Revista AGRIMEDIA Decembrie 2011 by Agri Media Invest s.r.l.

Decembrie 2010

Sfânta Sărbătoare de CRĂCIUN Crăciunul, una dintre cele mai importante sărbători creştine celebrate în fiecare an la 25 decembrie, potrivit calendarului Gregorian, sau la 7 ianuarie, conform celui Iulian, este una dintre cele 12 praznice împărăteşti consemnate de biserica creştină de rit bizantin. Semnificaţia religioasă a Crăciunului este Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, trimis pe pământ pentru a ajuta oamenii să devină mai buni şi mai toleranţi. Această sărbătoare deosebită îmbină în mod fericit creaţia divină şi veşnicia Universului, căci prin naştere se perpetuează specia umană, iar prin credinţă, viaţa atinge nemurirea. În aceste zile ale înălţătoarei sărbători, creştinii devin mai buni şi mai împliniţi spiritual. Crăciunul este considerată cea mai frumoasă sărbătoare de peste an, aşteptat deopotrivă de cei mici şi de cei mari, de cei bogaţi, dar şi de cei cărora destinul le-a fost potrivnic. Cu o vechime de peste două milenii, consemnat de istoriografia creştină începând cu secolul al IV-lea d.H., Crăciunul aşteptat cu evlavie, emoţie şi profundă pietate de creştinii din toată lumea simbolizează deopotrivă toleranţa, bucuria vieţii, a biruinţei luminii asupra întunericului, a abrutizării şi ignoranţei. Multe şi de neuitat sunt obiceiurile artistice şi culinare prilejuite de celebrarea marii sărbători. Astfel, fiecare copil sau om trecut prin viaţă îşi aminteşte cu plăcere de sărbătorirea Crăciunului şi de momentele unice, absolut speciale trăite cu această ocazie în biserică, în jurul bradului sau a mesei festive împreună cu cei dragi. Pe lângă aşteptarea şi sosirea lui Moş Crăciun, o altă bucurie este împodobirea bradului, pom venerat cu cetina lui verde, care aduce în casele creştinilor simbolul purităţii şi al perenităţii. Feeria serii din Ajunul Crăciunului este completată de colindele care vestesc Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos în modestul sălaş al Bethleemului, pentru a mântui lumea de păcate. Sărbătoarea Crăciunului este minunată, mai ales în mediul rural, unde oamenii respectă cu sfinţenie tradiţiile străvechi. Aici, peisajul de iarnă este mirific, casele sunt inundate de lumină, prin geamurile aburite se întrezăreşte bradul împodobit, alături de care românii adunaţi în jurul meselor trăiesc în primul rând emoţional spiritul Crăciunului. Este minunat să primim cu emoţie în casele noastre colindătorii, ce ne copleşesc cu urări şi ne încălzesc sufletele cu veselia lor. În acest sens, dorim ca spiritul înălţător al Crăciunului să reverse asupra voastră bucurie, pace, armonie, sănătate şi, nu în ultimul rând, speranţa în mai bine. Colectivul redacţional al revistei „Agrimedia” vă urează CRĂCIUN FERICIT! Simona MUNTEANU

www.agrimedia.ro

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 2011

SUMAR: ISSN 2069 - 1238

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

Editorial

Firma Alcedo, achiziţionată de un concern japonez

Olympus a lansat ambalajul inscripţionat în limbaj Braille

10 12

Perioada de tranziţie pentru laptele crud de vacă a fost prelungită

ISFRADA: 10 ani de recrutare şi formare profesională

Proiect Agrostar privind dinamizarea rurală prin anganjare sustenabilă

Hrăniţi omenirea! - provocarea secolului XXI

România, în clubul marilor exportatori de grâu

REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32

Biogazul agricol: producţia europeană, în creştere puternică

Dezvoltarea unei pieţe durabile pentru biogaz

Victor Vătămanu victor@agrimedia.ro 0757.11.09.99

28 30

Metode de aplicare a îngrăşămintelor chimice

Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98

NHR Agropartners - De 11 ani alaturi de fermierii romani!

Prezenţă de succes la Agritechnica

Claas, premiată la Agritechnica

Din 2012, Horsch - exclusiv prin MEWI

Valtra este tractorul oficial al lui Moş Crăciun

42 46

Optimizarea proceselor de producţie mecanizată

Lucrări de protecţie în livezi pe timpul iernii

O plantă care ar putea să intereseze: anghinarea

Lemken: tradiţie şi viitor

Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul V, Nr. 12 / 2011 (57) Decembrie 2011 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46

CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING Gabriela Stănculescu gabriela@agrimedia.ro 0752.24.25.29 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@agrimedia.ro Bogdan Mareş

3 8

Decembrie D De cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

Agrimedia - de 5 ani în sprijinul fermierului român

Măsurile PAC, văzute prin prisma unui legumicultor

Lipsa de material săditor viticol

www.agrimedia.ro

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 2011

 În dialog cu fermierii

• Consideraţi suficientă dotar e ferma dvs.? Ce cuprinde pla n Alexandru Spânu, administrator Algyprod Serv SRL, localitatea Ceptura, judeţul Prahova „Administrez o suprafaţă agricolă de 700 de hectare şi deţin 30 de vaci cu lapte, dar în viitor doresc să măresc efectivul de animale. În urmă cu 4 ani aveam 100 de vaci, însă din cauza preţului mic de valorificare a laptelui am fost nevoit să reduc numărul acestora. Acum, cererea pe piaţa laptelui este destul de mare comparativ cu oferta. În zona noastră, mulţi au renunţat să crească animale pentru că este o activitate grea. Cresc vaci din rasa Holstein, specializate în producţia de lapte, iar contract de valorificare am cu fabrica Ecolact Prod din Păuleşti. Istoric asemănător au avut şi dânşii, în sensul că de la o producţie de 50 de mii litri/zi, acum, din câte ştiu, au ajuns să proceseze 10.000 de litri/zi. Investiţia în aparatele de muls şi tancul de răcire le-am realizat când am avut un efectiv mai mare de animale. În parcul tehnic, o mare parte din maşinile şi utilajele agricole necesare, pe care le-am achiziţionat cu fonduri europene, printr-un proiect în valoare de 320.000 de euro, realizat prin Masura 121. Deţin două combine, una John Deere, iar cealaltă Laverda. Aş mai avea nevoie de un combinator şi două tractoare, unul de 200 CP, iar celălalt de 120 CP. Pe viitor, aş dori să fac un proiect pentru construirea a două silozuri cu o capacitate de 700 tone fiecare, pentru stocarea producţiei agricole. În prezent, am o magazie modernizată unde pot depozita o cantitate de peste 2.000 de tone. Din suprafaţa totală, 200 ha sunt ocupate în acest moment cu grâu, 45 ha cu orz şi 15 ha cu lucernă. În câmp, pe anumite sole, culturile se prezintă bine, pe altele sunt doar în faza de răsărire. Ploaia căzută la începutul lunii decembrie a prins foarte bine. În această toamnă vroiam să cultiv şi rapiţă, care de regulă în asolamentul culturilor ocupa între 80 şi 100 ha, însă din cauza secetei nu am mai semănat-o. Cei care au reuşit să înfiinţeze această cultură, dacă nu vor avea norocul unei ierni blânde, în care plantele să fie protejate de un strat mai gros de zăpadă, vor trebui s-o întoarcă. În primăvară, intenţionez să măresc suprafaţa cultivată cu porumb, pentru că la ora actuală este cea mai profitabilă cultură. Anul acesta am însămânţat porumb pe 200 ha, iar anul viitor voi semăna 400 ha.” 6

Decembrie D De cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

Ştefan Druga, administrator SC Agrosar, sat Cudalbi, judeţul Galaţi „În cadrul societăţii lucrez o suprafaţă de 600 ha, iar ca planuri de investiţii intenţionez să achiziţionez utilajele care îmi mai sunt necesare în fermă şi să construiesc două silozuri, cu o capacitate de 1.000 tone fiecare. Am început să adun informaţii în principal de la trei firme mari din domeniul stocării cerealelor, dintre care una oferă şi finanţare. Încă nu m-am decis asupra unei firme, însă voi ţine seama de cel mai bun raport calitate/ preţ. Pentru realizarea acestor silozuri nu cred că voi accesa fonduri europene. Sunt beneficiarul a două proiecte cu fonduri de la UE, unul SAPARD, în valoare de 285.000 de euro, iar celălalt FEADR, în valoare de 500.000 de euro. Ambele proiecte au fost pentru achiziţia de maşini şi utilaje agricole. În parcul tehnic deţin maşini de la mai multe mărci, de exemplu de la New Holland am o combină, de la Case un tractor, de la John Deere două tractoare, unul de putere mică, 88 CP, fabricat în Germania, iar celălalt de 198 CP, produs în Statele Unite. Diferenţa de calitate între cele două este în favoarea celui făcut în SUA, care este mai robust şi mai fiabil. Tot de la John Deere am o combină, achiziţionată în 2009. De la Monosem am achiziţionat o semănătoare pentru culturi prăşitoare, iar de la MAT

www.agrimedia.ro

r ea tehnică de care dispune a nul dvs. de investiţii?

Marin Profir, adminstrator SC Malprod, comuna Grindu, judeţul Ialomiţa „Exploatăm o suprafaţă totală de 1.000 de hectare, pe care o cultivăm cu grâu, rapiţă, porumb şi floarea-soarelui. În privinţa investiţiilor, dorim să ne mărim parcul de maşini şi utilaje agricole cu un combinator şi o semănătoare. În fermă avem un combinator marca Lemken, iar acum ne dorim unul mai mare, iar la semănătoare vom alege între Horsh şi Lemken. Caracteristicile tehnice care ne interesează sunt puterea pe care o necesită, randamentul, calitatea lucrării pe care o execută etc. Vom demara un proiect pentru construcţia de silozuri cu o capacitate de 3.000 de tone. Vom avea trei celule a câte 1.000 de tone fiecare. În parcul tehnic avem toate utilajele necesare, deţinem patru tractoare marca John Deere, de 100, 110, 125 şi 345 CP, şi o combină John Deere.”

www.agrimedia.ro

AF Florea Gheorghe, localitatea Dumbrava, judeţul Prahova „Lucrăm o suprafaţă de 150 de hectare şi creştem 50 de vaci cu lapte. Începând de anul viitor, dorim să diversificăm activitatea zootehnică, prin achiziţia a 200 de oi din rase specializate pentru producţia de carne. Vrem să investim într-o instalaţie de irigat pentru ferma vegetală, instalaţie care să deservească o suprafaţă de 60 ha. Nu ştim deocamdată ce tip de sistem o să alegem, pe tambur sau cu aripi de ploaie. În privinţa dotării tehnice, avem utilajele necesare, anul trecut în luna noiembrie am achiziţionat un tractor şi mai avem două tractoare româneşti. Cele din urmă încă le mai păstrăm, pentru că nu ştim cum o să evolueze piaţa şi dacă ne vom permite să cumpărăm altele. Ştim că preţurile de valorificare sunt în creştere, însă sunt alţii care produc mai ieftin decât noi. Se aude că subvenţia pe suprafaţă va fi cu 30-40% mai mică, iar cea de la bovine va fi asemănătoare cu cea de anul trecut. În această toamnă am cultivat grâu şi orz. În asolamentul culturilor nu am avut niciodată rapiţă şi intenţionam să semăn în acest an, însă condiţiile climatice au fost nefavorabile. În zona noastră rapiţa nu a răsărit uniform şi s-ar putea să fie o cultură compromisă. Porumbul a fost cultura cea mai rentabilă în acest an, bune.” datorită faptului că ss-au au obţinut producţii bune.

Ana MUSTĂŢEA

Craiova o semănătoare pe discuri pentru păioase şi o maşină de împrăştiat amendamente, foarte bună din punct de vedere al preţului şi calităţii. Cei de la MAT Craiova au multe utilaje bune, robuste şi nu trebuie să ne fie ruşine că sunt româneşti. Prin proiect am mai achiziţionat pluguri de la Lemken şi Gregoire Besson, un disc etc. În orice caz, în 2009, când am implementat proiectul, am achiziţionat cele mai performante maşini şi utilaje agricole de pe piaţă şi, bineînţeles, potrivite pentru ferma mea. În privinţa investiţiilor, mă gândesc să achiziţionez un uscător. 2011 a fost un an deosebit, pentru că nu a fost nevoie de uscarea cerealelor. Anul viitor vreau să modernizez magazia unde depozitez producţia agricolă, în sensul că voi construi un acoperiş nou. În această toamnă am reuşit să semăn doar 100 ha cu grâu, la celelalte culturi nu am putut însămânţa nimic din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile. Am vrut să cultiv orz, pentru că are un preţ bun şi a început să fie căutat pentru furaj, nu numai pentru bere. În acest an nu am mai semănat rapiţă din două motive: în primul rând, economic, pentru că nu mai este cea mai rentabilă cultură, aşa cum era înainte, şi în al doilea rând, din cauza secetei. În zona noastră, predomină seceta şi există riscul ca rapiţa să nu treacă peste iarnă, pentru că nu reuşeşte să acumuleze zaharurile de care are nevoie. Cea mai rentabilă cultură consider că este porumbul.”

Decembrie Decemb De mbri riee 20 ri 2011 2011

Producătorul de lactate Olympus a lansat la data de 29 noiembrie primul ambalaj inscripţionat în limbaj Braille pentru un produs alimentar de pe piaţă, adresat atât nevăzătorilor, cât şi publicului larg. Ambalajul, folosit pentru îmbutelierea laptelui de consum Oly, este prevăzut cu un capac inscripţionat în Braille, astfel încât nevăzătorii să poată citi cu uşurinţă tipul produsului.

Olympus a lansat ambalajul inscripţionat în limbaj Braille Lansarea sticlei Oly lapte de consum cu capac Braille vine în sprijinul persoanelor cu deficienţe de vedere, prin sporirea gradului de autonomie a acestora. Pentru prima dată în România, nevăzătorii pot identifica un produs de larg consum prin simpla atingere a ambalajului, fără a mai fi nevoie de o persoană însoţitoare care să îi ghideze. Această lansare urmează strategia de responsabilitate socială pe care Olympus o implementează deja în Grecia, prin care urmăreşte ca produsele companiei să ajungă la toate categoriile de consumatori şi să faciliteze accesul categoriilor defavorizate la produsele de bază, cum sunt lactatele. În România, sunt aproximativ 80.000 de persoane cu deficienţe de vedere aflate în evidenţa Asociaţiei Nevăzătorilor din România (ANR). „Olympus, datorită specificului său, are responsabilitatea şi datoria de a facilita accesul tuturor la alimentele de bază. Este motivul pentru care am decis să investim şi în România şi să lansăm Oly lapte de consum cu capac Braille - este un semn de respect faţă de consumatori, dar, mai presus de toate, este un ajutor real în sporirea gradului de autonomie a persoanelor cu deficienţe de vedere”, a declarat Mădălina Molnar, responsabil de marketing pentru Olympus România. Lansarea ambalajului special este însoţită de activităţi de promovare 8

Decembrie D De cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

care au ca scop creşterea gradului de conştientizare a problemelor cu care se confruntă persoanele nevăzătoare, precum şi nivelul de implicare în sprijinirea acestei comunităţi.

Astfel, pe 3 decembrie, Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi, Olympus face primul pas în a implica oamenii într-o acţiune comună care să atragă atenţia asupra cauzei. Sub conceptul-umbrelă „Light in the Dark”, publicul este invitat să-şi acopere ochii cu o eşarfă neagră timp de 30 de minute şi să încerce să desfăşoare activităţile obişnuite, după care să împărtăşească public experienţa. Grupul Olympus este prezent în România din 1999. În ultimii 12 ani, a derulat programe numeroase de sprijinire a fermierilor români, pentru a-şi îmbunătăţi metoda de creştere şi îngrijire a animalelor, precum şi pentru a atinge standarde mai înalte de calitate în activităţile legate de colectarea laptelui. Grupul de companii, deţinut de o familie aflată la a treia generaţie în producerea lactatelor, are sediul în Trikala (Grecia) şi derulează operaţiuni în 34 de ţări, inclusiv în pieţe precum SUA, Marea Britanie, Germania şi Italia. Veniturile totale ale grupului au atins 216 milioane de euro în 2010, reprezentanţii Olympus estimând o cifră de afaceri de 240 de milioane de euro pentru 2011. În prezent, grupul deţine cinci unităţi de producţie în Grecia, Bulgaria şi România, care produc lactate şi sucuri naturale.

www.agrimedia.ro

La data de 22 noiembrie a.c., corporaţia japoneză Sumitomo a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Bucureşti, achiziţia a 90% din capitalul social al Alcedo, cel mai mare distribuitor de inputuri agricole din România. Sumitomo Corporation, cu sediul central în Tokyo, este una dintre cele mai mari firme de comerţ din lume, având afaceri în domenii precum resurse energetice, metalurgie, agricultură şi altele. Cu peste 600 de subsidiare la nivel mondial, grupul Sumitomo a obţinut în anul 2010 o cifră de afaceri de peste 100 de miliarde de dolari. Sumi Agro Europe, cu sediul la Londra, este o subsidiară a corporaţiei Sumitomo. Tranzacţie de zeci de milioane de euro În cadrul evenimentului, Nicolae Săndulescu, preşedintele grupului Alcedo, a afirmat că negocierile comerciale au durat doi ani şi jumătate până când ambele părţi au ajuns la un acord comun. „În ultimii 4-5 ani am avut mai multe oferte venite din partea mai multor investitori care doreau preluarea Alcedo integral sau numai a unei părţi. Am beneficiat de consultanţa Casei de avocatură Boştină & Asociaţii, care ne-a dirijat foarte bine spre un investitor potent financiar, anume Sumitomo Corporation, care a oferit preţul aşteptat şi a acceptat condiţiile noastre”, a declarat dl Săndulescu. Preşedintele grupului Alcedo nu a dorit să dezvăluie valoarea tranzacţiei, afirmând doar că se ridică la „zeci de milioane de euro”. În privinţa condiţiilor impuse de Alcedo, acestea fac referire la păstrarea modelului de management al firmei şi a întregii echipe care s-a format în cei 21 de ani de când firma operează pe piaţa autohtonă de profil. Cu ocazia acestei achiziţii, reprezentantul corporaţiei japoneze a declarat: „Şi pentru Sumitomo Corporation este o zi importantă şi fericită, deoarece

www.agrimedia.ro

ne dă posibilitatea de a beneficia de managementul şi acoperirea Alcedo, cel mai mare distribuitor de inputuri agricole din România. Credem că agricultura românească are posibilitatea de a se dezvolta şi a deveni un motor de creştere pentru ţară. Prin această investiţie, vom îmbunătăţi poziţia financiară a Alcedo şi vom extinde domeniile în concordanţă cu solicitările clienţilor şi ale pieţei. Suntem încrezători că această colaborare între Alcedo şi Sumitomo se va materializa şi în creşterea productivităţii, care va duce în final la creşterea sectorului agricol al României”, a spus dl Hideo Ozaki, preşedinte şi CEO al Sumi Agro Europe.

O nouă activitate distribuţia de maşini agricole În urma acordului încheiat între cele două firme, preşedintele Alcedo a declarat că vor fi întreprinse mai multe planuri de afaceri. „Ca prim obiectiv avem mărirea capacităţii de depozitare, construcţia de noi silozuri, deschiderea unei fabrici pentru produse granulate, fungicide şi insecticide, deoarece pentru producţia de erbicide am inaugurat-o luna trecută”, a afirmat dl Săndulescu. Ca noutate, preşedintele Alcedo a declarat că firma va începe să activeze într-un domeniu nou, cel de distribuţie a maşinilor şi utilajelor agricole. „Cu suport financiar japonez, vom adăuga noi domenii de activitate, cel de vânzare de maşini agricole. În momentul de faţă nu am încheiat nici un contract cu vreun producător de maşini agricole. Nu am fixat nici tipul de maşini agricole şi nici

mărcile. Acum suntem în faza de studiu şi de anul viitor vom începe această activitate”, a spus dl Săndulescu. Unul dintre motivele pentru care Sumitomo Corporation a investit în Alcedo este cota de piaţă pe care acesta o deţine. „Ceea ce ne-a determinat să alegem firma Alcedo a fost dimensiunea pe care o are pe piaţa din România, respectiv o cotă de 20% din piaţa de distribuţie a produselor de protecţia plantelor. De asemenea, managementul bun. Compania operează excelent, lucru care ne va permite să investim în agricultura din România. Putem oferi servicii financiare şi să ne implicăm financiar şi în sectoare conexe, respectiv cel de maşini şi utilaje agricole”, a afirmat dl Ozaki. Având în vedere că Sumitomo deţine o bancă comercială, este posibil ca firma să ofere şi credite mai ieftine pentru achiziţia de tehnică agricolă performantă. Alcedo deţine o cotă de aproximativ 20% din piaţa de distribuţie a produselor de protecţia plantelor şi peste 10% din piaţa de distribuţie de seminţe certificate. Totodată, firma deţine Alchimex, cel mai mare producător de produse de protecţia plantelor din România. Cifra de afaceri Alcedo a crescut cu 38% în primele 9 luni, la 64,33 milioane de euro, din care 8,61 milioane de euro reprezintă cifra de afacere realizată de Alchimex.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Decembrie Decemb De mbri riee 20 ri 2011 2011

Ana MUSTĂŢEA

Firma Alcedo, achiziţionată de un concern japonez

Potrivit unui comunicat transmis la mijlocul lunii noiembrie de Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), România a obţinut prelungirea până la 31 decembrie 2013 a perioadei de tranziţie pentru alinierea la cerinţele comunitare a laptelui crud de vacă.

Ana MUSTĂŢEA

Perioada de tranziţie pentru laptele crud de vacă a fost prelungită Aprobarea solicitării României de prelungire a perioadei de tranziţie pentru alinierea la cerinţele comunitare de igienă a laptelui crud produs în România, până la sfârşitul anului 2013, a fost apreciată de dl Radu Roatiş, preşedintele ANSVSA, ca fiind un câştig pentru fermierii români. „Această perioadă suplimentară pe care noi o primim trebuie să fie una în care fermierii, producătorii, procesatorii, sub coordonarea specialiştilor din ANSVSA, trebuie să facă toate eforturile necesare pentru ca, după expirarea acestei perioade, alinierea la cerinţele comunitare de igienă a laptelui crud produs în România să fie finalizată. Ştiu că atingerea acestui ţel presupune costuri financiare şi eforturi umane susţinute, dar dacă nu o facem acum, nu vom mai avea această şansă! Am reuşit, prin această decizie, să salvăm de la o sărăcie cumplită micii gospodari, pentru care sumele obţinute din vânzarea laptelui reprezintă, nu de puţine ori, singura sursă de venituri cu care îşi întreţin familiile. Am reuşit, de asemenea, să salvăm locurile de muncă din fermele mari şi din industrie, care ar fi dispărut dacă nu se prelungea perioada de tranziţie. Nu în ultimul rând, am salvat milioane de bovine de la tăiere, pentru că dacă femierii - mici sau mari - nu şi-ar mai fi putut valorifica laptele de vacă, este aproape sigur că ar fi tăiat animalele!”, a declarat preşedintele ANSVSA. 10 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

Beneficiile prelungirii perioadei de tranziţie se vor reflecta asupra tuturor celor implicaţi în sectorul laptelui de vacă, crescători şi fermieri de animale şi operatori din domeniu, centre de colectare sau unităţi de procesare. Cei care cresc un număr mic de animale au posibilitatea de a-şi valorifica pentru cel puţin încă un an laptele, iar unităţile de procesare pot procesa şi vinde în continuare în România produsele respective. Este o realizare ale cărei beneficii imediate vor fi păstrarea locurilor de muncă în domeniu sau crearea altora noi, creşterea efectivelor de vaci de lapte şi, în esenţă, o modalitate de a evita implicaţii sociale şi economice nedorite, care ar putea rezulta ca urmare a sistării activităţii unităţilor de industrie alimentară. Esenţial este ca această perioadă suplimentară obţinută să fie constructivă şi utilizată pentru aplicarea unor măsuri şi derularea unor programe menite să ducă la îmbunătăţirea calităţii laptelui crud de vacă, a sistemului de colectare a laptelui de vacă şi la modernizarea şi dezvoltarea fermelor agricole, în acord cu cerinţele şi reglementările europene.

Raportul ANSVSA Fundamentarea acestei decizii a fost raportul detaliat elaborat de către ANSVSA, încă din vara acestui an, privind evoluţia situaţiei din sectorul producţiei şi

procesării laptelui de vacă, care a inclus particularităţile naţionale, dificultăţile întâmpinate, dar şi avantajele de care ar beneficia România în cazul obţinerii unei perioade suplimentare de tranziţie. Raportul a prezentat faptul că, din totalul de 784.200 de exploataţii pentru producţia de lapte de vacă existente în România, cu un efectiv de 3.110.000 de capete, 540.000 (85%) sunt cele cu un efectiv de 1-3 capete de bovine exploataţii gospodăreşti care deţin un total de peste 930.000 de animale. Un alt argument inserat în raport a fost acela că doar 80% din laptele furnizat de crescătorii de bovine din România fabricilor de procesare este conform cu reglementările europene. Estimarea realizată de către experţii ANSVSA la finele raportului prezentat Comisiei Europene a arătat că la sfârşitul precedentei perioade de tranziţie acordate României - 31.12.2011, 19% din laptele crud de vacă livrat la unităţile de procesare nu va putea atinge conformitatea cu parametrii de calitate (număr total de germeni/ ml şi numărul de celule somatice/ml) prevăzut de reglementările europene.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 111 2011

Cu ocazia Zilelor Municipiului Caracal, sărbătorite în perioada 17-24 noiembrie a.c., echipa redacţională a revistei „Agrimedia” a avut prilejul să susţină o largă prezentare a subiectelor pe care aceasta le dezbate în cadrul paginilor ei. Evenimentul a fost găzduit de superba sală a Teatrului Naţional Caracal şi a reunit o serie de personalităţi ale oraşului şi specialişti din domeniul agricol.

«Agrimedia» - de 5 ani în sprijinul fermierului român Frumoasa manifestare culturală a fost posibilă datorită invitaţiei făcute de edilul-şef al muncipiului Caracal, dl Gheorghe Anghel, şi de Asociaţia „Fiii şi Prietenii Caracalului”, al cărei preşedinte este dl Dănuţ Ghiţă. Mulţumiri aducem şi colegului nostru caracalean dr. ing. Victor Vătămanu, care a avut un rol important în promovarea revistei în judeţul Olt, fostul Romanaţi. Tradiţia de mai bine de 3 ani şi jumătate pe care o are Asociaţia „Fiii şi Prietenii Caracalului” în organizarea de simpozioane, lansări de cărţi şi promovarea de reviste reuşeşte să demonstreze faptul că interesul pentru astfel de manifestări cultural-ştiinţifice a rămas pentru publicul din Caracal foarte ridicat. Pe lângă prezentarea revistei „Agrimedia”, auditoriul prezent la eveniment a asistat şi la o serie de dezbateri pe teme agricole, precum creşterea performanţei în agricultură, schimbările climatice,

12 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

importanţa agriculturii şi multe altele. În opinia dlui Dănuţ Ghiţă, agricultura are un rol mult mai complex, pe lângă cel de a asigura hrana alimentară: „Agricultura performantă practicată pe baze ştiinţifice are nu doar misiunea de a asigura un fond alimentar de calitate, ci şi de a diversifica alimentele în condiţii de siguranţă, astfel încât regimul alimentar al omului sănătos, dar şi al celui bolnav să fie tot mai puţin o corvoadă şi tot mai mult un mod de a fi”, a afirmat preşedintele asociaţiei. Un alt vorbitor a fost dl Doru Rădulescu, inginer agronom cu o experienţă de 46 de ani în activitatea agricolă, care a subliniat faptul că pentru realizarea unor producţii agricole mari, sigure şi stabile trebuie îndeplinite, în principal, trei condiţii: creşterea gradului de mecanizare, aplicarea îngrăşămintelor chimice şi irigaţiile. „Din anul 1962 până în 2008 am fost permanent în câmp, în grajduri, între

tractoare şi utilaje, între mecanizatori şi zootehnişti. În cei 46 de ani de activitate, am realizat şi producţii bune şi mai puţin bune, am aplicat tehnologii variate în funcţie de anul pe care îl parcurgeam, am fost în contact permanent cu staţiunile de cercetare agricolă, cu cele zootehnice, cele legumicole, pentru că activitatea mea a fost complexă. Dispunând de această experienţă, consider că pentru realizarea unor producţii mari, sigure şi stabile trebuie să avem o mecanizare performantă, o chimizare optimă şi să dispunem de apă, de sisteme de irigaţii. În privinţa mecanizării, pot afirma că am lucrat în ultimul timp cu utilaje care realizează printr-o trecere mai multe operaţii, pe care înainte le făceam cu un număr mai mare de utilaje. Aceste utilaje se pot folosi pe suprafeţe mari şi de aceea trebuie încurajată constituirea de exploataţii mai mari, pentru a folosi aceste utilaje”, a precizat dl Rădulescu. Importanţa comasării

www.agrimedia.ro

terenurilor şi mărirea fermelor agricole a fost subliniată şi de dl ing. Victor Vătămanu: „Trebuie să fim conştienţi că lucrul în agricultură se poate face numai pe suprafeţe mari, cu utilaje de mare productivitate şi mai ales cu secvenţe tehnologice explicate foarte clar şi aplicate la momentul şi în doza recomandată.” Potrivit dlui Rădulescu, la ora actuală administrarea de îngrăşăminte chimice se face într-un mod haotic, din cauză că nu se mai fac cartările agrochimice şi preţurile prea mari ale îngrăşămintelor nu le permite micilor fermieri să aplice o fertilizare optimă. O soluţie propusă de inginerul agronom a fost folosirea de îngrăşăminte organice, care ar aduce foarte multe beneficii atât solului, cât şi culturilor agricole. „Foarte mulţi aruncă gunoiul de grajd pentru că nu există un cult pentru aceste îngrăşăminte organice deosebit de importante. Ar trebui mai bine explicat ce avantaje aduc îngrăşămintele organice aplicate la câţiva ani, la 3-4-5 ani”, a spus dl Rădulescu. „Fără îngrăşăminte complexe asociate cu îngrăşămintele organice nu putem realiza o nutriţie echilibrată a plantelor agricole”, a adăugat dl Vătămanu. O altă condiţie necesară pentru realizarea unor producţii mari şi sigure, adusă în discuţie de inginerul Rădulescu, a fost cea a irigaţiilor. „Din cele 3,5 milioane ha irigate în 1989, în acest an s-au irigat doar 500 de mii ha. Cei 450-600 de milimetri de precipitaţii care cad într-un an în România nu sunt repartizaţi uniform şi de aceea cred că un program de reabilitare a sistemelor de irigaţii, care să fie de lungă durată şi să nu fie modificat la fiecare schimbare de guvern, este foarte important”. Problema valorificării produselor agricole, din cauza intermediarilor, a fost ridicată de dl prof. Ion Catrina.

www.agrimedia.ro

„Consider că ar trebui tras un semnal de alarmă, pentru că intermediarii întrerup lanţul producător-consumator. Intermediarii cresc precum ciupercile şi căpuşează, sufocă ţăranul român.” Creşterea variabilităţii climatice Acest subiect a fost adus în discuţie de către meteorologul Marinică Ion, din cadrul Centrului Meteorologic Regional - Muntenia. „Schimbările climatice se impun, în primul rând, prin creşterea variabilităţii climatice, care se manifestă nu numai la noi, ci pe întregul continent. Se produce o alternanţă foarte rapidă între perioadele ploioase, care produc inundaţii foarte puternice pe suprafeţe întinse, produc pagube enorme şi adevărate dezastre, şi apariţia secetelor, uneori episodice, alteori pe durate mai întinse de timp. Aceste secete sunt la fel de distructive ca şi inundaţiile sau poate mai distructive, pentru că nu numai că distrug mediul vegetal, dar lasă fără posibilitate de alimentaţie animalele, oamenii, fără posibilitate de alimentare cu apă, pentru că izvoarele seacă. Acest fenomen s-a văzut în acest an, când nivelul de navigaţie al Dunării a scăzut foarte mult şi a pus probleme deosebite”, a afirmat dl Ion. În privinţa producţiilor agricole bune obţinute în acest an, dl Marinică Ion a explicat că acest lucru se datorează mai multor factori climatici. „Anul agricol 2011, cotat ca fiind unul foarte bun, a avut această performanţă datorită ploilor din lunile iunie şi iulie şi datorită acumulării de apă în sol pe perioada iernii. Primăvara secetoasă şi temperaturile nu prea mari au făcut ca rezerva de apă să se menţină la un nivel destul de bun până la sfârşitul lunii iulie. După această lună, a intervenit perioada secetoasă, care ne-a făcut destule greutăţi şi ne gândim că, dacă aceasta va continua, vom avea

probleme serioase”, a spus dl Ion. O altă temă abordată de meteorologul Marinică Ion a fost importanţa utilizării echilibrate a resurselor naturale de care dispunem, în condiţiile în care ritmul de creştere a populaţiei globului este unul foarte accelerat. „În ultimii 10 ani, populaţia planetei a crescut deja cu un miliard şi în mai puţin de 10 ani va mai creşte cu încă un miliard. Acest număr imens de oameni pe planetă va crea o presiune enormă nu numai asupra mediului, asupra alimentaţiei, asupra resurselor, dar şi asupra climei, prin poluarea pe care noi o producem. Prin urmare, va trebui să fim foarte atenţi cu ceea ce se întâmplă cu noi, cu ţara noastră, cu mediul, să fim foarte atenţi cu toate resursele de care dispunem”. La finalul prezentărilor, primarul municipiului Caracal, dl Gheorghe Anghel, a acordat conducerii „Agrimedia”, pentru activitatea depusă în slujba promovării agriculturii româneşti, o diplomă de excelenţă. Ca răspuns la această onoare, o colecţie întreagă a revistei a fost donată Bibliotecii Municipale „Virgil Carianopol” din Caracal. Directorul acestei instituţii, dna Bebica Deac, a afirmat următoarele: „Eu de azi am devenit mai bogată, ştiind că informaţia înseamnă putere şi sper din toată inima ca de această putere şi de informaţiile pe care le vor găsi în paginile acestei reviste să beneficieze câţi mai mulţi fermieri.” Cu ocazia împlinirii a 473 de ani de atestare documentară a Caracalului, echipa „Agrimedia” urează încă o dată un sincer „La mulţi ani!”

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 133 2011

Institutul Superior Franco-Român Agroalimentar şi de Dezvoltare Rurală (ISFRADA), creat în 2001 de către Institutul Superior de Agricultură (ISA) din Lille (Franţa) şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Iaşi, a sărbătorit în acest an un deceniu de activitate. La aniversarea celor 10 ani ai ISFRADA, reprezentanţii institutului, ai întreprinderilor partenere şi absolvenţii programelor de formare profesională iniţiate de acest institut s-au reunit, la 11 octombrie a.c., la Hotel Intercontinental din Bucureşti pentru a marca acest moment special.

Ana MUSTĂŢEA

ISFRADA: 10 ani de recrutare şi formare profesională ISFRADA propune întreprinderilor franceze, întreprinderilor din UE instalate în ţările din Europa de Est, Orientală şi Centrală, precum şi societăţilor locale, în urma unui proces de selecţie, recrutare şi preangajare, programe de formare iniţială pentru specializarea tinerelor cadre în conformitate cu politica comunitară în domeniul agricol şi agroalimentar. În programul de formare iniţială, ISFRADA oferă întreprinderilor posibilitatea de a-şi specializa viitorii responsabili şi manageri. Institutul oferă cursuri de specializare în: Dezvoltare rurală, Agribusiness, Producţie Industrială Agroalimentară. Din 2001, ISFRADA a recrutat şi format 144 de cadre locale, dintre care 97 pentru întreprinderi agricole-agroalimentare, în România, Bulgaria, Serbia, Republica Moldova, Ucraina, Rusia, Slovacia şi Kazakhstan, şi 47 de tineri salariaţi pentru Agenţiile Naţionale de Consultanţă în Agricultură din România, Bulgaria şi Republica Moldova (programe cofinanţate de ISA şi de Ministerul de Externe din Franţa). De asemenea, ISFRADA a asigurat formarea continuă a salariaţilor întreprinderilor franceze din Slovacia, Cehia, Polonia şi Ungaria. ISA - ISFRADA realizează o preselecţie a studenţilor (candidaţii trebuie să aibă minimum 5 ani de studii universitare de profil agricol sau agroalimentar) ce 14 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

vor urma cursurile ISFRADA. În cursul etapei de preselecţie se ţine cont de o serie de criterii, în urma cărora juriul va propune întreprinderii mai mulţi candidaţi, alegerea finală aparţinând acesteia. Candidaţii vor parcurge un ciclu de formare profesională de 12 luni, dintre care în primele 4 luni vor acumula noţiunile necesare înţelegerii mecanismelor economice ale întreprinderilor ce funcţionează într-o economie de piaţă. Modulul de specializare are loc la ISA, în Franţa. Ca urmare a parcurgerii specializării în Producţia industrială agroalimentară, studentul are ocazia da a aprofunda toate aspectele legate de materiile prime utilizate, operaţiuni unitare în industria agroalimentară, gestiunea şi controlul producţiei. Timp de 9 luni,

se va afla în întreprindere, ceea ce îi va permite cunoaşterea în direct a producţiei industriale, precum şi asumarea responsabilităţilor legate de procesul industrial. Programul de Agribusiness cuprinde o serie de module, precum: dreptul afacerilor, strategie de marketing, comerţ internaţional şi tehnici de export, strategia globală a unei întreprinderi, fiscalitatea întreprinderilor etc. Printre întreprinderile partenere ale Institutului Superior Franco-Român Agroalimentar şi de Dezvoltare Rurală din România se numără Limagrain, Roullier, Bongrain, Carrefour, Danone, Dorna, Eurospatial, Genes Diffusion, Interex, Isagri, Kosarom, Syngenta, Richard Sarl, Soufflet etc.

www.agrimedia.ro

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 155 2011

La sfârşitul lunii octombrie, Federaţia Agrostar a finalizat proiectul „Dinamizare rurală prin angajare sustenabilă”, care a avut o perioadă de derulare de 36 de luni. Proiectul a fost finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea resurselor Umane 2007-2013 - „Investeşte în oameni”, iar valoarea lui s-a ridicat la 16,8 milioane de lei.

Ana MUSTĂŢEA

Proiect Agrostar privind dinamizarea rurală prin anganjare sustenabilă Prin acest proiect, Federaţia Agrostar şi-a propus să îmbunătăţească gradul de angajare a locuitorilor din mediul rural din România, prin asigurarea accesului acestora la formarea profesională şi consilierea de care au nevoie pentru a folosi oportunităţile care apar pe piaţa muncii. Activităţile principale ale proiectului au fost derulate în 15 judeţe din cele 4 regiuni de dezvoltare selectate în proiect, respectiv Regiunea Centru, Regiunea Sud Muntenia, Regiunea Sud-Vest Oltenia şi Regiunea Sud-Est. Obiectivele specifice ale proiectului au vizat identificarea a cel puţin 5 ocupaţii nonagricole care pot constitui oportunităţi de angajare în viitorul apropiat, instruirea a cel puţin 20 de formatori profesionali, calificarea a cel puţin 750 de persoane din mediul rural în ocupaţiile identificate şi dezvoltarea în rândul a 850 de locuitori din mediul rural a abilităţilor necesare pentru a căuta şi a găsi un loc de muncă. Activităţile derulate s-au adresat persoanelor care trăiesc în mediul rural şi care aparţin uneia dintre următoarele categorii: persoane ocupate în agricultura de subzistenţă, şomeri şi şomeri tineri. Rezultatele obţinute la finalul proiectului au fost elaborarea de studii privind structura socioeconomică a României şi a necesităţilor de formare în mediul rural şi a posibilităţilor de integrare pe piaţa muncii; elaborarea de materiale privind 16 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

analiza egalităţii de şanse la angajare, iniţierea a 25 de formatori, formarea profesională a 1.950 de persoane din mediul rural, calificarea a circa 1.200 de persoane. Ca urmare a acestui proiect s-au înfiinţat 4 centre de resurse pentru dezvoltare rurală în Craiova, Galaţi, Giurgiu şi Sibiu. Scopul acestor centre este de a sprijini locuitorii din mediul rural în vederea anganjării, de a oferi servicii de informare, consiliere şi tutorizare. Preşedintele federaţiei, dl Ştefan Nicolae, a afirmat că acest proiect, început în noiembrie 2008, a fost o provocare, având în vedere că se adresa unei zone delicate din spaţiul rural românesc. „Sunt o serie de probleme delicate legate de sectorul agricol românesc. 70% din producători practică o agricultură de subzistenţă, sunt zone cu sărăcie şi sărăcie extremă care predomină spaţiul rural. Din păcate, am ajuns o piaţă de desfacere, iar produsele româneşti se găsesc din ce în ce mai puţin. Noi ne-am asumat un rol greu, dar nu imposibil, acela de a revitaliza satul românesc, prin implementarea de proiecte care permit dezvoltarea de meserii nonagricole în mediul rural”, a spus dl Nicolae. Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru agricultură, a apreciat reuşita acestui proiect, mai ales că aceia care au beneficiat de formare profesională au continuat cu depunerea de proiecte,

în scopul accesării de fonduri europene pentru a demara mici afaceri. „Cel mai mare câştig al acestui proiect este acela că anumiţi cursanţi au depus proiecte pentru atragerea fondurilor europene”. Prezentă la eveniment, dna Sulfina Barbu, ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, a declarat: „Există o rezervă de forţă de muncă în mediul rural care, din păcate, nu a fost valorificată sau de multe ori a fost irosită pentru că nu ne-am îndreptat către formare profesională şi spre ceea ce oamenii au nevoie. Spaţiul rural înseamnă competitivitate. Dacă ne uităm la celălalte state membre ale UE vedem că resursa umană şi tehnologizarea sunt cei doi piloni care duc la performanţă. Nu este suficient să ai utilaje performante dacă nu ştii să lucrezi cu ele. Avem nevoie de formare profesională continuă. În cadrul Ministerului Muncii avem la dispoziţie 260 de milioane de euro pentru perioada 2007-2013 pentru promovarea măsurilor active de ocupare în zonele rurale, de dezvoltare a resurselor umane. Până în prezent, s-au depus 92 de proiecte, care însumează 167 de milioane de euro. Sper ca toate proiectele contractate să aibă succes, să aibă rezultate aşa cum are acest proiect”, a afirmat ministrul Muncii.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 177 2011

Hrăniţi omenirea! - provocarea secolului XXI Dr. ing. Dan Botănoiu După anul 2009, indivizii care suferă de foame au depăşit un miliard. Oare planeta are posibilitatea să hrănească 9 sau chiar 12 miliarde de indivizi în anul 2050? Există posibilitatea să poată fi hrănite cele 9 miliarde de persoane, dar ne dorim cu adevărat acest lucru?

În prezent, răspunsul este clar negativ. Rare sunt statele care doresc cu adevărat să-şi hrănească propria populaţie, cum este cazul Braziliei, în care a fost adoptat Programul „Zero foamete”, care a dat rezultate spectaculoase, ducând la diminuarea malnutriţiei infantile cu 75% în perioada 2003-2009. Din păcate, marea majoritate a statelor lumii nu consideră importantă acţiunea de acoperire a necesarului de hrană a propriilor populaţii, fără a lua în calcul aici statele în care există războaie ca urmare a lipsei de hrană. Obiectivele mileniului, adoptate de şefii de stat din cadrul Naţiunilor Unite în anul 2000, de a reduce numărul celor care suferă de foame cu 400 de milioane până în 2015, este departe de a fi realizat. Între 1970 şi 2000, numărul persoanelor care suferă de foame s-a dublat în Bangladesh şi Pakistan, s-a triplat în Kenia, a crescut de patru ori în Madagascar şi de cinci ori în Republica Democrată Congo, iar enumerările pot continua. În majoritatea ţărilor africane se produce astăzi mai puţină hrană decât în perioada în care acestea erau colonii. Trebuie să crească producţia agricolă cu 70%, la nivel mondial, în următorii 30 de ani, pe o planetă în care resursele sunt în 18 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

scădere, pe o planetă care se încălzeşte cu o viteză mare şi pe care diversitatea scade vertiginos. Trebuie să învăţăm să producem mai mult cu o calitate bună, dar cu resurse mai puţine, ceea ce este foarte complicat, având în vedere faptul că în secolul XX trebuia să producem mai mult, fără să fie solicitată expres calitatea, însă dispunând de resurse mai multe. Provocările sunt diferite astăzi pe continente: situaţia este complicată în Africa, unde populaţia se va dubla şi unde astăzi nu se asigură necesarul de hrană, acolo producţia trebuie triplată dacă vrem ca toată lumea să mănânce produse vegetale! Este vorba de un continent în care productivitatea este scăzută, deci nu este deloc imposibil ca aceasta să crească, în condiţiile în care se doreşte cu adevarăt să urmeze această cale. Evident că de câţiva ani se vede o multiplicare a investiţiilor în agricultura din aceste ţări, însă moral este să discutăm dacă produsele rămân în aceste ţări sau se îndreaptă către statele asiatice suprapopulate sau către cele secetoase din ţările Orientului Mijlociu. Se observă noutăţi încurajante: după decenii de indiferenţă faţă de agricultură, numeroşi bogaţi ai planetei sunt gata să facă investiţii noi în acest sector. În Asia, este suficient să crescă producţia de 2-3 ori, ceea ce pare uşor de realizat. Însă acest lucru este dificil de realizat pe un continent suprapopulat, unde terenurile agricole şi apa sunt foarte rare şi unde productivitatea este deja ridicată. Ar trebui probabil ca America sau Europa să producă mai mult pentru a aproviziona deficitul de produse agricole din această zonă. În ceea ce ne priveşte, dacă dorim să

trăim în pace, ar fi prudent să continuăm a produce mai multe cereale, pentru ca surplusul să aprovizioneze ţările din sudul Mediteranei, în care nu se poate asigura necesarul de pe piaţa internă. Trebuie să avem în vedere că Egiptul trebuie să aprovizioneze o populaţie de 80,5 milioane de locuitori, ţinând cont de faptul că acest stat este amplasat în deşert, care este traversat de un singur râu. Trebuie să ne schimbăm obişnuinţele şi comportamentele alimentare, trebuie să aruncăm mai puţine alimente. După rapoartele FAO, aruncăm o treime din hrana produsă la nivel mondial. În ţările din sud trebuie să se construiască silozuri pentru ca recoltele să nu se piardă. În ţările din nord, trebuie să facem eforturi suplimentare pentru a stopa promoţiile comercianţilor care conduc la vânzări cantitative mari ce nu pot fi consumate de cumpărători. Teama iraţională că trebuie să aruncăm alimentele când acestea sunt la data limită de consum, capacitatea noastră de a ne adapta sau interdicţia de a da aceste resturi la animale. Poate trebuie să ne gândim că ar trebui să mâncăm mai puţină carne şi să bem mai puţin lapte. Nu putem continua să consumăm 85 kg de carne pe an, adică pe parcursul vieţii: carnea a 7 tauri, 33 de porci, 9 capre, 1.300 de păsări, 32.000 de litri de lapte şi 20.000 de ouă. Acest lucru nu este rezonabil, nu face bine sănătăţii noastre, cum nu face bine nici resurselor planetei, mai ales că avem în administrare pământul de la copiii noştri! Producţia mondială de carne are un mare viitor, având în vedere faptul că sunt persoane care nu au mâncat niciodată carne şi care speră că vor mânca odată şi odată.

www.agrimedia.ro

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 199 2011

În cadrul evenimentului organizat de Mediafax pe tema agriculturii, dl Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a vorbit despre politicile naţionale în acest sector, dar şi despre cele europene, în contextul reformei Politicii Agricole Comune 2014-2020.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Ana MUSTĂŢEA

România, în clubul marilor exportatori de grâu „Ne apropiem de finalul unui ciclu de politici agricole la nivel european şi naţional, iar dezbaterea pe ceea ce înseamnă politicile agricole 2014-2020 este una serioasă, pentru că nu ne aflăm într-un moment liniştit, ci suntem în plin proces de recesiune, de criză financiară şi economică. Agricultura rămâne, în opinia mea, elementul sau domeniul de politici care cere responsabilitate, durabilitate şi continuitate în măsuri. Orice întrerupere de măsuri europene care nu sunt continuate la nivel naţional nu pot aduce decât incertitudini şi nesiguranţă în a asigura securitatea alimentară. România trebuie să devină un exportator de produse agroalimentare, însă obiectivul esenţial este acela de a satisface securitatea alimentară naţională”, a afirmat dl Tabără. Cu privire la anul agricol 2011, ministrul Agriculturii a precizat că a fost unul foarte bun, care a permis obţinerea unor producţii bune şi, mai ales, de calitate. „O producţie bună şi de calitate nu poate rămâne nevalorificată. Un pas important pe care l-a făcut România este reintrarea în clubul exportatorilor de grâu, dar trebuie să avem continuitate în ceea ce priveşte producţia de cereale”, a declarat ministrul Agriculturii.

Silozuri şi procesarea materiei prime Potrivit ministrului, una dintre priorităţile instituţiei este construcţia de spaţii 20 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

moderne de depozitare a producţiei agricole. „Construcţia de silozuri constituie o prioritate. La această dată se construiesc 155 de depozite, cu o capacitate de 2,7 milioane tone, la care se adaugă cele 16 milioane de tone pe care le avem deja finalizate. Important este faptul că sunt astfel de obiective şi construcţii în porturile noastre. Cred că producătorii agricoli români ar putea să facă mai mult în asociere şi în valorificarea acestor oportunităţi”, consideră ministrul Agriculturii. Potrivit acestuia, România ar trebui să ajungă la o capacitate de stocare de circa 22-25 de milioane de tone. La eveniment, ministrul Agriculturii a afirmat că, pe viitor, trebuie promovate şi încurajate dezvoltarea celorlalte plante de cultură care dau producţii bune. „Noi neglijăm alte plante la care se obţin rezultate bune, precum orz, orzoaică, orez, sorg, însă uşor-uşor aceste plante vor începe să ocupe o pondere din ce în ce mai mare din suprafaţa agricolă. De asemenea, plantele tehnice trebuie să aibă un rol mai important. Pe lângă floarea-soarelui, sfecla de zahăr sau cartoful, trebuie să încurajăm şi alte culturi, precum cele de in, cânepă şi hamei”, a menţionat dl Tabără. În privinţa unei valorificări mai bune a producţiei agricole interne, Valeriu Tabără a precizat că prelucrarea produselor primare ar trebui să fie încurajată. „Dacă în cazul grâului exportul va rămâne

sub formă de boabe, pentru că acesta este modul cel mai bun de conservare pe o perioadă lungă de timp, celelalte cereale şi plante tehnice trebuie să fie în marea lor majoritate prelucrate. Problema transformării, a prelucrării produselor primare trebuie rezolvată prin dezvoltarea anumitor măsuri şi facilităţi. Sper ca politicile de la nivel european şi naţional să ne ajute să mărim potenţialul acestor zone care au răms foarte puţin exploatate”, a spus Valeriu Tabără. Pe lista priorităţilor Ministerului Agriculturii se află şi reabilitarea sistemului naţional de irigaţii. „Trebuie să irigăm de la Dunăre până în Munţii Făgăraş. Anul acesta s-au irigat doar 100.000 de hectare. Ca să avem un termen de comparaţie, în anii ’70 se irigau circa 1,4 milioane de hectare”, a afirmat dl Tabără. În cadrul conferinţei de presă, dl Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a abordat şi subiectul pieţei funciare agricole. „În 1993, nu am pregătit cel mai bun moment în a gestiona o piaţă funciară, în ceea ce însemna a exploataţie agricolă şi rentabilitatea ei. Nici acum nu avem dreptul să greşim. Ne-ar trebui un sistem de creditare pentru cumpărarea de teren şi reformarea exploataţiilor agricole pentru cei care lucrează în această ţară. Transferul de teren către nerezidenţi în România la această dată este o mare greşeală”, a declarat dl Tabără.

www.agrimedia.ro

SeminĹŁe pentru campania de primÄ&#x192;varÄ&#x192;, ĂŽn depozitul Euralis Ă&#x17D;n depozitul Euralis SeminĹŁe au ĂŽnceput sÄ&#x192; soseascÄ&#x192; seminĹŁele proaspete pentru campania de primÄ&#x192;varÄ&#x192; 2012! Euralis Semences, parte a grupului francez Euralis, deĹŁine 3 uzine de ultimÄ&#x192; generaĹŁie de procesare Ĺ&#x;i condiĹŁionare a seminĹŁelor ĂŽn Europa: Lescar (FranĹŁa), Sevilla (Spania) Ĺ&#x;i Cherkassy (Ucraina). La filiala din RomĂ˘nia, seminĹŁele vin direct de la uzinele producÄ&#x192;toare din FranĹŁa Ĺ&#x;i Spania. Aceste seminĹŁe ajung ĂŽn depozitul ultramodern al Euralis SeminĹŁe, de unde suntem gata sÄ&#x192; onorÄ&#x192;m comenzile distribuitorilor noĹ&#x;tri din ĂŽntreaga ĹŁarÄ&#x192;. Toamna aceasta au fost trimise cÄ&#x192;tre uzinele producÄ&#x192;toare absolut toate retururile Ĺ&#x;i stocurile nevĂ˘ndute, astfel cÄ&#x192; toate seminĹŁele ce vor pleca de acum spre clienĹŁii noĹ&#x;tri sunt proaspete Ĺ&#x;i ĂŽnsoĹŁite de certificate de calitate, pentru

cÄ&#x192; Euralis nu face niciodatÄ&#x192; rabat de la calitate. De asemenea, au fost colectate de la clienĹŁi toate stocurile nevĂ˘ndute de seminĹŁe de rapiĹŁÄ&#x192; din toamna 2011 Ĺ&#x;i trimise ĂŽn FranĹŁa pentru conservare. Faptul cÄ&#x192; s-au trimis toate retururile Ĺ&#x;i stocurile nevĂ˘ndute se datoreazÄ&#x192; politicii stoc zero ĂŽntre campanii, prezentÄ&#x192; exclusiv la Euralis. Numai o stocare atentÄ&#x192; ĂŽn locuri fÄ&#x192;rÄ&#x192; umiditate, murdÄ&#x192;rie, luminÄ&#x192; puternicÄ&#x192;, dÄ&#x192;unÄ&#x192;tori Ĺ&#x;i agresiune chimicÄ&#x192; poate conserva ĂŽntru totul calitatea. SeminĹŁele Euralis trimise retur la uzinele producÄ&#x192;toare sunt stocate ĂŽn condiĹŁii de umiditate, temperaturÄ&#x192; Ĺ&#x;i luminozitate controlate, cu mÄ&#x192;suri fitosanitare periodice Ĺ&#x;i monitorizare permanentÄ&#x192; a calitÄ&#x192;ĹŁii germinative. Politica stoc zero ĂŽntre campanii are

drept rezultat zero surprize neplÄ&#x192;cute datorate stocurilor reportate de la o campanie la alta ĂŽn condiĹŁii insalubre. SeminĹŁele proaspete au ĂŽnceput sÄ&#x192; soseascÄ&#x192; deja ĂŽn depozitul ultramodern al Euralis. Acestea fiind zise, Euralis SeminĹŁe ĂŽĹ&#x;i ĂŽndeamnÄ&#x192; clienĹŁii sÄ&#x192; comande cu maximÄ&#x192; ĂŽncredere calitatea Euralis!

(XUDOLV 6HPLQĹ&#x2013;H UHFUXWHD]Ä&#x2021; LQJLQHUL DJURQRPL FX H[SHULHQĹ&#x2013;Ä&#x2021; Misiunea inginerilor agronomi: Ă&#x17D;n principal, misiunea inginerilor agronomi este aceea de a organiza cĂ˘mpuri demonstrative profesionale, de a inspecta aceste cĂ˘mpuri avute ĂŽn grijÄ&#x192; ĂŽn mod periodic Ĺ&#x;i de a le asigura pancartarea, lucrÄ&#x192;rile de protecĹŁie a culturilor, fertilizare, semÄ&#x192;nat Ĺ&#x;i de a produce rezultate fiabile pentru organizarea de zile de cĂ˘mp, recolte publice; organizarea de loturi demonstrative comparative cu produse concurente Ĺ&#x;i consultanĹŁÄ&#x192; tehnicÄ&#x192; pentru Area Manageri privind valoarea produsului, precum Ĺ&#x;i ĂŽn cazul unor incidente tehnice; organizarea Ĺ&#x;i desfÄ&#x192;Ĺ&#x;urarea de platforme demonstrative. Misiunea secundarÄ&#x192; este aceea de a promova brandul Ĺ&#x;i portofoliul de produse Euralis la nivel de fermier, ĂŽn funcĹŁie de disponibilitate. Un inginer agronom va deservi zonele comerciale 3 Ĺ&#x;i 4: Oltenia Ĺ&#x;i sudul RomĂ˘niei. CelÄ&#x192;lalt inginer agronom va deservi zonele comerciale 1 Ĺ&#x;i 2: Dobrogea Ĺ&#x;i sud-estul RomĂ˘niei. Profilul ideal al candidaĹŁilor: t "HSPOPNJ DV EJQMPNÇ&#x160; EF 6OJWFSTJUBUF "HSJDPMÇ&#x160; DV NJOJNVN BOJ EF FYQFSJFOÇšÇ&#x160; Ă&#x201D;O DVMUVSJ EF DĂ&#x2030;NQ ÇľJ QSPEVDÇšJF WFHFUBMÇ&#x160; t #VOF BCJMJUÇ&#x160;ÇšJ EF DPNVOJDBSF BOBMJ[Ç&#x160; ÇľJ TJOUF[Ç&#x160; t #VOB DVOPBÇľUFSF B GFSNJFSJMPS EJO [POÇ&#x160; ÇľJ B DPOUFYUVMVJ HFOFSBM EJO BHSJDVMUVSÇ&#x160; t $VOPTUJOÇšF BWBOTBUF EF DBMDVMBUPS QFOUSV SBQPSUBSFB QF F NBJM t .PCJMJUBUF NBJ NVMU EF EJO UJNQ t 1FSNJT EF DPOEVDFSF DBUFHPSJB # GÇ&#x160;SÇ&#x160; JODJEFOUF t 'Ç&#x160;SÇ&#x160; BOUFDFEFOUF QFOBMF t $VOPÇľUJOÇšF EF MJNCB FOHMF[Ç&#x160; GSBODF[Ç&#x160; BS Ăś VO QMVT EBS OV FTUF PCMJHBUPSJV Pachetul oferit: t 4BMBSJV GPBSUF NPUJWBOU QF CB[B FYQFSJFOÇšFJ t $POUSBDU EF NVODÇ&#x160; QF EVSBUÇ&#x160; OFEFUFSNJOBUÇ&#x160; t 1BDIFUVM TUBOEBSE DPSQPSBUJW JODMVTJW NBÇľJOÇ&#x160; EF TFSWJDJV UFMFGPO NPCJM MBQUPQ BTJHVSBSF NFEJDBMÇ&#x160; UJDIFUF EF NBTÇ&#x160; t %BDÇ&#x160; FTUF QPTJCJM TÇ&#x160; ĂśF BOHBKBÇšJ MB JBOVBSJF TBV Ă&#x201D;OBJOUF t 7PS MVDSB Ă&#x201D;O SFHJN vIPNF PĂłDFw Ă&#x201D;O NJKMPDVM [POFJ SFTQFDUJWF

3VHBN DBOEJEBUJJ TB USJNJUB $7 VSJMF QF BESFTB EF F NBJM EBO NBGUFJ!FVSBMJT SP

www.agrimedia.ro

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 211 2011

Producţia de biogaz din Europa înregistrează o creştere puternică. Conform ultimelor cifre disponibile, ea a atins 8,3 milioane de tone, echivalent petrol în 2009, respectiv o creştere de 4,3% faţă de 2008. Această creştere este datorată în principal sectorului de procesare a metanului din porumb, care a luat amploare în Germania din 2004. Germania este, efectiv, lider în acest sector, reprezentând 51% din productia europeană de biogaz, fiind urmată la distanţă de alte ţări europene, ca Italia, Cehia sau Austria.

Biogazul agricol: producţia europeană, în creştere puternică Gildas Cotten, responsabil debuşee noi AGPM-AGPB (Asociaţii de producători de porumb şi de grâu) Aplicarea directivelor europene în domeniul producţiei energiilor regenerabile - conform cărora energiile regenerabile din UE trebuie să reprezinte 20% din consumul total de energie din 2020 - ar trebui să contribuie la dezvoltarea pe mai departe a sectorului biogazului.

Ce este biogazul? Biogazul este produs pe baza materiilor organice, cum sunt deşeurile, culturile energetice sau dejecţiile animale, în urma unui proces de fermentare. Metanul conţinut în biogaz poate fi valorificat în mai multe moduri. Modul de valorificare cel mai curent este cogenerarea de electricitate şi de căldură, cu ajutorul unui motor pe gaz; însă biogazul poate fi utilizat şi ca biocarburant sau injectat în reţeaua de gaze naturale (după cum se şi procedează din ce în ce mai mult în Germania şi Olanda).

centrale nucleare. În 2010, producţia de electricitate de 15.000 GWh reprezenta peste jumătate din biogazul valorificat în Europa. Tariful de răscumpărare a electricităţii subvenţionate şi prima pentru culturile energetice, introdusă în 2004 (care au ridicat tariful total la 12-25 cenţi/kWh) au dus la o adevărată explozie în acest sector, numărul de instalaţii noi ajungând la circa 4.000 în intervalul 2004-2010. În 2010, electricitatea produsă din biogaz a reprezentat 2,6% din consumul total de electricitate din Germania.

Avantajul producţiei de biogaz pentru agricultori este asigurarea unui venit la un tarif de răscumpărare fix (tariful răscumpărărilor este fixat pentru o perioadă de 15-20 de ani), care reduce riscurile legate de fluctuaţiile pieţelor agricole. Aducându-le un venit complementar exploataţiilor, fabricile de metan le-au permis agricultorilor să facă faţă crizelor din sectoarele de producţie a laptelui şi de creştere a animalelor. Un alt avantaj al fabricilor de metan este utilizarea digestatului. Această materie extrasă din digestor poate fi împrăştiată

Situaţia actuală a sectorului european de producţie a metanului din resurse agricole Germania este primul producător european de metan, având aproape 7.000 de instalaţii, care împreună totalizează o putere instalată echivalentă cu două 22 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

www.agrimedia.ro

pe culturi în locul îngrăşămintelor clasice şi permite atât reducerea consumului de îngrăşăminte, cât şi a cheltuielilor de producţie. Specialiştii germani estimează economiile realizate la cheltuielile de fertilizare la 70%. Instalaţiile germane funcţionează, în cea mai mare parte, în sistem de codigestie, cu porumb-siloz şi dejecţii animale. Datorită unui randament de 200 mc de biogaz pe tona de materie brută, porumbul este cultura cea mai eficientă pentru producţia de biogaz. Porumbul este utilizat în aproape toate ţările în care sectorul de producţie a metanului din surse agricole este în curs de dezvoltare. În 2011, 811.000 ha de porumb au fost cultivate cu porumb pentru sectorul de biogaz din UE, din care 650.000 ha în Germania. Există şi alte culturi, ca sorgul şi sfecla de zahăr, care sunt utilizate în producţia de biogaz.

Evoluţia suprafeţelor de porumb-siloz pentru producţia de biogaz în UE-27 (estimări) Suprafeţe (ha)

Total UE-27

Germania

2007/2008

260.250

2008/2009

276.900

2009/2010

452.500

Italia

Cehia

Austria

Polonia

Danemarca

234.000

20.000

6.250

240.000

8.000

20.000

8.900

2.000

380.000

25.000

10.000

20.000

10.500

4.000

3.000

Altele*

2010/2011

645.000

530.000

50.000

20.000

25.000

10.500

6.000

3.500

2011/2012

811.000

650.000

80.000

30.000

25.000

11.500

10.000

4.500

Sursa: FNPSMS; * Altele: Belgia, Slovacia, Ungaria, Regatul Unit

Urmând calea deschisă de Germania, producţia de biogaz se dezvoltă şi în alte ţări. În Italia, tariful de răscumpărare a electricităţii este de 28 cenţi/kWh (cel mai ridicat din Europa), suprafaţa cultivată cu porumb-siloz situându-se între 80.000 şi 100.000 ha.

www.agrimedia.ro

În Cehia, subvenţiile din fondurile europene (FEDER) acordate până la începutul acestui an au permis construirea a 200 de fabrici, care utilizează 30.000 ha de porumb. În Danemarca, guvernul încurajează obţinerea metanului din dejecţii animale

şi a fixat obiectivul de procesare la 50% din dejecţiile animale până în 2020. În fine, în Austria, peste 600 de fabrici procesează porumb-siloz de pe 25.000 ha. Perspective de evoluţie importante pentru biogazul agricol Ca energie regenerabilă, producţia de biogaz răspunde direcţiilor de producţie ale Uniunii Europene, stabilite în principal prin Directiva 2009/28/CE, prin care se vizează o pondere de 20% a energiilor regenerabile în consumul total de energie din 2020. Planurile de acţiune naţionale pentru energiile regenerabile (PANER), care stabilesc obiectivele din acest domeniu la nivelul fiecărui stat membru, au fost puse în aplicare prin această directivă a Uniunii. Conform acestor planuri, evoluţia producţiei din acest sector se aşteaptă a fi puternică, cu creşteri de peste 10% pe an în unele ţări. Aceste obiective de producţie rămân totuşi sub potenţialul real al sectorului. Potrivit unui studiu realizat de AEBIOM (Asociaţia Europeană a Biomasei) pe tema potenţialului de producţie pentru diferitele tipuri de biogaz (biogazul rezidual, biogazul produs din staţiile de epurare şi bogazul agricol), potenţialul de producţie al metanului ar putea ajunge la 39 de milioane de tone echivalent petrol în 2020, cu un potenţial de 31 de milioane de tone echivalent petrol pentru industria de procesare din materii-prime agricole şi de 8 milioane de tone echivalent

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 233 2011

de răscumpărare subvenţionate). Deşi s-au stabilit o serie de obiective de producţie, care fac dovada voinţei statelor membre de a se angaja în acest sector, măsurile concrete de încurajare a producţiei se lasă aşteptate în majoritatea ţărilor europene.

petrol t l pentru t procesarea di din d deşeurii (de toate tipurile), în timp ce obiectivele de producţie ale Uniunii Europene sunt de doar 10 milioane de tone echivalent petrol. Agricultura are deci un rol important de jucat în producţia de biogaz. Dezvoltarea sectorului depinde de aplicarea unor măsuri stimulative

24 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

C t aflat fl t la l intersecţia i t ţi Crearea unuii sector sectoarelor energiei, deşeurilor şi al agriculturii constituie o ocazie pentru agricultorii europeni. Acest sector, care trebuie să se dezvolte, face obiectul unor mecanisme de reglementare care au în vedere mai ales stabilirea unor măsuri stimulative (certificatele verzi sau tarifele

www.agrimedia.ro

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 255 2011

Compania Trinergi Grup a organizat la Hotel Howard Johnson Grand Plaza din Bucureşti o conferinţă de presă cu tema „Dezvoltarea unei pieţe durabile pentru biogaz în Europa Centrală şi de Est”. Printre principalii parteneri ai acestui eveniment s-au numărat mai multe asociaţii de profil din Europa, precum European Biogas Association (EBA) din Belgia, Fraunhofer (IWES) din Germania, Centre for Renewable Energy Sources and Savings (CRES) din Grecia, Czech Biogas Association (CzBA) din Republica Cehă, JSC (ENPRO) din Bulgaria şi mulţi alţii.

Dezvoltarea unei pieţe durabile pentru biogaz Alături de firma Trinergi Grup, evenimentul a fost susţinut de Agenţia pentru Competitivitate şi Inovare a Comisiei Europene, în cadrul Proiectului European BiogasIn, finanţat de CE prin programul „Intelligent Energy Europe”. Conferinţa a avut ca scop promovarea biogazului, ca fiind una dintre principalele resurse de energie regenerabilă şi sursă importantă de creştere economică în România. În acelaşi timp, manifestarea şi-a propus să promoveze beneficiile pe care biogazul le poate aduce pentru întreaga societate, prin implicarea părţilor interesate în simplificarea procedurilor de autorizare şi finanţare a investiţiilor în biogaz. Principalele subiecte abordate de participanţi în cadrul conferinţei de presă au făcut referire la: producerea de energie regenerabilă; scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră; producerea de îngrăşăminte organice; bune practici agricole şi alinierea la politica UE pentru biogaz. La eveniment au participat reprezentanţi ai autorităţilor europene, precum dl Dario Dubolino, ofiţer proiecte din cadrul Agenţiei Executive pentru Competitivitate şi Inovare, dna Ana Kojakovic, coordonatorr 26 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

proiect, ai autorităţilor naţionale regionale şi locale, asociaţii, institute de cercetare, bănci, precum şi companii naţionale şi internaţionale din domeniu. BiogasIn, finanţat de UE, îşi propune să creeze o piaţă durabilă pentru biogaz prin evidenţierea beneficiilor biogazului pentru comunităţile locale, prin raţionalizarea procedurilor de autorizare pentru investiţiile în biogaz, prin ajustarea şi crearea de noi scheme de finanţare, iar ţările-ţintă ale acestui proiect sunt Bulgaria, România, Republica Cehă, Grecia, Letonia, Croaţia şi Slovenia. România reprezintă una dintre cele mai slabe pieţe de biogaz din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, arată

o tendinţă de creştere. Cantitatea de energie primară produsă de instalaţii de biogaz autohtone a fost mai mult decât dublă între 2008 şi 2009. În anul 2009, energia produsă de instalaţiile de biogaz echivalează cu 1,3 ktep (kilo t echivalent petrol), care reprezintă o putere de energie electrică de 1 GWh. În cadrul proiectului, România are patru regiuniţintă, respectiv Buzău, Vrancea, Giurgiu şi Teleorman, unde vor fi întreprinse acţiuni de promovare a biogazului.

Ţinte energetice Piaţa energiilor regenerabile din România este în plină dezvoltare, noi capacităţi intrând in în exploatare în fiecare an. La nivel naţional a fost luată o serie de măsuri m pentru atingerea ţintelor României pentru pe energia regenerabilă, cum sunt elaborarea el şi evaluarea strategiei de evaluare ev a SRE şi a planului naţional de acţiune ac pentru promovarea energiilor regenerabile, re care ar trebui să aibă ca rezultate re aşteptate creşterea producţiei de energie din SRE până în 2015, la 23,37 2 TWh energie electrică şi 3527,7 mii tep te energie termică, creşterea producţiei E-SRE Epână în 2020 la 38% din consum

www.agrimedia.ro

economice, facilităţile existente în acea perioadă nu au fost menţinute.

Ce este biogazul? Biogazul este un amestec de metan, dioxid de carbon, azot, hidrogen şi hidrogen sulfurat. Compusul dorit este metanul, dar compoziţia exactă a biogazului variază în funcţie de materia primă utilizată pentru producerea acestuia. Biogazul este produs anaerob, ceea ce înseamnă că poate fi generat doar în absenţa oxigenului (digestie anaerobă - AD). Digestia anaerobă are loc în mod normal în digestoare, care sunt special concepute pentru acest scop, ele fiind izolate ermetic de oxigen şi lumină. În general, digestoarele pot utiliza multe materiale biodegradabile. Cele mai frecvente categorii de biomasă utilizată în instalaţiile europene de biogaz sunt: gunoi de grajd şi nămoluri animaliere, reziduuri şi produse secundare agricole, deşeuri organice digerabile din industria agroalimentară, fracţiunea organică a deşeurilor municipale, nămol de canalizare, culturi energetice, de exemplu porumb, sorg, trifoi.

Spre deosebire de combustibilii fosili, arderea biogazului eliberează doar cantitatea de CO2 atmosferic care a fost înmagazinată de plante în timpul creşterii lor. Astfel, circuitul de carbon al biogazului este închis. Din acest motiv, utilizarea biogazului reduce emisiile de CO2 şi contribuie la evitarea creşterii concentraţiei de CO2 în atmosferă, care ajută la lupta împotriva încălzirii globale. Trinergi Grup este o companie cu capital privat românesc, înfiinţată în anul 2006, cu scopul de a promova sursele de energie regenerabilă, prin furnizarea de servicii de consultanţă şi inginerie. Compania a fost înfiinţată în strânsă legătură cu societatea Mangus Sol (ca furnizor de echipamente) şi şi-a propus să sprijine dezvoltarea utilizării surselor de energie regenerabile printr-o activitate concertată, ce a vizat atât dezvoltarea de proiecte în acest domeniu, cât şi participarea la activităţi de popularizare.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 277 2011

Ana MUSTĂŢEA

(32,5 TWh). Potrivit organizatorilor, până în acest moment accentul a fost pus pe dezvoltarea cu precădere a energiei eoliene şi foarte puţin pe dezvoltarea altor direcţii de producţie a energiilor regenerabile (solar, biomasă). Prin acest eveniment, Trinergi Grup şi BiogasIn au dorit să aducă în atenţie şi alte surse de energii regenerabile, iar utilizarea unui mix de energii regenerabile, în care producţia de energie din biomasă să deţină o pondere ridicată, constituie o soluţie pentru dezvoltarea sustenabilă a României pe termen lung. La nivel european, instalaţiile de biogaz sunt răspândite în ţările din vestul Europei, care au susţinut prin măsuri politice active dezvoltarea pieţei de biogaz. În schimb, ponderea energiei obţinute din biogaz este mult mai mică în ţările din estul şi sudul Europei, deşi potenţialul este foarte ridicat. România a desfăşurat în anii '80 un program la nivel naţional pentru cercetarea, dezvoltarea şi implementarea de instalaţii de biogaz. Din păcate, atât din considerente tehnice, cât mai ales din cauza schimbărilor

Eficienţa îngrăşămintelor chimice este condiţionată, în mare parte, nu numai de felul îngrăşământului, ci şi de metoda de încorporare şi epoca de aplicare. Pentru ca substanţele uşor accesibile să se găsească mai mult timp în zona rădăcinilor active ale plantelor, dozele anuale se aplică o dată sau în mai multe etape. Ţinând seama că adâncimea până la care pătrund în sol rădăcinile diferitelor plante variază foarte mult, adâncimea de încorporare a îngrăşămintelor nu trebuie să fie aceeaşi pentru toate culturile, pentru că în acest caz eficienţa mică a unor îngrăşăminte se poate datora nu felului îngrăşământului sau a dozei folosite, ci a încorporării greşite.

Metode de aplicare a îngrăşămintelor chimice În afară de adâncimea de pătrundere a rădăcinilor în sol, trebuie să se ţină seama - mai ales la aplicarea în timpul vegetaţiei - de raza până la care se răspândesc rădăcinile faţă de tulpină. La începutul vegetaţiei, în primele faze critice ale nutriţiei, rădăcinile active se găsesc, de obicei, la distanţa de 5-10 cm de tulpină şi la 8-12 cm adâncime, iar mai târziu, o dată cu parcurgerea altor faze de vegetaţie, această distanţă se schimbă. După epoca de încorporare se disting trei metode principale de aplicare a îngrăşămintelor.

1. Îngrăşarea înainte de semănat sau de bază Cantităţile de îngrăşăminte folosite sunt destinate să asigure plantei elemente nutritive pe cea mai mare parte a perioadei de vegetaţie şi mai ales în epoca consumului maxim şi a eficienţei maxime. Încorporarea în sol a îngrăşămintelor înainte de semănat trebuie să se îmbine cu sistemul de lucrare a solului. Această încorporare se poate face cu plugul obişnuit, cu plugul cu antetrupiţă, cu cizelul, cu cultivatorul sau cu grapa (o dată cu lucrările dinaintea semănatului). Metodele folosite pentru încorporarea 28 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

înainte de semănat a îngrăşămintelor minerale se poate grupa astfel: a) prin împrăştiere şi amestecare în stratul arabil cu plugul obişnuit; b) prin împrăştiere şi încorporare adâncă cu plugul cu antetrupiţă; c) pe fundul brazdei, cu ajutorul unor dispozitive ataşate la plug; d) prin împrăştiere şi încorporare superficială, cu grapa sau cultivatorul sau încorporare mai adâncă, cu cizelul. Încorporarea cu plugul înainte de semănat face ca îngrăşămintele să pătrundă în stratul umed al solului, de unde pot fi apoi folosite efectiv de plante. Îngrăşămintele care sunt uşor solubile, ca şi cele care nu se reţin cu schimb în complexul absorbtiv, dacă sunt încorporate adânc şi din toamnă, mai ales în zonele cu umiditate multă, pot să se piardă prin spălare. De aceea, ca îngrăşăminte ce se încorporează adânc sub brazdă se folosesc, în special, cele care nu se pot pierde prin spălare (fosfatice, potasice şi cu azot amoniacal). Sub cultivator sau grapă se dau de regulă îngrăşăminte uşor solubile, care vor fi folosite de plante în primele faze de vegetaţie. În raport cu unealta folosită pentru încorporare, repartizarea în sol, în diferite straturi, variază foarte mult. În

stratul de sol de la 0 la 3 cm, când se utilizează grapa uşoară, rămân circa 92% din îngrăşământ, pe când la încorporarea cu cultivatorul numai circa 55%, cu plugul obişnuit 11%, iar la o încorporare cu plugul cu antetrupiţă, 3%. La folosirea cultivatorului, circa 99% din totalul îngrăşământului se găsesc repartizate în stratul de 0-9 cm, pe când în cazul folosirii plugului obişnuit, repartizarea se face până la adâncimea de 15-18 cm, iar 45% se găsesc în ultimii 5 cm. În zonele secetoase, stratul de sol de la suprafaţă, pe o adâncime de 0-10 cm, este uscat în cea mai mare parte a anului. Îngrăşămintele încorporate în acest strat în marea lor majoritate nu vor fi folosite de către plante. Din această cauză, îngrăşămintele de bază se încorporează mai adânc, cu ajutorul plugului cu antetrupiţă sau al dispozitivului care lasă îngrăşământul pe fundul brazdei. În adâncime, îngrăşămintele vor găsi umiditate mai multă şi o proporţie mai mare de rădăcini active ale plantei.

2. Îngrăşarea aplicată o dată cu semănatul Aceasta are ca scop asigurarea plantelor cu elemente nutritive la începutul vegetaţiei.

www.agrimedia.ro

cultură de cartofi a folosit mai bine fosforul din superfosfat decât bumbacul, atunci când s-a aplicat pe rânduri, respectiv la cuib, numai în primele 45 de zile, după care a utilizat mai bine fosforul din îngrăşământul dat prin împrăştiere sub brazdă. Îngrăşămintele minerale aplicate o dată cu seminţele influenţează uneori nefavorabil asupra germinaţiei, ca de exemplu la culturile de mazăre, bob, varză, faţă de cazul când îngrăşământul se aplică la 5 cm mai adânc de seminţe.

3. Îngrăşarea în timpul vegetaţiei Această metodă mai este cunoscută şi sub numele de îngrăşare suplimentară, fiindcă, de fapt, ea nu face decât să completeze nevoile plantelor în anumite elemente şi la anumite faze. Ea nu poate suplini îngrăşămintele aplicate înainte de însâmânţare şi în timpul semănatului. Metodele de încorporare a îngrăşămintelor după semănat, în timpul vegetaţiei diferă în raport de agrotehnica culturii. Ele se pot grupa astfel: • aplicarea superficială în stare uscată, cu sau fără încorporare ulterioară cu grapa; • aplicarea superficială în soluţii, cu sau fără încorporare ulterioară; • aplicarea în stare uscată pe intervalele dintre plante, cu maşini speciale care lucrează în acelaşi timp şi solul la adâncimea rădăcinilor active; • aplicarea în soluţie pe intervalul dintre plante, cu maşini speciale, cultivatoare hrănitoare; plantele mai pot să primească elementele nutritive de care au nevoie prin stropirea frunzelor cu soluţii nutritive sau prin prăfuirea frunzelor cu îngrăşăminte în stare pulverulentă. Pe suprafeţe mai mari, această operaţie se poate face cu ajutorul avioanelor.

Victor VĂTĂMANU

lateral de sămânţă, lateral şi sub sămânţă. La plantele cu sistem radicular fasciculat, aplicarea laterală faţă de seminţe s-a dovedit a fi cea mai corespunzătoare; pentru plantele cu rădăcina pivotantă, rezultate bune au dat îngrăşămintele aplicate sub sămânţă. Pentru gramineele păioase, ca şi pentru plantele cu rădăcini superficiale, cercetările făcute cu fosfor radioactiv au arătat că distanţa cea mai bună a îngrăşământului faţă de seminţe este de 0,5-1 cm sub sămânţă sau chiar lângă aceasta, când fosforul începe să fie folosit imediat. Când această distanţă este de 4-5 cm lateral de sămânţă, rădăcinile plantelor întâlnesc aceste vetre de îngrăşământ după 2-3 săptămâni. La cultura porumbului, îngrăşământul aplicat la cuib se plasează la 2-3 cm sub sămânţă sau lateral şi sub sămânţă. Prin metoda atomilor marcaţi s-a stabilit că la aplicarea îngrăşămintelor fosfatice în apropierea seminţei fosforul din granule este utilizat, în primul rând, de rădăcinile embrionare. Eficienţa aplicării pe rânduri la semănat depinde şi de plantă. Astfel, cu ajutorul fosforului radioactiv s-a constatat că o

Victor VĂTĂMANU

Ea are o mare importanţă pentru creşterea şi dezvoltarea ulterioară a plantelor. Insuficienţa elementelor nutritive în primele faze de vegetaţie are repercusiuni asupra creşterii şi dezvoltării ulterioare, iar aplicarea mai târziu a îngrăşămintelor, chiar şi în doze mai mari, nu poate să suplinească influenţa defavorabilă pe care a avut-o lipsa elementelor nutritive în prima perioadă a vegetaţiei. Îngrăşămintele aplicate în timpul semănatului ajută plantele tinere să pornească mai viguros în vegetaţie, să se înrădăcineze mai bine şi să suporte mai uşor eventualele condiţii nefavorabile (secetă, dăunători, boli). Îngrăşămintele aplicate în timpul semănatului se dau în doze mici, de 1/3-1/4 din doza anuală. Aplicarea lor se poate face concomitent cu semănatul, utilizând semănătorile combinate, care lasă pe acelaşi rând sau în cuiburi atât seminţele, cât şi îngrăşământul. Când îngrăşămintele se aplică la cuib nu se folosesc cantităţi prea mari, întrucât acestea pot duce la mărirea concentraţiei soluţiei solului, iar unele plante sunt foarte sensibile la o concentraţie mai mare a soluţiei. Astfel, pentru cerealele păioase, dozele de azot mai mari de 10-12 kilograme la hectar aplicate pe rânduri o dată cu semănatul împiedică germinaţia şi pot provoca rărirea semănăturilor şi o scădere medie a recoltei cu 15-50%. Mai sensibile sunt culturile de grâu şi orz şi mai rezistente la acest fenomen sunt culturile de ovăz şi secară. Îngrăşămintele introduse local asigură nutriţia plantelor în primele 20-30 de zile de la răsărire, după care începe folosirea îngrăşămintelor de bază. Aşezarea îngrăşământului faţă de seminţe poate fi diferită, şi anume: deasupra seminţei, înjurul seminţei, sub sămânţă,

www.agrimedia.ro

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 299 2011

După prezentarea principalelor elemente ale reformei Politicii Agricole Comune de către comisarul european Dacian Cioloş, în cadrul conferinţei de presă organizate de Mediafax la mijlocul lunii octombrie, am avut ocazia să vorbesc cu dl Florin Ciobanu, preşedintele Cooperativei Agricole Legumicole Pleşoiu din judeţul Olt, despre aceste propuneri ale CE şi cum vor influenţa acestea activitatea agricolă.

Florin CIOBANU, preşedintele Cooperativei Legumicole Pleşoiu din judeţul Olt

Măsurile PAC, văzute prin prisma unui legumicultor În opinia preşedintelui cooperativei, principalele propuneri legislative considerate benefice sunt cele legate de sprijinirea micilor fermieri şi a tinerilor agricultori. „Am ascultat cu interes propunerile legislative şi mă bucur că au fost semnale pozitive din partea comisarului european. În ceea ce ne priveşte, o măsură de interes este sprijinul pe care micile ferme îl vor primi după 2013. Este vorba de acordarea unei plăţi către micul producător, cuprinsă între 500 şi 1.000 euro. Este un sprijin substanţial care ne va ajuta să ne dezvoltăm”, a afirmat dl Ciobanu. Important este faptul că această măsură nu va fi condiţionată de mărimea fermei, de aplicarea practicilor agricole durabile şi se va putea face cu proceduri mult simplificate în ceea ce priveşte eco-condiţionalitatea. Studiul de impact al CE arată că aproximativ 1/3 din fermierii Europei au până în 3 ha, iar fermele lor nu acoperă mai mult de 3% din terenul agricol al UE. În schimb, reprezintă aproximativ 33% din beneficiarii de plăţi directe şi din punct de vedere administrativ trebuie să treacă prin aceleaşi proceduri şi criterii ca şi marile ferme. Această măsură, de 30 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

sprijinire a micilor fermieri, va însemna mai puţină birocraţie pentru aceştia. În privinţa propunerii destinate sprijinirii tinerilor fermieri, dl Florin Ciobanu consideră că este o altă măsură pozitivă. „Subvenţia pentru un tânăr fermier va fi suplimentată cu 25% pe o perioadă de 5 ani”, a spus dl Ciobanu. Pentru a beneficia de această plată de bază, fermierul trebuie să aibă până în 40 de ani. Spre deosebire de măsura de sprijin precedentă, destinată micilor fermieri, această regulă este limitată la o anumită dimensiune a fermei. Pentru statele cu ferme mici, cum este şi România, această limită este de 25 de hectare. „Sunt multe de discutat vizavi de Politica Agricolă Comună, însă ce s-a prezentat în sală a avut multe părţi pozitive. Cu toate acestea, mesajul cu privire la plafonarea plăţilor directe a fost unul negativ, care vizează în principal marii agricultori. Suma va fi limitată la 300.000 de euro/an pentru o fermă. Aşa cum s-a auzit în sală, teama noastră este că această măsură ar putea duce la fărâmiţarea marilor exploataţii. Un alt aspect negativ este acela că nici în perioada următoare nu vom ajunge la acelaşi nivel de sprijin acordat fermierilor din vechile state

membre”, a menţionat dl Ciobanu. Măsura de plafonare a subvenţiilor propusă de Comisia Europană prevede reducerea cu 70% pentru plăţile între 250.000 şi 300.000; cu 40% pentru cele între 200 de mii şi 250 de mii şi cu 20% pentru cele între 150.000 şi 200.000. Pentru a nu fi defavorizate fermele care creează locuri de muncă, acestea pot scădea costurile cu salariile, inclusiv impozitele şi contribuţiile sociale din anul anterior, înainte de a calcula suma plăţilor directe supusă regulilor plafonării.

Cercetarea, un sector important Pentru prima dată în Politica Agricolă Comună, va exista o linie de finanţare specifică pentru cercetarea şi inovarea în agricultură, care va beneficia de o alocare de 4,5 mld. euro. În opinia preşedintelui cooperativei, această măsură este foarte importantă pentru rezolvarea nevoilor practice ale producătorilor. „Cercetarea din sectorul pe care îl reprezint, cel legumicol, este la un nivel foarte scăzut, iar acest lucru ne-a îndreptat către alte ţările, cum ar fi Olanda, ca să achiziţionăm seminţele de care avem

www.agrimedia.ro

Descurajaţi de birocraţie În privinţa crizei E.coli, care a lovit în acest an sectorul legumicol, dl Florin Ciobanu a afirmat că nu a putut beneficia de acel sprijin acordat de UE din cauza birocraţiei. „Din păcate, fenomenul E.coli s-a răspândit şi în România. Cu toate că noi, producătorii, am făcut testele respective în agenţiile specializate şi producţia era sigură pentru consum, consumatorii au fost foarte receptivi la mesajul negativ, iar piaţa a căzut pentru o perioadă de

www.agrimedia.ro

timp Au fost afectate sectoarele de timp. producere a castraveţilor, tomatelor şi a verzei. La acel moment, a fost un program de sprijinire, dar birocraţia din România a cam distrus ideea, în sensul că ni se cereau foarte multe acte. De exemplu, trebuia să dovedim că supermarketurile ne-au suspendat contractele din cauza crizei E.coli, dar aceste supermarketuri nu ne dădeau astfel de documente. Din cât ştiu, s-au acordat circa 3 milioane de euro sprijin pentru 7 producători din România. Este bine că ei nu s-au încurcat în birocraţie. Trebuie să fim mai bine organizaţi. Dacă eram o organizaţie puternică, nu mai pierdeam acea compensaţie. Totodată, cred că dacă neam asocia cu toţii, atât fermieri mici, cât şi cei mari, vom putea vorbi aceeaşi limbă şi vom putea găsi soluţii pentru problemele cu care ne confruntăm. Fără o asociere clară şi corectă în domeniul agricol, soluţiile nu vor putea veni doar din partea ministerului”, a precizat dl Ciobanu.

Preţuri mici la valorificarea producţiei legumicole „Anul acesta am obţinut producţii bune în legumicultură, dar din păcate preţurile au fost mici. Poate consumatorii nu au observat acest lucru în piaţă pentru că între producători şi consumatori sunt acei intermediari care dublează preţurile de

vânzare. La tomate am obţinut producţii bune, a ocupat suprafeţe mari în cadrul cooperativei, însă preţul de valorificare a fost foarte mic. Cel mai scăzut preţ a fost de doar 0,4 lei/kg, iar cel mai mare nu a depăşit 1 leu/kg. Varza, o altă legumă care în acest an a dus la faliment pentru că nu se vindea, iar la noi în zonă ajunsese la 0,1-0,2 lei/kg”, a afirmat dl Ciobanu. Cooperativa Agricolă Legumicolă Pleşoiu are peste 200 de hectare, din care până în 50 ha sunt ocupate cu spaţii protejate. În cadrul organizaţiei, suprafaţa medie pe membru este de un hectar. „Am încurajat micii producători să investească în spaţii protejate; cea mai mare parte din producţie o realizăm doar în vară, iar iarna foarte puţin. Investiţiile în construirea de spaţii protejate sunt destul de mari şi, din păcate, nu există nici un sprijin pentru producţia obţinută în sere. Până în 2010 se acorda subvenţie pentru încălzire. În cadrul cooperativei avem un membru care a investit un milion de euro într-un astfel de spaţiu, iar acum, din păcate, în perioada de iarnă, sera este goală. Degeaba vorbim de investiţii dacă cheltuielile sunt mai mari decât veniturile. Şi noi, ca grup de producători, avem un plan de investiţii de aproape un milion de euro, dar nu avem banii necesari pentru a asigura partea noastră de cofinanţare. În acest sector sunt mai multe probleme decât realizări. Consider că mai avem mult până să ajungem la nivelul fermierului european, însă cu o finanţare substanţială a PAC poate vom găsi mai repede soluţii la problemele noastre”, a susţinut dl Ciobanu.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 311 2011

Ana MUSTĂŢEA

nevoie. Din păcate, soiurile româneşti nu sunt productive, nu rezistă la atacul bolilor şi suntem nevoiţi să cumpărăm sămânţă străină pentru a fi competitivi, pentru a produce pentru piaţă, care cere atât cantitate, cât şi calitate. Seminţele din Olanda şi Israel a luat locul celor româneşti, întrucât cercetarea este la pământ. Sper ca prin aceste programe, incluse în reforma Politicii Agricole Comune sectorul de cercetare să cunoască o revigorare. Împreună cu cercetarea, ne vom dezvolta şi noi, legumicultorii, vom încerca să găsim acele soluţii care ne vor ajuta să cultivăm soiuri româneşti şi tomate autohtone care au un gust deosebit. Cu toţii ştim ce reclamă ne făceau peste hotare roşiile româneşti. În cadrul cooperativei, folosim doar seminţe din import, pentru că au productivitate mărită, un aspect foarte important, pentru că, pe an ce trece, rentabilitatea scade din cauza creşterii preţurilor la inputuri. Comisarul european Dacian Cioloş a evidenţiat foarte clar că preţurile la inputuri au crescut cu mult mai mult decât cele ale produselor agricole. Acest lucru trebuie să se spună public, pentru că mulţi consideră că producătorii cresc preţurile”, a spus preşedintele cooperativei.

NHR Agropartners - de 11 ani alături de fermierii români! Convorbire cu dl Florin Neacşu, director general adjunct NHR Agropartners Ne apropiem de sfârşitul anului şi este timpul pentru un bilanţ. Cum a fost pentru NHR Agropartners anul 2011? Florin Neacşu: Anul 2011 a fost pentru noi neaşteptat de bun. Ne-am bucurat să răspundem tuturor solicitărilor de tractoare, combine şi utilaje ale clienţilor noştri şi să depăşim, chiar fără prea multe proiecte FEADR, cifra de afaceri de anul trecut. Am atins un maximum al vânzărilor de tractoare şi combine, majoritatea fiind pe credit sau în leasing. Cei mai mulţi fermieri au avut rezultate bune, atât ca recolte, cât şi ca preţuri, şi au înţeles să nu mai aştepte la nesfârşit şi fără nici o garanţie când şi dacă proiectele lor cu finanţare europeană vor fi aprobate şi au decis să achiziţioneze maşini pe cont propriu.

Cum vă explicaţi aceste rezultate excelente? În primul rând, prin profesionalismul, munca şi implicarea echipelor noastre 32 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

de vânzări, service şi piese de schimb şi cu sprijinul departamentelor financiar şi de servicii pentru clienţi, care se ocupă de toate documentele, inclusiv de finanţare. Folosesc acest prilej pentru a le adresa un sincer MULŢUMESC tuturor. Ne-am dezvoltat în permanenţă. În cei aproape 11 ani de când NHR este alături de fermierii români, am mărit cifra de afaceri de peste 20 de ori. La fel şi numărul angajaţilor. Am reuşit să-i păstrăm pe cei mai mulţi dintre salariaţi şi am angajat oameni noi, pe care i-am instruit pentru a face faţă cerinţelor posturilor respective. Am întărit în permanenţă sectoarele cu impact mare asupra vânzărilor şi ne-am concentat în mod deosebit asupra serviciilor postvânzare. Avem cel mai bun service şi acesta este un alt motiv pentru care clienţii ne aleg pe noi. Nu spun doar eu asta, ci clienţii o spun. Produsele noastre se remarcă printr-un bun raport calitate-preţ. New Holland este de mulţi ani în top în

www.agrimedia.ro

ceea ce priveşte inovaţiile, adoptarea unor soluţii tehnice de vârf care aduc importante economii în exploatare, dar asigură şi o calitate excepţională a lucrărilor şi creşterea productivităţii. Nu în ultimul rând, rezultatele noastre se datorează seriozităţii clienţilor noştri, exigenţei lor, care ne obligă să ne perfecţionăm şi să fim la înălţimea aşteptărilor lor. Le mulţumim şi lor pentru încrederea acordată. Respectul reciproc este cheia succesului. Numele „Agropartners” din denumirea firmei noastre nu a fost ales întâmplător, am vrut să fie clar atât pentru salariaţii noştri, cât şi pentru fermieri că vrem să fim parteneri, să înţelegem problemele lor şi să găsim împreună soluţii.

Am auzit ca aţi fost la Agritechnica, la Hanovra. Cum vi s-a părut anul acesta? Da. Am fost la Hanovra şi nu singuri. După cum am spus, am avut un an bun şi am vrut să împărţim bucuria cu cei cărora le datorăm aceste rezultate. De aceea am luat cu noi şi câteva zeci de clienţi importanţi, cu care am vizitat standurile principalilor noştri furnizori de maşini şi echipamente, dar şi ale competitorilor noştri şi am comparat şi comentat unele soluţii tehnice aplicate de aceştia. Se ştie că Agritehnica este cel mai mare târg de tehnică agricolă din lume şi nu a fost o surpriză pentru noi să vedem cele mai importante firme şi cele mai reprezentative produse ale acestora. Târgul s-a remarcat prin calitate, varietatea produselor şi prin tendinţa de creştere a puterii tractoarelor şi a lăţimii de lucru a utilajelor, prin maşini combinate care permit reducerea numărului de lucrări şi a cheltuielilor pe hectar.

şi fără echipament de fertilizare, noile co combinatoare Syncro cu sistem de protecţie n nonstop cu arcuri, apoi de la Bogballe m maşini de distribuit îngrăşăminte, dotate cu calculator şi cântar pentru controlul şi precizia maximă a distribuţiei, noi re remorci de transfer pentru cereale pe 3 axe, cu capacitatea de 35 mp, de la Guestrower, utilaje noi Quivogne p pentru lucrările solului şi multe altele.

ât ceva nou: transmisie t i i continuă ti ă avutt câte la tractoarele din seria T8, de până la 420 CP, cel mai mare ampatament din industrie la noile T8, T7 Autocommand (cu transmisie continuă), cabine îmbunătăţite şi modernizări la tractoarele TD şi T5, consola cu comenzi ergonomice Sidewinder II, monitoare şi sisteme de ghidare şi pentru agricultura de precizie, heder de 12,5 m cu cadrul din aluminiu la combina CR9090, noua serie de combine CX5000 şi CX6000 care înlocuieşte modelul CSX şi un heder pentru biomasă pentru combinele de recoltat furaje FR. A fost medaliat cu argint şi sistemul sincronizat de acţionare a cuţitului de la hederele pentru păioase, care măreşte fiabilitatea şi reduce puterea consumată pentru acţionare. Cheia inteligentă, de asemenea premiată, permite monitorizarea din birou a funcţionării maşinii în câmp şi setarea unor parametri, cum ar fi viteza maximă de lucru etc., verificarea suprafeţei lucrate, a consumului de motorină, de seminţe şi de pesticide, precum şi informaţii despre apropierea momentului unei intervenţii tehnice de întreţinere planificată. New Holland a mai luat medalii pentru combina Braud pentru recoltat măsline, pentru un nou model de combină de recoltat struguri şi pentru un sistem inteligent de frânare a remorcii.

Şi anul acesta New Holland a obţinut premii la Agritechnica. Ce medalii aţi obţinut şi pentru ce soluţii tehnice?

Ce alte „vedete” le-aţi mai prezentat fermierilor care v-au însoşit?

Combina CR a luat titlul de combina anului 2012. Am luat 5 medalii de argint pentru inovaţii, dar au fost expuse şi produse care au mai luat premii în anii trecuţi, aflate acum la a doua generaţie. Este vorba de tractorul cu hidrogen, care este parte a conceptului de fermă total independentă din punct de vedere energetic. De asemenea, toată gama de tractoare a fost schimbată. În afara motoarelor Tier 4A, care se bazează pe tehnologia SCR EcoBlueTM, toate modelele expuse au mai

Am prezentat noua maşină autopropulsată pentru tratamente fitosanitare Alpha Evo de la Hardi, dotată cu sistem Twin de protecţie cu cortină de aer a jetului de soluţie, care permite creşterea vitezei de lucru, reducerea efectelor negative ale vântului la aceste tratamente, mărirea productivităţii, creşterea eficienţei şi reducerea cheltuielilor pe hectar. De asemenea, am prezentat o nouă semănătoare pentru teren semipregătit de la firma Poettinger, Terrasem C6, cu

www.agrimedia.ro

C planuri aveţi pentru Ce 2 2012 şi ce aţi vrea să le transmiteţi fermierilor? Suntem hotărâţi să creştem numărul şi calitatea oamenilor cu care lucrăm, să continuăm instruirile pentru a face faţă oricăror probleme tehnice şi a rezolva în timp cât mai scurt eventualele probleme care ar putea apărea. Vom aduce pe piaţa din România cele mai bune şi mai performante produse şi vom fi ca şi până acum aproape de cei datorită cărora existăm: fermierii. Le oferim soluţii de finanţare sau chiar preluare de cereale prin firma-„soră” VA Intertrading Austria SRL. Clienţilor noştri le doresc, în primul rând, sănătate, linişte şi împliniri pe toate planurile şi un an agricol cel puţin ca 2011. Să dea Dumnezeu ploile de care avem nevoie şi vreme favorabilă dezvoltării culturilor. Să se recreeze şi să se bucure împreună cu cei dragi de Sărbătorile de Crăciun şi să înceapă noul an cu noi energii şi speranţe într-un an mai bun! La mulţi ani tuturor!

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 333 2011

În perioada 14-19 noiembrie 2011, s-a desfăşurat la Hanovra (Germania) Expoziţia Internaţională de Tehnică Agricolă - Agritechnica, cea mai mare expoziţie de acest gen la nivel mondial.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Prezenţă de succes la Agritechnica Loredana Voicu, Manager Comunicare Promovare IPSO Agricultura Bilanţul la închiderea ediţiei din acest an: peste 2.700 de expozanţi din 48 de ţări şi aproape 415.000 de vizitatori, dintre care 100.000 din străinătate. Această cifra înseamnă o creştere cu aproape 18% faţă de ediţia din 2009. Anul acesta, IPSO Agricultură a fost prezentă la Agritechnica cu un stand propriu, în cadrul standului John Deere.

Fermierii români care au vizitat expoziţia au avut ocazia să întâlnească specialiştii de Produs ai IPSO Agricultura, atât la standul IPSO, cât şi la standurile principalilor furnizori: John Deere, KUHN, STROM şi Manitou. John Deere, principalul furnizor al IPSO Agricultură, a prezentat anul acesta la Agritechnica o gamă completă de maşini şi utilaje, precum şi o serie de inovaţii. Dintre maşinile şi utilajele expuse amintim: seriile de tractoare 6R, 7R, 8R şi 9R, seriile de combine S, T si W, sprayerul R962i, presele de balotat Seria 900.

unei lungi liste de soluţii prezentate de John Deere şi premiate în ultimii ani la cea mai mare expoziţie de maşini agricole din Europa. Noul Tractor John Deere 7280R a fost ales „Tractorul Anului 2012”, dintr-o listă de 7 modele finaliste, de către un grup de 20 de editori-redactori de la tot atatea reviste europene p specializate p în maşini ş agricole. g

Cinci dintre inovaţiile prezentate la Agritechnica au primit „Medalia de Argint” a DLG, iar modelul 7280 R a fost ales „Tractorul Anului 2012”. În urma voturilor juriului DLG (Deutsche Landwirtschaftsgesellschaft), 5 inovaţii John Deere au fost recompensate cu „Medalia de Argint” la Agritechnica 2011. Această recunoaştere se adaugă 34 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

www.agrimedia.ro

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 355 2011

Claas, premiată la Agritechnica Mihai Flucsă, referent marketing Agrocomerţ Holding SA În noiembrie 2011, cu puţin timp înainte de expoziţia Agritechnica de la Hanovra, Claas a sărbătorit un jubileu: în fabrica din Harsewinkel a ieşit de pe linia de producţie Jaguarul cu numărul 30.000. Cu ocazia acestei aniversări, Claas a prezentat la Agritechnica un model special de Jaguar 980, cu dotare completă şi vopsit special în negru. Totodată, la Claas, în Bad Saulgau, au fost produse, cu design corespunzator, atât dispozitivul frontal Orbis 900, cât şi alte componente ale Jaguarului.

Tocătoarele Jaguar prezintă un concept inteligent de economisire a motorinei. Mai exact, Claas a optimizat conceptul motorului tocătoarelor sale Jaguar 980 şi 970, reducând astfel necesarul de motorină. Acest lucru este posibil datorită noului ghidaj al performanţei motorului - Dynamic Power. Acesta ajustează în mod automat performanţa motorului la condiţiile actuale de utilizare şi solicită motorului doar puterea de care acesta are nevoie. Acest lucru permite o economie de energie şi de combustibil.

Premiată cu medalii de argint În cadrul expoziţiei Agritehnica, compania Claas a fost premiată cu o medalie de argint pentru analiza constituenţilor din cadrul fluxului bunurilor de la tocător. Sistemul de senzori Claas NIR (infraroşu apropiat) permite ca, în primul rând, pe lângă masa uscată să se afle - direct de la tocator - şi constituenţii masei recoltate: amidon/ zahăr, proteină brută, fibră brută, grăsime brută şi cenuşă brută din iarbă, dar şi din porumb. Aceste date pot fi utilizate pentru informare, documentare şi pentru ghidajul procesului. Noua tehnologie,

36 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

care la Agritechnica a fost premiată cu o medalie de argint, aduce cu sine o optimizare clară a managementului masei furajere şi a tuturor proceselor de alocare din cadrul domeniului biogaz, dar şi cel al fermelor de lapte şi de bovine. Cea de-a doua medalie de argint a fost acordată pentru sistemele de asistare a şoferului dezvoltate de compania Claas. Prin noul sistem de asistare a şoferului Vertical Lift System (VLS) şi Smart Handling, Claas a reuşit să mărească şi mai mult siguranţa de operare a încărcătorului telescopic Scorpion şi, în acelaşi timp, să crească eficienţa în cadrul utilizării zilnice. La Agritechnica 2011, ambele

www.agrimedia.ro

sisteme - dezvoltate de către Claas împreună cu firma Weidemann - au fost premiate cu o medialie de argint.

având lăţimile de lucru de 3,05 m, respectiv 2,65 m, a fost îmbunătăţită încă o dată cunoscuta tehnologie F Profil Kinematik. Principiul este următorul: solul, nu tractorul, este cel care ghidează cositoarea.

Noutăţi Claas 2012 O nouă serie de tractoare completează din 2012 gama tractoarelor mari de la Claas. Seria Axion 900, cu cele patru modele Axion 920, 930, 940 şi 950, având o performanţă maximă de 320, 350, 380 şi respectiv 410 CP - conform ECE R 120 extind cuprinzătoarea gamă de tractoare Claas şi astfel acoperă golul dintre cunoscutele serii Axion 800 (164-260 CP) şi Xerion 3300 până la tractoarele mari Xerion 5000 4x4 (330-530 CP). Noul sistem Terra Trac cu suspensie hidropneumatică, prezentat anul trecut, este deja la a treia generaţie. Oferta de sisteme Terra Trac este extinsă doar pentru anul financiar 2012. Sunt cuprinse 4 benzi de rulare, la 3 lăţimi diferite: 635 mm, 735 mm, 890 mm, cel din urmă fiind opţional, cu un profil pentru utilizare la orez. Noua presă Claas de baloţi se numeşte Quadrant 3300. Cea mai ridicată densitate de presare, o formă perfectă a balotului, capacitate maximă şi un format al baloţilor de 90x120 cm sunt caracteristicile predominante ale noilor prese pentru baloţi paralelipipedici de la firma Claas. Cu acest model de presă, firma acoperă golul dintre Quadrant 3200 şi Quadrant 3400. Presele din gama Rollant, cu dimensiunea baloţilor de 1,25x1,2 m, se caracterizează printr-o performanţă ridicată şi o densitate deosebită a baloţilor, fiind foarte solide, chiar şi în condiţii dificile şi în cazul în care furajul este umed. Acum există 3 modele noi din cadrul gamei de succes care dispun în mod opţional de o cupă de tăiere care poate fi coborâtă. Gama de combine Avero ia proporţii. Prin noul model Avero, Claas îşi completează

www.agrimedia.ro

Camera supraveghează recoltatul

oferta pentru fermele mici şi mijlocii mijlocii, care pun accent pe o mecanizare proprie şi independentă. Comparativ cu „fratele” mai mare Avero 240, modelul Avero 160 dispune de acelaşi sistem de curăţare, dar şi de sistemul de separare a boabelor reziduale, prin 4 scuturători, însă de remarcat este sistemul de treierat, care rămâne cel convenţional. Cu Liner 3100, Claas îşi măreşte în acest an gama de greble cu două corpuri rotative cu încă o maşină profesionistă. Noul Liner a fost conceput pentru utilizare universală la iarbă, fân sau paie şi cu lungimea sa de lucru de 8,70-10 m reprezintă o adevărată alternativă pentru greblele cu 4 corpuri rotative deja cunoscute. În sezonul viitor, Claas oferă 5 modele noi de greble cu un corp rotativ: Liner 450/420/370 pentru cuplare în 3 puncte şi Liner 450 T şi 370 T ca variantă tractată. Având lăţimi de lucru de la 3,50 la 4,50 m, noile Liner se pretează în special pentru fermele mici şi mijlocii. De curând, Claas şi-a prezentat cositoarea cu discuri Disco 9100 RC Contour - cu o lăţime de lucru de 9,10 m. Condiţionerul cu role de cauciuc permite o prelucrare atentă, în vederea protejării frunzelor moi şi bogate în nutrienţi, cum ar fi lucerna. Printr-o altă cositoare cu o lăţime de lucru de 18 metri, modelul Disco 9100 C Autoswather, Claas pune la dispoziţia dis contractorilor, fermelor mari şi a utilizatorilor u de instalaţii pe bază de biogaz, bio o combinaţie profesionistă de cosit. cos Această cositoare a fost concepută spe special pentru recoltarea ierbii, dar şi pen recoltarea de biomasă, ca de pentru exe exemplu secară furajeră sau grâu hibrid. Pen cositoarea frontală Disco 3100 Pentru P F Profil cu o lăţime de lucru de 3 m, Cla oferă cunoscuta tehnologie Active Claas Flo care permite o economie de Float, co combustibil şi reducerea impurităţilor. La noile cositori Corto, cu tobe,

Sistemele cu cameră se transformă tot mai mult într-un sprijin important în cadrul supravegherii proceselor de operare şi a fluxului procesului la utilajele agricole - indiferent de utilaj, fie ele combine, tocătoare, tractoare sau prese de balotat. Tocatul, treieratul şi transportatul sunt procese de lucru complexe, în cadrul cărora o bună vizibilitate reprezintă o necesitate obligatorie. Soluţiile Claas cu privire la sistemele de camere conferă şoferului „ochii” de care acesta are nevoie în mod suplimentar.

75 de ani de combine Claas Vara anului 1936 a marcat naşterea combinei pe continentul nostru. Cu ocazia aniversării, Claas oferă în anul jubiliar până la 30 noiembrie 2011 Lexionul 750 ca ediţie specială, cu o dotare specială. Pe pe lângă semnătura lui Helmut Claas, se află şi schiţa originală a APS Hybrid System, sistem dezvoltat de către acesta. La 75 de ani după ce Claas a introdus pe piaţa europeană prima combină, un Lexion stabileşte în Anglia un nou record mondial la recoltat. Sub atenta supraveghere a juriului Guinness World Records, un Lexion 770, echipat cu şenile Terra Trac, recoltează în 8 ore cantitatea record de 675 de tone de cereale.

O nouă filială în China Claas îşi consolidează în mod clar angajamentul pe piaţa chineză de maşini agricole. După ce în 2011 compania producătoare de maşini agricole a atins o creştere semnificativă a cifrei de afaceri, la începutul lui 2012 o nouă filială pentru vânzări şi service îşi va începe activitatea la Beijing. Până acum, Claas a avut propria reprezentanţă în China şi a aprovizionat imensa piaţă de acolo prin organizaţii locale de dealeri.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 377 2011

Începând de anul viitor, orice utilaj marca Horsch ce va ieşi din curtea de la Orţişoara va purta însemnul „exclusiv prin MEWI”, deoarece compania germană Horsch Maschinen GmbH, unul dintre cei mai renumiţi producători mondiali de echipamente pentru prelucrarea solului şi semănat, a decis ca firma MEWI să fie unic distribuitor pentru România. Compania germană are clienţi în peste 50 de ţări, exportând 70% din producţie.

Din 2012, Horsch exclusiv prin MEWI Tehnologia înglobată de toate produsele Horsch este utilizată cu precădere în fermele medii şi mari, datorită robusteţii utilajelor, eficienţei şi, nu în ultimul rând, capacităţii mari de lucru a echipamentelor. Însă excelenta reputaţie pe plan mondial a companiei Horsch nu se datorează numai tehnologiei, numele fiind asociat cu inovaţia continuă şi cu sisteme create pentru o agricultură modernă. Prezentă la Hanovra cu un stand de peste 2.500 mp şi cu 7 produse

38 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

noi, Horsch a dovedit că face cu adevărat „agricultură din pasiune”. Printre produsele inovatoare prezentate anul acesta la Agritechnica s-a aflat şi noua semănătoare pentru plante prăşitoare Maestro (ce plasează seminţele bob cu bob), care a primit titlul de Utilajul anului 2012. Juriul - alcătuit din experţi în domeniu - a fost impresionat de gradul mare de adaptabilitate în funcţie de tipul de seminţe (porumb, soia,

floarea-soarelui, sfeclă şi rapiţă), viteza mare şi precizia distribuţiei seminţelor, de modul de separare a seminţelor cu ajutorul discurilor perforate, prevăzute cu lăcaşe deschise înspre afară, de posibilitatea de supraveghere permanentă a distribuţiei seminţelor şi de capacitatea de a „semăna în funcţie de cerere”.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 399 2011

De la 1 ianuarie 2012, MEWI pune agricultura şi pe... şenile! Este bine-ştiut faptul că MEWI distribuie în România mărcile grupului AGCO Fendt, Valtra şi Fella. Datorită creşterii progresive a vânzărilor de tractoare şi utilaje purtând însemnele de mai sus şi succesului firmei din Orţişoara, compania AGCO a decis ca, începând cu 1 ianuarie, să acorde şi distribuţia în România a excepţionalelor tractoare şenilate Challenger. Challenger este una dintre mărcile de vârf ale AGCO - una dintre cele mai mari reţele de distribuţie globală din industria agricolă, ce numără mai mult de 2.800 de dealeri şi distribuitori independenţi,

aflaţi în peste 140 de ţări ale lumii. Challenger îşi ia inspiraţia din istoria şi experienţa sa bogată, în timp ce continuă să extindă şi să dezvolte o gamă completă de maşini agricole de înaltă calitate şi productivitate. Scopul său este să lucreze în parteneriat cu ferme din toată lumea pentru a le ajuta să-şi îmbunătăţească eficienţa, productivitatea şi, bineînţeles, profitabilitatea.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Valtra este tractorul oficial al lui Moş Crăciun Producătorul de tractoare Valtra, pentru care MEWI Orţişoara este distribuitor exclusiv în România, a încheiat o înţelegere cu Santa Claus Foundation (fundaţie ce promovează peste tot în lume valorile şi tradiţiile nordice ale Crăciunului), potrivit căreia Valtra este tractorul oficial al Moşului. Alegerea acestui tractor a fost o misiune uşoară pentru Moş Crăciun, deoarece amândoi vin din nordul îndepărtat şi „Crăciunmobilul” trebuie să funcţioneze eficient atât printre gheţurile Laponiei, cât şi în căldura dogoritoare a Braziliei.

lunii noiembrie şi decembrie vor avea lipite însemne cu Moş Crăciun. La achiziţionarea unui tractor Valtra, noul proprietar va primi şi o invitaţie de a participa la un concurs, acela de a împărtăşi pe site-ul Valtra experienţele proprii cu aceste tractoare. Premiul I al competiţiei este o vizită la fabrica Valtra şi la însuşi Moş Crăciun acasă. Santa Claus Foundation este o organizaţie internaţională activă, care donează în scopuri caritabile cea mai

mare parte din fondurile pe care le strânge. Fundaţia îşi asociază imaginea doar cu companii de vârf, implicate social, care să corespundă valorilor proprii ale lui Moş Crăciun: respect pentru mediul înconjurător, onestitate, aducerea voii bune în vieţile oamenilor. Cei de la Valtra speră să continue şi în anii viitori colaborarea cu fundaţia, pentru a marca foarte clar faptul că Valtra este singurul tractor oficial al lui Moş Crăciun.

Conform înţelegerii dintre cele două părţi, Moş Crăciun va apărea, sub diverse reprezentări, în activităţile de marketing ale Valtra. De exemplu, toate tractoarele produse în cursul 40 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

www.agrimedia.ro

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 411 2011

Motto: Să facem ceea ce pentru alţii este azi un prezent prestigios să devină un viitor foarte apropiat şi pentru noi!

Optimizarea proceselor de producţie mecanizată Cuceririle tehnico-ştiinţifice, din toate domeniile, găsesc un câmp larg de aplicare în revoluţionarea proceselor de producţie din agricultură, inclusiv în perfecţionarea mijloacelor tehnice folosite. În acest sens, menţionăm preocupări şi realizări deosebite în direcţia creşterii gradului de confort în utilizarea acestor mijloace, creşterii productivităţii şi calităţii lucrului, creşterii producţiilor obţinute, reducerii costurilor, organizării modului de desfăşurare a proceselor tehnologice din agricultură pe principii economice. O atenţie deosebită se acordă indicilor ergonomici ai utilajelor agricole. Cabinele de comandă devin din ce în ce mai confortabile, atât prin comoditatea de execuţie a comenzilor, cât şi prin reducerea zgomotelor, a vibraţiilor şi îmbunătăţirea parametrilor de microclimat din interiorul acestora. La construcţia maşinilor agricole complexe se folosesc tot mai multe componente electronice, hidraulice şi alte mijloace de automatizare şi telecomandă, precum şi microprecesoare. Se continuă cu deosebită insistenţă cerecetările în direcţia elaborării şi 42 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

perfecţionării diferitelor sisteme şi echipamente pentru conducerea automată a agregatelor agricole, dar şi asupra dispozitivelor din domeniul informatizării funcţionării, controlului automat şi autoreglării maşinilor agricole. Aplicaţiile recente la maşinile agricole a tehnologiilor de informatizare au cunoscut creşteri exponenţiale. Tehnologiile aplicate la construcţia maşinilor şi instalaţiilor agricole trebuie să satisfacă nu numai noile tehnologii de cultură a plantelor, ci să răspundă într-un mod cât mai complet unor cerinţe energetice, de fiabilitate şi ergonomice. Progresele realizate în dezvoltarea şi

perfecţionarea acestora se datorează şi valenţelor multiple pe care le oferă implementarea cu precădere a electronicii în construcţia şi urmărirea funcţionării lor. Desfăşurarea automată a unor procese realizate cu o serie de instalaţii agricole, mai ales în sectoarele producţiei agricole, care utilizează multă forţă de muncă (cum este sectorul zootehnic), nu mai poate fi concepută fără a face apel la electronică şi microprocesoare pentru conducerea efectivă a unor procese. În cadrul acţiunii de informatizare a conducătorului agregatului agricol, care să determine reacţia acestuia

www.agrimedia.ro

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 433 2011

Victor VĂTĂMANU

pentru corectarea unor anomalii ce apar în funcţionarea utilajelor din agregat, s-au construit diverse dispozitive care semnalează pe cale sonoră, optică sau afişaj digital apariţia anomaliilor respective. Precizăm ca realizări în această direcţie, în ţară şi peste hotare, o serie de dispozitive pentru: supravegherea distribuţiei neîntrerupte a seminţelor sau a îngrăşămintelor chimice granulate, semnalizarea întreruperii transmiterii mişcării la anumite organe sau ansamble de lucru, umplerea buncărelor cu produsul recoltat, golirea cutiilor cu seminţe, tuberculi, bulbi sau alte produse destinate însămânţării sau plantării, depăşirea procentului admis de pierderi la organele de curăţire a combinelor de cereale, depăşirea turaţiei de lucru la unele organe etc. O altă categorie de dispozitive electronice, considerate superioare celor care indică doar apariţia unei anumite situaţii, o reprezintă dispozitivele care informează conducătorul de la bordul maşinilor şi al instalaţiilor din agricultură şi acţionează direct şi corectiv asupra organelor care prezintă anomalii funcţionale. Din această categorie, cele mai reprezentative sunt echipamentele care permit memorarea reglajului ales, modularea instantanee a acestuia, afişajul permanent al unei game largi de informaţii asupra funcţionării maşinii, ca: debitul de seminţe, erbicide sau pesticide, viteza de înaintare, suprafaţa însămânţată sau tratată, distanţa parcursă, volumul de substanţă utilizat, durata efectivă a lucrării etc. Gradul de perfecţionare a unor astfel de echipamente a ajuns până acolo încât, în cazul unor maşini (spre exemplu, a celor de stropit şi prăfuit), se poate indica precis suprafaţa tratată, chiar şi atunci când se foloseşte numai jumătate din lăţimea de lucru a rampei de stropire, sau la executarea lucrării pe un teren cu formă neregulată. Tot din această categorie amintim dispozitivele de genul celor întâlnite la semănătorile pentru seminţe mici, care reglează debitul la hectar în funcţie de programare sau dispozitivele pentru adaptarea poziţiei clapetelor de reglare a vitezei câmpului aerodinamic în canalele maşinilor de curăţit seminţe, folosind microprocesoare. Tendinţa de dotare a agregatelor 44 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

mobile, în măsură tot mai mare, cu astfel de echipamente profilează perspectiva instalării unor centrale pe tractor, legate la captatorii de informaţii, amplasaţi atât pe tractor, cât şi pe maşinile agricole. În anumite direcţii, perfecţionarea elementelor de transmitere a semnalelor captate a atins un asemenea grad de siguranţă în exploatare încât se preconizează trecerea la standardizarea acestora. O altă direcţie, care tinde să revoluţioneze în mod fundamental procesele executate cu maşinile agricole pentru lucrat solul o reprezintă studiile, cercetările şi realizările introduse în procesul de producţie, pe linia protejării solului împotriva eroziunii şi degradării acestuia din cauza apei sau a aerului. Primele măsuri în această direcţie au fost orientate spre modificarea construcţiei maşinilor şi a procesului tehnologic de afânare a solului cu aceste maşini. Astfel, se acordă din nou importanţă concepţiei de afânare a solului fără răsturnarea brazdei, pe seama efectuării periodice a arăturii cu pluguri fără cormane, în special cu maşini de lucrat solul tip cizel cu pluguri echipate cu organe de lucru care îmbină particularităţile plugului tip cizel cu ale celui cu răsturnarea brazdei, rezultând o afânare intensivă, concomitent cu o amestecare pronunţată straturilor de sol, fără răsturnarea brazdei. Literatura de specialitate a dezbătut foarte mult căile posibile care să ducă la depăşirea vitezei de maximum 5-6 kilometri a plugurilor tradiţionale şi care părea o barieră de netrecut. Specialiştii în construcţia plugurilor au lansat o nouă direcţie de perfecţionare a plugurilor, prin echiparea lor cu cormane confecţionate din fâşii lamelare, care au permis creşterea vitezei la arat la 10 kilometri la oră şi reducerea forţei de rezistenţă la tracţiune cu 20%, la un grad ridicat de mărunţire. Se conturează, de asemenea, rezolvarea unei probleme de importanţă hotărâtoare în domeniul combaterii eficace a bolilor şi dăunătorilor plantelor, prin experimentarea pulverizării electrostatice, care, prin intermediul unei încărcături electrostatice aplicate picăturilor de pesticide, urmăreşte creşterea gradului de penetrare a jetului de substanţă şi evitarea devierii lui de către curenţii de aer perturbatori.

Asemenea cercetări sunt efectuate şi aplicate cu succes şi în România. În ceea ce priveşte optimizarea sub aspect energetic a agregatelor agricole mobile, tendinţa este ca puterea bazei energetice a agregatelor agricole să crească în mod considerabil, iar utilizarea ei raţională să se asigure prin formarea agregatelor combinate, care la un singur parcurs să execute mai multe lucrări, în special în domeniul lucrărilor de pregătire a terenului, concomitent cu însămânţarea sau plantarea. Toate acestea au fost posibile datorită puterii noilor motoare şi a echipamentelor aferente acestora. În aceste condiţii, soluţia cea mai potrivită pentru a putea forma agregate agricole optimizate din punct de vedere al folosirii potenţialului de acţionare a diverselor categorii de tractoare o reprezintă geometria variabilă, ce permite modificarea lăţimii de lucru şi modularea secţiilor maşinilor agricole din agregat. De aceea, proiectarea şi producerea unor module de maşini agricole, care să satisfacă atât cerinţele de folosire optimizată a potenţialului de acţionare a diverselor categorii de tractoare, cât şi cele de integrare comodă în structura complexă a agregatului, inclusiv executarea cu uşurinţă a manevrelor pentru trecerea din pozitia de transport în poziţia de lucru şi formarea agregatului în câmp, reprezintă o certitudine care ridică, în continuare, probleme de o mare complexitate. Pe de altă parte, agregarea şi dezagregarea acestor module impun atât echiparea lor, cât şi a tractoarelor cu echipamente de comandă: cuplare şi decuplare rapidă, care să funcţioneze în condiţii ireproşabile şi care trebuie gândite astfel încât să nu influenţeze negativ nici una dintre fazele de transport, formare sau exploatare a agregatului. De aceea, considerăm împreună cu Constantin Ştefan şi G. Prostean că, în baza acestor tendinţe şi realizări în perfecţionarea proceselor şi a tehnologiilor de lucru efectuate cu agregatele agricole şi echipamentele lor, munca celor ce vor lucra în acest domeniu al agriculturii va deveni tot mai frumoasă şi mai productivă, dar şi mereu mai pretenţioasă asupra nivelului de pregătire profesională.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 455 2011

La data de 24 noiembrie a.c., Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” a fost gazda unui eveniment intitulat „Redresarea, menţinerea şi dezvoltarea sectorului de producere a materialului săditor viticol”, organizat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru viticultură şi vinificaţie Valea Călugărească, cu sprijinul unor sponsori, printre care BASF, Syngenta, Bayer şi Dow Agro Science.

Lipsă de material săditor viticol În cadrul simpozionului, au fost prezentate trei lucrări de cercetare, şi anume: „Evaluarea resursei de germoplasmă autohtonă în scopul extinderii în cultură a soiurilor valoroase”, „Problematica selecţiei clonale la viţa-de-vie” şi „Situaţia actuală a sectorului de pproducere a

46 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

materialului săditor viticol”. Potrivit dr. ing. Adrian Şerdinescu, director general al Institutului de la Valea Călugărească, necesarul intern de material săditor viticol este acoperit într-o proporţie de maximum 15%. „La ora actuală, pepinierele viticole private şi ale staţiunilor de cercetare nu reuşesc să asigure decât 10-15% din necesar, restul se importă din Franţa, Italia, chiar şi din Ungaria, din ţări care dispun de un sistem de producere a materialului săditor foarte bine dezvoltat”, a afirmat dl Şerdinescu. În opinia sa, acest import masiv de material viticol poate pune în pericol patrimoniul fondului genetic autohton, pentru că a început să fie aduse din alte ţări chiar şi soiuri româneşti. O dată cu globalizarea comercializării de viţe altoite, cercetătorul afirmă că există şi riscul pătrunderii anumitor boli, de exemplu a unor viroze, care nu există actualmente în plantaţiile viticole din ţară. „Nu ştiu cât de bine sunt adaptate aceste clone de viţă-de-vie de import şi ce probleme fitosanitare pot ridica acestea”, a spus dl dl Şerdinescu. La eveniment a luat cuvântul şi dl Dan Moldovan, preşedintele Asociaţiei Profesionale a Producătorilor de Material Săditor Vitivinicol din România, care a afirmat următoarele: „Sectorul de cercetare ar trebui să aibă ca activitate principală producerea de material săditor şi nu alte activităţi economice, cum ar fi să

producă vin. În privinţa dotării staţiunilor de cercetare, ştim cu toţii că aceasta este una foarte slabă. Dacă facem o comparaţie cu ce randament se produce material săditor, vedem că o staţiune are un randament de 30%, iar Jidvei unul de 78-80%. În privinţa legislaţiei producerii de material săditor, consider că este una stabilă, corespunzătoare, însă activitatea de producţie nu are un cadru stabil. Nu se mai poate face ameliorare prin selecţie totală în 20 ani. Alte state, precum Italia, Germania, au scăzut durata de selecţie, prin eliminarea unor verigi şi prin executarea concomitentă a anumitor lucrări specifice. Cred că institutul are capacitatea şi competenţa să asigure necesarul pentru realizarea activităţii de selecţie clonală. Deşi noi avem clone de Fetească albă, Fetească regală, nu mai amintesc de Muscată, Chardonnay Sauvignon, s-a ajuns în situaţia să importăm material săditor din diferite zone. Se aduce material săditor de Fetească albă din Austria. O altă problemă a sectorului este aceea că nu există o bază de înmulţire pentru pomii realizaţi şi omologaţi în România”, a declarat dl Moldovan. Alte probleme din domeniul vitivinicol au fost ridicate şi de dl Petre Mocanu, directorul Organizaţiei Naţionale Inerprofesionale Vitivinicole (ONIV) organizaţie care a primit de curând recunoaştere oficială. „Am vorbit de cel puţin 8 ani de redevenţă, de faptul că

www.agrimedia.ro

sunt necesari un număr mare de ani şi de muncă elaborioasă. În cadrul evenimentului a fost prezentată o schemă de selecţie clonală utilizată în Franţa, care reduce această perioadă de selecţie la 13-14 ani - o metodă de selecţie ce poate fi adoptată şi de cercetătorii români. Deşi dezbaterea organizată la ASAS pe tema sectorului viticol s-a dorit a fi una naţională, evenimentul nu a reuşit să strângă toţi factorii implicaţi din domeniu. Cu toate acestea, întâlnirea a constituit un punct de plecare, pentru ca în viitor sectorul de ameliorare, selecţie şi de producere de material săditor viticol în România să cunoască o reafirmare. Una dintre propunerile formulate la încheierea evenimentului a fost aceea ca în perioada următoare să aibă loc mai multe întâlniri, în grupuri de lucru restrânse, cu caracter tehnic, la care să participe toţi cei care operează în acest domeniu, în scopul realizării de programe şi stabilirii principalelor priorităţi ale sectorului.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 477 2011

Ana MUSTĂŢEA

acesta este foarte necesar pentru sectorul de cercetare, pentru că reprezintă un factor de relaţie şi de legătură cu piaţa. Am intrat într-un domeniu de competiţie şi nu putem lăsa sectorul de cercetare viticolă izolat. Această redevenţă a fost indicată în mai multe dezbateri, însă, din păcate, nu am reuşit să facem un proiect care să ne indice în ce atitudine, legătură punem amelioratorii, cercetătorii cu piaţa”, a afirmat dl Mocanu. Cercetătorii afirmă că pentru revigorarea sectorului viticol este necesară crearea unui sistem de producere a materialului săditor, de înmulţire a soiurilor tradiţionale româneşti, însă pentru aceasta este nevoie de sprijin financiar şi de implicarea tuturor actorilor din domeniul vitivinicol. „Trebuie să înfiinţăm plantaţii-mamă, pentru că pe viitor vom fi obligaţi să plantăm doar viţă certificată şi nu suntem pregătiţi. Avem nevoie de sprijin de la Ministerul Agriculturii pentru înfiinţarea acestor plantaţii”, a afirmat directorul general al ICDV Valea Călugărească. Totodată, în ultimii ani selecţia clonală a viţei-de-vie a fost abandonată, deoarece, pentru obţinerea unei clone valoroase,

O bună parte din recolta de fructe de anul viitor este asigurată încă din perioada de iarnă prin lucrările ce se fac în livezi, pentru a proteja pomii de atacul unor boli. Aceste lucrări pot fi chimice sau fizice.

Lucrări de protecţie în livezi pe timpul iernii În livezile cu pomi seminţoşi (măr, păr, gutui), după căderea frunzelor, dintre lucrările fizice obligatorii pentru protejarea rodului din anul următor amintim: curăţarea pomilor de ramurile atacate de rapan (Venturia) sau cele care prezintă cancere deschise cu gome ori sunt atacate de bacterii (Pseudomonas) şi chiar de unele ciuperci care produc arsuri şi debilitări, mai ales ale lăstarilor de un an, cum sunt ciupercile ce provoacă putregaiul brun al fructelor (Monilinia) şi cea care produce făinare (Podosphaera). De asemenea, se vor tăia şi trebuiesc distruse prin ardere ramurile cu „mături de vrăjitoare” (proliferări produse de Mycoplasme). În livezile bătrâne, la care pomii au scoarţa (ritidomul) crăpata, aceasta se vă răzui, deoarece în lenticele îşi găsesc adăpostul bacterii (Pseudomonas) şi conidii de rapan (Fusicladim), făinare (Podosphaera) şi putregai brun (Monilinia). Următoarea lucrare importantă este strângerea fructelor mumificate. Materialul rezultat în urma acestor lucrări de igienizare se adună şi se arde. După toate lucrările fizice, se poate aplica primul tratament chimic cu substanţe de tipul zeamă sulfocalcică, pentru 48 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

distrugerea ciupercilor din genurile Podosphaera (monilia şi Venturia). La o lună de la primul tratament, într-una dintre ferestrele iernii (temperatura este de peste 0 grade Celsius), se aplică al doilea tratament cu substanţe de tipul polisulfură de bariu, în concentraţie de 5-6% sau zeamă sulfocalcică, în concentraţie de 20%. Împotriva făinării mărului mai poate fi folosită şi metoda aplicării unor substanţe chimice de tipul polisulfură de calciu, în concentraţie de 20%.

Îngrijirea trunchiului la pomii bătrâni Pe trunchi şi pe ramurile groase, scoarţa pomilor bătrâni este acoperită cu un strat de celule moarte, cu multe crăpături, unde se pot instala dăunători şi boli criptogamice. De asemenea, scoarţa acestor pomi se poate acoperi cu licheni şi muşchi, care au şi un efect negativ asupra stării fitosanitare normale a pomului. Lucrările de îngrijire prin care se curăţă

www.agrimedia.ro

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 499 2011

scoarţa şi se tratează scorburile au ca rezultat final prelungirea vieţii pomilor. Aceste lucrări se execută în perioada de repaus vegetativ, concomitent cu tăierile de rodire. Sunt preferate zilele umede, când scoarţa pomilor este jilavă. Înainte de lucrarea propriu-zisă, în jurul pomului supus operaţiei se aşază o prelată, unde se coletează ceea ce se răzuie. După finalizarea operaţiei, ceea ce s-a colectat se arde. Răzuirea se face cu razuri speciale. După ce se face o răzuire grosieră, se face o finisare cu o perie de sârmă până se îndepărtează ţesutul mort, lichenii, muşchii. Operaţiile se execută cu atenţie pentru a nu răni porţiunea vie a scoarţei. După răzuire, trunchiul curăţat se va vărui cu lapte de var, pentru dezinfectare. Scorburile de pe ramurile bătrâne sau din trunchi se răzuie în interior cu ajutorul unor linguri ascuţite sau cu o daltă, scoţându-se afară murdăria şi putregaiul. Interiorul se dezinfectează cu o soluţie de sulfat de cupru 1%. Întregul gol rămas în trunchi sau în ramuri va fi umplut cu un amestec de ciment şi nisip (o parte ciment, două părţi nisip şi apă). Spre exterior, amestecul va fi bine netezit, înainte de a se întări, cu scopul de a se scurge cu uşurinţă apa provenită de la ploi.

Victor VĂTĂMANU

Câteva noţiuni despre rodirea pomilor fructiferi Pomii fructiferi sunt arbori care, în decursul vieţii lor, rodesc de zeci de ori. Recolta unui an este influenţată de recolta anilor anteriori, care, la rândul lor influenţează recolta anilor următori. Formarea rodului se eşalonează pe doi ani. Diferenţierea mugurilor de rod începe şi se desfăşoară în cursul anului anterior rodirii. În general, procesele de

creştere şi de dezvoltare a fructelor şi cel de diferenţiere a mugurilor floriferi pentru recolta anului următor se desfăşoară în condiţii de concurenţă. O rodire abundentă determină un proces redus de muguri de rod pentru anul următor sau chiar lipsa completă a diferenţierii. Experimental, s-a stabilit că raportul optim între mugurii vegetativi şi cei de rod este de 4/1. În acest mod, se realizează o suprafaţă asimilatoare ideală, atât pentru creşterea şi dezvoltarea fructelor, cât şi pentru diferenţierea de noi muguri de rod. Recolta normală de fructe presupune ca o proporţie de 60-80% din producţie să fie de calitate extra şi I şi diferenţierea să se facă în aşa fel încât anul următor să se obţină o recoltă la nivelul cantitativ şi mai ales calitativ cel puţin ca în anul precedent. Realizarea unei recolte normale nu presupune o înflorire abundentă a pomilor. Spre exemplu, la măr, considerând 6-7 fructe la un kilogram, pentru a obţine 100 kg/pom trebuie să se recolteze 600-700 de fructe. Dacă din 100 de flori leagă şi formeaza fructe numai 10, urmează ca 6.000-7.000 de flori pe un pom să poată asigura 100 de kilograme de fructe. O recoltă normală la pomii conduşi în sistem clasic, normal formaţi, nu necesită susţinere artificială în livadă. Pomii înfloresc primăvara după ce mugurii de rod şi-au definitivat diferenţierea în cursul perioadei de repaus biologic. Înflorirea se produce, în general, în următoarea ordine: alun, corn, cais, migdal, piersic, cireş, vişin, prun, măr, păr, gutui. În cadrul fiecărei specii, soiurile nu înfloresc în acelaşi timp, ci într-o anumită ordine, care se ţ , de obicei,, de la un an la altul. menţine,

Cunoaşterea acestor particularităţi este necesară pentru alegerea soiurilor avizate la polenizare încrucişată. Procesul de polenizare poate şi trebuie ajutat de pomicultori, prin asigurarea a 1-2 colonii de albine pentru fiecare hectar de livadă. Timpul însorit, fără vânt, fără secetă atmosferică pronunţată este cel mai favorabil pentru polenizare şi legarea fructelor. În cazul unei înfloriri normale, sunt suficiente 1-2 zile favorabile în perioada de maximă receptivitate a florilor, pentru ca polenizarea şi legarea să se producă normal. În timpul înfloritului se fac tratamente fitosanitare împotriva bolilor şi dăunătorilor, care manifestă maximă virulenţă: viespea prunelor, făinarea etc. Tratamentele trebuie aplicate la începutul înfloririi (când sunt deschise 3-5% din flori sau imediat după înflorirea maximă, o dată cu scuturarea petalelor primelor flori). De asemenea, trebuie să se folosească substanţe nedăunătoare pentru albine. Când fructele au mărimea unei alune, se produce căderea fiziologică (căderea din iunie), fenomenul fiind urmarea firească a incapacităţii pomului de a hrăni suficient toate fructele. În cazul unei legări excesive, după căderea fiziologică, se impune rărirea fructelor, cel mai târziu când diametrul acestora este de 12-15 mm. În situaţia unei legări insuficiente, imediat după înflorire se impun măsuri urgente de fertilizare, cu îngrăşăminte pe bază de azot, udarea, afânarea solului, pentru a diminua la maximum numărul de fructe căzute. După legare, în prima parte a perioadei de creştere, fructele sunt foarte sensibile la atacul bolilor şi dăunătorilor. Protecţia fitosanitară în această perioadă este de maximă importanţă pentru obţinerea a unei recolte competitive pe piaţă. Perioada de creştere a fructelor este diferită, în funcţie de specie şi sol. La cele timpurii, perioada de creştere durează o lună şi jumătate - până la două luni, iar la cele târzii, 4-5 luni. După atingerea dimensiunilor maxime, în condiţiile fiecărui an, cerinţele pomilor faţă de hrana din sol şi faţă de umiditate se reduc. De asemenea, şi rezistenţa la unele boli şi dăunători este mai mare.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html 50 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

www.agrimedia.ro

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 511 2011

Statistici şi prognoze de piaţă pentru cereale, oleaginoase şi uleiuri vegetale Rubrică realizată de Daniel BOTĂNOIU

4.11.2011 - 2.12.2011

PIA PIAŢA GRÂULUI Preţul grâului a evoluat pe un culoar foarte strâns Pr în ultima săptămână a lunii noiembrie, ca urmare stocului care a atins cel mai mare nivel din ultimii as 10 ani. Preţul cerealelor europene a fost susţinut de noi speranţe legate de evoluţia economiei. Franţa şi no Germania au depus eforturi în direcţia soluţionării crizei Ge din „Zona euro”, ceea ce a făcut ca indicatorii bursieri di să câstige câteva puncte, aducând astfel optimismul pe pieţele produselor europene. p

GRÂU

PIAŢA PORUMBULUI Preţul porumbului a găsit o anumită vigoare pe piaţa europeană, în ciuda lipsei de activitate de pe piaţa din SUA, influenţată de diminuarea exporturilor. Producţia sudamericană şi ucraineană a afişat niveluri de preţ mult mai tentante decât cea americană, având o pondere mult mai mare din piaţa internaţională. Cererea rămâne mare, singura a necunoscută fiind legată de nevoile Chinei. China a anunţat o producţie de 181,5 milioane t, mai mare cu 8,5% faţă de cea din 2010, ceea ce pune întrebări serioase pe piaţă. Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Paris

04 nov. 2011

258.5

287.5

185.9

11 nov. 2011

251.3

281.5

185.9

18 nov. 2011

240.3

270.9

181.5

25 nov. 2011

229.3

259.3

176.9

02 dec. 2011

230.9

256.9

184.5

ORZ

52 2 De Decembrie Dece D cemb ce emb mbri bri rie ie 2011 2 11 20

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

04 nov. 2011

233.9

269.3

150.5

11 nov. 2011

226.9

257.9

148.5

18 nov. 2011

219.9

256.9

142.7

25 nov. 2011

211.3

247.9

140.7

02 dec. 2011

224.9

254.3

143.3

PORUMB

PIAŢA ORZULUI Preţul orzului furajer a scăzut în ultima săptămână a lunii noiembrie, ajungând la nivelul de 174 euro/t livrat la Rouen Franţa, chiar dacă disponibilităţile europene sunt limitate. Cu toate că taxele de export ale orzului din Ucraina au făcut că preţul să fie mai mare cu 17 euro/t, totuşi Arabia Saudită şi-a majorat importurile de la 3,9 milioane t în anul precedent de piaţă la 5 milioane t în acest an. Orzul sudamerican a câştigat în competitivitate, Algeria cumpărând din Argentina 150.000 t la preţul de 261,9 USD/t. Data

Bursă Creil

Bursă Dunkerque

Bursă Moselle

Bursă Rouen

Bursă Creil**

Bursă Moselle**

04 nov. 2011

179.7

187.5

184.5

189.5

253.3

262.9

11 nov. 2011

179.3

181.5

182.5

184.5

254.7

257.7

18 nov. 2011

177.3

177.7

179.3

178.5

263.9

265.9

25 nov. 2011

175.3

180.5

171.3

179.7

262.9

263.9

02 dec. 2011

171.3

175.7

172.7

173.7

261.9

264.9

www.agrimedia.ro

PIAŢA SOIEI P Preţul soiei a crescut în ultima săptămână a lunii Pr noiembrie, pe fondul îmbunătăţirii situaţiei economice no din di „Zona euro”, dar şi ţinând cont de riscurile climatice din di zonele mari producătoare. Uleiul de soia a profitat de dinamismul filierei biodieselului din SUA şi America de Sud. Seceta instalată în America de Sud poate reprezenta un risc major, mai ales în această perioadă, când semănatul trebuia finalizat.

SOIA

PIAŢA RAPIŢEI Piaţa rapiţei a evoluat foarte puţin în ultima săptămână din noiembrie, ca urmare a unor activităţi reduse cauzate de încheierea anului calendaristic. Industria şi-a acoperit necesarul de procesare pentru această perioadă. Oferta redusă a Europei a făcut ca preţul să rămână la un nivel bun. Importurile nu sunt capabile să acopere necesarul european de procesare. Cultura de rapiţă din Ucraina este penalizată de condiţiile climatice din ultima perioadă. Singurele cantităţi aflate pe piaţă vin din Australia şi Canada. Data

Bursa din Paris

04 nov. 2011

430.7

11 nov. 2011

424.3

18 nov. 2011

421.3

25 nov. 2011

405.7

02 dec. 2011

414.7

www.agrimedia.ro

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Rotterdam

04 nov. 2011

445.5

471.9

1234.7

11 nov. 2011

428.5

454.7

1227.3

18 nov. 2011

429.3

453.3

1230.9

25 nov. 2011

406.9

431.3

1178.5

02 dec. 2011

421.3

449.5

1208.5

RAPIŢĂ

FLOAREA-SOARELUI - ULEI

PIAŢA FLORII-SOARELUI Piaţa florii-soarelui a fost marcată de optimism, ca urmare a speranţei de ieşire din criză a „Zonei euro”. Indicii bursieri în spaţiul comunitar au crescut în ultima săptămână ca urmare a deciziilor luate de Franţa şi Germania cu privire la măsurile de salvare a „Zonei euro”. Uleiul de floarea-soarelui rămâne o prioritate în opţiunea statelor importatoare din nordul Africii şi Extremul Orient.

Data

FLOAREA-SOARELUI - SEMINŢE

Data

Bursa din Rotterdam

Data

Bursa din Franţa

04 nov. 2011

1250.3

04 nov. 2011

393.7

11 nov. 2011

1260.9

11 nov. 2011

390.3

18 nov. 2011

1225.3

18 nov. 2011

407.3

25 nov. 2011

1200.3

25 nov. 2011

400.3

02 dec. 2011

1210.7

02 dec. 2011

400.3

N.B.Informatiile din prezenta sinteza sunt rezultatul colectarii de informatii, avand la baza urmatoarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, Padurilor şi Dezvoltarii Rurale, Institutul National de Statistica, Organizatia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economica, Departamentul de Agricultura al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina şi principalele Burse din Comunitatea Europeana), informatii din piata (traderi , producatori, fermieri, procesatori, depozitari), organizatii de profil (asociatii profesionale, etc) şi surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acuratetea şi integralitatea acestor informatii astfel că orice concluzie şi initiativa de actiune in baza acestui material trebuiesc privite sub aceasta limitare.

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 533 2011

Hotărârea nr. 1062 din 19 octombrie 2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru evaluarea şi clasificarea în vederea certificării a unităţilor şi instituţiilor din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare M.O. nr. 0804/14 noiembrie 2011 Legea nr. 204 din 7 noiembrie 2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/1998 privind protecţia noilor soiuri de plante şi a Legii nr. 186/2000 privind aderarea României la Convenţia internaţională pentru protecţia noilor soiuri de plante din 2 decembrie 1961, revizuită la Geneva la 10 noiembrie 1972, la 23 octombrie 1978 şi la 19 martie 1991 - M.O. nr. 0813/17 noiembrie 2011 Decretul nr. 800 din 7 noiembrie 2011 privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/1998 privind protecţia noilor soiuri de plante şi a Legii nr. 186/2000 privind aderarea României la Convenţia internaţională pentru protecţia noilor soiuri de plante din 2 decembrie 1961, revizuită la Geneva la 10 noiembrie 1972, la 23 octombrie 1978 şi la 19 martie 1991 - M.O. nr. 0813/17 noiembrie 2011 Legea nr. 214 din 15 noiembrie 2011 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor - M.O. nr. 0819/21 noiembrie 2011 Hotărârea nr. 1141 din 16 noiembrie 2011 privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură 54 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

aferente schemelor de plăţi directe şi pentru măsuri de piaţă în agricultură - M.O. nr. 0822/21 noiembrie 2011

Ordinul nr. 90 din 15 noiembrie 2011 pentru modificarea anexelor nr. 7, 8 şi 10 la Norma sanitară veterinară privind procedura de introducere pe piaţă şi de utilizare a reagenţilor şi a seturilor de diagnostic de uz veterinar, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 81/2008 M.O. nr. 0827/22 noiembrie 2011

fermă, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 109/2010 - M.O. nr. 0827/22 noiembrie 2011

Rectificarea nr. 181 din 23 noiembrie 2011 referitoare la Ordinului ministrului Agriculturii şi dDezvoltării Rurale nr. 181/2011 M.O. nr. 0828/23 noiembrie 2011 Ordinul nr. 2725 din 17 noiembrie 2011 pentru aprobarea unor derogări de la dispoziţiile Ghidului de finanţare a Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate, aprobat prin Ordinul ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 1.995/2011 - M.O. nr. 0833/24 noiembrie 2011

Ordinul nr. 87 din 15 noiembrie 2011 privind modificarea anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008 M.O. nr. 0827/22 noiembrie 2011

Hotărârea nr. 1144 din 16 noiembrie 2011 privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Dâmboviţa a unor imobile care au trecut în proprietatea publică a statului prin hotărâri ale consiliilor locale - M.O. nr. 0836/25 noiembrie 2011

Ordinul nr. 89 din 15 noiembrie 2011 pentru modificarea anexei nr. 2 la Norma sanitară veterinară privind procedura de autorizare/înregistrare sanitară veterinară a unităţilor ce desfăşoară activităţi în domeniul hranei pentru animale de fermă şi a mijloacelor de transport al hranei pentru animale de

Ordinul nr. 2813 din 16 noiembrie 2011 pentru aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 ale unităţilor cu personalitate juridică ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, prevăzute în anexa nr. 3 pct. 2-24 la Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor

www.agrimedia.ro

- Romsilva şi aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare - M.O. nr. 0839/28 noiembrie 2011

Ordinul nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România M.O. nr. 0846/29 noiembrie 2011 Ordinul nr. 269 din 29 noiembrie 2011 privind recunoaşterea Organizaţiei Interprofesionale Naţionale Prodcom Legume-Fructe din România ca organizaţie interprofesională pe filiera „legume şi fructe proaspete şi procesate“ - M.O. nr. 0854/2 decembrie 2011 Ordinul nr. 2787 din 28 noiembrie 2011 pentru modificarea anexelor nr. 1-5 la Ordinul ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr. 193/2002 privind reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare - M.O. nr. 0855/5 decembrie 2011 Ordonanţa de Urgenţă nr. 106 din 30 noiembrie 2011 pentru modificarea titlului XI „Renta viageră agricolă“ din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi pentru stabilirea unor măsuri privind plata rentei viagere agricole în anul 2011 - M.O. nr. 0858/6 decembrie 2011

Ordonanţa de Urgenţă nr. 104 din 25 noiembrie 2011 pentru modificarea art. 12 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD - M.O. nr. 0857/5 decembrie 2011

Hotărârea nr. 1199 din 30 noiembrie 2011 pentru aprobarea cuantumului plăţii naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, pentru specia ovine/caprine, în anul 2011 - M.O. nr. 0863/7 decembrie 2011 Hotărârea nr. 1200 din 30 noiembrie 2011 pentru aprobarea cuantumului plăţii naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, pentru specia bovine, în anul 2011 M.O. nr. 0863/7 decembrie 2011 Legea nr. 243 din 5 decembrie 2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea şi finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finanţarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum şi solvegetaţie forestieră pentru silvicultură - M.O. nr. 0865/8 decembrie 2011 Ordonanţa de Urgenţă nr. 100 din 16 noiembrie 2011 privind darea în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură

a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Mediului şi Pădurilor Administraţia Naţională „Apele Române“ - M.O. nr. 0867/8 decembrie 2011

Legea nr. 266 din 7 decembrie 2011 privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2007 pentru comercializarea produselor de protecţie a plantelor, precum şi pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar - M.O. nr. 0870/9 decembrie 2011 Legea nr. 267 din 7 decembrie 2011 privind abrogarea alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 - M.O. nr. 0870/9 decembrie 2011 Hotărârea nr. 57 din 29 noiembrie 2011 cu privire la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 - COM (2011) 615 final - M.O. nr. 0872/9 decembrie 2011

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 555 2011

O plantă care ar putea să intereseze: anghinarea

Victor VĂTĂMANU

- continuare din numărul anterior Valoare medicală - în scopuri farmaceutice, de la anghinare se folosesc frunzele, care au acţune coleretică. Principiul activ este cinaria. Extractele din frunze de anghinare au acţiune diuretică şi acţiune asupra metabolismului colesterolului. Favorizează eliminarea ureei, a colesterolului excesiv şi a acidului uric. Ea întăreşte şi funcţia antitoxică a ficatului. Diminuează zahărul din sânge, dând bune rezultate în unele forme de diabet. Mai are rol energetic, depurativ sanguin, stimulent, aperitiv. Indicaţii: hepatite cronice, angiocolite, constipaţii, hemoroizi, ateroscleroză, hipertensiune arterială, vărsături; scăderea colesterolului; anorexie (lipsa poftei de mâncare); fermentaţie intestinală, colici abdominale, urticarie. Ca diuretic, ceaiul din această plantă se recomandă în nefrite cronice, deoarece măreşte volumul de urină şi favorizează eliminarea substanţelor toxice la nivelul ficatului şi al rinichilor. Datorită acestor eliminări de toxine, dă efecte favorabile în tratamentul alergodermiilor. Preparare: infuzie, dintr-o lingură de plantă uscată, marunţită, peste care se toarnă o cană de 500 ml cu apă clocotită. Se lasă acoperită circa 10-15 minute. Se strecoară, se bea dimineaţa pe stomacul gol şi se stă pe partea dreaptă timp de 30 de minute. Tratamentul se mai aplică în cadrul aceleiaşi zile, cu o jumătate de oră înaintea meselor principale. Compoziţie chimică: frunzele conţin cinarină, acid clorogenic, acid malic, acid gliceric, acid glicolic, polifenoli, flavozide, mucilagii, tanoizi, pectine, zaharuri, derivaţi triterpenici, săruri de potasiu, magneziu. Receptaculul inflorescenţei conţine: proteine brute (1,7-3,6%), lipde (0,5-0,8%), substanţe extractive neazotate (6,0-8,0%). Zaharurile sunt reprezentate în mare parte de insulină, deci este permisă diabeticilor. Anghinarea mai conţine mangan, fosfor, fier, 300 U.I. vitamina A, 120 de 56 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

grame de vitamina B2, 10 miligrame de vitamina C la 100 grame (100 de grame de anghinare dă 50-75 de calorii).

anghinare. Deasupra se aşază bucăţele de unt şi se pune 10 minute la cuptor. Preparatul se serveşte cald.

Reţete culinare cu anghinare

Anghinare cu budincă Ingrediente: 500 g anghinare (receptacul şi/sau bractee), untdelemn, 2 linguri de făină integrală, 2-3 ouă, sare de mare sau grunjoasă, piper sau negrilică pisată, câteva frunze de salată, condiment cu susan. Mod de preparare: se curăţă, se spală şi se fierbe anghinarea timp de 10 minute, în apă clocotită cu sare. Se pasează prin sită sau mixer. Se prepară un sos alb din untdelemn, făină integrală, în care se pun ouăle bătute ca pentru omletă, piureul de anghinare, sarea, negrilica pisată sau piperul, verdeaţa tocată. Se pune această compoziţie într-o formă unsă cu unt şi se coace în baie de apă, în cuptorul încins, timp de o oră. Se lasă la răcit şi se scoate din formă înainte de fi servită. Se aşază pe frunze de salată şi se presară cu verdeaţă tocată.

Anghinare cu maioneză Ingrediente: 200 g anghinare (receptacul şi/sau bractee), un gălbenuş, 3 linguri de untdelemn, muştar, suc de lămâie, sare de mare sau grunjoasă, piper sau negrilice, 2 linguri de iaurt, verdeaţă tocată (asmaţui, pătrunjel, ţelină, creson). Mod de preparare: se curăţă anghinarea, se spală, se taie la marimea dorită şi se amestecă cu maioneza preparată din gălbenuş, untdelemn, muştar, suc de lămâie, sare şi piper. La sfârşit se adaugă iaurtul şi verdeaţa tocată. Se ornamentează cu frunze de salată şi câteva frunze de pătrunjel. Anghinare cu smântână Ingrediente: 200 g anghinare (receptacul şi/sau bractee), un pahar de smântână, un gălbenuş, o lingură de unt, verdeaţă tocată (asmaţui, creson, pătrunjel), condimente cu susan, sare grunjoasă. Mod de preparare: părţile de anghinare comestibile (receptacul şi/sau bractee), curăţate, spălate, fierte în apă sărată, se aşază într-un vas de tip Jena uns cu unt. Se amestecă smântâna, gălbenuşul, verdeaţa tocată, sarea, condimentul cu susan (o jumătate de linguriţă), apoi se toarnă peste

Supă-cremă de anghinare Ingrediente: 400 g anghinare, 70 g unt, 70 g făină integrală, 4 linguri de smântână, sare grunjoasă, piper sau negrilică. Mod de preparare: se curăţă, se spală şi se firbe anghinarea. Zeama se păstrează la cald, iar restul se pasează pprin sită. Se pregăteşte un sos din făină integrală şi unt, care se adaugă fă peste anghinarea proaspată. Când totul pe este omogenizat, se adaugă zeama es caldă de anghinare, amestecând în ca permanenţă. Se pune la foc moale, câteva pe minute, până începe să se îngroaşă, m adăugând treptat sarea şi piperul. Se ad serveşte caldă, cu smântână, crutoane se de pâine neagră şi verdeaţă tocată.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Decembrie Decemb De mbri mb riee 20 ri 2011 577 2011

Lemken: tradiţie şi viitor Lemken a fost înfiinţată ca fierărie în anul 1780, în Birten (Germania), de către Wilhelmus Lemken. De atunci, afacerea a rămas în proprietatea familiei şi a cunoscut o dezvoltare constantă, ajungând azi să ocupe poziţia de lider pe piaţa germană. Prin cele 116 filialele deschise în lume, cu peste 1.000 de angajaţi, firma a reuşit să obţină în 2010 o cifră de afaceri de 203 milioane de euro.

58 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2011 11

Prin tradiţie, Lemken este producător de pluguri şi alte utilaje pentru pregătirea solului. Primul plug a fost construit în anul 1840, iar în 1925 a obţinut primul brevet pentru un plug reversibil tractat pe roţi. Pe măsură ce afacerea se dezvolta, în 1936 fabrica se mută în Alpen, pe o suprafaţă de producţie de 55.000 mp. În această locaţie, Lemken îşi păstrează şi astăzi sediul firmei. În anul 1980, Lemken prezintă generaţia de pluguri Opal, cu sistemul de reglaj centralizat Optiquick. Prin mărirea gamei de produse, firma germană marchează anul 1986 ca fiind debutul cultivatoarelor Smaragd, iar anul 1989 producţia grapelor rotative Zirkon. Decenii la rând, seriile de plug Diamant şi Opal au contribuit la îmbunătăţirea productivităţii din agricultură. Cu seria Smaragd, a îmbunătăţit tehnica de cultivare în mirişte. Azi, Smaragd este cel mai utilizat sistem de cultivare în Europa. În urma preluării unor firme, precum Hassia, în anul 1996, Jacoby şi RTS, în 2005, Lemken începe să producă semănători şi maşini de protecţia plantelor. În anul 1997, lansează semănătorile pneumatice Solitair, iar în 2003 prima combinaţie de semănat autopropulsată - Brillant. Neuitând producţia de pluguri, în 2005 Lemken lansează noua generaţie

de pluguri-hibrid Tansanit. Pe partea maşinilor de erbicidat, în 2007 produce noul MET purtat Sirius.

Lemken România La începutul anului 2011, compania germană Lemken, prezentă înainte pe piaţa autohtonă prin firma Agrocomerţ Holding şi dealerii săi, decide să deschidă filială în România. Potrivit directorului general pentru România, dl Franz Jakoby, activitatea filialei nu cuprinde şi partea de comercializare. „Firma a fost înfiinţată pentru a oferi suport tehnic şi instruire pentru dealerii săi, pentru a deveni puternici pe piaţă. Un lucru important este acela că firma Lemken nu oferă tehnologii standard, ci individuale, putând produce utilaje la comandă după cerinţele fermierului.” Cu o gamă largă de produse, de la utilaje pentru prelucrarea solului, pentru semănat cu lăţimi de lucru de la 2,5 m până la 12 metri, şi maşini pentru protecţia plantelor până la 39 metri, Lemken oferă soluţii eficiente pentru orice sistem de agricultură.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Decembrie 2010