Revista AGRIMEDIA Iulie 2012 by Agri Media Invest s.r.l.

Decembrie 2010

Albinele - suport al vieţii noastre Dacă albinele ar dispărea, omenirea ar mai trăi doar 4 ani” Albert Einstein Proverbiale pentru hărnicia şi organizarea în cadrul grupului din care fac parte, albinele au un rol esenţial în dezvoltarea speciei umane. Pentru a-şi asigura o parte din hrană, dar şi pentru a-şi trata diverse afecţiuni, din timpuri imemorabile, omul a beneficiat de rezultatul efortului acestor extraordinare vietăţi. În acest sens, izvoare istorice de necontestat consemnează că tot ceea ce înţelegem astăzi prin apicultură sau stupărit a cunoscut o deosebită dezvoltare pe teritoriile populate de traco-geto-daci. Astfel, istoricul antichităţii Herodot a menţionat că teritoriile de peste Istru erau greu de cucerit datorită faptului că soldaţii erau atacaţi, pe lângă băştinaşi, de numeroase roiuri de albine. Şi Xenofon, în secolul al V-lea î.Hr., în lucrarea sa „Anabassis”, menţionează că hrana geţilor consta, în primul rând, din miere, lapte, diverse legume şi foarte puţină carne. Despre preocuparea practicării albinăritului în spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic s-a păstrat şi mărturia naturalistului Imperiului Roman, Aelliamus, din sec. al III-lea î.Hr., care a afirmat că strămoşii noştri se ocupau cu albinăritul, folosind mierea şi celelalte produse rezultate din această activitate atât pentru uz propriu, cât şi pentru comerţul cu formaţiunile statale vecine. Produsele stupului se folosesc pe scară largă şi în tratamente naturiste încă din antichitate, cu efecte miraculoase pentru suferinzi. Poate de aceea, potrivit credinţei populare, albinele sunt considerate vietăţi mitologice, sacre, aşa cum a afirmat şi academicianul Romulus Vulcănescu în volumul „Mitologia Românească”. În Evul mediu, crescătorilor de albine li s-au acordat scutiri vamale pentru comerţul cu miere şi ceară sau donaţii de terenuri pentru locuri de prisacă. Aceste privilegii au favorizat dezvoltarea apiculturii, aşa încât, potrivit unor date statistice, în secolul al XVIII-lea, în Muntenia şi Moldova existau peste 1 milion de ştiubeie (stupi), cu

www.agrimedia.ro

precădere pe lângă aşezămintele monahale. Calitaţile nutritive şi terapeutice ale mierii, nectarului, propolisului şi ale celorlalte produse ale stupului, dovedite în timp, sunt umbrite însă de rolul deosebit pe care îl au albinele în agricultură, prin polenizarea pe care o asigură aceste minunate făpturi pentru majoritatea culturilor vegetale cerealiere, legumicole, pomicole, viticole, plante tehnice şi, nu în ultimul rând, pentru flora spontană. În ţara noastră, apicultura, ca activitate tradiţională, este organizată în cadrul unor asociaţii profesionale zonale, reunite la nivel naţional sub egida Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România. Tot în acest sector îşi desfăşoară activitatea şi Fundaţia Institutul Internaţional de Tehnologie şi Economie Apicolă APIMONDIA. Bazele acestei importante instituţii au fost puse de cunoscutul om de ştiinţă prof. dr. Viaceslav Harnaj, iar principalul obiectiv al fundaţiei constă în stabilirea relaţiilor dintre persoane fizice şi asociaţii profesionale preocupate de apicultură. Prin simpozioane, expoziţii, dar şi cu ocazia congreselor, APIMONDIA aduce laolaltă oameni de ştiinţă cu experienţă în domeniul apiculturii din întreaga lume, oferă apicultorilor din România accesul la tehnologiile moderne practicate pe plan mondial, la reglementările legale în domeniu, dar şi la expertiză pentru accesul la suportul financiar acordat de UE acestui sector. Tradiţia acestei importante îndeletniciri este continuată în ţara noastră de numeroşi pasionaţi. Cunoscutul preot Dumitru Pascal, a cărui prisacă însufleţeşte pădurea seculară din apropierea Mânăstirii Gorovei, Adi Hodis din Bihor, Bebe Balas din Zalău, Petre Moraru din Vâlcea, Costinel Mihăilescu din Cluj şi alte mii de practicanţi ai acestei nobile pasiuni sunt întâlniţi, ca într-un ritual ancestral, din primăvară până toamna târziu, cu stupii lor, la marginea solelor de rapiţă sau floarea-soarelui, la liziera pădurilor de salcâm şi tei, pentru a ne oferi nouă «HRANA ZEILOR» şi a le asigura fermierilor un plus semnificativ în recolte. Să-i preţuim şi să-i sprijinim pe descendenţii vechilor prisăcari, iar factorii de decizie să aprecieze la justa valoare remarca genialului savant Albert Einstein referitoare la rolul albinelor pe acest pământ. Simona MUNTEANU Iulie 2012

SUMAR: ISSN 2069 - 1238

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

Editorial

Noi numiri în conducerea ADS, ANIF şi APIA

Stadiul şi calitatea recoltatului

Linzer Agro Trade - o prezenţă activă pe piaţa îngrăşămintelor chimice

Târgul agricultorilor deştepţi - Agromalim 2012

Din 2014, bugetul plăţilor directe va creşte cu 7 miliarde de euro

Prioritizarea obiectivelor pentru utilizarea eficientă a banilor europeni

Ministerul propune reducerea sprijinului pentru perioada de conversie

Calendarul lucrărilor legumicole din lunile iulie şi august

Tehnologia de cultivare a verzei în câmp

Inovaţia BASF, în slujba fermierilor

Productivitate mărită cu noile varietăţi Pioneer

Hibrizi performanţi de rapiţă

Avantajele arăturii de vară

Sisteme de păstrare a seminţelor

Soiuri şi hibrizi cu care marile firme se pot lăuda

10 dintre creaţiile biologice de referinţă ale INCDA Fundulea

Pregătirea patului germinativ în Slovacia

ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@agrimedia.ro

Caravana MEWI DEMO 2012 - pregătită de drum. Invitaţie la superioritate

Expediţia caritabilă Massey Ferguson ajunsă la Cercul Arctic

CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@agrimedia.ro

ProWein şi Intervitis Interfructa, două expoziţii importante pentru lumea horticolă

Înfiinţarea şi agrotehnica plantaţiilor de mur fără ghimpi

Marca VOGEL & NOOT - 17 ani de performanţă în România

Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul VI, Nr. 7 / 2012 (63) Iulie 2012 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu victor@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING Gabriela Stănculescu gabriela@agrimedia.ro 0752.24.25.29

Bogdan Mareş

3 8

Iulie 2012

www.agrimedia.ro

Iulie 2012

 În dialog cu fermierii

• Cum apreciaţi până acum Constantin Boagiu, administrator al SC Transcontinental SRL, localitatea Plopii Slăviteşti, judeţul Teleorman „Administrez o suprafaţă de peste 800 de hectare, iar structura de culturi în acest an cuprinde: orzoaică de toamnă (50 ha), grâu (450 ha), porumb (142 ha) şi floarea-soarelui (210 ha). În toamnă, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, nu am mai înfiinţat cultura de rapiţă, preconizată a fi semănată pe o suprafaţă de 200 ha. Sămânţa rămasă am s-o folosesc în acest an, dacă vor fi condiţii prielnice pentru înfiinţarea acestei culturi. La orzoaica de toamnă am obţinut o producţie de 4.000 kg/ha, iar preţul de valorificare este de 0,75 lei/kg. Nu este un preţ satisfăcător, deoarece la această cultură investiţia a fost mare, situându-se la aproximativ 2.200 lei/ha. Până la acest moment, producţia medie de grâu este de 4.100 kg/ha şi am observat că soiurile extratimpurii, cum este Toborzo, au dat o producţie mai mare, de aproximativ 5.000 kg/ha. O parte din producţia realizată am s-o vând, iar alta o depozitez la Eurosiloz Târgu Măgurele, precum şi în magazia proprie, care are o capacitate de stocare de 1.000 de tone. Pe piaţă, preţul practicat la grâu este cuprins între 0,85 şi 0,9 lei/kg. În câmp, cultura de porumb arată bine, însă are mare nevoie de precipitaţii, căci altfel plantele se vor usca, boabele se şiştăvesc şi vom înregistra pierderi mari. La această cultură folosesc hibrizi de la companiile Euralis şi Quality Crops. Am semănat floarea-soarelui în perioada 23 martie-5 aprilie, iar solele înfiinţate la începutul epocii arată mai bine faţă de cele de la sfârşitul perioadei. Anul trecut am obţinut la floarea-soarelui o producţie de 4 tone/ha, iar preţul de valorificare a fost de 1,4 lei/kg. Acum, preţul vehiculat este de 1,6-1,7 lei/kg, dar cred că va continua să crească, putând ajunge chiar şi la 2 lei/kg. Culturile de primăvară au mare nevoie de apă şi sperăm să cadă cât mai curând precipitaţii, care să aducă cel puţin 20-25 litri/mp, altfel vom obţine producţii înjumătăţite.”

Iulie 2012

Gheorghe Gurlui, administrator al SC Agrisol, localitatea Belciugatele, judeţul Călăraşi „Pe cele 1.900 de hectare aflate în exploatare, cultura de grâu urma să ocupe 700 ha, dar pentru că am întors rapiţa, suprafaţa s-a mărit, ajungând la 940 ha. Soiurile cultivate sunt Midas, Bitop, Exotic şi Apache. În acest an, de pe unele sole am obţinut 3.700 kg/ha, de pe altele 3.200 kg/ha, însă producţia medie se situează la 3.500 kg/ha. Anul trecut, la cultura de grâu nu am obţinut o producţie mai mică. Cu privire la preţul de valorificare, Prutul SA Galaţi a oferit 0,92 lei/kg, un preţ bun, care cred că va continua să crească. Voi valorifica în totalitate producţia de grâu, pentru că vin scadenţele la credite şi sunt nevoit. Am un proiect în valoare de 3 milioane de euro, care constă în construcţia unor silozuri, cu o capacitate totală de 12.000 de tone şi pe care sper să le pot finaliza la începutul anului viitor. Acum strângem oferte, iar începând cu luna august vom turna fundaţia, iar în iarnă ne vom ocupa de montaj. Seceta din toamnă şi condiţiile nefavorabile din timpul iernii au afectat foarte mult cultura de grâu. Am respectat epoca de semănat, dar probabil ar fi fost mai bine dacă efectuam acele lucrări care împiedică pierderea apei din sol. În acest an, imediat după recoltare, vom intra cu un disc pentru dezmiriştire, pentru a semăna cultura de rapiţă. În cadrul societăţii, 140 ha au fost ocupate cu loturi semincere de orz, având un contract de valorificare încheiat cu firma Saaten Union. Producţia obţinută a fost mică, de 2.500 kg/ha. Culturile de porumb şi floarea-soarelui suferă din cauza lipsei de apă. Porumbul ceva mai mult decât floarea-soarelui, care este afectată în mai mare masură dacă a fost semănată mai târziu. Avem speranţe că floarea-soarelui va fi mai puţin afectată, întrucât căldura favorizează polenizarea. Producţia de porumb însă va fi mai mică cu 20-30%. La porumb folosesc hibrizi Pioneer 64, LE 19 şi LE 20. Preţul vehiculat la porumb este de 0,72 lei/kg. Anul acesta a fost unul dificil, cu multe incertitudini. Nici în această toamnă nu ştim dacă vor fi condiţii optime pentru înfiinţarea culturii de rapiţă. rapiţă.”

www.agrimedia.ro

m anul agricol 2011-2012? „În judeţul Bacău, ne aşteptăm la producţii foarte mici de grâu, între 2.000 şi 2.500 kg/ ha, faţă de anul trecut, când am obţinut o recoltă de 4.500 kg/ha. Preţul vehiculat este de 0,9 lei/kg şi nu acoperă cheltuielile de producţie. Nu o să vând acum, voi aştepta un preţ mai bun, deoarece deţin spaţii de depozitare cu o capacitate de 1.500 de tone. Cultura de grâu a ocupat în cadrul asolamentului o suprafaţă de 70 de hectare, iar soiul folosit este românesc şi se numeşte Cristina. În privinţa rapiţei, mă număr printre norocoşi, deoarece a trecut cu bine peste iarnă, a fost semănată pe o suprafaţă de 80 ha, iar producţia medie este de 2.300 kg/ha. Preţul de valorificare la rapiţă este 2,2-2,3 lei/kg. Voi întârzia un pic recoltarea grâului şi a rapiţei deoarece grâul a înfrăţit în mai, când au căzut acele ploi, iar la rapiţă au mai pornit lăstari şi avem chiar şi acum plante verzi în lan. Nu voi depăşi prea mult perioada optimă de recoltat, pentru că există riscul ca plantele să se scuture. Am mai vorbit cu colegi fermieri din Galaţi, care spuneau că vor obţine la grâu o producţie de doar 300 kg/ha. Nu am avut şansa de ploi în acest an şi pe lângă aceasta cheltuielile de producţie au crescut cu 25%. Din cauza secetei, păşim cu stângul şi în următorul an agricol. În decembrie, în stratul de suprafaţă 0-80 cm aveam un deficit de 800 mc/ha, iar acum a ajuns la 1.400 mc/ha. Pământul este ca o piatră. Instituţiile responsabile au făcut determinări privind conţinutul de apă din sol, însă datele nu le fac publice şi nu se ia nici o măsură. Consider că ne confruntăm cu o situaţie mai gravă decât cea din anul 2007. Seceta s-a instalat încă din toamna anului trecut. Cei de la Insula Mare a Brăilei spuneau că din iulie 2011 şi până în luna mai a acestui an au căzut doar 90 l/mp. Acum se poate lucra solul doar dacă se intră imediat după recoltare. Pentru culturile care urmează să fie semănate în toamnă sperăm să avem norocul unor ploi care să asigure răsărirea culturilor. Porumbul este semănat pe o suprafaţă de 80 ha, iar floarea-soarelui pe 60 ha. Dacă nu va ploua în următoarea perioadă, suntem foarte rezervaţi în privinţa recoltei pe care o putem obţine. Este un an dificil, cu 3 miniştri ai Agriculturii, cu viziuni diferite, care spun ce ar trebui să se facă pentru agricultură, dar nici unul nu face nimic concret pentru fermieri, cu toate că este cunoscut faptul că agricultura a avut o contribuţie importantă în economia ţării.”

www.agrimedia.ro

Barbu Marinel, administrator SC Parimpex SRL, comuna Calmăţuiu, sat Nicolae Bălcescu, judeţul Teleorman „Nu sunt încurajatoare producţiile din acest an. La cultura de grâu, semănată pe o suprafaţă de 360 de hectare, producţia medie este de doar 2.000 kg/ha, faţă de cea obţinută în 2011, de 6.000 kg/ha. Preţul de valorificare este de 0,9 lei/kg. O parte din producţie am depozitat-o, deoarece dispun de spaţii de înmagazinare cu o capacitate de stocare de 1.200 de tone. Soiurile de grâu pe care le folosesc sunt Alex şi Boema. La cultura de orzoaică, înfiinţată pe o suprafaţă de 53 ha, am utilizat soiul Vanessa, iar producţia medie obţinută a fost de 3.500 kg/ha. Producţia am vândut-o celor de la Cargill, iar preţul de valorificare a fost de 0,77 lei/kg. Imediat după ce am recoltat orzoaica, pe o parte din suprafaţă am arat, iar pe cealaltă am intervenit cu un scarificator. În acest an am întors cultura de rapiţă de pe o suprafaţă de 145 ha şi am semănat floarea-soarelui, hibrizi de la firmele Limagrain şi Pioneer, pe o suprafaţă de 300 de hectare. La cultura de porumb, înfiinţată pe 40 ha, am folosit hibrizi de la Maissadour şi Euralis. Porumbul şi floarea-soarelui au mare nevoie de apă. Floarea-soarelui am semănat-o la 20 martie şi am investit foarte mult în fungicide, îngrăşăminte foliare etc. Este un an greu, nu au fost precipitaţii, plantele au plecat încă din toamnă cu handicap.” p

Ana MUSTĂŢEA

Daniel Ciobanu, administrator Prodagras SRL, localitatea Dămăieneşti, judeţul Bacău

Iulie 2012

Stadiul şi calitatea recoltatului

La data de 10 iulie, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, secretarul de stat Daniel Botănoiu a avut o întâlnire cu reprezentanţii Organizaţiei Interprofesionale „Cereale şi Produse Derivate” din România - OIPCPDR, al cărei preşedinte este Aurel Popescu. Principala caracteristică a Organizaţiei Interprofesionale de produse

agroalimentare este adaptarea producţiei la cererea pieţei. Acordul interprofesional este un instrument prin care profitul se împarte echitabil pe filiera de produs între producător, depozitar, procesator şi comerciant, în beneficiul consumatorului. Tema dezbătută intens în cadrul dialogului a constituit-o stadiul recoltatului, întrucât în această perioadă se desfăşoară campania de recoltare în cazul mai multor culturi: grâu, orz, orzoaică, rapiţă etc. Orzul de toamnă este recoltat în proporţie de 90% din suprafaţă, grâul - 30%, secara - 30%, rapiţa - 50%, orzoaica de toamnă 85%, orzoaica de primăvară - 25%. În ceea ce priveşte calitatea grâului recoltat în acest an, aceasta este net superioară celei de anul trecut. Referitor la cantitatea de grâu recoltată până în prezent, aceasta este cu 20 la sută mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011. De asemenea, secretarul de stat Daniel Botănoiu a anunţat că „s-a luat decizia

predării responsabilităţii privind cererea şi oferta către organizaţii, pentru a nu mai interveni cu declaraţii oficiale privind cantităţile, evitând astfel perturbarea raportului dintre cerere şi ofertă”. Astfel, organizaţiile profesionale membre ale Comitetelor OIPA au obligaţia, conform statutului organizaţiei, de a raporta date despre suprafeţele cultivate, cantităţile recoltate, procesate şi comercializate. La rândul său, Aurel Popescu, preşedintele Organizaţiei Interprofesionale, a subliniat că se preconizează ca grâul recoltat anul acesta să aibă „o calitate excepţională, nemaiîntâlnită în ultimii 25 de ani, iar din acest punct de vedere o cantitate foarte mare de grâu va pleca la export”. În urma acestei întâlniri, reprezentanţii MADR şi ai organizaţiilor interprofesionale au stabilit că este necesar să existe un flux informaţional organizat, astfel încât informaţiile să circule regulat dinspre minister către organizaţii şi de la organizaţii către minister.

Noi numiri în conducerea ADS, ANIF şi APIA Ministrul Daniel Constantin i-a numit, prin ordin de ministru, în funcţii de conducere ale instituţiilor subordonate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe: - Dan Lucian Ştefan MOGOŞ, preşedinte al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS); - Adi Florinel BARBU, director general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF); - Dorel Gheorghe BENU, director general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

funcţia de preşedinte al ADS a deţinut funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Dolj pe probleme economice.

a Apelor Olt, în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastucturii.

Gheorghe BENU (APIA) Adi BARBU (ANIF) Directorul general ANIF s-a născut în anul 1980 şi a absolvit Facultatea de Transporturi a Universităţii Politehnica Bucureşti, iar din 2009 până în prezent, a fost directorul Sistemului de Gospodărire

În ceea ce îl priveşte pe Gheorghe Benu, acesta s-a născut în anul 1957, a absolvit Facultatea de Tehnologia Construcţiilor de Maşini din Bucureşti, iar din anul 2009 a fost director general adjunct al APIA.

Dan MOGOŞ (ADS) Noul preşedinte al ADS este născut în anul 1976 şi este absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova, promoţia 2000. În perioada 2007-2008 a fost director al Cancelariei Prefectului judeţului Dolj, iar din anul 2008 până la numirea în

Iulie 2012

www.agrimedia.ro

Iulie 2012

Compania de îngrăşăminte chimice Linzer Agro Trade, subsidiară a Grupului Borealis, a inaugurat la data de 16 iunie a.c. un depozit în judeţul Giurgiu, cu o capacitate totală de 20.000 de tone. Investiţia s-a ridicat la suma de 5 milioane de euro şi, potrivit reprezentanţilor firmei, alte două depozite urmează să fie construite în viitorul apropiat. Scopul acestor demersuri este consolidarea poziţiei pe piaţa românească, apreciată ca având un potenţial foarte mare şi care ar plasa-o în topul ţărilor unde Linzer Agro Trade este prezentă.

Linzer Agro Trade - o prezenţă activă pe piaţa îngrăşămintelor chimice Pe lângă filiala din România, Linzer Agro Trade activează în 6 ţări: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia şi Bulgaria, iar în Austria, Germania, Franţa şi Italia deţine echipe de vânzări. Reţeaua de distribuţie a firmei este dezvoltată de-a lungul Dunării, deoarece transportul îngrăşămintelor chimice se realizează, în mare parte, naval. Linzer Agro Trade este un distribuitor important de îngrăşăminte chimice în Europa, dar şi producător, având o fabrică la Linz, în Austria, unde se produc zilnic circa 5.000 de tone de fertilizanţi, şi una la Ottersheim, în Franţa, achiziţionată la începutul anului. În portofoliul de produse al Linzer Agro Trade se regăsesc îngrăşăminte chimice de tipul N, K, NP şi NPK.

O strategie construită în jurul clienţilor „În 2011, Linzer Agro Trade a vândut o cantitate de 2,2 milioane de tone de îngraşăminte chimice, iar cifra de afaceri înregistrată a fost de 700 de milioane de euro. Principala noastră forţă constă în faptul că suntem foarte aproape de clienţi”, a afirmat dl Gerald Papst, manager general al Linzer Agro Trade. 10 Iulie 2012

În România, compania a vândut anul trecut o cantitate de 105.000 de tone de îngrăşăminte chimice, iar în 2012 aceasta şi-a propus să comercializeze cu 30.000 de tone mai mult. „Dintre toate ţările unde avem filiale, România este plasată pe locul 2 după volumul de vânzări. Primul loc este ocupat de Ungaria, însă pe această piaţă avem o experienţă de 20 de ani. În România, suntem prezenţi de 6 ani şi am observat că piaţa are potenţial, chiar dublu faţă de Ungaria. Acesta este motivul pentru care suntem prezenţi pe piaţa românească, iar strategia noastră este să fim aproape de client”, a susţinut dl Jürgen Kowatsch, marketing manager al Linzer Agro Trade. În România, Linzer Agro Trade deţine 4 depozite: la Deveselu, Şimian, Hanu Conachi şi cel inaugurat de curând la Frăteşti, în judeţul Giurgiu. La Orşova, firma are un punct de lucru unde se efectuează operaţii de descărcare şi însăcuire. „Pentru a fi aproape de agricultori, vom stabili o reţea de distribuţie în România. Operăm în 5 puncte de lucru, iar în următorii 2 ani vom deschide alte două depozite. Unul este în fază de proiect şi se va construi în judeţul Timiş, iar celălalt, care va fi amplasat în zona de sud-est a ţării, este încă în

faza de idee”, a afirmat dl Kowatsch. Depozitul din judeţul Giurgiu are o capacitate totală de 20.000 de tone, din care 7.000 de tone de îngrăşăminte chimice pot fi depozitate vrac şi 13.000 de tone sub formă ambalată. Aici se află două linii de ambalare, pentru saci de 50 kg şi big bags de 600 kg, iar capacitatea de ambalare este de până la 150 tone/zi. Piaţa bulgară va fi şi ea aprovizionată din depozitul de la Giurgiu. Potrivit dlui Kowatsch, firma va investi nu doar în construirea de noi depozite, ci şi în relaţia cu fermierii. „Comunicarea directă cu clienţii este foarte importantă şi suntem mândri că putem oferi suport agronomic. Avem câteva câmpuri experimentale în România, unde aplicăm acelaşi model de fertilizare pe care îl folosim şi în celelalte ţări. Le oferim posibilitatea fermierilor de a face comparaţii, venim cu produse noi şi sfaturi privind îmbunătăţirea metodei de aplicare a îngrăşămintelor chimice”, a precizat reprezentantul companiei. La evenimentul desfăşurat la jumătatea lunii iunie, cei prezenţi au avut ocazia să viziteze un astfel de câmp demonstrativ, înfiinţat pe terenurile societăţii Romvelia SRL, şi care a cuprins mai multe variante de fertilizare pentru culturile de grâu, porumb

www.agrimedia.ro

Cerere crescută de nitrocalcar În privinţa normei de aplicare a îngrăşămintelor chimice, reprezentantul Linzer Agro Trade a afirmat că în vestul Europei aceasta este de 90-100 kg azot substanţă activă/ha, iar în partea de est cantitatea administrată este de 60 kg/ha. „În zona de est a Europei estimăm ca va creşte cu cel puţin 1% pe an cantitatea de îngrăşăminte chimice folosită. Comparativ, în vestul Europei se folosesc, cu precădere, nitrocalcarul şi îngrăşămintele complexe, în timp ce în partea de est se preferă azotatul de amoniu şi îngrăşămintele de tip DAP şi MAP. Azotatul de amoniu nu este uşor de manipulat, trebuie să îndeplineşti o serie de condiţii legale pentru a-l transporta şi depozita. Distribuţia este, totodată, complicată şi restrictivă. Acesta este motivul pentru care am construit acest depozit, suntem autorizaţi să depozităm o cantitate de 5.000 de tone de azotat de amoniu. Din

punct de vedere al siguranţei, depozitul îndeplineşte cele mai înalte standarde, iar construcţia din lemn pentru depozitarea vrac a îngrăşămintelor non ADR este unică în România. Avem grijă de produse, de mediul înconjurător şi, nu în ultimul rând, de oamenii noştri şi ne mândrim cu faptul că putem îndeplini aceste standarde ridicate”, a afirmat dl Kowatsch. În opinia acestuia, produsele naţionale au un preţ mai atractiv decât cele practicate de firma Linzer Agro Trade, însă cele din urmă

sunt de calitate, au o eficienţă mai mare, pot fi împrăştiate mult mai uniform şi consumul pe unitatea de suprafaţă este mai mic. „Pe piaţa din România vindem în special produse NP şi NPK şi observ o cerere puternică pentru nitrocalcar, dar bineînţeles în România produsul principal cerut este azotatul de amoniu, pe care îl comercializăm, dar nu-l producem. Este important ca fermierii să înţeleagă că mărind foarte puţin nivelul substanţei active aplicate obţin un spor de producţie important. Nitrocalcarul este uşor de depozitat, nu este un produs periculos precum azotatul de amoniu şi nu îţi trebuie acte pentru transport. Pe de altă parte, granulaţia este mai mare faţă de azotat şi poate fi administrat mai uniform. Cel mai important aspect este că loturile demonstrative fertilizate cu nitrocalcar au dat rezultate mai bune decât cele fertilizate cu azotat de amoniu”, a susţinut dl Jürgen Kowatsch, marketing manager al Linzer Agro Trade.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Alcedo - lider distribuitor pe piaţa românească Alcedo, lider distribuitor de inputuri pentru agricultură la nivel naţional, organizează anual un eveniment la care îi invită pe toţi partenerii cu care colaborează. Întâlnirea din acest an a avut loc la data de 5 iulie, într-o atmosferă de sărbătoare, la Hotelul Ramada Nord din Bucureşti, iar invitat special al acestui eveniment a fost dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii g ş şi Dezvoltării Rurale.

www.agrimedia.ro

În cadrul evenimentului, au fost furnizate informaţii despre companie, prezenţa pe piaţa românească de profil, evoluţia vânzărilor şi dezvoltarea reţelei de logistică. Totodată, a fost prezentat şi un clasament al principalilor furnizori cu care Alcedo lucrează, dintre care fac parte Pioneer, DuPont, Monsanto, Syngenta, Makhteshim şi Basf. La sfârşitul anului trecut, grupul japonez Sumitomo a cumpărat 90% din acţiunile Alcedo,, iar acest lucru s-a reflectat şşi

asupra vânzărilor, care în primele 6 luni ale anului au crescut cu 34% faţă de perioada similară din 2011. Produsele de protecţia plantelor au generat cele mai mari venituri, de 133,46 de milioane de lei, fără TVA, urmate de gama de seminţe, cu 78,32 de milioane de lei, şi cea a îngrăşămintelor chimice, cu 38,56 de milioane de lei. În 2011, potrivit datelor prezentate, Alcedo a avut o cotă de piaţă de 13,71%, iar competitorul său, Agricover, o cotă de 7,68%. Veniturile înregistrate anul trecut au fost de 294,71 milioane de lei, fără TVA, cu 60% mai mari faţă de cele realizate în 2009. La nivelul Grupului Alcedo, veniturile s-au ridicat la 340 de milioane de lei. În portofoliul de produse Alcedo, pesticidele ocupă 53%, seminţele - 31%, iar fertilizanţii - 15%. În luna octombrie 2011, Alchimex, parte a Grupului Alcedo, a deschis prima fabrică de erbicide sulfonilureice din România, în localitatea Herăşti, judeţul Giurgiu, pe o suprafaţă de 1.862 mp, cu o investiţie de circa 2 milioane de euro. O altă investiţie în desfăşurare este construirea unui siloz de 7.200 tone la Roman, judeţul Neamţ. Iulie 2012 11

Ana MUSTĂŢEA

şi floarea-soarelui. Lipsa precipitaţiilor şi a posibilităţii de irigare au făcut ca, în special, fertilizările faziale să nu fie pe deplin valorificate de către plante.

După 22 de ani de experienţă şi tradiţie în organizarea târgului Agroalim, Expo Arad Internaţional propune şi de această dată o ediţie specială pentru unul dintre cele mai însemnate evenimente în domeniul agriculturii din România.

Târgul agricultorilor deştepţi Agromalim 2012 Aflat anul acesta la a XXIII-a ediţie, târgul internaţional de agricultură, industrie alimentară şi ambalaje Agromalim se va desfăşura în perioada 6-9 septembrie în cadrul complexului Expo Arad Internaţional, ocupând întreaga suprafaţă interioară (3.100 mp) şi exterioară (25.000 mp) a acestuia. Acumularea unei bogate experienţe de către organizatori, parteneri, colaboratori şi expozanţi, precum şi eforturile depuse de aceştia au fost răsplătite de-a lungul timpului prin succesul de care s-a bucurat târgul Agromalim şi consacrarea acestuia ca eveniment de marcă în domeniu, unul dintre cele mai importante din România. Prin prezenţa celor 250 de expozanţi estimaţi să participe la ediţia de anul acesta, firme şi crescători de animale din România şi din străinătate, evenimentul se adresează atât fermierilor care deţin exploataţii mari, cât şi micilor fermieri şi reprezintă o bună oportunitate pentru stabilirea de noi contacte, informare asupra ultimelor noutăţi în domeniu, promovare, lansare de produse şi servicii, testarea pieţei, analiza concurenţei etc. Preocuparea continuă a Expo Arad Internaţional de a oferi condiţii cât mai bune pentru această manifestare de referinţă va face posibil ca, împreună cu expozanţii 12 Iulie 2012

şi vizitatorii din acest an ai târgului, să inaugurăm noul Centru de Conferinte Expo Arad, care dispune de un amfiteatru cu 700 de locuri şi o sală de conferinţe cu 300 de locuri, pe lângă facilităţile deja existente, două săli de conferinţe, cu 150 de locuri fiecare, şi o sală cu 60 de locuri, cu toate dotările multimedia necesare, restaurant, bar, parcări, rampă de descărcare, toate la standarde internaţionale. În paralel cu târgul, se desfăşoară şi tradiţionala Expoziţie Naţională de Animale, organizată cu sprijinul asociaţiilor de crescători de animale. Vor fi expuse taurine şi ovine ale membrilor asociaţiilor de crescători, vor avea loc întâlniri ale membrilor acestora. Animalele expuse vor defila în cadrul prezentărilor şi concursurilor organizate, vor fi premiate cele

mai frumoase dintre ele şi se vor acorda titlurile de Miss Arad pentru rasa Bălţată românească şi Campioana rasei Holstein friză. Tot în cadrul expoziţiei de animale vor mai fi expuse cabaline şi animale de hobby. Pe întreaga perioadă a târgului vor avea loc întâlniri de afaceri, prezentări şi conferinţe tematice şi se va organiza un Salon Gastronomic de Produse Tradiţionale, unde cei mai pofticioşi vor putea degusta şi cumpăra produse tradiţionale româneşti şi ungureşti, iar cei mai norocoşi vor avea parte de premii şi surprize oferite de organizatori, parteneri şi firmele expozante. „Expo Arad Internaţional, cu sprijinul partenerilor în organizarea şi promovarea târgului şi, nu în ultimul rând, al asociaţiilor de fermieri şi al firmelor expozante, doreşte să realizeze un eveniment de do ţinută, care să ofere expozanţilor şi ţin vizitatorilor posibilitatea de a stabili viz contacte, de a se informa despre noile co tehnologii din domeniul agriculturii, de a teh afla af noutăţi legate de finanţările care le stau sta la dispoziţie. De asemenea, dorim ca vizitatorii să petreacă câteva ore plăcute viz în târg, să se bucure de animalele care vor vo fi expuse şi să plece mai optimişti în ceea ce priveşte viitorul fermierului român”, afirmă Cimi Enache, manager ro de d proiect al târgului Agroalim.

www.agrimedia.ro

Iulie 2012 13

La data de 26 iunie, a avut loc o conferinţă de presă cu tema „România şi reforma Politicii Agricole Comune. Impact şi Oportunităţi”, unde invitat special a fost dl Paolo de Castro, preşedintele Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. Alături de acesta, la dezbatere au participat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, secretar de stat în cadrul MADR, Liviu Harbuz, consilier de stat pe probleme de agricultură, şi europarlamentarele Daciana Sârbu şi Viorica Dăncilă.

Din 2014, bugetul plăţilor directe va creşte cu 7 miliarde de euro În cadrul conferinţei, dl Achim Irimescu, secretar de stat în cadrul MADR, a vorbit despre bugetul pe care România urmează să-l primească de la Uniunea Europeană pentru agricultură. „Discuţiile mari care se poartă pe cadrul financiar multianual 2014-2020 are o componentă foarte importantă, unde agricultura europeană ar urma să primească circa 400 miliarde de euro. Agricultura românească ar urma să primească un buget important, cu aproape 7 miliarde de euro mai mare decât bugetul de care beneficiează România în perioada 2007-2013. Mai exact, dacă în prezent avem 13,5 miliarde de euro, pentru perioada viitoare, bugetul ar urma să urce la 21 miliarde de euro”. Potrivit secretarului de stat, în 2016 plăţile directe vor fi de 200 de euro/ ha, iar România ar ajunge la 75% din plata medie europeană, aceasta fiind de 270 de euro. „În principiu, credem că o creştere substanţială de buget pentru fermierii români va reprezenta clar o oportunitate deosebită. Un alt aspect important şi în care ne regăsim este propunerea privind instalarea tinerilor fermieri. Agricultura românească se confruntă cu o problemă deosebită şi l-aş cita pe preşedintele COPA COGECA la o conferinţă la Bruxelles, care spunea că fără tineri nu vom mai avea mâncare mâine. România are foarte puţini tineri în agricultură, deşi actualmente există scheme privind încurajarea lor 14 Iulie 2012

în agricultură. Propunerea de reformă cuprinde o schemă suplimentară, în care tinerii sub 40 de ani care încep o activitate în agricultură vor beneficia în primii 5 ani de instalare de o primă pe hectar suplimentară, de 25%. Dacă în 2016 spijinul ar ajunge la 200 euro/ha, cu acest spijin suplimentar un tânăr fermier va primi în plus 50 de euro, sumă care credem că va stimula tinerii să înceapă o activitate în sectorul agricol. La această schemă, Comisia Europeană propune ca sprijinul să fie limitat la o suprafaţă de 25 ha, însă România a cerut mărirea acesteia la 100 de hectare, pentru a fi încurajate fermele viabile. Un alt aspect important este schema pentru micii fermieri. România are o situaţie destul de complicată, având circa 12 mii de ferme comerciale mari, cu o medie de 350 ha, şi un număr foarte mare de ferme mici. Circa 80% din fermierii români ar fi acoperiţi de schema exploataţiilor mici şi ar simplifica foarte mult şi costurile înregistrate de APIA, care la ora actuală este cea mai scumpă agenţie din UE, pentru că plăţile sunt mici, iar costurile foarte mari”, a afirmat dl Irimescu

Echitate în acordarea subvenţiilor Poziţia pe care a exprimat-o europarlamentarul Viorica Dăncilă în cadrul conferinţei a fost aceea de

echitate în acordarea subvenţiilor agricole la nivel european. „Nu putem vorbi de un pas înainte al agriculturii româneşti când plăţile directe sunt atât de diferenţiate de la un stat la altul. Doar 2% din plăţile directe revin ca plăţi suplimentare pentru tinerii fermieri, iar acest lucru arată că nici măcar pentru cei care îşi încep activitatea în agricultură nu putem vorbi de o echitate în acordarea plăţilor directe, pentru că acestea sunt diferenţiate între vechile şi noile state membre. Pentru prima oară, România poate contribui la politica agricolă comună şi se poate implica direct ca stat membru cu drepturi depline. Politica agricolă comună este o prioritate naţională, care trebuie să răspundă nevoilor agriculturii şi să facă faţă confruntărilor existente de la nivel naţional şi internaţional ce privesc siguranţa alimentară şi schimbările climatice. Sunt 27 de state membre, iar condiţiile sunt diferite, însă Parlamentul European trebuie să găsească soluţii pentru o politică cu adevărat comună, care să pună accent pe echitate”. Ministrul Agriculturii, dl Constantin, a vorbit despre posibilitatea unei flexibilizări mai mari în alocarea fondurilor europene în următorul pachet financiar 2014-2020 al politicii agricole comune, precum şi despre plafonarea subvenţiilor şi schimbarea definiţiei privind fermierul activ, propusă de CE,

www.agrimedia.ro

Iulie 2012 15

Ana MUSTĂŢEA

care dezavantajează o mare parte din fermierii români. „Trebuie să explicăm mai bine de ce România are nevoie de un buget mai consistent pentru a ajunge cât mai repede la un nivel de susţinere a fermierilor asemănător cu cel acordat în alte state din UE, pentru că altfel riscăm să ne transformăm într-o piaţă de desfacere. Bugetul pentru 2014-2020, aşa cum este propus de CE, este unul bun. În reforma politicii agricole comune, poziţia României este foarte clară, dorim să avem o flexibilitate mult mai mare privind procentul care se poate transfera între Pilonul I, cel al plăţilor directe, şi Pilonul II de dezvoltare rurală. În momentul de faţă, se pot transfera de la Pilonul I către cel de-al doilea pilon sume care nu depăşesc 10%, iar dinspre Pilonul II către sprijinul direct numai 5%. Susţinem amendamentul ca şi transferul de la Pilonul II către primul pilon, unde nevoia este mai mare în România, să fie tot de 10%”. Această propunere a fost susţinută şi de dl Paolo de Castro, preşedintele Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Parlamentului European, acesta propunând chiar un transfer mai mare al fondurilor între cele două piloane, de 20%. Cu privire la măsura de plafonare a subvenţiilor, la 300 de mii de euro pentru o exploataţie agricolă, ministrul Agriculturii a precizat că, în urma calculelor efectuate, această limitare a sprijinului ar afecta în România aproximativ 2.000 de ferme. În opinia sa, România ar trebui să desfăşoare o acţiune mai fermă, pentru ca această plafonare să nu afecteze competitivitatea fermelor. Totodată, acesta a adus în discuţie sprijinul de 30% din plăţile directe acordat pentru îndeplinirea unor măsuri de agromediu, precizând că această parte de sprijin nu va fi supusă plafonării. Referitor la necesitatea unei definiri mai clare a ceea ce înseamnă fermierul activ, dl Constantin a afirmat că actuala definiţie dezavanteajează fermierul român. „În propunerea CE, fermierul activ este acela care nu are venituri mai mari de 5% din alte activităţi decât cele agricole. Dacă o exploataţie are şi componenta de industrie agroalimentară, de prelucrare a produselor, din care obţine mai mult de 5% din veniturile pe care le are în societatea respectivă nu mai este 16 Iulie 2012

fermier activ şi atunci nu mai are acces la sprijinul pe care îl prevede PAC. România propune, alături de celelalte state membre, o listă negativă care să-i excludă punctual pe cei care nu vor primi subvenţie din partea UE şi să nu venim cu o definiţie atât de strictă cum este cea propusă de CE”.

PE susţine înverzirea politicii agricole Paolo de Castro, preşedintele Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din PE, a vorbit despre propunerile pe care PE le susţine în privinţa reformei PAC. „Parlamentul European merge în direcţia reducerii birocraţiei şi a simplificării. În esenţă, am menţinut structura comisiei de înverzire şi am dat un vot favorabil pentru o politică agricolă comună mai verde, care să fie mai simplu de aplicat, să nu fie o pedeapsă pentru fermieri, ci mai degrabă o şansă. Vrem să avem o politică agricolă comună mai ambiţiosă privind profilul de mediu, care să ofere instrumente de flexibilitate pentru a transfera resursele chiar de până la 20% între piloni şi să fie mai puţin birocratică. În privinţa definirii fermierilor activi, noi propunem să construim la nivel european ceea ce numim o listă neagră, care să cuprindă caracteristicile pentru care un agricultor nu ar trebui să fie finanţat de UE. Vrem să dăm o mai mare libertate statelor membre să definească profilul agricultorului activ, cel pentru care trebuie să primească subvenţii. Ne aflăm într-un context nou faţă de reformele anterioare din domeniul agricol, azi contextul este diferit, avem o mare responsabilitate pentru că agricultorii trebuie să ţină pasul cu cererea, iar aceasta creşte şi trebuie ca oferta să corespundă cererii. Preţurile nu mai sunt stabile, variază foarte mult şi asta face ca activitatea agricolă să fie şi mai grea pentru

agricultori. Propunerea noastră în acest sens este de a introduce instrumente care să ajute fermierii să crească într-o perioadă de mare, când problemele pieţei vor fi mai frecvente. Aplicarea acestor instrumente este şi în interesul cetăţenilor europeni. De asemenea, propunem o redistribuire a resurselor financiare într-un mod cât mai echitabil”, a susţinut preşedintele comisiei. Daniel Constantin: „Bugetul Ministerului Agriculturii este poate cel mai slab de după 1989. Pentru unele domenii de activitate, fondurile nu au ajuns decât până în lunile mai-iunie. Au existat angajamente politice pentru tot anul, însă, din păcate, bugetul a fost construit doar pentru primele 5 luni ale anului. Bugetul pentru 2012 reprezintă doar 0,92% din Produsul Intern Brut al României. Avem un mare noroc cu fondurile europene, pentru că acestea reprezintă 1,55% din PIB. Fondurile europene sunt mult mai mari decât alocarea de la bugetul de stat. Avem o problemă politică, deoarece trebuie să convingi şi alte instituţii, precum Ministerul Finanţelor, că subvenţiile pentru agricultură sunt de fapt investiţii care se întorc la bugetul de stat înzecit. Este misiunea mea ca bugetul pentru 2013 să fie mult mai consistent şi să certifice că agricultura este o prioritate naţională, aspect care va fi transpus şi la nivelul bugetului. Pentru cea de-a doua parte a anului încercăm să găsim resurse pentru domeniile care nu sunt acoperite şi sper să putem începe măcar o parte din proiectele pe care dorim să le continuăm în 2013”.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iulie 2012 17

Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a discutat, în cea mai recentă vizită în ţară, cu reprezentanţii Guvernului despre noile oportunităţi pe care viitoarea politică agricolă comună le pune la dispoziţie, dar şi despre obiectivele pe care trebuie să le definească România ca fiind prioritare pentru dezvoltarea sectorului agricol.

Prioritizarea obiectivelor pentru utilizarea eficientă a banilor europeni Din declaraţiile oficialilor români, accelerarea absorbţiei fondurilor europene, stimularea asocierii fermierilor, funcţionarea Camerelor Agricole sau dezvoltarea infrastructurii sistemelor de irigaţii pot fi considerate priorităţi, însă toate acestea trebuie strânse într-un cadru unitar, acceptat de toţi decidenţii politici. Este nevoie de o „abordare specifică naţională” pentru ca România să poată utiliza într-un mod mai eficient fondurile alocate prin politica comunitară 2014-2020. „Obiectivele stabilite pot fi susţinute financiar prin viitoarea PAC şi tocmai de aceea este important ca România să aibă o abordare specifică naţională, ca să ştie cum să folosească resursele financiare respective. Cu siguranţă vor fi mai multe obiective decât fondurile alocate şi este important ca acestea să fie ţintite încă de la început, ca să putem vedea rezultate. Trecem într-o etapă în care nu trebuie să ne mai preocupe doar nivelul de absorbţie a fondurilor europene, ci cu cât anume au crescut economia rurală şi performanţa în agricultură. Să ne preocupe dacă România a ştiut să folosească în mod 18 Iulie 2012

eficient aceste fonduri, pentru că altfel se duc într-o gaură neagră şi nu se văd rezultatele. De aceea, această prioritizare este importantă”, a afirmat Dacian Cioloş. Instituţiile de cercetare şi unităţile de profil ar trebui să gândească împreună cu asociaţiile de producători proiecte pentru ca ele să poată fi implementate începând cu 2014. „Va exista un buget pentru cercetarea agricolă, iar România ar trebui să se pregătească în următorii doi ani pentru a se folosi de aceste oportunităţi”, a susţinut dl Cioloş. Totodată, România va trebui să delimiteze zonele defavorizate natural, pentru că în viitoarea PAC vor exista anumite mecanisme care se adresează specific activităţii agricole din aceste zone. În privinţa plăţilor complementare din sectorul zootehnic, care actualmente se acordă din fondurile naţionale, comisarul Cioloş a susţinut că se va găsi o soluţie pentru ca şi aceste drepturi de plată să fie introduse în viitoarea definire a plăţilor directe, din 2014. Cu privire la restructurarea sectorului pomicol, oficialul european a afirmat că, dacă România va dori să finanţeze

un astfel de program sectorial, o va putea face prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, începând cu 2014. În reforma politicii agricole comune se vor regăsi şi instrumente de susţinere dedicate produselor tradiţionale şi dezvoltării de pieţe locale. „Cred că este nevoie de o evoluţie în România dinspre această categorie de produse tradiţionale, care să fie înregistrate la nivel european cu denumire de origine sau indicaţie geografică. Am organizat la nivel european o conferinţă pe tema produselor şi pieţelor locale din perspectiva susţinerii financiare prin viitoarea PAC şi există instrumente de susţinere a acestor produse, instrumente de identificare, înregistrare şi punere a lor pe piaţă. Normele sanitar-veterinare privind siguranţa alimentară şi derogările care există pot fi aplicate pentru astfel de produse tradiţionale realizate la scară mică. Pentru a da un semnal politic clar privind abordarea pe care Comisia Europeană o are privind aplicarea acestor norme, la această conferinţă am participat alături de comisarul John Dalli, care are în portofoliu partea de siguranţă alimentară. Există derogări

www.agrimedia.ro

a plăţilor. Portugalia, Spania au plăţi directe sub media europeană şi sunt noi state membre care au peste media comunitară. Calculul plăţilor directe a luat în considerare nivelul producţiei agricole din diferite ţări şi asta a fost neşansa României, că nivelul producţiei a fost scăzut şi azi se repercutează asupra plăţilor directe”, a declarat dl Cioloş.

pe care statele membre le pot aplica şi pe care nu le aplică din comoditate, din dezinteres sau alte interese. Vom merge mai departe cu un ghid orientativ pe care comisia l-a elaborat deja, ca să arătăm statelor membre cum pot aplica aceste derogări fără a pune în pericol sănătatea consumatorilor, dar fără să creeze complicaţii administrative şi costuri suplimentare pentru producători”, a afirmat comisarul european pentru agricultură.

Plafonarea subvenţiilor foarte important să transparentizăm utilizarea acestor bani pentru a păstra şi întări credibilitatea PAC, pentru că este în interesul fermierilor, pe termen mediu şi lung. Banii rămaşi în urma plafonării nu pleacă din România, ei vor fi folosiţi inclusiv pentru creşterea eficienţei şi a performanţei în fermele mari”, a afirmat dl Cioloş. La acest subiect, oficialul european a mai precizat că partea de 30% din plata directă care este legată de aplicarea practicilor agricole durabile este exclusă de la plafonarea subvenţiilor. În opinia comisarului, „dacă o fermă mare va fi afectată de plafonarea subvenţiei, atunci există o problemă legată de managementul fermei”, a spus dl Cioloş. Cu privire la nivelul subvenţiilor din România, comparativ cu cele primite de celelalte state din UE, dl Cioloş a precizat că va continua să militeze pentru o reechilibrare a plăţilor directe. „A trebuit să găsim calea de mijloc pentru a păstra un buget consistent pentru politica agricolă comună şi, în acelaşi timp, să facem o reechilibrare

Ana MUSTĂŢEA

În privinţa plafonării plăţilor directe, comisarul european a precizat că în România această măsură nu vizează decât câteva zeci de ferme agricole din cele câteva zeci de mii şi că limitarea sprijinului va fi mai mare de 300 de mii de euro, pentru că fermele pot scădea costurile cu salariile din anul anterior, înainte de a calcula suma plăţilor directe supusă regulilor plafonării. „La plafonarea respectivă se adaugă costurile cu salariile, iar nivelul plafonării creşte. Există o serie de măsuri pe care le-am luat întocmai pentru a nu afecta eficienţa fermelor mari, însă trebuia să asigurăm legitimitatea plăţilor directe. Dacă nu suntem în măsură să transparentizăm folosirea banilor publici care se duc către agricultori şi să putem explica ce anume se face cu banii respectivi, nu o să mai avem susţinerea publică şi politică necesară să sprijine în continuare bugetul politicii agricole comune. De aceea, nu cred că trebuie să sacrificăm credibilitatea politicii agricole comune. Fermele mari trebuie susţinute în continuare, dar într-o manieră transparentă. Este

„Partea din agricultură care are cea mai mare nevoie de susţinere financiară pentru a se moderniza şi eficientiza este tocmai cea care acum nu este fiscalizată. Este un cerc vicios: nu se fiscalizează pentru a nu intra pe piaţă şi dacă nu intră pe piaţă, nu poate avea susţinere din fonduri publice, iar fără acestea nici nu poate să se modernizeze. Acest cerc vicios trebuie întrerupt”, a afirmat dl Cioloş. În opinia comisarului european, fiscalizarea producţiei agricole ar putea fi realizată prin reducerea TVA la alimente sau taxarea veniturilor. „Trebuie analizată şi soluţia pe care Guvernul o are în vedere, cea de reducere a TVA la alimente şi în ce mod o astfel de decizie poate fi suportată de buget şi ce impact ar avea asupra producătorilor şi consumatorilor. O altă cale prin care producătorii ar putea fi stimulaţi să-şi declare producţia ar fi taxarea veniturilor fermierilor de diferite dimensiuni. Guvernul ar putea avea o politică de susţinere a asociaţiilor de producători cu caracter economic, iar cei care îşi valorifică producţia prin astfel de asociaţii să beneficieze de anumite facilităţi”, a spus dl Cioloş.

Ana MUSTĂŢEA

Fiscalizarea producţiei agricole

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iulie 2012 19

În cadrul unei conferinţe de presă, a cărei temă de dezbatere a fost politica agricolă comună în perspectiva anului 2020, a fost abordat şi subiectul agriculturii ecologice. Marian Cioceanu, preşedintele Asociaţiei Bio România, a vorbit şi a salutat propunerea de înverzire a politicii comunitare, care prevede aplicarea şi sprijinirea unor practici agricole benefice pentru mediul înconjurător.

Ana MUSTĂŢEA

Ministerul propune reducerea sprijinului pentru perioada de conversie „Nu cred că mai este un secret pentru nimeni astăzi că viitoarea politică agricolă este una verde şi noi, cu satisfacţie spun, susţinem acest model de agricultură. Am observat că, începând cu anul 2014, vor exista măsuri pe baza cărora se acordă subvenţii fermierilor din agricultura convenţională, iar aceste măsuri sunt practicate şi în agricultura ecologică. Acest lucru ne-a demonstrat că acei «nebuni» care în urmă cu 20 ani susţineau acest model de agricultură nu erau într-atât de nebuni şi că au avut dreptate susţinâns că singura şansă ca omul să poată supravieţui este să o facă în armonie cu natura”, a afirmat dl Cioceanu. Potrivit preşedintelui asociaţiei, în România sectorul agriculturii ecologice a cunoscut în ultimul timp un avânt puternic, în mare parte datorită sprijinului promis de Ministerul Agriculturii exploataţiilor care intră în sistemul ecologic de producţie. Suma propusă a fi alocată pe o perioadă de 5 ani, cât durează conversia de la agricultura convenţională la cea ecologică, a fost de 1.500 euro/exploataţie. Acum, Ministerul Agriculturii înaintează propunerea acordării unei subvenţii anuale de doar 213 euro pentru o fermă care intră în sistemul biologic de producţie. O altă problemă ridicată de dl Cioceanu a fost aceea că fermele mari nu au acces în perioada de conversie la sprijin din 20 Iulie 2012

partea statului. „Suntem singura ţară, nu doar din Uniunea Europeană, ci din lume, în care un fermier mare, dacă doreşte să intre în sistemul agriculturii ecologice în perioada de conversie, nu primeşte nici un sprijin financiar”, a declarat dl Cioceanu. „Datorită subvenţiilor care s-au acordat în perioada de conversie, în ultimii doi ani numărul fermierilor mici a crescut de 7 ori, iar suprafata agricolă certificată ecologic a crescut anual cu 20-30%. Printr-o hotărâre de Guvern, micii fermieri aveau o sumă propusă de 1.500 euro/exploataţie pe an, iar anul acesta vor primi doar 213 euro pe fermă. Este o situaţie pe care am semnalat-o Ministerului Agriculturii, am avut două întâlniri şi urmează cea de-a treia şi sperăm ca instituţia să negocieze cu Comisia Europeană pentru a aloca fondurile necesare de la alte măsuri care au fonduri neconsumate. Fermierii care au semnat cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură că intră în acest sistem de producţie pe 5 ani trebuie să primească sumele promise”, a spus dl Cioceanu. Acesta a mai afirmat că, în acest an, sunt peste 23.000 de fermieri înregistraţi în sistemul agriculturii ecologice şi pentru a oferi credibilitate acestui sector, Guvernul României ar trebui să-şi respecte promisiunile. Cu privire la viitoarea politică agricolă comună, preşedintele Asociaţiei Bio România a declarat că

„este vital ca micii fermieri să primească acele sume anuale fixe pe fermă pentru a se evita depopularea satelor din zonele defavorizate, în special a celor de la munte”. Totodată, acesta a subliniat faptul că sprijinul alocat în perioada de conversie este extrem de important, având în vedere faptul că atunci este perioada când fermierii înregistrează cele mari pierderi de producţie. În opinia ministrului Daniel Constantin, agricultura ecologică din România reprezintă un sector cu potenţial, ce trebuie susţinut. „Suntem o ţară cu un potenţial al agriculturii ecologice foarte mare şi cred că trebuie să exploatăm acest lucru, mai ales că există cerere pe piaţa de produse bio. Cifrele arată că din punct de vedere al exportului stăm bine, însă nu atât cât pot cere şi absorbi pieţele internaţionale. Pe piaţa internă, cererea de produse ecologice a crescut mult, cu toate că preţurile sunt ceva mai mari faţă de cele practicate la produsele convenţionale”. În privinţa scăderii sprijinului alocat în perioada de conversie, ministrul Agriculturii a explicat că aceasta s-ar datora creşterii mari de suprafeţe pe care se practică agricultura ecologică.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iulie 2012 21

Având în vedere faptul că în luna iunie s-au înregistrat valori de temperatură ridicate, atât în aer (peste 35-36 de grade Celsius), cât şi la suprafaţa solului (peste 50-60 de grade Celsius), este necesar ca în sectorul legumicol să se execute toate lucrările necesare pentru obţinerea unor producţii ridicate şi cu o bună rentabilitate economico-financiară.

Calendarul lucrărilor legumicole din lunile iulie şi august Astfel, din cauza numărului mare de buruieni care au apărut în cursul lunii iunie, este necesar a executa în continuare prăşitul manual pe rând la următoarele culturi: tomate de vară, varză de vară, ardei, pătlăgele vinete, rădăcinoase (ţelină, sfeclă de masă etc.), bostănoase (castraveţi, dovlecei, pepeni), verdeţuri. În paralel cu această activitate, se face şi prăşitul spaţiului dintre rânduri, manual, mecanic sau cu tracţiune animală, la următoarele culturi: tomate de vară, varză de vară, ardei, pătlăgele vinete, rădăcinoase (ţelină, sfeclă de masă etc.), bostănoase (castraveţi, dovlecei sau pepeni), verdeţuri. Pentru toate culturile înfiinţate prin răsad sau prin semănat direct, decadal, în funcţie de specia cultivată, tipul de sol, modul se irigare, se va asigura necesarul de apă prin aplicare lucrărilor de irigat, cu norme de irigare de 300-600 metri cubi la hectar, atunci când este necesar. În condiţiile în care irigarea se face pe brazde, este necesară executarea următoarelor operaţiuni: deschiderea de canale provizorii, dirijarea apei pe rigole şi eliminarea excedentului de apă. Când irigarea se face prin aspersiune, sunt necesare următoarele operaţiuni: 22 Iulie 2012

transportul conductelor mobile, instalarea antenelor, instalarea aspersoarelor, punerea sub presiune şi mutarea antenelor pe o nouă poziţie după asigurarea necesarului de apă pentru plante prin normă de udare. De mare importanţă este lucrarea de aplicare a tratamentelor pentru combaterea agenţilor patogeni şi a dăunătorilor pentru toate culturile legumicole, atunci când este necesar (conform buletinului de avertizare emis de către specialiştii Laboratorului Fitosanitar Judeţean). Pentru executarea tratamentelor fitosanitare sunt necesare următoarele operaţiuni: transport apă, preparat soluţie, aplicarea stropirii

(manual sau mecanic), iar tratamentul se va efectua numai în condiţiile prevăzute în buletin: temperaturi de până la 30 de grade Celsius şi lipsa precipitaţiilor minimum 2-3 ore de la aplicarea tratamentului. De asemenea, fertilizarea fazială este una dintre lucrările importante din această lună. Fertilizarea se poate face cu îngrăşăminte chimice pentru culturile de vară (tomate, ardei, pătlăgele vinete, pepeni etc.), iar pentru aplicarea îngrăşămintelor sunt necesare următoarele operaţiuni: încărcat îngrăşăminte în mijloace de transport, transportul până la sola pe care se vor

www.agrimedia.ro

Iulie 2012 23

aplica îngrăşămintele chimice, descărcat îngrăşămintele chimice (dacă sunt cantităţi mai mari) şi administrat îngrăşămintele chimice. Există şi posibilitatea ca îngrăşămintele chimice să fie aplicate (în condiţii de mecanizare) concomitent cu prăşitul mecanic între rânduri pentru culturile de tomate, ardei, pătlăgele vinete, varză de vară, sau se pot aplica în paralel şi cu administrarea îngrăşămintelor foliare pentru culturile de tomate de vară şi ardei.

Victor VĂTĂMANU

În această perioadă se desfăşoară deja recoltatul eşalonat al culturilor de tomate de vară, ardei, pătlăgele vinete etc. Pentru o bună valorificare a acestor produse sunt necesare următoarele lucrări: încărcarea produselor, transportul către unităţile producătoare, sortarea produselor sosite din câmp, eventual ambalarea acestora şi transportul către beneficiari. Aceleaşi operaţiuni sunt aplicate şi pentru recoltarea culturilor de castraveţi, dovlecei, pepeni, respectiv încărcat din câmp produsele, transport, sortat şi ambalat, în vederea valorificării. Pentru recoltarea culturilor leguminoase rădăcinoase (morcov, pătrunjel, păstârnac), este necesară operaţiunea de dislocat şi adunat rădăcini, premergătoare încărcatului şi transportului din câmp, apoi sortare, în vederea valorificării. Tot în această perioadă se recoltează ceapa din arpagic şi usturoiul, culturi leguminoase care necesită ca lucrări următoarele: dislocarea cepei/ usturoiului, rămânerea în câmp pentru solarizare, apoi încărcatul produselor din câmp, transportul şi sortarea lor. Recoltarea culturii de fasole verde sub formă de păstăi presupune următoarele lucrări: încărcarea produsului şi transportarea la unitatea valorificatoare (pieţe sau fabrici de conserve). Tot în cursul lunii iulie are loc recoltarea totală pentru culturile legumicole de varză de vară, rădăcinoase, ceapă din arpagic şi usturoi. În ceea ce priveşte desfiinţarea unor culturi şi pregătirea terenului pentru semănatul culturilor următoare, se impune finalizarea desfiinţării culturilor de mazăre timpurie pentru boabe verzi. După recoltare, se vor strânge, încărca şi transporta vrejurile de mazăre pentru valorificarea ca producţie secundară, în vederea înfiinţării culturilor următoare. Imediat după executarea acestor operaţiuni, se va face o lucrare cu discul, pentru a 24 Iulie 2012

şi a aderenţei solului la plantare. Urmează plantarea răsadului nerepicat cu ajutorul plantatorului, care presupune: deschiderea de rigole/gropi de plantare, la o adâncime de 10-15 cm, distribuţia răsadului pe rânduri, plantatul propriu-zis (în rigole, gropi sau cu plantatorul şi udarea răsadului plantat cu o cantitate de 0,5-1 litri/plantă, în vedere aprevenirii ofilirii răsadului).

toca eventualele resturi vegetale rămase nestrânse şi a afâna solul, în vederea pregătirii pentru cultura următoare. Dacă nu este posibilă lucrarea cu discul, terenul se poate afâna printr-o arătură superficială executată la 12-15 cm adâncime, urmată imediat de grăparea terenului, pentru a reduce pierderile de apă din sol. Pentru înfiinţarea culturilor legumicole de toamnă, acolo unde este cazul (rezerva de apă din sol este redusă), se vor aplica udări de aprovizionare a solului, cu norme de udare de 200-300 de metri cubi de apă la hectar. De asemenea, tot acum se pot deschide rigole, în vederea modelării solului pentru culturile succesive. Pentru înfiinţarea culturilor succesive pentru toamnă se poate folosi metoda de semănat direct în câmp pentru culturile legumicole de sfeclă roşie, mazăre de toamnă, fasole de toamnă, castraveţi de toamnă. Totodată, se poate folosi şi metoda de înfiinţare a culturilor prin răsad, cu plantare mecanizată/manuală pentru culturile legumicole de varză de toamnă, varză roşie, conopidă de toamnă, gulie de toamnă etc. Tot în cursul lunii iulie, se pregăteşte răsadul nerepicat pentru plantarea culturilor de varză de toamnă, varză roşie, conopidă de toamnă, gulie de toamnă, prin lucrările de tratare preventivă împotriva dăunătorilor şi a agenţilor patogeni. Acolo unde este cazul (lipsa apei din sol), se poate aplica lucrarea de irigat până când solul îşi completează deficitul de apă. În condiţiile în care se foloseşte răsad pentru plantare, sunt necesare următoarele operaţiuni: scos răsadul din straturile de răsaduri, transportat răsadul la locul de plantare, fasonat răsadul (reducerea a 1/3 din lungimea frunzelor), mocirlitul răsadului (cu amestec tip pastă, formată din balegă proaspătă, sol mărunţit şi apă) pentru menţinerea turgescenţei rădăcinilor

În condiţiile în care plantarea se face mecanizat, după pregătirea răsadurilor, acestea se vor aşeza în ambalaje specifice pe maşina de plantat, iar introducerea acestora în dispozitivele de plantare se va face manual, în timpul acţionării maşinii. De aceea, în cazul plantării mecanizate, producerea răsadurilor se va efectua în funcţie de cerinţele tehnice ale maşinii de plantat. Imediat după plantare, pentru asigurarea prinderii răsadurilor se va efectua operaţiunea de irigare. În cazul plantării mecanizate, udarea se poate face simultan cu plantarea. Ultima operaţiune constă în completarea golurilor ivite după plantare, folosindu-se în acest caz răsaduri din rezerva de răsaduri pregătită pentru această operaţiune. În ceea ce priveşte organizarea activităţilor, este necesară actualizarea graficului de activităţi pentru perioada imediat următoare, prin prezentarea etapelor, cu estimarea forţei de muncă, a mijloacelor financiare etc. De asemenea, se vor revizui listele cu materialele necesare în lunile următoare, pentru contractarea procurării lor şi planificarea licitaţiilor. Totodată, se vor actualiza unele contracte de creditare, servicii, aprovizionare cu produse fitosanitare pentru etapele următoare şi se vor reanaliza şi actualiza contractele de livrare a produselor legumicole. Comercializarea tuturor produselor legumicole presupune încărcarea lor, transportul acestora şi descărcarea recoltei la locul de condiţionare sau la beneficiar. În condiţiile în care produsele legumicole se valorifică în pieţele de consum agroalimentare, este necesară condiţionarea lor prin operaţiunile de sortat, calibrat, şters/lustruit, ambalat, depozitat în condiţii optime până la livrare şi, în final, expedierea acestor produse legumicole spre vânzare.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iulie 2012 25

Speciile legumicole cuprinse în grupa verzei fac parte din familia Brassicaceae (Cruciferae), genul Brassica, şi reprezintă una dintre cele mai importante grupe de legume, atât prin diversitatea şi calităţile culinare ale speciilor cultivate, cât şi prin marea plasticitate genetică şi adaptabilitatea acestor specii la condiţiile pedoclimatice dintre cele mai diverse (V. Voican şi colab., 2002).

Tehnologia de cultivare a verzei în câmp Rotaţia culturilor În asolamentul legumicol. Solei în care se cultivă varza i se administrează gunoi de grajd în anul de cultură. Cele mai bune premergătoare pentru varză sunt cerealele, leguminoasele şi cucurbitaceele. Varza timpurie, de vară, roşie şi creaţă se cultivă în ogor propriu, iar varza de toamnă se poate obţine şi în cultură succesivă, după legume, verdeţuri, mazăre păstăi şi chiar după orz şi grâu, în zonele de sud ale ţării. Prin specializarea soiurilor, în vederea eşalonării producţiei de varză proaspătă, cultura de varză albă de căpăţână se diferenţiază în trei grupe: cultura verzei timpurii - sunt folosite soiuri cu o perioadă de vegetaţie de 60-90 de zile, iar plantarea se realizează primăvară foarte devreme (luna martie); cultura verzei de vară - sunt folosite soiuri cu o perioadă de vegetaţie de 110-135 de zile, iar plantarea se face la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai; cultura verzei de toamnă - sunt folosite soiuri cu o perioadă de vegetaţie de 140-175 de zile, cu plantare în perioada 25 iunie-5 iulie. În ultimii ani se cultivă şi la noi în ţară o a patra categorie specifică soiurilor 26 Iulie 2012

destinate păstrării peste iarnă, în stare proaspătă, soiuri cu perioadă de vegetaţie de 170-180 de zile, care se plantează la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai şi se recoltează târziu (lunile octombrie-noiembrie).

Cultura timpurie şi de vară a verzei În toamnă, terenul se ară adânc, la 28-32 cm, încorporându-se în sol gunoi de grajd şi 2/3 din îngrăşămintele chimice cu fosfor şi potasiu. În primăvară, când terenul s-a zvântat, se lucrează cu discul, se erbicidează (conform indicaţiilor inginerilor horticoli din zonă) cu 4-6 zile înainte de plantare şi se încorporează în sol împreună cu o cantitate de 200 de kilograme de azotat de amoniu. Terenul se modelează în straturi înălţate, cu lăţimea coronamentului de 94 sau 104 cm. În România, varza se cultivă aproape exclusiv prin răsad.

Cultura de toamnă a verzei Vara, întrucât până la plantarea în câmp a răsadurilor terenul este ocupat cu o cultură timpurie, după recoltarea

acesteia se execută o arătură superficială, la 18-20 cm adâncime, şi îngrăşarea cu 30-40 de tone la hectar de gunoi de grajd bine descompus, după care terenul se grăpează. Înainte cu 5-6 zile de plantare, terenul se erbicidează, mai ales după cereale, la fel ca la cultura timpurie, apoi se administrează 100 de kilograme de azotat de amoniu şi se încorporează în sol la 6-8 cm adâncime. Terenul se modelează în straturi înălţate, de 104 cm lăţime la coronament. În România, varza se cultivă aproape exclusiv prin răsad.

Producerea răsadurilor - se face în răsadniţe calde, semicalde, reci sau în brazde în câmp, în funcţie de destinaţia acestora, respectiv pentru culturi timpurii, de vară sau de toamnă. Pentru înfiinţarea culturilor de varză de vară sunt necesare 300 de grame de sămânţă; data semănatului la cultura de varză de vară este cuprinsă între 25 februarie şi 15 martie; data plantării este cuprinsă între 25 aprilie şi 10 mai; schema de plantat este de 70/30 cm, rezultând o densitate la hectar de 47 de

www.agrimedia.ro

c completează pe măsură ce plantele c cresc. Lucrarea se execută mecanizat î între rânduri şi manual pe rând.

Înfiinţarea culturii prin răsad Pregătirea răsadurilor - la cele destinate culturilor timpurii se vor luă măsuri de călire, pe când pentru răsadurile nerepicate (pentru cultura de vară şi de toamnă) se scot cu grijă, se fasonează şi se mocirlesc. Epoca de plantare în câmp este în funcţie de destinaţia culturii, după cum urmează: la varza timpurie, se face primavara cât mai de timpuriu, între 10 şi 25 martie, imediat după zvântarea solului; la varza de vară, pentru eşalonarea producţiei, plantarea în câmp se face în două epoci diferite: prima între 15 şi 25 aprilie, iar a doua, între 1 şi 10 mai; la varza de toamnă, plantarea se face între 20 iunie şi 5 iulie. Tehnica de plantare - răsadurile se plantează manual pentru cultura timpurie, manual sau mecanic pentru culturile de vară şi toamnă. Schema de plantare: varza timpurie se plantează pe teren modelat, în straturi înălţate, 2 rânduri pe strat, la distanţă de 70 x 25 cm; varza de vară se plantează în aceleaşi condiţii pe 2 rânduri, la distanţă de 70 x 30 cm, iar cea de toamnă la 70 x 35-50 cm. Pe teren modelat în biloane, răsadurile de varză timpurie se plantează pe partea sudică a bilonului, la 60 x 25 cm, iar cele pentru cultură de toamnă, pe partea nordică, la 70 x 35-50 cm, aceasta presupunând orientarea rândurilor pe direcţia est-vest. Adâncimea de plantare este până la prima frunză normală. Udarea de prindere se face imediat după plantare, când se aplică o normă de udare de 200 metri cubi de apă la hectar.

Înfiinţarea culturii prin semănat direct în câmp Varza de vară şi varza de toamnă, în special, pot fi cultivate şi prin semănat direct în câmp. Pregătirea terenului se face la fel ca şi în cazul culturii prin răsad, cu menţiunea ca în momentul semănatului solul să fie bine mărunţit, aşezat şi suficient de reavăn. Epoca de semănat este cea corespunzătoare perioadei cuprinse între 10 şi 20 aprilie. Tehnica de semănat - semănatul în

www.agrimedia.ro

câmp se face cu maşina, după aceleaşi scheme de la cultura prin răsad. Adâncimea de semănat este de 1,5-2,0 cm, seminţele de varză fiind foarte mici. Norma de sămânţă este de 1,2-1,5 kilograme de sămânţă la hectar. Este indicat a se folosi numai sămânţa drajată. Din punct de vedere tehnologic, varza roşie şi varza creaţă (de Milano) se tratează ca varza de vară, cu plantare la sfârşitul lunii aprilie-începutul lunii mai, prin plantare asigurându-se un spaţiu mai mare de nutriţie, 40 de mii de plante la hectar la varza roşie şi 35 de mii de plante la hectar la varza creaţă, ca urmare a habitusului mai dezvoltat al acestor specii şi a perioadei de vegetaţie mai lungi.

Lucrările de îngrijire a culturii de varză Completarea golurilor, pentru culturile realizate prin răsad, se efectuează la 4-7 zile după plantare, folosind răsad de aceeaşi vârstă şi din acelaşi soi cu cel din cultura înfiinţată. Răritul - la culturile semănate direct, se realizează o dată sau de două ori (în funcţie de procentul de răsărire, începând din momentul când plăntuţele au 2-3 frunze adevărate). Raritul definitiv (la distanţe optime) se realizează la 15-20 de zile după primul rărit, plantele rezultate (fasonate şi mocirlite) pot fi folosite în aceeaşi solă pentru completarea golurilor accidentale. Praşilele - se execută mecanic sau manual după fiecare udare sau ploaie mai mare de 10 mm, începând cu ziua a 10-a de la plantare sau când plantele au răsărit, în cazul culturilor semănate direct în câmp. O dată cu praşila manuală se face şi o uşoară muşuroire, care se

Fertilizarea în timpul vagetaţiei - se F aplică de două ori, prima la 10-15 zile a după d completarea golurilor sau la cel de-al d doilea rărit, iar a doua, cu puţin timp t înainte de învelirea căpăţânilor, f folosind de fiecare dată câte 100 de k kilograme la hectar de azotat de amoniu p pentru varza timpurie şi varza de v vară şi 200 de kilograme la hectar de a azotat de amoniu la varza de toamnă. Î Îngrăşămintele se administrează întotdeauna î pe teren reavăn şi lipsit de buruieni şi se încorporează prin prăşit. Irigarea se face pe toată durata vegetaţiei. La varza timpurie se aplică 2-3 udări, la un interval de 15-20 de zile, dându-se o normă de irigare cuprinsă între 300 şi 350 metri cubi de apă la hectar, la cea de vară 4-5 udări , iar la cea de toamnă 7-8 udări, cu norme de circa 350-400 metri cubi la hectar. Irigarea trebuie intensificată începând din momentul învelirii căpăţânilor, astfel încât să asigurăm în sol o umiditate egală cu 70-75% din I.U.A. (intervalul umidităţii active), fără ca apa să băltească. La varza de toamnă, irigatul se întrerupe cu circa 2 săptămâni înainte de recoltare, pentru a evita crăparea căpăţânilor. În regiunile bogate în precipitaţii, varza de toamnă, în special cultura prin semănare directă în câmp, poate fi cultivată şi neirigată. Combaterea patogenilor şi a dăunătorilor se face prin intermediul buletinului de avertizare, emis de către Laboratorul Fitrosanitar Judeţean, în care se indică substanţa, doza şi momentul aplicării. Recoltarea se realizează manual, cu cuţite mari şi bine ascuţite, tăind coceanul sub căpăţâna bine formată. La soiurile timpurii şi de vară sunt necesare 3-4 recoltări eşalonate, pe măsură ce căpăţânile ajung la stadiul de maturitate de consum, hibrizii de varză prezintă caracteristica de uniformitate, adică de formare a căpăţânilor în acelaşi timp, fiind posibilă recoltarea la o trecere, maximum două treceri. Producţia care se poate realiza la varză este mare, în funcţie de varietatea şi de tehnologia aplicată, la varza de vară se pot obţine 35-40 de tone la hectar.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Iulie 2012 27

Victor VĂTĂMANU

mii de plante, iar perioada de recoltare are loc în lunile iulie şi august. Pentru culturile de varză de vară şi de toamnă se produc răsaduri nerepicate.

Continuând tradiţia, în perioada mai-iunie compania BASF a invitat fermierii din întreaga ţară să viziteze loturile sale demonstrative, în cadrul caravanei de evenimente Agroconnect, desfăşurate în judeţele Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Bihor şi Neamţ.

Inovaţia BASF, în slujba fermierilor Sloganul evenimentelor - „Inspiraţia noastră este inovaţia ta” - doreşte să demonstreze importanţa interacţiunii permanente a companiei BASF cu fermierii. Atunci când vorbim despre agricultură, experienţele şi opiniile fermierilor constituie o sursă nelimitată de informaţii preţioase, ce reprezintă o reală inspiraţie în activităţile de cercetare şi dezvoltare ale companiei BASF. Această muncă neîntreruptă este realizată pentru a întâmpina nevoile şi aşteptările fermierilor cu produse eficiente, inovatoare, care asigură companiei BASF o poziţie de lider mondial în domeniul chimic. În cadrul unui tur al suprafeţelor cultivate cu floarea-soarelui, rapiţă, porumb sau cereale, au fost prezentate rezultatele comparative obţinute cu tehnologii diverse, în contrapunct cu rezultatele obţinute pe loturile-martor. Daniel Tabacu, directorul tehnic al companiei BASF, a menţionat faptul că loturile demonstrative nu au fost organizate pe suprafeţe mici, atent îngrijite, aşa cum se procedează de obicei, ci pe suprafaţe mari, de zeci de hectare, în condiţii reale de producţie, aşa cum lucrează agricultorii în propriile ferme. Pe tot parcursul prezentărilor tehnice, reprezentanţii BASF au explicat în detaliu tehnologiile de protecţie a plantelor pentru fiecare tip de cultură în parte, precum şi avantajele utilizării produselor BASF în cadrul tehnologiei intensive de exploatare a terenurilor agricole. Pe suprafeţele cultivate cu floarea-soarelui, au fost prezentate rezultatele comparative obţinute cu tehnologia Clearfield, aplicată pe diferite 28 Iulie 2012

tipuri de hibrizi ai companiilor Limagrain, Maïsadour, RAGT, Caussade Semences, Saaten Union, Quality Crops, Euralis sau Syngenta. Eficacitatea erbicidului Pulsar, ce distruge toate buruienile din cultura de floarea-soarelui printr-o singură aplicare, a putut fi, de altfel, observată şi comparativ cu suprafeţele netratate. O noutate în cadrul tehnologiei de protecţie a culturii de cereale a reprezentat-o produsul Capalo, un fungicid performant, cu formulare inovatoare de tip „stick and stay”, flexibil în utilizare. Cele 3 substanţe active (epoxiconazol, fenpropimorf şi metrafenonă) garantează o eficacitate foarte bună împotriva bolilor (şi în mod special asupra făinării), fapt ce securizează dezvoltarea culturii şi producţia. Produsul Opera rămâne pilonul de rezistenţă al tehnologiei BASF pentru protecţia culturii de porumb atunci când se urmăreşte obţinerea unor sporuri de producţie considerabile, prin stimularea efectelor fiziologice ale plantelor pentru protecţia împotriva factorilor de stres. Parte integrantă a tehnologiei AgCelence, produsul Opera permite hibrizilor de porumb să-şi exprime întregul potenţial genetic şi asigură producţii şi profituri ridicate. În cazul infestării ridicate cu buruieni graminee şi în mod special cu costrei din rizomi, BASF propune tehnologia Duo System (hibrizi de porumb rezistenţi la cicloxidim + erbicid Stratos Ultra), o soluţie nouă cu spectru superior de

combatere a buruienilor şi cu eficacitate ridicată asupra gramineelor. În condiţiile în care, în acest an, cultura de rapiţă este compromisă în proporţie dramatică, specialiştii BASF au arătat necesitatea efectuării în mod corespunzător a tratamentelor de toamnă şi de primăvară pentru protecţia suprafeţelor de rapiţă salvate de condiţiile climatice neprielnice. Aplicarea unor produse precum Caramba Turbo şi Pictor reprezintă soluţia optimă pentru obţinerea unor recolte maxime de pe suprafeţele cu rapiţă existente. Pe lângă efectul fungicid, aceste produse îmbunătăţesc stabilitatea tulpinii, previn căderea, asigură o inflorescenţă omogenă şi stimulează efectele fiziologice ale plantei de rapiţă, pentru o absorbţie îmbunătăţită a apei şi a nutrienţilor, protejarea plantelor de stres şi prevenirea coacerii premature. „BASF este o companie care nu a încetat nici o clipă să fie aproape de fermierii săi: prin produse eficiente, prin profesionalism, prin acţiuni de cercetare intens desfăşurate, care se concretizează, în final, prin obţinerea unor recolte bogate şi profitabile. Este un motiv în plus să le mulţumim clienţilor noştri pentru încrederea acordată şi pentru colaborarea permanentă. Fără ei, fără sursa de inspiraţie pe care o reprezintă zi de zi, nimic din ceea ce am realizat nu ar fi fost posibil. Prin interacţiunea permanentă cu clienţii noştri putem oferi soluţii agricole sustenabile, adaptate condiţiilor din câmp şi nevoilor fermierilor“, a declarat Tiberiu Dima, country manager Crop Protection Romania.

www.agrimedia.ro

Iulie 2012 29

În cadrul unui interviu, dna Maria Cârjă, director de marketing al DuPont Pioneer România & Moldova, ne-a vorbit despre activitatea companiei, noutăţile din acest an, precum şi despre relaţia de parteneriat pe care o are cu fermierii din România.

Productivitate mărită cu noile varietăţi Pioneer Considerăm că Pioneer are un aport important la economia României, deoarece acesta nu doar vinde, ci produce şi sămânţă, atât pentru piaţa internă, pentru ţările învecinate, cum ar fi Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Rusia, Serbia, cât şi pentru ţări din Europa de Vest, cum ar fi Germania şi Franţa. Compania investeşte foarte mult atât în facilităţi de producţie, cât şi în oameni, avem 120 de angajaţi permanent, iar în lunile de vară, în timpul sezonului de recoltare, peste 300 de sezonieri, care lucrează în staţia de condiţionare de la Afumaţi. Pentru noi, dincolo de activitatea comercială, sunt foarte importante serviciile pe care le oferim, pentru a ajuta cât mai mult fermierul să ia decizii corecte. Avem peste 500 de loturi demonstrative în toată ţara, la porumb în jur de 300, iar la floarea-soarelui şi rapiţă câte 100 de loturi. În fiecare dintre acestea sunt cultivaţi atât hibrizi consacraţi pe piaţă, cât şi hibrizi care urmează să fie introduşi în cultură în sezonul următor. 30 Iulie 2012

Ca în fiecare an, compania Pioneer vine cu noutăţi la toate culturile pe care le comercializează. La porumb, avem peste 10 hibrizi noi, din toate grupele de maturitate. În fiecare grupă de maturitate avem minimum 2 hibrizi care se vor vinde anul următor, tocmai pentru a veni în întâmpinarea aşteptărilor cultivatorilor. Fermierii ştiu că atunci când Pioneer vine cu un produs nou, acesta are caractere agronomice superioare. La floarea-soarelui, ca şi la porumb de altfel, ocupăm locul 1 pe piaţă. În această primăvară, cei mai căutaţi hibrizi de floarea-soarelui au fost PR64 LE 20, PR64 LE19 şi cel mai nou hibrid - PR64LE25, care fac parte din tehnologia Express, folosită la combaterea buruienilor-problemă, precum cornuţi şi pălămidă. La rapiţă avem o surpriză pentru cultivatori. Pioneer este prima companie care introduce pe piaţă hibrizi de tip Clearfield, rezistenţi la erbicide. În portofoliu avem doi hibrizi noi, unul cu talie înaltă - PT200CL şi altul semipitic

- PX100CL, rezistenţi la erbicidul Cleranda, produs de firma BASF. Cu tehnologia Clearfield, problema buruienilor din cultura de rapiţă şi în special a celor din familia cruciferelor, cum ar fi rapiţa sălbatică sau muştarul, va putea fi cu uşurinţă rezolvată. Până acum, tehnologia culturii de rapiţă nu era considerată ca fiind una dificilă, care să necesite aplicarea erbicidelor, dar în condiţiile actuale, cu preţuri mari de valorificare, obţinerea unei tone în plus contează. La cultura de soia, în portofoliu avem 3 varietăţi. 90% din suprafaţa cultivată cu soia în România este cu seminţe Pioneer.

Animal Nutrition Din acest an ne-am lansat pe un segment nou, şi anume Animal Nutrition. Crescătorii de animale, în special cei de bovine, trebuie să ştie că Pioneer a lansat în 2010 primele varietăţi de lucernă, care sunt foarte apreciate de cei care au cumpărat şi cultivat. Lucerna Pioneer este foarte productivă, se pot obţine minimum 4 coase.

www.agrimedia.ro

Iulie 2012 31

Are un foliaj bogat şi o capacitate bună de regenerare după cosire. Avem loturi demonstrative cu lucernă, în special în Transilvania, dar şi câteva în Moldova şi în sudul ţării. După evenimentul de lansare a conceptului Animal Nutrition, am avut feedback-uri pozitive şi, dacă până acum produsele noastre adresate acestui segment erau dirijate la cerere, acum crescătorii de animale ne invită să participăm la toate evenimentele, ne cer informaţii şi sperăm ca în 2013 să avem deja o creştere semnificativă a vânzărilor, deoarece oferim hibrizi de porumb siloz, soiuri de lucernă şi inoculanţi pentru siloz.

Ana MUSTĂŢEA

Programe de ameliorare Când se cultivă un hibrid, se urmăreşte, în primul rând, obţinerea de producţii mari, dar la fel de importante sunt toleranţa la secetă, rezistenţa acestuia la atacul de boli şi multe alte caractere agronomice. De exemplu, floarea-soarelui este susceptibilă la mană în condiţii de primăveri ploioase sau ploaie alternată cu temperaturi ridicate. Hibrizii noştri au gene de rezistenţă

din agronomi tineri, bine pregătiţi, pe care Pioneer îi specializează. Ei contribuie la prosperitatea Pioneer, pentru că nici o companie nu poate creşte decât prin oamenii săi. Avem în jur de 50 de promotori în toate judeţele ţării, conduşi de 10 directori de vânzări, pentru a asigura consultanţă la nivel de fermier.

Pioneer pentru România

la toate rasele de mană existente. De anul viitor, vom lansa pe piaţă o nouă grupă de hibrizi de porumb, denumită AquaMax. Aceşti hibrizi sunt mai productivi şi au toleranţă mai mare la secetă. În această grupă, în primul an vom avea 3 hibrizi.

O companie creşte prin oamenii săi Este greu să te menţii pe primul loc, de aceea noi ne îmbunătăţim portofoliul în fiecare an şi avem o echipă competentă, care face legătura între produsul nostru şi client. Această echipă este formată

Pentru anul 2012, conceptul principal de marketing al Pioneer are ca logo „Pioneer pentru România”. Alte programe de promovare pe care le continuăm sunt Farmer Club, din care fac parte peste 200 de fermieri de elită din România, şi Portofolio Farm. În următoarea perioadă, vom organiza 9 evenimente, unde vom prezenta cei mai noi hibrizi de floarea-soarelui şi porumb. Primul se va desfăşura la Craiova, urmat de cele de la Slobozia, Arad, Carei, Turda, Târgu Mureş, Târgu Neamţ, Brăila şi Alexandria. La aceste manifestări aşteptăm să vină circa 4.000 de fermieri.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Plăţile pentru producătorii de lapte din zonele defavorizate şi pentru agricultura ecologică au fost acordate MADR, prin intermediul APIA, a acordat două forme de sprijin, ce vizează producătorii de lapte care deţin minimum două vaci de lapte şi se află în zone defavorizate şi agricultorii care desfăşoară activităţi agricole în regim ecologic. De ajutorul specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole beneficiază peste 7.000 de agricultori, de două ori mai mulţi decât anul trecut.

Lazăr CHIRA

Ajutorul specific acordat producătorilor de lapte din zonele defavorizate Suma totală plătită beneficiarilor pentru ajutorul specific acordat producătorilor de lapte din zonele defavorizate este de 21,12 milioane de euro, pentru un efectiv de aproximativ 257.000 de capete vaci de lapte eligibile, respectiv 74.911 beneficiari. Cuantumul determinat este de 86,37 euro/cap de vacă. Cuantumul a fost stabilit de APIA, după finalizarea tuturor verificărilor, prin 32 Iulie 2012

raportarea plafonului alocat, de 22.447.205 euro, la efectivul de animale eligibie.

Ajutorul specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul agricultură ecologică

a exploataţiei din producţia vegetală şi animalieră, în limita plăţii anuale suplimentare maxime/exploataţie. Aceste două măsuri sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă şi sunt derulate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Suma totală plătită beneficiarilor pentru ajutorul specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul agricultură ecologică este de 3,09 milioane de euro. Această sumă este împărţită între exploataţiile din domeniul vegetal (2,89 milioane de euro, pentru 6.715 de exploataţii) şi cele din domeniul creşterii animalelor (0,21 milioane de euro, pentru 343 de exploataţii). În conformitate cu HG nr. 759/2010, cuantumul plăţii anuale suplimentare pe exploataţie se calculează de către APIA, după finalizarea verificărilor. Calculul se realizează prin raportarea plafoanelor alocate la numărul de beneficiari eligibili, pentru fiecare dimensiune

www.agrimedia.ro

Iulie 2012 33

La data de 19 iunie, firma franceză Euralis, producătoare de seminţe hibride de porumb, floarea-soarelui, sorg şi rapiţă, a organizat pe terenurile Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Caracal un eveniment de prezentare a varietăţilor hibrizi de rapiţă aflaţi atât la comercializare, cât şi în fază de testare. Din categoria celor care sunt comercializaţi în acest an, au fost descrişi 3 hibrizi de rapiţă, şi anume: ES Mercure, ES Neptune şi ES Jason.

Hibrizi performanţi de rapiţă

Ana MUSTĂŢEA

ES Mercure este unul dintre cei mai vechi hibrizi comercializaţi de Euralis şi renumiţi pe piaţa românească. Hibridul este stabil şi se adaptează tuturor zonelor de cultură, are o capacitate foarte bună de ramificare şi lăstărire. Este foarte tolerant la Phoma şi Sclerotinia, cel mai tolerant la frig din piaţă şi are o vigoare mare la răsărire. Are un conţinut de ulei de 48%, o toleranţă excelentă la scuturare în caz de intemperii sau la recoltat, precum şi o capacitate excelentă de conversie a nutrienţilor în biomasă şi producţie. Hibridul produce o cantitate foarte mare de silicve şi seminţe pe plantă - 393 silicve/plantă. În România, producţiile STAS obţinute de hibridul Mercure sunt de 4,62 t/ha în zona Vâlcelele, judeţul Călăraşi, de 5,47 t/ha în Secuieni, judeţul Namţ, şi de 5 t/ha în Mehedinţi.

tolerant la Sclerotinia şi deosebit de rezistent la frig. Hibridul ES Neptune a realizat o producţie de 4,53 t/ha în judeţul Timiş, de 4,58 t/ha în Bihor şi de 4,22 t/ha în judeţul Galaţi. ES Jason este un hibrid nou, are o dezvoltare rapidă în toamnă, este deosebit de rezistent la frig şi are o vigoare mare la răsărire. Are un conţinut de ulei de 48%, toleranţă excelentă la scuturare, capacitate foarte bună de ramificare şi lăstărire, dar este şi foarte tolerant la atacul de Sclerotinia. În judeţul Olt, hibridul ES Jason a obţinut o producţie de 4.820 kg/ha. „Anul trecut, ES Jason era în testare şi a dovedit că se adaptează foarte bine condiţiilor pedoclimatice şi, din acest motiv, a fost introdus la comercializare. Este unul dintre hibrizii

promiţători, de ultimă generaţie. Este un hibrid semitimpuriu, ramifică bine, iar anul trecut, din loturile de testare, a fost singurul pe care l-am ales”, a spus dl Dan Maftei, director tehnic al Euralis Seminţe. În privinţa densităţii recomandate de Euralis la cultura de rapiţă, aceasta este de 450.000 de boabe germinabile/ha. „Hibrizii Euralis au capacitatea de a produce un număr foarte mare de ramificaţii şi de aceea trebuie să aibă un spaţiu de nutriţie optim pentru a acumula elementele nutritive necesare. De asemenea, au nevoie de spaţiu pentru a avea un număr mare de ramificaţii secundare şi terţiare, care asigură productivitatea culturii. Dacă se seamănă des, planta creşte în formă de mătură, iar producţia scade. Densitatea pe care o recomandăm şi care asigură g o bună

ES Neptune este un hibrid de rapiţă de toamnă restaurat citoplasmatic de tip 00, este consacrat pe piaţa românească, are o dezvoltare rapidă la desprimăvărare, o vigoare mare la răsărire şi o cantitate mare de seminţe şi silicve pe plantă, de 2.211 seminţe/plantă. Acest hibrid are un conţinut de ulei de 45,5%, o toleranţă excelentă la scuturare, o capacitate foarte bună de ramificare şi lăstărire, este foarte 34 Iulie 2012

www.agrimedia.ro

dezvoltare a culturii de rapiţă este de 450.000 de boabe germinabile/ha”, a afirmat directorul tehnic. În cadrul prezentării loturilor demonstrative, reprezentantul companiei franceze a vorbit şi despre caracteristicile hibrizilor de rapiţă Euralis, precizând faptul că aceştia sunt adaptaţi condiţiilor pedoclimatice din ţară şi răspund foarte bine diverşilor factori de stres. Pentru a întări aceste afirmaţii, lotul demonstrativ de la SCDA Caracal a cuprins şi o serie de hibrizi dee rapiţă aflaţi în ultima fază de testare. „Am preferat să vă prezentăm, alături de hibrizii pe care îi comercializăm şi care sunt consacraţi pe piaţă, şi pe aceia pe care noi îi testăm, pentru a vă demonstra că înainte de a-i comercializa îi alegem doar pe cei mai buni, care sunt adaptaţi condiţiilor specifice din România. Din cei aproximativ 30 de hibrizi aflaţi în testare, probabil o să alegem unul sau cel mult doi pentru activitatea de comercializare. Cercetătorii Euralis testează periodic hibrizii, fac estimări şi îi aleg doar pe cei de top”, a precizat dl Maftei. Acesta a discutat şi despre conţinutul ridicat de ulei al hibrizilor de rapiţă Euralis. „Este o caracteristică a hibrizilor noştri şi care la ora actuală poate vi se pare un lucru neînsemnat, însă o sămânţă care are un conţinut mai ridicat de ulei are o greutate mai mare şi calitatea recoltei este mai bună. În viitor, aşa cum se întâmplă acum în ţările din Europa de Vest, o să se caute hibrizii cu conţinut ridicat de ulei, pentru că rapiţa este folosită tocmai în acest scop, pentru producţia de ulei”, a afirmat dl Maftei. Informaţii cu privire la tehnologia aplicată în cadrul lotului demonstrativ au fost furnizate de dl Eugen Petrescu, inginer în cadrul staţiunii de cercetare. „Anul agricol 2011-2012 a fost un an foarte dificil, în sensul că toamna a fost deosebit de secetoasă, în lunile august şi septembrie nu au căzut precipitaţii, ceea ce a condus la o lucrare foarte greoaie a patului germinativ. Culturile arată foarte bine, comparativ cu cele din fermele diverselor societăţi din zonă, pentru că am aplicat două udări: una la pregătirea terenului, iar cea de-a doua udare pentru răsărirea culturii. În privinţa lucrărilor, în toamnă am efectuat arătura, am intervenit cu un tăvălug, două discuri

www.agrimedia.ro

SC Agro Chirnogi foloseşte tehnologie nouă pentru obţinerea celor mai bune rezultate în producţie. Agro Chirnogi utilizează produsele firmei Chemtura, fiind şi distribuitor pentru fertilizantul foliar Route şi adjuvantul Elastiq. Acestea sunt două produse folosite cu rezultate foarte bune de Agro Chirnogi la cultura de rapiţă. Route este un fertilizant foliar lichid, cu utilizare în culturile de cereale, porumb, rapiţă, gazon şi leguminoase. Îmbunătăţeşte înrădăcinarea, creşte vigoarea plantelor şi producţia. La cultura de rapiţă, se aplică în cantitate de 0,8 l/ ha de la 4 frunze adevărate, apoi la un interval cuprins între 2 şi 6 frunze adevărate.

uşoare şi am semănat la data de 21 septembrie. Am fertilizat cu 200 kg de complexe, 20:20:0. Cultura a răsărit pe 5 octombrie, iar pe 14 noiembrie am administrat îngrăşământul Eurofertil Plus NPS 53, care conţine 8% azot, 18% fosfor, 27% sulf şi 2% bor. La 29 noiembrie s-a aplicat un tratament cu fungicide, cu produsul Caramba Turbo, în doză de 0,7 l/ha. În primăvară, am fertilizat cu Sulfammo 30, iar la 21 martie, pentru combaterea gărgăriţei tulpinilor de rapiţă (Ceutorhyncus napi), s-a aplicat produsul Decis Mega, în doză de 150 ml/ha. La 29 martie, am aplicat un tratament cu erbicide pentru combaterea mono- şi dicotiledonate, respectiv cu Targa 1,4 l/ ha şi Galera 0,25 litri/ha şi, de asemenea, cu un fungicid, produsul Topsin, în doză de 1,5 litri/ha. La înfloritul culturii de rapiţă, pentru combaterea gândacului lucios, Meligethes aeneus, s-a aplicat produsul Biscaya, în doză de 0,3 l/ha. Cultura arată bine şi tehnologia aplicată a fost cea optimă”, a afirmat dl Petrescu.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Elastiq este adjuvant pentru protejarea silicvelor şi a păstăilor. Asigură o peliculă uniformă, elastică şi adezivă, în condiţii climatice diverse, susţine maturarea naturală a seminţelor, reduce pierderile de producţie dinainte şi din timpul recoltării, previne formarea samulastrei de rapiţă. Este un produs care se aplică înainte de recoltare, la culturile de rapiţă, soia, mazăre, pentru a preveni scuturarea şi pierderile de producţie la recoltare. Se aplică în doze de 0,8-1 l/ha, cu 2-4 săptămâni înainte de recoltare. Pentru mai multe detalii legate de sporul de producţie obţinut în urma tratării culturilor cu aceste produse şi modalitatea de achiziţionare a acestora, societatea Agro Chirnogi vă stă la dispoziţie, prin dl Raji El-Khalil, la numărul de telefon 0745.002.000. Iulie 2012 35

Aratul de vară se face în cele mai dese cazuri pentru semănăturile de toamnă. Dacă se face doar o singură arătură cu puţin timp înainte de semănatul grâului de toamnă, recolta este scăzută şi calitativ inferioară. În România, s-au făcut numeroase cercetări privind rolul arăturii de vară şi efectele benefice ale acesteia.

Avantajele arăturii de vară În urma experienţelor efectuate, s-a putut concluziona faptul că diferenţele privind cantitatea şi calitatea recoltelor obţinute după diferite scheme fitotehnice depind foarte mult de data efectuării arăturii de vară, adâncimea la care a fost executată arătura de vară şi modul de întreţinere până la data pregătirii solului în vederea semănatului culturilor de toamnă. Pentru a stabili cu exactitate cele prezentate anterior, s-au ridicat periodic probe de sol din fiecare parcelă experimentală şi s-au făcut determinări privind conţinutul de apă din sol, conţinutul în azot nitric şi fosfor asimilabil. Probele de sol s-au ridicat în fiecare an înainte de efectuarea arăturii de vară, toamna înainte de semănat, apoi în primăvara următoare, la ieşirea din iarnă a grâului sau a altor culturi de toamnă şi imediat după recoltarea acestora. Rezultatele obţinute au demonstrat faptul că, în parcelele nearate vara, numărul spicelor la recoltare a fost mult mai mic, multe boabe nu au răsărit, multe plante răsărite nu s-au dezvoltat, iar înfrăţirea a fost redusă. Aratul de vară a produs un spor de recoltă în toate variantele experimentate, spor 36 Iulie 2012

exprimat în proporţie de 40-50%. Conţinutul boabelor în substanţe proteice şi conţinutul în gluten sunt mult mai mari la recolta de boabe obţinută în parcelele în care s-a arat vara. Aratul de vară sporeşte deci considerabil producţia şi îmbunătăţeşte mult calitatea recoltei, iar calitatea glutenului a fost mai bună. Din punct de vedere economic, sporul dat de aratul de vară fiind mare, acoperă cu prisosinţă valoarea aratului şi a grapărilor de peste vară, precum şi a furajului, alcătuit mai mult din buruieni ce cresc pe mirişte, ţinând seama de valoarea nutritivă inferioară a acestui furaj. Aratul de vară a sporit recolta de grâu pe toate tipurile de sol unde s-a

experimentat. Diferenţele de recoltă datorate aratului de vară sunt mai mari sau mai mici, în funcţie de tipul de sol şi de condiţiile climatice mai favorabile sau mai puţin favorabile ale anului respectiv, aşa după cum afirmă I. Staicu. Diferenţele de recoltă datorate arăturii de vară variază în fiecare an datorită mărimii proviziei de apă din sol şi a fetilităţii mai bune pe care o determină intensificarea tuturor proceselor provocate de arătura de vară. Practic, în toate experimentările efectuate s-a urmărit analitic variaţia conţinutului în apă şi variaţia conţinutului de azotaţi şi de fosfor mobil. Determinările făcute la probele luate înainte de arătura de vară arată un conţinut de apă

www.agrimedia.ro

identic în toate parcelele. Până toamna însă situaţia se schimbă cu desăvârşire, parcelele nearate vara pierzând o cantitate mare de apă. Astfel, când se seamănă grâul toamna, acesta găseşte o provizie mult mai mare de apă accesibilă în parcelele arate vara şi, în consecinţă, creşte şi înfrăţeşte mult mai bine. S-a constatat că apa acumulată în sol şi pe care o găsesc plantele de grâu la răsărire are o eficienţă dublă asupra recoltei decât apa care cade sub formă de precipitaţii după răsărirea grâului. Diferenţele mari în conţinutul de apă al parcelelor găsite toamna tind a se egaliza în cursul iernii; totuşi, parcelele arate vara conservă mai multă umiditate decât cele arate numai toamna. Deşi în cursul toamnei plantele de grâu din parcelele arate vara au consumat cantităţi mai mari de apă, totuşi primăvara ele găsesc în sol mai multă apă decât plantele de grâu din parcelele care au fost arate toamna. La recoltă însă, cantitatea de apă găsită în sol este aproximativ aceeaşi în toate variantele experimentate. Cantităţile mari de apă din parcelele arate vara s-au consumat şi au contribuit din plin la sporirea şi îmbunătăţirea recoltei. Corelând conţinutul de azot nitric cu cantitatea şi calitatea recoltei se ajunge la concluzii şi mai interesante. Înainte de aratul de vară, cantitatea de azot nitric este mică în toate variantele experimentate. Micile plusuri se explică prin faptul că parcelele cu aceste caracteristici au fost arate vara, putând fi considerat un efect remanent al arăturii de vară. Concentraţia cea mai mare de azot nitric se află la suprafaţă, în stratul de sol 0-30 cm. În cursul verii, curentul de apă este ascendent. Azotul nitric format în cursul verii rămâne în stratul de sol de la suprafaţă, iar o parte din azotul nitric este readus la suprafaţă o dată cu apa care se ridică la nivel capilar. Această mare diferenţă în provizia de azot nitric, accesibil plantelor, explică de ce recolta obţinută pe parcelele arate vara este mai mare şi are un conţinut în proteină mai mare decât în variantele cu arătura executată toamna, înainte de semănat. Din toamnă şi până în primăvară, provizia mare de azot nitric formată este spălată de apă în adâncime. Cea mai mare cantitate de azot nitric se găseşte la adâncimea de 30-70 cm. O parte din rădăcinile grâului de toamnă se regăsesc în primăvară în zona cu concentraţia cea mai mare de azotaţi. Diferenţa între conţinutul mai ridicat de azotaţi din parcelele arate vara şi cele arate numai toamna se menţine şi în primăvară. În timpul creşterii şi dezvoltării sale, până la recoltă, grâul din parcelele arate vara are la dispoziţie cantităţi mai mari de azotaţi. Diferenţele de culoare şi de creştere ale grâului din parcele arate vara s-au menţinut foarte mari până la recoltă. Grâul din parcelele arate vara este mult mai rezistent atât la ger, cât şi la secetă. La recoltă, conţinutul de azot nitric din toate parcelele experimentale este aproape acelaşi. Plantele din parcelele cu arătură de vară au consumat tot sporul de azot nitric şi astfel se explică sporul de recoltă. În zonele de stepă, rămâne neconsumată o cantitate

www.agrimedia.ro

Iulie 2012 37

mai mare de azot nitric în parcelele arate vara decât în zonele umede. Cantitatea de azot nitric formată ca urmare a arăturii efectuate vara este foarte mare pe toate solurile. Ea poate fi de 2-6 ori mai mare faţă de cantitatea de pe parcelele arate numai toamna, în ani diferiţi şi în diverse localităţi. Este evident că această cantitate de azot nitric se obţine pe parcele arate vara, care au fost cultivate cu leguminoase, dar rezultate apropiate se pot obţine şi după alte plante premergătoare care părăsesc terenul destul de devreme, pentru a se face la timp arătura de vară.

Victor VĂTĂMANU

Rezultatele obţinute după răpiţa de toamnă, plantă care părăseşte terenul devreme, în luna iulie, cu sau fără îngrăşăminte cu fosfor, sunt foarte apropiate de cele obţinute după leguminoasele anuale, mazăre, fasole. Aratul de vară provoacă şi o mobilizare mai mare a fosforului. În parcelele arate vara s-a găsit de 3-5 ori mai mult fosfor solubil în apă decât în parcelele arate numai toamna. Cantitatea cea mai mare de fosfor din sol se găseşte sub formă organică. Aceşti compuşi descompun, sub influenţa enzimelor, numite fosfataze de origine bacteriană şi compuşii minerali ai fosforului (în special fosfatul tricalcic), care devin solubili datorită, în primul rând, a acţiunii acidului azotic format în procesul de nitrificare. Nu numai azotul şi fosforul, dar şi celelalte elemente nutritive, ca de exemplu potasiul sau calciul, devin mai accesibile prin executarea arăturii de vară. Toate experienţele efectuate au demonstrat cu claritate importanţa capitală pe care o au arăturile de vară pentru tehnica agricolă raţională.

s-au adunat în cursul verii datorită arăturii de vară se păstrează până în primăvara următoare şi stau la dispoziţia plantelor semănate în sezonul actual sau coboară la adâncime mică, unde rădăcinile plantelor pot ajunge, dacă lucrările agricole se execută raţional.

Plantele care se seamănă în toamnă beneficiază în gradul cel mai mare de apa şi azotaţii acumulaţi peste vară, precum şi de celelalte săruri nutritive. Aceste plante sunt răpiţa de toamnă, orzul şi orzoaica de toamnă, grâul de toamnă, borceagul de toamnă etc. O mare importanţă o are şi data la care se execută arătura de vară, deoarece recolta de grâu, spre exemplu, descreşte o dată cu întârzierea efectuării arăturii de vară. Fiecare zi de întârziere a aratului de vară a scăzut recolta de grâu cu circa 10 kilograme la hectar. Umiditatea din sol şi conţinutul de apă din sol descresc pe măsură ce arătura de vară se face mai târziu. Experienţele au demonstrat că, în ceea ce priveşte apa din sol, considerând greutatea volumetrică egală cu 1,3, rezultă că până la 50 cm adâncime s-a acumulat o cantitate de apă cu 230 de tone mai mult în parcelele arate vara, faţă de parcelele arate în toamnă. Efectul pozitiv al aratului de vară pentru semănăturile de toamnă a fost pe deplin verificat şi în cazul plantelor agricole care se seamănă în primăvară. În climatul românesc, pământul îngheaţă iarna; prin aceasta, spălarea azotaţilor şi a altor săruri solubile este oprită. Rezultă că acele săruri ce

Foarte importantă este şi adâncimea optimă la care trebuie să se execute aratul de vară în condiţii pedoclimatice foarte diverse şi pentru principalele plante cultivate. Rezultatele obţinute până în prezent sunt de o deosebită importanţă teoretică şi practică. Nu numai timpul, dar şi adâncimea la care se execută aratul, dar şi frecvenţa arăturilor au o importanţă deosebită din punct de vedere tehnic şi economic, deoarece aratul este o lucrare de bază şi se execută în fiecare an pe toare suprafeţele cultivate. Adâncimea până la care se execută aratul de vară este determinată de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi sunt: textura, structura, grosimea stratului îndesat, planta care se cultivă, gradul de îmburuienare, conţinutul de apă al solului etc. În România, ne interesează în mod deosebit ce lucrări trebuiesc aplicate pentru culturile de porumb şi floarea-soarelui, principalele plante ce se seamănă primăvara. Porumbul cultivat pentru boabe şi floarea-soarelui ocupă, după cultură de grâu de toamnă, cele mai mari suprafeţe. O bună pregătire a solului pentru semănatul celor două culturi cere o arătură de vară care să se execute imediat după recoltarea grâului de toamnă. S-a constatat din cercetări mai recente că este de ajuns o arătură de vară, care trebuie menţinută curată de buruieni şi totdeauna cu un strat afânat la suprafaţă până la semănat, pentru a semăna pâ porumbul şi floarea-soarelui în condiţii po optime. Este însă foarte important să op fie găsită cea mai potrivită adâncime la care să se execute arătura de vară, care să satisfacă cerinţele fiziologice ca ale porumbului şi ale florii-soarelui, dar al în acelaşi timp să satisfacă şi cerinţele economice (venitul net la hectar, preţul de ec cost al unui kilogram de porumb boabe). co

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html 38 Iulie 2012

www.agrimedia.ro

Iulie 2012 39

Pentru a prelucra, păstra şi valorifica seminţele pentru însămânţare, imediat după recoltare trebuiesc menţinute nealterate însuşirile de valoare biologică, de îmbunătăţire şi menţinere a celor de valoare culturală, de a efectua tratamente corespunzătoare contra bolilor şi dăunătorilorr, de a ambala şi eticheta seminţele conform destinaţiei lor şi prevederilor din STAS, de a analiza periodic seminţele în laboratoarele oficiale şi a le livra sau folosi numai pe bază de certificate de calitate sau buletine de analiză. (N. Bucurescu şi colab. 1992)

Sisteme de păstrare a seminţelor Principalii factori care influenţează păstrarea seminţelor şi care au permis elaborarea unor sisteme raţionale de păstrare pentru anumite intervale de timp sunt legaţi atât de starea masei de seminţe şi a seminţelor care o compun, cât şi de acţiunea factorilor externi care influenţează procesele fizice şi fiziologice din cadrul acesteia. Dintre factorii legaţi de masa de seminţe, importanţă deosebită au: gradul de maturitate şi umiditatea seminţelor, eterogenitatea componentelor, temperatura masei de seminţe, gradul de deteriorare a seminţelor recoltate (inclusiv prezenţa microorganismelor pe seminţe) ş.a. Principalii factori externi implicaţi în aceste procese sunt umiditatea relativă şi temperatura aerului ambient, accesul aerului în masa de seminţe, prezenţa dăunătorilor. După modul cum s-a acţionat asupra unuia sau mai multora dintre factorii menţionaţi, au fost elaborate câteva sisteme de păstrare a seminţelor, dintre care principale sunt: păstrarea în stare uscată; păstrarea în stare răcită; păstrarea fără accesul aerului şi păstrarea cu ajutorul substanţelor chimice. În funcţie de condiţiile climatice, de durată, pentru care trebuie asigurată menţinerea viabilităţii şi a vigorii seminţelor, de valoarea acestora, de 40 Iulie 2012

baza tehnico-materială, se poate folosi unul sau mai multe dintre sistemele de mai sus. Nici unul dintre acestea însă nu are propriile caracteristici tranşante, fiecare folosind, într-o măsură mai mare sau mai mică, unele particularităţi ale unui sistem. De exemplu, în cazul păstrării seminţelor uscate şi tratate cu fungicide în ambalaje impermeabile, la efectul substanţelor chimice se adaugă câte un factor din celelalte sisteme: uscare, răcire, lipsa aerării.

Păstrarea în stare uscată constă în uscarea seminţelor până la o umiditate sub cea critică şi păstrarea lor în condiţiile obişnuite ale mediului ambiant, ambalate sau neambalate, în spaţii care asigură o cât mai mare protecţie faţă de variaţiile de umiditate, temperatură şi alţi factori care pot pproduce deteriorarea. În zona ţţării

noastre, ca de altfel în majoritatea zonelor globului, acest sistem este cel mai folosit. Aceasta se datorează în primul rând economicităţii sale, dar şi faptului că marile cantităţi de seminţe se păstrează pentru durate scurte (3-4 luni pentru unele culturi de toamnă, 6-7 luni pentru culturile de primăvară). Sistemul nu cere magazii sau silozuri cu instalaţii speciale, nu necesită o supraveghere prea minuţioasă şi nici lucrări de întreţinere costisitoare. El permite ambalarea şi păstrarea seminţelor în saci de diferite tipuri şi materiale, cu care seminţele ajung la maşina de semănat. Chiar şi la păstrarea pentru 2-3 ani, seminţele majorităţii speciilor îşi menţin corespunzător însuşirile fiziologice, excepţie făcând cele cu un conţinut mai ridicat de grăsimi. Pentru aducerea seminţelor la conţinutul de umiditate necesar unei

www.agrimedia.ro

păstrări corespunzătoare, se foloseşte solarizarea, vânturarea, aerarea activă sau uscarea artificială.

Păstrarea seminţelor în stare răcită Ca fiinţe vii, componentele masei de seminţe au un ritm de activitate dependent de temperatură. Cu cât aceasta scade sub nivelul optim pentru fiecare specie, cu atât ritmul încetineşte până când, la anumite temperaturi negative, unele specii (dăunători, microorganisme) îşi pierd viaţa. Seminţelee îşi încetinesc ritmul de viaţă, în special procesul de respiraţie, într-atât încât la temperaturi de 0-5 grade Celsius efectelee acestuia devin fără importanţă pentru păstrare. Seminţele uscate pot fi răcite fără ca germinaţia lor să fie afectată. Dacă însă umiditatea lor este ridicată, temperaturile negative fac să-şi piardă germinaţia. Această pierdere depinde de specie (şi de soi), de umiditatea şi de gradul de maturitate a seminţelor, de temperatura la care sunt răcite, de ritmul scăderii temperaturii, de durata menţinerii la temperatura respectivă, de alternanţele de temperatură. În practică, păstrarea seminţelor la temperaturi negative exagerate este inutilă şi, dacă se face artificial, este

www.agrimedia.ro

neeconomică atât în fază de realizare, c şi ulterior, în timpul menţinerii cât acestei temperaturi. Pentru păstrarea germinaţiei unor seminţe cu valoare g ridicată, se practică în unele ţări o răcire moderată, cu menţinerea ulterioară a acestora la o temperatură de 4-5 grade Celsius. Desigur, sunt necesare g investiţii pentru realizarea unor spaţii s special amenajate şi producerea unor instalaţii de răcire corespunzătoare. Se f folosesc instalaţii de răcire şi instalaţii c insuflare de aer rece, mici şi mijlocii, cu c capacitate de răcire de 10-15 cu t tone/zi. Ca soluţii constructive, s-au adoptat pereţi cu o izolare cât mai perfectă faţă de variaţiile de temperatură din exterior (folosirea polistirenului sau a altor materiale izolante), folosirea numai a celulelor centrale ale silozurilor ş.a. Î ţările care folosesc păstrarea unor În seminţe prin răcire se consideră că acest sistem necesită investiţii ceva mai mari decât la păstrarea în stare uscată, care sunt însă compensate prin cheltuieli de întreţinere mai mici. Fiind rele conducătoare de căldură, masele de seminţe îşi menţin o anumită perioadă temperatura mai scăzută, durata acesteia fiind în funcţie de mărimea lotului, felul depozitului, temperatura ulterioară a aerului exterior. t

Iulie 2012 41

Pentru a prelungi această adurată, trebuie oprită intrarea aerului cald, prin închiderea tuturor căilor de acces, iar în magazii se circulă cât mai puţin. La scoaterea seminţelor uscate din depozitele de păstrare la rece trebuie evitată umectarea lor, prin condensul care poate avea loc într-o atmosferă umedă şi caldă. În acest scop, seminţele pot fi lăsate să se încălzească într-un spaţiu cald şi uscat, în containere etanşe, sau pot fi supuse unei ventilări cu mişcarea rapidă a aerului.

Păstrarea seminţelor în băncile de gene Pentru a evita pierderile de resurse vegetale naturale şi a celor create prin ameliorare s-au înfiinţat în numeroase ţări aşa-numitele bănci de gene. În asemenea instituţii, seminţele se păstrează în depozite speciale, la temperaturi şi umidităţi scăzute, astfel: pentru o păstrare pe termen mediu de 10-20 de ani, temperatura este de plus 4 grade Celsius; pentru o păstrare de peste 100 de ani, temperatura este de minus 20 de grade Celsius, umiditatea seminţelor variind între 4 şi 8%, în funcţie de specie, respectiv o umiditate a seminţelor în echilibrare cu o umiditate relativă a aerului de 30-35%. În România, există o bancă de gene care funcţionează în cadrul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava. Aceasta dispune de celule speciale, unele pentru păstrarea seminţelor pe termen mediu, altele pentru păstrarea pe termen de un secol. În afară de colectarea seminţelor (a materialului genetic), studierea acestora, conservarea şi furnizarea lor pentru lucrările de ameliorare a plantelor, între obiectivele principale ale acestei bănci figurează şi anumite studii privind: metodele de păstrare a seminţelor; procesele fiziologice care se desfăşoară în seminţe

în condiţiile păstrării îndelungate; efectele deteriorative ale îmbătrânirii seminţelor asupra structurii genetice ale acestora. Păstrarea seminţelor fără accesul aerului constituie, în fond, o variantă a păstrării în stare uscată, cu diferenţa că seminţele cu o umiditate foarte scăzută sunt închise în ambalaje ermetice, deci fără reînnoirea aerului din masa de boabe. În aceste condiţii, respiraţia este infimă, iar cantitatea scăzută de oxigen consumată este înlocuită de bioxidul de carbon, fără efect asupra masei de seminţe, ceea ce permite păstrarea acesteia pe termen foarte lung, fără pierderi de viabilitate.

Păstrarea seminţelor cu ajutorul substanţelor chimice O altă variantă a metodei constă în înlocuirea aerului din masa de seminţe cu un gaz inert, cum ar fi: bioxidul de carbon, introdus în ambalajele ermetice sub formă de gaz sau de brichete (gheaţă uscată). Rezultate bune s-au obţinut la unele specii cu păstrare în azot, argon, heliu sau vid parţial.

Supravegherea şi îngrijirea seminţelor în timpul păstrării La păstrarea seminţelor în condiţii obişnuite avem două etape relativ distincte, în timpul cărora măsurile de supraveghere şi îngrijire diferă într-o oarecare măsură. Prima etapă, care începe imediat după recoltare şi durează până la aducerea seminţelor la umiditatea optimă de păstrare, este mai dificilă. În această etapă, păstrarea se face numai în vrac, însăcuirea nefiind permisă decât pentru perioade scurte, limitate de necesităţile de transport. În perioada a doua, când seminţele au fost aduse sub umiditatea critică, ele cer o supraveghere şi o îngrijire cu atât mai puţin pretenţioase cu cât umiditatea şi temperatura lor sunt mai scăzute. Supravegherea constă în urmărirea

evoluţiei temperaturii şi a umidităţii masei de seminţe, apariţia mirosului de mucegai şi eventual a dăunătorilor. În acest scop, se sondează punctele cunoscute ca oferind condiţiile optime pentru apariţia de fenomene nedorite, cum ar fi: straturile laterale (în special cele sudice), stratul superficial (până la 30-70 cm), stratul de fund (până la 20-40 cm de la podea), zonele din jurul stâlpilor etc. Determinările se fac la intervale scurte în perioada imediat următoare înmagazinării, când umiditatea şi temperatura sunt mai ridicate sau când loturile au avut o stare necorespunzătoare la înmagazinare. Pentru determinarea temperaturii, acolo unde nu există instalaţii automate, se folosesc termometre-sondă cu tijă lungă; ele se întroduc în masa de seminţe în diferite locuri şi adâncimi. În unităţile care nu posedă termometre-sondă, se pot folosi vergele metalice, care se introduc şi se ţin ca şi sondele. După 20-25 de minute, timp în care au luat temperatura masei de seminţe, vergelele se scot şi, prin strângerea lor în mână, putem să sesizăm diferenţele de temperatură dintre diferitele puncte de sondare. Umiditatea probelor scoase cu sonda de vrac din diferite puncte pe verticală şi orizontală se determină cu aparate rapide, pentru fiecare sondare. Determinarea pe probe medii poate masca apariţia unor focare de încingere. Rezultatele determinărilor de temperatură şi umiditate a masei de seminţe şi a aerului exterior, precum şi cele ale examenului organoleptic se înregistrează în fişa lotului respectiv. Compararea datelor de la două observaţii succesive dă o imagine a evoluţiei condiţiilor din masa de seminţe. Această evoluţie, corelată cu aceea a temperaturii aerului din depozit, permite să luăm măsuri corespunzătoare. Determinarea infestării cu dăunători D trebuie să urmărească de fiecare dată tre identificarea formei vizibile şi, în cazuri id speciale, identificarea formei ascunse. sp În cazul depistării unor focare de încingere sau cu dăunători, acestea în trebuie pe cât posibil eliminate tre înainte de lopătare, împreună cu în o cantitate de seminţe din jur.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html 42 Iulie 2012

www.agrimedia.ro

Iulie 2012 43

În cadrul expoziţiei agricole de la Fundulea, organizată la începutul lunii iunie, am discutat cu câţiva expozanţi, în special cu cei din domeniul producerii şi comercializării de hibrizi şi seminţe, dar şi cu un reprezentant al unei firme ce comercializează maşini şi utilaje agricole. Reprezentanţii firmelor de renume ne-au furnizat informaţii despre loturile demonstrative, noile varietăţi prezente în portofoliul din acest an, dar şi date privind tehnologia aplicată în aceste câmpuri.

Soiuri şi hibrizi cu care marile firme se pot lăuda

Valerian Iştoc, director marketing Alcedo „În cei 22 de ani de activitate, Alcedo a promovat tehnologii complete ce asigură fermierilor recolte bogate şi de calitate. În portofoliul Alcedo se găsesc produse de la toţi marii jucători mondiali din domeniu. Cu un portofoliu bogat, am încercat să venim cu oferte pentru toate buzunarele, de la produse consacrate până la cele de ultimă generaţie. De asemenea, compania Alchimex, formulator în cadrul grupului, are colaborări cu majoritatea acestor producători şi astfel le putem oferi fermierilor produse competitive adaptate pieţei din România. Deşi am avut în plan loturi demonstrative pentru 44 Iulie 2012

4 culturi, vremea din acest sezon agricol ne-a permis să facem loturi doar pentru două culturi. A trebuit să renunţăm la cele pentru grâu şi rapiţă şi să ne prezentăm (ca majoritatea fermierilor anul acesta) cu loturi demonstrative doar pentru porumb şi floarea-soarelui. Pentru aceste loturi am utilizat scheme de tratament ce conţin exclusiv produse Alchimex. Fermierii au admirat, la propriu, dezvoltarea armonioasă a hibrizilor de porumb şi floarea-soarelui. De asemenea, un mic lot de porumb s-a putut observa chiar în interiorul cortului de prezentare. În lotul de floarea-soarelui, combaterea buruienilor dicotiledonate s-a realizat prin aplicarea postemergentă a produsului Express 50 SG, în doză de 30 g/ha, şi a produsului pe bază de quizalofop-p etyl (Leopard 5 EC sau Targa Super 5 EC), în doză de 1,5 l/ha pentru

combaterea monocotiledonatelor anuale şi perene (inclusiv costrei din rizomi şi pir înfrăţit). Am aplicat fungicidul Topsin 500 SC în doză de 1,4 l/ha, preventiv, pentru combaterea agenţiilor patogeni care provoacă boli cu infecţie de suprafaţă sau sistemice. De asemenea, am folosit şi un fertilizant foliar Microfert U, în doză de 3 l/ha. La porumb am erbicidat postemergent cu Ceredin Super 40SL, în doză de 1 l/ha, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene, la care am adaugat Astral 40 SC, în doză de 1,5 l/ha, pentru combaterea monocotilelor anuale, inclusiv costrei din rizomi. Mai târziu am aplicat fertilizantul foliar Microfert Zn, în doză de 3 l/ha. Fiind în primul rând o întâlnire de informare, toţi fermierii care ne-au vizitat standul au primit câte un catalog cu produsele Alchimex, catalogul cu Pachetele tehnologice Alcedo şi, poate cel P mai solicitat dintre toate, Ghidul practic m ppentru agricultori 2012, un adevărat „„Codex” al pesticidelor şi fertilizanţilor ffoliari, ce conţine produsele recomandate dde cei mai mai importanţi producători. De asemenea, pe parcursul expoziţiei D lle-am prezentat micilor antreprenori pprogramul de franciză pentru ffitofarmaciile Alcedo, precum şi ccondiţiile de colaborare pentru ffitofarmaciile independente.”

www.agrimedia.ro

Iulie 2012 45

Claudia Dragu, director marketing KWS Seminţe „KWS Seminţe aniversează 10 ani de la înfiinţare şi am ales participarea la acest târg, după o primă ediţie de succes şi un feedback pozitiv din partea fermierilor prezenţi. Ca şi anul trecut, lotul KWS Seminţe a avut o suprafaţă cultivată cu hibrizi de porumb şi un spaţiu în care fermierii au purtat discuţii cu reprezentanţii KWS, cu managementul superior al companiei:

46 Iulie 2012

Doriana Niţu, director general, Tudorel Ioan, director naţional de vânzări, cu reprezentanţi ai departamentului de marketing, cercetare şi producţie. Lotul de porumb KWS a cuprins 14 hibrizi, cu grupa FAO între 260-550 (Karnevalis, Severo, Krabas, Kamelias, KWS 9361, Kinemas, Kerberos, KWS 6471, KWS 2376, Kornelius, Karmas, Krebs, Kalimnos, Mikado). Ca noutate, fermierii interesaţi au văzut în cultură noii hibrizi KWS pentru primăvara anului 2013 - Kerberos FAO 350 şi Clemenso FAO 300. De asemenea, KWS a oferit ca premiu la tombola organizată câte un sac din cei cinci hibrizi de rapiţă de toamnă consacraţi (Traviata, Turan, Brutus, Tassilo şi Triangle). Pentru anul acesta, KWS vine în întâmpinarea fermierilor cu 3 noi hibrizi de rapiţă: Kodiak (hibrid semitimpuriu, cu un potenţial de producţie de 4.130 kg/ha realizat în localitatea Tudor Vladimirescu, jud. Brăila), Hybrirock (hibrid semitimpuriu, producţie de 4.110 kg/ha înregistrată în jud. Brăila) şi Timber (hibrid semitimpuriu, producţie de 5.147 kg/ha obţinută în localitatea Pecica, jud Arad).”

Bogdan Craiciu, director marketing Saaten Union „Anul acesta am extins suprafaţa de expoziţie, pentru că în 2011 am avut loturi demonstrative doar cu porumb şi floarea-soarelui. De această dată, pentru a prezenta fermierilor şi celelalte produse din portofoliu, am venit şi cu şofran, rapiţă, orzoaică de primăvară, mazăre etc. Şofranul este o plantă oleaginoasă, iar cultura de şofran se adaptează foarte bine în zona de sud a ţării, unde se înregistrează în mod frecvent secetă. Tehnologia de cultivare a şofranului nu este dificilă, planta rezistă la secetă, iar erbicidările trebuie să se facă la timp, în primele faze de vegetaţie, pentru ca planta să nu concureze cu buruienile şi să se dezvolte puternic. Cheltuielile de producţie la această cultură sunt similare cu cele înregistrate la floarea-soarelui, iar o producţie bună s-ar situa la 1,5 tone/ha, însă în România am întâlnit adesea producţii cuprinse între 700 de kg şi 1 tonă la unitatea de suprafaţă. Cu toate că s-a obţinut o cantitate mai mică decât cea a florii-soarelui, compensează însă prin preţul de valorificare superior. Uleiul de şofran este foarte apreciat datorită calităţilor sale. Anul trecut am

www.agrimedia.ro

Iulie 2012 47

avut un program de achiziţie cu un partener austriac pentru sămânţa de şofran. Noi nu punem foarte mult accent pe această cultură, însă am adus-o pentru a le arăta fermierilor că există alternativă. Dacă anul trecut promovam hibrizii de rapiţă Rapool, astăzi îi prezentăm în câmp. Avem un hibrid convenţional de primăvară şi un altul care face parte din sistemul Clearfield, dezvoltat de firma BASF. În urma estimărilor privind suprafeţele semănate cu rapiţă de primăvară, am constatat cu bucurie că ocupăm între 80 şi 100% din piaţă. Din informaţiile mele, în 2011 cultura de rapiţă de primăvară a ocupat o suprafaţă de 4.500 ha, iar anul acesta aproximativ 3.400 ha. Din cauza secetei din 2012, cultura rapiţei de toamnă a întâmpinat dificultăţi, însă noi am arătat într-un câmp comercial din judeţul Teleorman, de 400 ha, cultivat cu hibridul Risby, că prin aplicarea unei tehnologii corecte şi folosind hibrizi de top se poate face performanţă. La cultura de orzoaică de primăvară prezentăm două soiuri pentru care suntem cunoscuţi şi apreciaţi pe piaţă. O mare parte din reprezentanţii industriei de bere colaborează cu noi datorită calităţii superioare a malţului obţinut din soiurile noastre de orzoaică. În lotul demonstrativ avem o frumoasă cultură de mazăre, soiul Salamanca, care se află în primul an de comercializare.”

Hederul este foarte uşor, fiind fabricat din aluminiu. Platforma de cuţite, cea mai mare de pe piaţă, se extinde până la 70 cm şi elimină pierderile, deoarece plantele de rapiţă cad în interior, pe platformă, şi toate seminţele de rapiţă care se scutură sunt recuperate. În stand, prezentăm combina New Holland CR 9090 Elevation, de 591 CP, pe care am vopsit-o în culorile care ne reprezintă - negru şi galben - şi pe care am denumit-o Black Lady. Un produs nou în portofoliu Biso este maşina de erbicidat Vagram, ce dispune de un bazin de 4.000 de litri şi o rampă de până la 24 de metri. Mai prezentăm semănători Great Plains, pentru care suntem unici distribuitori în România. Avem o semănătoare de păioase de 10,4 m şi distanţa între secţii de 19 cm, precum şi o semănătoare pentru prăşitoare în rânduri gemene. De asemenea, în stand mai avem un uscător de cereale tractat. În privinţa finanţării, am venit cu o ofertă de finanţare fără avans, prin Biso Finance, criteriu stabilit în funcţie de bonitatea clientului. Este un produs nou, lansat la nivel european, care va fi valabil până la sfârşitul anului.”

soia nemodificată genetic şi totodată avem un program de ameliorare pentru porumb şi floarea-soarelui. Soiurilor şi hibrizilor cu care lucrăm le introducem segvente genetice, pentru a le oferi toleranţă la factorii de climă nefavorabili. Ca noutate, avem un soi de grâu foarte timpuriu, pe care îl vom introduce din toamnă în reţeaua noastră de multiplicare, iar la comercializare va fi probabil peste 2-3 ani. Acest soi seamănă cu cele româneşti, însă înfrăţeşte mult mai mult, putând face 3-4 fraţi. Avantajul constă în faptul că soiul poate face mulţi fraţi activi, cantitatea de sămânţă necesară la hectar este mai mică, ea fiind în jur de 120-150 kg/ha. Soiul rezistă foarte bine la atacul de boli şi dăunători, precum şi la iernare. Soiurile din portofoliul nostru sunt ameliorate la condiţiile pedoclimatice din ţară şi răspund foarte bine provocărilor climatice locale. Noi am regionalizat soiurile noastre şi recomandăm, de exemplu, pentru zona de secetă, soiul Fabula, pentru Câmpia Bărăganului avem soiurile Capo şi Josef, pentru solurile humice avem soiul tardiv Philipp, cu un conţinut de proteină de

Mihai Berca, reprezentant Probstdorfer Saatzhucht România Cristian Daşoveanu, director de zonă Biso România „Suntem prezenţi cu tractoare marca New Holland, cu puteri începând de la 95 până la 507 CP, modelul T9.560, combine New Holland echipate cu hedere Vario marca Biso. Prezentăm cel mai mare heder din România, care are o lăţime de 12 metri şi este echipat cu un melc din inox. 48 Iulie 2012

„Suntem o firmă mixtă româno-austriacă, prezentă pe piaţa românească de 8 ani şi ne ocupăm cu ameliorarea clasică pentru cereale păioase de toamnă şi primăvară, creând astfel varietăţi superioare şi de calitate. Producem grâu cu un conţinut de proteină de minimum 15%, orz folosit pentru producţia de bere sau în nutriţia animală, mazăre, unde avem soiuri extrem de valoroase şi productive, care asigură o cantitate de cel puţin 4 t/ha,

www.agrimedia.ro

Nicolae Pârvu, director executiv Quality Crops „Suntem o firmă specializată în multiplicarea şi comercializarea seminţelor şi în acelaşi timp avem un program propriu de ameliorare a florii-soarelui, axat în special pe crearea de hibrizi cu rezistenţă la erbicide. Această tehnologie de ultimă generaţie este mult solicitată de cultivatorii români. Două companii au dezvoltat această tehnologie a hibrizilor rezistenţi

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Iulie 2012 49

Ana MUSTĂŢEA

18%, iar pentru zonele de deal avem Fulvio etc. Am făcut o microzonare teritorială, pornind de la experienţele pe care le-am avut în diferite zone ale ţării şi, pe lângă aceasta, oferim fermierilor şi sfaturi tehnologice pentru păstrarea apei în sol, creşterea conţinutului de humus etc. Recomandăm ca la pregătirea patului germinativ să se renunţe la plug şi să se utilizeze scarificatorul şi apoi un gruber şi un disc greu sau uşor. Este important să nu mai mişcăm solul în plan orizontal, pentru că pierdem humusul şi apa din sol.”

de floarea-soarelui: una poartă denumirea de Clearfield, iar cealaltă de Xpress. În opinia mea, ultima tehnologie este mai uşor de aplicat, mai economică, iar sub aspectul combaterii buruienilor este eficientă. Toţi hibrizii din portofoliu îi putem prezenta ca fiind noutăţi, deoarece suntem o firmă tânără, iar hibrizii pe care îi avem sunt de ultimă generaţie şi performanţi. Avem o piaţă destul de bună în Ucraina şi Rusia şi în acelaşi timp am pătruns şi în Bulgaria şi Slovenia. Ne bucurăm de recunoaştere pe plan intern şi extern şi, după cum ştiţi, piaţa nu o poţi cuceri decât cu produse de calitate. La hibrizii de floarea-soarelui se poate obţine o producţie de 5 tone/ha şi chiar mai mult, însă în societăţile agricole unde se aplică o tehnologie corectă şi condiţiile climatice nu sunt extrem de nefavorabile se poate obţine cu uşurinţă o producţie de 3,5 tone/ha.”

Creaţiile biologice de referinţă înregistrate în perioada 2005-2012 sunt următoarele: 4 soiuri de grâu (Glosa, Izvor, Litera şi Miranda); un soi de triticale (Haiduc); o orzoaică de toamnă pentru bere (DH 2674-07); 2 hibrizi de floarea-soarelui (Fundulea 708 şi Fundulea 911) şi 2 hibrizi de porumb (Crişana şi Iezer).

10 dintre creaţiile biologice de referinţă ale INCDA Fundulea Alexandru BUDE, director ştiinţific INCDA Fundulea Soiul de grâu de toamnă GLOSA, înregistrat în anul 2005, a fost obţinut prin selecţie individuală, în urma homozigotării rapide prin sistemul biotehnologic Zea, aplicat asupra unei combinaţii hibride complexe. Este cel de-al doilea soi de natură dublu-haploidă obţinut la institut. Caracteristici morfologice: tufă semierectă în faza de înfrăţire, înălţimea medie a plantei 85-95 cm (asemănătoare sau uşor superioară soiurilor Flamura 85 şi Fundulea 4). Boabe de mărime mijlocie: MMB = 42-43 g, MHL = 76-79 kg. Caracteristici fiziologice: soi precoce, cu rezistenţă bună la cădere, rezistent la iernare, secetă şi arşiţă, cu rezistenţă bună la încolţirea în spic, rezistenţă mijlocie la rugina brună, rezistent la făinare şi la rasele actuale de rugină galbenă. Capacitatea de producţie: superioară cu 13% soiului Flamura 85 în testările multianuale în staţiunile din reţeaua ASAS. Sporul de producţie s-a datorat, în principal, capacităţii de a forma lanuri mai dese. Calitatea: soiul se caracterizează prin gluten tare, având indice de sedimentare 50 Iulie 2012

asemănător soiurilor Dropia şi Flamura 85, conţinutul în proteine şi volumul pâinii sunt similare soiului Flamura 85. Zona de cultură: soiul s-a extins rapid în cultură, fiind recomandat cu precădere pentru zonele de sud, de vest şi de est ale ţării.

Soiul de grâu de toamnă IZVOR, înregistrat în anul 2008, a fost obţinut prin selecţie individuală repetată aplicată asupra unei combinaţii hibride complexe. Caracteristici morfologice: tufa plantei semiculcată-culcată în faza de înfrăţire, ţ , frunze de culoare verde

deschis, mai înguste, cu strat ceros evident, înălţimea medie a plantei 90-105 cm. Boabe de mărime medie: MMB = 40-45 g şi MHL = 77-79 kg. Caracteristici fiziologice: soi precoce, rezistenţă bună la cădere şi iernare, foarte rezistent la secetă, asemănător soiului Dropia ca reacţie la rugina galbenă şi făinare, dar mai rezistent decât acesta la rugina brună şi septorioză, nivel bun de rezistenţă la încolţirea în spic. Capacitatea de producţie: superioară cu 6-9% soiurilor Dropia şi Flamura 85 în testările multianuale în staţiunile din reţeaua ASAS (sporuri de producţie de 19-29%

www.agrimedia.ro

în condiţii de secetă). Calitatea: caracteristici bune de morărit şi panificaţie, superior în medie în privinţa volumului pâinii şi a indicelui de cădere. Zona de cultură: este recomandat să se extindă în producţie, mai ales în zonele cu o frecvenţă mai mare a secetei (din sudul şi sud-estul ţării).

Soiul de grâu de toamnă LITERA, înregistrat în anul 2010, a fost obţinut prin selecţie individuală în urma homozigotării rapide prin sistemul biotehnologic Zea, aplicat asupra unei combinaţii hibride complexe (incluzând printre genitori şi soiul Glosa). Caracteristici morfologice: tufa plantei semiculcată-culcată în faza de înfrăţire, frunze de dimensiuni medii, acoperite cu un strat ceros nu prea intens în a doua perioadă de umplere a boabelor, înălţimea medie a plantei 90-105 cm, boabe de mărime medie: MMB = 42-45 g şi MHL = 77-79 Kg. Caracteristici fiziologice: soi precoce, cu rezistenţă bună la cădere, iernare, secetă şi arşiţă, rezistent la rugina brună, mijlociu de rezistent la rasele actuale de rugină galbenă şi de făinare, mijlociu de rezistent la fuzarioză şi la încolţirea boabelor în spic. Capacitatea de producţie: superioară cu 6-11% soiurilor Dropia şi Flamura 85 în testările multianuale în staţiunile din reţeaua ASAS (sporuri de producţie mai mari în condiţii favorabile atacului de boli foliare). Calitatea: caracteristici bune de morărit şi panificaţie, asemănătoare soiului Dropia. Zona de cultură: este recomandat pentru a se extinde în zonele de vest şi sud ale ţării, în Dobrogea şi în Moldova.

Soiul de grâu de toamnă MIRANDA, înregistrat în anul 2011, a fost obţinut prin selecţie individuală în urma homozigotării rapide prin sistemul biotehnologic Zea, aplicat asupra unei combinaţii hibride complexe (incluzând printre genitori şi soiul Glosa). Caracteristici morfologice: tufa plantei semierectă în faza de înfrăţire, frunze de dimensiuni medii, acoperite cu un strat ceros nu prea intens în a doua perioadă de umplere a boabelor, înălţimea medie a plantei 100-110 cm, boabe de mărime medie: MMB = 42-44 g şi MHL = 78-80 Kg. Caracteristici fiziologice: soi semiprecoce,

www.agrimedia.ro

rezistenţă bună la cădere şi iernare, rezistent la făinare şi rugina galbenă, mijlociu de sensibil la rugina brună şi septorioză (fapt pentru care se recomandă, în tehnologia de cultură, aplicarea unui tratament foliar după faza de înspicat), mijlociu de rezistent la fuzarioaza spicului, rezistenţă bună la încolţirea boabelor în spic. Capacitatea de producţie: superioară cu 10-20% soiurilor Dropia şi Flamura 85 în testările multianuale în staţiunile din reţeaua ASAS. Stabilitate foarte bună a recoltelor. Calitatea: corespunzătoare standardelor industriei de morărit şi panificaţie. Zona de cultură: este recomandat pentru a se extinde în zonele de vest şi sud ale ţării, în Dobrogea şi în Moldova.

Soiul de triticale de toamnă HAIDUC, înregistrat în anul 2006, a fost obţinut prin selecţie individuală repetată anual asupra unei combinaţii hibride complexe. Caracteristici morfologice: pai gros cu noduri proeminente, talie medie a plantei (90-100 cm), mai redusă cu 6-15 cm comparativ cu soiurile Titan şi Plai, uniformitate foarte bună a fraţilor, boabe de mărime medie: MMB = 47-53 g şi MHL = 73-75 kg. Caracteristici fiziologice: soi semiprecoce, cu rezistenţă superioară la cădere (posedă gena Hl pentru talie scurtă transferată de la secară), rezistent la rugina galbenă şi rugina brună, nivel bun de rezistenţă la fuzarioza spicului şi septorioză, toleranţă bună la toxicitatea ionilor de aluminiu. Capacitatea de producţie: în experimentarea ecologică multianuală (34 de experienţe în 12 localităţi) a realizat 6.798 kg/ha (spor de 1.206 kg/ha, respectiv de 21,6%, faţă de soiul Plai, şi de 661 kg/ha, respectiv de 10,8%, faţă de soiul intensiv Titan). Utilizarea producţiei: soiul are caracteristici bune de calitate pentru a

fi folosită în nutriţia animalelor ca furaj concentrat, siloz sau masă verde. Ca furaj, masă verde sau siloz, este recomandată în nutriţia bovinelor şi a ovinelor, iar ca boabe, în furajarea animalelor monogastrice (păsări şi porci), datorită conţinutului mai ridicat în lizină (de circa 3,3-3,55 g la 100 g de proteină). Deşi principala utilizare a producţiei de boabe este cea furajeră, acest soi poate fi utilizat şi în nutriţia umană, sub formă de pâine (dar numai în amestec de 1:1 cu făină de grâu), fulgi, diferite produse de patiserie, dar şi în extragerea alcoolului de calitate utilizat pentru prepararea băuturilor spirtoase sau a extracţiei bioetanolului. Zona de cultură: este recomandat a se cultiva în toate zonele de cultură destinate speciei triticale, pe solurile podzolice cu fertilitate scăzută din zona colinară subcarpatică din Transilvania, nord-vestul ţării, nordul Munteniei şi Olteniei şi nordul Moldovei şi, de asemenea, datorită taliei scurte a plantei şi unei rezistenţe bune la cădere, se poate cultiva cu succes şi pe solurile fertile din câmpia din sudul şi vestul ţării.

Linia de orzoaică de toamnă DH 267-4-2007 se află în faza finală a testării oficiale în vederea înregistrării. Principalele caracteristici: semiprecoce, cu rezistenţă bună la cădere, ger şi pătarea reticulară brună a frunzelor (Pyrenoplhora teres), potenţial de producţie 6,2-8,5 t/ha, calitate foarte bună pentru malţ şi bere: MMB = 51-55,8 g, conţinut mediu în proteine 10,9%, conţinut mediu în amidon 60,1-63,6%.

Hibridul de floareasoarelui FUNDULEA 708, înregistrat în anul 2011. Caracteristici morfologice: hibrid simplu de talie mijlocie (înălţimea medie de 152 cm), frunze de mărime mijlociemare, de culoare verde închisă, cu limb de formă triunghiulară, calatidiu de mărine mijlocie, cu poziţie semiînclinată, sămânţă de mărime mijlocie: MMB = 69-71 g şi MHL = 38-40 kg. Caracteristici fiziologice: hibrid semitardiv, foarte rezistent la secetă şi arşiţă, rezistent la mană (Plasmopara halstedi), grad ridicat de rezistenţă la pătarea brună (Phomopsis helianthi), grad de autofertilitate: 65-70%. Capacitatea de producţie: 3.800-4.000 kg/ha. În condiţii de secetă puternică, Iulie 2012 51

a realizat 2.100-2.300 kg/ha. Calitatea: conţinutul de ulei în seminţe 50-51%, ulei de foarte bună calitate. Zona de cultură: recomandat pentru toate zonele de cultură, cu excepţia celor infestate cu lupoaie (Orobanche cumana).

Hibridul de floareasoarelui FUNDULEA 911, înregistrat în anul 2012. Caracteristici morfologice: hibrid simplu, de talie mijlocie (înălţimea medie de 158 cm), frunze de mărime mijlocie, de culoare verde închis, formează un foliaj bogat, calatidiul este de mărime mijlocie, de formă convexă şi are o poziţie semiînclinată, sămânţă de mărime mijlocie-mare: MMB = 70-75 g, MHL = 40-42 Kg. Caracteristici fiziologice: hibrid precoce, rezistenţă bună la secetă şi arşiţă, la frângere şi cădere, rezistent la mană (Plasmopara halstedi), rezistenţă ridicată la pătarea brună (Phomopsis helianthi) şi la putregaiul alb (Sclerotinia scleritiorum), grad ridicat de autofertilitate. Capacitatea de producţie: 3.700-3.900 kg/ha. Calitatea: conţinutul de ulei în seminţe

51-53%, ulei de foarte bună calitate. Zona de cultură: recomandat pentru toate zonele de cultură, cu excepţia celor infestate cu lupoaie (Orobanche cumana).

Hibridul de porumb CRIŞANA , hibrid simplu înregistrat în anul 2010. Caracteristici morfologice: talie mijlocie a plantei (220-230 cm), frunze erecte, tulpină elastică, cu un puternic caracter de „stay green”, ştiulete de lungime medie (20-22 cm), cilindro-conic, boabe de mărime mijlocie: MMB = 300-320 g, MHL = 74-76 kg, randamentul în boabe peste 82%. Caracteristici fiziologice: hibrid mijlociu (grupa FAO 401-500), cu o perioadă de vegetaţie de 130-135 de zile, rezistenţă foarte bună la secetă şi arşiţă, la frângere şi cădere, rezistent la atacul dăunătorului Ostrinia nubilalis, precum şi la fuzarioza ştiuletelui şi la helmintosporioză. Suportă densităţi mari. Capacitatea de producţie: 8-14 t/ha (spor de 8-11% faţă de Fundulea 322). Calitatea: boabele conţin, în medie, 10% proteine, 67% amidon şi 4% grăsimi. Zona de cultură: hibrid recomandat

pentru zonele I şi II de favorabilitate pentru cultura porumbului.

Hibridul de porumb IEZER, hibrid simplu înregistrat în anul 2012. Caracteristici morfologice: plantă viguroasă, de talie înaltă (270-280 cm), înălţimea de inserţie a ştiuletelui de 120-125 cm, are în medie 17-18 frunze semierecte, tuplină de grosime mijlocie, elastică, cu o foarte bună rezistenţă la frângere şi cădere, ştiulete de lungime medie (18-20 cm), cilindro-conic, boabe de mărime mijlocie: MMB = 300 g, MHL = 7274 kg, randamentul în boabe, peste 82%. Caracteristici fiziologice: hibrid mijlociu (grupa FAO 401-500), cu o perioadă de vegetaţie de 130-135 de zile, tolerant la secetă şi arşiţă, rezistent la frângere şi cădere, rezistent la helmintosporioză, mediu rezistent la tiune şi la atacul dăunătorului Ostrinia nubilalis. Capacitatea de producţie: 8,5-14 t/ha (spor de peste 10% faţă de Fundulea 322). Calitatea: boabele conţin, în medie, 10,1% proteine, 69,5% amidon şi 4,1% grăsimi. Zona de cultură: hibrid recomandat pentru zonele I şi II de favorabilitate pentru cultura porumbului.

Lazăr CHIRA

Proiectul privind garantarea în agricultură şi dezvoltare rurală, aprobat Guvernul României a aprobat proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind garantarea în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale. Acest act normativ îşi propune reglementarea garantării pentru facilitarea accesului beneficiarilor la avansul acordat prin contractele încheiate cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Modificările făcute au drept scop stimularea unei absorbţii cât mai mari a fondurilor europene. Proiectul adoptat vizează modificarea şi completarea a 3 acte normative care reglementează instrumentele de garantare din fonduri naţionale în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale: - Legea nr. 218/2005 privind stimularea fondurilor SAPARD, FEADR, FEP, FEGA, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare - Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, 52 Iulie 2012

susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordului-cadru cu CE şi FMI - Ordonanţa de Urgenţă nr. 79/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor alocate prin PNDR, pentru renovarea şi dezvoltarea spaţiului rural, prin creşterea calităţii vieţii şi diversificării economiei în zonele rurale. Faţă de prevederile actuale, prin noul act normativ se reglementează: - Utilizarea dobânzilor încasate de fondurile de garantare din plasarea sumelor alocate de MADR, exclusiv pentru plata garanţiilor executate din cele acordate în baza celor 3 acte normative vizate;;

- Reîntregirea sumelor alocate, din bugetul MADR, pentru constituirea plafonului de garantare, în situaţia în care nivelul garanţiilor executate depăşeşte nivelul dobânzilor acumulate şi sunt afectate astfel sumele acordate; - Includerea unor noi categorii de beneficiari în schema de garantare instituită în baza OUG nr. 79/2009 a oraşelor, organismelor de drept public, grupurilor de acţiune locală şi a organizaţiilor şi federaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii, pentru facilitarea accesului acestor categorii de beneficiari ai sprijinului finanţat prin PNDR, la sumele prevăzute în contractele de finanţare ţ încheiate cu APDRP.

www.agrimedia.ro

Iulie 2012 53

La sfârşitul lunii martie a acestui an, compania G-Progress din Slovacia, condusă de fermierul Ludovit Gruner, a achiziţionat primul combinator de lăţime mare Swifter SM. Noul combinator este rezultatul anilor de experienţă, are origini în modelele SS/ST şi încorporează îmbunătăţiri tehnice şi inovaţii de ultimă generaţie. Acestea desăvârşesc un utilaj deja complet, capabil de performanţe impresionante în pregătirea patului germinativ.

Pregătirea patului germinativ în Slovacia Loredana VOICU, responsabil comunicare & promovare IPSO Agricultura Compania G-Progress, care lucrează o suprafaţă de 3.250 ha, are planuri de extindere pentru această toamnă, când va diversifica domeniile de activitate şi va achiziţiona 150 de vaci de lapte. Planurile pe termen lung includ şi construcţia a două fabrici pentru producţia biogazului.

Exemplul companiei Rostênice a.s. „Pentru a putea pregăti toate terenurile la timp, ţinând cont de condiţionările agrotehnice, a trebuit să investim în utilaje productive. O vizită efectuată la firma Rostênice a.s. ne-a inspirat. De mai mulţi ani, această firmă foloseşte tractoare de puteri mari în agregat cu combinatoarele Swifter SS şi ST. Am putut observa cum hectare întregi sunt prelucrate chiar în faţa mea. Pământul a fost pregătit excelent, la o viteză ridicată, printr-o singură trecere”, a declarat Ludovit Gruner. În urma vizitei, firma G-Progress a decis să achiziţioneze un tractor de 500 CP şi combinatorul Swifter SM de ultimă generaţie, cu o lăţime de lucru de 16 m.

Generaţia nouă aduce numeroase inovaţii Noul model al gamei de produse Swifter oferă un număr important de inovaţii structurale. Acestea aduc un plus de manevrabilitate utilajului, permit folosirea optimă de-a lungul întregului an şi, de asemenea, au îmbunătăţit confortul şi 54 Iulie 2012

uşurinţa cu care se operează utilajul. Noul model beneficiază de o construcţie modernă şi elegantă, comparativ cu vechile modele SS şi ST. Interschimbarea secţiilor de lucru cu organe active tip săgeată (pentru pregătirea de toamnă) cu cele cu organe active tip daltă (potrivite pentru pregătirea de primăvară) a devenit mai uşoară ca oricând. Secţiile de lucru sunt ataşate independent pe cadrul central, graţie sistemului WaveFlex. Ataşarea independentă a secţiilor de lucru permite utilajului să copieze precis suprafaţa pământului, pe toată lăţimea de lucru a acestuia. Mai mult, fiecare secţie de lucru are un cilindru hidraulic ce permite ridicarea acestuia în cazul încărcării cu pământ, fără a ridica utilajul, şi care are, de asemenea, rolul de a fixa utilajul în poziţia de transport. Îmbunătăţirea ştergătorilor de urmă, precum şi echiparea standard a utilajului cu roţi de susţinere mai late, cu o distribuţie ţ

mai bună a greutăţii, pentru a preveni compactarea pământului, reprezintă alte beneficii aduse de noul model.

Performanţă zilnică crescută În timpul vizitei efectuate de echipa STROM, combinatorul pregătea patul germinativ pentru sfecla de zahăr. Datorită cerinţei de a păstra cât mai multă apă în pământ înainte de semănare, performanţa zilnică optimă aşteptată de la utilaj nu a fost atinsă. Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, combinatorul echipat cu organe active Gama, tip daltă, a reuşit să pregătească 70 de hectare într-un schimb de 8 ore, având un consum mediu de 4,7 l/ha.

Pregătiri pentru porumb „Este o plăcere să vezi un asemenea utilaj la muncă. Inginerii şi proiectanţii au construit un utilaj de calitate. Există un progres vizibil, atât din punct de vedere al construcţiei utilajului, cât şi din punct de vedere al manevrabilităţii. Aşteptăm să pregătim terenul pentru porumb, pentru a vedea potenţialul maxim. Orice pe ar fi, combinatorul va fi 100% activ”, comentează încântat Ludovit Gruner. co În România, IPSO Agricultura este unicul importator şi distribuitor al u echipamentelor marca STROM. ec

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iulie 2012 55

Fiecare dintre distribuitorii de maşini şi utilaje agricole spune despre oferta proprie că este cea mai bună, dar reprezentantii MEWI au curajul să arate direct în câmp cum lucrează echipamentele agricole din oferta lor, pentru a convinge că robusteţe, performanţă, eficienţă nu sunt doar nişte cuvinte pe care le folosesc în descrierea tractoarelor şi echipamentelor agricole pe care le comercializează.

Caravana MEWI DEMO 2012 - pregătită de drum. Invitaţie la superioritate Cei care nu au văzut la lucru un Challenger, Fendt, Horsch sau Valtra, la demonstraţiile practice efectuate anul acesta, sunt invitaţi să se convingă de superioritatea lor la Demonstraţiile în câmp MEWI, în perioada 17-31 iulie. Demonstraţiile încep la ora 11.00, în oricare dintre locaţiile în care doriţi să participaţi: Marţi, 17 iulie - Orţişoara, jud. Timiş, pe terenul alăturat sediului MEWI Vineri, 20 iulie - Curtuişeni, jud. Bihor, DN19 Oradea-Satu Mare, km 73 Marţi, 24 iulie - Mirosloveşti, jud. Iaşi, E85, la intrarea în Mirosloveşti dinspre Roman Vineri, 27 iulie - Drajna Nouă, jud. Călăraşi, DN3A, vizavi de Popasul Dropia Marţi, 31 iulie - Mârghia, jud. Argeş, E574, la graniţa jud. Argeş cu jud. Olt La eveniment vor fi prezenţi reprezentanţi Challenger, Fendt, Valtra şi Horsch, care vor răspunde tuturor întrebărilor tehnice sau comerciale venite din partea invitaţilor, iar prezentările de utilaje şi demonstraţiile vor fi susţinute de Leontin Coca, director de vânzări şi Daniel Mayer, director tehnic. În acest cadru festiv se va organiza şi tombola MEWI DEMO 2012, care, pe lângă diverse premii, va asigura şi un loc în grupul de 15 fermieri ce va vizita, la începutul lunii octombrie, noua fabrică Horsch de la Ronnenburg (Germania), dar va fi prezent şi la OktoberFest din München. Detalii la eveniment! 56 Iulie 2012

Utilajele care îşi vor demonstra calităţile sunt: Fendt 939 Vario + Horsch Maestro 24 SW, un tractor vârf de gamă, cu o putere de 390 CP şi o cutie de viteze fără trepte Vario, va tracta semănătoarea de prăşitoare cu sistem unic de plasare a seminţei în pământ, votată utilajul anului 2012 la târgul de la Hanovra; Fendt 722 Vario + Horsch Pronto 6 DC, un tractor de 220 CP, va fi acompaniat de o semănătoare de păioase adaptabilă oricăror condiţii, utilajul preferat al clienţilor MEWI; Fendt 828 Vario + Horsch Terrano 4 MT, un tractor compact, robust, de 280 CP, ideal pentru lucrări grele, va avea ataşat un cultivator conceput special pentru prelucrarea mini-till, ce poate pătrunde până la 30 cm în sol; Challenger 875C + Horsch Tiger 8 MT, „şenilatul” cel mai apreciat al momentului, cu o putere de 600 CP, va uimi din nou asistenţa în compania unui cultivator cu lăţime mare de lucru, ce prelucrează intens solul, cu agilitatea şi robusteţea sa tipic germană; Challenger 765 C + Horsch Joker 8 HD, şenilatul ce atinge 355 CP, nu tasează solul şi are un motor turbo cu 6 cilindri CAT, va tracta discul scurt Horsch, care prelucrează rapid şi exact solul, după culturile de grâu, rapiţă, floarea-soarelui sau porumb;

Challenger 875 C + Tiger 8 DT, tractorul aparţinând lui Ianko Zifceak, MaxAgro Gătaia (ce va demonstra doar la Orţişoara), va avea ataşat cultivatorul Horsch Tiger, un utilaj special conceput pentru soluri dificile; Valtra T 203 D + Europal 4 trupiţe Combina Fendt 6275 L MCS, cu tehnologie SCR, fiabilă, uşor de exploatat, ce asigură o foarte bună curăţare a materialului; Valtra N 123 H + Horsch Titan 34 UW, un tractor nepretenţios de 135 CP, va tracta o remorcă autodescărcătoare de dimensiune mare (34 mc); RoGator 655, o maşină de erbicidat de la Challenger, cu motor AGCO Sisu, cu caracteristici de proiectare şi funcţionare fără precedent; Spearhead MultiCut 420, un tocător de resturi vegetale eficient, cu randament ridicat, ce are o lăţime de lucru de 4,20 m şi înălţimi de tăiere de la 0,10 la 4 metri. Vor mai fi prezentate şi utilajele: Fendt 200, Fendt 211, Fendt 313, Valtra N 123 H, Lemken Primus, Merlo 34.1 şi altele. Dacă tractoarele şi utilajele ce vor demonstra în câmp v-au convins, alăturaţi-vă demonstraţiilor MEWI! Vă aşteptăm!

www.agrimedia.ro

Iulie 2012 57

La data de 30 iunie, sub razele soarelui de la miezul nopţii, tractorul Massey Ferguson 7600 a ajuns la Cape North (Norvegia), finalizând prima jumătate a expediţiei de 13.000 km în întreaga Europă, pentru a strânge fonduri vitale unei şcoli agricole din Africa.

Lazăr CHIRA

Expediţia caritabilă Massey Ferguson ajunsă la Cercul Arctic În doar 3 săptămâni şi după 4.500 km parcurşi de la plecarea din Val Bormida (Italia), tractorul şi operatorii săi, Brovida Gianni şi coechipierul său Leonardo Cavazzi, au ajuns la Cape North, punctul cel mai nordic din Europa continentală, situat la 71 de grade nord în interiorul Cercului Arctic. Ei au petrecut doar câteva ore la Cape înainte de a începe călătoria de întoarcere prin Suedia, Danemarca, Germania, Belgia şi Franţa, unde vor ajunge şi la uzina de producţie AGCO din Beauvais, acolo unde a fost produs tractorul. Sponsorizată de către Massey Ferguson şi cu sprijinul producătorului de anvelope Trelleborg, itinerariul va trece prin 17 ţări.

strânge banii necesari unei şcoli agricole în Ciad”, continuă el. „La un moment dat, am fost opriţi de poliţişti, dar acest lucru s-a întâmplat pentru că aceştia doreau să facă fotografii şi să audă povestea noastră. Un grup de turişti taiwanezi a înconjurat tractorul şi a cântat pentru noi, dorindu-ne noroc, în timp ce o companie de transport cu feribotul ne-a oferit o plimbare gratuită pe drumul de întoarcere.” Un aspect-cheie al expediţiei este posibilitatea suporterilor de a urmări on-line fiecare mişcare a tractorului, datorită celei mai recente tehnologii de cartografiere prin satelit. „De asemenea, am publicat pe blog-uri şi pe reţelele sociale o cronică a expediţiei noastre”, a adăugat Gianni.

„Am fost copleşiţi de generozitatea şi entuziasmul reţelei de dealeri Massey Ferguson şi al suporterilor pentru călătoria noastră spre nord, pornind din Italia”, a spus Gianni Brovida. „A fost un lanţ neîntrerupt de suport, care demonstrează în mod clar spiritul de camaraderie fantastic al echipei Massey Ferguson. Suntem foarte emoţionaţi pentru că am reuşit să atingem destinaţia noastră din nord şi totodată surprinşi de popularitatea pe care expediţia ne-a dat-o.” „Tractorul MF 7600 a fost, în totalitate, de încredere, foarte confortabil la condus şi un adevărat star în atragerea interesului oamenilor asupra cauzei noastre, pentru a

Şcoala Agricolă din Ciad, una dintre cele mai sărace ţări ale lumii, ajută copiii ai căror părinţi au murit de SIDA şi este controlată de către Episcopia Lai. Călugăriţa italiană Rosanne Cavarero,

58 Iulie 2012

originară din Val Bormida, gestionează departamentul financiar al orfelinatului. Partea umanitară a acestei călătorii este elementul-cheie pentru cei doi operatori, membri ai expediţiei. Leonardo Cavazzi o cunoaşte pe sora Rosanne şi este conştient de nevoile urgente ale şcolii. Scopul de a colecta cât mai mulţi bani pentru a-i dona şcolii se poate regăsi în sintagma „Să facem să răsară Cape North în Ciad!”. În locul roşului clasic Massey Ferguson, modelul MF 7624 este vopsit auriu strălucitor, pentru a celebra seria de premii de top pe care gama de tractoare le-a primit de la lansarea sa. Aceasta include premiul Golden Tractor pentru design în 2012, Tractorul Anului în competiţia Expoziţiei Agritechnica din Germania în 2011, unde a fost numit, de asemenea, „Machine of the Year”. „Gianni şi Leonardo fac o treabă fantastică şi ş suntem foarte mandri de realizările lor”, spune Gianluca Gherardi, Massey Ferguson s National Sales Manager, Italia. „Cape N North marchează o etapă intermediară în N aventura lor şi îi vom urmări în continuare, a pe p parcursul călătoriei, înainte de a reveni re în Italia, la sfârşitul lunii iulie.”

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iulie 2012 59

ProWein şi Intervitis Interfructa, două expoziţii importante pentru lumea horticolă

Ana MUSTĂŢEA

În luna iunie a.c., la Bucureşti a fost organizată o conferinţă de presă menită să promoveze expoziţiile germane ProWein, nr. 1 în domeniul vinurilor şi băuturilor spirtoase, şi Intervitis Interfructa, cel mai important târg din întreaga lume care prezintă întregul lanţ de procese, de la cultivare la marketingul vinului, fructelor, băuturilor spirtoase şi sucurilor din fructe. De mai bine de 10 ani, cele două expoziţii din domeniul horticol sunt promovate împreună, iar în 2012 această acţiune va cuprinde 18 prezentări în afara Germaniei, prima având loc în România. ProWein se desfăşoară în fiecare an la Düsseldorf, reuneşte aproximativ 4.000 de expozanţi din 50 de ţări şi înregistrează peste 40.000 de vizitatori de specialitate din întreaga lume. La ediţia din acest an, mai mulţi participanţi au venit cu predilecţie din Franţa, Argentina, Australia şi China. În privinţa numărului vizitatorilor de specialitate, ceva mai mult de jumătate au fost importatori şi comercianţi din afara graniţelor Germaniei, reprezentând toate pieţele importante şi canalele de comercializare relevante - comerţ angro şi en-detail, magazine specializate, gastronomie şi sectorul HORECA pentru exportatorii de vinuri. Pavilionul destinat băuturilor spirtoase gozduit peste 300 de producători internaţionali, cu un portofoliu foarte cuprinzător, de la mărcile şi tipurile clasice premium până la băuturi noi şi interesante. De exemplu, renumita distilerie Ziegler şi-a lansat la ProWein 2012 noul whiskey „Aureum 1865”, în timp ce participanţii din standul colectiv al regiunii Guizhou din China au propus specialiştilor prezenţi noua băutură de lux Moutai. „ProWein a fost organizat pentru întâia oară în anul 1994, iar prezenţa expozanţilor români a fost remarcată încă din 1996. La ediţia din acest an, care şi-a închis porţile la data de 6 martie, au participat 17 expozanţi 60 Iulie 2012

din România”, a afirmat dl Michael Degen, directorul Messe Düsseldorf ProWein. În opinia acestuia, numărul maxim al potenţialilor producători români participanţi la expoziţie s-ar ridica la 80. Anul viitor, ProWein se va desfăşura în perioada 24-26 martie. Intervitis Interfructa este o expoziţie care se desfăşoară la Stuttgart o dată la 3 ani şi este caracterizată ca fiind locul de întâlnire al întregii branşe, unde sunt discutate provocările viitorului şi sunt prezentate cele mai noi tehnologii. Are cel mai înalt grad de profesionalism şi atractivitate internaţională: peste 32% din expozanţi şi aproximativ 20% din vizitatori au venit la Stuttgart din străinătate. Centrul expoziţional al Intervitis Interfructa dispune de o suprafaţă de 60.000 mp şi poate găzdui peste 600 de expozanţi şi aproximativ 40.000 de vizitatori de specialitate din întreaga lume. Intervitis Interfructa include 4 secţiuni: tehnologii de cultivare şi recoltare, automatizări, tehnologii de ambalare şi îmbuteliere, marketing şi organizare. La fiecare categorie se acordă un premiu pentru inovaţie, ceea ce reprezintă o distincţie pentru tehnologia avansată. Spectrul vizitatorilor Intervitis Interfructa se se întinde de la micii întreprinzători, cu companii cu un singur angajat, până la concerne cu un număr foarte mare de angajaţi. Intervitis Interfructa va avea loc în perioada 24-27 aprilie 2013, la Stuttgart. Intervalul de 3 ani la care se organizează expoziţia corespunde

ciclului de înnoire tehnologică şi asigură un timp suficient pentru atingerea unei anumite maturităţi a inovaţiei şi optima utilizare a platformei de lansare care este Intervitis Interfructa. Festivitatea de premiere a celor mai bune inovaţii este întotdeauna un eveniment de gală. Asociaţia Viticolă din Germania (Deutscher Weinbauverband) este unul dintre organizatorii expoziţiei Intervitis Interfructa, care se implică şi în desfăşurarea Congresului vitivinicol ce are loc în aceeaşi perioadă cu expoziţia. În 2013, se va organiza cea de-a 61-ediţie a Congresului, ce stă sub semnul reformelor GAP, iar „la Intervitis Interfructa 2013 sustenabilitatea şi dezvoltarea durabilă vor fi tematicile centrale”, a afirmat dl Rudolf Nickenig, secretar general al Asociaţiei Viticole din Germania. Potrivit datelor prezentate de dl Nickenig, suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie a Germaniei este de 100.000 de hectare. Ţara cu cea mai mare suprafaţă viticolă este Spania, cu 968.298 ha, urmată de Franţa, cu 800 mii de hectare şi Italia, cu 663.905 ha. Locul 4 în clasamentul european este ocupat de Portugalia, având o suprafaţă ocupată cu plantaţii viticole de 237 mii ha. România are o suprafaţă viticolă de 180.000 de hectare. În 2011, importurile de vinuri în Germania au provenit cu precădere din Italia, Franţa, Spania, Africa de Sud şi SUA. După volumul vinurilor româneşti pe piaţa Germaniei, ţara noastră ocupă abia locul 20.

www.agrimedia.ro

Investiţii Galaţi: Crama Vânători, de vânzare Satul Vânători, localitatea din componenţa comunei cu acelaşi nume, este situat în partea de nord-est a judeţului Galaţi, învecinându-se la est cu municipiul Galaţi, la vest cu comuna Smârdan şi la nord cu comuna Tuluceşti. Satul se întinde într-o zonă de luncă, în apropierea confluenţei Prutului şi Siretului cu Dunărea. Proprietatea este situată la ieşirea din satul Vânători, spre satul Odaia Manolache, într-o zonă populată, la 7 km de Municipiul Galaţi, pe o suprafaţa de 62.000 mp. Din suprafaţa totală, aproximativ 4,8 hectare reprezintă podgoria, restul fiind ocupat de livadă, lac şi teren arabil. Principalele soiuri de viţă-de-vie cultivate sunt: Sauvignon, Fetească, Aligoté, Cabernet, Merlot şi Pinot Noir. Lacul are o suprafaţă totală de 1.200 mp şi o adâncime de 2,5 m, este proiectat cu membrană hidroizolantă, alimentat de la canalul de irigaţii, foraje de apă, fiind utilizat ca tampon pentru irigaţii, dar şi pentru activitate piscicolă. Întregul imobil este delimitat de un gard, care la şoseaua VînătoriOdaia Manolache este construit pe fundaţie de beton, din tablă cutată, prevăzut cu contravânt şi sârmă ghimpată antiefracţie, iar pe celelalte laturi este din plasă metalică cu contravânturi şi sârmă ghimpată. Accesul în incintă se poate efectua prin 4 porţi metalice. Pe suprafaţa proprietăţii există o serie de construcţii de locuit şi anexe, astfel: casă 1 - parter + 1 etaj, cu suprafaţa de 213 mp; casă 2 - suprafaţă de 109 mp; casă 3 - suprafaţă de 52 mp; casă 4 - suprafaţă de 40,05 mp; garaj - suprafaţă de 57 mp; hală frigorifică - 3 camere, cu suprafaţa de 77 mp; cramă - suprafaţă de 90 mp; beciuri pentru vinuri - suprafaţă de 230 mp; beci pentru legume şi fructe - suprafaţă de 26 mp; alte anexe. Proprietatea dispune de o serie de echipamente pentru prelucrarea strugurilor şi îmbutelierea vinului, cum ar fi: butoaie din inox pentru producţie - 20 de bucăţi; butoaie din lemn - 76 de bucăţi; zdrobitor/dezciorchinitor; presă/teasc cu capacitatea de 150 kg; maşină de spălat sticle; storcător pentru sticle; apărat de umplut sticle; instalaţie de îndopuire; filtru cu 20 de plăci pentru vin; laborator uzinal. De asemenea, proprietarul va dispune de 2 tractoare, dotate cu toate uneltele necesare lucrărilor agricole, pe faze de lucrări (pluguri, discuri, stropitoare pentru vie şi livadă). Lângă casa muncitorilor sezonieri se află un şopron, în suprafaţă de 50 mp, unde sunt depozitate tehnica şi utilajele agricole, respectiv un tractor de 45 CP şi un tractor mai mic pentru transportat recolta. Întreaga proprietate reprezintă un domeniu în care se pot îmbina armonios activităţile de odihnă şi relaxare, sub razele blânde ale soarelui, cu activităţi ce ţin de grădinărit, cultivarea viţei-de-vie şi prelucrarea vinului. Persoană de contact: Alexandru BUDAI +4 0720 066 965

www.agrimedia.ro

Iulie 2012 61

Înfiinţarea şi agrotehnica plantaţiilor de mur fără ghimpi Înfiinţarea plantaţiilor de mur fără ghimpi Din cauza creşterii prea viguroase şi a cerinţelor mari faţă de lumină, murul trebuie plantat pe o suprafaţă de teren separată sau, altfel spus, în cultură pură. Cultura de mur fără ghimpi nu tolerează asocierea cu alte specii pomicole şi nici culturile intercalate de plante agroalimentare. G. Mihăescu consideră că murul fără ghimpi nu trebuie plantat alături de gardurile proprietăţii familiare sau în grădinile populaţiei. În ceea ce priveşte epoca optimă de plantare, deoarece plantele nu pot fi vătămate sau distruse de ger, în lipsa stratului de zăpadă şi a mulciului protector, este indicată numai plantarea de primăvară, dar aceasta având pregătirea terenului şi aplicarea îngrăşămintelor chimice din toamnă. Fertilizarea culturii de mur fără ghimpi constă în aplicarea îngrăşămintelor organice sau a unei îngrăşări organo-minerale. Ca îngrăşăminte organice se pot folosi gunoiul de grajd bine putrezit, în doză de 30-40 de tone la hectar, gunoiul 62 Iulie 2012

de păsări, în doză de 10-15 tone la hectar. sau compostul, în doză de 40-60 de tone la hectar. Toate acestea se administrează o dată la 3 ani, deoarece efectul lor se resimte mai bine în anii al doilea şi al treilea; aceste îngrăşăminte se întroduc în sol o dată cu lucrarea de toamnă. Rezultate foarte bune se obţin şi când se aplică îngrăşăminte organice lichide în perioada de vegetaţie: urină de animale şi zeamă de bălegar fermentat diluate cu 4-5 părţi de apă. În gospodăriile populaţiei care posedă animale, folosirea îngrăşămintelor organice este cea mai rentabilă. Ca îngrăşământ fazial (în cursul vegetaţiei) se foloseşte azotatul de amoniu (200-300 de kilograme la hectar), dat în două reprize (câte o jumătate de doză): primăvara, cu puţin timp înainte de pornirea în vegetaţie, şi în perioada formării şi creşterii fructelor. Când se folosesc numai îngrăşăminte chimice, acestea se dau anual sau o dată la doi ani. La îngrăşarea anuală se administrează 300-400 de kilograme de superfosfat şi 200-300 de kilograme de sare potasică la hectar, sub arătura de toamnă, pe intervalele dintre rânduri.

Creşterea raportului în favoarea fosforului şi îndeosebi a potasiului are rol decisiv în creşterea potenţialului de rodire a culturii de mur fără ghimpi. În anii când se administrează şi gunoi de grajd, cantităţile de îngrăşăminte chimice se reduc cu 50%. Distanţele de plantare sunt cuprinse între 2,5-3 metri între rânduri (în plantaţiile mecanizate) şi de 1,28-2 metri pe rând (aceasta înseamnă realizarea a 1.666-2.220 de plante la hectar). În grădinile de lângă casă şi pe parcele mai mici, unde lucrările de întreţinere se fac manual, G. Mihăescu consideră că distanţa dintre rânduri poate fi

www.agrimedia.ro

redusă la 2 metri, iar cea dintre plante pe rând este cea arătată mai sus (deci nu se modifică), pentru a permite dirijarea şi legarea tulpinilor pe spalier.

- înlăturarea tulpinilor care au rodit şi sunt în curs de uscare. În zonele cu ierni blânde, fără temperaturi minime sub minus 18 grade Celsius, unde murul fără ghimpi poate ierna neprotejat, tăierea de întreţinere şi de fructificare poate fi făcută primăvara. Frunzele de pe plante, care cad numai parţial toamna, oferă protecţie tulpinilor contra gerului. Tăierea efectuată toamna este urmată imediat de dezlegarea tulpinilor de pe spalier, aplecarea lor până aproape de sol şi acoperirea cu materiale de protecţie: f frunze uscate, paie, tulpini de porumb sau de floarea-soarelui fragmentate, v vreji de fasole etc., în strat gros de 5-6 cm. În grădina de lângă casă, tulpinile de mur pot fi menţinute aproape de sol şi paralel cu acesta cu ajutorul unor cârlige sau ţăruşi de lemn. În cazul t tăierii de primăvară, după efectuarea acestei lucrări urmează palisarea t tulpinilor pe spalier, care se verifică în prealabil şi i se întind bine sârmele.

În ceea ce priveşte pregătirea materialului săditor, deoarece pentru plantare se folosesc numai marcote fortificate, acestea se pot procura numai dintr-o pepinieră sau pot fi obţinute pe loc în plantaţia proprie. Aceste marcote (de vârfuri), chiar dacă nu sunt fortificate, au un sistem radicular bogat, care le permite prinderea în proporţie de 100% dacă se scot cu bulgăre de pământ. Fasonare marcotelor, înainte de plantare, constă în scurtarea tulpinii la 3-4 muguri de la bază, rădăcinile lăsându-se intacte. Urmează mocirlirea şi repartizarea lor la gropi. În teren desfundat, gropile au dimensiuni de 40x40x30 cm. După plantare, coletul plantei trebuie să se afle la nivelul solului. Urmează instalarea spalierului, care se face în anul plantării, pentru că încă din primul an plantele formează lăstari lungi, care trebuie palisaţi, pentru a preveni culcarea lor pe sol. Stâlpii spalierului se instalează din 10 metri. Ei au o lungime de 2,4 m, din care 60 cm reprezintă partea care se introduce în pământ. Pe stâlpii spalierului se pot întinde 3 sârme groase, prima la 80 cm de la nivelul solului, a două la 1,30 m, iar ultima a 1,75 m. Sârmele trebuie să fie bine întinse, pentru că ele suportă o greutate destul de mare. Când spalierul depăşeşte înălţimea menţionată, baza plantelor rămâne aproape permanent umbrită.

Agrotehnica diferenţiată a culturii de mur fără ghimpi Tăierea de întreţinere şi de fructificare trebuie efectuată în fiecare

www.agrimedia.ro

an, toamna, după încheierea recoltării, cu scopul de a uşura protecţia plantelor pentru iarnă şi de a folosi pentru acoperirea acestor părţi de plantă suprimate cu ocazia tăierii. Lucrarea de tăiere la cultura de mur fără ghimpi constă în 3 operaţii: - suprimarea tulpinilor anuale de prisos (atunci când numărul lor este de peste 5-6 la o plantă); numai la soiurile hibride se impune această operaţie, deoarece acestea pot forma până la 9-12 tulpini, deci prea multe. Când numărul tulpinilor este prea mic (2-3), ele e devin prea groase şi se pot frânge, când c se culcă pe sol în vederea protejării contra c gerului. Tulpinile suprimate, fiind lungi, trebuie fragmentate cu foarfeca, pentru a se manipula mai uşor. În momentul tăierii, în toamnă, tulpinile care c au rodit nu sunt uscate complet: - scurtarea tulpinilor anuale care se reţin pentru a fructifica în anul următor. Axul A tulpinii se scurtează la 1,8-2,2 m, iar i ramificaţiile anticipate de pe el se taie t la 3-4 muguri de la bază (20-30 cm);

Legarea tulpinilor pe spalier se face î evantai, fircare tulpină se leagă de în t toate cele trei sârme, astfel ca în centrul plantei să rămână un spaţiu liber, în care vor creşte lăstarii viguroşi formaţi î zona coletului. Deci, organele aeriene în ale plantei vor fi separate în spaţiu: t tulpinile anuale lateral (în evantai), iar lăstarii de înlocuire vor creşte vertical, în partea centrală a plantei. Se va ţine seama de faptul că tufa se va îndesi, faţă de situaţia din momentul tăierii, prin apariţia fraţilor fertili pe tulpinile anuale (câte unul la fiecare nod), a lăstarilor de înlocuire crescuţi din zona coletului şi a lăstarilor anticipaţi, numeroşi şi foarte lungi, ce se formează pe lăstarii de înlocuire a tulpinilor care au rodit. Pe spalier se palisează atât tulpinile (primăvara), cât şi lăstarii de înlocuire, după ce depăşesc lungimea de un metru. Într-o fază ulterioară, poate deveni necesară şi palisarea lăstarilor anticipaţi, care se apleacă mult şi tind să atingă solul. Trebuie reţinut că murul fără ghimpi necesită, anual, 2-3 palisări: una pentru tulpinile anuale şi încă una sau două pentru lăstari. Dacă nu se intervine cu astfel de operaţii, gradul fructifer (care este provizoriu şi trebuie refăcut an de an) se îndeseşte mult, umbreşte sau acoperă complet o parte din fructe şi menţine o atmosferă mai umedă (îndeosebi Iulie 2012 63

Victor VĂTĂMANU

pe vreme ploioasă) care favorizează apariţia şi extinderea mucegaiului. La cultura de mur fără ghimpi, G. Mihăescu consideră că nu se poate vorbi de o coroană şi nici de tăieri de formare a coroanei - după cum afirmă unii autori -, pentru simplul motiv că fiecare tulpină trăieşte numai 2 ani şi apoi se usucă. Deşi asupra părţii aeriene a plantei se fac 2-3 operaţii pe an (o tăiere şi 1-2 palisări de lăstari), acestea se efectuează uşor, la nivelul solului, dar costul manoperei la un hectar de plantaţie şi materialele necesare pentru legat este relativ mare. În grădina casei, aceste cheltuieli nu se iau în calcul, lucrările fiind făcute de membrii familiei. Când lăstarii de înlocuire (apăruţi din zonă coletului) depăşesc lungimea de 2 metri, vârful lor se palisează orizontal pe ultima sârmă, de regulă spre sud (la toate plantele de pe acelaşi rând). În ceea ce priveşte întreţinerea solului, se va avea în vedere faptul că solul se tasează mai puternic, în principal de către oamenii care participă la lucrările de palisare, de recoltare şi de protejare a plantelor contra gerului. De aceea, pe

lângă arătura de toamnă şi afânarea solului primăvara, după încheierea tăierii şi a palisării, se mai aplică 2-3 praşile în perioada de vegetaţie. Buruienile pot fi distruse începând numai cu anul al doilea an de la plantare, în baza indicaţiilor date de specialiştii agronomi sau a agenţilor de vânzări din zonă. Fiind foarte productiv şi având o masă foliară şi lemnoasă mare, murul fără ghimpi are nevoie de cantităţi mai mari de apă şi de îngrăşăminte, care trebuie sporite faţă de cultura zmeurului cu circa 50%, dar fără a deveni excesive. Fiind atacat de mai puţine boli şi insecte, deoarece este mai puţin extins în cultură şi deci încă nu există focare de infecţie, calendarul tratamentelor este puţin diferit, dar nu trebuie neglijat. Tratamentele, doza şi momentul aplicării acestora sunt prezentate în buletinele de avertizare emise de către specialiştii fitosanitari. Recoltarea murelor fără ghimpi se face în reprize, la intervale de 4-5 zile, având în vedere coacerea eşalonată şi perioada de recoltare, care este de lungă durată. De fiecare dată se recoltează numai fructele care au toate drupeolele

negre; cel care prezintă şi drupeole roşii sunt prea acide, deci nu pot fi consumate în stare proaspătă; se pot folosi însă pentru industrializare. Fiind aproape la fel de sensibile la manipulări şi transport ca şi cultura de zmeur, murele nu suportă transvazarea. Ele se culeg direct în ambalaje de mic volum (cutiuţe din plastic de 0,5 kg şi de 1 kg), puse în lădiţe. Murele destinate industrializării se recoltează în găleţi de plastic sau în cutii căptuşite cu folie, iar depozitarea şi expedierea lor se fac în butoaie închise ermetic. Murele proaspete trebuie expediate beneficiarilor în ziua recoltării. La fiecare repriză de cules trebuie să se recolteze toate fructele coapte în momentul respectiv, pentru a preveni deprecierea lor. Culesul pe vreme umedă (după ploaie) sau în orele prea calde din cursul zilei contribuie la sporirea perisabilităţii. Fructele ambalate trebuie depozitate în locuri ferite de bătaia directă a razelor solare.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

NOU Serviciul online al Revistei Agrimedia edia.ro http://www.agrim

t Ştiri, comentarii, analize şi informaţii la zi din domeniul agricol românesc şi european. t Un mijloc modern, eficient şi interactiv de a te informa, de a comenta şi de a face agricultură. t O sursă autorizată de ştiri, comentarii, analize şi informaţii. Aici este locul unde profesioniştii din agricultură, fermieri şi producători de inputuri şi utilaje agricole se întâlnesc. t Aici poţi să dai gratuit un anunţ de mică publicitate, poţi comenta pe Blog un articol din revistă sau poţi urmări online emisiunile Agrimedia Live TV.

64 Iulie 2012

www.agrimedia.ro

INTRĂ PE www.agrimedia.ro

animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2012 - M.O. nr. 0431 din 2012

Ordinul nr. 125 din 5 iunie 2012 pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 149/2010 privind comercializarea seminţelor de cereale - M.O. nr. 0387/2012

Ordinul nr. 125 din 5 iunie 2012 pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 149 din 2010 privind comercializarea seminţelor de cereal - M.O. nr. 0387 din 2012

Ordinul nr. 116 din 22 mai 2012 privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi a cotelor de pescuit alocate pentru anul 2012 - M.O. nr. 0389-2012 Ordinul nr. 127 din 7 iunie 2012 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 246 din 2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate - M.O. nr. 0388 din 2012 Ordinul nr. 128 din 11 iunie 2012 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate - M.O. nr. 0402 din 2012 Ordinul nr. 133 din 18 iunie 2012 privind completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 848 din 2004 pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi - M.O. nr. 0415 din 2012

www.agrimedia.ro

Ordonanţa de Urgenţă nr. 28 din 13 iunie 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind garantarea în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale - M.O. nr. 0415 din 2012

Hotărârea nr. 618 din 20 iunie 2012 privind aprobarea obiectivelor etapei a XIII-a 2012 a Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pe perioada 20102024 - M.O.nr. 0419 din 2012

Ordinul nr. 2353 din 14 iunie 2012 pentru aprobarea Normelor metodologice privind constituirea şi utilizarea Fondului de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică - M.O.nr. 0422 din 2012 Decizia nr. 387 din 27 iunie 2012 privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Ionescu Daniel din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului în funcţia publică de secretar general adjunct al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - M.O.nr. 0426 din 2012

Ordonanţa de Urgenţă nr. 34 din 27 iunie 2012 pentru stabilirea cadrului instituţional de acţiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României - M.O.nr. 0435 din 2012

Decretul nr. 444 din 2 iulie 2012 pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 104 din 2011 pentru modificarea art. 12 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13 din 2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD - M.O. nr. 0453 din 2012 Legea nr. 96 din 4 iulie 2012 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 104 din 2011 pentru modificarea art. 12 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13 din 2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD - M.O. nr. 0453 din 2012

Decizia nr. 386 din 27 iunie 2012 privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de către doamna Rela Nicoleta Ştefănescu - M.O. nr. 0426 din 2012

Decretul nr. 459 din 3 iulie 2012 pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 92 din 2011 pentru aprobarea organizării unor acţiuni de informare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în plan intern şi internaţional - M.O.nr. 0457 din 2012

Hotărârea nr. 628 din 20 iunie 2012 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 341 din 2012 pentru aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la

Legea nr. 110 din 4 iulie 2012 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 92 din 2011 pentru aprobarea organizării unor acţiuni de informare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în plan intern şi internaţional - M.O. nr. 0457 din 2012 Iulie 2012 65

Marca VOGEL & NOOT - 17 ani de performanţă în România Claudia ROMAN, asistent manager VOGEL & NOOT AGROROM De mai bine de 140 de ani, Vogel & Noot realizează o tehnică agricolă performantă. Specialistul în prelucrarea solului a devenit între timp un ofertant competent de utilaje agricole pentru cultivarea plantelor. Prin ideile inovatoare şi o tehnică performantă adaptată cerinţelor actuale ale fermelor agricole, dar şi prin conceptul eficient de consiliere şi service, Vogel & Noot este partenerul ideal pentru o agricultură durabilă şi orientată spre viitor.

Cea mai bună calitate - de la idee până la produsul finit! Fabricarea profesionistă a utilajelor agricole include toate domeniile, de la o amplă analiză de piaţă, planificare, de la construcţia tehnică până la execuţia rentabilă şi de bună calitate. Vogel & Noot realizează o finisare până în cel mai mic detaliu, ceea ce asigură un nivel calitativ înalt. Scopul tuturor activităţilor sunt calitatea excepţională, termene de livrare scurte şi un raport atractiv preţ-calitate. Pe lângă sediul central în Wartberg (Austria), Vogel & Noot produce în alte cinci locaţii din Europa: Austria, Ungaria, 66 Iulie 2012

Germania, Serbia, Rusia (Saransk). Fiecare fabrică are o specializare deosebită. În România, firma Vogel & Noot Agrorom SRL a fost înfiinţată în anul 1995, la Arad. În prezent, echipa Vogel & Noot Agrorom SRL are 19 angajaţi, sub directa îndrumare a dlui ing. Sorin Dumitru Săpătoru, manager. Principalul obiect de activitate este desfacerea pe piaţa românească a maşinilor şi utilajelor agricole produse sau comercializate de grupul de firme Vogel & Noot. Voge l& Noot Agrorom SRL are posibilitatea de a livra programul complet de utilaje agricole pentru tractoare cu puteri cuprinse între 45 şi 340 CP şi a asigura piese de schimb pentru utilajele livrate pe o perioadă de minimum 10 ani după punerea în funcţiune a utilajului. Asigurarea rapidă de piese de schimb constituie premisa pentru a nu crea mari întreruperi ale lucrului cu utilajele VN. Pentru aceasta există o reţea extinsă de dealeri, care au pregătite stocuri din cele mai importante piese de schimb şi de uzură, dar şi depozitul central de piese din Arad, care asigură o aprovizionare

rapidă. Calitatea excepţională a pieselor de schimb VN originale asigură o potrivire perfectă şi o durabilitate mare. Aveţi încredere în piesele originale! Pentru ajutor rapid în probleme de service vă stau la dispoziţie tehnicieni bine instruiţi, precum şi o reţea de dealeri, pentru a veni în ajutorul dvs. în cele mai grele zile din campanie. Programul Vogel & Noot actual cuprinde: pluguri ©plus reversibile purtate şi tractate, pluguri nereversibile, 4 serii constructive de cultivatoare: TerraMix, TerraFlex, TerraCult şi TerraTop, discuri scurte TerraDisc, scarificatoare TerraDig, combinatoare VibroCult şi Säpak Profi, grape rotative TerraMat, Arterra şi EuroTill, semănători pneumatice MasterDrill, semănători mecanice SuperDrill, tocători EuroCut şi MasterCut. Produsele Vogel & Noot sunt răspândite în toată lumea şi conving nu doar prin tehnica perfectă, ci asigură, prin performanţă şi durabilitate, o satisfacţie a lucrării.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Decembrie 2010