Revista AGRIMEDIA August 2012

1

Decembrie 2010

2

Decembrie 2010

Agricultura României, sub semnul calamităţilor An de an, constatăm că lipsa unor acţiuni concrete pentru contracararea fenomenelor meteorologice excepţionale, ce se manifestă tot mai virulent în ultimii ani, sărăcesc atât fermierii, cât şi ţara.

Astfel, printre cele mai păgubitoare calamităţi care dijmuiesc sever recoltele celor care investesc în agricultură ar fi seceta, inundaţiile şi grindina. Deşi aceste fenomene excepţionale ar putea fi combătute cu mijloace tehnice, prin irigaţii, drenaje, îndiguiri sau prin activarea sistemelor antigrindină în momente oportune, nu se acţionează eficient.

Despre modul cum au fost distruse, dar şi înstrăinate instalaţiile şi echipamentele de irigat de pe 2/3 din cele 3,2 milioane de hectare amenajate până în anul 1989 am tot semnalat în ultimii ani, dar consecinţa acestei stări de fapt se regăseşte în 25% din suprafaţa agricolă a ţării calamitată de secetă.

Este adevărat că ministrul Agriculturii, dl Daniel Constantin, a găsit soluţia, tardivă în opinia specialiştilor, ca preţul energiei folosite la instalaţiile de irigat, acolo unde acestea mai funcţionează, să fie diminuat cu 20%.

Titularul portofoliului Agriculturii, pentru a diminua o parte din pagubele fermierilor, a promis şi despăgubiri pentru culturile agricole calamitate. Rămâne de văzut când şi în ce cuantum. Paguba însă rămâne, căci dacă în ultimii ani agricultura avea un aport de până la 12% din PIB, în acest an seceta va scoate bani din buget pentru despăgubiri, dar cel mai grav este că marea masă a consumatorilor va plăti mai mulţi bani pentru aprovizionarea cu alimente.

Potrivit estimărilor, până în prezent, calamităţile au produs agriculturii pagube de peste 2 miliarde de euro.

Efecte păgubitoare, poate de mai mică amploare, au cauzat pentru agricultori şi inundaţiile manifestate ca urmare a topirii zăpezii abundente din iarnă, dar şi precipitaţiile din primăvară. Distrugerea sistemelor de drenaj, colmatarea unor canale de scurgere a apei sau întreţinerea necorespunzătoare a unor diguri au amplificat efectele nefaste ale apei în exces. Numai în acest an, inundaţiile, dar şi fenomenul îngheţ-dezgheţ au afectat aproximativ 400.000 ha de culturi agricole.

Un alt fenomen deosebit de păgubitor,

www.agrimedia.ro

uneori imprevizibil şi de necontracarat pe plan local, este grindina. Atât pentru culturile agricole, cât şi în principal pentru investiţiile din zona rurală, grindina este o adevărată pacoste a fermierilor şi, în general, a locuitorilor satelor. Chiar dacă există un sistem de monitorizare satelitară şi un sistem naţional de avertizare, nu tot arealul agricol al ţării este protejat de instalaţii antigrindină.

Lupta cu grindina este consemnată de istorici încă din evul mediu. Astfel, în secolul al XVI-lea, Benvenuto Cellini a demonstrat că grindina poate fi dispersată prin zgomote foarte puternice, respectiv prin canonade de artilerie. De asemenea, în acelaşi scop, Papa Urban al VII-lea a autorizat tragerea clopotelor aşezămintelor bisericeşti în cazul declanşării ploilor cu grindină. Această metodă de dispersie a grindinei la noi se menţine şi astăzi, cu efecte semnificative în aşezările rurale, unde, când se adună nori negri prevestitori de furtună şi grindină, sunt trase clopotele bisericilor.

De fapt, România are un program de realizare a sistemului naţional de combatere a grindinei, acţiune aprobată prin lege. În baza acestui act normativ, se află în diferite stadii de realizare 6 unităţi-pilot de combatere a grindinei în zona subcarpatică a ţării, inclusiv în podişul Transilvaniei şi Banat. Aceste staţii sunt echipate cu rampe de lansare a unor rachete care dispersează o încărcătură de iodură de argint, menită să împiedice formarea grindinei. Şi programul şi reglementările legale sunt interesante, dar nu suficiente, pentru că pe teren situaţia este, în multe cazuri, tragicomică.

Spre exemplu, în urmă cu câţiva ani, în zona Valea Călugărească-Pietroasele se impunea activarea urgentă a bateriilor de rachete antigrindină. Operatorii acestor instalaţii au constatat cu stupoare că rampele de lansare au dispărut, acestea fiind sustrase de hoţii de fier. Alteori, activarea instalaţiilor s-a făcut tardiv, după ce grindina deja căzuse.

Nici capacitatea de acoperire a acestor instalaţii nu este suficientă, aşa că, până una-alta, cu toată legislaţia, organizarea instituţională în cadrul a cel puţin 4 structuri centrale şi cu toată dotarea tehnică, ţăranii îşi pun speranţa tot în Dumnezeu şi în dangătul clopotelor din turla bisericilor să le apere ogoarele de grindină. Şi asta în secolul al XXI-lea, într-o ţară membră a UE. Simona MUNTEANU August 2012

3

SUMAR: ISSN 2069 - 1238

Editorial

Ajutor specific acordat la vită şi bivoliţ în zonele defavorizate

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

10

Măsuri propuse de MADR pentru combaterea secetei

12

Dezbatere între MADR şi organizaţiile profesionale

Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro

16

Proiectul AgroManager - îmbunătăţirea cunoştinţelor manageriale

18

CEC Bank - pachet de creditare avantajos pentru beneficiarii PNDR

20

Concluziile raportului de control la ADS

22

Calendarul lucrărilor legumicole din cursul lunii septembrie

24

«O lecţie amară»

26

Beneficii ale consultanţei agricole

28

Şi totuşi… se poate!

30

Sistemul de producţie Clearfield® - o revoluţie în protecţia culturii de rapiţă

32

Întâlnire Syngenta la lotul demonstrativ Hărman

36

Agro-Arena Euralis Seminte la SCDA Caracal

38

Avantajele porumbului pentru biogaz

40

Curăţirea seminţelor în vederea pregătirii pentru semănat

44

Adaptare a sistemelor de irigaţii la cerinţele actuale ale agriculturii

48

Valorificarea solurilor sărăturate prin cultura sorgului pentru boabe

ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@agrimedia.ro

52

Luna iulie, dominată de demonstraţiile IPSO Agricultura

54

Cum a marcat Vaderstad cei 50 de ani de activitate

CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@agrimedia.ro

56

Tehnică agricolă performantă demonstrată de MEWI

62

Micozele viţei-de-vie

66

Pöttinger - o firmă cu tradiţie şi dezvoltare continuă

Anul VI, Nr. 8 / 2012 (65) August 2012 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu victor@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING Gabriela Stănculescu gabriela@agrimedia.ro 0752.24.25.29

Bogdan Mareş

4

3 8

August 2012

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2012

5

 În dialog cu fermierii

• În ce măsură afectează seceta IF Tănase Dumitru, localitatea Tariverde, judeţul Constanţa „Administrez o suprafaţă agricolă de 600 ha, iar structura de culturi practicată în acest an cuprinde floarea-soarelui - 150 ha, porumb - 50 ha şi cereale păioase.

Din cauza toamnei secetoase, cultura de rapiţă, înfiinţată pe 125 ha, nu s-a dezvoltat bine şi nu a intrat pregătită în iarnă, fiind nevoit s-o întorc şi să înregistrez pierderi. Cu toate că este o cultură riscantă, rapiţa se valorifică foarte bine şi intenţionez să semăn în această toamnă o suprafaţă de aproximativ 200 ha. Timpul rămas după recoltarea cerealelor păioase trebuie bine folosit, terenul să fie pregătit din timp pentru ca rapiţa să poată profita de ploile care pot cădea la sfârşitul lunii august, începutul lui septembrie, astfel încât ea să răsară.

Lipsa precipitaţiilor este o problemă cu care ne confruntăm, iar în zona noastră predomină seceta. Din această cauză, la grâu am obţinut o producţie cu 50% mai mică faţă de cea din 2011, când am realizat 6.500 kg/ha. La grâu, folosesc doar soiuri româneşti, pentru că sunt adaptate condiţiilor pedoclimatice din zona noastră.

Culturile de primăvară sunt compromise. Porumbul suferă extrem de mult din cauza lipsei apei. Estimez o pierdere de aproape 100% la porumb, iar la floarea-soarelui de 40%. Măsura anunţată de minister privind reducerea tarifului la energia pentru irigaţii, de 50 lei/1.000 mc, nu este suficientă. În primul rând, se adresează doar celor care au sisteme de irigaţii în funcţiune şi sunt prea puţini fermieri care dispun de aceste sisteme. În România, nu mai există infrastructura sistemelor de irigaţii. Este o măsură populistă, iar sistemele de irigaţii sunt o amintire. Noi am cumpărat echipamente de irigaţii cu ceva timp în urmă şi am fi şi mâine pregătiţi să ne racordăm la o sursă de apă şi să irigăm. În judeţul Constanţa se irigă suprafeţe mici şi cu costuri ridicate, de până la 150 lei/ ha. Să irigi culturile agricole acum nu se mai justifică, iar măsura propusă de Ministerul Agriculturii vine prea târziu. De asemenea, consider că acordarea sumei de 7.500 euro/beneficiar pentru a compensa pierderile suferite din cauza secetei este insuficientă.

Avem nevoie de o strategie pe termen lung pentru reabilitarea sistemelor de irigaţii şi care să nu depindă de culoarea politică.

Noi, fermierii, am făcut modernizări în ferme, am cumpărat maşini şi utilaje agricole, însă dacă ne lipseşte apa, nu prea mai avem ce face. Am reînnoit parcul tehnic din surse financiare proprii, nu am întocmit proiecte pentru accesarea banilor europeni, iar anul acesta din cauza secetei nu fac investiţii majore. Grâul l-am depozitat, nu-l valorific acum pentru că aşteptăm un preţ mai bun. Calitatea din acest an la grâu este excepţională. Deţin spaţii de depozitare cu o capacitate de 4.000 de tone. În 2007, când ne-am confruntat cu seceta, s-a luat o măsură care într-adevăr ne-a ajutat. Ministrul Agriculturii de atunci, dl Remeş, ne-a acordat sprijin financiar pentru a putea începe campania însămânţărilor de toamnă.”

6

August 2012

George Liţu, administrator al Cerealflor SRL, localitatea Perişoru, judeţul Călăraşi „Exploatăm o suprafaţă de 1.800 ha, din care, în fiecare an, circa 700-800 de hectare sunt ocupate cu loturi de hibridare.

Colaborăm, în special, cu firmele Pioneer şi Monsanto. În asolament, cerealele păioase sunt înfiinţate pe o suprafaţă de 500-600 ha, cât să avem solă săritoare.

Culturile de toamnă sunt grâul, rapiţa şi orzoaica.

Toată producţia este contractată. Orzoaica o valorific la Soufflet Malţ şi grâul la Unisem Călăraşi. În cadrul societăţii mai cultivăm legume rădăcinoase, care ocupă 150 ha, fasole păstăi şi ceapă. Nu lucrăm fără contract de valorificare decât pe suprafeţe mici.

Irigăm o suprafaţă de 1.500 ha din puţuri forate şi suntem unici, cel puţin în această zonă. Este al doilea an când irig. Înainte plăteam la ANIF între 400 şi 500 lei/1.000 mc, pentru că suportam şi pierderile. De exemplu, din cei 1.000 mc pompaţi de la priza de la Borcea până la staţia mea ajungeau doar 300 mc.

Acum mă costă între 200 şi 250 lei/1.000 mc, dar irig la orice oră şi cât consider că este necesar. În orice caz, din cauza secetei prelungite, cheltuielile de producţie s-au dublat. În privinţa măsurii propuse de minister, de reducere a tarifului la energia folosită pentru irigaţii cu 20%, nu ştiu dacă pot beneficia şi cei care au sisteme proprii de irigaţii din puţuri forate, cum este cazul meu. În orice caz, fără irigaţii nu se pot face producţii agricole. La grâu, de la cultura înfiinţată pe o suprafaţă de 200 ha, am obţinut o producţie de 5.000 kg/ha, faţă de 6.800 kg/ha cât am realizat anul trecut şi de 7 tone/ha cât a fost în 2010. Până anul acesta, la orzoaică nu realizam o cantitate mai mică de 6.500 kg/ha, iar acum am înregistrat o producţie de 3.500 kg/ha.

Noi ne luptăm să beneficiem de toate măsurile de sprijin care se acordă, însă acestea nu reprezintă o soluţie pe termen lung. Aceste măsuri sunt mai mult politice. Întotdeauna noi ne trezim să luăm măsuri fără impact prea mare atunci când ne confruntăm cu secetă prelungită, însă acest lucru este o aberaţie, pentru că măsurile viabile se gândesc şi se iau încă din anii în care nu ai nevoie să irigi. Ne trebuie o strategie în acest sens. Nu trebuie să uităm ce am păţit anul acesta din cauza secetei şi să luăm măsuri pentru următorii 4-5 ani.

Pentru puţurile care le-am făcut am avut nevoie de foarte multe autorizaţii. Există o lege care interzice să forezi la o adâncime de peste 120 m, pentru că se consideră că intri în rezerva de apă strategică a ţării. Noi am fost norocoşi pentru că pânza freatică este la 75-80 metri adâncime.”

www.agrimedia.ro

ta din acest an culturile agricole?

„În cadrul societăţii, exploatăm o suprafaţă de 940 ha, ocupată în anul agricol 2011-2012 cu rapiţă - 326 ha, orz - 82 ha, triticale - 132 ha, porumb - 10 ha, floareasoarelui - 25 ha şi restul cu grâu. Seceta s-a manifestat încă din toamna anului trecut şi a afectat cerealele păioase. Am întors rapiţa de pe o suprafaţă de 148 ha, dar ce a rămas în cultură a reuşit să înregistreze o producţie bună, de 2.000 kg/ha. Intenţionez să semăn rapiţă şi în acest an, pentru că este o cultură profitabilă şi uşoară, însă dacă nu va ploua până la data de 1 septembrie, nu voi risca. Terenul l-am pregătit în proporţie de 90%, am făcut o trecere cu plugul, însă greul lucrărilor pentru pregătirea patului germinativ abia acum începe. Din cauza secetei, pământul s-a lucrat mai greu, iar consumul de motorină a crescut cu 10 litri şi, după cum ştiţi, preţul carburanţilor este mare, a ajuns la 6 lei/litrul. În acest an, seceta a afectat producţiile agricole în proporţie de 60%, iar veniturile cu 40%. La cultura de grâu am obţinut 2.700 kg/ha, faţă de 6.000-6.500 kg/ha cât am obţinut în 2011. Cultiv atât soiuri româneşti, cât şi străine şi ce pot să vă spun este că atunci când este secetă sunt mulţumit de cele autohtone, iar când plouă de cele străine. În privinţa sprijinului promis de minister, consider că orice măsură este binevenită, mai ales în condiţiile din acest an. În 2007, Guvernul a intervenit prompt şi, dacă atunci nu primeam sprijin, am fi fost mulţi ani la rând afectaţi, deoarece nu puteam relua ciclul de producţie. Şi în acest an dorim ca guvernanţii să intervină, chiar dacă nivelul sprijinului nu ar fi la fel de mare precum cel primit în 2007.

Consider că varianta propusă de Ministerul Agriculturii, de a compensa cu până la 80% pierderile înregistrate din cauza secetei, ar fi benefică.

De asemenea, s-a propus şi suplimentarea subvenţiilor pe suprafaţă, însă sunt de părere că mai bine ar fi să primim sprijinul acum, chiar dacă ar fi mai mic, decât să primim mai mult, dar anul viitor. Acum avem mare nevoie de bani.

O măsură bună a fost că pe baza adeverinţei eliberate de APIA s-a putut solicita mai devreme avansul pe suprafaţă, de 90 euro/ha. Încă de la începutul campaniei am făcut demersurile la APIA pentru a beneficia de această măsură şi banii primiţi deja i-am investit în cadrul fermei.

Cu privire la irigaţii, tot ce pot să vă spun este că în zona noastră nu există sisteme de irigaţii şi astfel nu avem nici o posibilitate să diminuăm efectele secetei.”

www.agrimedia.ro

Virgil Arpăşanu, administrator Arprest SRL, localitatea Dragalina, judeţul Călăraşi „Lucrez o suprafaţă agricolă de 800 de hectare şi structura culturilor agricole din acest an cuprinde grâu, pe 360 ha, orz, 100 ha, rapiţă de primavară, 123 ha, floarea-soarelui, 100 ha, şi porumb pe circa 200 ha.

Din cauza secetei, cultura de porumb este afectată în proporţie de 70-60%. Umiditatea relativă în aer este foarte mică şi din cauza stresului hidric cultura nu a polenizat. La floarea-soarelui sperăm ca pierderile să nu depăşească 40% şi să obţinem o producţie de cel puţin 1 tonă/ha. La cultura de grâu am obţinut o producţie de 2.900 kg/ha, iar soiurile pe care le folosesc şi care se pretează condiţiilor din zona noastră sunt cele româneşti, cum ar fi Glossa, Boema, Dropia.

Anul trecut a fost unul de excepţie, dar de regulă seceta este prezentă în Bărăgan, aşa cum este şi anul acesta.

Politicienii trebuie să-şi îndrepte viziunea spre Bărăgan, să reabiliteze sistemele de irigaţii şi să sprijine fermierii, pentru că fenomenul de deşertificare este unul real. Nu ştiu dacă vom primi despăgubiri pentru pierderile înregistrate, pentru că anul acesta ne-au micşorat subvenţia pe suprafaţă, iar ajutorul de 7.500 de euro nu ar fi suficient decât pentru cei care lucrează suprafeţe agricole mai mici.

Am avut două proiecte SAPARD, unul în 2002 şi altul în 2005, care au inclus şi echipamente pentru irigaţii, mai precis trei tamburi, pe care i-am folosit într-un singur an, în 2005, când era apă în canal. De atunci, ele stau nefolosite în curtea societăţii.”

Ana MUSTĂŢEA

Constantin Nicolae, administrator al Costnic Agriprest SRL, localitatea Radomireşti, judeţul Olt

August 2012

7

Alocare financiară de 154.878.049 de euro pentru sectorul porcine În acest an, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale i-a fost alocat cel mai mic buget din ultimii 20 de ani. În acest context, există riscul ca fermierii care deţin ferme de porci să nu mai primească ajutor pentru bunăstarea animalelor.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a promis în faţa fermierilor că va găsi cea mai bună soluţie, astfel încât aceştia să-şi poată desfăşura activitatea în cele mai

bune condiţii. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a reuşit să aloce banii necesari fermierilor din fonduri europene şi nu de la bugetul de stat, care nu ar fi putut susţine o astfel de alocare bugetară.

Astfel, MADR a lansat sesiunea de primire a cererilor de ajutor pentru Măsura 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor” - pentru sectorul porcine, începând cu data de 16 iulie 2012. Măsura,

finanţată prin Axa 2 a PNDR 2007-2013, beneficiază de o alocare financiară de 154.878.049 de euro, aferentă perioadei de programare 2007-2013.

Pot beneficia de plăţile acordate prin Măsura 215 exploataţiile comerciale din sectorul de creştere a porcinelor autorizate sanitar-veterinar şi exploataţiile comerciale de tip A specifice sectorului de creştere a porcinelor.

Ajutor specific acordat la vită şi bivoliţă în zonele defavorizate Proiectul de hotărâre a Guvernului privind schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de vită şi bivoliţă de lapte din zonele defavorizate a fost adoptat în şedinţa de Guvern din data de 31 iulie 2012.

Această schemă de ajutor specific se adresează producătorilor agricoli persoane fizice, persoane fizice autorizate şi/sau persoane juridice, crescători de animale, în funcţie de efectivul de animale deţinut/beneficiar/categorie, din următoarele categorii: vaci de lapte, bivoliţe de lapte, taurine din rase de carne şi metişii acestora: vaci din rase de carne, tineret mascul şi/sau femel din rase de carne şi/sau metişi cu rase de carne.

Pentru a beneficia de ajutorul specific, crescătorii trebuie să deţină un efectiv de animale: • cuprins între două şi 15 capete de vaci de lapte, inclusiv, per beneficiar • de maximum 50 capete femele din

specia bivoliţe de lapte, per beneficiar • de maximum 90 capete per beneficiar, constituit, după caz, din vaci din rase de carne şi/sau tineret mascul şi/sau femel din rase de carne şi/sau metişi cu rase de carne.

Ajutorul specific se acordă din fonduri FEGA, sub formă de plată anuală, până la data de 30 iunie a anului calendaristic următor anului solicitării.

Valoarea ajutorului specific se calculează anual, în lei, la cursul euro-leu stabilit de Banca Centrală Europeană la ultima cotaţie a lunii septembrie, care este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru un plafon maximum de 30.000.000 de euro.

Cuantumul ajutorului specific se calculează de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, după finalizarea verificărilor, prin raportarea plafonului maxim la efectivul de capete eligibile din

toate categoriile, fără a depăşi: • 250 euro/cap, pentru categoria vaci de lapte • 187,5 euro/cap pentru categoria bivoliţe de lapte • 300 euro/cap pentru categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora Perioada de depunere a cererilor este 6 august-21 septembrie a anului pentru care se face solicitarea ajutorului specific.

Pentru animalele din categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora - vaci din rase de carne, tineret mascul şi/sau femel din rase de carne şi/sau metişi cu rase de carne, ajutorul specific se acordă: • o singură dată pentru categoria de vârstă a animalului, pentru tineretul mascul şi/sau femel care are vârsta de maximum 20 de luni, existent sau ieşit din exploataţie, în perioada 6 august a anului calendaristic precedent-21 septembrie a anului în care se solicită ajutorul specific; • anual, pentru vaci din rase de carne

Stimați Parteneri, Începând cu data de 23 iulie 2012, compania Kwizda Agro Romania își va desfășura activitatea în noul sediu social, cu următoarea adresă: Phoenix Tower Calea Vitan Nr. 6-6 A, Etaj 9, CP: 031296 Sector 3, București Vă informăm că datele de identificare ale firmei au rămas neschimbate: SC Kwizda Agro Romania SRL CUI RO22001678; J40/12406/2007 Banca: Raiffeisen Agenția Pipera, IBAN: RORZBR0000060009354166 Pentru informații ne puteți contacta la aceleași numere de telefon și fax: Tel: + (40) 037 208 97 00; Fax: + (40) 037 208 97 10 Cu stimă, Echipa Kwizda Agro România

8

August 2012

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2012

9

La sfârşitul lunii iulie a.c., la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a avut loc o conferinţă de presă susţinută de Victor Ponta, premierul României, şi Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.

Scopul conferinţei a fost anunţarea unui set de măsuri pentru diminuarea efectelor negative ale secetei asupra culturilor agricole. În deschidere, dl Ponta a precizat că, alături de energie, agricultura reprezintă un domeniu esenţial, cu cel mai mare potenţial de dezWoltare economică în România.

Măsuri propuse de MADR pentru combaterea secetei O primă măsură anunţată a fost reducerea costului energiei pentru irigaţii cu 50 lei/1.000 mc - o iniţiativă care, în opinia premierului, va duce la creşterea suprafeţei irigate cu cel puţin 35.000 ha.

Potrivit ministrului Agriculturii, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare a semnat contracte pentru aproximativ 240 mii de hectare, din care, la momentul conferinţei, se irigau circa 120.000/140.000 ha. Înainte de 1989, România putea iriga aproximativ 3 milioane ha, iar la ora actuală, din infrastructura de irigaţii existentă, de 1,5 milioane ha, doar 800.000 ha pot fi reamenajate şi viabile din punct de vedere economic. „Din păcate, principala sursă de apă este Dunărea, iar în timpul secetei nivelul acesteia scade şi costurile sunt destul de mari pentru a mai putea iriga.

O soluţie viabilă este aceea de a găsi un partener şi de a solicita fonduri europene pentru asigurarea unei alte surse de apă, cum este canalul Siret-Bărăgan. Realizarea acestui proiect va putea aduce beneficii fermierilor, iar suprafaţa irigată va creşte cu maximum 500 mii de hectare. Costurile legate de energie vor fi mai mici, deoarece apa 10 August 2012

vine prin cădere”, a afirmat dl Constantin.

Acesta a mai spus că din 2014 va exista un program special pentru consolidarea sistemului naţional de irigaţii. „De 20 de ani, sistemul de irigaţii din România se degradează în mod constant. România este prima ţară beneficiară a unui program special dedicat sectorului de irigaţii începând cu 1 ianuarie 2014.

S-au făcut deja demersuri către Comisia Europeană pentru alocarea unei sume importante, pe care noi o estimăm la 2-3 mld. euro, care va fi investită, pe de o parte, în sistemele de irigaţii şi, pe de alta, în asigurarea sursei de apă”, a declarat ministrul Agriculturii.

Pentru modernizarea infrastructurii de

irigaţii, oficialul a anunţat că Măsura 125 va fi suplimentată cu 25 de milioane de euro, pentru ca investiţiile în sistemele de irigaţii să fie urgentate.

Acordarea de despăgubiri „Imediat după ce campania de recoltare se va încheia, vom avea la dispoziţie, printr-o hotărâre de Guvern, o sumă importantă alocată de la bugetul de stat pentru despăgubirea a două categorii de fermieri: pentru IMM-urile a căror producţie din acest an a fost afectată cu cel puţin 30%, iar despăgubirea va fi de până la 80% din aceste pierderi; cea de-a doua categorie se referă la fermierii care nu se încadrează în categoria IMM-lor şi care vor beneficia de măsura de minimis, ca ce constă în acordarea unui sprijin de 7.500 euro/beneficiar. Despăgubirile se 7. vor acorda pentru pierderile de producţie vo la culturile de grâu, porumb şi floareasoarelui”, a precizat dl Constantin. so Cu toate că Ministerul Agriculturii C şi Dezvoltării Rurale nu dispune de un buget consistent, dl Constantin u se bazează pe sprijinul Guvernului în acordarea acestor despăgubiri. „Bugetul Ministerului Agriculturii pe „B 2012 nu permite foarte multe, pentru 2

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

costul acesteia. Este o practică la nivel european care a fost aprobată şi altădată când s-au înregistrat pierderi din cauza secetei”, a spus ministrul Agriculturii, dl Daniel Constantin.

Acord cu băncile comerciale În cadrul conferinţei de presă, ministrul Agriculturii, dl Daniel Constantin, a afirmat că, datorită încheierii unui acord cu băncile comerciale, fermierii pot obţine credit-punte, pe baza adeverinţei eliberate de către APIA. Totodată, ministrul Agriculturii a solicitat, în discuţiile cu reprezentanţii băncilor comerciale, acordarea de pachete financiare mai atractive pentru agricultori, pentru că mult

timp t acest sector a fost mai puţin atractiv pentru mediul bancar.

Ministrul Agriculturii, dl Daniel Constantin a anunţat înfiinţarea unui fond de creditare pentru accelerarea f absorbţiei fondurilor europene. „În „ zilele următoare, chiar dacă nu am reuşit să identificăm soldurile de la Ministerul Finanţelor, am identificat sume din cadrul Ministerului Agriculturii şi putem să vă anunţăm înfiinţarea unui fond de creditare din fondurile de dezvoltare rurală, în parteneriat de finanţare cu băncile. Va fi astfel posibil să accelerăm absorbţia de fonduri europene, prin punerea la dispoziţie, pentru beneficiarii care nu au cofinanţare, a sumelor necesare pentru acest lucru, pe de o parte. Pe de altă parte, pentru cei care nu au sumele disponibile pentru a începe investiţia vom avea aceste sume puse la dispoziţia bancilor de către Ministerul Agriculturii, în condiţii pe care le vom negocia, în condiţii speciale dedicate sectorului agricol”, a afirmat dl Constantin.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

August 2012 11

Ana MUSTĂŢEA

că este cel mai mic pe care l-a avut vreodată această instituţie, însă prin angajamentul premierului Victor Ponta şi al Guvernului vom acorda toate sumele necesare, astfel încât acei fermieri care înregistrează pierderi de venit să primească acea compensare. Calculul se face astfel: din venitul înregistrat în acest an se va scădea media veniturilor pe ultimii trei ani, iar dacă pierderile sunt mai mari cu 30%, se va acorda acea despăgubire care vizează 80% din aceste pierderi”, a explicat ministrul Agriculturii.

Totodată, acesta a precizat că a primit acceptul Comisiei Europene pentru ca din 16 octombrie a.c. fermierii care au făcut o cerere la APIA să poată primi aproximativ jumătate din sprijinul european acordat pe suprafaţă, de circa 55 euro/ha.

Oficialul a mai spus că poartă discuţii cu reprezentanţii CE pentru a subvenţiona, din fonduri europene, jumătate din costul poliţei de asigurare. „Există fenomene meteorologice excepţionale care nu sunt acoperite de poliţa de asigurare, cum este seceta.

Pentru a responsabiliza fermierii să-şi facă poliţe de asigurare pentru culturile agricole se poate acorda un sprijin care să acopere jumătate din

Dezbatere între MADR şi organizaţiile profesionale Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, împreună cu secretarii de stat Daniel Botănoiu şi Achim Irimescu s-au întâlnit la data de 6 august 2012, la sediul instituţiei, cu reprezentanţii organizaţiilor profesionale LAPAR, ROMPAN, FNPAR, AGROSTAR, Holstein Ro, Asociaţia Comunelor din România, OINZR, Asociaţia Producătorilor de Zahăr din Sfeclă din România, LUAIR, Federaţia Crescătorilor de Bovine din România, Asociaţia Fermierilor Români, Cooperativa Eco Legum Vidra, Asociaţia Ţăranul Sărac, AgriSud Cooperativa Agricolă Ilfov, Asociaţia Naţională a Tinerilor Producători Agricoli din România, FOUAI Băileşti Calafat, Federaţia Naţională Cartoful Românesc.

Scopul întâlnirii l-a constituit dezbaterea mai multor probleme cu care se confruntă fermierii în această perioadă, mai exact măsurile antisecetă, înfiinţarea Comitetului Naţional de Iniţiativă pentru Camerele Agricole şi soluţionarea problemelor legate de funcţionarea

PNDR şi a grupurilor tehnice de lucru. În urma discuţiilor, la solicitarea reprezentanţilor FNPAR, LAPAR, PRODCOM, Federaţiei Naţionale Cartoful Românesc şi a Asociaţiei Fermierilor Români, hotărârea de Guvern cu privire la aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a ajutoarelor de stat în agricultură, în vederea compensării producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectaţi de secetă, se amână la aprobare până la următoarea şedinţă de Guvern. Amânarea a fost agreată în condiţiile în care se vor acorda plăţile pe unitatea de suprafaţă, aşa cum vor fi discutate în grupele de lucru.

La solicitarea AGROSTAR, s-a decis ca fiecare organizaţie participantă să mandateze un reprezentant, în vederea constituirii unui „comitet antisecetă”, pentru a dezbate şi a aproba, pe baza unui protocol, un set de măsuri pe termen scurt, mediu şi lung. În vederea constituirii Comitetului Naţional de Iniţiativă, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, le-a solicitat participanţilor

să-şi depună documentele privind reprezentativitatea până la data de 8 august 2012, urmând ca pe 9 august a.c. să aibă loc reuniunea referitoare la constituirea CNI. Totodată, în cursul acestei întâlniri, au mai fost discutate aspecte legate de reprezentarea organizaţiilor profesionale, realocarea fondurilor pentru M125, Ordonanţa 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, referitoare la tarifele necesare modernizării sistemului de irigaţii.

Alte subiecte dezbătute în cadrul reuniunii de la sediul MADR au fost restituirea TVA către fermieri, ca urmare a taxării inverse, acordarea plafoanelor pentru CNDP la ovine şi bovine, legislaţia privind vânzarea terenurilor agricole către persoane fizice străine după 1 ianuarie 2014.

De asemenea, a fost adusă în discuţie situaţia din sectoarele cartofului şi al legumelor, cu accent pe sistemele de irigat, precum şi problema comasării terenurilor agricole.

Tinerii fermieri au solicitat APDRP peste 272 de milioane de euro În cadrul celei mai recente sesiuni de primire a proiectelor pe Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” din cadrul PNDR, au fost depuse 7.971 de solicitări de finanţare de către tinerii fermieri români.

Valoarea totală a acestor solicitări de fonduri europene de la APDRP se ridică la 272,3 milioane de euro. Aşadar, alocarea de 120.886.096 de euro pentru această sesiune a fost depăşită de peste două ori, iar acordarea finanţării va fi decisă în urma selecţiei cererilor în funcţie de punctajele obţinute de fiecare proiect în parte.

Pentru obţinerea finanţării europene nerambursabile, tinerii fermieri au întocmit proiecte de investiţii pentru înfiinţarea sau modernizarea fermelor vegetale, a stupinelor, 12 August 2012

dar şi pentru creşterea animalelor.

Până în acest moment, în cadrul acestei măsuri de investiţii au fost semnate contracte de finanţare pentru 8.044 de proiecte, având o valoare totală nerambursabilă de peste 162 de milioane de euro. Plăţile efectuate până acum către beneficiarii Măsurii 112 sunt în valoare de 106,8 milioane de euro.

Până la începutul lunii mai 2012 au fost finalizate 587 de proiecte pentru instalarea tinerilor fermieri, în valoare de 12,8 de milioane euro. Cele mai multe dintre acestea, respectiv 230 de proiecte, prevăd investiţii mixte (culturi vegetale şi creşterea animalelor), fiind urmate de 191 de proiecte care vizează investiţii în culturi de câmp. De asemenea, prin 133 de

proiecte s-au realizat investiţii în horticultură.

Alte proiecte finalizate vizează sectorul vitivinicol, culturi permanente (plantaţii pomicole, arbuşti fructiferi, pepiniere, viţă-de-vie, livezi etc.), lapte şi produse lactate, precum şi creşterea porcinelor, a animalelor ierbivore şi a păsărilor de curte.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2012 13

Notă privind tariful reglementat tip B Până la data apariţiei Ordinului nr.

146/12.07.2012, privind utilizarea de către ANIF a tarifului reglementat tip B-monom diferenţiat, precum şi intervalele orare de funcţionare a staţiilor de pompare aparţinând acesteia, ANIF folosea pentru energia electrică necesară irigării culturilor tarifele tip E1, A şi A 33, a căror valoare medie era de 0,37 lei/kWh. O dată cu apariţia ordinului, ANIF va folosi tariful reglementat tip B, care va fi de circa 0,32 lei/kWh. Având în vedere diferenţa de preţ de 0,05 lei/kWh între tarifele E1, A şi A33 şi, respectiv, tariful B, la o cantitate de energie electrică estimată a fi consumată de către ANIF în campania 2012, de 72 mil. kWh, rezultă o economie la

energia electrică de circa 3,6 mil. lei.

Prin folosirea tarifelor reglementate tip E1, A şi A33, tariful mediu de livrare a apei către beneficiari era de aproximativ 250 lei/1.000 mc apă pompată. Prin aplicarea tarifului reglementat tip B va rezulta o valoare medie a tarifului de livrare a apei de la ANIF către beneficiari (OUAI şi alţi beneficiari) de aproximativ 200 lei/1.000 mc apă pompată, ceea ce înseamnă o reducere a tarifului de livrare a apei cu 20% la 1.000 mc apă pompată.

Situaţia contractelor încheiate de ANIF pentru livrarea apei de irigaţii: - suprafaţă contractată: 247.000 ha, din 800.000 ha suprafaţă funcţională - s-au irigat până în prezent circa 140.000 ha, din care udarea I - 100.000 ha

Mesaj FNPAR către MADR Viorel MATEI, preşedinte FNPAR Pentru prima dată, după 4 ani de la înfiintare, constatăm cu deosebită satisfacţie că modul de abordare a problematicii cu care se confruntă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale începe să rezoneze cu obiectivele ridicate de grupurile de producători, după cum dl ministru s-a exprimat în cadrul vernisajului expoziţiei „PAC 50: Trecut, prezent şi viitor”, organizată de Comisia Europeană la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, şi este tot pentru prima data când un ministru recunoaşte importanţa asocierii şi reprezentării agricultorilor români la Bruxelles.

FNPAR îşi exprimă deplina disponibilitate pentru susţinerea tuturor măsurilor pe care le vor întreprinde instituţiile naţionale pentru dezvoltarea sectorului agricol şi promovarea unei imagini optime a agriculturii româneşti în rândul consumatorilor, al autorităţilor şi al celorlalţi parteneri sociali sau comerciali cu care membrii noştri dezvoltă continuu relaţii de colaborare.

Prin orientările pragmatice transmise de către dl ministru cu fiecare ocazie ni se întăreşte convingerea că împreună 14 August 2012

vom identifica oportunităţile prin care FNPAR să-şi recapete poziţia în cadrul COPA-COGECA - cea mai prestigioasă instituţie de reprezentare a producătorilor agricoli europeni.

Totodată, reamintim faptul că suspendarea FNPAR din COPA-COGECA nu s-a datorat unor motive de natură juridică, ci unora de ordin financiar.

Mai exact, fostul ministru Valeriu Tabără a refuzat să achite contribuţia României către organizaţiile europene sus menţionate, aşa cum procedează alte state, care tratează cu seriozitate funcţionarea organizaţiilor profesionale ale producătorilor: Spania, Polonia, Cehia, Portugalia, Ungaria etc., pe motiv că este considerată ajutor de stat.

La întâlnirea delegaţiei FNPAR din data de 21 iunie 2012, care a avut loc la Bruxelles, cu reprezentanţii COPA-COGECA ni s-a comunicat că României i-au fost şterse toate datoriile istorice, putând redeveni membru cu drepturi depline doar după achitarea cotizaţiei pentru anul 2012, în valoare de 395.000 de euro.

La Bruxelles nu se vorbeşte despre o anumită organizaţie de producători

din România, ci despre producătorii români, care nu pot participa, din motive financiare, la luarea şi influenţarea deciziilor la nivel european, cu referire la sectorul agricol.

Mulţumim încă o dată domnului ministru Daniel Constantin pentru că a înţeles importanţa asocierii organizaţiilor profesionale, precum şi necesitarea reprezentării intereselor acestora în forurile europene de profil şi avem încredere în disponibilitatea dumnealui de a întreprinde toate demersurile necesare în vederea atingerii acestor obiective. g

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2012 15

La mijlocul lunii iulie, la sediul USAMV Bucureşti a avut loc o conferinţă de presă cu ocazia încheierii proiectului AgroManager, iniţiat de compania privată de consultanţă AgroAdvice. Acest proiect s-a adresat unui număr de 150 de manageri şi antreprenori din sectorul agricol, cu scopul îmbunătăţirii cunoştinţelor manageriale, precum şi a competenţelor şi abilităţilor antreprenoriale. În cadrul proiectului, administratorii de ferme au participat la Programul de instruire în management şi leadership agricol, au beneficiat de servicii de consultanţă agricolă tehnică superioară, iar 30 dintre aceştia au participat la un tur de studii de 7 zile în Danemarca.

Ana MUSTĂŢEA

Proiectul AgroManager - îmbunătăţirea cunoştinţelor manageriale „AgroManager este un proiect care se adresează fermierilor din partea de sud, sud-est şi sud-vest a ţării şi care a reunit un număr important de societăţi din sectorul agricol şi zootehnic, mai exact cel porcin.

La cursurile de formare au participat în total 150 de fermieri, dar grupul-ţintă al proiectului a fost de 300 de persoane. Pe lângă participarea la curs, agricultorii au avut ocazia să beneficieze de servicii de consultanţă oferite de cei 9 consultanţi selectaţi în cadrul proiectului şi care au lucrat pe parcursul a 12 săptămâni de proiect. Totodată, participanţii au avut ocazia să lucreze cu un soft specializat, FarmWorks, ce constituie o soluţie integrată de management al datelor, iar 50 de fermieri, care au avut capacitatea de utilizare a softului, l-au primit cu titlu gratuit”, a afirmat managerul proiectului, dna Carmen Sasu. Cu privire la deplasarea în Damenarca, aceasta ne-a declarat că un grup de 30 de fermieri a vizitat mai multe ferme daneze şi astfel a putut afla mai multe informaţii despre modul în care acestea îşi defăşoară activitatea şi rolul important pe care îl joacă servicului de consultanţă danez. În privinţa consultanţei, în cadrul proiectului fiecare specialist a realizat 165 de vizite la sediul beneficiarilor, în vederea oferirii de servicii de consultanţă pentru dezvoltarea afacerii, proiectul AgroManager totalizând, 16 August 2012

astfel, 1.485 de zile de consultanţă.

Serviciile de consultanţă s-au concretizat în întocmirea şi monitorizarea planului de afaceri, planificarea producţiei şi a activităţilor, analiza bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi în sprijin pentru elaborarea documentaţiei necesare obţinerii de credite agricole, asigurări agricole şi fonduri europene. „La începutul proiectului, un element primit cu sceptimism de către fermieri a fost schimbul de experienţă realizat cu consultanţii, pentru că nu se vedea utilitatea acestor întâlniri. Cu timpul, acestea au devenit un mod de interacţionare atât între fermieri, cât şi în relaţia cu consultantul agricol. Fiecare consultant a avut alocate între 12 şi 15 ferme. Toate activităţile şi temele abordate în cadrul proiectului au urmărit îmbunăţirea continuă a profitabilităţii şi a eficienţei fermelor”, a susţinut managerul proiectului. În cadrul conferinţei, dl Christian Haldrup, consultant danez la firma AgroAdvice, a vorbit despre veriga lipsă în relaţia dintre cercetători şi fermierii români, şi anume consultantul: „Sunt de doi ani în România, iar la proiectul AgroManager lucrez de un an. Din experienţa mea în această ţară, am observat că există potenţial pentru dezvoltarea agriculturii. Există foarte multă expertiză la nivelul universităţilor de profil şi toată munca ştiinţifică este la un nivel ridicat, însă, din păcate, există o verigă lipsă

între universităţi şi fermieri. Toată această muncă ştiinţifică nu poate fi folosită direct de fermieri. Consultantul poate folosi aceste informaţii şi apoi le poate face cunoscute fermierilor. În Danemarca există această verigă între cercetători şi fermieri.

Lucrez pentru serviciul de consultanţă agricolă danez din 1983 şi consider că lipsa consultanţei, independentă de cea realizată de furnizorii de inputuri, este marea problemă a agriculturii din România.

Această expertiză aflată la universităţi trebuie să circule la fermieri, pentru ca ei să-şi optimizeze activitatea agricolă. O altă problemă în România sunt resursele limitate de apă. Dacă nu există un management eficient al apei în sol, nu vom avea producţii agricole mari”, a afirmat dl Haldrup.

AgroAdvice, iniţiatorul proiectului AgroManager, este prima companie privată specializată în servicii de consultanţă agricolă tehnică din România. Obiectivul acesteia constă în optimizarea producţiei agricole şi a activităţilor din ferme, ţinând cont de condiţiile de piaţă şi de specificul fiecăreia. Serviciile oferite de AgroAdvice sunt orientate spre a conduce la creşterea profitabilităţii fermelor, producţii de calitate, cu un management eficient al costurilor, pornind de la aplicarea tehnologiilor moderne, planificarea activităţilor în ferme şi îmbunătăţirea tuturor produselor care determină succesul în agribusiness.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2012 17

CEC Bank - pachet de creditare avantajos pentru beneficiarii PNDR

Una dintre cauzele principale ale absorbţiei mai reduse în cazul fondurilor europene este accesul dificil la creditare, în special pentru cofinanţarea beneficiarilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. În acest sens, Ministerul Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale a făcut demersuri pentru obţinerea unor condiţii avantajoase de creditare pentru beneficiarii programului.

Astfel, a început o serie de discuţii cu băncile care şi-au anunţat intenţia de colaborare şi implicare în proiect.

Prin acest demers, MADR vrea să încurajeze creditarea pentru fermierii care nu deţin fonduri suficiente pentru cofinantarea unui program european, stimulând astfel creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene în domeniul agriculturii.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi secretarul de stat Achim Irimescu au avut deja discuţii cu reprezentanţii CEC Bank, aceştia venind cu un pachet de creditare avantajos pentru beneficiarii PNDR, care sunt de acord cu virarea în contul deschis la CEC Bank a subvenţiilor din fonduri

naţionale şi/sau din fonduri europene.

Pentru astfel de credite, banca a decis: - Reducerea dobânzii cu 1 p.p. la creditele acordate pentru realizarea proiectelor cu componentă din fonduri europene în cadrul PNDR; - Reducerea gradului minim de acoperire cu garanţii cu aproximativ 15%, comparativ cu creditele standard acordate persoanelor juridice; - Avansul minim a fost redus la 10% din valoarea proiectului pentru companiile start-up.

După finalizarea discuţiilor şi cu celelalte bănci, vor fi analizate ofertele înaintate de acestea, iar MADR va semna convenţii de colaborare cu unităţile bancare cu cele mai avantajoase oferte de creditare pentru beneficiari.

Intesa Sanpaolo Bank finanţează agricultura Valentin Petcu, PR manager Intesa Sanpaolo Bank Conform convenţiei semnate cu APIA şi FGCR, Intesa Sanpaolo Bank oferă clienţilor săi cu activitate în agricultură credite pentru finanţarea capitalului de lucru, în cadrul Schemei de Plată Unică pe Suprafaţă.

Produsul se adresează atât fermierilor înregistraţi ca persoane juridice, cât şi ca persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale, care respectă criteriile de acordare ale acestui tip de credit.

Intesa Sanpaolo Bank finanţează 90% din suma menţionată în adeverinţele APIA, creditul fiind rambursat în momentul încasării subvenţiilor în conturile beneficiarilor SAPS. Costurile sunt foarte avantajoase, constând într-o dobândă calculată ca ROBOR 3 luni + 3% şi un comision de acordare de 1,5%.

Un avantaj important este faptul că până la momentul încasării sumelor conform SAPS clientul nu trebuie să plătească nici rate de credit, nici dobânzi. Structura 18 August 2012

de garanţii solicitate de bancă este una simpla şi accesibilă, fiind axată, în principal, pe sumele de încasat de la APIA. Intesa Sanpaolo Bank a acordat o atenţie deosebită dezvoltării unor produse de creditare dedicate în mod special clienţilor care activează în domeniul agriculturii. Banca are în prezent în portofoliu o gamă completă de produse ce pot susţine practic orice tip de nevoi de finanţare specifice sectorului agricol.

Intesa Sanpaolo Bank oferă soluţii atât pentru finanţarea activităţilor curente (Linia de credit „Recolta”, Creditul agricol - de toamnă şi de primăvară, o serie de credite acordate în baza parteneriatelor cu APIA şi FGCR), cât şi credite de investiţii pentru achiziţia de maşini şi echipamente agricole sau cofinanţarea proiectelor din fonduri structurale - Măsurile 121, 123, 312 sau alte măsuri derulate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Aceste credite beneficiază de costuri atractive pentru client, grafice de rambursare adaptate sezonalităţii din agricultură şi garanţii flexibile, incluzând şi posibilitatea de a accepta garanţii din partea fondurilor şi instituţiilor de garantare a creditelor din România.

Prin toate aceste soluţii de finanţare pe care le oferă fermierilor, Intesa Sanpaolo Bank susţine în mod concret parteneriatul pe termen lung pe care l-a dezvoltat în ultimii ani cu investitorii în sectorul agricol.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2012 19

George TURTOI, noul director general al APDRP g

Concluziile raportului de control la ADS La data de 26 iulie 2012, Corpul de Control al Primului Ministru a transmis Ministerului Agriculturii raportul de control privind verificările pe care le-a efectuat la Agenţia Domeniilor Statului (ADS), se prezintă în comunicatul MADR.

George Octavian TURTOI George Octavian TURTOI a fost numit director general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, începând cu data de 23 iulie 2012, prin Ordin al ministrului Agriculturii, ca urmare a încetării contractului de muncă a domnului Mihai Gavril VĂDAN. George Octavian TURTOI este angajatul APDRP din anul 2005, fiind încadrat cu funcţia de expert în cadrul Direcţiei Asistenţă Tehnică şi Formare Profesională. Ulterior, a ocupat funcţia de şef Serviciu Selectare Contractare Proiecte - în cadrul aceleiaşi direcţii, iar în anul 2008 a promovat ca director al Direcţiei Asistenţă Tehnică.

Din data de 2 aprilie 2012, George TURTOI a fost numit director general adjunct Implementare Tehnică. „Sunt conştient că este o mare responsabilitate, iar provocările pe care agenţia le are în faţă în această perioadă sunt pe măsură. Faptul că sunt împlicat în activitatea instituţiei de aproape 7 ani îmi dă încrederea că împreună cu echipa APDRP vom reuşi să îndeplinim toate obiectivele instituţionale, atât pe cele de implementare eficientă, dar şi pe cele de absorbţie integrală a fondurilor nerambursabile”, a precizat George TURTOI, directorul general al APDRP.

Mihai Gavril VĂDAN 20 August 2012

În urma verificărilor efectuate de către Corpul de Control al Primului Ministru au rezultat următoarele concluzii: 1. Faptele reprezentanţilor ADS în perioada 2009-2012 „pot întruni elementele constitutive ale infracţiunii de neglijenţă în serviciu cu consecinţe deosebit de grave”.

2. Fapta preşedintelui, a directorului Direcţiei Executări Contracte şi a directorilor Direcţiei Juridice, care în exerciţiul atribuţiilor de serviciu nu au luat măsuri pentru recuperarea unor creanţe în valoare totală de 38.389.584 lei şi 588.236 USD, „poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată”.

Ca urmare a acestor constatări, Corpul de Control al Primului Ministru a trimis acest raport către Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru cercetarea posibilelor fapte de natură penală.

Din situaţiile constatate în urma controlului reies o serie de situaţii grave: • foarte mulţi debitori nu au fost urmăriţi de către ADS, în vederea recuperării datoriilor la timp, astfel încât aceştia au intrat în insolvenţă şi faliment, iar sumele datorate de aceştia nu mai pot fi recuperate, fiind trecuţi la debitori scoşi din activ. Este vorba de 77.657.853 de lei în 2012, faţă de 33 milioane de euro în 2009. Cu alte cuvinte, în această perioadă valoarea creanţelor înregistrate de ADS în conturi din afara bilanţului s-a majorat cu peste 43%.

• 25 % din totalul datoriilor restante înregistrate de către ADS, adică 99.074.319 lei, reprezintă datoria către stat a SC TCE Trei Brazi SRL, din Insula Mare a Brăilei. Pe rolul instanţei judecătoreşti există un litigiu.

• la 30.01.2012, ADS a trecut datoria

de 3,1 milioane de lei a SC Agrocity Center SRL în contul 8034 - „Debitori Scoşi din Activ urmăriţi în continuare”, mai exact creanţele pe care ADS le are de la societăţi comerciale radiate prin hotărâri judecătoreşti în urma finalizării procedurilor de faliment sau insolvenţă.

• în 2012, ADS mai deţine încă suprafeţe libere de contract totalizând 39.421 ha. Dacă aceste terenuri s-ar contracta ar putea fi încasată la bugetul de stat o sumă în valoare anuală de 10,7 milioane de lei.

• ADS a încheiat un contract cu SC Gauss SRL, SC Geoter Proiect SRL şi SC Geosurvey SRL prin care aceste societăţi se angajau să inventarieze suprafeţele administrate de către ADS. Obiectul acestui contract nu a fost îndeplinit.

• în perioada 2009-2012, ADS a luat măsuri asigurătorii de sechestru asupra bunurilor unor datornici în valoare de 38,3 milioane de lei. ADS trebuia să valorifice aceste bunuri, în sensul scoaterii lor la licitaţie.

Până la momentul controlului, conducerea ADS şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, adică nu a efectuat o evaluarea a acestor bunuri şi nu a organizat licitaţii pentru a le vinde.

Ca urmare a acestor fapte, ADS înregistra la data de 31.03.2012 creanţe în valoare de 541.169.239 de lei, aceştia reprezentând bani pe care trebuie să-i încaseze de la datornici, adică societăţi comerciale care au încheiat contracte de exploatare din punct de vedere agricol a terenurile proprietate privată a statului. Datoriile restante din anii precedenţi însumează 402.707.524 de lei (creanţa necurentă). Aceste datorii sunt adunate de la cei ce au arendat terenuri agricole şi nu le-au plătit către ADS şi pe care Agenţia Domeniilor Statului are obligaţia să le recupereze.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2012 21

În cursul lunii septembrie, activitatea în legumicultură este foarte variată, pornind de la îngrijirea culturilor existente şi până la înfiinţarea culturilor din toamnă pentru primăvară.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Victor VĂTĂMANU

Calendarul lucrărilor legumicole din cursul lunii septembrie În ceea ce priveşte îngrijirea culturilor existente, prima operaţiune obligatorie este aplicarea tratamentelor pentru combaterea agenţilor patogeni şi a dăunătorilor la toate culturile legumicole aflate în cultură (varză de vară, varză de toamnă, varză roşie, ardei, pătlăgele vinete, conopidă, gulii, bame etc.). În momentul în care s-a primit buletinul de avertizare din partea Laboratorului Fitosaniotar Judeţean, în vederea aplicării tratamentului, se vor efectua următoarele operaţiuni: transport apă, preparat soluţie conform indicaţiilor cuprinse în buletin, stropit (manual sau mecanic, în funcţie de substanţă şi mod de aplicare).

O lucrare de mare importanţă pentru acest an agricol este irigarea tuturor culturilor existente, în funcţie de: specia cultivată (varză de vară, varză de toamnă, varză roşie, ardei, pătlăgele vinete, conopidă, gulii, bame etc.); tipul de sol; modul de irigare (cu norme de udare de 200-250 metri cubi la hectar, atunci când este necesar).

Pentru aplicarea irigării prin aspersiune, lucrările necesare irigării sunt: transportat conducte mobile, instalat antenele de udare, instalat aspersoare, punerea sub presiune a antenei de irigat, aplicat udarea cu normă de irigare stabilită de către specialişti (ingineri horticoli sau agronomi), mutat antene pe o nouă poziţie după asigurarea în totalitate a normei de udare.

Tot în această perioadă se pot face 22 August 2012

fertilizări faziale, utilizând ca îngrăşământ azotatul de amoniu, în cantitate de 100-150 kilograme la hectar. Această operaţiune, care de obicei este bine să se facă înaintea irigării, constă în: încărcat sacii cu îngrăşăminte în mijloace de transport; transportat îngrăşămintele la locul aplicării; descărcat sacii cu îngrăşământ din mijlocul de transport; încărcarea directă în maşinile de aplicat îngrăşăminte; aplicarea de îngrăşăminte chimice.

Acolo unde este cazul şi unde buruienile nu au putut fi distruse în totalitate se poate efectua operaţia de prăşit pe intervalul dintre rânduri, manual sau mecanic/cu tracţiune animală la culturile de leguminoase (bame). De asemenea, se vor îngriji culturile de verdeţuri înfiinţate pentru recoltarea în toamnă prin operaţiunile de irigat, prăşit, fertilizat suplimentar etc.

Nu trebuie uitat că în această perioadă începe recoltarea rădăcinoaselor (morcov, pătrunjel, păstârnac, ridiche de iarnă, ţelină pentru rădăcină, sfeclă roşie). Pentru o bună selectare a acestora se vor efectua următoarele operaţiuni: decoletat, dislocat şi adunat rădăcini, încărcat şi transportat recolta, descărcat recolta, după care urmează condiţionarea şi sortarea recoltei.

Tot în această perioadă se recoltează şi tomatele de vară-toamnă, ardei, pătlăgele vinete; pentru o bună

valorificare sunt necesare următoarele operaţiuni: încărcat din câmp, transportat, descărcat recolta, după care urmează sortarea şi ambalarea producţiei.

Pentru recoltarea culturii de ceapă obţinută prin semănat direct sunt necesare următoarele operaţiuni: dislocat bulbi, lăsarea acestora pe teren pentru solarizare, încărcat şi transportat recolta, descărcare şi în final sortarea bulbilor de ceapă.

Când se recoltează culturile de varză de vară şi varză de toamnă, conopidă şi gulie sunt necesare următoarele operaţiuni: încărcat, transportat, descărcat şi sortat produsele finale. În această lună începe şi recoltarea culturilor de castraveţi, pepene şi dovleac, care necesită următoarele operaţiuni: încărcat, transportat, descărcat recolta, după care urmează sortarea şi ambalarea corespunzătoare. În condiţiile recoltării fasolei verzi de toamnă (sub formă de păstăi) şi a mazării de toamnă (sub formă de boabe verzi) sunt necesare următoarele operaţiuni: încărcat, transportat şi descărcat recolta la destinatarul final.

Pentru recoltarea în condiţii cât mai bune a culturii de bame sunt necesare următoarele operaţiuni: încărcat, transportat, descărcat recolta, după care urmează sortarea şi ambalarea producţiei de bame.

Dacă în cultură avem şi praz, această

www.agrimedia.ro

cultură presupune (pentru o mai bună valorificare): încărcat, transportat recolta şi sortat după dimensiuni, conform STAS. Tot în această perioadă are loc desfiinţarea unor culturi şi, în paralel cu această operaţiune, se face şi pregătirea terenului pentru culturi noi. În ceea ce priveşte desfiinţarea anumitor culturi, reamintim recoltarea culturilor de tomate de vară-toamnă, pepeni şi castraveţi, care se consumă mai repede, valorificarea acestora fiind rapidă.

De asemenea, în această lună se pot desfiinţa şi culturile de mazăre de toamnă şi fasole de toamnă, care presupun următoarele lucrări agricole: strângerea vrejilor, încărcarea şi transportul la unităţile zootehnice din zonă a vrejilor.

Imediat după desfiinţarea culturilor şi strângerea resturilor vegetale din solă se va lucra terenul cu discul, pentru tocarea resturilor vegetale rămase în solă şi afânare, eventual pregătirea acestuia pentru culturile ce urmează a fi înfiinţate din toamnă (salată, spanac, usturoi etc.).

Când nu este posibilă lucrarea cu discul, solul se afânează printr-o arătură superficială, la 12-15 cm, însoţită de grăpat (lucrare executată pentru mărunţirea solului). În cazul în care nu se poate executa această lucrare, se va recurge (acolo unde resursele financiare şi materiale permit) la aplicarea unei udări de aprovizionare a solului, în vederea înfiinţării culturilor din toamnă, cu o normă de udare cuprinsă între 200 şi 300 de metri cubi la hectar.

Pentru aplicarea cât mai eficientă a acestei lucrări sunt necesare lucrările de deschidere a rigolelor (în vederea modelării solului) şi de modelare a solului pentru culturile ce se vor înfiinţa în toamnă. Înfiinţarea culturilor din toamnă pentru primăvară se poate face prin: semănat direct în câmp a culturilor cu recoltare în primăvara următoare (spanac salată, ceapă prin semănat) sau prin semănatul cu material de plantat pentru recoltarea în toamnă (ceapă verde, usturoi verde), în primăvara următoare (ceapă verde, usturoi verde) sau în ogor propriu (ceapă din toamnă, usturoi din toamnă).

Pentru semănatul optim, bulbilii de usturoi se tratează contra nematozilor cu substanţele indicate de specialiştii Laboratorului Fitosanitar Judeţean.

Urmează operaţiunile de încărcat, transportat, descărcat material de

www.agrimedia.ro

plantat (arpagic, bulbilii de usturoi pentru un hectar de plantat se folosesc aproximativ 800 de kilograme).

Urmează plantatul propriu-zis, manual sau mecanic, al culturilor de ceapă verde, usturoi verde, ceapă din toamnă, usturoi din toamnă.

Dacă umiditatea din sol şi, respectiv, rezerva de apă din sol sunt reduse, se va aplica o udare imediat după înfiinţarea culturilor, cu o normă mică de udare de circa 200-250 de metri cubi de apă la hectar, pentru asigurarea răsăririi plantelor. În ceea ce priveşte organizarea activităţilor din cursul lunii septembrie, acestea încep cu actualizarea graficului de activităţi pentru perioada următoare sau etapa următoare, în primul rând cu estimarea necesarului de forţă de muncă, mijloace financiare etc. Urmează revizuirea listelor de materiale din stoc şi lista cu materialele necesare în lunile următoare, pentru contractarea procurării lor.

De asemenea, se vor reactualiza derulările unor contracte de creditare, servicii şi aprovizionare cu produse pentru etapele următoare. De mare importanţă este reactualizarea contractelor pentru livrarea legumelor în etapa următoare.

De asemenea, se vor reactualiza derulările unor contracte de creditare, servicii şi aprovizionare cu produse pentru etapele următoare. De mare importanţă este reactualizarea contractelor pentru livrarea legumelor în etapa următoare.

O mare importanţă se va acorda şi măsurilor de pregătire a spaţiilor pentru depozitarea unor legume care urmează a fi valorificate în cursul lunilor următoare (produsele culturilor de rădăcinoase, de ceapă, usturoi, praz, varză, ridichi de iarnă, gulii etc.).

Pentru o bună comercializare sunt necesare următoarele operaţiuni: încărcat şi descărcat recolta la locul de condiţionare sau la locul indicat de beneficiar. Din ce în ce mai mult se folosesc însă depozitele frigorifice, care au climat dirijat, specific fiecărei plante legumicole şi care pot păstra recolta în condiţii foarte bune până la valorificare.

Condiţionarea recoltei pentru vânzarea în pieţele agroalimentare presupune operaţiile de făcut legături, sortat, calibrat, şters/lustruit, ambalat şi depozitat în condiţii optime până la livrare, după care urmează expedierea în mijloace de transport specifice.

SC Agro Chirnogi foloseşte tehnologie nouă pentru obţinerea celor mai bune rezultate în producţie.

Agro Chirnogi utilizează produsele firmei Chemtura, fiind şi distribuitor pentru fertilizantul foliar Route şi adjuvantul Elastiq.

Acestea sunt două produse folosite cu rezultate foarte bune de Agro Chirnogi la cultura de rapiţă.

Route este un fertilizant foliar lichid, cu utilizare în culturile de cereale, porumb, rapiţă, gazon şi leguminoase. Îmbunătăţeşte înrădăcinarea, creşte vigoarea plantelor şi producţia. La cultura de rapiţă, se aplică în cantitate de 0,8 l/ ha de la 4 frunze adevărate, apoi la un interval cuprins între 2 şi 6 frunze adevărate.

Elastiq este adjuvant pentru protejarea silicvelor şi a păstăilor. Asigură o peliculă uniformă, elastică şi adezivă, în condiţii climatice diverse, susţine maturarea naturală a seminţelor, reduce pierderile de producţie dinainte şi din timpul recoltării, previne formarea samulastrei de rapiţă. Este un produs care se aplică înainte de recoltare, la culturile de rapiţă, soia, mazăre, pentru a preveni scuturarea şi pierderile de producţie la recoltare. Se aplică în doze de 0,8-1 l/ha, cu 2-4 săptămâni înainte de recoltare.

Pentru mai multe detalii legate de sporul de producţie obţinut în urma tratării culturilor cu aceste produse şi modalitatea de achiziţionare a acestora, societatea Agro Chirnogi vă stă la dispoziţie, prin dl Raji El-Khalil, la numărul de telefon 0745.002.000.

August 2012 23

«O lecţie amară»

Valentin BLĂNARU

Într-o zi toridă de vară, pe drumul dintre Drajna şi Slobozia, la data de 27 iulie, cu o temperatură la umbră de peste 35 de grade, compania Saaten Union a prezentat un câmp experimental pe care îl urmăream cu ochii încă de la primele frunze.

Cel puţin de două ori pe lună am trecut pe lângă aceste câmpuri în drumurile mele din şi înspre Galaţi.

Am văzut câmpul crescând în toate condiţiile anului acesta: de la ploile la timp, la surplusul de apă, pentru ca apoi să văd cum se usucă de secetă o frumuseţe de loturi demonstrative. Când am primit invitaţia la eveniment nu mi-a venit să cred că mai există companii care se încumetă să facă show-uri demonstrative în condiţiile de secetă constantă ale ultimelor 3 luni. Recunosc că am venit cu mare curiozitate, tocmai pentru că ştiam anulate demonstraţii în câmp ale altor companii, din motive uşor de înţeles: câmpurile nu arătau bine, iar fermierii puteau pleca de le eveniment cu o concepţie greşită despre genetica din câmp.

Cu toate acestea, apropiindu-mă de locul de desfăşurare a evenimentului am văzut numărul mare de maşini, ceea ce mi-a confirmat interesul fermierilor de a primi informaţii despre genetica Saaten Union, indiferent de condiţiile climatice şi de stadiu culturilor. Poate că aveau dreptate, tocmai în astfel de condiţii poţi remarca mai bine ajunsurile şi defectele unei culturi. În ani, haideţi să spunem, normali, oricine poate obţine cu o genetică bună şi o tehnologie ca la carte producţia scontată. „M-am gândit dacă să ţin sau nu acest simpozion, în condiţiile în care arată culturile. Cu toate acestea, am mers mai departe şi am primit o lecţie amară. Cu natura nu te poţi pune şi nu putem previziona comportamentul fiecărui an. Avem ani în care acelaşi hibrid are producţiile pe care le scontăm şi le anunţăm în cataloage, dar în ani precum acesta orice calcul este inutil.” Cu aceste vorbe şi-a deschis prezentarea către cei aproape 200 de fermieri directorul general al companiei Saaten Union, George Aldescu.

24 August 2012

„Nu este nici o ruşine să arătăm problemele, pentru că anul acesta poţi întâlni orice. De-abia în astfel de condiţii complicate se văd anomaliile. Şi aceasta este o lecţie şi pentru noi, pentru că, în condiţii de irigat şi de temperaturi normale, nu putem vedea limitele sau capacităţile unui produs. Înainte de toate, sunt fermier şi apoi director al Saaten Union şi îmi place să fiu corect cu partenerii mei şi cu colegii care cultivă genetica firmei noastre. În aceste condiţii, s-au remarcat din ambele culturi, de floarea-soarelui şi de porumb, 3-4 hibrizi care vor face producţii, în ciuda unor arşiţe extreme şi îndelungate.

Am remarcat că pentru anul acesta cea mai bună grupă FAO a fost cea între 200 şi 300. Era aproape firesc acest lucru, pentru că polenizează mai devreme şi, prin urmare, fructifică mai repede şi au scăpat de condiţiile de stres termic.

Grupele între 300 şi 400 nu au succes în aceste condiţii, pentru că au o porţiune însemnată de ştiulete nepolenizat, ceea ce înseamnă pierderi de producţie.

Pentru grupa 400-500, chiar dacă acum arată verde, producţia este compromisă aproape în totalitate, pentru că pe aceste călduri constante, peste 34 de grade, polenul nu mai este fecund. Cu toate aceste caracterisitici ale acestui an, nu recomand să se cultive numai dintr-o singură grupă, mai ales pentru fermierii care au suprafeţe mari. Este bine să se acopere o arie temporală cât mai mare şi de aceea recomand cultivarea mai multor hibrizi din grupe diferite.

Ceea ce am făcut în aceste câmpuri demonstrative este foarte asemănător cu o fermă normală, fără fineţuri şi aplicări de fungicide şi tratamente foliare. Am încercat să imităm o tehnologie cât mai comună, pentru a vedea rezultatele în termeni reali, aşa cum foloseşte marea

majoritate a fermierilor din România.

Avem hibrizi la care am semănat o densitate de 70.000 de boabe, pentru că aşa arătau condiţiile anului în prima lui parte. Ne-am făcut probleme din cauza ploilor, dar acum, în plină secetă, vedem că ar fi trebuit să facem o densitate mai mică. Pentru zonele neirigate recomandăm o densitate de 60.000 de plante, mai ales în condiţiile de secetă ale acestui an. Una dintre greşelile pe care le puteţi remarca la grupele FAO mari constă în faptul că în perioadă fecundării au fost temperaturi foarte mari, care au împiedicat dezvoltarea boabelor.

Printre hibrizii cei mai performanţi ai companiei, dar mai ales ai acestui an, se număra SUAREZ, din grupa FAO 300, care are un avantaj extrem de mare, pentru că şi în condiţii de secetă cumplită nu poate da o producţie mai mică de 8 tone la hectar. Suportă o densitate mare şi încă are frunzele verzi, ceea ce înseamnă că rezistă la secetă.”

Mi-am adus aminte că în urmă cu un an, Saaten a demarat o nouă formă de apropiere faţă de fermieri, care avea menirea de a spori vânzările: consultanţă permanentă pentru fermieri. „Ceea ce urmează să facem în continuare se numeşte «service» postvânzare. Nu vrem doar să aruncăm, prin vânzare, sămânţa în curtea fermierului şi el să se descurce mai departe. Venim cu traininguri pentru tehnologii, avem oamenii noştri pe teren, care merg la fermier în mod constant pentru a vedea cultura şi pentru a-l sfătui asupra paşilor pe care trebuie să-i facă pentru a fi mulţumit de producţie. Suntem alături de fermieri de la comandarea seminţei până la recoltare, nu numai prin vânzare, ci şi prin consiliere, dar şi prin achiziţionarea producţiei, acolo unde vedem performanţă”, a declarat George Aldescu.

N pot decât să închei scurt: felicitări Nu pe pentru curajul şi deschiderea de a le arăta fermierilor şi părţile ne negative ale unor culturi.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2012 25

Cu ocazia unui eveniment organizat la mijlocul lunii trecute, am asistat la o discuţie între un reprezentant al firmei AgroAdvice, consultant agricol pe regiunea de sud a ţării, dl Marian Pan, şi doi fermieri, respectiv Ion Comăniţă, administrator al Ilsa Com SRL, şi Ion Bolboaşa, administrator al societăţilor Iris şi Eros Titulescu.

Fiecare exploatează o suprafaţă agricolă totală de 2.500 de hectare în judeţele Argeş şi Olt.

Ana MUSTĂŢEA

Beneficii ale consultanţei agricole Fermierii au făcut parte dintr-un program iniţiat de AgroAdvice, cofinanţat din fonduri europene, cu scopul îmbunătăţirii activităţii din fermele vegetale, iar serviciile de consultanţă agricolă au fost incluse în acest proiect. O primă opinie pe care am aflat-o a fost cea a dlui Comăniţă, care a precizat că în urma consultanţei oferite cheltuielile cu sămânţa la cultura de grâu s-au redus, soiurile alese având o capacitate mare de înfrăţire. „La cultura de grâu, am micşorat norma de semănat de la 250-300 kg/ha la 170-180 kg/ha. Am ales soiuri care necesită densităţi ţ mai mici, cum sunt Capo şi Apache.

26 August 2012

Producţia medie obţinută la grâu în acest an este de 3.500 kg/ha. Un alt avantaj a fost cartarea agrochimică a solului făcută de specialiştii AgroAdvice şi care m-a ajutat să optimizez planul de fertilizare. Analiza solului o făcusem în urmă cu patru ani şi aplicarea îngrăşămintelor chimice o făceam după aceasta. Testele agrochimice recente au arătat că în anumite locuri administram fertilizanţii care nu trebuiau şi că solul meu are mare nevoie de fosfor.

Probabil că în următorii doi ani va trebui să administrez o cantitate de cel puţin 300 kg/ha. Un alt aspect important este acela că am început să administrez îngrăşămintele chimice g ş

în mai multe etape. Înainte aplicam în toamnă complexe, iar primăvara o singură tranşă. Acum, în primăvară, norma de azot o administrez în două etape”, a afirmat dl Comăniţă. În cadrul proiectului, o temă aprins dezbătută a fost managementul apei în sol şi cum poate fi limitată evaporarea prin alegerea lucrărilor optime. „Lucrăm solul mai mult orizontal, preferăm să scarificăm decât să arăm. Operaţia de arat, care a devenit costisitoare, o realizăm o dată la 2-3 ani, dar numai dacă este nevoie”, a spus administratorul exploataţiei Ilsa Com SRL.

www.agrimedia.ro

Ion Bolboaşa este de părere că pentru a realiza un management bun al apei în sol depinde foarte mult de gradul de dotare a fermei. În cazul său, parcul tehnic este bine echipat, însă ar mai trebui să achiziţioneze anumite utilaje agricole. „Tehnologia de care dispui este foarte importantă.

Noi avem o parte din utilajele necesare, dar trebuie să mai achiziţionăm şi probabil vom încerca să depunem un proiect pentru accesarea fondurilor europene”, a precizat dl Bolboaşa.

Dl Comăniţă este beneficiar al unui proiect FEADR, în valoare de 2,5 mil. euro, şi a reuşit de curând să-l implementeze. Proiectul constă în construcţia unui siloz cu o capacitate de 6.000 tone, a unei staţii de seminţe şi a unei mori de cereale.

Seceta care s-a instalat încă din toamna anului trecut creează multe probleme fermierilor. În opinia consultantului agricol, culturile de porumb şi floarea-soarelui stau sub semnul întrebării, iar pentru campania însămânţărilor din toamnă le-a recomandat fermierilor să lucreze terenul imediat după recoltare. „Din păcate, ne confruntăm cu seceta, care afectează foarte mult culturile de primăvară, respectiv porumbul şi floarea-soarelui. Pentru a evita pierderea apei în sol şi pentru ca fermierii să fie pregătiţi să semene imediat după ce va ploua, îndemnăm agricultorii să pregătească terenul imediat după ce recoltează culturile de primăvară”, a spus dl Marian Pan.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

„Deja am lucrat terenul pe o suprafaţă de 200 ha pentru a înfiinţa cultura de rapiţă. După ce am recoltat, am intrat cu scarificatorul şi un combinator greu. Trerenul s-a lucrat mai bine, comparativ cu anul trecut. Intenţionez să semăn 400 de hectare cu rapiţă, deoarece este cultura cea mai rentabilă”, a afirmat dl Comăniţă.

Reprezentantul firmei de consultanţă AgroAdvice a vorbit şi despre importanţa erbicidării înainte de recoltare, mai ales în condiţiile acestui an, când ploile din luna mai au favorizat apariţia buruienilor. „În luna mai au căzut acele precipitaţii, însă acestea nu au fost repartizate uniform, în momentele critice, când planta avea nevoie. Din cauza ploilor, s-a întârziat aplicarea tratamentul doi pentru combaterea bolilor foliare la culturile de cereale. Am recomandat ca după ploi să se aplice un fungicid pentru combaterea putregaiurilor. Precipitaţiile au împiedicat erbicidarea la timp, fapt ce a condus la îmburuienarea culturilor agricole. O soluţie oferită de noi a fost ca înainte de recoltare să se erbicideze cu un produs pe bază de glifosat, pentru ca masa de seminţe să fie curată. Această erbicidare, denumită pre-harvest, se aplică atunci când umiditatea grâului este mai mică de 30%, este o alternativă şi noi, prin schimburile de experienţă făcute cu fermierii, am promovat acest sistem. În Danemarca, aproape 90% din agricultori aplică un erbicid total înainte de recoltare”, a afirmat dl Marian Pan, consultant agricol.

www.agrimedia.ro

August 2012 27

Şi totuşi… se poate!

Ioan Enoiu, director general Naturevo SRL există soluţii pentru a diminua efectele negative ale schimbărilor climatice, care trebuie incluse ca verigi tehnologice. În cele ce urmează, vă prezint câteva aspecte ale tehnologiilor care au dus la diminuarea pierderilor de recoltă în anul foarte dificil 2012.

Am spus mereu: „Clima e alta Şi trebuie schimbat ceva Pentru culturi ce ne duc soarta Spre a mânca sau a răbda.”

Fenomenele determinate de schimbările climatice sunt din ce în ce mai evidente.

Culturile agricole sunt afectate major de temperaturile ridicate, radiaţiile din ce în ce mai puternice, seceta atmosferică şi pedologică, vânturile puternice însoţite de grindină sau căderi masive de apă în timp scurt.

Mai mult decât atât, iernile sunt atipice, având ferestre de iarnă cu temperaturi şi radiaţii ca primăvara, urmate de temperaturi negative foarte joase.

Diferenţele de temperatură între zi şi noapte sunt foarte mari, generând multiple fenomene de stres al plantelor sau adaptări mai rapide ale agenţilor dăunători, în comparaţie cu plantele de cultură. În anii anteriori, pierderile de recoltă determinate de aceste fenomene s-au situat, în medie, la circa 25%, în condiţii de tehnologii clasice. În anul 2012, în condiţiile aplicării tehnologiilor clasice, pierderile au fost de la 30 până la 100%. Ce este ciudat, din punctul meu de vedere, este că autorităţile implicate în producţia agricolă (era să greşesc spunând responsabile) ocolesc în mod curent să prezinte realitatea, care este de-a dreptul îngrijorătoare. Mai mult decât atât, evită să meargă pe teren pentru a lua contact direct cu dezastrul. În articole anterioare am scris că 28 August 2012

Scarificarea a determinat mărirea rezervei de apă în adâncime, ducând la diminuarea pierderilor prin evaporare. Culturile s-au menţinut verzi cu 10-15 zile mai mult, comparativ cu cele semănate/plantate în teren arat sau numai discuit. Efectul a fost mult mai clar la porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă de zahăr. Lucrarea de scarificat n-a putut fi efectuată la adâncimi de 50-60 cm în solurile grele şi cu rezervă redusă de apă, dar chiar şi acolo unde s-a lucrat la 30-40 cm s-au sesizat diferenţe pozitive.

Prezervarea energiei interne din sămânţă prin stimularea germinaţiei, a înrădăcinarii, a înfrăţirii.

Folosirea la tratarea seminţelor a produselor care stimulează înrădăcinarea rapidă, răsărirea rapidă şi uniformă, înfrăţirea timpurie, diminuarea consumurilor specifice sau creşterea absorbţiei elementelor (în special la cereale) a determinat în anul 2012 diferenţe de 0,5-1 tonă producţie cereale/ha. Desfăşurarea fenofazelor a fost mai rapidă, iar evoluţia culturii s-a desfăşurat şi pe parcursul ferestrelor din iarnă.

Aplicarea corectă a fertilizanţilor de sol şi a fertilizanţilor foliari a generat, de asemenea, diferenţe de 0,3-1 tonă producţie cereale/ha. S-a dovedit încă o dată că utilizarea unilaterală a azotului este foarte păguboasă, mai ales în perioadele secetoase; azotul măreşte cererea de apă, favorizează creşterea, în detrimentul fructificării (spice mari, dar goale/nefecundate). La culturile de primăvară, o fertilizare echilibrată în care fosforul şi potasiul să fie distribuite în forme asimilabile în apropierea rădăcinilor sau foliar, iar microelementele strict necesare să fie asigurate (pe secetă se extrag foarte greu din sol sau deloc) au generat

diferenţe de comportament majore. Nu avem date despre producţie (încă nu s-a recoltat), dar este dovedit că în lanurile unde s-au aplicat corect fertilizanţii plantele au rezistat mai bine la secetă şi arşiţă.

Aplicarea corectă a produselor de protecţia plantelor şi complexarea cu potenţatori (fertilizanţi foliari, bioregulatori, protectori de umiditate ş.a.). Prin folosirea corectă şi la timp a produselor de protecţia plantelor s-au obţinut sporuri importante de producţie. Spre exemplu, aplicarea timpurie a insecticidelor la cereale a diminuat atacul muştelor cerealelor, care în anul 2012 au acţionat mult mai devreme decât în anii anteriori.

Utilizarea în perioada deja secetoasă a strobilurinelor a permis desfăsurarea mai bună a fenofazelor. Adăugarea la tratamente a fertilizanţilor foliari cu macrosi microelemente a dus la îmbunătăţirea fertilităţii florilor şi la creşterea producţiei, precum şi la grăbirea vegetaţiei, astfel că a crescut producţia, în condiţiile diminuării cererii/consumului de apă.

Utilizarea speciilor/soiurilor/hibrizilor cu rezistenţă mai bună la secetă (arşiţă). În 2012, s-a dovedit că speciile/soiurile/ hibrizii cu rezistenţă mai bună la secetă au dat diferenţe de 1-2 tone/ha la cereale, iar la porumb, în anumite locaţii, diferenţa evaluată este între 0 producţie la hectar la hibrizii clasici şi 4-6 tone/ha la hibrizii cu germinaţie/fecundare timpurie.

Toate aspectele care trebuie avute în vedere pentru a diminua efectele stresului climatic ţin de o abordare ultraprofesională şi nu stau la îndemâna oricui, nici măcar a fermierului relativ pregătit.

Atenţie! Apelaţi la specialişti pentru a găsi soluţiile adecvate într-un climat ostil! „Când soarele ne pârjoleşte, Iar ploile vin mult mai rar, Un specialist bun mai găseşte Să fie boabe în hambar.”

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2012 29

Rapiţa este una dintre cele mai importante plante cultivate în Europa, iar expansiunea acesteia a fost încurajată de creşterea cererii de ulei vegetal, dar şi de progresele agronomice care fac producţia mai eficientă şi mai profitabilă. De-a lungul anilor, riscurile culturii de rapiţă au fost diminuate datorită inovaţiilor din domeniul protecţiei şi ameliorării plantelor. Sistemul de producţie Clearfield® reprezintă un alt progres tehnologic semnificativ pentru rapiţă.

Eficacitatea Cleranda® în combaterea buruienilor

Sistemul de producţie Clearfield® o revoluţie în protecţia culturii de rapiţă Andreea BUTARU, Advertising & Promotion Manager BASF Dezvoltarea sistemului de producţie Clearfield® a folosit o abordare complet nouă. Primul pas a fost acela de a defini principalele dificultăţi cu care se confruntă fermierii în procesul de combatere a buruienilor. Răspunsurile primite ne-au arătat că fermierii îşi doresc un produs care să garanteze o bună combatere a buruienilor, a samulastrei de cereale şi a buruienilor-problemă, inclusiv a cruciferelor. În plus, produsul ar trebui să fie flexibil în aplicare din punctul de vedere al condiţiilor meteo, al condiţiilor de sol, al siguranţei culturii şi al economisirii resurselor de muncă şi timp.

Un produs care să combine toate aceste caracteristici ar părea foarte dificil de dezvoltat la prima vedere. Sistemul de producţie Clearfield® dovedeşte însă că nimic nu este imposibil. Acesta combină un erbicid eficient şi inovator cu hibrizi de rapiţă cu potenţial ridicat de producţie. Hibrizii noi, creaţi de companiile de seminţe partenere, sunt toleranţi la erbicidul Cleranda®.

Cleranda® reprezintă combinaţia a două substanţe active (imazamox şi metazaclor), care oferă un foarte bun echilibru între acţiunea la nivelul frunzei şi acţiunea în sol, precum şi o eficacitate reziduală de durată.

Acest lucru este necesar pentru combaterea 30 August 2012

buruienilor pe termen lung. Se va evita astfel apariţia ulterioară a unui al doilea sau al treilea val de buruieni. Cleranda® are o eficacitate excelentă împotriva unui spectru larg de buruieni. Pe lângă buruienile obişnuite, precum Galium, Chenopodium şi Matricaria, Cleranda® le poate combate şi pe cele foarte greu de combătut, precum Sinapis şi alte specii crucifere. De asemenea, gramineele anuale şi samulastra de cereale nu vor mai fi o problemă.

Cleranda® are o fereastră largă de aplicare, care dă posibilitatea fermierului să se concentreze asupra altor lucrări agricole. Această flexibilitate este şi mai importantă în cazul în care vremea este nefavorabilă desfăşurării activităţilor pe câmp. Spre deosebire de produsele standard de pe piaţă, cu Cleranda® nu veţi mai depăşi momentul optim al aplicării şi vă veţi maximiza şansele de atingere a eficacităţii optime. Momentul optim al aplicării depinde de stadiul de dezvoltare al buruienilor, nu de cel al rapiţei. Cleranda® se aplică întotdeauna în amestec cu adjuvantul Dash®, în doză de 2,0 l/ha Cleranda® + 1,0 l/ha adjuvant Dash®. Cel mai bun moment pentru aplicare este atunci când buruienile au 2-3 frunze (rapiţă BBCH 11 - 18, 2-8 frunze ale rapiţei).

Sistemul de producţie Clearfield® este adaptat tuturor tipurilor de lucrări ale

solului (cu arătură, lucrări minimale, însămânţare directă) şi se poate utiliza şi în condiţii dificile de sol (sol cu conţinut ridicat de materie organică sau sol pietros).

Sistemul de producţie Clearfield® reprezintă prima soluţie cu o singură aplicare pentru combaterea buruienilor mono- şi dicotiledonate în cultura rapiţiei. Aplicarea erbicidului se poate face după apariţia buruienilor, controlând cu succes buruienile problemă şi samulastra de cereale.

Utilizarea durabilă a sistemului de producţie Clearfield® la rapiţă presupune respectarea cu stricteţe a anumitor reguli de management al culturii: • Utilizaţi erbicide cu alt mod de acţiune în culturile din rotaţie (non ALS, Group B) • Toaletaţi lanul de rapiţă pentru a evita infestarea câmpurilor vecine • Evitaţi transferul mecanic de la un câmp la altul prin intermediul utilajelor agricole • Curăţaţi cu atenţie semănătorile şi combinele şi eliminaţi seminţele rămase în buncăre • Reglaţi şi controlaţi combinele, utilajele de transport pentru evitarea pierderilor şi împrăştierea seminţelor • Aplicaţi, dacă este cazul, produse pentru evitarea dehiscenţei silicvelor • Informaţi vecinii că dumneavoastră cultivaţi rapiţă Clearfield®, pentru a evita transferul de material biologic

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2012 31

Noi hibrizi şi tehnologii de protecţia plantelor au fost prezentate fermierilor şi distribuitorilor din România, la data de 3 iulie 2012, în judeţul Braşov. Gazda acestui eveniment a fost SC Hibridul Hărman SRL. La întâlnire au participat aproximativ 150 de persoane şi au fost prezentate patru culturi: rapiţă, porumb, grâu şi cartof.

Întâlnire Syngenta la lotul demonstrativ Hărman A fost prezentat portofoliul Syngenta de hibrizi de rapiţă: Nelson, Toccata şi NK Karibik, precum şi produsele de protecţia plantelor Brasan şi Teridox. S-a pus accentul încă o dată pe importanţa tratamentului cu erbicid în preemergenţă, care reprezintă baza combaterii buruienilor din cultura de rapiţă.

70% din producţie este determinată de modul în care cultura intră în iarnă, la care o contribuţie importantă are şi combaterea timpurie a buruienilor cu erbicidul Brasan. Performanţa hibrizilor Syngenta a fost unanim recunoscută de către participanţii la eveniment. Vigoarea hibridului Nelson, puterea de ramificare a hibridului Toccata şi rezistenţa la stres a hibridului NK Karibik sunt principalele caracteristici remarcate în câmp.

La cultura porumbului, s-a evidenţiat faptul că Syngenta investeşte în cercertare, în dezvoltarea produselor, fiind una dintre principalele companii inovatoare în domeniul agricol.

Tratamentul seminţei cu insectofungicide (Maxim XL + Cruiser) asigură protecţie culturii împotriva bolilor şi dăunătorilor 32 August 2012

din prima perioadă de vegetaţie.

Oferind cel mai larg portofoliu de erbicide, din preemergenţă până în postemergenţă târzie, produse cu o selectivitate excelentă pentru cultura porumbului, Syngenta este compania care-şi găseşte locul în fiecare fermă. Erbicide precum Gardoprim Plus Gold, Mistral, Callisto sunt deja consacrate. Lumax şi Elumis sunt ultimele noutăţi. Produse moderne, ready-mix, cu o formulare inovatoare, asigură o combatere a buruienilor printr-o singură trecere. În ceea ce priveşte hibrizii de porumb, au fost prezentaţi exponenţi ai grupelor extratimpurii şi timpurii de maturitate: Olympic, Symba, Kansas, Lucius, Cobalt, Thermo, hibrizi perfect adaptaţi zonei.

Proiectul 3P: PRECOCITATE! PRODUCTIVITATE! PROFIT! îmbracă oferta Syngenta privind hibrizii timpurii de porumb şi erbicidul Elumis, cu flexibilitate în alegerea momentului de aplicare. În ceea ce priveşte cultura grâului, au fost prezentate produsele Menara şi Amistar Xtra, fungicide cu un spectru

larg de combatere a principalelor boli foliare şi ale spicului, evidenţiindu-se „green efect-ul” oferit culturii de către Amistar Xtra, aplicat înainte de înflorire.

Sporul de producţie adus (în medie 150 kg/ha/zi), prin întârzierea senescenţei cu circa 5 zile, face ca produsul să mărească productivitatea la hectar.

Tehnologia de protecţie împotriva bolilor a avut la bază folosirea produselor Shirlan, Ridomil Gold Mz şi Revus. Aceasta s-a comportat excelent, având în vedere condiţiile favorabile de dezvoltare a bolilor (precipitaţii abundente în perioada 15 mai-6 iunie, de peste 100 de litri).

Pe lângă programul de protecţie împotriva bolilor, s-a aplicat şi o tehnolgie nouă de combatere a buruienilor cu perioadă lungă de protecţie şi spectru larg de acţiune.

Aceasta are la bază un produs nou Syngenta pe bază de prosulfocarb.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2012 33

34 August 2012

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2012 35

Agro-Arena Euralis Seminţe, la SCDA Caracal

Simona MUNTEANU

La data de 3 august 2012, compania Euralis Seminţe a organizat la Caracal, în judeţul Olt ,Agro-Arena Euralis, un eveniment de proporţii, cu sprijinul SCDA Caracal. Acţiunea a debutat cu primirea celor peste 160 de invitaţi, aşa cum se cuvine, pe covorul roşu. Fermierii, distribuitorii, partenerii şi invitaţii din Republica Moldova, veniţi special pentru Agro-Arena Euralis, au apreciat în mod deosebit participarea la acest eveniment.

Deschiderea evenimentului a fost făcută de domnul Florin Constantin, country manager Euralis Bulgaria şi România.

Căldura covârşitoare nu a impiedicat participanţii să asiste la prezentarea loturilor demonstrative de porumb, floarea-soarelui şi sorg. Aceasta a fost organizată în trei echipe a câte 50 persoane, conduse de Dan Maftei, director tehnic şi marketing, Mihai Postelnecu, director naţional de vânzări, şi Daniel Orzan, area manager zona I. Cei trei le-au arătat invitaţilor că o genetica ultraperformantă, cum este genetica Euralis, poate face faţă chiar şi în condiţiile deosebit de dificile din această vară. În cadrul acestei Agro-Arene au fost prezentaţi 12 hibrizi de floarea-soarelui, 12 hibrizi de porumb din toate grupele de maturitate şi 10 hibrizi ultraperformanţi de sorg, devenind astfel una dintre cele mai mari Agro-Arene din ţară.

La porumb, Euralis are în portofoliu hibrizi convenţionali şi hibrizi cu tehnologie 36 August 2012

erbicidă Duo System pentru combaterea buruienilor-problemă, precum costreiul, mohorul etc. „Un avantaj al acestui sistem este faptul că erbicidul poate fi aplicat oricând, indiferent de fenofaza porumbului sau a buruienilor, iar planta nu suferă nici un stres”, a afirmat dl Maftei.

La floarea-soarelui sunt disponibili 5 hibrizi convenţionali cu rezistenţă la rasele superioare de Orobanche, 4 hibrizi cu sistem erbicid Clearfield şi un hibrid high oleic Clearfield, denumit ES Balistic CL, primul de acest gen de pe piaţa românească. Hibrizii de floarea-soarelui cu tehnologie erbicidă Clearfield sunt recomandaţi pentru combaterea buruienilor dicotiledonate şi monocotiledonate, dar şi a lupoaiei, fiind singura soluţie de combatere eficientă a acesteia din urmă. Toţi hibrizii de floarea-soarelui Euralis sunt selecţionaţi pentru un înalt conţinut de ulei, chiar şi în situaţii agronomice sau meteorologice dificile.

Dacă în urmă cu câţiva ani sorgul dispăruse din cultura noastră, în prezent este cultivat pe o suprafaţă estimată de peste 50.000 ha. Avantajele culturii de sorg au ajutat ca în ultimii ani această cultură să evolueze simţitor. Astfel, principalul avantaj agronomic al sorgului este rezistenţa la secetă şi la arşiţă.

Sorgul se poate dezvolta cu o cantitate minimă de apă de ploaie pe ciclul de vegetaţie, faţă de principalul competitor - porumbul, ce nu poate face acest lucru.

Un alt avantaj este că perioada critică de sensibilitate la arşiţă a sorgului este mult mai mică, deoarece acesta are o singură inflorescenţă. Este o cultură ce necesită mult mai puţine inputuri, iar preţul este mult mai scăzut la seminţele de sorg, în comparaţie cu seminţele de porumb. Toate aceste avantaje au făcut posibilă alcătuirea unei poveşti de succes a sorgului, pe care compania Euralis a dezvoltat-o în România.

Fermierii şi distribuitorii au pus numeroase întrebări, fiind foarte încântaţi de aspectul culturilor în aceste condiţii meteorologice nefaste. După o masă câmpenească, evenimentul s-a încheiat cu o tombolă, ce a avut trei premii a câte două doze de rapiţă de toamnă, ES Mercure şi ES Centurio.

Euralis Seminţe oferă 1.000 de euro pentru cel mai frumos câmp Euralis Euralis Seminţe organizează pentru toţi fermierii din România, cultivatori de hibrizi Euralis, un concurs cu premii pentru „Cel mai frumos câmp Euralis”. Euralis îi aşteaptă pe fermieri să se înscrie în concurs până la 31 august 2012. Aceştia trebuie să acceseze rubrica „Concurs” de pe site-ul www.euralis.ro, să completeze datele din formularul de înscriere şi să încarce o fotografie a câmpului pe care vor să-l introduca în concurs.

La acest concurs pot participa toţi fermierii români cultivatori de hibrizi Euralis din orice cultură de primăvară din portofoliul Euralis (porumb, floarea-soarelui, sorg şi rapiţă de primăvară). Celelalte condiţii de participare sunt aspectul agronomic corect al câmpului comercial sau demonstrativ şi amplasarea acestuia pe marginea unui drum judeţean, naţional sau pe marginea unei autostrăzi. Euralis îşi îndeamnă toţi fermierii să nu ezite să se înscrie în cursa pentru Marele Premiu, în valoare de 1.000 de euro, sau pentru una dintre cele 25 de doze cu cel mai nou hibrid de rapiţă de toamnă.

Va aşteptăm să vă înscrieţi!

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2012 37

Avantajele porumbului pentru biogaz Producţia de biogaz se înscrie în procesul de dezvoltare a energiilor regenerabile din Europa, al cărei procent de dependenţă faţă de importurile de gaz natural este în creştere, situându-se la 65% în 2012.

Producţia brută de energie din biogaz a Uniunii Europene a crescut în perioada 2005-2010 de la 5,3 la 10 Mtep (megatone echivalent petrol). Valorificarea sub formă de căldură şi energie electrică, situată la 3,9 Mtep în 2010, este estimată să depăşească 10 Mtep în 2020. Germania este lider european în acest sector de producţie, care este estimat să se dezvolte în toate ţările Uniunii Europene.

Producţia de biogaz Biogazul este produs printr-un proces de fermentaţie bacteriană anaerobă.

38 August 2012

Compoziţia lui variază în funcţie de materiile prime din care este obţinut: în general, conţine între 50 şi 75% metan (CH4), 25-45% CO2, 1-2% vapori de apă şi urme ale altor gaze (CO, N2, H2, H2S).

Materiile prime fermentabile sunt variate şi pot fi combinate în digestor. Cele mai frecvente amestecuri sunt cele de efluenţi din fermele zootehnice şi materii vegetale. În urma fermentaţiei rezultă un reziduu - numit digestat -, care deţine proprietăţi fertilizante interesante

www.agrimedia.ro

(datorate conţinutului mare de azot amoniacal). Azotul, fosforul şi potasiul provenite din materiile prime rămân în digestat şi pot să revină în sol, permiţând astfel economisirea îngrăşămintelor de sinteză, a căror producţie din combustibilii fosili este scumpă.

Biogazul este un vector energetic cu o paletă largă de utilizări, datorată pretabilităţii lui de a fi transportat, stocat sau transformat în alte forme de energie.

Producătorii folosesc în mod predilect porumbul-siloz pentru obţinerea biogazului Porumbul este principala cultură utilizată în Europa pentru producţia de biogaz.

Producătorii folosesc mai ales porumbulsiloz în acest scop, datorită producţiei sale medii, uniformităţii şi productivităţii sale de metan - deşi acestea nu exclud utilizarea lui în codigestie cu alte culturi energetice sau cu biodeşeuri.

Costul biometanului, raportat doar la costul de producţie şi de condiţionare al culturilor energetice, se situează la nivelul cel mai mic, în cazul porumbuluisiloz, respectiv la 6 eurocenţi per mc de biometan, faţă de alte culturi.

Silozul de porumb permite obţinerea mai eficace a biogazului, la un cost mai mic, în paralel cu utilizarea unor suprafeţe agricole mai mici.

Producţia sfeclei de zahăr este întotdeauna îngreunată de costurile de preparare (spălare, tăiere) ridicate. În cazul porumbului-siloz, atuul este disponibilitatea produsului pe termen lung şi eficienţa economică mai mare.

Silozurile de culturi energetice, cum este porumbul furajer, constituie un factor important în succesul producţiei de metan, permiţând: 1. un control al funcţionării bioreactorului de obţinere a metanului, în paralel cu un aport de materie organică pe tot parcursul anului (prin însilozare); sunt facilitate astfel atât gestionarea bioreactorului, cât şi optimizarea procesului de fermentare; 2. asigurarea aprovizionării - atât din punct de vedere cantitativ, cât şi pe termen lung. Este cert că aprovizionările cu deşeuri organice neagricole pe 15 sau 20 de ani sunt insuficiente. Chiar dacă

www.agrimedia.ro

reglementarea întăreşte obligaţia de valorificare a deşeurilor, concurenţa creşte în sectorul depozitelor de deşeuri cu grad metanogen ridicat, iar deşeurile devin o povară pentru instalaţiile de biogaz; 3. o creştere semnificativă a puterii electrice instalate, datorită bunei capacităţi metanogene a culturilor energetice. Culturile energetice permit realizarea unor proiecte cu dimensiuni economice suficiente şi restrângerea riscurilor transportării pe distanţe mari a resurselor cu conţinut metanogen scăzut, cum sunt efluenţii agricoli; 4. atingerea dimensiunii economice, în cazul proiectelor de mari dimensiuni care vor fi necesare dezvoltării sectorului de biometan, având în vedere că, per total, costurile injectării de capital sunt foarte ridicate pentru fabricile mici; 5. scăderea costurilor de investiţii din sector, printr-o „standardizare” a unităţilor de producţie a metanului.

Silozul de porumb este partenerul optim în valorificarea efluenţilor din zootehnie cu conţinut metanogen scăzut şi dezvoltarea economiilor din mediul rural, precum şi pentru reducerea emisiilor de CH4 pe durata stocării efluenţilor. La o producţie medie de 15 tone, 1 hectar de porumb-siloz produce echivalentul a 4,5 tone de petrol. Productivitatea energetică la hectar este superioară celei a bioetanolului sau biodieselului, având şi utilizări energetice mai variate.

Aceste caracteristici permit ţintirea unor obiective mai înalte de producţie de energii regenerabile pe bază de biomasă, în paralel cu utilizarea unor suprafeţe mai mici decât ar fi cazul în alte situaţii.

Biogazul, la răscrucea mai multor politici: agricole/pentru gestionarea deşeurilor/energetice Producţia de metan valorifică întreaga plantă de porumb, permiţând astfel obţinerea unui rezultat energetic excelent la hectar. În paralel cu facilitarea dezvoltării producţiei descentralizate de biogaz, utilizarea porumbului oferă, pe de o parte, ocazia consolidării competitivităţii exploataţiilor agricole prin diversificarea veniturilor acestora şi, pe de altă parte, posibilitatea dinamizării economiei locale.

Porumbul pentru biogaz poate contribui astfel la menţinerea în activitate a exploataţiilor zootehnice aflate în dificultate adesea din cauza dimensiunilor lor prea mici.

Porumbul pentru biogaz contribuie la autonomizarea energetică a exploataţiilor, asigurând o sursă de energie - mai ales termică - disponibilă pe tot parcursul anului. El îmbunătăţeşte astfel bilanţurile energetice şi emisiile de gaz cu efect de seră rezultate din ansamblul agriculturii, care va trebui să-şi reducă emisiile din fiecare sector în cadrul obiectivului global de 80% emisii de CO2, prevăzut pentru 2050.

Producţia de biogaz poate oferi ocazia diversificării culturilor existente din exploataţii şi obţinerii unor beneficii ecologice pentru societate. Prin reciclarea biodeşeurilor din vecinătate în codigestie cu porumbul, agricultura contribuie mai bine la dezvoltarea locală durabilă, producând o energie reciclabilă şi fără carbon. De exemplu, porumbul (în asolament sau în monocultură, destinat furajării sau producţiei de boabe) este cultura care valorifică cel mai bine fertilizarea cu îngrăşământ organic. Împrăştierea digestatului rezultat în urma metanizării duce la reintegrarea în sol a elementelor fertilizante îndepărtate din sol la recoltarea porumbului-siloz.

Dacă se iau două cantităţi identice de materii prime şi se trec prin procesul de metanizare, se constată că producţia de biogaz este mai mare atunci când se folosesc culturi energetice, contribuind astfel la realizarea unor economii la scară. Însă culturile energetice au un cost de producţie pe care utilizarea digestatului ca substitut al îngrăşămintelor nu îl compensează în totalitate. Tarifele biogazului trebuie să ţină cont de acest factor, dacă se doreşte ca sectorul de biogaz să-şi exprime întregul său potenţial. În fine, cercetările pot îmbunătăţi productivitatea porumbului-siloz şi capacitatea acestuia de a face faţă atât mizelor alimentare, cât şi celor nealimentare. Obiectivul este creşterea potenţialului de producţie la hectar inclusiv prin culturi intermediare - şi nu de a concura sectorul alimentar.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html August 2012 39

Curăţirea seminţelor destinate însămânţărilor presupune, în primul rând, cunoaşterea indicilor de calitate care trebuiesc realizaţi şi a parametrilor pentru diferitele însuşiri fizice ale componentelor din masa de seminţe care sunt folosite la stabilirea schemei procesului tehnologic, după cum prezintă N. Bucurescu şi colaboratorii.

Curăţirea seminţelor în vederea pregătirii pentru semănat De asemenea, se cere cunoaşterea modului de funcţionare a utilajelor din dotare şi a reglării acestora în vederea obţinerii calităţii maxime, cu consum minim de energie şi de forţă de muncă. În timpul curăţirii, este nevoie de o supraveghere atentă a funcţionării utilajelor şi de o analiză microscopică periodică, atât a seminţelor curăţate, cât şi a componentelor eliminate.

Toate aceste operaţiuni presupun personal bine pregătit profesional, competent şi conştiincios, capabil să execute aceste operaţiuni la cele mai bune standarde.

Indicii de valoare culturală, care trebuiesc realizaţi pentru diferite specii, sunt stabiliţi prin standarde de condiţii tehnice sau prin contracte cu partenerii externi.

Determinarea parametrilor pentru componentele din masa de seminţe care trebuie eliminate este necesară, de obicei, numai pentru seminţele străine considerate greu separabile şi se poate face pe următoarele căi: prin măsurători directe ale dimensiunilor pe un anumit număr de seminţe, stabilind şirurile de variaţie ale acestora (de exemplu: pentru lungimea seminţelor de grâu, în care se găsesc ca impurităţi seminţe de Polygonum convolvulus şi Avena fatua); stabilind şirurile de variaţie ale acestora, ele nu se 40 August 2012

suprapun, ceea ce face posibilă eliminarea seminţelor de Polygonum la triorul cu alveole de 4 mm, cu o neînsemnată pierdere de seminţe de grâu (fără valoare pentru însămânţări), precum şi a seminţelor de Avena neeliminate la vânt şi site; prin identificarea speciilor şi preluarea dimensiunilor acestora din tabelele aflate în diferite lucrări de specialitate (dar care serveşte numai pentru o orientare generală) - este vorba de caracteristicile speciilor şi ale seminţelor de plante cultivate şi de buruieni, caracterizate după prezentarea lor specifică; laboratoarele marilor instalaţii de condiţionare a seminţelor şi multe dintre laboratoarele oficiale de controlul seminţelor din alte ţări sunt dotate cu seturi de micromaşini de curăţire, respectiv cu maşini care reprezintă la nivel micro ceea ce instalaţia foloseşte în procesul de producţie.

Precurăţirea În mare majoritate a cazurilor, procesul de curăţire începe cu precurăţirea (curăţirea prealabilă, antecurăţirea), operaţie care trebuie efectuată imediat după treier şi care constă în eliminarea impurităţilor mari, mici şi a celor uşoare (paie, pleve ş.a.).

Prin această eliminare se realizează:

condiţii mai bune de păstrare, folosirea mai judicioasă a spaţiilor de depozitare şi a mijloacelor de transport; mărirea capacităţii de curgere şi deci de transport al seminţelor în cadrul instalaţiilor de depozitare şi condiţionare; sporirea randamentului şi a eficienţei economice a uscării şi curăţirii seminţelor.

Date fiind caracteristicile actualului sistem de recoltare, respectiv cantităţile mari de seminţe recoltate într-o perioadă scurtă cu ajutorul combinelor de mare randament, pentru precurăţire se folosesc utilaje de mare capacitate.

Tot ca precurăţire trebuie considerate şi operaţiile de treierat suplimentar, dezaristare, eliminarea unor învelişuri florale sau a perilor (ţepilor) care se găsesc pe suprafaţa unor seminţe.

Curăţirea de bază, denumită curent de selectare a seminţelor, constă în aducerea seminţelor la indicii minimi de calitate solicitaţi. În majoritatea schemelor de curăţire, ordinea de folosire a acestor elemente este, de obicei, următoarea: vânt slab (elimină plevele, paiele ş.a. de valoare redusă), vânt puternic (elimină componente, dintre care unele pot fi folosite în alimentaţie

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2012 41

sau furajare), sită pentru impurităţi mari, sită de sortare, sită pentru impurităţi mici, triorul cu alveole mici, triorul cu alveole mari. Această eşalonare este orientativă; în anumite cazuri, folosirea unora dintre elemente nu este necesară, în alte cazuri ordinea trebuie modificată. În unităţile producătoare care nu au instalaţii sau staţii complexe de condiţionare, curăţirea de bază pentru culturile de cereale, leguminoase şi unele plante tehnice se face cu ajutorul selectorului. Utilajele folosite în complexurile specializate sunt de mare capacitate, cu instalaţii coordonate electronic şi care pot asigura selectarea unor mari cantităţi de sămânţă în unitatea de timp.

Curăţirea suplimentară În anumite cazuri, curăţirea de bază trebuie continuată cu o curăţire specială, necesară atunci când: nu s-a reuşit eliminarea unor impurităţi, în special seminţe de plante de cultură sau buruieni greu separabile; este necesar să se obţină indici de puritate superiori celor obişnuiţi la seminţe cu destinaţie specială (export ş.a.); dorim să îmbunătăţim germinaţia sau starea sanitară a lotului, prin eliminarea unor seminţe care, deşi considerate pure, au totuşi unele defecte nedorite.

Ca exemple de curăţire suplimentară menţionăm: folosirea gravitatoarelor, pentru eliminarea seminţelor de grâu atacate de ploşniţe, a celor de mazăre atacate de gărgăriţe, a sclerotilor de cornul secarei şi altele sau folosirea maşinilor cu celulă fotoelectrică pentru îmbunătăţirea purităţii biologice, a germinaţiei sau a stării sanitare a unor leguminoase.

Victor VĂTĂMANU

Curăţirea fracţionată reprezintă un procedeu destinat sporirii eficienţei tehnice şi economice a curăţirii. Ea constă în împărţirea masei de seminţe precurăţite sau în curs de curăţire în două fracţiuni, fiecare urmând în continuare un proces separat de curăţire sau curăţire suplimentară; uneori este posibil ca uneia dintre fracţiuni să-i fie suficientă precurăţirea.

Pentru exemplificare, vom menţiona câteva cazuri. Împărţind la vânturătoare seminţele în două fracţiuni, să spunem groase şi subţiri, putem avea toate seminţele unei buruieni oarecare mai scurte numai într-una dintre fracţiuni, iar în cealaltă fracţiune toate seminţele altei buruieni, mai lungi decât sămânţa 42 August 2012

formeze loturi separate sau să se dispună de maşini speciale de omogenizare.

de bază. Fiecare fracţiune va fi apoi trecută printr-un trior separat, unul cu alveole mari, celălalt cu alveole mici.

Al doilea caz se referă la seminţele de lucernă, trifoi ş.a. După trecerea seminţelor prin vânturătoare şi cilindrii plusaţi, seminţele se trec prin sita cu ochiuri rotunde de 1,6 mm. Fracţiunea care rămâne pe sită nu are seminţe de cuscută, a căror lăţime maximă este de 1,4 mm.

Ceea ce a căzut sub sită se decuscutează la maşina electromagnetică. Procedeul micşorează pierderile de sămânţă bună prin decuscutare şi economiseşte energie şi pilitură de fier, necesară în procesul de decuscutare. După decuscutare, fracţiunile se pot amesteca. În mod asemănător se pune problemă pentru cazul impurificării lucernei cu costrei (Sorghum halepense), care prezintă diferenţe faţă de seminţele de lucernă în ceea e priveşte lungimea, lăţimea şi grosimea, ceea ce arată că seminţele de costrei pot fi eliminate fie la triorul cu alveole de 2,5 mm, fie folosind site cu ochiuri de 1,8 r sau 1,1 d şi trecând apoi prin trior numai fracţiunea din care se doreşte recuperarea seminţelor de lucernă mai groase şi mai late.

Al treilea caz: seminţele sunt incomplet treierate. La vânturătoare se pune o sită care lasă să treacă seminţele treierate şi elimină toate seminţele incomplet treierate; acestea se trec prin raibar (scarificator) pentru completarea trierişului şi apoi se curaţă separat.

Multe dintre instalaţiile moderne de condiţionare a seminţelor au limite tehnologice astfel dispuse încât pot realiza concomitent curţirea a două sau mai multe fracţiuni. Pentru asigurarea omogenităţii este necesar ca la fiecare linie să se

Sortarea şi calibrarea sunt operaţii destinate să asigure o mai mare uniformitate a mărimii sau a densităţii seminţelor, ceea ce permite însămânţarea de precizie cu ajutorul maşinilor de semănat, respectiv distribuirea lor la aceeaşi distanţă şi adâncime.

Prin sortare se înţelege separarea seminţelor curăţite în câteva grupe după una dintre caracteristicile lor (grosime, lăţime, masă specifică ş.a.). La calibrare, pentru împărţirea pe grupe, se folosesc două dintre dimensiunile dorite (lungime şi lăţime, lungime şi grosime etc.).

Uneori, la sortare sau calibrare se efectuează concomitent şi eliminarea unora dintre seminţele pure cu valoare scăzută (mărunte, subţiri, uşoare etc.), ceea ce îmbunătăţeşte şi unele însuşiri fiziologice sau de productivitate. Prin sortare sau calibrare se asigură o răsărire mai uniformă, ceea ce permite aplicarea mai timpurie a lucrărilor de întreţinere şi de protecţie, tinerele plante fiind astfel ajutate să se dezvolte mai rapid, să învingă mai uşor unele dificultăţi create de concurenţa buruienilor sau de dăunători şi să se asigure în final o recoltă mai bună. În cele mai multe cazuri, sortarea se poate face concomitent cu curăţirea de bază sau suplimentară, astfel încât nu necesită cheltuieli suplimentare. Chiar atunci când se face separat această cheltuială este compensată cu prisosinţă de avantajele ulterioare, între care şi posibilitatea de a folosi eliminările pentru alimentare sau furajare.

O încercare de uniformizare a materialului de însămânţare a fost iniţiată în România prin introducerea la standardele de stat a obligativităţii indirecte de a elimina la curăţire, la anumite specii, seminţele subţiri prin site cu ochiuri dreptunghiulare. Este vorba despre seminţele următoarelor specii şi dimensiuni ale sitelor folosite la analiza de laborator: grâu = 2,00 x 15; orz = 2 x 15; orzoaică = 2,25 x 15; ovăz şi secară = 1,50 x 15; floarea-soarelui = 2,25 x 15 etc.

Seminţele speciei respective care au trecut prin sita arătată se consideră impurităţi numai când depăşesc 3% în cazul grâului, 5% în cazul orzului, orzoaicei şi al ovăzului etc.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2012 43

Depăşind situaţia actuală, dificilă din punct de vedere al irigaţiilor, ca de altfel a întregului domeniu de Îmbunătăţiri Funciare, şi reţinând faptul că irigaţiile prin „aspersiune, cu conducte sub presiune” ocupă şi vor ocupa un prim loc în activitatea specialiştilor de îmbunătăţiri funciare, este normal ca acest subiect să formeze obiectul discuţiilor şi studiilor acestor specialişti din România, ca de altfel şi din întreaga lume interesată de irigaţii, după cum bine precizează D. State şi colaboratorii.

Adaptare a sistemelor de irigaţii la cerinţele actuale ale agriculturii Tehnica de irigare prin aspersiune, cu funcţionare la cerere, ocupă primul loc al preocupărilor actuale ale tuturor specialiştilor din ţările cele mai avansate în ceea ce priveşte folosirea irigării în agricultură.

Contribuţiile aduse în această direcţie vizează şi posibilitatea adaptării cu uşurinţă a reţelelor de distribuţie la aplicarea diferenţiată a irigaţiilor în agricultura particulară, cu mare varietate de cerinţe apă/ debit/volum/presiune/timp etc. În tehnica românească şi mondială se evidenţiază, cu privire la concepţii în irigaţii, că, în afara condiţiilor fizice naturale ale mediului, în egală măsură sau chiar contrariu, câteodată, condiţiile organizatorice, politice şi sociale intervin cu pondere determinantă.

Structurile agrare, sistemele de producţie, nivelul dezvoltării, natura raporturilor economice şi sociale, capacitatea financiară a investitorului etc., constituie tot atâţia factori care condiţionează agricultura irigată şi care deteremină formele de organizare a perimetrelor irigate şi într-o mare măsură chiar concepţia tehnică a reţelelor de irigaţie.

44 August 2012

Până în prezent, în România, ca şi în alte ţări care au agricultura mare de tip centralizat, dominau reţelele de irigaţie (prin aspersiune sau de suprafaţă) cu distribuţia apei prin rotaţie (tur de udare). În cadrul nou al agriculturii, cu policulturi în mici exploatări şi cu limitarea resurselor de apă şi energie, se va impune, ca şi în alte ţări de fapt (Franţa, Italia etc.), acordarea unei atenţii crescânde irigaţiei cu distribuţie la cerere, în tehnici foarte diversificate şi diferenţiate, dominând aspersiunea, în timp ce irigarea de suprafaţă cu distribuţia apei prin rotaţie se poate adopta cu prioritate în zonele aride, unde domină mari exploatări în monocultură şi unde

există suprafeţe întinse de soluri omogene.

Realizarea reţelelor moderne de irigare, pe lângă factorii tehnico-economici strict legaţi de reţea, trebuie să aibă în vedere şi apa ca factor important şi determinant pentru toate sectoarele agro şi social-economice ale teritoriului în cauză.

Această problemă priveşte cu prioritate şi situaţia prezentă a agriculturii zilelor noastre, care va conduce fermierul la folosinţe complexe pe suprafeţe restrânse. Aceste noi concepţii tehnice permit o mai bună adaptare a reţelelor la satisfacerea „cererii” de apă pentru folosirea în scopuri multiple.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2012 45

Conceperea reţelei de distribuţie implică luarea în considerare a problemelor legate de: prizele de apă - hidrant, borne de irigare, vane (amplasare, caracteristici tehnice şi funcţionale); traseele reţelelor de conducte; diametrele optim economice; protecţia reţelelor.

Toate acestea vizează crearea condiţiilor specifice agriculturii private cu folosirea apei dispersate în spaţiu şi comunitate. În această situaţie, reţeaua de conducte având rol de legătură între prizele de apă (borne de irigaţie), este normal să se adopte traseul optim economic. Ţinându-se seamă de poziţia geografică altimetrică a bornelor de irigaţie şi de eventualele obstacole, dintre toate traseele posibile ale reţelei de conducte există numai unul singur, care este cel mai economic.

Dacă toate conductele ar avea aceleaşi diametre, la punctul de branşament unde se întâlnesc trei conducte (una de aducţiune şi două derivaţii), traseele fac între ele un unghi de 120 de grade.

Realizând organizarea reţelei în aceste condiţii, se asigură traseul celor mai scurte lungimi, care însă nu este echivalent cu traseul cel mai economic, diametrele conductelor fiind identice. Conductele cu diametrele cele mai mari fiind mai scumpe, este firesc să se urmărească scurtarea lungimii acestora, ca urmare a modificării unghiului ce corespunde punctului de branşare. Optimul se atinge atunci când vectorii, având ca direcţie cele trei trasee ce ajung la punctul de branşare şi ca lungime segmente proporţionale cu preţul unitar al celor trei conducte, au o rezultantă geometrică nulă. Din construcţia geometrică se determină soluţia optimă.

Din cele relatate până acum se evidenţiază două mari probleme, cu unele dificultăţi în rezolvare, şi anume: - determinarea traseelor economice presupune cunoaşterea diametrelor, dar, în această fază de studiu/proiectare, diametrele nu sunt încă stabilite, ele depinzând şi de aceste trasee. Practic, această problemă se rezolvă prin aproximaţii succesive: o singură aproximaţie este în general suficientă. Se stabileşte mai întâi traseul celor mai scurte lungimi (traseul la 120 de grade), care permite un prim calcul al diametrelor. De aici se trece la traseul economic real şi la o nouă ajustare a diametrelor alese (calculate) mai înainte; - a doua dificultate în problema traseelor constă în organizarea optimă a reţelei.

Fiind impuse o serie de restricţii în planul 46 August 2012

de situaţie pe care urmează să se traseze reţeaua (restricţii rezultate din poziţia punctelor de deservire, bornele sau hidranţii de irigaţie, precum şi a limitelor unor zone de restricţii; căi de comunicaţie ce nu se pot traversa prin conductele de irigaţii, zone aglomerate cu interziceri pentru reţele, puncte de trecere), fixarea traseului iniţial al reţelei constituie o parte din organizarea generală, în care buna şi complexa pregătire a proiectului joacă un rol hotărâtor.

Modelele de proiectare a traseelor optim economice ale reţelelor fiind în continuă evoluţie, îi preocupă pe majoritatea specialiştilor în irigaţii din întreaga lume. În categoria perfecţionării metodelor de proiectare a reţelelor (cu întregul echipament) se pot înscrie şi metodele matematice ce au ca obiect cercetarea optimului, care presupune: găsirea algoritmului care permite cea mai bună organizare a reţelei (cu cercetările pentru a se ajunge la o totală automatizare a traseului); ansamblul funcţional: staţia de pompare - conducta de refulare; rezervoarele de presiune - reţeaua de conducte; echipamentul parcelelor (folosinţelor), care să permită automatizarea proceselor de irigare-udare (alimentare cu apă), în concordanţă cu „cererea” culturilor agricole (şi a altor beneficiari), precum şi cu capacitatea de satisfacere a reţelei de distribuţie şi a sursei.

Pentru testarea numeroaselor variante care depind de mai multe variabile, este indispensabilă introducerea calculatoarelor de mare capacitate în tehnica irigaţiei. Pe plan mondial, problema respectivă se găseşte în preziua când elaborarea proiectului va putea fi aproape integral automatizată, începând cu planul de amplasare a bornelor de irigaţie şi până la devizul estimativ. În prezent, există deja o serie de programe operaţionale care ne pot ajuta în: calculul debitelor, calculul diametrelor optime, traseul profilelor longitudinale etc.

Problema distribuţiei „la cerere” implică şi o analiză competentă şi plină de răspundere, fiind destul de greu de stabilit, în prezent, valoarea social-economică a acestei „libertăţi”. Cu toate acestea, realizarea unui sistem de irigaţii cu funcţionare total automatizată nu se poate concepe fără distribuţia „la cerere”.

Pentru a înţelege formularea „la cerere” trebuiesc analizate câteva exemple adaptate la ţările cu o agricultură avansată: - în unele ţări (Israel), factorul limitativ

(apă), precum şi lipsa, dar şi costul ridicat al forţelor calificate de muncă au condus la adoptarea automatizării în reţelele de irigaţii şi totodată la folosirea apei pentru fertilizare, distrugerea paraziţilor, lupta împotriva temperaturii, deci şi o implicaţie în sfera ecologiei; - în alte ţări (Elveţia), problema principală avută în vedere a fost eliminarea restricţiilor fermierului în privinţa posibilităţilor sale de a dispune de tehnicile culturale, organizarea timpului, a sistemului de producţie, reţeaua de distribuţie cu conducte sub presiune având asigurată fără întrerupere rezerva necesară de apă şi prin existenţa rezervoarelor. În condiţiile României, trecerea la aceste tehnici impune rezolvarea mai multor probleme privind debitul de apă şi aspectul economic referitor la ordinul de mărime al acestuia la capătul parcelei, introducerea rezervoarelor de apă ce pot asigura debitul şi presiunea „la cerere” având costuri superioare de construcţii-montaj.

Pe plan mondial s-a ajuns în unele cazuri la comparare şi apoi la apropierea noţiunilor „cerere” şi „automatizare”: „corijarea cererii”, care s-a realizat în Bulgaria la nivelul fermelor (B. Djouninski); limitarea „cererii” la fiecare staţie de pompare pe perioade succesive de 24 de ore (Clark şi Holt - Anglia). În acest caz, orice staţie de punere sub presiune care depăşeşte dotarea zilnică programată este oprită până la următoarea perioadă de 24 de ore, stabilită de comun acord în exploatare.

La nivelul parcelei se pot introduce automatizarea şi telecomanda, informaţiile obţinute ajungând la un centru-dispecer, unde, în funcţie de temperatură, umiditate, stadiu de dezvoltare a plantelor şi chiar grad de infestare, un ordinator elaborează, după metode matematice de gestiune optimă a reţelei, ordinele necesare, luând în consideraţie şi problema resurselor limitate de apă şi energie.

Trecerea de la o tehnică cu conducte colective deschise sau închise, specifice agriculturii mari (de exemplu IalomiţaCălmăţui, Sadova - Corabia etc.), la o tehnică modernă specifică agriculturii parcelare, cu planuri complexe de culturi, este mai dificilă decât o nouă amenajare, reclamând tehnologii şi eforturi financiare mari, dar trebuie să recunoaştem că este şi foarte necesară.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2012 47

Sorgul (Sorgum vulgare) este o specie anuală care se cultivă pentru boabe, pentru mături, nutreţ verde sau sub formă de siloz, ca şi pentru extragerea din tulpină a sucului dulce, bogat în zahăr. Boabele de sorg sunt intens utilizate în hrana oamenilor, animalelor şi în industrie, cu deosebire în zonele aride din Africa, India, China etc.

Valorificarea solurilor sărăturate prin cultura sorgului pentru boabe Compoziţia chimică a boabelor de sorg se aseamănă cu cea a porumbului, fapt care explică folosirea în hrana oamenilor, iar ca plantă verde pentru furajarea animalelor se apropie de valoarea nutritivă a porumbului, cu deosebirea unei cantităţi mai mari de durrina (un glucozid solubil în apă, cu formare de acid cianhidric, toxic pentru animale).

Sorgul este foarte rezistent la secetă şi poate valorifica soluri destul de diferite, nisipuri şi chiar sărături. El este considerat pentru caracteristicile menţionate ca fiind porumbul zonelor aride. În toate clasificările existente privind toleranţa la salinitate a plantelor, sorgul este menţionat ca având o toleranţă ridicată, putând fi introdus în structura de culturi atât pe solurile sărăturate slab şi moderat, cât şi pe cele cu grad de sărăturare mai ridicat, însă numai în condiţii de amenajare a terenurilor, în vederea ameliorării solurilor. În România, elementele tehnologice specifice acestei culturi pe solurile sărăturate în curs de ameliorare s-au obţinut, pentru început, în câmpurile experimentale de la Măxineni - Corbu Nou, judeţul Brăila, sub coordonarea 48 August 2012

colectivului condus de A. Rizea. De asemenea, trebuie amintit faptul că, pe parcursul experimentărilor şi a introducerii în cultura mare, s-au semănat hibrizi de sorg creaţi la INCDA Fundulea. În ceea ce priveşte rotaţia culturilor, trebuie amintit faptul că sorgul este o cultură, în general, deprimantă pentru sol şi consumul de apă şi substanţe nutritive, datorită unui sistem radicular puternic ce îi asigură rezistenţă la condiţiile de secetă avansată. Pe solurile sărăturate, uscăciunea este însoţită de concentrarea sărurilor

solubile şi, implicit, creşterea gradului de toxicitate pentru plante. Ca urmare, este o cultură slabă, premergătoare pentru majoritatea culturilor, dar mai ales pentru cerealele de toamnă. În condiţiile de ameliorare, sorgul se poate introduce în asolament încă din primul an, pornind de la situaţia de izlaz, acoperit cu păşune de slabă valoare nutritivă, atât pe solurile salinizate amenajate pentru irigaţii - spălare, cât şi pe solurile alcalinizate amendate şi afânate adânc. În prima etapă de ameliorare a solurilor sărăturate, sorgul poate fi introdus după

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2012 49

cereale păioase şi plante medicinale.

Fertilizarea sorgului pentru boabe cultivat pe solurile sărăturate asigură obţinerea de recolte superioare. Astfel, în condiţii de irigare, sorgul reacţionează bine la îngrăşarea directă cu îngrăşăminte azotate şi fosfatice. Cele mai bune rezultate au fost obţinute prin aplicarea a 70-80 de kilograme la hectar de substanţă activă - îngrăşăminte fosfatice şi a 120140 kilograme la hectar substanţă activă - îngrăşăminte azotate. Pentru solurile sărăturate sărace în humus, cu deosebire cele formate pe depozite de textură grosieră, sporirea dozelor de îngrăşăminte cu azot până la 180 de kilograme la hectar substanţă activă a asigurat sporuri însemnate de producţie. Este indicat ca această doză de îngrăşăminte cu azot să se dea fracţionat, în 1-2 reprize.

Pentru reuşita culturii de sorg pe solurile sărăturate, o importanţă deosebită o au lucrările solului. În prima etapă de ameliorare, când solurile conţin cantităţi mari de săruri solubile în orizonturile superioare, lucrările solului se vor efectua numai cu grapa cu discuri sau cultivatoare, în vederea mobilizării şi mărunţirii, fără să fie deranjate sau amestecate straturile de sol prin arătură.

Acest sistem de lucrare a solului, de pregătire a patului germinativ, va fi menţinut până la diminuarea conţinutului de săruri solubile din stratul superior, de 0-30 cm. Astfel, procesul de spălare a sărurilor va fi periodic întrerupt, prin aducerea la suprafaţă, în cazul efectuării arăturii, a unor straturi bogate în săruri. În funcţie de textură, vor fi întrebuinţate grape cu discuri de diferite mărimi şi agregat cu grape cu colţi reglabili şi cultivatoare.

După desalinizarea solurilor, pe adâncimea menţionată se poate efectua şi arătura.

Sămânţa şi semănatul În funcţie de condiţiile climatice, temperatură şi precipitaţii, sorgul se poate semăna după data de 25 aprilie şi pe tot parcursul lunii mai, atunci când în sol se ating valori de 14-15 grade Celsius în timpul dimineţii. Semănatul la temperaturi medii mai joase determină apariţia unor goluri datorate unui număr ridicat de seminţe care nu răsar. Semănatul se execută, în general, cu semănătoarea SPC-6 sau SPC-8, la adâncimea de 3-5 cm şi distanţă între rânduri de 70 cm.

Densitatea plantelor la sorgul pentru 50 August 2012

boabe este în strânsă legătură cu particularităţile hibrizilor, cu regimul de precipitaţii şi gradul de fertilitate a solului.

Legat de particularităţile hibrizilor, trebuie menţionată capacitatea acestora de a forma, pe unitatea de suprafaţă, un număr mai mare sau mai mic de tulpini fertile. La densităţi mai reduse, înfrăţirea hibrizilor se accentuează, devine abundentă, fapt ce atrage după sine neuniformitatea coacerii lanului şi intârzierea maturizării şi a recoltării cu 10-15 zile, creşterea umidităţii în masa de boabe şi îngreunarea conservării recoltei. Din aceste considerente, înfrăţirea trebuie împiedicată, printr-o densitate a plantelor la hectar mult mai mare decât la cultura de porumb pentru boabe. În condiţii corespunzătoare de vegetaţie, sub aspectul umidităţii, indicele suprafeţei foliare optim la sorg este cuprins între 5 şi 5,5. În condiţiile din România, la hibrizii de sorg pentru boabe, pe terenurile cu fertilitate ridicată, se apreciază că densitatea optimă este de 180-200.000 de plante recoltabile la hectar, iar pe terenurile cu fertilitate redusă, pe nisipuri sau sărături, densitatea va fi de până la 100.000 de plante recoltabile la hectar.

Cantitatea de sămânţă utilizată este de 11-12 kilograme la hectar, putând ajunge până la 15-16 kilograme la hectar, în funcţie de caracteristicile seminţei folosite pentru semănat, mai ales în primele etape de ameliorare a solurilor sărăturate. Înainte de semănat, sămânţa de sorg se tratează cu substanţele indicate de specialiştii fitosanitari, aparţinând Laboratului Fitosanitar Judeţean, pentru ca sămânţa să fie protejată contra dăunătorilor vegetali şi animali. În ceea ce priveşte lucrările de îngrijire, acestea constau în mai multe etape de îngrijire a culturii semănate pe terenuri sărăturate. Sorgul este una dintre plantele foarte pretenţioase la

lucrările de îngrijire şi este o cultură dificilă, mai ales în primele faze de vegetaţie şi chiar în perioada de răsărire, dacă solul formează crustă. Cum toate solurile sărăturate au o structură slab dezvoltată şi sunt foarte sensibile la formarea crustei, apar ca esenţiale lucrările de pregătire a patului germinativ, precum şi cele de distrugere a crustei.

După răsărire şi până la formarea a 4-5 frunze, sorgul are un ritm redus de creştere; de aceea, îmburuienarea şi mai ales atacul de afide pot determina diminuări drastice de producţie. După semănat, tăvălugirea asigură o foarte bună răsărire a plantelor. După răsărit, solul cultivat cu sorg se poate lucra cu săpa rotativă, respectând în folosirea acestei unelte regulile cunoscute, respectiv lucrarea cu sapa rotativă se va executa pe timp frumos, cu soare şi numai când plantele sunt puţin ofilite, deci după ce s-a ridicat roua.

Lucrarea de îngrijire cea mai importantă în cultura sorgului o constituie prăşitul. În mod obişnuit, după cum afirmă şi Gh. Bălteanu, se aplică 2-3 praşile mecanice şi 1-2 praşile manuale. La praşilele mecanice, pentru a feri de tăiere rădăcinile sorgului, zona nelucrată lângă rândul de plante se lasă mai mare decât în cazul culturii de porumb. Prăşitul pe rând trebuie făcut cu atenţie, de regulă cu săpăligi, pentru a nu vătăma plantele.

Buruienile din culturile de sorg pentru boabe pot fi combătute şi cu ajutorul erbicidelor, după cum afirmă N. Şarpe.

Astfel, pe solurile sărăturate, unde sorgul pentru boabe prezintă mare importanţă pentru valorificarea acestora şi când sorgul intră în rotaţie cu alte culturi, se pot folosi erbicidele stabilite de către specialiştii agronomi din zonă, în funcţie de densitatea buruienilor, de natura acestora şi de fenofaza fiziologică în care se află. Indiferent de erbicidele utilizate în cultura sorgului de boabe se s execută una sau două praşile mecanice şi, dacă este cazul, se poate m executa şi o praşilă manuală selectivă. e Mari M daune aduce plantelor de sorg, în primele faze de vegetaţie, păduchele p verde al cerealelor (Schizaphis v graninum). În urma atacului, frunzele g de d sorg se răsucesc şi prezintă pe suprafaţa lor pete caracteristice, de s culoare roşie. Combaterea păduchelui c reprezintă o măsură obligatorie când re atacul înregistrat este puternic şi a ea e se realizează prin tratamente cu

www.agrimedia.ro

D d

S C T + E

w

În condiţiile în care pot fi asigurate mijloacele tehnice, dar mai ales cele financiare, se poate aplica irigarea suprafeţelor semănate cu sorg pentru boabe. Irigarea se execută cu norme moderate de apă, în funcţie de condiţiile solurilor şi de starea de vegetaţie a culturilor. Cele mai bune rezultate, atât pentru producţia de sorg, cât şi pentru cerinţele esenţiale de spălare a sărurilor solubile din soluri au fost obţinute prin aplicarea a 5-6 udări, cu norme de apă cuprinse între 500 şi 700 metri cubi la hectar. Pe solurile cu textură fină, este absolut necesar să se evite fenomenul de băltire.

Recoltarea sorgului pentru boabe cultivat pe solurile sărăturate se efectuează la o maturitate sau uscare cât mai avansată a boabelor, pentru că nu există pericol de scuturare. La sorgul hibrid pentru boabe, ca de altfel şi la celelalte sorguri, măturarea boabelor în inflorescenţe are loc în mod treptat, dinspre vârful şi

periferia inflorescenţelor spre bază şi spre axul principal. Se poate înregistra şi o maturare mult prelungită dacă plantele au format fraţi, fapt nedorit în cultura sorgului pentru boabe.

Recoltarea sorgului pentru boabe trebuie începută, pe cât posibil (în funcţie de condiţiile climatice) când boabele sunt uscate. Boabele recoltate la o maturitate mai avansată (la uscarea deplină) se treieră şi se conservă mult mai bine, nefiind necesară uscarea artificială.

Recoltarea se efectuează cu combină pentru cereale, după ce s-au făcut reglajele specifice culturii de sorg,

respectiv luând măsuri ca hederul combinei să tăie numai inflorescenţele, fără frunze şi resturi de tulpini, părţi ale plantelor care au umiditatea mai ridicată decât a seminţelor. În toamnele răcoroase sau la hibrizii mai tardivi, pentru a grăbi recoltarea plantele de sorg pot fi tratate cu un desicant, în momentul în care seminţele au umiditatea de aproximativ 30%.

După o perioadă de 7-14 zile, umiditatea acestora scade la sub 18-16%.

Producţia de sorg boabe poate depăşi, de regulă, 3,5-4 tone la hectar în condiţiile respectării întocmai a tehnologiei de cultivare, iar în condiţii de irigare, producţia de sorg boabe poate să ajungă până la 5,5-6,5 tone la hectar.

Alegerea soiurilor şi a hibrizilor cei mai valoroşi are o mare importanţă în obţinerea acestor producţii. Trebuie amintit faptul că hibrizii de sorg pentru boabe obţinuţi la INCDA Fundulea şi răspândiţi în cultură au asigurat obţinerea şi depăşirea producţiilor prezentate, având însă şi o mare plasticitate.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Întotdeauna un atu

De la 3 la 12 m, purtat sau tractat, la dezmiriştit, la nivelat arături sau pregătirea patului vegetativ, cu variante multiple de tăvălugi este discul scurt care nu trebuie să lipsească din flota de utilaje a oricărei ferme.

Specialist Horsch pentru România Constantin Curca Tel: +40 (0)749 950 850 +40 (0)722 741 402 Email: c.curca@horsch.com

www.agrimedia.ro

www.horsch.com

August 2012 51

Victor VĂTĂMANU

preparate organo-fosforice. Pentru a preîntâmpina atacul de păduche, se poate administra un tratament în paralel cu administrarea erbicidelor indicate.

Luna iulie, dominată de demonstraţiile IPSO Agricultura În această vară, IPSO Agricultura a organizat în mai multe judeţe ale ţării o serie de demonstraţii în câmp, promovând în special tractoarele şi combinele marca John Deere, precum şi utilajele de prelucare a solului de la firmele Kuhn şi Strom.

Informaţii privind desfăşurarea acestor demostraţii ne-au fost furnizate de dra Loredana Voicu, responsabil pentru comunicare şi promovare din cadrul firmei.

52 August 2012

Prima demonstraţie practică din luna iulie a avut loc în judeţul Braşov, în colaborare cu societăţile Polzoo Exim şi Haller, unde au fost prezentate tractoarele John Deere din seriile 7R, 6030 şi 5E, combina JD modelul W 540, iar din gama de utilaje agricole a fost văzută la lucru grapa cu discuri Kuhn Discover XM. Din seria tractoarelor 7R, cu puteri cuprinse între 230 şi 310 CP, a fost prezentat modelul JD 7200R, care dispune de o tehnologie avansată ce constă într-un sistem de Management Inteligent al Puterii (IPM) care permite, în condiţii dificile, cum ar fi deplasarea în rampă cu o încărcătură grea, creşterea puterii motorului cu până la 30 CP. Tractorul dispune de un motor de 6,8 l PowerTech PSX şi o cabină spaţioasă, iar toate comenzile sunt integrate în consola CommandARM. Gama 7R cuprinde cinci modele, iar tractorul 7280R, de 310 CP, a fost desemnat în cadrul expoziţiei internaţionale Agritechnica, de la Hanovra, „Tractorul anului 2012”.

Tractorul 6930, cel mai mare din seria sa, cu o putere de 155 CP, are incluse mai multe dotări care înainte erau disponibile doar la modelele Premium şi care îl face extrem de versatil. Acest model se află în topul vânzărilor, fiind cerut de fermierii români datorită fiabilităţii şi longevităţii imbatabile.

Tractorul dispune de un motor eficient PowerTech cu 6 cilindri, completat de transmisia PowerQuad Plus 20/20. În cadrul demonstraţiei, tractorul 6930 a fost echipat cu o presă de balotat cilindrică JD. Seria 5E a fost reprezentată de modelul 5065, de 65 CP şi motor de 2,9 litri cu 3 cilindri PowerTechM cu turbocompresor de 48 kW. Tractorul are o capacitate mare de ridicare, de până la 1,8 tone, şi o rază de întoarcere perfectă şi manevrare prin joystick pentru încărcătorul frontal. Tractoarele din seria 5E se pretează fermelor specializate, unde este nevoie de utilaje fiabile care se pot deplasa agil în spaţii mici, cum ar fi cele dintre rândurile de pomi.

www.agrimedia.ro

De la firma Kuhn a fost promovat utilajul Discover XM 40, care face parte din noua generaţie de grape cu discuri cu traversă centrală. Utilajul efectuează o lucrare de calitate datorită posibilităţii de ataşare în mai multe poziţii, greutăţii mari per disc, de 100 kg, şi bateriilor cu unghi asimetric în faţă şi simetric în spate. Lăţimile de lucru la gama grapelor cu discuri Discover XM pornesc de la 3,4 m până la 5,65 m.

O altă demonstraţie organizată de IPSO în luna lui Cuptor a fost cea de la Iaşi, desfăşurată pe terenurile fermei Agricola ACC. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu firma BASF, iar tehnica agricolă prezentată a cuprins combina JD S660 i, tractorul JD 6930 echipat cu grapa cu discuri Discover XM 32, fabricat de Kuhn, tractorul JD 8360 R, de 395 CP, acompaniat de un cultivator universal marca Strom, modelul Ecoland EO 4.000 şi tractorul JD 7830, care a tractat o grapă cu discuri independentă -

www.agrimedia.ro

Atlas AO 5.000, de la Strom. Un alt tractor John Deere, modelul 6630, a fost echipat cu utilajul TD 3000.

La finalul demonstraţiei a avut loc prezentarea tractorului JD 5090, echipat cu un sprayer JD, modelul 732.

Ecoland EO 4.000 este un cultivator puternic şi versatil, de 4 m lăţime de lucru, cu 4 rânduri de organe active, proiectat pentru lucrul superficial sau de adâncime medie în mirişte şi pentru o aerare de adâncime de până la 35 cm, fiind considerat alternativă pentru operaţiunea de arat.

Un alt utilaj marca Strom este Atlas AO 5.000, o grapă cu discuri scurte, compactă, cu o proiectare robustă, ce este adaptată atât pentru sisteme de prelucrare minimă, încorporează un volum mare de resturi vegetale, cât şi pentru sistemele de prelucrare convenţională. În judeţul Călăraşi, pe terenurile fermei Agrisol, a fost văzută în câmp, la recoltarea grâului, combina JD 660i, echipată cu heder 625 R, iar în judeţul Tulcea, la societatea Transmeteorit, au fost prezentate combine, tractoare şi utilaje de prelucrare a solului.

Combina JD W 540 a fost echipată cu heder 618 R, iar tractorul JD 7200R a făcut demostraţii cu mai multe utilaje, precum plugul cu lăţime de lucru multiplă Multimaster marca Kuhn, iar de la Strom, cu Ecoland EO 4.000 şi Atlas AO 5.000.

Pe 25 iulie, în judeţul Teleorman, gazda evenimentului a fost ferma Alvalex, în cadrul căreia promovarea s-a concentrat asupra utilajelor Strom, modelele Ecoland EO 4.000 şi Atlas AO 5.000. În zona de vest a ţării, în luna iulie

IPSO a organizat două demonstraţii, una în judeţul Arad şi cealaltă în Timiş.

La cea din urmă au fost prezentate combinele JD S 690i şi S 680i, cu buncăr de 14.000 de litri, tractorul 6930 şi sprayer-ul autopropulsat 4730.

La toate demonstraţiile organizate în ţară s-au prezentat Soluţii de Management Agricol (AMS), cum ar fi JDLink - un sistem excelent de monitorizare de la distanţă a utilajelor cu dotări de bază JDLink Select, care oferă date în funcţie de locaţie.

Cu acest sistem se poate realiza o monitorizare de la distanţă a localizării utilajului. Totodată, se pot monitoriza orele de lucru ale utilajelor, precum şi planificarea întreţinerii. Pentru optimizarea consumului de combustibil şi a performanţei se poate utiliza instrumentul JDLink Ultimate, iar pentru diagnosticarea de la distanţă se poate folosi sistemul Service Advisor Remote.

Potrivit reprezentantului pentru comunicare şi promovare al IPSO Agricultura, seria de demostraţii practice va continua şi în perioada următoare, mai exact în luna august, la evenimentul anual Farm Progres, organizat de Monsanto, unde vor fi prezentate combine JD şi utilaje de prelucrare a solului. În privinţa noutăţilor, dra Loredana Voicu a precizat că în această toamnă vor fi lansate noi produse, însă nu a divulgat despre ce anume este vorba, afirmând doar că acestea vor fi o surpriză plăcută pentru fermierii români.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

August 2012 53

Ana MUSTĂŢEA

Pe partea de combine, a fost prezentată maşina JD W 540, de 260 CP, cu cinci căişori de separare şi o capacitate a buncărului de 8.000 de litri. Se poate opta însă pentru o capacitate de până la 10.000 de litri. Cu o experienţă de 100 de ani în tehnologia de recoltare, compania John Deere a creat o combină care oferă cea mai mare eficienţă din punct de vedere al costurilor. Asigură o performanţă ridicată la toate tipurile de culturi recoltate şi în toate condiţiile datorită conceptului de treierare cu dinţi tangenţiali, care foloseşte un cilindru mare de 660 mm, care este urmat de un bătător cu diametru mare, căişori lungi, cu 11 trepte, şi un tambur special al separatorului Power Separator.

Cum a marcat Vaderstad cei 50 de ani de activitate Compania suedeză Vaderstad, producătoare de utilaje agricole şi maşini de semănat, şi-a deschis filială în România la sfârşitul anului 2010. Pe piaţa de profil autohtonă, marca avea deja un renume, în special datorită semănătorii Rapid, care şi astăzi se află în topul vânzărilor. Începând din 2012, aceasta are un nou rival - semănătoarea de prăşitoare Tempo. La demonstraţiile practice organizate de Vaderstad în ţară, fermierii au putut vedea şi testa maşina, care setează noi standarde pentru semănatul de precizie la viteze mari. Alături de aceasta, utilajele promovate în acest an au fost, în principal, Carrier, TopDown şi cultivatorul NZ Agressive.

54 August 2012

„Fermierii aveau nevoie de piese de schimb originale, iar răspunsul cu privire la deschiderea filialei Vaderstad în România a fost unul pozitiv. Agricultorii au început să ne cunoască mai bine, să capete încredere în calitatea produselor Vaderstad şi să găsească în noi un partener care poate oferi soluţii tehnice şi utilajele potrivite pentru toate sistemele de prelucrare a solului, pornind de la cele clasice

şi până la cele care includ semănatul direct în mirişte”, a afirmat dl Mihai Rausser, director al Vaderstad România. În ţară, firma deţine două depozite de piese de schimb, unul în judeţul Ilfov, iar celălalt în Timiş. „Avem un stoc de piese de schimb suficient pentru a acoperi tot necesarul, pornind de la consumabile şi până la acele piese care au un grad

www.agrimedia.ro

de uzură foarte mare. Unul dintre avantajele faptului că suntem filială a Vaderstad este acela că ne permitem să avem în stoc repere importante, care probabil nu s-ar fi regăsit în depozitele distribuitorilor dacă am fi lucrat cu aceştia, pentru că ele sunt foarte scumpe”, a spus dl Rausser.

În privinţa preţurilor, acesta a afirmat că ele variază de la un model la altul, dacă este rigidă sau se pliază, dacă are distribuţie mecanică sau pneumatică. „Preţurile pot varia de la aproximativ 30.000 de euro şi pot ajunge până la 180.000 de euro, la modelele cu lăţimi mari de lucru. Am vândut o astfel de semănătoare scumpă şi în România, în zona de sud a ţării, fiind vorba de modelul Rapid A Combi de 8 metri. Nu trebuie să ne sperie preţul, pentru că acesta reflectă în mod absolut calitatea maşinii şi nu întâmplător maşina s-a menţinut în topul vânzărilor. Avantajele pe care semănătoarea Rapid le oferă sunt, în primul rând, viteza mare de lucru, precizia semănatului, precum şi recompactarea solului după operaţia de semănat.

Inovaţiile de care dispune semănătoarea Rapid sunt patentate de Vaderstad încă de acum 21 de ani, deoarece lansarea pe piaţă a maşinii a avut loc în 1991, iar de atunci ea este cotată ca o referinţă a semănătorilor”, a precizat dl Rausser.

Noua semănătoare Tempo foloseşte presiunea din sistemul de dozare pentru a transfera seminţele la viteze mari printr-un tub scurt şi îngust. Această caracteristică poartă numele de „Power shoot” - tehnologia sub presiune.

www.agrimedia.ro

Transportul rapid minimizează loviturile necontrolate, de aici şi precizia de semănat, care este menţinută. Aceasta, dar şi distanţa scurtă din tubul de semănat asigură precizia maximă chiar şi la viteze mari, făcând semănătoarea insensibilă la pante şi vibraţii. „Avem clienţi interesaţi de această semănătoare, unii vor să le livrăm chiar în cursul acestui an, ţinând seama că Tempo va intra în producţie din luna octombrie.

Variantele pe care le putem oferi acum sunt de 6 şi 8 rânduri, iar preţul de vânzare depinde de gradul de dotare a maşinii, putând varia între 25 şi 60.000 de euro”, a menţionat directorul filialei.

La demonstraţiile organizate în acest an de Vaderstad a fost prezentat şi utilajul Carrier, care ocupă locul 2 în topul vânzărilor. „Acest disc scurt, Carrier, este un utilaj multifuncţional ce poate fi folosit atât ca dezmiriştor, cât şi ca utilaj pentru pregătirea patului germinativ pentru sezonul de primăvară.

Este un utilaj versatil, iar modelele pornesc, în cazul celor purtate, de la 3 şi ajung până la 12,25 m la variantele tractate”, a afirmat dl Rausser.

Un alt utilaj promovat a fost NZ Aggressive, un cultivator puternic ce face o prelucrare bună a solului, nivelează baza şi finisează suprafaţa. „În sezonul al doilea, după recoltarea culturilor de păioase, am făcut demonstraţii cu utilajul nostru cel mai versatil şi probabil printre puţinele de pe piaţă - TopDown.

Utilajul poate prelucra solul printr-o singură trecere, atât superficial, cât şi adânc”, a spus directorul filialei.

Utilajul dispune în faţă de două rânduri de discuri care toacă resturile

Cei care vor să achiziţioneze un utilaj marca Vaderstad şi vor să se convingă de calitatea lui pot vizita fabrica din Suedia şi participa la testele la care aceste utilaje sunt supuse. „În fiecare an facem deplasări cu fermierii la sediul companiei, în Suedia. În 2012, am avut două grupuri de 40 de fermieri. În Suedia, demonstraţiile se fac într-un mod profesionist, iar agricultorii au ocazia să vadă o gamă variată de utilaje, din care poate alege exact utilajul de care au nevoie în exploataţia lor. Totodată, noi facem demonstraţii şi în ţară şi, chiar mai mult, dacă un fermier este interesat de un utilaj şi doreşte să-l vadă la lucru putem veni noi cu acesta pentru a face o demonstraţie în ferma respectivă”, a subliniat dl Rausser.

Oferte financiare În 2012, compania Vaderstad a împlinit 50 de ani de la înfiinţare. Cu această ocazie, a fost lansată o serie de oferte financiare şi, după cum afirmă directorul filialei pentru România, ofertele vor continua şi în următoarele luni. „Încă de la începutul anului am avut oferte aniversare, mai precis în primăvară am lansat dobânda 0% la achiziţia utilajelor Vaderstad. Am făcut contracte cu această ofertă, dar la început reacţia fermierilor a fost una de neîncredere.

Pe parcurs, au văzut că oferta este reală şi nu conţine elemente ascunse.

Apoi, am oferit un discount de 50% la achiziţia echipamentelor frontale ale semănătorilor - o ofertă care a fost foarte bine primită. Până la mijlocul lunii iulie a.c., am acordat o reducere de 15% la achiziţia utilajelor Swift, Cultus şi TopDown. Ca în fiecare an, începând cu luna octombrie, când este sezon mort, practicăm preţuri promoţionale la achiziţia produselor Vaderstad. De exemplu, anul trecut, în luna octombrie am acordat o reducere de 15%, în noiembrie de 12%, în decembrie de 8%, iar în luna ianuarie un discount de 5%”, a precizat dl Rausser, director al Vaderstad România.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html August 2012 55

Ana MUSTĂŢEA

După doi ani de prezenţă activă pe piaţă, directorul filialei susţine că volumul vânzărilor a crescut, însă potenţialul este unul mult mai mare, iar cota de piaţă trebuie să crească. În clasamentul celor mai bine vândute produse, locul 1 este ocupat de semănătoarea Rapid. „Maşina menţine adâncimea şi precizia de semănat în orice condiţii de lucru, la viteze de 15 până la 17 km/h. Avem exemple de maşini în România care au semănat chiar şi la viteze de peste 17 km/h. Dacă facem o comparaţie cu o altă semănătoare, care lucrează la o viteză de 10 km/h şi are aceeaşi lăţime de lucru, de 4 m, aproape că dublăm productivitatea”, a spus dl Rausser.

vegetale, secţia cultivatorului are 3 rânduri de dinţi rigizi care afânează solul, discurile din spate nivelează şi uniformizează, iar inelele de oţel asigură o compactare a solului.

Foarte mulţi fermieri au fost prezenţi la demostraţia organizată de Mewi la Drajna Nouă, judeţul Călăraşi, la data de 27 iulie. Aceştia au putut vedea la lucru tractoare din mărcile Fendt, Challenger şi Valtra, echipate, în special, cu utilaje Horsh pentru prelucrarea solului. Tot de la firma Horsch au fost prezentate semănătoarea de păioase modelul Pronto 6 DC şi remorca autodescărcătoare Titan 34 UW.

Tehnică agricolă performantă demonstrată de MEWI Din categoria celor destinate protecţiei fitosanitare, au fost prezentate maşinile de erbicidat RoGator 655, marca Challenger, şi Primus, fabricată de Lemken. Tehnica de recoltare a fost reprezentată de combina Fendt, modelul 6275 L MCS, cu motor de ultimă generaţie care respectă cele mai înalte standarde privind protecţia mediului înconjurător. În cadrul demonstraţiei în câmp, agricultorii au fost încurajaţi să testeze maşinile şi utilajele agricole pe care firma MEWI le comercializează pe piaţa românească şi asupra cărora are drept exclusiv. Descrierea tehnică a fost susţinută de dl Leontin Coca, director de vânzări al MEWI, care a subliniat, în deschiderea evenimentului, că firma deţine o gamă variată de produse ce poate răspunde tuturor nevoilor agricultorilor. „Apelând la utilajele comercializate de MEWI veţi găsi soluţia tehnică pentru nevoile dumneavoastră. Avem utilaje ce acoperă tot spectrul de nevoi, pornind de la tehnica de prelucrare a solului, de semănare şi până la recoltarea culturilor agricole”, a afirmat dl Coca. În perioada 15 iulie-30 septembrie 2012, la achiziţia de maşini şi utilaje 56 August 2012

agricole performante, MEWI are o ofertă financiară care constă în avans 10% şi dobândă de 5,5%.

Agricultorii prezenţi la demonstraţie au avut ocazia să participe la tombola organizată de MEWI, pentru a câştiga o excursie de două zile, la sfârşitul lunii septembrie, ce cuprinde vizitarea noii fabrici Horsh din Germania şi participarea la OktoberFest din München.

Prezentarea utilajelor Din acest an, firma MEWI este partener oficial al mărcii Challenger în România.

La demonstraţia organizată la Călăraşi,

pe terenurile administrate de dl Virgil Arpăşanu, primele utilaje prezentate au fost tractorul şenilat Challenger, modelul 875 C de 600 CP, echipat cu cultivatorul Horsch Tiger 8 MT. „S-au efectuat teste timp de aproape doi ani cu cultivatorul Tiger 8 MT şi s-a dovedit că este un utilaj foarte bun pentru dezmiriştire, chiar şi în cazurile în care se intră după recoltarea porumbului. Sub aspectul construcţiei, cultivatorul dispune de o secţie de prelucrare a terenului cu două rânduri de discuri, ce permit lucru de profunzime,

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2012 57

urmată de două rânduri de gheare care prelucrează solul chiar mai intens decât discurile, ajungând până la o adâncime de 35 cm, apoi se află o baterie de discuri de nivelare, urmată în final de un tăvălug inelar cu rol de nivelare şi uşoară compactare a solului. În funcţie de structura solului şi de dorinţa clientului, utilajul poate fi echipat suplimentar, cum este şi în cazul de faţă dotarea cu tăvălugul inelar”, a spus reprezentantul MEWI.

Ana MUSTĂŢEA

Cel de-al doilea tractor marca Challenger prezentat la eveniment a fost modelul şenilat 765 C de 355 CP, ce face parte din n seria 700. Acesta a fost echipat cu un disc scurt Horsch, modelul Joker 8 HD. „Tractorul este unul performant, având inclus în standard un ridicător spate.

Sistemul hidraulic este bine dimensionat, ceea ce permite echiparea cu utilaje complexe. Horsch are trei variante constructive pentru acest cultivator: purtată, cu lăţimi de lucru de la 3 până la 6 m, tractată - de la 5 până la 12 m şi ultima variantă - Joker HD, de la 6 până la 8 m. Diferenţa esenţială faţă de cele amintite anterior este aceea că la Joker HD discurile au o dimensiune mai mare, de 62 cm, pentru a face o dezmiriştire corespunzătoare de până la 20 cm adâncime”, a precizat directorul de vânzări.

Din categoria tractoarelor Fendt pe care firma MEWI le comercializează încă din anul 2007, fiind importator unic autorizat al acestei mărci în România, au fost prezentate modelele cu puteri cuprinse între 100 şi 390 CP. Modelul 939 Vario, de 390 CP, a fost echipat cu cultivatorul Horsh Terrano 4 MT. „Tractorul din seria 900 are un grad de echipare foarte ridicat, are un ridicător frontal pe care putem pune o greutate pentru o bună aderenţă a puterii la sol.

Transmisia este continuă de la 0 la 60 km/h. Acest tractor nu dispune însă de o priză de putere frontală, dar poate fi echipat la cererea clientului. În privinţa utilajului Terrano 4 MT, acesta reprezintă o noutate în domeniul prelucrării solului, având un orizont de lucru de până la 30 cm. Lucrează bine în mirişte, chiar şi acolo unde există o cantitate importantă de resturi vegetale. Dispunerea organelor de lucru este pe mai multe rânduri, în ideea de a se evita înfundarea, şi există posibilităţi de lucru cu tăvălugi 58 August 2012

Pronto 6 DC, iar din cea a combinelor a prezentat maşina 6275 L MCS. „Această semănătoare asigură o precizie înaltă şi o calitate superioară a operaţiei de semănat. Dozarea seminţelor se face electric, iar buncărul are o capacitate de 3.500 l, ce poate fi dublu compartimentat, 40% seminţe şi 60% îngrăşăminte chimice. La semănătorile Pronto, lăţimile de lucru sunt cuprinse între 3 şi 12 m, caz în care avem buncăre separate, pentru a avea o atonomie mare de lucru”, a afirmat dl Leontin Coca.

mai grei care să efectueze o compactare a solului”, a afirmat dl Coca.

Tractorul Fendt din seria 300, de 135 CP, a fost echipat cu plugul Europal 7 de la firma Lemken. „Tractorul face parte din generaţia nouă şi este full echipat. Este un tractor universal pe care, în general, îl dotăm cu anvelope late pentru lucrări grele, dar există opţiunea echipării cu roţi înguste pentru lucrări de intensitate mică şi mijlocie”, a menţionat directorul de vânzări.

Un alt tractor marca Fendt a fost modelul 210, din seria 200, cu puteri cuprinse între 60 şi 110 CP. Maşina a fost echipată cu un tocător de resturi vegetale, Spearhead MultiCut 420, cu o lăţime de lucru de 4,20 cm. La acest model de tocător, lăţimile de lucru pornesc de la 1,6 m până la 12 m.

Din gama tractoarelor Fendt, acesta a mai descris modelul 722 Vario de 220 CP, cu motor AdBlue, echipat cu semănătoarea de păioase Horsch

O altă semănătoare Horsch ale cărei caracteristici tehnice au fost prezentate la demonstraţie a fost cea de prăşitoare, modelul Maestro 8.70 CC. Maşina a fost tractată de tractorul V Valtra, din seria S, de 370 CP. Important la această semănătoare este f faptul că sistemul de distribuţie este electropneumatic, ceea ce asigură o precizie foarte mare a semănatului.

Buncărul are o capacitate de 2.800 l, iar cutiile de seminţe de 70 de litri, ceea ce înseamnă o automomie mare de lucru. î „Vreau să menţioneaz că în gama „ Maestro există modele mai mari, SV, care au o capacitate a buncărului de aproximativ 9.000 de litri, iar dozarea seminţelor se face direct din buncăr”, a spus dl Coca.

Un alt tractor din marca Valtra prezentat la demonstraţia practică a fost modelul T 153, de 159 CP. De la firma Challenger a mai fost prezentată maşina de erbicidat autopropulsată RoGator 655. „La această gamă de maşini capacitatea rezervorului este cuprinsă între 4.000 şi 6.000 l, iar lăţimile de lucru, între 24 şi 36 m”, a precizat dl Coca.

Alte utilaje prezentate de directorul de vânzări al firmei MEWI au fost remorca autodescărcătoare Horsh Titan, a cărei capacitate totală de 34 mc poate fi descărcată în doar 2 minute, maşina de erbicidat Primus, cu capacitatea rezervorului de 3.300 de litri, încărcătorul frontal Merlo, cu o capacitate de ridicare de 3,4 tone la o înălţime de 7 metri, tractoarele Valtra N 163 şi un model cu o putere mică din seria A, precum şi distribuitorul de îngrăşăminte Rauch, cu o capacitate de 3.000 de litri.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2012 59

Micozele viţei-de-vie sunt boli produse de ciuperci, în general microscopice, care în unii ani pot produce pagube care compromit recolta în proporţii ridicate, putându-se ajunge la distrugerea ei totală, conform cercetărilor efectuate şi publicate de A. Teodorescu şi colaboratorii.

Micozele viţei-de-vie Mana viţei-de-vie Plasmopara viticolă Simptomatologie - atacul se manifestă pe toate organele verzi ale plantei: frunze, lăstari, lăstari erbacei, cârcei, flori, ciorchini şi boabe. Pe frunze, petele de mână au aspect diferit în funcţie de fenofază, când se produce infecţia.

Primăvara, petele sunt de culoare galben-untdelem, lucioase, care cu timpul se brunifică, frunza având aspect de ars. În dreptul petelor, după 1-2 zile, pe partea inferioară se formează un puf albicios, alcătuit din conidiofori şi conidii, care reprezintă organele de răspândire a ciupercii.

Toamna, în urma infecţiilor secundare, apar pete mici, colţuroase, care se brunifică, în contrast cu restul frunzei, care rămâne verde, dând acesteia un aspect mozaicat, stadiu cunoscut ca fiind al frunzelor mozaicate.

Pe lăstarii erbacei şi pe cârcei, ciuperca produce pete alungite de culoare brună, iar pe lăstarii deja lemnificaţi petele au culoare brună-violacee şi sunt dispuse în preajma nodurilor.

Pe ciorchinii tineri, atacul poate fi foarte periculos în anii cu precipitaţii abundente. Aceştia se îngălbenesc şi se 60 August 2012

acoperă cu conidiofori şi conidii sau se brunifică şi se usucă pe timp secetos.

Pe inflorescenţe şi ciorchinii mici apare puful de conidiofori şi conidii, stadiu numit putregaiul cenuşiu sau rot-gri, deosebit de păgubitor. Înainte de intrarea în pârgă, când infecţia se face prin pedicel şi burelet, apare putregaiul brun sau rot-brun, bobiţele se brunifică, se zbârcesc şi uneori se desprind de pe ciorchine şi cad.

Butucii puternic atacaţi de mană nu se lemnifică normal, fiind distruşi de ger.

Agentul patogen Boala este produsă de ciuperca Plasmopara viticola (Berk. Et curt.) Berl

et De toni, clasa Oomycetes, ordinul Peronosporales, familia Peronosporaceae.

Aparatul vegetativ al ciupercii este un sifonoplast intercelular cu haustorii în celule. Conidioforii se formează în afară şi poartă conidii mici, microconidii sau conidii de vară (200-400 de conidii pe conidiofor), din a căror germinare rezultă 5-8 zoospori biflagelaţi, reniformi.

Infecţiile produse de zoosporii ce iau naştere din germinarea microconidiilor poartă numele de infecţii secundare. În spaţiile intercelulare, ciuperca formează oogoane şi anteridii, din a căror cuplare rezultă oospori - organe de rezistenţă şi de iernare a patogenului.

www.agrimedia.ro

În primăvară, oosporii germinează la suprafaţa solului îmbibat cu apă, dând naştere unei macroconidii, care conţine 15-20 zoospori biflagelaţi. În timpul ploilor din primăvară, aceştia sunt proiectaţi pe partea inferioară a frunzelor şi produc infecţii de primăvară sau primare.

După infecţie, are loc perioada de incubaţie, când ciuperca se dezvoltă intercelular, care este foarte diferită în funcţie de temperatură şi umezeală.

Manifestarea bolii este marcată prin apariţia conidioforilor ce poartă microconidii, care cauzează infecţii secundare repetate în perioada de vegetaţie. Condiţiile necesare pentru producerea infecţiei primare sunt temperatură de peste 8 grade Celsius (practic 11 grade Celsius) şi solul îmbibat cu apă. Pentru producerea infecţiilor secundare este necesară o temperatură de 10-11 grade Celsius, stagnarea apei de ploaie sau rouă pe organele plantei minimum o oră şi jumătate şi o umiditate relativă a aerului de minimum 75%.

Combatere Se recomandă efectuarea unui complex de măsuri culturale şi chimice, menţionându-se următoarele măsuri: evitarea efectuării de plantaţii dese, fără posibilităţi de aerisire; legarea corectă a lăstarilor, răsfiraţi, nu mai mult de 2-3 lăstari la un loc; aplicarea la timp a praşilelor şi cât mai des, mai ales în primăvară, pentru a evita băltirea apei, care favorizează germinarea zoosporilor; evitarea îngrăşării excesive cu azot, care sensibilizează plantele la infecţie; în plantaţiile în care apa stagnează se vor lua măsuri pentru executarea lucrărilor de drenaj; efectuarea corectă a tăierilor în uscat şi în verde.

Măsurile agrotehnice indicate nu sunt suficiente pentru prevenirea manei; de aceea trebuie completate cu tratamente chimice la avertizarea emisă de către specialiştii Laboratorului Fitosanitar Judeţean.

Primul tratament după criteriul fenologic se execută când lăstarii au 6-8 frunze, al doilea se face înainte de înflorit, iar al treilea după înflorit, aceste două tratamente fiind considerate tratamente de siguranţă, următoarele făcându-se la un interval de 8-12 zile, în funcţie de fungicidul folosit, ultimul tratament efectuându-se la începutul lunii august.

www.agrimedia.ro

de drapel. Pot fi atacaţi, de asemenea, ciorchinii tineri şi florile, pierderile fiind foarte mari; florile avortează, iar ciorchinii afectaţi se brunifică şi pe timp secetos se usucă. Boabele sunt acoperite şi ele de o pâslă albicioasă, crapă, iar conţinutul acestora se sparge în afară, seminţele devin evidente, în cele din urmă bobul se usucă.

A Agentul patogen Făinarea viţei-de-vie este produsă de ciuperca Uncinula necator (Schw.)

Burr., formă conidiană Oidium tuckeri Berk., care face parte din clasa A Ascomycetes, ordinul Erysiphhales, f familia Erysiphaceae. Miceliul ciupercii se dezvoltă ectoparazit şi este prevăzut cu apresori şi haustori. Pe miceliu se formează conidii sub formă de butoiaşe hialine, dispuse în şanţuri.

Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistenţă în scoarţă şi în muguri şi mai rar sub formă de periteci.

Infecţiile primare şi cele secundare sunt produse de conidii şi sunt favorizate î îndeosebi de temperaturi ridicate, ploile abundente împiedicând evoluţia bolii. Limita inferioară a temperaturii de germinare poate fi considerată 10 grade Celsius, cea optimă fiind de 22 de grade Celsius, iar la peste 40 de grade Celsius conidiile nu mai pot germina.

Pentru stropit se vor procura substanţele indicate în buletinul de avertizare emis de către specialiştii Laboratorului Fitosanitar Judeţean, care conţine şi indicaţii asupra dozei şi a momentului aplicării.

Soiurile cel mai sensibile la atacul de mană sunt: Merlot, Aligote, Fetească Regală, Riesling italian, Chasselas dore, Muscat de Hamburg, Tămâioasă Românească, Cabernet Sauvignon etc.

Făinarea viţei-de-vie Uncinula necator Simptomatologie - atacul se manifestă pe frunze, lăstari erbacei, ciorchini şi boabe, pe toată perioada sezonului de vegetaţie. Pe frunze apare o pâslă albicioasă cu aspect purulent, pe ambele feţe ale limbului, care se îndoaie spre partea superioară a frunzei. Sub această pâslă albicioasă ţesuturile se brunifică sau se înroşesc.

Lăstarii erbacei prezintă aceleaşi pete albicioase, purulente, stagnează în creştere, iar frunzele de pe aceştia se încreţesc, atac cunoscut sub denumirea

Combatere Ca şi la mană, lucrările agrofitotehnice prezintă deosebită importanţă pentru obţinerea unor bune rezultate în combaterea făinării. Pentru a reduce sursa de infecţie din plantaţie se recomandă tăierea şi arderea lăstarilor atacaţi şi aplicarea corectă a lucrărilor de întreţinere, tăiat, legat, copilit, prăşit, combaterea dăunătorilor.

Executarea tratamentelor chimice trebuie făcută la avertizare, primul tratament făcându-se la dezmugurit, iar ultimul la mijlocul lunii august.

Pentru stropit se vor folosi substanţele enumerate în buletinul de avertizare, în doza şi la momentul stabilit de specialiştii Laboratorului Fitosanitar Judeţean. În ultimii ani au apărut pe piaţa pesticidelor multe produse care combat atât mana, cât şi făinarea, cu rezultate foarte bune, toate aceste produse au acţiune secundară şi asupra putregaiului cenuşiu al viţei-de-vie.

Cele mai atacate soiuri în ţara noastră sunt: Aligote, Tămâioasă August 2012 61

Românească, Cabernet Sauvignon, Fetească Regală, Riesling Italian, Chasselas dore, Muscat de Hamburg, Afuz Ali, Muscat Ottonel, Merlot etc.

ş temperatura, cu producerea de pagube şi im importante numai în anii ploioşi.

Combatere C Se recomandă drenarea pe solurile grele, efectuarea ef la timp şi corect a lucrărilor agrotehnice. ag În timpul vegetaţiei, tratamentele tr pe bază de cupru efectuate pentru p mană au un efect favorabil şi as asupra antracnozei; de asemenea, se p face şi stropiri cu alte substanţe pot in indicate de specialiştii fitosanitari.

Putregaiul cenuşiu al strugurilor - Botryotinia fuckeliana Simptomatologie - la viţa-de-vie, boala poate ataca frunzele, lăstarii tineri, uneori şi ciorchinii tineri, dar atacul caracteristic se manifestă toamna pe boabe, după ce acestea acumulează suficient zahăr. Pieliţa se brunifică, se dsprinde uşor de pe pulpă şi boabele se acoperă cu un praf cenuşiu pulverulent, care poate cuprinde întreg ciorchinele, mai ales la soiurile cu boabe dese.

Infecţiile sunt favorizate de înţepăturile insectelor, de loviturile de grindină şi de crăparea boabelor ca urmare a ploilor frecvente din această perioadă.

Pe timp de secetă, ciorchinii se usucă, acumulează mai multe zaharuri, această formă de manifestare fiind denumită putregaiul nobil. Strugurii atacaţi de putregaiul nobil dau un vin de calitate superioară, iar din cei atacaţi de putregaiul cenuşiu obişnuit se obţin vinuri de calitate necorespunzătoare, supuse casării şi băloşirii.

Victor VĂTĂMANU

Agentul patogen Putregaiul cenuşiu al strugurilor este cauzat de ciuperca fitopatogenă Sclerotinia fuckeliană (De Bary) FCK., clasa Ascomycetes, ordinul Helotiales, familia Helotiacea, forma conidiană Botrytis cinerea. Miceliul ciupercii trăieşte saprofit, pe diferite substraturi organice intrate în descompunere sau ca parazit. Ciuperca iernează sub formă de microsclerotim, care se formează pe organele atacate şi ca miceliu pe coarde. Primăvara, în urma germinării sclerotiilor, se formează conidii sau apotecii cu asce şi ascospori (mai rar). Conidiile sunt unicelulare, ovoide, iar ascosporii sunt elipsoidali, hialini, inicelulari, ceva mai mici decât conidiile.

Combatere Se efectuează prin aplicarea la timp şi corect a tuturor măsurilor agrotehnice, astfel încât să se asigure o bună aerisire în plantaţie, în special la soiurile sensibile sau la cele la care pieliţa crapă uşor. În toamnele ploioase se recomandă recoltarea mai timpurie a strugurilor, înainte ca putregaiul să facă pagube şi, 62 August 2012

B Boala petelor roşii, Rujeola s sau Pătarea roşie P Pseudopeziza tracheiphilla de asemenea, se recomandă combaterea moliilor şi a viespilor. Tratamentele chimice se fac la avertizare, în fenofazele cele mai sensibile, imediat după înflorit, la compactarea ciorchinilor, la intrarea în pârgă şi cu două săptămâni înainte de recoltat. Soiurile cel mai sensibile la atacul de putregai sunt: Grasă de Cotnari, Chardonnay, Aligote, Riesling italian, Fetească albă, Fetească Regală, iar dintre cele a căror pieliţa crapă uşor: Cardinal, Regina viilor, Coarnă şi altele.

Antracnoza viţei-de-vie - Elsinor ampeliana Simptomatologie - boala se manifestă prin apariţia unor pete mici, circulare, a căror margine se brunifică, centrul petelor rămânând de culoare deschisă.

Petele pot apărea atât pe frunze, cât şi pe lăstari şi ciorchini, înaintea înfloritului şi până la intrarea în pârgă având o bordură mai ridicată.

Agentul patogen Boala este provocată de Elsinoe ampeliana (de Bary) Shear sinomin cu Elsinor niticola Racibotski, forma conidiană Gleosporium ampelophagum (de Bary) Jacz, clasa Ascomycetes, ordinul Dothideales, familia Ascomycetes.

Conidiile sunt organele de diseminare a ciupercii şi germinează la suprafaţa ţesuturilor. Conidioforii sunt scurţi, cilindrici, aglomeraţi şi formează un strat continuu, conidiile sunt mici şi ovale, hialine. Iernează ca sclerotii, care primăvara încep să germineze începând de la o temperatură de 2 grade Celsius şi până la 32 de grade Celsius şi ca micelii de rezistenţă pe boabele atacate care cad pe sol. Principalii factori care influenţează apariţia şi dezvoltarea antracnozei sunt umiditatea

Simptomatologie - boala apare în luna iunie pe frunzele de la baza butucului, pe care se formează pete galbene, care apoi devin roşii la strugurii negri, iar la cei albi devin galben-cenuşii, nervurile din interiorul petelor rămânând verzi.

Agentul patogen Boala este produsă de ciuperca Pseudopeziza trcheiphilla Muller-Thurgau, clasa Ascomycetes, ordinul Pezizales, familia Mollisiaceae. Ciuperca iernează în ţesuturi sub formă de miceliu, toamna târziu pe dosul frunzelor atacate se formează conidiofori cu conidii.

Primăvara apar pe dosul frunzelor apoteciile, în care se dezvoltă ascele cu ascospori. Ascosporii germinează şi produc o nouă infecţie, după care la 2-3 săptămâni apăr petele roşii, caractestice.

De reţinut faptul că nu se produce decât o singură infecţie pe an, cea din primăvară. Dacă are loc o contaminare mai târzie, aceasta poate produce ofilirea, uscarea sau căderea strugurilor.

Combaterea Ca mijloace agrofitotehnice se recomandă strângerea şi arderea frunzelor contaminate toamna sau primăvara, arătura să se facă mai adânc, pentru ca frunzele să fie îngropate sub brazdă. Ca mijloace chimice, când lăstarul are 5-7 cm, se recomandă aplicarea unui tratament cu unul dintre produsele care se folosesc la combaterea manei viţei-de-vie.

Soiurile cele mai sensibile sunt considerate: Feteasca albă, Riesling italian, Chasselas dore, Grasă de Cotnari, Pinot gris şi altele.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

August 2012 63

Investiții Galați: Crama Vânători, de vânzare Satul Vânători, localitatea din componența comunei cu același nume, este situat în partea de nord-est a județului Galați, învecinându-se la est cu municipiul Galați, la vest cu comuna Smârdan și la nord cu comuna Tulucești. Satul se întinde într-o zonă de luncă, în apropierea confluenței Prutului și Siretului cu Dunărea.

Proprietatea este situată la ieşirea din satul Vânători, spre satul Odaia Manolache, într-o zonă populată, la 7 km de Municipiul Galaţi, pe o suprafaţa de 62.000 mp.

Din suprafaţa totală, aproximativ 4,8 hectare reprezintă podgoria, restul fiind ocupat de livadă, lac şi teren arabil. Principalele soiuri de viţă-de-vie cultivate sunt: Sauvignon, Fetească, Aligoté, Cabernet, Merlot şi Pinot Noir. Lacul are o suprafaţă totală de 1.200 mp şi o adâncime de 2,5 m, este proiectat cu membrană hidroizolantă, alimentat de la canalul de irigaţii, foraje de apă, fiind utilizat ca tampon pentru irigaţii, dar şi pentru activitate piscicolă. Întregul imobil este delimitat de un gard, care la şoseaua VînătoriOdaia Manolache este construit pe fundaţie de beton, din tablă cutată, prevăzut cu contravânt şi sârmă ghimpată antiefracţie, iar pe celelalte laturi este din plasă metalică cu contravânturi şi sârmă ghimpată. Accesul în incintă se poate efectua prin 4 porţi metalice.

Pe suprafaţa proprietăţii există o serie de construcţii de locuit şi anexe, astfel: casă 1 - parter + 1 etaj, cu suprafaţa de 213 mp; casă 2 - suprafaţă de 109 mp; casă 3 - suprafaţă de 52 mp; casă 4 - suprafaţă de 40,05 mp; garaj - suprafaţă de 57 mp; hală frigorifică - 3 camere, cu suprafaţa de 77 mp; cramă - suprafaţă de 90 mp; beciuri pentru vinuri - suprafaţă de 230 mp; beci pentru legume şi fructe - suprafaţă de 26 mp; alte anexe.

Proprietatea dispune de o serie de echipamente pentru prelucrarea strugurilor şi îmbutelierea vinului, cum ar fi: butoaie din inox pentru producţie - 20 de bucăţi; butoaie din lemn - 76 de bucăţi; zdrobitor/dezciorchinitor; presă/teasc cu capacitatea de 150 kg; maşină de spălat sticle; storcător pentru sticle; apărat de umplut sticle; instalaţie de îndopuire; filtru cu 20 de plăci pentru vin; laborator uzinal.

De asemenea, proprietarul va dispune de 2 tractoare, dotate cu toate uneltele necesare lucrărilor agricole, pe faze de lucrări (pluguri, discuri, stropitoare pentru vie şi livadă). Lângă casa muncitorilor sezonieri se află un şopron, în suprafaţă de 50 mp, unde sunt depozitate tehnica şi utilajele agricole, respectiv un tractor de 45 CP şi un tractor mai mic pentru transportat recolta. Întreaga proprietate reprezintă un domeniu în care se pot îmbina armonios activităţile de odihnă şi relaxare, sub razele blânde ale soarelui, cu activităţi ce ţin de grădinărit, cultivarea viţei-de-vie şi prelucrarea vinului.

Persoană de contact: Alexandru BUDAI +4 0720 066 965 64 August 2012

www.agrimedia.ro

Legea nr. 110 din 4 iulie 2012 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acţiuni de informare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în plan intern şi internaţional - M.O. nr. 0457/2012 Decretul nr. 459 din 3 iulie 2012 pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acţiuni de informare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în plan intern şi internaţional - M.O. nr. 0457/2012 Ordinul nr. 134 din 19 iunie 2012 pentru aprobarea cantităţilor de motorină aferente trimestrului I al anului 2012, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare - M.O. nr. 0467/2012 Ordinul nr. 46 din 26 iunie 2012 pentru modificarea şi completarea Normei sanitare veterinare privind sistemul de identificare şi înregistrare a suinelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.

85/2008 - M.O. nr. 0471/2012

Ordinul nr. 126 din 7 iunie 2012 privind aprobarea Manualului de gradare pentru seminţe de consum - M.O. nr. 0471/2012

www.agrimedia.ro

Ordinul nr. 149 din 13 iulie 2012 pentru aprobarea modelului cererii de ajutor privind Măsura 2.1.5 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - porcine - M.O. nr. 0489/2012 Hotărârea nr. 715 din 18 iulie 2012 privind modificarea denumirii şi a datelor de identificare, precum şi pentru actualizarea valorilor de inventar ale unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi a unor unităţi din subordinea acestuia, prevăzute în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului - M.O. nr. 0519/2012 Ordinul nr. 48 din 10 iulie 2012 privind completarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.

40/2010 - M.O. nr. 0523/2012 Ordinul nr. 141 din 10 iulie 2012 pentru aprobarea Procedurilor, condiţiilor şi regulilor privind autorizarea oficială a laboratoarelor pentru testarea seminţelor oficial şi sub supraveghere oficială - M.O. nr. 0535/2012 Decizia nr. 639 din 14 iunie 2012 referitoare la excepţia de

neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (3) şi art. 7 alin. (7) din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului - M.O. nr. 0537/2012

Rectificarea nr. 133 din 2 august 2012 referitoare la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 133/2012 - M.O. nr. 0538/2012 Hotărârea nr. 796 din 31 iulie 2012 privind schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de vită din zonele defavorizate - M.O. nr. 0544/2012 Ordinul nr. 168 din 6 august 2012 pentru aprobarea Listei cu rasele de taurine de carne - M.O. nr. 0548/2012 Ordinul nr. 159 din 25 iulie 2012 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 - M.O. nr. 0552/2012 Legea nr. 283 din 28 decembrie 2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală (republicare) - M.O. nr. 0553/2012 August 2012 65

Marca Pöttinger, sub motto-ul „Mai eficient cu Pöttinger”, reprezintă o garanţie pentru parteneriat, calitate şi inovaţie.

Pöttinger - o firmă cu tradiţie şi dezvoltare continuă Rezultatul constă într-o tehnică agricolă inteligentă, care pune accent pe protejarea furajelor, dar şi a solului, precum şi pe funcţionalitatea ridicată a maşinii - factori ce determină succesul unui fermier! Şi în acest an, compania a investit mult: în fabrica principală din Grieskierchen (benzi noi de montaj, centru nou pentru clienţi şi şcolarizare), în domeniul service-ului şi în extinderea fabricii din Vodnany (Cehia).

Aceste investiţii stau la baza dezvoltării, pentru a putea fi şi în viitor deschizători de drumuri în piaţă în ceea ce priveşte soluţiile eficiente orientate asupra mai multor domenii din agricultură, ce determină cheia pentru succesul comun.

De la înfiinţarea firmei, în anul 1871, Pöttinger a devenit una dintre cele mai mari firme constructoare de tehnică agricolă din lume. La momentul înfiinţării, maşinile de tocat furaje înlesneau munca ţăranilor. A două generaţie oferea o paletă mai vastă de unelte agricole: mori, prese, tocătoare, maşini de cosit şi maşini de încărcat fânul.

Anii '60 au fost caracterizaţi de sloganul „Programul verde de la Pöttinger”.

Specializarea s-a făcut mai ales pe mecanizarea păşunilor şi se producea în serie mare autotractorul cu şenile pentru fân Pöttinger, o piatră de hotar pentru mecanizarea versanţilor. În 1963 a început dezvoltarea revoluţionară a maşinilor de încărcat.

66 August 2012

În perioada următoare, Pöttinger devine cel mai mare producător de maşini de încărcat din lume.

Pöttinger cumpără în 1975 Bayerische Ptugfabrik din Landsberg am Lech şi continuă să dezvolte programul de prelucrare a solului.

1991 - „Transmiterea mai departe a fermei” la a patra generaţie: Heinz şi Klaus Pöttinger. Programul vast al maşinilor de prelucrare a fânului este completat cu maşini puternice de recoltare a furajelor, pentru utilizarea pe suprafeţe întinse. În 1997, Pöttinger continuă dezvoltarea dinamică cu noi pluguri cu şasiu propriu, prese de balotat rotunde şi maşini de înfăşurat.

La începutul noului mileniu, avantajele costurilor scăzute şi randamentul ridicat au dus la o modificare a tendinţei în tehnica însilozării. În „lupta sistemelor” împotriva tocătoarelor autopropulsate, maşinile de încărcat au câştigat o importanţă deosebită în întreaga lume.

2001 - prin preluarea fabricii RABE Sätechnik din Bernburg, Pöttinger a lansat un program de prelucrare a solului cu maşini mecanice, pneumatice şi de semănare fără arătură în mirişte. Pöttinger face din gospodărirea de lungă durată a solului temă principală şi dezvoltă mai departe, în 2004, tehnica agricolă cu TERRASEM, semănătoarea fără arătură în mirişte, şi seria constructivă

de grape cu discuri TERRADISC. 2005 - la AGRITECHNICA de la Hanovra este prezentată Alpha-motion, noua tehnică de vârf - un salt cuantic pentru tehnica de cosire protectoare.

2007 - punerea în funcţiune a noii fabrici din Vodnany (Cehia). Terminarea noului centru pentru clienţi în Grieskirchen: vizitele clienţilor la sediul fabricii şi şcolarizările distribuitorilor în acest mediu atractiv devin un adevărat eveniment şi stimulează relaţiile de parteneriat.

2007 - firma Pöttinger este premiată de Royal Highland and Agricultural Society din Scoţia pentru soluţiile sale inovative, electronice ISOBUS. 2008 - Construcţia noii hale de montaj în Grieskierchen. Fabrica din Vodany (Cehia) este extinsă în continuare.

Punctul principal constă în producţia de utilaje pentru prelucrarea solului.

Pöttinger, pe scurt Fondată în 1841 Angajaţi: 1.135 Cifră de afaceri: 224 de milioane de euro, rata exportului: 85% Locuri de producţie: fabrici principale în Grieskirchen (Austria), Landsberg (Germania), Bernburg (Germania), Vodnany (Cehia) Filiale în Germania, Franţa, Elveţia, Italia, Canada, Australia şi Ucraina Reprezentant pentru România: NHR Agropartners

www.agrimedia.ro

3

Decembrie 2010

4

Decembrie 2010