Revista AGRIMEDIA Ianuarie 2013 by Agri Media Invest s.r.l.

Ianuarie 2013

La început de an Pe lumea asta, singura cale de a trăi în onoare este să fii cu adevărat ceea ce pretinzi că eşti” SOCRATE A mai trecut un an, contabilizat în clepsidra existenţei noastre pământene. Am lăsat în urmă anul efervescenţei politice, pentru schimbarea decidenţilor care ne vor hotărî, în mare măsură, standardul vieţii de zi cu zi. Acest an, care potrivit zodiacului chinezesc este «Anul şarpelui de apă», ar trebui caracterizat printr-o perioadă de linişte, unde concordia şi prosperitatea trebuie să se facă treptat simţite pentru cei care reacţionează cu înţelepciune la problemele şi evenimentele cotidiene. Pe plan emoţional, românii, la început de an, au participat afectiv cu nemărginită tristeţe la trecerea în nefiinţă a marelui patriot, regizor şi actor Sergiu Nicolaescu. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Trecând la aspectele vieţii noastre de zi cu zi, aflăm cu îngrijorare despre decizii privind majorarea unor taxe şi impozite, despre mărirea unor tarife la energia electrică, la energia termică, la carburanţi, gaze şi la diverse servicii. Concomitent cu avalanşa acestui nou val de obligaţii, apreciem necesitatea aplicării şi a unor măsuri de sprijin pentru categorii largi de populaţie vulnerabilă sub aspectul veniturilor. Pornind de la realităţi obiective, cum ar fi scadenţa plăţii unor împrumuturi externe, achitarea unor obligaţii salariale restante de la erorile înregistrate la calculul PIB din ultimii ani, cu efecte nedorite în menţinerea ţintei de deficit angajate prin acorduri internaţionale, guvernul şi parlamentarii sunt chemaţi să-şi demonstreze competenţa şi să nu dezamăgească încrederea poporului care i-a învestit în aceste demnităţi. Astfel, potrivit opiniei unor specialişti cu expertiză în domeniu pentru realizarea programului de guvernare,

www.agrimedia.ro

factorii decizionali trebuie să susţină ferm dezvoltarea agriculturii, să încurajeze investiţiile în producţie, inclusiv activitatea IMM-urilor supranumite albinele economiei româneşti, prin acea mult aşteptată relaxare fiscală. Aceste măsuri ar conduce la o majorare a numărului angajaţilor, la o lărgire a bazei de impozitare, cu efecte benefice atât pentru ridicarea nivelului de trai al românilor, cât şi pentru menţinerea ţintei de deficit bugetar sub 3%, aşa cum a fost angajată cu creditorii externi. De asemenea, o mai bună colectare a obligaţiilor fiscale, prin eradicarea economiei subterane, o absorbţie în procent cât mai mare a fondurilor comunitare nerambursabile şi asigurarea disciplinei realizării contractelor ar fi, de asemenea, benefice pentru asigurarea echilibrelor bugetare. În acelaşi sens se speră ca mult comentatele panseluţe, bordurile schimbate într-un ritm excesiv sau multitudinea de cheltuieli inutile să fie evitate în această perioadă grea, când fiecare ban contează atât pentru administratorii bugetului, cât mai ales pentru cea mai mare parte a populaţiei. Nu în ultimul rând, se apreciază că reorganizarea instituţiilor bugetare şi salarizarea efectivă, în concordanţă cu volumul şi importanţa muncii prestate, ar contribui la o judicioasă alocare a unor importante resurse financiare atât de dificil de asigurat în condiţiile recesiunii tot mai evidente. De fapt, o parte din aceste soluţii sunt arhicunoscute şi chiar clamate atât la nivel legislativ, cât şi executiv, dar ar fi deosebit de important să fie şi transpuse integral în practică! Anumiţi vectori de opinie susţin că pentru evitarea naufragiului economic am mai putea beneficia, în al doisprezecelea ceas, de o ultimă şansă, printr-o configurare şi o execuţie judicioasă a bugetului! Noi nutrim convingerea că în acest an de constrângeri financiare, pentru supravieţuire, majoritatea românilor speră în ajutorul lui Dumnezeu, dar şi în înţelepciunea guvernanţilor!

Simona MUNTEANU Ianuarie 2013

SUMAR: ISSN 2069 - 1238

Editorial

Proiect-pilot pentru reducerea TVA la pâine

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

Redevenţele terenurilor agricole luate în arendă se plătesc până la 25 februarie Limagrain încurajează asocierea fermierilor

Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro

12 14

Depunerea de proiecte, prelungită până la 1 februarie

Agricultura a înregistrat în 2012 cel mai scăzut volum de activitate

Grupul Cris-Tim, şi în domeniul lactatelor

Credite de investiţii cu granturi UE

Cerinţele legumicultorilor - acces în pieţe şi înfiinţarea centrelor de colectare

Influenţa apei de irigat mineralizate asupra plantelor

Depistarea dăunătorilor şi stabilirea intensităţii atacului (II)

Roundup Energy, noul produs revoluţionar Monsanto

Buruieni-problemă din cultura grâului: Obsiga şi Obsiga secării

Lucrări agropedoameliorative: desecarea

Recomandări pentru condiţionarea optimă a cerealelor însilozate

Trei propuneri pentru un start reuşit al culturilor dumneavoastră

Challenger RoGator 600B - maşina de erbicidat autopropulsată

44 46

IPSO Agricultura recomandă verificarea utilajelor şi a maşinilor agricole

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură - 39 de ani de activitate

Înmulţirea prin altoirea în verde a viţei-de-vie

Beneficiile economice şi sociale ale agriculturii urbane

New Holland - o istorie lungă!

Anul VII, Nr. 1 / 2013 (70) Ianuarie 2013 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING redactie@agrimedia.ro 031.439.97.46 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 031.439.97.46 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

3 8

Ianuarie 2013

RAVEN - Sisteme de precizie şi de performanţă prin BISO Romania

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013

 În dialog cu fermierii

• Ce culturi agricole aţi semă care este starea lor şi ce p Iulian Necula, administrator SC Pastil SRL, localitatea Ulmeni, judeţul Buzău „În toamnă am înfiinţat doar cultura de grâu, pe o suprafaţă de 70 de hectare, iar la cea de rapiţă am renunţat, pentru că riscul de a nu rezista peste iarnă este foarte mare. Ultima oară când am avut rapiţă în asolament a fost în urmă cu 3 ani şi nici atunci nu am obţinut producţii. Am renunţat la această cultură pentru că în zonă avem terenuri sărăcăcioase, care necesită aplicarea unor cantităţi mai mari de îngrăşăminte chimice, dar şi din cauza sensibilităţii culturii la temperaturile scăzute din timpul iernii şi la îngheţ. Cultura de grâu este promiţătoare, nu a fost afectată de condiţiile climatice de până acum. În ultimii 2 ani, la grâu am folosit soiul Glosa, iar în trecut am cultivat şi alte varietăţi româneşti, cum ar fi Dropia, dar şi străine, de exemplu soiul unguresc Serena. Producţia de grâu obţinută anul trecut, având în vedere condiţiile climatice nefavorabile, a fost una mică, de 2,5 tone/ha. În acest an avem speranţe mai mari, dar cum spune agricultorul, până nu vezi recolta în hambare, nu eşti sigur de nimic. Noi suntem încrezători. Zăpada care a căzut până acum a asigurat necesarul de apă în sol, a nins liniştit şi nu au fost vijelii care să afecteze cultura. Din punct de vedere climatic, următoarea provocare ar fi lipsa umidităţii în sol din timpul semănatului culturilor prăşitoare. Problema din agricultură este că nu dispunem de sisteme de irigaţii, iar să realizezi din surse proprii o asemenea investiţie este foarte costisitor şi nu ne permitem. În primăvară, intenţionez să cultiv porumb şi floarea-soarelui pe o suprafaţă de 120 de hectare. Pentru a-mi uşura munca în fermă, de curând am achiziţionat o semănătoare pentru prăşitoare pe 8 rânduri, marca Gaspardo. Voi lucra cu această maşină pentru întâia oară în primăvară şi sunt sigur că voi face economii la seminţe şi combustibil. De asemenea, voi avea posibilitatea să fertilizez o dată cu semănatul, pentru că maşina dispune de buncăr de îngrăşăminte chimice. Până acum, la înfiinţarea culturilor prăşitoare am folosit semănătoarea românească SP - 6. Tot în această perioadă, am achiziţionat şi un tractor de putere mai mare, 115 CP, pentru că aveam unul de 95 CP, pentru a putea trage semănătoarea Gaspardo. Utilajele şi maşinile agricole din parcul tehnic le-am cumpărat cu bani proprii, am încercat să accesez fonduri europene, am depus un proiect, dar, din păcate, nu a fost aprobat.” 6

Ianuarie 2013

Costache Vasile, administrator Agromixt Buciumeni SA, localitatea Budeşti, sat Buciumeni, judeţul Călăraşi „La ora actuală, suprafaţa agricolă a societăţii este ocupată cu grâu - 1.400 de hectare, orz - 1.800 de hectare şi rapiţă - circa 800 de hectare. În câmp, culturile agricole se prezintă bine, au intrat în iarnă în stadiu optim de dezvoltare. Şi loturile semincere de grâu şi orz sunt promiţătoare. Mai avem nevoie de zăpadă pentru a reduce deficitul de apă din sol, dar iarna încă nu s-a terminat. 2012 a fost un an bun, cu toate că recoltele au fost mai mici faţă de cele obţinute în mod obişnuit. La grâu, de exemplu, am realizat o cantitate de 2,5 tone/ha, iar la rapiţă, am înregistrat o producţie de 2 tone/ha. Anul trecut, preţurile bune obţinute la valorificarea producţiei ne-au salvat. În primăvară, intenţionez să semăn o suprafaţă mai mare cu floarea-soarelui şi mai mică cu porumb. Aşteptăm să primim subvenţia pe suprafaţă, pentru că nu a venit până acum şi avem mare nevoie de bani. Anul acesta nu intenţionez să mai fac investiţii sau să achiziţionez tehnică agricolă deoarece dispun de toate utilajele şi maşinile agricole necesare. Cea mai recentă investiţie a constat în achiziţia unei maşini de erbicidat autopropulsată cu lăţime mare de lucru, prevăzută cu sistem de ghidare prin satelit. Această maşină m-a ajutat foarte mult în activitatea de protecţie a culturilor agricole.”

www.agrimedia.ro

mănat în toamnă, planuri aveţi în 2013? „Comparativ cu anul trecut, când culturile de păioase nici nu răsăriseră când a venit iarna, de această dată plantele de grâu şi rapiţă s-au dezvoltat optim pentru a putea trece de anotimpul rece. Sperăm să nu avem probleme, cu toate că iarna este abia la jumătate. Având în vedere seceta înregistrată în toamnă, consider că nu a nins suficient şi solul încă înregistrează deficit de apă. În decembrie au fost ploi şi zăpadă, dar în ianuarie, până la această dată, a nins puţin. Cultura de grâu este înfiinţată pe o suprafaţă de 400 ha şi soiurile pe care le folosesc sunt, în principal, cele româneşti, precum Boema, Glosa şi de 2 ani utilizez şi Alex. Sunt soiuri bune, care dau producţii satisfăcătoare şi de calitate. Dacă respecţi tehnologia şi ai noroc de condiţii climatice favorabile, este imposibil să nu faci producţii bune. Anul trecut, pentru că a fost unul dificil, la grâu am realizat 4 tone/ha. Rapiţa este semănată pe 140 de hectare, am folosit hibrizi de la Monsanto, respectiv Hexagon şi Executive, precum şi de la compania Pioneer. Întotdeauna am ales hibrizi performanţi, chiar dacă sămânţa este mai scumpă. Fac parte dintr-o cooperativă denumită Vlaşca 2008, care are 50 de membri şi o suprafaţă agricolă totală de circa 30.000 ha, şi inputurile le cumpărăm la comun, pentru a putea obţine preţuri avantajoase. Pentru campania însămânţărilor de primăvară vroiam să aleg anumiţi hibrizi care ştiu că sunt mai productivi, însă se pare că pe piaţă există o criză de seminţe. Stocurile s-au epuizat sau nu sunt suficiente, iar companiile aşteaptă recolta din America de Sud. Aşadar, anul acesta probabil comanda o să vină în luna aprilie, în condiţiile în care anul trecut pe 10 aprilie terminam semănatul. Cultura de porumb va fi înfiinţată pe 250 ha, iar restul suprafeţei o să fie cultivată cu floarea-soarelui. În privinţa tehnicii agricole performante, noi întotdeauna suntem interesaţi. Vrem să ne eficientizăm activitatea, să fim mai productivi, să reducem cheltuielile şi să lucrăm suprafeţe mari şi bine. În primă fază, m-ar interesa achiziţia unui tractor de capacitate mare, de 320 CP, pe care să-l folosesc la operaţii grele, cum ar fi la arat şi pregătirea solului. La acest tractor voi avea nevoie de un disc şi de un plug. Le voi cumpăra cu surse proprii, prin leasing. Până acum nu am accesat fonduri europene pentru că mă descurajează condiţiile impuse şi observ că prioritate au cei cu vârste de până la 40 de ani. Avem în cooperativă câţiva

www.agrimedia.ro

membri care au încercat să acceseze bani europeni, dar fără succes. O experienţă neplăcută am avut cu Programul Fermierul, pentru că statul trebuia să îmi restituie o parte din suma investită, de circa 10 mii de euro, lucru pe care nu l-a mai făcut. Am discutat despre această problemă cu ministrul Agriculturii de la acea vreme, dl Ilie Sârbu, dar nu a rezolvat nimic. Începem noul an agricol cu speranţă şi facem tot ce ne stă în putinţă să respectăm tehnologia, dar împotriva naturii nu putem lupta. Nu mai avem sisteme de irigaţii, pentru că le-am distrus în totalitate, iar acum se distrug până şi stâlpii cu cabluri electrice, să se fure fierul. Am vrut să realizez o investiţie în sisteme de irigaţii, să cumpăr motopompe, pentru că Dunărea este aproape şi am canal la 200 de metri, însă nu am primit autorizaţie.”

Alexei Lefter, administrator Agromara SRL, judeţul Buzău „Administrez o suprafaţă agricolă de 400 de hectare, iar culturile înfiinţate în toamnă sunt orzul - 50 ha, rapiţa - 20 ha şi grâul - 130 ha. Acestea se prezintă bine, sunt într-un stadiu optim de dezvoltare, numai că pe o suprafaţă de circa 5 hectare cultura de rapiţă nu a răsărit, pentru că în toamnă nu au căzut suficiente precipitaţii. La grâu, folosesc soiurile Boema şi Glosa, iar la rapiţă, Rustica. În primăvară, pe 200 de hectare voi semăna porumb şi floarea-soarelui de la firma Pioneer. Anul agricol 2012 a fost unul bun, deoarece preţurile de valorificare au fost mari, porumbul a fost cultura cea mai rentabilă. Grâul ne-a asigurat anul trecut producţii mici, de 2,2 tone/ha. Pentru 2013, un plan pe care vreau să-l demarez constă în realizarea unor sisteme de irigaţii. Am depus un proiect finanţat din fonduri europene, în valoare de 700.000 de euro, pentru realizarea acestei investiţii şi, dacă va fi aprobat, cu acest sistem voi putea iriga o suprafaţă de 200 de hectare. Cu bani europeni am reuşit, în urmă cu 6 ani, să modernizez parcul de maşini şi utilaje agricole şi în curând voi construi o fermă de pui. Cea din urmă investiţie s-a ridicat la suma de 1,3 milioane de euro. Activitatea avicolă vine în completarea celei agricole, pentru că furajele necesare pentru hrana păsărilor le asigur din producţia proprie. Dispun şi de spaţii de depozitare a producţiei agricole, cu o capacitate totală de 2.000 de tone. Mai precis, am 4 celule a 500 de tone fiecare.”

Ianuarie 2013

Ana MUSTĂŢEA

Fănel Peţanca, administrator SC Transrapid, localitatea Găujani, sat Pietrişu, judeţul Giurgiu

Premierul Victor Ponta a declarat la data de 15 ianuarie că intenţionează să pună în aplicare un proiect-pilot pentru reducerea TVA la alimentele de bază în 2013, existând propunerea pentru reducerea taxei în cazul pâinii, dar care să nu se aplice unor produse de panificaţie, precum cozonacul.

Proiect-pilot pentru reducerea TVA la pâine „Vreau să facem întâi un proiect-pilot, de exemplu la pâine. Vreau să luăm tot lanţul de producţie, să vedem ce înseamnă implicaţie bugetară, e ca şi cum de la 24 la 9 considerăm toţi cei 15% neîncasări - asta înseamnă să asigurăm banii din altă parte - şi să vedem la sfârşitul anului dacă acest proiect-pilot ne arată că de fapt avem la pâine mai multe facturi emise, mai multe taxe plătite sau nu.” Ulterior, şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a sustinut că măsura reducerii TVA la 9% la pâine ar putea fi introdusă experimental în al doilea semestru din 2013 şi nu constituie o discuţie cu FMI în luna ianuarie. „Am făcut calcule, avem câteva cifre pe care le supunem atenţiei. Este o discuţie destul de avansată între Ministerul Agriculturii şi Ministerul Finanţelor (...) propunerea este să introducem, pe parcursul anului 2013, cel mai probabil în al doilea semestru, experimental, la pâine, pentru tot lanţul de producţie, un TVA redus de 9% - asta înseamnă la cereale, la morărit şi panificaţie pentru acele produse destinate exclusiv consumului de pâine, pentru că acolo se înregistrează o evaziune fiscală foarte mare.” Ponta a precizat că reprezentanţii FMI nu au încredere că reducerea TVA la alimentele de bază va reduce evaziunea şi va creşte încasările la buget. În 8

Ianuarie 2013

schimb, dacă programul-pilot va fi un succes, de anul viitor reducerea TVA la 9% se poate aplica şi altor produse de bază. Reprezentanţii FMI vor asigurări în legătură cu următoarele aspecte: „Cine ne garantează că ceea ce spuneţi voi, ideea frumoasă, optimistă, că dacă aveţi TVA mai mic, încasaţi. Arătaţi-ne un proiect care a reuşit pe această zonă!”. Ponta s-a hotărât să aplice această măsură la pâine, pentru că este un produs unde există o „evaziune fiscală uriaşă”, dar şi pentru că este un produs extrem de consumat în România, această măsură având „o anumită semnificaţie”. Deocamdată există discuţii cu ministrul Agriculturii şi cu ministrul de Finanţe pentru punerea în aplicare a măsurii. Premierul a menţionat că reducerea TVA la pâine la 9% ar presupune un impact de 150 de milioane de lei asupra bugetului de stat, bani care trebuie asiguraţi din alte părţi ale bugetului de stat. „Rămâne discuţia în picioare, împreună cu ministrul Agriculturii şi cu cel al Finanţelor o să vă prezentăm, vreau întâi să facem un proiect-pilot. De exemplu la pâine. Vreau să mergem pe tot lanţul de producţie, să vedem ce înseamnă implicaţie bugetară, este ca şi când, pur şi simplu, de la 24% la 9%, considerăm toţi cei 15% neîncasări; asta desigur presupune să asigurăm banii din altă parte şi să vedem la sfârşitul anului dacă acest proiect-pilot ne arată

că la pâine avem mai multe facturi emise, mai multe taxe plătite sau nu.” Ministrul Agriculturii spune că a calculat împreună cu ministrul Finantelor introducerea acestei măsuri, la un anumit cod CAEN, şi a reieşit că ar putea afecta bugetul de stat doar cu 200 de milioane de lei, iar pe un singur semestru experimental acea pierdere la buget ar fi de 100 de milioane de lei. „Eu cred că prin reducerea evaziunii fiscale am putea compensa foarte uşor aceste sume. Dacă această măsură experimentală va avea succes, am putea să o extindem şi la alte produse”, a mai spus Constantin, precizând că, dacă se va reduce evaziunea de la 70% la 20%, acesta ar fi un „proiect de succes”. Prim-ministrul a mai susţinut că în acest moment trebuie să se găsească formula în care reducerea să nu se aplice unor produse de panificaţie precum cozonacul. „Dacă ne trezim că punem la pâine şi cozonacul, o să avem probleme. De aceea am spus că trebuie să discut cu ministrul Agriculturii, a zis că îmi aduce o situaţie exactă, ca să nu ne trezim că toate sunt pâine în România.” Aurel Popescu, preşedintele Rompan consideră acest proiect-pilot drept unul revoluţionar, de pe urma căruia toată lumea ar avea de câştigat.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013

O prioritate a ministrului Daniel Constantin: menţinerea terenurilor arabile în agricultură Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a reiterat, în cadrul unui eveniment din judeţul Prahova, afirmaţia făcută în luna decembrie 2012, cu privire la influenţa pe care Agenţia Domeniilor Statului (ADS) ar putea-o avea după liberalizarea pieţei funciare din 2014, precizează site-ul de ştiri recolta.eu. Subiect delicat pentru toţi agricultorii din România, chiar şi pentru fermierii care deţin exploataţii agricole în sistem integrat (acolo unde terenul destinat producţiei vegetale este luat atât în arendă, cât şi în proprietate privată), menţinerea terenurilor arabile în agricultură ar trebui să reprezinte pentru noi toţi o prioritate. Potrivit celor spuse de ministrul Constantin, măsurile care ar putea viza acest subiect al liberalizării vor urma să fie dezbătute în mod public anul acesta, cu toate persoanele participante la discuţii. Şeful MADR merge până acolo încât consideră că aceste măsuri trebuie convenite cu toţi cetăţenii României.

„Avem în vedere ca, pe parcursul anului 2013, să lansăm în dezbatere o serie de măsuri care să ne asigure că şi după 2014, atunci când se va liberaliza piaţa funciară către persoanele fizice străine, să ne asigurăm că terenurile agricole vor rămâne în agricultură. Măsurile ulterioare ar urma să fie convenite de comun acord cu toţi cetăţenii acestei ţări şi cu persoanele care vor participa la aceste dezbateri”, a declarat Daniel Constantin. Una dintre soluţiile pe care le întrevede ministrul Agriculturii este cea susţinută în toată perioada mandatului său, şi anume posibilitatea de intervenţie a ADS pe piaţa funciară, începând cu 2014. ADS ar putea avea, începând de la anul, un rol de avizare a tranzacţiilor agricole cu terenuri. „Din punctul meu de vedere, ADS ar putea să intervină pe piaţă. Însă cel mai important rol al său va fi după anul 2014, atunci când ar putea să avizeze fiecare tranzacţie de terenuri agricole care se derulează în România, fie că vorbim de persoane fizice sau persoane juridice. Peste un an, Agenţia Domeniilor Statului ar putea deveni un

jucător pe piaţa funciară din România, urmând să dea avize persoanelor fizice străine care vor să cumpere teren pe piaţa locală pe baza condiţiilor impuse de statul român”, a mai spus şeful MADR. Declaraţiile acestuia au fost mai reţinute însă anul acesta. Nu mai devreme de luna decembrie 2012, acelaşi ministru Constantin declara că am putea lua inclusiv măsuri pentru a limita şi a oferi competitivitate fermierilor români în raport cu ceilalţi agricultori de pe piaţa UE, care vor veni cu un capital mult mai mare pe piaţa românească, urmând exemplele europenilor. „Unele state membre au impus o limită de suprafaţă, atunci când vine vorba de cumpărarea terenurilor, iar altele au condiţionat acest lucru de existenţa experienţei în domeniul agricol la 3 sau 5 ani. După acest model, vom lua şi noi anumite măsuri pentru a limita şi a oferi competitivitate fermierilor români, în raport cu ceilalţi agricultori de pe piaţa UE, care vor veni cu un capital mult mai mare pe piaţa românească”, spunea la sfârşitul anului trecut Daniel Constantin.

Redevenţele terenurilor agricole luate în arendă se plătesc până la 25 februarie Inspectorii Direcţiilor Generale a Finanţelor Publice le reamintesc contribuabililor că, începând cu data de 15 noiembrie 2012, redevenţele restante rezultate din contractele de concesiune, arendă şi din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă au fost preluate în administrare de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Decizia are la bază OUG nr. 64/2012, privind modificarea unor acte normative şi pentru reglementarea unor măsuri tranzitorii în domeniul executării unor creanţe datorate statului. Având în vedere prevederile art. IV alin. (4) ale ordonanţei de urgenţă invocate anterior, a fost emis OPANAF nr. 08 din 7.01.2013 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului 172 „Declaraţie-inventar privind redevenţele restante rezultate din 10 Ianuarie 2013

contractele de concesiune, arendă şi din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă, aflate în sold la data de 15 noiembrie 2012 şi neachitate”, ce urmează să fie publicat în Monitorul Oficial al României, Partea 1. Potrivit dispoziţiilor art. IV alin. (4) ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 64/2012, privind modificarea unor acte normative şi pentru reglementarea unor măsuri tranzitorii în domeniul executării unor creanţe datorate statului, beneficiarii contractelor de concesiune, arendă şi din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă, încheiate de Agenţia Domeniilor Statului, plătitorii de redevenţă sunt obligaţi să întocmească pe propria răspundere şi să depună la organul fiscal competent o declaraţie-inventar privind redevenţele restante şi neachitate, avizată de Agenţia Domeniilor Statului, până la data de 25 a lunii următoare intrării în vigoare a ordinului preşedintelui

ANAF pentru aprobarea modelului şi a conţinutului formularului declaraţieinventar, respectiv 25 februarie 2013. În această declaraţie-inventar, plătitorii de redevenţe vor înscrie soldul obligaţiilor restante la data de 15 noiembrie 2012, inclusiv obligaţiile accesorii aferente acestora, cu excepţia celor cuprinse în titlurile executorii emise de Agenţia Domeniilor Statului şi neachitate până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 64/2012. În conformitate cu prevederile art. IV alin. (6) ale OUG nr. 64/2012, pentru creanţele ce fac obiectul declaraţiei- inventar se datorează obligaţii accesorii potrivit dispoziţiilor Codului de Procedură Fiscală, începând cu ziua imediat următoare împlinirii termenului de depunere a declaraţieiinventar, respectiv 25 februarie 2013. De la această dată încep să curgă termenele în funcţie de care se stabileşte nivelul penalităţii de întârziere.

www.agrimedia.ro

România nu a semnat Declaraţia «Danube Soy Declaration» La data de 19 ianuarie 2013, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a participat la Expoziţia Internaţională pentru Industrie Alimentară, Agricultură şi Horticultură „Săptămâna Verde”, care se desfăşoară la Berlin în perioada 18-27 ianuarie 2013. Anul acesta România beneficiază de un pavilion de 158 mp, în care prezintă o gamă largă de produse: miere, produse procesate din carne, produse lactate, vin, palincă, produse de patiserie etc. Cu ocazia acestei expoziţii, ministrul Agriculturii a avut şi o întâlnire cu miniştrii agriculturii din ţările participante la evenimentul de la Berlin. În cadrul întâlnirii, miniştri au discutat despre „Investiţiile responsabile în economia agrară şi alimentară - factor-cheie pentru economia

alimentară şi dezvoltarea agricolă”. Tot în cadrul târgului a fost semnată şi Declaraţia „Danube Soy Declaration” de o parte din statele riverane Dunării, dar nu şi de ţara noastră. România a salutat iniţiativa Austriei, prin care se arată necesitatea identificării unor surse de proteină vegetală pentru asigurarea necesarului de consum intern al sectorului zootehnic din UE, în condiţiile unor importuri masive din ultimii ani, în special de soia şi porumb din SUA, Brazilia, Argentina. Consecventă principiilor susţinute până în prezent de a lua în considerare opiniile ştiinţifice exprimate de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor şi mediul academic naţional, ţara noastră nu a fost pregătită să semneze această declaraţie cu ocazia Târgului „Săptămâna Verde” 2013. România a adus în discuţie această problemă în cadrul a numeroase reuniuni

la nivelul Comisiei Europene şi Consiliului şi a apreciat ca pozitivă semnarea de către o serie de state riverane Dunării a Iniţiativei „Danube Soy Declaration”, prin care se propune asigurarea unor producţii importante de soia pentru hrana animalelor, liberă de OMG. În răspunsul adresat ministrului Agriculturii din Austria, Nikolaus Berlakovich, ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin, a fost de acord cu necesitatea identificării unor soluţii pentru creşterea competitivităţii sectorului animal din UE, precizând că trebuie luate în considerare toate opiniile mediului academic românesc, care încă nu sunt finalizate. De asemenea, principiul transparenţei este foarte important şi de aceea, pentru a lua o decizie, este importantă şi opinia organizaţiilor şi a asociaţiilor de fermieri, care trebuie consultate.

Cereri de ajutor pe Măsura 215 bunăstarea animalelor - pachetul porcine Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează că, în perioada 14 ianuarie-15 februarie 2013 inclusiv, se pot depune cereri de ajutor pentru Măsura 215 - plăţi în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) - porcine acordate fermierilor care îşi vor asuma, în mod voluntar, angajamente privind bunăstarea animalelor pentru o perioadă de minimum 5 ani de la data de 15 februarie 2013. Pot depune cereri beneficiarii Măsurii 215 - pachet a) - Plăţi în favoarea animalelor - pachetul a) - porcine, care nu au depus cereri de ajutor în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului nr. 149/2012 pentru aprobarea modelului cererii de ajutor privind Măsura 215 - Plăţi pentru bunăstarea animalelor - porcine, publicat în M.O. Partea I, nr. 489/17 iulie 2012. Plăţile pentru bunăstarea animală se vor acorda doar pentru acele angajamente care

www.agrimedia.ro

depăşesc cerinţele minime evidenţiate în Ordinul nr. 149/2012, care prezintă nivelul de referinţă neremunerat, considerat drept punct de pornire pentru elaborarea plăţilor compensatorii. În cadrul angajamentelor încheiate, beneficiarii vor trebui să respecte standardele de eco-condiţionalitate (SMR) aplicabile terenurilor agricole aparţinând fermei şi activităţilor agricole desfăşurate la nivelul fermei. Beneficiari sunt exploataţiile comerciale din sectorul de creştere a porcinelor autorizate sanitar-veterinar şi exploataţiile comerciale de tip A specifice sectorului de creştere a porcinelor, care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor, în conformitate cu art. 40 din Regulamentul CE nr. 1698/2005. Condiţii de eligibilitate: • este înregistrat în Registrul Naţional al Exploataţiilor al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi

pentru Siguranţa Alimentelor şi deţine un cod de exploataţie; • deţine autorizaţie sanitară veterinară pentru întreaga exploataţie sau, în cazul exploataţiilor comerciale de tip A specifice sectorului de creştere a porcilor, este înregistrat sanitar-veterinar; • se angajează să menţină condiţiile de bunăstare şi să respecte cerinţele specifice pachetelor pentru care aplică pe o perioadă de minimum 5 ani, de la data de 15 februarie 2013. Cererea de ajutor va fi completată online de către beneficiar, individual, prin accesarea site-ului www.apia.org.ro. După tipărire, se depune la Centrul Judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe a cărui rază teritorială se află sediul social al beneficiarului. Cererea de ajutor cuprinde angajamentele şi informaţiile aferente tuturor exploataţiilor cu cod ANSVSA deţinute de un beneficiar, indiferent pe raza cărui judeţ îşi desfăşoară activitatea beneficiarul. Ianuarie 2013 11

Limagrain ĂŽncurajeazÄ&#x192; asocierea fermierilor

Ana MUSTÄ&#x201A;Ĺ˘EA

Ă&#x17D;n cadrul forumului organizat la sfĂ˘rĹ&#x;itul anului trecut de Carre Promotion au fost abordate, pe lĂ˘ngÄ&#x192; tema principalÄ&#x192; privitoare la finanĹŁarea agriculturii romĂ˘neĹ&#x;ti, Ĺ&#x;i alte subiecte, precum asocierea fermierilor Ĺ&#x;i consolidarea parteneriatelor cu firmele furnizoare de inputuri ĂŽn vederea obĹŁinerii ĂŽn practicÄ&#x192; a unor rezultate mai bune. O astfel de companie, prezentÄ&#x192; la eveniment, a fost Limagrain, reprezentatÄ&#x192; de dna Alina CreĹŁu, director de marketing. Aceasta a vorbit, ĂŽn primul rĂ˘nd, despre asociere, subliniind faptul cÄ&#x192; firma francezÄ&#x192; producÄ&#x192;toare de seminĹŁe a fost fondatÄ&#x192; chiar de o cooperativÄ&#x192; a agricultorilor, ĂŽn anul 1942. â&#x20AC;&#x17E;Ă&#x17D;n urmÄ&#x192; cu 70 de ani, mai mulĹŁi fermieri din centrul FranĹŁei au hotÄ&#x192;rĂ˘t sÄ&#x192; se asocieze, ĂŽn ideea de a comercializa mai uĹ&#x;or producĹŁia agricolÄ&#x192; Ĺ&#x;i ĂŽn condiĹŁii financiare avantajoase. DupÄ&#x192; acest prim pas, au ajuns la concluzia cÄ&#x192; trebuie sÄ&#x192;-Ĺ&#x;i producÄ&#x192; Ĺ&#x;i sÄ&#x192;mĂ˘nĹŁa, pentru a nu mai depinde de importuri. Ă&#x17D;n acest mod, firma a ĂŽnceput sÄ&#x192; se dezvolte, iar astÄ&#x192;zi sÄ&#x192; devinÄ&#x192; o companie

multinaĹŁionalÄ&#x192;â&#x20AC;?, a afirmat dna CreĹŁu. Cu privire la relaĹŁiile dintre agricultori Ĺ&#x;i firmele producÄ&#x192;toare de seminĹŁe, directorul de marketing al Limagrain a afirmat cÄ&#x192; acestea trebuie ĂŽncurajate Ĺ&#x;i ĂŽntÄ&#x192;rite. â&#x20AC;&#x17E;Nici o altÄ&#x192; companie nu-Ĺ&#x;i doreĹ&#x;te sÄ&#x192; aibÄ&#x192; 20 sau 50 de hibrizi ĂŽn portofoliu. Ne dorim sÄ&#x192;-i avem pe aceia de care au ĂŽntr-adevÄ&#x192;r nevoie fermierii. Pentru cÄ&#x192; la acest eveniment s-a lansat AsociaĹŁia ProducÄ&#x192;torilor de Porumb din regiunea Sud Muntenia, aĹ&#x; dori sÄ&#x192; felicit membrii acesteia pentru iniĹŁiativÄ&#x192;, pentru ocazia de a avea un partener serios de discuĹŁie Ĺ&#x;i un sistem mai organizat de testare Ĺ&#x;i promovare a hibrizilor de porumbâ&#x20AC;?, a spus dna CreĹŁu. Reprezentantul companiei a vorbit Ĺ&#x;i despre randamentele scÄ&#x192;zute, cauzate, ĂŽn principal, de lipsa sistemelor de irigaĹŁii: â&#x20AC;&#x17E;Ĺ&#x17E;tim cu toĹŁii cĂ˘t de necesare sunt irigaĹŁiile, cu precÄ&#x192;dere ĂŽn zona de sud a ĹŁÄ&#x192;rii. NeavĂ˘nd sisteme de irigaĹŁii, suntem limitaĹŁi ĂŽn obĹŁinerea unor producĹŁii mari de porumb Ĺ&#x;i de a deveni competitivi pe piaĹŁa europeanÄ&#x192;. OricĂ˘t de mult ne-am strÄ&#x192;dui sÄ&#x192; aducem hibrizi cu toleranĹŁÄ&#x192; foarte bunÄ&#x192; la secetÄ&#x192;, nu putem suplini lipsa irigaĹŁiilor. Trebuie sÄ&#x192; ne gĂ˘ndim

cum sÄ&#x192; creĹ&#x;tem producĹŁia, iar una dintre soluĹŁii este irigarea culturilor agricole.â&#x20AC;? Ă&#x17D;n RomĂ˘nia, producĹŁia medie la porumb este de 4-5 tone/ha, pe cĂ˘nd ĂŽn FranĹŁa aceasta este de circa 10 tone/ha. Referitor la poziĹŁia firmei vizavi de organismele modificate genetic, aceasta este una favorabilÄ&#x192;. â&#x20AC;&#x17E;ConsiderÄ&#x192;m cÄ&#x192; biotehnologia este o soluĹŁie pentru viitor Ĺ&#x;i investim foarte mult ĂŽn acest domeniu. S-a desfÄ&#x192;Ĺ&#x;urat o campanie mediaticÄ&#x192; destul de agresivÄ&#x192; ĂŽmpotriva plantelor modificate genetic Ĺ&#x;i consider cÄ&#x192;, ĂŽn lipsa unor studii agreate de instituĹŁiile europene, nu ne putem pronunĹŁa cu uĹ&#x;urinĹŁÄ&#x192; pe un subiect atĂ˘t de importantâ&#x20AC;?, a susĹŁinut aceasta. La eveniment, reprezentantul companiei a fÄ&#x192;cut apel la o implicare mai mare ĂŽn susĹŁinerea agriculturii. â&#x20AC;&#x17E;Factorii economici Ĺ&#x;i politici ar trebui sÄ&#x192; se uite cu un interes mai mare la acest domeniu Ĺ&#x;i sper sÄ&#x192; se alÄ&#x192;ture mai mult decĂ˘t au fÄ&#x192;cut-o pĂ˘nÄ&#x192; acum Ĺ&#x;i bÄ&#x192;ncile comerciale. Companiile furnizoare de inputuri susĹŁin agricultura, ele au fost practic primii finanĹŁatori ai sectorului Ĺ&#x;i ne-am dori ca Ĺ&#x;i bÄ&#x192;ncile sÄ&#x192; ni se alÄ&#x192;tureâ&#x20AC;?, a precizat dna Alina CreĹŁu, director de marketing al Limagrain.

3URGXFÄ&#x2021;WRUXO QXPÄ&#x2021;UXO GH VHPLQĹ&#x2013;H vQ (XURSD VFRDWH OD FRQFXUV XUPÄ&#x2021;WRUXO SRVW SHQWUX ]RQD GH 68' 9(67 D 5RPkQLHL Pozitie: Reprezentant zonal 'HVFULHUH SR]LĹ&#x2013;LH : 5HVSRQVDELO YkQ]DUH ĂťL SURPRYDUH vQ MXGHĹ&#x2013;HOH 2OW 'ROM *RUM 9kOFHD ĂťL 0HKHGLQĹ&#x2013;L DVLJXUDUHD VXSRUWXOXL WHKQLF ĂťL FRPHUFLDO vQ UHODĹ&#x2013;LD FX SDUWHQHULL ORFDOL GH]YROWDUHD UHODĹ&#x2013;LLORU FRPHUFLDOH ĂťL FRRUGRQDUHD DFĹ&#x2013;LXQLORU FRPHUFLDOH ĂťL GH SURPRYDUH DQDOL]DUHD QHYRLORU SLHĹ&#x2013;HL ĂťL SÄ&#x2021;VWUDUHD XQHL OHJÄ&#x2021;WXUL SHUPDQHQWH FX HFKLSD FRPHUFLDOÄ&#x2021; WHKQLFÄ&#x2021; ĂťL GH PDUNHWLQJ PROFILE: Â&#x2021; ([SHULHQĹ&#x2013;Ä&#x2021; vQ GRPHQLX Â&#x2021; 3RVHVRU SHUPLV FRQGXFHUH FDW % Â&#x2021; &DSDFLWDWH EXQÄ&#x2021; GH FRPXQLFDUH

Â&#x2021; &XQRDĂťWHUH RSHUDUH 3& Â&#x2021; $XWRQRPLH vQ DFLYLWDWH 9D UXJÄ&#x2021;P WULPLWHĹ&#x2013;L &9 OD RIILFH URPDQLD#OLPDJUDLQ FRP ID[

12 Ianuarie 2013

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013 13

Depunerea de proiecte, prelungită până la 1 februarie

Termenul limită pentru depunerea de proiecte aferente Măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” a fost prelungit până la data de 1 februarie 2013. Astfel, perioada în care se desfăşoară sesiunea de primire de proiecte pentru Măsura 121 este până la 1 februarie 2013.

14 Ianuarie 2013

F Fondurile nerambursabile de 150 de milioane de euro, alocate pentru această m ssesiune, sunt defalcate pentru cele 4 domenii prioritizate de Măsură. A Astfel, sectorul vegetal va beneficia de 448 de milioane de euro, iar cel de creştere a animalelor de 72 de milioane de euro. D De asemenea, pentru implementarea sstandardelor pentru lapte crud şi protecţia aapelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi ddin surse agricole, beneficiarii vor avea lla dispoziţie 20 de milioane de euro. TTotodată,10 milioane de euro sunt destinaţi beneficiarilor Măsurii 141 - „Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă”, care au semnat decizia de finanţare şi aplică acum pentru modernizarea exploataţiilor agricole. Prin Măsura 121, solicitanţii pot primi cofinanţare nerambursabilă într-un procent ce porneşte de la 40% din valoarea totală eligibilă a proiectului

şi până la 75% în funcţie de anumite criterii, dintre care de maximă importanţă sunt vârsta beneficiarului sau amplasamentul proiectului. Totodată, pentru o investiţie, contribuţia nerambursabilă poate ajunge până la 1,6 milioane de euro, în funcţie de tipul beneficiarului şi anumite investiţii prevăzute a fi realizate. Solicitanţii de fonduri europene nerambursabile pot depune cererile de finanţare la sediile Oficiilor Judeţene ale APDRP, ultima zi pentru depunere fiind vineri, 1 februarie 2013, ora 12.00. Pentru accesarea fondurilor puse la dispoziţie, solicitanţii de finanţare trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în cadrul Ghidurilor Solicitantului aferent Măsurii 121, disponibil gratuit la sediul central al agenţiei, la Oficiile Judeţene, precum şi la Centrele Regionale ale APDRP din ţară.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013 15

La data de 9 ianuarie a.c., Institutul Naţional de Statistică a transmis un comunicat de presă privind Produsul Intern Brut în trimestrul III 2012 şi pentru perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2012.

Ana MUSTĂŢEA

Agricultura a înregistrat în 2012 cel mai scăzut volum de activitate PIB-ul estimat pentru trimestrul III 2012 a fost de 169.682,2 milioane de lei preţuri curente, în scădere - în termeni reali - cu 0,5% faţă de trimestrul III 2011. În ramura „Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport” s-a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate (+12,1%), urmată de tranzacţii imobiliare (+10,5%). Creşteri uşoare ale volumului de activitate s-au mai înregistrat în comerţ cu amănuntul şi ridicata. Cea mai mare reducere a volumului de activitate a fost înregistrată în agricultură, silvicultură şi pescuit (-29,8%). Produsul Intern Brut pentru perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2012 a fost estimat la 417.410,0 milioane de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 0,2% faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent. Creşterea a fost determinată, în mod semnificativ, de majorarea volumului de activitate şi, în consecinţă, a valorii adăugate brute din activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+7,9%) 16 Ianuarie 2013

şi tranzacţii imobiliare (+4,7%). Cele mai importante reduceri ale volumului de activitate s-au înregistrat în agricultură, silvicultură şi pescuit (-20,4%), care a contribuit la formarea Produsului Intern Brut cu 5,9%. Un alt comunicat al INS cuprinde date privind cantitatea de lapte de vacă colectată şi producţia de produse lactate în luna noiembrie şi perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2012. Potrivit acestui raport, în luna noiembrie a anului trecut, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţii agricole şi centre de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut faţă de luna precedentă cu 10% (6.966 de tone). Dintre principalele produse lactate, cea mai mare scădere a producţiei a avut loc la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) cu 1.352 de tone (-9,7%), urmat de lapte de consum, cu 1.030 de tone (-5,4%), brânzeturi, inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă (92,7% din producţia totală de brânzeturi) cu 146 de tone (-2,8%) şi smântâna de consum, cu 106 tone (-2,3%). Producţia de unt în luna noiembrie 2012 a crescut cu 84 de tone (+11,1%) faţă de luna precedentă.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna noiembrie 2012 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 4.573 de tone (-6,8%). În perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2012, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2011, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţii agricole şi centre de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut cu 0,5% (4.421 de tone). Producţia de lapte de consum a scăzut în perioada amintită cu 11.746 de tone (-5,8%), iar la unt cu 113 tone (-1,3%) Creşteri ale producţiei în perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2012, comparativ cu perioada ianuarie-30 noiembrie 2011, pot fi menţionate la: brânzeturi, inclusiv cantitatea de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (89,1% din producţia totală de brânzeturi), cu 4.056 de tone (+7,1%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele), cu 4.089 de tone (+3,0%), şi smântână de consum, cu 314 tone (+0,7%).

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013 17

Euralis Seminţe a obţinut Premiul pentru Inovaţie la Gala CCIFER 2012

Grupul Cris-Tim, şi în domeniul lactatelor La început de an, la data de 17 ianuarie, ministrul Agriculturii, Daniel C Constantin, alături de secretarul de sstat Achim Irimescu, a participat la inaugurarea EcoFerm, una dintre cele mai moderne ferme de creştere a aanimalelor (570 de capete de bovine Montbeliarde) şi producere de cereale M şşi furaje (800 ha teren agricol) din ţţară, aparţinând Grupului Cris-Tim.

La data de 7 decembrie 2012, 2012 Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză din România (CCIFER) a organizat Gala CCIFER 2012, gală unde au fost înmânate premii celor mai performante companii franceze din România. Euralis Seminţe, reprezentată de dl Florin Constantin, Country Manager Bulgaria & România, a prezentat proiectul „Sorgul - cereala rezistentă la secetă”, pentru care a primit Premiul pentru Inovaţie. Euralis a fost declarată, în faţa a peste 400 de oaspeţi şi membri, manageri de top ai companiilor franceze cu filiale în România, drept cea mai inovativă companie din agribusiness din România în anul 2012. Domnul Florin Constantin a fost onorat, în numele întregii echipe Euralis, de acest premiu deosebit. Euralis Seminţe este membru deplin al CCIFER de mai mulţi ani; CCIFER este una dintre cele mai active şi eficiente Camere de Comerţ străine din România. În prezent, domnul Florin Constantin deţine poziţia de administrator al CCIFER şi este membru fondator al Grupului de Lucru privind Agricultura, din cadrul CCIFER. 18 Ianuarie 2013

Inaugurarea EcoFerm, amplasată în localitatea Boldeşti-Scăieni, din judeţul Prahova, a coincis cu extinderea ddomeniului de activitate a Grupului Cris-Tim şi în domeniul lactatelor, fiind lansată şi gama de produse „Mândruţa”, cuprinzând, pentru început, lapte proaspăt, lapte bătut, sana, iaurt şi smântână. EcoFerm este o ferma de creştere a animalelor (570 capete bovine Montbeliarde) şi producere de cereale şi furaje (800 ha teren agricol), fondată în 2002, care se află în plin proces de certificare eco. În ultimul an, Cris-Tim a investit circa 1,5 mil. euro în ferma din judeţul Prahova pentru a putea produce aici şi gama de lactate. Astfel, în urma unei investiţii de 675.000 de euro, anul trecut, CrisTim a început construcţia unui nou grajd la ferma din judetul Prahova şi a achiziţionat noi tehnologii pentru ferma, în valoare de 155.000 euro. Tot în cursul anului 2012, în urma

unei infuzii de capital de 720.000 euro s-a finalizat şi construirea fabricii de procesare a laptelui - unitate la standarde europene - ce permite transferul direct al laptelui de la fermă în tancurile de procesare. Daniel Constantin a vizitat fabrica de procesare a laptelui, finalizată în anul 2012, în urma unei infuzii de capital de 720.000 de euro, care va procesa exclusiv laptele obţinut în ferma proprie, precum şi grajdul ultramodern, a cărui valoare se ridică la 675.000 de euro şi în care întreaga activitate este computerizată, fiind atent monitorizate aspectele ţinând de sănătatea şi productivitatea animalelor. „Faptul că această fermă modernă se află astăzi într-un proces de conversie pentru a obţine producţie bio este un exemplu lăudabil, pentru că vorbim de un jucător mare şi nu de un producător mic care se orientează către producţia bio. Pe această zonă există o nişă foarte importantă pentru România şi pe piaţa internă, dar şi pe piaţa internaţională. De asemenea, este lăudabilă initiativa de a avea un concept integrat, lucru care este benefic şi pentru cetăţean, pentru că produsul final este mult mai ieftin. Pornind de la producţia vegetală şi ajungând până la desfacere în magazine proprii, lucrul acesta a eficientizat foarte mult activitatea”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013 19

La sfârşitul anului trecut, în cadrul unui eveniment care a avut ca temă de dezbatere „Soluţii de finanţare competitive în agricultură”, firma Tractebel Engineering a susţinut o prezentare despre programul RoSEFF pe care îl operează în România.

Ana MUSTĂŢEA

Credite de investiţii cu granturi UE RoSEFF (Facilitate de Finanţare a Energiei Durabile pentru IMM din România) este un program de finanţare în valoare de 60 de milioane de euro, care se adresează întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) şi asociaţiilor de locatari pentru investiţii în eficienţă energetică şi în soluţii tehnice ce promovează energia regenerabilă. În acest program, principalele părţi implicate sunt Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi instituţiile financiare participante, respectiv Banca Comercială Română (BCR), BRD - Groupe Societe Generale şi Banca Transilvania (BT). Uniunea Europeană este principalul sponsor pentru RoSEFF, aceasta acordând o sumă nerambursabilă pentru operarea facilităţii de finanţare şi plătind stimulente (granturi UE) pentru IMM-urile ce investesc în eficienţă energetică şi în energie regenerabilă. BERD acordă împrumuturi în valoare totală de 60 de milioane de euro Instituţiilor Financiare Participante din România, care vor acorda credite clienţilor lor care investesc în eficienţă energetică şi în energie regenerabilă. Instituţiile Financiare Participante (IFP) sunt băncile din România, care împrumută o parte din cele 60 de milioane de euro alocate de BERD IMM-urilor care investesc în energia durabilă. BCR şi BRD au alocate câte 20 de 20 Ianuarie 2013

milioane de euro din totalul fondului disponibil pentru programul RoSEFF, iar Banca Transilvania are alocate 10 milioane de euro. Alte instituţii bancare participante se vor alătura în curând. Pentru investiţii complexe, creditele de investiţii RoSEFF sunt de până la 1 milion de euro de la Instituţiile Financiare Participante, iar granturile de la UE sunt de până la 150.000 de euro, în funcţie de valoarea împrumutată. Pentru investiţii mici şi simple, cum ar fi achiziţia echipamentelor inculse în Lista Măsurilor şi Echipamentelor Eligibile (LEME), împrumutul RoSEFF este de până la 250.000 de euro, iar grantul UE pentru implementarea unei măsuri este de 10% din costurile eligibile şi de 15% în cazul implementării a două sau mai multor măsuri. Mark Velody, project manager al Tractebel Engineering, a afirmat că firma pe care o reprezintă manageriază programul RoSEFF şi oferă consultanţă tehnică gratuită IMM-lor din sectorul privat pentru a beneficia de împrumuturi şi granturi UE. Conform legilor UE, IMM-urile din sectorul privat sunt definite ca fiind instituţii cu un număr de angajaţi mai mic de 250 şi o cifră de afaceri mai mică de 50 de milioane de euro sau active mai mici de 43 de milioane de euro. „Oferim finanţare prin bănci locale pentru investiţii în energie şi energie

regenerabilă. IMM-urile care investesc prin intermediul unui împrumut RoSEFF de până la 250.000 de euro în tehnologiile ce apar pe Lista Măsurilor şi Echipamentelor Eligibile (LEME) sunt automat eligibile să beneficieze de un grant UE”, a precizat dl Velody. În această listă este inclusă o gamă variată de echipamente, pornind de la tractoare agricole, echipamente electrice, compresoare, sisteme solare de apă caldă, cazane pe biomasă, sisteme cu biogaz, izolarea cu polistiren, panouri sandwich, pompe de căldură, cazane, arzătoare, sisteme de cogenerare etc. „Tractoarele din această listă sunt performante, eficiente din punct de vedere energetic, având un consum redus de combustibil, mai mic de 250 g/kW. Producătorii incluşi sunt John Deere, Case IH, Claas, Massey Ferguson, New Holland, Valtra, Steyr, Deutz, Fendt şi McCormick. Dacă doreşti să achiziţionezi un tractor care este inclus în Lista Măsurilor şi Echipamentelor Eligibile (LEME) de la UE primeşti un grant de 10% din costurile eligibile, iar dacă aplici pentru mai multe investiţii, grantul UE urcă la 15%. Deocamdată, în lista LEME nu se regăsesc sistemele de irigaţii, încercăm să le includem, dar mai întâi trebuie să analizăm detaliile tehnice care să demonstreze eficienţa lor energetică”, a afirmat dl Velody.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013 21

Anul trecut, cu ocazia evenimentului „Ziua Porţilor Deschise”, organizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în curtea instituţiei, au fost prezenţi mai mulţi producători agricoli pentru a expune produsele lor şi au profitat de prezenţa ministrului Agriculturii, dl Daniel Constantin, pentru a-i comunica o parte din problemele cu care aceştia se confruntă.

Mihai Drăgoi, legumicultor

Ana MUSTĂŢEA

Cerinţele legumicultorilor - acces în pieţe şi înfiinţarea centrelor de colectare Printre producători a fost prezent şi dl Mihai Drăgoi, legumicultor din comuna Maia, judeţul Ialomiţa, localitate cu tradiţie, unde actualmente se cultivă 400-500 hectare cu legume şi de unde înainte de 1990 se făcea export în Rusia, Polonia etc. Mihai Drăgoi cultivă legume în câmp pe o suprafaţă de 11 hectare, dar are şi culturi protejate în solarii şi tunele. „Avem capacitatea să producem cantităţi mari, dar întâmpinăm mari probleme în ceea ce priveşte valorificarea producţiei legumicole, întrucât pătrundem cu greutate în pieţele agroalimentare. Ar trebui deschise micropieţe, în care accesul vânzătorilor să se facă pe baza certificatului de producător şi să nu existe taxe, întrucât producătorul român vine în întâmpinarea cumpărătorului cu preţuri mult mai mici decât cele practicate de comercianţi, uneori chiar şi de 5 ori. În Bucureşti, la Nerva Traian, s-a deschis de curând o piaţă, iar cu sprijinul Agrostar am reuşit să ne comercializam acolo marfa. În două zile şi jumătate, respectiv vineri, sâmbătă şi duminică, am reuşit să vindem 80 de tone de legume, iar preţurile au fost mai mult decât accesibile. Spre exemplu, preţurile la varză, conopidă, castraveţi, vinete şi ceapă au plecat de la 1 leu/kg, iar la roşii de la 2-3 lei /kg. Un alt avantaj al acestor pieţe este că intrăm în contact direct cu consumatorul şi aflăm părerea 22 Ianuarie 2013

pe care o are despre produsele noastre şi ceea ce şi-ar dori”, a afirmat dl Drăgoi. În privinţa comercializării producţiei în supermarketuri, acesta a precizat că dificultatea cu care se confruntă majoritatea legumicultorilor este respectarea tuturor condiţiilor impuse, legate, în special, de sortarea, etichetarea şi ambalarea producţiei. „Am făcut parteneriate cu supermarketuri, dar condiţiile cerute de acestea nu pot fi îndeplinite. Ei vor marfă numai de o anumită calitate. Vor legume de un anumit calibru, dar noi producem în câmp şi în solarii, iar diferenţa de calitate între aceste două sisteme de cultură este mare. Pentru a respecta cerinţele lor ar trebui să avem centre de colectare şi sortare, iar pentru a face aceste operaţii costurile noastre de producţie s-ar mări mult şi marja de profit a legumicultorului român (şi aşa cu posibilităţi limitate) ar deveni foarte mică. Oamenii din zonă dispun de resurse financiare limitate, unii dintre ei încă mai ară cu calul sau udă pe brazdă şi nu folosesc furtunuri de irigare prin picurare. Sunt destui care abia reuşesc să reia ciclul de producţie. Ar trebui create mijloace de sprijin din partea ministerului, este nevoie de investiţii, iar oamenii nu au bani. Comerţul cu legume ar trebui să fie reglementat asfel încât producătorii să-şi valorifice marfa ori la centrul de colectare, ori în pieţe organizate

şi nicidecum pe marginea drumului. Dacă legumicultura ar fi impozitată şi ar exista centre de colectare şi sortare, condiţiille impuse de supermarketuri ar fi mult mai uşor de îndeplinit şi am avea toţi de câştigat”, a susţinut dl Drăgoi. Ministrul Agriculturii a afirmat că standardele impuse de supermarketuri, conforme cu cerinţele europene, vor trebui, mai devreme sau mai târziu, respectate de către producătorii români şi recunoaşte nevoia sprinjinirii constituirii grupurilor de producători. „Avem nevoie de aceste grupuri de producători, trebuie să le sprijinim ca să se înfiinţeze şi ele ar trebui să facă sortarea, etichetarea şi ambalarea. Pe lanţul producător-consumator lipsesc aceste grupuri de producători, care să facă activitatea de colectare a producţiei legumicole”, a spus dl Constantin. Legumicultorul din Maia i-a mai cerut ministrului Agriculturii constituirea mai rapidă a Camerelor Agricole, pentru ca producătorii agricoli să poată beneficia de consultanţă agricolă de calitate. „În zonă se simte nevoie de specialişti, legumicultura se face în ziua de azi pe baze moderne, iar noi încă o facem după ureche”, a afirmat dl Mihai Drăgoi.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013 23

Creşterea şi dezvoltarea plantelor sunt influenţate de nivelul de salinizare a solului, iar acesta la rândul lui depinde de conţinutul iniţial de săruri şi de gradul de mineralizare a apei de irigat, după cum afirma I. Pleşa şi S. Câmpeanu (2001). Sărurile din soluţia solului influenţează creşterea plantelor, de obicei în mod indirect, prin reducerea acesibilităţii apei pentru plante, prin înrăutăţirea regimului de nutriţie şi prin deranjarea metabolismului; în mod direct, prin acţiunea toxică asupra plantelor şi a sărurilor din apa de irigat distribuită prin aspersiune şi prin sărurile absorbite de rădăcini.

Influenţa apei de irigat mineralizate asupra plantelor Efectul sărurilor din soluţia solului poate fi evaluat cu destulă precizie, deoarece s-a constatat o strânsă corelaţie între concentraţia în săruri a soluţiei solului şi creşterea plantelor. Plantele cultivate încep să sufere când concentraţia soluţiei solului atinge 0,4%. La o concentraţie de 0,7-0,8% este stânjenită germinarea seminţelor şi dezvoltarea plantelor, iar la concentraţii mai mari de 1-1,5% se compromite recolta. Reducerea accesibilităţii apei pentru plante are loc din cauza creşterii concentraţiei soluţiei solului, ca urmare a acumulării sărurilor din apa de irigat în sol. Creşterea concentraţiei soluţiei solului are ca efect imediat creşterea presiunii osmotice şi, implicit, creşterea sucţiunii totale şi deci o reducere importantă a gradului de accesibilitate pentru plante. Astfel, după datele oferite de Kovda, citat de către Botzan (1966), forţa de sucţiune într-un sol nesalinizat, cu 18,3% umiditate, a fost de 2 atm., pentru ca pe acelaşi tip de sol, cu un conţinut de săruri de 0,55%, la o umiditate de 18,6%, să crească la 18 atm., iar la 1,13% săruri şi o umiditate de 19,8% să ajungă la 30 atm. Datele experimentale sunt deosebit de sugestive, deoarece scot în mod clar în evidenţă reducerea importantă 24 Ianuarie 2013

a gradului de accesibilitate a apei, prin acumularea sărurilor în sol. Se observă că la aproximativ acelaşi conţinut de umiditate, pe solurile nesalinizate, apa este uşor accesibilă plantelor, în timp ce pe solul cu 0,55% săruri, apa se află la limita inferioară a accesibilităţii, aproximativ la coeficientul de ofilire, iar pe solul cu 1,13% săruri, apa din sol devine total inaccesibilă plantelor. Reducerea accesibilităţii apei prin creşterea presiunii osmotice a fost pusă în evidenţă şi într-un alt tip de experienţă. Astfel, s-a constatat o reducere similară a creşterii plantelor în soluţii cu aceeaşi presiune osmotică realizate cu săruri variate. Reducerea creşterii s-a pus pe seama presiunii osmotice, şi nu a modificării metabolismului plantelor, deoarece diferitele tipuri de ioni din soluţia solului influenţează în mod specific, într-un grad mai mare sau mai mic, metabolismul plantelor. Pe de altă parte, s-a constatat o reducere importantă a transpiraţiei şi a cantităţii de apă absorbite de plante în condiţii de salinitate, fenomene care sunt însoţite de simptome de ofilire a plantelor. Reducerea creşterii plantelor este direct

proporţională cu cantitatea de săruri transportată din zona radiculară în plantă, fapt care are ca efect reducerea turgescenţei celulelor şi încetinirea creşterii plantelor. Dacă ritmul de aprovizionare a frunzelor plantei cu apa încărcată cu săruri depăşeşte ritmul de preluare a ionilor de către celule, creşte concentraţia de săruri în membranele celulare, fenomen prin care se reduce potenţialul osmotic pentru apă a membranelor celulare, fapt care produce o reducere a turgescenţei celulelor, iar în cazuri extreme chiar moartea celulelor mezofile. Prin urmare, efectul nu se datorează potenţialului diferit al apei din mediul extern şi rădăcini, ci potenţialului din interiorul celulelor. Sărurile din soluţia solului pot afecta creşterea plantelor prin afectarea metabolismului normal. Astfel, prin reducerea potenţialului osmotic intern şi a potenţialului pentru apă şi creşterea concentraţiei de electroliţi în celulele plantelor se poate afecta hidratarea proteinelor. Toate aceste schimbări influenţează în mod nefavorabil metabolismul. S-au observat, de asemenea, modificări în respiraţia, fotosinteza şi activitatea enzimatică.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013 25

Nutriţia plantelor este afectată de prezenţa în exces a anumitor ioni. Astfel, cationul de sodiu poate provoca o deficienţă în aprovizionarea cu calciu, la fel ca şi anionul de sulfat, în timp ce excesul de calciu împiedică aprovizionarea cu potasiu în cantităţi suficiente. Într-un stadiu avansat de salinizare, frunzele prezintă arsuri, a căror suprafaţă creşte o dată cu nivelul de acumulare a sărurilor de clorură de sodiu din frunze. În primul stadiu şi la un nivel mai redus de salinizare sunt afectate vârful şi marginea frunzelor. Udarea prin aspersiune cu o apă cu un conţinut de sodiu sau clor de 3 miliechivalenţi la litru poate cauza arderea frunzelor pomilor fructiferi.

Victor VĂTĂMANU

Toleranţa plantelor la salinitate, definită ca posibilitatea plantelor de a creşte şi a asigura o producţie normală din punct de vedere cantitativ şi calitativ, în prezenţa sărurilor nocive din soluţia de sol, variază de la specie la specie, şi chiar de la soi la soi, în cazul pomilor fructiferi. În funcţie de toleranţa la salinitate, plantele se împart în trei grupe: sensibile, semitolerante şi tolerante. În rândul plantelor sensibile intră: fasolea, mazărea, cartofii, varza, ţelina, ridichiile, pomii fructiferi şi viţa-de-vie; plante semitolerante sunt: porumbul, floarea-soarelui, grâul, sorgul, lucerna, inul, tomatele, ardeii şi ceapa; în grupa plantelor tolerante intră sfecla de zahăr, meiul, orzul, iarba de Sudan, tutunul, rapiţa, bumbacul şi spanacul. Plantele cultivate pe solurile salinizate arată un declin progresiv în creştere şi producţie o dată cu creşterea nivelului de salinizare. Aceste plante au frunzele, tulpina şi fructele mai mici, iar culoarea frunzelor este caracteristică: albastră spre verde. Reducerea dimensiunilor plantei nu afectează în egală măsură producţia de seminţe. Astfel, nu se observă o reducere simţitoare a producţiei de seminţe la ovăz, grâu şi ierburile perene tolerante la salinitate, chiar dacă dimensiunile s-au redus cu până la 50%, în timp ce producţia de porumb, fasole şi lucernă se diminuează foarte mult. Majoritatea speciilor de legume şi de pomi fructiferi îşi reduc atât dimensiunile, cât şi numărul de fructe. Valoarea nutritivă a plantelor de furaj se reduce. Pe de altă parte, un grad moderat de salinitate contribuie la sporirea conţinutului de zahăr din pepeni, morcovi şi sfeclă de 26 Ianuarie 2013

zahăr. Sensibilitatea plantelor la salinitate depinde şi de gradul de dezvoltare. Astfel, sfecla de zahăr este sensibilă în timpul perioadei de germinaţie; orezul, grâul şi orzul sunt sensibile după germinare sau în stadii mai târzii (orzul, în special, în perioada înfloritului). Plantele semănate la locul definitiv sunt mai tolerante decât plantele transplantate. Spre deosebire de culturile agricole, care-şi măresc rezistenţa o dată cu dezvoltarea lor, pomii fructiferi îşi reduc rezistenţa faţă de salinitate pe măsură ce îmbătrânesc. Rezistenţa plantelor la salinitate este influenţată şi de condiţiile pedoclimatice. Condiţiile climatice care măresc consumul de apă, respectiv temperaturi ridicate, umiditatea relativă a aerului şi vânturile calde, prin reducerea umidităţii din sol, vor accentua efectul produs de creşterea presiunii osmotice. În aceste condiţii, consumul de apă prin transpiraţie creşte, crescând simultan şi concentraţia în ioni din zona radiculară şi cantitatea de ioni absorbiţi de plante. Prin urmare, efectele produse de sărurile din sol vor fi mai pronunţate în zonele aride, în comparaţie cu cele mai umede. Din aceste considerente, pe solurile salinizate udările trebuie să se aplice la un plafon minim mai ridicat, deci la un interval mai mic între udări, pentru a menţine permanent o umiditate ridicată, şi deci o concentraţie redusă a soluţiei solului.

Influenţa apei de irigat asupra mediului ambiant Influenţa pe care apele de irigaţie mineralizate şi/sau poluate o au asupra solului, apelor de suprafaţă, apelor subterane, florei şi faunei se reflectă în mod direct sau indirect şi asupra mediului înconjurător, al sănătăţii oamenilor. Mediul înconjurător este afectat în primul rând prin degradarea solurilor prin procesele de

salinizare şi/sau alcalizare, prin poluarea cu metale grele (cadmiu, crom, plumb, mercur), cu microelemente şi unii ioni toxici, iar în cazul apelor uzate menajere şi de la complexurile zootehnice (atâtea câte mai există) şi cu agenţi patogeni, infecto-contagioşi, cu viruşi şi bacterii. O parte din elementele poluante din apa de irigat pot polua direct apele de suprafaţă sau cele freatice în cazul unor irigaţii neraţionale, cu pierderi mari de apă prin scurgere la suprafaţă sau percolare în adâncime, proces prin care nitraţii şi nitriţii, împreună cu unii ioni toxici, metale grele, agenţi patogeni, pot ajunge până la nivelul apelor freatice, pe care le poluează. Poluarea mediului înconjurător poate afecta în mod grav sănătatea oamenilor care consumă produsele obţinute de pe terenurile poluate cu ape uzate. Astfel, unele săruri nocive, metale grele, prin relaţii de translocare, ajung şi se acumulează în toate organele plantelor, de unde în mod direct sau prin intermediul alimentelor de natură animală sau vegetală intră în circuitul alimentar al omului, producând organismului uman diferite tulburări sau afecţiuni. Folosirea apelor uzate neepurate din canalizarea oraşelor şi de la complexurile zootehnice poate provoca şi o poluare a atmosferei, prin degajarea şi răspândirea unor substanţe volatile greu mirositoare, la distanţe mai mari sau mai mici, în funcţie de viteza vântului. Procesele de depoluare a solului, a apelor de suprafaţă şi în special a celor freatice prezintă o serie de dificultăţi, unele procese de depoluare nefiind complet elucidate, implică costuri ridicate şi o perioadă îndelungată de timp. De aceea, se impune luarea tuturor măsurilor pentru prevenrea poluării mediului înconjurător prin intermediul apelor de irigaţie necorespunzătoare din punct de vedere calitativ, prin alegerea surselor de apă numai după efectuarea analizelor cu privire la calitatea apelor de irigaţie, iar în cazul unor ape care ridică probleme se impune depoluarea acestora înainte de a fi folosite la irigat, precum şi monitorizarea evoluţiei solurilor irigate, a calităţii apelor de suprafaţă şi a celor freatice, pentru a interveni în timp util când se depistează unele procese de degradare a mediului înconjurător.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013 27

Pentru a se reduce la maximum atacul şi dezvoltarea optimă a dăunătorilor produselor vegetale depozitate şi a se asigura organizarea unei combateri complexe şi eficiente împotriva lor este necesar şi oportun a se face cercetarea atentă a magaziilor, morilor etc. şi a produselor păstrate, pentru a se stabili dacă sunt infestate de paraziţi animali (acarieni, insecte, rozătoare etc.). Această cercetare este necesară să se planifice de cel puţin trei ori pe an: primăvara (luna martie), vara (înainte de depozitarea produselor, lunile mai-iunie) şi toamna (septembrie-octombrie).

Depistarea dăunătorilor şi stabilirea intensităţii atacului (II) Metodele de cercetare constau în asigurarea a două principale operaţiuni: cercetări pentru determinarea infestării cu dăunători a depozitelor, terenului din jur, a ariilor de treier şi a inventarului agricol şi cercetări asupra produselor agricole şi horticole depozitate (cereale, făină, cartofi, fructe etc.).

Cercetări privind determinarea infestării Aceste cercetări privesc depozitele, terenul din jurul lor, ariile de treier şi inventarul agricol (de sortare etc.), în scopul stabilirii procentului de infestare cu dăunători a produselor. Ele se efectuează sistematic, pentru cunoaşterea temeinică a gradului de infestare, a speciilor dăunătoare (acarieni, insecte) şi a stadiilor de dezvoltare în care atacă (larve, adulţi), cauzele şi izvoarele de infestare, focarul şi condiţiile de mediu ce au favorizat aglomerarea lor. Toate aceste cercetări sunt necesare pentru a se putea recomanda şi aplica măsurile de combatere cele mai eficiente. În cercetarea depozitelor este necesar să se controleze în primul rând pereţii şi podelele, apoi locurile mai întunecoase, fisurile şi crăpăturile; se vor aduna toate resturile de produse depozitare (boabe 28 Ianuarie 2013

sparte etc.), pânze de păianjeni etc., care se pun în săculeţi de 200-300 g şi se etichetează. Acest material se va analiza pentru a determina specia şi stadiul de dezvoltare a dăunătorilor, modul de atac, procentul daunei şi locul. Examinarea spaţiului de sub podele se poate face separat, prin probe luate de la 5 cm adâncime din diferite puncte, probe care apoi se analizează, mai ales cele provenite din magazii mai mici, individuale sau de la asociaţii agricole. Analiza probelor se face cu ochiul liber pentru insectele mai mari de 5 mm şi cu lupa (8-10 x) la cele mai mici. Pentru cercetarea terenului din jurul depozitelor pentru depistarea dăunătorilor se iau probe periodic de pe o rază de 5-10 m, în special din locurile unde se găsesc resturile (măturătură, praf etc.) şi se analizează în paralel cu materialul biologic din magazii. În acelaşi mod se cercetează şi ariile de treier, luându-se probe din arie, de sub batoză, combine etc. Controlul acestor locuri (din jurul depozitelor, arii etc.) trebuie să se facă foarte atent şi pe o suprafaţă mai mare la începutul primăverii, în scopul depistării definitive a dăunătorilor şi apoi pentru a-i combate rapid şi eficient.

se mai cercetează sacii şi prelatele în care se ambalează boabele, printr-un control temeinic. Analiza se face în raport de numărul sacilor - până la 100 de bucăţi se controlează toţi sacii; de la 101 la 500 de saci se cercetează la 6-10 bucăţi câte un sac, iar la peste 501 saci, se controlează un sac la 15-20 de bucăţi. Controlul se efectuează pe faţă, dar mai ales pe dos, la colţuri şi încheieturi, scuturându-se conţinutul pe o prelată, iar probele se analizează ca şi în depozite. La depistare de dăunători, toţi sacii se vor dezinfecta.

Pentru depistarea dăunătorilor din depozite

www.agrimedia.ro

Cercetări asupra produselor depozitate A doua lucrare în procesul de analiză a depozitelor pentru depistarea dăunătorilor o constituie controlul şi cercetarea produselor înmagazinate, mai ales a boabelor şi a derivatelor lor. Se colectează mai multe probe cu ajutorul sondei conice (din grămadă) şi a sondei de sac (din saci), iar apoi se calculează proba medie pe grupe de produs (grâu, paste făinoase etc.), ce trebuie să caracterizeze starea fitosanitară şi infestarea procentuală cu dăunători a întregului material depozitat. La prelevarea probelor trebuie să se respecte două criterii: numărul probelor să fie corespunzător cantităţii şi locului de depozitare a produsului vegetal; probele să fie luate din trei straturi (superior, mediu şi interior) ale masei depozitate, la diferite distanţe, pe orizontală. Din magazii şi autocamioane, probele se colectează din 5 puncte: una din mijloc şi celelalte patru din colţuri, la 60-80 cm distanţă de perete sau mijloc. Luarea probelor din saci se face în raport cu numărul sacilor (până la 10 saci - din fiecare, de la 11 la 50 de saci - din fiecare al 5-lea sac şi de la 51 la 250 de saci, din 20 de saci, prin alternanţă), cantitatea probelor este dependentă, în general, de stocul de seminţe depozitate, ridicându-se în medie 1-2 kilograme probe la o tonă. Aceste probe pentru analiză se pun în săculeţi cu etichete, pe care se indică: unitatea sau gospodăria proprietarului, numele celui care a ridicat şi recoltat proba, felul produsului şi soiul, numărul şi greutatea probelor, numărul sacilor şi data recoltării. Probele medii de 200-300 de grame sunt analizate în laborator după 2-6 ore şi cel mult la 36 de ore după recoltare. Principala operaţie în cercetarea probelor este separarea dăunătorilor pe specii, care se efectuează cu ajutorul unor site analitice ce au un diametru variat, diferenţiindu-se trei grupe de site: sita inferioară, cu ochiuri mari (2,5 mm), ce sortează insecte mai mari (Tribolium spp, larve de molii etc.); sita mijlocie, cu ochiuri în diametru de 1,3-1,8 mm (Sitophilus spp etc.) şi sita inferioară, cu ochiuri sub 1 mm în diametru, ce permite cernerea făinii. Utilizarea acestor site analitice pentru determinarea dăunătorilor din depozite prin separare constituie o metodă practică, dar nu prea precisă, deoarece prin cernere nu se asigură o separare diferenţiată a insectelor mici, mai ales a celor din interiorul boabelor.

O metodă mai precisă este cea termică, folosindu-se un aparat numit termoelector, electric, alcătuit din două conuri de tablă cu diametrul de 25-30 cm, aşezate unul sub celălalt. În conul superior se fixează un bec de 150 W, legat de reţeaua electrică printr-un stecker, iar conul inferior are în interior o plasă de sârmă cu ochiuri de mărimi variabile (0,7-3 mm), care să permită numai trecerea dăunătorilor şi să reţină boabele, el terminându-se cu un tub la baza căruia este un vas-recipient pentru capturarea insectelor. Proba medie de 200 de grame se aşază în plasa conului inferior şi, din cauza luminii şi a căldurii produse de becul din conul superior, dăunătorii ies din masa de seminţe, îndreptându-se în partea opusă sursei de lumină şi cad în vasul recipient, de unde sunt luaţi apoi pentru analiză. Durata separării dăunătorilor din boabe este de 25-35 minute pentru o probă de 200 de grame. O altă metodă eficientă în determinarea infestării interiorului boabelor cu dăunători (gărgăriţe, larve de molii etc.) constă în introducerea seminţelor într-o soluţie saturată de clorură de sodiu (20-30%) şi bazată pe principiul diferenţei de densitate: boabele atacate au o greutate specifică mai mică decât a celor sănătoase, ceea ce face ca acestea să plutească deasupra apei, de unde se iau pentru control. Analiza probelor infestate trebuie să stabilească numărul dăunătorilor (adulţi, larve) la o probă medie de 1 kg, obligatoriu în verificarea infestării produselor (grâu, mazăre etc.) cu gărgăriţe. Controlul infestării se exprimă în trei grade: gradul I (cu 1-5 gărgăriţe la proba de 1 kilogram de boabe); gradul II (6-10 gărgăriţe) şi gradul III (peste 10 gărgăriţe). Pentru celelalte specii de dăunători, gradele de infestare se exprimă în procente la 1 kilogram probă medie de produse depozitate, prin numărul de insecte vii găsite în materialul analizat. În ceea ce priveşte determinarea gradului de infestare cu dăunători ai depozitelor, terenurilor din jur şi a ariilor se diferenţiază două grupe: infestare slabă (insecte vii sau moarte, se găsesc greu); infestare puternică (dăunătorii se recunosc uşor la examinarea pereţilor, crăpăturilor etc.), iar sacii în care au fost transportate produsele infestate se dezinfectează obligatoriu imediat.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Ianuarie 2013 29

Victor VĂTĂMANU

Pentru stabilirea infestării cu dăunători a produselor vegetale depozitate se controlează maşinile şi întreg utilajul agricol din gospodărie, maşinile de recoltat şi sortat seminţe, vehiculele de transport şi inventarul din depozit. Înaintea campaniei de recoltat a păioaselor (iunie), toate maşinile corespunzătoare (combine, secerători, batoze etc.) trebuie să fie atent controlate, la fel şi organele lor componente (tobe, elevatoare etc.), iar materialul adunat se analizează. De asemenea, se controlează vehiculele şi inventarul din depozit în vederea noii campanii, iar la analiza probelor se insistă, în special, asupra resturilor din crăpături, colţuri etc., şi dacă se găsesc dăunători, vehiculul se dezinfectează imediat. Metodica de cercetare a depistării cu rozătoare a depozitelor corespunde cu cea prezentată la insecte; la început este necesar să se controleze atent camerele depozitelor, magaziilor etc., mai ales colţurile, ce sunt preferate în construirea galeriilor, identificându-se specia, natura produsului, procentul şi sursa de infestare cu rozătoare, factorul cel mai însemnat în combaterea lor eficientă. În organizarea combaterii rozătoarelor, apare ca o necesitate cunoaşterea hranei preferate, pentru a se folosi mijloace mai eficiente (momeli de carne şi peşte cu raticide). Prezenţa rozătoarelor în depozite se constată mai uşor după galeriile pe care acestea le construiesc la baza pereţilor şi în colţurile camerelor, apoi după excremente şi boabe roase, dar şi după mirosul specific al locului infestat. De asemenea, se mai controlează terenul din jurul depozitelor, locurile unde se depun gunoaiele (preferate de rozătoare) şi grămezile de paie şi fân din apropiere.

Roundup Energy, noul produs revoluţionar Monsanto Bogdan SOARE, director vânzări CropProtection Monsanto pentru RO, BG & MD Roundup Energy este un nou produs pe care compania Monsanto l-a introdus din toamnă pe piaţa românească, această formulare aducând câteva elemente de noutate comparativ cu Roundup Classic 360: • concentraţie mărită 450g/l glifosat acid. • surfactant 90 g/l într-o nouă familie de agenţi activi de suprafaţă (eteramina bl-0820231). • nu necesită adăugarea unui alt agent activ de suprafaţă: Roundup Enegy este gata preparat de utilizare. • tehnologia TRANSORB brevetată Monsanto Aceste caracteristici fac ca Roundup Energy să se diferenţieze clar faţă de Roundup Classic 360 prin eficienţă: • aplicare în condiţii exteme de temperatură (5-35˚C) • pulverizare uniformă pe suprafaţa foliară • trecere mai rapidă a glifosatului prin stomate înainte ca picătura să se usuce • interval de cultivare redus • 1 zi după aplicare în cazul buruienilor anuale atât primăvara, cât şi toamna • 5 zile după aplicare în cazul buruienilor perene • eficienţă în cazul în care se foloseşte apa de erbicidat cu pH necunoscut (canale, bălţi etc.) Rata de transfer între Roundup Classic şi Roundup Energy este de 1,25:1. Roundup Energy poate fi integrat uşor în tehnologiile de producţie, în diferite faze, după cum o să detaliem în continuare: Preplant primăvara - această aplicare se recomandă, în special, pentru cultura florii-

soarelui şi porumb, are avantajul că oferă o soluţie optimă pentru distrugerea buruienilor răsărite, iar în amestec cu Guardian asigură şi o combatere a seminţelor. La desprimăvărare, pe arătura de vară sau de toamnă se efectuează lucrări cu discul sau combinatorul, după caz, cât mai devreme posibil, urmând apoi să se aplice Roundup Energy, cu 1-5 zile înainte de semănat, în funcţie de buruienile pe care le vizăm. Cantitatea de Roundup Energy este 2-2,4 l/ha, iar volumul de apă utilizat pe hectar este de 70-150 l/ha, se poate aplica la temperaturi scăzute de peste 5˚C. Avantajul lui Roundup Enegy după cum a fost prezentat anterior este că reduce intervalul de cultivare a solului la 1 zi de la aplicare pentru buruienile anuale şi 5 zile pentru buruienile perene, dând astfel o mai mare flexibilitate la semănat. Această lucrare de erbicidare poate fi efectuată şi după semănat, dar numai cu condiţia să se efectueze în primele 2-3 zile şi atunci se poate aplica împreună cu Guardian pentru porumb, respectiv Harness pentru floarea-soarelui. Cantitatea de apă utilizată pe hectar este de 200-250 l/ha. Desicare cereale - se recomandă aplicarea Roundup Energy, când umiditatea boabelor este sub 28%, pentru a nu afecta asimilarea de substanţă în bob. Alegerea acestui moment pentru erbicidare are multiple avantaje: asigură o uscare uniformă a culturii, o rezistenţă superioară la scuturare, uşurinţă la recoltare şi combate în acelaşi timp buruienile existente. Cantitatea de Roundup Energy este

2,4 l/ha, iar volumul de apă utilizată pe hectar este de 150-300 l/ha şi se poate aplica la temperaturi de peste 30˚C. Dacă vizăm combaterea buruienilor-problemă din culturile de cereale (Convolvulus, Phragmites, Cirsium, Ambrosia etc.), este cel mai bun moment de aplicare, deoarece stadiile fiziologice ale buruienilor sunt de maximă asimilare şi foliajul bogat asigură o absorbţie superioară cantitativ faţă de aplicarea pe mirişte, cantitatea de Roundup Energy trebuie aleasă în funcţie de recomandarea Monsanto. Nu se recomandă aplicarea Roundup Energy pentru loturile semincere. Mirişti cereale - se recomandă pentru combaterea samulastrei şi a buruienilor, aplicarea va fi efectuată după o perioadă de 2-3 săptămâni de la recoltare, la stadiul în care buruienile au talia de peste 20-30 cm înălţime, iar masa vegetativă este suficientă pentru a transloca o cantitate superioară de Roundup Energy, cantitatea de apă utilizată pe hectar este de 150-250 l/ha. Preplant toamna - această aplicare se recomandă în special pentru cultura rapiţei şi a cerealelor păioase de toamnă, are avantajul că oferă o soluţie optimă pentru distrugerea burienilor răsărite şi a samulastrei culturii anterioare. În cazul lui Roundup Enegy, intervalul minim de cultivare a solului este de 1 zi de la aplicare pentru buruienile anuale şi 5 zile pentru buruienile perene, acest interval poate creşte în funcţie de stadiul de vegetaţie al buruienilor şi de volumul foliar. Cantitatea de apă utilizată este de 150-250 l/ha. Terenuri necultivate - se recomandă ca moment optim de aplicare înaintea înfloritului buruienilor principale. Erbicidarea acestor terenuri trebuie să se facă cu o cantitate de 4-6 l/ha Roundup Energy în 250-300 l apă. Bogdan Soare poate fi contactat la adresa de mail bogdan.soare@monsanto.com sau la numărul de telefon 0722.335.770.

30 Ianuarie 2013

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013 31

Dr. ing. Valerian Iştoc, Alcedo SRL

În ultimii ani, am primit din ce în ce mai multe semnale că odosul (Avena fatua) şi iarba vântului (Apera spica-venti) nu mai sunt combătute de erbicidele folosite în mod curent de către fermieri: Axial 050 EC şi Sekator din cultura grâului. În urma unei analize, s-a remarcat că în culturile de grâu nu era vorba despre cele două buruieni, ci despre obsiga secării (Bromus secalinus L.) şi obsiga (Bromus tectorum L.). Aceste buruieni s-au răspândit în mod special de pe marginea canalelor sau din zonele din jurul stâlpilor de înaltă tensiune, a hidranţilor etc., zone care nu sunt curăţate de către cultivatori.

Buruieni-problemă din cultura grâului: Obsiga şi Obsiga secării Obsiga şi obsiga secării sunt buruieni semincere anuale sau hibernale, ramificate în tufă. Aceste buruieni creează probleme în cultura grâului, în special din cauza ciclului de creştere asemănător culturii-gazdă. Germinarea obsigăi şi a obsigăi secării are loc toamna sau primăvara. Aceste buruieni se dezvoltă din punct de vedere vegetativ şi generativ pe parcursul toamnei şi a iernii, iar în primăvară, în lunile aprilie-mai, are loc înfloritul. O parte din plantele de obsiga şi obsiga secării răsărite în primăvară vor înflori în toamnă. Perioada înfloririi poate fi folosită pentru a deosebi cele două specii de obsigă de celelalte două buruieni prezentate mai sus; obsiga înfloreşte prima, în perioada aprilie-mai. Iarba vântului înfloreşte în iunieiulie, iar odosul, în perioada iunie-august. Combaterea speciilor de obsigă din culturi se face printr-o agrotehnică corespunzătoare, se va respecta rotaţia culturilor, se vor curăţa marginile de drum, malurile canalelor, precum şi zonele necultivate din jurul stâlpilor de înaltă tensiune, hidranţilor etc. În acest moment, pentru combaterea pe cale chimică a speciilor de obsigă există doar un singur produs omologat: Pallas 75WG (7,5% piroxsulam + cloquintocet32 Ianuarie 2013

metil-safener). Produsul se aplică în doză de 250 g/ha + 0,5 l/ha adjuvant. Pallas 75WG se degradează rapid în sol şi nu prezintă pericol pentru cultura postmergătoare. Pallas 75 WG poate fi amestecat în rezervor cu anumite erbicide pentru a extinde spectrul de combatere a buruienilor dicotiledonate (2,4 D). De asemenea, se recomandă adaosul de îngrăşăminte, precum urea, azotatul de amoniu sau sulfatul de amoniu în rezervor, pentru a îmbunătăţi spectrul de combatere. Este recomandat ca fermierii să-şi aleagă erbicidele ce vor fi aplicate în funcţie şi de experienţele pe care le-au înregistrat în anii anteriori. În acest mod, ei pot preveni daunele provocate de o serie de buruieni care sunt combătute mai greu sau necesită metode specifice de combatere. Erbicide pentru combaterea buruienilor graminee-problemă din cultura grâului: Avena fatua

Apera spicaventi

Doză kg, l/ha

***

0,25

Axial

***

0,9

Axial One

***

1,0

Sekator Progress

***

0,15

Buruieni Bromus

Pallas

***

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013 33

Una dintre sursele principale de sărăturare a solului o constituie existenţa la mică adâncime a apelor freatice puternic mineralizate, aflate de regulă sub presiune. Din cauza oscilaţiilor sezoniere de nivel, ca şi al ridicării apelor freatice prin capilaritate, în cazul unui regim hidric exudativ, are loc o acumulare de săruri solubile pe profilul solurilor.

Lucrări agropedoameliorative: desecarea În general, pe suprafaţa ocupată cu soluri sărăturate, afectate şi de procese de alcalinizare, ca şi pe alte soluri cu conţinut ridicat de argilă, permeabilitate scăzută, coeficient mic de filtraţie a apei, compacte, I. Niţu şi colaboratorii (2000) consideră că apa stagnează la suprafaţă, nefiind capabilă să se infiltreze pe profilul solului (cazul solurilor grele, cu exces de umiditate). Pentru înlăturarea acestor neajunsuri se efectuează lucrări de desecare, care constau în reţele de canale deschise, cu caracter permanent sau temporar, şi care au ca scop colectarea şi conducerea spre punctele de evacuare a apelor rămase în zonele joase, privaluri, depresiuni, înlăturarea surplusului de apă de pe terenurile agricole, rezultate în urma ploilor abundente, topirii zăpezilor sau irigaţiilor excesive, dar şi colectarea şi evacuarea apelor scurse de pe versanţi. În mod obişnuit, reţeaua canalelor de desecare se compune din: canale de desecare primare, care adună apele în exces şi care constituie reţeaua de regularizare propriu-zisă; canale colectoare de diverse ordine (secundare, terţiare), în care se descarcă reţeaua de regularizare; canalul principal de evacuare (emisarul), care preia apele de la canalele colectoare. Principala problemă la un sistem de desecare constă în stabilirea densităţii şi 34 Ianuarie 2013

a adâncimii canalelor de evacuare şi a debitelor evacuate. Cercetările şi practica experimentală au permis obţinerea unor date care pot fi sintetizate (Mihnea şi colab., 1974) astfel: pentru solurile aluviale cu apă freatică la suprafaţă (la adâncimea de 0-3 metri) şi cu un relief accidentat se recomandă o densitate de 2 km/100 ha, cu adâncime de 1,5-2 metri; pentru solurile impermeabile cu apă freatică la adâncimi de 2-4 metri şi cu relief accidentat, se recomandă o densitate de 1,2 km/100 ha la adâncimea de 1,2-1,5 metri; pentru solurile cu permeabilitate medie, cu apă freatică situată la adâncimi mai mari de 4 metri, cu microrelief plan, se recomandă o densitate de 0,8 km/100 ha şi cu adâncimi de 1-1,2 metri. Aceste elemente principale ale reţelei de desecare pot fi dezvoltate diferit în funcţie de mărimea suprafeţei desecabile. În afara acestei reţele, care are un caracter permanent, se poate realiza o serie de şanţuri de scurgere sau rigole cu caracter provizoriu, cu scopul înlesnirii scurgerii apelor de pe microdepresiunile dintre canale. Distanţa dintre canale variază în funcţie de caracteristicile teritoriului, admiţându-se 300-600 de metri, iar lungimea canalelor poate să fie de ordinul a 1-1,5 km, rezultând sectoare cu suprafeţe de 30-60 de hectare. În funcţie de debitele de apă evacuate, se realizează

şi dimensiunea acestor canale, cărora li se asigură panta necesară scurgerii gravitaţionale a apelor evacuate. La o asemenea reţea se apelează şi în cazul în care pe teritoriile respective se amenajează lucrări de drenaj, în vederea ameliorării solurilor. Reţeaua de desecare în acest caz constă din canale adânci, sub adâncimea de pozare a drenurilor. Ea îndeplineşte rolul de a scădea nivelul apelor freatice din perimetru, de a reduce oscilaţiile sezoniere de nivel al apelor freatice, de a depresuriza apele freatice, prin asigurarea scurgerii lor permanente, dar şi de a prelua apele de spălare scurse prin reţeaua de drenaj orizontal. În studiile întocmite în vederea amenajării teritoriilor cu soluri sărăturate sau afectate de sărăturare în vederea ameliorării lor, densitatea canalelor de desecare, lungimea, dimensiunea şi adâncimea lor sunt parametrii care se stabilesc în funcţie de necesităţile măsurilor ameliorative care se preconizează, ţinând cont de caracteristicile solurilor. Problema care se ridică este aceea de a întreţine în perfectă stare de funcţionalitate aceste canale de desecare pe toată perioada de ameliorare a solului, deoarece din cauza apelor colectate puternic saline, taluzurile se salinizează şi se prăbuşesc, micşorând adâncimea canalelor. Colmatarea şi îmburuienarea

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013 35

sunt factori care micşorează rolul drenant al canalelor de desecare, fiind necesare intervenţii periodice de curăţire.

Victor VĂTĂMANU

Alături de aceste lucrări hidroameliorative pentru realizarea unei spălări eficiente a sărurilor din solurile sărăturate sau afectate de sărăturare, de mare importanţă sunt şi lucrările agropedoameliorative. Dintre acestea, nivelarea are un rol deosebit, mai ales în cazul spălării capitale sau a spălării intermitente prin inundare, când terenul nu trebuie să prezinte denivelări, care pot conduce la straturi neuniforme de apă, deci la o spălare neuniformă. Modelarea solului este strict necesară în cazul spălării capitale sau a spălării intermitente prin inundare. Astfel, suprafaţa cu soluri sărăturate sau afectate de sărăturare se parcelează, formându-se parcele de diferite dimensiuni. Pentru spălarea pe parcele mari, între drenurile adânci se trasează parcele cu o suprafaţă de la 1 la 6 -7 hectare, în funcţie de panta terenului şi de amplasarea drenurilor. Între parcele se construiesc diguri cu înălţimea de 60-80 cm, cu taluzuri cu pantă mică, bine compactate, care pot fi realizate cu ajutorul unor buldozere performante. Pentru repartizarea uniformă a cantităţii de apă administrată, în cazul spălării capitale sau a celei intermitente prin inundare, pe suprafaţa parcelei, se execută diguri de dimensiuni mai mici, care împart parcela în fâşii de parcele paralele cu drenurile. Trecerea liberă a apei dintr-o parcelă în alta, la atingerea unei anumite înălţimi a stratului de apă, pentru a împiedica umplerea completă a parcelelor, este asigurată prin prevederea unor guri de scurgere provizorii. La începutul campaniei de spălare sunt inundate fâşiile din parcelele mijlocii, apoi cele din apropierea drenurilor, asigurându-se în felul acesta eliminarea apelor freatice dinspre mijloc spre drenuri, după care se ridică nivelul apei de spălare pe întreaga suprafaţă a unei parcele mari. Procedeul este avantajos în cazul în care spălarea se face spre sfârşitul toamnei, când, datorită cantităţilor mari de apă, spălarea se poate continua şi iarna (apa din parcelă nu îngheaţă integral). Spălarea pe parcele mari este eficientă pe terenurile care au pante mici, cu o salinitate nu prea ridicată şi cu un coeficient de infiltraţie al apei de cel puţin 0,5 m/zi. În cazul solurilor puternic sărăturate, cu pante ale suprafeţei (peste 2%) şi cu coeficienţi de infiltraţie mici ai 36 Ianuarie 2013

g gravitaţională a apei pe profil, indiferent d metoda de spălare care se adoptă. de

apei în sol (0,05-0,5 m/zi), care nu pot fi desalinizate numai în perioada unui sezon, se recurge la parcele de dimensiuni foarte mici (50x50 şi chiar 20x20 m), cu diguleţe de 25-30 cm executate cu maşina de făcut biloane sau cu un plug de desfundat. Modelarea are un rol esenţial şi în amenajările orizicole de tip ameliorativ, când pe solul care se amenajează ca orezărie se execută parcele în suprafeţe de 2-2,5 hectare (dimensiuni relativ mici pentru a se realiza mai eficient nivelarea şi un control riguros al înălţimii apei de submersie). Dimensionarea parcelelor depinde de volumul terasamentelor, condiţiile pedologice şi necesarul de tehnologii ameliorative. Lăţimea parcelei se alege în funcţie de panta generală a terenului, astfel ca la nivelarea capitală volumul terasamentelor să fie minim, iar pragul dintre 2 parcele nivelate să nu depăşească 15-20 cm. Alături de nivelarea şi modelarea absolut necesare în cazul terenurilor sărăturate sau afectate de sărăturare, care sunt spălate prin metoda capitală sau prin cea intermitentă prin inundare, efectuarea şi a altor lucrări agropedoameliorative are rolul de a intensifica sau de a înlesni procesul de dizolvare a sărurilor şi de a mări permeabilitatea solului, de a realiza un coeficient optim de infiltraţie a apei de spălare. Acestea se realizează prin efectuarea unor arături adânci de desfundare fără întoarcerea brazdei, care are rolul de a mobiliza stratul superior al solului, al unor afânări adânci, care măresc permeabilitatea pentru apă. Aceste lucrări se pot efectua pe toate terenurile supuse spălării atunci când argilozitatea ridicată, gradul mare de compactare, procentul mare de sodiu schimbabil fac practic imposibilă curgerea

O altă lucrare agropedoameliorativă cu rolul de a străpunge orizonturile alcalice pentru îmbunătăţirea permeabilităţii, în vederea creării unui front descendent v percolativ de apă, este drenajul cârtiţă, care c constă în executarea în sol, la o adâncime dorită (de regulă 50-70 cm), a unor galerii cilindrice continue, cu o anumită pantă, prin care soluţiile s saline şi apa de spălare se colectează ş se evacuează prin canale. Lungimea şi d drenurilor cârtiţă este, în general, de 200 de metri, iar distanţa între şirurile de drenuri variază de la 160 la 200 cm. Această lucrare se poate executa pe teritoriile cu drenaj intern bun (soloneţuri molice-cambice cu coloane la adâncime mică, mijlocie şi mare, soloneţuri vertice-gleice ş.a.), cu ape freatice situate la adâncimi mai mari de 1,5 metri (toamna), sau pe areale ocupate cu complex de soluri cu drenaj intern satisfăcător. Drenurile cârtiţă îşi dovedesc eficacitatea pe soluri cu permeabilitate mai mică de 10 mm/oră, grad de saturare de peste 0,3%, soluri necarbonatice sau soluri cu minimum 50% fracţiuni granulometrice cuprinse între 0,02-0,002 mm, iar argila coloidală mai mică de 20%. Etajat sau simplu, cu diametre de 60, 80 şi 100 mm, drenajul cârtiţă se pretează a fi construit numai în condiţii de profil omogen textural. Pentru mărirea permeabilităţii, ca şi pentru evitarea unor efecte secundare ale spălării prelungite se recurge (de cele mai multe ori) la o altă lucrare agropedoameliorativă, şi anume la amendarea gipsică. Colectivul de cercetători (I. Niţu şi colab.) consideră că aspectele menţionate arată că spălarea nu este o lucrare simplă, ci una de complexitate deosebită, care implică cunoaşterea în detaliu a tuturor factorilor de care depinde. Ea trebuie efectuată în complex cu celelalte lucrări agropedoameliorative. Schema de amenajare a teritoriului, metoda de spălare, normele utilizate, tipul de administrare a apei, lucrările agropedoameliorative conexe spălării sunt proprii fiecărui perimetru, în funcţie de caracteristicile intrinseci ale solurilor sărăturate.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013 37

Atenţia pe care o acorzi unei culturi agricole nu se sfârşeşte atunci când combina mai are câteva rânduri de recoltat. Preocuparea pentru obţinerea şi menţinerea calităţii producţiei continuă şi pe perioada de însilozare a recoltei agricole. Pentru a afla mai multe despre elementele pe care trebuie să le avem în vedere atunci când producţia este înmagazinată, i-am solicitat dlui Gheorghe Paraschiv, director general al MG Trade Engineering, să facă în acest sens câteva recomandări.

Gheorghe Paraschiv, director general MG Trade Engineering

Recomandări pentru condiţionarea optimă a cerealelor însilozate Eficienţa ridicată a procesului de condiţionare a cerealelor este atinsă dacă sunt îndeplinite câteva criterii: se folosesc echipamente performante, se face o planificare corespunzătoare şi se urmăresc atent curăţarea, uscarea şi aerarea cerealelor.

Curăţarea cerealelor Prin curăţarea cerealelor se elimină corpurile străine din masa de boabe. Înainte de procesare, curăţarea se face pentru asigurarea unei mai bune uscări şi stocări a producţiei însilozate. Este important ca în uscător să ajungă cereale precurăţate, pentru că în acest fel se împiedică înfundarea uscătorului şi se reduce pericolul de incendiu. În plus, prin curăţare pot fi înlăturate resturile de buruieni, care în general sunt mai umede decât boabele de produs. Astfel, se poate face o economie importantă de combustibil. Timpul de stocare în condiţii optime se prelungeşte dacă cerealele sunt bine curăţate. Praful şi impurităţile au de multe ori o umiditate mai ridicată decât cerealele şi pot conţine microorganisme, micotoxine. În masa 38 Ianuarie 2013

de cereale necurăţate stocată într-o incintă există zone de concentrare locală a impurităţilor unde aerarea devine ineficientă. Astfel, cerealele se pot supraîncălzi şi se pot deteriora.

Uscarea cerealelor imediat după recoltare Uscarea cerealelor nu ar fi necesară dacă recoltarea s-ar face atunci când boabele au umiditatea ideală pentru stocarea pe termen lung. Pentru că există foarte mulţi factori care pot

influenţa recoltarea, uscătoarele sunt folosite deoarece oferă flexibilitatea necesară pentru a recolta cerealele atunci când este convenabil. Câteva dintre avantajele unui uscător dimensionat corespunzător capacităţii recoltate sunt: recoltarea poate fi începută devreme, pentru a reduce riscul spargerii boabelor şi pentru a evita distrugerea recoltei din cauza condiţiilor atmosferice; cerealele pot fi vândute la umiditatea cerută, pot fi uscate pentru a rezista mai mult timp în siloz,

www.agrimedia.ro

În cazul unei podele metalice complet perforate, aerul este introdus prin găurile care se găsesc pe toată suprafaţa silozului. O astfel de podea este compusă din plăci metalice, care sunt aşezate pe suporţi metalici. Sistemul suporţi cu podea este conceput pentru a susţine sarcini foarte mari, atât pe orizontală, cât şi pe verticală. Principalul avantaj al utilizării acestei soluţii îl constituie gradul ridicat de ventilare a cerealelor. Deoarece aerul pătrunde la fel, indiferent de locul de pe suprafaţa podelei, produsul stocat este răcit în mod uniform. În plus, fundaţia este uşor de realizat, deoarece este nevoie doar de o şapă de beton, iar cantitatea de material este foarte redusă.

pentru urmărirea şi conducerea centralizată a proceselor specifice. Avantajele implementării unei soluţii de automatizare se leagă de reducerea costurilor pentru primire, stocarea şi livrarea cerealelor, dar şi pentru mentenanţă. Un motiv evident pentru costurile reduse este numărul mic de oameni necesari administrării unui sistem cu automatizare completă. Un alt motiv este controlul consumului de energie electrică şi de combustibil. Spre exemplu, pot fi eliminate pierderile cauzate de ventilatoare care funcţionează atunci când nu este necesar. Mai mult, stocurile de cereale pot fi adminstrate separat şi se pot afla în orice moment cantităţile disponibile.

Aerarea cerealelor folosind o podea complet perforată

Automatizarea echipamentelor de stocare, uscare şi transport

Unul dintre criteriile cele mai importante în proiectarea unei soluţii de stocare a cerealelor este eficienţa cu care se face aerarea produsului depozitat. Fluxul de aer ajută la menţinerea unei temperaturi scăzute şi la înlăturarea umezelii din cereale. Astfel, este inhibată dezvoltarea mucegaiurilor şi este redus riscul infestării cu dăunători.

Depozitarea în condiţii optime a cerealelor impune ca sistemele de stocare şi condiţionare să funcţioneze în parametri şi la capacitate maximă. Pentru aceasta, în faza de proiectare se poate concepe un sistem de automatizare, compus din tablouri electrice de comandă pentru acţionarea agregatelor şi un sistem SCADA

MG Trade Engineering este distribuitorul GSI în România, cel mai mare producător de silozuri metalice pentru cereale şi unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente pentru uscare şi condiţionare de cereale. Silozurile, uscătoarele şi echipamentele de manipulare GSI sunt fabricate în SUA.

Urmărirea temperaturii cerealelor stocate Indiferent dacă stocarea se face în siloz sau în magazie, este obligatoriu ca temperatura cerealelor să fie verificată des şi în cât mai multe locuri. În cazul silozurilor, aceste verificări se realizează cu senzori integraţi în cabluri prinse de acoperiş. Un cablu trebuie să aibă câte un senzor la fiecare 1-2 m. Pentru un siloz de 1.000 de tone, cu un diametru de 12 m, sunt necesare 4-5 cabluri de temperatură (3-4 laterală şi unul central).

Ana MUSTĂŢEA

în scopul vânzării la momentul dorit. Se poate asigura un tampon pentru cazurile când recoltarea se face foarte repede, aşa cum se întâmplă când sunt folosite combine de capacitate mare.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

SC PIONEER HI-BRED ROMANIA SRL, cu peste 20 de ani de activitate, are ca obiectiv punerea la dispoziţia cultivatorilor din România a celor mai productivi hibrizi de porumb, floarea-soarelui, rapiţă şi soiuri de soia, cu o înaltă puritate genetică şi acordarea de asistenţă tehnică, precum şi de alte servicii pentru realizarea de producţii şi profituri mari, Angajează: PROMOTORI judeţele: BUZĂU, BRĂILA, CONSTANŢA, CĂLĂRAŞI, GIURGIU, GALAŢI, IALOMIŢA, ILFOV, TULCEA, TELEORMAN, OLT Responsabilităţi: 1. Menţinerea unui contact permanent cu fermierii din zona de activitate 2. Identificarea potenţialilor clienţi 3. Administrarea conturilor de clienţi din regiune 4. Pregătirea la standard Pioneer şi controlul loturilor şi a încercărilor din zona de activitate 5. Asigură asistenţă directorului de vânzări la diferite activităţi Cerinţe: • absolvent al unei facultăţi cu profil agronomic • abilităţi de comunicare şi relaţii personale excelente concentrate pe client • cunoştinţe minime de calculator • posesie www.agrimedia.ro auto

Oferim: • un mediu de lucru cu standarde profesionale foarte înalte • salariu motivant • instruire permanentă • posibilităţi de avansare

Ianuarie 2013 39

Cei interesaţi sunt rugaţi să trimită CV la e-mail: jean.ionescu@pioneer.com sau la fax: 021/303.53.01, până la data de 30 octombrie 2012.

Trei propuneri pentru un start reuşit al culturilor dumneavoastră Fertilizarea starter cu îngrăşăminte microgranulate aplicate o dată cu semănatul

Dr. ing. Anastase IORGU Tratarea seminţelor cu un îngrăşământ starter Seminţele pot fi ajutate să răsară mai repede şi mai uniform. Unul dintre paşii importanţi pentru o cultură reuşită este o răsărire bună. În acest sens, un ajutor îl poate oferi produsul Teprosyn, un fertilizant şi stimulator special creat pentru aplicare pe seminţe. Teprosyn accelerează creşterea plantulelor în primele faze de vegetaţie, până la trecerea la hrănirea autotrofă (pe propriile rădăcini). De asemenea, este folosit pentru a creşte rezistenţa plantelor la condiţii de stres (secetă, frig), care pot surveni în primele faze de vegetaţie. Produsul conţine nuntrienţii esenţiali pentru o germinaţie bună, cum ar fi azot, fosfor şi zinc. Este creat să ofere efectul de fortificare şi „start-up” pentru cultură. Componentele minerale sunt uşor solubile şi oferă hrană chiar la nivelul rădăcinuţei plantei. Teprosyn se poate aplica înainte de ambalarea seminţelor în saci, o dată cu produsele insecto-fungicide sau după desigilarea sacilor, cu puţin timp înainte de semănat. Doza este de 8-10 l/tona de seminţe. 40 Ianuarie 2013

Tinerele plante pot depăşi mai uşor stresul în primăvară. Aplicarea localizată, lângă seminţe, o dată cu semănatul a unui îngrăşământ de sol microgranulat, cum ar fi Sumistart SR, poate contribui la o hrănire mai bună a plantelor în primele faze, când rădăcinile sunt încă mici şi nu au suprafaţa mare de absorbţie. Produsul este un concept nou şi conţine N - 16%, P - 39%, S - 7%, Zn - 2%. Azotul este formulat pentru o descompunere şi eliberare graduală (SR). Pe semănători trebuie să fie montate aplicatoare, care permit aplicarea concomitentă, pe acelaşi rând, a seminţelor şi a îngrăşământului microgranulat, la aceeaşi adâncime. Doza de utilizare este de 20 kg/ha. Sumistart SR este o asociere echilibrată a elemntelor nutritive, care asigură necesarul de hrană atunci când plantele trec pe hrănire autotrofă. Cantitatea de azot pusă la dispoziţia plantelor în acest moment favorizează dezvoltarea lor vegetativ, cu efecte vizibile asupra „startului” culturii. Zincul declanşează sinteza auxinelor, hormonii care sunt responsabili de creşterea şi dezvoltarea plantelor. Fosforul este plasat

în imediata apropiere a rădăcinilor, iar gradul său de utilizare se apropie de 100% (distanţa maximă la care fosforul trebuie să se afle faţă de rădăcinile tinerelor plantule trebuie să fie de 1-2 mm, pentru ca el să pată fi folosit).

Aplicarea unui adjuvant o dată cu erbicidele peliculare de sol Performanţele erbicidărilor peliculare de primăvară pot fi maxime. Uneori, din cauza condiţiilor atmosferice şi de sol din primăvară erbicidele peliculare pot avea eficacitate nesatisfăcătoare. Adjuvantul BackRow, special creat pentru a fi aplicat împreună cu erbicidele peliculare preemergente, poate fi de ajutor. Amestecat cu soluţia de stropit în rezervorul maşinii, contribuie la distribuirea uniformă a erbicidului pe sol şi împiedică formarea picăturilor foarte fine care ar putea să formeze derivă (driftul). Odată ajuns pe suprafaţa solului, va creşte gradul de adsorbţie şi reţinere a soluţiei şi, implicit, a erbicidului de către particulele de sol. Erbicidul va rămâne pe suprafaţa solului sau în stratul de 5 cm, unde se află de fapt şi majoritatea seminţelor de buruieni. Doza recomandată este de 0,4 l/ha şi nu variază cu cantitatea de apă utilizată la hectar.

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013 41

Challenger RoGator 600B - maşina de erbicidat autopropulsată Întotdeauna când vine vorba despre maşinile de erbicidat autopropulsate ne ducem cu gândul la utilaje foarte mari, care se deplasează cu dificultate pe drumurile publice din cauza dimensiunilor mari şi a vizibilităţii reduse, iar din această cauză mulţi dintre fermieri, dar şi prestatori de servicii în agricultură au fost reticenţi în ceea ce priveşte achiziţionarea lor. Challenger a dorit să vină pe piaţă cu o maşină care să contrazică toate aceste dezavantaje, însă fără a face rabat de la productivitatea specifică acestora. Astfel, ţinând cont, în primul rând, de părerile fermierilor, precum şi de legislaţia în domeniu, putem spune că suntem în stadiul în care avem posibilitatea să oferim fermelor o soluţie practică - maşina de erbicidat autopropulsată Challenger RoGator 600B!

altă nemaifiind un impediment pentru afacerea dumneavoastră. Mai mult decât atât, datorită amplasării cabinei, vizibilitatea este cât se poate de bună, indiferent că suntem în modul de lucru în câmp sau în poziţie de transport pe şosea.

Cabina a beneficiat de o atenţie deosebită, atât prin alegerea materialelor, cât şi prin ergonomie. S-au urmărit în primul rând confortul şoferului, cât şi implementarea unor comenzi cât mai simple, în ciuda complexităţii maşinii. Se poate observa că majoritatea comenzilor sunt pe cotiera de comandă, inclusiv monitorul principal, uşurând foarte mult munca şoferului. Scaunul beneficiază de suspensie pneumatică,

iar cotiera este parte componentă a scaunului, facilitând utilizarea acesteia.

Ghidare prin GPS - când lucrăm cu viteze de până la 30 km/h şi cu lăţimi de 36 m, cu siguranţă avem nevoie de un sistem performant de ghidare automată prin satelit. Sistemul are un monitor separat, astfel că puteţi beneficia de avantajele ghidării, în timp ce monitorul maşinii de pe cotiera vă oferă informaţii vitale despre modul cum lucrează utilajul.

Şasiul maşinii este realizat dintr-o singură bucată, iar modul de distribuire a greutăţii în timpul lucrului este de 50%-50% faţă-spate, asigurând astfel o deplasare cât mai eficientă a maşinii.

Cu o lăţime de transport de numai 2,55 m, puteţi uita de costisitoarele autorizaţii de transport, deplasarea de la o solă la 42 Ianuarie 2013

www.agrimedia.ro

Motorul AGCO Power, cu puteri de până la 242 cai, asigură un consum extrem de scăzut, care poate ajunge în cele mai multe cazuri sub 1 litru/ha. Amplasarea acestuia este optimă, în partea dreaptă, la mijlocul şasiului, fiind accesibil de la nivelul solului pentru orice fel de intervenţie. Bazinul porneşte de la 4.000 de litri şi ajunge până la 6.000 de litri, în funcţie de model. La turnarea lui s-a folosit o tehnologie de ultimă generaţie, asigurând un interior foarte fin, fără colţuri, care facilitează scurgerea soluţiei în totalitate.

Suspensia - am putea spune că deplasarea lină pe teren denivelat la viteze mari a utilajele agricole nu poate fi luată în calcul. Însă acest tip de maşină este dotat cu suspensie independentă hidropneumatică pe fiecare roată, ceea ce face ca vitezele de înaintare să fie net superioare unei maşini de erbicidat tractate sau purtate. Rampele de erbicidat - maşinile din gama Challenger RG600B sunt printre puţinele de pe piaţă care oferă în standard braţe de lucru realizate integral din aluminiu. Acestea sunt legate de maşină

Sistemul de direcţie este uşor de folosit, direcţia fiind pe toate cele patru roţi, ceea ce face ca întoarcerile la capăt de rând să fie perfecte, urmele roţilor din spate călcând exact pe cele ale roţilor din faţă, reducând astfel impactul asupra culturilor. Ecartamentul este reglabil mecanic sau hidraulic şi se poate fixa între 1,8 şi 2,25 m, având astfel posibilitatea să erbicidaţi în sole diferite fără prea mari eforturi.

www.agrimedia.ro

prin intermediul unui cadru central, dotat cu amortizoare, care asigură o stabilitate de clasă, pentru o stropire precisă. Suspensia braţelor de lucru este inovatoare prin faptul că este atât simetrică, cât şi asimetrică, eliminând mişcările pe verticală şi orizontală, pentru o pulverizare cât mai uniformă şi eficientă. În plus, rampele sunt dotate cu senzori pentru copierea terenului, ceea ce facilitează menţinerea pe toată durata lucrului a unei distanţe de erbicidare optime, chiar dacă diferenţele de nivel întâlnite sunt destul de mari.

Modele disponibile

Motor

RG635B

RG645B

RG655B

AGCO 4,9L 175 CP

AGCO 7,4L 224 CP

AGCO 7,4L 242 CP

Transmisie Gama de viteze

Hidrostatică 4wd 0-40 km/h

Ecartament Gardă la sol Bazin soluţie Lăţimi braţe de erbicidat

0-40 km/h

0-50 km/h

Reglabil 1,80-2,25 m Variabilă 75-120 cm, reglabilă automat 4.000

4.000/5.000 litri

4.000/5.000/6.000 litri

24-36 metri

Ianuarie 2013 43

În această perioadă, inspecţia tehnică a echipamentelor agricole ar trebui să fie o prioritate, astfel încât surprizele neplăcute să nu se întâmple atunci când se intră efectiv cu ele în câmp, la lucru. Acest control realizat din vreme conduce, în primul rând, la economisiri de bani şi timp - două elemente extrem de importante pentru fermieri. Fie că este vorba de combine, tractoare, semănători sau maşini de stropit, aceste verificări trebuie efectuate de către specialişti. Pentru realizarea unei inspecţii tehnice de calitate, am solicitat în acest sens câteva informaţii drei Loredana Voicu, manager comunicare şi promovare al IPSO Agricultura.

Ana MUSTĂŢEA

IPSO Agricultura recomandă verificarea utilajelor şi a maşinilor agricole Pe perioada iernii se efectuează o serie de operaţii privind inspecţia utilajelor şi pregătirea acestora. Unul dintre programele pe care IPSO Agricultura le derulează cu succes de mulţi ani este diagnosticarea combinelor. Efectuând întreţinerea combinei pe timp de iarnă economisiţi timp, bani şi reduceţi astfel riscul apariţiei unor căderi sau defecţiuni în timpul campaniei de recoltare 2013. Diagnosticarea se referă la inspecţia combinei şi a hederului, precum şi a hederului de porumb şi se bazează pe o ofertă specială cu lista pieselor de schimb necesare şi a reparaţiilor ce trebuie făcute înainte de campania de recoltare 2013. Inspecţia utilajului urmăreşte o listă precisă de verificări realizate de către tehnicienii noştri de service, pregătiţi să vă ofere cele mai bune servicii şi soluţii la problemele tehnice curente. Aşa cum v-a obişnuit, IPSO Agricultura este alături de dumneavoastră şi în această iarnă, cu o ofertă de servicii şi produse, atât consumabile şi piese de schimb, cât şi reparaţii, la cele mai înalte standarde calitative. În perioada 1 noiembrie 2012-31 martie 2013 beneficiaţi de diagnostic gratuit la combinele John Deere şi până la 44 Ianuarie 2013

15% discount la piesele de schimb necesare eventualelor reparaţii. Pe perioada iernii se recomandă verificarea tractoarelor. Acţiunea constă în efectuarea de verificări - conform listelor tehnice primite de la constructor - la sistemul electric, sistemul hidraulic şi la transmisie. De asemenea, în această perioadă se poate efectua curăţarea sistemului de combustibil de depunerile produselor de ardere (injectoare), la cererea clientului şi la un preţ atractiv. Este perioada propice pentru pregătirea echipamentelor de semănat (prăşitoare), acţiune ce constă în revizuirea sistemelor de dozare, a secţiilor de semănat şi a ratei de semănat. De asemenea, continuă promoţia referitoare la pachetele de consumabile pentru sprayere, având în vedere că, începând cu luna martie, utilajele vor ieşi la lucru. O uzură de 10% a duzelor sprayerelor conduce la pierderi de zeci de mii de euro într-o fermă cu o suprafaţă medie de 500 de hectare.

Avantajele programelor de inspecţie tehnică • Siguranţă în exploatarea utilajului; • Economie de timp: diagnosticare şi reparaţii direct la sediul dumneavoastră

sau în atelierele noastre; • Garanţia pieselor de origine John Deere, care respectă toate cerinţele în ceea ce priveşte rezistenţa, calitatea şi garanţia constructorului; • Garanţia serviciilor de service de calitate, oferite de echipa tehnică IPSO Agricultura; • Consiliere şi sfaturi; • Un raport complet referitor la starea tehnică a utilajului dumneavoastră; • Posibilitatea de a încheia contracte de mentenanţă PowerGard pentru echipamentele John Deere, cu costuri de întreţinere clar definite şi plata eşalonată în funcţie de orele de utilizare. Pentru întreţinerea corespunzătoare a utilajului - fie că este vorba despre inspecţia combinelor, verificarea tractoarelor sau pregătirea semănătorilor - care să vă asigure confort şi siguranţă, folosiţi piesele de origine John Deere, pe care le găsiţi numai la IPSO Agricultura, la cele mai bune preţuri. În plus, IPSO Agricultura oferă clienţilor săi pachete atractive de finanţare, cu plata reparaţiei după recoltă.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013 45

Raven este o marcă inegalabilă de inovaţie în agricultură, de precizie şi de performanţă pentru ferma dvs. Produsele sunt pline de imaginaţie, dedicate şi fiabile, pentru o precizie de sub 2 cm. Sunt sisteme complexe puternic orientate spre creşterea productivităţii şi reducerea costurilor. Sistemele dispun de posibilitatea aplicarii celor mai bune metode de management, pentru a lucra mai mult, cu mai puţin efort. Dacă doriţi să cultivaţi mai bine, mai inteligent şi mai profitabil, alegeţi sistemele de precizie Raven. Prioritatea noastră sunt profabilitatea fermierului şi îmbunătăţirea preciziei de lucru.

RAVEN - sisteme de precizie şi de performanţă prin BISO România Agricultură de mare precizie! Sporeşte precizia şi viteza de operare, are o tehnologie sofisticată, operare foarte simplă. Creşte flexibilitatea şi performanţa, asigurând amortizarea rapidă a investiţiei. Susţinerea semnalului RTK cu o precizie de 2 cm de la Drajna pe o rază de 80 km prin sistemul de ghidare GPS. Are de asemenea un sistem auto pilot.

Cruizer II: îndrumare simplă şi accesibilă, mai rapidă şi mai puternică decât oricând Cu sistemul Cruizer II puteţi adăuga operaţiunilor dvs. toate beneficiile unui sistem de ghidare precis, uşor de utilizat şi, mai mult decât atât, fără a depăşi bugetul estimat. Am înlăturat două dintre cele mai mari obstacole - complexitatea şi costul ridicat, de asemenea, am simplificat totul, oferindu-vă mai multă precizie şi mai multe posibilităţi. Cruizer II este un sistem de ghidare performant, cu ajutorul căruia puteţi muta cu uşurinţă dispozitivul de la un utilaj la altul; dispune de un afişaj uşor de citit; puteţi gestiona şi stoca înregistrările cu ajutorul unui dispozitiv de stocare; prin intermediul fişierelor bitmap, puteţi salva 46 Ianuarie 2013

şi imprima rapoarte, care prezintă harta terenului lucrat, suprafaţa acoperită etc.; fişierele SHP (Shapefile) prezintă referinţe geografice şi pot fi importate în majoritatea programelor standard de cartografiere; fişiere KLM - puteţi importa informaţiile privind terenul în Google Maps sau Google Earth. Date tehnice: 10 Hz DGPS receptor încorporat; prevăzut cu antenă DGPS Helix; upgrade simplu on-line; senzor de înclinare pentru simplitate şi eficienţă sporite. Compatibil: SmartSteer; SmarTrax; AccuBoom

Envizio Pro II Dacă doriţi un sistem de ghidare şi o capacitate şi mai mare decât Cruizer II, aveţi în vedere calculatorul de teren Raven Envizio Pro. Envizio Pro oferă opţiuni pentru controlul rampei maşinii de erbicidat, control asupra înălţimii, controlul produselor duale şi controlul ratei variabile. Un ecran tactil color de 6,4” şi alte caracteristici tehnice fac ca Envizio Pro să fie următorul pas pentru fermierii care doresc să beneficieze de un nivel şi mai ridicat de tehnologie şi precizie. Raven Envizio Pro II este cel mai nou şi mai complet calculator de teren existent

pe piaţa de profil. Sistemul beneficiază de tehnologie de ultimă generaţie, cu un receiver cu precizie sub 20 cm şi un sistem exact de cartografiere a hărţilor. Date tehnice: frecvenţă dublă Phoenix 300 10 Hz, sistem de operare Windows CE OS 6.0; memorie internă 512 Mb; un produs VRA; două contoare de produse; 2 USB, Internet; RTK, SBAS; două tipuri de rapoarte; monitorizarea câmpului de lucru prin intermediul Internetului; gestionarea şi stocarea înregistrărilor cu ajutorul unui dispozitiv de stocare, prin intermediul fişierelor bitmap, SHP, KLM.

SmartSteer - dirijare automată, portabilă şi accesibilă Dirijarea asistată SmartSteer simplifică operaţiunile şi vă ajută să creşteţi eficienţa şi performanţele în acelaşi timp. Acest sistem asistat de dirijare accesibil şi uşor de instalat este proiectat în mod inteligent să vă dirijeze cu precizie întreaga zi, cu posibilitatea comodă de condus în modul „mâini libere“, o alegere inteligentă în orice domeniu. Este compatibil cu orice sistem de ghidare GPS Raven, vitezele mari de

www.agrimedia.ro

funcţionare vă ajută să obţineţi recorduri în ceea ce priveşte operaţiunile pe câmp, iar aplicarea sistemului Smart Steer la volan asigură creşterea profitului. Mecanismul se fixează în jurul coloanei de direcţie, astfel că nu este necesară demontarea volanului, ceea ce simplifică instalarea şi dezinstalarea acestuia, o caracteristică binevenită pentru situaţiile în care doriţi să mutaţi dispozitivul de direcţie de la un utilaj la altul. Date tehnice: asigură amortizarea rapidă a investiţiei; viteze mai mari de lucru în câmp; cultivaţi mai mult, cu mai puţin efort; angrenaj de transmisie mecanic; modul de control Smart (programarea fct. A-B, curbă fixă, pivot, ultima trecere); compensarea 3D a terenului; calibrare automată a sistemului.

SmartYield Raven introduce un nou sistem de monitorizare SmartYield, având un randament perfect cu toate calculatoarele de teren Raven Envizio Pro II, dar şi cu sistemul de ghidare Cruizer II. SmartYield cartografiază harta cu umiditatea şi productivitatea pe hectar,

www.agrimedia.ro

pentru calcularea randamentului necesar raportului final, realizarea hărţilor cu terenul acoperit, salvarea în fişiere pentru a putea fi importate fişierele KLM, BMP şi ShapeFile. Gestionarea productivităţii pentru luarea celor mai bune decizii, pentru un management de calitate şi pentru a vă mări productivitatea. Toate informaţiile înmagazinate realizează o hartă precisă a randamentului pe parcele. Consola permite citirea instantanee a informaţiilor şi a analizelor, dar şi intervenţia pe loc, prin factori de corecţie. Consola primeşte informaţii de la combină, în toate etapele procesului de recoltat. Sistemul semnalizează prin steguleţe sau cartografiază cu roşu zonele unde randamentul are de suferit. Măsurarea volumului vs. debitul de cultură Densitatea importantă pentru exactitatea culturii Instalarea pe elevator

Slingshot Este un sistem de ghidare şi management wireless revoluţionar. Platforma oferă posibilitatea interconectării utilajelor

agricole prin intermediul Internetului de mare viteză. Acesta permite abordarea managementului unei agriculturi moderne de mare precizie, realizând creşterea productivităţii maşinilor, dublează eficienţa operaţiunilor în câmp, oferind o precizie incredibilă, prin tehnologie superperformantă. Sistemul Slingshot cuprinde GNSS poziţionare satelit (GPS + GLONASS; SBAS şi OMNISTAR), semnal de corecţie transmis prin semnalul telefonului mobil, foloseşte semnalul oferit de telefonia mobilă (antena telefonică), semnalul este puternic, de până la 50 km de la staţia de bază (susţinerea semnalului şi după cei 50 km), costuri mici de întreţinere, viteză mare pentru Internet, service-ul şi întreţinerea se pot face de la distanţă. Are capacitate maximă de colectare şi analizare a informaţiilor din teren, posibilitate de conectare la telefonul mobil, acurateţe în prelucrarea informaţiilor. De asemenea, dispune de interconectare cu alte sisteme de colectare a informaţiei, are o zonă foarte mare de acoperire, cu o singură sursă, şi oferă siguranţa acoperirii câmpului fără erori de traseu.

Ianuarie 2013 47

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură - 39 de ani de activitate

Dr. bioch. Cristina Mateescu, director general ICDA La iniţiativa L i iţi ti profesorului f l i Veceslav V l Harnai, preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România în perioada 1957-1982, precum şi al APIMONDIA, s-a înfiinţat Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Apicultură (ICPA) - eveniment considerat ca fiind cel mai important în cercetarea apicolă românească. Institutul a reuşit să reunească Staţiunea Centrală pentru Apicultură şi Sericultură cu Centrul de studii, proiectare şi învăţământ apicol ce aparţinea Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.

Ana MUSTĂŢEA

Din anul 1997, ICPA devine unitate de cercetare-dezvoltare de drept privat, aparţinând Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România. Despre istoria institutului, structura, rezultatele obţinute şi obiectivele acestuia am vorbit cu directorul general, dr. bioch. Cristina Mateescu. „Cred că este singurul institut de cercetare de drept privat care aparţine unei asociaţii şi care are o istorie atât de lungă, deoarece a fost înfiinţat în anul 1974. Are o paletă foarte largă de activităţi, iar munca de cercetare este structurată pe subdomenii asemenea comisiilor ştiinţifice permanente ale Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor de Apicultură - APIMONDIA, respectiv: Genetica şi ameliorarea albinelor; Tehnologia de creştere a albinelor; Chimia şi tehnologia produselor apicole; Apiterapie; Resurse melifere şi polenizare; Patologie apicolă. Fiecare colectiv de 48 Ianuarie 2013

cercetare a fost conceput cu o staţie-pilot care să valorifice în practică rezultatele cercetării. Astfel, în departamentul de genetică şi ameliorare am dezvoltat sistemul de creştere a mătcilor de elită, de mare valoare biologică şi productivă. Doresc să subliniez că institutul deţine şi certificatul de autorizare numărul 1 în România pentru albina românească. Am dezvoltat un sistem care priveşte toate ecotipurile albinei româneşti, cum ar fi ecotipul din câmpia sudică dunăreană, zona colinară subcarpatică, podişul Moldovei etc.”, a afirmat dna Mateescu. În privinţa sănătăţii albinelor, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură este unicul producător de medicamente şi biostimulatori de uz apicol. „Dacă iniţial am avut o staţie-pilot, acum am ajuns să avem o secţie de producţie acreditată GMP, unde producem medicamente pentru albine, pentru combaterea varoozei şi nosemozei, şi suplimente alimentare pentru albine, denumite biostimulatori apicoli”, a spus directorul institutului. Un alt aspect demn de remarcat este acela că institutul a fost primul care a pus bazele ştiinţifice ale apiterapiei atât în România, cât şi în lume. „Am dezvoltat nenumărate formule de produse, de suplimente alimentare pe bază de miere şi celelelte produse ale stupului şi, nu în ultimul rând, aş putea spune, cu toată mândria, că Agenţia Naţională a Medicamentului a aprobat propolisul ca bază în medicamentele pentru uz uman, iar noi avem autorizaţie de punere pe piaţă pentru două medicamente pe bază de ppropolis”, a pprecizat dna Mateescu. p

Mierea autohtonă înnobilează celelalte sortimente Institutul dispune de o reţea experimentală şi de producţie a materialului biologic, reţea organizată ca puncte de lucru care sunt amplasate în diferite zone, astfel încât să cuprindă diversele ecotipuri de albine din România. Pe lângă activitatea de creştere a mătcilor, institutul obţine miere şi alte produse apicole, pe care le valorifică. „Mierea românească este foarte apreciată pe pieţele externe. În anul 2009, la Congresul Internaţional de Apicultură de la Montpellier (Franţa), mierea românească a primit cinci medalii, iar cea de salcâm a obţinut medalia de aur. Anul trecut, la Congresul APIMONDIA de la Buenos Aires, mierea de salcâm românească a fost singura miere monofloră premiată. Aş dori să începem să consumăm mai multă miere pentru că o mare parte pleacă la export şi de regulă este folosită pentru a înnobila mierea obţinută în alte părţi ale globului. Printr-o campanie de mediatizare, consumul de miere ar putea creşte şi am putea obţine multe beneficii, deoarece nu trebuie să uităm că mierea este singurul dulce natural. Pe viitor ar trebui să ne gândim şi la brenduirea mierii româneşti. Pentru a face acest lucru, va trebui să existe o unitate de gândire a apicultorilor”, a afirmat dna Cristina Mateescu, director general al SC Institutul de CercetareDezvoltare pentru Apicultură SA.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013 49

Altoirea multiplă pe portaltoi cultivat în seră, la densităţi mari, este a doua tehnologie intensivă de producere a materialului săditor viticol, după cum arată A. Teodorescu şi colaboratorii (2002). Dezvoltarea acestei tehnologii presupune existenţa unei plantaţii superintensive de portaltoi în sere biologice special construite, numite sere izolator, care au înălţimea pereţilor de 3 metri şi un sistem de susţinere a lăstarilor pe verticală.

Înmulţirea prin altoirea în verde a viţei-de-vie Distanţele de plantare sunt de 50 cm între rânduri şi 40 cm între plante pe rând, obţinându-se o densitate de 5 butuci-portaltoi pe fiecare metru pătrat cultivat. Portaltoiul obţinut prin vitrocultură poate fi asimilat cu categoria biologică cea mai înaltă de material ameliorator. Prin altoirea în verde cu lăstari proveniţi tot din seră, din aceeaşi categorie biologică, se pot realiza viţe altoite care, plantate la locul definitiv în anul următor, pot realiza plantaţiimamă cu material biologic din categoria Prebază, ceea ce reprezintă o mare realizare pentru multiplicarea rapidă a soiurilor valoroase din categoriile biologice cele mai înalte. Obţinerea unui astfel de material biologic în cantităţi suficiente constituie un obiectiv major pentru unităţile de cercetaredezvoltare existente în acest moment în România. Această tehnologie de înmulţirea a viţei-de-vie prin altoirea în verde presupune următoarele etape:

Plivitul şi legatul lăstarilor portaltoi - lucrarea constă în limitarea numărului lăstarilor porniţi din butuc la 2 sau 3, în funcţie de vârsta plantelor. Se realizează astfel, la o 50 Ianuarie 2013

plantaţie de peste doi ani, un număr de 15 lăstari portaltoi/mp cultivat în seră.

Altoirea în verde - se execută prin tehnica „chip bud”, pe măsură ce lăstarii ating grosimea minimă de 6 mm. Cele mai bune rezultate se obţin atunci când altoirea se execută pe lăstari portaltoi care nu au definitivată structura secundară. În aceste condiţii, sutura altoiului se realizează direct, faţă de ţesut intermediar format din căluş. Prinderea altoiului depăşeşte în acest caz 90%, iar pornirea în vegetaţie a mugurelui altoiului este foarte bună, dar cu inconvenientul că se îndesesc şi mai mult lăstarii pe butucii altoiţi. Se pot efectua şi altoiri mai tardive, pe lăstari cu structura secundară definitivată, cu avantajul prelungirii perioadei de executare cu 3-4 săptămâni, având importanţă în creşterea productivităţii altoitorului, dar cu inconvenientul că prinderea altoiului cu concreşterea se realizează printr-un strat subţire de căluş, ca ţesut intermediar. Randamentul prinderii este de circa 80%, iar mugurii de la baza lăstarilor portaltoi nu pornesc în vegetaţie până la intrarea în iarnă.

Tehnica altoirii constă în îndepărtarea frunzei şi executarea unei incizii pe nodul lăstarului portaltoi, detaşându-se mugurele, însoţit de ţesutul subiacent, având forma unei pene. Din lăstarul altoi, având aceeaşi grosime, se detaşează mugurele altoi cu o porţiune de ţesut, de aceeaşi formă, care să se suprapună perfect pe secţiunea detaşată din portaltoi. După o exersare suficientă, se pot efectua secţiuni identice la ambii parteneri, astfel încât, prin alipire, diafragma portaltoiului să fie în prelungirea diafragmei altoiului. Se realizează astfel o dispunere morfologic normală (bilaterală) a mugurelui altoi faţă de ceilalţi muguri ai lăstarului portaltoi. Frunza altoiului se înlătură „la ras”. Când se execută altoirea pe lăstarii cu structură secundară este indicat ca mugurii să fie introduşi într-o soluţie ce conţine un antioxidant, cu rol în menţinerea turgescenţei celulelor din straturile de sub celulele secţionate şi împiedicarea oxidării sucului celular, rezultat prin secţiunea executată. După detaşarea mugurelui altoi, care, având la partea bazală a ţesutului subiacent o crestătură sub formă de pană, rămâne alipit fără a fi menţinut cu

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013 51

mâna, se execută operaţiunea de legat cu folie din material plastic extensibil. Legatul se face rapid, cu acoperirea întregii suprafeţe secţionate, lăsând liber numai mugurele. Banda folosită la legat trebuie să fie extensibilă, pentru a nu strangula lăstarul portaltoiului la nivelul nodului altoit. Se execută o nouă altoire la al treilea mugure sau la cel de-al patrulea, astfel încât, în funcţie de lungimea internodiilor, să se realizeze butaşi altoiţi care, prin fasonare, să aibă aproximativ aceeaşi lungime, conform STAS SR 220/6/93 (de 39 ± 3 cm). Se pot obţine 5 sau 6 niveluri de altoire pe lungimea lăstarului portaltoi, reprezentând 5-18 altoiri pe un butuc, sau 75-90 butaşi altoiţi pe metrul pătrat de suprafaţă cultivată în seră. Mugurii altoiţi pe treimea inferioară a lăstarilor portaltoi rămân în stadiu de dormans până în iarnă. Mugurii altoiţi pe treimea mijlocie a coardei pot porni în vegetaţie, dar rareori depăşesc 50%. Numai mugurii altoiţi pe partea apicală pornesc în marea lor majoritate în vegetaţie. Lăstarii rezultaţi din altoi se leagă pe verticală de ceilalţi lăstari portaltoi, folosind acelaşi sistem de susţinere. După o perioadă ce depăşeşte 30 de zile, se efectuează lucrarea de verificare a prinderilor la altoire. Mugurii necrozaţi din diferite motive se dezleagă, folia se poate colecta în vederea reutilizării. Maturarea lăstarilor altoi în fenofaza de cădere a frunzelor este insuficientă din cauza umbririi frunzelor (densitatea lăstarilor cu frunze este foarte mare, de 6-16 bucăţi pe metrul pătrat), pe de o parte, dar şi din cauza faptului că, pornind în vegetaţie după 1 iulie, nu mai dispun de o perioadă de vegetaţie suficientă. Sunt necesare şi 2-3 tratamente fitosanitare pentru prevenirea atacului de Plasmopara, Oidium şi Botrytis.

Victor VĂTĂMANU

Recoltarea şi depozitarea coardelor altoite - momentul optim pentru recoltarea coardelor altoite este la câteva zile după căderea frunzelor până la venirea gerurilor mai mari de minus 5 grade Celsius, având în vedere că maturarea cordiţelor altoilor este insuficientă, iar mugurii de pe acestea nu vor rezista peste iarnă. De asemenea, căluşul apărut sub mugurii altoiţi la baza coardelor portaltoi, în faze mai tardive, nu este suficient lignificat 52 Ianuarie 2013

încât să poată suporta temperaturi prea scăzute. Detaşarea coardelor se efectuează pe soiuri, iar fasonarea acestora constă în îndepărtarea cârceilor, a eventualilor copili apăruţi pe coardele portaltoi, iar lăstarii porniţi din altoi se scurtează la 2-3 cm. Număratul şi împachetarea coardelor în legături de câte 100 de bucăţi, aşezate cu baza la acelaşi nivel, se efectuează în aceleaşi condiţii ca şi în cazul coardelor portaltoi. Etichetarea pachetelor este obligatrorie, iar etichetarea trebuie să confirme date referitoare la soiul altoit, portaltoiul, categoria biologică a soiului altoit. Fiecare pachet se leagă strâns cu câte 3-4 legături, în funcţie de lungimea totală a coardelor altoite. Tratamentul antibotritic este obligatoriu, iar după uscarea soluţiei desinfectante pachetele se însăcuiesc şi se depozitează în camere frigorifice sau depozite de nisip până primăvara. În perioada depozitării se fac în mod repetat controale, prin care se verifică temperatura din depozit, umiditatea relativă a aerului şi eventuala apariţie a atacului produs de Botrytis cinerea. Depozitarea poate dura până la jumătatea lunii martie, dacă butaşii vor fi folosiţi la obţinerea viţelor la ghivece nutritive, sau până la jumătatea lunii aprilie, dacă înrădăcinarea se face pe semibiloane în câmp.

Fasonarea butaşilor la lungimea cât mai apropiată de cea impusă de STAS-ul amintit se execută imediat ce sacii cu pachete sunt scoşi din depozit şi constă în detaşarea butaşilor altoiţi la lungimea corespunzătoare, tăierea şi îndepărtarea foliilor din jurul punctului de altoire. Concomitent se execută verificarea vizuală a viabilităţii ţesutului altoiului. Butaşii cu muguri altoi neviabili se leagă în pachete separate şi se utilizează la altoirea în masă în lemnificat. În această fază se execută excizia mugurilor portaltoiului. Butaşii cu altoi viabili se aşază în pachete de câte 100 de bucăţi şi se pun la umectat până ce apa totală ajunge, ca şi la portaltoiul pentru altoit în masă, la 55-58%. Rehidratarea este finalizată când, după 4-5 zile, în funcţie de temperatura apei, apar mucilagii la extremităţile butaşilor sau când se constată prin determinări de laborator. După rehidratare, butaşii se parafinează pe treimea superioară şi se stratifică în rumeguş pentru preforţare pe mese calde sau pe stelaje în solarii, până

la apariţia lăstarilor şi la declanşarea procesului de rizogeneză. Apoi, în funcţie de tehnologia adoptată, butaşii forţaţi pot fi utilizaţi la obţinerea de viţe altoite la ghivece, cu plantarea la locul definitiv în acelaşi an, sau la producerea de viţe altoite pe semibiloane, în câmp. Extinderea acestei tehnologii are o serie de avantaje, dintre care amintim: creşterea procentului prinderii şi concreşterii viţelor altoite la circa 80%; se elimină perioada de forţare în camere special amenajate a butaşilor altoiţi, cu mare consum de energie electrică; se elimină utilizarea stimulatorilor de căluşare utilizaţi de obicei la altoirea în lignificat; concreşterea la altoire este mult mai bună comparativ cu altoirea în lemnificat; înrădăcinarea butaşilor altoiţi în verde şi dezvoltarea generală a viţelor obţinute prin această tehnologie este mai bună; butaşii portaltoi ai căror altoi nu au rezistat la depozitarea peste iarnă nu se aruncă, ci se pot refolosi la altoirea în masă în lemnificat, deci utilizarea butaşilor portaltoi este mai eficientă decât în tehnologia clasică; viciile ascunse la nivelul punctului de altoire sunt mult mai diminuate la viţele altoite în verde, comparativ cu cele obţinute prin tehnologia clasică; consumul de hidraţi de carbon din rezerva portaltoiului este semnificativ mai redus prin faptul că nu mai este necesar efortul fiziologic de a produce căluş la punctul de altoire; se reduce riscul reinfectării cu agenţi patogeni de carantină fitosanitară (în special virusuri şi fitoplasme), menţinând valoarea biologică ridicată a materialului săditor, având în vedere faptul că portaltoiul este cultivat pe soluri tratate împotriva nematozilor, iar tratamentele fitosanitare efectuate la acoperire împiedică dezvoltarea populaţiilor de insecte, vectori ai unor boli virotice deosebit de periculoase; este tehnologia care menţine valoarea biologică ridicată a materialului multiplicat, ceea ce reprezintă cel mai mare avantaj, având în vedere cantitatea mică de material iniţial şi costurile ridicate pentru menţinerea acestuia şi a instalaţiilor specifice (sere-izolator, laboratoare de testare, aparatură specifică etc.).

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013 53

Agricultura urbană este una dintre activităţile puternice şi pozitive pe care rezidenţii municipali le pot derula, în efortul de a prelua controlul asupra securităţii alimentare, comportamentului social aberant şi al degradării mediului în comunităţile orăşeneşti (Bourque, 2000). S.L. Ştefănescu şi colaboratorii (2002) consideră că agricultura urbană este multifuncţională şi oferă numeroase beneficii. La nivel absolut, agricultura urbană curăţă terenurile de gunoie, îi educă pe cei tineri şi îi fereşte de probleme, creează noi locuri de muncă, oferă utilitate şi respect bătrânilor, fortifică sensul comunităţii, reciclează o serie de deşeuri şi furnizează hrană proaspătă.

Beneficiile economice şi sociale ale agriculturii urbane Şomajul a devenit o problemă structurală a multor oraşe de pe mapamond. El este cauzat de necorelarea între capacitatea de forţă de muncă existentă şi necesităţile locale, de fluxul de muncitori mai ridicat decât capacitatea locală de absorbţie. Din această cauză, în strânsă dependenţă de condiţiile specifice (climatice, economice, sociale, culturale, politice), oportunităţile de a practica agricultura sau a cumpăra hrana produsă local devin componente critice ale abilităţii de a trăi sau supravieţui în mediul urban. O parte a hranei intră în mod formal în mediul urban, prin canalele de valorificare pe piaţă, altă parte este schimbată în sistem „barter” sau este consumată direct de cultivatori. Cei cu venituri modeste nu sunt singurii care produc hrana pe plan local, dar sunt mult mai dependenţi de aceste activităţi, datorită veniturilor generate şi realizării unui minim standard nutriţional. Condiţiile prin care producţia agricolă devine brusc extrem de importantă într-un oraş pot rezulta din situaţii delicate survenite pe plan politic, climatic sau macroeconomic, adeseori combinate cu o incidenţă crescută a sărăciei 54 Ianuarie 2013

sau inaccesibilităţii hranei provenite din mediul rural sau din import. În unele zone ale globului (Kosovo) s-a reuşit o repliere rapidă a rezidenţilor urbani în faţa crizei alimentare, prin iniţierea unor culturi cu creştere rapidă pe unele terenuri abandonate. În altele (Ecuador şi Indonezia), climatul economic instabil a creat condiţiile consolidării unor puternice comunităţi de grădinari. Tranziţia economiei începută în anumite ţări a condus la o creştere substanţială a cantităţilor de hrană produsă pentru autoconsum, atât în zonele urbane, cât şi în zonele rurale. Dar agricultura urbană nu este doar o soluţie economică salvatoare în cazuri de criză. În proximitatea oraşelor mari, adeseori se dezvoltă activităţi agricole foarte rentabile. În Kautzen (Austria) a fost iniţiat un proiect de utilizare a deşeurilor de lemn în agricultură şi pentru încălzirea locuinţelor. Derularea activităţilor a generat importante venituri pentru fermierii implicaţi. Unităţi comerciale piscicole cu apă menajeră tratată au o tradiţie îndelungată în China, India, Vietnam şi Germania.

Mii de dolari sunt generaţi ca profit anual de către fermierii urbani din Thailanda, care cresc orhidee pe verandele locuinţelor. În Bangkok, o singură mare firmă contractează anual 10.000 de mici crescători de pui pentru a procesa şi a livra carnea pe piaţa oraşului. În Jakarta, o companie internaţională obţine beneficii importante din producerea ciupercilor. În ţările dezvoltate, componenta economică a activităţilor de agricultură urbană se asociază din ce în ce mai mult cu latura calitativă. Pe limitele municipale

www.agrimedia.ro

O analiză a 17 studii de caz (realizate în Mexico, Lima, Accra, Cairo, Sofia, Londra, Shanghai ş.a.) a furnizat o listare, în ordinea importanţei, a următoarelor motive pentru care fermierii urbani se implică în activităţi agricole: acoperirea consumului propriu; realizare de venituri; criza economică; preţuri mari ale pieţei produselor agroalimentare; diversificarea activităţilor şi a surselor de venit; angajare suplimentară; conflict; vreme nefavorabilă. Este de notat faptul că primele 6 motive din această listă sunt de natură economică. Se pare că perceperea unui risc de insecuritate alimentară constituie un motiv major de îngrijorare pentru fermierii urbani, iar valoarea veniturilor realizate influenţează decisiv nivelul efortului dedicat practicilor agricole. Una dintre concluziile analizei respective este că fermierii urbani doresc să sporească pe cât posibil cantităţile de hrană obţinute în gospodărie, mai degrabă decât să realizeze venituri în bani sau să-şi ridice nivelul angajării în muncă. În general, beneficiile economice generate de agricultura urbană variază de la caz la caz, în funcţie de o multitudine de factori. De exemplu, în Lusaka, gospodăriile sărace acoperă o treime din consumurile totale din practici agricole. În Rusia, veniturile fermierilor urbani din oraşele mari sunt acoperite în proporţie de 12% de propriile produse agricole. Încă nu au fost acumulate date suficiente pentru efectuarea unei analize generale, însă se estimează că acoperirea necesităţilor proprii ale unei gospodării urbane prin activităţi de

www.agrimedia.ro

agricultură variază larg, între 10 şi 90%. De asemenea, rezultatele economice furnizate de agricultura urbană oferă un spectru larg de valori ale contribuţiei anuale în fiecare oraş: Lima - 4% la PIB-ul oraşului; Shanghai - 2% la PIB-ul oraşului; Hartford - contribuţii anuale între 4 şi 10 milioane USD; Dar es Salaam - contribuţie anuală a agriculturii urbane de 25 milioane USD. Întrucât aceste studii au folosit metode diferite în ani diferiţi, încă nu s-a recurs la o analiză comparativă a rezultatelor. Se recunoaşte necesitatea elaborării unei metodologii de cercetare standard pentru evaluarea impactului economic global al agriculturii urbane. O altă contribuţie importantă a agriculturii la economia urbană constă în diversificarea bazei economice a oraşului. O economie dependentă exclusiv de un număr mic de sectoare este foarte vulnerabilă la „şocurile” survenite în oricare dintre sectoarele respective. Agricultura urbană se constituie în mod particular ca un „tampon” împotriva „şocurilor sectoriale”. Munca în cadrul unei gospodării individuale dedicate agriculturii urbane este determinată de către factori noneconomici mai mult decât orice altă activitate generatoare de venituri. Unul dintre motive poate fi absenţa sau dezvoltarea slabă a pieţei muncii (în special pentru femei) în ţările în curs de dezvoltare. Un studiu efectuat în Turcia a evidenţiat faptul că femeile care lucrau în sectoare tradiţionale şi în activităţi de producţie lipsite de piaţă de desfacere obţineau venituri semnificativ mai scăzute decât bărbaţii aflaţi în circumstanţe asemănătoare. În majoritatea oraşelor africane investigate, unde agricultura urbană primeşte mai puţin sprijin oficial, femeile sunt cele

mai implicate în activităţi agricole. De asemenea, cele mai multe studii efectuate în oraşele de pe mapamond situează femeia ca pion principal şi în activităţile de valorificare pe piaţă a produselor agricole. Tot femeile deţin ponderea în activităţile globale de grădinărit urban. Există evidenţe care atestă implicarea mult mai activă a copiilor în activităţi agricole din zonele urbane, atunci când capul de familie este femeia. Se constată că multe dintre iniţiativele de agricultură urbană scot în evidenţă rolul de lider, cel puţin sectorial, în cadrul gospodăriei, al reprezentantelor sexului etichetat drept slab. Nu trebuie neglijat, de asemenea, rolul aproape exclusiv al femeilor în iniţierea şi derularea practicilor agricole urbane cu scop estetic. O altă contribuţie importantă a activităţilor din agricultura urbană este întărirea coeziunii sociale. Un exemplu deosebit îl oferă Albania, care, după o perioadă postcomunistă de distrugere fără discernământ a sistemelor de irigaţie, a serelor sau a elementelor de infrastructură, a trecut la formarea aproape spontană a unor comunităţi de grădinari urbani. Nevoia de supravieţuire a generat un spirit cooperant deosebit şi realizări pe măsură, în ciuda resurselor limitate existente. Deloc neglijabilă este componenta social-educativă a agriculturii urbane. Aceasta poate schimba percepţia locuitorilor oraşelor privind noţiunea de hrană. Experienţa directă a modului de creştere a unei culturi este aproape absentă în ţările dezvoltate: oamenii „recoltează” din supermarket, iar unii deja percep hrana ca pe ceva ambalat şi eventual preparat. Recunoaşterea agriculturii urbane este strâns legată de extinderea activităţilor din acest gen de oraş. De obicei, rezidenţii au un interes ceva mai crescut în procesul de creştere a plantelor alimentare atunci când acestea sunt cultivate local. Cunoştiinţele sporesc atunci când intervine educaţia asupra problemelor de mediu asociate agriculturii. Dezbaterea acestor probleme poate indica nivelul influenţei publicului asupra modului în care este produsă hrana.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Ianuarie 2013 55

Victor VĂTĂMANU

ale oraşului Wageningen a fost iniţiat un proiect de agricultură biodinamică, în timp ce în Londra rezidenţii preocupaţi de o hrană mai sănătoasă s-au grupat într-o puternică asociaţie de grădinari.

New Holland - o istorie lungă! 1895

1907

Abe Zimmerman a început activitatea într-un atelier de reparaţii echipamente, în 1895, în New Holland, statul Pennsylvania (SUA), de unde vine şi numele firmei. În acelaşi an, Alexandre Braud a introdus pentru fermierii din vestul Franţei treierătoarele staţioanare.

Ford a ieşit cu prototipul pentru primul tractor cu benzină produs în serie, numit „automobil plug”.

1917 Acest tractor a intrat în producţie efectivă. A fost redenumit Modelul F Fordson şi a fost produs de o nouă companie, Henry Ford & Son Company.

1903 Zimmerman a fondat compania New Holland Machine şi producea maşini agricole, inclusiv o moară de furaje, pentru a ajuta comunitatea agricolă/de fermieri din jurul lui.

Anii 1900 La începutul anilor 1900, Henry Ford de-abia fondase compania sa de automobile în Detroit. Ford, ale cărui metode de producţie în masă au revoluţionat industria de automobile, a văzut, de asemenea, o oportunitate de a produce în serie şi tractoare.

1906 Leon Claeys, un inginer belgian, a început să construiască maşini de treierat şi în 1909 a construit o fabrică în Zedelgem (Belgia), unde se află fabrica noastră şi astăzi. 56 Ianuarie 2013

1918 Tractorul Fiat Model 702 a fost lansat şi a intrat complet în producţie un an mai târziu, la fabrica de maşini şi camioane din Torino, şi a câştigat Concursul Internaţional de Arat în Senlis (Franţa). Modelul 702 a fost primul tractor agricol Fiat, precum şi primul tractor italian care a fost fabricat la scară industrială.

„N”: una dintre familiile de tractoare cele mai de succes.

1947 Compania şi-a schimbat numele în Sperry New Holland şi, în acelaşi an, a făcut un progres major în tehnologia de recoltare a fânului.

Anii 1950 La sfârşitul anilor 1950, producţia a două noi modele Fiat, modelul 18 „La Piccola” şi Modelul 411, au adus tractoarelor Fiat un adevărat succes internaţional.

Anii 1960 În anii 1960, Claeys era unul dintre cei mai mari producători de combine din Europa.

Anii 1930 Fondatorul Fiat, senatorul Giovanni Agnelli, a vrut ca tractorul lui să devină parte integrată din agricultura Italiei şi astfel a început o asociere cu cooperativele agricole italiene.

1939 Ford a introdus ridicătorul în trei puncte pe seria tractoarelor

www.agrimedia.ro

1964

este lansat şi stabileşte un nou record mondial pentru recoltarea cu combine, recunoscut de Cartea Mondială de Recorduri, cu 551,6 de tone de grâu recoltate în 8 ore.

Sperry New Holland a cumpărat un pachet majoritar de acţiuni la Claeys.

1973 A fost lansat Fiat 640, cel mai vândut tractor al faimoasei Serii Fiat „Nastro Oro”. Un succes internaţional care continuă şi astăzi.

2009

Sperry New Holland a introdus prima combină cu rotor dublu (twin-rotor) din lume: o idee câştigătoare, care conducee în continuare industria şi astăzi.

T Tractorul cu hidrogen NH²™ şi proiectul fermei independente din punct de vedere energetic sunt prezentate public la târgul SIMA de la Paris (Franţa). La acelaşi târg, New Holland a lansat tractorul premiat T7000 Auto Command™, echipat cu noua consolă de top ergonomică SideWinder™ II.

1975

2010

Braud a lansat prima combină de struguri, modelul 1020. Acesta a fost ulterior îmbunătăţit cu faimosul Braud 1014, cea mai bună combină de struguri din istorie, cu peste 2.000 de unităţi vândute în mai puţin de 4 ani.

New Holland anunţă soluţii Tier 4A şi este primul producător care stabileşte un parcurs clar către îndeplinirea completă a regulamentelor de emisii Tier 4B 2014 pentru motoare de 130-150 kW, cu utilizarea exclusivă a tehnologiei FPT Industrial SCR (Selective Catalytic Reduction Reducere Catalitică Selectivă). Se celebrează 50 de ani de excelenţă şi inovaţie în sectorul de combine de recoltat furaje autopropulsate, la Zedelgem, o dată cu lansarea ediţiei aniversare limitate FR9000.

1974

Anii 1970 Până la sfârşitul anilor 1970, Fiat Trattori vindea în 140 de ţări din lume.

Anii 1980 Ford a fost un actor major şi divizia sa de tractoare a fost responsabilă pentru o serie de inovaţii din industrie, inclusiv utilizarea de sisteme hidraulice de putere, anvelope pneumatice de cauciuc, motoare Diesel şi ridicătorul în 3 puncte.

1986 Ford a cumpărat Sperry New Holland şi a format Ford New Holland Inc.

1991 Fiat, care achiziţionase Braud, a cumpărat 80% din acţiuni la Ford New Holland şi procesul de integrare deplină a fost finalizat la lansarea

2011

oficială a New Holland la convenţia mondială, în 1994. Sub proprietatea Fiat - prin CNH, sectorul născut în 1999 din fuziunea dintre New Holland N.V. e Case Corporation - a câştigat acces la resurse fără precedent, care au permis companiei să urmărească un plan agresiv de reînnoire a produselor şi să ducă serviciul oferit clienţilor la nivelul următor.

2001 2 D Deschiderea unui Centru Clienţi la ffabrica din Zedelgem (Belgia).

2007 2 M Motoarele New Holland acceptă utilizarea 100% de biodiesel. u

2008 2 S celebrează 90 de ani de existenţă Se a tractoarelor Fiat la târgul EIMA, îîn Italia. Ultimul model de combină ccu rotoare axiale, Elevation CR9090,

www.agrimedia.ro

Ca urmare a diviziunii, Grupul Fiat devine două noi grupuri (ambele cotate la Bursa de Valori din Milano) cu două logo-uri distincte: Fiat SpA şi Fiat Industrial SpA; New Holland aparţine celui de-al doilea grup. Deschiderea Centrului pentru Clienţi la fabrica Basildon din Marea Britanie.

Astăzi New Holland este o marcă de maşini agricole, deţine fabrici pe toate continentele şi oferă cea mai mare gamă de tractoare şi combine de cereale şi de siloz, precum şi de prese pentru baloţi cilindrici şi paralelipipedici de mici şi mari dimensiuni, pentru a se potrivi nevoilor fiecărui fermier şi contractor. Este una dintre mărcile cele mai premiate şi oferă tehnologie accesibilă care îmbunătăţeşte eficienţa şi productivitatea agricultorilor din întreaga lume.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Ianuarie 2013 57

Gospodăririi Apelor nr. 134/197/412/2006 privind aprobarea Procedurii naţionale de omologare a produselor de protecţie a plantelor care conţin substanţe active notificate şi pentru care nu s-a luat încă o decizie de includere în lista cu substanţe active autorizate în Uniunea Europeană M.O. nr. 0015 din 2013

Ordinul nr. 87 din 4 decembrie 2012 privind modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 170/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice - M.O. nr. 0821 din 2012

Ordin nr. 258 din 11 decembrie 2012 pentru aprobarea

Îmbunătăţiri Funciare Cluj şi transmiterea unei părţi a acestuia în administrarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Cluj - M.O. nr. 0880 din 2012

Hotărâre nr. 1284 din 18 Decembrie 2012 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.346/2010 pentru aprobarea de la bugetul de stat a sumelor necesare contractării şi implementării proiectelor PHARE la nivelul Ministerului Mediului şi Pădurilor - M.O. nr. 0885 din 2012

cantităţilor de motorină aferente trimestrului III al anului 2012 ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare - M.O. nr. 0856 din 2012

contractului-tip de cultură a tutunului brut - M.O. nr. 0897 din 2012

Ordinul nr. 3970 din 3 decembrie 2012 pentru modificarea

Ordinul nr. 3993 din 10 Decembrie 2012 pentru încetarea

şi completarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, aprobată prin Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr. 818/2003 - M.O. nr. 0858 din 2012

regimului de arie naturală protejată a perimetrului în suprafaţă de 17,6 ha aferent Carierei Meri - M.O. nr. 0897 din 2012

Ordinul nr. 268 din 27 decembrie 2012 privind aprobarea

Ordinul nr. 3885 din 20 noiembrie 2012 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide, aprobate prin Ordinul ministrului Sănătăţii Publice, al ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1.321/2006/280/90/2007 - M.O. nr. 0019 din 2013

Ordinul nr. 8 din 7 ianuarie 2013 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului 172 „Declaraţieinventar privind redevenţele restante rezultate din contractele de concesiune, arendă şi din alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă, aflate în sold la data de 15 noiembrie 2012 şi neachitate“ - M.O. nr. 0023 din 2013

Decizia nr. 957 din 20 noiembrie 2012 referitoare la excepţia

Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 239/2012 pentru aprobarea modelului Cererii de ajutor privind măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachetul b) păsări - M.O. nr. 0861 din 2012

de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (31) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 - M.O. nr. 0005 din 2013

de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, precum şi a prevederilor anexei nr. 3.35, cu referire la imobilul din Băneasa-Bucureşti, parcela 696 - M.O. nr. 0025 din 2013

Hotărârea nr. 1217 din 12 decembrie 2012 privind aprobarea

Ordinul nr. 4017 din 12 decembrie 2012 pentru aprobarea

Hotărârea nr. 6 din 9 ianuarie 2013 pentru modificarea şi completarea

Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a structurii organizatorice ale Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“ - M.O. nr. 0865 din 2012

Procedurii de predare-primire a amplasamentelor terenurilor constituite în perimetre de ameliorare şi de transfer al obiectivului de investiţie - M.O. nr. 0009 din 2013

Hotărârii Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia - M.O. nr. 0031 din 2013

Ordinul nr. 266 din 19 decembrie 2012 pentru modificarea

Ordinul nr. 6 din 11 ianuarie 2013 pentru aprobarea modelului cererii

Ordinului ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, al ministrului Sănătăţii şi al ministrului Mediului şi

de ajutor privind măsura 215 - pachet a - Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor M.O. nr. 0031 din 2013

Ordinul nr. 264 din 18 decembrie 2012 privind modificarea

Hotărârea nr. 1247 din 12 decembrie 2012 privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unui imobil aflat în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare - Filiala de 58 Ianuarie 2013

Decizia nr. 983 din 22 noiembrie 2012 referitoare la excepţia

www.agrimedia.ro

Ianuarie 2013