săptămâni înainte de recoltare. Pentru mai multe detalii legate de sporul de producţie obţinut în urma tratării culturilor cu aceste produse şi modalitatea de achiziţionare a acestora, societatea Agro Chirnogi vă stă la dispoziţie, prin dl Raji El-Khalil, la numărul de telefon 0745.002.000. Aprilie 2012

Ana MUSTĂŢEA

Gheorghe Lămureanu, administrator al SC Agroterra SRL, localitatea Agigea, judeţul Constanţa

Ruris, în creştere cu 32%, se pregăteşte de export Ruris, singurul producător autohton de motoutilaje agricole, îşi propune majorarea cifrei de afaceri la 6,2 milioane de euro în 2012, mai mult cu 32% faţă de anul trecut. Creşterea va fi generată prin lărgirea gamei cu produse noi sau retehnologizate şi prin extinderea reţelei de parteneri cu 20%. Ruris ţinteşte o cotă de piaţă de 9%, ceea ce îi va permite să-şi consolideze poziţia de lider. În 2011, Ruris a raportat o cifră de afaceri de 4,7 milioane de euro, în creştere de la 3 milioane în anul anterior. Principalele categorii de produse care au înregistrat majorări ale volumelor au fost motocoasele de umăr, cu 70%, motofierăstraiele, cu 30%, şi motocultoarele, cu 30%. Conform estimărilor companiei, piaţa de echipamente specifice va continua să crească şi în 2012,

ajungând la 69 de milioane de euro. Compania investeşte anual în cercetare şi dezvoltare prin intermediul centrului propriu de la Craiova, ultimele investiţii în prototipuri ridicându-se la 115.000 de euro. Acestea au fost alocate lansării de noi generaţii de produse (motosapele Sprint 652L şi Sprint 552H, motocultoarele 552H şi 652H şi motocositorile cu masă ML102, ML904, ML905 şi ML907). O parte din aceste utilaje va fi echipată cu o cutie de viteze nou dezvoltată, poziţionată pe verticală, care reprezintă o inovaţie în industrie la nivel naţional şi internaţional. Dotarea noilor produse Ruris cu transmisia verticală se traduce prin multiple beneficii, de la creşterea puterii generate în condiţiile menţinerii aceleiaşi autonomii de combustibil şi costuri de exploatare şi de întreţinere reduse, până la creşterea manevrabilităţii prin acţionarea produsului în sens invers atunci când solul nu mai permite înaintarea.

„Ruris este o companie construită prin inovaţie. Demarăm sezonul 2012 cu noi produse şi inovaţii, precum cutia de viteze pe verticală şi sistemul de prindere cu protecţie pentru motocoasele de umăr. Din această primăvară vom introduce pe piaţă 8 noi produse din categoria motosape, motocultoare şi motocositori, care vor beneficia de avantajele inovaţiilor dezvoltate în ultima perioadă: mai multă putere cu acelaşi consum, uşurinţă crescută în manevrare şi costuri reduse de exploatare. Totodată, pentru acest an ne propunem să demarăm activitatea de export pe pieţe din Balcani şi să ne consolidăm reţeaua de dealeri la nivel local”, a declarat Cătălin Stroe, directorul general şi fondatorul Ruris. Ruris este prezentă pe piaţă printr-o reţea extinsă, compusă din 120 de parteneri, magazine proprii şi trei lanţuri de magazine DIY: Baumax, Dedeman şi Hornbach.

Euralis Seminţe recrutează stagiari printre studenţii USAMV Miercuri 4 aprilie, echipa Euralis Seminte, reprezentată de Dan Maftei, director tehnic si marketing, a susţinut o prezentare în faţa a aproximativ 50 de studenţi din ultimul an de studiu şi masteranzi ai Facultăţtilor de Management Agricol, Horticultură şi Agricultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti. Anual, Euralis Seminţe recrutează, prin intermediul parteneriatului cu USAMV, stagiari pe timp de vară ce deservesc departamentele de Marketing şi Cercetare atât din România, cât şi din Franţa. Oportunitatea pe care compania o oferă studenţilor, viitori ingineri agronomi, s-a dovedit deosebit de fuctuoasă în anii anteriori, deoarece până acum toţi stagiarii care au colaborat cu Euralis prin acest program s-au angajat la firme cu mare 8

Aprilie 2012

rezonanţă pe piaţa agricolă din România. 2012 este al treilea an în care se recurge la recrutare de stagiari, anul acesta fiind disponibile 6 posturi, după cum urmează: • 2 stagiari pentru Departamentul de Marketing din România pentru o perioadă de 3 luni, cu posibilitate de prelungire pentru încă 3 luni • 2 stagiari pentru Departamentul R&D din Franţa, pentru o perioadă de 1,5 luni • un stagiar pentru Departamentul de Dezvoltare din România, pentru o perioadă de 4 luni. Prima parte a stagiului se va desfăşura în România (3 luni), iar a doua parte a stagiului va avea loc în Franţa (1 lună) Prezentarea companiei Euralis şi a activităţii sale a fost realizată de Dan Maftei, punând accent pe noutatea cu

care Euralis vine pe piaţa seminţelor din România: conceptul HerbiSeeds. Studenţii au fost deosebit de interesaţi de acest inovativ concept, căutând astfel răspunsuri la întrebările lor, apoi şi-au lăsat CV-urile în vederea interviului din data de 25 aprilie. „Este foarte bine pentru studenţii noştri să avem alături firme din sistemul privat şi este o oportunitate pentru toţi studenţii din sală de a-şi face un CV bun. Euralis este o firmă mare care oferă o experienţă deosebită. Ştim cu toţii că experienţa profesională se obţine greu, iar aceasta este o mare ocazie. Euralis are printre angajaţi absolventi ai universităţii noastre, iar stagiarii aleşi până acum s-au angajat pe poziţii excelente în firme mari din agricultură. Succes tuturor!”, a spus domnul decan al Facultăţii de Management Agricol, prof. univ. Dinu Toma.

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012

Problemele agriculturii, puse pe tapet la Conferinţa Naţională a LAPAR

Ana MUSTĂŢEA

La data de 20 martie a.c., membrii LAPAR s-au întâlnit pentru a sărbători 10 ani de la înfiinţarea ligii. Pentru că fermierii au venit în număr mare, evenimentul a avut loc în una dintre sălile Palatului Parlamentului. Cu toate că la conferinţa naţională a LAPAR au fost invitaţi preşedintele ţării, dl Traian Băsescu, şi ministrul Agriculturii, dl Stelian Fuia, aceştia nu au fost prezenţi la eveniment. Preşedintele LAPAR, dl Laurenţiu Baciu, a afirmat că scopul acestei conferinţe este acela de a realiza o „dezbatere pe marginea unui nou început şi nu o raportare a unei stări de fapt”. Tema aleasă de agricultori pentru a fi discutată pe larg în cadrul conferinţei naţionale a fost: „Agricultura, soluţia pentru redresarea economică a României”. „Nu cred că mai este necesar să spun că acest domeniu de activitate, în condiţiile în care ar funcţiona la capacitatea şi potenţialul de care dispune, ar putea pune în mişcare industria ţării din amonte şi aval, pe orizontală şi pe verticală. Să nu mai vorbim de securitatea alimentară, care ar putea fi pe deplin asigurată”, a spus dl Baciu. Reprezentantul fermierilor a cerut, în special, mediului politic, care are rol decizional, să se trezească „în al doisprezecelea ceas, pentru a înţelege cât de important este domeniul agriculturii”. Acesta a declarat că agricultorii nu cerşesc avantaje, ci vin cu soluţii care să conducă la stabilitate economică şi performanţă. În cadrul conferinţei naţionale, dl Baciu a enumerat principalele probleme cu care confruntă fermierii. În fruntea listei se află neacordarea PNDC în cuantumul stabilit şi aprobat de UE, în valoare de 73,35 euro/ha pentru anul 2011. „Această problemă afectează grav activitatea de producţie a fermierilor români”, a susţinut preşedintele LAPAR. Seceta din toamna anului trecut a cauzat calamitarea unor suprafeţe de culturi cu efecte economice negative, ce pot conduce la imposibilitatea continuării 10 Aprilie 2012

procesului de producţie. Din această cauză, fermierii cer măsuri de susţinere financiară în cazul calamităţilor naturale provocate de seceta atmosferică. Baciu a criticat abordarea cu superficialitate a autorităţilor faţă de sistemele de irigaţii, cu toate că se cunoaşte faptul că lipsa apei este principalul factor limitativ al producţiei agricole. „Nu există nici o măsură de susţinere a iniţiativelor fermierilor de a repune în funcţiune sistemele de irigaţii. Ministerul Mediului ar putea asigura apa ca factor de mediu cel puţin în canalele magistrale. Nu a existat nici un răspuns concret la propunerea fermierilor de a se găsi o soluţie de reducere a tarifelor pentru apa de irigat. Sistemele de irigaţii ar trebui considerate ca fiind obiective strategice, obiective de interes naţional şi tratate ca atare”, a declarat preşedintele LAPAR. Acesta a mai adus în discuţie neimplicarea Ministerului Mediului în realizarea perdelelor forestiere de protecţie, rabursarea cu mare întârziere, absolut nejustificată, a TVA şi subvenţiile la motorina folosită în agricultură. „Menţinerea ajutorului de stat pentru motorina consumată în procesul de producţie agricolă la nivelul anului trecut, în condiţiile în care preţul acesteia a crescut cu peste 15%”. În privinţa relaţiilor agricultorilor cu băncile şi cu alte instituţii finanţatoare, preşedintele LAPAR a afirmat că a sesizat o îmbunătăţire a atitudinii băncilor faţă de fermieri. „Este un semn bun, dar nu putem trece cu vederea ceea ce s-a s a întâmplat în timp. timp.”

Reprezentantul fermierilor a apreciat eforturile FGCR, pentru că vine în sprijinul acestora. „În absenţa acestei instituţii, probabil 80-90% din investiţiile majore din agricultură, şi nu numai în acest sector, n-ar fi fost posibil de realizat, mai ales în condiţiile în care băncile solicitau uneori peste 130% garanţii, inclusiv pentru dobânzile aferente creditelor”.

„Călcăm pe pământ străin în propria ţară” Cu privire la vânzarea terenurilor agricole către străini, preşedintele LAPAR a afirmat că pământul este principalul mijloc de producţie, este un bun naţional ce nu trebuie înstrăinat. În opinia sa, legislaţia trebuie revizuită pentru ca pământul să rămână în proprietatea exclusivă a românilor. „Dacă s-au făcut greşeli în timpul negocierilor privind aderarea, cu referire la aspectul menţionat, acestea trebuie reparate urgent. Altfel, vom ajunge să călcăm pe pământ străin în propria ţară. Se impune aşadar iniţierea unui set de acte normative care să stopeze vânzarea terenurilor agricole către străini şi să protejeze fermierii români, în aşa fel încât capitalul românesc să fie sprijinit cu prioritate. Agricultorii români nu pot beneficia de acces liber la capital care să le permită consolidarea proprietăţii funciare. Concurenţa pe o piaţă funciară deschisă în România îl dezavantajează în mod cert.”

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012 11

EFSA se va pronunţa cu privire la OMG

Ana MUSTĂŢEA

La mijlocul acestui an, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) va prezenta Comisiei Europene şi statelor membre avizul privind plantele modificate genetic. Obiectivele acestei autorităţi sunt asigurarea de consultanţă ştiinţifică şi asistenţă tehnică în toate domeniile şi furnizarea de analize privind factorii ce au un impact direct sau indirect asupra siguranţei alimentare. Evaluările de risc realizate de către EFSA asigură o bază ştiinţifică solidă pentru definirea politicilor şi normelor europene. Informaţia potrivit căreia Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară se va pronunţa în vara acestui an cu privire la siguranţa cultivării organismelor modificate genetic am primit-o de la dl Nicolae Hristea, preşedintele Asociaţiei Profesionale AgroBiotechRom (ABR), care a fost prezent la discuţiile desfăşurate pe această temă din luna martie, la Bruxelles. Din delegaţia română prezentă la sediul Comisiei Europene, unde discuţiile s-au purtat pe parcursul a trei zile, au făcut parte şi dnii Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, Horia Grosu, director general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală Baloteşti, şi Ioan Roşca, din cadrul USAMV Bucureşti. „În prima zi a avut loc forumul organizat de compania Syngenta, care are un segment legat de biotehnologiile agricole şi în cea de-a doua ne-am întâlnit cu europarlamentarii români. Din partea acestora pot spune că am avut înţelegere şi suport, iar temele abordate au fost situaţia OMG, reforma Politicii Agricole Comune şi amendamentele care trebuie neapărat depuse până la sfârşitul acestui an, pentru ca acestea să favorizeze poziţia fermierilor români. La Bruxelles, ne-am întâlnit şi cu comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, dl Dacian Cioloş, care a vorbit despre principalele elemente 12 Aprilie 2012

ale viitoarei PAC. Cea de-a treia zi de dezbateri a fost dedicată subiectului de monitorizare a plantelor modificate genetic. Franţa a avut ample prezentări ştiinţifice, prin care şi-a argumentat poziţia de interzicere a plantelor modificate genetic, iar principiul privind precauţia a fost prezentat sub toate aspectele”, a declarat dl Hristea. Potrivit preşedintelui ABR, discuţiile privitoare la biotehnologiile agricole sunt mult mai ample decât erau înainte. „Într-o oarecare măsură se acceptă nevoia cultivării plantelor transgenice. Uniunea Europeană importă anual între 35 şi 40 de milioane de tone de boabe şi şroturi de soia din ţări precum Argentina, Brazilia sau SUA. Valoarea acestui import depăşeşte 16 mld. euro. România ar putea să diminueze deficitul acestei balanţe a proteinelor vegetale dacă i s-ar da voie să cultive soia MG”, a susţinut dl Hristea. Acesta a mai afirmat că poziţia statelor membre vizavi de cultivarea OMG este împărţită. „Pe lângă România, alte ţări care susţin puternic introducerea biotehnologiilor în cultură sunt Spania şi Portugalia. Spre deosebire de acestea, România este singura ţară care are experienţă şi condiţii pedoclimatice favorabile cultivării soiei modificate genetic. Alte ţări care sunt pro OMG sunt Slovacia şi Republica Cehă. Ţările nordice se pronunţă în favoarea OMG. Suedia cultivă pe suprafeţe însemnate cartof Amflora. Poziţia Germaniei nu mai este atât de potrivnică biotehnologiilor, în schimb Franţa are în continuare o politică restrictivă”, a spus preşedintele asociaţiei. Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară va trebui să prezinte în curând avizul cu privire la organismele modificate genetic. Dacă acesta va fi unul favorabil, decizia privind introducerea biotehnologiilor în cultură va fi lăsată la latitudinea statului membru. „EFSA va da avizul în scurt timp şi până la vară poate vom avea o decizie favorabilă, care să ne permită să cultivăm soia modificată genetic. Legislaţia

europeană este foarte strictă şi nu se pune în discuţie ca un OMG să scape de sub control”, a precizat dl Hristea. Cu privire la impresia lăsată în urma acestei deplasări, preşedintele asociaţiei AgroBiotechRom a declarat următoarele: „În ansamblu, reticenţa şi modul în care politicienii gândesc politica biotehnologiilor ne-au făcut într-o oarecare măsură să fim rezervaţi, însă mai devreme sau mai târziu biotehnologia va avansa şi va fi şi în Europa. Lucrurile evoluează, cercetarea şi inovarea agricolă trebuie promovate şi introduse. Europa nu are nici o şansă să fie competitivă dacă nu va adopta aceste biotehnologii”, a afirmat dl Hristea. În opinia dl Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, utilizarea în cultură a organismelor ameliorate genetic este una dintre soluţiile crizelor alimentare care ameninţă omenirea. „Considerăm un paradox faptul că putem importa şi consuma produse alimentare obţinute din astfel de culturi, iar România nu poate, nu are voie să cultive aceste specii. Mă refer la soia şi porumb modificate genetic, pe care multe state le cultivă pe suprafeţe importante, rezolvând astfel multe din problemele de mediu, dar şi pe cele privind costurile, prin reducerea unor verigi tehnologice. Insistăm asupra propunerii privind definitivarea deciziei referitoare la cultivarea OMG şi a folosirii biotehnologiilor agricole”, a declarat preşedintele LAPAR. Unul dintre obiectivele asociaţiei ABR este acela de a milita pentru creşterea utilizării biotehnologiei în România, dat fiind potenţialul său de a mări randamentele, cu un consum mai mic de resurse. ABR este membru al Asociaţiei Europene pentru Bioindustrie, ce cuprinde 25 de asociaţii naţionale care promovează biotehnologia.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012 13

Produsele AgCelence® - o nouă eră în protecţia culturilor plantei, pentru a-i ajusta mărimea şi creşterea. Produsele cu efect AgCelence® acţionează asupra întregii fiziologii a plantei pentru a-i mări vitalitatea şi, prin urmare, pentru a creşte calitatea culturii.

De ce au plantele nevoie de produse pentru stimularea metabolismului?

Ce este AgCelence®? AgCelence® este brand-ul ce reprezintă combinaţia a două cuvinte: Agricultură şi Excelenţă. Brand-ul AgCelence® cuprinde produse care asigură beneficii suplimentare faţă de cele oferite de produsele obişnuite pentru protecţia plantelor: toleranţă mai bună la stres, recolte mai mari şi de calitate superioară. Toate aceste beneficii conduc, în final, la creşterea productivităţii.

Cum a apărut AgCelence®? În 1996, BASF a fost prima companie de protecţie a culturilor ce a lansat o nouă grupă de produse cu efecte fiziologice. Cercetătorii au descoperit că plantele tratate cu fungicidul piraclostrobin (substanţă activă conţinută de produsul Opera®) au fost mai sănătoase, mai viguroase şi mai verzi decât cele tratate cu substanţe active ale altor fungicide. Descoperirea acestor efecte fiziologice complexe a presupus atât implicarea oamenilor de ştiinţă BASF, cât şi a numeroşi cercetători şi academicieni din diferite universităţi şi organizaţii de cercetare din întreaga lume. Prin numeroasele experimente realizate în seră şi prin teste pe teren privind activităţile fiziologice la diferite plante, cercetătorii au descoperit că astfel de produse au efecte benefice asupra unei game largi de culturi, inclusiv porumb, cereale, rapiţă şi floarea-soarelui. 14 Aprilie 2012

Care sunt beneficiile aduse de produsele AgCelence®? Bazate pe efecte fiziologice, produsele AgCelence® de la BASF oferă beneficii semnificative dovedite, pe care produsele obişnuite pentru protecţia plantelor nu le pot asigura. Fermierul obţine o recoltă mai bună, de calitate superioară, chiar şi în absenţa bolilor şi a dăunătorilor. În funcţie de produs şi de cultură, acestea pot fi: • calitate îmbunătăţită a recoltei • eficienţă crescută a producţiei • toleranţă mai bună la stres • recoltă sporită

Care este diferenţa dintre produsele AgCelence® şi regulatorii de creştere pentru plante? Regulatorii de creştere pentru plante influenţează ţ echilibrul hormonal al

Sub acţiunea factorilor de stres (grindină, boli, secetă, insecte, lipsa substanţelor nutritive, inundaţii), plantele produc etilenă. Etilena are consecinţe negative asupra plantei şi, implicit, asupra fermierilor: - energia plantei, care era folosită pentru producerea recoltei, va fi utilizată pentru managementul stresului - recolta nu va fi realizată la potenţialul maxim - planta trebuie să lupte pentru supravieţuire Produsele AgCelence® influenţează procesele fiziologice, făcând planta mai eficientă, reducând transpiraţia, crescând fotosinteza şi reducând producţiile de etilenă, hormonul de stres al plantei. Pe lângă aceste efecte, produsele din gama AgCelence accelerează răspunsurile de apărare împotriva virusurilor sau bacteriilor; observaţiile din teren descriu o reducere a simptomelor de boli virale şi bacteriene atunci când plantele au fost tratate.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012 15

La data de 30 martie a.c., Mediafax şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au organizat o conferinţă de presă având ca temă principală de dezbatere problemele din agricultură. În cadrul evenimentului, ministrul Agriculturii a vorbit despre politicile promovate de MADR, care au ca obiectiv principal modernizarea agriculturii româneşti.

Ana MUSTĂŢEA

Asocierea şi integrarea producţiei agricole, printre priorităţile MADR „Prin politicile ministerului trebuie să încurajăm asocierea şi integrarea producţiei agricole. Agricultorii nu vor putea vinde în supermarketuri dacă nu se asociază. O altă prioritate este absorţia fondurilor europene şi, dacă nu vom fi capabili să le atragem în totalitate, ne va fi dificil ca în următorul pachet financiar al PAC 2014-2020 să cerem din nou sume consistente”, a declarat dl Fuia. Potrivit acestuia, rata de absorbţie pe investiţii este de peste 40%, procent care la nivel european ne plasează printre ultimele locuri în absorbţia fondurilor europene. În opinia ministrului Agriculturii, banii europeni ar trebui să fie mult mai bine folosiţi pentru dezvoltarea economică a mediului rural: „Nu putem dezvolta zona rurală fără absorbţia fondurilor europene şi aducerea tinerilor în activităţi agricole şi nonagricole”. În privinţa balanţei comerciale cu produse agroalimentare, dl Stelian Fuia a afirmat că aceasta a rămas negativă anul trecut, dar că a scăzut cu 50% faţă de 2010. Sectorul vegetal este cel care anul trecut a redus deficitul balanţei comerciale. „Dacă am integra producţia vegetală şi am face export de produse alimentare cu valoare adăugată, şi nu de materie 16 Aprilie 2012

primă, această balanţă comercială ar fi fost astăzi echilibrată sau chiar pozitivă”, a spus reprezentantul instituţiei. Alte priorităţi amintite de dl Fuia au fost dezvoltarea cercetării şi a învăţământului agricol. În privinţa cercetării agricole, oficialul consideră necesară o restructurare din temelii, pentru ca mediul ştiinţific să fie capabil să absoarbă fondurile europene ce îi vor fi alocate din 2014. În cadrul evenimentului, ministrul Agriculturii a dorit să precizeze importanţa pe care o va juca în viitor constituirea de Grupuri de Acţiune Locală (GAL). „Aceste GAL au un rol important în dezvoltarea agricolă locală, precum şi în cea rurală. Vom aloca 100 de milioane de euro pe p sesiune şşi vor fi

două la număr. Grupurile vor putea face proiecte până la o valoare de 200 de mii de euro”, a spus dl Fuia. Ministrul Agriculturii le-a imputat reprezentanţilor mediului bancar faptul că reticenţa lor în a finanţa agricultura a influenţat negativ dezvoltarea acestui sector. Totodată, oficialul a acuzat băncile comerciale, care au dezvoltat o afacere din vânzarea scrisorilor de confort. „Dacă nu suntem acolo unde ar trebui să fim, este şi din cauza reticenţei sistemului bancar în a finanţa agricultura. Politica bancară se opreşte la ieşirea din oraş. Agricultura este un sector care a funcţionat în plină criză economică şi nu ar trebui să existe această reticenţă din partea băncilor”, a afirmat ministrul Agriculturii. g

www.agrimedia.ro

Din partea sistemului bancar a vorbit dl Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Acesta a afirmat că 30% din activitatea de creditare a CEC Bank este îndreptată pentru finanţarea agriculturii şi a asigurat că banca pe care o conduce nu oferă scrisori de confort pe care nu le respectă. În 2011, CEC Bank a acordat 20.600 de credite, în valoare de circa 80 de milioane de euro, iar anul acesta, în primele trei luni, valoarea celor peste 10.000 de creditee acordate este de 20 de milioane de euro. Agricultorii prezenţi în sală au adus critici la adresa băncilor comerciale cu privire la dobânzile practicate. La această adresă, dl Gheţea a răspuns că responsabilă de politica monetară este, în principal, Banca Naţională a României şi că dobânzile din agricultură sunt de regulă mai mici faţă de cele practicate în alte domenii, precum comerţul sau industria.

euro pe plăţi directe dacă aceste plăţi nu au şi elemente de calitate asociată. Actualmente, la nivel naţional, 78% din fermierii aflaţi în baza de date au început să-şi depună cererea şi zilnic preluăm circa 28 de mii de cereri”, a declarat dl Faur.

Controale APIA

97% din fermieri au depus electronic cererile de plată Prezent la evenimentul organizat de Mediafax, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, dl Florin Faur, a susţinut că, datorită procentului mare al depunerii cererilor electronice, s-a mărit şi calitatea în acordarea subvenţiilor agricole către agricultori. „Din pachetul financiar 2007-2013, 8,6 mld. euro sunt derulaţi de APIA. Începând cu anul 2010, s-a demarat proiectulpilot de depunere în sistem electronic a cererilor de plată. La acest moment, 35 de fermieri, din cei 353 de mii, au ales varianta clasică de depunere a cererilor. Acest concept, de depunere electronică, este implementat de mai mulţi ani şi în alte state ale UE, dar în România a avut

www.agrimedia.ro

succes mai mult pentru că că, din primul an în care s-a propus pe scară largă, a fost rapid acceptată ideea. Sunt state vechi în UE care nu au nici acum gradul de acceptare din România. Anul trecut, peste 97% din fermieri au depus cererile electronic şi prin acest lucru a crescut şi calitatea depunerilor, care este un element esenţial. Nu este suficient să spunem că am plătit până acum 3,3 mld.

Potrivit directorului APIA, începând cu luna aprilie agenţia va efectua controale acolo unde s-au înregistrat supradeclarări. „Echipele de control ale A APIA vor avea o activitate în comunele unde s-au identificat probleme mari de suprapuneri. Împreună cu fermierii, se vva merge din bloc în bloc fizic pentru a se poziţiona corect. Nu este un control autentic, ci mai degrabă o acţiune prin care România îşi va consolida registrul cadastral electronic. Acolo unde vom vvedea terenuri pârloagă, vom lucra şi la aceste aspecte, dar această acţiune de mare amploare va viza în primul rând aceste poziţionări”, a spus dl Faur. Din datele oferite de reprezentantul A Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru A Agricultură, în 2011 au fost identificate 1,6 milioane de suprapuneri, iar în acest an, din cele 33% de cereri depuse, s-au găsit 100 de mii de suprapuneri. Începând cu 16 octombrie 2011 şi până la sfârşitul lunii martie, APIA a acordat subvenţii în valoare de 7,1 mld. lei. „Până la 10 aprilie a.c. vrem ca 98,5% din plăţile totale prevăzute să fie încheiate, pentru a se asigura şi o primăvară cu bani la fermieri, nu doar o toamnă”, a precizat dl Florin Faur, director al APIA.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Aprilie 2012 17

Olympus continuă investiţiile în România şi creşte nivelul de competitivitate La data de 14 martie 2012, la Bucureşti, compania Olympus România şi-a anunţat, în cadru festiv, continuarea strategiei de dezvoltare, prin obţinerea unui împrumut de 30 de milioane de euro de la Black Sea Trade and Development Bank (BSTDB). În noiembrie 2011, Olympus a inaugurat cea mai avansată tehnologic fabrică de lactate din România, în urma unei investiţii iniţiale de 55 de milioane de euro din fonduri proprii. Împrumutul acordat pe o perioadă de 7 ani va permite companiei Olympus România să crească substanţial eficienţa şi competitivitatea, prin creşterea capacităţii de export pe pieţele internaţionale şi respectarea standardelor ridicate de mediu şi de calitate pentru produsele sale. Olympus, prezent pe piaţa locală din 1999, îşi propune să ofere produse lactate naturale de cea mai înaltă calitate şi să transforme România într-o poartă de export către pieţele dezvoltate din Europa de Vest. În prezent, 80% din producţia locală este destinată pieţelor internaţionale. În 2011, Olympus a fost al doilea investitor din România, după valoarea investiţiei. Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 22,6 milioane de euro. „Fabrica din Braşov este una dintre cele mai dezvoltate fabrici de produse lactate din Europa - este obligatoriu ca noi să creştem standardele şi să ne menţinem poziţionarea pe piaţă

18 Aprilie 2012

ca fiind producătorul celor mai bune lactate. Scopul nostru este să avem aceeaşi poziţionare şi pe alte pieţe europene. Trebuie să punem din plin în valoare materia primă românească şi să demonstrăm că este una dintre cele mai bune pentru produsele lactate”, a declarat preşedintele Olympus, Dimitrios Sarantis. „Această operaţiune are un impact important asupra dezvoltării companiei, sprijinind modernizarea şi consolidarea capacităţilor de export. În acelaşi timp, promovează comerţul şi investiţiile regionale. Acest lucru reflectă mandatul dual al BSTDB, de instituţie de dezvoltare regională, cu misiunea de a sprijini dezvoltarea economică şi cooperarea regională între ţările noastre membre”, a declarat Mustafa Boran, Vice President Banking BSTDB, la semnarea acordului de împrumut. Cu o capacitate totală de colectare a laptelui de 40.000 de litri pe oră, noua fabrică din Braşov produce deja iaurt, lapte proaspăt şi UHT, brânză, precum şi smântână, toate sub brandul Oly. Produsele de cea mai înaltă calitate sunt distribuite în lanţurile de hipermarketuri şi supermarketuri din România şi din Europa. În primul semestru al anului 2012, noi produse vor completa gama de iaurt Oly. Unele dintre cele mai apreciate produse de către consumatorii români sunt iaurtul grecesc, laptele Oly, precum şi telemeaua. Fabrica din Braşov are trei unităţi principale de producţie: iaurt (120 tone/zi), telemea (100 tone/zi) şi lapte (PET: 16.000 litri/oră, Tetrapack: 10.500 litri/oră).

Întinsă pe o suprafaţă de 25.000 mp, fabrica de la Hălchiu beneficiază de echipamente de ultimă generaţie pentru recepţia şi procesarea laptelui la nivel european, precum şi pentru ambalarea produselor finite. Nivelul înalt de tehnologizare asigură Olympus un avantaj competitiv şi garantează produse de calitate, sigure din punct de vedere alimentar, păstrând, în acelaşi timp, valoarea nutritivă a acestora şi gustul distinct. Olympus a adoptat cele mai stricte standarde în asigurarea calităţii şi deţine numeroase certificări în acest sens (ISO 9001:2008, ISO 14001:2004, ISO 22000:2005, BRC, IFS, EURO CERT). Grupul colaborează, de asemenea, cu diverse instituţii internaţionale, laboratoare independente şi universităţi.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Grupul Olympus este prezent în România din 1999. În ultimii 13 ani, a dezvoltat diverse programe de sprijinire a fermierilor români, în efortul de a îmbunătăţi metodele de creştere şi îngrijire a animalelor, pentru a atinge standarde superioare de calitate în ceea ce priveşte colectarea laptelui. În perioada 1999-2011, investiţia totală a grupului Olympus în România s-a ridicat la 70 de milioane de euro. Grupul de firme, deţinut de o familie aflată la a treia generaţie de producători de lactate, are sediul în Trikala (Grecia) şi operează în 34 de ţări, inclusiv pe pieţe precum SUA, Germania şi Italia. În prezent, deţine cinci unităţi de producţie în Grecia, Bulgaria şi România, care produc lactate şi sucuri naturale.

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012 19

La data de 14 martie a.c., Finmedia a organizat cea de-a doua ediţie a Forumului Naţional de Agricultură, în cadrul căreia au fost dezbătute teme precum finanţarea, garantarea, contragarantarea şi asigurarea sistemului agricol. La eveniment au participat reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ai instituţiilor subordonate acestuia, membri ai bancilor comerciale şi asociaţiilor de producători.

Băncile preferă să ruleze subvenţii, în detrimentul finanţării investiţiilor În deschiderea conferinţei, dl Stelian Fuia, ministrul Agriculturii, a declarat că obiectivul pentru acest an este absorbţia fondurilor europene în valoare de 2,5 mld. euro. Pentru Guvern, această ţintă reprezintă 40% din totalul fondurilor europene propuse a fi atrase în 2012. Potrivit ministrului Agriculturii, absorbţia banilor europeni este îngreunată şi din cauza faptului că băncile comerciale şi Instituţiile Financiar Nebancare (IFN) nu se implică mai mult în finanţarea proiectelor de investiţii, de dezvoltare rurală, care se încadrează în pilonul II al Politicii Agricole Comune, şi preferă să ofere credite în baza subvenţiilor acordate de APIA. Potrivit dlui Fuia, gradul de absorbţie a fondurilor europene pe pilonul II este de doar 37%. Mesajul oficialului către băncile comerciale a fost acela că „nu orice bancă va mai avea acces la rularea subvenţiilor europene dacă nu se va implica şi în finanţarea proiectelor europene”. Stelian Fuia a explicat că băncile comerciale preferă să acorde credite pe baza subvenţiilor pentru că au un grad scăzut de risc: „La ora actuală există un apetit al bancilor de a rula subvenţii, probabil pentru că acest segment de subvenţii este cel mai sigur segment de business bancabil din România, pentru 20 Aprilie 2012

că sunt bani europeni, care vin sigur”. Oficialul a afirmat că lipsa unor prioritizări a investiţiilor se reflectă şi asupra nivelului de absorbţie a fondurilor europene. „Este a opta modificare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi probabil că va mai fi nevoie de o altă schimbare. Nu am avut stabilite priorităţi clare şi le-am tot schimbat de la un an la altul.” Cu privire la vânzarea terenurilor agricole către străini, ministrul Agriculturii a declarat că, prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, România are obligaţia să liberalizeze piaţa terenurilor agricole începând cu 1 decembrie 2013. „Cine vorbeşte astăzi că vom putea impune un moratoriu de câţiva ani se înşală. Ar trebui să ne uităm ce tratat de aderare al unei ţări care a aderat după 2004 a fost modificat vreodată până la ora actuală. Deci şansele de a bloca vânzarea terenurilor către străini după 2013 sunt aproape zero”, a afirmat dl Fuia. În opinia dânsului, o măsură care ar rezolva această problemă este înfiinţarea unei bănci funciare. „Purtăm o astfel de discuţie, aceea de a înfiinţa o bancă funciară care să se ocupe de comasarea terenurilor şi care să aibă drept de preemţiune la comasarea terenurilor pe care persoanele fizice vor

să le vândă. Este o cale de a menţine terenul într-o apartenenţă naţională, dar şi să facem comasarea terenurilor”. Ca răspuns la afirmaţia ministrului Agriculturii cu privire la slaba implicare a băncilor comerciale în finanţarea investiţiilor din agricultură, dl Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a declarat următoarele: „Avem o abordare pozitivă în ceea ce priveşte sprijinirea demersurilor pentru ca agricultura să poată beneficia de finanţare, însă ca asociaţie a băncilor noi nu putem impune unei bănci să se implice sau nu într-o anumită încadrare, să aibă o anumită strategie de abordare pentru un sector sau altul. Ceea ce este important este faptul că agricultura a demostrat în ultima perioadă că s-a sa

www.agrimedia.ro

dezvoltat mult mai bine decât alte sectoare. Acordăm credite în agricultură într-o proporţie de 18 până la 20%. De ce nu ne propunem să acordăm credite într-o pondere mai mare? Foarte simplu: pentru că agricultura este sezonieră, iar din totalul creditelor acordate în agricultură doar 5-6% sunt credite performante”, a afirmat dl Gheţea. În cadrul seminarului, dl George Pană, director executiv coordonator FNGCIMM, a declarat că anul trecut IMM din agricultură au beneficiat de garanţii în valoare de 100 de milioane de euro. „Anul 2011 a fost unul de vârf al fondului, pentru că au fost date 10 mii de garanţii, în valoare de 2,5 mld. lei. Pe piaţă există credite în valoare de 1 mld. euro, din care peste 100 de milioane de euro reprezintă garanţii acordate pentru IMM ce activează în domeniul agriculturii”, a spus dl Pană. În opinia dânsului, în 2012 volumul garanţiilor va creşte la 11.000, iar suma va depăşi 2,5 mld. lei. Din partea Fondului Român de Garantare, instituţie înfiinţată în mai 2011, a fost prezentă dna Liliana Kleininger, care a afirmat că produsul pe care acest fond îl oferă nu duce la creşterea costurilor IMM, ci chiar la diminuarea lor. „FRG este o instituţie financiară specializată care contragarantează garanţiile acordate de fondurile de garantare. Cum face acest lucru? Prin preluarea unei părţi din riscurile asumate de fondurile de garantare. FRG funcţionează pe baza a patru norme specifice, dintre care una se referă la ajutorul de minimis şi unde IMM nu au costuri pentru produsul nostru. Putem acorda contragaranţii pentru 18 mii de IMM. Bugetul total al schemei este de 2 milioane de euro, iar valoarea maximă a expunerii pentru beneficiar este de 45.000 de euro, iar suma acordată de minimis este de 7.500 de euro”, a spus dna Kleininger. Potrivit datelor, FRG a acordat

www.agrimedia.ro

10.000 de garanţii, din care 200 de garanţii sunt acordate pentru agricultură. În cadrul evenimentului, dnul Cătălin Toncea, şef serviciu Animare Comercială din cadrul BRD - Groupe Societe Generale, a declarat că 10% din expunerea totală a BRD merge în direcţia creditării sectorului agricol. „Sistemul bancar finanţează agricultura şi pe baza subvenţiilor APIA, însă a finanţa agricultura nu înseamnă doar acest lucru. Noi suntem cei care am acordat credite chiar şi înainte ca agricultorii să primească subvenţii. Acest tip de finanţare reprezintă doar un segment. Avem peste 900 de unităţi, care ne oferă posibilitatea să ajungem la sat, să răspundem nevoilor din zona rurală. Din expunerea totală a BRD, 10% reprezintă creditarea în sectorul agricultură”, a spus dl Toncea.

Alocări suplimentare pentru patru măsuri din PNDR În cadrul seminarului, dna Cornelia Mihai, director general al Direcţiei Generale de Dezvoltare Rurală din cadrul MADR, a prezentat noutăţile privind Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). „Un aspect important este realocarea unei sume de circa 740 de milioane de euro între măsuri, cum sunt M 121, 123, 215, 312 şi Leader. Vom aloca toate fondurile disponibile în cadrul PNDR. Anul acesta, sesiunile a patru măsuri, legate de credite, industria alimentară, activităţi nonagricole şi schemele din cadrul măsurilor de industrie alimentară, vor fi suplimentate. Vor rezulta economii, în urma unor contracte care nu au putut fi implementate din diverse motive, în principal din lipsă de cofinanţare. Este vorba de acele contracte pe care le-am semnat în perioada 2008-2009 şi pentru care nu am putut găsi soluţii de cofinanţare, iar beneficiarii au renunţat”, a spus dna Mihai. O paricularitate a calendarului privind sesiunile de depunere a proiectelor din acest acest an este importanţa acordării de plăţi compensatorii sectorului zootehnic, cel de creştere a animalelor. „În acest sens, am introdus în PNDR o măsură nouă privind acordarea de plăţi compensatorii pentru sectorul suin, pentru asigurarea bunăstării animalelor”, a afirmat directorul general. În perioada 1 martie-20 aprilie 2012, se va lansa o nouă sesiune pentru Grupurile de Acţiune Locală (GAL), cu o alocare totală de circa 199 de milioane

de euro, urmând a fi selectate circa 70 de GAL. Potrivit directorului general al DGDR, Comisia Europeană acordă o importanţă tot mai mare acestor grupuri de acţiune locală, chiar şi în viitoarea PAC, deoarece răspund foarte bine necesităţilor regionale de dezvoltare. Noutăţile Măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” privesc introducerea sectorului bovine pentru carne ca sector prioritar; prelungirea perioadei de graţie de la data la care standardul devine obligatoriu pentru aplicarea standardelor privind nitraţii şi laptele crud până la 14.10 2013, respectiv 31.12.2014; alocarea separată pentru implementarea standardelor comunitare. La Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” vor fi avea prioritate microîntreprinderile pentru sacrificare şi procesare carne, precum şi cele pentru colectare şi procesare lapte. Măsura 214 „Plăţi de agromediu”: includerea livezilor tradiţionale ca terenuri eligibile; extinderea zonelor din pachetul 3, prin adăugarea unor noi UAT; noi pachete de agromediu cu obiective targetate pe conservarea biodiversităţii; prevederea posibilităţii combinării Pachetului 4 - culturi verzi cu Pachetul 5 - agricultură ecologică pe aceeaşi suprafaţă agricolă. Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole”: excluderea unor condiţii de eligibilitate referitoare la terenurile agricole; permiterea accesului PFA la elaborarea proiectelor tehnice care stau la baza împăduririi terenurilor agricole cu sprijin acordat prin FEADR. Măsura 313 „Încurajarea activităţilor turistice”: creşterea intensităţii ajutorului public nerambursabil până la 85% din totalul cheltuielilor eligibile şi creşterea plafonului la 100.000 euro/proiect în cazul proiectelor de investiţii în agroturism, 85% din totalul cheltuielilor eligibile şi creşterea plafonului la 200.000 euro/proiect în cazul proiectelor de investiţii în activităţi recreaţionale. Modificarea anexelor 9 „Lista comunelor dezvoltate sub aspect turistic” şi 10 „Lista comunelor cu potenţial turistic ridicat”, în conformitate cu PATN „Zone cu resurse turistice”. În privinţa Măsurii 312, cu sesiune de depunere a proiectelor cuprinsă între 1 şi 31 august şi o alocare de 134 de miloane de euro, acesta are o noutate privind mărirea sprijinului de la 70 la 85% pentru proiectele care Aprilie 2012 21

vizează investiţiile în producţie. În cazul proiectelor care urmăresc prestarea de servicii în agricultură, nu se acordă sprijin suplimentar. Explicaţia a venit din partea dnei Cornelia Mihai, care a afirmat: „Nu avem nici un argument să solicităm Comisiei Europene creşterea intensităţii sprijinului pentru proiectele care vizează efectuarea de prestări servicii în agricultură, deoarece 88% din contractele semnate pe această măsură sunt destinate serviciilor. Ne-am atins obiectivele şi acum trebuie să facem mai mult şi pe partea de producţie. Din acest motiv, am crescut sprijinul pe acest segment”.

Ana MUSTĂŢEA

Soluţii de finanţare existente Aceste soluţii presupun accelerarea utilizării instrumentelor de garantare din PNDR pentru investiţii - „Schema de garantare pentru sectorul agricol” şi „Schema de garantare pentru IMM”. În vederea creşterii capacităţii de absorbţie a fondurilor alocate, MADR a introdus două scheme de garantare, cofinanţate din FEADR, al căror obiectiv îl constituie creşterea accesibilităţii

fermierilor, a IMM din mediul rural şi a altor categorii de beneficiari ai PNDR la sursele de creditare de pe piaţa financiar-bancară. În acest sens, APDRP a virat în contul FGCR 220 de milioane de euro, respectiv 190 de milioane de euro, sume aferente schemei de garantare pentru sectorul agricol, şi 30 de milioane de euro, suma aferentă schemei de garantare pentru IMM, schemele devenind operaţionale în aprilie 2010. În perioada aprilie 2010-2 martie 2012, au fost acordate 725 de garanţii, în valoare de 202.740.094 de euro. Garanţiile au fost acordate de 17 bănci, iar cele mai multe au venit din partea CEC (315 garanţii) şi BRD (180 de garanţii). Ileana Bratu, FGCR - IFN, a declarat că garanţia acordată acoperă până la 80% din valoarea creditului contractat şi se va reduce progresiv, pe măsura rambursării acestuia. Valoarea maximă a garanţiei nu va putea depăşi suma de 2,5 milioane de euro. În cadrul criteriilor de eligibilitate, a fost introdus un criteriu nou, acela de a se prezenta băncii garanţii colaterale de minimum 20% din valoarea creditului şi a dobânzilor aferente. Aceasta este

o regulă europeană şi este impusă. FGCR dispune de o alocare totală de 220 de milioane de euro pentru garantarea creditelor contractate de beneficiarii măsurilor 121 (modernizarea exploataţiilor agricole), 123 (creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere), 312 (sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi) şi 313 (încurajarea activităţilor turistice). „Ni s-a permis, prin documentul de finanţare, ca această sumă de 200 de milioane de euro să fie multiplicată cu 5, ceea ce înseamnă că avem 1 mld. euro pentru acordarea de garanţii. Veniţi, că avem din ce să garantăm!”, a spus dna Bratu. Evenimentul a fost completat de Gala „Agricultori de top”, în cadrul căreia au fost decernate premii de performanţă pentru cei mai importanţi jucători din agricultură şi industria alimentară. Printre aceştia s-a numărat şi dl Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, care a afirmat că băncile ar trebui să aibă o politică orientată mai mult către agricultori, pentru că aceştia se numără printre cei mai buni platnici.

Proiect de HG pentru agricultorii afectaţi de zăpezi Ca urmare a căderilor masive de zăpadă din lunile ianuarie-februarie 2012, suprafeţe semnificative de spaţii protejate, respectiv sere şi solarii, au fost afectate în ceea ce priveşte materialele de rezistenţă şi cele de acoperire. La solicitarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, direcţiile agricole judeţene au realizat inventarierea şi evaluarea pagubelor. Din centralizarea datelor reiese că au fost afectaţi peste 2.950 de producători agricoli, dintre care 79 sunt deţinători de sere şi solarii din 31 judeţe, iar la nivelul materialelor de acoperire pentru sere şi solarii s-au înregistrat următoarele pagube: 1.356.699 mp geam pentru sere spart şi 2.556.512 mp folie plastic pentru solarii ruptă. Pentru a reduce impactul acestor pierderi asupra activităţii producătorilor de legume, MADR a elaborat proiectul de HG pentru alocarea de sume compensatorii, 22 Aprilie 2012

prin acordarea unui ajutor de minimis care să compenseze valoarea estimativă a pagubelor produse la materialele de acoperire a spaţiilor protejate. Ajutorul se acordă în conformitate cu regulamentul CE nr. 1535/2007, iar cuantumul maxim nu depăşeşte echivalentul în lei a 7.500 de euro per beneficiar, adică 33.000 de lei. Schema de ajutor de minimis se acordă următoarelor categorii de beneficiari: producători agricoli - persoane fizice şi producători agricoli - persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane juridice etc. Prin schema de minimis se propune un cuantum de: pentru producători agricoli persoane fizice - 18 lei/mp pentru geam şi 2,25 lei/mp pentru folie de plastic; pentru celelalte categorii de beneficiari - 24 lei/mp pentru geam şi 3 lei/mp pentru folie de plastic. * MADR încurajează asocierea agricultorilor în grupuri de producători. De asemenea, MADR alocă sume

compensatorii la valoarea reală a pieţei pentru producătorii agricoli cu statut juridic. Pentru producătorii agricoli persoane fizice, cuantumul sumelor compensatorii alocate este diminuat cu 25%, dat fiind că aceştia nu sunt plătitori de TVA. Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis, reglementată prin această hotărâre, sunt de 8,52 mil. lei (circa 1,9 mil. euro) şi se asigură de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare acordate MADR. Proiectul de HG se află în proces de avizare în regim de urgenţă la ministerele avizatoare. Termenul limită de depunere a cererilor de sprijin financiar la direcţiile agricole judeţene este 29 iunie 2012, dată după care vor fi făcute plăţile către beneficiari.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012 23

Ferma Animalelor, alături de târgurile de profil La data de 10 aprilie, la SC Agroindustriala Pantelimon SA - Ferma Animalelor, condusă de domnul Mihai Petcu, a avut loc conferinţa de presă a companiei româno-germane DLG InterMarketing, care a anunţat târgurile cele mai importante organizate de aceasta.

Simona MUNTEANU

Târgul Internaţional AGRARIA 2012 - tehnologii agricole moderne şi animale de rasă În perioada 2-6 mai 2012 va avea loc la Cluj-Napoca ediţia a 18-a a Târgului Internaţional pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Zootehnie AGRARIA. Ajuns la vârsta „majoratului”, după 18 ani de existenţă neîntreruptă, Târgul Internaţional AGRARIA este al doilea târg agricol ca mărime şi importanţă din România şi cel mai mare eveniment de profil din Transilvania, demonstrându-şi utilitatea atât pentru fermieri, cât şi pentru activitatea economică şi comunităţile din regiune. La ediţia de anul trecut, compania româno-germană DLG InterMarketing a raportat circa 250 de expozanţi, peste 20.000 de vizitatori şi 20.000 mp suprafaţă expoziţională brută, târgul atingând deja limitele fizice maxime ale locaţiei (Complexul Expo Translvania). Târgul Internaţional AGRARIA 2012 se bucură de parteneriatul tradiţional cu NHR AgroPartners, de continuarea colaborării fructuoase cu Expo Transilvania, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca şi Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Cluj, precum şi de sprijinul Instituţiei Prefectului Judeţului Cluj, al Consiliului Judeţean Cluj şi al Primăriei şi Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca. Printre expozanţii care vor participa şi la ediţia anului 2012 se numără: producători şi distribuitori de maşini şi utilaje agricole, de inputuri pentru agricultură, de echipamente şi unelte pentru ferme şi gospodăria ţărănească; furnizori de furaje şi nutreţuri combinate, producători şi distribuitori de tehnologii şi instalaţii pentru creşterea animalelor de rasă, centre de inginerie genetică; fermieri crescători de animale care vor prezenta, în cadrul expoziţiei de animale, exemplare de rasă de bovine, ovine, bubaline, porcine etc.; de asemenea, vor fi reprezente instituţii 24 Aprilie 2012

publice, asociaţii şi universităţi de profil din Cluj şi din alte judeţe din ţară. În acest an, participarea internaţională este reflectată de: prezenţa cu stand naţional a Austriei, pentru a cincea oară, standuri colective ale Ungariei, precum şi standuri individuale ale unor companii din ţări precum: Germania, Polonia, Italia, Danemarca etc. La standul Societăţii Germane pentru Agricultură (DLG e.V.), asociaţie profesională înfiinţată în Germania în anul 1885 şi numărând peste 23.000 de membri din mai multe ţări, cei interesaţi se vor putea informa cu privire la posibilităţile de vizitare a EUROTIER 2012 Hanovra (Germania, 13-16 noiembrie) cel mai reprezentativ eveniment mondial pentru profesioniştii în zootehnie. Pe durata târgului, companiile, fermierii, specialiştii, studenţii, jurnaliştii şi autorităţile din sfera agriculturii vor avea ocazia să se informeze despre noutăţile tehnologice din domeniu, să încheie contracte sau parteneriate şi să dezbată subiecte de actualitate. De asemenea, familiile şi copiii din grădiniţe, şcoli, licee şi grupuri şcolare de agricultură şi industrie alimentară sunt încurajaţi să se familiarizeze cu utilajele, produsele şi animalele expuse la târg. După ce la ediţiile anterioare AGRARIA a fost vizitată de comisarul european pentru agricultură, dl Dacian Cioloş (în 2011) şi onorat de participarea cu stand a Comisiei Europene - Directoratul General pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (în 2009 şi 2011), la târg sunt aşteaptaţi şi în acest an oaspeţi de seamă, experţi şi oficiali din România şi alte ţări.

AGRIPLANTA 2012 o expoziţie interactivă pentru fermieri Expoziţia în câmp AGRIPLANTA, organizată de compania româno-germană DLG InterMarketing, se va desfăşura în perioada 7-10 iunie 2012, în aceeaşi locaţie ca şi anul trecut, în apropiere de localitatea Fundulea, judeţul Călăraşi. Fermierii şi familiile lor, specialiştii şi studenţii de la facultăţile de profil, jurnaliştii şi autorităţile de resort vor putea vizita timp de 4 zile singura expoziţie din România care reuneşte, în câmp, loturi demonstrative pentru principalele culturi agricole, un program amplu de demonstraţii cu maşini agricole, comentate de un specialist neutru,

şi standuri expoziţionale ale companiilor producătoare şi/sau distribuitoare de utilaje şi echipamente agricole, sămânţă, îngrăşăminte, fertilizatori, produse pentru protecţia plantelor, silozuri, furnizori de finanţare pentru agricultură etc. Ediţia 2012 este organizată de DLG InterMarketing, sub patronajul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în cooperare cu Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Călăraşi, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe IonescuŞişeşti”, USAMV Cluj-Napoca, USAMV Bucureşti şi USAMVB Timişoara.

EUROTIER şi BIOENERGY DECENTRAL, Hanovra 2012 - două expoziţii ce susţin inovaţiile zootehnice şi energia regenerabilă Pentru crescătorii de animale şi specialiştii în zootehnie din întreaga lume, perioada 13-16 noiembrie 2012 va fi momentul cel mai important al acestui an, în care vor participa la o nouă ediţie a expoziţiei EUROTIER, evenimentul-lider mondial pentru profesioniştii din zootehnie, organizat de Societatea Germană pentru Agricultură (DLG e.V.), în Complexul expoziţional din Hanovra (Germania). EUROTIER este organizat la fiecare doi ani şi prezintă cele mai noi produse şi tehnologii pentru creşterea de bovine, porcine, păsări de curte, ovine şi pentru acvacultură, precum şi inovaţii în zootehnie, management şi servicii de profil. Principalele categorii de produse şi servicii prezentate de firmele participante la EUROTIER sunt: animale de prăsilă, programe de ameliorare, comerţ, tehnologii de reproducere; mijloace de producţie; depozitarea şi producerea furajelor; construcţia de grajduri şi hale; tehnologii de creştere şi furajare; tehnologii de climatizare şi de mediu; tehnologii de muls şi răcire; tehnologii de evacuare a dejecţiilor solide şi lichide; vehicule de transport, servicii de transport; prelucrarea şi comercializarea păsărilor de curte, a ouălor şi peştelui; aparate, accesorii şi piese de schimb; management şi consultanţă; informare; bioenergie şi alimentare cu energie în sistem descentralizat.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012 25

Noi condiţii de acordare a cotei individuale de lapte MADR informează producătorii de lapte de vacă că a fost aprobat Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru modificarea Ordinului nr. 83/2009 privind stabilirea condiţiilor de acordare a cotei individuale de lapte din rezerva naţională. Modificările vizează mai multe aspecte, printre care şi reglementarea a două perioade de depunere a cererilor de acordare a cotelor de lapte din rezerva naţională. Statul român, prin MADR, va include în sistemul de cotă de

lapte şi producătorii care îşi extind activitatea, precum şi exploataţiile nou înfiinţate, pentru un mai bun sprijin al sectorului zootehnic. Astfel, producătorii care deţin noi exploataţii pot solicita cotă de lapte în funcţie de finalizarea investiţiei şi începerea activităţii, pentru a putea livra lapte către procesator, fără a-i fi percepută taxa în avans. De asemenea, a fost micşorată cantitatea minimă ce poate fi acordată de la

rezerva naţională, precum şi efectivul minim de vaci de lapte, pentru a da posibilitatea producătorilor să-şi comercializeze producţia de lapte, ca urmare a faptului că în rezerva naţională există o cantitate suficientă de cotă. De asemenea, România poate solicita Comisiei Europene aprobarea conversiei la nivel naţional a unei cantităţi de cotă de la vânzări directe către livrări în cazul în care disponibilul din rezerva naţională pentru livrări este epuizat.

O nouă conducere la Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui Vineri, 6 aprilie 2012, la Botoşani, Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui a susţinut sedinţa Consilului Director. Cu această ocazie a fost aleasă, prin vot, noua conducere a APRIL: • preşedinte: Carmen Solomonescu (SC LactoSolomonescu SRL Botoşani) • prim-vicepresedinte: George Grecu (SC Napolact SA Cluj-Napoca ) • vicepreşedinte: Crişan Mitru (SC Teletxt SRL Slobozia)

• vicepreşedinte: Marius Bîcu (SC Unilact Transilvania SRL, loc Unirea, judeţul Alba) • secretar: Cristina Lungulescu (SC Almera Internaţional Bacău) • director executiv: Dorin Cojocaru Consilului Director APRIL este format din următoarele companii de procesare a laptelui: SC Albalact SA, SC Almera Internaţional SRL, SC Covalact SA, SC Danone PDPA SRL, SC Friesland-

Campina SA, SC Lactag SA, SC Natura Lactate SA, SC Lactate Solomonescu SRL, SC Napolact SA, SC Unicarm SRL, SC Unilact Transilvania SRL. APRIL, prin membrii săi procesatori, reprezintă 66% din cifra de afaceri din domeniul procesării si comercializării produselor lactate. Toţi membrii APRIL se regăsesc în Top 40 firme din procesarea laptelui, dintr-un total de 422 de companii ce activează în acest domeniu.

APDRP va primi proiecte pentru îmbunătăţirea valorii economice a pădurii În perioada 2-30 aprilie 2012, APDRP deschide prima sesiune pentru depunerea cererilor de finanţare pentru îmbunătăţirea valorii economice a pădurii. Fondurile nerambursabile disponibile pentru această sesiune de primire a proiectelor, aferente Măsurii 122 „Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii” din cadrul PNDR, sunt de 25 de milioane de euro. Alocarea totală pentru această măsură de finanţare, până în anul 2013, este de 135,86 milioane de euro. Prin fondurile nerambursabile oferite de Măsura 122 sunt vizate obiective 26 Aprilie 2012

ca: refacerea pădurilor, achiziţionarea de echipamente şi maşini de tăiere pentru realizarea măsurilor tehnice pentru întreţinerea pădurii, precum şi producerea de puieţi forestieri pentru nevoile proprii ale pădurii deţinute. Beneficiarii eligibili sunt proprietari privaţi de pădure, persoane fizice sau juridice şi asociaţii ale acestora, forme asociative ale proprietarilor de pădure constituite în baza Legii 1/2000, art. 26, dar şi comune, instituţii de cult deţinătoare de păduri. Printre condiţiile minime pentru accesarea sprijinului financiar există obligaţia ca suprafaţa minimă de

pădure deţinută să fie de 0,5 hectare, pădurea să fie inclusă în amenajamentul silvic, dar şi ca beneficiarul să deţină avizele şi autorizaţiile necesare, în funcţie de tipul de proiect. Valoarea sprijinului nerambursabil oferit pentru „Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii” va fi de până la 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Plafonul maxim al sprijinului public acceptat pentru un proiect nu poate depăşi 1.000.000 de euro, iar valoarea totală minimă eligibilă a unui proiect este de 5.000 de euro, conform prevederilor PNDR.

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012 27

În culturile de rapiţă de toamnă şi muştar, pe parcursul lunii aprilie pot să apară următorii agenţi de dăunare: Gărgăriţa pătată (Ceutorhynchusquadridens), Viespea rapiţei (Athalia rosae) şi Gărgăriţa seminţelor (Ceuntorhynchus assimilis).

Boli şi dăunători ce pot apărea în cursul lunii aprilie Împotriva acestor dăunători se execută un tratament, înainte de înflorit, cu următoarele produse: Calypso 480 SC (tiacloprid 480 g/l), în doză de 0,15 litri la hectar, sau Mavrik 2 F (tau-fluvalinat 240g/l), în doză de 0,2 litri la hectar. Ca mod de apariţie, menţionăm că adulţii hibernanţi migrează din locurile de iernare la temperatură de 12-15 grade Celsius, iar în momentul atingerii valorii de 18-20 de grade Celsius, aceştia migrează în cultură. Imediat ce culturile de muştar sau de rapiţă de toamnă au înflorit, dăunătorii menţionaţi invadează culturile. Produsele menţionate pentru combaterea acestor dăunători nu dăunează albinelor, dar este obligatoriu a se avertiza crescătorii de albine în momentul executării tratamentului. De asemenea, se vor lua măsurile ce se impun pentru protecţia mediului înconjurător. Se vor respecta cu stricteţe normele de lucru cu produse de protecţia plantelor, pe cele de securitatea muncii şi de protecţie a albinelor şi a animalelor. Totodată, se vor respecta NSPM, vol. 49, cap. 10, art. 623-641. În activitatea din legumicultură, pe parcursul lunii aprilie pot să apară următorii dăunători: Păduchele cenuşiu al verzei (Brevicorine brassicae); 28 Aprilie 2012

Puricii de pământ (Phyllotetra spp.); Musca verzei (Delia brassicae). Culturile legumicole atacate cu preponderenţă sunt: varza timpurie, gulioarele, conopida şi ridichile. Tratamentul specific se efectuează după 3-4 zile de la data plantării în solarii sau direct, în câmp. Produsele care se recomandă pentru combaterea manifestărilor specifice acestor dăunători sunt: Actara 25 WG (tiametozam 25%), în doză de 0,02%; Decis Mega 50 EW (deltametrin 50 g/l), în doză de 0,02%; Karate Zeon (lamdacyhalothrin 50 g/l), în doză de 0,15%; Mospilan 20 SP (acetamiprid 20%), în doză de 0,025%. Pentru o mai bună eficienţă a tratamentului şi a produsului, se recomandă repetarea tratamentului la un interval de 8-10 zile. Tot în această perioadă poate să apară şi dăunătorul coropişniţă (Gryllotalpa gryllotalpa). Pentru combaterea atacului acestui dăunător se poate administra produsul Sintogrill Super (clorpirifos 7,5% + novaluron 25%). Pe solele cultivate cu ceapă de consum şi ceapă de sămânţă, pe parcursul lunii aprilie poate să apară dăunătorul Musca cepei (Delia antiqua). Tratamentul împotriva acestui dăunător

se efectuează în intervalul 27 aprilie-10 mai, pentru prima generaţie, atunci când simptomele atacului sunt prezente. Împotriva acestui dăunător se poate folosi substanţa Confidor Energy (imidacloprid 75 g/l + deltrametrin 10 g/l)), în doză de 0,12%. Larvele primei generaţii se hrănesc cu frunzele şi bulbii în formare ai plantelor de ceapă. În urma atacului, frunzele se îngălbenesc şi se smulg uşor, bulbii rămânând în sol. Tratamentul efectuat pentru generaţia I se va repeta după o perioadă de 10-12 zile. În livezile de pruni pot să apară la nivelul lunii aprilie următorii dăunători şi următoarele boli: Viermele prunelor (Laspeyresia funebrana) şi Viespea seminţelor de prun (Eurytoma schreineri), respectiv Pătarea roşie a frunzelor (Plystygma rubrum) şi Ciuruirille frunzelor (Xanthomonas pruni; Coryneum beijerinckii). Tratamentele specifice fiecărui dăunător sau boală se execută la începutul formării fructelor de prun. Pentru combaterea dăunătorilor menţionaţi, se vor executa tratamente cu următoarele produse: Calypso 480 SC (tiacloprid 480 g/l), în doză de 0,02%; Coragen

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012 29

Victor VĂTĂMANU

(clorantraniliprol 200 g/l), în doză de 0,01%; Fastac 10 EC (alfa-cipermetrin 100 g/l), în doză de 0,02%; Pyrinex Quik (clorpirifos 250 g/l + deltametrin 6 g/l), în doză de 0,1%. Tratamentele recomandate pentru combaterea bolilor menţionate se pot executa cu următoarele produse: Dithane M 45 (mancozeb 80%), în doză de 0,20%; Folpan 80 WDG (folpet 80%), în doză de 0,2%; Merpan 48 SC (captan 480 g/l), în doză de 0,2%. De menţionat că aceste produse se pot aplica şi în amestec, conform buletinului de avertizare primit din partea Laboratorului Fitosanitar Judeţean. Se recomandă ca executarea tratamentului să se efectueze prin îmbăierea pomilor cu soluţia pregătită anterior, în zilele însorite, fără vânt. În plantaţiile pe rod, cantitatea utilizată la unitatea de suprafaţă (hectar) este de 1.000 de litri de soluţie. Pentru pomii izolaţi, se vor utiliza 3-5 litri de soluţie/pom, în funcţie de mărimea coroanei. Dacă s-a efectuat tratamentul împotriva dăunătorului viespea neagră a prunelor, tratamentul pentru viermele prunelor se execută pe o perioadă de 10-12 zile, ţinând cont şi de formarea fructelor. În livezile de piersic, în luna aprilie pot să apară următoarele boli: Basicarea frunzelor (taphrina deformans); Monilioza fructrelor (Monilinia laxa); Ciuruirea frunzelor (Corineum beijerinckii). Tratamentul care se efectuează împotriva acestor boli se execută imediat după scuturarea florilor. Produsele care se recomandă pentru contracarea efectelor acestor boli sunt: Bravo 500 SC (clorotalonil 500 g/l), în doză de 0,15% (acţiune de contact); Dithane M 45 (mancozeb 80%), în doză de 0,2% (acţiune de contact); Merpan 50 WP (captan 50 %), în doză de 0,25% (acţiune de contact); Score 250 EC (difenoconazol 250 g/l), în doză de 0,02% (acţiune sistemică); Topsin 70 WDG (tiofanat metil 70%), în doză de 0,07% (acţiune sistemică). Se recomandă ca efectuarea tratamentului să se facă prin îmbăierea pomilor cu soluţie, în zilele însorite şi fără vânt. În plantaţiile pe rod, se pot utiliza 1.000 litri de soluţie la hectar. Pentru pomii izolaţi, se vor utiliza între 3 şi 5 litri de soluţie per pom, în funcţie de mărimea coroanei. De asemenea, trebuie avută în vedere repetarea tratamentului după o perioadă de 10 zile. În livezile de măr, păr şi gutui, în această lună pot să apară următoarele boli: Rapănul (Venturia inequalis); 30 Aprilie 2012

însorite, fără vânt. De asemenea, în momentul în care se fac tratamente cu insecticide sau acaricide, se vor avertiza obligatoriu crescătorii de albine.

Făinarea (Podosphaera leucotricha) şi Monilioza (Monilinia fructigena). De asemenea, tot în această lună pot să apară următorii dăunători: Acarieni, Afide şi Insecte minatoare. Tratamentele se vor efectua când 10-15% din florile de păr, măr şi gutui au petalele scuturate. Primul tratament este cel mai important pentru combaterea patogenilor implicaţi. Pentru combaterea bolilor menţionate se pot folosi următoarele produse: Chorus 75 WG (ciprodinil 75 %), în doză de 0,02% (acţiune sistemică); Dithane M 45 (mancozeb 80%), în doză de 0,20% (acţiune de contact); Systhane Forte (miclobutanil 240 g/l), în doză de 0,02% (acţiune sistemică); Shavit F72 WDG (folpet 70% + triadimenol 2%), în doză de 0,2% (acţiune de contact şi sistemică); Score 250 EC (difenoconazol 250 g/l), în doză de 0,015% (acţiune sistemică). Împotriva acţiunii dăunătorilor menţionaţi se pot folosi următoarele produse: Dimilin 25 WP (diflubenzuron 25 %), în doză de 0,03%; Calypso 480 SC (tiacloprid 480 g/l), în doză de 0,02; Sumi Alpha 5 EC (esfenvalerat 5%), în doză de 0,02%; Mospilan 20 SG (acetamiprid 20%), în doză de 0,03% (insecticid şi acaricid); Demitan 200 SC (fenazaquin 200 g/l), în doză de 0,05% (acaricid). Substanţele acricide se pot aplica dacă se observă 3-4 forme mobile de acarieni per frunză. Insecticidele se aplică numai dacă dăunătorii sunt prezenţi. Fungicidele sistemice se pot complexa cu fungicide de contact, pentru sporirea eficacităţii şi prevenirea apariţiei formelor de rezistenţă. În acest caz, doza fungicidelor de contact se reduce cu 30-35%. În plantaţiile pe rod, se vor utiliza 1.500 de litri de soluţie la hectar la specia măr şi 1.000 de litri de soluţie la hectar la speciile păr şi gutui. Pentru pomii izolaţi se vor utiliza între 3 şi 5 litri de soluţie per pom, în funcţie de mărimea coroanei. Se recomandă ca tratamentele să se efectueze prin îmbăierea pomilor cu soluţie, în zile

În plantaţiile de viţă-de-vie, în cursul lunii aprilie pot să apară ca dăunători acarienii, iar ca boli specifice viţei-de-vie, Făinarea (Uncinula necator) şi Mana (Plasmopara viticolă). Împotriva acestora se pot efectua tratamente specifice când noii lăstari au o lungime de 5-7 cm. Pentru acarieni, tratamentul se efectuează la atingerea PED (Pragului Economic de Dăunare) de 4 exemplare per frunză. Împotriva acarienilor, se pot folosi următoarele produse: Apollo 50 SC (cofentezin 500 g/l), în doză de 0,04%, şi Demitan 200 SC (fenazaquin 200 g/l), în doză de 0,05%. Împotriva bolilor, putem aplica următoarele produse: Manoxim M 60 PU (fosetil de aluminiu 38% + mancozeb 21% + miclobutanil 1%), în doză de 0,40%; Shavit F 72 WP (folpet 70% + triadimenol 2%), în doză de 0,2%; Universalis 593 S.C. (folpet 500 g/l + azoxistrobin 93,5 g/l), în doză de 0,2%. De menţionat că în momentul aplicării tratamentului substanţele folosite împotriva bolilor (fungicidele sistemice) se pot complexa cu substantele anticaricide, în cazul când sunt prezenţi acarienii. Tratamentele se vor efectua în zilele însorite şi fără vânt. În solele semănate cu floarea-soarelui, pe parcursul lunii aprilie, mai precis spre sfârşitul lunii, pot să apară următorii dăunători: Răţişoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) şi Gândacul pământiu (Opatrum sabulosum). Tratamentul împotriva acestor dăunători se efectuează când cultura de floarea-soarelui se află în faza fiziologică de 3-4 frunze. Combaterea acestor dăunători se poate face cu următoarele produse: Actara 25 WG (tiametozam 25%), în doză de 0,1 kilograme la hectar; Imidan (fosmet 50 5), în doză de 1,5 kilograme la hectar. De menţionat este faptul că efectuarea tratamentului este condiţionată de atingerea PED (Pragul Economic de Dăunare) de 3 exemplare de dăunători la metrul pătrat.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012 31

Provocările actuale ale agriculturii, cercetarea şi folosirea de produse inovative au fost principalele teme abordate în cadrul evenimentului organizat de Syngenta la data de 29 martie a.c., cu scopul lansării produsului Axial One.

Soluţii inovative pentru culturile de cereale Rolul cercetării agricole în creşterea performanţei agricole La momentul actual, agricultura trebuie să răspundă provocărilor legate de schimbările climatice şi siguranţa alimentară. La acestea se adaugă şi direcţionarea unor cantităţi însemnate de producţii agricole pentru obţinerea biocombustibililor. Potrivit dlui Cristian Grecu, director de marketing al Syngenta, Uniunea Europeană se confruntă cu un ritm scăzut al productivităţii agricole, de până la 1%. „Cei 10 milioane de fermieri din Uniunea Europeană trebuie să hrănească o populaţie de 500 de milioane de oameni. Dacă în trecut producţiile agricole creşteau anual cu până la 4%, acum procentul de creştere este de sub 1%. Pentru a-şi satisface nevoile alimentare, UE ar trebui să dispună suplimentar de o suprafaţă agricolă de circa 35 de milioane de hectare, care ar echivala cu suprafaţa Germaniei”, a afirmat dl Grecu. Îngrijorarea privind slaba productivitate agricolă din UE a fost exprimată şi de Comisia Europeană, care a propus pentru prima dată în istoria Politicii Agricole Comune crearea unui fond de 4,5 mld. euro pentru cercetare şi inovare în agricultură. Această alocare va fi inclusă în următorul 32 Aprilie 2012

pachet financiar al PAC 2014-2020. „Singura şansă de a satisface nevoile crescânde de alimente şi biocombustibili, protejând în acelaşi timp mediul înconjurător, este să investim în inovaţie. Aceasta este şi politica companiei Syngenta, care alocă anual domeniului cercetării 1 mld. dolari, din care 250 de milioane de dolari sunt investiţi în Europa”, a declarat directorul de marketing al firmei. În cadrul evenimentului, dl Valentin Păun, Portofolio Manager, a vorbit, printre altele, despre ultimele inovaţii ale firmei Syngenta. „Un rezultat al cercetării noastre este o varietate de orz hibrid. Experienţele realizate în Marea Britanie au arătat că, deşi tehnologia de cultivare a orzului hibrid presupune costuri suplimentare în valoare de 40 lire/ha, sporul de producţie realizat este de 1,5 tone/ha. Orzul hibrid are un potenţial de producţie ridicat, asigură recolte constante şi este rezistent la factorii de stres. În ceea ce priveşte profitabilitatea investiţiei în seminţe, orzul hibrid se află într-un raport de 3,3:1 faţă de varietăţile clasice de orz”, a spus dl Păun. Printre inovaţiile companiei Syngenta se numără produsele Cruiser - folosit pentru tratamentul seminţelor, Amistar - fungicid sistemic ce combate bolile foliare şi ale spicului la cereale şi Moddus - regulator de creştere pentru cereale păioase.

„Acest regulator favorizează înrădăcinarea, reduce căderea plantelor, iar rezultatele faţă de un martor netratat au arătat că produsul măreşte cu 12% capacitatea culturii de a absorbi azotul din sol”, a afirmat managerul de produs al Syngenta. Potrivit dlui Păun, compania lucrează la un produs nou, inovativ, din gama fungicidelor, pentru combaterea septoriozelor, inclusiv a raselor rezistente din culturile de cereale. „Eficacitatea acestui produs evaluată chiar la 58 de zile după aplicare arată diferenţe semnificative faţă de produse standard. Prin aplicarea fungicidului, cerealele vor beneficia de o lungă perioadă de protecţie împotriva atacului de Septoria”, a spus reprezentantul firmei.

Axial One - pentru combaterea buruienilor din cerealele păioase După ce a lansat erbicidul Axial pentru combaterea în postemergenţă a principalelor buruieni monocotiledonate anuale din culturile de cereale, Syngenta vine în acest an cu un produs inovativ, care asigură şi distrugerea buruienilor dicotiledonate anuale. Denumirea comercială a acestui produs este Axial One şi este omologat pentru două culturi, respectiv grâu şi orzul de primăvară. Produsul este folosit pentru

www.agrimedia.ro

monocotiledonate anuale acest moment îl reprezintă începutul înfrăţirii, iar la cele dicotiledonate anuale momentul este când au 4-6 frunze. „Spre deosebire de alte erbicide, care nu acţionează la temperaturi joase, din cercetările noastre, la 14 zile de la aplicarea produsului şi la o temperatură de 5 grade celsius Axial One are o eficacitate de 30%. Pe măsură ce temperaturile cresc, se măreşte şi eficacitatea produsului. La 10 grade Celsius, eficienţa erbicidului este de 70%”, a spus dl Petrache. Axial One se aplică în doză de 1 l/ha şi poate fi folosit în amestec cu alte erbicide şi fungicide. În privinţa amestecului cu fertilizanţi foliari, specialiştii Syngenta recomandă

evitarea acestei combinaţii, deoarece „la unele varietăţi de grâu s-a constatat o stagnare a dezvoltării plantelor în urma aplicării erbicidului în amestec cu anumiţi fertilizanţi foliari”, a explicat dl Valentin Păun, manager de produs. Produsul poate fi folosit fără restricţii în asolament, însă în caz de distrugere accidentală a culturii de cereale se poate semăna grâu de primăvară, orz, orzoaică de primăvară, chiar şi porumb, dacă de la momentul în care a fost aplicat produsul şi până la semănat trece o perioadă de 30 de zile. De câţiva ani, specialiştii de la Syngenta trag un semnal de alarmă asupra extinderii buruienilor graminee în culturile de cereale păioase. „Dacă la început aceste buruieni erau prezente în Transilvania şi în zona Olteniei, acum sunt semnalate în cea mai mare parte a ţării. Lipsa combaterii buruienilor duce la scăderea producţiei agricole şi la impurificarea recoltei. Piaţa produselor graminicide la cerealele păioase este în dezvoltare, iar produsele noastre ocupă poziţii de lider”, a declarat dl Cristian Grecu, director de marketing al Syngenta.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Aprilie 2012 33

Ana MUSTĂŢEA

combatera buruienilor monocotiledonate anuale, precum Iarba vântului (Apera spica venti), Odos (Avena fatua) şi dicotiledonate anuale (Matricaria, Anthemis, Capsella, Galium, Galeopsis, Raphanus, Adonis, Lithospermum). Spre deosebire de Axial, care are în compoziţia sa substanţa activă pinoxaden, ce acţionează împotriva buruienilor graminee, erbicidul Axial One mai conţine florasulan - destinat combaterii buruienilorr cu frunza lată şi adjuvantul cloquintocetmexil, care are rolul de a distribui uniform substanţele active şi de a facilita pătrunderea acestora în plantă, astfel încât produsul să acţioneze mai rapid. „Într-un singur bidon aveţi soluţia pentru combaterea principalelor buruieni din culturile de cereale păioase printr-o singură trecere. Produsul are un spectru larg de aplicare şi de combatere. Nu are restricţii în asolament”, a afirmat dl Tomel Petrache, Campaign Manager în cadrul Syngenta. Axial One poate fi aplicat de la stadiul începerii înfrăţirii până la apariţia frunzei stindard a plantei. Pentru a obţine cele mai bune rezultate din punct de vedere al eficacităţii produsului şi pentru limitarea pierderilor de recoltă cauzate de concurenţa buruienilor, se recomandă aplicarea erbicidului în momentul de sensibilitate maximă a buruienilor: la

Circa 200 de fermieri au răspuns invitaţiei înaintate de compania Pioneer, la data de 15 martie a.c., pentru a afla mai multe informaţii cu privire la tehnologia inoculanţilor pentru siloz şi mai ales pentru a asista la prezentarea susţinută de dl Bill Mahanna, director ştiinţific în nutriţia animală la nivel mondial al companiei. Acest eveniment este primul pe care Pioneer România îl organizează în ţară, urmând ca pe viitor să aibă loc mai multe seminarii cu tematica nutriţiei animale.

Implicarea companiei Pioneer în nutriţia animală Maria Cîrjă, director tehnic şi de marketig al Pioneer România, a declarat, în deschiderea evenimentului, că produsele pe care compania americană le dezvoltă plasează Pioneer pe poziţia 1 în lume în domeniul nutriţiei animale. „Pioneer este recunoscută pe plan mondial, cu precădere în Statele Unite ale Americii, ca fiind compania cu cei mai performanţi hibrizi de porumb pentru siloz, cei mai buni specialişti în conservarea furajelor, chiar şi faţă de acele companii specializate. Pioneer oferă consiliere avizată tuturor crescătorilor de animale din lume şi este singura care produce soiuri de lucernă şi inoculanţi”, a afirmat dna Cîrjă. Pe harta lumii, compania Pioneer este prezentă peste tot. Are peste 8.500 de angajaţi, deţine 92 de staţiuni de cercetare şi cea mai mare reţea de vânzări dezvoltată la nivel global. Compania este lider mondial la porumb şi soia, iar în Europa de Est deţine poziţia fruntaşă la culturile de porumb şi floarea-soarelui şi locul 2 la cea de rapiţă. „Am înregistrat aceste performanţe deoarece creăm valoare prin produsele noastre, investim în cercetare şi, nu în ultimul rând, dezvoltăm 34 Aprilie 2012

parteneriate solide cu fiecare client în parte”, a precizat dna Cîrjă. În ameliorarea porumbului, compania a înregistrat rezultate notabile, creând în anul 1927 primul hibrid de porumb din lume. Un alt aspect susţinut de directorul tehnic şi de marketig al companiei este acela că Pioneer asigură hrană, prin produsele dezvoltate, pentru un număr imens de consumatori. „Cum putem face acest lucru? Răspunsul este: prin ştiinţă. Cercetările privind ameliorarea plantelor au evoluat foarte mult şi într-un an se pot obţine produse noi prin pepiniere de iarnă, prin folosirea haploizilor dubli, selecţia seminţelor asistată de laser, markeri moleculari şi prin precizie fenotipică”, a declarat reprezentantul companiei. În România, Pioneer a investit peste 40 de milioane de dolari, deschizând în 2002 una dintre cele mai moderne staţii de procesare din reţeaua globală a companiei şi a doua ca mărime din Europa. La nivel naţional, peste 100 de fermieri produc sămânţă pentru Pioneer. În 2011, la cultura de porumb Pioneer a avut o cotă de piaţă de 38%, iar la floarea-soarelui de 49,9%.

Un nou concept pe piaţa românească „Avem cei mai buni specialişti din lume în acest domeniu, iar în România acest sector a început să dea semne bune, am hotărât ca Pioneer să vă ofere posibilitatea de a beneficia de serviciile noastre. De aceea, lansăm astăzi un nou concept - Pioneer Animal Nutrition”, a declarat dna Maria Cîrjă. În materie de nutriţie animală, Pioneer oferă hibrizi performanţi de porumb furajer, soiuri valoroase de lucernă şi inoculanţi pentru siloz.

www.agrimedia.ro

Î Îmbunătăţirea digerabilităţii şi a consistenţei furajelor contribuie la rentabilizarea furajului şi, implicit, la economisirea procentului de boabe şi la suplimentarea de proteine.

Digestibilitatea fibrelor şi a amidonului din furaje

Furajele tratate cu aditivii furajeri Pioneer trebuie să fie lăsate să fermenteze cel puţin 60 de zile înainte de deschiderea silozului, pentru a i se permite tulpinii Lactobacillus buchneri o perioadă adecvată pentru producerea de enzime şi alţi produşi finali ai fermentării, care duc la o digerabilitate îmbunătăţită a fibrei şi o stabilitate aerobă.

Cu ocazia lansării conceptului Pioneer A Animal Nutrition, invitat special al evenimentului a fost dl Bill Mahanna, director ştiinţific în nutriţia animală la nivel mondial al companiei. Acesta a vorbit despre importanţa digestibilităţii fibrelor şi a amidonului din raţiile de furaje. Potrivit lui Mahanna, analizele din domeniul furajării care existau în anii '60 nu erau suficient de concludente, fapt pentru care acest sistem a fost înlocuit cu sistemul pe bază de detergenţi. În acest fel, s-au putut explica reacţiile nutritive din punct de vedere al digestibilităţii şi a ingestiei furajelor. A Analiza NDF (fibră detergent neutră) arată cantitatea de fibre din raţia de furaje. „„Dacă avem prea multă fibră, se reduc digestibilitatea şi conţinutul energetic din furaj, precum şi ingestia, iar animalul va mânca mai puţin într-o zi. În cazul în care avem prea puţină ffibră, acel platou ruminal nu se mai dezvoltă eficient şi nici mistuirea nu mai este suficientă. Se poate ajunge la acidoză şi vaca începe să se alimenteze mai puţin”, a afirmat dl Mahanna. Pentru a avea un conţinut optim de fibre în siloz, NDF trebuie să fie între 21 şi 25%. Digestibilitatea fibrelor depinde în mare măsură şi de modul în care se toacă silozul. În nordul Americii, silozul de porumb se toacă la o dimensiune de 19 mm, iar cel de fân la circa 13 cm. În cazul în care furajul este tocat prea mărunt, specialistul în nutriţie animală recomandă adăugarea unei cantităţi de 0,5 kg până la 1 kg de paie sau fân, pentru a stimula rumegatul. O altă analiză recomandată de dl Bill Mahanna a fost testarea conţinutului de amidon din bălegar. „Acest conţinut nu trebuie să depăşească 6%”, a precizat dl Mahanna. Alte amănunte legate de prezentarea dlui Bill Mahanna, director ştiinţific în nutriţia animală al Pioneer, vor fi publicate în numărul următor al revistei „Agrimedia”.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012 35

Ana MUSTĂŢEA

La cultura de lucernă, misiunea programului de cercetare al companiei este aceea de a creşte eficienţa şi profitul. Dezvoltarea soiurilor superioare de lucernă patentate reprezintă o metodă de a obţine rezultate în producţia agricolă şi conferă valoare industriei alimentare. Ţintele echipei de cercetare Pioneer pentru lucernă sunt creşterea randamentului producţiei, îmbunătăţirea durabilităţii, prin selectarea unor caractere de rezistenţă atât de iernare, cât şi împotriva bolilor şi dăunătorilor, precum şi ridicarea valorii, printr-o calitate înaltă a furajului. În catalogul soiurilor de lucernă din acest an, Pioneer prezintă trei varietăţi, respectiv PR54V56, PR 55V48 şi PR56S82. Cu privire la inoculanţii Pioneer pentru siloz, dl Bill Mahanna, director ştiinţific în nutriţia animală din cadrul companiei, susţine că aceştia îmbunătăţesc calitatea silozului. Pe larg, avantajele obţinute în urma folosirii acestor inoculanţi sunt: prevenirea degradării cauzate de expunerea aerobă, îmbunătăţirea digestibilităţii fibrei prin degradarea ligninei, scăderea pH-ului, scăderea pierderilor, optimizarea cantităţii şi a raportului de acid organic, scăderea fermentaţiei secundare, creşterea aportului de materie uscată, creşterea palatabilităţii şi sporirea performanţelor animale. În compoziţia inoculanţilor se găseşte tulpina Lactobacillus buchneri, care a fost descoperită de către microbiologii companiei Pioneer şi perfecţionată pentru a produce enzime specifice în timpul procesului de fermentare a furajelor. Aceste enzime modifică complexul de lignină din pereţii celulelor, permiţând digerarea mai rapidă a fibrei de către bacteriile din rumen.

Seminţele destinate însămânţărilor nu trebuie să conţină acarieni sau insecte (larve, adulţi) care atacă sămânţa. În acest scop, trebuie luate din timp măsuri corespunzătoare de distrugere a tuturor formelor de infestare vizibilă sau ascunsă.

Tratarea seminţelor pentru combaterea dăunătorilor Pentru combaterea dăunătorilor, N. Bucurescu şi colaboratorii consideră că pot fi folosite mijloace mecanice, fizice sau chimice. Combaterea pe cale mecanică, respectiv trecerea seminţelor prin instalaţiile de curăţire şi sortare (site şi vânt), elimină numai o parte din dăunătorii adulţi, însă nu are nici un efect asupra infestării ascunse; în plus, poate contribui la împrăştierea dăunătorilor în spaţiile din jur, dacă nu există posibilităţi de captare a eliminărilor de la vânt şi site. Din aceste motive, ea nu se foloseşte pentru dezinsecţia seminţelor. Dintre mijloacele fizice, expunerea la anumite temperaturi scăzute sau ridicate poate provoca moartea tuturor stadiilor de dezvoltare a dăunătorilor. Gradul de rezistenţă, respectiv durata de supravieţuire a unor dăunători sunt diferite în funcţie de specie şi grad de dezvoltare (adult sau larvă). Expunerea seminţelor la peste 55 de grade Celsius, timp de o oră, distruge toate stadiile de dezvoltare a dăunătorilor. În sistemul de gospodărire a seminţelor, mijlocul cel mai răspândit de combatere este gazarea cu substanţe chimice. Dintre cele mai des folosite, menţionăm fosfura de aluminiu şi amestecul de sulfură de carbon cu tetraclorură de carbon. 36 Aprilie 2012

Fosfura de aluminiu este condiţionată sub formă de pulbere (Delicia, Pulvis), pastile sau tablete (Delicia, Phostoxin ş.a.). În contact cu umiditatea din atmosferă sau din masa de seminţe, acestea degajă hidrogen fosforat. Din grupa acestor fosfuri, cel mai cunoscut la noi este Phostoxinul, care reprezintă un amestec de fosfură de aluminiu şi carbonat de amoniu, de obicei comprimat în pastile de câte 3 grame, care se păstrează în tuburi de aluminiu, închise în cutii metalice. Aceasta degajă hidrogen fosforat, amoniac şi bioxid de carbon. Hidrogenul fosforat este toxic, distrugând toţi dăunătorii de depozit, în orice stadiu de dezvoltare, cu excepţia stadiului de hopopus al acarienilor. Phostoxinul poate fi folosit în tot timpul anului dacă temperatura seminţelor este de minimum 10 grade Celsius, iar umiditatea lor este de minimum 16%. În cazul gazării seminţelor de cereale sau leguminoase, în vrac, contra gărgăriţelor (inclusiv Bruchide) sau a altor dăunători, se folosesc 20 de pastile la tonă, care, cu ajutorul sondelor, se repartizează uniform în masa de seminţe întinsă uniform, în strat de 40-50 cm, acoperită apoi cu prelate. Distanţa între două pastile în plan

vertical sau orizontal trebuie să fie de maximum 50 cm. Pastilele se pot introduce şi în fluxul de seminţe la încărcarea celulelor de siloz. Pentru o tonă de seminţe, în celule cu etanşarea bună se folosesc 6-7 tablete. În cazul gazării seminţelor în saci, se foloseşte câte o pastilă pentru fiecare sac, care se introduce în mijlocul seminţelor. Stivele de saci se acoperă cu prelate. Eliberarea hidrogenului fosforat din pastile începe la 90-120 de minute de la depunerea acestora şi decurge lent. Aceasta lasă operatorilor timp suficient pentru efectuarea lucrărilor şi, în plus, concentraţia, continându-se în mod treptat, nu atinge limite care să creeze pericol de explozie. Durata gazării este de 3 zile, la temperaturi mai mari de 20 de grade şi creşte progresiv, ajungând la 8-10 zile, la temperaturi de 10-12 grade Celsius. Degazarea se face prin aerarea puternică a magaziilor şi durează 2-4 zile, până la dispariţia totală a mirosului specific de carbid. Pentru gazarea cu sulfură de carbon (lichid explozibil şi inflamant), în amestec cu 60:40 cu tetraclorură de carbon (care diminuează riscurile sulfurii), trebuie luate măsuri speciale: se întrerupe curentul electric, se îndepărtează orice sursă de foc la peste 100 de metri, se

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012 37

Victor VĂTĂMANU

nivelează vracul de seminţe la 1,2 m. Tratarea se face când temperatura minimă a seminţelor este de 16 grade Celsius, iar umiditatea lor maximă este de 17%. Lichidul se toarnă din butoi în tăvi cu suprafaţă cât mai mare, care se aşază pe stratul de seminţe. Se foloseşte un kilogram de amestec la tona de seminţe. Acesta poate fi şi dispersat pe suprafaţa vracului cu ajutorul unor stropitori sau introdus direct în vrac, prin ţevi. Expunereaa la gaz este de 24-48 de ore, după care trebuie realizată o aerare pasivă, prin deschiderea uşilor şi a ferestrelor. Până la degazare este interzisă circulaţia pe o distanţă de minimum 50 m în jur. În întreprinderile specializate în contractarea, condiţionarea şi valorificarea seminţelor din România, pentru tratarea curativă contra dăunătorilor se foloseşte numai fosfura de aluminiu. Toate operaţiile de combatere a dăunătorilor prin gazare se fac numai de către personal instruit şi autorizat special în acest scop, sub supravegherea şefului unităţii. La păstrarea insecticidelor, livrarea şi manipularea acestora trebuie respectate cu stricţete reglementările legale în vigoare, care urmăresc prevenirea incendiilor şi protecţia muncii. În lupta contra dăunătorilor, alături de dezinsecţie trebuie luate măsuri de prevenire a pătrunderii şi răspândirii acestora în incinta unităţilor, a spaţiilor de depozitare, a depozitelor de materiale. În acest scop, este necesar ca la intrarea oricărui lot de seminţe în unitate să se facă o analiză atentă a stării lor sanitare şi când aceasta este necorespunzătoare, lotul trebuie depozitat într-un spaţiu separat, în care să fie supus imediat dezinsecţiei. Concomitent se controlează ambalajele şi vehiculele. Se interzice intrarea în magazii şi staţii a unor persoane străine

38 Aprilie 2012

dotat cu echipamente de protectie, care n-are voie să mănânce, să bea şi să f fumeze în timpul lucrului; seminţele tratate nu se pot folosi în hrana t animalelor şi a oamenilor, cele nefolosite se vor păstra la loc uscat până la campania următoare; se vor respecta cu stricteţe dozele prescrise şi celelalte instrucţiuni de folosire a preparatului, urmărindu-se să se realizeze o repartizare cât mai uniformă a acestuia pe seminţe, la dozarea produsului şi seminţelor î diferite maşini trebuie asigurată o în precizie de plus/minus 1 la sută. sau a unor muncitori it i care vin i dintr-un di t spaţiu din care ar putea aduce dăunători. Pentru prevenirea vătămării seminţelor în sol de către anumiţi dăunători, se foloseşte tratarea seminţelor cu insecticide specifice. Dintre acestea, marea lor majoritate contribuie la menţinerea unei stări curative a seminţei semănate. În concluzie, se pot sublinia următoarele aspecte: a. în condiţiile pieţei libere, pot să apară în comerţ foarte multe substanţe de tratare, sub diferite denumiri comerciale. Este permisă numai folosirea acelor substanţe care sunt avizate de o comisie specială din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Dacă complexurile de seminţe şi unele unităţi de stat sunt ţinute la curent cu posibilităţile substanţelor avizate, prin organele lor ierarhic superioare, celelalte unităţi (ferme, asociaţii etc.) trebuie să recurgă de fiecare dată la serviciile specialiştilor şi ale unităţilor teritoriale cu formaţiuni pentru protecţia plantelor, care pot asigura asistenţa tehnică sau efectuează chiar tratamentele necesare. b. Substanţele chimice destinate tratării seminţelor au o compoziţie destul de complexă, în care, pe lângă substanţa toxică propriu-zisă mai intră, de obicei, un agent vâscos care să mărească aderenţa la sâmânţă, un agent de diluţie care să asigure răspândirea cât mai uniformă a produsului pe sămânţă şi, în fine, un colorant - de obicei roşu - destinat să atragă atenţia asupra toxicităţii produsului. Dată fiind această toxicitate, trebuie respectate anumite reguli de protecţia muncii, principale fiind: tratarea se efectuează afară sau într-un spaţiu bine aerat, de către personal instruit,

c. în anumite legislaţii este prevăzută obligativitatea marcării ambalajelor cu o etichetă care să indice că sămânţa este tratată cu substanţe toxice, numele acesteia şi antidotul în caz de necesitate; în funcţie de grupa de toxicitate a produsului, eticheta trebuie scrisă în următoarele culori: roşie - extrem de toxice; verde - puternic toxice; albastră moderat toxice; neagră - toxicitate neagră. În gospodăriile individuale, tratamentele cu pesticidele din grupele I şi II de toxicitate nu pot fi efectuate decât de către organizaţii specializate, autorizate în acest scop. d. Elsworth şi Harris (1973) rezumă astfel cerinţele faţă de procesul tratării seminţelor: trebuie menţinut un raport corect - în limite apropiate - între cantitatea de sămânţă şi cea de pesticid; substanţele de tratare trebuie răspândite uniform pe seminţe; pesticidul trebuie să adere destul de strâns la sămânţă pentru a se evita pierderea lui în timpul manipulării ulterioare a seminţelor; să nu se creeze situaţii periculoase pentru operatori; să nu polueze mediul înconjurător. În plus, aceiaşi autori sugerează şi unele particularităţi de dorit pentru maşinile care efectuează tratarea şi care se referă la: rapiditatea tratamentului; versalitatea maşinii, respectiv capacitatea acesteia de a trata seminţe de diferite specii, în diferite formule de tratare, cu cât mai puţine modificări; dotarea cu un sistem de alarmă şi întreruperea automată atunci când alimentarea cu pesticid se întrerupe; capacitatea cât mai mare a rezervorului de pesticid.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012 39

Lucrările legumicole ce se desfăşoară pe parcursul lunii aprilie sunt multiple şi se pot distinge prin lucrări specifice culturilor legumicole înfiinţate şi, respectiv, lucrări legumicole în vederea semănatului sau plantatului la speciile legumicole de primăvară.

Calendarul lucrărilor din legumicultură în luna aprilie În primul rând, se va verifica starea de vegetaţie a culturilor înfiinţate în toamnă şi eventual a culturilor înfiinţate în primăvară şi răsărite din punct de vedere tehnologic şi fitosanitar. Având în vedere cantităţile mari de precipitaţii, înregistrate sub formă de zăpadă, care s-au acumulat la sfârşitul iernii, este necesar a se lua măsuri de prevenire a excesului de apă, acolo unde este cazul. Tot în această perioadă se vor verifica solele semănate, pentru a lua măsuri de protejare împotriva distrugerii culturilor de toamnă de către animalele sălbatice sau chiar cele domestice. Pentru a grăbi apariţia şi creşterea speciilor legumicole specifice acestei perioade a anului, este necesar ca toate culturile înfiinţate în toamnă (salată, spanac, ceapă verde ş.a.) să fie protejate cu folie de polietilenă, în funcţie de posibilităţile financiare ale fiecărui producător particular. Una dintre cele mai importante lucrări care se execută în această perioadă este erbicidarea culturilor de cartof timpuriu, operaţiune care se execută la 4-6 zile după plantat, dacă se poate, sau după această perioadă menţionată, dar înainte de apariţia plantelor. 40 Aprilie 2012

În ceea ce priveşte pregătirea terenului în vederea semănatului/plantatului cu răsad, această operaţiune începe prin afânarea solului la adâncimea de 5-8 cm, prin grăpat. Imediat după această operaţiune, se încarcă, se transportă, se administrează şi se încorporează îngrăşămintele chimice necesare pentru culturile ce urmează a fi semănate (morcov, pătrunjel, păstârnac, varză timpurie, conopidă timpurie, gulioare, verdeţuri, bulboase, ridichi, bob etc.). Urmează aplicarea şi încorporarea erbicidelor, operaţiune făcută conform tehnologiei de cultivare specifice fiecărei specii în parte, şi care pot fi: ppi (erbicide care se pot aplica înainte

de executarea operaţiunii de plantat, cu circa 6-8 zile şi cu încorporare imediată în sol) sau pre (erbicide care se pot aplica înainte de plantat cu circa 4-5 zile, fără încorporarea în sol) pentru culturile ce urmează a fi înfiinţate în lunile aprilie sau mai. În paralel, se pot deschide rigole, la adâncimea de 16-18 cm, în vederea modelării solului, iar solul se poate modela în straturi înălţate, pentru înfiinţarea culturilor de tomate, ardei, pătlăgele vinete, dovlecei, castraveţi, pepeni, rădăcinoase, verdeţuri etc., în vederea irigării prin scurgere a apei prin rigole. TTot acum se continuă lucrările în rrăsadniţe, prin aplicarea lucrărilor de îîntreţinere a tuturor răsadurilor, prin ccontrolarea şi dirijarea temperaturii, aaerisirea spaţiului, udare permanentă, ffertilizările specifice fiecărei specii llegumicole (soluţie de îngrăşăminte, cconcentraţia de 0,8-1%) ş.a. SSe vor aplica măsuri pentru călirea rrăsadurilor, începând cu 10-15 zile îînainte de plantare, pentru adaptarea aacestora la condiţiile de câmp, prin: aaerisirea progresivă până la ridicarea ccompletă a ferestrelor, expunere

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012 41

Victor VĂTĂMANU

la lumina directă şi la circulaţia aerului, reducea cantităţii de apă, aplicată conform normei de irigare. În urma executării marii majorităţi a acestor lucrări, se poate trece la înfiinţarea culturilor în câmp. Această lucrare se poate face fie prin semănat direct în câmp, cum este cazul culturilor de: tomate semănate (1-2 kilograme la hectar), castraveţi (6-8 kilograme la hectar), dovlecei (5-6 kilograme la hectar), pepeni (5 kilograme la hectar), ridichi de lună (10-15 kilograme la hectar), sfeclă roşie (12-16 kilograme la hectar), fasole timpurie (80 kilograme la hectar), bame (15-20 de kilograme la hectar), spanac (20-30 de kilograme la hectar) ş.a., fie prin înfiinţarea de culturi legumicole prin răsad, cum ar fi: tomate timpurii (0,250 kilograme la hectar), ardei (0,800 kilograme la hectar), pătlăgele vinete (0,800 kilograme la hectar), gulioare (0,500 kilograme la hectar), ţelină pentru rădăcină (0,200 de kilograme la hectar), varză de vară (0,400 kilograme la hectar) ş.a. Urmează operaţiunea de pregătire a răsadului repicat pentru plantat, operaţiune valabilă pentru următoarele culturi legumicole: tomate timpurii, pătlăgele vinete, ardei etc. După această operaţiune, se execută călirea răsadului înainte de scoaterea din răsadniţe şi tratamentul preventiv contra dăunătorilor şi agenţilor patogeni. Imediat după acest tratament, se va uda răsadul pregătit pentru a fi plantat. Când toate aceste operaţiuni s-au încheiat, urmează scoaterea răsadului din răsadniţă şi transportarea acestuia la locul de plantare. Pentru ca răsadul să poată fi corect plantat, se vor efectua anumite lucrări specifice operaţiunii de plantat, care încep cu marcarea terenului pentru operaţiunea de plantat. După marcare, se sortează

42 Aprilie 2012

manual răsadul repicat. Se deschid rigole sau gropi de plantare la adâncimea de 10-15 cm, după care se distribuie răsadul pe rânduri. După aceste operaţiuni, urmează plantatul propriu-zis şi udarea răsadului, pentru o mai bună siguranţă a prinderii răsadului, cu o normă de udare de 0,5-1 litru de apă/plantă. Pregătirea răsadului nerepicat pentru plantare la speciile legumicole de ardei şi varză de vară se face asemănător metodei prezentate anterior, respectiv prin călirea răsadurilor înainte de scoaterea din răsadniţe, tratat preventiv contra agenţilor patogeni şi dăunătorilor şi udat. Se scoate răsadul din răsadniţă, se transportă la locul de plantare, se fasonează (se face reducerea cu 1/3 a lungimii frunzei), se mocirleşte (cu pastă formată din balegă proaspătă, sol mărunţit şi apă), pentru menţinerea turgescenţei rădăcinilor şi a aderenţei solului la plantare. Se deschid rigolele sau gropile de plantare la adâncimea de 10-15 cm sau se poate folosi unealta-plantator şi se distribuie răsadul pe rânduri. După ce aceste operaţiuni au fost terminate, urmează plantatul propriu-zis şi udarea după plantare, în vederea unei bune prinderi, cu o normă de 0,5-1 litru apă/plantă. În ceea ce priveşte îngrijirea culturilor nou înfiinţate, aceasta începe cu completarea golurilor la culturile înfiinţate prin plantarea răsadurilor. Imediat după completarea golurilor se face irigatul, pentru asigurarea prinderii, cu norme de udare de circa 150 metri cubi la hectar. Apoi urmează operaţiunea de irigat a tururor culturilor înfiinţate, pe brazde sau prin aaspersiune, în funcţie de posibilităţile locale, când este necesar, cu norma de lo udare de 150-250 metri cubi la hectar. u Decadal, de regulă, se poate face D pprăşitul mecanic sau cu tracţiune aanimală, pe intervalul dintre rânduri, la toate culturile înfiinţate. De asemenea, to tot decadal, se poate face şi prăşitul to manual, la toate culturile înfiinţate. m Pentru culturile înfiinţate în luna P martie, se aplică fertilizarea fazială m şi, în paralel cu aceasta, se poate şi face şi aplicarea tratamentelor pentru fa pprotecţia plantelor faţă de agenţii

patogeni şi dăunători, la toate culturile înfiinţate (atât din toamnă, cât şi din primăvară), atunci când este cazul. Lucrările de desfiinţare a unor culturi presupun desfiinţarea culturilor înfiinţate în toamnă (spanac, salată etc.) sau chiar în primăvară (ridichi de lună, ceapă verde etc.), în vederea înfiinţării culturilor următoare (culturi de bază); se lucrează cu discul, pentru tocarea resturilor vegetale şi afânat, în vederea pregătirii terenului pentru cultura următoare. Atunci când nu este posibilă lucrarea cu discul, se afânează terenul prin arătură superficială. În ceea ce priveşte organizarea activităţilor pe parcursul lunii aprilie, Voican V. şi colaboratorii consideră că aceasta cuprinde: actualizarea graficului de activităţi pentru următoarele luni, cu estimarea necesarului de forţă de muncă, mijloace financiare etc.; întocmirea listelor cu materialele necesare în lunile următoare, pentru contractarea procurării lor; încheierea unor contracte de creditare, servicii, aprovizionare cu produse pentru etapele următoare; încheierea contractelor pentru livrarea legumelor. Activitatea de comercializare a produselor legumicole are în vedere următoarele aspecte: recoltarea legumelor verdeţuri (spanac, salată, ceapă verde, usturoi verde) din culturile înfiinţate toamna, cu următoarele operaţiuni: încărcat, transportat şi descărcat recolta; pregătit legumele recoltate pentru valorificare (vânzare) şi transportul la piaţă sau la beneficiar (eventual depozitele moderne de păstrare a produselor legumicole).

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012 43

Povestea unei afaceri de succes

Ana MUSTĂŢEA

După ce a locuit 15 ani în Germania, dl Cornel Stroescu s-a decis să se întoarcă în ţară împreună cu familia pentru a începe o afacere în agricultură. În anul 2008 a reuşit să pună bazele societăţii Hastro Şovarna SRL şi cu un singur tractor, marca John Deere, luat la mâna a doua, a început să lucreze cele 100 de hectare dispersate pe raza judeţului Mehedinţi. În doar câţiva ani, parcul tehnic s-a mărit, iar suprafaţa fermei a ajuns la 1.500 ha. Încă de la început, dl Stroescu a apelat la bănci, convins fiind că nu-şi va putea dezvolta afacerea prin mijloace financiare proprii. „La bănci am fost din primul an. Dacă vroiam ca ferma mea să crească, pe cont propriu era imposibil. Pentru a fi credibil, am lucrat întotdeauna legal şi toată producţia agricolă se regăseşte în acte. Băncile au avut încredere în mine când suprafaţa şi producţiile agricole au crescut, iar bilanţul arăta faptul că am lucrat pe profit”, a afirmat administratorul societăţii. O mare parte din tehnica agricolă pe care a achiziţionat-o este în leasing şi, după cum recunoaşte acesta, tot câştigul l-a investit în ferma agricolă. „Până de curând am stat cu chirie într-un apartament modest. Nu am investit în maşini scumpe sau case mari, în schimb am investit în utilaje. Când am început activitatea, aveam un singur tractor, iar acum administrez 1.500 ha, pe care le lucrez cu 6 tractoare performante. Deţin tractoare din mărcile Fendt, John Deere, JCB şi Deutz. Am două tractoare Fendt, nou achiziţionate, de 360 CP. Am două combine Claas şi Fendt, două semănători noi, Horsch şi Maschio Gaspardo, iar anul viitor vreau să mai cumpăr o semănătoare Horsch pentru culturile prăşitoare”, a declarat dl Stroescu. „Pentru că sunt client vechi şi cu un istoric bun al firmei, la ultima finanţare firma de leasing a renunţat la comisionul de acordare, a cerut un avans de 5%, iar perioada de graţie este de 6 ani”, a afirmat administratorul societăţii. Valoarea utilajelor cumpărate în leasing se ridică la 750 mii de euro, iar la ratele plătite către bancă s-a mai adăugat încă 44 Aprilie 2012

una, deoarece are în plan construcţia de silozuri. „În total, voi plăti rate anuale de circa 200 mii euro. În privinţa silozului, am depus un proiect finanţat din fonduri europene, în valoare de 1,2 milioane de euro, iar capacitatea de stocare va fi de 8.000 de tone. Sunt în discuţii cu cei de la Neuero, care ar putea să-mi acorde finanţare cu o dobândă fixă de 5,5%”, a spus dl Stroescu. A apelat la bănci pentru a-şi dezvolta afacerea, cu toate că în România dobânzile sunt mult mai mari decât cele practicate în alte state membre. „În Germania, dobânda pentru achiziţia de utilaje agricole noi şi second nu depăşeşte 4%”, susţine fermierul. Din fire optimist şi hotărât, dl Stroescu a întreprins şi alte acţiuni care depăşesc perimetrul exploataţiei sale agricole. „Când am venit în ţară şi m-am apucat de agricultură nu am ştiut ce rol important pot avea asociaţiile de agricultori. Iniţial, am vrut să înfiinţez o organizaţie în ideea de a cumpăra împreună cu ceilalţi fermieri inputurile necesare, de a vinde producţiile agricole şi, nu în ultimul rând, de a ne informa şi de a ne împărtăşi experienţele din activitatea agricolă. Pe parcurs am văzut că aceste asociaţii sunt necesare, în special pentru cei care doresc să implementeze proiecte pentru accesarea banilor europeni. La depunerea unui proiect este nevoie să prezinţi şi o adeverinţă care dovedeşte că faci parte dintr-o formă asociativă. Asociaţia Producătorilor Agricoli am înfiinţat-o în anul 2010 şi, sub aspectul suprafeţei, numără circa 45 de mii de hectare, pentru că s-au înscris agricultori şi din judeţele învecinate. Sunt de părere că interesul agricultorilor este comun

şi numai uniţi putem face ceva.” O altă iniţiativă a administratorului societăţii Hastro Şovarna SRL este aceea de a pune bazele unei organizaţii a utilizatorilor de apă: „Am depus actele necesare, iar acum aştept hotărârea. Vrem să preluăm staţiile de pompare şi canalele pentru a le reabilita. Intenţionez să depun un proiect pe Măsura 125, pentru a moderniza aceste sisteme de irigaţii, pentru că altfel efortul financiar ar fi mult prea mare şi ne-ar depăşi. Avem pe canal o staţie de pompare care ne-ar putea oferi posibilitatea să irigăm circa 15 mii de hectare, iar costurile cu irigarea culturilor nu ar fi foarte mari, deoarece avem Dunărea aproape şi este treapta I de pompare. Ştiu că odată aceste sisteme de irigaţii funcţionau, însă cel mai mult mă lupt cu percepţia care există, în sensul că nu se dă nici o speranţă că sistemele pot fi reabilitate. Aş vrea să demonstrez că se poate, însă important este să se şi vrea acest lucru şi să fim uniţi”. Potrivit dlui Stroescu, la nivelul judeţului Mehedinţi se pot implementa proiecte susţinute din fonduri europene pentru construcţia de abatoare, de fabrici de procesare a laptelui sau depozite pentru legumicultori. „Sunt optimist şi realist că se pot face multe lucruri, aşa cum cred că acele sisteme de irigaţii pot fi reabilitate”, a mai afirmat administratorul exploataţiei agricole. Planurile sale de viitor nu se opresc aici, fiind în discuţii pentru preluarea unei crescătorii de găini ouătoare, care are o capacitate de 10 mii de capete. Cele 1.500 ha din cadrul fermei sunt cultivate cu grâu, rapiţă, floarea-soarelui şi porumb. În privinţa anului agricol care a început, ad administratorul societăţii este de părere că va fi unul dificil: „2011 a fost un an agricol bu însă acesta a început cu pierderi. bun, Cu Cultura de rapiţă înfiinţată în toamnă pe o suprafaţă de 200 ha este calamitată 10 100% şi trebuie întoarsă. Grâul cultivat pe 510 ha are nevoie de precipitaţii pe pentru că altfel va fi afectat, nu a mai înf înfrăţit şi cred că în acest an producţiile vo fi la jumătate faţă de cele obţinute vor an trecut”, a spus dl Cornel Stroescu. anul

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012 45

Väderstad - 50 de ani de tradiţie şi inovaţie La data de 29 martie, reprezentanţii companiei Väderstad au organizat pe terenul societăţii Ciril Com SRL din oraşul Ion Roată, judeţul Ialomiţa, o demonstraţie cu două dintre utilajele de top: semănătoarea de porumb Tempo şi cultivatorul NZ Aggressive. La eveniment au participat peste 40 de fermieri.

Simona MUNTEANU

Acest eveniment este primul dintr dintr-un un larg şir de 8-10 demonstraţii pe care reprezentanţii Väderstad doreşte să le organizeze, în funcţie de condiţiile meteorologice din perioada următoare. I-au urmat cele de la data de 5 aprilie, în zona Ialomiţa-Călăraşi, şi de la 11 aprilie, în zona Constanţa-Tulcea, împreună cu grupul de firme TCE 3 Brazi Neamţ. „Astăzi, practic am lansat semănătoarea de porumb Väderstad Tempo în România. Este prima demonstraţie din România cu această semănătoare, lansată oficial anul trecut la târgul de la Hanovra”, a precizat domnul Cornel Chiuaru, manager zonă Väderstad. Noua semănătoare de precizie la viteze mari Väderstad Tempo, un produs de top, rapid şi eficient, este rezultatul a 5 ani de cercetări şi dezvoltare, probe în câmp şi teste în întreaga Europă. Aceasta aduce un concept nou în tehnica de înfiinţare a culturilor de plante tehnice. Anul 2012 reprezintă pentru compania suedeză un moment cu totul special, având în vedere că se împlinesc 50 de ani 46 Aprilie 2012

de la înfiinţare. Momentul va fi celebrat cu câteva maşini de excepţie, aşa cum este şi semănătoarea Väderstad Tempo. Noua semănătoare se adresează cu precădere culturii de porumb, dar şi celei de floarea-soarelui. Semănătoarea Tempo este concepută pentru o fermă de peste 700 ha. Primele modele lansate sunt pe 6 şi 8 rânduri şi sunt tractate. S Semănătoarea este configurată cu sistem d fertilizare şi plasarea insecticidului şi de a un sistem de monitorizare a fluxului are d sămânţă individual pe fiecare secţie. de Precizia de semănat la viteze mari, de P 15-18 km/oră, fără a avea dubluri sau 1 lipsuri, a fost cuvântul de ordine al zilei. l Operatorul are în permanenţă sub control O absolut tot ce se întâmplă în spatele a tractorului, prin sistemul computerizat t disponibil pe acest tip de semănătoare. d Raportul calitate-preţ este foarte bun, R spre deosebire de 90% din semănătorile s de d porumb existente, ce nu pot semăna cu c o viteză mai mare de 8-10 km. Väderstad a demonstrat că Tempo poate semăna cu 14-18 km/h în teren prelucrat şi cu 10-12 km/h în teren neprelucrat. Cultivatorul NZ Aggressive prezentat la eveniment are 6 metri, este un utilaj care se pretează la lucru direct în arătura făcută din toamnă, lucrează la adâncimi cuprinse între 5 şi 15 cm, dispune de un grad mare de acoperire pe unitatea de suprafaţă a organelor active, nivelează baza şi finisează suprafaţa. Este extrem de util, pentru că

nu scoate apa din sol, un aspect foarte important în condiţiile unui an secetos ca acesta. Se pretează excelent în lucru cu semănătoarea Tempo pe 6 rânduri. NZA, lansat acum 50 de ani, este unul dintre cele mai vândute utilaje Väderstad, fiind totodată şi primul produs marca Väderstad care a fost exportat. „Anul 2012 nu a început în forţă, din motivul bine ştiut de toată lumea – iarna, care ne-a pus probleme încă de la începutul lui. Mai exact, au scăzut vânzările estimate de noi anul trecut, motiv pentru care şi clienţii noştri sunt destul de rezervaţi în a solicita utilaje şi, implicit, finanţări. Am convingerea că vom recâştiga ceea ce am pierdut în primele luni ale anului prin ofertele pe care le facem. În prima ofertă, cea cu 0% dobândă la achiziţionare, au fost cuprinse toate utilajele, următoarea se va axa strict pe semănători, astfel încât clienţii pot aprecia calităţile pe care le arătăm în continuare. Creştem încetul cu încetul. Anul acesta estimăm o creştere normală, de 15-20% la vânzarea de utilaje”, a precizat domnul Mihai Rausser, directorul general Väderstad România.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

VADERSTAD

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012 47

Semănătoarea de păioase Horsch Pronto - la fel ca în prima zi... Florin VĂLUŞESCU, manager regional MEWI Semănătoarea Pronto de la Horsch este acel tip de utilaj aproape perfect, care, imediat după ce a fost scos pe piaţă, a fost copiat de multe firme concurente. Aşa se face că, în prezent, există mai multe replici ale lui Pronto, însă acesta continuă să rămână unic datorită sistemului său originar (şi original, totodată) de prelucrare şi însămânţare a solului.

Promovat în 2012 la nivel internaţional de firma Horsch, sub sloganul „Gata cu compromisurile. Alegeţi originalul!”, Pronto este, probabil, unul dintre puţinele utilaje despre care toată lumea ştie că la achiziţionarea sa nu există nici un fel de compromis. Doru Marincuş, din Lovrin, judeţul Timiş, a cumpărat un Pronto 4 DC în 2009, pentru a însămânţa peste 500 de hectare anual, din totalul de 1.500 pe care lee lucrează. „Pronto este un n utilaj performant, cu viteză eză mare de lucru şi cu o productivitate ridicată. Plantele răsar uniform, iar rezultatele la recoltat le-aş numi maxime!”, afirmă dl D. Marincuş. 48 4 8 A Aprilie ili 201 2012 2

Tot în 2009 a achiziţionat un Pronto 6 DC şi Spiridon Cioară, fermier din Lenauheim, judeţul Timiş, care lucrează 200 ha pe an (păioase) din 950 ha. Şi el este mai mult decât mulţumit de semănătoarea sa, deoarece acesta este al patrulea an consecutiv în care o foloseşte, iar utilajul nu s-a defectat niciodată. Două noi modele Pronto - NT şi SW Pentru Pronto există mai multe modele constructive, de la binecunoscutele DC şi AS, până la mai noile modele NT şi SW (puteţi consulta lista completă pe www.mewi.ro). Însă toate au eficienţa dovedită a sistemului Pronto, asigură mărunţirea, nivelarea, semănarea şi compactarea într-o singură trecere, pot fi utilizate după plug, în teren mulcit sau direct, iar manevrarea lor este simplă şi aproape fără timpi de întreţinere. Necesită puteri reduse pe metrul de lăţime de lucru, începând cu 30 CP, şi seamănă precis la viteze ridicate de lucru. Pronto NT este o semănătoare universală, care include sistemul Pronto (cultivare, semănare şi compactare) în condiţii de prelucrare minimă sau fără prelucrare. În mod special, în condiţii no-till, combinaţia dintre discurile crenelate şi eficientul sistem de brăzdare TurboDisc prezintă avantaje importante, deoarece va fi prelucrată doar fâşia fâşşia de sol unde vor fi plasate seminţele. Brăzdarele TurboDisc copiază denivelările denivelările solului, garantează o forţă de apăsaree ridicată pe discuri şi plasarea exactă al seminţelor. Există două sisteme de administrare adminiistrare a îngrăşămintelor, fie direct cu sămânţa, sămân nţa, prin intermediul brăzdarelor TurboDisc, TurboD Disc, fie între două rânduri, prin intermediul interm mediul discurilor de fertilizare, la o adâncime adââncime reglată separat (dotare opţională). Conectarea directă a buncărului pentru seminţe cu restul ansamblului ansamblu ului

semănătorii produce o forţă de apăsare ridicată asupra discurilor de tăiere şi a celor de fertilizare, fără a mai fi nevoie de utilizarea unor greutăţi suplimentare. Pronto SW, combinaţia dintre sistemul de semănat Pronto şi un buncăr pentru seminţe, este soluţia Horsch pentru o mai mare eficienţă şi reducere a costurilor la fermele mari. Buncărul separat are o capacitate totală de 12.000 de litri (50:50 pentru seminţe şi îngrăşământ). Sistemul de discuri pentru prelucrare este urmat de sistemul de discuri de fertilizare PPF, care plasează întotdeauna îngrăşământ între două rânduri de cereale. După acesta urmează un tăvălug cu diametrul de 78 cm şi brăzdarele TurboDisc, ce copiază denivelările solului şi pot crea o forţă de apăsare asupra discurilor de până la 120 kg. Semănătorile Pronto 8 şi 9 SW dispun de un buncăr cu o capacitate de 12.000 de litri, pe când Pronto 12 SW a fost fabricată special pentru fermele din sud-estul Europei şi are o lăţime de lucru de 12 metri şi un buncăr pentru seminţe şi îngrăşăminte cu o capacitate de 17.000 de litri. Greutatea buncărului nu influenţează adâncimea de semănat, presiunea pe brăzdare sau pe rolele de tasare. Aceste caracteristici sunt întotdeauna optime, indiferent de gradul de umplere a buncărului.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro w ww.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012 49

Noua generaţie de combine New Holland CR Dr. ing. Florin Neacşu, dir. gen. adj. NHR Agropartners SRL, unicul importator autorizat New Holland în România Combinele cu două rotoare axiale CR de la New Holland sunt deja cunoscute multora dintre dumneavoastră. De aceea, voi vorbi în cele ce urmează numai despre ceea ce este nou pentru 2012. New Holland a introdus o nouă generaţie de combine de top cu rotoare axiale gemene, combine cu cea mai bună calitate a boabelor obţinută vreodată şi cu motoare Tier 4A, care folosesc tehnologia SCR ECOBlue, cea mai prietenoasă cu mediul şi care aduce economii. New Holland este lider în energia curată.

Gama CR de combine New Holland, care a primit recent titlul de „combina anului 2012” la Târgul Agritechnica de la Hanovra, a stabilit un nou reper în ceea ce priveşte productivitatea, calitatea boabelor şi a paielor şi este capabilă să îmbunătăţească semnificativ eficienţa recoltării. Gama CR garantează calitatea de excepţie a boabelor şi a paielor cu doar 0,1% boabe sparte. Ea a fost proiectată pentru a oferi flexibilitate în orice cultură, de la cereale păioase la porumb şi culturi speciale, inclusiv orez. CR este încununarea a peste un secol de istorie în maşini de recoltat a New

Holland şi îşi trage seva din experienţa de peste 60 de ani în combine autopropulsate pentru cereale. Noua gamă CR continuă tradiţia New Holland de peste 3 decenii în tehnologia „Twin RotorTM” (cu rotoare axiale gemene), care a revoluţionat ideea recoltării pe scară largă în întreaga lume. Au fost produse deja până acum peste 40.000 de combine cu două rotoare axiale, atestând continuul apetit global pentru acestea. Noua generaţie de combine CR reprezintă ultima tehnologie de recoltare. Ea continuă să ofere inovaţii care îmbunătăţesc productivitatea la recoltare şi uşurează munca operatorului. r

S Soluţii flexibile de r rotoare pentru eficienţa g garantată a recoltării S Sistemul Twin RotorTM (cu două rotoare aaxiale) asigură o calitate a boabelor ffără egal, cu doar 0,1% boabe sparte, ccea mai mică valoare din întreaga iindustrie. În plus, construcţia unică a rrotoarelor asigură o calitate excelentă a paielor pentru balotare, în cazul în ccare se doreşte recuperarea paielor. 50 Aprilie 2012

www.agrimedia.ro

Spirala rotoarelor antrenează cultura uşor spre spate, pentru a contribui la treierul efectiv şi la separare. Aceste rotoare asigură productivitate maximă şi sunt eficiente în orice condiţii. Combinele CR sunt disponibile cu două tipuri de rotoare: de 17” (432 mm) la combinele CR 8070 şi CR 8080 şi de 22” (559 mm) la modelele CR 9070, 9080 şi 9090. Ambele familii asigură o suprafaţă de treier şi de separare care garantează treier şi separare complete. Pentru orez există un kit special care favorizează treierul şi separarea în condiţii dificile, mărind capacitatea de lucru cu până la 10%. Rotoarele combinelor CR pot fi astfel reglate încât să facă faţă condiţiilor diferite şi variabile de lucru. Nişte deflectoare opţionale se pot regla pentru a accelera sau încetini fluxul de material şi a asigura timpul optim necesar pentru treier şi separare. Pot fi montate suplimentar bare profilate sau cuie de agitare, pentru a asigura o treierare şi o separare perfecte în orice fel de condiţii.

Sistemul OPTI-FANTM Se păstrează şi se extinde la toate modelele sistemul OPTI-FANTM, care corectează fluctuaţiile fluxului de boabe pe planul oscilant datorate înclinării combinei. Când combina merge pe suprafaţa plană, la deal sau la vale, turaţia ventilatorului („de vânt”) se adaptează automat în funcţie de direcţia şi unghiul pantei, astfel încât curăţarea să fie optimă şi pierderile cât mai reduse.

Noul monitor IntelliviewTM IV

În rampă

Noul monitor montat pe CR este o evoluţie a actualului monitor cu ecran tactil (touchscreen). IntelliviewTM IV are ecran cu dimensiuni mai mari, menţinând simplitatea şi intuitivitatea actualului ecran tactil. Mai mult, este compatibil cu întreaga gamă New Holland de produse pentru ghidarea automată: IntellisteerTM , autoghidarea complet integrată şi sistemul Smart SteerTM (cu laser) ,precum şi ghidarea după rânduri (la plante prăşitoare) pot fi programate şi urmărite pe acest ecran. Operatorul poate regla poziţia monitorului după preferinţe.

Pe teren plan

Turaţie redusă a ventilatorului

www.agrimedia.ro

Sistemul de alimentare a combinelor CR a fost reproiectat, pentru creşterea capacităţii de transport a materialului de treierat şi pentru a permite montarea unor hedere mai mari. La combinele din seria 9000, elevatorul are acum 4 rânduri de lanţuri cu raclete zimţate, pentru a îmbunătăţi fluxul de material când se lucrează în condiţii grele şi în culturi dense. Carcasa elevatorului a fost şi ea întărită şi beneficiază de o capacitate de ridicare mai mare cu 25%, oferind compatibilitate pentru o gamă mai largă de hedere.

Manipulare îmbunătăţită a boabelor

Sistemul Opti-CleanTM măreşte eficienţa curăţării Sistemul Opti-CleanTM a fost extins la întreaga gamă CR. El optimizează cursa şi unghiul de aruncare în sistemul de curăţare pentru creşterea eficienţei curăţării. Planul oscilant, presita şi sita superioară lucrează independent pentru a optimiza cascada, pentru mărirea capacităţii. Cursa mărită a sitelor şi unghiul mai abrupt de aruncare a materialului ţin mai mult materialul în aer. Mişcarea în sens opus a planului oscilant şi a sitei inferioare, pe de o parte, şi a presitei şi sitei superioare, pe de altă parte, reduce vibraţiile şi îmbunătăţeşte confortul operatorului.

Performanţe îmbunătăţite ale alimentării cu elevatorul central ranforsat

Turaţie medie

În panta

Turaţie ridicată

Sistemul de manipulare a boabelor a fost îmbunătăţit pentru a face faţă capacităţii mărite a combinelor CR. Buncărul de boabe a fost mărit la 11.500 litri, iar la 9090 la 12.500 litri, pentru a mări intervalul între descărcări şi productivitatea în câmp a combinei. Tubul de descărcare a fost complet reproiectat, permiţând folosirea unor remorci mai înalte şi cu capacitate mai mare. În scopul corelării cu productivitatea mărită, combinele CR 9070, 9080 şi 9090 pot fi dotate opţional cu o extensie de 1,3 m a tubului de descărcare, pentru a creşte flexibilitatea descărcării. Viteza de descărcare a fost şi ea mărită cu 15%, ajungând la 126 litri/minut, ceea ce înseamnă că buncărul de boabe de 12.500 de litri poate fi golit în 100 de secunde. Pentru creşterea durabilităţii, în cazul culturilor abrazive cum ar fi orezul, combinele pot fi prevăzute opţional la rotoare, elevatorul de boabe, melcul de uniformizare din buncăr şi melcul de descărcare cu protecţii sau cu componente realizate din materiale speciale, mai rezistente la uzură în astfel de culturi. Pentru a monitoriza permanent calitatea boabelor, a fost prevazută o fereastră de vizitare în cabină, chiar în spatele operatorului. Prin urmare, operatorul poate regla imediat parametrii maşinii dacă este necesar. Pentru mostre fizice există o uşiţă accesibilă de pe platforma cabinei. Aprilie 2012 51

Motoare puternice Tier 4A pentru economie, productivitate mare şi respect faţă de mediul înconjurător Sistemul ECOBlue SCR (reducere catalitică selectivă) folosit pentru a face faţă cerinţelor standardelor de emisii Tier 4A a fost dezvoltat în parteneriat cu Fiat Power Train (FPT) Industrial. Un element fundamental al tehnologiei ECOBlue SCR este AdBlue, care este injectat în sistemul de evacuare pentru a neutraliza emisiile periculoase din gazele de eşapament produse în timpul combustiei. El le transformă în apă şi azot, ambele prezente în mod natural în mediul înconjurător. Sistemul AdBlue a fost astfel realizat pentru intervenţii minime ale operatorului, iar rezervorul de 120 de litri trebuie umplut doar la fiecare a treia umplere a rezervorului de motorină. Operatorii sunt informaţi continuu despre nivelul de AdBlue prin intermediul monitorului Intelliview IV.

Sistemul SCR oferă avantaje semnificative în ceea ce priveşte performanţele. Motoarele noii game CR Cursor de la 9 la 13 litri dezvoltă puteri maxime între 449 şi 571 CP, ceea ce înseamnă că operatorii vor avea la îndemână puterea necesară pentru a face faţă celor mai dificile condiţii şi culturi. Consumul de combustibil a fost redus semnificativ cu până la 10% datorită tehnologiei ECOBlue SCR, cu un consum de AdBlue de sub 5% din consumul de combustibil (umplerea rezervorului de AdBlue se face o dată la trei rezervoare de motorină) şi cu turaţii ale motorului de 1.600 rpm în transport, la viteze de 30 km/h. Mai mult, întreaga gamă CR este compatibilă cu B20 (20% Biodiesel), care corespunde standardului EN 14214/2009. Mărirea intervalului de schimb de 52 Aprilie 2012

automat viteza de lucru cu încărcarea hederului şi a maşinii în general, garantând că maşina lucrează în permanenţă la capacitate maximă. Această funcţie, în corelare cu hederele de mare capacitate de până la 12 m, obişnuite sau Varifeed (cu extensia mesei de tăiere şi cu despicătoare de lan cu cuţite verticale) asigură o productivitate excelentă.

ulei la 600 de ore completează pachetul de economii obţinute din reducerea costurilor de operare. Dacă adăugăm şi creşterea productivităţii maşinii şi a calităţii boabelor, putem aprecia avantajele de necontestat ale noilor combine CR.

Compactare mai redusă şi tracţiune îmbunătăţită Pe lângă sistemul clasic pe roţi utilizat în mod obişnuit, pentru terenuri umede sau pentru orezării, New Holland a conceput şi realizat integral sistemul SmartTraxTM, cu şenile cu structură triunghiulară pe puntea din faţă, concepute pentru a reduce presiunea pe sol cu până la 57% faţă de maşinile pe roţi şi să îmbunătăţească stabilitatea, păstrând manevrabilitatea combinelor pe roţi. Sistemul este prevăzut cu suspensie pe blocuri de cauciuc cu 3 role independente, care îmbunătăţeşte stabilitatea în lucru şi în transport la viteze de până la 30 km/h. Sunt disponibile două lăţimi ale şenilelor: 610 şi 760 mm. Mecanismul unic de pivotare permite trecerea peste şanţuri şi denivelări pe terenuri mlăştinoase.

Sistemul INTELLICRUISETM

Controlul umidităţii şi al cantităţii de boabe recoltate în timp real Sunt două caracteristici care se păstrează la noua generaţie: senzorul de umiditate, care prelevează mostre de boabe la interval de 100 de secunde şi le măsoară umiditatea, transmiţând informaţia la monitorul Intelliview, şi senzorul de masă, care măsoară în permanenţă cantitatea de boabe recoltată în fiecare punct al parcelei şi care, cu un software special, poate face harta recoltei, informaţie care se poate folosi la lucrările ulterioare (ex. fertilizare), corelând cantitatea distribuită în funcţie de aceste informaţii.

Noua identificare a combinelor CR Identificarea este foarte simplă: seria 8000 înseamnă cu rotoare de 432 mm, iar seria 9000 de 559 mm. Motoarele încep de la puteri de 449 CP la 8070 şi 490 CP la CR8080, ambele cu suprafaţa de curăţare sub curent de aer de 5,4 m2, la 490, 517 şi, respectiv, 571 CP şi cu suprafaţa sub curent de aer de 6,54 m2 la CR9070, 9080 şi 9090.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Se păstrează în continuare sistemul INTELLICRUISE TM , care corelează

SISTEMUL INTELICRUISE

VITE ZA DE LUCRU ÎNC ĂRC ARE A COMBINEI

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012 53

MF 7600, din noua serie de tractoare Massey Ferguson din segmentul superior al clasei medii de putere, de la 185 la 235 CP, are cea mai nouă tehnologie SCR e3.

Noua serie de tractoare MF 7600 Noua serie de tractoare MF 7600 dispune de patru modele, cu motoare cu 6 cilindri, în clasa de putere de peste 170 CP, aceste modele putând fi echipate cu transmisia semi-powershift Dyna-6 sau cu transmisia Dyna-VT fără trepte. O multitudine de caracteristici performante au fost adăugate acestei serii, pentru a garanta efectuarea în mod eficient, confortabil şi economic a lucrărilor şi aplicaţiilor prevăzute. Una dintre caracteristicile semnificative este sistemul de reducere catalitică selectivă (SCR) a noxelor din gazele de eşapament, acum la a doua generaţie, furnizat de către Massey Ferguson, pionierul tehnologiei SCR în domeniul agricol. Utilizarea unui catalizator de reducere a oxizilor de ardere a motorinei garantează respectarea normelor 3b (UE), respectiv Tier 4 interim (US), precum şi, comparativ cu sistemul SCR de primă generaţie, un consum mai redus de combustibil şi AdBlue. Sistemul SCR nu presupune soluţii complexe de recirculare a gazelor de eşapament şi necesită doar o întreţinere minimă. În concluzie, acest sistem îi aduce operatorului economie de bani şi timp, reduce semnificativ gazele nocive şi astfel oferă o „protecţie” maximă pentru mediul înconjurător. Cabina şi interiorul noilor modele din seria MF 7600 au fost complet revizuite, iar acum operatorul beneficiază de mai mult spaţiu, vizibilitate mai bună, precum şi de o multitudine de opţiuni la alegerea sa. Noua serie oferă astfel posibilităţi 54 Aprilie 2012

nebănuite de configurare a utilajului dorit. În ceea ce priveşte confortul, specialiştii MF s-au bazat pe experienţa dobândită cu seriile anterioare MF 6400 şi MF 7400, iar designul a fost adaptat de la premiata serie MF 8600, ce a obţinut şi distincţia „Golden Tractor for Design“. „Massey Ferguson a fost printre primii producători care au construit tractoare uşoare şi agile, dar în acelaşi timp puternice şi fiabile, dotate cu un şasiu robust şi un raport excepţional între puterea furnizată şi greutatea tractorului“, a menţionat Campbell Scott, manager de dezvoltare al mărcii Massey Ferguson şi director de produs. „Raportul putere-greutate excelent, ampatamentul mai mare, caracteristicile moderne, specifice tractoarelor din clasa superioară de putere, precum şi manevrabilitatea şi modul de operare excelente vor fi de mare interes pentru fermierii profesionişti şi prestatorii de servicii, şi nu numai”, a mai adăugat acesta. Noile modele disponibile de la începutul

anului 2012 pe piaţa europeană au fost lansate oficial şi expuse unui public larg la târgul de specialitate „Agritechnica 2011” de la Hanovra.

Caracteristicile principale: • patru noi modele, cu o gamă de puteri nominale între 185 şi 235 CP: MF 7619, MF 7620, MF 7622 şi MF 7624, opţional: dotare cu transmisia Dyna-6, semi-powershift sau cu transmisia Dyna-VT, fără trepte • design nou adaptat de la design-ul premiat al seriei MF 8600 • o nouă caracteristică a motorului, parametri optimi la modelele cu transmisia Dyna-6, mai multă putere, cuplu mai mare • tehnologia avansată e3-SCR, acum de generaţia a doua • dotare suplimentară cu un catalizator de reducere a oxizilor de ardere a motorinei (DOC) • construcţia şi amplasarea eşapamentului revizuite garantează o vizibilitate

www.agrimedia.ro

optimă şi nivel de poluare fonică minim, consum optim de carburanţi şi AdBlue, nu necesită lucrări de întreţinere şi este prietenos cu mediul • capacitate mărită a rezervoarelor de combustibil şi AdBlue, perioade de întrerupere reduse la minimum • cabină revizuită, cu design şi parametri îmbunătăţiţi • un nou parbriz curbat, pentru o vizibilitate şi mai bună • design nou (adaptat de la multipremiata serie MF 8600) • tablou de bord nou, cu afişaj îmbunătăţit, pentru citire optimă • un nou centru de comandă cu funcţiuni diverse şi posibilitatea de a alege între mai multe tipuri de joystick • Control Centre Display CCD (de la seria superioară MF 8600) - o dovadă a evoluţiei Massey Ferguson, mod de operare şi eficienţă maximă • cabină prevăzută cu suspensie nouă, pentru siguranţă maximă şi confort ridicat • acces cabină revizuit • Sistem Quick-Care - acces foarte simplu în vederea efectuării lucrărilor de curăţire a radiatoarelor

www.agrimedia.ro

Modul de funcţionare a sistemului MF e3 - SCR, acum la a doua generaţie După trei ani de la lansarea seriei de tractoare MF 8600, primele utilaje agricole dotate cu motoare cu tehnologie AdBlue, Massey Ferguson prezintă acum generaţia a doua a sistemului de reducere catalitică selectivă a emisiilor nocive din gazele de eşapament. Revizuirea completă a sistemului de injecţie CommonRail, precum şi utilizarea suplimentară a unui catalizator diesel de oxidare duc la o reducere maximă a noxelor din gazele de eşapament. Îmbunătăţirea eficienţei şi a fiabilităţii, concomitent cu reducerea consumului de combustibil, AdBlue şi a emisiilor nocive corespund pe deplin cerinţelor unei agriculturi moderne, atât în prezent, cât şi în viitor. Îmbunătăţirile efectuate în cadrul sistemului de injecţie au fost realizate prin utilizarea unei pompe de presiune înaltă cu dimensiuni mai mari, injectoare optime, filtre suplimentare, precum şi un nou sistem de răcire a motorinei. Noutatea semnificativă şi unică pe piaţă este dotarea suplimentară cu un catalizator de reducere a oxizilor de ardere

a motorinei (DOC). Acesta este plasat în faţa ţevii de eşapament, sub capotă. Emisiile nocive de la motor ajung în catalizator, unde se purifică prin oxidare. Înainte ca emisiile să ajungă în catalizatorul e3 - SCR (ţeava de eşapament), acestea sunt injectate cu AdBlue. Injectarea se face prin senzori, în funcţie de necesitate, doi senzori controlează intrarea şi ieşirea, estimează necesitatea exactă, astfel încât emisiilor să li se administreze cantitatea necesară de AdBlue, în acest fel consumul poate fi optimizat. Într-un final, noxele ajung în catalizatorul e3 - SCR. O nouă soluţie inovatoare a firmei MF: două catalizatoare aşezate unul după altul reprezintă o suprafaţă mai mare de absorbţie, ceea ce duce la mai puţine reziduuri de ardere şi un spaţiu mai mic. MF reuşeşte astfel să respecte noile valori ale normelor severe referitoare la emisiile de gaze nocive şi face posibilă folosirea mai atentă a unor resurse valoroase.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Aprilie 2012 55

Challenger - noi parteneri de distribuţie Pentru consolidarea reţelei de distribuţie, AGCO, producător la nivel mondial şi distribuitor de echipamente agricole, a anunţat la data de 29 martie, la Grubbenvorst (Olanda), numirea a trei noi parteneri de distribuţie pentru brand-ul Challenger în Europa Centrală.

MEWI, în România, Agromex, în Republica Cehă, şi Hriadel, în Slovacia, vor distribui tractoare cu şenile şi echipamente Challenger. „Aceste companii sunt deja într-o colaborare strânsă cu compania-mamă

AGCO, ca distribuitori de brand-uri surori Challenger”, a spus Gary Rollinson, managing director Challenger Europa, Africa şi Orientul Mijlociu. „Agromex, Hriadel şi MEWI sunt distribuitori de echipamente Fendt şi Fella, în timp ce MEWI distribuie şi maşini Valtra. Adăugarea liniei Challenger este o extensie naturală a acestor parteneriate” Challenger oferă o gamă de echipamente de înaltă performanţă, cu caracteristici superioare, pentru sectorul agricol profesional, inclusiv tractoare cu şenile, cu puteri între 280 şi 609 CP, împreună cu pulverizatoare şi distribuitoare. „Pieţele de maşini agricole se dezvoltă rapid în aceste ţări, iar echipamentele de mare capacitate Challenger sunt potrivite, în mod special, pentru multe operaţiuni agricole pe scară largă în această regiune”, adaugă dl Rollinson. Având sediul central la Orţişoara, MEWI este o companie bine cunoscută în

România, cu vânzări de 56 mil. euro în 2011. Are puncte de vânzare în Bucureşti şi Cluj-Napoca, iar în 2012 compania investeşte major în două noi sucursale în oraşele Drajna şi Bolintin, în cele mai importante zone producătoare de cereale din România. Situată în Modeltice, în apropiere de Praga, firma Agromex a fost înfiinţată în anul 1992 şi are 70 angajaţi. În plus, pe lângă sediul central, operează în prezent şi cinci filiale, compania având planuri de extindere în Northern Moravia şi Boemia de Est în următorii doi ani. Hriadel are sediul central în Nitra (vestul Slovaciei) şi operează puncte de vânzare în Zlatna na Ostrove, Trnava, Levice, Sobota Rimavska şi Košice. Înfiinţată în urmă cu aproape 20 de ani, compania a raportat o cifră de afaceri de 17 mil. euro în 2011 şi şi-a dezvoltat o poziţie puternică pe piaţa slovacă de maşini agricole.

Ruris mizează pe creşterea structurii de dealeri cu 50% în 2012 Ruris şi-a stabilit printre obiectivele de dezvoltare pentru anul curent creşterea numărului de dealeri cu 50%, urmând să ajungă la 150 de parteneri. Compania doreşte să dezvolte reţeaua de parteneri în Transilvania şi Moldova. Acesta a fost unul dintre subiectele discutate la sfârşitul lunii martie, în cadrul întâlnirii organizate la Sibiu, unde au participat peste 100 de reprezentanţi şi distribuitori de produse şi echipamente Ruris. Întâlnirea a prilejuit şi decernarea unor premii în semn de apreciere pentru activitatea desfăşurată de parteneri în 2011. Premiul pentru cel mai bun debut a fost adjudecat de Eurotehnica, premiul pentru cele mai mari vânzări la categoria motosape şi motocultoare a fost acordat Eurosport Trading, iar distincţia pentru cele mai mari vânzări la categoria motoutilaje de cosit a mers la compania Tehnodora. Alte 13 firme au fost recunoscute pentru consecvenţă în relaţia cu Ruris. 56 Aprilie 2012

„Reţeaua de parteneri este unul dintre cele mai importante avantaje ale Ruris în procesul de extindere pe plan naţional. Acest lucru este lesne confirmat strategic de creşterea din 2011 şi de obiectivul de anul acesta, acela de a continua să dezvoltăm structura de dealeri. Totodată, aşa cum a obişnuit deja, Ruris este consecventă în inovaţii. Pentru noul sezon am anunţat deja produse cu echipamente inovatoare, care vor contribui la creşterea vânzărilor şi a profitabilităţii partenerilor noştri”, a declarat Cătălin Stroe, director general şi fondatorul Ruris. Ruris a introdus în ofertă 8 noi produse: motosapele Sprint 652L şi Sprint 552H, motocultoarele 552H şi 652H şi motocositorile cu masă ML102, ML904, ML905 şi ML907. Primele două categorii de produse vor beneficia deja de noua cutie de viteze pe verticală, una dintre cele două inovaţii prezentate de Ruris în premieră pe piaţa de profil. Astfel, motosapele şi motocultoarele Ruris vor prezenta un randament sporit, cutia asigurând un plus de 36%, în

condiţiile în care un motor de 5,5 CP va livra aceeaşi putere ca unul de 7,5 CP. În plus, noua transmisie va permite păstrarea consumului, în condiţiile creşterii puterii dezvoltate, reducerea costurilor de exploatare şi creşterea manevrabilităţii, echipamentele putând fi acţionate în ambele sensuri de deplasare în zonele înguste sau dificil de atins. Pe lângă noua cutie de viteze, departamentul de cercetare Ruris a dezvoltat un harnaşament special pentru motocoasele de umăr, acesta deosebindu-se de alte sisteme de prindere convenţionale prin faptul că elementul de sprijin pe picior se poate fixa pe coapsă, crescând astfel timpul de lucru prin eficientizarea efortului. Inovaţiile şi extinderea reţelei de dealeri sunt doar două dintre direcţiile strategice abordate de Ruris pentru anul curent, compania intenţionând în acelaşi timp să demareze exporturile pe piaţa din Bulgaria.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012 57

58 Aprilie 2012

www.agrimedia.ro

Aprilie 2012 59

Măcrişul este o plantă perenă, originară din centrul şi nordul Europei, unde creşte în mod spontan. Este cunoscut în alimentaţia omului de foarte multă vreme, de circa 1.000 de ani. În prezent, are un areal foarte mare de răspândire în zonele de origine.

Tehnologia de cultură a măcrişului Măcrişul se cultivă pentru frunzele sale cărnoase, care au un gust acrişor, fiind folosite primăvara de timpuriu la prepararea diferitelor mâncăruri, datorită gustului plăcut, acrişor, caracteristic, bogăţiei în fier şi în vitamina C. Deşi nu are valoare alimentară prea ridicată (valoare energetică egală cu 18 calorii, frunzele de măcriş sunt apreciate, în primul rând, pentru aceea că pot fi recoltate primăvara devreme, la 10-12 zile după dezgheţ şi pentru că au un conţinut mare în vitamina C. Pentru a diminua din aciditatea frunzelor de măcriş, la pregătirea lor se pot combina cu frunze de salată, lobodă sau ştevie. În România, se cultivă măcriş mai mult în jurul marilor oraşe, şi în special în Transilvania. Fiind o plantă perenă, după răsărire, frunzele peţiolate formează o rozetă bogată, în ansamblu o tufă. Răsărirea are loc la 10-14 zile de la semănat, plantulele au cotiledoanele mult alungite şi îndreptate în sus, colorate în roz.

Frunzele au forme diferite, în funcţie de poziţia lor în ansamblul plantei. Cele din rozetă sunt oval ascuţite şi lungi peţiolate, iar cele de pe tulpina florală sunt oval alungite, ascuţite şi sesile. Tulpina apare, de regulă, în anul doi de cultură, este bine dezvoltată în înălţime, ajungând până la 1-1,2 m. În secţiune transversală este colţuroasă. Inflorescenţa este sub formă de panicul, cu flori dioice, de culoare verzuie sau roşiatică. Înfloreşte în cursul lunii mai. Polenizarea este alogamă, de regulă anemofilă. Fructul, impropriu denumit sămânţă, este o achenă triedrică, lucioasă, colorată în brun deschis. Seminţele sunt mici; într-un gram intră 800-850 de bucăţi, iar greutatea a 1.000 de seminţe este de 0,9-1,2 grame. Facultatea germinativă a seminţelor este de 70-85% şi se păstrează timp de 3-4 ani. România nu are soiuri de măcriş; în străinătate, acestea sunt numeroase.

Rădăcina este pivotantă, cărnoasă, puternic ramificată, pătrunzând în sol până la adâncimea de 50-60 cm.

Cerinţele faţă de factorii de vegetaţie

60 Aprilie 2012

Faţă de căldură, măcrişul este puţin

pretenţios, fiind o plantă de climă temperată. Rezistă, în repaus, la temperaturile scăzute din timpul iernii, iar în vegetaţie poate suporta temperaturi de până la minus 7 grade Celsius şi chiar minus 9 grade Celsius, ceea ce face ca în primăvară să-şi reia devreme vegetaţia. Seminţele, în condiţii de câmp, germinează la 2-3 grade Celsius, temperatura optimă pentru plante fiind în jur de 15 grade Celsius. La temperaturi ridicate, combinate şi cu scăderea umidităţii solului, măcrişul formează numai câteva frunze şi emite de timpuriu tije florale. Faţă de umiditate, măcrişul este o plantă destul de pretenţioasă la regimul de umiditate al solului şi al atmosferei. La o umiditate a solului de 70-75% din capacitatea de câmp a apei şi la o umiditate relativă a aerului în jur de 80-85%, măcrişul vegetează normal, chiar dacă temperatura aerului este mai ridicată, dând producţii mari şi de calitate. Pentru a asigura cerinţele plantei şi a mări fertilitatea solului, fertilizarea culturii de măcriş se face la înfiinţarea culturilor, cu gunoi de grajd, în cantitate de 50-60 de tone la hectar, iar în anii

www.agrimedia.ro

Pe teren modelat, se seamănă în benzi de câte două rânduri, câte două pe fiecare strat, cu distanţa între rânduri de 20 cm, iar între benzi de 40 cm. Norma de sămânţă este de 3-4 kilograme la hectar, iar adâncimea de semănat este de 2-3 cm.

Lucrările de îngrijire ale culturii de măcriş Răritul plantelor: după răsărit, respectiv în primul an de cultură, atunci când plantele au 2-3 frunze normale, la interval de 15-25 cm plantă de plantă pe rând. Prăşitul: se face manual sau mecanic, ori de câte ori este nevoie. În anii următori, cultura se curăţă de resturi vegetale anterioare şi se prăşeşte. Irigarea culturii: în timpul verii, în special în anii secetoşi, se fac 2-3 udări, la intervale de 10-12 zile, cu norme de 300-350 metri cubi de apă la hectar. Irigarea culturii în timpul verii contribuie la scăderea acidităţii frunzelor. Fertilizarea fazială la culturile perene, când plantele şi-au reluat vegetaţia, se face cu azotat de amoniu, 100 de kilograme la hectar, care va fi încorporat în sol printr-o praşilă superficială. Recoltarea se poate face din primul an de

cultură, la circa 2-2,5 luni de la semănat (când se înfiinţează prin semănat). Se repetă de 3-4 ori la intervale de 10-15 zile. Primul recoltat se face atunci când frunzele din rozetă sunt în număr de 3-5, suficient de mari, suculente şi fragede. Se recoltează manual, fie prin ruperea fiecărei frunze, fie prin tăiere, în aşa fel încât să se lase 3-4 frunze în rozetă. Se recoltează atât cât poate fi consumat într-o singură zi, întrucât măcrişul nu rezistă la păstrare în stare proaspătă. Producţia de măcriş este dependentă de vârsta culturii şi de fertilitatea solului. În primul an de cultură, se pot obţine 5-6 tone la hectar, iar în anii următori, producţia ajunge la 12-14 tone la hectar frunze tinere. Dacă se recoltează mai târziu, când frunzele au dimensiuni maxime, specifice soiului, producţia poate să depăşească 20 de tone la hectar, însă are o calitate inferioară. O plantaţie de măcriş poate avea o exploatare economică timp de 4-5 ani, după care se desfiinţează şi se organizează pe o altă parcelă.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Aprilie 2012 61

Victor VĂTĂMANU

următori înfiinţării, în fiecare primăvară, la puţin timp după ce măcrişul îşi reia vegetaţia, se fertilizează cu 150-200 de kilograme la hectar de azotat de amoniu. Măcrisul se cultivă, după cum arată V. Voican şi colaboratorii, prin semănare directă în câmp, mai rar prin despărţire de tufe. Pregătirea terenului pentru semănat include lucrările tipice pentru majoritatea culturilor, cu specificaţia că terenul poate fi sau nu modelat în straturi înălţate. Înfiinţarea culturii pe suprafeţe mari se face numai mecanic. Semănatul se poate face primăvara, vara sau toamna. Primăvara se seamănă cât mai devreme, pentru ca seminţele să poată avea cât mai multă umiditate. Vara, semănatul se face astfel ca până la venirea îngheţului plantele să fie bine dezvoltate, să aibă 2-4 frunze normale, iar toamna semănatul se întârzie în aşa fel ca până la venirea îngheţului seminţele să nu încolţească. Schema de semănat pe teren nemodelat este în rânduri echidistante, la 25 cm, sau în benzi, de 5 rânduri, cu distanţa între rânduri de 25 cm, iar între benzi de 50 cm.

În marea majoritate a localităţilor şi a satelor româneşti se găseşte un fond bogat de plante horticole, între care pomii fructiferi şi viţa-de-vie ocupă o pondere însemnată.

Lucrări de îngrijire în plantaţiile pomicole familiale Câteva particularităţi ale acestor plantaţii trebuiesc subliniate: numărul mare de specii şi soiuri; distanţele de plantare prea mici; condiţiile precare de lumină şi drenaj aerian, ca urmare a prezenţei clădirilor şi gardurilor; culturile intercalate de legume, flori sau alte plante; absenţa sau practicarea necorespunzătoare a acestora şi altele. Din aceste considerente, starea fitosanitară a acestor livezi lasă de dorit, pomii îmbătrânesc prematur, producţia este fluctuantă şi de calitate mediocră. Redresarea situaţiei se realizează diferit, de la un caz la altul, dar câteva reguli generale şi la îndemâna fiecăruia pot ameliora substanţial starea acestor plantaţii: rărirea energică a coroanelor, chiar cu riscul de a scădea producţia în anul curent, scădere compensată prin ameliorarea calităţii; reducerea taliei pomilor în funcţie de specie, soi, portaltoi la 3-4,5 m, retezând ramurile deasupra unor formaţiuni de semischelet sau de rod, cu poziţie orizontală; defrişarea pomilor bătrâni, bolnavi sau din soiuri slab productive, sensibile la boli; înlocuirea acestor pomi, după ce în prealabil schimbăm specia sau dezinfectăm solul (la completarea golurilor caisul, piersicul, cireşul şi mărul nu mai reuşesc să creeze plante după ele însuşi); lucrări de igienă culturală, tratamente fitosanitare, lucrarea şi fertilizarea 62 Aprilie 2012

solului; udarea în verile secetoase. În această perioadă, pe lângă tăieri, trebuie să adunăm fructele mumifiate, cuiburile de dăunători, să tratăm rănile sau scorburile etc. Tratamentele fitosanitarea se fac cu produsele indicate în buletinul fitosanitar emis de către Laboratorul Fitosanitar Judeţean şi în care se indică tipul produsului, doza şi momentul aplicării. Tratamentele se fac în zilele cu temperaturi pozitive şi fără vânt. Înainte de dezmugurit, pentru toate speciile se recomandă un tratament cu zeamă bordeleză, 1-1,5% sau alte substanţe, de tipul produsului Turdacupral (0,5%). În timpul vegetaţiei se fac tratamente cu fungicide şi insecticide în momentul primirii buletinului de avertizare sau la 10-12 zile. Solul se va menţine afânat sau curat de buruieni prin lucrări la adâncimi de 10-15 cm (pentru a nu distruge rădăcinile), ceva mai adânc la cais, piersic şi cireş. Fertilizarea se face cu gunoi de grajd (3-4 kilograme la metrul pătrat) sau cu îngrăşăminte chimice, în doze moderate. La înfiinţarea unei noi plantaţii se va ţine cont de: procurarea de soiuri autorizate (valoroase), altoite pe portaltoi vegetativi sau alţi portaltoi de vigoare mijlocie-mică; se va respecta distanţa de plantare rezonabilă; se va ţine cont de faptul că la umbră nu reuşesc majoritatea

pomilor fructiferi, dar parţial, umbra este tolerată de arbuşti, căpşuni, vişini şi puţine soiuri de măr şi prun; există specii pretenţioase la factorul lumină, cum ar fi: caisul, piersicul, cireşul, părul şi, bineînţeles, nucul; se vor proiecta de la început coroane joase, fusiforme (fus subţire, fus-tufă, Pillar) sau aplatizate (palmetele). Pomii şi viţa-de-vie plantate în jurul casei oferă o ocupaţie placută, îmbunătăţeşte aspectul arhitectural şi oferă produse care vor deveni din ce în ce mai scumpe.

Tăierile de rodire la prun La această specie, tăierile de rodire se fac diferit, în funcţie de tipul ramurilor de rod şi de vârsta pomului. Tăierile la prun sunt complet obligatorii, spre deosebire de ideea, care încă mai persistă,în special în mediul rural, cum că această specie nu are nevoie de astfel de tăieri. În lipsa acestora, coroana se îndeseşte foarte mult, producţia devine alternativă, iar în anii cu producţie mare, ramurile se rup sub greutatea fructelor. La pomii tineri, în primul rând, se stabileşte tipul de coroană pe care o va avea pomul în livadă. Ramurile care apar în coroana acestor pomi se răresc la 10-20 cm, iar cele lungi se înclină sau se scurtează cu 1/4-1/3 din lungimea lor. Ramurile de rod se lasă, în general, intacte. La soiurile aflate în plină capacitate de producţie, tăierile se fac după anumite

www.agrimedia.ro

reguli. La ramurile care rodesc pe ramuri scurte, se normează producţia, prin scurtarea lor pe semischelet la un număr optim de buchete. Ramurile de prelungire a şarpantelor se scurteaza la fel ca la pomii tineri. Majoritatea prunilor rodesc pe ramuri mijlocii şi lungi. În lipsa tăierilor, coroana acestor pomi se îndeseşte foarte mult. Acest fenomen duce la submetrirea ramurilor de rod, iar în final la uscarea lor. La numite soiuri, se fac lucrări asupra ramurilor mijlocii: se răresc la 10-15 cm, iar după 2-4 ani de fructificare se scurtează pentru regenerare cât mai aproape de bază, acolo unde sunt mugurii vegetativi. Ramurile lungi se scurtează cu 1/3-1/4 din lungimea lor. Paralel cu aceste tăieri se fac şi tăieri de reducţie, pentru împrospătarea ramurilor multianuale din coroana pomilor. În acelaşi scop se folosesc lăstarii lacomi, care apar în coroana pomilor. Operaţiunea de reducţie trebuie să fie moderată şi chiar evitată în anii cu rod puţin, deoarece, în aceste situaţii, prunul dezvoltă lăstari lacomi. De asemenea, în această perioadă se fac şi tăieri de întreţinere: se înlătură ramurile rupte, rănite sau bolnave aflate în coroană, cât mai aproape de inelul de creştere. Rănile mari se netezesc

www.agrimedia.ro

cu cosorul şi se tratează cu soluţie de piatră vânătă, concentraţie de 3%, după care se protejează cu ceară de altoi. Toate aceste lucrări se fac în timpul repaosului vegetativ şi în ferestrele iernii, când temperatura nu scade sub minus 5 grade Celsius.

Tăierea dublu sectorială la speciile pomicole sâmburoase În cadrul complexului de lucrări efectuate asupra pomilor fructiferi, în vederea controlului creşterilor şi a grăbirii fructificării, un rol deosebit revine felului în care se execută tăierile de scurtare a viitoarelor ramuri de schelet. Scurtarea anuală a ramurilor la sâmburoase în

primii ani după plantare are un rol deosebit de important pentru formarea principalelor elemente de schelet, şarpante şi subşarpante, bine structurate şi bine garnisite cu ramuri de semischelet şi rod. Scurtarea ramurilor se execută prin tăierea la 2-3 mm deasupra unui mugur vegetativ. În primul an, sunt supuse scurtării ramurile alese pentru viitoarele şarpante şi în anii următori prelungirile şarpantelor care au depăşit 80 cm, îndepărtându-se 1/3 din lungime când se face o scurtare puternică. În mod obişnuit, tăierile anuale la sâmburoase se execută deasupra unui mugure cu poziţie exterioară faţă de axul pomului, numită şi tăiere obişnuită. Ea se face cu scopul ca ramurile de prelungire a axului şarpantei şi a ramificaţiilor secundare de schelet să formeze un unghi cât mai deschis faţă de verticală. Prin această metodă de tăiere, lăstarii crescuţi din mugurii subterminali, situaţi pe partea superioară a braţului înclinat, cresc prea viguroşi, fără să fie influenţaţi de dominaţia apicală a lăstarului terminal. N. Fenesan consideră că aceste creşteri concurente ale lăstarului terminal trebuie eliminate prin suprimare la inel sau în vegetaţie ori în primăvara următoare. Prin scurtarea deasupra unui mugure exterior, circulaţia

Aprilie 2012 63

Victor VĂTĂMANU

sevei este stânjenită pe partea superioară a ramurii, unde dominaţia apicală este întreruptă, aceasta acumulându-se şi stimulând creşterea mugurilor situaţi pe partea superioară. Mugurii de pe partea inferioară a ramurii, fiind slab hrăniţi, de multe ori nu pornesc în creştere, rezultând o zonă predispusă la degarnisire. Studii amanunţite cu privire la scurtări au fost făcute de Bruner (1978), care a scos în evidenţă neajunsurile acestei metode. Prin eliminarea inconvenientelor survenite prin scurtarea obişnuită, el recomandă tăierea deasupra unui mugure cu poziţie interioară, denumită de autor tăierea dublu sectorială. În acest caz, perturbarea circulaţiei sevei se produce pe partea inferioară a ramurii. Astfel, lăstarul pornit din mugurele apical interior va creşte viguros datorită polarităţii, iar tendinţa de creştere viguroasă a celorlalţi lăstari subterminali de pe partea superioară este mult diminuată. În acelaşi timp, pe porţiunea inferioară a ramurii, unde este limitată dominaţia apicală, vor apărea lăstari de vigoare slabă, care vor fi păstraţi ca ramuri secundare de schelet sau ca ramificaţii fructifere. Prelungirea obţinută din mugurele terminal cu poziţie interioară este viguroasă şi orientată spre verticală, fiind necorespunzătoare, de aceea ea se va elimina în vara aceluiaşi an sau în primăvara anului următor, tăindu-se deasupra unei ramificaţii cu poziţia cea mai apropiată de orizontală. Pentru că este a doua tăiere, ea este numită dublu sectorială. Prelungirea păstrată se va scurta anul următor, în vederea ramificării, după aceeaşi metodă. Această tăiere permite obţinerea de unghiuri de deschidere a şarpantelor foarte favorabile, putânduse forma uşor pomi bine echilibraţi. Tăierea dublu sectorială a fost verificată şi s-a constatat că, din punct de vedere al deschiderii, unghiul de creştere a ramurilor terminale ajunge la valori de 30-33 la vişin şi 33-36 la prun. Analizând noile ramuri formate, s-a constatat că numărul celor noi obţinute a fost cu 45% mai mare la prun, cu 35% la vişin şi cu 20% la cireş, în cazul tăierii dublu sectoriale, faţă de tăierea obişnuită. În acelaşi timp, ramificaţiile obţinute pe părţile laterale ale şarpantelor, care asigură ramurile cele mai valoroase pentru producţie, au fost semnificativ mai numeroase la tăierea dublu sectorială. În concluzie, tăierea dublu sectorială la sâmburoase este o metodă foarte utilă pentru formarea coroanei pomilor, care ne ajută să obţinem creşteri echilibrate, 64 Aprilie 2012

să domolim creşterea unor ramuri prea viguroase sau în poziţii necorespunzătoare, să stimulăm creştea unor ramuri necesare formării coroanei şi să grăbim fructificarea.

Folosirea erbicidelor preemergente în plantaţiile de pomi Erbicidele sunt substanţe chimice care se folosesc în lupta contra buruienilor. În cadrul lucrărilor de întreţinere a solului în livezi, combaterea buruienilor permite eliminarea unui concurent important la hrană şi a unei gazde intermediare pentru boli. Combaterea manuală a buruienilor prin săpat presupune un volum mare de muncă şi un important volum de energie consumată. Primăvara cât mai devreme, înaintea răsăririi buruienilor, este necesară folosirea erbicidelor sistemice. Erbicidele sistemice sau cu acţiune internă sunt absorbite atât prin perişorii absorbanţi, cât şi prin rădăcinile tinerelor plăntuţe de buruieni abia răsărite. Erbicidul absorbit este transportat în plantă, în frunzuliţele tinere în curs de formare, unde împiedică procesul de asimilaţie clorofiliană şi astfel tânăra plantă moare, nemaiavând sevă elaborată. Efectul se manifestă prin îngălbenirea marginii limbului, apoi a întregii frunze, după care aceasta se usucă. Eficacitatea acestor erbicide este asigurată numai în situaţia în care ele se află pe sol, dispersate în complexul absorbant la nivelul de activitate al perişorilor absorbanţi ai buruienilor abia răsărite. De aceea, aceste erbicide se aplică primăvara, pe un sol curat, fără resturi vegetale sau buruieni (săpat) şi, cel mai bine, când pământul are o umiditate bună. Pomii, spre deosebire de alte plante agricole, au un sistem radicular lemnificat, puternic ramificat, care poate ajunge la adâncimi foarte mari. Acest lucru permite ca erbicidele de mare eficacitate să fie

suportate mai uşor şi în doze sporite, cu condiţia ca acestea să nu ajungă în zona unde se află rădăcinile active ale pomilor. Erbicidele sistemice se amestecă pentru aplicare într-un volum de apă de 900-1.000 de litri pentru o suprafaţă de un hectar efectiv stropit, astfel încât să realizeze un contact direct cu apa din sol. Cel mai bine este ca erbicidele sistemice să se administreze pe timp ploios (sau după o ploaie) sau după erbicidare să urmeze o ploaie. Erbicidele sistemice nu acţioneaza asupra buruienilor cu înrădăcinare profundă, cum ar fi: pir, palamidă, volbură etc. De mare eficacitate s-au dovedit a fi multe erbicide în care se amestecă unul sau mai multe erbicide. Este vorba de aşa-numita acţiune sinergică a amestecurilor compatibile de erbicide, care se folosesc în doze mai mici, dar cu eficacitate foarte mare. Există amestecuri atât de erbicide sistemice, cât şi erbicide sistemice cu erbicide de contact care pot combate şi buruienile perene. Dintre speciile pomicole mai rezistente la erbicide încă din primii ani sunt mărul şi părul, iar mai sensibile în primii ani sunt prunul, piersicul, caisul, cireşul şi vişinul. Procurarea erbicidelor se poate face prin Laboratoarele Fitosanitare Judeţene şi prin societăţile comerciale cu profil de comercializare a pesticidelor. Pentru toate culturile agricole, dar mai ales pentru livezi, buruienile reprezintă un inamic de temut pentru viaţa pomilor, prin aceea că ele sunt mari consumatoare de apă şi hrană, concurând şi stânjenind plantele în creştere şi fructificare. De aceea, lupta contra buruienilor trebuie dusă pe toate căile, erbicidarea putând fi acţiunea cea mai eficientă.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

- recolta anului de comercializare 2012/2013 - M.O. nr. 0206/28 martie 2012

Ordinul nr. 45 din 29 februarie 2012 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale - M.O. nr. 0149/6 martie 2012 Ordinul nr. 46 din 5 martie 2012 privind aprobarea Procedurii de emitere a certificatului de origine pentru biomasa provenită din agricultură şi industriile conexe, utilizată drept combustibil sau materie primă pentru producţia de energie electrică - M.O. nr. 0162/12 martie 2012 Legea nr. 26 din 9 martie 2012 pentru aprobarea OUG nr. 70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea MADR, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia - M.O. nr. 0167/14 martie 2012 Hotărârea nr. 154 din 13 martie 2012 privind aprobarea cuantumului sumelor alocate în sectorul vegetal, ca mecanism de susţinere a producătorilor agricoli prin aplicarea schemei de plăţi tranzitorii pentru tomatele destinate procesării - M.O. nr. 0172/16 martie 2012

Ordinul nr. 42 din 29 februarie 2012 pentru aprobarea cantităţilor de motorină aferente trimestrului IV al anului 2011 ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare - M.O. nr. 0172/16 martie 2012

general adjunct al MADR de către doamna Rela Nicoleta Ştefănescu - M.O. nr. 0176/19 martie 2012

Ordinul nr. 57 din 15 martie 2012 privind completarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 96/2011 pentru aprobarea componenţei, organizării şi funcţionării Comitetului consultativ pentru sectorul pescăresc - M.O. nr. 0179/20 martie 2012 Ordinul nr. 54 din 13 martie 2012 pentru modificarea Schemei de ajutor de minimis „Sprijinirea activităţilor economice în vederea diversificării economiei rurale şi a creşterii calităţii vieţii în spaţiul rural“, aprobată prin Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 567/2008 - M.O. nr. 0182/21 martie 2012 Ordinul nr. 40 din 27 februarie 2012 privind prohibiţia pescuitului în anul 2012 - M.O. nr. 0188/22 martie 2012 Hotărârea nr. 163 din 13 martie 2012 privind aprobarea modificării denumirii, descrierii tehnice, adresei şi/ sau valorii de inventar a unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea MADR şi pentru modificarea anexei nr. 3 la HG nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului - M.O. nr. 0201/27 martie 2012

Decizia nr. 61 din 16 martie 2012 pentru numirea domnului Sorin Sergiu Chelmu în funcţia publică de secretar general adjunct în cadrul MADR - M.O. nr. 0176/19 martie 2012

Hotărârea nr. 183 din 20 martie 2012 privind suplimentarea bugetului MADR din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2012, în vederea achitării de către ANIF a obligaţiilor rezultate din încetarea contractelor de muncă în urma disponibilizării - M.O. nr. 0204/28 martie 2012

Decizia nr. 63 din 16 martie 2012 privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de secretar

Ordinul nr. 60 din 22 martie 2012 privind recunoaşterea Acordului interprofesional pentru sfecla de zahăr

www.agrimedia.ro

Ordinul nr. 1108 din 23 martie 2012 privind modificarea lit. c) a art. 3 din Metodologia de acordare a compensaţiei pentru pierderea de venit corespunzătoare suprafeţelor efectiv ocupate cu perdele forestiere de protecţie înfiinţate pe terenurile agricole, aprobată prin Ordinul ministrului Agriculturii nr. 649/2008 - M.O. nr. 0210/29 martie 2012 Hotărârea nr. 223 din 27 martie 2012 pentru aprobarea amendamentului pentru finanţarea Proiectului privind reabilitarea şi reforma sectorului de irigaţii - M.O. nr. 0208/29 martie 2012 Ordinul nr. 61 din 26 martie 2012 privind autorizarea şi controlul cultivatorilor de plante modificate genetic şi măsuri pentru asigurarea coexistenţei plantelor modificate genetic cu cele convenţionale şi ecologice - M.O. nr. 0211/29 martie 2012 Hotărârea nr. 250 din 27 martie 2012 pentru modificarea şi completarea HG nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea MADR, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia şi pentru modificarea altor acte normative - M.O. nr. 0222/3 aprilie 2012 Decizia nr. 108 din 9 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) lit. e) din OUG nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale - M.O. nr. 0226/4 aprilie 2012 Ordinul nr. 67 din 3 aprilie 2012 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii nr. 98/2010 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la speciile ovine/caprine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu - M.O. nr. 0231/6 aprilie 2012 comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Aprilie 2012 65

Mecanica Ceahlău, 6 decenii în producţia de utilaje agricole Radu TUDOREL, şef departament de marketing Mecanica Ceahlău SA din Piatra Neamţ este continuatoarea societăţii Energia, înfiinţată în anul 1921. Pentru început, firma „Energia” avea în dotare trei strunguri, o maşină de rabotat şi una de găurit cu care se confecţionau piese de schimb pentru vagoane şi unele obiecte de larg consum. La puţin timp de la înfiinţare se ia hotărârea construirii unei turnătorii ce va dezvolta producţia de tucerie comercială, precum şi pe cea de turnare şi prelucrare a unor piese pentru industria forestieră. În perioada crizei economice din 1929 scade numărul comenzilor, iar în timpul celui deal doilea război mondial societatea preia comenzi ale armatei. La data naţionalizării, 11 iunie 1948, societatea executa reparaţii pentru vagoane, injectoare pentru locomotive şi tucerie comercială şi devenea Întreprinderea Metalurgică de Stat Ceahlău. Este momentul în care începe execuţia de vagonete de mină, vagonete basculante, vagoneţi aburitori, vagonete pentru căile ferate forestiere etc. Din anul 1953, pe lângă vechile 66 Aprilie 2012

sortimente, societatea asimilează în fabricaţie şi utilaje pentru agricultură, profil care caracterizează şi astăzi producţia societăţii. La acea dată începe producţia de semănători pentru sfeclă, semănători pentru porumb, tocători de nutreţ, vânturători pentru cereale, barăci metalice pentru întreprinderi agricole etc. Pentru a ţine pasul cu cerinţele CAER, începând cu anul 1972 se construieşte o nouă uzină, se stabileşte ca profil de bază al societăţii fabricarea de semănători, grape cu discuri, depănuşătoare de porumb, pluguri, cultivatoare etc., 90% din producţie fiind pentru această piaţă. Începând cu anul 1991, Mecanica Ceahlău devine societate pe acţiuni şi din 1993 până în 1999 se privatizează în totalitate. Astăzi, Mecanica Ceahlău se prezintă ca o unitate modernă, bine organizată, cu o dotare tehnologică bună, recunoscută ca producătoare de maşini şi utilaje agricole de înalt randament, calitate şi fiabilitate. Produce o gamă completă de semănători pentru plante prăşitoare şi păioase, grape cu discuri, cultivatoare, combinatoare, pluguri, scarificatoare, compactoare, freze, echipamente de plantat şi recoltat cartofi,

maşini de distrus resturi vegetale, instalaţii de irigat, utilaje gospodăreşti şi altele. Adeptă a unei dezvoltări sustenabile, Mecanica Ceahlău îşi diversifică în prezent domeniul de activitate, implicându-se în fabricarea de echipamente şi componente în domeniul resurselor energetice regenerabile, devenind astfel singurul producător al maşinilor de plantat şi recoltat miscanthus şi salcie energetică. Investiţiile făcute atât în tehnologiile convenţionale, cât mai ales în cele neconvenţionale au dus la diversificarea şi creşterea nivelului calitativ al produselor, la recunoaşterea pe plan naţional şi internaţional şi la premierea acestora cu medalii de aur şi diplome de onoare şi excelenţă la toate târgurile la care a participat, dintre care amintim: IndAgra - Bucureşti, Moscova (Rusia), Brno (Cehia), Leipzig (Germania), Madrid (Spania), Meknes (Maroc), Novi Sad (Serbia), Poznan (Polonia), Plovdiv (Bulgaria), Chişinău (Moldova).

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Decembrie 2010