Revista AGRIMEDIA Iunie 2012 by Agri Media Invest s.r.l.

Decembrie 2010

Competenţă şi stabilitate Dacă în secolul trecut geniul creator al poporului român ne-a lăsat şi câteva glume nevinovate, potrivit cărora „pauzele lungi şi dese, cheia marilor succese“ sau „decât muncă fără rost, mai bine puţin şi prost“, în folclorul cotidian al zilelor noastre a dobândit notorietate şi un trist adevăr legat de rotaţia în funcţii de conducere pe criteriu politic şi mai puţin pe cel al competenţei, adică „scoală-te tu de pe scaun, să mă aşez eu”. Tot în actuala perioadă, sintagma „a consilia“ a fost golită de conţinut. Pe aceste funcţii, în loc de specialişti cu experienţă sunt agreaţi, în multe cazuri, carierişti cu profesii incerte, sau care au parcurs în pripă în câţiva ani stagii de pregătire simultană la 2-3 facultăţi, eventual adăugând la CV şi un masterat obţinut, bineînţeles, contra cost. Singurul lor atu este că sunt fani ai partidului de guvernământ - ei sau cei care îi dirijează din umbră. De experienţa sau performanţa într-o fermă, dacă ne referim la agricultură, nici nu poate fi vorba. Schimbările la vârf din ultimii 22 de ani au condus în agricultură la numeroase decizii insuficient fundamentate. Prea des modificata Lege a fondului funciar a condus la fărâmiţarea excesivă a proprietăţii, la distrugerea bazei materiale a fostelor unităţi agricole şi de cercetare, la devalizarea unei mari părţi a sistemului naţional de irigaţii sau la tăierea excesivă şi haotică a pădurilor. Efectele nefaste, imediate şi de lungă durată ale aplicării acestei legi nu pot fi comensurate. Consolarea ar rezida doar în actul de dreptate făcut foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora. Legea îmbunătăţirilor funciare, sector de importanţă naţională în care s-au experimentat diverse scheme de reabilitare şi în care s-au investit direct sau indirect sume imense de la buget, inclusiv contractate cu Banca Mondială sau USAID, cu toate eforturile financiare, şi aici s-au înregistrat efecte negative, concretizate prin distrugerea sau înstrăinarea unei părţi semnificative a dotărilor tehnice. Liga Utilizatorilor de Apă pentru Irigat din România, care reuneşte aproximativ 440 de asociaţii de profil şi 1,3 mil. ha teren irigabil, a solicitat în ultimii ani factorilor de decizie din MADR şi ANIF sprijin pentru preluarea infrastructurii, a propus ca plata energiei electrice consumate la udări să se facă la preţul de producere a acesteia, dar deocamdată rezultatele demersurilor nu se regăsesc la nivel de asociaţii.

www.agrimedia.ro

Este însă emblematic că aproape jumătate din asociaţiile afiliate LUAIR nu au primit infrastructura sistemelor de irigaţii, pe motiv că acestea sunt în mare parte nefuncţionale. Această stare de fapt se explică şi pentru că la conducerea structurilor care au ca atribuţii managementul activităţii de îmbunătăţiri funciare după 1989, cu mici excepţii, s-au perindat neprofesionişti, dornici de căpătuială. Recent, ca urmare a unui control dispus de conducerea ministerului, s-a constatat că managerii ANIF plătesc anumite servicii şi de 13 ori mai mult decât în perioade anterioare şi că achiziţionau bunuri fără licitaţii, la preţuri exagerate. Măsuri s-au luat, dar acestea sunt tardive, pentru că răul a fost făcut. O modestă speranţă pentru reabilitarea sistemelor de irigaţii ar mai putea fi prin accesarea Măsurii 125 din PNDR. Dar până când decidenţii găsesc soluţii, noroc de precipitaţiile bogate căzute în acest an, căci Bunul Dumnezeu nu lasă truditorii ogoarelor numai la discreţia unor conducători fără scrupule. A făcut istorie înfiinţarea Camerelor agricole, a căror bază legală a fost demarată acum 20 de ani cu profesionalism de dl prof. dr. ing. Nicolae Ştefan, în scurta perioadă cât a fost ministrul Agriculturii. Din păcate, nici în prezent aceste structuri teritoriale deosebit de importante pentru agricultori nu şi-au intrat integral în atribuţii. Organizarea Pieţei produselor agricole, o necesitate stringentă pentru protejarea producătorilor agricoli autohtoni de avalanşa preţurilor de dumping cu care intră pe piaţă o mare parte din produsele agroalimentare de provenienţă externă, sperăm să constituie o prioritate pentru dl Daniel Constantin, noul ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. De altfel, la promovarea unor reglementări cuprinzătoare în domeniul pieţelor agicole, şi nu numai, dl ministru are şansa să beneficieze de experienţa noului secretar de stat Achim Irimescu, care, după o foarte lungă perioadă de activitate la Bruxelles, are cunoştinţele necesare în domeniul Reglementărilor cu efecte benefice în ţările Comunităţii Europene. Criteriul competenţei şi al stabilităţii pe funcţie, reglementat şi prin Legea funcţionarului public, sperăm să fie aplicat în politica resurselor umane din toate instituţiile care hotărăsc soarta agriculturii, altfel mai pierdem o şansă de redresare a economiei naţionale şi asta ar fi o eroare strategică de neiertat pentru noua guvernare! Simona MUNTEANU Iunie 2012

SUMAR: ISSN 2069 - 1238

Editorial

Cultivarea de OMG - una dintre soluţiile privind siguranţa alimentară

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

Reforma PAC după 2013 & Situaţia terenurilor agricole văzută prin ochi francezi Politica comunitară nu ne rezolvă problemele interne

Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro

12 14

AgroConnect reloaded

Deficienţe mari în gestionarea POP

Proiect privind educarea celor implicaţi în comerţul cu produse ecologice

«Specificităţile României sunt reflectate în propunerea de reformă a PAC»

Fonduri nerambursabile pentru instalarea tinerilor fermieri

Noi sortimente de iaurt cu fructe de la Olympus

Agricover SA îl numeşte pe Robert Rekkers membru nonexecutiv al Consiliului de Administraţie

Probleme în domeniul creşterii de vaci de lapte

Ziua Câmpului la Dulceşti

Sfecla de zahăr, regina culturilor din agricultura europeană

Calendarul lucrărilor legumicole din luna iunie

Măsuri agrotehnice pentru controlul buruienilor la cultura de cartof

Fertilizarea şi irigarea plantaţiilor viticole

RomAgroTec - cadrul potrivit de prezentare a noilor utilaje agricole

ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@agrimedia.ro

RomAgroTec, a IX-a ediţie de succes, în condiţii de vreme potrivnică

Eficienţa echipamentelor Lemken

CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@agrimedia.ro

Biso România lansează un eveniment dedicat copiilor din agricultură: AgriKids Day

Agrotehnica plantaţiilor de zmeur

O poveste de succes: să cucereşti lumea cu ajutorul naturii

Anul VI, Nr. 6 / 2012 (63) Iunie 2012 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu victor@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING Gabriela Stănculescu gabriela@agrimedia.ro 0752.24.25.29

Bogdan Mareş

3 8

Iunie 2012

www.agrimedia.ro

Iunie 2012

 În dialog cu fermierii

• De ce dotări dispune parcul şi ce consideraţi că ar mai IF Matei Nicolae, localitatea Polizeşti, judeţul Brăila „Pentru dotarea tehnică a fermei, care are o suprafaţă agricolă de 300 de hectare, am lucrat în special cu firmele importatoare Agriromex AD şi Mewi. De la ultima societate am achiziţionat un tractor Valtra, de 165 CP, foarte performant, iar acum doresc să investesc într-un tractor de 100 CP, însă nu m-am hotărât încă asupra mărcii. La târgul RomAgroTec, am venit să culeg mai multe informaţii legate de această gamă de tractoare. Cu privire la varianta de finanţare, voi apela la cea de leasing, pentru că este mai accesibilă, pot să dau înainte un avans, iar după aceea să plătesc ratele după recoltarea producţiei agricole. În parcul de maşini şi utilaje agricole deţin trei tractoare şi consider că sunt suficiente pentru suprafaţa pe care o lucrez. Cel mai vechi tractor din fermă este unul românesc, care are peste 25 de ani şi pe care încă îl mai folosesc. Ce-i drept, îl repar destul de des, însă ne putem face treaba şi cu acesta. Sunt unul dintre beneficiarii programului SAPARD, care a implementat un proiect pentru modernizarea exploataţiei agricole. Am achiziţionat un tractor, un combinator şi un plug, iar valoarea proiectului a fost de 124.000 de euro. Am încercat să accesez fonduri şi prin PNDR, am depus două proiecte care au fost declarate eligibile, însă fără finanţare. Spre deosebire de SAPARD, consider că accesarea banilor europeni prin PNDR este mai greoaie şi sunt impuse mult mai multe condiţii care trebuie respectate. Recoltarea producţiei o realizez cu o maşină veche, autohtonă, C 12. Ne-am interesat la târgul agricol de gama de combine şi am văzut o ofertă la cei de la Claas, care acceptă la achiziţia modelului Tucano un avans de 5% şi leasing pe 5 ani. Şi alte mărci sunt bune, cum ar fi John Deere, Case etc. Acum doar ne-am interesat şi probabil în viitor o vom achiziţiona. Problema este că sunt destul de scumpe, aproximativ 112.000 de euro, iar anul agricol pe care îl traversăm este unul dificil din cauza secetei cu care ne-am confruntat în toamnă. Culturile au intrat în iarnă nepregătite din punct de vedere al dezvoltării şi am fost nevoit să le întorc. Rapiţa şi orzul sunt culturile pe care le-am întors şi, în aceste condiţii, este mai greu să respecţi un asolament corect. Ploile din luna mai ne-au creat dificultăţi la aplicarea erbicidelor. Grâul ocupă în cadrul asolamentului 78 ha şi ne aşteptăm la o producţie cu 50% mai mică faţă de cea obţinută anul trecut, estimez o medie de 2.000 kg/ha. Porumbul este cultivat pe o suprafaţă de 68 ha, iar floareasoarelui pe 137 ha. Anul acesta cred că floarea o să ne salveze. Producţia medie obţinută la aceasta este de 3.000 kg/ha, iar preţul de valorificare practicat anul trecut a fost de 1,4 lei/kg.” 6

Iunie 2012

II Voinicaru Romulus, comuna Albeşti, judeţul Constanţa „Am reuşit să modernizez o parte din parcul de maşini şi utilaje agricole din fermă deoarece am implementat un proiect finanţat prin FEADR, cu o valoare de 56.000 de euro şi care a constat în achiziţia unui tractor John Deere, de 115 CP, şi a unui plug marca Kuhn. Am venit la expoziţia de profil agricol pentru că mă interesează să cumpăr câteva utilaje agricole, în special pentru prelucrat solul. Aş dori să achiziţionez un combinator, iar cei care comercializează tractoare Kubota în România, respectiv AgriAlianţa, mi-au prezentat o ofertă atractivă, în sensul că pot să mi-l ofere în combinaţia de organe active pe care o doresc şi care sunt sigur că va da rezultate bune în câmp. În principiu, doresc ca după arătură şi eventual o scarificare să pot intra la lucru cu acest combinator. Avem nevoie de acest utilaj pentru că prelucrează bine terenul, mărunţeşte bolovanii şi menţine umiditatea în sol. Totodată, cu acest combinator se pot face mai multe operaţii şi cum în zona noastră predomină seceta, nu putem pregăti terenul în timp optim şi cum ne dorim. Sperăm să-l achiziţionăm cash, însă asta depinde şi de producţia pe care o vom realiza. Ploaia care a căzut a fost benefică pentru culturile agricole, însă la o scădere a producţiei agricole tot ne aşteptăm. Precipitaţiile au venit mai târziu decât trebuia, dar salvează culturile de la secetă. Recolta din acest an la culturile de păioase va fi cu 20% mai mică faţă de cea din 2011. La grâu, anul trecut am obţinut o producţie de 6.000 kg/ha, iar acum dacă vom realiza 4.000 kg/ha, ne-am declara norocoşi. Pe cele 350 ha pe care le exploatez, grâul ocupă 163 şi orzul 180. Pe restul suprafeţei predomină floarea-soarelui şi mai puţin cultura de porumb. Nu am semănat în toamnă rapiţă, pentru că nu au fost condiţii prielnice pentru această cultură. În zona noastră, rapiţa nu a rezistat peste iarnă.”

www.agrimedia.ro

l de maşini şi utilaje al fermei fi necesar? „În parcul tehnic deţin o combină marca Case, un tractor Hoyo şi două româneşti, U650, precum şi gama de utilaje necesară. La târgul RomAgroTec am venit pentru a mă interesa de ce este nou pe piaţă şi eventual pentru achiziţia unei semănători pentru culturi prăşitoare. Deţin o astfel de maşină, cumpărată de la societatea Mecanica Ceahlău, din Piatra Neamţ, însă aş avea nevoie de o alta care să realizeze o precizie a semănatului mai ridicată. De regulă, cumpăr cu bani cash, pentru că varianta de leasing presupune ca banca să rămână proprietarul utilajului până când reuşeşti să achiţi în totalitate ratele. Am încercat să accesez fonduri europene pentru a achiziţiona tehnică agricolă performantă, însă fără succes. Consider că multe dintre proiecte sunt blocate din cauza birocraţiei excesive. Administrez o suprafaţă agricolă de 250 de hectare, cultivată cu grâu - 96 de hectare, floarea-soarelui - 75 de hectare, porumb - 55 de hectare şi orzoaică de primăvară - 14 de hectare. Acum, starea culturilor este bună, însă la grâu producţia o să fie mai mică cu 1.000-1.500 kg/ha şi cred că media o să fie de aproximativ 3.000 kg/ha. În primăvară, am întors cultura de rapiţă de pe o suprafaţă de 70 de hectare. Cultiv rapiţă de 15 ani şi ca anul acesta nu am păţit. În tomnă voi continua să cultiv rapiţă, pentru că nu am premergătoare pentru culturile de păioase şi nu pot elibera devreme terenul. Respectarea asolamentului este foarte importantă pentru culturile agricole, mai ales pentru cele păioase. La rapiţă, am obţinut întotdeauna producţii bune, de 3.000 kg/ha. Referitor la achizţia în viitor de utilaje agricole, nu ştiu câte o să mai iau, pentru că am o vârstă înaintată şi nu are cine să preia afacerea agricolă. În următorii 5-6 ani, prevăd că foarte mulţi fermierii cu suprafeţe cuprinse între 250 şi 300 de hectare nu vor mai rezista pe piaţă. Dacă se va liberaliza piaţa terenurilor agricole, atunci vor veni marii investitori, cu utilaje şi maşini agricole performante, cu putere financiară şi vor cumpăra terenuri la preţuri mici. În zona noastră, preţul unui hectar este de aproximativ 1.000 de euro.”

www.agrimedia.ro

George Chioaru, administrator SC Geoagra SRL, localitatea Cuza Vodă, judeţul Dâmboviţa „Am dorit să modernizez societatea cu maşini şi utilaje agricole performante, depunând în acest sens trei proiecte pentru accesarea fondurilor europene. Din păcate, au fost declarate eligibile însă fără finanţare. Am văzut că s-au aprobat proiecte care aveau o valoare uriaşă, de 1 milion de euro, iar proiectele mele nu depăşeau suma de 100.000 de euro. Consider că este o nedreptate şi corect ar fi să existe mai mulţi beneficiari care cer finanţare mai mică. Pentru că a trebuit să cumpăr un tractor Belarus, de 110 CP, furnizat de firma Irum, am apelat recent la varianta leasing. Totodată, am achiziţionat de la firma Claas o combină performantă. La târg am venit pentru a discuta cu cei de la Claas despre instruirea operatorilor, astfel încât maşina de recoltat să fie exploatată în condiţii optime. Am trei mecanizatori în fermă şi instruirea lor este foarte importantă. După părerea mea, avem încă lacune în ceea ce priveşte calificarea oamenilor, căreia trebuie să i se acorde un interes mai mare. În parcul tehnic încă mai deţin utilaje româneşti, pe care ar trebui să le reînnoiesc, însă am o vârstă înaintată şi nu ştiu cât timp voi mai continua această activitate. Societatea este înfiinţată din anul 1996. Exploatez o suprafaţă de 200 ha cultivată cu cereale păioase, respectiv grâu - 70 ha, orz - 10 ha, ovăz - 15 ha, iar diferenţa de teren este ocupată cu porumb. Anul acesta nu am înfiinţat cultura de floarea-soarelui şi am preferat să măresc suprafaţa de porumb pentru că veniturile obţinute la unitatea de suprafaţă sunt superioare. Am mers şi pe o densitate mai mare la porumb, de 63 mii boabe/ha, pentru a obţine un plus de producţie. Am cultivat rapiţă, dar am întrors-o încă din toamnă şi am semănat grâu. Am presimţit că nu o să răsară, deoarece m-am mai confruntat cu această experienţă neplăcută şi în anii precedenţi. Anul trecut am obţinut o producţie mică de rapiţă, iar acum am preferat să nu mai aştept şi s-o întorc, iar îngrăşămintele chimice pe care le-am aplicat să le folosească cultura de grâu. Cred că rapiţa va avea un preţ bun de valorificare, am auzit că ar fi în jur de 3,6 lei/kg, iar anul trecut a fost de 1,7 lei/kg. Grâul arată bine, dar încă nu mă pot pronunţa cu privire la producţiile pe care le voi realiza. Soiul pe care îl folosesc se numeşte Boema şi sămânţa este produsă de mine. De regulă, în cadrul asolamentului loturile semincere de cereale păioase ocupă 50 ha. De asemenea, sunt producător şi de seminţe de floarea-soarelui, având un contract cu firma Saaten Union. Dispun de spaţii de depozitare a producţiei cu o capacitate de 350 tone.”

Iunie 2012

Ana MUSTĂŢEA

PF Oprea Tudor, localitatea Ion Roată, judeţul Ialomiţa

Dl Achim Irimescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a abordat subiectul plantelor modificate genetic, după o conferinţă de presă susţinută de ministrul Agriculturii.

Ana MUSTĂŢEA

Cultivarea de OMG - una dintre soluţiile privind siguranţa alimentară În opinia secretarului de stat, Uniunea Europeană, care la ora actuală importă anual 45 milioane tone de şrot de soia modificată genetic şi în condiţiile în care presiunea asupra securităţii alimentare este în creştere, trebuie să găsească soluţii pentru a fi mai competitivă, aplicând rezultatele cercetării agricole. „După estimarea FAO, cerinţa privind produsele agroalimentare până în anul 2050 se va dubla. Resursele naturale sunt pe cale de epuizare, iar omenirea va trebui să fie capabilă să-şi asigure securitatea alimentară şi atunci ştiinţa va trebui să vină cu noi soluţii. În acest context, organismele modificate genetic reprezintă o parte din soluţie”, a susţinut dl Irimescu. Potrivit acestuia, Comisia Europeană a făcut mari eforturi pentru a soluţiona problema OMG pe teritoriul Uniunii Europene, venind, în ultimă instanţă, cu propunerea ca fiecare stat membru să poată decide dacă doreşte sau nu să cultive plante transgenice. „CE a făcut mari eforturi, însă sistemul de adoptare a deciziilor este unul complicat, atât timp cât ai minoritatea de blocaj sau nu ai majoritatea calificată, subiectul privind OMG nu este pe deplin clarificat. Nu s-a putut lua o decizie şi timp de ani s-au tot depus dosare la Comisie şi Consiliu, însă întotdeauna ne-am lovit de lipsa de decizie a statelor membre, iar dosarele se reîntorceau la CE. Aceasta a 8

Iunie 2012

decis introducerea şi utilizarea pe piaţă a produselor care conţin OMG şi interzicerea cultivării de plante modificate genetic. Dosarul privind OMG a fost depus la Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) în octombrie 2005, iar raportorul german trebuia să încheie testele anul trecut, însă acesta a cerut o prelungire. Recent, Comisia Europeană a propus aplicarea principiului subsidiarităţii, prin care decizia de cultivare a plantelor modificate genetic să revină fiecărui stat membru în parte. Această decizie va putea fi luată doar după ce EFSA se va pronunţa cu privire la siguranţa cultivării plantelor modificate genetic”, a precizat dl Irimescu. „La nivel european, subiectul organismelor modificate genetic este unul foarte sensibil, multe discutii aş spune că sunt în necunoştinţă de cauză, pentru că am avut ocazia să particip la multe dintre dezbateri pe această temă la Bruxelles şi pot să vă spun că este foarte dificil de spus dacă o plantă modificată genetic este sau nu dăunătoare sănătăţii umane sau mediului înconjurător. Problema este că lipsesc studii pe termen lung şi este aprioric să ne exprimăm într-un sens sau altul”, a afirmat dl Irimescu. În opinia sa, acest subiect delicat, care a împărţit statele membre în două, un grup care se opune vehement, iar celălalt care se declară pro-OMG. „La nivelul UE, două plante modificate

genetic sunt admise în cultură, şi anume: porumbul MON 810 şi cartoful Amflora folosit pentru obţinerea amidonului. Ca să vedeţi cât de sensibil este acest subiect, politic şi public, vă dau de exemplu cartoful Amflora, creaţie a unei firme germane, dar Germania s-a opus cultivării acestuia. Sunt state membre care se opun categoric introducerii OMG în cultură. România este interesată de cultivarea soiei modificate genetic. În mod cert, ar trebui să se găsească o soluţie, pentru că UE importă 45 de milioane de tone de şrot de soia MG, dar nu are voie să cultive plante modificate genetic. Va trebui un echilibru foarte atent stabilit între produse care să asigure piaţa, cum sunt cele convenţionale, modificate genetic şi ecologice”, a afirmat secretarul de stat în cadrul MADR, dl Achim Irimescu. Întrebat despre opinia dânsului cu privire la produsele biologice, dl Irimescu a preferat să-l citeze pe fostul comisar pentru agricultură şi dezvoltare rurală Franz Fischler: „Nu trebuie uitat că atunci când un consumator merge în magazin alege produsul cel mai ieftin, iar unul dintre principiile de bază ale Politicii Agricole Comune este oferirea de produse la un preţ accesibil pentru consumator”.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iunie 2012

Reforma PAC după 2013 & Situaţia terenurilor agricole văzută prin ochi francezi

Lazăr CHIRA

Peste 70 de participanţi participanţi, reprezentând diferite segmente ale sectorului agricol, au participat la data de 5 iunie la seminarul „Reforma Politicii Agricole Comune după 2013 & Situaţia terenurilor agricole”, organizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză din România (CCIFER), în parteneriat cu Serviciul Economic din Bucureşti, Ambasada Franţei în România. Scopul evenimentului a fost acela de a discuta propunerile Comisiei Europene la reforma PAC 2014-2020, situaţia terenurilor agricole din România, dar şi dezbateri cu privire la experienţa agricultorilor francezi şi români. „Gestiunea suprafeţelor agricole trebuie să ţină seama de coabitarea în România a unui model tradiţional de agricultură şi a unui model viabil din punct de vedere economic. Trebuie să se permită o gestiune durabilă a pământului, pentru a proteja acest potenţial natural de care România este mândră astăzi. Reforma PAC post-2013 ajută agricultorii să se adapteze mai bine nevoilor unei pieţe în evoluţie, încurajându-i să devină mai competitivi, respectând în acelaşi timp constrângerile legate de mediul înconjurător. Franţa are o mare tradiţie agricolă şi mulţi agricultori francezi s-au instalat în România, unii dintre ei chiar în urmă cu 20 de ani”, a declarat dl Bruno Roche, preşedintele CCIFER. „Cu ocazia instalării în funcţie, la data de 17 mai, noul ministru francez al agriculturii, Stéphane Le Foll, a declarat faptul că una dintre mizele majore din următoarea perioadă va fi miza 10 Iunie 2012

europeană legată de reforma PAC, cu o e întrebare-cheie adresată tuturor europenilor: î ce c direcţie vrem să dăm agriculturii sau m degrabă agricultorilor din Europa, mai ţ ţinând cont de marea lor diversitate? F Franţa şi România au împărtăşit î întotdeauna ambiţia unei politici agricole c comune puternice în sânul politicii e europene. Cred că este esenţial ca aceste două mari ţări agricole să continue, aşa d c o fac de multă vreme, să îşi apropie cum p punctele de vedere într-o voce comună, p pentru a apăra această politică esenţială p pentru Europa de mâine”, a declarat Philippe Gustin, ambasadorul Franţei în România. În cadrul conferinţei, cei prezenţi în sală s-au bucurat de intervenţia lui Christian Pees, vicepreşedinte fondator al Momagri, precum şi vicepreşedinte al COGECA, Confederaţia generală a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană. Acesta a explicat că obiectivele Politicii Agricole Comune ar trebui să fie, în primul rând, asigurarea competitivităţii fermierilor europeni în raport cu celelalte agriculturi dezvoltate din ţări precum Statele Unite ale Americii, Brazilia, China sau Australia. Competitivitatea europeană în domeniul agricol fiind în primul rând garantată de protejarea fermierilor de volatilitatea specifică a preţului materiilor prime. În opinia sa, sistemul de subvenţionare la suprafaţă din primul palier al PAC este neadaptat şi mai scump decât o politică de intervenţie punctuală în caz de volatilitate crescută a preţului materiilor prime. „Planeta are nevoie de o producţie de materii prime alimentare din ce în ce mai mare, pentru a satisface toate nevoile celor 9 miliarde de locuitori. Trăim într-o lume globalizată, în care nu se mai pune problema că fermierii nu îşi pot vinde producţia. Trebuie să dublăm producţia în următorii 30 ani, iar regularizarea volatilităţii preţului materiilor prime este absolut necesară. Astăzi asistăm la o mare volatilitate a preţurilor, de pe urma căreia consumatorul final va fi din ce în ce mai vulnerabil, dar în primul rând fermierii sunt cei care pierd, indiferent de mărimea lor. Fermierii trebuie să se asocieze şi să obţină perspective clare privind preţurile producţiei lor, deoarece singuri nu pot face faţă în circuitele concentrate

ale comerţului mondial cu produse agricole”, a mai spus Christian Pees. În a doua parte a evenimentului, agricultori români şi francezi stabiliţi în România au participat la o masă rotundă despre situaţia terenurilor agricole din România. Printre temele dezbătute putem menţiona: fărâmiţarea terenurilor agricole, restructurarea fermelor agricole etc. Robert Levesque, director de studii la FNSAFER, a vorbit despre experienţa SAFER în Franţa, obiective, guvernare, metode de intervenţie şi politica de organizare aplicată în Franţa de 50 de ani. O nouă viziune pentru agricultură Momagri este o organizaţie mondială agricolă prezidată de Pierre Pagesse, preşedintele Limagrain. Aceasta reuneşte cei mai importanţi manageri din lumea agricolă şi urmăreşte promovarea unui sistem de reglementare pentru pieţele agricole, încurajează dezvoltarea comerţului în special în ţările în curs de dezvoltare, consolidează potenţialul de cercetare, precum şi abilităţile de investiţii, productivitate şi ocuparea forţei de muncă, combate tendinţele speculative şi de sprijin excesiv, care denaturează operaţiunile de piaţă în detrimentul dezvoltării durabile. CCIFER reuneşte peste 350 de companii aderente, care activează în sectoare diferite. În 2011, companiile membre au realizat o cifră de afaceri globală de 20 mld. euro şi au angajat peste 110.000 de persoane. CCIFER are ca misiune dezvoltarea relaţiilor franco-române şi propune o gamă completă de servicii de dezvoltare a afacerilor în România. În cadrul CCIFER funcţionează diferite grupuri de lucru tematice dedicate structurării dialogului între sectorul public şi privat şi înaintării de propuneri şi iniţiative specifice. Acest seminar este al doilea dintr-o serie de patru care vor fi organizate în 2012, următoarele fiind dedicate organizării filierei „lapte” şi gestiunii riscului financiar şi comercial în sectorul agricol.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iunie 2012 11

Politica comunitară nu ne rezolvă problemele interne În cadrul unei conferinţe aniversare a 50 de ani de PAC, dl Valeriu Steriu, preşedintele comisiei prezidenţiale pentru politici agricole, a vorbit în linii generale despre împlinirile şi nerealizările după 5 ani de Politică Agricolă Comună.

12 Iunie 2012

Pentru început, acesta a dorit să sublinieze faptul că, de-a lungul timpului, PAC a ştiut să răspundă aşteptărilor consumatorilor şi fermierilor europeni. „Agricultura europeană este una modernă după 50 de ani de PAC, fiind capabilă să concureze cu cea a Statelor Unite, Canadei, Rusiei etc. Este o agricultură care a reuşit să-şi adapteze tot timpul priorităţile. În anii ’50-’60 trebuia să producă tot mai mult ca să fie cât mai competitivă, urmând ca apoi să răspundă cerinţelor de globalizare şi, mai nou, celor legate de schimbările climatice. Această politică a reuşit, pentru că dacă ne uităm la agricultura Franţei, Germaniei sau Italiei vedem că sunt forţe mondiale în agricultură”, a spus dl Steriu.

În medie, circa 240 de zile pentru un mandat de ministru „Cei care implementează aceste politici dau dovadă de viziune pe 10, chiar 15 ani, şi reuşesc nu doar să determine unde trebuie să se ajungă, dar să se uite şi în urmă şi să corecteze anumite direcţii. În România, în ultimii 20 de ani, o astfel de viziune pe termen lung a lipsit cu desăvârşire. În cei 50 de ani de PAC, au existat 8 comisari pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală: trei din Olanda, doi din Danemarca şi câte unul din Italia, Austria şi Luxemburg, iar actualul comisar este din România. Toţi au susţinut că este nevoie de viziune pe termen lung. România a avut în ultimii 8 ani 10 miniştri

www.agrimedia.ro

Finanţare mai consistentă şi predictibilitatea politicii Avantajele pe care fermierii români le-au câştigat datorită Politicii Agricole Comune şi care au fost amintite de preşedintele comisiei sunt finanţarea mai consistentă şi predictibilitatea politicii. „Pentru agricultorii români, Politica Agricolă Comună a adus mai mulţi bani. Faţă de anul 2004, se acordă de 4 ori mai mulţi bani. Este adevărat că aceştia nu sunt la acelaşi nivel cu cei pe care îi primesc cei din vechile state membre. Este o politică predictibilă, nu mai trebuie să schimbăm fiecare prioritate de la un an la altul, iar acest aspect este unul bun, însă nu rezolvă decât partea de investiţii în agricultură. Făcând o analiză, privind câţi bani se acordă pentru investiţii şi câţi se folosesc, concluzia este că suntem deficitari la acest capitol”, a menţionat dl Steriu.

Fărâmiţarea terenurilor agricole şi lipsa asocierii Potrivit preşedintelui comisiei prezidenţiale pentru politici agricole,

www.agrimedia.ro

parteneriatul cu Uniunea Europeană este precum „o sabie cu două tăişuri”. „Rău este că după 5 ani de PAC, prin ridicarea protecţiei vamale în ianuarie 2007, România a importat cu 1 mld. euro mai multe produse alimentare şi acest import creşte în continuare. Ne minţim singuri când spunem că balanţa comercială privind importul şi exportul de produse agroalimentare este echilibrată, pentru că noi exportăm materii prime şi importăm produse finite. Dacă am face precum Polonia, să importăm materii prime, după care să le prelucrăm, aş spune că am fi inteligenţi. PAC nu rezolvă nici problema celor 3 milioane de fermieri care încearcă să supravieţuiască cu un hectar de teren agricol şi nici pe cea a populaţiei îmbătrânite din mediul rural. Nu rezolvă problema fărâmiţării terenurilor agricole - soluţia comasarii ar trebui s-o găsim noi, iar dacă vrem să creştem valoarea terenurilor, aşa cum afirmă ministrul Agriculturii, atunci ar trebui să facem ceva, cum ar fi să dăm titluri de proprietate şi să rezolvăm problema cadastrului, iar aici Comisia Europeană poate să ne sprijine. PAC, atât cea veche, cât şi cea nouă, nu ne va rezolva nici problema TVA de 24% la alimente. Vom avea în

continuare aceeaşi evaziune fiscală dacă nu vom găsi o măsură, oricât de dură, pentru reducerea acesteia. De asemenea, nu ajută suficient asocierea fermierilor, de care vorbim de 20 de ani şi care nu se poate face, cel puţin cu instrumentele găsite până acum. Avem zeci de asociaţii, dar şi câteva milioane de fermieri independenţi”, a afirmat dl Steriu. Cu privire la liberalizarea pieţei terenurilor agricole, preşedintele comisiei prezidenţiale a susţinut prelungirea perioadei de tranziţie şi modificarea tratatului de aderare, astfel încât cumpărarea de către străini a terenurilor agricole să fie interzisă. „Trebuie să luăm măsuri urgente, să găsim orice cale pentru a modifica tratatul şi să prelungim perioada de tranziţie cu cel puţin 3 ani, aşa cum au făcut-o cei din Ungaria, Letonia şi alte ţări. Cred că este o problemă de interes naţional, care trebuie tratată ca o primă prioritate şi m-am bucurat când comisarul Dacian Cioloş a spus că putem conta pe sprijinul său”, a menţionat în încheiere dl Steriu.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Iunie 2012 13

Ana MUSTĂŢEA

ai agriculturii şi, dacă faci o medie, revin aproximativ 240 de zile pentru un mandat de ministru. Într-un timp atât de scurt nu poţi avea o strategie”, a susţinut dl Steriu.

La sfârşitul lunii mai, mai exact la data de 29, compania BASF a organizat la Iazu, în judeţul Ialomiţa, un eveniment în câmp care face parte dintr-o suită de expoziţii care sunt răspândite în întreaga ţară: Giurgiu, Teleorman, Bihor, Neamţ, Tulcea, Alba. Această suită de evenimente poartă numele de AgroConnect şi este al treilea an consecutiv în care se implementează pe mai multe platfome din ţară.

Valentin BLĂNARU

AgroConnect reloaded La eveniment au participat aproximativ 250 de fermieri din judeţele limitrofe. Cu câteva zile înainte, BASF a organizat în judeţul Brăila un eveniment similar, la care au participat, pe o vreme frumoasă, şi 40 de fermieri din Africa de Sud, iar la evenimentul de la Giurgiu au participat 150 de fermieri din Bulgaria. De această dată, la distanţă de câteva zile şi doar 40 de kilometri depărtare, vremea a fost potrivnică oricărei încercări de vizitare a terenurilor experimentale pe care au căzut, numai în orele de desfăşurare a evenimentului, peste 60 l/mp. Cu toate acestea, fermierii au fost prezenţi şi au apreciat, la fel ca şi noi, culturile care, bine îmbibate cu apă, arătau promiţător. Rămâne să le vizităm din nou peste câteva săptămâni, după ce va fi trecut perioada ploioasă şi va începe seceta. Cel puţin din cauza acestor condiţii meteorologice anul agricol devine unul dificil din punctul de vedere al combaterii la timp a buruienilor. Terenurile pe care s-a organizat evenimentul de la Iazu aparţin lui Silviu Mihai, reprezentant SC Silcomar SRL, care declara că „lucrează de 11 ani o suprafaţă de 1.700 ha, pe care predominante sunt culturile de păioase. Pentru obţinerea culturilor, în proporţie de 60-70%, folosesc erbicidele firmei BASF. Deţinem şi o capacitate de stocare de 2.000 de tone, iar restul merge la silozul Comcereal Brăila”. Directorul tehnic, Daniel Tabacu, a prezentat conceptul AgroConnect: „Ne revedem la Iazu, aşa cum am făcut şi anul trecut; anul acesta am înfiinţat loturi demonstrative cu suprafaţă mai mare. Vrem să aducem în faţa fermierilor exact 14 Iunie 2012

ce se poate face prin aplicarea produselor noastre şi ce se poate întâmpla în funcţie de anumiţi factori în momentul creşterii culturilor. Ne axăm pe cele 4 culturi de bază în România: porumb, grâu, rapiţă şi floarea-soarelui. Din cauza condiţiilor dificile din toamnă, rapiţa a fost întoarsă şi am pus în loc tehnologia porumbului, care se bazează pe erbicidarea cu Focus Ultra. Produsul Opera, integrat în tehnologia AgCelence, reduce considerabil, prin efectele sale fiziologice, stresul cauzat de secetă asupra plantelor, permite hibrizilor să-şi exprime întregul potenţial genetic şi asigură producţii şi profituri ridicate”. În cadrul turului suprafeţelor cultivate cu 3 din cele 4 culturi menţionate (n.r. - rapiţa nu a mai intrat în circuit pe loturile demonstrative din Iazu), au fost prezentate rezultatele comparative obţinute cu tehnologii diverse, în contrapunct cu rezultatele obţinute pe loturile-martor. Prezent la eveniment, Tiberiu Dima, director general BASF, a subliniat că tehnologiile inovatoare BASF oferă soluţii ce pot salva culturile fermierilor, chiar şi în condiţiile secetei ce ameninţă întreaga ţară, mai ales după perioada de ploi excesive.

Pentru porumb Opera din gama AgCelence este un produs care asigură cea mai bună asimilare a nutrienţilor, dezvoltă rădăcina, creşte rezistenţa la stres, are efect fungicid şi asigură o recuperare mai bună după o eventuală grindină. Pachetul tehnologic Rekord este compus din 5 l erbicid Kelvin Top, 10 l erbicid Cambio şi 3 l adjuvant Dash şi

reprezintă soluţia eficientă, într-o singură aplicare, pentru controlul buruienilor mono- şi dicotiledonate (inclusiv al celor perene) în culturile de porumb. Aditivul Dash şi substanţa activă bentazon permit o acţiune mai rapidă a produsului şi oferă un efect mai bun asupra tuturor buruienilor rezistente, inclusiv pălămida şi costreiul din rizomi.

Pentru floarea-soarelui În afara tehnologiei Clearfield, există şi produse din gama AgCelence. Pictor are, pe lângă efectul de fungicid, o puternică acţiune fiziologică, prin care plantele sunt mai viguroase, au o fotosinteză mai eficientă, o rezistenţă mai ridicată la secetă şi stres, care duc la creşterea productivităţii.

Pentru grâu Pentru combaterea buruienilor există două produse inovative care pot fi aplicate oricând pe durata de viaţă a plantei: Tango Super şi Duett Ultra. Tango Super este un fungicid pe bază de fenpropimorf, din clasa morfolinelor, şi epoxiconazol, din clasa azolilor. Avantajul major constă în absorbţia omogenă pe o perioadă îndelungată şi pe o suprafaţă de protecţie mai mare. Duett Ultra este un fungicid pe bază de tiofanat metil şi epoxiconazol. Are acţiune sistemică şi este destinat combaterii în vegetaţie a complexului de boli foliare şi ale spicului.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iunie 2012 15

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dl Daniel Constantin, a susţinut miercuri,16 mai 2012, o conferinţă de presă la sediul instituţiei. Cu această ocazie, ministrul Agriculturii a vorbit despre temele de discuţie abordate în perioada 14-15 mai la Bruxelles, cu ceilalţi 26 de miniştri ai agriculturii din Uniunea Europeană.

Deficienţe mari în gestionarea POP În cadrul reuniunii Consiliului de Miniştri de la Bruxelles, ministrul Agriculturii a avut o întâlnire cu dna Maria Damanaki, responsabilul european pentru Afaceri Maritime şi Pescuit. „Am discutat despre o problemă pe care ştiam că o avem în gestionarea programului european pentru pescuit. Scrisoarea pe care am primit-o de la Direcţia Generală de Pescuit informa că în România deficienţele persistă, că problemele sunt din ce în ce mai mari, iar comunicarea dintre autoritatea de audit, respectiv Curtea de Conturi, şi autoritatea de management nu funcţionează aşa cum ar trebui. Ca atare, România riscă, din cauza acestor lucruri, ca din 13 iulie să i se suspende plăţile pentru Programul Operaţional pentru Pescuit (POP). Aşa cum ştiţi, acest program aduce în România pentru beneficiari în jur de 300 de milioane de euro. Până în momentul de faţă s-au făcut plăţi pe proiectele depuse pentru beneficiari în valoare de 60 de milioane de euro. Din păcate, Comisia Europeană nu a rambursat nici un euro din această sumă, banii fiind susţinuţi de la bugetul de stat, la costuri pe care le ştiţi şi dumneavoastră, în vreme de criză, destul de mari. Ca atare, o prioritate şi un angajament pe care l-am luat către comisarul european au fost ca, în cel mai 16 Iunie 2012

scurt timp, să încercăm remedierea acestor deficienţe”, a afirmat dl Constantin.

Susţinerea sectorului de irigaţii Un alt subiect discutat la Bruxelles de către oficialul român a fost programul de susţinere a sectorului de irigaţii. „O să facem o solicitare către Comisia Europeană, astfel încât în obiectivele de finanţare din fondurile structurale să fie cuprins şi obiectivul de finanţare a sectorului de irigaţii, având în vedere că în România sectorul agricol, alături de sectorul de energie, sunt sectoare principale ale politicii guvernamentale. Ca atare, în foarte scurt timp, având în vedere că acum se definesc aceste obiective spre care vor veni fondurile structurale în perspectivă, trebuie să facem această solicitare şi m-am asigurat de sprijinul domnului ministru Orban pentru a face acest lucru. Proiect care este de interes şi pentru comisarul european”, a declarat dl Constantin. Potrivit ministrului Agriculturii, va fi creat un grup de lucru care să găsească cea mai bună soluţie, astfel încât fermierii să plătească un preţ redus atunci când vor să beneficieze de sistemul de irigaţii. „Cele trei soluţii pe care le analizăm în momentul de faţă sunt următoarele: Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare să se transforme

în comerciant de energie şi în felul acesta să furnizeze energie la un preţ ceva mai bun pentru fermieri, pentru organizaţiile de udători, ce-a de-a doua - introducerea preţului sezonier, iar ce-a de-a treia posibilitate pe care o analizăm este o negociere directă cu furnizorul de stat, Electrica, pentru a obţine un preţ mai bun pentru acest sector prioritar al agriculturii din România”, a afirmat oficialul. În privinţa susţinerii bunăstării animalelor, ministrul Agriculturii a afirmat că negocierile pe această temă cu Comisia Europeană sunt încheiate, urmând ca în scurt timp acestea să fie introduse şi să înceapă efectuarea plăţilor pe bunăstare la porc din fondurile de dezvoltare rurală. Sprijinul privind asigurarea bunăstării la pasăre încă se mai negociază cu CE. „Pe măsură ce avem încheiate negocierile, vă vom ţine la curent. În felul acesta, sperăm să degrevăm sume importante de la bugetul de stat care, spre sfârşitul anului, sperăm să fie îndreptate către alte forme de sprijin pentru fermierii din România”, a precizat dl Constantin,

Dezvoltarea satului românesc În cadrul conferinţei de presă, ministrul Agriculturii a vorbit despre extinderea unui nou concept de dezvoltare a satului românesc, care să aibă la

www.agrimedia.ro

Viitorul Politicii Agricole Comune (PAC) a fost unul dintre subiectele trecute pe agenda Consiliului. „Am discutat cu domnul comisar Cioloş şi am aprofundat, în primul rând, poziţia României de susţinere vizavi de reforma PAC şi mai ales de subiectul privind «înverzirea» PAC, ecologizarea PAC şi sprijinul pe care îl primesc fermierii care practică astfel de metode, astfel de practici de bune condiţii agricole şi de mediu”, a spus ministrul Agriculturii.

Acesta a dat A d asigurări i ă i căă poziţia ii României va fi în concordanţă cu cea a fermierilor. „Înainte de fiecare Consiliu de Miniştri la care voi participa voi avea şi o întâlnire cu toţi fermierii, astfel încât poziţia României să fie cunoscută dinainte de Consiliu şi să fie prezentată în concordanţă cu ceea ce doresc principalii beneficiari ai acestor reforme din România”, a susţinut dl Constantin.

Reforma administrativă Ministrul Agriculturii vizează o reformă administrativă în cadrul instituţiei pe care o conduce. „Avem un proiect de hotărâre de Guvern care vizează înfiinţarea câtorva direcţii importante. În primul rând, am creat Direcţia Generală de Industrie Alimentară,

pentru că acest sector trebuie să beneficieze de o atenţie ceva mai sporită din partea ministerului, din punct de vedere al creării de politici pentru ceea ce înseamnă industria alimentară din România. De asemenea, a fost creată Direcţia Generală de Politici Agricole care aduce împreună Direcţia de Zootehnie şi Direcţia Vegetală. Ţin foarte mult să avem un serviciu care să se ocupe de relaţia cu asigurătorii din România. Suntem şi am fost deficitari la acest capitol, din păcate, până în momentul de faţă şi cred că putem, prin politici constructive, să venim în sprijinul fermierilor care vor să apeleze la această formă de protecţie împotriva calamităţilor şi împotriva dezastrelor naturale”, a spus dl Constantin. Totodată, acesta a afirmat că se lucrează la o hotărâre de Guvern care vizează sprijinirea celor care au fost afectaţi de calamităţile din acest început de an, cererile urmând a fi primite până la data de 29 iunie.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Respect, parteneriat, soluţii pentru fermieri...

Sunt câteva cuvinte cu care începe orice discuţie cu Pierre Jarreau, omul care a construit Limagrain România, cel care a impus marca LG pe piaţa locală a seminţelor şi a devenit unul dintre oamenii cu care „vorbim” despre agricultură în orice sens posibil al acestui cuvânt.

grupării de terenuri la sfârşitul anilor '90, am ajuns acum la un sistem performant, în care foarte multe ferme din România sunt nu doar concentrate pe producţii foarte mari, ci aplică sisteme de cultură sau de creştere a animalelor care ating performanţe identice cu cele din Europa de Vest sau poate superioare”, afirmă cu încântare Pierre Jarreau. În tot acest timp, reprezentantul LG, alături de o echipa tânără, a fost preocupat de promovarea geneticii LG, introducerea pe piaţa românească a unor soiuri şi hibrizi de calitate superioară, adaptate condiţiilor de cultură din România, înregistrate sau în curs de înregistrare, astfel încât Limagrain să ofere fermierilor o gamă completă de seminţe certificate pentru marile culturi: porumb, floareasoarelui, rapiţă, grâu, orz, mazăre etc.

mine, în calitate de partener al acestora, este important ca ei să fie informaţi permanent, pentru a fi deschişi la dialog tehnic, la înovaţie şi pentru a putea găsi împreună soluţii adaptate afacerii lor“. Referitor la echipa LG pe care a format-o în tot acest timp şi care a devenit o referinţă în ceea ce priveşte consilierea tehnică şi motivaţia personală, Pierre Jarreau spune că „sunt încântat să las în urma mea o echipă tânără, care a muncit mult în ultimii 3-4 ani şi care a avut rezultate pe măsură. Da, sunt oameni motivaţi, cu care îţi doreşti să lucrezi, dar despre care trebuie să ştiţi că îmi dau emoţii zilnice. Sunt atât de buni încât trebuie să vii permanent cu ceva profesionist, autentic şi motivant pentru a le capta energia de a construi ceva”.

Limagrain România în cifre: O dată cu venirea lui Pierre Jarreau din anul 2000 există şi Limagrain România, anul acesta se împlinesc 12 ani, şi ne-am dorit să ştim care este părerea lui despre evoluţia agriculturii în toată această perioadă. „De la o agricultură haotică, relativ dezorganizată, din cauza dificultăţii

www.agrimedia.ro

În urmă cu 3 ani, Pierre Jarreau exclama „Arde Australia!”, cu alte cuvinte înştiinţa fermierii în legătură cu preţurile la cereale şi îi încuraja să le păstreze în hambare şi chiar nu s-a înşelat. În acelaşi context afirma că „fermierii sunt producători de materie primă, iar pentru

• în 12 ani de când s-a înfiinţat, filiala locală a obţinut o cifră de afaceri de 13 milioane de euro; • ocupă poziţia 1 la sămânţa de cereale păioase; • ocupă poziţia 2 la sămânţa de floarea-soarelui. Iunie 2012 17

Ana MUSTĂŢEA

bază ca instrument de finanţare noul pachet financiar 2014-2020. „Am simţit nevoia unei colaborări mai apropiate cu Comisia Europeană şi cred că putem să construim împreună cu cei care se ocupă şi în România de aceste analize, să găsim cea mai bună metodă, astfel încât satul românesc să se dezvolte şi din punct de vedere al puterii de cumpărare, al creării de locuri de muncă, astfel încât cetăţenii din mediul rural să se bucure de facilităţi, care în mare parte s-au dezvoltat în această perioadă prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013”, a susţinut dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

La data de 31 mai, a avut loc un eveniment organizat de Asociaţia EcoR Partener - Centru de Resurse pentru Promovarea şi Marketingul Produselor Ecologice Certificate, în cadrul proiectului EcoQualify III. Asociaţia EcoR Partener are ca obiectiv prioritar aducerea excelenţei în sistemul de agricultură ecologică din România, prin acţiuni de consultanţă, formare, educaţie şi marketing.

Ana MUSTĂŢEA

Proiect privind educarea celor implicaţi în comerţul cu produse ecologice În scopul îndeplinirii acestor obiective, asociaţia desfăşoară un proiect internaţional, cu titlul Eco Qualify III, care are ca finalitate transferul şi implementarea unui Sistem de Asigurare a Calităţii (QAS), destinat formării profesionale a celor implicaţi în comerţul cu produse ecologice. Acest sistem de formare este inovator şi unic în majoritatea statelor membre şi constituie o provocare pentru România. În dezvoltarea şi implementarea acestui sistem, un rol important îl are elaborarea unui Manual de Calitate, care include şi modulele de formare specifice. „Proiectul a început în decembrie 2010 şi urmează să fie finalizat în acest an, în luna septembrie. Prin acest proiect se urmăreşte implementarea unui sistem de asigurare a calităţii în grupul de ţări-ţintă, din care fac parte România, Bulgaria, Grecia şi Turcia. Ţările care ne sprijină cu transferul de informaţii, cu know-how-ul necesar, sunt Austria, Italia şi Germania, deoarece acestea au elaborat deja acest sistem de asigurare a calităţii, pentru formarea celor implicaţi în vânzarea cu amănuntul de produse ecologice cartificate. Am realizat o evaluare a nevoilor de formare a retailerilor din România şi consider că acest manual de calitate va fi apreciat, deoarece mulţi dintre retalieri doresc să evolueze din punct de vedere al formării profesionale. Este foarte 18 Iunie 2012

important ca managerii de magazine şi cei care vând la raft să ofere informaţiile necesare privind un produs ecologic sau un altul, să poată consilia atunci când un client doreşte să cumpere un produs bio”, a afirmat dl Damian Dragomir, preşedintele Asociaţiei EcoR Partener. Directorul asociaţiei, dr. ing. Teodora Aldescu, a precizat că, pe măsură ce piaţa de produse ecologice ia avânt, calitatea marketingului şi a formării profesionale sunt la fel de importante ca şi calitatea produselor. „Unul dintre obiectivele asociaţiei noastre se referă la organizarea pieţei de produse ecologice, care în România, la ora actuală, este în creştere, precum şi la nivel european, dar, din păcate, în opinia mea, piaţa românească este încă nematură şi am considerat că acest proiect este deosebit de important pentru a oferi competenţe retailerilor.

Din acest motiv trebuie să-i formăm pe cei care sunt implicaţi în comercializarea produselor ecologice pentru a avea la rândul lor metode de a promova aceste produse şi de a atrage, desigur, câţi mai mulţi consumatori de produse ecologice obţinute în România”, a spus dna Aldescu. În opinia reprezentanţilor asociaţiei, sistemul de asigurare a calităţii este un pionierat în România, iar scopul acestui demers este de a oferi un mijloc de rezolvare a situaţiei actuale, caracterizată prin confuzie, lipsă de informare şi formare şi mai ales de lipsă de încredere a consumatorilor în produsele ecologice certificate. „În ultimul timp, datorită spijinului comunitar acordat agricultorilor, producţiile de produse ecologice au crescut, dar nu avem dezvoltat segmentul de procesare. În acest moment, România este o ţară preponderent exportatoare de materii pprime şi acest lucru trebuie îndreptat, ppentru că se înregistrează pierderi de vvaloare pe flux. Acelaşi lucru se întâmplă şşi la miere, pe care o exportăm vrac şşi apoi vine ambalată la borcănele şi eexistă riscul să-şi piardă identitatea”, a atenţionat dna Teodora Aldescu, ddirectorul Asociaţiei EcoR Partener.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iunie 2012 19

La conferinţa din 21 aprilie, organizată de reprezentanţa Comisiei Europene în România, cu ocazia celebrării a 50 de ani de politică agricolă comună, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, dl Dacian Cioloş, a vorbit despre importanţa acestei politici la nivel comunitar, singura cu caracter economic de la nivelul Uniunii Europene, şi despre principalele linii directoare propuse în cadrul reformei PAC 2014 -2020.

«Specificităţile României sunt reflectate în propunerea de reformă a PAC» 1962, anul constituirii PAC În discursul de deschidere, comisarul european a trecut în revistă obiectivele politicii agricole comune, precizând că de-a lungul celor 50 de ani de PAC, acestea au fost adaptate în funcţie de cerinţele şi de nevoile societăţii europene. „La crearea Politicii Agricole Comune, obiectivele principale erau creşterea productivităţii şi asigurarea aprovizionării pieţelor europene cu produse agroalimentare în cantitate suficientă şi la preţuri accesibile pentru consumator, asigurând în acelaşi timp un nivel de venit rezonabil pentru agricultori. În timp, aceste obiective au evoluat, astăzi punându-se accent, în plus faţă de ce am enumerat, pe o mai bună gestionare a resurselor naturale şi pe o contribuţie a acestei politici la dezvoltarea mediului rural european, în ansamblul său, dincolo de sectorul agricol şi chiar dincolo de activitatea economică din mediul rural”, a afirmat dl Dacian Cioloş. Acesta a subliniat importanţa menţinerii Politicii Agricole Comune, în condiţiile în care statele noi aderate la UE sunt caracterizate printr-un potenţial agricol încă neexploatat şi de o populaţie numeroasă care trăieşte în mediul rural. „Pentru această parte a Uniunii 20 Iunie 2012

Europene care a aderat recent şi care este caracterizată printr-un potenţial agricol semnificativ, printr-o zonă rurală importantă, cu o populaţie rurală însemnată, Politica Agricolă Comună se justifică cel puţin din acest punct de vedere, ea fiind o politică de viitor şi nu doar una care aparţine trecutului şi istoriei”, a susţinut oficialul european. „Din această perspectivă, 2012 este un an important pentru că pregătim o nouă reformă a PAC, care pentru prima dată integrează cu drepturi depline în procesul decizional şi această nouă parte din UE UE”,, a adăugat dl Cioloş.

O singură politică pentru mai multe agriculturi europene Reforma PAC, dezbătută de Consiliul de Miniştri şi de Parlamentul European pe baza propunerilor făcute de CE, are ca obiective asigurarea securităţii alimentare atât sub aspect cantitativ şi calitativ, cât şi al diversităţii, iar gestiunea resurselor naturale constituie una dintre provocările importante ale viitoarei Politicii Agricole Comune. „Prin această reformă pe care o pregătim, dorim să avem o Politică Agricolă Comună, pentru o agricultură europeană

www.agrimedia.ro

diversă, deoarece contextul în aceşti ultimi ani s-a schimbat la nivel european şi nu mai putem vorbi de o agricultură europeană, ci de agriculturi europene care au potenţial divers, structuri diverse, dar care tocmai prin complementaritatea lor trebuie să asigure forţa a ceea ce înseamnă sectorul agroalimentar european în Europa şi la nivel mondial. Ambiţia noastră este aceea ca toate cele 27 de state membre, şi în viitorul apropiat 28, să se poată regăsi în această viitoare Politică Agricolă Comună”, a precizat comisarul european pentru Agricultură. În cadrul conferinţei, oficialul european a afirmat că în propunerea de reformă a CE sunt reflectate specificităţile agriculturii româneşti şi că România este unul dintre puţinele statele membre care beneficiează de o creştere a alocării bugetare prin PAC. „Specificităţile României sunt reflectate în această propunere de reformă în mod explicit şi implicit. România este unul dintre statele care beneficiează de o creştere a alocării bugetare, cel puţin pentru plăţile directe. Este vorba de un plus de circa 3 mld. euro pentru următoarea perioadă bugetară 2014-2020 pentru plăţile directe din România, conform propunerii făcute de CE”, a susţinut comisarul Cioloş. Potrivit acestuia, această creştere a alocării se realizează printr-o reechilibrare a plăţilor directe pe care Comisia Europeană a propus-o, o reechilibrare care este „limitată atât de posibilităţile bugetare, cât şi de posibilităţile şi contextul politic”. „Discuţiile privind PAC şi realocările bugetare au loc în acelaşi timp cu discuţia privind bugetul global al UE. De aceea, cred că este important ca România să-şi construiască prioritizări strategice şi alianţe specifice în negocierile pe buget”, a afirmat dl Cioloş.

Un «meniu larg» de oportunităţi În opinia comisarului pentru agricultură şi dezvoltare rurală, viitoarea PAC stabileşte noi oportunităţi de dezvoltare şi dă dovadă de realism politic, recunoscând că apropierea nivelului plăţilor directe între diferitele state membre este un proces care trebuie să continue. Dincolo de propunerea de buget a Politicii Agricole Comune, Comisia Europeană a dorit ca prin această reformă să asigure o nouă legitimitate a PAC în percepţia publică. „Este politica europeană cu alocarea bugetară cea mai importantă. Sunt bani de

www.agrimedia.ro

la contribuabili care se duc spre sectorul agricol şi este esenţial ca aceia care contribuie la acest buget să înţeleagă ceea ce se realizează cu aceşti bani şi care este beneficiul societăţii privind utilizarea acestor fonduri. Am dorit prin această reformă să asigurăm o reorientare a plăţilor directe şi o mai bună ţintire a utilizării acestora, pentru a acoperi pe de o parte această diversitate pe care o regăsim în agriculturile europene şi pe de alta pentru a asigura o mai bună transpareţă a utilizării acestor fonduri. De aceea, în definiţia plăţilor directe veţi găsi că o parte se îndreaptă pentru susţinerea directă a veniturilor agricultorilor, iar cealaltă parte din plăţile directe este legată de anumite practici agricole favorabile pentru mediu. Vor fi bani care urmează să fie destinaţi sprijinirii tinerilor fermieri în primii ani după instalare, va exista o schemă simplificată de plată pentru micii fermieri, o susţinere specifică pentru zonele defavorizate. Este un meniu larg care va permite statelor membre să-şi construiască abordări de politică agicolă, ţinând cont de specificităţile naţionale, dar contribuind în acelaşi timp la atingerea unor obiective comunitare”, a afirmat comisarul european Dacian Cioloş. Un alt element important în procesul de legitimare a PAC amintit de dl Cioloş a fost acordarea fondurilor doar fermierilor activi, cei care deşfăşoară activitate agricolă. În privinţa plafonării plăţilor directe, comisarul a precizat că doar partea care este justificată ca o susţinere directă va fi supusă limitării, iar fondurile rezultate în urma acestei plafonări vor rămâne în statul membru respectiv, urmând să fie folosiţi pentru alte instrumente de susţinere financiară din PAC. „Fermelor mari li se va aplica această plafonare şi după un calcul făcut cred că în România vor fi câteva zeci de exploataţii care au peste 2.000-2.500 ha, dar şi aceste ferme vor beneficia de modalităţi de susţinere financiară, mai ales pentru investiţii, inovare şi aplicarea rezultatelor cercetării agricole în practică”, a precizat dl Cioloş. În reforma PAC este propusă o schemă simplificată pentru fermele de dimensiuni mici, care vor beneficia în perioada bugetară 2014-2020 de o sumă fixă, stabilită de fiecare stat membru în parte. „În funcţie de cum va defini România aceste ferme mici, ar putea fi vorba de câteva sute de mii de beneficiari ai acestei scheme simplificate, pentru care controalele se vor reduce la minimum, iar

acest lucru înseamnă că Agenţia de Plăţi va putea să termine în timp controalele şi să efectueze plăţile fără întârzieri şi fără risc de eroare. În paralel cu schema simplificată de plată directă pentru fermele mici, pentru a nu incita ca acestea să rămână în activitate doar pentru a avea această subvenţie, am propus şi existenţa unei scheme complementare de restructurare pentru aceste ferme mici. Fermele mici sau agricultorii care deţin o fermă mică şi care nu doresc să-şi continue activitatea agricolă nu vor fi încurajaţi prin această subvenţie să o facă, pentru că va exista un sprijin financiar posibil prin PNDR, ceva mai consistent, pentru cei care renunţă la activitatea agricolă din motive de vârstă sau de reorientare profesională. Prin aceste două scheme dorim să oferim posibililitatea statelor membre să accelereze procesul de restructurare în agricultură şi în funcţie de ceea ce agricultorii îşi doresc”, a spus dl Cioloş.

Pregătirea României privind PAC În privinţa pregătirii României vizavi de viitoarea Politică Agricolă Comună, dl Dacian Cioloş, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a precizat că este necesară o viziune integratoare a dezvoltării agricole în România pe sectoare, regiuni, eventual pe structuri de producţie, pentru ca România să poată să facă cele mai bune alegeri privind utilizarea oportunităţilor care există prin Politica Agricolă Comună. „Aş vedea rolul unei strategii care să încurajeze fermierii să investească în inovare, modernizare, în creşterea nu doar a productivităţii, dar şi a capacităţii de stocare şi a prezenţei directe pe piaţă. Dincolo de nivelul plăţilor directe pentru fermele cu potenţial de producţie, cele mari, este un element esenţial. Există un potenţial de producţie neutilizat în România dacă vom compara agricultura cu cea ale statelor membre care folosesc de mai mult timp PAC şi cred că tocmai acest rezervor de productivitate neutilizat încă poate să contribuie la dezvoltarea agiculturii din România, valorificând direct pe piaţă această producţie”, a afirmat comisarul european oficialul pentru Agricultură. Cu privire la problematica fermelor mici, oficialul european a precizat că aceasta trebuie tratată în mod specific, pornind de la specificul sectorial, dar şi de la specificul acestor ferme şi orientarea lor către o producţie cu o mai bună valoare adăugată, cum sunt cele ecologice sau Iunie 2012 21

Ana MUSTĂŢEA

tradiţionale, şi care să fie valorificate prin circuite scurte de comercializare. „În paralel cred că ar fi utilă şi o abordare sectorială sau încrucişat sectorial-regională, pentru a vedea ce instrumente specifice pe care le vom regăsi în viitoarea PAC pot fi folosite pentru a susţine restructurarea specifică a unui sector sau altul pornind şi de la un specific regional”, a menţionat dl Cioloş. În opinia comisarului european, scoaterea la lumină pe piaţă a producţiei agricole şi încurajarea asocierii producătorilor, în paralel cu dezvoltarea unor structuri de consultanţă, constituie alte elemente pe care România ar trebui să le ia în considerare. „Exploataţiile agricole care nu comercializază transparent producţia pe care o realizează nu vor putea folosi nici fondurile europene eficient. Pentru a putea folosi bani publici, trebuie să dovedeşti că eşti eficient, or, dacă eşti eficient şi rentabil în practică prin ceea ce produci şi vinzi, iar pe facturi dovedeşti că nu eşti eficient, nu poţi utiliza fonduri europene. Ne autocondamnăm la subdezvoltare, la o neutilizare a fondurilor europene dacă mergem pe o logică pe termen scurt. Guvernul trebuie să găsească o soluţie

prin care să încurajeze agricultorii să-şi declare producţia, iar această fiscalizare să nu fie văzută ca o corvoadă sau o pedeapsă pentru agricultori”, a declarat dl Cioloş. Potrivit comisarului, serviciile de consultanţă şi asocierea agricultorilor sunt esenţiale pentru a obţine o forţă de negociere mai mare atunci când trebuie să valorifice producţia la marii retaileri. „Cred că sectorul primar de producţie agricolă nu va putea a avea un viitor dacă nu se vor găsi soluţii de acţiune colectivă, cel puţin din punct de

vedere al comercializării. Din această perspectivă, ideea Camerelor Agricole ar putea contribui la acest proces în mod benefic”, a spus oficialul european. În încheiere, comisarul Cioloş a susţinut ideea realizării unor mari proiecte care să poată să suţină procesul de dezvoltare a agriculturii. „Proiecte mari de infrastructură pentru irigaţii, dar şi proiecte regionale, locale care să fie adaptate unui specific sectorial sau altul. Astfel de proiecte mari pot fi susţinute nu numai prin PAC, dar şi prin fonduri structurale. Dacă România gândeşte un proiect de irigaţii, cum ar fi canalul Siret-Bărăgan sau reabilitarea sistemelor de irigaţii existente, va putea foarte bine să negocieze ca partea de mare infrastructură să fie finanţată prin fonduri de coeziune şi structurale, iar partea de conectare a fermelor la sistemele de irigaţii prin Politica Agricolă Comună. Însă aceste proiecte trebuie gândite din timp, pentru ca ele să fie gata şi să poată fi implementate începând din 2014”, a declarat comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Fonduri nerambursabile pentru instalarea tinerilor fermieri APDRP a deschis în perioada 1-29 iunie 2012 sesiunea pentru depunerea proiectelor de instalare a tinerilor fermieri prin Măsura 112 din cadrul PNDR 2007-2013. Fondurile nerambursabile disponibile în această sesiune, pentru finanţarea proiectelor aferente Măsurii 112, sunt de 120.886.096 de euro, fiind alocaţi acum toţi banii disponibili până la finalul perioadei de finanţare, respectiv 2013. Totodată, pe pagina oficială de Internet a APDRP a fost publicată ultima variantă a Ghidului Solicitantului, versiunea 06, aplicabilă pentru depunerea proiectelor din această sesiune. Ghidul Solicitantului versiunea 06, aplicabilă în sesiunea 2012, include şi modificări cu referire la exploataţiile agricole. Astfel, solicitanţii care preiau mai multe exploataţii agricole de la o persoană (cedent), vor trebui să preia integral cel puţin una dintre exploataţiile agricole. Va fi preluată integral acea exploataţie care reprezintă peste 50% din totalul calculului 22 Iunie 2012

Unităţilor de Dimensiune Economică (UDE). O altă modificare se aplică în cazul absolvenţilor de liceu, şcoli profesionale sau şcoli de arte şi meserii din promoţia 2012 care doresc să acceseze Măsura 112. Astfel, în această sesiune aceştia pot depune la dosarul cererii de finanţare doar adeverinţa de absolvire a liceului, însă sunt obligaţi să prezinte diploma de studii până la data semnării contractului de finanţare. În ceea ce priveşte Planul de Afaceri, solicitanţii fondurilor europene nerambursabile trebuie să demonstreze că dimensiunea fermei va creşte cu minimum 4 UDE de la data semnării deciziei de finanţare. Totodată, pentru proiectele de investiţii ce vizează exploataţiile zootehnice, tinerii fermieri trebuie să deţină în exploataţia agricolă construcţii zootehnice adaptate creşterii animalelor şi păsărilor. Cu fondurile primite conform deciziei, tinerii fermieri pot implementa standarde comunitare, precum standardul pentru

protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din sursele agricole şi standardul pentru laptele crud. Celelalte standarde, precum cele pentru comercializarea de ouă, standardele pentru protecţia viţeilor, porcilor, standardele pentru protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului şi standardele pentru comercializarea legumelor şi fructelor proaspete sunt prevăzute de Uniunea Europeană ca obligatorii. Proiectele de investiţii ce au ca scop implementarea standardelor pentru laptele crud se pot realiza numai în cazul fermelor de bovine existente. In cadrul secţiunii dedicate Măsurii 112 „Instalarea tinerilor fermieri” a fost publicat un nou document în vederea facilitării accesării fondurilor nerambursabile „Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2012”. Depunerea cererilor de proiecte aferente Măsurii 112 se va face la Oficiile Judeţene ale APDRP, până vineri, 29 iunie 2012, ora 12.00.

www.agrimedia.ro

Iunie 2012 23

Noi sortimente de iaurt cu fructe de la Olympus La data de 29 mai, compania Olympus a lansat pe piaţa din România nouă gamă de iaurturi greceşti cu fructe. Concepute pentru toate gusturile, cu ingrediente naturale, iaurturile prezintă un amestec inedit de fructe, care defineşte gustul delicios, textura densă şi mătăsoasă a acestora. Urmând o reţetă tradiţională grecească după care un kilogram de iaurt grecesc care se respectă conţine 3 litri de lapte, iaurtul Olympus foloseşte o combinaţie unică de gusturi şi arome: iaurtul grecesc Olympus cu 2% grăsime, iaurtul grecesc cu 10% grăsime, iaurtul grecesc cu căpşune, iaurtul grecesc cu coacăze şi iaurtul grecesc cu rodie şi zmeură. Noul sortiment de iaurt grecesc cu căpşune cucereşte de la prima linguriţă şi încântă

simţurile prin parfumul special al fructelor coapte şi proaspăt culese din grădină, de care acum te vei putea bucura tot anul. Olympus a pregătit şi o combinaţie unică a iaurtului grecesc cu savoarea specială a coacăzelor, ce îmbie prin aroma plăcută şi gustul dulce-acrişor al acestor fructe de pădure. Pentru senzaţii exotice, noul sortiment cu rodie şi zmeură este un desert mătăsos şi totodată revigorant. Savoarea specială a iaurtului grecesc Olympus poate fi folosită în tzatziki sau în supe reci, de vară, în deserturi cu portocală şi mentă sau cu miere şi nuci, în salata grecească de cartofi cu măsline kalamata şi capere sau în combinaţii tradiţionale sau exotice, după gust.

Lazăr CHIRA

Agricover SA îl numeşte pe Robert Rekkers membru nonexecutiv al Consiliului de Administraţie Agricover SA anunţă că, începând cu 1 iulie 2012, domnul Robert Rekkers se va alătura, în calitate de membru nonexecutiv, Consiliului de Administraţie.

Bank, unde a lucrat timp de 17 ani, atât în străinătate, cât şi în România. Printre funcţiile avute se numără acelea de Country Manager al ABN AMRO Bank în Columbia şi România.

„Sunt încântat să îi urez bun venit lui Robert Rekkers în cadrul Consiliului de Administraţie al Agricover SA. Venirea sa va completa competenţele deja existente şi sunt convins că experienţa sa impresionantă va contribui atât la consolidarea succeselor noastre de până acum, cât şi la dezvoltarea strategică şi expansiunea regională a Grupului Agricover”, a spus J. Kanani, acţionarul Agricover Grup. Rekkers este unul dintre cei mai experimentaţi şi respectaţi manageri din industria bancară românească. A jucat un rol foarte important în dezvoltarea şi impunerea pe piaţa românească a Băncii Transilvania, unde a îndeplinit, mai mult de 9 ani, funcţia de director general. Cariera sa a început şi s-a dezvoltat în ABN AMRO

Despre Grupul Agricover

24 Iunie 2012

Grupul Agricover este primul furnizor de soluţii complete pentru agricultură din România. Este un integrator în circuitul serviciilor şi al produselor pentru agricultură, făcând legătura, într-un mod eficient, între industria procesatoare, fermieri şi producătorii de inputuri. De-a lungul anilor, şi-a câştigat poziţia de lider în segmentul de agribusiness din România, având, de asemenea, operaţiuni şi în Bulgaria. Având mai mult de 600 de angajaţi, Grupul Agricover include: Agricover Distribuţie, Agricover Cereale, Agricover Produse speciale, Agricover Silozuri, Agricover Logistică, Agricover Credit IFN, Agricover Livestock, AgroAdvice, Agricover Bulgaria. Soluţiile integrate oferite fermierilor includ distribuţia

de seminţe, îngrăşăminte, motorină, produse fitosanitare, precum şi consultanţă tehnică de specialitate, acordarea de credite, asigurarea recoltei, servicii logistice, de siloz şi sprijin în valorificarea recoltelor.

Despre acţionarul Jabbar Kanani J. Kanani, om de afaceri de origine azeră, este acţionarul Grupului Agricover. Este absolvent al Universităţii de Medicină & Farmacie din Bucureşti şi trăieşte în România de 27 de ani. Viziunea sa în afaceri, spiritul antreprenorial şi încrederea în potenţialul domeniului agricol l-au determinat să investească în România în agribusiness. Astfel, a luat fiinţă Grupul Agricover, care a devenit, în ultimii 10 ani, cel mai important jucător local în agribusiness-ul românesc.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iunie 2012 25

Cu puţin timp în urmă, am făcut o vizită în judeţul Bacău. Era imposibil să trecem prin zonă şi să nu stăm de vorbă cu domnul Eugen Popa, unul dintre cei mai mari fermieri, nu numai ai zonei, ci şi la nivel naţional, din domeniul creşterii de vaci de lapte. Am abordat probleme clasice pentru domeniu: asocierea, relaţionarea cu procesatorii şi formele de sprijin din partea statului.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Probleme în domeniul creşterii de vaci de lapte „La noi, specific românilor, suferim prea mult de nişte orgolii nejustificate şi până nu picăm în genunchi nu ne dăm seama unde se greşeşte. Acesta este marele necaz în ceea ce priveşte formele de asociere, pentru că nici una nu funcţionează cum ar trebui. În legătură cu această temă, cred că ar trebui să se plece de la necesitatea organizării producătorilor de materii prime, dar să ajungem şi la modalitatea în care să dăm valoare economică, prin închiderea circuitului prin procesare proprie“, afirmă cu tristeţe Eugen Popa.

Valentin BLĂNARU

Cum credeţi că ar trebui abordată o formă de asociere pentru ca aceasta să fie viabilă şi de impact? Cred că cel mai corect în asocierea şi înfiinţarea unei organizaţii trebuie pornit de la puterea financiară a viitorilor membri, pentru că în România toate politicile care se fac nu duc la sprijinirea acestor forme de asociere. În aceste condiţii, toate eforturile care se fac aparţin 100% membrilor, iar pentru a se dezvolta şi organiza, în vederea închiderii unui ciclu de producţie-procesaredesfacere, presupune ca aceşti membri să fie cu potenţial material puternic.

Acest punct de vedere îl vedeţi viabil doar pentru 26 Iunie 2012

asocierea lucrativă sau cea profesională? Dacă mă refer la o formă de asociere a crescătorilor de taurine, ar trebui ca întâi să reuşim să organizăm posibilităţile de procesare a materiei prime, în primul rând a laptelui, apoi şi la procesarea cărnii. Eu fac parte din Holstein.Ro, în care membrii sunt suficient de mulţi, dar ce am reuşit să facem a fost cu efortul unor fermieri pe care cred că pot să-i număr pe degetele de la două mâini. Astfel, am reuşit să achiziţionăm un laborator de analize foarte performant, care ne este extrem de necesar în creşterea şi exploatarea taurinelor. Este de la sine înţeles că în fruntea unei astfel de forme asociative trebuie să existe un lider care să facă totul cu dăruire şi plăcere pentru a-i proteja pe toţi membrii, şi nu doar pe el însuşi. La Holstein.Ro este vorba de Caras Costel, care nu este agreat de unii membri. Aici se face o mare greşeală: suferim de prea multe orgolii şi nu reuşim să realizăm că de la orice semen de-al nostru trebuie să luăm părţile pozitive. Dar în momentul în care există un interes comun, trebuie să luăm de la cei interesaţi doar părţile pozitive şi să facem un tot unitar. Încă de la primii paşi pe care i-am făcut, toate activităţile administrative nu au fost retribuite şi sunt membri ai asociaţiei care uită cât timp trebuie alocat

pentru această activitate, mai ales că toţi avem ferme şi îndatoriri în această direcţie. Iată că am ajuns ca acum să avem un personal executiv din care face parte un foarte bun profesionist în ale creşterii taurinelor, dl Gheorghe Neaţă. Încet, încet, facem paşi şi dorim ca prin eforturile noastre să achiziţionăm o fabrică de procesare a laptelui, astfel încât să închidem circuitul de producţie.

Ce probleme întâmpinaţi cu procesarea laptelui? Dacă vorbim de partea de procesare a laptelui, avem ceva probleme şi nu este deloc simplu. Am şi această activitate ataşată fermei, în care realizez toate produsele lactate, mai puţin unt şi caşcaval. Este o făbricuţă cu o capacitate mică, gândită pentru

www.agrimedia.ro

volumul de producţie al fermei şi care a fost făcută integral din surse proprii. Ca să fiu cinstit, nu procesarea este grea, ci partea de vânzare, pentru că fabrica are o capacitate de doar 5.000 de litri, iar ferma produce aproape 6.500. Diferenţa o livrăm unui alt procesator din judeţ. Necazul cel mare este la compunerea unei pieţe de desfacere. Poate ca voi spune nişte cuvinte care vor deranja, dar sunt verificate în timp, şi anume că toate multinaţionalele procesatoare de lapte fac o serie de lucruri mai puţin plăcute, în detrimentul producţiei autohtone de lapte: se aduc foarte multe produse finite din alte ţări şi nu întotdeauna de cea mai bună calitate, se foloseşte foarte mult lapte praf în procesarea laptelui crud şi, mai mult sau mai puţin evident, toate unităţile de procesare s-au pus de acord, prin forma lor organizatorică, pentru a atribui un preţ sau o limită maximă litrului de lapte, undeva la 0,22-0,23 euro/litru, faţă de media europeană de 0,3-0,35 euro. Mai există şi cazul în care procesatori autohtoni care procesează lapte românesc se plâng producătorilor de lapte de faptul că multinaţionalele folosesc acest sistem în detrimentul producţiei locale şi merg până acolo încât vor să ne elimine total de pe piaţa produselor lactate. Acestea sunt lucruri grave, iar după modul în care funcţionează piaţa, credem că fenomenul este real. Mai am de punctat un lucru cu totul alarmant, faptul că în reţelele de magazine produsele autohtone reprezintă un procent foarte mic, comparativ cu produsele lactate aduse din alte ţări. Acest subiect l-am punctat la nivel naţional prin intermediul asociaţiei şi intenţionăm ca în perioada următoare să facem o notă cu toate problemele noastre, care să fie depusă la toate nivelurile guvernamentale.

În ceea ce priveşte cota de lapte, cred că acest mecanism nu este stăpânit. Poate o să fiţi surprinşi, dar nu cred că ar trebui să ne mai intereseze acest lucru, deoarece suferim o scădere drastică a efectivului de animale, ceea ce ne îndreptăţeşte să nu ne îngrijorăm nici de satisfacerea cotei, nici de eliminarea ei. În plus, cred că este o problemă de proximitate a fermei faţă de procesator. Este altceva să ai fabrica la Braşov şi să vii să iei lapte din Moldova sau din zona Bucureştiului şi altceva să ai fabrica la câţiva kilometri de fermă. Acest lucru antrenează costuri, care se transpun în preţul de la consumator, şi asta ar putea fi diferenţa decisivă la raft. Având în vedere acest sistem diabolic, sunt producători care acceptă să vândă lapte la un preţ de nimic numai să scape de el, pentru că este o marfă extrem de perisabilă. Dacă este să vorbim de forme de sprijin pentru feremieri, cred că problema aceasta spinoasă stă în modul de distribuţie. Sunt de acord că nu trebuie să conteze mărimea fermei şi că aceleaşi drepturi trebuie să le aibă toţi fermierii, fie ca au 10 ha, fie ca au 40.000 ha. Ar trebui să fim cu toţii de acord că de aceste forme de sprijin trebuie să beneficieze doar cei care pun umărul la formarea bugetului de stat. Cu alte cuvinte, formele de sprijin ar trebui acordate doar plătitorilor de taxe şi impozite. Cred că ar trebui specificat clar un nivel minim de suprafaţă până la care se poate acorda sprijinul financiar sau un număr de animale, dacă ne referim la sprijinul pentru pasăre/porc/vită/oaie, iar dacă vreau să-l sprijin pe cel cu o vacă sau pe cel cu 10 porci să găsesc o altă formă de ajutor social. În toate aceste cazuri, condiţia necesară este ca toţi să fie plătitori de taxe şi impozite. În condiţiile actuale, consider că se întâmplă un fel de aruncat al banilor pe fereastră. Toţi trebuie să înţeleagă că bugetul statului, indiferent de stat, nu poate susţine pe cineva care nu vine cu nimic la acel mecanism. Sunt fermieri care spun că statul nu dă şi nu face nimic, dar este nedrept acest lucru atât timp cât noi nu venim cu ceva la bugetul statului. După această scurtă întrevedere cu distinsul domn, stau şi mă întreb, retoric mai mult, ce ne facem dacă nu avem „bătrâni”?

www.agrimedia.ro

SC Agro Chirnogi foloseşte tehnologie nouă pentru obţinerea celor mai bune rezultate în producţie. Agro Chirnogi utilizează produsele firmei Chemtura, fiind şi distribuitor pentru fertilizantul foliar Route şi adjuvantul Elastiq. Acestea sunt două produse folosite cu rezultate foarte bune de Agro Chirnogi la cultura de rapiţă. Route este un fertilizant foliar lichid, cu utilizare în culturile de cereale, porumb, rapiţă, gazon şi leguminoase. Îmbunătăţeşte înrădăcinarea, creşte vigoarea plantelor şi producţia. La cultura de rapiţă, se aplică în cantitate de 0,8 l/ ha de la 4 frunze adevărate, apoi la un interval cuprins între 2 şi 6 frunze adevărate. Elastiq este adjuvant pentru protejarea silicvelor şi a păstăilor. Asigură o peliculă uniformă, elastică şi adezivă, în condiţii climatice diverse, susţine maturarea naturală a seminţelor, reduce pierderile de producţie dinainte şi din timpul recoltării, previne formarea samulastrei de rapiţă. Este un produs care se aplică înainte de recoltare, la culturile de rapiţă, soia, mazăre, pentru a preveni scuturarea şi pierderile de producţie la recoltare. Se aplică în doze de 0,8-1 l/ha, cu 2-4 săptămâni înainte de recoltare. Pentru mai multe detalii legate de sporul de producţie obţinut în urma tratării culturilor cu aceste produse şi modalitatea de achiziţionare a acestora, societatea Agro Chirnogi vă stă la dispoziţie, prin dl Raji El-Khalil, la numărul de telefon 0745.002.000. Iunie 2012 27

Ziua Câmpului la Dulceşti

Valentin BLĂNARU

La Dulceşti, la câţiva kilometri de Piatra Neamţ, s-a desfăşurat pentru a patra oară expoziţia în câmp organizată de Almos şi Agrotrade la data de 1 iunie. Lumea curge altfel, apele sunt mai line şi aerul mai parfumat de tei şi alte plante înflorite în această perioadă în zona mult lăudată de povestitori celebri ai zonei. Aproape idilic, dacă nu am vorbi şi de nişte afaceri de mare anvergură şi de o lume politică în verva campaniei electorale. Cu vreo 2 kilometri înainte de a ajunge la destinaţie începeau să se contureze corturile şi utilajele pregătite în câmp pentru show. Cu aceste gânduri pozitive am ajuns la destinaţie, la a patra ediţie a unei demonstraţii în câmp organizate de un fermier. Adevărat este că fermierul nu este de origine română şi că are în sânge un târg cu mare rezonanţă „Die Feldtage”. Plăcerea şi încântarea mea au fost cu atât mai mari cu cât am văzut o armată întreagă de companii roind în jurul unui singur fermier, care făcea din acest eveniment un moment de împărtăşire a cunoştinţelor sale către cei peste 500 de participanţi, dar şi o demonstraţie de forţă şi de durabilitate. Meritul este al celor doi parteneri: moldoveanul Alexandru Molodoi şi neamţul Krüger. Nu au lipsit de la eveniment companiile furnizoare de inputuri de orice fel: lucrarea solului, seminţe, pesticide, maşini şi utilaje, finanţări, maşini utilitare, asigurări, uleiuri şi combustibili. Pot trece în revistă toţi partenerii celor doi organizatori în ordine aleatorie: Makhteshim Agan, DuPont, Cheminova, BASF, KWS, Syngenta, Nufarm, Bayer CropScience, AgChem, Dieckmann, Strube, Monsanto, Pioneer, Stroetmann, Arvi Agro, Saatzucht Probstdorf, Maisadour, Maribo, Saaten Union, Bise Group, Agricover, Sudau Agro, RWA, NaturEvo, Lantmannen, BISO România, Agritehnica, Unia, Pronar, Kockerling. Marsat Roman, Agrowest, Scania, Vaderstadt, Agrana, Valtra, Ropa, Groupama, Schmitz Cargobull, Krukowiak, Wielton, NHR Agropartners, IKB Leasing, Semiramida, Altec, Prilinger, Rompetrol, Fendt, IPSO, Green Expert, Holmer. Dacă vreţi, pot face o comparaţie: acest eveniment este o „Agriplanta” a Moldovei, evident la scară mai mică. Remarcabil este 28 Iunie 2012

faptul că evenimentul are o structură şi o organizare de care se pot bucura doar marile firme organizatoare de târguri. „Ne bucurăm că sunteţi alături de toţi cei care trudesc în agricultură şi care fac o agricultură de mare performanţă, cu alte cuvinte avem productivitate mare cu costuri foarte mici, dar aceste costuri mici se traduc în inputuri de mare performanţă şi de cele mai multe ori destul de scumpe. Avem în exploatare o suprafaţă de 6.000 de hectare, înfiinţată cu 450 ha de rapiţă - numai atât au mai rămas -, 2.000 ha de cereale păioase, 500 ha de muştar, 800 ha de porumb, dar cultura cea mai importantă pentru noi este sfecla de zahăr. Aceasta este o cultură pentru pricepuţi şi are un randament dulce. Anul acesta mizăm pe o producţie de aproximativ 60 de tone la hectar pe o suprafaţă de 1.050 de hectare. Am avut ghinion cu 43 de hectare de sfeclă, care a suferit în perioada de răsărire din cauza unei cruste de pământ care s-a format şi am luat decizia de a întoarce cultura şi am pus porumb. Din 2006, de când s-a înfiinţat societatea, au fost făcute investiţii mari atât cu utilajele, cu terenurile, cu arendele şi comasările, proiecte FEADR, cât şi cu alte proiecte pe termen lung”, a declarat Alexandru Molodoi. Printre loturile demonstrative aflate în jurul zonei de demonstraţii cu utilajele, au ieşit în evidenţă câteva parcele de grâu. Am stat de vorbă cu Veronica Ciucă, director de marketing al Makhteshim Agan, pentru a ne spune secretul unei culturi atât de curate şi de frumoase: „Am aplicat o tehnologie completă, pornind de la erbicidare - unul pe bază de tribenurolmetil, după care s-a aplicat insecticidul cu clorpirifos şi deltametrin (Pyrinex Quick), apoi s-a aplicat primul

tratament cu triadimenol (Shavit 25 EC), iar al doilea tratament a fost o combinaţie între Zamir 40 EW (tebuconazol + procloraz) şi Leander 750 EC (fenpropidin). Ne face o onoare şi o plăcere deosebită să lucrăm cu fermieri care respectă toţi paşii tehnologici, pentru că aceştia sunt fermierii conştienţi că profitul lor stă tocmai în aceşti paşi. Suntem, de asemenea, pregătiţi cu produse erbicide, fungicide şi pesticide şi pentru culturile de porumb şi floarea-soarelui şi chiar am avut întrebări de la fermieri, la standul de la acest eveniment, care aveau probleme cu buruienile graminee”. Fiind şi o zi de sărbătoare internaţională, Ziua Copilului, unul dintre partenerii evenimentului, BASF, a organizat cu ceva timp înainte, la şcoala din localitate, o întrecere sportivă. Mai multe echipe şi-au demonstrat măiestria la fotbal, iar finala s-a decis la loviturile de departajare, care s-au executat în mijlocul terenului de demonstraţii cu utilajele. BASF a premiat campionii cu medalii şi cupe şi i-a încurajat pe aceştia să înveţe, să ajungă specialişti în domeniul agricol. Dacă am fost încântat de această desfăşurare de forţe în curtea unui fermier, surpriza mea a fost şi mai mare când am făcut cunoştinţă cu o născocire tehnică a neamţului Krüger: o maşină de aplicat îngrăşăminte lichide. „Inventatorul” Krüger a achiziţionat mai multe maşini de la armata germană, pe care a montat un buncăr de transportat lichide şi un sistem de braţe cu o lungime de 24 de metri pentru că întreaga tehnologie pe care o are în fermă este pe această maşină. Am remarcat gândirea pragmatică a investitorului german, care a afirmat că maşinile de erbicidat sunt scumpe şi că din banii pentru una nouă poate construi mai multe astfel de utilaje.

www.agrimedia.ro

Iunie 2012 29

În cadrul unui târg de profil agricol din zona de sud a ţării, am întâlnit un fermier neaşteptat. Credeam că la această expoziţie vin doar fermieri interesaţi de cultura mare şi în nici un caz cei care fac culturi speciale, cum este sfecla de zahăr.

Sorin NĂSTASE

Sfecla de zahăr, regina culturilor din agricultura europeană Aşa l-am cunoscut pe Sorin Năstase, inginer agronom, care deţine o societate comercială care are ca obiect principal de activitate cultivarea sfeclei de zahăr, pe o suprafaţă de aproximativ 300 de hectare din judeţul Braşov, în vecinătatea fabricii de la Bod. „La Bod avem o tradiţie de a cultiva sfeclă de zahăr de mai bine de 100 de ani, încă de la înfiinţarea fabricii. În afara faptului că este o tradiţie pentru cultivatorii de sfeclă din judeţele Braşov şi Covasna, această activitate este şi una bănoasă. Societatea comercială am înfiintat-o în anul 2006, se numeşte Vlad Agrozahăr şi poartă prenumele fiului meu, care este inginer agronom şi se va implica major în această activitate. Îmi face o deosebită plăcere să văd tineri ingineri agronomi care lucrează în agricultura românească.” Aşa cum am simţit pe pielea noastră, au fost regiuni în ţară în care ploile din ultima vreme au depăşit şi 200 l/mp, într-un interval de câteva ore. Acest motiv este unul care ne îngrijorează şi ne face să întrebăm orice fermier, indiferent de cultura pe care o are, dacă este afectat de cantitatea abundentă de ploaie. 30 Iunie 2012

„Ploile care au căzut în ultimele două săptămâni în România ne-au afectat şi pe noi, cultivatorii de sfeclă de zahăr, dar mai ales pe cei care au cultivat cereale. Este adevărat că în ceea ce priveşte aceste culturi, şi gerurile din iarnă au avut rolul lor de reducere a producţiei. Prognoza meteorologică nu este una îmbucurătoare pentru luna iunie, dar sperăm ca la finalul ciclului de producţie pentru sfecla de zahăr fabrica să preia în condiţii optime cantitatea pe care o aşteaptă de la noi.” „Se spune despre sfecla de zahăr că nu suportă prostia şi că trebuie aplicată fiecare verigă tehnologică. Din acest motiv, iubesc această cultură şi ne dorim ca pe viitor să dublăm suprafeţele cultivate cu sfeclă de zahăr. În zona Braşov, înfiinţarea culturii are loc spre sfârşitul lunii martie şi se încheie spre sfârşitul lunii aprilie. Recoltarea se încheie spre sfârşitul lunii noiembrie. Este o cultură costisitoare, dar şi profitabilă; în situaţia în care se foloseşte fiecare verigă tehnologică, se obţin producţii de peste 40 de tone la hectar. Pe de altă parte, trebuie să fim corecţi şi să spunem că fără subvenţia europeană

această cultură nu este atractivă. Dorinţa noastră este de a obţine pentru acest domeniu aceeaşi subvenţie pe care o obţin şi alte state membre pentru cultura identică. La ora actuală, subvenţia în România se situează la aproape 650 euro/ha, în timp ce în alte ţări aceasta ajunge la 850 euro/ha.” Dacă vorbim de erbicidări, ar fi necesare 4-5 stropiri. Costurile înfiinţării culturii de sfeclă de zahăr, dacă ţinem cont de toate verigile care includ fertilizări foliare şi fertilizări solide, fără a le cuprinde pe cele de recoltare, se ridică la 5.500-6.000 de lei per hectar. În ceea ce priveşte recoltarea, noi deţinem tehnologia necesară, fabrica asigurând doar transportul. În ultimii ani, fabrica s-a modernizat mult şi poate face o recoltare cât mai curată, astfel încât şi produsul să ajungă la parametrii superiori de calitate. Oricărui fermier de astăzi, care ar vrea să cultive sfeclă de zahăr, aş dori să-i spun ceea ce repet de aproape 10 ani încoace, şi anume: sfecla de zahăr are viitor, este o cultură rentabilă, chiar regina culturilor din agricultura europeană.

www.agrimedia.ro

Mihai Dimitriu, director executiv al Federatiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, a făcut o scurtă analiză a acestui sector, cu date care ar convinge orice fermier fie să crească suprafaţa cu această cultură, fie să înfiinţeze cultura de sfeclă. „În ţară există 4 procesatori de sfeclă de zahăr, la Oradea, Luduş, Bod şi Roman. Astăzi este nevoie din ce în ce mai mult de sfeclă de zahăr, pentru că zahărul brut este foarte scump şi depinde foarte mult de preţul burselor internaţionale. În plus, trestia de zahăr nu are acelaşi randament şi, mai nou, este acreditată din ce în ce mai mult pentru producţia de etanol. Astfel, s-a schimbat abordarea strategică şi se încurajează cultivarea de sfeclă de zahăr, având toate atuurile atât pentru fermieri, cât şi pentru procesator: pentru anul 2011, preţul tonei de sfeclă a pornit de la 26 de euro; Agrana a fost prima companie care a demarat negocierile cu fermierii, iar preţul oferit este de 35 euro/tonă. Tendinţa este de creştere atât a preţului per tonă, cât şi a suprafeţei cultivate. Preţul dat

www.agrimedia.ro

ca referinţă de Agrana este acum aplicat şi de celelalte companii şi este cuprins într-un contract ferm, semnat la înfiinţarea culturii. Având în vedere media de cultură, suprafaţa necesară semănată cu sfeclă ar fi de 22-23.000 de hectare, astfel încât să producem complet cantitatea de zahăr pe care avem voie să o procesăm, conform sistemului de cote. Per total, în România există 18.000 de hectare recoltabile. Subvenţiile pentru acest sector se situează la o valoare de 647 euro/hectar. Este subvenţia cea mai mare dintre toate culturile europene. Această valoare a subvenţiei este acoperitoare doar pentru înfiinţarea culturii, fermierii având la dispoziţie şi subvenţiile pe care Ministerul Agriculturii le acordă pentru motorină.

Concluzia: sfecla de zahăr este cea mai subvenţionată cultură din ţară. Dacă facem un calcul, împreună cu subvenţia şi cu ceea ce primeşte de la procesator, un fermier poate primi în total 51 de euro per tonă, în momentul în care luăm ca medie o producţie de 40 tone/ha. Această cultură devine rentabilă

la o producţie brută de peste 40 de tone la hectar. La aceste cifre, ar trebui să vorbim de un profit între 600 şi 800 de euro per hectar. Sfecla tinde să devină una dintre cele mai profitabile culturi, aşa cum a fost mulţi ani în trecut. Există o reticenţă a fermierilor de a cultiva sfeclă şi aceasta este dată de o tehnologie complicată şi destul de costisitoare, dacă o comparăm cu rapiţa. Este o cultură care trebuie ţinută în mână şi supervizată consecvent, de 2-3 ori pe săptămână. Noi avem de lucrat la randamentul culturii, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Dacă la noi vorbim de producţie cu o medie de 40 de tone la hectar, în ţări vestice vorbim de producţii spre 60 de tone. Dar acum nu mai este luată în calcul producţia brută, ci cantitatea de zahăr obţinută la hectar. La acest capitol suntem deficitari, pentru că vorbim de 5-6 tone la hectar, în timp ce ţările competitive au un randament de 10-12 tone de zahăr la hectar.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Iunie 2012 31

Valentin BLĂNARU

Date despre sector

În urma ploilor înregistrate în cursul lunii mai în toate zonele ţării, şi mai ales ca urmare a variaţiilor de temperatură zilnice, activitatea din sectorul legumicol este foarte diversificată şi se impun anumite priorităţi marcante pentru fiecare tip de plantă legumicolă.

Victor VĂTĂMANU

Calendarul lucrărilor legumicole din luna iunie Astfel, principala activitate din cursul acestei luni este reprezentată de îngrijirea culturilor, dintre care distingem, prioritar, prăşitul manual pe rând la culturile solanacee pentru fructe (tomate, ardei, pătlăgele, vinete), culturile bulboase (ceapă şi usturoi), culturile rădăcinoase (ţelină, sfeclă de masă etc.), culturile bostănoase (castraveţi, dovlecei, pepeni) şi culturile de verdeţuri. Foarte important este şi prăşitul pe intervalul dintre rânduri, manual/mecanic sau cu tracţiune animală, la culturile solanacee pentru fructe (tomate, ardei, pătlăgele, vinete), culturile bulboase (ceapă, usturoi) culturile rădăcinoase (ţelină, sfeclă de masă, morcov, pătrunjel, păstârnac), culturile bostănoase (castraveţi, dovlecei, pepeni) şi culturile de verdeţuri. Lucrările specifice care se execută la un anumit interval de timp sau după parcurgerea unei etape de dezvoltare sunt reprezentate de executarea lucrărilor de palisat (legat) şi de copilit la tomatele timpurii (de regulă, decadal) şi a lucrărilor de executare a cârnitului la plantele care au depăşit faza de creştere după 4 inflorescenţe. 32 Iunie 2012

Pentru absolut toate plantele legumicole înfiinţate fie prin răsad sau prin semănat direct, se va aplica o udare cu o normă de irigare de 150-300 metri cubi de apă la hectar, ori de câte ori este nevoie. În condiţiile specifice acestui an agricol, rezerva de apă a oscilat destul de mult, ceea ce îngreuneză dezvoltarea normală a fructelor în intervalele de timp viitoare. Irigarea se va face în funcţie de aprovizionare. Analizând fiecare solă semănată/plantată cu plante legumicole, privitor la rezerva de apă din sol, în primul rând se vor face toate demersurile pentru eliminarea excesului de apă din sole sau din solele învecinate, apoi se va face dirijarea apei pe rigole, prin deschiderea de canale provizorii, în cazul în care pentru asigurarea apei se va folosi metoda irigatului prin brazde. Când irigarea solelor legumicole se face prin aspersiune, principalele lucrări care se execută sunt: încărcarea conductelor mobile de transport al apei, transportul acestora până la sola destinată irigării, instalarea antenelor de irigare, instalarea aspersoarelor (de preferat aspersoare cu talie mică), punerea sub presiune

(presiunea normală de irigat este de 3-3,5-4 atmosfere pentru asigurarea administrării apei sub formă de ceaţă sau de particule mici de apă), după care, în momentul finalizării udării, se va asigura mutarea antenelor de irigare pe o nouă poziţie, după asigurarea normei de udare. Una dintre cele mai importante etape privind creşterea şi dezvoltarea plantelor legumicole o reprezintă aplicarea tratamentelor pentru combaterea bolilor (agenţilor patogeni) şi a dăunătorilor specifici pentru fiecare specie legumicolă cultivată. Această lucrare se face atunci când este necesar, în mod special la avertizarea inspectoratelor de protecţie a plantelor judeţene, prin buletinele de avertizare lunare sau periodice, unde se indică substanţa, doza şi modul de aplicare a acesteia. În vederea executării tratamentului, se vor luă măsuri pentru asigurarea transportului apei necesare executării tratamentului, transportul substanţei cu care se execută tratamentul, prepararea soluţiei, conform normelor transmise în buletinul de avertizare, aplicarea tratamentului (stropitul culturilor), manual sau mecanic.

www.agrimedia.ro

Pentru a avea o recoltă eficientă economico-financiar, este necesar a aplica fazial cantităţile de îngrăşăminte chimice solicitate de nevoile plantei legumicole. Cantităţile de îngrăşăminte faziale, precum şi momentul aplicării acestora se stabilesc (pentru culturile de vară - tomate, ardei, pătlăgele, vinete, pepeni etc.) de specialistul (inginerul) legumicol ce patronează suprafaţa destinată acestor culturi. Această operaţiune presupune: încărcatul sacilor de îngrăşăminte sau a cantităţilor sub formă de vrac, transportul acestora la locul administrării, descărcat sacii direct în utilajul de administrat îngrăşăminte şi împrăştierea acestora la anumite intervale în cadrul solei, după care urmează operaţiunea de administrat mecanic îngrăşămintele chimice din dotare. Tot în cursul acestei luni se pot recolta culturile de mazăre, cartof timpuriu, conopidă timpurie, tomate timpurii (spre sfârşitul lunii), legume şi verdeţuri. Recoltarea acestor culturi presupune încărcarea din câmp, transportul la locul destinat (silozuri, depozite), descărcarea din mijloacele de transport şi condiţionarea recoltei (acolo unde este necesar). De asemenea, în cursul acestei luni se execută anumite lucrări la desfiinţarea culturilor care au fost recoltate, şi anume: după desfiinţarea culturilor de cartof timpuriu, a terenurilor cultivate cu mazăre timpurie pentru boabe verzi, se execută, după recoltare, strângerea, încărcarea şi transportul vrejilor de mazăre, pentru valorificarea ca producţie secundară. Imediat după ce terenul a fost eliberat de resturile vegetale rămase în urma executării acestei operaţiuni, terenul se va lucra cu discul, în vederea tocării resturilor vegetale care au mai rămas pe teren şi pentru afânarea solului, în vederea înfiinţării culturilor următoare. În momentul în care această operaţiune, din diverse motive, nu se poate executa, se poate afâna solul printr-o arătură superficială, la 18-20 cm. În ceea ce priveşte organizarea activităţilor din sectorul legumicol, acestea constau în: actualizarea graficului de activităţi pentru următoarea etapă, unde se va estima necesarul de forţă de muncă, mijloacele financiare, posibilitatea solicitării de credite, revizuirea listelor de materiale necesare pentru lunile următoare, în vederea contractării şi procurării acestora; reactualizarea unor contracte de creditare, servicii, aprovizionare cu produse pentru etapele următoare; actualizarea şi realizarea contractelor pentru livrarea legumelor pentru pieţele de consum. Pentru comercializarea produselor legumicole sunt necesare lucrări de încărcare, transport şi descărcat recolta la locul de condiţionare (silozuri, magazii) sau direct la beneficiar (piaţă, fabrici de conserve). În condiţiile în care recolta trebuie condiţionată pentru vânzarea directă în piaţă, sunt necesare următoarele lucrări: sortat, calibrat, şters/lustruit, ambalat şi depozitare optimă până în momentul livrării, după care urmează expedierea produselor legumicole gata finisate.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iunie 2012 33

Măsuri agrotehnice pentru controlul buruienilor la cultura de cartof Alegerea plantelor şi rotaţia lor în asolament În controlul integrat al buruienilor, măsurile agrotehnice au un rol deosebit de important, după cum prezintă Ianoşi Ioan Sigismund şi colaboratorii (2002). Pentru a folosi metodele agrotehnice pentru combaterea buruienilor în cultura de cartof, trebuiesc cunoscute biologia, modul de înmulţire, durata de viaţă, epoca încolţirii, adâncimea de la care încolţesc etc. Cunoaşterea acestor particularităţi permite aplicarea unor măsuri de combatere diferenţiată în funcţie de îmburuienare: alegerea judicioasă a plantelor şi încadrarea lor raţională în asolament; lucrarea corectă a solului; plantarea la timp; întreţinerea corectă a culturii; recoltarea la timp şi în condiţii optime.

Rotaţia culturilor în asolament constituie o metodă agrotehnică eficientă de control al buruienilor. Un efect bun de combatere se poate realiza prin introducerea în asolament a unor culturi ca: porumbul furajer, sorgul de nutreţ, cânepa, lupinul etc., care cresc repede şi pot înăbuşi buruienile, sau culturi prăşitoare, care, datorită lucrărilor de întreţinere repetate, curăţă terenul şi reduc rezerva de seminţe de buruieni. Un efect asemănător de combatere a buruienilor au şi culturile perene în rotaţie, ca: leguminoasele furajere (lucernă, trifoi), care, datorită coaselor repetate de mai multe ori pe an, împiedică fructificarea şi diseminarea sau epuizează rizomii. Soia înierbată, care durează 1-2 ani, contribuie la curăţirea terenului numai dacă s-a asigurat o răsărire bună, cultura este uniformă şi fără greşuri. Cel mai mult îmburuienează culturile de legume sau cele de leguminoase anuale (mazăre, fasole), dacă nu sunt corect întreţinute.

Lucrările solului Combaterea buruienilor prin lucrări de prăşit este eficace dacă se face la timp, 34 Iunie 2012

înainte ca buruienile să se înrădăcineze prea adânc. Ele se pot distruge uşor în prima faza, dacă rădăcinile sunt mai slabe. Dezmiriştitul are efect bun de combatere, deoarece împiedică lăstărirea şi fructificarea multor buruieni. Prin dezmiriştit se stimulează germinarea multor seminţe de buruieni, care apoi sunt distruse de discuirile repetate sau prin arătură. În acest fel sunt distruse buruienile, ale căror seminţe germinează primăvara târziu sau vara (ştirul, loboda, costreiul, jalesul, zămoşiţa ş.a.). De asemenea, sunt distruse buruienile perene, bianuale, cele care iernează, deoarece seminţele acestora germinează încă din vară sau din toamnă. Dezmiriştitul combate şi buruienile deja existente pe solă. Organele aeriene fiind distruse, aceste buruieni sunt forţate să lăstărească, epuizând substanţele de rezervă din rizomi sau rădăcini, iar în final sunt distruse prin arătură. Seminţele buruienilor efemere, dar şi seminţele şi bulbii buruienilor efemeroide nu încolţesc vara, astfel că nu pot fi distruse prin dezmiriştiri. Adâncimea la care se face dezmiriştitul trebuie să ţină seama şi de felul îmburuienării. În cazul solelor infestate cu pir, adâncimea de lucru va fi de

www.agrimedia.ro

10-12 cm, unde se găsesc majoritatea rizomilor. În cazul infestării cu volbură, adâncimea de lucru este de 8-10 cm, de unde pot germina seminţele. Arătura de toamnă completează şi desăvârşeşte acţiunea de distrugere a buruienilor începută prin desmiriştire, având un rol însemnat, mai ales în distrugerea buruienilor perene, care se înmulţesc prin rizomi sau rădăcini, prin faptul ca acestea sunt scoase la suprafaţă,, unde în timpul iernii îngheaţă şi pier. Arătura grapată din toamnă favorizează germinarea seminţelor de buruieni perene, bianuale şi anuale de toamnă şi a celor care iernează. Aceste buruieni sunt distruse apoi prin discuirea sau grăparea arăturii executate toamna sau primăvara, cu ocazia pregătirii patului germinativ. Adesea, germinarea seminţelor de buruieni toamna este limitată din cauza secetei. În acest caz, se poate aplica o udare care să stimuleze germinarea, în special după dezmiriştit, după care să urmeze o lucrare de distrugere a acestora prin discuire sau arătură de toamnă.

Plantarea în epoca optimă Prin plantarea cartofului în epoca optimă se pot combate o serie de buruieni, care apar primăvara timpuriu. Aceste buruieni sunt distruse cu ocazia pregătirii patului germinativ şi a plantării. Dacă plantarea se face prea devreme, înainte de răsărirea buruienilor, ele pot apărea după plantare şi este posibil ca până la rebilonat să se fortifice în aşa măsură încât să nu mai fie distruse, scăpând în continuare şi de sub controlul erbicidelor. Dacă plantatul este întârziat, din cauza temperaturilor mai ridicate se modifică îmburuienarea, de care trebuie ţinut cont la erbicidare.

www.agrimedia.ro

Reducerea surselor d de îmburuienare

Lucrările de întreţinere a culturii Prăşitul este o lucrare importantă de combatere a buruienilor, care însă, de multe ori, deranjează cultura de cartof prin tăierea şi ruperea rădăcinilor, a stolonilor şi a tuberculilor, iar în cazul nereglării corecte a secţiilor cultivatorului pot fi distruse sau dislocate cuiburi sau rânduri întregi. Prăşitul neexecutat la timp, când solul este prea uscat sau tasat, iar buruienile sunt într-un stadiu mai avansat, se face mai greu şi cu rezultate reduse. Se poate afirma că prăşitul la cultura cartofului este un rău necesar.

Recoltarea la timp Adesea, buruienile care invadează cultura de cartof, după căderea vrejilor până la recoltare, pot forma seminţe şi disemina, mărind astfel rezerva de seminţe de buruieni din sol. Dacă recoltarea întârzie, este indicat să se distrugă vrejii şi la cartoful pentru consum. Cu această ocazie, se vor toca şi buruienile, uşurând astfel şi recoltarea.

Pentru reducerea principalei surse de îîmburuienare, care este solul pe care se ccultivă cartoful, este necesar controlul buruienilor în toate culturile din rotaţie. Gradul de îmburuienare a culturii de cartof G eeste puternic influenţat de modul cum a fost cultivat terenul în anii anteriori. Utilizarea gunoiului de grajd proaspăt cconstituie o sursă importantă de îîmburuienare a solului. Prin fermentarea ccorectă, pe platformă, a gunoiului dde grajd timp de 1-2 ani, viabilitatea sseminţelor de buruieni se distruge. O altă sursă de infestare a culturilor cu seminţe de buruieni este apa de irigaţie. Filtrarea corespunzătoare a apei reduce mult acest pericol. Buruienile nedistruse de la marginea parcelei, a drumului, pe taluzurile canalelor de irigaţie sau alte terenuri învecinate necultivate pot constitui, de asemenea, surse de îmburuienare. Curăţirea acestor zone şi combaterea buruienilor reduc pericolul îmburuienării.

Combaterea unor specii de buruieni prin măsuri agrotehnice Combaterea buruienilor parazite Tortelul (Cuscuta campestris) parazitează pe tulpinile cartofului şi a unui număr mare de buruieni. Se dezvoltă în special pe părţile superioare şi de mijloc ale plantelorgazdă, ca urmare se observă uşor. Lupoaia (Orobanche sp.) parazitează rădăcinile cartofului, iar plantele se dezvoltă greu. În controlul acestor plante parazite, foarte periculoase, este important ca solele să se păstreze curate, aplicând măsuri preventive, ca: asolament de lungă durată

Iunie 2012 35

şi o structură corespunzătoare a culturilor, în care să nu se succeadă plante care pot fi parazitate de aceeaşi specie. Se vor face arături adânci de peste 20,5 cm, cu răsturnarea bună a brazdelor. Culturile se vor supraveghea şi vetrele de Cuscută sau Orobanche se vor distruge imediat ce au apărut. Plantele atacate se smulg, înainte ca planta parazitară să fructifice. Plantele de cartof şi buruienile parazitate cu tortel după smulgere se îndepărtează din câmp, deoarece la tortelul înflorit seminţele continuă să se formeze şi după ce plantele-gazdă au fost tăiate sau smulse şi se ard. Locul se curăţă bine, se arde şi se sapă la cel puţin 20 cm adâncime. Pentru combaterea chimică se pot folosi produsele recomandate de buletinul de avertizare transmis de către Laboratorul Fitosanitar Judeţean. Pentru controlul lupoaiei, pe lângă rotaţia culturilor, se recomandă praşilele, folosirea gunoiului de grajd bine fermentat. Sunt indicate în asolament culturi-capcană, care se recoltează înainte de a înflori plantele de Orobanche. Măsurile agrotehnice se completează cu folosirea erbicidelor.

Victor VĂTĂMANU

Combaterea pirului şi a costreiului Pirul este una dintre buruienile cale mai agresive pentru cultura cartofului, foarte greu de combătut şi cu un areal mare de răspândire. Lucrările de prăşit şi rebilonat efectuate după plantarea cartofului duc la segmentarea rizomilor şi scoaterea din starea de latenţă a mugurilor dorminzi. Mugurii vegetativi la pir sunt mai puţin longevivi. Plantele trăiesc numai atât timp cât rizomii îşi păstrează turgescenţa. Rizomii sunt rezistenţi la ger, dar mor dacă sunt expuşi la soare şi se deshidratează. Metodele agrotehnice de combatere a pirului pot fi: asolament raţional cu plante prăşitoare; fragmentarea repetată a rizomilor şi adunarea lor cu grapa cu colţi sau cultivator; scoaterea din parcelă şi uscarea sau arderea. Fragmentarea trebuie făcută până la epuizarea totală a rizomilor, astfel se contribuie la înmulţirea lor. Eficacitatea cea mai mare pentru distrugerea pirului prin fragmentare se realizează când plantele nou formate au 2-4 frunze şi 8-10 cm înălţime. Costreiul este o buruiană foarte dăunătoare şi răspândită în culturile de cartof irigate din sudul ţării. Este o buruiană care se înmulţeşte prin mugurii de pe rizomi şi prin 36 Iunie 2012

seminţe. Pentru combatere se pot folosi dezmiriştirea, arăturile de vară, pentru a expune rizomii la soare, şi arăturile adânci de toamnă, pentru a le expune la ger.

Combaterea pălămidei Se face prin: praşile manuale şi pliviri repetate, pentru epuizarea plantei. Planta se taie cât mai adânc, sub nivelul solului; asolament cu plante prăşitoare; lucrări repetate de dezmiriştit, de fiecare dată când plantele se regenerează; arătură adâncă.

Combaterea susaiului Buruiana se înmulţeste prin seminţe şi prin muguri radiculari. Combaterea buruienii trebuie să împiedice diseminarea şi să vizeze epuizarea mugurilor radiculari. Se recomandă asolament cu mai multe culturi prăşitoare, dezmiriştit repetat, arătura adâncă de toamnă. În timpul vegetaţiei cartofului se vor face praşile manuale, numai local, pe vetre, sau plivirea manuală şi îndepărtarea inflorescenţelor de susai.

Combaterea volburei Buruiana se înmulţeşte prin seminţe şi prin mugurii radiculari. Combaterea eficientă se face prin plivire şi praşile repetate, care să epuizeze organele subterane. În asolament se vor introduce culturi cu rânduri dese şi cu creşterea rapidă (borceag, cânepă, sorg sau iarbă de Sudan), pentru a înăbuşi buruienile, care au nevoie de multă căldură şi lumină.

Combaterea ştirului sălbatic şi a lobodei Plantele fructifică abundent şi formează un număr impresionant de seminţe; din acest motiv, în primul rând trebuie oprită diseminarea. Se combate prin: asolament raţional; praşile repetate şi mai adânci, deoarece ştirul retezat numai de la suprafaţa solului lăstăreşte din nou din mugurii de pe colet.

În cazul plantelor mai mari, smulgerea lor din pământ se face atent, deoarece, din cauza sistemului radicular bogat şi foarte dezvoltat, adesea se smulge şi cuibul de cartof sau se dezgolesc tuberculii. Se vor curăţa terenurile necultivate şi grămezile de gunoi de lângă parcele, prin cosiri, înainte ca plantele să înflorească.

Combaterea brădişorului sau coada calului Este o buruiană perenă, cu înmulţire prin spori şi prin mugurii de pe rizomi. Are două feluri de tulpini. Primăvara formează tulpinile fertile (de culoare brun-roşiatică deschisă), pe care se formează sporii, şi care trăiesc pe seama substanţelor de rezervă din rizomi. După fructificare, aceste tulpini mor şi se formează tulpinile sterile. Acestea au aparat foliar de culoare verde, care au rolul de a produce substanţe de rezervă care se acumulează în rizomi. Rizomii pătrund la o adâncime de 0,5-1 metri, astfel că sunt greu de distrus prin lucrările obişnuite. Aceste tulpini apar şi într-o fază de vegetaţie mai avansată a cartofului, când nu se mai fac lucrări de întreţinere. Coada calului este o buruiană care preferă solurile acide şi umede. Combaterea eficientă se poate realiza prin eliminarea excesului de apă şi corectarea acidităţii, prin aplicarea amendamentelor cu calciu, şi printr-o serie de măsuri agrotehnice: modificarea rotaţiei culturilor, arături adânci de vară, prin care rizomii se aduc la suprafaţă, pentru a se usca; lucrări ale solului pentru epuizarea rizomilor şi îndepărtarea rizomilor de pe teren; aplicarea unui sistem de fertilizare organo-mineral, folosind gunoi de grajd bine fermentat şi îngrăşăminte chimice cu reacţie neutră sau alcalină.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iunie 2012 37

Una dintre verigile tehnologice extrem de importante pentru reuşita culturilor viticole este reprezentată de aplicarea îngrăşămintelor chimice, în funcţie de cartările agrochimice executate periodic. Fertilizarea plantaţiilor viticole, aşa după cum arată şi A. Teodorescu şi colaboratorii săi, se bazează pe: cunoaşterea metodelor de testare a fertilităţii solului şi de control al nutriţiei plantelor; cunoaşterea îngrăşămintelor ce se pot folosi în viticultură; cunoaşterea sistemului de fertilizare, dozele şi rapoartele secondate; cunoaşterea epocii, a metodei şi a fenofazei de administrare a îngrăşămintelor; cunoaşterea eficienţei economice a metodei de aplicare.

Fertilizarea şi irigarea plantaţiilor viticole Principalele metode de testare a fertilităţii solului şi de control al nutriţiei plantei de viţă-de-vie sunt: metoda agrochimică, care constă în determinarea în laborator a stării de fertilitate a solului şi recomandările ce se impun, bazate pe diferenţele între starea de fapt şi canonul normal al plantelor, în scopul obţinerii unei anumite producţii de struguri. Ea se efectuează în laboratoare specializate, cum ar fi: Laboratoarele judeţene OSPA, SCPVV Ştefăneşti: metoda diagnosticului foliar, care constă în determinarea conţinutului în principalele macro- şi microelemente existent în frunze, recoltate după înflorit şi până în pârgă; prin diferenţe se stabileşte, în funcţie de nivelul de producţie, cantitatea suplimentară de macro- şi microelemente ce urmează a fi compensate prin fertilizare. De asemenea, această metodă se efectuează şi în laboratoare specializate; metoda morfofiziologică, ce se bazează pe observaţii asupra simptomelor pe care le manifestă plantele de viţă-de-vie, ca urmare a carenţei (lipsei) sau a excesului unuia sau mai multor elemente chimice, nutritive. Aplicarea îngrăşămintelor şi a 38 Iunie 2012

amendamentelor au ca scop atât asigurarea dezvoltării normale a plantelor, cât şi obţinerea unor producţii cantitative şi calitative ridicate de struguri. De aceea este necesar a se interveni cu îngrăşăminte, în scopul restabilirii echilibrului dintre sărurile consumate de plante, dar şi al refacerii rezervei minerale şi organice a solurilor. S-a demonstrat că viţa-de-vie consumă anual importante cantităţi de elemente nutritive, şi anume: între 90 şi 300 kilograme de azot la hectar, 20-50 de kilograme de fosfor la hectar şi 60-250 kilograme de potasiu la hectar. Consumul specific pentru realizarea unei tone de struguri este cuprins între: 5-7 kilograme de azot, 1,5-2,5 kilograme de fosfor şi 5-7 kilograme de potasiu. Ritmul de desorbţie din perioada de vegetaţie se corelează cu fenofaza, evidenţiindu-se în vârful de consum înainte de înflorit şi un maxim cu circa 15-20 de zile înaintea încetinirii creşterii lăstarilor, atunci când şi bobul înregistrează ritmul de creştere cel mai intens (Oprea, 2001). După etapa de consum maxim, curba de absorbţie scade treptat, până aproape

de stagnare, în preajma declanşării fazei de maturare a strugurilor. Cresterea şi fructificarea viţei-de-vie este condiţionată şi de raporturile cantitative ce se realizează în sol între principalele macroelemente (N, P, K). Aceste raporturi pot fi • 1-1,5-1 (Oprea, 2011); • 1-2-1,2 (Oprea, 2001); • 1-1,5-1 = raportul optim pentru condiţiile României (Condei, 1982). De-a lungul perioadei de vegetaţie, consumul cel mai mare de azot îl au viţele primăvara, până la înflorit, iar fosforul şi potasiul se consumă cantitativ în timpul înfloritului şi al maturării strugurilor şi coardelor. Lipsa elementelor nutritive generează tulburări de nutriţie, manifestate prin semne exterioare privind frunzele, forma lăstarilor, mărimea şi densitatea boabelor în ciorchine etc. Sub aspectul proporţiei de extragere şi consum al principalelor organe de viţă-de-vie, 50% din elementele nutritive sunt utilizate de struguri, 25% de

www.agrimedia.ro

Iunie 2012 39

Victor VĂTĂMANU

frunze şi 25% de coarde şi rădăcini. În ramura viticulturii se folosesc îngrăşămintele organice, îngrăşămintele chimice, îngrăşămintele organo-minerale şi amendamente. Îngrăşămintele organice sunt reprezentate prin gunoiul de grajd, care conţine, în medie: azot = 0,5%, fosfor = 4%, potasiu = 0,2 %; pe lângă acţiunea lor nutritivă, influenţează pozitiv şi însuşirile fizice şi biologice ale solului; îngrăşămintele verzi sunt recomandate în zonele cu peste 500 mm precipitaţii anuale, în vii cu distanţe de peste 2 m între rânduri şi conduse pe forme înalte sau semiînalte. Se recomandă amestecul de plante anuale, cum ar fi: leguminoasele (lupin, mazăre, bob, măzăriche), în amestec cu păioase (orz, secară, ovăz). Amestecul dintre o leguminoasă şi o păioasă poartă denumirea de borceag (exemplu: ovaz + mazăre, orz + lupin, secară + bob etc.), ele semănându-se toamna sau primăvara devreme. Cositul covorului vegetal se realizează în perioada mai-iunie, iar masa verde se lasă pe interval ca mulci: în toamnă sau primăvara următoare se procedează la încorporarea în sol a resturilor vegetale, urmată de semănatul amestecului pentru anul următor. Un alt îngrăşământ organic ce se aplică solului este tescovina, care se încorporează în sol la 12-15 cm adâncime, doza recomandată este de minimum 3-5 kilograme/butuc (fermentată şi uscată). Îngrăşămintele chimice pot fi simple sau complexe, în funcţie de numărul de elemente nutritive conţinute. Se recomandă: azotatul de amoniu (32-33% azot), uree (46-47% azot), superfosfat simplu (16-22% fosfor) sau dublu (40-50% fosfor), sare potasică (30-40% potasiu), sulfat de potasiu (45-50% potasiu), complexe 16-16-16 (azot, fosfor, potasiu) etc. Îngrăşămintele organo-minerale se utilizează sub forma amestecurilor dintre gunoiul de grajd sau tescovină, pe de o parte, şi îngrăşăminte complexe cu NPK, pe de altă parte. Amendamentele sunt folosite în scopul ameliorării reacţiei solului (pH), ori de câte ori coboară sub 6-5,8; în acest caz, se recomandă aplicarea şi încorporarea în sol a carbonatului de calciu sau a oxidului de calciu; în condiţiile în care solul este prea alcalin (pH-ul creşte la valori de peste 7,5-8), se recomandă amendamentele acide, pentru corectarea reacţiei solului. Perioada de amendare (aplicare şi încorporare este întotdeauna perioada de repaus a 40 Iunie 2012

r realizează exact în fenofaza pentru care a fost concepute, avându-se în vedere au t tipurile de macro- şi microelemente strict necesare în perioada aplicării. s Avantajele acestei metode constau în A utilizarea unor volume reduse de apă şi u îngrăşăminte, ce conduc nemijlocit la o în diminuare a cheltuielilor; totodată, se are d în vedere şi eliminarea stresului chimic p provocat de cantităţile mari de îngrăşăminte c chimice aplicate şi încorporate în sol.

IIrigarea plantaţiilor viticole viţei-de-vie, după căderea frunzelor. Atât fertilizarea, cât şi amendarea parcelelor cultivate cu viţă-de-vie se vor efectua după o cartare prealabilă şi în urma căreia specialistul va recomanda tipul de îngrăşământ sau amendament, doza şi perioada de aplicare, toate acestea în funcţie de nivelul producţiei dorite. În ceea ce priveşte epoca şi metoda de aplicare a îngrăşămintelor, se va avea în vedere corelarea satisfacerii nevoilor maxime ale plantelor în perioadele (fenofazele) de consum sporit, cu ritmul de absorbţie şi de solubilizarea diferită a îngrăşămintelor. Îngrăşămintele pe bază de azot, deoarece se dizolvă repede, se administrează în general primăvara (de timpuriu şi înainte de înflorit). Îngrăşămintele chimice pe bază de fosfor şi potasiu se recomandă a fi administrate toamna, tocmai datorită solubilizării lor mai lente. Îngrăşămintele organice (gunoiul de grajd) se administrează toamna, ca îngrăşământ de bază; eficacitatea maximă este în anul II şi III de la fertilizare; tocmai de aceea, se recomandă revenirea fertilităţii cu gunoi de grajd o dată la 4 ani. Ca metode de aplicare, în viticultură se cunosc două categorii: - aplicarea radiculară, care este utilizată în practică pentru îngrăşămintele organice şi minerale, simple sau complexe; procedeele de administrare sunt: prin împrăştiere uniformă la suprafaţa solului, în şanţuri executate cu plugul la 20-30 cm adâncime; la 30-40 cm distanţă de rândul de plante (stânga-dreapta), în cuiburi la fiecare viţă. Aplicarea extraradiculară (foliară) se bazează pe însuşirea frunzelor de a absorbi elementele minerale complexe (macro- şi microelemente), pulverizare fină pe suprafaţa lor; aplicarea îngrăşămintelor foliare se poate efectua ori concomitent cu realizarea tratamentelor fitosanitare, ori separat; administrarea acestora se

Chiar în condiţiile în care viţa-de-vie s-a dovedit că prezintă o bună rezistenţă la un regim hidric deficitar, comparativ cu alte plante de cultură perene, datorită unui sistem radicular bine dezvoltat, totuşi, în perioada de vegetaţie, ea are un consum ridicat de apă. Lipsa umidităţii solului şi atmosferice generează o producţie de struguri, cantitativă şi calitativă, deficitară, o durată scurtă de viaţă şi chiar pieirea butucilor. Stresul hidric se corelează negativ cu eficienţa măsurilor agrotehnice de întreţinere a plantaţiilor viticole, în sensul că efectele acestora nu se regăsesc în sporirea producţiei, deci nu-şi ating scopul (lucrările solului, fertilizarea, erbicidarea etc). În cursul perioadei de vegetaţie, cerinţele plantei pentru apă sunt într-o corelaţie directă cu principalele fenofaze: dezmugurit, creşterea intensă a lăstarilor, creşterea şi dezvoltarea boabelor. Metoda de irigare cea mai utilizată este „irigarea localizată” (prin picurare), prin care apa este distribuită butucilor sub formă de picături, această metodă fiind cea mai economică, concomitent aplicându-se şi o fertilizare chimică cu macro- şi microelemente. Irigarea aplicată raţional are un impact favorabil asupra creşterii vegetative, asupra producţiei şi a calităţii ei, sporurile depăşind 20%; se recomandă, în primul rând, la soiurile viguroase de masă, cu bobul mare, dar ea îşi găseşte perfect locul într-o agrotehnica viticolă raţională, în care sunt eliminaţi cea mai mare parte a factorilor stresanţi ai plantelor. Perioada declanşări udărilor, tehnica de aplicare şi normele de apă aplicate trebuie determinate ştiinţific, în funcţie de tipul de sol, forma de relief, soiul şi direcţia de producţie, în urma unor studii speciale, efectuate de şi sub îndrumarea specialiştilor.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iunie 2012 41

Vizită la expoziţia de maşini şi utilaje agricole RomAgroTec este o expoziţie de agricultură, maşini şi utilaje agricole, care se desfăşoară în aer liber, pe teren agricol. Faptul că se pot face demonstraţii direct în condiţii de exploatare, pe o suprafaţă de teren pusă la dispozitie de către organizatori, face ca această expoziţie să aibă un puternic caracter practic, care demonstrează oricui superioritatea modelelor prezentate, nu numai teoretic, dar şi practic. Dorind să contribuie la dezvoltarea agriculturii româneşti, organizatorii, împreună cu reprezentanţii asociaţiei, îşi propun să elaboreze şi să promoveze către factorii de decizie la nivel guvernamental propuneri, sugestii şi proiecte de acte normative cu impact asupra producţiei şi comercializării de maşini agricole de mare performanţă. Scopul său declarat este acela de a promova pe piaţa românească de profil utilaje performante, prin combaterea activă a concurenţei neloaiale, îmbunătăţirea mediului de afaceri din România şi de a contribui la implementarea programelor Uniunii Europene în domeniul agricol. Organizarea standurilor a întrunit toate aprecierile celor care au trecut pragul expoziţiei, având în vedere condiţiile 42 Iunie 2012

climatice deosebit de severe în care a avut loc deschiderea expoziţiei, respectiv cantităţi mari de precipitaţii, însoţite de intensificări ale vântului. Acestea au făcut ca accesul spre standurile fiecărei firme producătoare să se facă în condiţii mai grele, dar datorită inspiraţiei organizatorilor, care au găsit mijloace concrete de rezolvare, totul s-a desfăşurat în mod benefic pentru vizitatori. Trebuie amintit afluxul mare de vizitatori, ceea ce demonstrează interesul mare al agricultorilor, şi nu numai, faţă de tehnica agricolă cu care se poate efectua agricultură în România în condiţii optime, de mare productivitate.

Utilajele prezentate au întrunit aşteptările vizitatorilor, care au apreciat nu numai prezentarea în sine a tuturor datelor tehnice specifice fiecărei grupe de maşini agricole, dar şi faptul că, tot în cadrul expoziţiei, au avut posibilitatea de a contacta reprezentanţi ai unor bănci, ca parte finanţatoare. Pornind de la dorinţa exprimată de un grup de agricultori privaţi de a participa la această expoziţie şi beneficiind de invitaţia deosebit de onorantă a revistei „Agrimedia”, prin vocea redactorului-şef Simona Munteanu, o delegaţie aparţinând municipiului Caracal a vizitat la data de d 25 mai standurile expoziţiei. Pentru o corectă informare, menţionăm că, alături de agricultori privaţi, la această a vizită au participat primarul municipiului v Caracal, economist Gheorghe Anghel, C reprezentanţi ai Comisiei locale de re fond fo funciar, apicultori, mecanizatori, profesori de specialitate aparţinând p Colegiului Agricol „Dimitrie Petrescu” C din d municipiul Caracal, patroni cu activităţi de panificaţie şi prelucrare a carne şi reprezentanţi ai mass-media. c Beneficiind de faptul că în ziua vizitei B vremea a fost total diferită faţă de ziua v

www.agrimedia.ro

În continuare, a fost prezentată gama de produse Kuhn şi condiţiile de finanţare specifice firmei IPSO Agricultura, care înseamnă avans între 0 şi 20%, garanţie - numai pentru bunurile achiziţionate, o dobândă şi comisioane bancare minime, perioadă de rambursare de 5 ani pentru tractoare, 6 ani pentru combine şi rate sezoniere. O impresie deosebită pentru delegaţia caracaleană a fost făcută de prezentarea produselor Vaderstad, începând cu metodele potrivite de înfiinţare a culturilor (în special, mobilizare adâncă, fără plug, semănat direct în mirişte), continuând cu tehnologia Vaderstad de înfiinţare a culturilor şi încheind cu prezentarea utilajelor. Putem afirma că produse precum Cultur, TopDown, Carrrier sau Rollex Rexius, semănătoarea Tempo sau gama Rapid vor face ca agricultura să fie sprijinită în mod cu totul deosebit, faţă de utilajele cu care lucrăm în prezent. Soluţii optime pentru succesul afacerilor din agricultură sunt asigurate prin finanţarea utilajelor agricole de către IKB Leasing, care solicită un avans de 0-10%, are o dobândă anuală fixă de 5,9%, iar valoarea maximă pe care o acordă producătorilor agricoli este de 100.000 de euro.

www.agrimedia.ro

a aceea, faptul că această firmă produce hibrizi de porumb, care prin genetica lor combină productivitatea hibrizilor de porumb obţinuţi în programe de cercetare în î SUA şi America de Sud cu rezistenţa la secetă atmosferică şi pedologică, obţinută în programele de cercetare din o sudul şi sud-estul Europei, nordul Africii s şi ş din Golful Persic, este o mare realizare, c care poate fi o soluţie pentru asigurarea c seminţe productive a zonei Olteniei, cu mai precis a Câmpiei Caracalului. Au impresionat, în continuare, echipamentele de încărcare şi stivuire ale firmei VA Intertrading, toate sub deviza: redefinirea productivităţii. Dacă ţinem cont de multiplele activităţi pe care utilajele de acest tip le execută, într-adevăr productivitatea muncii este net superioară celei din acest moment. SC Islaz SA Alexandria este axată pe următoarele grupe de produse: silozuri metalice pentru depozitat cereale, construcţii metalice, mori de grâu, porumb sau de uruială şi utilaje independente şi piese de schimb. Fondată în anul 1994, societatea Islaz şi-a dezvoltat an de an capacităţile de producţie, în prezent profilul de fabricaţie fiind axat pe principalele activităţi de după recoltarea plantelor agricole. Cu o tradiţie de peste 20 de ani în agricultură, ITC este o unitate care ameliorează, produce şi comercializează seminţe agricole din categorii biologice superioare şi pesticide. Firma a fost înfiinţată în anul 1994 şi este prima firmă cu capital românesc cu program propriu de cercetare. Firma ITC comercializează seminţe proprii de floarea-soarelui high-oleic, rapiţă de toamnă (soiurile proprii fiind printre cele mai apreciate soiuri de tipul 00 în Europa), rapiţă de primăvară, muştar şi soia rezistentă la secetă. În ultimii ani, firma ITC şi-a extins activitatea şi în domeniul pesticidelor pentru toate culturile de câmp, iar pentru viitor şi-a propus să completeze soluţiile fermierilor prin achiziţionarea de îngrăşăminte minerale de calitate. Elementele care definesc firma ITC sunt: seriozitatea, calitatea şi competitivitatea. Cu toate acestea, o atenţie deosebită s-a îndreptat către hibrizii de porumb GoldenWest, cu toleranţă mare la secetă şi arşiţă, cunoscut fiind faptul că în zona de sud a României cultura de porumb boabe ocupă o suprafaţă mare. De

Vizita a continuat la standul MYO-O, care a fost fondată în anul 1993, având ca obiect de activitate distribuţia de utilaje agricole şi, după 19 ani de activitate, a devenit o companie lider şi un jucător important în piaţă. Pe parcursul timpului, portofoliul companiei s-a diversificat şi reorientat, oferind acum cea mai bună alegere pentru clienţii care îşi doresc un raport optim calitate/preţ. În final, a fost vizitat standul NHR Agropartners, unicul importator autorizat pentru România al maşinilor şi utilajelor agricole New Holland, unde am putut afla mai multe detalii despre tractoarele New Holland cu puteri nominale cuprinse între 20 şi 608 cai putere, pentru toate tipurile de ferme vegetale, combinele de recoltat New Holland, încărcătoarele frontale şi toată gama de utilaje agricole. Firma şcolarizează personalul operator pentru a şti ce înseamnă asamblarea şi funcţionarea utilajelor. Explicaţiile extrem de detaliate ne-au convins, încă o dată, că performanţă nu se poate face decât prin ambiţie şi perseverenţă. Concluzionând, a fost o vizită extrem de benefică, ce a dat posibilitatea înregistrării ultimelor creaţii, pornind de la seminţe şi până la combinele cu mare capacitate la recoltare. Delegaţia caracaleană multumeşte şi pe această cale tuturor celor care ne-au avut ca oaspeţi la standurile lor, pentru că am avut ce vedea, ce negocia şi, mai ales, ce preconiza pentru viitorul mecanicii agricole în România. De asemenea, aceleaşi gânduri bune pentru cei care au făcut posibilă această vizită: echipa „Agrimedia”. Tuturor, vă mulţumim!

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Iunie 2012 43

Victor VĂTĂMANU

precedentă, după o călătorie agreabilă cu autocarul, delegaţia a fost întâmpinată de reprezentanţii revistei „Agrimedia”, prieteni ai municipalităţii caracalene. Vizita delegaţiei caracalene a debutat la standul firmei IPSO Agricultura, unde expunerea reprezentantului firmei a început cu tractorul ideal pentru lucrările specifice din fermele specializate, tractorull compact 3036E. Acest tractor este uşor de manevrat, raza de întoarcere este redusă, ceea ce permite accesul pe parcele mici sau înguste. În continuare, a fost prezentată întreaga gamă de tractoare John Deere. O impresie deosebită au lasat-o modele mari de trectoare, cu o puteri de până la 560 de cai, încărcătoarele frontale şi, bineînţeles, combinele de recoltat seria W, seria S sau seria T. De asemenea, trebuie menţionată combina autopropulsată de recoltat furaje şi gama de maşini pentru prelucrarea solului şi semănat: grapa cu discuri, model 637, semănătoarea 1770, presa de balotat, instalaţia de erbicidat etc.

RomAgroTec, a IX-a ediţie de succes, în condiţii de vreme potrivnică În perioada 24-28 mai a.c., s-a desfăşurat cea de-a IX-a ediţie a târgului RomAgroTec, având ca locaţie, devenită deja tradiţie, localitatea Lilieci, din judeţul Ilfov. Expoziţia a fost organizată de Carre Promotion, cu sprijinul Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Maşini Agricole din România (APIMAR). Anul viitor, târgul RomAgroTec îşi va deschide porţile pentru fermierii români în perioada 23-26 mai.

44 Iunie 2012

La deschidere au participat reprezentanţi APIMAR, dl Arnaud van Strien, preşedintele, şi dl Aurel Dumitraşcu, vicepreşedinte, dna Elena Neacşu, director general Carre Promotion, dl Nicuşor Şerban, vicepreşedinte al LAPAR şi singurul oficial, dl Adrian Rădulescu, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor. Amenajarea târgului de profil agricol a durat 3 săptămâni, iar ploaia care a căzut continuu a mărit efortul de a organiza standurile, în condiţii de vreme total potrivnică unei expoziţii pe teren agricol. În pofida codurilor galbene şi portocalii de ploaie, expoziţia RomAgroTec s-a bucurat de vizita a 5.200 de fermieri,

înregistraţi de către echipa de la intrare, în creştere cu 10% faţă de anul 2011. Vizitatorii au putut găsi toată tehnica agricolă de care au nevoie în fermele lor, fie că este vorba de utilaje de prelucrat solul, semănători, maşini de erbicidat, de împrăştiat îngrăşăminte chimice, tractoare, combine agricole sau silozuri. Peste 50 de firme expozante au participat la ediţia din acest an, iar oferta lor a fost una variată, unele dintre ele cuprizând chiar şi promoţii de preţ. Pentru a afla mai multe informaţii referitoare la gradul de dotare a firmelor participante la târg, au fost realizate mai multe interviuri, prezentate în rândurile care urmează.

www.agrimedia.ro

Florin Neacşu, director general adjunct NHR Agropartners „La RomAgroTec 2012, am adus o gamă nouă de tractoare NH, cu puteri mărite şi cu consumuri de combustibil reduse datorită sistemului de reducere a noxelor, denumit SCR (reducere catalitică selectivă), cu injecţie de AdBlue. În cadrul târgului ne prezentăm cu cel mai mare tractor, care are o putere de 570 CP şi face parte din seria T9. Din seria T8 am adus un tractor de 390 CP, iar din seria T7 modelul de 260 CP. Aceste tractoare folosesc tehnologia EcoBlue, sunt prietenoase cu mediul datorită nivelului redus de noxe şi asigură o economie de combustibil de până la 16%, în comparaţie cu tractoarele dotate cu motoare Tier 3. Suntem prezenţi şi cu tractoare de puteri mai mici, ce pot fi folosite în legumicultură. La stand avem un tractor de 50 CP. În privinţa gamei de combine New Holland, la târg am adus câte un model din fiecare serie, respectiv TC, CX şi CR. Combina CR 9090 este maşina anului 2012 şi totodată «regina» târgului. Combinele sunt dotate cu motoare de ultimă generaţie, care folosesc tehnologia

www.agrimedia.ro

SCR. Fiecare dintre cele expuse au heder diferit, pentru a arăta că avem posibilitatea să le dotăm fie cu heder clasic, cu masă fixă, rigidă, fie cu heder Varifeed, cu poziţie reglabilă a cuţitului şi despicătoare de lan cu cuţite verticale. La gama de utilaje, am adus câteva echipamente de la fiecare producător pe care îl reprezentăm pe piaţă. De exemplu, am adus 3 maşini de erbicidat pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare, marca Hardi, cu o capacitate a rezervorului de la 2.500 până la 4.000 de litri. De la firma Bogballe, suntem prezenţi cu câteva maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice. Maşinile sunt extrem de performante, pentru că, dincolo de calitatea materialului din care sunt făcute, şi anume oţel inoxidabil, şi a faptului că sunt vopsite în câmp electrostatic, dispun de anumite sisteme care asigură o distribuţie precisă a îngrăşământului chimic. Maşinile de fertilizat sunt dotate cu un calculator care corelează doza de îngrăşământ în funcţie de viteza de deplasare a maşinii, astfel încât norma aplicată la un anumit punct al parcelei să fie cea optimă. Un alt model de maşină de împrăştiat îngrăşăminte chimice ne poate oferi informaţii cu privire la cantitatea de fertilizanţi distribuită într-o anumită tarla, informaţie ce apare pe monitor şi care poate fi chiar imprimată. De la firma Pottinger avem şi utilaje pentru prelucrarea solului, pe lângă maşinile de recoltat furaje pe care le-am prezentat mai des la târguri. Cea mai importantă dintre aceste utilaje consider că este semănătoarea Terrasem C6 pentru semănat direct în teren nepregătit, care dispune în partea din faţă de organe pentru prelucrarea şi nivelarea solului, după care urmează secţia de semănat. Este o semănătoare performantă, care asigură o precizie înaltă la distribuţia seminţelor şi menţine adâncimea de lucru

constantă, pentru că fiecare brăzdar este dotat cu câte o roată de tasare. Modelul expus are 6 m şi un rezervor cu o capacitate de 4.000 de litri. Tot de la firma Pottinger avem clasicele pluguri şi discuri, precum şi o semănătoare pentru culturile păioase, la care am lansat o promoţie de preţ pe perioada târgului, de 15.500 de euro. Este o semănătoare mecanică de 4 metri, simplă, cu monitor de comandă, pentru urmărirea distribuţiei şi a cărărilor tehnologice. În spaţiul expoziţional am adus şi o remorcă pentru transferul de cereale, de 25 mc, marca Güstrower. Este o remorcă foarte utilă, care poate creşte productivitatea combinei chiar şi cu 20%. Avantajele acestei remorci sunt capacitatea mare şi lăţimea mare a anvelopelor, ceea ce îi permite să intre în câmp pe un sol mai umed şi să nu-l compacteze. La RomAgroTec, avem o gamă de tocătoare de resturi vegetale, pornind de la un model simplu, purtat, ajungând până la cele mai mari, de 4 până la 6 metri. Ne prezentăm cu un cultivator marca Einböck din Austria şi grapa cu discuri de mari dimensiuni Quivogne. De la firma Hydrac, avem un încărcător frontal cu cupă şi o maşină de împrăştiat material antiderapant, montate pe tractorul NH de 100 CP. Majoritatea utilajelor aduse la târg au stârnit interesul vizitatorilor, nu atât pentru a le achiziţiona, cât pentru a se informa cu privire la acestea. Din punctul meu de vedere, târgul a avut, în ciuda vremii ploioase, mulţi vizitatori interesaţi, vizitatori care ştiu ce vor şi au început să caute maşini performante, pentru că au înţeles că nu poţi face performanţă, nu poţi fi eficient decât cu maşini care asigură o calitate foarte bună a lucrării şi la consumuri de combustibil cât mai reduse.

Iunie 2012 45

Dacă ar fi să menţionez ce anume a trezit un interes mai mare, aş enumera utilajele pentru lucrări combinate şi noile tractoare cu sistemul SCR, pentru că puterea motorului creşte, se măreşte cuplul, iar consumul de combustibil scade. Totodată, costurile de întreţinere la tractoarele care sunt dotate cu motoare Tier 4 sunt mai reduse. Dacă în cazul tractoarelor din seria Tier 3 schimbul de ulei şi filtre se realizează la 250-300 de ore de funcţionare, la cele cu motoare Tier 4 acest schimb se realizează la 600 de ore.”

Valentin Kiraly, reprezentant vânzări VA Intertrading Austria SRL „Pentru că suntem importatori şi distribuitori unici pentru România ai utilajelor JCB pentru agricultură, am adus la târgul RomAgroTec o parte din gama noastră de încărcătoare frontale articulate, încărcătoare cu braţ telescopic şi tractoare Fastrac. În privinţa încărcătoarelor frontale articulate, prezentăm modelul 403, de 37 CP, care poate ridica sarcinii de 1,2 tone la o înălţime de 2,60 m. Acest încărcător

46 Iunie 2012

poate fi folosit preponderent în fermele zootehnice. Un alt model expus la stand este încărcătorul cu braţ telescopic model 515-40, care poate să ridice 1,5 tone la 4 m înălţime. Este un încărcător universal, ce poate fi folosit atât în fermele zootehnice, cât şi în cele vegetale, la manevrarea cerealelor. Încărcătorul este versatil datorită dimensiunilor mici şi a posibilităţii de ataşare a unei game foarte variate de implemente. La expoziţie mai suntem prezenţi cu un încărcător frontal cu braţ telescopic 536-60 Agri, care poate să ridice 3,6 tone la 6,2 m înălţime. Ca şi celelalte utilaje, poate fi folosit în fermele agricole şi beneficiază de o gamă foarte largă de ataşamente posibile. În stand mai avem un încărcător frontal cu braţ telescopic 531-70 Agri, cu o capacitate de ridicare de 3,1 tone la o înălţime de 7 m. Un alt încărcător prezentat este modelul 535-95 Agri Plus, care poate să ridice 3,5 tone la 9,50 m. Toate aceste încărcătoare pot fi folosite în condiţiile cele mai nefavorabile din agricultură, ele fiind construite în totalitate la fabrica JCB din Rochester (Marea Britanie). În principiu, gama noastră de utilaje este bine echipată şi avem câteva caracteristici unice pe piaţă, cum ar fi gradul ridicat de echipare. Toate încărcătoarele vin într-o variantă complet echipată, având incluse în standard aerul condiţionat, autocurăţirea rabatorului, retur 2x4, 4x4 al transmisiei, ce permite folosirea pe o platformă doar a punţii din faţă, lucru ce atrage un consum mai mic de motorină şi o uzură redusă a anvelopelor etc. De la începutul anului, toate utilajele noastre au incluse în standard un sistem de monitorizare prin satelit Live Link, folositor atât pentru client, cât şi pentru noi în activitatea de service.

După achiziţie, clientul beneficiază de un abonament Live Link gratuit pe 2 ani, urmând ca apoi acesta să decidă dacă este mulţumit de acest sistem de monitorizare prin satelit. Din gama de tractoare Fastrac expunem modelul 3220 Agri Extra, cu motor de 220 CP şi transmisie automată JCB. Puterile tractoarelor Fastrac pornesc de la 155 şi ajung până la 310 CP, iar motoarele corespund ultimelor norme de poluare Tier 4. Aş dori să subliniez faptul că la gama încărcătoarelor telescopice oferim 29 de modele, astfel încât să putem răspunde tuturor cerinţelor fermierilor, iar la cea de încărcătoare frontale cu braţ telescopic dispunem de 36 de modele.”

Adrian Tocan, director general Agri Tocan „Este prima noastră participare la târgul RomAgroTec. În cadrul standului, prezentăm garduri electrice pentru animale, produse în Finlanda, la care oferim o garanţie de 3 ani pentru generatorul de impulsuri electrice şi

www.agrimedia.ro

Iunie 2012 47

de 5 ani pentru tot ce înseamnă fir, bandă care se conectează la aparat, pentru că acestea pot fi afectate de acţiunea razelor ultraviolete. Mai prezentăm întreaga gamă a echipamentelor de laborator, care sunt folosite în ferme şi baze de recepţie a cerealelor. Putem enumera umidometre, divizoare, probe, balanţe digitale, diverse seturi de site pentru analiza corpurilor străine. Ca noutate pe piaţa românească, avem o combină de recoltat probe direct în câmp de dimensiuni foarte mici, folosită pentru alegerea momentul optim de recoltare. Această minicombină este echipată cu un acumulator de 14 Volţi şi acţionează exact ca una mare, având tobă, bătător, set de site pentru diferite culturi. Într-un recipient de plastic se recoltează proba de seminţe, care va fi analizată apoi pentru a se determina umiditatea şi momentul prielnic de recoltare. Existăm de 3 ani pe piaţa românească şi suntem importatori exclusivi ai unor mărci cunoscute în Europa, cum ar fi Wile, Farmcomp, Gode - firme prezente la toate expoziţiile internaţionale de renume, cum sunt Agritehnica sau Sima. Fermierii români care au vizitat aceste expoziţii cu siguranţă au văzut aceste produse. Avem preţuri competitive, pentru că dorim să fim alături de fermieri. Cei care la început au achiziţionat produse în cantităţi mici, acum, datorită faptului că au încredere în societatea noastră, apelează pentru un volum mult mai mare şi mai complex, cum ar fi rachetele de aerare a cerealelor, transportoare pneumatice pentru transfer de cereale. Avem o piaţă în creştere şi am conceput o strategie de marketing eficientă, la început pe Internet, iar acum prin

48 Iunie 2012

participarea şi la expoziţiile cu profil agricol din ţară. Încrederea fermierilor în produsele noastre este din ce în ce mai mare. Dacă ar fi să facem un top 3 al produselor comercializate, locul 1 îl ocupă umidometrele pentru cereale, la care nu avem competitor pe piaţă, ele fiind calibrate exclusiv pentru culturile din ţara noastră. Pe locul 2 sunt transportoarele pneumatice pentru cereale, iar pe următorul loc se află ggardurile electrice.”

reprezentativă. La gama de combine, noutatea prezentată este modelul JD S660i. Cu această combină am fi dorit să facem câteva demonstraţii, însă nu am putut din cauza vremii ploioase. Cu privire la noutăţile din gama de tractoare, am adus modelele John Deere 6R şi 7R, ultimul fiind premiat la expoziţia internaţională de la Hanovra cu medalia Tractorul anului 2012. În acest an, John Deere împlineşte 175 de ani de la înfiinţare, aniversare pe care o sărbătorim şi o marcăm şi la RomAgroTec, prin prezentarea câtorva oferte speciale. O altă noutate constă în prezentarea unor maşini şi utilaje pentru întreţinerea spaţiilor verzi, cu care ne adresăm municipalităţilor, prestatorilor de servicii şi administratorilor de terenuri de sport.”

Loredana Voicu, manager comunicare promovare IPSO Agricultura „Este a noua prezenţă a firmei IPSO Agricultura la expoziţia de profil RomAgroTec. În acest an avem o suprafaţă de expunere de aproximativ 1.000 mp, puţin mai mare faţă decât cea de anul trecut. Am expus acum câteva modele din mărcile cele mai importante pe care IPSO Agricultura le comercializează, cum ar fi John Deere, Kuhn, Strom şi Manitou, Pichon, Maraton, Geringhoff. În cadrul expoziţiei, John Deere are alocată o suprafaţă suficient de

Diana Sava, responsabil proiect Pieţe Speciale IPSO Agricultura „IPSO Agricultura lansează la RomAgroTec 2012 o gamă specială de maşini şi utilaje John Deere şi Kuhn, destinate municipalităţilor, dar şi

www.agrimedia.ro

prestatorilor de servicii din domeniul întreţinerii spaţiilor verzi. Printre maşinile prezentate amintim o gamă complexă de tractoare compacte marca John Deere, cu puteri între 24 şi 66 CP, uşoare şi rapide, ideale pentru lucrul în spaţii înguste sau joase şi cu acesorii diverse. Fie că lucrează cu încărcător frontal, platformă pentru tăiere iarbă, lamă de zăpadă, perie rotativă pentru curăţenie sau implemente uşoare de pregătire a solului, aceste tractoare îşi îndeplinesc sarcinile în mod rapid şi eficient. Împreună cu tractoarele John Deere, oferim o gamă complexă de echipamente Kuhn destinate municipalităţilor pentru întreţinerea de acostamente, şanţuri şi taluzuri pentru drumuri publice, tocătoare de crengi, distribuitoare de sare şi nisip pentru perioada iernii, precum şi multe alte maşini pentru aplicaţii diverse. În plus, IPSO Agricultura oferă şi maşini profesionale John Deere pentru întreţinerea spaţiilor verzi, de la parcuri sau grădini la terenuri de sport. Gama specială de maşini şi utilaje John Deere şi Kuhn îşi aduce aportul la păstrarea unei imagini curate şi îngrijite a spaţiilor care ne înconjoară şi care ne reprezintă, prin uşurarea şi eficientizarea

www.agrimedia.ro

activităţii municipalităţilor, prestatorilor de servicii şi ş a utilizatorilor casnici.”

Cornel Chiuaru, manager zonă Vaderstad România „Compania Vaderstad s-a prezentat la acest târg cu întreaga gamă de utilaje pentru pregătit solul şi semănat, axându-se, în principal, pe categoria de putere cuprinsă între 150 şi 300 CP. O mare parte din aceste utilaje este destinată fermierilor care deţin exploataţii de dimensiuni medii. Am decis ca noutăţile lansate anul

trecut la expoziţia Agritechnica de la Hanovra să le prezentăm şi în cadrul târgului RomAgroTec, expunând astfel semănătorile Tempo F6 şi Carrier X. În stand, am adus cultivatorul Cultus de 3,5 m, destinat tractoarelor din gama 140-160 CP. Este un cultivator pentru cultivaţie totală în două treceri ale solurilor medii spre grele. Alte utilaje pentru prelucrarea solului cu care ne prezentăm sunt Carrier 650 şi Carier X45, în varianta tractată şi purtată. Aceste utilaje lucrează la o adâncime de 8-15 cm, într-un regim de viteză de 10-12 km/h. Un utilaj de prelucrare a solului într-o singură trecere pe care îl prezentăm la eveniment este modelul TopDown 300. Acesta este un combinator complex, care dispune de două baterii de discuri cu diametru de 450 mm, 3 câmpuri de organe de scarificare, dispuse la o distanţă de 27 cm, un sistem pentru nivelarea solului şi un tăvălug compact. Marele avantaj al acestui utilaj este acela că este modular. În privinţa tehnicii de semănat, la RomAgroTec ne prezentăm cu 3 modele, respectiv varianta Rapid 300 Combi, cu acţionare mecanică, varianta Rapid RD 600 S de 6 metri şi semănătoarea de porumb Tempo F6, care constituie cea mai

Iunie 2012 49

recentă realizare a companiei Vaderstad. Semănătoarea Tempo dispune de un concept nou, care îi permite să lucreze la viteze de 17-18 km/h şi chiar de 20 km/h în anumite condiţii. Maşina dispune de un principiu nou de distribuţie, cel de presiune pe aer, sămânţa fiind împuşcată din unitatea de distribuţie cu o viteză de 15 m/s. Doresc să menţionez că pentru compania Vaderstad, anul acesta este unul deosebit, deoarece se împlinesc 50 de ani de la înfiinţare şi cu această ocazie avem câteva oferte mai speciale, cum ar fi discount de 15% la achiziţia de cultivatoare pentru cultivaţie totală dintr-o singură trecere şi finanţare cu avans de 5%, ofertă valabilă 50 de zile.”

Oliver Mee, director general Valrom Exim „Societatea noastră oferă două game de maşini de erbicidat marca Househam, începând cu cele tractate, care au o capacitate a bazinului de 2.000 până la 4.000 de litri, şi gama de maşini autopropulsate cu bazin de 2.000

50 Iunie 2012

de erbicidat autopropulsate. Totodată, vindem sisteme de GPS pentru agricultură şi încercăm să lansăm un GPS cu meniu în limba română. română.”

până la 6.000 de litri şi rampă de la 18 până la 36 m. Deja avem două maşini de erbicitat cu o capacitate de 6.000 l care lucrează în România şi clienţii sunt mulţumiţi de acestea. La maşinile tractate avem o serie economică şi o alta profesională, care este mai bine finisată, mai robustă şi dispune de mai multe opţionale. Maşinile de erbicidat Househam şi-au dovedit fiabilitatea în condiţiile din România şi avem foarte mulţi clienţi. Aceste maşini sunt uşor de folosit, rezistente în timp şi economice. Anul viitor, probabil va apărea o variantă de maşină autopropulsată mai economică, cu un cadru la sol mai înalt, de 1,5 m, un bazin de 3.500 litri şi rampă de 24 metri. Specialiştii de la Househam au construit un prototip al maşinii, iar acum este în fază de testare, urmând ca după aceste teste să intre în producţie. Avem un sistem propriu de finanţare, care constă în acceptarea unui avans de 35% şi apoi două rate, una la recoltarea porumbului, iar cealaltă la culesul florii-soarelui. În Marea Britanie, Hauseham are o cotă de 40% din piaţa maşinilor

Radu Luigi, director de vânzări şi marketing Claas România „Firma Claas prezintă la fiecare expoziţie organizată în lume noutăţi în domeniul electronic sau mecanic. 2012 este un an de referinţă pentru firma Claas, deoarece prezintă două noi game de tractoare: familia Axion 900, pe care Claas a lansat-o în game de puteri cuprinse între 300 şi 400 CP, şi familia Xerion 4000 şi 5000. Tractoarele din ultima gamă dispun de 4 roţi egale, sunt echipate cu motoare cuprinse între 400 şi 525 CP, iar cabina din mijloc se poate roti. Suntem mândri că putem anunţa un alt eveniment, şi anume inaugurarea şi deschiderea primului centru regional Claas în România, care a avut Ziua Porţilor Deschise la data de 23 mai 2012. Centrul îşi propune ca, pe lângă

www.agrimedia.ro

-15%

La Cultivatoarele Vaderstad

TopDown

Cultus

Swift

50 years 1962 - 2012

Aniversăm 50 de ani de inovaţii pentru tine, de aceea îţi oferim 15% reducere la cultivatoarele TopDown, Cultus, Swift.* *Oferta valabilă până la data de 15 Iulie 2012 inclusiv. Contactaţi-ne pentru detalii!

www.agrimedia.ro

Väderstad România, Str. Nicolae Tonitza nr. 69, 075100 Otopeni, jud. ILFOV Tel +40 372 773 042, Fax +40 372 875 361, infoRO@vaderstad.com, www.vaderstad.com

Iunie 2012 51

îmbunătăţirea activităţii de consultanţă consultanţă, desfacere, service şi asigurare de piese de schimb, să îmbunătăţească sistemul de şcolarizare, deoarece constatăm tot mai mult că sistemul informaţional şi didactic de exploatare a utilajelor agricole suferă în ultimii ani. Noi ne propunem şi ne asumăm această responsabilitate de a dezvolta împreună cu concurenţii noştri centre de şcolarizare, în care fiecare să-şi aducă aportul la perfecţionarea personalului care va lucra pe aceste utilaje, care, pe lângă faptul că sunt foarte scumpe, sunt extrem de sensibile din punct de vedere electronic. În acelaşi timp, deschiderea centrului de la Afumaţi îşi propune să asigure o mai mare flexibilitate şi disponibilitate în asigurarea de piese de schimb, dispunând de peste 8.500 de repere Claas şi un volum investiţional de 2,5 milioane de euro. Piese de schimb pe care în campanie, în situaţia în care există probleme în exploatare, să le punem la dispoziţia distribuitorilor noştri, pentru a asigura o repunere cât mai rapidă în funcţiune a respectivelor utilaje. La gama de combine suntem lideri, iar firma Claas are 3 familii în ofertă: Avero, Tucano şi Lexion, care acoperă

52 Iunie 2012

o gamă de puteri între 150 şi 625 CP, cu o lăţime a echipamentului de recoltat cereale pornind de la 3,9 până la 12 m. Oferim o gamă completă de echipamente de recoltat porumb, cu o lăţime de 4 până la 12 metri. O exclusivitate pe piaţă este aceea că firma Claas este singurul producător care oferă echipamente SunSpeed de recoltat floarea-soarelui. Acest echipament asigură o productivitate de 8 ha/oră la recoltarea florii-soarelui şi are un front de lucru de 12 până la 16 rânduri. Nici un alt producător nu este în măsură să ofere la ora actuală un astfel de echipament. De asemenea, la RomAgroTec 2012, firma Claas a expus o combină de recoltat furaje autopropulsată, model Jaguar. Particularitatea constă în faptul că modelul expus este echipat cu un echipament Salex pentru recoltat trestie sau salcie, care reprezintă, de asemenea, o exclusivitate. exclusivitate.”

locaţii din ţară. Primul este Sprayer Primus 35, cu rampă de 24 m, iar celălalt este un disc scurt Rubin 9, cu taler de 620x6 mm şi o lăţime de lucru de 3,5 m. În stand, ne prezentăm cu următoarele utilaje: plug Diamant cu 6 trupiţe, semipurtat, un combinator Kompaktor de 4 m, un disc scurt Heliodor de 4 m, cu taler de 465 mm, un cultivator Karat de 3 m, o grapă rotativă de 3 m Zirkon 8 şi o p 7 de 3 m.” semănătoare de ppăioase Saphir

Radu Lupu, director general adjunct Titan Machinery România

Franz Jakoby, director de marketing şi vânzări Lemken România „La târgul de profil RomAgroTec 2012 participăm cu 8 utilaje, iar cu două dintre ele vom face demonstraţii în mai multe

„Este prima participare la târgul RomAgroTec cu utilajele comercializate de compania noastră şi prezentăm toată gama de tractoare Case, de la 95 până la 670 CP, atât pe roţi, cât şi pe şenile. Am venit şi cu câteva tractoare care au un design nou, pe unul dintre ele fiind vopsit steagul SUA, pentru a schimba puţin nota târgurilor. Cu privire la utilaje, avem mai multe modele de la Vogel & Noot, Maschio Gaspardo şi Great Plains. Am adus noua combină Case IH 9230, dotată cu motor Tier 4 şi heder Varifeed de 9

www.agrimedia.ro

Iunie 2012 53

metri. În stand, mai avem combina Case IH modelul 5088 cu heder de 6 metri. În cadrul spaţiului expoziţional, avem câteva afişe cu studiul realizat de DLG privind avantajele pe care tehnologia axial flow la combinele Case le oferă. La acest tip de combine, procentul de spărturi este foarte mic. Vizitatorii târgului au arătat un interes destul de mare pentru toate produsele noastre, fiind bucuroşi de apariţia unui distribuitor mare pe piaţă. Ştim că serviceul este foarte important şi pentru asta ne concentrăm să acoperim toată ţara cu ateliere de service şi piese de schimb. Aş dori să precizez că avem o ofertă promoţională pentru tractorul Case JX, de 95 CP,, la ppreţul ţ de 29.500 de euro.”

Pentru ferme mari, avem varianta unei semănători de păioase de 6 metri, ce poate rula cu o viteză mai mare, de până la 15 km/h. Mai avem o semănătoare pentru păioase, modelul Cirrus, echipată cu două rânduri de discuri, pentru pregătirea terenului. În cadrul semănătorilor pentru prăşitoare suntem prezenţi cu modelul ED pe 8 rânduri şi buncăr pentru îngrăşăminte chimice, cu o capacitate de 1.100 de litri. Din gama utilajelor pentru prelucrarea solului, expunem grapa compactă cu discuri Catros, în variantele de 4 şi 6 metri. Totodată, prezentăm şi cultivatorul Cenius de 4 metri, pentru dezmiriştire.”

tehnologic ridicat, nefiind preocupată de reducerea preţurilor în dauna calităţii. În sprijinul acestei afirmaţii, vine dotarea actuală a sistemelor comercializate de noi. Aerare pe 100% din suprafaţa silozului şi nu de 5-15% cât oferă în mod frecvent concurenţa. Aceasta, asociată cu evacuarea orizontală peste cota zero, asigură cea mai bună tehnică de aerare de pe piaţă şi cea mai ieftină fundaţie pentru un siloz de cereale. Uscătoarele orizontale GSI există în aproape toate judeţele ţării. Uscare foarte precisă la temperaturi de uscare sub 100 de grade Celsius, fiabilitate foarte ridicată, posibilitate de extindere a capacităţii pe verticală, fundaţii foarte ieftine, cel mai avansat computer de proces de pe piaţă, recuperator de caldură opţional (30% reducere consum de combustibil) sunt câteva caracteristici care au făcut din uscătorul orizontal GSI unul dintre cele mai bine vândute uscătoare din România. România.”

Gheorghe Paraschiv, director general MG Trade Engineering Liviu Zimcea, manager regional Amazone România „Participăm pentru prima oară la această expoziţie, în calitate de reprezentanţi oficiali ai firmei Amazone. Dispunem de un spaţiu expoziţional de 500 mp, în cadrul căruia prezentăm 14 utilaje. Suntem prezenţi cu 3 modele de distribuitoare pentru îngrăşăminte chimice, care au o capacitate a rezervorului de 900, 1.500 şi 4.200 de litri. Din gama maşinilor de erbicidat tractate expunem maşina UG, care dispune de un bazin de 3.000 de litri şi o rampă de 24 de metri, şi modelul UX, cu o capacitate a rezervorului de 5.200 de litri şi o lăţime de lucru de 36 de metri. La târg am adus o maşină de erbicidat purtată, modelul UF, echipată cu un bazin de 1.800 de litri şi o rampă de 18 metri. În privinţa maşinilor de semănat, avem o semănătoare mecanică purtată D9 pentru păioase, echipată cu o grapă rotativă KG. Această semănătoare are o lăţime de 3,5 m. 54 Iunie 2012

„Participarea noastră la expoziţia RomAgroTec este determinată de interesul real pentru sistemele de stocare cereale pe care le livrăm pe piaţa din România. Capacitatea totală a silozurilor montate a depăşit de mult 1.000.000 de metri cubi, iar numărul uscătoarelor livrate pe cel de 150 de bucăţi. Suntem unul dintre primii furnizori din ţară pentru astfel de echipamente. În cei 15 ani de când suntem pe piaţă, MG Trade Engineering g g şşi GSI - SUA, al cărui dealer suntem, a menţinut standardul

Remus Răduleţ, director general General Leasing „La ediţia din acest an a târgului RomAgroTec am venit cu un model din gama de vârf a grupului Acco, respectiv combina Laverda, de 410 CP. Ca noutate, combinele din seria nouă

www.agrimedia.ro

Iunie 2012 55

dispun de motoare Euro 4, cu injecţie de AdBlue. Prin dotarea combinelor cu motoare de generaţie nouă, consumul de combustibil se reduce cu până la 30%. Dacă până acum aveam combinele cu cel mai redus consum de combustibil, acum cu greu mai poate cineva să ne depăşească. Consumul de motorină pe tona recoltată reprezintă un indicator al calităţii. În privinţa tractoarelor, noi suntem reprezentanţi ai mărcii McCormick şi oferim o gamă largă de modele, cu puteri cuprinse între 35 şi 230 CP. Ne adresăm unui segment de fermieri ce exploatează până la 3.000 ha. În stand, prezentăm două noutăţi de la Kverneland, şi anume un disc scurt pentru puteri începând de la 140 până la 400 de cai şi noul sistem de distribuţie al semănătorilor pentru culturile prăşitoare. Am fi dorit să fim prezenţi la expoziţie cu o gamă mai largă de maşini, însă vremea nefavorabilă nu ne-a permis. La următorul târg, vom face o demonstraţie de forţă cu toată gama de utilaje şi sper că ne vom ridica la nivelul ppe care firma îl are pe p piaţă.” p ţ

Ana MUSTĂŢEA

Dinu Bogdan, general manager Autocora Grup „Autocora Grup este importator al tractoarelor Steyr în România şi, începând cu acest an, firma doreşte să aibă o mai mare vizibilitate pe piaţa românească, bazându-se pe o tradiţie îndelungată în producţia de tractoare şi pe o calitate superioară a produselor fabricate. Autocora Grup a deschis un nou sediu în comuna Nanov, judeţul Teleorman, destinat expunerii de tractoare, de piese originale Steyr şi efectuării de service la sediu, dar şi mobil dedicat Steyr. De asemenea, echipele de vânzări, service şi piese de schimb pot fi găsite pe pagina 56 Iunie 2012

web acgtractors.ro. Tot aici se află o prezentare sumară a modelelor fabricate. La expoziţia agricolă RomAgroTec ni s-a confirmat încrederea pe care o au utilizatorii în marca Steyr. Gama de puteri este cuprinsă între 55 şi 230 CP, cele mai solicitate şi căutate modele fiind cele cu puteri cuprinse între 95 şi 140 CP, dar şi cel de 200 CP prezintă un real interes.”

vom intra şi cu cele din gama 100 CP. La târg, am adus diverse accesorii, cum ar fi pluguri, grape, semănători etc. Avem preţuri promoţionale pentru modelele de combine Sampo, cu discounturi consistente de până la 20% faţă de preţul de listă, pentru că dorim să aducem cât mai multe combine performante pe piaţă şi fermierii să le aprecieze.”

Emilian Icleanu, director marketing MYO-O Semănătoarea

Andrei Bujorean, inginer electronist Agriromex AD

„Participăm în mod tradiţional la toate expoziţiile principale din ţară. Ultima noutate cu care ne prezentăm este combina Sampo, origine Finlanda, foarte performantă. Am venit cu modelul Comia C8, care este vârf de gamă şi care se adresează fermelor medii spre mari, cu 500 până la 1.000 ha. Maşina este echipată cu motor Sisu, de 210 CP, un motor de tranziţie între Tier 3 şi Tier 4. Acest motor asigură o economie de combustibil de aproximativ 10% faţă de cele convenţionale, lucrează subturat la 2.000 de ture, faţă de 2.400 de ture cum lucrează tractorul în mod normal. Combina are 5 căişori şi este utilată cu prebătător, bătător şi postbătător. Un lucru esenţial care o diferenţiază faţă de celelalte combine de pe piaţă este mişcarea căişorilor, mult mai rapidă, asigurând astfel o agresivitate mai mare la batere. Comercializăm toate modelele de combine Sampo, firmă cu care am încheiat un contract de parteneriat în luna decembrie a anului trecut. Deja avem solicitări pentru această combină şi consider că începutul este de bun augur. Mai suntem prezenţi cu tractoarele din gama LS, fabricate în Coreea de Sud. Vârful de gamă are 90 CP şi probabil în acest an

„Din gama tractoarelor, ne prezentăm cu mai multe modele marca Deutz Fahr, cu puteri de 100 CP, 184 CP, 192 CP şi cel mai mare, Deutz Fahr X 720, de 275 CP. În stand avem maşini de împrăştiat îngrăşăminte marca Cleris (Spania), cu care am început colaborarea din acest an, avem o semănătoare de păioase Maschio Gaspardo, o semănătoare Matermacc, Grano 400, încărcătoare frontale de la Sigma 4, de la Dondi avem o macara, un disc, un scarificator cu posibilitate de a-l echipa cu kit de îngrăşăminte chimice. De asemenea, la RomAgroTec am mai adus un tambur de la Giunti, o maşină de irigat, o motopompă cu motor Iveco şi pompe Bosch. Avem un disc foarte bun, cu talere independente, de la firma Agrisem, greble şi cositori de la Sip şi un culegător de porumb Tornado 80. Dintre produsele expuse, interes a trezit tractoarele Deutz Fahr şi scarificatorul Dondi, care poate fi echipat cu un buncăr pentru administarea îngrăşămintelor chimice. Pe perioada târgului am acordat discounturi la achiziţia produselor noastre.”

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iunie 2012 57

Eficienţa echipamentelor Lemken Firma Lemken, producătoare de utilaje de prelucrat solul, semănători şi maşini de stropit deţine în Germania trei fabrici: la Alpen, Föhren şi Meppen. Pe primele două le-am putut vizita în cadrul deplasării organizate de reprezentantul companiei în România, dl Franz Jakoby. Programul stabilit de Lemken în cele 3 zile de vizită a inclus şi o prezentare detaliată a utilajelor în câmp. Firma germană organizează astfel de evenimente o dată la 2 ani, după participarea la expoziţia internaţională de tehnică agricolă Agritechnica, la care invită jurnalişti din întreaga lume. În acest an, au dat curs invitaţiei 120 de ziarişti din 27 de ţări.

58 Iunie 2012

Situată la nord-vest de Düsseldorf, unitatea de producţie de la Alpen, unde de altfel firma Lemken îşi are sediul social, este specializată în fabricarea semănătorilor şi a utilajelor de prelucrat solul. De curând, aici a fost realizată o investiţie de 2 milioane de euro, care a constat în retehnologizarea fabricii, pentru ca blocajele din procesul de producţie să fie depăşite. Printre achiziţii s-au numărat echipamentele de sudare robotizate, instalaţii de îndoire a oţelului şi întărire, precum şi cele de tăiere a trupiţelor DuraMaxx. În 2008, suprafaţa fabricii din Alpen s-a mărit de la 35.000 la 55.000 mp, datorită construirii unor noi hale de pproducţie. ţ O altă investiţie majoră, realizată în anul 2009, a constat în construirea

unei noi secţii de vopsitorie, care respectă cele mai înalte standarde privind protecţia mediului înconjurător. Cu toate investiţiile de modernizare realizate de Lemken, în fabrica de la Alpen încă mai predomină munca manuală, unde personalul responsabil cu călirea componentelor stă în faţa cuptoarelor industriale uriaşe. După cum afirma directorul executiv al companiei, dr. Franz-Georg von Busse, în cadrul conferinţei de deschidere, marile investiţii se vor realiza anul următor, când capacitatea de producţie, în special cea a componentelor, va fi mărită. „În prezent, dorim să exploatăm şi de care ş suprafaţa p ţ suplimentară p dispune fabrica, de 17.000 mp,

www.agrimedia.ro

Demonstraţia practică În categoria plugurilor Lemken au fost prezentate modelele Diamant 11, Diamant 12, Juwel 7 şi Juwel 8 echipat cu tăvălug (Packer). Gama plugurilor semipurtate a fost mărită cu introducerea seriilor Diamant 11 şi 12, primul putând fi echipat cu 9 brăzdare, iar celălalt cu 10 brăzdare. Spre deosebire de Diamant 10, ultimele două modele vor fi echipate cu trupiţe Dura Maxx, fabricate dintr-un oţel mult mai dur comparativ cu cel folosit anterior, care le conferă o durată de viaţă mai mare, cu până la 75%. Un alt avantaj al acestor trupiţe este acela că sunt proiectate astfel încât cormanele, cuţitele şi foile de cormană să poată fi schimbate rapid, fără unelte. Diamant 12 dispune standard de un cilindru cu presiune regulată, ceea ce înseamnă că operaţiile de cuplare şi decuplare se fac în mod automat. Cu acest sistem poate fi echipat şi plugul Diamant 11. Modelul Diamant 12 va fi produs în

www.agrimedia.ro

serie începând din această toamnă. Din categoria plugurilor purtate, au fost prezentate modelele Juwel 7 şi Juwel 8. Primul are o secţiune a cadrului de 120 mm şi este recomandat pentru tractoarele cu puteri cuprinse între 70 şi 100 CP. La ambele pluguri, comanda de rotire este electrohidraulică, iar sistemul TurnControl asigură operatorului un control îmbunătăţit asupra rotirii şi înălţimii plugului. Aceste pluguri pot fi echipate cu trupiţe DuraMaxx. „Inginerii Lemken testează cea mai bună variantă de echipare cu pluguri a tractoarelor şenilate”, a precizat dl Jakoby, reprezentantul companiei în România. Plugul Juwel 8 a fost echipat cu un tăvălug (Packer). „Marele avantaj al acestui tăvălug este că poate fi ataşat de plug şi nu mai este necesar un al doilea tractor care să-l transporte în câmp. Un alt avantaj este acela că are o greutate destul de mare şi poate sparge cu uşurinţă bolovanii şi consolida terenul. Există pe piaţă, de la concurenţă, variante de tăvăluguri care pot lucra împreună cu plugurile, însă nu sunt grele, precum cel produs de Lemken. Mă bazez pe faptul că acest tăvălug va avea piaţă şi în România, pentru că poate lucra în solurile mai grele”, a afirmat dl Jakoby. În privinţa semănătorilor, au fost prezentate maşinile Compact Solitair 9 de 3 metri, echipate cu grapă rotativă Zircon 10, şi Solitair 9, având ca echipament cultivatorul Kristall 9. „Semănătoarea Compact - Solitair de 3 m, cu grapă rotativă Zircon 10, este o maşină cerută de fermierii din Germania care îşi lucrează singuri suprafeţele agricole şi au nevoie de un buncăr mai mare de seminţe. Capacitatea acestui buncăr asigură însămânţarea unei suprafeţe de 19 ha, aproape cât o zi de lucru în Germania. Prezentăm această semănătoare în varianta cu grapă rotativă, pentru că fermierii germani vor ca după prelucrarea solului sau dezmiriştire să însămânţeze într-o singură trecere”, a explicat reprezentantul firmei. „În mod tradiţional, sămănătoarea de 3 metri este purtată şi, dacă dispune de un buncăr de seminţe de o capacitate mare, tractorul trebuie să fie de putere mare. Însă această maşină este trasă, nu purtată, iar tractorul nu trebuie să aibă o putere foarte mare. Este o semănătoare

performantă şi uşor de manevrat. Fiecare secţie de semănat este acţionată hidraulic, ceea ce înseamnă că adâncimea de lucru se menţine constantă. Este o maşină foarte sofisticată şi scumpă. Noutatea este că putem decupla şina de semănat pentru că are o prindere în trei puncte standard şi putem cupla la această maşină o semănătoare de prăşitoare pe 4 rânduri şi după aceea să folosim un buncăr mare pentru îngrăşăminte chimice, de aproape 3.500 de litri. Maşina se pretează pentru fermele specializate, cum sunt cele de sfeclă de zahăr sau cartofi, care au potenţial financiar. Maşina are o productivitate de 40 ha/zi”, a spus dl Jakoby. Semănătoarea Solitair 9 echipată cu cultivatorul Kristall 9 dispune de un sistem unic în domeniul tehnicii agricole. „La această semănătoare, putem alege 5 utilaje de prelucrare a solului cu care o putem echipa, şi anume: Rubin, Heliodor, Compactor, grapa rotativă Zircon şi cultivatorul Krisall. Putem utiliza aceste câmpuri de lucru împreună sau separat”, a spus dl Jakoby. Cultivatorul Kristall are două rânduri de organe active şi este echipat cu cuţite TriMix, patentate de Lemken, care asigură un grad extrem de ridicat de amestecare a resturilor vegetale. „Cuţitele TriMix asigură un efect triplu de amestecare a resturilor vegetale şi sunt recomandate în special la pregătirea terenului pentru însămânţarea culturilor de toamnă”, a afirmat reprezentantul companiei în România, dl Franz Jakoby. p y

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Iunie 2012 59

Ana MUSTĂŢEA

iar planul de extindere, în valoare de până la 20 milioane de euro, va fi finalizat în primăvara anului viitor”, a afirmat dl von Busse. Cei interesaţi să vadă procesul de prelucrare a oţelului brut şi modelarea lui într-un utilaj agricol performant pot vizita fabrica de la Alpen, fiind însoţiţi în permanenţă de un ghid care le va explica fiecare etapă din fluxul tehnologic al unui echipament. Oţelul, materia primă cu care lucrează cei de la Lemken, este de cea mai bună calitate şi reprezintă baza durabilităţii şi a calităţii tuturor echipamentelor şi pieselor de schimb pe care firma le produce. Maşinile de stropit Sirius se produc în noua fabrică de la Fohren, care dispune de o suprafaţă de 2.500 mp. Capacitatea de producţie în fabricile din Germania este de aproximativ 14.000 de unităţi/an.

Cu ocazia zilei de 1 Iunie, compania BISO România a lansat seria evenimentelor AgriKids Day, prin care îşi propune să celebreze în fiecare an Ziua Copiilor într-un mod care să le permită acestora apropierea de ceea ce înseamnă agricultura modernă.

Dana TUDOR

BISO România lansează un eveniment dedicat copiilor din agricultură: AgriKids Day „AgriKids Day face parte din preocuparea BISO România faţă de implicarea în proiecte sustenabile, în vederea dezvoltării unui business solid, sănătos. Copiii de azi sunt agricultorii de mâine şi ne dorim ca prin această serie de evenimente, ce vor deveni o tradiţie anuală, să le arătăm celor mici că agricultura presupune oportunităţi profesionale interesante, să vadă o latură mai puţin popularizată până acum în ceea ce priveşte agricultura românească, respectiv tehnologii moderne, profesionalism, eficienţă”, a arătat Andreas Feichtlbauer, director executiv BISO România. Evenimentul AgriKids Day se adresează atât copiilor angajaţilor BISO România, cât şi ai clienţilor companiei, dar şi ai comunităţii în care aceasta îşi desfăşoară activitatea, prin sediul central din Drajna. La ediţia din acest an au participat peste 100 de copii. Scopul a fost atât acela de a sărbători 1 Iunie într-o locaţie inedită, respectiv showroomul din Drajna al BISO România, cât şi de a le arăta copiilor utilajele pe care compania le comercializează şi a-i familiariza astfel cu drumul pe care alimentele îl parcurg de la stadiul de seminţe şi până devin hrană zilnică. „Nu am ştiut până acum că tractoarele pot fi aşa frumoase. Este o zi 60 Iunie 2012

minunată!”, a exclamat unul dintre micuţii invitaţi la AgriKids Day. „Potenţialul de dezvoltare a agriculturii româneşti ne determină să ne îndreptăm cu seriozitate către ceea ce înseamnă forţa de muncă pe care ne vom baza în viitor“, a mai spus Andreas Feichtlbauer. BISO România este filială a companiei austriece BISO Schrattenecker, unul dintre liderii pieţei europene de echipamente agricole. Aceasta şi-a început activitatea cu un punct de lucru în Călăraşi, având iniţial 15 angajaţi. În momentul de faţă, BISO România are 95 de angajaţi şi peste 1.000 de clienţi permanenţi. În ultimii 3 ani, compania a investit 7,5 milioane de euro în dezvoltarea sediului central din Drajna, unde se află birourile, showroomul, diviziile service şi piese de schimb, dar şi o hală de producţie, unde

vor lucra în viitor 200 de angajaţi. În acest an, compania va investi 1,7 milioane de euro în dezvoltarea celor 8 puncte de lucru pe care le are în ţara noastră.

BISO - un partener dedicat dezvoltării fermelor Compania austriacă BISO Schrattenecker este prezentă în 30 de ţări din întreaga lume, având o tradiţie de peste 75 de ani în oferirea de soluţii tehnologice dedicate îmbunătăţirii performanţelor şi a randamentului recoltelor. Consecventă cu angajamentul său de a fi partenerul de încredere al fermierilor, compania produce şi comercializează echipamente recunoscute la nivel mondial pentru tehnologiile inovatoare şi performante. BISO România se diferenţiază pe piaţa românească de profil di prin serviciile conexe oferite la cel mai pr înalt grad de profesionalism şi calitate: în service, soluţii financiare, consultanţă. se Echipa BISO este formată din specialişti cu Ec o pregătire impecabilă în ceea ce priveşte caracteristicile tehnice ale echipamentelor ca din portofoliu şi cu o foarte bună di cunoaştere şi înţelegere a pieţei agricole. cu

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iunie 2012 61

Zmeurul (Rubus idaeus) este un arbust tufos, peren, cu lăstari târâtori, cu tulpini drepte, arcuite spre vârf, cu ghimpi drepţi, de forma unor ace, adeseori plasaţi numai pe partea inferioară. Zmeurul aparţine familiei Rosaceae.

Agrotehnica plantaţiilor de zmeur Zmeura se cultivă din două motive: pentru consumul fructelor în stare proaspătă şi pentru procesare industrială. Din zmeură se extrage xilitolul, care este un îndulcitor artificial folosit mai ales în tratarea şi prevenirea cariilor dentare. Zmeurul înfloreşte începând din mai până în iulie. Creşte spontan în locuri stâncoase, luminişuri de păduri, regiuni deluroase şi muntoase. Zmeura poate fi întâlnită pe întreg teritoriul României, fiind o plantă specifică zonelor cu climă temperată.

Întreţinerea solului În primii doi ani, solul se întreţine ca ogor negru sau cultivat cu legume rădăcinoase (morcovi, ridichi) sau bulboase (ceapă, usturoi), a căror parte aeriană să fie cât mai scundă. Reuşita culturii zmeurului depinde, în bună măsură, de prevenirea îmburuienării. Cele mai periculoase buruieni pentru cultura de zmeur sunt: pirul, ştevia, volbura, pălămida şi urzica. Pirul şi volbura se distrug foarte greu, când se înstalează în benzile de zmeur, deoarece au rizomi profunzi. În plus, volbura, fiind volubilă, se înfăşoară pe tulpinile de zmeur, de pe care se desface greu, iar în cursul acestei operaţii se rup o parte din lăstarii fertili, accident ce se soldează cu pierderi de recoltă. Rizomii de pir trebuie strânşi şi arşi cu ocazia pregătirii solului pentru plantare. Ştevia are rădăcina groasă şi foarte profundă. Tulpina ei atinge dimensiuni 62 Iunie 2012

mari. De aceea, după cum afirma şi G. Mihăescu, ea trebuie distrusă în faza incipientă de creştere, prin retezare cu săpăliga, la 6-8 cm sub nivelul solului. Urzica (Urtica dioica), planta cu peri urticanţi (care produc usturime), are o tulpină ce poate depăşi lungimea tulpinilor de zmeur. Stinghereşte creşterea drajonilor de zmeur (pe care îi concurează în creştere şi-i umbreşte) şi îngreunează recoltarea fructelor. Se poate distruge uşor, prin smulgere, în orice fază de vegetaţie, preferabil când se află în faza de creştere (înainte de înflorire). Pentru combaterea acestor buruieni, se pot folosi erbicidele recomandate de specialiştii Laboratorului Fitosanitar Judeţean, în doza şi momentul aplicării stabilite prin buletinul de avertizare emis de specialiştii amintiţi. Mai ecologic şi mai economic este ca buruienile să fie distruse manual, prin plivire şi săpălugire (în grădina casei). În plantaţiile de zmeur în producţie, cele mai bune rezultate le dă ogorul negru. Mulcirea solului, de lângă plante, cu mraniţă, bălegar păios, paie putrede, în strat de 6-8 cm, este indicată numai în anul plantării. În plantaţiile pe rod, mulciul introdus în cadrul benzilor de zmeur îngreunează apariţia drajonilor.

Fertilizarea plantaţiilor de zmeur Rezultatele cele mai bune se obţin prin aplicarea îngrăşămintelor organice sau

cu o îngrăşare organo-minerală. Ca îngrăşăminte organice se pot folosi gunoiul de grajd bine putrezit, în doză de 30-40 de tone la hectar, gunoiul de păsări, în doză de 10-15 tone la hectar, sau compostul, în doză de 40-60 de tone la hectar. Toate acestea se administrează o dată la 3 ani, deoarece efectul lor se resimte mai bine în anii al doilea şi al treilea; se introduc în sol o dată cu lucrarea de toamnă. Rezultate foarte bune se obţin şi când se aplică îngrăşăminte organice lichide, aplicate în perioada de vegetaţie: urina de animale şi zeama de bălegar fermentat diluate cu 4-5 părţi de apă. În gospodăriile populaţiei, care posedă animale, folosirea îngrăşămintelor organice este cea mai rentabilă. Ca îngrăşământ fazial (în cursul vegetaţiei) se foloseşte azotatul de amoniu (200-300 de kilograme la hectar), dat în două reprize (a câte ½ din doză): primăvara, cu puţin timp înainte de pornirea în vegetaţie, şi în perioada formării şi creşterii fructelor. Când se folosesc numai îngrăşăminte chimice, acestea se dau anual sau o dată la doi ani. La îngrăşarea anuală se administrează 300-400 kilograme de superfosfat şi 200-300 de kilograme de sare potasică la hectar. Sub arătura de toamnă, pe intervalele dintre rânduri. Când îngrăşarea se face din doi în doi ani, dozele de fosfor şi potasiu se măresc cu circa 50%. În general, în România, (Fălticeni, judeţul Suceava), rezultatele

www.agrimedia.ro

Irigarea culturii de zmeur Aplicarea udărilor este necesară în zonele secetoase, de 2-4 ori pe an, la soiurile neremontante. La aceste soiuri udarea trebuie sistată la sfârşitul lunii august, pentru a permite o pregătire mai bună a drajonilor pentru iernare. La soiurile remontante, în unii ani, este necesară încă o udare, în prima jumătate a lunii septembrie. În primăverile secetoase, o importanţă deosebită se acordă udării ce se aplică cu circa 7-10 zile înainte de înflorit. La o udare se dau 350-400 metri cubi de apă la hectar. Metodele cele mai bune de irigare sunt următoarele: irigarea prin picurare, irigarea prin aspersiune şi irigarea prin brazde. Dacă nu se udă în perioadele cu secetă de lungă durată, lăstarii fertili cu inflorescenţele de pe ei se pot usca în proporţie de 30-100%.

Tăierile la cultura de zmeur Această lucrare constă în trei operaţii: suprimarea de la bază, cu foarfeca, a tulpinilor uscate (de doi ani, care au fructificat), rărirea tulpinilor anuale şi eventuala scurtare a vârfului la tulpinile anuale lungi necesare pentru rodire. La aplicarea tăierilor trebuie să se ţină seama că la cultura de zmeur există o strânsă corelaţie între numărul şi vigoarea tulpinilor, pe de o parte, şi producţia de fruct, pe de altă parte. Se reţin tulpinile de peste 1 metru lungime, cele mai scurte dând producţii

mici, uneori neglijabile. Având în vedere că pe o tulpină se pot obţine 50-100 de grame de fructe (în medie 100 grame), rezultă că pentru a obţine o recoltă de 5-6 tone de fructe este necesar să se lase minimum 50.000-60.000 de tulpini la hectar. La distanţe de 2,5 metri între rânduri şi 0,5 metri pe rând revin 80.000 de plante la hectar, fiecăreia lăsându-i-se câte 6-8 tulpini. La un metru liniar de bandă se plantează două plante, astfel încât la un metru de bandă revin 12-16 tulpini (se pot lăsa până la 18-20 de tulpini). Drajonii în creştere, care sunt prea deşi, se suprimă de 1-2 ori pe vară, când se află în fază erbacee. Perioada cea mai bună pentru suprimarea tulpinilor uscate (care au rodit) este imediat după cules. În acest caz, se creează condiţii mai bune de luminozitate pentru drajonii în creştere, pe care se diferenţiază mugurii micşti (de rod) pentru recolta anului următor sau pentru recolta a doua din acelaşi an (la soiurile remontante). În iernile cu ninsori abundente, tulpinile uscate, având ramificaţii, reţin zăpada, care apleacă şi tulpinile anuale din vecinătatea lor, ce se pot frânge. De aceea, nu trebuie amânată suprimarea lor până în primăvara următoare.

Prevenirea şi combaterea bolilor şi a dăunătorilor Cultura de zmeur este atacată, în principal de următoarele boli: arsura lăstarilor sau antracnoza (Didymella applanata) - atacul începe în iunie-iulie, când apar pete violacee la subsoara frunzelor de pe drajoni (într-o fază mai avansată, drajonii atacaţi se usucă); rugina (Phragmidium rubiideaei) - atacă coaja lastărilor şi frunzele, pe care apar pete neregulate, gălbui (ulterior, organele atacate se răsucesc şi se usucă); pătarea cenuşie a frunzelor (Mycosphaerella rubi, Septoria rubi) - se instalează îndeosebi pe frunze, sub formă de pete neregulate, cenuşii-gălbui, de 1-4 mm lăţime (frunzele

bolnave se usucă şi cad); putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) - atacă fructele, pe vreme umedă, pe care le acoperă cu un mucegai cenuşiu, format din conidiofori şi conidii; făinarea (Sphaeroteca humuli) apare uneori şi la zmeur, sub formă de praf albicios (produce uscarea lăstarilor); virozele - dintre viroze, cea mai frecventă este mozaicul, produs de Rubus virus I Smith. Insectele care atacă mai frecvent zmeurul sunt cele polifage: păienjenii roşii (acarienii), afidele şi păduchii ţestoşi. Se mai întâlnesc şi alte insecte, cum ar fi: gărgăriţa neagră (Anthonomus rubi) - insectele adulte rod mugurii şi depun ouăle în bobocii florari, pe care apoi larvele îi distrug; gândacul florilor (Byturus tomentosus, B. Fumatus) - are o generaţie pe an, adulţii iernează în sol, de unde ies primăvara. Ei atacă bobocii florali, consumă polenul şi nectarul. Bobocii atacaţi nu se mai dezvoltă. Larvele trec apoi în fructe, hrănindu-se cu receptacolul lor; molia (Incurvaria rubiella) - este un fluture mic, cu aripi brune pătate cu galben. Omida, de culoare roşie, are o lungime de circa 9 mm. Ea atacă mugurii şi lăstarii, în care sapă galerii, în dreptul mugurilor, până la măduvă. Lăstarii atacaţi se ofilesc şi se usucă. Uneori atacă şi fructele; musca zmeurei (Lasioptera rubi) - este o insectă (muscă) mică, de circa 2-3 mm, cu corp negru şi aripi albe. Larvele au culoarea roşie-portocalie. Ele atacă baza tulpinilor, producând gale de mărimea unei nuci. Tulpinile atacate se usucă. Prevenirea şi combaterea bolilor şi a dăunătorilor la zmeur se realizează cu 5-6 stropiri anual, din care una de iarnă, iar 4-5 de vară. Stropirea de iarnă se face contra insectelor (ouă de afide, de cotar şi păienjeni roşii, păduchi ţestoşi), cu produse indicate de specialiştii Laboratorului Fitosanitar Judeţean. Foarte important este tratamentul dinaintea înfloririi, contra bolilor (Didimella, Septoria). Acesta se execută imediat după primirea buletinului de avertizare emis de specialiştii fitosanitari. Al treilea tratament trebuie făcut când circa 1/3 din flori sunt deschise, contra gândacilor (Byturus) şi Septoriei, cu substanţe mixte (insecticid + fungicid), folosind substanţele indicate prin buletinul de avertizare. La zmeur pot fi folosite şi alte insecticide, cum ar fi insecticidele biologice, carbamice sau organofosforice.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Iunie 2012 63

Victor VĂTĂMANU

cele mai bune s-au obţinut la următoarele raporturi N:P:K în substanţă activă: N120 P120 K180 sau N60 P120 K120 kilograme la hectar, administrate anual, după cum afirma D. Ifrimie (1981). Creşterea raportului în favoarea fosforului, şi îndeosebi a potasiului, are rol decisiv în sporirea potenţialului de rodire a zmeurului. În anii când se administrează şi gunoi de grajd, cantităţile de îngrăşăminte chimice se reduc cu 50%.

Ordinul nr. 98 din 2 mai 2012 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 215/2010 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate şi a termenilor de referinţă pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia bovine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu - M.O. nr. 0297/5 mai 2012 Decizia nr. 108 din 7 mai 2012 privind numirea responsabilului naţional cu autorizarea finanţării PHARE, Facilitatea de tranziţie şi SAPARD - M.O. nr. 0300/2012

64 Iunie 2012

Ordinul nr. 84 din 24 aprilie 2012 privind măsurile de refacere şi conservare a populaţiilor de sturioni din habitatele piscicole naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni în România - M.O. nr. 0300/2012 Decizia nr. 145 din 9 mai 2012 pentru numirea domnului Achim Irimescu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - M.O. nr. 0311/2012 Ordinul nr. 43 din 3 mai 2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la

om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2012, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2012 - M.O. nr. 0325/2012

Ordinul nr. 97 din 2 mai 2012 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 380/2009 privind condiţiile de acordare a autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific - M.O. nr. 0344/2012 Decizia nr. 235 din 21 mai 2012 pentru numirea domnului Gheorghe

www.agrimedia.ro

Albu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - M.O. nr. 0345/2012

Decizia nr. 236 din 21 mai 2012 pentru numirea domnului Dumitru Daniel Botănoiu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - M.O. nr. 0345/2012 Ordinul nr. 111 din 17 mai 2012 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 - M.O. nr. 0356/2012 Ordinul nr. 119 din 28 mai 2012 pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 762/2007 privind instituirea procedurii de administrare specială la Societatea Naţională „Îmbunătăţiri Funciare“ S.A. Bucureşti - M.O. nr. 0358/2012 Ordinul nr. 110 din 17 mai 2012 privind aprobarea Suplimentului nr. 1 al Catalogului oficial al soiurilor

de plante de cultură din România pentru anul 2012, aprobat prin Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 3/2012 - M.O. nr. 0364/2012

Ordinul nr. 1255 din 23 aprilie 2012 pentru modificarea anexelor nr. 2-5 la Ordinul ministrului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr. 193/2002 privind reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare - M.O. nr. 0376/2012 Hotărârea nr. 558 din 30 mai 2012 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia - M.O. nr. 0375/2012 Hotărârea nr. 559 din 30 mai 2012 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 975/2011 privind aprobarea ajutoarelor de stat care se acordă producătorilor agricoli pentru perioada 2011-2012 şi a sumei totale alocate acestor ajutoare de stat - M.O. nr. 0375/2012

Decizia nr. 345 din 10 aprilie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (3) şi art. 7 alin. (7) din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului - M.O. nr. 0375/2012 Hotărârea nr. 562 din 30 mai 2012 privind aprobarea schemei „Ajutoare de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor meteorologice nefavorabile manifestate în perioada ianuarie-februarie 2012 asupra culturilor de legume şi/sau flori în spaţii protejate“ care se acordă în agricultură, în sectorul vegetal - M.O. nr. 0380/2012 Ordinul nr. 125 din 5 iunie 2012 pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 149/2010 privind comercializarea seminţelor de cereale - M.O. nr. 0387/2012 comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

NOU Serviciul online al Revistei Agrimedia edia.ro http://www.agrim

t Ştiri, comentarii, analize şi informaţii la zi din domeniul agricol românesc şi european. t Un mijloc modern, eficient şi interactiv de a te informa, de a comenta şi de a face agricultură. t O sursă autorizată de ştiri, comentarii, analize şi informaţii. Aici este locul unde profesioniştii din agricultură, fermieri şi producători de inputuri şi utilaje agricole se întâlnesc. t Aici poţi să dai gratuit un anunţ de mică publicitate, poţi comenta pe Blog un articol din revistă sau poţi urmări online emisiunile Agrimedia Live TV.

www.agrimedia.ro

Iunie 2012 65

INTRĂ PE www.agrimedia.ro

O poveste de succes: să cucereşti lumea cu ajutorul naturii Marius MARICA, marketing manager TIMAC AGRO ROMÂNIA Bazele unei agriculturi, astăzi de succes, în Franţa se puneau încă din primii ani după al doilea război mondial. Unii dintre fermierii francezi interesaţi de creşterea profitabilităţii fermelor încercau să ajute solurile acide din zona de vest a Franţei cu amendamente calcaroase marine pentru a mări cantitativ, dar şi calitativ producţiile agricole. „Trebuie să fie o afacere bună să poţi ajuta fermierii utilizând un bun dat de natură”, gândea un tânăr întreprinzător francez, Daniel Roullier, care cumpăra în anul 1959 un depozit de sedimente marine pe cheiurile din Saint Malo, în nord-vestul Franţei, cu scopul de a vinde aceste produse fermierilor din zonă. Afacerea porneşte bine, astfel încât următorul pas a fost inovativ introducerea acestor amendamente într-o soluţie de îngrăşământ solid. După doar 13 ani de la demararea micului business, întreprinzătorul construieşte prima fabrică de îngrăşăminte la Saint Malo. Era marea răscruce, care a dus ca mica întreprindere locală pornită cu elan şi entuziasm 66 Iunie 2012

tineresc să ajungă în zilele noastre la un grup numit „ROULLIER”, cu peste 6.000 de angajaţi, cu o acoperire în 40 de ţări şi cu activităţi în 12 domenii: soluţii de nutriţie a plantelor sau animală, cercetare industrială şi agrochimică, igienă profesională, minerale şi produse industriale, materiale plastice, produse pentru grădină, fosfaţi alimentari, biotehnologii marine, exploatarea şi transformarea algelor, flotă navală, patiserie, carmangerie, produse alimentare de origine marină. Din anul 2006, spiritul antreprenorial al lui Daniel Roullier, care conduce şi în prezent o afacere de familie de peste 2 miliarde de euro cifră de afaceri pe an, răzbate şi în România, prin filiala grupului - TIMAC AGRO ROMÂNIA. Printre numeroasele forţe de consultanţi în agricultură din ţară, angajaţii TIMAC încearcă, pe lângă oferirea de soluţii de nutriţie, să le insufle fermierilor români avântul şi cunoştinţele deţinute de grup, în încercarea de a dezvolta printre fermierii români noi antreprenori în agricultură, poate la fel de succes ca şi cel care a deschis un drum inovativ acum mai bine de 50 de ani.

Produse precum SULFAMMO, VITAL sau STARTER, gamele NPK- PHYSIO+ sau DUOFERTIL, biostimulatorii din gamele FERTILEADER şi FERTIACTYL, produsele pentru fertirigare din gama KSC se regăsesc astăzi în multe planuri de fertilizare ale fermierilor români şi sunt uneori mai cunoscute decât însăşi firma TIMAC, care le comercializează în ţară. Dacă acum 6 ani deţineam doar 4-5 soluţii de fertilizare propuse de specialiştii francezi, în prezent am ajuns să adaptăm întraga gamă de peste 30 de produse la obiceiurile de fertilizare din România, la deficienţele sau excesele elementelor nutritive din solurile româneşti, la tipurile de sol şi la condiţiile pedoclimatice locale. Promisiunea este că vom rămâne în continuare aproape de fermieri, încercând cu fiecare campanie, la fiecare cultură şi în fiecare stadiu vegetativ al plantelor să oferim soluţii noi, adaptând cunoştinţele şi know-how-ul deţinut de Grupul „Roullier“ la problematica aparte de nutriţie din fiecare fermă românească.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Decembrie 2010