Revista AGRIMEDIA Februarie 2012 by Agri Media Invest s.r.l.

Decembrie 2010

Actualităţi de interes Indiferenţa este esenţa lipsei de umanitate” Emil Hossu, actor În dinamica recentă a evenimentelor de interes pentru activităţile aferente sectorului agroalimentar al ţării noastre se înscrie participarea României, ca stat partener, la Expoziţia Internaţională pentru Industria Alimentară, Agricultură şi Horticultură Săptămâna Verde de la Berlin. La acest eveniment de excepţie au participat peste 1.600 de companii de profil din 53 de ţări, inclusiv 60 de firme româneşti, care au expus pe o suprafaţă de 1.000 mp produse agroalimentare reprezentative. De exemplu, standurile produselor viticole prezentate de firme consacrate din bazinul viticol Murfatlar, Recaş, sau Iaşi, acompaniate în mod fericit de produse horti-pomicole procesate sau de produse apicole au fost apreciate cu deosebit interes de cei peste 400.000 de vizitatori. Păcat însă că micii producători, acei artizani păstrători şi practicieni ai unor reţete tradiţionale de produse alimentare, nu au avut posibilitatea să participe la acest eveniment într-un număr mai mare, din cauza lipsei de informaţii sau a suportului financiar strict necesar. Începutul anului a debutat cu mult aşteptatele precipitaţii atât de necesare agriculturii. Acum fermierii speră ca munca şi investitiile lor din campania agricolă din toamnă să nu fie zadarnice. Ca şi în anii anteriori, şi în acest an fenomenele meteorologice, cel puţin în prima etapă, i-au prins iar pe picior greşit pe cei plătiţi cu bani mulţi din taxe şi impozite să contracareze stihiile naturii. Tragic este că efectele nefaste ale iernii se răsfrâng preponderent asupra locuitorilor satelor, lipsiţi de apărare, săraci şi îmbătrâniţi înainte de

www.agrimedia.ro

vreme, care au plătit şi de această dată un greu tribut de suferinţă şi de vieţi. Ne bucură faptul că, pe fondul unor constrângeri financiare, agricultorii vor putea beneficia şi în acest an, pe lângă alte facilităţi, de accesarea unor fonduri nerambursabile pentru începerea unei afaceri în agricultură. În acest sens, Ghidul Fondurilor Europene pentru Agricultură 2011-2012 este un important reper. Cu un deosebit interes a fost primită şi iniţiativa fostului ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi anume propunerea de diminuare a TVA la produsele agroalimentare de la 24% la 10%. În acest sens, potrivit opiniei unor specialişiti avizaţi, măsura ar stimula consumul, cu toate efectele sociale şi financiare benefice ce derivă din aceasta şi ar da o grea lovitură evaziunii fiscale atât de extinse într-un sector vital pentru economia naţională. Tot recent s-a propus demararea unor demersuri, ca liberalizarea pieţei funciare, prevăzute să intre în vigoare, potrivit Tratatului de aderare, în anul 2016 şi să se proroge până în anul 2020. În acest sens, este de menţionat că ţări membre UE, cum ar fi Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia etc., nu au o piaţă funciară liberalizată pentru nerezidenţi. Românii, dacă vor fi motivaţi financiar, au capacitatea să-şi muncească pământul, pentru că nimeni nu fuge de muncă dacă este sprijinit şi dacă aceasta îi aduce un profit. Exemplele sunt edificatoare atât în ţară, cât şi în rândul celor care îşi câştigă existenţa pe alte meleaguri. Contrar, ni se vor împuţina şi ţara, şi neamul, aşa cum rezultă din păcate şi din recentele statistici. Vom vedea dacă noul ministru desemnat va susţine finalizarea celor două iniţiative sus-menţionate, dacă acestea vor rămâne „cântecul de lebădă” al fostului ministru, domnul prof. dr. Valeriu Tabără. Simona MUNTEANU Februarie 2012

SUMAR: ISSN 2069 - 1238

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

Editorial

Stelian Fuia, noul ministru al Agriculturii

În dialog cu fermierii

9 10

Acelaşi minister, aceleaşi probleme ... un alt ministru!

Ce facem cu o strategie agricolă?

Mai mult decât magie, profesionalism!

AgroManager, un proiect menit să îmbunătăţească activitatea din ferme

Rezultate, obiective şi propuneri ale MADR la început de an

REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32

Consultanţa, la pachet cu vânzarea de inputuri

Performanţa hibrizilor de rapiţă Rapool

Victor Vătămanu victor@agrimedia.ro 0757.11.09.99

24 28

Portofoliul de produse Quality Crops 2012

Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98

Indici de calitate a seminţelor

Oferta 2012 de hibrizi performanţi de porumb

Combaterea dăunătorilor din întreprinderile de morărit şi panificaţie

Calendarul lucrărilor din legumicultură în luna februarie

Horsch Joker - un utilaj universal de cea mai mare valoare

54 56

Titan Machinery - un jucător nou pe piaţa maşinilor agricole

Biso România - soluţii inovatoare pentru 2012, dedicate productivităţii fermelor

Aplicarea îngrăşămintelor în livezi

Istoria firmei Horsch în perioada 1981-2012

Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul VI, Nr. 2 / 2012 (59) Februarie 2012 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46

CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING Gabriela Stănculescu gabriela@agrimedia.ro 0752.24.25.29 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@agrimedia.ro Bogdan Mareş

3 6

Februarie 2012

Mai mulţi beneficiari ai FGCR

Înmagazinarea şi păstrarea apei în sol prin mijloace agrotehnice

Massey Ferguson a lansat în februarie noul tractor MF 5410

www.agrimedia.ro

Februarie 2012

 În dialog cu fermierii

• Consideraţi că formarea şi dez sunt importante în activitatea Minuş Dascălu, administrator SC Agro Dasmiov SRL, localitatea Văleni, judeţul Olt

cunoştinţelor. Câştigăm foarte mult din schimbul de experienţă pe care îl avem cu ceilalţi fermieri. Apar produse noi şi nu ştii pe care să le alegi, iar cea mai bună confirmare o primeşti tot de la „Administrez o suprafaţă agricolă de 430 un fermier care a testat produsele respective. de hectare şi de profesie sunt inginer De aceea, consider că schimbul de experienţă mecanic agricol. Societatea am înfiinţat-o între agricultori este foarte important. În materie în anul 1998, iar de atunci metodele de de tehică agricolă deţin informaţiile necesare, producţie s-au schimbat în mod continuu. Îmi dau seama că fiind atât de preocupat cu însă în privinţa tehnologiei de cultură, cu precădere recunoaşterea rapidă a bolilor specifice, activităţile din fermă, apar multe informaţii noi, pe care trebuie să le cunoşti. Permanent consider că trebuie să mă mai documentez. apar tehnologii, hibrizi, soiuri şi pesticide noi. Pe partea de combatere a bolilor primesc Apar soluţii noi pentru rezolvarea anumitor consultanţă din partea unui furnizor de pesticide. Sfaturile calificate în probleme agricole. Consider că avem nevoie în mod permanent de îmbunătăţirea agricultură sunt foarte importante.”

Ion Nedelcu, şef fermă SC Sopema, localitatea Mihail Kogălniceanu, judeţul Ialomiţa

despre modul în care se face agricultură în acea parte din Europa. Am aflat multe lucruri noi, în special legate de modul în care sunt aplicate pesticidele. Un alt „În cadrul societăţii deţin funcţia de şef de fermă modul s-a concentrat pe managementul şi când am venit prima oară la Sopema am văzut maşini şi utilaje performante, de ultimă generaţie, apei din sol. Această temă a fost foarte interesantă, deoarece în regiunea unde precum şi noi tehnologii de cultură. Acest lucru se datorează faptului că administratorul societăţii se află ferma agricolă, media anuală de precipitaţii este de doar 450 ml/m2. Deşi este de naţionalitate franceză şi când a înfiinţat această fermă a adus cu el şi tehnologia care se putem iriga o suprafaţă de 1.500 ha, aplică în agricultura din Franţa. În privinţa formării păstrarea apei în sol rămâne o prioritate. profesionale, de curând am parcurs câteva cursuri Din acest motiv, am achiziţionat, de pt. îmbunătăţirea cunoştinţelor agricole. Consider curând, un utilaj performant, care permite că parcurgerea unor cursuri de specialitate este efectuarea a mai multor lucrări printr-o foarte importantă, deoarece te ajută să fii mereu singură trecere. Societatea administrează informat despre ultimele noutăţi din domeniu. În o supraf. totală de 3.700 ha, din care, la cadrul cursului, au avut loc prezentări ale unor ora actuală, este ocupată cu grâu (1.300 consultanţi danezi, de la care am aflat mai multe ha), orz (380 ha) şi rapiţă (260 ha).” trebuie să lucrăm mai mult şi pentru a reduce Şt Ştefan Moraru, administrator SC Morar Pan Com, localitatea aceste costuri trebuie să cunoaştem elemente de management operaţional, financiar, Pe Perişoru, judeţul Călăraşi „În momentul de faţă parcurg un curs de informare profesională, axat în principal inf pe managementul agricol. Totodată, în cadrul cursului este inclusă o deplasare în ca Danemarca, unde vom avea ocazia să facem Da un schimb de experienţă. Mă tentează foarte mult să aflu cât mai multe din experienţa mu fermierilor din celelalte ţări europene. M-a fer atras acest curs pentru că tematica abordată atr este una interesantă. Multe dintre fermele din es România se confruntă cu problema optimizării Ro costurilor de producţie. Consider că aici co

Februarie 2012

să implementăm programe de gestiune care să ne ajute la identificarea acestor pierderi din cadrul fermei. Administrez o suprafaţă de 1.100 de hectare şi de curând am demarat o investiţie importantă, susţinută din fonduri europene în proporţie de 50%, care constă în construcţia unui siloz cu o capacitate de 6.000 de tone şi a unei instalaţii de biogaz care va produce curent electric şi energie termică. Valoarea proiectului este de 3,5 milioane de euro.”

www.agrimedia.ro

ezvoltarea profesională continuă a pe care o desfăşuraţi? PFA Valerică Ciurea, localitatea Teslui, judeţul Olt

„Chiar în cadrul asociaţiei derulăm un proiect denumit «Calificarea din agricultură, o şansă pentru viitor», în valoare de 1,8 milioane de euro, iar raza sa de acţiune cuprinde 4 regiuni ale ţării, respectiv Sud-Est, Sud, Centru şi Vest. Implementarea proiectului a început în 2011 şi calificăm angajaţi din agricultură în mod gratuit. Îi certificăm pe competenţe profesionale pentru 10 meserii, cum ar fi tractorist, lucrător în cultura mare şi zootehnie, apicultor, pisicultor, lucrător în pensiune agroturistică, floricultor şi peisagist. În opinia mea, informarea şi pregătirea profesională este foarte necesară. I-am spus ministrului Agriculturii că activitatea de consultanţă agricolă nu este doar necesară, ci şi indispensabilă agricultorului, indiferent de pregătirea profesională pe care acesta o are. Am vizitat alte ţări membre din Uniunea Europeană şi am văzut ce rol important are consultantul. Un agicultor, fie el mare sau mic, nu are cum să afle toate noutăţile. Eu am lucrat până în 2002 o suprafaţă agricolă de 2.500 ha, la care am fost nevoit să renunţ din cauza faptului că am prins 3 ani secetoşi care mi-au cauzat pierderi foarte mari. Pe atunci nu existau subvenţiile agricole pe suprafaţă şi era foarte greu. Ca să revin, doresc să punctez că consultanţa este necesară, indiferent de nivelul de pregătire a celui care lucrează sau administrează terenul.”

Ana MUSTĂŢEA

„Sunt inginer agronom şi când am terminat facultatea se preda altă tehnologie a culturilor agricole faţă de cea prezentă. Între timp au apărut tehnologii noi şi consider că trebuie să ne adaptăm. Mereu apar produse noi pe piaţă, multe buruieni au devenit imune la unele substanţe active şi de aceea este foarte important să ne informăm permanent. De asemenea, au apărut varietăţi noi, mai rezistente şi mai productive. De exemplu, la cultura de grâu trebuie să testăm şi alte soiuri, nu doar pe cele autohtone, tradiţionale. Sunt soiuri străine care se pot adapta foarte bine la condiţiile pedoclimatice din ţara noastră şi care dau producţii bune. În cadrul fermei am testat două soiuri străine, respectiv Josef şi Capo, iar rezultatele au fost mulţumitoare, în sensul că au dat producţii duble. În zona noastră soiurile româneşti dau o producţie de maximum 3.400 kg/ha, iar la cele străine cantitatea obţinută a fost de 5.700 kg/ha, în unele sole fiind chiar şi de 6.000 kg/ha. În prezent, urmez câteva cursuri de specializare, pentru că informarea a devenit o necesitate. Orice curs de dezvoltare profesională este benefic atât pentru cei care lucrează efectiv terenul, cât şi pentru cei care doresc să înceapă o activitate în agricultură. Pe raza judeţului hectare.” Olt lucrez o suprafaţă totală de 100 de hectare.

Ion Cioroianu, consilier în cadrul Asociaţiei Fermierilor din România (AFR)

www.agrimedia.ro

Februarie 2012

La data de 10 februarie a.c., Stelian Fuia a preluat mandatul de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Învestitura a avut loc în prezenţa premierului Mihai-Răzvan Ungureanu şi a fostului ministru al Agriculturii, dl Valeriu Tabără.

Ana MUSTĂŢEA

Stelian Fuia, noul ministru al Agriculturii La predarea mandatului de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără l-a caracterizat pe succesorul său ca fiind o persoană care cunoaşte foarte bine problemele din agricultură şi care poate să le găsească rezolvarea. „Salut venirea colegului Stelian Fuia la Ministerul Agriculturii pentru ceea ce înseamnă continuitate în sectorul agricol, pentru a pulsa în privinţa obţinerii de rezultate şi performanţe în agricultura României. Domnul Fuia vine din domeniu şi este capabil să rezolve probleme pe care eu nu le-am putut rezolva. (...) Este un profesionist, un bun cunoscător al problemelor din agricultura românească, un constructor de agricultură şi, aşa cum îi place dânsului să spună, un constructor de economie rurală”, a afirmat dl Tabără. Fostul ministru al Agriculturii a declarat că, la această dată, gradul de absorbţie a plăţilor directe este de aproape 50%, iar a fondurilor pentru investiţii de 33,2%. În 2012, fondurile alocate pe Măsurile din PNDR vor fi de 3,2 mld. euro. Valeriu Tabără consideră că încă mai sunt multe de făcut, însă prioritare sunt prezenţa României pe piaţa internaţională şi menţinerea ei ca mare producătoare de produse agricole. În opinia dânsului, România trebuie să-şi pregătească Politica Agricolă Comună 2014-2020 şi, în acelaşi timp, să asigure un parteneriat sigur pentru cei care produc în România, şi anume fermierii. În încheiere, Valeriu Tabără a asigurat că, în urma discuţiilor recent purtate, „există o garanţie că nivelul de atenţie pe agricultură va creşte”. 8

Februarie 2012

Perioada în care Valeriu Tabără a condus Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării rurale a fost 3 septembrie 2010-10 februarie 2012.

Principalele obiective La preluarea portofoliului, Stelian Fuia a vorbit despre priorităţile ministerului pe care îl va conduce, unul dintre acesta fiind transformarea ministerului într-unul al economiei rurale. „Este un minister foarte greu, iar obiectivul meu este foarte clar, acela de a-l transforma într-un minister al economiei rurale. Este foarte important să accelerăm absorbţia fondurilor europene, pentru că este un minister cu multe fonduri alocate. În acest an, Ministerul Agriculturii are între 2,4 şi 2,6 miliarde de euro, ceea ce înseamnă circa 40% din cât s-a angajat să atragă Guvernul României. Este o provocare pentru întregul minister, iar dacă facem faţă mergem mai departe, dacă nu, mergem acasă. Acest lucru trebuie să fie foarte clar”, a afirmat dl Fuia. O altă prioritate aflată pe lista noului ministru al Agriculturii este înfiinţarea Camerelor Agricole. „Avem obligaţia ca în acest an să dăm fermierilor Camerele Agricole pentru a se organiza. Ele trebuie iniţiate, înfiinţate şi pregătite pentru ca în momentul 2014, când intrăm în noua Politică Agricolă Comună, să poată accesa fondurile care există pentru consultanţă”, a declarat dl Fuia. În privinţa restructurării ministerului, dl Stelian Fuia a afirmat că este necesară o reorganizare şi o debirocratizare

a acestei instituţii, pentru a fi pusă pe o nouă bază, mai eficientă. Un alt obiectiv al noului ministru este scăderea terenurilor nelucrate: „Am văzut în ultimii ani o creştere a suprafeţei cultivate. Vorbeam de 2,5-3 milioane de hectare. În 2011, această suprafaţă a fost sub un milion de hectare şi sperăm, în continuare, să scadă, dar vom lua şi măsuri pentru a îi sancţiona pe cei care nu-şi lucreză terenurile agricole”. În cadrul învestiturii, primul ministru, Mihai-Răzvan Ungureanu, a declarat că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale poate fi unul dintre ministerele esenţiale care să asigure prosperitatea ţării. „Este un minister foarte greu, un minister-pivot în ansamblul economic, un minister care nu doar prin gradul de absorbţie al fondurilor, dar şi prin problemele pe care le are de rezolvat, de multe ori împiedicat în soluţionarea lor pe motive politice, poate să fie unul dintre ministerele esenţiale în compoziţia prosperităţii noastre. Este un minister care are un potenţial de creştere fantastic şi care, printr-o atentă şi consistentă îndrumare, mai severă, cu mână de fier, cu multă determinare, pe care ministrul Fuia îl are din plin, poate face şi ceea ce domnul ministru Tabără a pornit, o reformă profundă a agriculturii şi, implicit, o creştere reală, de importanţă, a economiei rurare în ansamblul economic al ţării”, a afirmat premierul Ungureanu.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Acelaşi minister, aceleaşi probleme... un alt ministru! Dorin COJOCARU, director general APRIL Ce aşteptări aveţi de la noul ministru în calitate de director general APRIL şi tot odată membru în CD Romalimenta? Ar trebui ca la învestirea în funcţia de ministru al Agriculturii să se treacă în jurământ un P.S.: “Şi să nu uit că industrializarea producţiei agricole este prioritară, pentru că ea aduce plus valoare producţiei agricole şi numai în acest fel voi reuşi să transform agricultura românească dintr-o agricultură de subzistenţă, într-o agricultură modernă, agroindustrială, ce va reuşi să se ridice la standarde europene!”. Acest mesaj trebuie transmis întregului Guvern, deoarece acum nu se mai poate construi o agricultură industrială fără o bună colaborare interministerială: Ministerul Agriculturii, de Finanţe, Comerţ, Interne şi Ministerul Economiei. Guvernul trebuie să vadă acestă ramură ca fiind strategică şi cu mare potenţial pentru România. Care sunt cele mai urgente măsuri pe care ar trebui să le ia noul ministru al Agriculturii? Un prim pas al actualului ministru ar fi lupta pentru o TVA mai mică la produsele ddin

Dorin COJOCARU

industria alimentară. Sunt destule dovezi pragmatice ce pot susţine această decizie de scădere a TVA şi nu înteleg de ce „nu rupe nimeni pisica”? Produsele tradiţionale au devenit o înfloritoare piaţă neagră, lipsită de orice control de siguranţă, calitate sau fiscal. Nu am nimic cu mica agricultură de subzistenţă şi cu produsele tradiţionale, dar dacă ne dorim să transformăm agricultura românească într-o forţă economică, într-un motor al economiei româneşti, atunci aceste acţiuni populiste ce promovează cultura şi civilizaţia ancestrală a ţăranului român ar fi trebuit să fie trecute în strategia de dezvoltare a Ministerului Culturii, iar „fermele” cu 1-2 vaci cu lapte şi două găini să fie arondate Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Dezvoltarea marilor ferme vegetale şi zootehnice trebuie să fie obiectivul prioritar nu numai al ministrului Agriculturii, ci a întregului guvern. Nu putem trece la alt nivel de dezvoltare economică dacă nu întelegem să nu mai vindem la export materii prime! Trebuie încurajată procesarea cărnii, a laptelui, a cerealelor şi a plantelor tehnice, astfel încât să facilităm exportul de produse finite. Care sunt direcţiile de care ar trebui să ţină cont noul ministru al Agriculturii? Să aibă puterea să reprezinte interesele p p

industriei agroalimentare în relaţia cu celelalte ministere şi să faciliteze conexiunile pe filierele de produs, să mediatizeze şi să supervizeze relaţiile pe filiera între furnizori şi beneficiari. Să găsească soluţii curajoase, împreună cu celelalte ministere de resort, pentru valorificarea produselor din agricultură şi industria alimentară pe pieţele externe. Care ar putea fi soluţiile ministrului pentru încurajarea sectorului dvs.? Să deschidă toate căile de comunicare cu profesioniştii din industria alimentară şi să ţină cont de propunerile acestora când va gândi şi va realiza strategia de dezvoltare a sectorului. Să ceară sprijinul patonatelor din industria alimentară pentru a corecta unele legi delicate sau pentru a derula unele proiecte începute cu ani în urmă şi încă nefinalizate din diverse motive. Ce propunere aţi face noului ministru pentru a creşte transparenţa şi eficacitatea controalelor efectuate de autorităţile din subordine, cu scopul creşterii siguranţei alimentare? Să invite ANSVSA, ANPC şi MS, împreună cu patronatele din industria alimentară şi reprezentanţii hypermarketurilor pentru a semna un nou Protocol de control în fabricile alimentare şi reţelele comerciale, astfel încât să nu se mai suprapună controalele. Aceste controale suprapuse, co necoordonate, duc la risipă de timp şi de n energie umană, se fac de cele mai multe ori e la companiile care respectă legea, iar pentru cele ce ascunse nu mai rămân resursele necesare pentru control, iar toate acestea n duc d în final în detrimentul consumatorului. Sperăm că domnul ministru va înţelege şi S va accepta că noi, patronatele, împreună cu sindicatele fermierilor, nu suntem duşmanii si ministerului, ci suntem echipa cu care ar m trebui să lucreze, pentru a dezvolta această tr ramură prioritară a economiei româneşti. ra Mult M succes domnule ministru şi va aşteptăm la dialog!

www.agrimedia.ro

Februarie 2012

În luna februarie a.c., Asociaţia Fondurilor de Garantare din Europa, din care face parte şi Fondul de Garantare a Creditului Rural din România, a organizat un grup de lucru la Bucureşti. În cadrul asociaţiei astfel de întâlniri au loc parmanent, iar scopul acestora este de a găsi noi instrumente de garantare, dar şi pentru a realiza schimburi de experienţă între statele membre ale UE şi nu numai.

Mai mulţi beneficiari ai FGCR Finanţarea constituie un instrument esenţial în dezvoltarea domeniului agricol. La începutul anilor '90, băncile comerciale nu erau deschise în a finanţa acest sector de activitate, în special din cauza riscului prea mare pe care trebuiau să şi-l asume. Înfiinţarea unei instituţii, cum este cea a Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR), care să preia şi să împartă acest risc cu băncile comerciale a permis atragerea băncilor private în a garanta mediul rural românesc. „Dacă în anii 1993-1994 se puneau bazele FGCR, astăzi, instituţia este elementul esenţial prin care se pot finanţa proiecte majore pentru agricultură. Problema accesării de credite şi surse de finanţare, atât pentru ceea ce înseamnă producţie, acele credite pe termen scurt, cât mai ales pentru cele pe termen mediu şi lung, care înseamnă investiţii şi modernizare, nu cred că le putem rezolva fără o participare activă, fără dezvoltarea în continuare a FGCR. Acest lucru este valabil pentru majoritatea statelor din UE. Pentru România însă această dezvoltare este vitală”, a declarat, la deschiderea grupului de lucru, dl Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii.

Ana MUSTĂŢEA

Creştere de 11% Veronica Toncea, director general al FGCR, a afirmat că numărul beneficiarilor cărora le-a fost garantate credite agricole a crescut destul de mult, iar anul trecut creşterea a fost de 11% faţă de 2010. „De la înfiinţare şi până acum, am garantat credite contractate de 55.000 de beneficiari. În anul 2011 s-au acordat 8.707 de garanţii, în valoare de circa 400 de milioane de euro. 74% din acest volum au fost garanţii pentru 10 Februarie 2012

investiţii şi numai 24% pentru producţie. Practicăm sistemul de a acorda garanţii în 24 ore, dar şi sistemul de a acorda garanţii pe bază de analiză, de dosar. Avem semnate convenţii de lucru cu 22 de bănci comerciale din 28”, a spus dna Toncea. Pentru a oferi date actualizate privind garanţiile acordate în agricultură, ministrul Agriculturii a prezentat următoarea situaţie: „La această dată sunt acordate 350 de garanţii, în valoare de 103.477.903 euro. În ramura agricolă, cele mai multe garanţii au fost acordate pentru păsări, porcine, culturi de câmp şi horticultură. La Măsura 123 sunt 98 de garanţii, în valoare de 55.627.876 de euro. După sectorul de activitate, cele mai multe garanţii au fost acordate pentru depozite şi procesare cereale, furaje şi carne. Pentru schema de garantare pentru IMM, Măsura 123, s-au acordat garanţii în valoare de 13.669.946 de euro. Sectoarele cărora s-au acordat cele mai multe garanţii au fost cele de panificaţie, patiserie, cofetărie şi produse lemnoase. La Măsura 312 sunt acordate 224 de garanţii, în valoare de 16.669.946 de euro, iar la Măsura 313 avem 30 de garanţii, în valoare de 2.765.728 de euro pentru investiţii în infrastructură şi turism. Numărul garanţiilor acordate până acum este de 698, iar valoarea lor se ridică la suma de 192.168.432 de euro”, a afirmat dl Tabără. Fostul ministru al Agriculturii a afirmat că se află în lucru o schemă de garantare pentru beneficiarii Programului Naţional de Dezvoltare Rurală: „Suntem pe punctul de a pune la punct o schemă privind înfiinţarea codului de creditare a beneficiarilor programelor din PNDR, cu ţintă în principal pe măsurile care există în sistemul privat.

Dorim să facem o schemă de garantare asemănătoare programului Fermierul, care să fie la dispoziţia celor care accesează proiecte pe măsurile din PNDR şi să creştem gradul de absorbţie a fondurilor europene”. În cadrul întâlnirii organizate de AECM, directorul general al FGCR a afirmat că în 2011 a fost semnată convenţia de contragarantare, care constă în acordarea unui ajutor de minimis, care pentru un beneficiar nu poate depăşi 7.500 de euro. Reprezentanţii Asociaţiei Fondurilor de Garantare din Europa au făcut o serie de propuneri, pe care să le înainteze Comisiei Europene, pentru ca acesul la credite să fie mai facil. „Comisia lucrează la un nou regulament şi curând vom crea un context nou şi mai bun pentru statele membre. Este un proces în care trebuie să venim şi noi cu propuneri, nu doar CE. Ar trebui ca aceste regulamente să plece de la propuneri diferite”, a afirmat dl Jose Fernando Figueiredo, preşedinte asociaţiei şi al Fondului de Garantare din Portugalia. Asociaţia Fondurilor de Garantare din Europa este formată din 37 de organizaţii membre care operează în Turcia şi în 21 de ţări din Uniunea Europeană. Membrii săi fac parte din sectorul privat de garantare, precum şi din cel public. În 2009, AECM a acordat garanţii în valoare de 34 de miliarde de euro, dintrun portofoliu total de 70,4 miliarde de euro. Din volumul european de garanţii, asociaţia deţine o pondere de 10%.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Februarie 2012 11

Valeriu STERIU

Ce facem cu o strategie agricolă? Valeriu STERIU, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii Cei 21 de ani care au trecut de la prăbuşirea comunismului au însemnat pentru agricultura României o perioadă marcată de transformări radicale. În ultimii 21 de ani, s-a simţit permanent nevoia identificării unor noi direcţii strategice fundamentate pentru politicile agricole, iar tranziţia spre economia de piaţă a României a fost un fenomen inedit şi atractiv pentru întreg mediul economic.

12 Februarie 2012

Pe parcursul ultimelor două decenii, se pot considera două decade: „deceniul reformelor” şi „deceniul aderării”, în care s-au elaborat peste 25 de documente şi rapoarte denumite generic „strategie pentru agricultură sau dezvoltare rurală.” În domeniul politicilor agricole şi a instrumentelor de aplicare, România a fost într-o permanentă căutare şi încercare de a răspunde unor provocări pe termen scurt, la obiective politice cu caracter mai mult sau mai puţin electoral, la condiţionalităţi impuse de organisme financiare internaţionale sau de organizaţii internaţionale din care ţara noastră aspiră să facă parte. Aceste provocări pe termen scurt şi mediu au ţinut loc de strategii, dar, mai bine-zis, au fost argumente pentru a justifica lipsa unei abordări politice clare pe termen lung în domeniul agriculturii. Strategiile agricole elaborate până acum în România au avut, în general, o abordare sectorială pornind de la materiile prime cereale, lapte, carne, legume-fructe, viticultură etc., cu legături mai mult sau mai puţin bine definite între sectoare sau pe filiera agroalimentară. Au fost omise însă modalităţile de valorificare a materiei prime vegetale în sectorul

animal sau transformarea materiei prime agricole în produse finite prin sectorul de procesare agroalimentară. Sistematic, au fost neglijate tematicile cu caracter orizontal, care vizează întregul sector agricol şi care stau la baza unei reforme reale a agriculturii. De ce ar reuşi România să-şi valideze o strategie în condiţiile actuale? Cum ar putea fi valorificat mult anunţatul potenţial agricol al ţării astfel încât importurile de produse agricole să fie mai mici decât exporturile? Spre deosebire de perioada de dinainte de aderarea la UE, dar şi de perioada 2007-2012, România va avea, din 2013, banii europeni destinaţi ei din bugetul UE. Adică ştim din 2011 câţi bani primeşte agricultura pentru 2013-2020 şi cum îi putem utiliza şi în zona rurală. Noua propunere privind Politica Agricolă Comună este realizată de un român, care se află în fruntea agriculturii europene şi care cunoaşte realităţile ruralului est-european. Astfel, proiectarea modului în care se folosesc aceşti bani s-a făcut mai apropiat de nevoile ţăranului român. Cum poate însă produce mai mult şi mai ieftin fermierul român? Cum şi unde poate vinde mai bine produsele agricole

www.agrimedia.ro

româneşti? Cum poate fi subvenţionat mai eficient agricultorul român? Ce influenţă mai poate avea politicianul român în anii următori în organizarea agriculturii şi a dezvoltării rurale pentru a răspunde la aceste întrebări? Probabil că eşecul creşterii competitivităţii agriculturii româneşti din ultimii 21 de ani este strâns legat şi de politic. De cele mai multe ori, politicile agricole elaborate de politicieni au urmărit doar obţinerea de voturi. Paradoxal însă, dacă se analizează alternanţa la guvernare din aceşti 21 de ani constatăm că acest obiectiv nu a fost obţinut în toţi aceşti ani. Rezultatul actual al fragmentării terenurilor agricole derivă însă de la începutul anilor ’90. Atunci au fost desfăcute terenurile agricole în peste 40 de milioane de parcele şi nimeni nu a mai reuşit să identifice o comasare avantajoasă, în primul rând pentru noii proprietari. Aceasta rămâne principala cauză de astăzi pentru o producţie la hectar modestă pe mai mult de jumătate din terenul arabil românesc, dar şi una dintre cauzele pentru care an de an suprafeţe mici, dar multe, rămân nelucrate. Lipsa unei viziuni pentru următorii 20 de ani a dus la actuala fragmentare a terenurilor agricole. De asemenea,

www.agrimedia.ro

îmbătrânirea populaţiei din mediul rural, creditarea modestă a agriculturii sau slaba absorbţie actuală a fondurilor europene ar fi putut fi evitate dacă la începutul deceniului trecut politicienii dezvoltau o viziune clară pentru perspectiva spaţiului rural din România. Această viziune nu poate fi concepută din birouri sau redată de organizaţii străine. Fără a locui la ţară sau a te confrunta zilnic cu problemele fermierilor, ale lucrătorilor din agricultura românească, nu poţi şti punctul de plecare pentru o strategie coerentă. O astfel de viziune poate şi trebuie să fie realizată cât mai curând, ţinând cont de realităţile actuale, între care şi apartenenţa României ca stat membru la Uniunea Europeană. Acest aspect ne oferă şansa de a cunoaşte sumele alocate şi politicile susţinute de UE, însă acest aspect nu este suficient pentru a rezolva în întregime valorificarea potenţialului agricol românesc. Viziunea trebuie urmată de construcţia unei strategii pentru dezvoltarea durabilă a spaţiului rural. Printre obiectivele acestei strategii se află: creşterea economică şi sustenabilă, prin investiţii pe termen mediu şi lung, consolidarea expolataţiilor agricole, dar şi a industriei alimentare, echiparea adecvată a teritoriului agricol prin sisteme

de irigaţii, desecări, perdele forestiere pentru protecţie împotriva eventualelor inundaţii, circuite comerciale competitive. Obiectivele dezvoltării rurale durabile trebuie să includă o administrare raţională a resurselor majore ale vieţii, în condiţiile în care clima este în schimbare la nivel global şi local, populaţia este într-o continuă creştere, iar resursele naturale sunt limitate. Rezolvarea marilor probleme din agricultura României este mai degrabă posibilă prin politici orizontale de dezvoltare, precum: politica funciară, politica fiscală şi de creditare în agricultură, politica socioprofesională, politica de dezvoltare a serviciilor de bază. Toate acestea sunt însoţite de permanenta modernizare a administraţiei agricole - reforma instituţională. Orice strategie rămâne un simplu document dacă nu este pusă în practică. După ce este agreat de factorul politic, este necesară o transpunere a politicilor de atingere a obiectivelor în legi. Fără aceste legi, orice altă intenţie rămâne doar un principiu anunţat în mass-media, fără nici o urmare.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Februarie 2012 13

În perioada 17 ianuarie-3 februarie 2012, compania BASF a organizat o serie de simpozioane în toate zonele importante ale ţării: Constanţa, Craiova, Brăila, Oradea, Alexandria, Timişoara şi Iaşi.

Valentin BLĂNARU

Mai mult decât magie, profesionalism! Am participat şi noi la unul dintre acestea, la Brăila. În cea mai încăpătoare sală de evenimente din oraş, BASF a reunit fermieri şi distribuitori din judeţele învecinate, care au venit într-un număr impresionant pentru a afla care sunt cele mai noi soluţii pentru protecţia culturilor de câmp, în vederea pregătirii sezonului agricol. Cei aproximativ 400 de participanţi de la Brăila au avut parte de un eveniment unic, compus din prezentări multimedia ale produselor şi soluţiilor inovative pentru obţinerea de culturi sănătoase, împletite cu momente de magie susţinute de iluzionistul Johannes. A fost pentru primă oară când am avut impresia că o companie ne-a invitat la un cinematograf: toate produsele şi soluţiile BASF au fost prezentate prin filme de scurtmetraj, astfel că nu a fost nevoie de discursul vreunui specialist anume care să execute această operaţiune. Desfăşurat sub sloganul „Poţi încerca orice magie, dar pentru culturi sănătoase şi bogate ai nevoie de

soluţii profesioniste”, simpozionul a prezentat tehnologiile de protecţie a plantelor pentru culturile de câmp: cereale, floarea-soarelui, porumb şi rapiţă. Un accent sporit a fost pus pe sistemul de producţie Clearfield pentru floarea-soarelui (hibrizi + erbicid Pulsar). Pentru cultura cerealelor, experienţa BASF recomandă tehnologia intensivă de combatere a bolilor, bazată pe două tratamente cu fungicide. Pentru aceasta, a fost evidenţiat produsul Tango Super, un fungicid modern, cu o formulă îmbunătăţită, ce face ca absorbţia substanţelor active să fie omogenă şi să asigure o suprafaţă mai mare de protecţie pe o perioadă îndelungată. Pachetul Rekord este soluţia de erbicidare recomandată de BASF pentru o protecţie ideală a culturii de porumb împotriva buruienilor mono- şi dicotiledonate anuale şi perene, prezentând avantajul unei singure aplicări. În situaţia infestării ridicate cu buruieni graminee şi, în mod special cu costrei din rizomi, BASF propune tehnologia Duo System (hibrizi de porumb rezistenţi la cicloxidim + erbicid Stratos Ultra), o soluţie nouă cu spectru superior de combatere a buruienilor şi cu eficacitate ridicată asupra gramineelor. Produsul Opera rămâne produsul-vârf de lance al tehnologiei BASF pentru protecţia culturii de porumb atunci când se urmăreşte obţinerea unor sporuri de producţie considerabile, prin stimularea

14 Februarie 2012

efectelor fiziologice ale plantelor pentru protecţia împotriva factorilor de stres. În condiţiile în care, în acest an, cultura de rapiţă este compromisă în proporţie dramatică, specialiştii BASF au prezentat necesitatea efectuării în mod corespunzător a tratamentelor de primăvară, pentru protecţia suprafeţelor de rapiţă salvate de condiţiile climatice neprielnice din această toamnă şi iarnă. Aplicarea unor produse precum Caramba Turbo şi Pictor reprezintă soluţia ideală pentru salvarea profitului şi pentru obţinerea unor recolte de pe suprafeţele cu rapiţă existente. Pe lângă efectul fungicid, aceste produse îmbunătăţesc stabilitatea tulpinii, previn căderea, asigură inflorescenţa omogenă şi stimulează absorbţia apei şi a nutrienţilor, protejarea plantelor de stres şi prevenirea coacerii premature. „Condiţiile dificile, economice şi climatice ale acestui an nu fac decât să întărească ideea că hazardul şi soluţiile de compromis nu pot substitui niciodată profesionalismul în practicarea agriculturii la standarde ridicate. Organizarea acestor simpozioane a fost un prilej în plus pentru specialiştii BASF de a fi alături de clienţii lor cu profesionalism, pentru a le prezenta soluţii eficiente de obţinere a unor rezultate excelente în câmp”, ne-a declarat dl Tiberiu Dima, Country Manager al diviziei pentru protecţia plantelor BASF România.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Februarie 2012 15

AgroManager, un proiect menit să îmbunătăţească activitatea din ferme În zilele de1 şi 2 februarie a.c., la sediul USAMV Bucureşti a avut loc prezentarea proiectului AgroManager, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 20072013 Investeşte în oameni! Partenerii proiectului sunt Agricover SA, USAMV Bucureşti, Universitatea din Craiova şi Serviciul de Consultanţă Agicolă din Danemarca (Danish Agricultural Advisory Services), iar obiectivul principal al proiectului este creşterea performanţelor a 150 de ferme vegetale şi de creştere a suinelor.

16 Februarie 2012

Proiectul AgroManager asigură creşterea performanţelor celor 150 de IMM din regiunile Sud-Muntenia, Sud-Est, Sud-Vest Oltenia şi Bucureşti-Ilfov, prin dezvoltarea cunoştinţelor manageriale, a competenţelor antreprenoriale şi de leadership, dar şi prin furnizarea de servicii de consultanţă şi advisory. „Iată că un proiect ca AgroManager a venit şi în România, în care, cu sprijinul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 3 «Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor», sunt folosite toate resursele necesare pentru a oferi cele mai înalte standarde de consultanţă agricolă, atât fermierilor de cultură mare, cât şi fermelor de porci, cu scopul declarat deschis de a creşte performanţa fermierilor, de a creşte performanţa fermelor şi de a creşte profitabilitatea companiilor agricole”, a afirmat dl Gabriel Ionescu, coordonator consultanţă AgroManager. Potrivit consultantului, în cadrul proiectului, fermele vegetale-ţintă au fost cele care adminstrau o suprafaţă cuprinsă între 500 şi 4.000 ha, iar cele zootehice aveau o dimensiune de 1.000-5.000 de capete/serie. „La începutul proiectului am realizat

o analiză a fermelor din România, iar cele din sectorul de creştere a porcilor au suferit foarte mult în ultimul timp, marea lor majoritate fiind chiar în pragul falimentului. Piaţa a fost nefavorabilă pentru aceştia, preţul la furaje s-a triplat în anumite cazuri, iar preţul cărnii de porc nu a mai înregistrat creşteri. Noi am încercat să venim în întâmpinarea lor prin acordarea de consultanţă, pentru a depăşi acest moment critic. Pot spune că am avut succes, pentru că am oferit consultanţa potrivită la momentul potrivit. Am ales să acordăm consultanţă fermelor independente de îngrăşare a porcilor, pentru că, spre deosebire de cele integrate, acestea erau cele mai expuse riscului. În privinţa fermelor vegetale, am decis să oferim consultanţă celor cu suprafaţa cuprinsă între 500 şi 4.000 de hectare”, a spus dl Ionescu. Activităţile principale ale proiectului AgroManager constau în organizarea şi desfăşurarea de programe de formare în Management, Leadership şi Dezvoltare Durabilă pentru 150 de manageri din sectorul agricol; acordarea de servicii de consultanţă pentru 100 de manageri din sectorul agricol; organizarea unei vizite de studiu de 7 zile în Danemarca, la Danish Agricultural Advisory Service, pentru

www.agrimedia.ro

IMM-urile, IMM urile forţa motrice» motrice şi va avea în vedere îmbunătăţirea cunoştinţelor antreprenoriale, prin transferarea poveştilor de succes şi a bunelor practici ale organizaţiei din Danemarca”, a declarat Carmen Sasu, managerul de proiect, în cadrul conferinţei de lansare a acestuia la Bucureşti. Totodată, proiectul AgroManager îşi propune să conducă la îmbunătăţirea performanţelor IMM-urilor agricole implicate, prin furnizarea de servicii de consultanţă şi advisory, în vederea dezvoltării afacerii. Acest lucru va fi realizat prin intermediul celor trei birouri de consultanţă care vor deservi regiunile Sud-Muntenia, Sud-Est, SV Oltenia şi Bucureşti-Ilfov. Expertiza consultanţilor va fi în domenii-cheie, precum: business plan, management operaţional şi de

gestiune, precum şi cunoştinţe tehnice. Serviciile de consultanţă se vor concretiza în întocmirea şi monitorizarea planului de afaceri, planificarea producţiei şi activităţilor, analiza bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi sprijin în elaborarea documentaţiei necesare obţinerii de credite agricole, asigurări agricole şi fonduri europene. La conferinţa organizată la USAMV Bucureşti a fost prezent şi partenerul transnaţional al proiectului, respectiv Danish Agricultural Advisory Services, reprezentat de domnii John Birger Pedersen, consultant pe probleme de cultură mare, şi Hans Lundgaard Thyssen, consultant pe probleme de creştere a porcinelor. În cadrul evenimentului, consultanţii danezi au abordat o serie de teme, precum: îmbunătăţirea activităţii de producţie, impactul asupra mediului înconjurător, eficienţa economică, utilizarea îngrăşămintelor chimice şi a produselor de protecţie a plantelor etc.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Februarie 2012 17

Ana MUSTĂŢEA

30 de manageri agricoli; conceperea şi implementarea unui soft specializat şi a website-ului antreprenoragricol.ro. „Din totalul fermelor asistate, circa 50 vor beneficia de un soft de eficientizare a operaţiunilor din cadrul întreprinderii agricole. El este tradus în limba română, însă provine din Statele Unite ale Americii”, a afirmat coordonatorul activităţii de consultanţă din cadul proiectului AgroManager. Beneficiarii proiectului AgroManager, desfăşurat sub sloganul AgroManager - Dezvoltare şi performanţă în afaceri, sunt 150 de manageri şi antreprenori din sectorul agricol. Aceştia îşi vor îmbunătăţi cunoştinţele manageriale, competenţele şi abilităţile antreprenoriale, prin participarea la 10.800 de ore de curs din cadrul Programului de instruire în management şi leadership agricol, derulat în cadrul proiectului. În plus, „30 dintre beneficiari vor participa la un study tour de 7 zile, organizat la partenerul transnaţional Danish Agricultural Advisory Services. Tema acestuia va fi «Antreprenoriat şi inovaţie în industria agricolă -

Rezultate, obiective şi propuneri ale MADR la început de an

Ana MUSTĂŢEA

La începutul lunii februarie, Valeriu Tabără, fostul ministru al Agriculturii, a susţinut o conferinţă de presă, în cadrul căreia a abordat o serie de subiecte precum balanţa comercială de produse agroalimentare, implementarea şi perspectivele PNDR, realizările anului trecut, dar şi obiectivele pentru 2012. Totodată, în cadrul evenimentului s-a vorbit despre o propunere ce trebuie analizată privind reducerea TVA la alimente. În deschiderea conferinţei, fostul ministru al Agriculturii a dorit să precizeze că 2011 a fost un an agricol bun, dar nu unul în care s-au înregistrat producţii record. „Anul 2011 a fost un an agricol bun, cu producţii la un nivel bun, dar nu putem vorbi de o supraproducţie. A fost un an cu rezultate bune datorită câtorva factori, precum condiţiile climatice favorabile. Foarte rar se întâmplă ca într-un an să existe condiţii favorabile atât pentru cultura de grâu, cât şi pentru cea de porumb. Un alt factor decisiv în obţinerea producţiilor a fost asigurarea la timp a surselor financiare ale fermierilor. Rezultatele bune s-au obţinut, nu în ultimul rând, datorită efortului tehnic al fermierilor. Fermele au început să se tehnologizeze. Am făcut în dese rânduri aprecieri despre modul în care fermierii au lucrat terenul în toamnă, care a permis o bună gestionare a apei în sol, fapt ce va ajuta culturile agricole din 2012”, a spus dl Tabără. În privinţa producţiilor, fostul ministru a precizat că România trebuie să producă mult peste necesar în toate sectoarele agricole. „Avem nevoie de o dezvoltare a tuturor sistemelor de producţie în România. Toate sunt importante, pornind de la sistemul ecologic de producţie şi până la cel intensiv. Toate sunt complementare, toate participă pe o anumită nişă de economie agricolă şi ca atare ele trebuie sprijinite. România trebuie să rămână exportator de produse agricole, să fie un jucător important pe piaţa internaţională. Este o realitate şi o necesitate”, a declarat Tabără. Fostul ministru al Agriculturii a încurajat construcţia de silozuri. „Salut construcţia de silozuri în porturile dunărene şi de 18 Februarie 2012

la Marea Neagră, indiferent cine le face, pentru că voi fi întotdeauna într-o relaţie bună cu cei care deschid piaţa mondială.” Cu privire la anul agricol ce tocmai a început, Tabără a declarat că va fi unul dificil şi că va încerca să obţină o suplimentare a fondurilor alocate de Guvern pentru agricultură chiar la prima rectificare bugetară. „Am putea beneficia de un aport suplimentar la prima ractificate, care este necesar. Avem nevoie, în primul rând, pentru că anul agricol 2012 nu este unul uşor, ci unul greu. Ştiu sigur că acea cantitatea de apă necesară plantelor pe adâncimea de 100 cm este satisfăcută la această dată, însă am emoţii legate de ger şi temperaturile de -25...-30 de grade Celsius.”

Deficitul balanţei comerciale a scăzut cu 30,8% În cadrul conferinţei de presă, fostul ministru al Agriculturii a vorbit despre scăderea deficitului balanţei comerciale. „În aceste zile, se discută foarte mult despre performanţele unor programe de guvernare. Nu doresc să intru în detalii, însă vă prezint câteva date. În anul 2008, deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare era de 2,63 mld. euro, în 2010 acesta era de 729,4 milioane de euro, iar în primele 10 luni ale anului 2011, deficitul estimat este de 457,3 milioane de euro, mai scăzut cu 30,8% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară din 2010”, a afirmat dl Tabără. Potrivit fostului ministru valoarea totală a exporturilor produselor agricole în primele 10 luni ale anului 2011 a fost de 3,1 mld. euro, în creştere cu 28,1% faţă de valoarea înregistrată în 2010. „Dacă vom merge în acest ritm, în perioada 2014-2015, România va avea un sold pozitiv privind balanţa comercială cu produse agroalimentare.” Seminţele de floarea-soarelui au dominat topul produselor agricole la export, cu o pondere valorică de 13,1% şi încasări de 405,2 milioane de euro. Urmează în top export produsele din tutun şi porumbul, cu ponderi valorice de 12,3% şi, respectiv, 11,3%, încasările fiind de 382,8 mil. euro şi, respectiv, 351,6 mil. euro. Seminţele de rapiţă şi grâul ocupă următoarele locuri în clasamentul

produselor exportate în 2011, cu ponderi valorice de 7,8%, încasările fiind de 241,6 mil. euro şi, respectiv, 240,6 mil. euro. Importurile de produse agroalimentare în primele 10 luni din 2011 faţă de aceeaşi perioadă din 2010 au crescut cu 15,5%, până la nivelul de 3,5 mld. euro. În topul produselor agroalimentare importate se află zahărul şi carnea de porc, cu ponderi valorice de 6,9% şi, respectiv, 6,1%, valorile fiind de 246,7 mil. euro şi, respectiv, 216,9 mil. euro. UE a fost principalul partener în comerţul agricol al României. Astfel, în primele 10 luni ale anului 2011, exporturile de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 74,3%, iar importurile din statele membre UE au deţinut 79,3%.

Propunere privind reducerea TVA În cadrul conferinţei de presă, fostul ministru a declarat că reducerea sub 10% a TVA pentru produsele agroalimentare şi reducerea nivelului accizelor sunt două probleme care trebuie discutate în perioada următoare. „Ar trebui să discutăm foarte serios în perioada următoare despre reducerea TVA la alimente şi produse agroalimentare şi nivelul accizelor. Reducerea TVA să nu fie doar la produse finite, ci pe întreg lanţul. Avem un studiu finalizat la nivelul ţărilor europene pe ceea ce înseamnă TVA la produsele alimentare şi producţia alimentară, care este foarte diferită de la o ţară la alta. Rezolvând această chestiune, lovim dur evaziunea fiscală. Taxarea inversă la cereale, care este pentru o anumită perioadă, nu va rezolva problema de fond. Este chiar o chestiune de abordat cu FMI”, a spus dl Tabără. În opinia fostului ministru al Agriculturii, taxarea inversă a cerealelor nu a redus foarte mult evaziunea fiscală, deoarece aceasta s-a dus pe linii colaterale ale producţiei principale de materii prime, adică în sistemul de panificaţie: „Am rezolvat evaziunea la grâu, dar nu şi la pâine”.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Taxa pe valoarea adăugată, un măr al discordiei între politicieni, economişti şi consumatorii de rând.

TVA: teorie economică, politică sau simplă poezie? Dorin COJOCARU, director general APRIL Discuţiile pe tema TVA au ajuns precum cele despre fotbal: „toţi driblează, şutează... dar nimeni nu bagă mingea în plasă”. Răul a fost făcut o dată cu majorarea acesteia, pe care o plătim noi toţi, de multe ori anticipat pe facturi emise şi neîncasate. TVA a devenit un bau-bau al perioadelor de criză economică, dar şi un instrument de polemici populiste în campaniile electorale. Dar să lăsăm poezia şi să analizăm un pic situaţia actuală: prima greşeală a fost că s-a mărit TVA de la 19% la 24%. Odată mărită această taxă, nimeni nu o mai poate reduce decât teoretic sau într-o economie de piaţă reală şi funcţională. Dacă obiectivul este „relansarea economică”, nu măreşti taxele comerciale şi slăbeşti puterea de cumpărare. Consumul este instrumentul principal prin care măreşti cererea şi, implicit, determini furnizorul, procesatorul, comerciantul şi consumatorul să producă şi să consume mai mult. Scăderea TVA la produsele agroalimentare (şi nu numai agroalimentare, aş îndrăzni să spun la tot ce înseamnă bunuri de larg consum) pe întreaga filieră de produs ar avea mai multe implicaţii benefice. Dar de ce nu vor guvernanţii? Pentru că trebuie să şi aplice această decizie, iar aplicarea ei înseamnă inteligenţă, efort

www.agrimedia.ro

uman şi... distrugerea evaziunii fiscale, un atac direct către piaţa neagră din agricultură şi industria alimentară.

Beneficiile scăderii TVA: - comercial: o scădere bruscă cu 14% la produsele alimentare ar determina o creştere a consumului de alimente în general, chiar dacă TVA scade pe produs vândut, valoarea totală va creşte prin numărul mai mare de unităţi vândute. Deci va creşte valoarea încasată la buget. - economic: producătorii şi procesatorii vor produce mai mult datorită cererii mai mari de pe piaţă. Acum, majoritatea procesatorilor utilizează doar 40-60% din capacitatea de producţie, ducând la randamente de procesare mici şi cu costuri mari. Prin creşterea volumelor procesate îşi pot optimiza mai bine activitatea de producţie şi vor diminua pierderile la utilităţi, deci vor reduce costurile de producţie. Piaţa ar deveni atractivă pentru investiţii noi sau dezvoltarea celor existente. În acest fel pot oferi un preţ mai bun la achiziţia de materii prime (lapte, carne, cereale, uleiuri etc.), ducând la o creştere a venitului la furnizorii de materii prime pentru industria alimentară (şi nu numai!). Investiţiile

noi vor duce la dezvoltarea colectării la buget şi altor taxe fiscale sau locale. - fiscal: vor creşte încasările la buget datorită unei mai mari circulaţii a mărfurilor. Circulaţie fiscală, dar şi logistică (şi să nu uităm de accizele la combustibil). Dar cea mai mare realizare ar fi scăderea evaziunii fiscale, deoarece şpaga nu ar mai fi atractivă pentru pentru cei interesaţi! - concurenţa neloială, agresivă, folosită de cei care nu plăteau TVA (24% este o diferenţă de preţ destul de mare între două produse aproximativ identice calitativ). - socială: populaţia îşi va permite să se hrănească mai bine pentru a supravieţui din pensiile şi salariile derizorii. Prin dezvoltarea economiei s-ar reuşi crearea unor noi locuri de muncă. Hrana unui popor este o problemă de siguranţă naţională. Alimentaţia omului este un element vital supravieţuirii sale, dar acest lucru elementar a fost uitat de politicienii noştri. Ei nu stiu decât să se laude cu creşterea economică din agricultura românească guvernată de Dumnezeu. În situaţia politică actuală, nu cred că există premisele unei decizii de scădere a TVA la produsele alimentare, nu că nu ar fi justificată, ci pentru că nu există voinţa politică necesară. Februarie 2012 19

Societatea LAVORA AGRO SRL a luat fiinţă în anul 1997, iar domeniul său de activitate este comercializarea de seminţe, erbicide, produse de protecţia plantelor şi îngrăşăminte chimice. Firma are sediul în oraşul Alexandria şi operează atât în Teleorman, cât şi în judeţele limitrofe, precum Giurgiu şi Olt. După 15 ani de activitate în distribuirea de inputuri pentru agricultură, dl Laurenţiu Voinea, administratorul societăţii, consideră că lucrul cel mai important pe care îl face este consilierea agricolă pe care o acordă atunci când vinde un produs.

Consultanţa, la pachet cu vânzarea de inputuri „Cu toate că opinia pe care o au fermierii faţă de distribuitori nu este întotdeauna una favorabilă, consider că trebuie să înţeleagă că activitatea noastră nu se rezumă doar la vânzarea unui produs sau altul, ea constă şi în oferirea de informaţii”, aşa îşi începe interviul dl Voinea. Informaţia privind combaterea eficientă şi asigurarea unei stări fitosanitare bune atunci când în cultura agricolă se semnalează atacul de boli sau dăunători poate face diferenţa dintre pierdere şi câştig. Consultanţa este importantă pentru a putea alege cele mai adaptate varietăţi de cultură la condiţiile pedoclimatice specifice zonei. Totodată, informaţia referitoare la administrarea îngrăşămintelor chimice este valoroasă atunci când permit o nutriţie optimă a plantelor şi o bună dezvoltare a culturii agricole. Potrivit administratorului societăţii, un distribuitor de inputuri pentru agricultură trebuie să fie foarte bine pregătit şi mereu informat pentru a putea da cele mai bune soluţii agricole la problemele cu care se confruntă agricultorii în activitatea de producţie. Numai în acest mod, consideră dl Voinea, încrederea fermierilor poate fi câştigată. „De multe ori sunt sunat de fermierii cu care colaborez pentru a le da sfaturi cu privire la rezolvarea diverselor probleme ce apar în câmp. Pentru a le putea soluţiona, trebuie să merg pe teren pentru a şti cu exactitate despre ce anume este vorba ca să pot oferi produsul cel mai potrivit”, a susţinut dl Voinea. Pe o piaţă în care concurenţa este din ce 20 Februarie 2012

în ce mai acerbă, administratorul societăţii consideră că are un atu: acela de a oferi sfaturi calificate: „Prin consultanţa pe care o acordăm, noi adăugăm valoare produselor noastre. Datorită serviciilor pe care le oferim rezistăm pe această piaţă. Ne mândrim cu o echipă de profesionişti ce are o experienţă îndelungată în domeniul agricol”, a afirmat dl Voinea.

O bună colaborare cu LG În portofoliul de produse al societăţii Lavora SRL, seminţele ocupă o pondere de 55%, iar produsele de protecţia plantelor de 35%. Cel mai important furnizor de seminţe este firma franceză Limagrain. „Colaborez cu LG pentru că au seminţe de calitate. La porumb, hibridul cu cele mai bune vânzări este LG 23.06, care în zona noastră a dat producţii de 9 t/ha, iar la floarea-soarelui este hibridul LG 56.63, cu o producţie de 3.500 kg/ha şi un potenţial maxim de 4.000 kg/ha”, a spus dl Voinea. Alături de Limagrain, societatea comercializează seminţe şi de la alte firme de renume, cum sunt Pioneer şi Syngenta. Administratorul societăţii afirmă că va fi bine aprovizionat pentru situaţia în care cererea pentru seminţe la culturile de primăvară va creşte. „Comparativ cu 2011, anul acesta este unul dificil. Nu ştim cum va rezista cultura de rapiţă condiţiilor din iarnă şi sunt temeri legate şi de cultura grâului. În acest moment este greu de anticipat cum vor evolua lucrurile, dacă unii dintre fermieri vor fi nevoiţi să întoarcă culturile. Eu sunt

pregătit pentru o cerere mare atât pentru cultura de porumb, cât şi pentru cea de floarea-soarelui. În ultimii ani, cererea pentru seminţele de porumb a crescut continuu. Cu toate că această cultură este una profitabilă, ea este şi riscantă, pentru că poate suferi foarte mult din cauza lipsei de apă în perioada secetoasă. Consider că floarea-soarelui este o cultură mai rezistentă la temperaturile crescute din timpul verii, care poate să dea, în aceste condiţii, producţii, chiar dacă nu sunt la nivelul cel mai ridicat”, a declarat dl Voinea. Pe partea de produse fitosanitare, acesta colaborează cu Alcedo, Syngenta, BASF, DuPont şi Makhteshim Agan, iar la îngrăşămintele chimice cu firma Timac Agro. Potrivit lui Voinea, îngrăşământul cel mai bine vândut este Sulfammo, un produs pe bază de azot, eficace datorită compoziţiei sale, care permite o eliberare treptată a acestui element mineral. În privinţa preţurilor la inputuri, dl Voinea a afirmat că acestea sunt cu circa 10% mai mari faţă de anul trecut. În 2011, SC Lavora a înregistrat vânzări de 13 milioane de lei. „Anul trecut a fost unul foarte bun, însă acest an agricol se arată a fi unul dificil. Cu toţii aşteptăm să facem o evaluare a culturilor de toamnă, pentru că la ora actuală este dificil de anticipat care este starea lor”, a spus dl Voinea.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Februarie 2012 21

La începutul acestui an, compania Rapool Ring, la baza căreia stau trei mari firme germane de ameliorare a plantelor de rapiţă, respectiv DSV, NPZ şi WvB (denumiri prescurtate), a anunţat deschiderea unei noi filiale în România. Pentru a da semnificaţie acestui moment, cei de la Rapool au ales data de 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române - ca zi în care să facă anunţul. Evenimentul a fost organizat la Hotelul Intercontinental din Bucureşti şi a adunat mulţi fermieri interesaţi de genetica Rapool.

Performanţa hibrizilor de rapiţă Rapool Rapool ameliorează pentru viitor Istoria companiei Rapool începe din anul 1974, când aceasta a luat fiinţă, însă experienţa celor trei societăţi fondatoare este una mai îndelungată. Societatea Lembke (NPZ), de exemplu, se mândreşte cu cel mai vechi program de ameliorare a rapiţei, început încă din anul 1897. Cea mai longevivă firmă din grupul celor care stau la baza Rapool este W. Von Borries-Eckendorf (WvB), înfiinţată în 1849. Pe scurt, toate şiau adus contribuţia asupra culturii de rapiţă atât prin creşterea productivităţii, rezistenţei la frângere şi atacul agenţilor patogeni, toleranţei la secetă şi stres, cât şi prin conţinutul ridicat în acid oleic. Activitatea de ameliorare a varietăţilor Rapool a urmărit şi alte însuşiri, precum dezvoltarea după semănat, rezistenţa la iernare, timpurietatea, maturarea uniformă etc. În activitatea de ameliorare şi cercetare, Rapool investeşte anual 15% din profit. În Europa, deţine 9 staţiuni de cercetare pentru rapiţa de toamnă şi primăvară şi se mândreşte cu o suprafaţă de 2,6 milioane de hectare cutivată cu varietăţi Rapool. În cifre, ameliorarea Rapool înseamnă: 7 staţiuni de ameliorare, 15 amelioratori, 22 Februarie 2012

220 de angajaţi în cercetare-dezvoltare, peste 150.000 de parcele în Europa, 90 de varietăţi de rapiţă de toamnă şi primăvară în portofoliu şi peste 100 de hibrizi noi de rapiţă de toamnă în curs de omologare. „În activitatea de ameliorare urmărim, pe lângă ţintele tradiţionale, care privesc productivitatea, toleranţa la anumite boli sau condiţii de creştere a culturii, şi pe acelea care au aplicaţii alimentare. Lucrăm la calitatea uleiului de rapiţă, pentru că există o cerere permanentă pentru varietăţile cu conţinut ridicat în acid oleic. De asemenea, lucrăm şi la îmbunătăţirea calităţii proteinelor din şrotul de rapiţă, pentru a putea fi folosit

şi în hrana oamenilor”, a precizat dl Frank Grosse, director al diviziei internaţionale NPZ din cadrul Rapool Ring GmbH. O altă temă în curs de cercetare este crearea de hibrizi de rapiţă rezistenţi la atacul unor dăunători. Toate inovaţiile semnificative din cultura rapiţei pentru ulei - de la rapiţa de tip 00 la hibrizii pe bază de androsterilitate şi varietăţi cu însuşiri agronomice superioare, alături de o tehnologie proprie a tratării seminţelor - au fost introduse de Rapool. Acest avantaj tehnologic a făcut din Rapool un lider global în ameliorarea rapiţei pentru ulei şi a tehnologiei seminţei.

www.agrimedia.ro

O marcă puternică în Europa

Varietăţi tolerante la erbicide Portofoliul pe care Rapool îl prezintă în acest an cuprinde şase hibrizi de rapiţă de toamnă, respectiv Visby, Compass, Rohan, Hammer, Diffusion, Xenon, şi doi

www.agrimedia.ro

SC Agro Chirnogi foloseşte tehnologie nouă pentru obţinerea celor mai bune rezultate în producţie. Agro Chirnogi utilizează produsele firmei Chemtura, fiind şi distribuitor pentru fertilizantul foliar Route şi adjuvantul Elastiq. Acestea sunt două produse folosite cu rezultate foarte bune de Agro Chirnogi la cultura de rapiţă.

hibrizi de primăvară, Achat şi Makro. În privinţa producţiilor pe care le dau hibrizii Rapool, dl George Aldescu a afirmat că acestea nu scad sub 3.000 kg/ha: „În câmpurile demonstrative, hibrizii Rapool au dat 4.800 kg/ha, în partea de vest a ţării am înregistrat producţii chiar şi de peste 5.000 kg/ha, însă, în medie, hibrizii Rapool dau cel puţin 3.000 kg/ha”. Directorul executiv al Rapool România a explicat faptul că producţii mai ridicate se obţin în loturile demonstrative deoarece parcelele sunt omogene şi se aplică o anumită tehnologie, care este îndeaproape urmărită. În oferta hibrizilor de rapiţă, Rapool prezintă noi varietăţi. Este vorba de hibrizii Abakus, care au o rezistenţă foarte bună la spargerea silicvelor, Sherpa, cu un conţinut superior în ulei, şi Rumba, cu o rezistenţă foarte bună la iernare. Ca şi noutate absolută, în gama Rapool vor exista 4 hibrizi de rapiţă de tip Clearfield, toleranţi la erbicide. „Este o tehnologie nouă şi suntem printre primii care o adoptă. În momentul de faţă, la recepţia producţiei nu se ia în considerare conţinutul de ulei sau al seminţelor de buruieni şi în special a celor de rapiţă sălbatică din masa de seminţe. În viitor, probabil se va ajunge să se plătească doar sămânţa de rapiţă. Tehnologia Clearfield permite distrugerea samulastrei şi în acest fel rapiţa de cultură va avea un spaţiu de nutriţie mai mare, beneficiind astfel mult mai bine de îngrăşămintele chimice aplicate”, a declarat dl Aldescu.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Route este un fertilizant foliar lichid, cu utilizare în culturile de cereale, porumb, rapiţă, gazon şi leguminoase. Îmbunătăţeşte înrădăcinarea, creşte vigoarea plantelor şi producţia. La cultura de rapiţă, se aplică în cantitate de 0,8 l/ ha de la 4 frunze adevărate, apoi la un interval cuprins între 2 şi 6 frunze adevărate. Elastiq este adjuvant pentru protejarea silicvelor şi a păstăilor. Asigură o peliculă uniformă, elastică şi adezivă, în condiţii climatice diverse, susţine maturarea naturală a seminţelor, reduce pierderile de producţie dinainte şi din timpul recoltării, previne formarea samulastrei de rapiţă. Este un produs care se aplică înainte de recoltare, la culturile de rapiţă, soia, mazăre, pentru a preveni scuturarea şi pierderile de producţie la recoltare. Se aplică în doze de 0,8-1 l/ha, cu 2-4 săptămâni înainte de recoltare. Pentru mai multe detalii legate de sporul de producţie obţinut în urma tratării culturilor cu aceste produse şi modalitatea de achiziţionare a acestora, societatea Agro Chirnogi vă stă la dispoziţie, prin dl Raji El-Khalil, la numărul de telefon 0745.002.000. Februarie 2012 23

Ana MUSTĂŢEA

În România, primele vânzări de hibrizi Rapool, respectiv Visby şi Rohan, s-au realizat în 2010. Anul trecut, fermierii au putut vedea pentru prima dată varietăţi marca Rapool în câmp, fapt ce a dus la creşterea suprafeţei ocupate cu acestea. „În 2011, 4,2% din suprafaţa totală de rapiţă a fost cultivată cu hibrizi Rapool, iar în următorii 3 ani previziunea este să ajungem la 45-50% din suprafaţă. Cel puţin la această dată, Rapool vine cu cei mai performanţi hibrizi, adaptaţi condiţiilor pedoclimatice din România”, a afirmat dl George Aldescu, director executiv al Rapool Ring România şi Saaten Union. În opinia directorului executiv, pe plan internaţional cererea de seminţe de rapiţă este în continuă creştere, fapt ce permite noi oportunităţi, atât pentru fermieri, cât şi pentru industria alimentară şi energetică. „Datorită multiplelor utilizări ale seminţelor de rapiţă, pentru alimentaţie, furaje, biocarburanţi etc., anticipăm o creştere continuă a necesarului producţiei vegetale, precum şi sporirea importanţei strategice, prin deschiderea de noi oportunităţi pe piaţă pentru producători. Noi, prin consilieri bine pregătiţi şi atenţi la nevoile fermierilor, suntem alături de fermieri, pentru a alege cei mai potriviţi hibrizi zonelor de cultură. Sunt hibrizi de generaţie nouă şi productivitate mare, cu un conţinut ridicat de ulei. Numai împreună reuşim ca dintr-o sămânţă de calitate să creştem puternici”, a spus dl Aldescu. În afara României, care este cea de-a 12 filială a Rapool, compania mai are reprezentanţe în Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria, Rusia, Kazahstan şi Belarus. În fiecare dintre aceste ţări, cultivatorii sunt sprijiniţi şi consiliaţi de către specialişti Rapool. „Promisiunea pe care o facem astăzi şi pe care Rapool o respectă deja în alte 11 ţări europene în care este prezent este aceea să aducă un aport considerabil de experienţă şi performanţă pentru un beneficiu sporit adus progresului genetic, orientat spre viitor. La Rapool, 15% din profit este constant investit în cercetare şi ameliorare. Acest lucru îl face tocmai pentru ca aceia care cultivă rapiţă să aibă culturi din ce în ce mai profitabile”, a susţinut dl Aldescu.

Într-un splendid peisaj de iarnă autentică, reprezentanţii firmei Quality Crops s-au întâlnit cu producătorii agricoli din judeţul Olt la data de 2 februarie, în municipiul Caracal. Această întâlnire a avut loc deoarece fiecare cultivator de produse agricole căuta o sursă constantă şi de încredere pentru achiziţionarea de seminţe hibride performante şi la preţuri cât mai competitive.

Portofoliul de produse Quality Crops 2012 Orice furnizor de inputuri agricole, în special de seminţe certificate, îşi doreşte reducerea costurilor de producere a seminţelor, colaborând cu specialişti de încredere şi cu o lungă experienţă în domeniul producţiei vegetale. Pentru toţi cei amintiţi, firma Quality Crops se prezintă ca o societate specializată în furnizarea de seminţe hibride performante şi de servicii de producere şi prelucrare de seminţe pentru cultura mare.

Dar cine este, de fapt, Quality Crops? Este o firmă multinaţională, care şi-a început activitatea în Argentina, în anul 2003. În anul 2004, această firmă îşi începe activitatea şi în România. Care sunt obiectivele acestei firme, vă veţi întreba desigur. Firma se ocupă cu: producerea şi comercializarea de seminţe din categorii biologice superioare; servicii de multiplicare a seminţelor valoroase şi, ceea ce este deosebit de important, este faptul că această firmă are un program propriu de ameliorare a florii-soarelui. Quality Crops le oferă celor interesaţi hibrizi proprii de floarea-soarelui, la cel mai bun raport calitate-preţ. Hibrizii marca Quality Crops sunt produsul programului propriu de ameliorare, 24 Februarie 2012

bazat pe o germoplasmă foarte valoroasă şi pe experienţa vastă în domeniu a celor implicaţi. Pe lângă floarea-soarelui, Ouality Crops oferă, de asemenea, şi alte seminţe din hibrizii de porumb, soiuri de soia şi rapiţă, perfect adaptate condiţiilor pedoclimatice ale României. Desigur, este foarte important cine conduce această firmă de succes. Manuel Coronado este fondatorul şi administratorul firmei Quality Crops, este omul care investeşte experienţa sa în producerea de seminţe şi care are un simţ deosebit de dezvoltare şi administrare a afacerii. Doctor inginer Nicolae Pârvu, produs al „generaţiei de aur” a amelioratorilor de la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Fundulea, coautor a peste 10 hibrizi de floarea-soarelui creaţi la Fundulea, parte dintre ei

cultivându-se şi în prezent. În cadrul programului de ameliorare al firmei, are înregistraţi deja 11 hibrizi de floarea-soarelui în România, Ucraina, Rusia şi Turcia. Inginerul Dumitru Antonescu este responsabil cu activitatea de producere de seminţe şi are o vastă şi îndelungată experienţă în producerea de seminţe. De asemenea, administrează cu succes activitatea staţiei de condiţionat seminţe pe care firma Quality Crops o are la Brăila, în vederea finalizării loturilor de seminţe, conform parametrilor de calitate ceruţi pe piaţa agricolă. Programul de ameliorare a florii-soarelui a fost orientat spre crearea de hibrizi performanţi, cu caracteristici deosebite, pretabili atât tehnologiei clasice de cultură a florii-soarelui, dar mai ales a celor pe bază de aplicare a erbicidelor specifice: tribenuron şi imazamox, denumite TEHNOLOGIA SULFO şi/sau IMI/CLEARFIELD.

Ce înseamna TEHNOLOGIA SULFO? În cadrul acestei tehnologii se utilizează NUMAI erbicide care au ca substanţă activă tribenuron. În funcţie de erbicidele utilizate se pot aplica următoarele doze: tribenuron

www.agrimedia.ro

- 15 grame la hectar + 0,1% Trend (Trend este utilizat ca adjuvant). În cazul în care se constată un grad de îmburuienare accentuată, dozele pot fi mărite, după cum urmează: tribenuron - 20 de grame la hectar + 0,1% Trend. În această situaţie se recomandă aplicarea dozelor mărite în două faze, astfel: jumătate doză (10 g tribenuron) în prima fază, când floarea-soarelui este în stadiul de 2-4 frunze; jumătate doză (10 g tribenuron) în a doua fază, când floarea -soarelui are 6-8 frunze. Ceea ce este de reţinut este faptul că efectul de stopare a creşterii buruieniulor se produce la un interval de 2-3 ore de la momentul aplicării erbicidului; efectul erbicidului asupra buruienilor este vizibil după aproximativ 5-6 zile de la momentul aplicării erbicidului. După un interval de 15-16 zile de la aplicarea erbicidului se observă moartea buruienilor. În toată această perioadă (16 zile de la aplicarea erbicidului) nu sunt recomandate alte lucrări mecanice. De asemenea, este interzisă aplicarea de erbicide pe bază de tribenuron în amestec cu orice alt graminicid. Pentru combaterea costreiului şi a altor buruieni, se recomandă aplicarea de erbicide corespunzătoare după 7-8 zile de pauză de la momentul stropirii cu erbicide sulfonil ureice.

Care sunt avantajele şi dezavantajele aplicării TEHNOLOGIEI SULFO? Ca avantaje, amintim: combaterea buruienilor dicotiledonate, inclusiv a buruienilor-problemă, cum ar fi Cirsium şi Xanthium; costuri destul de mici; nu are remanenţă în sol, iar ca dezavantaje ar fi faptul că, aplicată într-o perioadă cu nopţi reci şi umede, pot să apară fenomene de fitotoxicitate. Principalele cauze care duc la apariţia fenomenului de fitotoxicitate sunt: amestec cu graminicide (utilizarea/aplicarea altui erbicid la un interval prea scurt de timp), nopţi cu valori de temperatură mai mici de 12 grade Celsius; conţinut scăzut al solului de materie organică (1-2%); greşeli de aplicare a erbicidului (maşini nereglate corespunzător, aplicare pe timp cu vânt). Efectele nedorite care pot apărea în urma aplicării erbicidelor pe bază de tribenuron sunt: lipsa de capitule şi, eventual, plante moarte în urma tratamentului efectuat. Obţinerea hibrizilor de floarea-soarelui pretabili la TEHNOLOGIA SULFO a fost posibilă datorită rezistenţei la tribenuron,

www.agrimedia.ro

controlată de gena dominantă SS, care a fost descoperită în SUA. Hibrizii F1 sunt total rezistenţi. Dificultăţile în multiplicarea hibrizilor SULFO se datorează unei legislaţii necorespunzătoare pentru producerea de seminţe, necesitatea unui spaţiu de izolare corespunzător, samulastrei de floarea-soarelui prezentă în vecinătatea unor loturi de multiplicare a florii-soarelui sau a unor loturi comerciale de floarea-soarelui

Hibrizii convenţionali de floarea-soarelui recomandaţi pentru anul agricol 2011- 2012 Hibridul GRINGO - hibrid simplu, timpuriu, a fost testat în 8 localităţi şi s-au obţinut următoarele niveluri de producţie: minimum = 2.360 de kilograme la hectar, localitatea Ţigănaşi - judeţul Iaşi, cu 9,6% umiditate la recoltare; maximum = 4.551 de kilograme la hectar, localitatea Valul lui Traian - judeţul Constanţa, cu 6,9% umiditate la recoltare. Testat şi la SCDA Caracal, hibridul a avut o producţie de 3.726 de kilograme la hectar, cu 6,9% umiditate la recoltare. Hibridul ALVAREZ - hibrid simplu, mijlociu, a fost testat în 8 localităţi şi s-au obţinut următoarele producţii: minimum = 2.930 de kilograme la hectar, localitatea Ţigănaşi - judeţul Iaşi, cu 10,4% umiditate la recoltare; maximum = 4.581 kilograme la hectar, localitatea Valul lui Traian judeţul Constanţa, cu 7,97% umiditate la recoltare. La Caracal, nivelul de producţie a fost de 3.623 de kilograme la hectar, cu umiditatea de 7,2% la recoltare.

Hibrizii SULFO de floarea-soarelui recomandaţi pentru anul agricol 2011-2012 Hibridul AMIGO - este un hibrid simplu, mijlociu; a fost testat în 5 localităţi şi s-au obţinut următoarele niveluri de producţie:

minimum = 2.606 de kilograme la hectar, localitatea Hârşova - judeţul Constanţa, cu 7,80% umiditate la recoltare faţă de media hibrizilor concurenţi, de 2.865 de kilograme la hectar; maximum = 4.346 de kilograme la hectar, localitatea V Valul lui Traian - judeţul Constanţa, cu 7,17% umiditate la recoltare, faţă de media hibrizilor concurenţi, de 4.036 de kilograme la hectar. La Caracal, producţia acestui hibrid de floarea-soarelui a fost de 3.837 de kilograme, cu 7,6% umiditate la recoltare, faţă de media de 3.564 de kilograme la hectar a hibrizilor concurenţi. Hibridul LA PAMPA - hibrid simplu, semitardiv; a fost testat în 5 localităţi şi s-au obţinut următoarele niveluri de producţie: minimum = 3.105 de kilograme la hectar, localitatea Hârşova - judeţul Constanţa, cu 11,9% umiditate la recoltare, faţă de media de 3.024 de kilograme la hectar a hibrizilor concurenţti şi maximum = 4.421 de kilograme la hectar, localitatea Valul lui Traian - judeţul Constanţa, cu 12,7% umiditate la recoltare, faţă de media de 4.095 de kilograme la hectar a hibrizilor concurenţi. La Caracal, nivelul de producţie a fost de 3.611 kilograme la hectar, cu o umiditate de 10,8% la recoltare, faţă de media de 3.256 de kilograme la hectar a hibrizilor concurenţi. Hibridul TORO - hibrid simplu, semitardiv, a fost testat în 5 localităţi şi s-au obţinut următoarele producţii: minimum = 2.689 de kilograme la hectar, localitatea Caracal - judeţul Olt, cu 7,8% umiditate la recoltare, faţă de 2.860 de kilograme la hectar media hibrizilor concurenţi şi maximum = 4.396 kilograme la hectar, localitatea Valul lui Traian - judeţul Constanţa, cu umiditate de 10,8% la recoltare, faţă de 4.082 de kilograme la hectar, media hibrizilor concurenţi. Hibridul SULFOSOL - hibrid simplu, semitardiv, cu o perioadă de vegetaţie cuprinsă între 110 şi 116 zile, testat în 4 localităţi, a obţinut următoarele producţii: minimum = 3.514 kilograme la hectar, localitatea Dâlga, judeţul Călăraşi, cu 8,5% umiditate la recoltare, faţă de 3.326 de kilograme la hectar, media hibrizilor concurenţi şi maximum = 4.600 de kilograme la hectar, localitatea Valul lui Traian - judeţul Constanţa, cu 7,2% umiditate la recoltare faţă de media de 4.285 de kilograme la hectar a hibrizilor concurenţi. Februarie 2012 25

Ce înseamnă TEHNOLOGIA SULFO a hibrizilor de floarea-soarelui Quality Crops faţă de concurenţi?

S Soiuri de soia recomandate p pentru anul agricol 2012

Producţii similare sau chiar mai bune, preţuri mai avantajoase şi posibilitatea utilizării oricărui erbicid pe bază de tribenuron.

Ce avantaje şi dezavantaje are TEHNOLOGIA CLEARFIELD (imazamox)? Avantajele acestei tehnologii constau în controlul unui spectru foarte larg de buruieni şi controlul tuturor raselor de lupoaie, în timp ce dezavantajele sunt: preţul ridicat şi remanenţa pentru culturile postmergătoare (ex. grâul). Erbicidul se aplică într-o singură doză, postemergent, când floarea-soarelui are 4-6 frunze. Doza utilizată a erbicidului PULSAR este de 1,2 litri la hectar, când floarea-soarelui are 4-6 frunze.

Hibrizi de floarea-soarelui pretabili TEHNOLOGIEI CLEARFIELD Această tehnologie se aplică numai în cazul hibrizilor de floarea-soarelui care au rezistenţă genetică la imazamox.

Victor VĂTĂMANU

Hibridul Goldimi - hibrid simplu, semitardiv, cu o perioadă de vegetaţie cuprinsă între 110 şi 115 zile, testat în sudul ţării, în 6 localităţi, a avut următoarele producţii: minimum = 2.402 kilograme la hectar, localitatea Hârşova - judeţul Constanţa, cu umiditatea de 6,9% la recoltare şi maximum = 4.917 kilograme la hectar, localitatea Valul lui Traian - judeţul Constanţa, cu 8,8% umiditatea la recoltare. Hibridul NS Primi - hibrid simplu, semitardiv, testat în 3 localităţi, a asigurat următoarele producţii: minimum = 3.905 kilograme la hectar, la SCDA Teleorman, cu 6,7% umiditate la recoltare şi maximum = 4.366 de kilograme la hectar, localitatea Valul lui Traian - judeţull Constanţa, cu 6,73% umiditate la recoltare. e. Hibridul NS Primi are rezistenţă genetică la erbicide pe bază de imazamox (Pulsar 40). Poate fi cultivat şi în zonele cu atac de lupoaie, dar numai aplicând erbicidul Pulsar 40, care controlează atacul acestui patogen (chiar şi cele mai virulente rase apărute recent). Aplicarea tehnologiei Clearfield oferă amelioratorilor de floarea-soarelui 26 Februarie 2012

timpul necesar până la obţinerea de noi surse de rezistenţă genetică faţă de atacul acestui patogen.

Hibrizi de porumb recomandaţi pentru anul agricol 2012 Hibridul NS 444 - hibrid simplu, semitardiv, testat în 4 localităţi, asigură obţinerea unor boabe de porumb cu un MMB de 320-360 de grame, un procent de proteină de 8,9 şi un procent de amidon de 7,1. Producţiile obţinute au variat între minimum = 10.067 de kilograme boabe la hectar, localitatea Ţigănaşi - judeţul Iaşi, cu 17,0% umiditate la recoltare, şi maximum = 11.441 kilograme de boabe la hectar, localitatea Corabia - judeţul Olt, cu 16,5% umiditate la recoltare. Hibridul QC (GDM) 437 - hibrid simplu, mijlociu, care se cultivă în zonele colinare şi nordice, având cerinţe moderate faţă de factorul resurse termice. Are MMB de 320-350 de grame, o proporţie de proteină în bob de 9,5% şi una de amidon de 70%. Hibridul QC (GDM) 555 - hibrid simplu, semitardiv-tardiv; este recomandat a fi cultivat în zonele de sud ale culturii de porumb, deoarece solicită resurse termice mai mari. Are MMB de 340-360 de grame, o proporţie de proteină de 8,5% şi una de amidon de 71,5%.

S Soiul ZORA - grupa de maturitate 0, perioada de vegetaţie = circa 120 0 dde zile, cu un potenţial de producţie dde 4.000-4.500 kg boabe la hectar. Densitatea optimă recomandată este D dde 500.000 de boabe germinabile la hectar. Caracteristica principală a acestui h ssoi este că, la recoltare, pierde repede aapa din boabe şi prezintă rezistenţă la scuturare (păstăile rămân închise, împiedicând pierderile prin scuturare la data recoltării. Soiul înregistrează producţii constante în diferite condiţii de cultură. Soiul CONDOR - grupa de maturitate II, cu o perioadă de vegetaţie de 132-135 de zile, cu un potenţial genetic cuprins între 3.800 şi 4.200 de kilograme boabe la hectar. Soiul are un caracter unic, şi anume posedă o creştere nedeterminată şi are o foarte bună rezistenţă la cădere şi scuturare. De asemenea, are un bun comportament faţă de atacul bolilor specifice. Are un conţinut de proteină în sămânţă de 40,5% şi un conţinut de ulei în sămânţă de 21,6%. Densitatea recomandată (la recoltare) este de 45-50 de plante la metrul pătrat. Prezentarea portofoliului de produse Quality Crops a fost făcută de către dr. ing. Doru Ştefănescu şi dr. ing. Nicolae Tanislav, ambii vechi slujitori ai pământurilor agricole româneşti. Aceasta este oferta de seminţe a firmei Quality Crops pentru anul agricol 2011-2012. Citiţi, analizaţi, hotărâţi şi cumpăraţi aceste produse!

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Februarie 2012 27

În agricultura ţării noastre, din cauza repartiţiei neomogene a precipitaţiilor în cursul anului, în toate zonele agricole se pune problema înmagazinării unei cantităţi mai mari provenite din ploi, din topirea zăpezii şi apoi păstrarea ei pentru a fi folosită în întregime de plantele cultivate. Este necesar să se înmagazineze cantitatea de apă provenită din precipitaţii chiar şi atunci când este posibilă irigarea culturilor agricole.

Înmagazinarea şi păstrarea apei în sol prin mijloace agrotehnice Apa provenită de la ploi se acumulează când stratul arabil al solului este afânat şi se menţine în această stare timp cât mai îndelungat. Prin lucrarea de arat, lucratul cu cultivatorul, prin lucrările de grăpat sau prăşit se mobilizează un strat mai gros sau mai subţire de sol, care primeşte apă din ploi şi o transmite mai departe straturilor de sol din adâncime. Stratul de sol de la suprafaţă se menţine receptiv pentru apă dacă este bine structurat, iar structura sa este stabilă. Materia organică măreşte permeabilitatea solului şi el primeşte cu uşurinţă apa provenită din ploi. Dar materia organică măreşte şi capacitatea de reţinere a apei. De aceea, este necesar să se dea solului, la intervale scurte, cel puţin materia organică descompusă şi mineralizată în fiecare an. Gunoiul de grajd măreşte accesibilitatea apei mai mult în solurile nisipoase decât în solurile argiloase şi se înmagazinează o cantitate mai mare de apă în sol dacă gunoiul de grajd rămâne pe locul unde a căzut. Pătrunderea apei în sol este puternic influenţată şi de relief. Într-un teren înclinat, descoperit, neprotejat de vegetaţie forestieră sau pe care nu se aplică măsuri agrotehnice de reţinere a apei, pierderile de apă sunt de 70% şi uneori chiar mai mari. Toate măsurile de prevenire, stăvilire 28 Februarie 2012

şi combatere a eroziunii solului urmăresc ca apa provenită din precipitaţii să se infiltreze în întregime pe locul unde a luat contact cu solul. Asociaţiile ierboase încheiate frânează scurgerea apei şi protejează solul împotriva eroziunii. Apa se pierde şi prin infiltraţia rapidă în solurile foarte permeabile, adică în solurile pietroase sau solurile nisipoase, soluri care, pentru a asigura un nivel ridicat de producţie agricolă, au nevoie de un regim de precipitaţii constant sau de irigaţii la intervale scurte. Seceta este resimţită mai mult în solurile nisipoase sărace în azot, deoarece rădăcinile plantelor trebuie să pătrundă adânc, pentru a folosi apa din straturile profunde, unde s-a infiltrat. Neavând azot în cantitate suficientă, ele nu-şi pot forma proteine şi rădăcinile nu pot creşte. Se poate crea totuşi un mecanism de reţinere a apei în solurile nisipoase, aplicând cantităţi mari de îngrăşăminte organice, gunoi de grajd sau îngrăşăminte verzi, ce se vor îngropa la adâncime mare.

Pierderea apei din sol prin evaporaţie directă şi prin transpiraţia plantelor Apa înmagazinată în sol provenită din precipitaţii şi irigaţii (acolo unde se pot aplica) se pierde în parte prin evaporaţie

directă. Această pierdere atinge în climatele umede 30-50% din cantitatea totală, iar în climatele aride şi mai mult, dacă nu se iau măsuri de prevenire a evaporaţiei. În solurile lipsite de vegetaţie şi bine îmbibate cu apă, în aceleaşi condiţii de temperatură şi expoziţie, evaporaţia directă este foarte mare, tot aşa de mare ca pe suprafeţele cu apă lichidă. Când la suprafaţă s-a format un strat uscat, evaporaţia din sol se reduce mult. Prezenţa la suprafaţă a unui strat afânat şi uscat face ca apa de sub acest strat să se transforme în vapori şi să se piardă în atmosferă, prin difuziune. Pierderile prin difuziune sunt mult mai mici decât pierderile ce se înregistrează prin ascensiune peliculară a apei lichide care ajunge la suprafaţa solului. Evaporarea directă a apei din sol este influenţată de o serie întreagă de factori. Ea este influenţată în cel mai mare grad de cantitatea de vapori din apa din atmosferă sau, mai exact, de deficitul de saturaţie a aerului din atmosferă. Aerul din sol şi uneori chiar aerul atmosferic se încarcă cu vapori de apă până la saturarea lui completă. Când a atins această limită, s-a ajuns la punctul de condensare. Când aerul de la suprafaţa solului este uscat, iar aerul din sol este saturat cu vapori de apă, atunci tinde spre

www.agrimedia.ro

începe imediat să cedeze apa sub formă de vapori din rezerva lui lichidă. Vântul cald şi uscat are influenţa cea mai rea asupra conservării umidităţii. Când, în cursul verii, bate vântul cu viteză mare, solul pierde o cantitate de apă, care ajunge să fie până la de 10 ori mai mare decât cantitatea pe care o pierde când atmosfera este calmă. Pentru a micşora aceste pierderi, este necesar în primul rând să se creeze perdele de protecţie forestiere, care au un rol foarte însemnat în micşorarea vitezei vântului, reducerea evaporaţiei directe şi micşorarea transpiraţiei plantelor cultivate în spaţiul dintre perdele. Se pot crea perdele de protecţie şi din plante agricole care ocrotesc plantele cultivate cu portul mic, cum ar fi: porumbul, floarea-soarelui, iarba de Sudan, sorgul pentru mături şi altele. Se cultivă câte două rânduri, iar în cazul ierbii de Sudan, distanţa între fâşiile de câte două rânduri este de 6,6 m. Perdelele de protecţie opresc spulberarea zăpezii. Zăpada acoperă în cursul iernii semănăturile de toamnă, ocrotindu-le împotriva gerurilor, iar după topire sporeşte în sol provizia de apă atât de necesară plantelor cultivate în perioadele de consum maxim sau de secetă. Expoziţia, adică aşezarea unei pante faţă de punctele cardinale, influenţează mult evaporaţia. Expoziţiile sudice sunt mai însorite, se încălzesc mai mult şi solul pierde mai multă apă. La o înclinaţie a versanţilor între 15 şi 30%, scăderea evaporaţiei, în raport cu expoziţia, este evidentă atunci când evaporaţia pe versantul sudic este socotită egală cu 100. Când panta este mai mare, diferenţa dintre cantitatea evaporată pe versanţii sudici şi cei nordici este mult mai mare. Pe versanţii sudici ai mameloanelor sau „Ticlelor” din Câmpia Transilvaniei, evaporaţia este de 10 ori mai mare decât pe versanţii nordici. Versanţii nordici au fost acoperiţi, şi pe alocuri sunt acoperiţi şi azi cu pădure, în timp ce versanţii sudici au o asociaţie de stepă, cu vegetaţie slabă, care este păşunată excesiv, ceea ce a dus la procese grave de eroziune. Terenurile agricole cu expoziţie sudică vor fi cultivate cu plante care au nevoie de mai multă lumină, caldură şi care sunt mai puţin pretenţioase la apă, ca: viţa-de-vie, bumbacul, tutunul, iarba de Sudan, floarea-soarelui, porumbul etc. Terenurile cu expoziţie nordică vor fi cultivate cu pomi fructiferi, în special prun, iar pe pantele cu înclinare mai mică se vor

cultiva plante care cer mai puţină căldură şi mai multă apă: trifoi, in, ovăz, cartof etc. Când suprafaţa solului este neuniformă, de pildă când se ară fără să se netezească şi să se mărunţească suprafaţa, evaporaţia se măreşte. O suprafaţă ondulată evaporă în aceleaşi condiţii cu 28% mai mult decât o suprafaţă plană. Arăturile, mai cu seamă cele de vară, se nivelează la suprafaţă folosind grapa stelată sau grapa cu colţi, care lucrează în agregat cu plugul. Un sol fără structură, un sol nelucrat, cu stratul de la suprafaţă îndesat, va pierde foarte multă apă din rezerva lichidă a straturilor mai adânci. Un sol bine structurat are foarte multe spaţii mari între microagregate, deci mai puţine puncte de contact şi acestea vor opri curentul de apă peliculară. Ea nu mai ajunge la suprafaţă, unde apa s-ar pierde cu mare uşurinţă. Un sol bine lucrat, bine afânat, pe o adâncime mai mare sau mai mică, prin lucrările de arat, discuit, cultivat, va acumula şi păstra mai multă apă decât unul nelucrat, îndesat. Lucrarea raţională a solului este un mijloc de a micşora evaporaţia şi de a face ca pământul să păstreze o cantitate mai mare de apă la dispoziţia plantelor. Dintr-un sol nearat la începutul verii şi căruia nu i s-au aplicat lucrări de păstrare a apei în sol s-au pierdut importante cantităţi de apă. Un strat vegetal din paie, coceni, turbă etc., uniform răspândit la suprafaţa solului, are un rol deosebit de important în acumularea şi păstrarea apei în sol. Concentraţia soluţiei solului are un rol indirect asupra păstrării apei în sol. Când soluţia solului conţine o proporţie mai mare de săruri solubile, prin aplicarea îngrăşămintelor evaporaţia este micşorată, dar în acelaşi timp se micşorează şi transpiraţia. În general, pierderile apei din sol prin intermediul plantelor sunt foarte mari. O suprafaţă acoperită cu vegetaţie pierde de 5-6 ori mai multă apă decât o suprafaţă de teren neacoperită de vegetaţie, dar lucrată. Se poate economisi apa din sol şi pe cale indirectă: prin cultivarea plantelor cu consum specific mai mic şi cu perioade de vegetaţie scurte şi prin combaterea perseverentă a buruienilor, care în zonele secetoase sunt mai păgubitoare decât în cele umede. Ele consumă cantităţi mari de apă, în detrimentul plantelor agricole cultivate.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Februarie 2012 29

Victor VĂTĂMANU

uniformizare, aerul uscat pătrunde în sol, iar cel umed iese în atmosferă. Aerul uscat se încarcă cu vapori datorită nivelului rezervei lichide de apă din sol. Cu cât deficitul de saturaţie este mai mare, cu atât evaporaţia este mai activă. Deficitul de saturaţie depinde de cantitatea de vapori de apă, dar depinde şi de temperatură. Cu cât temperatura este mai ridicată, cu atât trebuie o cantitate de vapori de apă mai mare, spre a se atinge punctul de condensare. Punctul de condensare se atinge la 10 grade Celsius, cu 9,2 grame de vapori de apă la metrul cub de aer. La 30 de grade Celsius, pentru aceeaşi unitate de volum, se atinge punctul de saturare cu 30,4 grame de vapori de apă. Aerul care conţine mai puţin de 30,4 grame de vapori de apă la metrul cub, la temperatura de 30 de grade Celsius, este încă aer „uscat”, în care nu se pot condensa sub formă lichidă vaporii de apă pe care-i conţine. Dacă aerul se răceşte şi temperatura scade, de pildă, de la 30 până la 10 grade Celsius în fiecare metru cub de aer, 21,2 (30,4 - 9,2) grame de vapori de apă se vor condensa şi vor ajunge la suprafaţa solului sau a plantelor sub formă de ploaie, rouă etc. Dacă aerul încărcat cu vapori se încălzeşte, punctul de condensare creşte şi el nu poate fi atins decât cu o cantitate foarte mare de vapori de apă. În cursul verii, ziua, aerul este cald şi uscat, având punctul de condensare ridicat. În cursul nopţii, când aerul se răceşte şi temperatura scade, punctul de condensare coboară şi rămân cantităţi mai mari sau mai mici de vapori de apă, care se condensează sub formă de rouă. În sezonul cald se accentuează deficitul de saturaţie şi evaporaţia este puternică, iar în sezonul rece, deficitul de saturaţie este mai mic şi evaporaţia scade foarte mult. Deficitul de saturaţie este factorul dominant, care determină utilizarea apei din sol de către plante. Mişcarea aerului reprezintă al doilea factor care influenţează evaporaţia apei din sol. Între aerul din interiorul solului, de obicei saturat cu vapori de apă, şi între aerul de deasupra solului, încărcat cu vapori de apă până aproape de punctul de saturaţie, se stabileşte un echilibru relativ stabil. Ca urmare a acestui echilibru, solul nu mai este solicitat să cedeze apa din rezerva lui lichidă. Vantul însă înlătură aerul saturat de vapori de deasupra solului şi îl înlocuieşte cu aer nesaturat, care pătrunde în sol. În momentul când la suprafaţa solului şi apoi în interiorul lui a apărut aer nesaturat, solul

DUO System® este o soluţie nouă (hibrizi performanţi + erbicidul Stratos® Ultra, un produs BASF) pentru un spectru superior de combatere a buruienilor şi cu eficacitate mare asupra gramineelor, pentru obţinerea unor recolte optime.

DUO SYSTEM®- o soluţie modernă de combatere a buruienilor graminee din cultura de porumb Rezistenţa unor plante la erbicidul Stratos® Ultra a fost descoperită din întâmplare în anii ’80. Pe o parcelă, s-a observat că plantele de porumb erau complet insensibile la aplicarea cicloxidimului, substanţa activă din Stratos® Ultra utilizată pentru eliminarea buruienilor. Hibrizii de porumb rezistenţi la Stratos® Ultra se recunosc prin sufixul DUO asociat numelui lor. Hibrizii DUO au fost obţinuţi prin ameliorare clasică şi deci nu intră în categoria organismelor modificate genetic. DUO System® oferă un dublu beneficiu: combină combaterea excelentă a buruienilor în postemergenţă cu selectivitatea foarte bună a hibrizilor, pentru obţinerea unor recolte de porumb cu potenţial maxim.

Cum funcţionează DUO System®? Primul pas este alegerea unui hibrid de porumb DUO în momentul semănatului. Este disponibilă pe piaţă o gamă completă de hibrizi de porumb rezistenţi la Stratos® Ultra. Pasul doi este combaterea buruienilor prin aplicarea produsului Stratos® Ultra după răsărirea porumbului. Recomandăm folosirea de hibrizi de porumb DUO System®, mai ales pe solele cu infestare ridicată cu buruieni graminee, în special cu costreiul din rizomi. Stratos® Ultra fiind un graminicid tipic, are o eficacitate ridicată împotriva 30 Februarie 2012

buruienilor graminee anuale şi perene. Un alt avantaj al folosirii tehnologiei DUO System® este acela privind selectivitatea: erbicidul Stratos® Ultra poate fi aplicat în stadii mai avansate de dezvoltare a porumbului, comparativ cu alte erbicide. Stratos® Ultra este foarte eficient în combaterea unor buruieni dificile din cultura porumbului, cum ar fi: Sorghum halepense din rizomi, Echinochloa crus-galli, Panicum spp., Setaria spp., Digitaria sanguinalis, Cynodon dactylon, Agropyron repens. Erbicidul Stratos® Ultra are o flexibilitate unică în utilizarea pe hibrizii DUO, fără restricţii de aplicare referitoare la timp sau stadiul de dezvoltare a culturii de porumb. O altă caracteristică a DUO System® este simplitatea, întrucât momentul de aplicare depinde de stadiul de creştere a buruienilor care trebuie combătute. Spectrul de combatere a gramineelor anuale şi perene cu Stratos® Ultra este unul larg, iar DUO System® este compatibil cu erbicidele BASF care combat buruienile dicotiledonate (de exemplu Cambio®). Erbicidul Stratos® Ultra, care conţine 100 g/l cicloxidim, are o acţiune sistemică şi este absorbit prin părţile verzi ale buruienilor. Substanţa activă pătrunde în plante la 1-2 ore de la aplicare, migrează ascendent şi descendent, inclusiv pe toată lungimea rizomilor şi se interpune în procesul formării ţesuturilor meristematice. Primele simptome, de stopare a creşterii şi de apariţie a culorii antocianice, sunt

vizibile la câteva zile după aplicare. Stratos® Ultra combate perfect buruienile monocotiledonate, chiar şi când există un grad ridicat de infestare. Stratos® Ultra este o alternativă a sulfunilureelor pentru combaterea gramineelor. Doza recomandată pentru gramineele anuale şi costreiul din seminţe este de 1,5 l/ha Stratos® Ultra + 1 l/ha Dash® (adjuvant), iar pentru graminee perene (din rizomi) doza este de 2 l/ha Stratos® Ultra + 2 l/ha Dash® (adjuvant). Stratos® Ultra este un erbicid cu aplicare în postemergenţă, în funcţie de spectrul îmburuienării. Pentru combaterea gramineelor anuale şi a costreiului din seminţe, erbicidarea se face în faza de 3-4 frunze ale buruienilor. Pentru buruienile graminee perene (din rizomi), aplicarea se face când acestea au suficientă masă vegetativă (circa 20 cm înălţime). Este de preferat ca erbicidarea să se facă după o ploaie sau după irigare, în orele târzii ale după-amiezii. Stratos® Ultra este bine tolerat de plantele cultivate dicotiledonate la care a fost omologat, în condiţiile aplicării în dozele recomandate. În privinţa porumbului, se va aplica numai la hibrizii DUO toleranţi la cicloxidim, de tip CTM (cycloxidim tolerant maize). A nu se utiliza sub nici o formă la hibrizii obişnuiţi de porumb.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Februarie 2012 31

Calitatea seminţelor este o noţiune relativă, datorita în primul rând faptului că seminţele unor specii pot avea destinaţii diferite: însămânţare, consum alimentar sau furajer, industrializare. N. Bucurescu şi colaboratorii săi consideră că, chiar dacă anumiţi indici ai calităţii sunt comuni, cum ar fi: puritatea, modul de apreciere a acestora poate fi diferit, criteriul de apreciere al unui component fiind subordonat importanţei sale tehnologice sau agronomice.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Indici de calitate a seminţelor Dacă ne limităm strict la seminţele destinate însămânţărilor, aprecierea calităţii diferă, după cum acesta se referă la sămânţa brută sau la sămânţa condiţionată. Aşa de exemplu, la seminţele brute ale trifolienelor, unele seminţe care prezintă crăpături sau zgârieturi pe suprafaţă sunt considerate impurităţi, deoarece ele vor fi eliminate în procesul condiţionării; după decuscutare, aceleaşi seminţe sunt considerate ca pure. În cadrul aceleiaşi destinaţii, caracterul de relativitate a noţiunii de calitate depinde şi de nivelul general al agriculturii dintr-o anumită perioadă. Progresele continue pe linia îmbunătăţirii metodelor de conditionare şi a bazei tehnico-materiale respective determină periodic sporirea substanţială a pretenţiilor faţă de lipsa corpurilor străine, uniformitatea boabelor, starea sanitară, omogenitatea loturilor sau faţă de alte aspecte ale calităţii, cum ar fi cele legate de performanţa acestora în câmp.

Indici cuprinşi în standardele de stat Pentru seminţele destinate însămânţărilor, principalii indici de calitate se referă la puritatea lor biologică, precum şi la unele caracteristici fizice, însuşiri fiziologice şi la starea lor sanitară. Prin valoarea biologică întelegem atât apartenenţa seminţelor la un soi (linie, hibrid) cu însuşiri de productivitate şi calitate dovedite ca superioare în zona pentru care a fost omologat, cât şi puritatea biologică (genetică) a 32 Februarie 2012

seminţelor, respectiv frecvenţa exprimată în procente a indivizilor care posedă toate caracterele şi însuşirile ereditare proprii. Aceste caracteristici se stabilesc prin acţiunea de certificare a seminţelor în câmp, în cadrul căreia se determină autenticitatea, provenienţa seminţelor şi categoria biologică, apoi puritatea biologică şi starea sanitară a culturii semincere. Materialul biologic care în urma controalelor în câmp corespunde indicilor stabiliţi de standardele de stat primeşte un act de certificare, cu care sămânţa produsă poate fi valorificată ca atare. În actul de certificare se înscrie categoria biologică (bază superelită, superelită, înmulţirea I, înmulţirea a II-a etc., după caz), procentul purităţii biologice, procentul plantelor cu seminţe greu separabile, procentul plantelor atacate de anumite boli. Dintre caracteristicile fizice ale seminţelor au importanţă puritatea, componenta botanică a seminţelor străine, iar pentru unele culturi, masa a 1.000 de boabe.

Puritatea fizică este reprezentată de conţinutul procentual de sămânţă pură din specia respectivă faţă de masa totală a probei analizate şi, prin extensie, a lotului pe care aceasta îl reprezintă.

Componenta botanică a impurităţilor vii este normată fie procentual gravimetric (ca de exemplu, la plantele furajere), fie numeric şi se referă la seminţele celorlalte specii aflate în lot,

respectiv seminţe de alte plante de cultură şi seminţe de buruieni, separat pentru unele grupe de plante (de exemplu, cereale) sau împreună (leguminoase alimentare, legume ş.a.). În unele cazuri, este normat conţinutul în seminţe străine greu separabile şi în toate cazurile sunt interzise seminţele buruienilor de carantină.

Umiditatea seminţelor. În scopul unei bune păstrări, seminţele trebuie să aibă un conţinut de apă sub un nivel critic. Acesta este stabilit în funcţie de specie, fiind determinat de compoziţia chimică a seminţelor: mai scăzut la seminţele cu conţinut ridicat de ulei, mai ridicat la cele cu conţinut mai mare de substanţe hidrocarbonate. Pentru păstrarea de lungă durată sau în ambalaje ermetic închise sunt stabiliţi indici de umiditate mai scăzuţi. Dintre însuşirile fiziologice, standardele de stat prevăd indici numai pentru facultatea germinativă, care arată numărul de seminţe pure exprimat în procente, capabile să producă germeni normali în laborator în perioada şi în condiţiile de temperatură, umiditate şi lumină stabilite ca optime pentru fiecare specie. Pentru controlul seminţelor, germinaţia este considerată terminată şi se determină abia atunci când embrionul şi-a dezvoltat structurile esenţiale suficient pentru a putea aprecia că va da naştere unei plante normale în condiţii favorabile de apă, temperatură şi

www.agrimedia.ro

Starea sanitară, sub aspectul

Sămânţa utilă (S.U.) reprezintă produsul dintre sămânţa pură şi germinaţia totală exprimată în procente, conform formulei: SU% = (P% x G%):100. Acest indice se foloseşte la stabilirea cantităţii de sămânţă (Cs) pentru a se obţine o anumită densitate (D) a seminţelor germinabile la metrul pătrat, conform formulei: Cs = (D x MMB):SU. Mărimea seminţelor exprimată, de obicei, prin masa a 1.000 de boabe (MMB) cu care se află în raport direct are o importanţă deosebită pentru practica agricolă, deoarece, în comparaţie cu seminţele mici, seminţele mijlocii şi îndeosebi cele mari, având un conţinut mai ridicat de substanţe nutritive şi embrioni mai bine dezvoltaţi, reuşesc să dea plăntuţe cu un start mai bun, cu o putere de străbatere superioară, cu o înrădăcinare, creştere şi dezvoltare mai bune, ceea ce se reflectă în final într-o producţie mai bună. Densitatea (greutatea specifică) constitue, de asemenea, un indice de calitate, seminţele cu densitate mare având o valoare de însămânţare superioară, în special sub aspectul productivităţii plantelor. Uniformitatea asigură o însămânţare corectă, o economie de sămânţă, precum şi o răsărire uniformă, cu toate consecinţele favorabile care decurg de aici pentru întreţinerea şi protecţia culturii respective. De mărimea, densitatea, uniformitatea, starea suprafeţei şi puritatea seminţei depinde masa (greutatea) hectolitrică sau volumetrică, prin care se înţelege masa unui hectolitru de seminţe exprimată în kilograme. Acest indice important pentru produsele destinate consumului sau industrializării este avut

în vedere la recepţia seminţelor brute, precum şi la unele calcule legate de ambalarea şi depozitarea seminţelor. Energia germinativă exprimă viteza de germinare a seminţelor în condiţii optime în care se determină facultatea germinativă în laborator. De obicei, numărarea seminţelor germinate pentru stabilirea energiei germinative se face la o dată care reprezintă 1/2-1/3 din termenul la care se face măsurarea pentru stabilirea facultăţii germinative. Energia germinativă a fost mult timp considerată ca un indicator valoros corelat cu o mai bună putere de străbatere în câmp, cu o răsărire mai rapidă şi mai uniformă, cu o mai bună rezistenţă a plantelor la condiţiile nefavorabile din prima perioadă a creşterii. Puterea de străbatere reprezintă însuşirea germenilor de a ieşi la suprafaţa unui strat acoperitor (nisip, pământ, zgură de caramidă etc.) în condiţii de laborator (temperatură şi umiditate constante) într-un anumit termen. Atât energia germinativă, cât şi puterea de străbatere sunt considerate astăzi, alături de alţi indici (timpul mediu de germinaţie, cold-testul etc.) ca reprezentând diferite aspecte a ceea ce este denumit vigoarea seminţelor. Vigoarea seminţelor este considerată ca suma acelor însuşiri ale seminţelor care determină nivelul activităţii şi performanţelor lor în timpul germinaţiei şi a răsăririi germenilor în câmp. Seminţele care răsar bine în condiţiile din câmp - nu totdeauna optime - sunt seminţe cu vigoare ridicată, iar cele care răsar slab au o vigoare scăzută.

Victor VĂTĂMANU

contaminării seminţelor cu boli sau infestări cu dăunători, reprezintă unul dintre indicii de calitate pe care se pune din ce în ce mai mult un accent deosebit. Este interzisă cu desăvârşire prezenţa obiectelor de carantină fitosanitară şi a anumitor dăunători şi este limitată în lan sau în lotul de seminţe prezenţa anumitor boli considerate ca afectând productivitatea culturii rezultate sau a culturilor învecinate. Pentru unele specii (de exemplu, legume), standardele prevăd obligativitatea tratării corespunzătoare a seminţelor înainte de însămânţare.

Indici necuprinşi în standarde

Victor VĂTĂMANU

lumină şi într-un sol de bună calitate. Pentru speciile la care există seminţe tari, se foloseşte indicele germinaţiei totale, care reprezintă facultatea germinativă mărită cu un anumit procent din seminţele rămase tari la sfârşitul testului de germinaţie (100% la fasole, 50% la leguminoasele anuale de nutreţ şi 75% la cele perene). Facultatea germinativă depinde de specie şi este influenţată de condiţiile de cultură, de faza şi modul de recoltare, de starea sanitară, de modul de uscare, de condiţiile şi durata păstrării. Spre deosebire de puritate, facultatea germinativă a unui lot de seminţe poate fi îmbunătăţită în mai mică măsură, iar germinaţia unei seminţe, odată pierdută, face ca aceasta să nu mai aibă valoare agricolă. Pentru seminţele aflate în stare de repaus germinativ sau în cazul când este necesară o orientare rapidă asupra germinaţiei, se foloşeşte indicele de viabilitate, care ne arată procentul de germeni viabili dintr-un lot şi care - atunci când terminarea s-a făcut corect - ne permite o aproximare a facultăţii germinative.

www.agrimedia.ro

Februarie 2012 33

34 Februarie 2012

www.agrimedia.ro

Februarie 2012 35

Buruienile şi pagubele produse culturii porumbului Adelin DAMIAN, Product Manager Limagrain România Buruienile sunt plante nedorite care cresc împreună cu speciile cultivate, concurându-le şi diminuându-le producţia. În 1996, Berca M. elaborează o definiţie cuprinzătoare arătând că „din punct de vedere biologic, buruienile sunt plante pătrunse în mod spontan sau introduse involuntar în biotopurile cultivate plante nedorite, stânjenitoare sau dăunătoare, când depăşesc un anumit prag al densităţii, şi care generează unele prejudicii, concretizate în deprecieri ale calităţii şi reduceri ale cantităţii producţiei”. Cu toate progresele înregistrate de agricultură în ultimul secol, buruienile sunt în continuare prezente pe terenurile cultivate. Efortul tehnic şi financiar pentru reducerea infestării cu buruieni este ridicat, dar este justificat prin nivelul superior al producţiei şi prin calitatea ei. Se poate aprecia că structura floristică a buruienilor din terenurile cultivate, precum şi numărul indivizilor şi al seminţelor din sol reflectă nivelul agriculturii dintr-o anumită zonă şi mai ales eficacitatea intervenţiei omului asupra îmburuienării. În momentul de faţă se consideră că aproximativ 30.000 de specii vegetale aduc pagube culturilor agricole, din care însă numai circa 2.000, adică 6,6% din total, produc pagube economice efective. În România au fost identificate în culturile agricole 718 specii de buruieni, din care însă numai 16-23% produc pagube economice. În funcţie de intensitatea concurenţei cu buruienile şi de natura lor, plantele cultivate suferă o serie de modificări morfologice foarte diverse: la porumb, ca urmare a reducerii cantităţilor de apă şi hrană aflate la dispozitia plantelor, se reduc ritmul de creştere, diametrul tulpinii, numărul de frunze şi suprafaţa acestora, greutatea şi înălţimea plantelor, iar culoarea plantei, în ansamblu, devine verde-gălbuie. În acelaşi timp, se măreşte decalajul între apariţia 36 Februarie 2012

paniculului şi cea a stigmatelor, fenomen accentuat în timpul perioadelor de secetă prelungită şi, în consecinţă, creşte procentul de plante sterile, se micşorează lungimea şi diametrul stiuleţilor, numărul de boabe şi mărimea lor.

Pagube produse de buruieni Pentru România, pierderile de recoltă datorate buruienilor necombătute sau combătute necorespunzător au o mare diversitate de valori şi moduri de exprimare. Astfel, Şarpe N. (1978) arată că acestea se situează între 10 şi 70% din recolta potenţială de grâu, 35 şi 95% din cea de porumb, 40 şi 84% din cea de soia şi 42 şi 96% din cea de cartof şi sfeclă. Douăzeci de ani mai târziu, Berca M. (1998) apreciază că pierderile datorate buruienilor sunt de 40-60% la grâu, 30-70% la porumb şi floarea-soarelui, 20-80% la soia. Fritea T. (1998) a calculat pierderile determinate de diferite specii, la o infestare de o plantă la mp (tabelul 1), pentru Staţiunea de Cercetări Agricole Livada, la cultura porumbului.

acoperire de 88-98%) cu 4.800 kg/ha. Ei mai menţionează, citându-l pe Kropff (1984), că în cadrul concurenţei dintre porumb şi Echinochloa crus-galli ambele plantele suferă, în comparaţie cu situaţia când cresc singure. Prezentând influenţa aceleiaşi buruieni asupra porumbului, în condiţiile pedoclimatice de la Cluj, Rusu T. şi colab. (1997) constată că la o densitate de 104 plante/mp, cu o masă totală de 18.052 kg/ha, cultura porumbului este compromisă. Aceiaşi autori arată că pierderile de producţie de masă verde de porumb la hectar poate fi considerată egală cu masa buruienilor prezente în lan.

Ionescu N. E. şi colab. (1997) arată că, în medie pe 3 ani, producţia de porumb s-a redus din cauza infestării cu Echinochloa crus-galli (cu grad de Pierderi de recoltă la cultura porumbului la o infestare de 1 plante/mp cu una dintre buruienile-problemă din zonă (după T. Fritea) (SCA Livada, jud. Satu Mare) Denumire ştiinţifică

Denumire populară

Pierderi kg/ha

Elympus repens (Agropyron repens)

Pir târâtor

161-3.930

Amaranthus retroflexus

Ştir

103,5-1.823

Setaria pumila (şi alte specii)

Mohor

83,5-361,5

Convulvulus arvensis

Volbură

42,8-345,3

Chenopodium album

Lobodă porcească

38-273,5

Cirsium arvense

Pălămidă

32,8-157

Galinsoga parviflora

Busuioc sălbatic

10-152,8

www.agrimedia.ro

hibrizi porumb

www.agrimedia.ro

Februarie 2012 37

Oferta 2012 de hibrizi performanţi de porumb P9494 Maturitate FAO 380 / CRM 97. Hibrid de top în ceea ce priveşte producţia în Europa de Est. Plantă echilibrată, ştiulete conic îngroşat, cu inserţie medie şi boabe dentate. Plantă de înălţime medie, pierde apa foarte repede la maturitate, rezistenţă bună la frângere şi cădere, rezistenţă foarte bună la tăciunele zburător, bună toleranţă la secetă, toleranţă bună la Fusarium. Densitate la neirigat: 60.000-65.000 plante recoltabile/ha, irigat: 65.000-70.000 plante recoltabile/ha.

P9025 Maturitate FAO 300 / CRM 90. Hibrid semitimpuriu, cu o capacitate foarte mare de producţie şi un raport producţie/umiditate foarte bun. Plantă echilibrată, cu inserţie medie a ştiuletelui, ştiulete conic, bob semisticlos. Plantă de înălţime medie, rezistenţă bună la frângere şi cădere, rezistenţă foarte bună la tăciunele zburător, foarte bună toleranţă la secetă, pierde rapid apa la maturitate. Densitate la neirigat: 60.000-65.000 plante recoltabile/ ha, irigat: 65.000-70.000 plante recoltabile/ha.

P8400 Maturitate FAO 250 / CRM 84. Hibrid timpuriu, rezistent la secetă, cu o mare capacitate de producţie. Manifestă o bună rezistenţă la frângere şi cădere. Tulpina este de talie mijlocie, cu frunze poziţionate semierect, de culoare verde-închis, ştiuletele este de dimensiune mijlocie, uniform, de formă cilindro-conică, bobul este mijlociu-mare, dentat, de culoare galbenă. Poate fi semănat la densităţi mari, având o mare plasticitate ecologică. În regim optim de cultură, se recomandă cultivarea cu densităţi între 65.000 şi 70.000 de plante recoltabile la ha, iar în condiţii de irigare se recomandă până la 70.000-80.000 plante la hectar. Este pretabil pentru însămânţare timpurie; în cazul însămânţării la începutul lunii aprilie, se poate recolta deja la începutul lui septembrie, cu un procent de umiditate în boabe foarte scăzut.

PR37F73 Maturitate FAO 400 / CRM 99. Hibrid simplu semitimpuriu, cu o excepţională adaptabilitate şi stabilitate, asigurând producţii stabile şi sigure. Plantă echilibrată, cu caractere agronomice 38 Februarie 2012

excepţionale, ştiulete cu inserţie medie spre înaltă, bob dentat de culoare galbenă. Tolerant la secetă, prezintă caracterul „stay green”, rezistenţă bună la frângere şi cădere. Acest hibrid are un comportament optim, la o densitate mai redusă, în funcţie de zonă. Poate fi folosit ca furaj în hrana păsărilor şi a animalelor. Capacitatea maximă de productie se va obţine la o densitate de 60.000-65.000 plante/ha la neirigat, iar la irigat 65.000-70.000.

PR36V52 Maturitate FAO 430 / CRM 101. Hibrid simplu, semitardiv, cu mare potenţial de producţie şi un pachet de caractere agronomice şi rezistenţă la boli, performant. Plantă echilibrată, ştiulete cu inserţie medie, bob dentat de culoare galben intens. Adaptabilitate la diferite condiţii ecologice semiaride şi semiumede, tolerant la secetă, rezistenţă bună la frângere şi cădere, rezistenţă foarte bună la tăciunele zburător. Densitate la neirigat: 55.000-65.000 plante recoltabile/ha, irigat: 65.000-70.000 plante recoltabile/ha.

PR35F38 Maturitate FAO 450 / CRM 107. Hibrid simplu, semitardiv, cu un potenţial de producţie foarte ridicat (15-16 t/ha). Are un ritm rapid de creştere în primele faze de vegetaţie. Plantă de înălţime medie, ştiulete cu inserţie medie, bob semident. Adaptabilitate la diferite condiţii ecologice, rezistenţă foarte bună la secetă, rezistenţă bună la frângere şi cădere, ritm rapid de pierdere a apei. Densitate la neirigat: 55.000-65.000 plante recoltabile/ha, irigat: 65.000-70.000 plante recoltabile/ha.

III, densitatea recomandată în condiţii de irigare este de 55.000-60.000 plante/ha.

SUARES-FAO 330 Este un hibrid nou timpuriu, cu o perioadă de vegetaţie de aproximativ 105 zile. Înalţimea de inserţie a ştiuletelui este medie, având un randament foarte bun datorită rahisului subţire. Se recomandă introducerea în cultură inclusiv în zonele sudice, datorită precocităţii înfloririi şi rapidităţii umplerii bobului. Aceste caracteristici, alături de perioada de vegetaţie scurtă, îl recomandă în toate zonele de cultură cu suma temperaturilor active mai mare de 1.200-1.400°C. Potenţial de producţie de 11.100-13.000 kg/ha; MMB 340-355 g; randament 86-87%. Densităţi recomandate pentru zona de cultură I şi II: condiţii de irigare 65.000-70.000 plante/ ha; condiţii de neirigare 60-65.000 plante/ha.

SUM 0243-FAO 350 Hibrid simplu, timpuriu, cu perioada de vegetaţie de 110-115 zile. Are o înflorire timpurie şi bună toleranţă la arşiţă. Ritm rapid al pierderii apei din bob la maturitate. Rezistenţă foarte bună la cădere şi frângere. Rezistenţă bună la tăciune şi putregai. Valorificarea eficientă a condiţiilor din zonele colinare, precum şi ritmul rapid de pierdere a apei din bob recomandă SUM 0243 în zonele de cultură unde suma temperaturilor active este mai mare de 1.2001.400°C. Densităţi recomandate asemănătoare cu cele de la hibridul Sudoko. Potenţial de producţie de 12.800-13.500 kg/ha; producţii realizate 9.200-13.000 kg/ha; MMB 250-340 g; randament 84-85%. Densităţi recomandate asemănătoare cu cele ale hibridului Sudoko.

Sudoko - FAO 220 Hibrid simplu, extratimpuriu, cu perioada de vegetaţie de 90 de zile. Excelent potenţial de producţie în grupa sa de maturitate. Pierdere rapidă a umidităţii, recomandăm SUDOKO în toate zonele de cultură, cu suma temperaturilor active egală sau mai mare de 800°C, precum şi în cultură dublă în condiţii de irigat. Potenţial de producţie 9.200-12.300 kg/ha; producţii realizate 7.500-11.000 kg/ha; MMB 300-350 g; randament 84-86%. Densităţi recomandate pentru zona de cultură I şi II: condiţii de irigare 70.000-75.000 plante/ha; condiţii de neirigare 60-65.000 plante/ha. Pentru zona de cultură

SUMBRA-FAO 400 Hibrid simplu, semitardiv, cu o perioadă de vegetaţie de 125 de zile. Hibridul se remarcă prin umplerea rapidă a boabelor după polenizare şi un randament de 87% al ştiuletelui. Toleranţa la stresul hidric, precum şi la putregai (Fusarium) recomandă Sumbra

www.agrimedia.ro

în zonele unde suma temepraturilor active este mai mare de 1.400°C. Potenţial de producţie de 13.800-16.800 kg/ha; producţii realizate 9.800-14.800 kg/ha; MMB 230-345 g; randament 86-87%. Densităţi recomandate asemănătoare cu cele de la hibridul Suzuka.

MONTONI - FAO 500 Hibrid simplu, tardiv, cu o perioadă de vegetaţie de 130 de zile. Talia plantei înaltă, cu un foarte bun „stay green” la maturitate, precum şi toleranţă bună la şiştăvirea boabelor. Producţiile constante şi rezistenţa foarte bună la putregai şi tăciune recomandă acest hibrid pentru toate zonele din sudul Munteniei, Dobrogea şi Banat, unde suma temperaturilor active este mai mare de 1.500°C. Potenţial de producţie de 14.20017.800 kg/ha; producţii realizate 10.500-15.400 kg/ha; MMB 230-340 g; randament 83-85%. Densităţi recomandate pentru zona de cultură I şi II: condiţii de irigare 60.000-65.000 plante/ha; condiţii de neirigare 55.000-60.000 plante/ha.

SURCO - FAO 570 Hibrid simplu, tardiv, cu o perioadă de vegetaţie de 140 de zile. Producţiile mari şi rezistenţă foarte bună la putregai şi tăciune recomandă SURCO pentru toate zonele din sudul Munteniei, Dobrogea şi Banat, unde suma temperaturilor active este mai mare de 1.600°C. Potenţial de producţie de 14.900-18.100 kg/ha; MMB 250-370 g; randament 84-85%. Densităţi recomandate pentru zona de cultură I şi II: condiţii de irigare 60.000-65.000 plante/ha; condiţii de neirigare 50.000-55.000 plante/ha.

Hibrizi de porumb convenţionali ES PROGRESS (FAO 220): acest produs lider Euralis Seminţe este un hibrid cu aplicabilitate excelentă pentru siloz, efect pronunţat de „stay green” şi toleranţă ridicată la frângere şi la boli (Fusarium şi Ustilago). Hibrid de top ca vigoare de pornire în vegetaţie. Producţii în 2011 de până la 12.150 kg/ha.

ES KONGRESS (FAO 250): hibrid timpuriu de top, cu pornire viguroasă în vegetaţie, are o toleranţă ridicată la Ustilago

şi Fusarium la tulpină şi ştiulete. Se pretează atât pentru cultura principală, cât şi pentru cultura a doua. În anul 2011, a obţinut producţii de până la 10.500 kg/hectar.

ES DIADEME (FAO 350): este un hibrid cu o capacitate rapidă de uscare a boabelor pe ştiulete la sfârşitul ciclului vegetativ, cu toleranţă ridicată la frângere şi la boli, cum ar fi Ustilago. Producţii în 2011 de până la 14.080 kg/ha.

ES SENSOR (FAO 400): este hibridul lider al Euralis Seminţe şi se comercializează cu tratament standard cu insecticidul sistemic Cruiser 350. Are o capacitate excelentă de uscare a boabelor pe ştiulete la sfârşitul ciclului vegetativ, de peste 1%/zi. Prezintă toleranţă ridicată la frângere datorită unei tulpini scurte şi robuste. Efectul de compensare este foarte mare, producând ştiuleţi mai mari sau doi ştiuleţi pe plantă în caz de goluri în cultură. ES Sensor are efect de „stay green" foarte bun, plantele rămânând verzi până la recoltare. Producţii în 2011 de până la 14.110 kg/ha.

AJAXX (FAO 220) Hibrid extratimpuriu de talie medie-înaltă, cu bobul semisticlos-dentat. Ca puncte forte ale hibridului putem enumera excelenta vigurozitate la răsărire, rezistenţa bună la cădere şi frângere, toleranţă foarte bună la helmintosporioză, valoarea nutriţională ridicată datorată conţinutului bun în proteină şi amidon. Excelentă stare fitosanitară a ştiuletelui. Bună caracteristică „stay green”. Structura elementelor de producţie: 14 rânduri de boabe, 28-30 de boabe pe rând, MMB de 310-320 g. Hibridul suportă densităţi mari şi este pretabil semănatului timpuriu. Densitatea recomandată: 65.000-70.000 plante/ha în condiţii neirigate, 75.000-80.000 plante/ha în condiţii de irigat.

BRIXXO (FAO 300) ES ANTALYA (FAO 450): la fel ca şi în cazul hibridului ES Sensor, şi acest hibrid vine tratat standard cu insecticidul sistemic Cruiser 350. Acest hibrid este caracterizat în special prin regularitate la răsărire, polenizare şi inserţie a ştiuletelui, iar înfloritul foarte timpuriu determină o bună toleranţă la secetă, lăsând timp pentru umplerea boabelor (rezultând un MMB mare, de 363 de grame). De asemenea, are capacitatea de uscare rapidă a boabelor pe ştiulete la sfârşitul ciclului vegetativ, de peste 0,8%/zi. Aplicabilitate ca siloz. Producţii în 2011 de până la 13.870 kg/ha.

ES VALERIO (FAO 550): datorită capacităţii foarte bune de compensare, acest hibrid va face doi ştiuleţi sau ştiuleţi mai mari în cazul în care lipsesc plante. Se pretează foarte bine atât la recoltarea în boabe, cât şi la siloz. Foarte tolerant la secetă. Producţii în 2011 de până la 14.520 kg/ha. Hibrizi de porumb cu sistem erbicid DUO SYSTEM ES ULTRAFOX DUO (FAO 300): hibrid cu sistem erbicid DUO SYSTEM. Foarte tolerant la Fusarium, flexibilitate în aplicarea eerbicidului asociat (Stratos Ultra), acesta putând ffi aplicat indiferent de fenofaza porumbului ssau a buruienilor. Efect „stay green” excelent. Producţii în 2011 de până la 12.090 kg/ha. P

ES BLASON DUO (FAO 450): E la l fel ca şi în cazul hibridului ES Utrafox Duo, este e un hibrid cu flexibilitate în aplicarea erbicidului, indiferent de fenofaza porumbului e sau s a buruienilor. Efectul pronunţat de „stay green” constă în faptul că plantele rămân g

www.agrimedia.ro

verzi până la recoltare. Toleranţă ridicată la boli, cum ar fi Sphacelotheca riliana, Ustilago şi Helminthosporium. Producţii în 2011 de până la 12.000 kg/ha.

Hibrid nou, semitimpuriu, cu un potenţial de producţie de până la 14 t boabe/ha. Hibrid simplu, de talie medie, cu bobul dentat, adaptat condiţiilor de cultură intensive. Manifestă o foarte bună toleranţă la secetă şi arşiţă. Hibrid ce pierde foarte bine apa la maturitate. Structura elementelor de producţie: 16 rânduri de boabe, 30-32 de boabe pe rând, MMB de 320-330 g. Ştiuletele este bine fecundat şi prezintă o foarte bună regularitate. Bună toleranţă la principalele boli. Densitate recomandată: 55.000-60.000 plante/ha în condiţii neirigate, 65.000-70.000 plante/ha în condiţii de irigat.

ALEXXANDRA (FAO 340) Hibrid semitimpuriu ce manifestă o stabilitate excelentă în condiţii diferite, cu o bună toleranţă la climatul arid continental. Ca puncte forte ale hibridului putem enumera buna vigurozitate la răsărire, rezistenţă bună la cădere şi frângere, toleranţă foarte bună la helmintosporioză. Excelentă stare fitosanitară a ştiuletelui. Structura elementelor de producţie: 16 rânduri de boabe, 30-34 de boabe pe rând, MMB de excepţie pentru grupa sa de maturitate: 330-350 g. Hibrid recomandat tuturor zonelor de cultură ale porumbului. Densitatea recomandată: 65.000-70.000 plante/ha în condiţii neirigate, 75.000-80.000 plante/ha în condiţii de irigat.

PHILEAXX (FAO 400) Phileaxx este un hibrid simplu, semitardiv, cu bobul dentat, ştiulete bine acoperit cu boabe, rahis subţire. Hibridul a făcut dovada unui potenţial de producţie de excepţie corelat cu excelente caracteristici securitare în ceea ce priveşte rezistenţa la principalele boli. Rezultate de peste 12 tone boabe/ha în cultura mare.

Februarie 2012 39

Printre avantajele hibridului se pot enumera: rezistenţă bună la cădere şi frângere, fecundare şi stare fitosanitară bune ale ştiuletelui, înflorirea timpurie ce duce la evitarea perioadelor de secetă şi arşiţă, pierderea rapidă a apei din bob. Structura elementelor de producţie: 16-18 rânduri de boabe, 30-32 de boabe pe rând, MMB de 340-360 g. Densitate recomandată: 55.000-60.000 plante/ha în condiţii neirigate, 65.000-70.000 plante/ha în condiţii de irigat.

KOXX (FAO 480) Hibrid tardiv, înscris în catalogul european în 2009, ce răspunde foarte bine condiţiilor secetoase din sudul României. Excepţionalul său potenţial productiv îl recomandă condiţiilor intensive de cultură. Are o foarte bună toleranţă la secetă şi arşiţă, cu o foarte bună rezistenţă la frângere şi cădere, cu o bună vigurozitate la răsărire. Hibrid ce pierde rapid apa din bob. Excelentă stare fitosanitară a ştiuletelui. Structura elementelor de producţie: 18 rânduri de boabe, 30-32 de boabe pe rând, MMB de excepţie de minim 360 g. Densitatea recomandată: 55.000-60.000 plante/ha în condiţii neirigate, 65.000-70.000 plante/ha în condiţii de irigat.

CASTELLI CSNOU FAO 280 - hibrid extratimpuriu cu bob semisticlos. Componente randament: nr. rânduri 14-16; nr. boabe/rând: 37-40; MMB: 280-300; potenţial biologic de producţie: 10,2-13,4 t/ha. Potenţial de producţie excepţional, raport precocitate/randament remarcabil, stabilitate foarte bună a producţiilor, pierderea rapidă a apei din bob după maturitatea fiziologică. Densitatea recomandată: 60.000-65.000 plante/ ha la neirigat şi 65.000-70.000 plante/ha la irigat.

LOUBAZI CSNOU FAO 350 - hibrid semitimpuriu cu bob dentat. Componente randament: nr. rânduri: 16-18; nr. boabe/rând: 40-44; MMB: 325-338; potenţial biologic de producţie: 12,5-16,1 t/ha. Hibrid cu o germoplasmă de excepţie, număr mare de boabe/mp, stare sanitară foarte bună la sfârşitul ciclului de vegetaţie, adaptabilitate foarte bună la toate condiţiile tehnologice şi pedoclimatice, suportă bine condiţiile de stres hidric şi arşiţă atmosferică. Densitatea recomandată: 55.000-60.000 plante/ha la neirigat şi 60.000-65.000 plante/ha irigat.

PARDI CS FAO 370 - hibrid semitimpuriu cu bob dentat. Componente randament: nr. rânduri 16; nr. boabe/rând: 42-45; MMB: 290-350; potenţial biologic de producţie: 11,7-15,1 t/ha. Potenţial foarte ridicat de producţie, adaptabilitate foarte bună la diferite tipuri de sol, rezistenţă foarte bună la bolile foliare, pierderea rapidă a apei din bob după maturitatea fiziologică, 40 Februarie 2012

rezistenţă foarte bună la frângere şi cădere, ceea ce determină o recoltare uşoară, toleranţă foarte bună la stres hidric. Densitatea recomandată: 55.000-60.000 plante/ha la neirigat şi 60.000-65.000 plante/ha la irigat.

ODALI CSNOU FAO 390 - hibrid semitimpuriu cu bob dentat. Componente randament: nr. rânduri: 18-20; nr. boabe/rând: 40-42; MMB: 308-340, Potenţial biologic de producţie: 13,3-17,1 t/ha. Valorifică foarte bine resursele de hrană şi apă pe care le are la dispoziţie, pierderea rapidă a apei din bob face ca Odali CS să poată fi cultivat şi în zonele destinate hibrizilor timpurii, rezistenţă bună la Helminthosporium, ţinută foarte bună a tulpinii, ceea ce-i permite o recoltare mai târzie. Pretabil a se cultiva în condiţii de cultură intensivă. Densitatea recomandată: 55.000-60.000 plante/ha la neirigat şi 60.000-65.000 plante/ha la irigat.

CORETTA CS FAO 510 - hibrid tardiv cu bob dentat. Componente randament: nr. rânduri 18-20; nr. boabe/rând: 38-42; MMB: 360-395; potenţial biologic de producţie: 14,7-17,9 t/ha. Potenţial de producţie foarte ridicat datorită uniformităţii stiuleţilor, numărului ridicat de rânduri/ştiulete şi a MMB, adaptabilitate foarte bună la toate condiţiile pedoclimatice şi tehnologice, comportament foarte bun faţă de complexul de boli, pierderea rapidă a apei din bob după maturitatea fiziologică. Densitatea recomandată: 55.000-60.000 plante/ha la neirigat şi 60.000-65.000 plante/ha la irigat.

nr. de boabe/rând: 34-40, MMB 300-320 g. Densitatea la recoltare: condiţii optime de cultură: 70.000 plante/ha şi în condiţii dificile de cultură: 58.000-60.000 plante/ha.

Mas 44.A FAO 400 - adaptat în toate tipurile de sol şi recomandat pentru siloz, un hibrid care a obţinut randamente ridicate şi stabile în întreaga Europă, în orice tip de condiţii climaterice, start viguros în vegetaţie, plantă bine dezvoltată, „stay green” bun şi profil fitosanitar stabil, tipul bobului - dentat, nr. de rânduri: 14-16, nr. de boabe/rând: 36-40, MMB 330-360 g. Densitatea la recoltare: în condiţii optime de cultură: 65.000-70.000 plante/ha şi în condiţii dificile de cultură: 55.000-60.000 plante/ha.

Mas 51.G FAO 460 - hibrid cu o toleranţă bună la arşiţă, cu o perioadă de înflorire timpurie, raport excelent randament/precocitate pentru grupa sa de maturitate (FAO 400), vigoare bună la răsărire şi înflorire timpurie, calitate foarte bună a fecundaţiei ştiuleţilor şi un aspect de compactitate al acestora, tipul bobului dentat, nr. de rânduri: 16-18, nr. de boabe/ rând: 32-38, MMB 320-350 g. Densitatea la recoltare: în condiţii optime de cultură: 65.000-70.000 plante/ha şi în condiţii dificile de cultură: 55.000-60.000 plante/ha.

Mas 59.P FAO 500 - cel mai productiv hibrid în condiţii de irigaţie şi de semănat timpuriu, vigoare la răsărire foarte bună, cu înflorire timpurie, tipul bobului - dentat, nr. de rânduri: 16-18, nr. de boabe/rând: 38-42, MMB 340-370 g. Densitatea la recoltare: în condiţii optime de cultură: 65.000-70.000 plante/ha şi în condiţii dificile de cultură: 55.000-60.000 plante/ha.

Mas 15.P FAO 180 - hibrid extratimpuriu cu un potenţial ridicat, ştiulet bine fecundat, toleranţă foarte bună la cădere şi foarte viguros la răsărire, tipul bobului sticlos-dentat, nr. de rânduri: 14-16, nr. de boabe/rând: 28-32, MMB 310-330 g. Densitatea la recoltare: condiţii optime de cultură: 75.000 planet/ha şi în condiţii iţii dificile de cultură: 60.000-65.000 plante/ha.

Mas 40CR FAO 400 - hibrid cu tehnologie DUO SYSTEM, excelent raport randament/precocitate, cu o pierdere rapidă a apei din bob după maturitatea fiziologică, hibrid sănătos şi excelentă regularitate, vigoare la răsărire foarte bună,

AMELIOR FAO 240 - un hibrid timpuriu, stabil şi productiv, v, cu o pierdere de apă foarte rapidă, plantă bine dezvoltată şi foarte bine echilibrată, adaptat industriei de morărit, tipul bobului sticlos, nr. de rânduri: 14-16, nr. de boabe/rând: 30-34, MMB 310-330 g. Densitatea la recoltare: condiţii ţii optime de cultură: 75.000 plante/ha şi în condiţii iţii dificile de cultură: 60.000-65.000 plante/ha.

Mas 36.A FAO 350 - excelentă capacitate de producţie şi stabil, vigoare la răsărire foarte bună, pierdereaa foarte rapidă a apei din bob la maturitate, tipul bobului - dentat, nr. de rânduri: 14-16,

www.agrimedia.ro

tipul bobului - dentat, nr. de rânduri: 14-16, nr. de boabe/rând: 34-38, MMB 330-350 g. Densitatea la recoltare: în condiţii optime de cultură: 65.000-70.000 plante/ha şi în condiţii dificile de cultură: 55.000-60.000 plante/ha.

LAUREAT FAO 350 - perioada de vegetaţie 110-116 zile. Hibrid recomandat pentru producţia de boabe, Laureat are talia medie-înaltă, cu inserţia ştiuletelui înaltă, ştiuletele este lung, de grosime medie, cu formă cilindroconică, boabele sunt de tip dentat, de culoare galbenă deschisă, cu inserţii antocianice (roşiatice). Recomandat ca fiind ideal pentru cultivarea şi în condiţiile unei tehnologii mai puţin intensive, trebuie evitată cultivarea în sole predispuse la infecţia cu tăciunele inflorescenţelor (Sorosporium holci-sorghi). Densităţile recomandate sunt în funcţie de zona de cultură şi de tenhologia aplicată: la neirigat 55.000-60.000 plante/hectar şi la irigat: 65.000-70.000 plante/hectar.

înaltă, cu inserţia ştiuletelui medie-înaltă, ştiuletele este lung, cilindric, cu rahis de culoare albă, foarte subţire, boabele sunt de tip dentat, de culoare galbenă, cu misuna profundă. Datorită timpurietăţi, vitezei de pierdere a apei din boabe şi a productivităţii, este soluţia ideală atât pentru cultura principală, cât şi pentru cultura succesivă, densităţile recomandate sunt în funcţie de zona de cultură şi de tenhologia aplicată: la neirigat: 65.00075.000 plante/hectar, la irigat: 80.000-85.000 plante/hectar, siloz: >85.000 plante/hectar.

MIKADO FAO 550 - perioada de vegetaţie 145-155 de zile. Hibrid recomandat pentru producţia de siloz. Mikado are talia foarte înaltă, cu inserţia ştiuletelui înaltă şi cu un foliaj foarte bogat. Ştiuletele este lung şi gros, de formă conic-îngroşată. Boabele sunt de tip dentat, de culoare galben-închisă. Mikado este principalul hibrid cultivat pentru producerea de siloz, dar în condiţii foarte favorabile de cultură realizează producţii foarte ridicate de boabe în zonele de câmpie, acolo unde se acumulează necesarul termic pentru ajungerea la maturitate a hibrizilor tardivi.

KALIMNOS - nou FAO 500 - perioadă de vegetaţie 140-148 de zile. Hibrid recomandat pentru producţia de boabe, dar şi pentru siloz. Kalimnos are talia înaltă, cu inserţia ştiuletelui medie-înaltă şi foliaj erect, bogat. Ştiuletele este lung şi gros, de formă cilindrico-conică, având rahisul de culoare roşie. Boabele sunt de tip dentat, de culoare galbenă. Producţii excelente de boabe, în condiţii intensive de cultură, în zonele de câmpie din vest şi în sud, în zonele irigate sau cu aport freatic. Densităţile recomandate sunt în funcţie de zona de cultură şi de tenhologia aplicată: la neirigat - 55.000-58.000 plante/ hectar, la irigat - 60.000-65.000 plante/ hectar, siloz: >75.000 plante/hectar.

KARNEVALIS - nou FAO 260 - perioada de vegetaţie 96-101 zile. Hibrid recomandat atât pentru producţia de boabe, cât şi pentru siloz, Carnevalis are talia

www.agrimedia.ro

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Comercializare ilegală de seminţe contrafăcute marca Euralis Florin CONSTANTIN - Country Manager Bulgaria & România

LOSC FAO 250 - perioada de vegetatie 96-100 de zile. Hibrid recomandat pentru producţia de boabe, Losc are talia medie, cu inserţia ştiuletelui medie-joasă, ştiuletele este lung, de forma conică şi rahis de culoare albă, boabele sunt de tip indurat, de culoare galben-portocalie, hibridul are tendinţa de a forma doi ştiuleţi pe plantă. Calitate excelentă pentru morărit, plasticitate ecologică deosebită, toleranţă foarte bună la secetă şi arşiţă, rezistenţă bună la fuzarioza ştiuleţilor (Fusarium sp.), rezistenţă foarte bună la frângere şi cădere. Este principalul hibrid sticlos recomandat pentru cultura succesivă.

Limagrain a introdus încă de acum 2 ani în România sistemul de testare specială a hibrizilor de porumb în condiţii de arşiţă şi/sau secetă prelugită. Astfel, pentru testarea geneticii LG s-au ales, pe lângă 5 locaţii strategice la nivel mondial, şi două locaţii în România - Caracal şi Mircea Vodă. Din rezultatele pentru toleranţă la secetă s-au remarcat următorii hibrizi: LG 33.50, LG 33.95, LG 34.75, LG 35.40. Rezultate foarte bune în condiţii optime (irigat şi fertilizat corespunzător). LG 33.50, LG 33.95, LG 34.75 SI LG 35.35 sunt hibrizii care răspund cel mai bine la fertilizări optime, rezultatele fiind pe măsura atenţiei ce li se acordă.

Hibrizii de porumb LIMAGRAIN, în condiţii normale au o vigoare la răsărire foarte bună, având un start vegetativ foarte bun în primele fenofaze de dezvoltare. O altă caracteristică importantă este „stay green-ul”, caracteristică imporatantă care influenţează în mod pozitiv productivitatea. Hibrizii LIMAGRAIN sunt testaţi în loturile oficiale, micro, macro şi demonstrative, productivitatea fiind criteriul cel mai urmărit şi decisiv în selectarea pentru înregistrarea unui hibrid LG. O altă caracteristică importantă a hibrizilor LIMAGRAIN este pierderea apei din bob. De asemenea, LIMAGRAIN are ca prioritate principală studierea rezistenţei la boli - în general hibrizii de porumb LG sunt cel puţin toleranţi la principalele boli: Fusarium, Helminthosporium, Ustilago, căderea tulpinilor. În timpul testărilor, dacă se constată o sensibilitate la vreuna dintre boli a vreunui hibrid, acesta nu este avansat pentru înregistrare. În România, în anul 2012, compania Limagrain comercializează hibrizi de porumb testaţi şi aclimatizaţi pentru toate zonele de cultură din ţară. Sămânţa de porumb LG este tratată la cerere cu insecticid. LIMAGRAIN are în portofoliu hibrizi din toate grupele de maturitate, de la FAO 200 (LG 32.32) până la FAO 600 (Poncho). Pe criteriul „Toleranţă crescută la secetă”,

SC EURALIS SEMINŢE SRL îi avertizează prin prezentul anunţ pe toţi consumatorii români cu privire la depistarea recentă a vânzării ilegale pe piaţa românească a unor doze de 80.000 de boabe conţinând seminţe contrafăcute de porumb inscripţionate cu „ES FLATO - Porumb Hibrid, FAO 350”, ambalate în saci de hârtie contrafăcuţi, inscripţionaţi cu marca Euralis, şi purtând etichete contrafăcute de certificare albastre, cu numărul de lot F0440W101645E. SC EURALIS SEMINŢE SRL îi sfătuieşte pe toţi fermierii români cultivatori ai seminţelor Euralis în primăvara 2012 să solicite de fiecare dată factură fiscală şi copie de pe certificatul original de calitate de la distribuitorul lor vânzător. Euralis îi roagă pe toţi cetăţenii să-i aducă la cunoştinţă orice informaţii deţinute cu privire la orice vânzare ilegală de seminţe Euralis, fără factură fiscală şi certificat de calitate, la numărul de telefon 021/224.47.97. Acelaşi număr de telefon poate fi utilizat şi de către consumatori, pentru verificarea veridicităţii calităţii de distribuitor a oricărui vânzător de seminţe Euralis de pe teritoriul României. Februarie 2012 41

Combaterea dăunătorilor din întreprinderile de morărit şi panificaţie Combaterea dăunătorilor din întreprinderile de morărit În general, morile cu valţuri comune reprezintă un mediu favorabil prezenţei şi dezvoltării biologice a multor dăunători dintre insecte şi acarieni, cu toate că se aplică măsuri de igienă şi de dezinfectizare obişnuite şi obligatorii. Un exemplu elocvent este că şi în perioada de iarnă, când activitatea dăunătorilor este mai redusă din cauza temperaturilor scăzute din mediu, în morile unde se folosesc 3 schimburi, şi deci se păstrează o temperatură generală optimă, factor ce conduce la neîntreruperea biologiei insectelor, aceasta duce la apariţia şi dezvoltarea dăunătorilor specifici. Literatura de specialitate mentionează că majoritatea dăunătorilor din mori aparţine ordinului COLEOPTERA (Tribollium spp., Cryptolestes spp., Tenebrioides mauritanicus, etc.), iar în general, în zonele mai calde şi uscate, în care temperatura din mori se menţine la 22-25 de grade Celsius, iar umiditatea este de 60-64%, predomină speciile: Tribolium castaneum, Tribolium confusum şi Cryptolestes ferrugineus; în schimb, frecvenţa moliilor este sporadică. În morile din zonele temperate, cu temperaturi medii de 18-21 de grade 42 Februarie 2012

Celsius şi umidităţi relative de 55-60%, şi unde este necesară încălzirea în timpul iernii, dăunătorul dominant este molia Anagasta kuchniella, urmată ca frecvenţă de Tribollium spp., Cryptolestes turcicus şi Tenebrioides mauritanicus. Anagosta kuchniella reprezintă principalul dăunător al morilor din zonele cu climă temperată, cu frecvenţă maximă în Europa Occidentală (Germania etc.), daunele grave datorându-se atacului larvelor ce produc pânze mătăsoase abundente şi dense în amestec cu particule de făină, material ce blochează utilajele. Gândacii Tribolium confusum mai ales şi Tribolium castaneum sunt frecvenţi în morile din zonele climatice diferite, unde se produc daune apreciabile, ele crescând în raport de temperatură. De asemenea, Tenebrioides mauritanicus devine periculos, mai ales în mori vechi şi cu utilaje din lemn, unde larvele sapă galerii şi combaterea este mult îngreunată. Speciile genului Cryptolestes (C. ferrugineus, C. turcicum etc.) se găsesc de obicei în benzile şi cuvele transportoarelor sau în resturile de făină, uneori (mai rar) în părţile lemnoase ale sitelor.

Căile de infestare cu

dăunători a morilor Infestarea se poate face pe diferite căi, mai însemnate fiind: introducerea insectelor o dată cu cerealele infestate în depozite; reintroducerea în mori a sacilor infestaţi ce au fost folosiţi în mai multe cicluri pentru transportul făinii; introducerea în mori a unor utilaje deja infestate şi transferate de la alte unităţi de profil şi depozitarea în spaţiul morii a loturilor de deşeuri, spărturi, impurităţi etc. şi provenite de la condiţionarea cerealelor infestate deja cu dăunători. Diferitele stadii de dezvoltare a insectelor mai sus menţionate pot vehicula în toate secţiile morilor şi realizează colonii în cupele elevatoarelor şi în alte locuri; de asemenea, sacii folosiţi la transportul făinii (şi de obicei infestaţi) sunt aşezaţi în grămezi în unităţile de panificaţie, ceea ce permite răspândirea uşoară a dăunătorilor.

Prevenirea infestării morilor Folosirea făinii libere de dăunători este o cerinţă obligatorie în procesul de producţie şi necesită efectuarea unui control fitosanitar riguros al tuturor transporturilor de cereale, înainte de introducerea lor în magaziile morilor, pentru depistarea infestărilor vizibile cu dăunători potenţiali, dar şi a celei ascunse.

www.agrimedia.ro

Februarie 2012 43

În multe mori, utilajele de condiţionat sunt amplasate lângă cele de morărit şi adesea cerealele cernute sunt colectate în sacii puşi în apropierea morii sau lângă saci. În aceste cazuri, se recomandă folosirea sacilor de hârtie o singură dată pentru transportul făinii, măsură eficientă pentru îndepărtarea acestei forme de infestare, deoarece majoritatea dăunătorilor (în afară de Tribolium mauritanicus) nu pot pătrunde prin pereţii sacilor de hârtie, deşi când deja se află în interior pot perfora sacii spre a-i părăsi. Pentru o reducere maximă a infestărilor produselor de morărit se folosesc saci de hârtie trataţi prin stropiri cu substanţe recomandate de către Laboratorul Fitosanitar Judeţean. O altă metodă practică de prevenire a infestării făinii este cea de aplicare sistematică a unei scheme de măsuri care să asigure o igienă riguroasă a procesului tehnologic, respectiv la utilajele situate înaintea sistemului de site pentru cernerea finală; în această parte a instalaţiei, dăunătorii în toate stadiile lor de dezvoltare sunt reţinuţi prin sistemul de site fine. De asemenea, pentru transportoarele intermediare ce colectează făina, mai greu accesibile igienii generale, se indică (pentru menţinerea unei stări sanitare optime) gazările obligatorii locale, periodice. Menţinerea infestării din mori la un nivel cât mai redus este obligatorie şi de aceea trebuie să se întocmească şi să se respecte un sistem de măsuri profilactice şi de igienă pentru perioade cât mai scurte, iar în cazul unor infestări mai puternice se vor aplica tratamente de dezinfectare.

Tratamentele chimice cu insecticide de contact Folosirea acestor preparate în mori este limitată, pentru a se evita contaminarea produselor finite cu toxic. Aceasta deoarece majoritatea insecticidelor cu toxicitate de contact acţionează numai asupra dăunătorilor care vin în contact cu suprafeţele tratate; la fel, la aplicarea acestor preparate trebuie să se aibă în vedere obligatoriu remanenţa lor. Se interzice amestecul făinii cu orice substanţă de contact şi chiar a sacilor cu suprafeţele tratate. Principala folosire a insecticidelor de contact în mori constă în combaterea dăunătorilor de la exteriorul utilajelor pentru protecţia produsului finit contra infestării, în perioadele dintre gazări. Insecticidele de contact având o penetraţie mai slabă, nu asigură o 44 Februarie 2012

penetraţie eficienţă care să distrugă dăunătorii ascunşi în resturile de făină. Tratamentul aplicat în mori cu insecticide de contact urmăreşte distrugerea dăunătorilor de pe pereţi, de sub podele etc. şi asigură o combatere radicală în spaţiile infestate cu Anagasta kuehniella, Tribolium spp., folosind substanţe chimice de tipul Decis 2,5 CE, doză 0,5%; Sinoratox 35 CE, doză 0,15%; Fastac 10 EC, doză 0,03% sau Carbetox 37 CE, doză 0,3%. În spaţiul liber al clădirilor mai pot fi aplicate tratamente cu aerosoli reci sau termici pentru distrugerea adulţilor din afara produselor agricole depozitate. O metodă mai recentă foloseşte benzi din material plastic impregnate cu diferite substanţe, care se aplică, în general, printr-o bandă de 20-30 mc spaţiu, iar împotriva coleopterelor (Sitophilus spp., Sitotroga, Nemapogon etc.) câte o bandă la 40 mc. Durata eficienţei acestor benzi astfel impregnate se estimează la un număr de 1.700-2.000 de ore.

Gazarea morilor Această măsură apare ca indispensabilă în sistemul general pentru combaterea dăunătorilor din mori şi se aplică vara (lunile mai-august), reprezentând mijlocul de eficienţă maximă pentru lichidarea infestărilor, deoarece gazarea produce eliminarea dăunătorilor din toate spaţiile morii şi asigură protecţia făinii. Eficienţa tratamentului este condiţionată de aplicarea unor măsuri prealabile şi cu tehnică adecvată, care să asigure o gazare totală a spaţiului şi prin aceasta o distrugere a dăunătorilor pentru următoarele 2-3 luni. În general, pentru gazarea morilor se folosesc substanţe indicate de către Laboratorul Fitosanitar Judeţean, iar eficienţa tratamentului mai depinde (în afara toxicităţii fumigantului utilizat) şi de condiţiile meteorologice - temperatura minimă fiind de 24-25 de grade Celsius şi de zile fără vânt sau curenţi de aer.

De asemenea, este de preferat ca substanţele utilizate să atingă concentraţia activă maximă în cel mai scurt timp posibil, deoarece la creşteri prea lente ale concentraţiei pierderile de substanţă pot fi atât de mari încât să impiedice realizarea dozei eficiente. Înainte de gazare, va fi controlată toată clădirea, se vor aplica placarde de avertizare şi se va sigura un paznic care să impiedice accesul persoanelor neavizate.

Pregătirea morii pentru gazare este obligatorie pentru asigurarea eficienţei transportului şi începe prin etanşarea clădirii (uşi, ferestre etc.), prin lipirea de benzi adezive, iar la uşile metalice glisante se vor aplica paste adecvate sau un amestec de 4 părţi azbest şi o parte clorură de calciu. Etanşarea ventilatoarelor se face cu câte 3 foi de hârtie de ambalaj suprapuse şi acoperite cu o pânză de cânepă. Înainte de oprirea utilajelor, se va închide accesul cerealelor, conductele transportoarelor etc., iar după oprirea maşinilor se va trece la curăţirea lor, a conductelor şi a transportoarelor. Produsele infestate colectate astfel vor fi duse în camera de gazare şi tratate sau scoase, totul pentru a facilita pătrunderea fumigantului sau a gazului în toate camerele (izolate) din cadrul construcţiei (celule mici, trape deschise larg etc.). Unele întreprinderi de morărit prezentă instalaţii moderne de tratare, cu sisteme de conducte ce asigură automat condiţii uniforme de fumigant sau gaz, conducte cu ramificaţii în toate secţiile morii şi în interiorul maşinilor, care permit o economisire mare de material şi de manoperă.

Dezinfectarea depozitelor de făină se asigură eficient tot prin metodele descrise anterior, gazarea fiind susţinută de ventilatoarele electrice ce vor funcţiona o oră după introducerea materialului pentru omogenizarea concentraţiei produselor.

Dezinfectarea sacilor goi returnaţi morii după transportul făinii de la fabricile de panificaţie, saci ce pot conţine diferiţi dăunători (insecte şi păianjeni). În industria morăritului, o dată cu rularea unei cantităţi mari de saci, este necesar să se asigure nivelul maxim de măsuri eficiente de combatere a dăunătorilor din ambalaje.

Depozitarea şi curăţirea sacilor începe prin golirea completă a lor de produse, apoi se perie în interior

www.agrimedia.ro

Februarie 2012 45

şi exterior, după care se depozitează separat până la o nouă folosire. Se recomandă folosirea aspiratoarelor de praf, care este o metodă mai eficientă de îndepărtare a resturilor de produse (deşeuri), ce vor fi distruse prin ardere.

Dezinfectarea pe cale termică, deoarece insectele şi acarienii sunt sensibili la temperaturi de 60 de grade Celsius, timp de 30 de minute, sau la 55 de grade Celsius, timp de o oră, şi vor fi distruse chiar şi speciile mai rezistente aflate în saci. Se folosesc radiatoare electrice, încălzitoare cu combustibili, aeroterme speciale etc., iar sacii vor fi suspendaţi (1-2 bucăţi), iar în spaţiul de tratament, atmosfera să fie omogenizată prin utilizarea ventilatoarelor. Se mai recomandă ca baloturile (grămezile) de saci să fie tratate printr-un sistem de conducte cu aburi, mai puţin economic, dar care asigură o tratare mai rapidă şi în cantităţi mai mari de saci.

Victor VĂTĂMANU

Combaterea dăunătorilor din întreprinderile de panificaţie În întreprinderile de panificaţie, combaterea dăunătorilor are caracter preventiv, mai ales pentru cei ai făinii şi alte ingrediente (drojdie, lapte praf, ouă etc.) şi astfel pot pătrunde o dată cu materia primă şi dăunătorii prezentaţi anterior. În afară de aceşti dăunători specifici cerealelor şi făinurilor depozitate, în aceste întreprinderi se mai întâlnesc şi alte insecte: gândacii de bucătărie (Blatta orientalis, Phyllodromia germanica), muştele sinantrope (Musca spp.), furnicile (Formica spp.), a căror biologie este sprijinită de căldura mediului.

(făinurile, fructele etc.), respectându-se regulile prevazute în STAS. Controlul fitosanitar al produselor şi ambalajelor se face imediat după deschiderea vagoanelor CFR, pentru depistarea insectelor vii de pe saci, ambalaje etc. şi a excrementelor de rozătoare. Depistarea a minimum 10 insecte vii într-un vagon (sau 10 saci cu orificii făcute de rozătoare) recomandă respingerea transporturilor de făină. În timpul descarcării se vor controla 5 saci la întâmplare din fiecare vagon, prin cernere, în scopul depistării dăunătorilor.

Conservarea materiei prime Protecţia materiilor prime contra infestărilor din făină reprezintă a doua etapă însemnată pentru asigurarea unor produse lipsite de dăunători. Zona de depozitare a făinii trebuie să aibă compartimente cât mai puţine şi fără pereţi dubli, apoi să fie bine luminată şi aerisită, iar îmbinările între pereţi şi podele să fie netede pentru o curăţire facilă. Sacii cu făină şi alte ambalaje cu produse alimentare se vor depozita pe grătare sau rafturi, la 50 cm de pereţii încăperii. Stocurile de făină vor fi etichetate, indicându-se elementele necesare cunoaşterii duratei de păstrare, iar ambalajele şi utilajele neutilizate (hârtia de ambalare etc.) se vor scoate din zonă, pentru a impiedica constituirea de adăposturi pentru insecte sau rozătoare. De asemenea, uşile şi ferestrele depozitului vor fi înzestrate cu sită metalică cu ochiuri de 1,5 mm, pentru împiedicarea pătrunderii insectelor zburătoare, iar ferestrele din subsolul clădirilor vor fi dotate cu grilaje metalice contra rozătoarelor.

Controlul materiei prime, care trebuie să fie liberă de infestări cu dăunători, şi de aceea este necesar un control riguros calitativ înainte de înmagazinare, prin analize de laborator a materiilor prime utilizate

Întreţinerea zonei de protecţie: zona cea mai însemnată din fabrică trebuie să aibă pereţii şi podelele netede şi uşor de curăţat, iar fisurile din pereţi se vor astupa.

Se va verifica etanşeitatea îmbinărilor dintre pereţi şi podele; de asemenea, se recomandă ca utilajele să fie metalice, iar dulapurile, lăzile din zona de producţie să fie scoase, căci pot adăposti dăunători.

Igiena fabricilor de panificaţie se asigură printr-un plan de măsuri sanitare, cu ajutorul unei echipe de salariaţi ce va răspunde în permanenţă de igiena din unitate. Se vor elimina bisăptămânal praful şi făina de pe podele, pervazurile ferestrelor şi alte locuri unde se pot acumula (praful de pe saci sau ambalaje stivuite). De asemenea, când se scoate din depozit o stivă de saci, locul ocupat se va curăţi prin măturare şi prin aspirare. Utilajele de producţie vor fi curaţate periodic, complet şi se va acorda o atenţie deosebită maşinilor utilizate la manipularea făinii, a sondelor din 20 în 20 de zile.

Igiena spaţiului din jurul întreprinderii se realizează prin controale periodice ale terenului din jurul clădirilor, pentru depistarea unor adăposturi de insecte sau galerii de rozătoare, iar vegetaţia spontană se va elimina. Gunoaiele se vor păstra în lăzi bine închise şi controlate zilnic, iar periodic (dar nu mai mult de o lună) se vor face tratamente cu insecticide remanente recomandate de Laboratorul Fitosanitar Judeţean.

Dezinsecţia interiorului fabricii se face numai cu produse insecticide cu acţiune de şoc (piretrine etc.), pentru a nu contamina produsele alimentare. Tratamentele cu produse remanente au avantajul că asigură pelicule toxice pe suprafeţe numai acolo unde nu există riscul de a veni în contact cu făina sau alte materii prime.

G Gazarea întreprinderilor de p panificaţie este mai puţin utilizată. TTratamentul se poate face la temperatura dde 16-20 de grade Celsius, timp de 2 24 de ore. În unele împrejurări, este n necesară gazarea fructelor uscate (mere, n nuci decojite etc.), prin tratamentul in indicat de specialiştii Laboratorului FFitosanitar Judeţean. De asemenea, ggazările locale ale utilajelor pentru m manipularea făinii se execută periodic, în funcţie de numărul de ore folosite.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html 46 Februarie 2012

www.agrimedia.ro

Februarie 2012 47

Pentru toţi legumicultorii, efectuarea ansamblului de lucrări şi activităţi pentru pregătirea, înfiinţarea, îngrijirea şi recoltarea culturilor de plante legumicole la timpul optim are o importanţă deosebită, practică şi economică.

Calendarul lucrărilor din legumicultură în luna februarie Valentin Voican şi colaboratorii consideră că această cerinţă este valabilă pentru toate modurile de cultivare a plantelor legumicole: în câmp liber, în spaţii protejate (solarii sau tuneluri temporare), dar mai cu seamă în sere. Întocmirea unui ghid calendaristic orientativ pentru toţi legumicultorii vizează efectuarea tuturor lucrărilor şi activităţilor impuse de tehnologiile-cadru de către fiecare cultivator în parte, aceasta constituind o măsură firească de organizare, ea fiind un sprijin real în mobilizarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare, la timpul cuvenit, pentru valorificare lor cât mai bună. În scopul sprijinirii cultivatorilor de plante legumicole, în ceea ce priveşte ordonarea şi organizarea activităţilor în exploataţiile legumicole, indiferent de dimensiunile acestora, ghidul calendaristic orientativ va putea fi adaptat condiţiilor de care dispune fiecare cultivator, din punct de vedere climatic, edafic (de sol), economic şi al nivelurilor de pregătire profesională. Orientarea către cultivarea legumelor în câmp a fost determinată de preocuparea numeroşilor cultivatori, din mediul sătesc sau urban, de a produce legume pentru propria gospodărie sau pentru valorificarea acestora pe piaţă. 48 Februarie 2012

Dintre domeniile de activitate horticolă, legumicultura se bucură de un grad mult mai mare de accesibilittae şi răspândire, datorită faptului că produsele sale sunt necesare şi nelipsite din consumul alimentar zilnic, având din acest motiv şi o permanentă căutare pe piaţă. În acelaşi timp, cultivarea plantelor legumicole în câmp liber necesită eforturi umane, materiale şi financiare mult mai reduse, comparativ cu producerea legumelor în solarii sau sere, fiind astfel mai accesibilă celor cu resurse limitate. Numeroasele lucrări şi activităţi cuprinse în lista lunii februarie sunt completate şi cu o serie de date şi recomandări tehnologice orientative. În cazul culturilor legumicole înfiinţate,

principalele activităţi din cursul lunii februarie sunt: verificarea stării de vegetaţie a culturilor înfiinţate în toamnă; stabilirea măsurilor de prevenire a excesului de apă, când este cazul; stabilirea măsurilor de protejare împotriva distrugerii culturilor din toamnă de către animalele salbatice/domestice; protejarea, cu folie de polietilenă, a culturilor înfiinţate în toamnă (salată, spanac, ceapă verde) pentru grăbirea creşterii. În ceea ce priveşte pregătirea terenului în vederea semănatului din această primăvară, primele lucrări în câmp constau (dacă vremea permite) în: eliberarea terenului de zăpadă; dezgheţarea terenului; zvântarea terenului în vederea pregătirii pentru

www.agrimedia.ro

Februarie 2012 49

Victor VĂTĂMANU

semănat. În continuare se poate efectua fertilizarea de primăvară, folosind ca îngrăşământ chimic azotatul de amoniu, în doză de 100-150 de kilograme la hectar. Această lucrare presupune încărcat, transportat, descărcat şi administrat cantitatea de îngrăşământ chimic stabilită. În ferestrele iernii se poate însămânţa (spre sfârşitul perioadei de iarnă) mazărea de grădină, dacă sunt condiţii optime de temperatură şi umiditate în sol. Această lucrare presupune: încărcat, transport, descărcat seminţele din mijlocul de transport, alimentarea şi deservirea semănătorii. Tot în cursul lunii februarie au loc producerea răsadurilor şi pregătirea materialului de plantare pentru culturile timpurii. De asemenea, tot în această perioadă se execută pregătirea răsadniţelor pentru repicat şi continuarea semănăturilor. În acest sens, se vor face următoarele lucrări: se vor confecţiona răsadniţele pentru repicat; se va pregăti amestecul de pământuri; se va dezinfecta amestecul (formalină 40%, soluţie 2-3%, 30 l/mp, şi sulfat de cupru, soluţie 2-3%, 30 l/mp), care se lasă să acţioneze timp de 7 zile, cu un repaus de 14 zile; transportat amestec (7 mp pentru răsadurile necesare la un hectar) şi umplut ghivecele sau confecţionat cuburi nutritive pentru repicat (65-75 mii bucăţi pentru răsadurile necesare la un hectar) sau repartizarea în răsadniţe, ca strat nutritiv (15-17 cm grosime), pentru repicat răsadurile de varză timpurie sau conopidă timpurie. Se poate începe repicatul la răsadurile de varză şi conopidă timpurie, când plantele au 1-2 frunze adevărate. În continuare, se pot aplica lucrări de întreţinere a răsadurilor de varză sau conopidă timpurie prin dirijarea temperaturii, aerisirea habitatului, udat, fertilizat (soluţii de îngrăşăminte cu concentraţia de 0,5-0,6% la prima fertilizare, 0,8-1% la fertilizarea a II-a), tratamente preventive contra agenţilor patogeni şi a dăunătorilor. Tot în această perioadă se pregătesc răsadniţe pentru semănat tomate timpurii, prin confecţionarea patului cald, cu dimensiuni de 50-60 cm grosime, în funcţie de condiţiile naturale, instalat tocurile, aşezat ferestrele, urmărind evoluţia temperaturii în răsadniţă. În ceea ce priveşte prepararea amestecului de pământuri, acesta poate avea diferite compoziţii, de exemplu: pentru tomate 50 Februarie 2012

În continuare, se vor aplica lucrările de îngrijire la semănăturile de tomate timpurii din răsadniţe, ceea ce înseamnă dirijarea temperaturii, aerisirea locului, udat (aplicarea de norme mici de udat cu apă caldă), plivit buruienile, acoperit (noaptea) sau descoperit (ziua) cu rogojini sau folie, completat cu gunoi cald potecile dintre tocuri.

Preîncolţirea tuberculilor de cartof timpuriu

timpurii: ti ii 50% mraniţă, iţă 25% pământ de ţelină, 25% nisip; acest amestec se dezinfectează (exemplu: cu formalină 40%, concentraţie 2-3%, 30 l/mp, timp de acţiune 7 zile şi de repaus 14 zile). După această perioadă, se transportă amestecul de pământuri şi se aşază în strat de 10-12 cm, fiind nevoie de 6 metri pătraţi pentru răsadul necesar la un hectar de cultură. După ce s-a încălzit, se execută pregătirea amestecului în vederea semănatului; solul se mărunţeşte, se nivelează, se marchează rândurile pentru semănat cu rigle sau marcatoare speciale, după următoarele reguli: la 5-6 cm distanţă între rânduri şi 0,15-1 cm adâncime. Urmează semănatul la 5-6 cm între rânduri şi 1-2 cm între seminţe pe rând. Epoca optimă de semănat pentru tomate timpurii este perioada cuprinsă între 20 februarie şi 1 martie. Norma de semănat este de 0,3 kilograme de sămânţă pentru asigurarea răsadului necesar la un hectar, ceea ce înseamnă 60-65 de mii de fire de răsad.

În vederea pregătirii tuberculilor de cartof pentru plantat, se vor executa următoarele lucrări: dezinfectarea tuberculilor de cartof cu formalină (40%), soluţie 5%, prin îmbăiere. Urmează aşezarea tuberculilor în lădiţele pentru forţare, pe 1-2 rânduri. Lădiţele amenajate, după finisare, se vor stivui în spaţiul pentru forţare. Pentru o bună vegetare, este absolut necesară asigurarea condiţiilor pentru forţare, respectiv: lumină, temperatură de 12-18 grade Celsius (11-18 grade Celsius ziua, 10-12 grade Celsius noaptea) şi umiditatea aerului de circa 85-90%, timp de 30-40 de zile, respectiv cu acelaşi timp înainte de data plantării tuberculilor în câmp. În continuare, se aplică lucrări de îngrijire, care constau în: menţinerea condiţiilor de forţare, aerisire, schimbat poziţia lădiţelor; pentru asigurarea uniformităţii forţării, lăstarii trebuie să fie scurţi, groşi şi cu coloraţia specifică soiului. Normele cantitative pentru forţare sunt de 250 kg/mp, ceea ce necesită 12-15 mp pentru un hectar de cultură.

Organizarea activităţilor Se va asigura actualizarea graficului de activităţi pentru următoarele luni, cu estimarea necesarului de forţă de muncă, mijloace financiare etc. Se vor întocmi listele cu materialele necesare desfăşurării activităţilor pentru lunile următoare, pentru contractarea acestora. Se vor încheia unele contracte de creditare, servicii, aprovizionare cu produse pentru etapele viitoare.

Comercializare Având în vedere unele oportunităţi, se pregătesc pentru valorificare (vânzare) unele produse legumicole din silozurile/ depozitele din producţia anului anterior.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Februarie 2012 51

Horsch Joker - un utilaj universal de cea mai mare valoare Constantin Curcă, specialist Horsch pentru România Special conceput pentru dezmiriştirea solului după culturile de grâu, rapiţă, floarea-soarelui sau porumb, utilajul poate fi folosit cu succes pentru nivelarea arăturilor, a terenurilor scarificate sau chiar ca utilaj de pregătire a patului germinativ pentru culturile de toamnă. Comercializat pentru prima oară în 2008, Joker a ajuns, în 2011, să reprezinte aproape o pătrime din vânzările totale ale firmei Horsch, meritându-şi pe deplin numele de cartea cu cea mai mare valoare din pachetul Horsch.

Orice fermier care l-a utilizat, măcar o dată - luat cu împrumut, poate confirma valoarea lui Joker, discul scurt produs de Horsch, care prelucrează rapid şi exact miriştea. Gândit pentru viteze de lucru de până la 20 km/h, cu lagăre pentru discuri care nu necesită întreţinere şi o gamă de 6 tăvălugi, este un utilaj universal şi de nelipsit din orice exploataţie agricolă. Discurile cu diametrul de 52 cm sunt dispuse în perechi, sunt tensionate prin intermediul unui lagăr de cauciuc şi nu necesită o reglare prealabilă înaintea utilizării. Unul dintre fermierii încântaţi de acest utilaj este Cosmin Micu, de profesie inginer agronom, administrator al Procereal Agrosan, din localitatea Mănăştur, judeţul Arad. Acesta are exploataţie agricolă de aproape 1.000 ha, şi a achiziţionat de la MEWI Orţişoara, distribuitorul exclusiv în România al produselor Horsch, mai multe produse

52 5 2 FFe Februarie ebr bru ua arriie 20 2 2012 01 12 2

purtând această marcă. Rugându-l să-mi spună doar câteva cuvinte despre cum a lucrat Joker terenurile fermei sale, Cosmin Micu a fost de nestăvilit în a-şi prezenta utilajul preferat şi modul în care acesta îi vine de ajutor. „Lăţimea mare de lucru, viteza mare de înaintare şi necesarul redus de putere în comparaţie cu utilajele care lucrează la aceeaşi adâncime, însă mult mai grele, fac acest utilaj Horsch incomparabil cu altele din clasa sa. La noi în fermă îl folosim pentru dezmiriştit după grâu şi rapiţă, pentru nivelarea arăturii şi a terenului scarificat şi pentru prelucrarea după floarea-soarelui sau porumb. Consumul de motorină se situează între 4,5 şi 6 l/ha la lucrările de dezmiriştit după culturile grâu, rapiţă, floarea-soarelui şi porumb, iar pentru lucrări de nivelare a arăturilor sau a terenurilor scarificate consumul este între 5 şi 7 l/ha, în funcţie de cât de nivelat este terenul şi de viteza de înaintare a tractorului. Un aspect foarte important pentru noi este reprezentat de timpii de întreţinere. La acest utilaj aceştia sunt minimi, necesitând întreţinere doar la sistemul de prindere al tăvălugilor (6 nipluri) şi la sistemul de rabatare. De asemenea, lagărele discurilor nu necesită întreţinere. Ba mai mult, datorită sistemului constructiv cu două talere pe un singur braţ, se reduce numărul braţelor (pentru ca resturile vegetale să treacă mai uşor) şi numărul lagărelor din cauciuc, astfel încât acestea sunt mult mai mari, mai stabile şi permit menţinerea agresivităţii discurilor în sol în timpul lucrului. Joker mărunţeşte foarte bine resturile vegetale şi, datorită vitezei mari de lucru şi a discurilor scurte, produce foarte mult sol fin. Pentru noi, mărunţirea arăturilor de toamnă reprezintă un element foarte important. Astfel, în luna decembrie a anului trecut, după o secetă prelungită, am prelucrat întreaga suprafaţă arată cu discul Joker. Rezultatele sunt foarte bune în ceea ce priveşte nivelarea şi mărunţirea. Avantajul agronomic al acestei lucrări este că, în primăvară, vom avea un sol nivelat,

pe care umiditatea este distribuită uniform, nu ca în cazul în care coamele arăturii se usucă mai rapid, iar la baza acestora rămâne umiditate în exces. Această nivelare ne permite să aplicăm în orice moment, din decembrie până în aprilie, îngrăşăminte pe baza de fosfor sau potasiu. De exemplu, dacă efectuăm două treceri cu Joker după floarea-soarelui sau porumb, reuşim să pregătim patul vegetativ pentru cultura de grâu sau orz, semănând apoi cu Horsch Sprinter, o semănătoare de 6 metri. În toamna anului 2011 am înfiinţat cultura de grâu cu un consum de 12 litri pentru prelucrare şi alţi 6 litri pentru semănat plus 0,5 l pentru fertilizare. Preconizez pentru primăvara aceasta efectuarea a încă două lucrări de fertilizare plus câte două sau trei lucrări de erbicidare şi tratamente. În contextul economic actual, când preţurile motorinei şi ale tuturor celorlalte materiale de bază cresc, trebuie să fim pregătiţi din punct de vedere tehnic să facem faţă acestor provocări, fără însă a ne limita sau a reduce producţiile. În timpul unei vizite din anul 2009 la firma Horsch, am reţinut din prezentarea lui Michael Horsch că orice fermier se poate considera competitiv dacă reuşeşte să se încadreze într-un consum de 50 l motorină la hectar, incluzând recoltarea şi transportul. Ţelul meu este să scad sub această cifră, până acolo unde să nu-mi afecteze producţia. De aceea am investit masiv în ultimii ani pentru a-mi dota ferma cu cele mai performante utilaje şi tractoare existente pe piaţă, toate acestea fără a beneficia de nici un proiect FEADR. Acum, după 2.500 de hectare lucrate şi după cum arată culturile şi terenurile, pot afirma că fiecare cent plătit pentru achiziţionarea acestui disc scurt Horsch plin! Joker a meritat din plin!”

www.agrimedia.ro

Potrivit unui comunicat de presă publicat la sfârşitul lunii ianuarie de Asociaţia Producătorilor de Echipamente (AEM), piaţa internaţională de tehnică agricolă este în continuă creştere. Pentru anul 2012, reprezentanţii industriei prevăd un volum al vânzărilor de circa 106 miliarde de dolari.

Cererea mondială de maşini agricole rămâne la un nivel ridicat În timp ce economia mondială rămâne instabilă, industria de maşini agricole se declară optimistă în privinţa vânzărilor estimate pentru acest an, estimând că piaţa modială de profil va rămâne la un nivel ridicat. În cadrul întâlnirii anuale a Agrievolution Economic Working Group, unde a participat şi AEM, dsfăşurată la expoziţia agricolă EIMA Agrimach din New Delhi (India), s-a discutat despre aşteptările industriei producătoare de maşini şi utilaje agricole pentru 2012. Vânzările mondiale de maşini agricole pentru anul 2011 au crescut la 98 miliarde de dolari şi, conform estimărilor preliminare ale reuniunii, pentru acest an acestea ar putea creşte cu încă 5 sau 8 procente. Aşadar, valoarea piaţei mondiale va totaliza circa 106 miliarde de dolari. Charlie O'Brien, vicepreşedinte al AEM, a precizat că rezultate bune au fost obţinute datorită tendinţei de dotare agricolă atât din ţările industrializate, cât şi din cele aflate în curs de dezvoltare „Multe ţări recent industrializate lucrează la creşterea mecanizării în agricultură, cum ar fi ţările din Europa de Est şi cele din America de Nord, tendinţa este către agricultura de precizie, iar cererea

www.agrimedia.ro

este axată pe cele mai noi tehnologii şi inovaţii care îmbunătăţesc eficienţa de operare”, a afirmat dl O'Brien. Asociaţia germană VDMA Agricultural Machinery a oferit câteva date legate de aşteptările privind pieţele din Europa, China şi India: pentru piaţa Uniunii Europene, perspectivele anului 2012 sunt, în ansamblu, pozitive, însă vor depinde în mare măsură de câştigurile realizate din vânzarea producţiilor agricole şi a producţiei de lapte. Totodată, oportunităţile financiare pentru achiziţia de utilaje noi sunt considerate ca fiind favorabile. Cu toate acestea, dincolo de media în creştere din 2011, unele pieţe vor înregistra în acest an anumite scăderi. Aceasta este aşteptarea şi pentru piaţa germană, ce-a de-a doua piaţă importantă din Europa. Franţa ar putea rămâne la nivelul actual, iar pentru piaţa italiană există indicii că aceasta va continua să scadă. Pentru partea de est a Uniunii Europene, noile state membre vor continua să investească în achiziţia de tehnică agricolă şi, în cazul în care subvenţiile pe hectar vor creşte uşor, aşteptările privind vânzările de maşini agricole şi noi rămân la un nivel ridicat. În Japonia, previziunile sunt pentru o uşoară creştere a vânzărilor, concentrată, în special, pe gama de tractoare, care va avea o de creştere 7%.

Pentru China, previziunile pentru 2012 sunt pentru o creştere a pieţei de 10%. Această tendinţă, de creştere a dotării tehnice, este susţinută de guvernul chinez. În Brazilia, estimările privind vânzările arată o creştere de 10% în acest an, datorită faptului că Banca Naţională de Dezvoltare asigură în continuare condiţii favorabile de creditare pentru sectorul agricol. În India, există cerere pentru maşinile agricole de puteri mari, venite din partea investitorilor individuali şi a cooperativelor care prestează servicii în agricultură şi lucrează întregul teren din jurul localităţilor.

Agrievolution Economic Working Group, coordonat de Asociaţia germană VDMA Agricultural Machinery, este compus din 12 asociaţii naţionale de maşini agricole din Brazilia, China, Franţa, Germania, India, Italia, Japonia, Rusia, Coreea de Sud, Turcia, Statele Unite şi Marea Britanie şi o organizaţie europeană CEMA. Grupul de lucru a fost fondat în anul 2009 şi promovează schimbul de informaţii privind piaţa de maşini agricole la nivel internaţional.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Februarie 2012 53

Ana MUSTĂŢEA

O piaţă de 106 miliarde de dolari

La sfârşitul lunii ianuarie a.c., Titan Machinery, cel mai mare dealer de utilaje din lume, cu sediul în Dakota de Nord (SUA), a anunţat achiziţia a 70% din acţiunile societăţii Agroexpert Capital, distribuitor al echipamentelor Case IH în România. Ca urmare a acestei tranzacţii, firma autohtonă îşi va schimba denumirea în Titan Machinery România şi promite că va ridica nivelul serviciilor pe piaţa de profil.

Ana MUSTĂŢEA

Titan Machinery - un jucător nou pe piaţa maşinilor agricole În cadrul conferinţei de presă, dl Peter Christianson, preşedinte & CEO Titan Machinery, a afirmat că Agroexpert reprezintă primul dealer internaţional: „Economia globală este o oportunitate uriaşă pentru noi să putem face cunoscut modelul nostru de operare şi experienţă în dealership pe o platformă de creştere internaţională. De ceva timp explorăm extinderea în Europa şi credem cu tărie că am găsit o oportunitate semnificativă de construcţie a brandului în străinătate”. Potrivit preşedintelui companiei americane, principalele motivele pentru care au ales România pentru a se extinde pe piaţa din Europa sunt legate de producţiile agricole realizate şi similaritatea condiţiilor pedoclimatice cu cele din zona unde compania operează. Agroexpert este dealerul care a îndeplinit criteriile pe care Titan Machinery le cerea, respectiv experienţă, performanţă şi importanţă acordată serviciilor postvânzare. În opinia dlui Radu Lupu, director de vânzări şi marketing al Titan Machinery România, această fuziune va produce o serie de schimbări pe piaţa serviciilor de tehnică agricolă: „Titan Machinery înseamnă un nou jucător pe piaţa maşinilor agricole din România, ridicând standardele actuale la un alt nivel. Prin forţa şi experienţa grupului Titan Machinery acumulată în una dintre cele mai dinamice economii mondiale, referindu-mă aici la 54 Februarie 2012

Statele Unite ale Americii, credem că piaţa maşinilor agricole va fi complet diferită în anii ce vor urma, aducând concepte noi în distribuţia de utilaje, piese de schimb şi service. Cu Titan Machinery România vom extinde gama de tractoare şi combine Case IH, având în vedere, pe lângă utilajele dedicate sectorului vegetal, şi noi domenii precum forestier, viticol, dar şi tractoare dedicate administraţiilor locale. De asemenea, intenţionăm să extindem şi gama serviciilor financiare şi postvânzare”. Totodată, Titan Machinery România va derula programe prin care să aibă loc schimbul de experienţă între fermierii români şi cei americani. „Avem o reţea de dealeri, dar ne vom extinde pentru a avea o acoperire cât mai mare. Vom avea filiale la Timişoara, Oradea, Roman şi probabil până la sfârşitul anului şi în Constanţa. Tractoarele de peste 230 CP şi combinele sunt aduse din SUA. Din Austria sunt aduse cele cu puteri cuprinse între 110 şi 230 CP, iar tractoarele de până la 110 CP vin din Italia”, a mai adăugat dl Radu Lupu.

Planuri ambiţioase Potrivit lui Radu Lupu, director de vânzări şi de marketing al Titan Machinery România, în 2011 piaţa autohtonă de tehnică agricolă a totalizat 1.900 de tractoare şi 500 de combine. Anul trecut, Agroexpert a vândut 70 de

tractoare fermierilor români, iar pentru 2012 planurile sunt ambiţioase, în mare parte datorită fuziunii cu Titan Machinery, sperând să ajungă la 150 de tractoare vândute. În privinţa cifrei de afaceri pe care societatea doreşte s-o atingă până la sfârşitul anului, aceasta este de 40 de milioane de euro. „Este o provocare, dar, ţinând cont că anul trecut am realizat încasări de 20 de milioane de euro, cred că vom reuşi să dublăm cifra de afaceri”, a afirmat dl Radu Lupu. Titan Machinery a fost fondată în anul 1980 şi are sediul central în West Fargo, Dakota de Nord (SUA). Compania deţine şi operează cu o reţea de servicii complete în agricultură şi în construcţia de echipamente agricole în SUA şi Europa. Înainte de încheierea tranzacţiilor cu Jewell Implement Company Inc. şi Agroexpert anunţate anterior, reţeaua Titan Machinery avea 91 de dealeri. Titan Machinery comercializează mai multe branduri ale CNH, subsidiară a grupului Fiat Industrial, printre care se numără Case IH, New Holland Agriculture, Case Construction, New Holland Construction, Kobelco şi CNH Capital.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Februarie 2012 55

Massey Ferguson a lansat în februarie noul tractor MF 5410 Noul tractor MF 5410 de 75 CP a fost lansat la data de 16 februarie, la Târgul Polagri-Premiery din Poznan (Polonia). „MF 5400 a dobândit deja o reputaţie de invidiat, fiind în prezent cel mai bun tractor încărcător de pe piaţă. Acum, cu 75 CP, noul MF 5410 oferă atât tehnologie, cât şi putere utilizatorilor”, a spus Campbell Scott, Brand Development Manager and Director of Sales Engineering Massey Ferguson. „Acest model foarte competitiv, care se află la mijlocul gamei de la 70 CP la 80 CP, oferă utilizatorilor o transmisie Dyna-4 cu manetă unică de control a puterii, o vizibilitate excepţională datorită capotei p înclinate standard şşi o serie de alte caracteristici ce nu

sunt disponibile la alte tractoare”. Noul MF 5410 se alătură celorlalte 4 modele noi, de la 82 la 107 CP, care au fost lansate la Salonul de la Paris SIMA, la începutul anului 2011, care îmbină caracteristicile dovedite ale celei mai bine vândute serii MF 5400 cu modele noi, dezvoltate special pentru această categorie de putere. „Seria MF 5400 a stabilit punctul de referinţă ca fiind cel mai bun încărcător mixt pentru sectorul agricol. Noile modele se bazează pe acest succes, oferind o combinaţie imbatabilă între manevrabilitate, stabilitate şi vizibilitate, precum p şi ş performanţă, p ţ agilitate g şi ş

productivitate în curte, pe teren sau pe drum”, a adăugat dl Scott.

Caracteristici MF 5410 • tractor compact de 75 CP • motor Perkins de 4.4 litri cu 4 cilindri şi injecţie mecanică • transmisie optimizată Dyna-4, 16F/16R cu Power Control Lever • capota înclinată, cabină Low Profile cu opţiuni pentru suspensia acesteia • subcadru unic integrat, pentru montarea unui încărcător frontal şi a unei legături în acelaşi timp • Standard Electronic Linkage Control oferă precizie şi un control optim • ssuspensia unică a cabinei îîn versiunea standard

P Putere şi performanţe do dovedite M 5410 este propulsat de un motor MF Perkins 110D-44T de 4.4 litri, cu 4 Pe cilindri. Similar cu cel montat cil la MF 82CP 5420, lansat în primăvara anului 2011, acest motor cu injecţie an mecanică este renumit pentru fiabilitatea me şi economia sa. Designul modern oferă un răspuns viguros şi o putere ofe dezvoltată maximă, la 2.000 rpm, de 56 Februarie 2012

www.agrimedia.ro

care reduce consumul de combustibil, nivelul de zgomot şi uzura. Motorul energic dezvoltă un cuplu maxim de 310 Nm la doar 1.400 rpm, care îi permite să răspundă prompt, fără a fi nevoie de schimbarea treaptei de viteză. Capota cu vizibilitate sporită vine în echiparea standard. Aceasta fiind compusă dintr-o singură piesă, se deschide prin pivotare, pentru a facilita accesul pentru service şi conferă o vizibilitate de neegalat, fără a compromite capacitatea de răcire.

Eficienţă şi control al transmisiei de top Transmisia standard Dyna-4 combină uşurinţa în utilizare cu o gamă de facilităţi şi beneficii disponibilie în general doar la tractoarele mari. Schimbătorul de viteze are 16 trepte înainte şi 16 trepte înapoi. Power Control Lever (Pârghia de Control al Puterii), montat pe partea stângă a volanului, operează 3 funcţii, care fac tractorul ideal pentru activităţi de încărcare. Acesta este folosit pentru a transfera înainte şi înapoi, pentru a schimba vitezele şi a selecta neutru, toate fără a folosi ambreiajul.

www.agrimedia.ro

Cabina Low Profile, spaţioasă şi confortabilă Clienţii MF 5410 pot alege tipul de cabină care să se potrivească exact nevoilor acestora. Toate cabinele sunt echipate cu geamuri fumurii, geamuri cu deschidere laterală şi fereastră spate, încălzitor şi opţiunea de aer condiţionat, precum şi radio CD-Player. Vizibilitatea în faţă este maximă datorită eşapamentului montat lateral. În plus, cabina Low Profile poate fi echipată fie cu un acoperiş Slimline (2.499 mm înălţime totală cu pneuri de 30 inch), un acoperiş Visio sau cu un acoperiş standard.

Încărcător frontal şi sistem de legături Noua punte faţă oferă o serie de beneficii utilizatorilor MF 5410. Designul său oferă un unghi de rotire pentru o manevrabilitate de neegalat, dar şi posibilitatea de a instala un subcadru integral pentru montarea unui încărcător frontal sau a unei legături. Instalarea puternică şi sigură nu împiedică deloc cercul de întoarcere a tractorului. Aceeaşi osie cu formă specială, parte din Sistemul Integrat de Ridicare

Frontală (IFLS) Massey Ferguson, permite echipamentului să fie cuplat mai aproape de tractor, pentru o stabilitate crescută. Acest sistem permite, de asemenea, montarea simultană a încărcătorului frontal şi a legăturii frontale, fără a împiedica buna funcţionare a acestora.

Punte spate utilitară, cu control electronic al legăturii Puntea spate ce echipează modelul MF 5410 este special concepută pentru această categorie de putere, păstrând în acelaşi timp toate caracteristicilecheie ale modelelor mai mari. Sistemul standard de Control Electronic al Legăturii (ELC) combină operarea facilă cu un control precis. Capacitatea maximă de ridicare este de 4.300 kg. Pompa dublă, centrul hidraulic deschis furnizează un debit de 42 litri/minut, plus un supliment de 57 litri/minut pentru a răspunde şi celor mai exigente cerinţe moderne.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Februarie 2012 57

La INTEGRA, MAP oferă cele mai bune soluţii financiare

Valentin BLĂNARU

În perioada 3-5 februarie 2012, Maşini Agricole Performante a dat startul pentru a treia oară circuitului INTEGRA, în oraşul Bacău.

A t circuit Acest i it este t îîn ffondd o platformă l tf ă complexă, unde fermierii pot găsi tot ceea ce au nevoie pentru ferma lor: de la utilaje agricole la tractoare, semănători şi combine ale renumitelor mărci Deutz Fahr, Same, MA/AG, Cafini, până la utilaje care produc independenţă energetică (energie solară sau biogaz). În afara acestor mijloace strict necesare oricărui fermier, indiferent de mărimea fermei pe care o deţin fermierii, INTEGRA vine cu soluţii de finanţare şi de consultanţă care să ajute agricultorii să achiziţioneze ceea ce îşi doresc. În acest an, la Bacău a fost lansată o campanie de promoţii foarte atractive pentru fermieri: cea mai mică dobândă pentru achiziţionarea de utilaje agricole şi cel mai mic avans pentru achiziţionarea unei combine. Este vorba de o dobândă de 2% pentru euro la cumpărarea de utilaje până la data de 31 martie 2012. În ceea ce priveşte combinele, cu un avans de doar 5% % orice fermier poate pleca acasă cu utilajul adecvat suprafeţei de teren pe care o are de lucrat. „Oferta, care este făcută pentru prima oară în România prin băncile Intesa Sanpaolo şi Intesa Sanpaolo Leasing, vine în sprijinul fermierilor printr-un sistem 58 Februarie 2012

de leasing pe o perioadă de 3 ani, cu o dobândă de numai 2% în euro. Dacă se face diferenţa între dobânda actuală de pe piaţă şi aceea oferită de firma noastră la această dată pentru sistemul de instalaţii şi maşini agricole, se poate constata avantajul mare pe care îl oferă fermierilor”, a declarat preşedintele MAP, Mauro Frola. „Vreau să-i anunţ pe toţi agricultorii interesaţi de achiziţionarea de utilaje agricole, tractoare, semănători sau combine, instalaţii pentru depozitarea produselor agricole că pentru anul 2012 MAP menţine toate soluţiile pe care le-a arătat pe parcursul anului 2011. Pentru toţi fermierii, producătorul de maşini şi utilaje agricole Same, Deutz-Fahr asigură tehnologie prin sisteme noi de finanţare, în parteneriat cu banca Intesa San Paolo. Avem parteneriate solide şi productive cu o bancă, cu o firmă de consultanţă, precum şi cu o companie care asigură sistemul de depozitare şi de achiziţioanare a recoltelor. Pentru anul 2012 putem să le asigurăm fermierilor sistemul de tip linie de credit pentru înfiinţarea culturilor, adică pentru achiziţionarea de seminţe, pesticide, erbicide, fertilizatori, precum şi pentru lucrările pământului, prin acoperirea costurilor cu motorina. De asemenea, pentru toţi cei care exploatează pământul putem asigura, prin partenerii noştri, un sprijin în ceea ce priveşte pregatirea dosarului pentru accesarea de fonduri europene. Ne-am gândit la fermierii care doresc să abordeze Masura 121 - dezvoltarea exploataţiilor

agricole, Masura 123 - pentru silozuri şi depozite de cereale. În momentul în care proiectele ajung în faza de a fi eligibile şi contractabile, împreună cu banca parteneră, asigurăm cofinanţarea 100%, astfel încât perioada de rambursare să fie de 5 ani pentru cei care doresc să presteze servicii şi de 7 ani pentru cei care îşi dezvoltă propria prelucrare a pământului. Dacă ne referim la sistemele de leasing pentru maşini agricole care echipează tractoarele folosite în pomicultură, cultură mare şi zootehnie, avem o promoţie până la 31 martie 2012, care constă în reducerea preţului de livrare cu 25-30%, în funcţie de complexitatea tehnică a agregatului. Perioada de leasing este de 3 ani, cu un avans de 20%. Pentru combine, am stabilit un alt plan avantajos, un sistem de leasing pentru o perioadă de 5-7 ani, cu un avans de doar 5% din valoarea acestuia. Tot pentru combine, pentru toată gama oferită spre vânzare avem o promoţie care expiră la 31 martie 2012, cu o reducere a preţului de la 68.000 de euro până la 86.000 de euro, în funcţie de caracteristicele tehnice. Toate combinele pe care le comercializăm anul acesta sunt echipate cu 3 sisteme de batere şi separare (bătător, contrabătător şi turbo separator), astfel încât calitatea baterii şi a separării să fie cât mai bună, iar procentul de pierderi să fie cât mai aproape de zero”, a adaugat Mauro Frola.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Februarie 2012 59

• În România, investiţia în echipamentele agricole reprezintă până la 40% din cheltuielile anuale ale fermelor cu o suprafaţă de peste 1.500 ha • Pentru 2012, BISO România vizează deschiderea a trei noi puncte de lucru, în Timişoara, Adjud şi Tulcea • BISO România a pregătit pentru 2012 programe inovatoare dedicate susţinerii fermierilor pentru achiziţia de utilaje

BISO România - soluţii inovatoare pentru 2012, dedicate productivităţii fermelor Compania BISO România, filiala companiei austriece BISO, lider pe piaţa mondială a echipamentelor de recoltare, a lansat un pachet de soluţii financiare inovatoare dedicate susţinerii productivităţii şi tehnologizării cu echipamente de ultimă oră a fermelor din România. Aceste soluţii sunt menite să contribuie la atingerea obiectivelor companiei pentru anul în curs, de creştere a cotei de piaţă, prin rafinarea serviciilor oferite clienţilor şi prin deschiderea a noi puncte de lucru în Timişoara, Adjud şi Tulcea, ceea ce va asigura prezenţa companiei în toate regiunile agricole importante din ţară. Noile soluţii pe care BISO le propune fermierilor pentru anul 2012 au fost prezentate în cadrul unui eveniment desfăşurat la sfârşitul lunii ianuarie la Drajna, unde se află Centrul de Competenţe BISO, cel mai modern showroom din România dedicat utilajelor din industria agricolă. Acesta a reunit fermieri din zona de sud şi sud-est a ţării. Cu această ocazie au fost lansate trei programe create pentru a facilita accesul fermierilor la echipamente moderne, din care primele două sunt derulate în parteneriat cu Agricover Credit IFN: 1. programul pentru finanţarea pieselor de schimb şi service; 2. programul pentru finanţarea capitalului de lucru şi a echipamentelor mici; 60 Februarie 2012

3. produsul de preluare a recoltei de la fermieri şi vânzării acesteia către distribuitori şi procesatori. „Instituţiile financiare joacă unul dintre rolurile-cheie în activitatea noastră. Cu ajutorul lor, clienţii noştri pot conta întotdeauna pe o abordare individuală şi pe soluţia optimă pentru finanţarea achiziţionării de utilaje”, a arătat Dorian Artemi, manager soluţii financiare. „Un utilaj performant diminuează cu până la 3 ori costurile lucrărilor agricole şi creşte cu până la 3 ori productivitatea. BISO oferă, pe lângă echipamente de ultimă generaţie, toate serviciile conexe acestora, ceea ce mă ajută să economisec timp, energie şi bani”, a declarat Ciprian Stoian, manager SA Unirea Baia, din Tulcea. „Anual, până la 40% din investiţiile noastre sunt alocate utilajelor agricole. În anul 2012 intenţionăm să achiziţionam echipamente în valoare de 2 milioane de lei. Colaborăm cu BISO încă de când am început, în urmă cu 7 ani, din 3 motive: service-ul oferit după vânzare, încrederea pe care o avem în companie, dar şi ceea ce reprezintă brandul BISO”, au arătat reprezentanţii I.I. Ene Dumitru, din judeţul Giurgiu, care deţin în arendă 1.600 ha. BISO România şi-a început activitatea în ţara noastră cu un punct de lucru la Călăraşi, având iniţial 15 angajaţi.

În perioada 2008-2011, compania şi-a deschis filiale în 6 oraşe din ţară: Craiova, Roşiori de Vede, Buzău, Ostrov, Constanţa şi Roman. În momentul de faţă, BISO România are peste 85 de angajaţi şi peste 1.000 de clienţi permanenţi. Compania austriacă BISO este prezentă în 30 de ţări din întreaga lume, având o tradiţie de peste 75 de ani în oferirea de soluţii tehnologice dedicate îmbunătăţirii performanţelor şi a randamentului recoltelor. Consecventă cu angajamentul său de a fi partenerul de încredere al fermierilor, compania produce şi comercializează echipamente recunoscute la nivel mondial pentru tehnologiile inovatoare şi performante. BISO România se diferenţiază pe piaţa românească de profil prin serviciile conexe oferite la cel mai înalt grad de profesionalism şi calitate: service, soluţii financiare, consultanţă. Echipa BISO este formată din specialişti cu o pregătire impecabilă în ceea ce priveşte caracteristicile tehnice ale echipamentelor din portofoliu şi cu o foarte bună cunoaştere şi înţelegere a pieţei agricole.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Februarie 2012 61

Aplicarea îngrăşămintelor în livezile de pomi este strâns legată de sistemul de lucrare a solului, de condiţiile de sol, climă, relief, de speciile şi de vârsta plantaţiei, de portaltoi şi alţi factori. Din cauza acestui fapt, nu poate exista un sistem unic de îngrăşare care să fie valabil pentru toate livezile, chiar atunci când acestea sunt cuprinse în cadrul aceleiaşi zone naturale.

Aplicarea îngrăşămintelor în livezi În raport cu diversitatea condiţiilor în care se găsesc plantaţiile de pomi şi sistemul de îngrăşare trebuie întocmit şi aplicat diferenţiat. În livezile unde se recomandă înierbarea intervalelor, dacă suprafaţa permite, aceasta se poate împărţi într-un număr de sole corespunzător cu numărul anilor, după care se reînsămânţează intervalele dintre pomi şi, pe baza unui plan general de îngrăşare şi de planuri anuale, se stabileşte sistemul de îngrăşare. În cazul livezilor cu suprafeţe mici, acestea nu se mai împart în parcele, iar măsurile agrotehnice şi de îngrăşare se aplică conform unor planuri anuale, în care sunt indicate dozele, epocile şi metodele de încorporare a îngrăşămintelor, ţinâdu-se seama de acţiunea ulterioară a îngrăşămintelor aplicate în anii anteriori. Sistemul de îngrăşare în livezi trebuie coordonat cu metoda de întreţinere a intervalelor, ca ogor negru, ca ogor negru şi benzi înierbate (pe pante), ca ogor negru însămânţat în a doua parte a verii cu plante de acoperire pentru îngrăşământ verde sau de înierbare totală a intervalelor dintre rânduri, mai ales pe pante abrupte. Când se face înierbarea unor intervale se folosesc amestecuri de ierburi cu durata de folosinţă de mai multi ani. Pentru reuşita plantaţiei şi a ierburilor, înainte de însămânţare se vor aplica îngrăşăminte organice şi fosfatice ca îngrăşământ de bază. Când intervalul este ocupat cu o 62 Februarie 2012

cultură oarecare (în livezi tinere), aceasta va primi îngrăşăminte organice şi fosfatice. Pentru culturi intercalate sunt de preferat plantele mai puţin rapace, cum sunt unele legume, plante melifere, culturi de rădăcinoase (ridichi, morcovi, sfeclă etc.). În zonele secetoase şi chiar în cele de silvostepă, intervalele dintre pomi se întreţin ca ogor negru. În livezile tinere, aplicarea îngrăşămintelor organice şi minerale se recomandă să se facă în jurul trunchiului pe suprafaţa proiecţiei coroanei, iar intervalele dintre rândurile de pomi se întreţin ogor negru sau se cultivă cu plante anuale timp de 3-4 până la 5-8 ani, în funcţie de specia de pomi cultivată, până când pomii se pun pe rod. Sistemul de îngrăşare aplicat în livezile tinere trebuie să creeze condiţii favorabile atât pentru creşterea pomilor, cât şi pentru o producţie mare a culturilor din intervale, în aşa fel încât să se asigure intrarea pe rod a livezii la timpul normal. Pe măsură ce pomii cresc, se restrânge şi suprafaţa ocupată de culturi în intervalele dintre rânduri, iar când coroanele pomilor au atins volumul lor maxim şi au acoperit întreaga suprafaţă, printre rândurile de pomi nu se mai fac culturi. Dozele anuale de îngrăşăminte organice şi minerale se stabilesc în raport cu vârsta pomilor, cu specia şi suprafaţa proiecţiei coroanei şi a intervalelor dintre rânduri.

Dintre îngrăşămintele minerale, o acţiune pozitivă se observă mai ales la cele azotate, atât când se administrează singure, cât şi împreună cu alte îngrăşăminte. Azotul favorizează creşterea şi formarea mugurilor de rod şi fructificarea. Când dozele de azot sunt prea mari, se poate stimula creşterea vegetativă, în dauna fructificării. Îngrăşămintele fosfatice şi potasice aplicate singure au o influenţă mai mică decât cele azotate; efectul lor se manifestă atunci când se aplică singure, mai ales pe solurile nisipoase, erodate şi calcaroase. În zona colinelor, unde plantaţiile sunt situate pe pante, între rândurile livezilor tinere se aplică culturi de ierburi sau îngrăşăminte verzi, care alternează cu întreţinerea unor intervale ca ogor negru. În livezile situate pe pante mari, aplicarea

www.agrimedia.ro

ca ogor negru, cu cultura leguminoaselor pentru îngrăşământ verde în a doua jumătate a verii, contribuie atât la îmbunătăţirea însuşirilor fizice ale solului, cât şi la grăbirea coacerii lemnului, la mărirea rezistenţei la ger a pomilor, la creşterea cantităţii de azot din sol, precum şi la mobilizarea fosforului din formele greu accesibile. Şi în cazul livezilor de pomi este necesar ca îngrăşămintele organice să se combine cu cele minerale, întrucât în acest mod se intensifică activitatea microorganismelor utile din sol şi se îmbunătăţesc condiţiile de fertilitate. În livezile pe rod şi plantaţiile de arbuşti fructiferi, îngrăşămintele minerale se pot aplica atât local, cât şi în benzi late de 1,10-1,40 metri, care merg de-a lungul rândurilor, pe mijlocul proiecţiei coroanei. Cerinţele speciilor pomicole faţă de elementele nutritive sunt în strânsă legătură cu particularităţile biologice ale fiecărei specii. Aceste cerinţe însă variază în raport cu fazele de vegetaţie, cu perioadele de vârstă a pomilor, cu capacitatea de asimilare a elementelor nutritive, cu însuşirile portaltoiului, cu comportarea pomilor faţă de reacţia solului şi faţă de formele de îngrăşământ mineral şi cu nivelul general agrotehnic. Între ritmul de creştere a pomilor la primii ani după plantare şi fructificare există o strânsă legătură. Pentru grăbirea punerii pe rod, ca o condiţie esenţială, este necesar să se forţeze la maximum creşterea în primii ani ai vieţii, în scopul formării unui schelet şi a unei coroane puternice încă din primii ani şi pentru a grăbi procesele biochimice de transformare în forme superioare a substanţelor elaborate. Perioada fructificării trebuie prelungită cât mai mult şi acest lucru este posibil numai dacă pomii au o creştere vegetativă bună, care constitue baza formării de noi organe de fructificare. Aplicarea îngrăşămintelor în timpul vegetaţiei pomilor se face corect numai atunci când se cunoaşte modul în care se parcurg fenofazele, fiindcă ele sunt acelea care caracterizează procesele creşterii, ale formării mugurilor fructiferi şi însăşi fructificarea. Timpul şi durata fiecarei faze variază de la specie la specie, în raport cu particularităţile biologice, cu condiţiile climatice şi cu agrotehnica folosită. Faza deschiderii mugurilor este condiţionată de rezervele de substanţe considerate plastice, care s-au acumulat în ţesuturi în anul precedent. De aceea, pentru bunul mers al

acestei faze este necesar să se ia măsurile corespunzătoare pentru acumularea de substanţe de rezervă cu caractere plastice încă din anul precedent. Faza următoare, de creştere progresivă în lungime a lăstarilor, este însoţită şi de o creştere accentuată a cerinţelor în elemente nutritive. După terminarea creşterii vegetative a lăstarilor, are loc dezvoltarea mugurilor şi depunerea substanţelor de rezervă, lucru care este influenţat de condiţiile mediului exterior şi în special a celor de nutriţie. În această perioadă are loc şi diferenţierea masivă a mugurilor vegetativi de mugurii de rod. După modul cum plantele sunt aprovizionate cu substanţe nutritive în aceste faze, se asigură rodirea lor anuală sau periodică. Regulile agrotehnice pomicole recomandă ca îngrăşările suplimentare să se facă după cum urmează: în livezile tinere - prima îngrăşare se aplică atunci când începe înfrunzirea, a doua la 2-3 săptămâni de la prima îngrăşare (în timpul creşterii puternice a lăstarilor), a treia la 2-3 săptămâni după cea de-a doua îngrăşare, însă nu mai târziu de sfârşitul lunii iunie. În livezile pe rod: prima îngrăşare înainte de înflorire, a doua, după căderea fiziologică a fructelor şi a treia în timpul formării mugurilor de rod. Sistemul de îngrăşare în livezile de pomi mai diferă şi în raport cu zonele pedoclimatice. În ceea ce priveşte dozele de îngrăşăminte folosite în livezile de pomi, acestea se stabilesc după aceleaşi criterii care au fost enunţate anterior. Trebuie reţinut însă că, în afară de specie, soi şi portaltoi, ele mai variază şi în raport cu vârsta plantaţiei. Pentru fiecare specie pomicolă se cunosc cantităţile de îngrăşăminte chimice ce trebuiesc aplicate. Pentru o îngrăşare bună, dozele optim economice trebuiesc mărite cu 50%, iar pentru una foarte bună, cu 100%. La plantaţiile pe rod mai bătrâne de 12 ani, dozele de îngrăşăminte în raport cu starea de fertilitate a solului, vârsta, specia şi soiul se măresc cu 100-150%. În raport cu specia, vârsta, starea de fertilitate a solului, condiţiile climatice, gradul aprovizionării gospodăriei cu îngrăşăminte, se poate trece de la acest sistem oarecum simplu la un sistem mai complex de aplicare a îngrăşămintelor la speciile pomicole.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Februarie 2012 63

Victor VĂTĂMANU

îngrăşămintelor se face astfel: pe terenurile cu pante până la 18-20%, în brazde paralele cu curbele de nivel, distanţate una de alta la 50 de cm; când panta trece de 20%, în şanţuri circulare făcute la o depărtare de tulpină de 50 cm pentru pomii sub 3 ani, 75 cm pentru pomii până la 5 ani, 100 cm pentru cei cu o vârsta între 5 şi 10 ani, 150-200 cm pentru pomii cu o vârstă mai mare de 10 ani; îngrăşămintele se mai pot aplica în gropi de 20-25 cm, socoţând câte 3-4 gropi la metrul pătrat. Îngrăşămintele, când se administrează sub formă lichidă, se pot introduce în sol prin injectare la presiunea de 15-20 de atmosfere, în cantitate de 15-20 de litri pentru fiecare metru pătrat şi în concentraţie de 3-5% substanţă activă. Se mai poate folosi must de gunoi de grajd diluat cu 3-4 părţi de apă, gunoi de păsări diluat în 8-10 părţi de apă, fecale diluate cu 7-8 părţi de apă. În plantaţiile pe rod, îngrăşămintele se introduc fie pe toată suprafaţa, când panta este sub 10-12%, fie local, în vetre. Intervalele dintre pomi se menţin ca ogor negru, alternând, în special, pe locurile în pantă, intervale înierbate cu intervale întreţinute sau nu ca ogor negru. Îngrăşămintele organice, în cazul înierbării totale sau parţiale a intervalelor, se introduc local sau în benzi. În livezile bătrâne se fac periodic - la interval de 4-6 ani - arături adânci de 35-50 cm, care se completează cu introducerea îngrăşămintelor organice în cantitate de 40-60 de tone la hectar, date împreună cu îngrăşămintele fosfatice şi potasice, în cantitate de 60-120 kg la hectar substanţă activă. Concomitent cu această lucrare, dacă este cazul, se face şi corectarea reacţiei solului, prin introducerea cantităţi corespunzătoare de carbonat de calciu sau gips. Cea de-a doua aplicare a îngrăşămintelor organice se face la 2-3 ani de la ultima aplicare, folosind jumătate din doza utilizată anterior. Mai departe, este bine să se aplice repetat acest tratament, la fiecare doi ani. Întrucât nu se poate asigura totdeauna aprovizionarea gospodăriei cu cantitatea de gunoi de grajd necesară, atunci aplicarea gunoiului poate alterna cu îngrăşământ verde. În regiunile secetoase, îngrăşămintele verzi se pot folosi numai în anii cu precipitaţii suficiente vara, în ceilalţi ani solul se întreţine ca ogor negru, în care se introduce gunoi de grajd bine fermentat. Combinarea folosirii intervalelor dintre rândurile de pomi în prima jumătate a verii

pe produsele alimentare şi privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Secretariatului Comisiei interministeriale pentru menţiuni de sănătate înscrise pe produsele alimentare - M.O. nr. 0075/30 ianuarie 2012

Hotărârea nr. 1299 din 27 decembrie 2011 privind modificarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului ca urmare a reorganizării oficiilor judeţene de consultanţă agricolă - M.O. nr. 0035/16 ianuarie 2012 Hotărârea nr. 11 din 11 ianuarie 2012 privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură aferente schemelor de plăţi directe şi pentru măsuri de piaţă în agricultură - M.O. nr. 0035/16 ianuarie 2012 Ordinul nr. 1 din 4 ianuarie 2012 pentru aprobarea modelului etichetei lotului/lotului divizat de materiale forestiere de reproducere şi a modelului buletinului de analiză a seminţelor - M.O. nr. 0040/17 ianuarie 2012

Ordinul nr. 3 din 5 ianuarie 2012 privind aprobarea Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2012 - M.O. nr. 0044 din 19 ianuarie 2012 Ordinul nr. 85 din 19 ianuarie 2012 pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor prevăzute la art. 7, 9 şi 12 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi a sumelor stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive şi irevocabile - M.O. nr. 0050/20 ianuarie 2012 Ordinul nr. 1377 din 23 septembrie 2011 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, aprobate prin Ordinul ministrului Sănătăţii Publice, al ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al 64 Februarie 2012

preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1.321/2006/280/90/2007 - M.O. nr. 0053/23 ianuarie 2012

Ordinul nr. 26 din 10 ianuarie 2012 pentru modificarea poziţiilor 107, 139 şi „Total ţară“ din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 1.384/2011 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2011-14 mai 2012 - M.O. nr. 0054/23 ianuarie 2012 Ordinul nr. 1658 din 9 decembrie 2011 privind completarea anexei la Ordinul ministrului Sănătăţii şi al ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 763/455/2004 pentru aprobarea Listei substanţelor permise a fi utilizate în fabricarea produselor din tutun - M.O. nr. 0064/26 ianuarie 2012

Ordinul nr. 290 din 29 decembrie 2011 privind completarea anexei la Ordinul ministrului Sănătăţii şi al ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 763/455/2004 pentru aprobarea Listei substanţelor permise a fi utilizate în fabricarea produselor din tutun - M.O. nr. 0064/26 ianuarie 2012 Ordinul nr. 1493 din 27 octombrie 2011 privind desemnarea componenţei Comisiei interministeriale pentru menţiuni de sănătate înscrise pe produsele alimentare şi privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Secretariatului Comisiei interministeriale pentru menţiuni de sănătate înscrise pe produsele alimentare - M.O. nr. 0075/30 ianuarie 2012 Ordinul nr. 265 din 28 noiembrie 2011 privind desemnarea componenţei Comisiei interministeriale pentru menţiuni de sănătate înscrise

Ordonanţa nr. 8 din 30 ianuarie 2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor M.O. nr. 0079/31 ianuarie 2012 Hotărârea nr. 44 din 25 ianuarie 2012 privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, a unui imobil aflat în domeniul public al municipiului Alba Iulia - M.O. nr. 0080/1 februarie 2012 Ordinul nr. 16 din 30 ianuarie 2012 privind aprobarea Metodologiei şi a formularisticii necesare punerii în aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 25/2010 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat temporare privind asigurarea accesului la finanţare în agricultură, inclusiv modul de calcul al ratei dobânzii la credit necesare pentru calculul subvenţiei, al ratei de referinţă şi al valorii nominale a subvenţiei M.O. nr. 0092/6 februarie 2012 Metodologia nr. - din 30 ianuarie 2012 necesare punerii în aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 25/2010 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat temporare privind asigurarea accesului la finanţare în agricultură, inclusiv modul de calcul al ratei dobânzii la credit necesare pentru calculul subvenţiei, al ratei de referinţă şi al valorii nominale a subvenţiei M.O. nr. 0092/6 februarie 2012 Hotărârea nr. 41 din 25 ianuarie 2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 20072013 - M.O. nr. 0093/6 februarie 2012

www.agrimedia.ro

Februarie 2012 65

Istoria firmei Horsch în perioada 1981-2012 Agricultura din pasiune

Istoria firmei de familie HORSCH începe în anul 1981, când Michael Horsch a inventat prima semănătoare SeedExaktor, care s-a dovedit vreme îndelungată produsul care a ajutat la dezvoltarea ulterioară a companiei. În anul 1984 se înfiinţează Horsch Maschinen GmbH. Terra Trac a fost una dintre maşinile care au făcut cunoscut numele Horsch în rândul constructorilor de tractoare, fiind un tractor cu 3 roţi. După anul 1989, când are loc reunificarea celor două Germanii, de Est şi de Vest, s-a deschis un nou orizont pentru firma Horsch, care a început să producă şi să vândă maşini si utilaje agricole îndeosebi pentru fermele mari de peste 1.000 ha din estul Germaniei. În anul 1998 a fost construit FIT-Zentrum (Cercetare-Informaţii-Tehnică) şi s-a pus din ce în ce mai mult accent pe partea de marketing şi promovare. Din anul 2000 se înregistrează o accelerare continuă a vânzărilor şi, în acelaşi timp, a cifrei de afaceri. În anul 2002 a fost construită o hală de montaj în Schwandorf, încă o clădire destinată birourilor în 2005 şi o nouă fabrică în Ronneburg (2007). Cu o creştere de 46% în 2007 şi 74% în 2008, HORSCH ajunge unul dintre cei mai mari producători europeni de semănători şi utilaje de prelucrare a solului. Împreună cu partenerii săi internaţionali, în 2008 Horsch

avea peste 500 de angajaţi în Germania şi mai mult de 1.000 în parteneriat cu alte firme distribuitoare şi o cifră de afaceri de peste 200 de milioane de euro. 1982 - Prima expoziţie la care a luat parte firma Horsch 1982 - Semănătoarea pneumatică Exaktor PD 12 - 12 m lăţime de lucru. Patentarea brăzdarelor de la semănătoare Exaktor 1984 - Înfiinţarea companiei Horsch Maschinen GmbH, în Schwandorf. Primii dealeri în Franţa, Anglia şi Suedia 1985 - Proiectarea semănătorii autopropulsate Terra-Trac 1986 - Construcţia primului disc uşor pentru încorporarea dejecţiilor animaliere şi a gunoiului de grajd 1988 - Noi pieţe de desfacere: Austria şi Ungaria 1989 - Prima semănătoare de 6 m cu grapă rotativă - Drill-Exaktor 1990 - Pflege-Trac PT 150 - maşina autopropulsată pentru erbicidat; - dezvoltarea unui sistem de distribuţie în noile landuri din estul Germaniei; - achiziţionarea primului computer; - prima mare investi-ie: vopsitoria 1991 - Umladewagen UW120 - remorca de 12 tone 1992 - Extinderea pieţei de desfacere în Cehia şi Statele GUS 1993 - Parteneriatul Joint-Venture cu firma Kirovets, St. Petersburg: tractorul articulat K 735 - prima semănătoare cu cuţite de cultivator: Airseeder CO Prima semănătoare cu discuri În 1994, Michael Horsch primeşte premiul Justus-

von-Liebig - se lărgeste sectorul de distribuţie în Slovacia 1995 - Utilaj autopropulsat pentru împrăştierea dejecţiilor animale: All-Trac AT 200 - o nouă piaţă de desfacere: Polonia 1996 - Walter Horsch primeşte premiul Max-Eyth pe o medalie în argint - înfiinţarea Horsch GmbH & Co. KG - fabrica pentru Terra-Trac - prima semănătoare Airseeder CO 3 m 1996 - primul utilaj de pregătire a solului - cultivatorul FG - nivelatorul ST - semănătoarea DS/D cu brăzdar din discuri cu 3 m lăţime de lucru 1997 – înfiinţarea Holdingului Horsch 1998 - înfiinţarea Horsch France SARL în La Lucine, Chateauvillain - a doua mare investiţie: FIT-Zentrum (Cercetare, Inovaţie şi Tehnologie) - Horsch investeşte în activităţi de marketing (grădini demonstrative, şcolarizări, cursuri) 1999 - dezvoltarea propriului sistem pneumatic de distributie: Drill Manager - primele contacte cu Agro Soyuz, Ucraina - parteneriat cu Simba (distribuitor în Marea Britanie) 2000 - înfiinţarea Horsch Anderson 2003 - deschiderea centrului de producţie Horsch Agro Soyuz - demarea procesului de producţie a maşinilor autopropulsate Trac - record mondial la semănat împreună cu partenerul Horsch Agro Soyuz - 571,9 ha în 24 h 2004 - prima semănătoare de precizie bob cu bob: Maistro 2006 - dotarea semănătorilor Pronto DC cu echipament de distribuire îngrăşământ 2007 - a patra mare investiţie din istoria Horsch: fabrica Horsch Ronneburg Industrietechnik 2008 - înfiinţarea Horsch & Ropa Rus 2011 - vânzări de peste 200 milioane euro netto şi 735 de angajaţi

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html 66 Februarie 2012

www.agrimedia.ro

Decembrie 2010