Revista AGRIMEDIA Martie 2012

1

Decembrie 2010

2

Decembrie 2010

Cauze şi efecte Iarna-i grea, omătul mare, Semne bune anul are!”

Aşa ar trebui să fie dacă am fi fost organizaţi să facem faţă fenomenelor meteorologice deosebit de severe care au afectat în luna februarie, cu precădere, 8 judeţe din sud-estul ţării.

Contracararea stihiilor acestei ierni diferă de măsurile luate în iarna anului 1954, pentru că după 58 de ani avem pretenţia că România a cunoscut o evoluţie atât din punct de vedere tehnico-economic, cât şi administrativ.

Cel puţin aşa ar fi normal, însă luând în considerare prin ce calvar au trecut locuitorii zonelor grav afectate, românii îşi pun în mod legitim cel puţin câteva întrebări, şi anume: când se investesc sume record în Europa pentru deszăpezire, de ce totuşi sute de localităţi rurale şi căile de acces aferente au rămas troienite şi izolate săptămâni la rând în această iarnă? E drept că miile de militarii şi muncitorii care au rezolvat, la ordin, în bună parte efectele viscolului din 1954 au devenit istorie, însă astăzi acţionăm cu utilaje de mare putere, cu echipe de voluntari şi cu lucrători ISU-SMURD care au luptat eroic cu nămeţii pentru salvarea vieţii bunicilor şi părinţilor noştri. În acest context, trebuie menţionat că o societate rămâne în memoria umanităţii şi după cum aceasta are grijă de copii, bătrâni şi bolnavi.

Ne întrebăm unde sunt perdelele forestiere de protecţie care puteau fi înfiinţate în baza Legii nr. 289/2002.

Fără stocuri de carburanţi, materiale antiderapante, fără sancţionarea celor obligaţi contractual să asigure operativ circulaţia pe drumurile publice, care nu-şi fac treaba, şi fără mobilizarea forţelor valide ale satelor, vom tot

www.agrimedia.ro

număra victimele nevinovate după fiecare fenomen meteorologic mai deosebit.

Abandonarea bunei tradiţii, când fiecare locuitor din zona rurală la început de iarnă îşi asigură stocuri de alimente, de lemne şi furaje, s-a dovedit şi în această iarnă în multe cazuri tragică, pentru că a fi dependent în plină iarnă de pâinea adusă la buticul sătesc este un risc major.

Multe ar putea fi spuse pe această temă... Şi cum un necaz nu vine niciodată singur peste mult încercatul popor român, volumul mare de zăpadă care se topeşte afectează suprafeţe însemnate de teren, dar şi numeroase localităţi rurale din zona sud-estică a ţării, cu precădere cele de pe valea Dunării. În acest caz, ar fi fost bine, de exemplu, dacă aveam canalele de irigaţii şi desecare decolmatate şi reabilitate, iar digurile de pe braţul Borcea, consolidate şi supraînălţate.

O altă consecinţă nedorită a ninsorilor excesive este şi prăbuşirea unei mari părţi a serelor şi solariilor. Astfel, de exemplu, culturile şi spaţiile protejate din bazinul legumicol Matca au fost integral distruse, iar din cele 90 ha ale serelor PopeştiLeordeni, peste 60 au avut aceeaşi soartă.

Efectul imediat al acestor pierderi se va regăsi, potrivit aprecierii specialiştilor, în majorarea preţului la legume proaspete cu peste 80% şi pentru că, potrivit unei reglementări europene, începând cu data de 1 martie găinile noastre au scăpat de stres prin asigurarea unor cuşti cu confort sporit, preţul ouălor a luat-o razna, majorându-se peste noapte cu 80-90%.

Dar oare consumatorul greu încercat în ultima perioadă de dinamica ascendentă a preţurilor la bunuri şi servicii ce garanţie are că aceste „ouă scumpe” provin de la GĂINI FERICITE? Poate ne vor lămuri specialiştii în domeniu sau mai bine aceştia ar găsi modalităţi de a diminua aceste preţuri, spre fericirea tuturor românilor!

Simona MUNTEANU Martie 2012

3

SUMAR: ISSN 2069 - 1238

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

Editorial

8

Reprezentanţii LAPAR s-au întâlnit cu ministrul Agriculturii

În dialog cu fermierii

10

Înfiinţarea Camerelor Agricole, una dintre priorităţile noii conduceri a MADR

12

Tehnologii de ultimă oră pentru industria viti-vinicolă

14

Legumicultorii cer energie ieftină pentru irigaţii

16

Producţia de cereale, mai mult către export

20

România trebuie să participe activ la discuţiile privind reforma PAC

24

O nouă activitate a Sumi Agro producerea de PPP şi seminţe

28

Pierderile de elemente fertilizante şi impactul lor asupra mediului

30

Caracterizarea perioadei de creştere intensă la grâul de toamnă

32

Acumularea producţiei vegetale şi factorii care o condiţionează

36

Genetica, performanţa şi calitatea agronomică a varietăţilor Euralis!

38

Calendarul lucrărilor din legumicultură în luna martie

42

Tehnologia de cultură a sfeclei de zahăr

46

Tehnologia de cultivare a prazului

50

Două serii noi de combine New Holland: CX5000 şi CX6000

54

MEWI, mai aproape de fermieri

ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@agrimedia.ro

56

Tractorul Fendt 826 - investind corect, economisiţi pe termen lung!

58

IPSO Agricultura şi John Deere lansează un nou tractor pe piaţa românească

CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@agrimedia.ro

60

LacertA Winery lansează 7 noi vinuri premium pe piaţa românească

62

S-a lansat primul furaj pentru păsări cu Omega 3

66

Grupul Euralis: 76 de ani de succes în agricultură

Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul VI, Nr. 3 / 2012 (60) Martie 2012 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu victor@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING Gabriela Stănculescu gabriela@agrimedia.ro 0752.24.25.29

Bogdan Mareş

4

3 6

Martie 2012

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012

5

 În dialog cu fermierii • Ce aşteptări aveţi de la noul minis şi ce probleme consideraţi că ar tr

6

Ştefan Poienaru, adminstrator al SC Agrofam Holding, localitatea Feteşti, judeţul Ialomiţa

Dimitrie Muscă, administrator Combinatul Agroindustrial Curtici, judeţul Arad

„Am o serie de aşteptări de la noul ministru al Agriculturii, precum stabilirea unei poziţii mai ferme a României cu privire la reforma Politicii Agricole Comune. Ar trebui să ne apărăm interesele aşa cum face, de exemplu, Polonia, pentru că România este o ţară agricolă importantă, care ocupă totuşi locul 7 în Uniunea Europeană după ponderea suprafeţei agricole. Îmi doresc ca noua conducere a MADR să aibă o mai bună comunicare cu organizaţiile profesionale şi să reuşească să finalizeze proiectul privind înfiinţarea Camerelor Agricole.

Totodată, sper să debirocratizeze procesul de absorbţie a fondurilor europene şi să înlesnească contactul cu structurile responsabile cu administrarea acestor fonduri, precum APDRP, APIA etc. În opinia mea, documentaţia pentru accesarea banilor europeni este încă prea stufoasă.

O altă problemă pe care ministrul Agriculturii ar trebui s-o pună pe masa Guvernului este cea legată de reabilitarea sistemelor de irigaţii. În privinţa reducerii taxei pe valoarea adăugată la alimente, consider că este o măsură benefică, care ar trebui luată în considerare. Cu efect pozitiv ar fi aplicarea taxării inverse şi în sectorul de legume, aşa cum la ora actuală funcţionează la cereale. Cu privire la subvenţia pe suprafaţă acordată din bugetul naţional, nu-mi doresc decât să se găsească rezervele financiare necesare, să fie predictibilă, iar ce se promite sau se stabileşte la început de an să se şi respecte.

Ministrului Agriculturii nu pot să-i urez decât un mandat cât mai lung şi să reuşească să formeze o echipă cu care să poată să implementeze proiecte şi să facă ordine la ADS.”

„În primul rând, ar trebui să se împiedice vânzarea terenurilor agricole către străini, să se apere acest patrimoniu, care este un bun moştenit de la strămoşi.

Consider că există destui români care pot să lucreze pământul, dar din păcate puterea lor de cumpărare este mică. Deoarece străinii caută să cumpere terenuri agricole, preţul unui hectar a crescut de la 2.000 euro la o valoare cuprinsă între 3.600 şi 4.000 de euro. Consider că fărâmiţarea exploataţiilor agricole, care cu greu au fost constituite, va determina destule probleme în viitor. Prin fragmentarea terenurilor, activitatea din ferma agricolă este perturbată.

Un alt lucru care mă îngrijorează este preţul motorinei, care urcă galopant. Sunt de părere că motorina folosită în agricultură trebuie să fie mai puternic subvenţionată. În alte state din Uniunea Europeană, fermierii primesc un sprijin mult mai consistent pe unitatea de suprafaţă şi la achiziţia de motorină.

O problemă deosebită cu care mă confrunt sunt căprioarele care intră în culturile de grâu şi produc mari pagube. În zonă există peste 1.000 de căprioare şi, având în vedere că un animal consumă într-o zi aproximativ 4 kg de masă verde, vă puteţi da seama de nivelul acestor pierderi. Am ridicat această problemă Ministerului Agriculturii, iar răspunsul a fost acela că există la Ministerul Mediului şi Pădurilor un fond din care se pot acorda despăgubiri, însă noi vrem, în principal, să ne fie protejate culturile agricole. Am câţiva oameni care alungă aceste căprioare, dar suprafeţele cultivate sunt mari şi nu pot fi supravegheate permanent.”

Martie 2012

www.agrimedia.ro

nistru al Agriculturii, dl Stelian Fuia, trebui în mod prioritar rezolvate?

Marin Nedu, administrator al SC Miracom, localitatea Căzăneşti, judeţul Ialomiţa

„Aşteptările fermierilor sunt multe. În acest moment sectorul vacilor de lapte este cel mai vitregit din zootehnia românească. În timp ce la porc, pasăre şi oaie efectivele sunt în continuă creştere, la bovine efectivele se tot micşorează. În 2008, primeam un sprijin pe cap de animal de 380 de lei, plus o subvenţie acordată pentru calitatea laptelui, de 0,3 lei/l. Aceste măsuri de sprijin au ajutat foarte mult crescătorii de animale.

Acum, spijinul pe cap de animal este de 410 lei. Subvenţia pe anul trecut trebuia s-o primim până în data de 25 februarie.

Suntem la jumătatea lunii martie şi până acum nu am primit acest sprijin. Mulţi fermieri au luat, în baza adeverinţei de la APIA, credite de la banci cu scadenţă la 25 februarie, iar acum sunt restaţieri. Din 2009, cuantumul sprijinului pentru fermieri s-a redus mult, preţul laptelui este mic, iar acest sector necesită cele mai multe investiţii, având în vedere că un animal intră în producţie abia la 3 ani.

Aşteptăm ca actualul ministru să se lupte pentru bugetul agriculturii, iar măsurile de sprijin să fie îmbunătăţite substanţial. La ora actuală, piaţa laptelui este dominată de companiile internaţionale şi nu ştiu în ce măsură sunt ele interesate de dezvoltarea acestui sector.

Din 2015 se vor elimina cotele de lapte şi ne este teamă că atunci piaţa va fi invadată de produse lactate venite din spaţiul intercomunitar. În aceste condiţii, Ministerul Agriculturii ar trebui să gândească strategii prin care să încurajeze producţia autohtonă, care să devină mai competitivă atât din punct de vedere calitativ, cât şi al preţului.

Unul dintre motivele pentru care este greu să facem faţă concurenţei fermierilor europeni este cuantumul subvenţiei pe suprafaţă, care la noi este de 137 euro/hectar, iar în spaţiul comunitar este de 400 euro/ha.

Fiscalitatea mare duce la decapitalizarea fermierilor şi toate se răsfrâng negativ asupra costurilor de producţie.

O altă problemă pe care ministrul Agriculturii ar trebui s-o rezolve este subvenţia la motorină, care în condiţiile actuale este mult prea mică. Acesta trebuie să găsească soluţii pentru a rezolva problemele cu care ne confruntăm şi să vină cu fondurile necesare. Subvenţia pe suprafaţă susţinută de la bugetul de stat trebuia să fie de 73 euro/ha, însă ea a scăzut la 36 euro/ha, pe motiv că nu sunt bani la buget.”

Ana MUSTĂŢEA

„Aşteptăm măsuri legislative concrete de protejare a exploataţiilor vizavi de vânzarea terenurilor către străini.

Exploataţiile agricole, care sunt deja bine structurate, ar trebui protejate, pentru că ne confruntăm chiar cu o invazie a cumpărătorilor străini care vor să achiziţioneze terenuri agricole comasate ce aparţin unei ferme agricole, lucru care duce la fragmentarea acestor societăţi. Din cauza acestei situaţii, până acum am piedut 10% din suprafaţa pe care o administrez. Se discută tot mai mult despre importanţa procesării materiei prime şi se pierde din vedere faptul că înstrăinăm pământul şi nu se iau măsuri concrete în această direcţie. În zonă, preţul practicat la cumpărarea unui hectar este cuprins între 1.500 şi 2.000 euro. În al doilea rând, consider că trebuie luate măsuri în vederea diminuării discrepanţei dintre nivelul de sprijin acordat fermierilor din vechile şi din noile state membre.

Subvenţia la motorină, stabilită când preţul acesteia era de 3,5-4 lei/l, a rămas la acelaşi nivel, de 1 leu/l. Acum preţul unui litru de motorină este aproape 6 lei. Cum putem concura cu ceilalţi agricultori europeni, care probabil achiziţionează motorina la jumătate din preţul de la pompă? S-a văzut că sectorul agricultură este important, că îşi aduce aportul asupra PIB dacă este sprijinit şi dacă subvenţiile se dau la timp. Ţinând seama de condiţiile vitrege din această iarnă, sunt de părere că legumicultorii care au suferit pagube din cauza căderilor masive de zăpadă trebuie să fie despăgubiţi şi sprijiniţi, de asemenea şi agricultorii care au înregistrat pierderi la culturile de toamnă din cauza temperaturilor fapte.” scăzute. Vrem mai puţine promisiuni şi mai multe fapte.

Mircea Ciurea, administrator Cooperativa Agricolă Someş-Arieş

www.agrimedia.ro

Martie 2012

7

Agri System Europe Ionuţ POPESCU, SC Fertiagro SRL Agri System Europe (ASE), totalizând o cifră de afaceri în domeniul distribuţiei de inputuri pentru agricultură de peste 1 miliard de euro, funcţionează oficial începând din luna ianuarie 2012. Prima întâlnire oficială a ASE a avut loc la data de 16 februarie 2012, la Grand Hotel Continental din Bucureşti. Întâlnirea a fost organizată de ADIA - Asociaţia Distribuitorilor de Inputuri Agricole, cu următorii membri fondatori: Agri BioSciences SRL Bucureşti, Agrimex 2000 SRL Slatina, Fertiagro SRL Călăraşi, Lavora Agro SRL Bucureşti, Netagro SRL Vidra (Ilfov), Rodbun Grup SRL Bucureşti, Total Agri 97 SRL Bucureşti, Zeta Com SRL Feteşti.

Agricultura Europeană se îndreaptă către una dintre cele mai fascinante şi provocatoare perioade de dezvoltare.

Necesitatea de a fi siguri că agricultura europeană este competitivă şi în măsură de a-şi juca rolul în hrănirea sustenabilă a unei populaţii în continuă creştere devine critică. Reforma PAC, armonizarea şi zonarea legislaţiei înseamnă că distribuitorii de inputuri din Europa trebuie să colaboreze îndeaproape pentru a împărţi şi a răspândi cele mai bune practici în beneficiul bazei de clienţi, producătorii agricoli. Baza de furnizori pentru distribuitorii de inputuri devine din ce în ce mai consolidată; pentru a rămâne implicaţi în producerea economică a mărfurilor agricole, distribuitorii trebuie să se alinieze acestor tendinţe. Grupul Agri System Europe (ASE) consideră că distribuţia este în cea mai bună poziţie pentru a realiza transferul de tehnologie către utilizatorul final, în mod eficient şi cu adevărat independent,

pentru ca aceşti utilizatori să obţină produse agricole într-o manieră sustenabilă pe termen lung. Raţiunile de mai sus subliniază nevoia continuă a companiilor furnizoare de inputuri de a împărtăşi cele mai bune practici în Europa. Grupul ASE funcţionează de 6 ani ca o reţea informală pentru schimbul de informaţii referitoare la toate inputurile agricole (Protecţia Plantelor, Control Biologic, Fertilizare - micro şi macronutrienţi, Seminţe şi Agronomie).

Din aceleaşi motive, grupul a crescut până la a avea reprezentanţi distribuitori activi în următoarele ţări: Belgia, Cehia, Franţa, Germania, Olanda, Luxemburg, Polonia, România, Spania şi Marea Britanie. Grupul are întâlniri la intervale regulate pentru prezentări şi discuţii pe teme legate de aprovizionarea cu produse şi consultanţa oferită fermierilor.

Reprezentanţii LAPAR s-au întâlnit cu ministrul Agriculturii Stelian Fuia, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, s-a întâlnit cu conducerea LAPAR la data de 16 februarie 2012. Întâlnirea a fost organizată la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, iar delegaţia LAPAR a fost condusă de preşedintele interimar Laurenţiu Baciu.

Reprezentanţii LAPAR au avut de semnalat şi de discutat cu noul ministru al Agriculturii şi Dezvoltării

Rurale o serie de probleme cu care se confruntă fermierii din întreaga ţară.

Astfel, principalele teme pe lista de discuţii au fost cuantumul Plăţilor Naţionale Directe Complementare (CNDP) din domeniul vegetal în anul 2011, ajutorul de stat acordat pentru subvenţionarea motorinei, legislaţia privind achiziţionarea terenurilor de către persoanele nerezidente, legislaţia care reglementează plantarea lizierelor

şi a perdelelor de protecţie, rambursarea TVA, problemele întâmpinate la accesarea fondurilor disponibile prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, posibilitatea cultivării soiei modificate genetic în România.

Alte subiecte abordate cu această ocazie au fost restructurarea Agenţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare şi problemele din sistemul de irigaţii.

«Nebuloasa» creştere a preţurilor la ouă În calitate de stat membru, România aplică prevederile legislaţiei comunitare în domeniul protecţiei găinilor ouătoare.

Conform prevederilor art. 5 al Directivei Consiliului 1999/74/CE, începând cu data de 1.01.2012 sistemul de cuşti neîmbunătăţite nu se mai poate utiliza.

De la începutul anului 2012, ANSVSA a luat toate măsurile necesare, prin intermediul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, 8

Martie 2012

astfel: retragerea, în vederea anulării, a autorizaţiilor sanitare veterinare ale exploataţiilor care utilizează cuşti neîmbunătăţite, interzicerea comercializării ouălor ce provin de la găinile cazate în cuştile neîmbunătăţite, solicitarea graficului de depopulare, în acesta fiind precizată şi destinaţia păsărilor. În perioada de iarnă, de obicei, România importa din alte state membre ale Uniunii Europene aproximativ 15-20%

din necesarul de ouă de consum.

Producţia naţională de ouă de consum asigură peste 95% din cerinţele pieţei interne.

Preţul de producător, fără TVA, înregistrat în perioada 20-26 februarie este de circa 0,35 bani/buc. la categoria M şi L. Creşterea preţurilor de piaţă din ultima perioadă nu este rezultatul lipsei producţiei de ouă, ca urmare a schimbării sistemului de creştere, şi nici a creşterii preţurilor de producător.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012

9

Înfiinţarea Camerelor Agricole, una dintre priorităţile noii conduceri a MADR

Ana MUSTĂŢEA

La sfârşitul lunii februarie, noul ministru al Agriculturii, dl Stelian Fuia, a susţinut o conferinţă de presă la sediul instituţiei. În cadrul acesteia, oficialul a dorit să anunţe demiterea conducerii Autorităţii de Mangement pentru Programul Operaţional pentru Pescuit (AM-POP), din cauza suspendării temporare a plăţilor, şi să aducă la cunoştinţă principalele obiective pe care doreşte să le îndeplinească cât timp ocupă această funcţie. „Am spus încă de la instalare că o să începem un proces de evaluare în minister şi direcţii. Am luat decizia înlocuirii conducerii AM-POP. Din 17 ianuarie a.c., acest program are plăţile suspendate temporar şi am luat decizia de înlocuire a conducerii tocmai pentru a debloca situaţia”, a declarat dl Fuia.

Programul Operaţional pentru Pescuit dispune de o alocare de 320 de milioane de euro, din care, până în prezent, nu s-a atras nimic din acest fond. În urma acestei decizii, directorul general al AM-POP, Gheorghe Văcaru, a fost înlocuit cu Marisanda Pîrîianu, director general adjunct în cadrul instituţiei. Potrivit ministrului Agriculturii, noua conducere a AM-POP are responsabilitatea ca până la data de 15 martie a.c. să prezinte la Bruxelles planul pentru eficientizarea agenţiei şi să deblocheze plăţile pentru proiectele de pescuit. În privinţa absorbţiei fondurilor europene, dl Stelian Fuia a precizat că pentru acest an ministerul are o ţintă ambiţioasă, aceea de a atrage aproximativ 2,5 mld. euro. „Până la această dată, MADR a absorbit fonduri europene în valoare de 502 milioane de euro. Pentru primul trimestru din an avem o ţintă de a atrage aproximativ 1 mld. euro şi pot să afirm că suntem pe cale să realizăm această absorbţie. Pe lângă cele 502 mil. euro, vom mai deconta în prima săptămână din martie circa 400 de milioane de euro şi alte plăţi care se fac pe investiţii în perioada următoare, dintr-un fond pus la dispoziţie de UE şi Banca Naţională. Sunt convins că vom 10 Martie 2012

atinge ţinta propusă. Cele 2,5 mld. euro reprezintă 40% din fondurile europene pe care Guvernul doreşte să le absoarbă în acest an”, a spus ministrul Agriculturii.

Priorităţile ministerului În cadrul conferinţei de presă, dl Stelian Fuia a trecut în revistă principalele obiective pe care le are în vedere în următoarea perioadă. Primul din lista priorităţilor se află transformarea mediului rural într-unul economic. „Prioritatea noastră este aceea de a crea locuri de muncă în mediul rural. Nu putem avea un mediu rural fără viaţă economică”, a precizat ministrul Fuia. Un program aflat în întârziere şi asupra căruia însuşi comisarul european pe agricultură, dl Dacian Cioloş, a atras atenţia, este introducerea internetului în bandă largă în mediul rural. „Este un proiect cu mari întârzieri.

Trebuie să-l implementăm împreună cu Ministerul Comunicaţiilor şi am decis că vom face o echipă mixtă pentru a finaliza acest proiect cât mai rapid şi să putem spune că la sfârşitul anului 2012 mediul rural are internet”, a afirmat dl Fuia.

O altă prioritate a instituţiei este creşterea suprafeţelor cultivate. „Dacă în urmă cu 2-3 ani vorbeam despre o suprafaţă necultivată de 2,5-3 milioane de hectare, în 2011 aceasta a scăzut la sub 1 milion de hectare. În anul 2012 vrem ca şi această suprafaţă să intre în circuitul agricol, fără a afecta proprietatea. Când vorbim despre un teren agricol ştim că este o proprietate privată, dar este şi un bun public şi nu punem pe aceste segment, cu potenţial de creştere, o cruce şi să nu-l folosim.

Un teren nelucrat nu-l afectează doar pe cel care nu-şi valorifică bunul, ci şi pe cei din jur, prin problemele legate de starea fitosanitară”, a declarat ministrul Agriculturii. Întrebat despre modul în care ministerul doreşte să îndeplinească acest obiectiv, de creştere a spurafeţelor lucrate, dl Fuia a făcut referire la proiectul privind taxarea terenurilor nelucrate. Constituirea Camerelor Agricole reprezintă, în opinia ministrului, o prioritate majoră: „Trebuie să demarăm procedurile pentru înfiinţarea Camerelor Agricole şi sperăm ca în luna mai să avem alegeri pentru CA locale”.

Cu privire la taxa pe valoare adăugată (TVA) la alimente, ministrul Agriculturii, dl Stelian Fuia, a declarat că această măsură nu se află pe agenda Guvernului. „În condiţiile financiare actuale nu putem vorbi despre o relaxare fiscală, iar dl Valeriu Tabără, fostul ministru de resort, a declarat doar că ar fi bine ca TVA la alimente să scadă de la 24 la sub 10%”, a spus dl Fuia. În cadrul conferinţei de presă, ministrul Agriculturii a vorbit şi despre cercetarea agricolă românească, despre faptul că aceasta nu este pregătită să acceseze fondurile europene ce vor fi incluse în viitorul pachet al Politicii Agricole Comune 2014-2020. „Am avut o întâlnire cu reprezentanţii Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi, din păcate, am ajuns la următoarea concluzie: cercetarea agricolă românească nu este pregătită să acceseze fonduri europene care vor exista în viitoarea PAC, unde acest domeniu va beneficia de alocări consistente”, a declarat ministrul Agriculturii.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012 11

În luna martie, compania BASF a organizat la Buzău un simpozion pe tema protecţiei viţei-de-vie, la care au luat parte peste 150 de fermieri şi distribuitori din zona de sud-est a ţării. Evenimentul a tratat teme de interes deosebit pentru viticultori.

Invitatul special, dar şi unul dintre principalii vorbitori, a fost dl Antonio Parenti, director BASF Europa pentru cultura viţei-de-vie.

Tehnologii de ultimă oră pentru industria vitivinicolă Absolvent al unei prestigioase instituţii de învăţământ agronomic din Italia, domnul Parenti este un specialist cu multă experienţă în domeniul protecţiei viţei-de-vie. Afat pentru prima dată în ţara noastră, Antonio Parenti a subliniat potenţialul viti-vinicol extraordinar de care dispune România şi tradiţia îndelungată în viticultură, cu rădăcini chiar din vremea Imperiului Roman.

Dl Parenti a evidenţiat apoi principalele tendinţe în domeniul vitivinicol la nivel european, arătând că, deşi suprafaţa totală cultivată cu viţă-de-vie este în scădere, se constată totuşi o creştere a suprafeţelor cultivate şi a intensivizării în cadrul fermelor medii şi mari. O parte din fondurile alocate industriei au scăzut la nivel european (de exemplu, fondurile pentru distilare), exitând însă numeroase resurse disponibile pentru reconversia viţei-de-vie. „La nivel mondial, producţia de vin este relativ stabilă, în ciuda tendinţei de scădere a producţiei în Europa. Creşterea cererii de consum în ţări precum China sau Rusia generează o creştere a exporturilor de vin din Europa, contribuind totodată la echilibrarea nivelului cerere-ofertă la nivel mondial”, declara dl Antonio Parenti.

Simpozionul a continuat apoi cu prezentarea tehnologiei BASF pentru protecţia culturii de viţă-de-vie. O atenţie deosebită a fost acordată produselor Cabrio Top şi Cantus.

12 Martie 2012

Cabrio Top este un fungicid cu spectru larg de combatere a bolilor la viţa-de-vie, cu eficacitate deosebită împotriva manei, făinării, putregaiului negru şi excoriozei.

Pe lângă efectul fungicid, Cabrio Top are o influenţă favorabilă asupra viţei-de-vie, prin efectele sale fiziologice: plantele tratate au o culoare mai verde pentru o perioadă mai lungă de timp şi o fotosinteză mai bună.

Toate aceste efecte fiziologice determină recolte mai mari, cu calitate vandabilă îmbunătăţită (struguri cu greutate mai mare şi cu un conţinut mai ridicat de zahăr).

Cantus este produsul BASF pentru combaterea putregaiului cenuşiu, fiind însă foarte eficient şi în combaterea făinării. Printre principalele beneficii ale produsului se numără şi flexibilitatea în aplicare, precum şi acţiunea sa de protecţie a calităţii şi aromei strugurilor, g respectiv p a vinului.

O premieră în cadrul acestui simpozion a fost prezentarea întregului portofoliu BASF destinat industriei vitivinicole. Prin produsele oferite, compania BASF nu vizează doar protecţia viţei-de-vie, ci este direct implicată în lanţul de producţie a vinului: produse pentru oenologie sau pentru construirea de pardoseli în cadrul complexurilor de vinificaţie.

Un accent deosebit a fost pus pe prezentarea pardoselilor UCRETE, cele mai rezistente pardoseli din lume, care nu permit dezvoltarea bacteriilor, au o rezistenţă termică şi chimică excelentă, fiind folosite pe scară largă în cadrul industriei alimentare. „Compania BASF dispune de un portofoliu complex de produse pentru protecţia viţei-de-vie, dar şi pentru alte verigi ale industriei vinicole. Ne dorim ca acest simpozion să fie punctul de plecare al noii st strategii BASF pentru protecţia viţei-de-vie.

N Ne propunem să fim aproape de fermieri, să colaborăm în permanenţă cu aceştia, pe pentru a le putea oferi soluţii personalizate, in inovatoare, care să contribuie la creşterea pr producţiei de struguri şi la îmbunătăţirea ca calităţii vinului”, ne-a declarat dl Liviu Ch Chira, director culturi speciale în cadrul companiei BASF România. ca

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012 13

În cadrul vizitei din judeţul Galaţi, organizată la data de 23 februarie a.c., ministrul Agriculturii, dl Stelian Fuia, s-a întâlnit şi cu legumicultorii din Tecuci, care şi-au arătat nemulţumirea faţă de costurile prea mari cu energia electrică utilizată la irigarea culturilor.

Ana MUSTĂŢEA

Legumicultorii cer energie ieftină pentru irigaţii În sală s-au aflat reprezentanţi ai asociaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii, care au afirmat că aceste cheltuieli au o pondere chiar şi de 90% din costul total de producţie. „Dacă la cultura mare lipsa irigării nu înseamnă neapărat lipsa producţiilor, în cazul culturilor legumicole apa este esenţială. Din totalul costurilor de producţie, cheltuielile cu energia electrică reprezintă 90%. Indiferent de nivelul de tehnologizare a sistemului de irigat, acest procent nu scade, iar singura soluţie ar fi aceea ca energia electrică folosită în agricultură să fie mai ieftină”, a susţinut un legumicultor prezent la eveniment.

Agricultorii i-au propus ministrului Agriculturii ca, în cazul în care nu se reuşeşte reducerea preţului la energia electrică folosită la irigaţii, să fie luată în considerare soluţia ca tariful la energie stabilit pe parcursul unei zile să nu sufere modificări, indiferent de orele de vârf.

Potrivit ministrului Agriculturii, la nivel naţional există 4 obiective principale pentru rezolvarea problemelor din sectorul de irigaţii. „Trebuie să stimulăm înfiinţarea de federaţii şi organizaţii, pentru a le preda acestora staţiile. Un alt obiectiv este cel de impermeabilizare a canalelor magistrale de irigaţii, aflate în proprietatea statului, în condiţiile în care 40% din apă se pierde din cauza scurgerilor”, a declarat dl Fuia.

Ministrul Agriculturii consideră esenţiale 14 Martie 2012

găsirea de surse de energie ieftină şi posibilitatea folosirii apei din subteran prin utilizarea de puţuri forate. În cadrul unei conferinţe de presă organizate la sediul instituţiei, dl Stelian Fuia a declarat că, pentru a creşte suprafaţa irigată, sunt necesare restructurarea Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) şi construirea canalului Siret-Bărăgan.

Dl Valeriu Tabără, fostul ministru al Agriculturii, afirma că realizarea canalului Siret-Bărăgan ar permite irigarea a 500.000 de hectare din Câmpia Română şi obţinerea unor economii de 40-60% la energie, deoarece transportul apei în sistemele de irigaţii se va face preponderent gravitaţional şi mai puţin prin pompare. În cadrul întâlnirii, legumicultorii tecuceni au ridicat şi alte probleme, precum concurenţa cu produsele din import, legea zilierilor, costurile ridicate pentru paza culturilor, lipsa varietăţilor autohtone legumicole şi comasarea terenurilor.

Cu privire la ultimul aspect, ministrul Agriculturii a declarat că în România numărul total al exploataţiilor agricole este de 1.480.000, din care aproximativ 970 mii au până în 10 hectare. „Fărâmiţarea terenului este foarte mare şi de aceea a fost iniţiată o lege, depusă de 6 luni pe masa Guvernului. Intenţia mea este aceea de a pune bazele unei bănci

funciare. Nu ştiu dacă pe structura ADS sau o altă entitate care să se ocupe cu comasarea terenurilor”, a afirmat dl Fuia.

Potrivit acestuia, în momentul de faţă au loc discuţii privind realizarea unui parteneriat public-privat pentru efectuarea cadastrului general.

Cu privire la cercetarea agricolă şi nevoia de soiuri autohtone, ministrul Fuia consideră că mai sunt multe de făcut pentru că la ora actuală sectorul de cercetare a rămas în urmă din punct de vedere al performanţei. „Am o experienţă corporatistă şi pot să vă spun că cercetarea agricolă mondială a evoluat foarte mult, aceasta se face în special în laborator, nu doar în câmpurile experimentale. În prezent, cercetarea de stat nu este pregătită să acceseze fondurile europene incluse în noul pachet al Politicii Agricole Comune. Totodată, din 2014-2020, va exista un program de reconversie pomicolă susţinut din fonduri europene. Se pune întrebarea dacă noi suntem pregătiţi să implementăm acest program. Oare avem materialul genetic pomicol de calitate necesar? Din păcate, nu cred că suntem pregătiţi şi este important să demarăm mai multe nuclee de cercetare, dintre care unul să fie pe pomicultură”, a spus dl Fuia.

Ministrul Agriculturii a fost şi este implicat în cercetarea agricolă, fiind, de altfel, creatorul hibridului de porumb Bărăgan.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012 15

La data de 6 martie a.c., la iniţiativa Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a Franţei din România (CCIFER), în parteneriat cu Serviciul Economic al Ambasadei Franţei la Bucureşti, a avut loc seminarul cu tema „Perspectivele filierei de cereale din România”. Evenimentul a reunit peste 70 de participanţi, interesaţi de evoluţia filierei de cereale şi de modul în care aceasta este structurată şi funcţionează în Franţa. La seminar au fost invitaţi reprezentanţii a trei societăţi franceze care activează în România, două în domeniul procesării cerealelor - Soufflet Agro şi Expur, iar una în domeniul producerii şi distribuţiei de seminţe cereale şi plante tehnice - Euralis Semences.

Producţia de cereale, mai mult către export În deschiderea seminarului, dl Arnaud Van Strien, preşedintele grupului de lucru agricol şi agroalimentar din cadrul CCIFER, a declarat că scopul acestei întâlniri este acela de „realizare a unui schimb de bune practici, precum şi a unei mai bune înţelegeri asupra felului în care aceste filiere se pot structura şi pot contribui la dinamizarea sectorului agricol”.

Potrivit acestuia, în România sunt încă puţine exemple de filiere structurate, însă acest lucru este de dorit pentru a putea da „o vizibilitate tuturor actorilor din lanţul de producţie”. În cadrul evenimentului, dl Van Strien a făcut apel la deschiderea băncilor comerciale în ceea ce priveşte finanţarea sectorului agricol. „Agricultura românească nu este finanţată de către bănci, ci de furnizorii de inputuri. Dacă luăm o medie a investiţiei la hectar de 300 de euro şi o înmulţim cu suprafaţa agricolă a ţării, de 7 milioane ha, observăm că furnizorii susţin cu sume foarte mari agricultura. Dorim ca această stare a lucrurilor să evolueze şi să vină şi alţi finanţişti în sectorul agricol pentru a contribui la dezvoltarea acestuia”, a declarat preşedintele grupului de lucru agricol şi agroalimentar din cadrul CCIFER. 16 Martie 2012

Poziţii slabe după randamentul producţiilor Un alt vorbitor în cadrul evenimentului, dl Pierre Schwartz, consilier agricol în cadrul Ambasadei Franţei la Bucureşti, a declarat că, deşi România ocupă locul 5 în UE după suprafaţa cultivată cu cereale, în materie de producţii realizate aceasta se plasează pe locul 7, din cauza randamentelor mici. „În 2010, producţia de cereale din România a totalizat o cantitate de 16 milioane de tone, în comparaţie cu Franţa, de exemplu, care a realizat 65 de milioane de tone. După randamentul producţiilor obţinute la grâu, România ocupă poziţia a 10-a în clasamentul european, iar la cultura porumbului este pe ultimul loc, deoarece randamentul este de doar 4 tone/ha, în timp ce Franţa sau Spania obţine o producţie medie de 10-11 tone/ha”, a precizat dl Schwartz.

Potrivit consilierului agricol, evoluţia producţiilor de cereale depinde în mare măsură de condiţiile meteorologice, iar în susţinerea acestei afirmaţii a luat ca an de referinţă 2007, când seceta a afectat în mare măsură producţiile de grâu şi porumb. Spre deosebire de acel an secetos, în 2011 condiţiile climatice

favorabile au permis obţinerea de bune rezultate sub aspectul producţiilor. „Potenţialul agricol al României este foarte mare, însă pentru moment producţia este încă mult prea dependentă de condiţiile meteo. Acest lucru trebuie să evolueze şi sunt câţiva factori care ar putea favoriza dinamizarea sectorului, cum ar fi structurarea filierelor. Pentru a vă da doar un exemplu, fragmentarea pieţei face ca, în prezent, o mare parte din producţia internă, aşa cum reiese din datele furnizate de INS, să fie dirijată către export sau către furaje - prea puţin este folosită pentru procesarea internă,, şi p ş deci valorificată corect”, a declarat dl Pierre Schwarz.

www.agrimedia.ro

101,31 euro/tonă şi se acordă pentru grâu comun, grâu durum, orz, porumb şi sorg. „În România, această măsură de intervenţie pe piaţa cerealelor a fost aplicată pentru prima oară în 2009-2010”, a spus dna Chira. În partea a doua a evenimentului, reprezentanţii a trei societăţi franceze ce îşi desfăşoară activitatea în România au prezentat aspecte legate de experienţa lor şi organizarea filierei.

Florin Constantin, Country Manager România & Bulgaria Euralis Semences, a afirmat că, în Franţa, agricultura integrată reprezintă un vector de modernizare a sectorului. Filiera franceză de cereale este foarte bine structurată, iar acest lucru asigură o predictibilitate pe întreg lanţul de producţie. În cadrul prezentării, dl Constantin a vorbit şi despre importanţa şi rolul camerelor agricole în dezvoltarea agriculturii româneşti.

Experienţa Soufflet Agro în România a fost prezentată de către dl Pierre-François Mahieu, director general al companiei. Potrivit acestuia, baza activităţii o constituie producerea de malţ pentru fabricile de bere. Soufflet Agro oferă la orzul de primăvară un preţ minim garantat de 200 euro/tonă. „Nu sunt mulţi actori pe piaţă ce pot asigura acest preţ la materia primă”, a adăugat directorul general al companiei. „Spre deosebire de activitatea Soufflet Agro din Franţa, unde fermierii sunt sfătuiţi cu o serie de soluţii tehnice care să ducă la optimizarea producţiei, în România doar tindem să-i asistăm tehnic pe agricultori.

Vindem mai mult discount-uri decât informaţii tehnice”, a spus dl Mahieu.

Alt reprezentant al unei societăţi franceze care activează în România a fost dl Frederic Randag, director financiar al Expur. Pe piaţa internă de procesare a uleiurilor de floarea-soarelui şi rapiţă, Expur este unul dintre cei mai importanţi jucători.

Anual, societatea produce 200 de mii de tone de ulei rafinat de floarea-soarelui şi 100 de mii de tone de biodiesel. „În fiecare an colaborăm cu circa 700 de fermieri şi încercăm să valorificăm producţia oleaginoasă. Prefinanţăm agricultorii într-o proporţie de 95% şi ne asunăm riscuri destul de mari. În Franţa nu avem aceeaşi dinamică a finanţării”, a spus dl Randag.

Pentru întărirea filierei de cereale, directorul financiar a propus dezvoltarea relaţiilor contractuale pe termen lung între fermieri şi procesatori. „În România, singura posibilitate de a valorifica rapiţa, cu excepţia exportului, este producţia locală de biodiesel. Există un debuşeu cu valoare adăugată deosebită pentru agricultori, iar în viitor interesul atât pentru producţia de biodiesel, cât şi pentru cea agricolă cu siguranţă va creşte”, a mai adăugat dl Randag.

Prezenţa franceză în filiera de cereale Aceasta este reprezentată de 123 de întreprinderi agricole. 70% din acestea activează în domeniul cerealier, legumicol şi plante oleaginoase şi au în total 300 de angajaţi, iar cifra de afaceri înregistrată în 2010 a fost de 22 de milioane de euro. „În domeniul prelucrării cerealelor, sunt 37 de întreprinderi franceze, cu aproximativ 300 de salariati şi o cifră de afaceri de 42 de milioane de euro”, a afirmat dl Schwarz.

Repartiţia geografică a prezenţei societăţilor franceze este destul de uniformă, cu o intensitate totuşi mai mare în zona de sud a ţării.

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză din România (CCIFER) reuneşte peste 300 de companii aderente care activează în sectoare variate, în care se situează adesea în poziţii de lider. În 2010, companiile membre CCIFER au realizat o cifră de afaceri globală de 20 mld. euro şi au angajat peste 110.000 de persoane.

Seminarul „Perspectivele filierei de cereale din România”, desfăşurat la iniţiativa CCIFER, este primul dintr-o serie de patru care vor fi organizate în acest an, iar următoarele teme abordate vor fi: structurarea filierei laptelui, Politica Agricolă Comună şi situaţia fondului funciar, gestiunea riscului financiar şi comercial în sectorul agricol.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Martie 2012 17

Ana MUSTĂŢEA

Potrivit acestuia, România are potenţial în crearea de valoare adăugată în domeniul cerealelor, deoarece dispune de o cantitate mare de materie primă care poate fi procesată. 70% din producţia internă de cereale este valorificată la export sau la obţinerea de furaje.

Filiera cerealelor în domeniul industriei de panificaţie este mult mai bine structurată, pentru că acest sector este bine dezvoltat, având o piaţă estimată la circa 2 mld. euro. În privinţa organizării în forme asociative, până în prezent există 23 de organizaţii interprofesionale şi de producători agricoli.

Rolul acestor organizaţii este acela de a permite dezvoltarea circuitelor scurte între producători şi consumatori.

Prezentarea societăţilor din sectorul de cereale în cifre a fost realizată de către dl Karim Kheirat, director general al ICAP România - companie ce furnizează servicii de gestiune a riscului, informaţii de afaceri, consultanţă în management etc. În 2010, numărul firmelor agricole a fost de 11.707, din care 9.317 sunt microîntreprinderi cu până la 9 angajaţi şi 37 de societăţi se încadrează în categoria celor mari, cu peste 250 de angajaţi. „În 2011, 20% din societăţi au prezentat un risc comercial mare şi numai 6% din ele s-au încadrat în clase de risc scăzut, respectiv B şi C”, a afirmat dl Kheirat. Încadrarea societăţii într-o clasă de risc se face ţinând cont de două aspecte: punctualitatea plăţilor (capacitatea companiei de a-şi onora plăţile la timp) şi forţa financiară (soliditatea financiară şi comercială a companiei, capacitatea acesteia de a reacţiona la factori externi adverşi). În privinţa mecanismelor de reglare a pieţei cerealelor, dna Adriana Chira, din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, a declarat că scopul acestora este acela de a stopa scăderea necontrolată a preţului la cereale. Preţul de intervenţie este de

Comisarul european Dacian Cioloş, în vizită la Ministerul Agriculturii Ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, s-a întâlnit cu Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Întâlnirea dintre cei doi oficiali a avut loc la 16 februarie, la sediul MADR, şi a fost organizată cu ocazia vizitei pe care comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală a efectuat-o în România.

Temele abordate în cadrul întâlnirii au vizat situaţia actuală a absorbţiei fondurilor europene, precum şi poziţia României faţă de propunerile CE în ceea ce priveşte noua Politică Agricolă Comună 2014-2020. „Este important ca absorbţia fondurilor europene pe agricultură să fie privită şi din punct de vedere cantitativ, din punctul de vedere al sumelor care trebuie absorbite, ca să nu existe riscul dezangajării de fonduri. Aşa cum stau lucrurile, în momentul de faţă încă nu există risc de dezangajare de fonduri pe dezvoltare rurală (…), însă este important să se urmărească absorbţia pe fondurile pe dezvoltare rurală şi din punct de vedere calitativ, adică ce impact au investiţiile care sunt finanţate prin PNDR în economia reală din zonele în care aceste investiţii sunt făcute”, a declarat Dacian Cioloş.

De asemenea, comisarul european a menţionat că un alt punct pe agenda vizitei efectuate în România îl constituie programul de aducere a internetului de bandă largă - broadband - în mediul rural şi a precizat că pe marginea acestui subiect va avea o discuţie amănunţită cu ministrul Comunicaţiilor, Răzvan Mustea.

La rândul său, Stelian Fuia, ministrul Agriculturii, a subliniat importanţa instalării tinerilor în mediul rural: „Am discutat şi câteva proiecte punctuale, proiectele pentru ţ şşi pproiectele ppentru tineri. subzistenţă

Instalarea tinerilor este foarte importantă în viaţa economică, aşa cum vorbeam şi despre broadband, infrastructura în mediul rural nu înseamnă doar drumuri şi canalizare, înseamnă şi acces la internet, pentru a duce la dezvoltarea vieţii economice rurale. În acest context vreau să anunţ că voi angaja în cabinetul meu, prin concurs, 3 tineri absolvenţi de facultate, iar după aceea, după 6 luni, pe cel mai performant îl voi propune domnului comisar să vină în schimb de experienţă la Bruxelles”.

Înfiinţarea de perdele forestiere cu fonduri europene Beneficiarii Măsurii 221 - „Prima împădurire a terenurilor agricole” din cadrul PNDR pot primi finanţare nerambursabilă pentru înfiinţarea de perdele forestiere cu rol de protecţie.

Investiţiile de acest tip se aplică pe suprafeţe de teren agricol de cel puţin 0,5 ha, pe care se înfiinţează plantaţia forestieră. Important de reţinut este faptul că pădurea trebuie păstrată până la atingerea vârstei exploatabilităţii, aceasta putând ajunge şi la 40 de ani.

APDRP acordă în primul an sprijinul financiar pentru înfiinţarea plantaţiei, pentru lucrări de întreţinere, dar şi compensaţii pentru pierderea de venit. În anii 2, 3, 4 şi 5, beneficiarul va primi fonduri nerambursabile numai pentru lucrările de întreţinere şi pentru compensaţiile de pierdere a venitului. După trecerea 18 Martie 2012

celui de-al cincilea an de la înfiinţarea pădurii, beneficiarul va continua să primească numai compensaţiile de pierdere a venitului pentru încă 10 ani.

Pentru pierderea de venit agricol sunt oferite prime compensatorii, diferenţiate în funcţie de tipul beneficiarilor. Aceştia se împart în „fermieri” şi „alţi deţinători de terenuri agricole” (nonfermieri).

Compensaţiile se acordă pe o perioadă de 15 ani, începând cu anul înfiinţării plantaţiei forestiere, fiind reprezentate de sume standard, exprimate în euro pe an şi pe hectar. Astfel, se acordă 80% pe an şi pe hectar pentru fermieri şi 50% din nivelul primei compensatorii pentru pierderea de venit agricol acordată fermierilor, pe an şi pe hectar, pentru nonfermieri.

Cei 80% înseamnă 209,5 euro + PD, unde PD reprezintă plata directă pe suprafaţa

acordată în cadrul schemei de plată implementate în anul de campanie.

De exemplu, pe o perioadă de 5 ani, pentru un hectar de teren agricol la câmpie un fermier poate să primească 6.140 de euro fonduri nerambursabile. Această sumă este compusă din 1.330 de euro prima de înfiinţare a plantaţiei, plus 1.336 de euro pentru lucrările de întreţinere, la care se vor adăuga 3.474 de euro compensaţiile de pierdere a venitului.

Aceste compensaţii pentru pierderea de venit sunt actualizate pe perioada de implementare a proiectului, în conformitate cu modificările Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Sumele pentru întreţinerea plantaţiilor pe o perioadă de până la 5 ani şi cele pentru compensarea pierderilor de venit agricol vor fi acoperite 100% din fonduri publice.

www.agrimedia.ro

Fermierii cer UE stoparea politicii discriminatorii de alocare a subvenţiilor Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România - FNPAR a participat, în zilele de 1 şi 2 martie, la cea de-a 44-a reuniune a „Grupului de la Vişegrad” organizaţie care reprezintă şi promovează interesele agricultorilor din Europa Centală şi de Est în cadrul COPA-COGECA, cea mai mare organizaţie patronală a agricultorilor din Uniunea Europeană.

Reuniunea a avut loc la Nitra (Slovacia), în prezenţa reprezentanţilor Camerei Agricole şi Alimentare Slovace, ai Camerei Agrare a Republicii Cehia, ai Camerei Agricole Ungare, precum şi ai liderilor Consiliului Naţional al Camerelor Agricole din Polonia şi ai Uniunii Fermierilor Lituanieni.

Delegaţiile şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul discriminatoriu în care Comisia Europeană, prin propunerile legislative de reformă a Politicii Agricole Comune, promovează redistribuirea plăţilor directe la hectar.

Astfel, se păstreză „dreptul istoric”, statele occidentale, precum Franţa şi Germania, fiind avantajate, în detrimentul noilor ţări membre

www.agrimedia.ro

(România, Polonia, Ungaria, Slovacia etc.), fapt ce contribuie la distrugerea competitivităţii fermierilor din regiune. „Mesajul este clar, fermierii din Europa Centrală şi de Est nu mai acceptă politici discriminatorii din partea UE şi cer echitate în alocarea de subvenţii. Nu putem concura pe aceeaşi piaţă în condiţiile în care un fermier francez primeşte o subvenţie de circa 600 de euro, iar în regiunea noastră valoarea medie este de 150 de euro”, a declarat Viorel Matei, preşedintele FNPAR. Reprezentanţii fermierilor din Europa Centrală şi de Est au subliniat că vor fi supuşi în continuare unei politicii coloniale de acaparare a pieţelor din partea agriculturilor occidentale atâta vreme cât fondurile sunt alocate discriminatoriu, iar competitivitatea şi productivitatea agriculturii noilor state membre nu este încurajată.

“Grupul de la Vişegrad” şi-a exprimat, pe această cale sprijinul ca FNPAR să redevină membru cu drepturi depline al COPA-COGECA, iar România să

fie astfel reprezentantă, din nou, în elita agricultorilor europeni.

COGECA, denumită „Confederaţia Generală a Cooperativelor Agricole în Uniunea Europeană", reprezintă interesele a circa 40.000 de cooperative cu 660.000 de oameni şi cu o cifră de afaceri anuală globală mai mare de 300 de miliarde de euro în toată Europa.

Sprijinul partenerilor din Europa Centrală şi de Est vine în contextul în care România este considerată un partener serios şi profesionist, dar interesele sale nu sunt reprezentante la COPA-COEGACA, în contextul în care FNPAR este, momentan, suspendată din pricina neplăţii cotizaţiei anuale.

Delegaţiile au mai convenit şi începerea negocierilor cu COPA-COGECA pentru reducerea cotizaţiei FNPAR, în contextul în care Federaţia nu a beneficiat de sprijinul Guvernului pentru plata cotizaţiei anuale.

Spre comparaţie, guvernul polonez a alocat pentru sprijinirea asociaţiilor agricole circa 1 milion de euro, iar Executivul lituanian suma de 400.000 de euro.

Martie 2012 19

Comisarul european pentru Agricultură, dl Dacian Cioloş, a suţinut la data de 17 februarie a.c., la sediul Comisiei Europene, o conferinţă de presă, în cadrul căreia a adus la cunoştinţă scopul vizitei sale în România, dar şi pentru a răspunde punctual la întrebările ridicate de reprezentanţii mass-media.

România trebuie să participe activ la discuţiile privind reforma PAC Dacian CIOLOŞ, comisar european pentru Agricultură „În cadrul vizitei, am avut o întâlnire cu noua conducere a Ministerului Agriculturii, cu dl Stelian Fuia şi am trecut în revistă problemele curente cu care se confruntă România, dar, mai ales, am abordat tematica legată de reforma Politicii Agricole Comune. Comisia Europeană a făcut o propunere legislativă, iar în perioada următoare Parlamentul European şi Consiliul de Miniştri ai agriculturii trebuie să se pronunţe. L-am încurajat pe dl ministru Fuia să se implice activ în acest proces de discuţii, de dezbateri şi negocieri, pentru ca România să se regăsească cât mai mult în forma finală a acestei propuneri de reformă a PAC. (...)

România trebuie să rămână un jucător activ în acest proces, pentru ca rezultatul final al deciziei privind reforma PAC să corespundă cât mai mult cu specificul său naţional, cu ceea ce România îşi doreşte. Ca să poţi lăsa amprenta asupra deciziei finale a PAC trebuie să fii prezent în cadrul acestor discuţii.

Cu ministrul Agriculturii, dl Stelian Fuia, am discutat şi despre situaţia absorbţiei fondurilor pe dezvoltare rurală. Din elementele pe care le avem, nu există un risc iminent de dezangajare de 20 Martie 2012

fonduri europene, din cauza ritmului absorbţiei fondurilor europene, însă este important să se menţină ritmul actual de rambursare a proiectelor aflate în derulare. Vor veni vârfuri de cereri de plată, anul viitor şi în 2014, când se vor acumula mai multe proiecte şi este important să se menţină acest ritm.”

Internet în zonele rurale „Cu premierul Ungureanu am discutat despre problemele legate de România şi CE, în principal despre cele care ţin de portofoliul meu, de Agricultură. Am discutat despre fondurile structurale şi despre situaţia economică din România. În mod particular, am atras atenţia asupra faptului că există un program finanţat atât din fondurile structurale, cât şi din cele de dezvoltare rurală care vizează introducerea internetului în bandă largă în mediul rural. Fondurile au fost disponibile încă de la începutul anului 2007 şi sunt puse la dispoziţie până în 2013. În implementarea acestui proiect există un risc mare de întârziere şi cred că ar fi păcat ca România să piardă această oportunitate din cauza întârzierii procesului administrativ. (...) Pentru

introducerea internetului de bandă largă în zonele rurale din România s-au acordat din fondurile structurale peste 80 de milioane de euro şi circa 25 de milioane de euro din fondurile de dezvoltare rurală. România este unul dintre statele membre cu nivelul cel mai scăzut de acoperire a zonelor rurale cu internet.

Nu întâmplător am atras atenţia asupra acestui fapt. În momentul de faţă nu este terminat studiul de fezabilitate şi nu este elaborată nici strategia. Ne apropiem de un timp critic, deoarece există riscul să nu mai avem timp suficient pentru implementarea acestui proiect.

Am avut o întâlnire şi cu ministrul Comunicaţiilor, cu care am abordat, în principal, proiectul privind introducerea internetului în bandă largă în mediul rural. În opinia mea, internetul constituie un element important în dezoltarea rurală economică. În viitoarea PAC şi în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, infrastructura rurală va continua să fie susţinută, dar cred că este important ca fondurile europene alocate să fie orientate în mod strategic, cât mai coerent, acolo unde este nevoie şi într-o modalitate în care să fie cât mai eficient utilizate.”

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012 21

Ana MUSTĂŢEA

Responsabilitatea ANSVSA - pesta porcină şi creşterea cantităţii de lapte conform Am trecut în revistă anumite probleme care trebuie atinse în perioada următoare şi care pot avea incidenţă şi asupra valorificării economice a producţiei agricole din România. Mă refer la situaţia privind pesta porcină. În momentul de faţă, doar o parte din producţia de carne de porc din România poate să intre pe piaţa comunitară şi pentru mine problema nu va fi rezolvată decât atunci când toţi crescătorii de porci din sistemul comercial vor avea acces la piaţa comunitară.

Am discutat cu preşedintele autorităţii şi am atras atenţia asupra faptului că România are derogare ca până la sfârşitul anului viitor să poată comercializa lapte neconform cu normele comunitare. Este important ca această perioadă să fie bine utilizată, astfel încât un număr cât mai mare de crescători de animale, producători de lapte, să poată să ducă producţia de lapte la nivelul normelor comunitare. În caz contrar, există un risc foarte mare ca laptele de pe piaţă să fie într-o mică măsură lapte românesc. Din 2015 se va elimina şi sistemul cotelor de lapte, care oferă o anumită protecţie şi limitează producţia într-un stat membru sau altul.

Eliminarea cotelor poate să fie un avantaj pentru cei care produc lapte conform, dar să fie şi un dezavantaj pentru ţările care pierd această capacitate de a produce lapte conform. (...) Laptele conform trebuie produs obligatoriu pe piaţa comunitară. În general, Comisia Europeană acordă susţinere financiară producătorilor atunci când aceştia se angajează să facă mai mult decât obligaţia minimă, de bază.

Acesta este principiul şi pentru măsurile de mediu, de exemplu. Nu putem acorda sprijin din fonduri europene pentru cineva care trebuie să respecte normele europene. Pentru asta, România avea o obligaţie chiar la momentul aderării.

Dacă Guvernul sau Ministerul Agriculturii doreşte să determine crescătorii de animale să respecte normele europene, poate acorda din bugetul naţional un ajutor de stat, însă acest program trebuie să fie conform cu principiile în vigoare.

Nu este exclusă această suţinere, însă din fonduri europene nu se poate acorda susţinere financiară pentru a respecta obligaţiile de bază privind producţia.

Totodată, am avut o întâlnire şi cu conducerea Comisiei prezidenţiale pentru Agricultură, cu care am trecut în revistă 22 Martie 2012

problematica privind reforma Politicii Agricole Comune şi modul în care această reformă, pe care Comisia Europeană o propune, poate să furnizeze elemente în elaborarea abordării naţionale.”

Susţinerea legumicultorilor „Pentru România, în mod particular, există instrumente în PAC şi vor exista instrumente de finanţare şi mai consolidate în propunerile privind politica de după 2014. În privinţa susţinerii agricultorilor afectaţi de căderile masive de zăpadă, aceasta va depinde de evaluările pe care autorităţile din România o să le facă despre pagubele înregistrate şi care pot fi legate de aceste intemperii, de catastofă naturală. În funcţie de aceste evaluări, există posibilitatea unui sprijin financiar pentru astfel de situaţii, dar va depinde de evaluările pe care România o să le trimită Comisiei Europene.”

Acordul între UE şi SUA privind comerţul cu produse ecologice „Înaintea semnării acestui acord între UE şi SUA privind exportul-importul de produse ecologice, pentru ca un produs să fie pus pe piaţa americană ca fiind ecologic el trebuia să fie certificat de către un organism de certificare recunoscut în UE şi apoi de unul din SUA. Prin acest acord, orice produs ecologic certificat de un organism din UE va putea fi exportat pe piaţa americană, fără să mai fie nevoie de o dublă certificare. Acelaşi principiu se aplică şi produselor ecologice americane care urmează să fie exportate către UE. Prin acest acord, producătorii care vor să exporte în SUA nu vor mai trebui să plătească acele taxe necesare pentru certificare şi nu vor mai trebui să aştepte pentru evaluarea produsului respectiv în SUA. Aşadar, este un câştig de timp, dar şi de costuri administrative. UE exportă produse ecologice mai mult decât SUA, iar acest acord reprezintă o oportunitate foarte bună pentru industria agroalimentară din UE de a-şi dezvolta piaţa.”

E Evaziunea i fiscală fi l împiedică î i di dezvoltarea sectorului agroalimentar „În opinia mea, evaziunea fiscală din domeniul agricol şi agroalimentar nu este doar o problemă de buget a României, ci şi o problemă a capacităţii de dotare a acestui sector prin investiţii. Cât timp vinzi la negru nu poţi să ai acces pe piaţa comunitară şi nici la fondurile europene pentru a dezvolta investiţii. Rezolvarea problemei vânzărilor la negru şi a evaziunii fiscale în domeniul agroalimentar şi agricol este importantă în primul rând pentru dezvoltarea sectorului respectiv şi capacitatea lui de a fi prezent pe piaţa comună. România îşi blochează singură potenţialul de dezvoltare a acestui sector.”

Consultanţa agricolă „Un element important în aplicarea eficientă a măsurilor din Politica Agricolă Comună este întărirea capacităţii de consultanţă agricolă în România. Aceasta trebuie să fie legată strict de nevoile agricultorilor, iar organizaţiile de producători să aibă un cuvânt clar de spus în calitatea consultanţei şi în orientarea pe care aceasta o indică. Constituirea Camerelor Agricole care să dea agricultorilor un instrument de consultanţă eficient ar fi bine să fie finalizată până la începerea următorului pachet financiar al PAC. În viitoarea Politică Agricolă Comună, o parte din costurile funcţionării acestor camere agricole poate fi susţinută şi din fonduri europene. Am propus să acordăm anumitor categorii de fermieri sprijin financiar pentru a-şi putea plăti servicii de consultanţă, care să-i ajute în creşterea performanţei economice sau tehnice a fermei. Camerele agricole pot fi susţinute şi din fonduri de la UE, însă acestea trebuie să existe şi să funcţioneze la momentul respectiv.”

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012 23

Firma Sumi Agro România, subsidiară a Sumitomo Corporation - una dintre cele mai mari corporaţii japoneze, cu filiale în 114 ţări şi o cifră de afaceri de 362 mld. lei în 2010, a organizat în zilele de 27 şi 28 februarie, la complexul turistic Cheile Grădiştei, din localitatea Fundata, judeţul Braşov, un eveniment menit să marcheze începutul campaniei de primăvară din acest an. La manifestarea devenită deja tradiţie au fost invitaţi colaboratorii firmei Sumi Agro, distribuitori de inputuri şi fermieri.

O nouă activitate a Sumi Agro - producerea de PPP şi seminţe Extindere pe piaţa europeană Grupul Sumi Agro Europe, din care face parte şi Sumi Agro România, are ca obiect principal de activitate comercializarea de produse de protecţie a plantelor (PPP), îngrăşăminte chimice şi seminţe. În Europa, grupul are o istorie de 20 de ani şi deţine birouri în România, Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Moldova, Bulgaria, Ucraina, Rusia, Germania, Franţa şi Spania.

Planurile recente ale companiei privind extinderea pe piaţa europeană au fost materializate anul trecut, în luna iulie, în urma tranzacţiei încheiate cu firma Sipcam.

Potrivit domnului Takanori Ando, preşedintele Sumi Agro România şi vicepreşedinte al Sumi Agro Europe, această alianţă permite realizarea unei platforme comune de dezvoltare şi distribuţie de produse de uz fitosanitar la nivelul întregii Europe. În cadrul conferinţei de presă, reprezentantul companiei a dezvăluit o primă noutate pentru anul 2012, începerea activităţii de producţie a produselor de uz fitosanitar. „Avem un departament de cercetare, din care şi eu fac parte, iar intenţia noastră este aceea de a deveni cât mai curând 24 Martie 2012

şi producător, nu doar comerciant de produse de protecţie a plantelor. În acest moment, avem în derulare 14 acţiuni de omologare a unor produse sub marca proprie Sumi Agro. Ne planificăm să inaugurăm periodic câte un produs nou şi să facem un parteneriat strategic cu clienţii noştri”, a afirmat dl Ando.

Mai multe detalii legate de această acţiune nu au fost divulgate, în afară de informaţia potrivit căreia o mare parte din noile produse de uz fitosanitar vor fi erbicide. În lume, Sumi Agro este prezentă în 25 de ţări, iar în acest an a fost deschis un nou sediu în Statele Unite. Conform dlui Takanori Ando, cea mai mare filială la ora actuală este Sumi Agro SUA. „Am dezvoltat o reţea prin care să comercializăm

produse de origine japoneză şi nu numai, iar scopul nostru este acela de a face cunoscute produsele de înaltă calitate şi de a oferi servicii postvânzare”, a susţinut preşedintele filialei din România.

O paletă largă de produse Corporaţia Sumitomo este prezentă în ţara noastră încă din anii ’70, iar sediul Sumi Agro România a fost deschis în anul 1997. În cei 15 ani de activitate, compania s-a ghidat după o viziune unică, aceea de a oferi clienţilor săi soluţii pentru agricultură, prin comercializarea de produse renumite, de înaltă calitate, în domeniul protecţiei plantelor, îngrăşămintelor chimice, seminţelor şi alte inputuri. Produsele

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012 25

Ana MUSTĂŢEA

firmei sunt distribuite printr-o reţea naţională formată din 100 de societăţi furnizoare de inputuri pentru agricultură, iar cifra de afaceri înregistrată anul trecut a fost de 51 de milioane de lei.

Pe măsură ce Sumi Agro România s-a dezvoltat, portofoliul de produse s-a mărit şi el, ajungând să cuprindă o paletă completă de insecticide, fungicide, erbicide, adjuvanţi, fertilizanţi foliari, seminţe şi produse pentru tratamentul seminţelor. În cadrul evenimentului, dl Anastase Iorgu, director de marketing şi dezvoltare al Sumi Agro România, a prezentat gama de produse de protecţie a plantelor, subliniind faptul că pentru orice boală, precum mana, făinarea, rapănul sau cele foliare de la cereale, Sumi Agro România are soluţii pentru o combatere eficientă.

De exemplu, pentru tratarea mănărilor există produsele Triumf, Rover, Galben M, Drago şi Cupertine Super, care au o serie de avantaje, printre care eficacitate ridicată şi de lungă durată; rezistenţă la spălare de către precipitaţii, acţiune preventivă şi curativă. Pentru combaterea bolilor foliare ale cerealelor sunt recomandate fungicidele Topsin, Impact, Matiz şi Yamato. În gama erbicidelor sunt incluse şapte produse, precum Click Plus, Ecopart, Nicosulfuron, Pledge, Proponit, Sanglypho şi Targa Super, pentru distrugerea buruienilor atât din culturile de câmp, cât şi din cele pomicole.

Pentru combaterea dăunătorilor, firma are o paletă largă de produse, multe dintre ele având renume pe piaţa autohtonă. „Am lansat produse pentru care am devenit foarte cunoscuţi pe piaţă, cum este produsul Mospilan, folosit la combaterea gândacului din Colorado”, a precizat dl Iorgu.

Compania se evidenţiază şi datorită gamei largi de produse de specialitate pe care o oferă, unde sunt cuprinse molicidele, adjuvanţii şi produsele pentru dezinfecţia solului în sere şi solarii. „Nu există o piaţă enormă pentru molicide, însă, cu siguranţă, ele ocupă un loc în aceasta. În privinţa adjuvanţilor, această grupă a crescut de la un an la altul”, a afirmat directorul de marketing şi dezvoltare al firmei.

Pe piaţa românească, gama de acaricide prezentată de Sumi Agro România este cea mai completă.

Un nou brand pe piaţă - Sumi Agro Seeds Informaţii privind activitatea de comercializare a seminţelor au fost furnizate de dl Mihai Miriţescu, 26 Martie 2012

responsabil de acest departament.

Noutatea pe care o aduce compania pe segmentul de seminţe este lansarea unui nou brand - Sumi Agro Seeds. „În viitor ne vom prezenta cu seminţele noastre şi avem avantajul că putem alege acele varietăţi care să ne reprezinte cel mai bine pe piaţa românească, care dau producţii foarte bune şi stabile. Totodată, ne vom prezenta şi cu tehnologii de cultură care să corespundă condiţiilor din România. La rapiţă, de exemplu, Sumi Agro a fost prima companie care a lansat tehnologia de cultură. Hibrizii Sumi Agro înseamnă a alege varietăţi cu potenţial mare de producţie, rezistente la atacul dăunătorilor, tolerante la acţiunea agenţilor patogeni şi, nu în ultimul rând, tolerante la secetă şi cu plasticitate ecologică ridicată”, a afirmat dl Miriţescu.

Acesta a mai adăugat faptul că seminţele Sumi Agro se vor remarca prin calitatea superioară: „Seminţele vor avea o calitate chiar mai mare decât cea stabilită de normele europene. Veţi găsi la porumb, floarea-soarelui, rapiţă şi sorg o puritate în masa de seminţe de minimum 99,9%.

De asemenea, germinaţia va fi mai mare decât cea reglementată de normele europene”, a subliniat dl Miriţescu.

La eveniment, a avut loc şi prezentarea fertilizanţilor foliari, susţinută de dl Gabriel Ioniţă. Acesta a trecut în revistă produsele destinate nutriţiei echilibrate a plantelor, accentuând avantajele aplicării acestora. În cadrul prezentării, dl Ioniţă a atras atenţia asupra faptului că simptomele cauzate de lipsa elementelor nutritive din plante pot fi uşor confundate, de exemplu, cu cele semnalate în urma atacului unui agent patogen. De aceea, este importantă o bună recunoaştere a acestor simptome, precum şi asigurarea macro- şi microelementelor necesare, astfel încât planta de cultură să aibă o dezvoltare bună. În România, compania a fost un promotor al culturii de rapiţă, prin lansarea tehnologiei specifice de cultură. Potrivit lui Takanori Ando, preşedintele Sumi Agro România, anul trecut firma a realizat în premieră exportul de rapiţă pentru consum. „În 2011, am exportat rapiţă la cea mai mare fabrică de ulei din Japonia şi, cu siguranţă, ne vom concentra mai mult pe această activitate”, a declarat dl preşedinte.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012 27

Pierderile de elemente fertilizante şi impactul lor asupra mediului

Victor VĂTĂMANU

Dezvoltarea industrială din secolul XX a avut drept rezultat un ritm intens de urbanizare, de creştere a venitului pe cap de locuitor, de ridicare a nivelului de trai, de scădere a forţei de muncă din agricultură, de creştere a chimizării agriculturii româneşti, precum şi un consum exagerat de energie (petrol, cărbune, gaze etc.) şi de alte materii prime (minereuri, cherestea etc.).

Eugen Filiche (2011) consideră că cerinţele mereu crescânde şi diversificate ale societăţii, coroborate cu dinamica demografică, solicită agricultura pe multiple planuri, la parametri productivi din ce în ce mai ridicaţi.

Unul dintre remediile pentru sporirea producţiei agricole mondiale este luarea în cultură a terenurilor virgine, ca: deşerturi, tundră, junglă, dealuri, munţi; dar foarte multe dintre aceste terenuri nu vor putea fi cultivate din cauza condiţiilor climatice şi pedologice improprii şi din cauza lipsei de apă.

Mijlocul cel mai eficient pentru îmbogăţirea resurselor de hrană este sporirea producţiei agricole la hectar pe actualele suprafeţe de teren arabil, prin introducerea de noi soiuri şi hibrizi productivi, prin îmbunătăţirea tehnologiei de cultură şi prin chimizare.

Utilizarea crescandă a îngrăşămintelor minerale contribuie la sporirea recoltelor agricole, dar trebuie utilizate numai acele îngrăşăminte care ameliorează solul, sunt inofensive pentru om şi animale şi pentru obţinerea de produse agricole de cea mai bună calitate. În ceea ce priveşte agricultura, din suprafaţa totală a României, de 238.391 kmp, 10 milioane de hectare sunt cultivate şi 4,7 milioane de hectare sunt pajişti şi păşuni, iar eroziunea solului afectează 4 milioane de hectare din suprafaţa agricolă. În perioada 1980-1989, din cauza sistemului centralizat ce a funcţionat în domeniul agricol, dar şi a deteriorării sistemelor de irigaţii s-a înregistrat un declin al producţiilor agricole, declin puternic accentuat după anul 1991.

Privatizarea în domeniul agricol poate avea 28 Martie 2012

atât efecte pozitive, cât şi efecte negative asupra factorilor de mediu. La nivelul anului 1992, din 14 milioane de hectare de teren agricol, circa 10 milioane de hectare (70%) au trecut în proprietate particulară, circa 2 milioane au rămas în proprietatea fermelor de stat şi circa 2,6 milioane de hectare sunt considerate domeniu public România, ca şi alte ţări din Europa de Est, s-a confruntat cu grave probleme de poluare a mediului, ca urmare a politicii de industrializare intensivă, a concentrării zootehniei în unităţi foarte mari, politică practicată în ultimii 20 de ani de regim totalitar. Utilizarea de tehnologii depăşite fizic şi moral, neexecutarea de reparaţii, insuficienţa echipamentelor de epurare a apelor uzate şi a gazelor toxice şi exploatarea lor defectuoasă au condus la degradarea permanentă a factorilor de mediu: apă, aer, sol.

Acelaşi Eugen Filiche consideră că, în ultimii ani, din cauza preţurilor foarte mari practicate la comercializarea îngrăşămintelor, cantităţile administrate au fost tot mai scăzute (azotul aplicat a acoperit doar 21% din necesităţile culturilor agricole).

Totuşi, îngrăşămintele aplicate, alături de apele uzate provenite din crescătoriile de animale, sunt principalele surse de poluare cu nitraţi a apelor de suprafaţă şi subterane din România.

Institutul de Sănătate Publică arată că, din circa 12.554 de puţuri rurale, aproximativ 36% prezintă concentraţii de nitraţi peste limitele admise de normativele în vigoare. Sectorul zootehnic contribuie la degradarea calităţii mediului, prin cantităţile mari de ape reziduale rezultate din această activitate (circa 125 de milioane de metri cubi pe an) şi ineficienţa staţiilor de tratare a acestor ape. În privinţa reducerii poluării mediului, ca urmare a activităţilor din sectorul agricol, cercetării ştiinţifice din acest domeniu îi revin următoarele sarcini: elaborarea tehnologiilor specifice culturilor agricole în raport cu parametrii fizico-chimici şi condiţiile de mediu care să conducă la menţinerea sau sporirea fertilităţii şi evitarea degradării solului; stabilirea unui sistem de supraveghere a calităţii

solului şi de prevenire a degradării lui prin poluare, din cauza activitaţii umane agricole; refacerea fertilităţii solurilor care au suferit procese de degradare prin eroziune, minerit de suprafaţă, acidifiere sau sărăturare; controlul stării de fertilitate şi stabilirea necesarului de îngrăşăminte pe baza analizelor de laborator; reducerea poluării apelor de suprafaţă, subterane sau folosite la irigarea culturilor.

Utilizarea îngrăşămintelor minerale este o intervenţie activă a omului asupra naturii vii, fiind necesară cunoaşterea impactului lor asupra mediului ambiant, care în principiu se limitează la următoarele aspecte: pătrunderea elementelor nutritive din îngrăşăminte în apele freatice şi de suprafaţă, ducând la dezvoltarea activă a algelor şi formarea planctonului, adică la eutrofizarea apelor; utilizarea incorectă a îngrăşămintelor minerale poate înrăutăţi circuitul şi balanţa substanţelor nutritive, proprietăţile agrochimice şi fertilitatea solului; dereglarea optimizării nutriţiei plantelor cu micro- şi macroelemente poate provoca apariţia diferitelor maladii care înrăutăţesc starea fitosanitară a culturilor.

Cunoaşterea cât mai exactă a pierderilor de elemente fertilizante (humus, azot, fosfor, potasiu) prin intermediul scurgerilor lichide şi solide reprezintă o activitate importantă în cercetarea antierozională, datorită faptului că ajută la aprecierea scăderii capacităţii nutritive a solului, ce are implicaţii deosebite asupra productivităţii solurilor şi a mediului ambiant. Totodată, deplasarea acestor elemente la suprafaţă şi pe profilul solului constituie o sursă de poluare a mediului ambiant.

Pe plan mondial, degradarea chimică a solurilor afectează 240 de milioane de hectare, reprezentând 12% din totalul suprafeţelor degradate, din care 135 de milioane de hectare sunt degradate din cauza pierderilor de substanţe nutritive. În America de Sud, din totalul solurilor degradate, 30% aparţin degradării chimice, îndeosebi a pierderilor de substanţe nutritive şi de materie organică din sol, în timp ce în America de Nord şi Oceania acest tip de degradare reprezintă mai puţin de 1%, iar în

www.agrimedia.ro

Africa, America Centrală şi Europa, degradării chimice îi revin 12 procente din totalul solurilor degradate.

Pierderile de substanţe nutritive sunt principala formă de degradare chimică în Africa şi America de Sud, în timp ce în Asia predomină salinizarea, iar în Europa, poluarea.

Pierderile cele mai grave, care afectează fertilitatea solurilor, sunt legate de pierderile de materie organică, respectiv pierderile de humus.

Atunci când irosesc stratul de humus, agricultorii trebuie să plătească preţul unei fertilităţi reduse a solului, dar, din păcate, costul eroziunii nu se limitează doar la agricultură. Humusul antrenat de pe terenurile arabile de scurgerile de apă poate ajunge în pâraie, râuri, canale sau în lacurile de acumulare, precum şi în depunerile de sedimente, mărind concentraţiile de substanţe chimice pe care le spală prin scurgerea la suprafaţă.

Zona în care se depun aceste sedimente în care concentraţiile de substanţe chimice depăşesc anumite praguri de toxicitate devine impracticabilă cultivării cu plante agricole o anumită perioadă de timp (Răuţă C., Cârstea St. - 1981, Răuţă C. şi colaboratorii - 1985).

Anual, se pierd 1,5 milioane tone de humus. Din cauza practicării unei agriculturi de tipul „mineritului”, adică a extragerii până la epuizare a elementelor fertilizante, fără compensări corespunzătoare, există o tendinţă de secătuire a solurilor de humus şi de alte elemente fertilizante.

Practicarea unei agriculturi bazate, în special, pe rezervele naturale din sol acumulate de-a lungul timpului are ca efect apariţia unei tendinţe de scădere a conţinutului de humus, care poate duce la: distrugerea structurii solului, intensificarea compactării acestuia, deteriorarea regimului hidric, intensificarea fenomenelor de băltire, scăderea capacităţii de tamponare a acestora, reducerea producţiei agricole, pe scurt, la afectarea funcţiei normale a solului, ca parte componentă a ecosistemelor terestre şi ca factor important în menţinerea stabilităţii biosferei (Răuţă C. şi colaboratorii - 1985).

Aceste schimbări exercită o presiune asupra mediului înconjurător, mergând până la dereglarea echilibrului dintre factorii de mediu şi la degradarea solurilor. Şi agricultura, din cauza poluării ecosistemelor agricole, a mediului neagricol, prin activităţile tehnologice, contribuie la degradarea mediului ambiant. În ultimele două secole, activităţile umane au modificat chimia pământului atât de mult încât aceasta poate genera consecinţe economice şi ecologice ireversibile.

Trei dintre aceste consecinţe se detaşează ca fiind deosebit de ameninţătoare şi costisitoare: riscurile pentru securitatea hranei; riscurile pentru păduri; riscurile pentru sănătatea omului. „Lumea modernă are obsesiile ei: poluare, societate de consum, degradarea mediului ambiant. Nimeni nu neagă existenţa unor fenomene nocive şi sunt binevenite avertismentele oamenilor de ştiinţă: omenirea trebuie alertată în legătură cu posibilele primejdii ale nesocotinţei sale (Răuţă C. - 1979).

Atât pentru sănătatea noastră, cât şi pentru mediul ambiant este mult mai bine să previi, decât să tratezi. Din păcate, în pofida multiplelor argumente de ordin tehnic şi economic, devenim îngrijoraţi doar după instalarea maladiei, deşi am fi putut să o prevenim cu efort minim.

www.agrimedia.ro

Martie 2012 29

Perioada de vegetaţie intensă a grâului de toamnă se caracterizează printr-o creştere accentuată a organelor vegetative şi prin formarea organelor de reproducere. Este perioada când se parcurg fazele de formare a paiului, de înspicare şi de formare a bobului.

Caracterizarea perioadei de creştere intensă la grâul de toamnă

Victor VĂTĂMANU

Tulpina grâului de toamnă, cu internodiile foarte scurte, este în intregime formată în cursul lunii martie. Internodiile, în faza iniţială, au aspectul unor incizii transversale paralele, aşezate la baza spicului embrionar.

De la începutul formării paiului şi până la înspicare plantele de grâu îşi dezvoltă sistemul radicular adventiv (rădăcinile coronare), care reprezintă, la sfârşitul vegetaţiei, 8-10% din greutatea întregii plante. În perioada înfloritului, 80-85% din masa de rădăcini se găseşte în stratul de sol până la 30 cm adâncime.

Numeroase rădăcini pătrund însă în sol până la 160 cm şi chiar mai mult. În faza maturităţii în lapte, creşterea sistemului radicular se reduce, practic încetează.

Intensitatea creşterii plantelor de grâu în perioada de primăvară stă sub influenţa condiţiilor de umiditate şi temperatură şi a factorilor genetici. Din momentul în care începe alungirea paiului (etapa germinativă), înfrăţirea plantelor de grâu încetează. Nu se mai formează muguri axilari generatori de lăstari, iar lăstarii (fraţii), mai puţin pregătiţi din punct de vedere fiziologic, nu produc tulpini (sunt „blocaţi”) şi treptat dispar.

Fenomenul de oprire din creştere a unor lăstari, pentru a deveni tulpini, este determinat, după cum menţionează R. Laroux (1967), de substanţe inhibatoare elaborate de tulpinile deja evoluate, de competiţia pentru spaţiul nutritiv şi aerian şi, în sfârşit, de faptul că, prin trecerea în stadiul generativ, fiecare lăstar, 30 Martie 2012

independent, trebuie să parcurgă procesul de vernalizare. Lăstarii care apar mai târziu sunt în afara condiţiilor de vernalizare şi, ca atare, nu sunt pregătiţi fiziologic pentru depăşirea etapei vegetative.

Alungirea tulpinii la grâu se face prin creşterea fiecărui internod în parte (creştere intercalată). Creşterea tulpinii începe cu alungirea primului internod bazal. Faţă de celelalte internodii, internodul bazal este cel mai scurt şi cel mai subţire, însă cu elemente mecanice bine dezvoltate, fapt ce îi conferă o rezistenţă mai mare decât a internodiilor următoare.

Urmează alungirea succesivă a celorlalte internodii, creştere care se face cu intensitate mai mare, astfel că, înainte de a se termina alungirea internodului inferior, începe şi alungirea internodului următor. Lungimea internodiilor creşte de la bază la vârf, cel mai lung internod fiind cel din partea superioară, care poartă şi inflorescenţa. Deasupra fiecărui nod al paiului se găseşte zona de trecere a internodului care urmează să apară.

Durata fazei de formare a paiului la grâu este determinată de factorii genetici, de temperatură, de precipitaţii (umiditate) şi de alţi factori, cum ar fi: regimul de nutriţie, lumină etc. Soiurile precoce trec în faza următoare (de înspicare) într-o perioadă mai scurtă de timp. Ele au ritmul de creştere mult mai accentuat. Temperatura mai ridicată grăbeşte parcurgerea fazei de formare a paiului, cu toate că lungimea tulpinii poate rămâne mai mică decât în

condiţii optime de temperatură şi umiditate.

Parcurgerea fazei de formare a paiului este însoţită de procese fiziologice complexe, deoarece în această perioadă se înregistrează diferenţierea organelor de reproducere. De fapt, această fază aparţine etapei generative şi, convenţional, ea debutează o dată cu începerea alungirii paiului, când vârful spicului este la distanţă de 1 cm faţă de nodul de înfrăţire (F. Bonciarelli, 1987).

Spre deosebire de multe alte specii, grâul de toamnă se caracterizează, în primăvară, printr-un ritm de creştere foarte accentuat, într-o perioadă de circa 90 de zile realizându-se, în fapt, peste 90% din biomasa totală a plantei. În perioada anterioară creşterii intensive (octombrie-martie), care durează 2/3 din întreaga perioadă de vegetaţie, planta de grâu acumulează numai 3% din cantitatea totală de biomasă. Perioada creşterii intense este însă determinată de procesele biochimice şi fiziologice din planta de grâu din perioada îndelungată a toamnei şi a iernii.

Până la înspicare, planta de grâu acumulează circa 74,5% din totalul biomasei, iar din aceasta, în perioada 20 aprilie-30 mai, adică în doar 40 de zile 64,8%. Deci în cele 40 de zile înainte de înspicare, grâul de toamnă are cel mai intens ritm de creştere. În acest interval scurt de timp, plantele solicită o mare cantitate de apă şi de elemente nutritive.

Este perioada cu cea mai mare intensitate

www.agrimedia.ro

în diferenţierea organelor de reproducere.

Diferenţiind elementele ce compun biomasa grâului de toamnă după fecundare, cantitatea de biomasă creşte, însă într-un ritm încetinit. La scurt timp după fecundare se înregistrează o scădere în greutate a părţii vegetative, dar o intensă creştere în greutate a bobului. Creşterea masei de boabe are loc în proporţie de cel puţin 28-30% cu produşi de fotosinteză, anterior acumulaţi ca substanţe de rezervă în organele vegetative.

Suprafaţa de asimilaţie a plantelor de grâu de toamnă constituie o caracteristică a fiecărui soi, dar ea este influenţată de densitatea culturii şi a regimului de nutriţie.

O tulpină de grâu de toamnă numără, de obicei, 7 frunze. În general, suprafaţa foliară a plantelor de grâu de toamnă creşte până la sfârşitul lunii mai, când ajunge la 30.000-35.000 mp (media la 4 soiuri luate în considerare), după care înregistrează o scădere bruscă (Gh. Sipos, 1970).

S-a putut demonstra experimental că pentru grâul de toamnă este optim acel indice foliar la care frunzele din partea inferioară a plantelor, acelea care sunt umbrite, primesc o cantitate de lumină prin care ele pot produce cel puţin atâta substanţă organică cât consumă. Gh. Bălteanu şi V. Barnaure (1989) consideră că, dacă indicele foliar în momentul inspicării este mai mare de 4, asimilaţia netă totală va fi mai mică, deoarece frunzele de la bază, fiind prea umbrite, nu primesc lumină suficientă şi pierd prin respiraţie mai mult decât realizează în procesul de fotosinteză.

La indice foliar foarte mare, procesul de translocare a substanţelor sintetizate se poate bloca, după cum afirma M. Sebielotte (1980).

Indicele foliar cel mai convenabil la

www.agrimedia.ro

plantele de grâu diferă de la un soi la altul, importanţă deosebită având nu numai suprafaţa de asimilaţie ca atare, dar şi poziţia frunzei faţă de tulpină.

Acest ultim aspect constituie unul dintre cele mai importante elemente pentru mărirea suprafeţei active a frunzelor.

Suprafaţa foliară a plantelor de grâu poate fi pozitiv modificată prin diferite măsuri fitotehnice (irigaţie, îngrăşare cu azot, desime etc.) sau prin ameliorarea soiurilor actuale de grâu de toamnă.

Asimilaţia netă are însă, în comparaţie cu suprafaţa foliară, o valoare mult mai constantă. Un indice foliar mai mare de 4 atrage după sine reducerea asimilaţiei nete (la indice 7 cu 20%) şi creşterea sensibilităţii plantelor la cădere şi boli foliare, după cum aprecia Donald G. (1961).

Relaţia dintre asimilaţia netă, suprafaţa foliară şi recoltă prezintă deosebită importanţă pentru producţia de grâu. Este stabilit faptul că, în condiţii mai bune de nutriţie, cantitatea de recoltă pe unitatea de suprafaţă foliară este mult mai mare decât în condiţii mai puţin corespunzătoare.

Pentru România, cercetările efectuate de Gh. Sipos în Câmpia de Vest a ţării, în cadrul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Lovrin, au evidenţiat la grâul de toamnă o asimilaţie netă cuprinsă între 7,13 şi 8,43 grame pe centimetrul pătrat de frunză pe zi, manifestându-se tendinţa de scădere, pe măsură ce creşte densitatea plantelor.

Coeficientul de convertire a energiei solare în energie chimică la grâul de toamnă, luând în considerare biomasa realizată în perioada 1 martie-30 iunie, se situează, conform calculelor făcute de N. Zamfirescu (1977), în jurul a 3,8%.

Luând însă în considerare numai produsul

principal (boabele), se obţine un coeficient de valorificare de numai 1,4%, ceea ce înseamnă 36% din coeficientul global de convertire a energiei luminoase solare.

Coeficientul de convertire variaza însă în cursul formării biomasei, atingând în momentele maxime circa 8,5%.

Menţinerea suprafeţei de asimilaţie pe care o formează planta de grâu în partea superioară (teacă, limbul frunzelor) în stare perfectă de funcţionare o perioadă cât mai lungă de timp constituie elementul principal pentru ridicarea coeficientului de convertire a energiei solare.

Importanţă deosebită pentru realizarea producţiei de grâu are numai ultima frunză (cea mai de sus), numită şi frunză-stindard.

Numărul boabelor şi greutatea lor în spic sunt influenţate pozitiv, semnificativ şi foarte semnificativ de suprafaţa de asimilaţie a acestei frunze, aşa după cum au susţinut şi T. Crăciun şi N.N. Săulescu (1984).

Frunzele de grâu au capacitate ridicată de absorbţie a diferitelor substanţe administrate sub formă de soluţie. Această caracteristică atrage atenţia asupra posibilităţii introducerii în soluţia de erbicide pentru combaterea buruienilor sau în soluţiile pentru combaterea bolilor foliare a unor elemente nutritive, cu efect pozitiv atât în creşterea producţiei, cât şi în creşterea calităţii acesteia.

Dacă se face o analiză a structurii biomasei la grâul de toamnă, se constată că ea prezintă variaţii însemnate, determinate pe de o parte de însuşirile soiurilor, iar pe de altă parte de factorii fitotehnici.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Martie 2012 31

Toată energia metabolică existentă pe glob este furnizată de soare, în urma captării ei prin procesul de fotosinteză de către alge şi plante verzi superioare. Din imensa energie a soarelui (constanţa solară este de circa 1.360 W/metru pătrat), ar putea fi absorbită de frunzele verzi (covor continuu) doar în jur de un sfert de miliardime, iar din aceasta, doar 1-2% (în medie) este fixată sub formă de energie chimică în fitomasă, numai la culturi foarte bine dirijate din punct de vedere fitotehnic, randamentul energetic ajungând la 4-7% (maxim 10%).

Acumularea producţiei vegetale şi factorii care o condiţionează Din punct de vedere fitotehnic interesează ca fitomasa acumulată în unitatea de timp să fie cât mai mare. Aceasta presupune corelarea cât mai avantajoasă a următorilor factori: o suprafaţă foliară activă cât mai mare, exprimată prin indicele suprafeţei foliare, şi cât mai durabilă, un randament fotosintetic cât mai înalt, exprimat prin eficienţa captării radiaţiei active fotosintetizante; pierderile din fotosinteză reală (prin respiraţie, fotorespiraţie, prădatori etc.) să fie cât mai mici, altfel spus, fotosinteza aparentă (netă) să reprezinte o cotă cât mai mare din potenţialul fotosintetic brut.

Al doilea obiectiv - pe lângă obţinerea unei cantităţi mari de fitomasă - realizat prin fitotehnica culturii, dar mai ales, în bună măsură, prin crearea de soiuri şi hibrizi cât mai valoroşi, este ca proporţia de produs util principal (boabe la cereale, leguminoase, oleaginoase ş.a., tubercul la cartof, corpul sfeclei) să fie cât mai mare în cadrul fitomasei totale. Acest indice, numit şi indicele de recoltă, cunoaşte o creştere pe măsura progresului în genetică şi ameliorare şi în modernizarea agriculturii (talia plantelor, numărul şi suprafaţa frunzelor, densitatea culturii, nutriţia echilibrată, prevenirea efectelor de stres în perioada reproductivă sau de acumulare 32 Martie 2012

intensă a producţiei principale utile).

Pentru condiţiile de mediu din România, Bălteanu Gh. şi Barnaure V. (1989) consideră că, luând în calcul poligonul climatic (temperatură şi precipitaţii), este posibil să se obţină la unitatea de suprafaţă (hectar) cantităţile de fitomasă (substanţă uscată), care ar însemna o producţie de fitomasă de peste 200 de milioane de tone s.u., mai mult decât dublu faţă de cât se obţine în anii cei mai favorabili din agricultură.

O întrebare firească este: care sunt limitele în calea obţinerii unor randamente duble, faţă de cele actuale şi care sunt direcţiile fitotehnice de acţiune?

Pentru producţia de fitomasă, merită să fie discutat, în primul rând, termenul t (durata de ocupare a terenului cu vegetaţie cultivată). Cerinţele climatice ale speciilor cultivate, necesitatea pregătirii terenului, luarea unor măsuri de combatere a bolilor, buruienilor, dăunătorilor, de fertilizare ş.a. impun întreruperea proceselor de producţie vegetală. Ca o măsură importantă de recuperare, este de reţinut practicarea culturilor succesive: porumb pentru însilozare sau pentru boabe, fasole, soia, plante de nutreţ etc., după plantele recoltate la începutul verii (orz, grâu, cartof

timpuriu, rapiţă, mazăre de toamnă etc.).

Indicele suprafeţei foliare (ISF) este un termen de maximă importanţă teoretică şi practică. În primul rând, el trebuie tratat diferenţiat de la o specie cultivată la alta.

Pe de altă parte, intensitatea fotosintezei aparente scade şi, pe măsură ce populaţia (densitatea) creşte în lan, uneori apar fenomene de sterilitate, iar randamentul maxim la unitatea de suprafaţă nu se corelează strâns (pozitiv) cu randamentul individual maxim. Densităţi de cultivare prea mici sau prea mari schimbă şi raportul dintre fitomasa totală şi fitomasa utilă, productivitatea frunzelor bazale scade sub nivelul pierderilor prin respiraţie, încât randamentul descreşte la ISF, superior valorilor de 4-7 (în funcţie de specie, cultivare etc.). Din punct de vedere fitotehnic merită atenţie câteva specte, asupra cărora se desfăşoară cercetări ştiinţifice intense, pentru a spori randamentul fotosintetic, proporţia de masă utilă şi, în consecinţă, de a obţine randamente mari la hectar. În primul rând, densităţile culturilor trebuie să fie corelate cu condiţiile de mediu şi posibilităţile reale de a dirija culturile, pentru a nu se ajunge în situaţii de stres. Există ISF optim, în funcţie nu numai de specii, dar, în interiorul acestora, diferenţiat după formele cultivate.

www.agrimedia.ro

Problemele cele mai interesante, de la care se aşteaptă cele mai spectaculoase aplicaţii practice, sunt cele referitoare la sporirea intensităţii aparente a fotosintezei.

De aici decurge necesitatea de a revizui zonarea (inclusiv microzonarea) plantelor de cultură, pentru a folosi mai eficient condiţiile naturale de mediu (preponderenţa cel puţin a plantelor de tip C 4 - porumb, de exemplu - în climatele cu arşiţă, stres hidric, flux luminos intens, unde acesta poate da randamente fotosintetice nete mai ridicate cu cel puţin 30-40% faţă de plantele de tip C 3, la aceleaşi intrări - inputuri - fitotehnice).

Fotosinteza aparentă (acumularea fitomasei) se desfăşoară în cursul zilelor din perioada de creştere intensă (vara) după curbe maximale, spre deosebire de etapele de la începutul şi sfârşitul vegetaţiei (spre toamnă), când sunt unimaximale. Uneori în timpul amiezii, pierderile respiratorii depăşesc aportul prin fotosinteză şi planta pierde din acumulările anterioare.

Intervenţiile fitotehnice trebuie ca, în perspectivă, să atenueze mai mult depresiunea curbelor maximale. Acest lucru se poate realiza prin cercetări de

fiziologie, biochimie şi ecologie, extinse la toate speciile şi formele cultivate.

Asemenea cercetări fundamentale, interdisciplinare, trebuie să formeze obiectul fitotehniei pe scară mai largă.

Fotosinteza netă se realizează numai deasupra punctelor de compensare pentru lumină (PCl), dar şi deasupra plafoanelor de saturare cu lumină, interacţiunile de factori au incidenţă cu sensuri diferite (pozitive - negative). Asemenea determinări (ale punctelor de compensare şi plafoanelor de saturare) lipsesc la multe specii cultivate.

Ele trebuie să fie corelate cu densităţile din lan, cu vârsta plantelor (frunzele tinere au alte PCl decât cele mature), pe etaje de frunze etc., ceea ce ar sprijini şi fixarea corectă a densităţilor şi alte intervenţii fitotehnice (cultivare intercalată).

Punctele de compensare pentru lumină variază în funcţie de temperatură (modificări pe bază de interacţiuni sinergice şi antagoniste ale PCl şi PCi).

Ameliorarea plantelor poate aduce o mare contribuţie pentru cunoaşterea mecanismului enzimatic (biochimic) al adaptării plantelor la diferite temperaturi (diferenţiat, se pare, după mediul nativ - de origine). În ceea ce priveşte zonarea, în funcţie de precipitaţiile naturale şi folosirea mai eficientă a apei de irigaţie, în afară de diferenţierile între plantele de tipul C3 şi C4, trebuie stabilit nivelul de turgescenţă al ţesuturilor, la care apare stresul hidric.

Există date în ceea ce priveşte nivelul apei din ţesuturi şi intensitatea fotosintezei, dar sunt insuficient corelate cu migrarea (acumularea în organele de depozit) şi cu efectul indirect. Stresurile hidrice pot fi influenţate prin zonarea culturilor, perioada de semănat, densităţi, irigare, combaterea bolilor foliare şi a dăunătorilor. În dirijarea irigaţiei se pierde adesea din vedere că redobândirea capacităţii de asimilare a bioxidului de carbon nu se realizează decât după o anumită perioadă de timp, în urma înlăturării deficitului

de apă sau, mai grav, ca, după un stres hidric prelungit, intensitatea fotosintetică nu mai revine la nivelul normal, în timp ce repiraţia este mai puţin influenţată. Nu trebuie scăpate din vedere nici pierderile energetice (şi de fitomasă) ale plantelor când rezerva de apă din sol scade sub valoarea continuităţii capilare.

Intensitatea fotosintezei este determinant influenţată de concentraţia din climatul lanului a bioxidului de carbon (aproape totdeauna suboptimală) şi de oxigen (prea mare, în primul rând pentru plantele de tipul C3, cu puncte de compensare mai ridicate). Aceste concentraţii sunt mult influenţate de densitatea lanului, care nu trebuie să depăşească anumite limite ce impiedică o circulaţie normală a aerului şi deci îmbogăţirea în bioxid de carbon.

Micşorând şi rezistenţa la difuziune a bioxidului de carbon, primenirea lanului măreşte intensitatea fotosintezei, pozitiv corelată cu raportul concentraţiei bioxid de carbon/rezistenţă la difuziune, ceea ce nu se realizează dacă densitatea nu este în jurul valorilor optime.

Excesul şi insuficienţa în aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive conduc întotdeauna la scăderea randamentului (intensităţii) fotosintezei. Dacă rolul azotului este mai bine cunoscut şi acceptat în stabilirea raporturilor N, P, K de fertilizare, nu trebuie să se piardă din vedere că fosforul participă la formarea ATP şi la fosforilările intermediare din fotosinteză sau că potasiul determină turgescenţa şi osmoreglarea celulelor şi prin aceasta schimbul de gaze cu atmosfera (raportul între fotosinteză, fotorespiraţie şi respiraţie). Orice carenţă în potasiu reduce intensitatea fotosintezei şi activează respiraţia (pierderile din asimilaţia brută).

De asemenea, sporirea randamentelor se bazează pe folosirea pe scară largă a unor microelemente şi macroelemente, care nu intră în componenţa îngrăşămintelor de bază actuale. Carenţele în magneziu duc du la formarea de cantităţi mici de clorofilă şi la intensificarea respiraţiei; clo manganul intră în complexul enzimatic m de eliminare fotosintetică a oxigenului; zincul zin facilitează difuziunea bioxidului de carbon (accesul în plantă); sodiul se pare pa că este indispensabil pentru ciclul fotosintetic accesoriu la plantele de tipul C4. fot

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Martie 2012 33

Victor VĂTĂMANU

Densitatea culturii poate şi trebuie să fie mai mare pentru cultivarea cu frunze erecte şi cu o arhitectonică astfel încât să nu determine suprapunerea suprafeţelor optice (umbrire). Culturile trebuie dirijate astfel ca suprafaţa foliară să se dezvolte cât mai repede, prin micşorarea intervalului de apariţie a două frunze consecutive (fertilizare, irigare, moment de semănat, combaterea dăunătorilor etc.).

Apoi atenţia trebuie îndreptată spre menţinerea aparatului foliar intact (activ) o perioadă cât mai mare de timp. Direcţiile de intervenţie constau, în afară de dirijarea corectă a densităţii, în fertilizarea echilibrată, combaterea bolilor şi a dăunătorilor, irigare, iar în perspectiva imediată şi folosirea microelementelor, prin fertilizare extraradiculară şi a regulatorilor de creştere.

34 Martie 2012

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012 35

La data de 2 martie, compania Euralis Seminţe a lansat oficial campania de primăvară 2012.

Evenimentul a fost organizat la Hotel Ramada din Sibiu şi a reunit peste 100 de clienţi, parteneri şi jurnalişti.

Genetica, performanţa şi calitatea agronomică a varietăţilor Euralis!

Evenimentul a început într-o notă destinsă, în compania unei trupe de teatru din Sibiu, ce a interpretat o piesă în care, în centrul atenţiei, au fost muschetarii Euralis: Porumb, Floarea-Soarelui, Sorg şi Rapiţă de primavera, care au luptat „Toţi pentru unul şi unul pentru toţi” împotriva lui Buruiană.

Prezentarea tehnică a fost deschisă de Florin Constantin, Country Manager România & Bulgaria: „În primul rând, ţin să vă spun că seminţele nu s-au terminat.

Euralis vrea să vă vândă seminţe şi peste un an, şi peste doi ani şi peste 10 ani”.

A fost lansat oficial şi conceptul HerbiSeeds

by Euralis, conform căruia rotaţia culturilor rămâne cea mai bună soluţie agronomică pentru a avea un control optim asupra buruienilor. HerbiSeeds Concept este astfel cel mai bun program de combatere a buruienilor bazat pe hibrizi rezistenţi la erbicide pentru pârloage reintroduse recent în cultură şi pentru terenuri cu o rotaţie incertă, ce nu se va limita doar la culturile de primăvară, ci va fi extins şi la cele de toamnă. Aceşti hibrizi rezistenţi la erbicide recomandaţi de Euralis sunt porumbul Duo System, floarea-soarelui Clearfield şi sorgul tratat cu antidotul de tip safener Concep III. Euralis investeşte în forţă şi în ingineri agronomi, oameni care să pună în valoare calităţile produselor, pentru o promovarea mai puternică a acestora în câmp.

Povestea de succes a sorgului în România a 36 Martie 2012

fost transpusă în imagini de către directorul tehnic al Euralis Seminţe, Dan Maftei.

Euralis, o deschizătoare de drumuri, este acea companie care a lansat în anul 1999 primul hibrid de rapiţă pe care l-a înscris într-un catalog oficial european. 10 ani mai târziu, Euralis împreună cu Eurosorgho lansează sorgul în România. Dacă în urmă cu câţiva ani sorgul dispăruse din cultura noastră, în prezent este cultivat pe o suprafaţă estimată de cel puţin 50.000 ha.

Avantajele culturii de sorg au ajutat ca în ultimii ani această cultură să evolueze simţitor. Astfel, principalul avantaj agronomic al sorgului este rezistenţa la secetă şi la arşiţă. Sorgul se poate dezvolta cu o cantitate minimă de apă de ploaie pe ciclul de vegetaţie, faţă de principalul competitor - porumbul, ce nu poate face acest lucru. Un alt avantaj este că perioada critică de sensibilitate la arşiţă a sorgului este mult mai mică decât la

porumb, deoarece sorgul are o singură inflorescenţă. Sorgul are şi un alt avantaj economic. Este o cultură ce necesită mult mai puţine inputuri, iar preţul este mult mai scăzut la seminţele de sorg, în comparaţie cu seminţele de porumb. Toate aceste avantaje au făcut posibilă alcătuirea unei poveşti de succes a sorgului în România. „Este de lăudat ceea ce face Euralis pentru sorg în România deoarece asta intră în complexul de valorificare a solurilor. Introducând această diversitate de culturi ajutăm solul, nu îl sărăcim”, a spus domnul Ion Antohe, fost profesor universitar la Universitatea Dunărea din Galaţi şi actual „activist în agricultura românească”, după cum s-a şi declarat. „Sunt câteva aspecte care nu s-au menţionat în prezentare şi pe care trebuie să le menţionez. Este vorba despre partea vegetativă a sorgului, care

www.agrimedia.ro

se pretează foarte bine pentru furajarea ovinelor, dar şi pentru combustibil la fabricile de brichete”, a adăugat domnul Ioan Şandru, preşedinte Chemical Agro.

Cătălin Fudulu, director tehnic formulare Guyomarc’h România, a prezentat în cadrul lansării Euralis caracteristicile tehnice ale sorgului şi utilitatea boabelor de sorg în producţia de furaje combinate. Domnul Fudulu a menţionat că Guyomarc’h este un utilizator de sorg care vede nenumărate avantaje în această cultură, dărâmând astfel falsul mit că sorgul nu este căutat de procesatori. „Evenimetul a fost foarte frumos organizat, de altfel şi colaborarea cu Euralis este foarte bună. Fermierii cunosc produsele Euralis şi au încredere atât în calitatea acestora, cât şi în cuvintele oamenilor noştri”, a spus după eveniment Stelian Folică, Input Business Manager Cargill România. „Faţă de acum 2 ani, Euralis a evoluat extraordinar. Pe lângă eforturile pe care le depun oamenii noştri din vânzări, şi promovarea în teren făcută de către oamenii de la Euralis este foarte importantă”, a spus domnul ing.

Gheorghe Avram, director zonal Alcedo.

www.agrimedia.ro

„Aşa cum am spus şi cu ocazia seminariilor susţinute împreună cu Euralis, colaborarea Expur-Euralis este foarte bună, mai ales pe partea de floarea-soarelui Clearfield high-oleică. Este de muncit la promovare, pentru că aceasta nu trebuie întreruptă nici un moment”, a spus domnul Andrei Solomon director comercial Expur.

Bogdan Pintilie, manager produs Prutul, a avut, de asemenea, cuvinte de laudă la adresa evenimentului Euralis: „Prezentarea a fost foarte bună, mai ales datorită promovării sorgului, în condiţiile în care până acum această cultură a fost dată uitării. Dau nota 9,5 pentru prezentare, iar fără nici o ezitare acord nota 10 pentru eveniment, locaţie şi organizarea acestuia.

Sunt familiarizat cu produsele Euralis datorită faptului că am avut o multitudine de loturi demonstrative de porumb şi rapiţă. Apreciez Euralis pentru că este o companie în continuă ascensiune şi pentru că îşi măreşte echipa de la an la an”. În timpul cocktail-ului de după prezentare, echipa Euralis a avut parte şi de o surpriză inedită din partea preşedintelui Naturevo, Ioan Enoiu, care, „cu drag pentru Euralis”, a compus spontan câteva epigrame:

Aţi lansat „toţi pentru unul”, Demonstrând, pentru a şti A nu face pe nebunul Dând cu ea în bălării. „Introducerea e scurtă” Deşi foarte mulţi ar vrea Să o faceţi cât mai multă Să ajungă pân’ la ea.

Euralis ne îndeamnă Deşi-i post: haideţi la vin!

Consumaţi tot ce vă cheamă, Căci plăteşte… Constantin!

Li-i sămânţa terminată, Atmosfera e de vis, Rămâne s-o facem lată Băgând EUR în ALICE! Lansarea Euralis din sala de conferinţe a Hotelului Ramada din Sibiu a fost încheiată de către Mihai Postelnecu, director naţional de vânzări Euralis Seminţe, prin prezentarea inedită a întregii echipe Euralis, finalizată cu ropote de aplauze din partea tuturor oaspeţilor.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Martie 2012 37

Se poate afirma că în luna martie activitatea din legumicultură este în plină desfăşurare, atât pentru culturile deja înfiinţate, cât mai ales pentru producerea de răsaduri specifice fiecărei specii legumicole. De aceea, prezentăm în continuare cele mai importante secvenţe tehnologice care se desfăşoară pe parcursul acestei luni.

Calendarul lucrărilor din legumicultură în luna martie Principalele activităţi desfăşurate în cazul culturilor legumicole deja înfiinţate se rezumă la: verificarea stării de vegetaţie a culturilor înfiinţate din toamnă (metoda cea mai uzitată este recoltarea de

38 Martie 2012

monoliţi în vederea stabilirii efectelor parcurgerii perioadei de iarnă pentru speciile legumicole semănate în toamnă); verificarea stării de vegetaţie a culturii înfiinţate eventual în primăvară până la această dată (măsuri de eliminare a excesului de apă, dacă este cazul; înlăturarea băltirii, timp de mai multe zile, prin amenajarea de şanturi şi rigole); măsuri de protejare împotriva distrugerii culturilor din toamnă de către animalele salbatice/domestice; protejarea, cu folie de polietilenă, a culturilor înfiinţate din toamnă (salată, spanac, ceapă verde, usturoi verde, pentru grăbirea creşterii); măsuri pentru refacerea spaţiilor (sere, solarii) afectate de căderile masive de zăpadă sau ca urmare a efectului viscolului, în anumite zone ale ţării. În paralel cu aceste activităţi, se pregăteşte terenul destinat culturilor legumicole, prin următoarele măsuri: afânarea solului la adâncimea de 5-8 cm prin grăpare, în vederea înfiinţării culturilor legumicole; se pot semăna culturile rădăcinoase (morcov, pătrunjel, păstârnac), culturile bulboase (ceapă), spanac, salată, mazăre, bob ş.a.; încărcat, transportat, administrat şi încorporat îngrăşăminte chimice (de preferinţă îngrăşăminte chimice complexe

sau chiar organice - compost) pentru culturile ce urmează a fi înfiinţate în luna martie (morcov, pătrunjel, păstârnac, varză timpurie, conopidă timpurie, gulioare, verdeţuri, bulboase, ridichi, bob etc.); palicat erbicide ppi (înaintea executării operaţiunilor de plantat, cu 6-8 zile, cu încorporarea imediată în sol), pentru culturile bulboase, rădăcinoase, varză timpurie, conopidă timpurie, verdeţuri, bob etc., sau imediat după semănat (este cazul culturii de mazăre de primăvara sau mazăre de grădină); deschiderea de rigole, la adâncimea de 16-18 cm, în vederea modelării solului pentru înfiinţarea culturilor de rădăcinoase, bulboase, varză timpurie, conopidă timpurie, verdeţuri, în vederea irigării, prin scurgerea apei pe rigole (acolo unde se pretează această metodă - există deja amenajări - pentru acest tip de asigurare a apei pentru plante); modelarea solului, în straturi înălţate, pentru culturile de rădăcinoase, bulboase, varză timpurie, conopidă timpurie, verdeţuri, în vederea irigării prin scurgerea apei pe rigole.

După executarea acestor lucrări, se pot înfiinţa culturile legumicole prin: • semănatul direct în câmp: rădăcinoase

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012 39

(cu normă de semănat de 4-6 kg la hectar - morcov, pătrunjel, păstârnac), mazăre (norma de semănat - 250 kg la hectar), salată (norma de semănat - 2,5 kg la hectar), spanac (norma de semănat - 20 kg la hectar); • plantarea bulbilor la culturile de ceapă (normă de 600 kg la hectar) şi de ceapă verde (normă de 1.500 kg la hectar); • răsad, pentru culturile de varză timpurie, conopidă timpurie, gulioare, salată etc.

Pentru semănatul prin răsad este nevoie de anumite operaţiuni premergătoare semănatului, şi anume: pregătit răsadul pentru plantare (udat şi tratarea fitosanitară preventivă); scoaterea răsadului din răsadniţă şi transportat la locul de plantare; marcarea terenului pentru plantat la distanţele prestabilite anterior: între rânduri = 70 cm (pentru culturile de varză şi conopidă timpurie); 25-35 cm (pentru cultura de gulioare); 20-25 cm (pentru cultura de salată) etc.; între plante, pe rând: 20-22 cm pentru culturile de varză şi conopidă timpurie, 23-25 cm pentru cultura de gulioare, 20 cm pentru cultura de salată; distribuirea răsadului în vederea plantării.

Plantarea răsadurilor se face respectând densitatea recomandată (varză timpurie, conopidă timpurie, gulioare = 60-70 de mii de plante la hectar, salată = 90-110 mii de plante la hectar).

Imediat după plantarea răsadurilor, acolo unde există posibilitatea, se va iriga cultura, în vederea prinderii răsadurilor, la principalele culturi timpurii de varză, conopidă, gulioare, salată, cu norme de irigare de până la 150 de metri cubi de apă la hectar.

Victor VĂTĂMANU

Înfiinţarea culturii de cartof timpuriu Epoca de plantare a tuberculilor de cartof sămânţă este primăvara devreme, când în sol, la adâncimea de 6-8 cm, temperatura medie ajunge la valoarea de 6 grade Celsius, ceea ce corespunde perioadei 20-25 martie pentru zonele mai calde şi 1-10 aprilie, în zonele mai răcoroase. Înaintea plantării, tuberculii de cartof se scot de la forţat şi se transportă în câmp, după care se deschid rigole de plantare, cu adâncimea de 6-8 cm, la interval de 60-70 cm, preferabil cu mijloace mecanizate.

Urmează distribuirea tuberculilor de cartofi încolţiţi pe rigolele de plantare, la distanţă de 20-28 cm unul faţă de 40 Martie 2012

lt l asigurând i â d în î acestt modd o ddensitate it t altul, de 60-70 de mii de cuiburi la hectar.

După acestă lucrare, se vor acoperi tuberculii cu pământ mărunţit, fără a distruge colţii formaţi în timpul forţării. Norma de sămânţă folosită pentru 1 hectar este de 3.000-3.500 kilograme, în funcţie de dimensiunile tuberculilor de cartof. În momentul finalizării semănatului tuberculilor de cartof, se trece la bilonarea rândurilor (sau a rigolelor) plantate cu tuberculi.

Producerea răsadurilor la culturile timpurii Pregătirea răsadniţelor pentru repicat şi continuarea semănăturilor Prima operaţiune constă în confecţionarea răsadniţelor pentru repicat. Imediat după această operaţiune, se trece la pregătirea amestecului de pământuri şi celelalte operaţiuni, după cum urmează: pentru semănat tomate (50% mraniţă, 25% pământ de ţelină, 25% nisip), dezinfectat amestec, transportat amestec de pământuri (7 metri pătraţi pentru răsadurile necesare la un hectar) şi umplut ghivece sau confecţionat cuburi nutritive (7x7x7 cm) sau repartizarea în răsadniţe ca strat nutritiv (15-17 cm grosime) pentru repicat (65-75 mii bucăţi pentru răsadurile necesare la un hectar), răsadurile de tomate timpurii.

Repicarea răsadurilor de tomate timpurii se execută când plantele au 1-2 frunze adevărate. Urmează aplicarea lucrărilor specifice răsadurilor de tomate timpurii, şi anume: controlat şi dirijat temperatura, aerisire, udare, fertilizare şi executarea tratamentului preventiv împotriva agenţilor patogeni şi a dăunătorilor specifici ş.a. În ceea ce priveşte pregătirea amestecului de pământuri pentru semănat anumite legume, se practică următoarele amestecuri: pentru semănat ardei (40% mraniţă, 50% pământ de ţelină, 10%

nisip), pătlăgele, vinete (40% mraniţă, 40% pământ de ţelină, 20% nisip), tomate de vară (50% mraniţă, 25% pământ de ţelină, 25% nisip). Urmează dezinfecţia amestecului de pământuri, transportul amestecului de pământuri, repartizarea în răsadniţe ca strat nutritiv, în grosime de 10-12 cm, pentru sămânţa de ardei, pătlăgele, vinete, tomate de vară.

Semănatul culturilor legumicole de ardei, pătlăgele vinete, tomate de vară se face în perioada 1 martie-15 martie (în funcţie de condiţiile de microclimat), cu următoarele desimi de semănat: când se vor repica - mai des (1.000-1.200 de fire/metrul pătrat), la 5-6 cm între rânduri şi 1-2 cm între seminţe pe rând; când nu se vor repica - mai rar (400-600 de fire la metrul pătrat la tomate şi vinete, 600-800 de fire la metrul pătrat la ardei), la 8-10 cm între rânduri şi 4-5 cm între plante pe rând.

Norma de sămânţă este de: 0,300 de kg la hectar la tomate pentru 60-65 mii fire de răsaduri; 0,800 kg la hectar la ardei pentru 80-90 de mii de fire de răsaduri; 0,800 kg la hectar la pătlăgele, vinete pentru 60-65 de mii fire de răsaduri. În ceea ce priveşte lucrările de îngrijire la semănăturile de tomate timpurii din răsadniţe, acestea constau în: dirijarea temperaturii, aerisire, irigat (cu apă caldă, la temperatură ambientală), plivit, acoperire pe timp de noapte şi descoperit pe perioada zilei, completat potecile dintre tocuri cu gunoi cald.

Organizarea activităţilor Se va asigura actualizarea graficului de activităţi pentru următoarele luni, cu estimarea necesarului de forţă de muncă, mijloace financiare etc.

Se vor întocmi listele cu materialele necesare desfăşurării activităţilor pentru lunile următoare, pentru contractarea acestora. Se vor încheia unele contracte de creditare, servicii, aprovizionare cu produse pentru etapele viitoare. De asemenea, se vor încheia contracte pentru livrarea legumelor.

Comercializare Având în vedere unele oportunităţi, se pregătesc pentru valorificare (vânzare) unele produse legumicole din silozurile/depozitele din producţia anului anterior.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012 41

Tehnologia de cultură a sfeclei de zahăr Amplasarea culturii

Lucrările de pregătire a solului

Rotaţia culturii are un rol deosebit de important pentru sporirea producţiei de sfeclă de zahăr.

Sfecla de zahăr este bine să se cultive după cerealele păioase, în special după grâu şi orz de toamnă.

Se poate cultiva cu succes după leguminoase anuale, cartof de vară şi in de ulei, după care terenul se poate pregăti devreme şi în bune condiţii.

Atenţie! Nu se va cultiva sfeclă de zahăr după porumb, floarea-soarelui, ovăz, rapiţă, muştar, sorg, iarbă de Sudan şi nici după culturile succesive erbicidate cu substanţe triazine. Amplasarea culturii intensive de sfeclă de zahăr se va face în zonele tradiţionale ale acestei culturi, pe tipurile de sol de tip cernoziom sau pe alte tipuri de sol profunde, fertile, bine structurate, un un pH cuprins între 6,7 şi 8,4. De asemenea, cultura de sfeclă de zahăr se va amplasa cu prioritate în condiţii de irigare sau pe terenuri cu aport freatic. Se va evita cultivarea sfeclei de zahăr după ea însăşi la mai puţin de 4-5 ani, pentru a nu se resimţi efectul nefavorabil al oboselii solului sau al transmiterii de boli şi dăunători specifici.

Lucrările de bază ale solului reprezintă elementul tehnologic principal, deoarece creează condiţii favorabile pentru o bună circulaţie şi înmagazinare a apei, a unui raport favorabil apă-hrană-aer pentru creşterea plantelor.

Arăturile de vară şi de toamnă, care se execută pe solurile mijlocii şi grele, se vor face la adâncimea de 27-29 cm, cu plugul cu scormonitor în agregat cu grapă stelată; după arăturile de vară, se vor executa lucrări cu grapa cu discuri, în funcţie de gradul de îmburuienare.

La arătura de vară şi de toamnă, executată mai devreme, după cel puţin o discuire, terenul se va nivela încă din toamnă cu nivelator sau cu grapa cu

42 Martie 2012

discuri prevăzută cu lamă nivelatoare.

Lucrarea este importantă pentru evitarea stagnării apei şi în mod deosebit pentru asigurarea uniformităţii semănatului, a lucrărilor de întreţinere şi pentru o bună recoltare a culturilor de sfeclă de zahăr.

Fertilizarea Sfecla de zahăr este o plantă mare consumatoare de elemente nutritive din sol. Pentru o tonă de rădăcini şi frunze, realizează un consum de 4-5 kg azot, 1,5-2 kg fosfor, 5,5-6 kg potasiu, 2,5 kg calciu şi 1,5 kg mangan.

Se va folosi în mod deosebit fertilizarea organică a întregii suprafeţe cu gunoi de grajd, bine fermentat, în doză de 40-50 de tone la hectar, pentru a obţine producţii dde peste 50 de tone la hectar sfeclă dde zahăr. Fertilizarea organo-minerală eechilibrată asigură folosirea eficientă a aapei totale din sol (precipitaţii şi irigaţii) şi o eficienţă economică ridicată a culturii.

SSe vor folosi doze de 5 tone la hectar de rresturi organice şi îngrăşăminte complexe dde tipul N 180P100K80 sau 30 de tone dde gunoi de grajd şi N120P80K80. ÎÎngrăşămintele cu fosfor, cu potasiu sau ccomplexe cu două sau trei elemente

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012 43

nutritive se administrează numai sub arătura de bază. Îngrăşămintele cu azot se aplică, în principal, la pregătirea terenului în primăvară, până la 50%, şi restul se completează până la o doză recomandată în perioada de vegetaţie, cu praşilele I şi a II-a mecanice. Ca fertilizare chimică unică, se recomandă formula N240P80K80 pentru u producţii de peste 65-75 tone la hectar.

Pe terenurile cu pH-ul mai mic de 6,2 se vor aplica amendamente calcaroase, 4-5 tone la hectar, sub formă de praf de var sau 5-6 tone la hectar, fosfogips, încorporate prin arătură adâncă. Pe aceste soluri se recomandă aplicarea nitrocalcarului, în doză de 500-600 kg la hectar substanţă brută.

Atenţie! Nu se va folosi fertilizarea unilaterală cu azot.

Pregătirea patului germinativ Se va face, de preferinţă, cu combinatorul, format din grapa cu colţi reglabili + grapa elicoidală + tăvălug croschilet, care afânează solul la 4-5 cm. Lucrarea se execută imediat la desprimăvărare, pentru a asigura strat afânat pe adâncimea de semănat şi strat tasat sub sămânţa încorporată în sol, la adâncimea de 2-4 cm.

Sămânţa Se va acorda o atenţie deosebită calităţii seminţei, care trebuie să aibă certificat de calitate şi care diferenţiază sămânţa de la soiurile monogerme cu greutatea a 1.000 de boabe (MMB) de 15-20 grame, de cele plurigerme, care au MMB de 20-35 de grame. Din această cauză, norma de sămânţă este mai mică la soiurile monogerme. La soiurile monogerme, se poate face semănatul de precizie la distanţe egale pe rând, de 15-18 cm, ceea ce uşurează foarte mult răritul culturii.

Soiurile ce se pot cultiva în ţara noastră pot fi găsite în Lista soiurilor şi a hibrizilor cultivaţi în România, recomandate pentru fiecare zonă a ţării în parte.

Victor VĂTĂMANU

Semănatul Se va executa primăvara cât mai devreme, când se poate intra pe teren şi în sol s-a realizat temperatura de 3-4 grade Celsius, pentru ca, în condiţiile unui an normal, să se încheie lucrarea până în intervalul 20-25 martie.

Densitatea optimă recomandată este de 250-270 de mii glomerule germinabile şi 90-100 mii plante la hectar. Semănatul se va face echidistant, la 45 cm, în cazul semănării cu semănătoarea 44 Martie 2012

să pună în aplicare tratamentele indicate de specialiştii agronomi din fiecare zonă a ţării. Lista erbicidelor care pot fi folosite pentru combaterea buruienilor din cultura de sfeclă de zahăr se regăseşte în CODEX-ul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi folosite în România la nivelul fiecărui an agricol.

Combaterea bolilor şi a dăunătorilor ţii pe suprafeţele f ţ l SPC cu 6 sau 8 secţii ce se vor recolta mecanizat şi cu semănătoare SPC cu 8 secţii în benzi, după schema 45-60-45-45-45-60-45.

Atenţie! Semănătoarea va fi echipată cu brăzdare patină mică prevăzute cu limitatoare de adâncime. Discurile distribuitoare vor avea marginea subţiată la 0,8 mm şi vor avea 34 de orificii de 1,8 mm pentru soiurile monogerme, 40 de orificii de 2 mm pentru sămânţa plurigermă. Viteza de semănat va fi în funcţie de utilajul folosit, în ultima perioadă apărând utilaje complexe de semănat sfeclă de zahăr.

Intreţinerea culturii Deoarece sfecla de zahăr este o plantă pretenţioasă la lucrările de întreţinere, după 10-12 zile de la semănat se va aplica o praşilă oarbă folosind cultivatorul echipat cu cuţite-săgeată şi discuri pentru protecţia rândurilor.

La apariţia primei perechi de frunze adevărate, se va începe răritul, dacă prin controale zilnice se constată că nu există pericol de atac al dăunătorilor din sol.

Lucrarea de rărit se va termina până la apariţia celei de-a III-a perechi de frunze adevărate, deoarece orice întârziere duce la pierderi mari de producţie, care pot fi până la 20-25% din producţia planificată.

Se vor aplica minimum 3 praşile mecanice, care încep de la apariţia rândurilor şi apoi la un interval de 12-15 zile, şi două praşile manuale, care se pot completa cu un plivit manual al vetrelor infestate de buruieni, în funcţie de efectul combaterii chimice. Viteza la praşilele mecanice va creşte de la 3,8 km/h la praşila I, la 7,2 km/h la praşila a III-a.

Combaterea chimică a buruienilor Se va face în funcţie de numărul de buruieni, de speciile existente şi de mijloacele mecanice de care dispun cultivatorii. Este recomandat ca aceştia

Se face conform indicaţiilor primite din partea Laboratorului Ftosanitar Judeţean, prin buletinul de avertizare emis la apariţia fiecărei boli sau specii de dăunători. În conţinutul buletinului se descrie boala sau atacul de dăunători, se menţionează substanţele chimice care urmează a fi folosite în doză şi momentul aplicării, dar şi măsurile de protecţie specifice în executarea acestor tipuri de tratament.

Irigarea culturii Dacă de la semănat până la 1-10 iunie timpul este secetos, se va aplica o udare de răsărire cu normă de udare de 250-300 metri cubi de apă la hectar. Dacă seceta continuă, se va aplica o udare cu normă de udare de 500-600 metri cubi de apă la hectar, dacă umiditatea solului scade sub 50% IUA (intervalul umidităţii active).

Dacă în perioada critică, până la 25 august, în sol se va menţine umiditatea solului sub 50% IUA, se poate aplica prima udare normală între 1 şi 10 iunie, după care urmează 1-2 udări, cu normă de 600-700 metri cubi de apă la hectar, la interval de 12-15 zile. Dacă perioada între 25 august şi până la recoltare, respectiv luna septembrie, este secetoasă, se poate aplica ultima udare, cu o normă de udare de 500-600 metri cubi de apă la hectar, dacă solul este foarte uscat. Norma generală de irigare va fi cuprinsă între 2.400 şi 3.000 de metri cubi de apă la hectar, administrată în 3-4 udări în anii secetoşi şi 2-3 udări în anii normali din punct de vedere al precipitaţiilor.

Recoltarea Se poate face sub formă semimecanizată, cu dislocatorul, sau mecanizată, cu utilaje de recoltat moderne care recoltează sfecla de zahăr în două faze, şi anume: decoletează sfecla şi apoi se scot rădăcinile, care sunt încărcate automat în mijloacele de transport.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012 45

Tehnologia de cultivare a prazului Prazul este una dintre legumele cele mai vechi din cultură.

Cunoştinţe despre această cultură au existat de pe vremea egiptenilor şi a grecilor, care consumau cu mare plăcere leguma. Valentin Voican şi colaboratorii consideră că originea prazului se află în ţările învecinate Mării Mediterane, zonă în care se cultivă şi astăzi pe suprafeţe relativ mari, cum ar fi: Turcia, Siria, Egipt şi Grecia. Tot pe suprafeţe mari se cultivă prazul şi în ţările balcanice, ţările vestice ale Europei (Anglia, şi în special Franţa), unde se bucură de o bună apreciere din partea cultivatorilor şi a consumatorilor. Pe suprafeţe importante se mai cultivă prazul şi în Germania, Olanda şi Belgia. În România, cultura de praz este mai mult întâlnită în zonele Olteniei şi Moldovei, fiind aproape necunoscută în zonele din Transilvania sau Banat. În general, prazul se cultivă pentru bulbul relativ redus şi în special pentru tulpina falsă. Este foarte apreciată ca legumă care se consumă în stare proaspată sau prelucrată, sub formă de mâncăruri.

Ceea ce este foarte important este faptul că, alături de ceapă şi usturoi, prazul are şi calităţi medicale valoroase.

Deşi la originea sa prazul este o plantă perenă, în Romania această plantă legumicolă este bienală. În primul an de vegetaţie, se formează o tulpină falsă, înaltă de circa 30-60 cm, cu frunze viguroase.

Faţă de culturile de ceapă şi usturoi, deşi sistemul radicular este fasciculat, acesta este mai puternic şi pătrunde mai adânc în sol. De aceea, după rărire, sistemul radicular se reface greu, aspect deosebit de important în cazul plantării şi mai ales pentru aplicarea praşilelor.

Tulpina propriu-zisă, la cultura de praz, este redusă, având formă de disc.

Bulbul de praz are dimensiuni reduse, comparativ cu bulbul de ceapă, şi este reprezentat mai mult din partea inferioară a tecii frunzelor, care formează tulpina falsă. În zona centrală şi superioară a discului tulpinal se găsesc 2-3 muguri, cu dimensiuni reduse, care generează în anul următor tulpini florale. Tulpina falsă creşte în formă cilindrică, fiind 46 Martie 2012

formată din tecile frunzelor, devenite în timp cărnoase şi care se acoperă strâns una pe alta, pe o porţiune de la circa 20 la 60 cm, în funcţie de soi, diametrul acesteia fiind, în funcţie de tehnologia de cultivare aplicată, de circa 3-6 cm.

Frunzele prezintă formă liniară, sunt late, curbate longitudinal în formă de jgheab, colorate în verde-albăstrui şi acoperite cu un strat gros de pruină. La început, frunzele sunt fragede, bune pentru consum, după care, mai târziu, devin aspre, necomestibile.

Creşterea lor continuă până toamna târziu, fără a intra în repaus înainte de recoltare.

Tulpina florală se formează în anul al doilea de cultură, din mugurii aflaţi pe discul tulpinal. Ea prezintă o înălţime de până la 2 metri, este plină pe interior şi poartă o singură inflorescenţă.

Inflorescenţa are o formă globuroasă şi conţine circa 300-3.000 de flori hermafrodite. La început, inflorescenţa este protejată la exterior de o bractee pergamentoasă, de culoare liliachie, terminată în partea superioară cu o prelungire specifică, care se rupe când florile ajung la maturitate. Florile sunt mici, au culoare alb-verzuie, purpurie, uneori violacee. Polenizarea este alogamăentomofilă. Literatura de specialitate semnalează şi cazuri, foarte rare, de autopolenizare şi faptul că, în inflorescenţă, se găseşte şi un număr variabil de bulbili.

Fructul este o capsulă, cu seminţe de formă tetraedică în interior, asemănătoare cu cele de ceapă. Seminţele au culoarea neagră, mai accentuat lucioasă ca la ceapă, tegument zbârcit, mai mult ca la ceapă. Greutatea a 1.000 de seminţe este de 2,2-3,7 grame, iar un gram conţine 340-400 de seminţe. Facultatea germinativă are amplitudini mari, între 30 şi 90%, şi durează 2-4 ani.

Faţă de factorii climatici, prazul este o legumă puţin pretenţioasă. Cu excepţia soiurilor de vară, soiurile de praz existente în Lista de soiuri şi hibrizi ce se cultivă în România au o bună rezistenţă la frig. Seminţele germinează la temperatura de 3-5 grade Celsius, iar temperatura optimă de vegetaţie este de circa 18-20 grade Celsius.

La fel ca şi cultura de ceapă, cultura de praz este pretenţioasă la factorul lumină; de aceea, solicită la înfiinţarea culturii terenuri însorite. În ceea ce priveşte cerinţa

pentru umiditate, prazul are pretenţii mari, fără a suporta excesul de apă. Din această cauză, cultura poate fi irigată, deoarece în condiţii de secetă producţia este scăzută şi de calitate inferioară. În ceea ce priveşte umiditatea relativă a aerului, aceasta trebuie să fie de circa 60-70%.

Cele mai mari cerinţe ale culturii de praz sunt cele din domeniul îngrăşămintelor. În cazul în care planta premergătoare nu a fost fertilizată cu gunoi de grajd, culturii de praz i se vor administra cel puţin 20 de tone de bălegar bine descompus (compost) la hectar şi circa 300 kg de azotat de amoniu, 300-350 kg de superfosfat şi (acolo unde este necesar) 150-200 kg la hectar de sare potasică. Plantele de praz sunt considerate ca fiind rapace, secătuind solul în elemente nutritive.

Solurile preferate de cultura de praz sunt solurile fertile, bine structurate, cu valoarea pH-ului de 6,0-7,5. Deoarece prazul are un puternic sistem radicular, bine dezvoltat şi adânc, acesta are o putere de absorbţie a elementelor hrănitoare destul de mare. Sunt preferate solurile adânci, cu textură mijlocie şi bogate în elemente fertilizante. Cerinţele ridicate faţă de factorii de vegetaţie ridică probleme în ceea ce priveşte locul culturii de praz în asolament.

Plante foarte bune premergătoare pentru cultura prazului sunt mazărea şi fasolea; bune premergătoare sunt: tomatele, ardeii şi vinetele; corespunzătoare sunt bostănoasele şi vărzoasele, care au fost îngrăşate cu gunoi de grajd. Ca o restricţie este faptul că prazul nu poate reveni pe aceeaşi solă decât după minimum 3 ani.

Tehnologia de cultivare a prazului în câmp În ceea ce priveşte pregătirea solului în vederea semănatului, aceasta se execută diferenţiat, toamna şi primăvara.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012 47

Victor VĂTĂMANU

Discuitul (pentru desfiinţarea culturii anterioare şi nivelarea solului), fertilizarea de bază (gunoi de grajd şi 2/3 din cantitatea de îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu) şi arătura adâncă (28-30 de cm, pentru afânarea solului şi încorporarea îngrăşămintelor administrate) sunt principalele lucrări efectuate toamna. În primăvară se execută următoarele lucrări: afânarea superficială a solului (lucrare executată cu cultivatorul şi sapa cu colţi reglabili), fertilizarea de primăvară (cu restul de îngrăşăminte chimice pe bază de fosfor şi potasiu plus azotatul de amoniu), discuitul (pentru încorporarea îngrăşămintelor şi afânarea solului), erbicidarea (pentru combaterea buruienilor cu substanţe indicate în CODEX-ul produselor de uz fitosanitar, încorporate cu discul la adâncimea de circa 8-10 cm), deschiderea rigolelor (pentru modelarea terenului) şi modelarea terenului (straturi înălţate, cu lăţimea la coronament de 104 cm sau de 50 cm). În ceea ce priveşte cultivarea prazului direct în câmp, sămânţa ce urmează a fi folosită se va trata cu soluţie de 0,05% sare potasică şi borax, în vederea grăbirii răsăririi.

Epoca de semănat pentru cultura de praz direct în câmp este primăvara cât mai devreme (1-10 martie), când terenul s-a zvântat şi se poate intra pe teren cu agregatul pentru semănat. Tehnica de semănat constă în folosirea maşinilor de semănat care seamănă în benzi de 3 rânduri, cu 35 cm între rânduri şi 50 cm între benzi, pe teren nemodelat. Norma de sămânţă care se foloseşte frecvent este de 33-34 kilograme la hectar, la care este indicat a se adăuga şi 0,1 kilograme de sămânţă de salată la 1 kilogram de sămânţă de praz, pentru a fi folosită ca plantă indicatoare. Adâncimea de semănat este de 1,5-2 cm. Imediat după semănat, terenul se tăvălugeşte uşor, în vederea punerii în contact a seminţelor cu particulele de sol. Răsărirea plantelor de praz va avea loc după circa 10-12 zile, perioadă în care terenul trebuie să fie suficient de umed şi să nu formeze crustă. Îngrijirea culturilor de praz semănate direct în câmp constă în: completarea golurilor (imediat ce se pot observa rândurile, folosind la supraînsămânţat sămânţă umedă), distrugerea crustei (cu ajutorul grapei stelate), fertilizarea de primăvară (imediat ce plantele se observă pe teren se aplică 50-75 kg azotat de amoniu la hectar), prăşitul (se execută mecanizat şi se repetă de 3-4 ori, pe intervalul dintre 48 Martie 2012

rânduri, dintre benzi şi potecile dintre benzi), răritul culturii (se aplică atunci când plantele au 2-3 frunze, la distanţă de 10-15 cm între plante pe rând), completarea golurilor 2 (în timpul răritului, se poate face o nouă lucrare, folosind plante eliminate la răritul pe rând), erbicidarea în timpul vegetaţiei (după primul rărit, cu substanţe indicate de specialiştii fitosanitari, când plantele de praz au 2-3 frunze normale), fertilizarea fazială (după cel de-al doilea rărit, se aplică două fertilizări, la interval de 20-25 de zile, administrând, de fiecare dată, câte 50 de kilograme de azotat de amoniu, 60-80 kilograme de superfosfat şi 60 de kilograme de sare potasică la hectar), irigarea culturii (în special în caz de secetă, cultura se irigă de 7-8 ori prin rigole, în cazul terenului modelat, şi prin aspersiune, la cel nemodelat, începând imediat după răsărirea plantelor şi continuu până în luna septembrie, cu o normă de udare de 300 metri cubi de apă la hectar), muşuroitul plantelor (efectuat ca şi bilonare a rândurilor cu plante, se face în scopul de a determina albirea tulpinii false pe o zonă cât mai mare) şi combaterea patogenilor (în mod special a manei, care se face cu mai multă grijă ca la ceapa de arpagic, deoarece perioada de vegetaţie la praz este mai lungă, prin aplicarea a 3-5 tratamente cu substanţele indicate prin buletinul de avertizare al Laboratorului Fitosanitar Judeţean).

Recoltarea plantelor de praz semănate direct în câmp se efectuează în jurul decadei a treia a lunii august prima decadă a lunii septembrie

Cultivarea prazului prin răsad Sunt necesare răsaduri produse în răsadniţe semicalde sau reci.

Epoca de semănat este în cursul lunii martie, iar norma de sămânţă este de 10 grame la metrul pătrat, din care se obţin 2.000-3.000 de fire de răsad la metrul pătrat. Răsadul de praz, la fel ca şi cel de ceapă, nu se repică, dar se poate obţine şi din semănături mai rare, pentru a fi mai viguros. Norma de sămânţă este de 2,5-3 kilograme la hectar, iar suprafaţa necesară de brazde este de 200 metri pătraţi pentru 1 hectar de cultură.

Pentru îngrijirea răsadurilor se aplică următoarele lucrări agricole: dirijarea factorilor de mediu, udarea, aerisirea, fertilizarea suplimentară, plivitul buruienilor, tratarea pentru prevenirea atacurilor de patogeni şi dăunători.

Vârsta răsadurilor se consideră optimă

la 45-60 de zile de la semănat, când răsadul are următoarele caracteristici: 3-4 frunze adevărate; 15-16 cm înalţime şi 3-5 mm diametrul la colet.

Înfiinţarea culturilor În vederea plantatului, răsadul se pregăteşte prin următoarele operaţiuni: se scoate răsadul din răsadniţă, numai în funcţie de utilizarea sa la plantat, apoi urmează sortarea riguroasă, fasonarea şi mocirlirea. În cadrul operaţiunii de fasonare se reduc rădăcinile la 5-6 mm şi frunzele cu 1/3 din lungimea lor. Imediat după fasonarea rădăcinii, aceasta se mocirleşte, pentru a nu se deshidrata.

Data plantatului optim este în intervalul 10-30 mai, uneori şi mai târziu, până în luna iunie. Tehnica de plantare constă în folosirea plantatorului (manual) sau a maşinilor de plantat răsaduri. Schema de plantare este aceeaşi ca şi la semănatul direct, de exemplu, benzi cu trei rânduri, la distanţă de 35 cm între rânduri în bandă şi la 50 cm între benzi, distanţa între plante fiind de 10-15 cm. Ca adâncime de plantat, răsadurile se plantează mai adânc decât au fost în răsadniţă.

Îngrijirea culturii înfiinţate prin răsad În linii mari, lucrările de îngrijire sunt aceleaşi cu cele de la cultura semănată direct în câmp. Completarea golurilor se face când se constată că ponderea lor este mai mare (5-10%), la circa 10 zile de la plantare, folosind răsad de rezervă.

Fertilizarea fazială se face la 10-15 zile de la plantare, în perioada 10-20 iunie, cu circa 100 kg azotat de amoniu. Dacă este necesar, combaterea buruienilor se poate face mecanic, cu substanţele indicate de către specialiştii agronomi.

Recoltarea se face toamna târziu, producţia fiind destinată mai ales pentru păstrare şi consum eşalonat în cursul iernii. Tehnica de recoltare poate fi manuală, cu ajutorul cazmalei, sau semimecanizat, dislocând plantele cu ajutorul plugului fără cormană şi strângerea manuală a plantelor. Pentru consumul imediat, se scurtează rădăcinile şi frunzele şi se fac legături de 10-12 fire.

Pentru consumul din timpul iernii, plantele dislocate cu rădăcină se păstrează în pivniţe sau se stratifică în nisip. Se mai poate păstra afară, în şanţuri, îngropat oblic şi acoperit cu pământ pe toată lungimea tulpinii. În regiunile cu climat mai cald, prazul poate rămâne în câmp, de unde se recoltează treptat, în funcţie de consum.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012 49

Două serii noi de combine New Holland: CX5000 şi CX6000 Florin NEACŞU, director general adjunct NHR Agropartners Ovidiu IANCIC, manager Filiala NHR Agropartners Arad Gama CX de combine convenţionale New Holland a fost extinsă cu modelele din seria CX5000 şi CX6000, pentru a oferi eficienţă şi productivitate sporite în fermele de dimensiuni medii şi flexibilitate maximă la toate culturile de cereale, cu garantarea calităţii boabelor şi a paielor.

Noua serie CX înlocuieşte seria CSX, introducând elemente constructive şi de stil deja verificate la seria CX8000.

Dimensiunea buncărului a fost mărită, ajungând la CX6090 la 9.300 de litri, pentru corelare cu hederele cu dimensiuni de până la 7,3 m.

Tubul de descărcare are posibilitatea de pivotare 105°, pentru o vizibilitate îmbunătăţită la descărcare şi pentru reducerea pierderilor în timpul descărcării.

Este suficient de lung şi situat deasupra părţii superioare a combinei, făcând posibilă folosirea unor remorci mai mari şi mai încăpătoare, iar viteza de descărcare de 100 l/s asigură descărcarea buncărului în 70-93 de secunde, în funcţie de mărimea acestuia.

Comanda deschiderii şi închiderii 50 Martie 2012

Model

Nr. scuturători

Puterea motorului (CP)

Capacitatea buncărului de boabe (litri)

CX5080

5

258

7.000

CX5090

5

300

8.000

CX6080

6

300

8.000

CX6090

6

333

9.300

capacelor buncărului de cereale se face electric, din cabină, îmbunătăţind productivitatea şi confortul operatorului.

Noile combine New Holland CX5000 şi CX6000 beneficiază de un interior complet nou în cabină. Consola de comenzi a fost reproiectată, iar logica operării este comună cu seriile consacrate CX8000 şi CR9000. Comenzile utilizate frecvent sunt grupate în partea dreaptă a operatorului, pentru o operare ergonomică şi intuitivă.

Tot din cabină se reglează electric deschiderea sitelor, iar cuplarea şi decuplarea tocătorului de paie se fac printr-o simplă apăsare de buton.

Roţile de tracţiune (800/65R32) şi de direcţie (460/70R24) sunt suficient de late pentru a reduce tasarea şi a nu se afunda în teren umed. Combinele pot fi echipate

cu hedere pentru cereale clasice sau Varifeed (cu extensia mesei de tăiere şi cu despicătoare de lan cu cuţite verticale).

Levierul multifuncţional (manşa) conţine toate butoanele de comandă pentru heder, descărcare, sens şi viteză de deplasare.

Monitorul color IntelliView III, montat pe consola de comenzi, afişează informaţii despre toţi parametrii de funcţionare ai maşinii şi permite utilizarea cu uşurinţă a sistemelor de ghidare automată.

Noile combine CX5000 şi CX6000 sunt dotate cu motoare puternice şi eficiente, care dezvoltă o putere maximă între 258 şi 333 CP, ceea ce înseamnă că operatorii vor avea putere suficientă pentru a face faţă chiar şi în cele mai solicitante condiţii şi culturi. Combina

www.agrimedia.ro

CX6090 din varful gamei are motor Cursor de 9 litri, iar celelalte trei modele - motor NEF Common Rail de 6.7 litri.

Pentru satisfacerea cerinţelor legale privind poluarea şi încadrarea în cerinţele normei Tier 4A, New Holland a decis să folosească tehnologia SCR (Reducere Catalitică Selectivă). Această tehnologie utilizează pentru reducerea noxelor produse în timpul arderii o soluţie de uree în apă, cunoscută sub denumirea de AdBlue sau DEF, care este injectată în sistemul de evacuare a gazelor arse.

Sistemul a fost proiectat pentru un efort minim al operatorului, iar rezervorul de AdBlue de 110 litri trebuie umplut la două alimentări cu motorină. De asemenea, acesta este situat convenabil, lângă rezervorul de 580 litri de combustibil, pentru a asigura umplerea fără complicaţii. Operatorii sunt în permanenţă informaţi pe monitorul din cabină cu privire la nivelul de AdBlue. Sistemul SCR ECOBlue oferă avantaje semnificative de performanţă. Cuplul motor este mai mare cu circa 13% faţă de motoarele Tier 3, iar consumul de combustibil mai mic cu 10-16% şi creşte intervalul de schimb de ulei, reducându-se costurile de operare.

Se ştie că soluţiile adoptate pentru încadrarea în normele de poluare Tier 4A sunt EGCR (răcirea şi recircularea gazelor de eşapament) sau SCR (reducerea catalitică selectivă). Sunt multe dezbateri legate de cine câştigă bătălia: sistemul SCR sau EGCR. La EGCR este nevoie de un sistem de răcire mai performant, care să răcească 25-30% din gazele arse, care sunt reintroduse în motor, eventual se foloseşte şi o turbină dublă pentru introducerea aerului în galeria de admisie. Acestea necesită, evident, un

www.agrimedia.ro

consum de putere pentru acţionarea unui ventilator mare şi pentru circularea unei cantităţi mai mari de agent de răcire, necesită un ulei special (Low Ash Lube Oil) cu cenuşă redusă şi o frecvenţă mai mare a schimburilor de ulei şi filtre. De asemenea, la fiecare aproximativ 10 ore de funcţionare filtrul de particule trebuie regenerat circa 10-20 minute, ceea ce înseamnă un consum dublu de motorină pentru regenerare, filtrul de particule trebuie întreţinut (curăţat sau înlocuit) etc. În concluzie, consumul de combustibil este mai mare şi cheltuielile de operare la fel. Spunând „diesel only”, adică numai motorină (fără AdBlue) de fapt se ascund adevăratele părţi slabe ale sistemului. În general, se recomandă şi folosirea unor aditivi pentru motorină.

New Holland a ales soluţia SCR, singura ce poate fi în continuare îmbunătăţită pentru încadrarea în cerinţele care vor deveni obligatorii din 2014 şi care are o serie de avantaje privind eficienţa motoarelor care folosesc această tehnologie. Motivul este, printre altele, că motorul foloseşte aer curat, care nu trebuie răcit şi recirculat şi nu are nevoie de filtre de particule şi de întreţinere printr-o tehnică specială.

Consumul de combustibil poate fi redus suplimentar prin sistemul Cruise Control disponibil în timpul transportului rutier. Acest sistem reduce turaţia motorului în timpul transportului şi, implicit, consumul de combustibil.

Seriile CX5000 şi CX6000 utilizează soluţia New Holland de treierare şi separare cu patru tobe, pentru cereale şi paie de cea mai bună calitate. Bătătorul şi contrabătătorul asigură extragerea celei mai mari părţi a boabelor din spice,

iar postbătătorul conduce materialul la separatorul rotativ, care definitivează treierul şi face separarea forţată a boabelor din paie. Separatorul rotativ este ideal pentru recoltare în condiţii dificile şi în culturi cu un conţinut de umiditate mai mare. Ruloul pentru uniformizarea fluxului de paie, brevetat de New Holland, aruncă paiele pe scuturători, pentru performanţe îmbunătăţite de separare.

Sistemul Opti-Thresh, bine cunoscut de la combinele CS şi CSX, a fost introdus şi la această serie. Pentru a face faţă unor condiţii diverse de treierat, contrabătătorul a fost realizat din două secţiuni, cea principală, cu unghiul de înfăşurare de 85° şi o extensie. În cazul în care recolta se treieră uşor, extensia se rabatează şi fluxul de material este împins mai rapid spre separatorul rotativ, iar la culturile care se treieră mai greu (ex. orzul), extensia se închide, mărind unghiul de înfăşurare al contrabătătorului la 111° şi asigurând o frecare mai agresivă între masa de material şi grătar, pentru extragerea boabelor. Această operaţie se realizează cu ajutorul unei manete aflate în exteriorul combinei.

Sistemul Multi-Tresh modifică agresivitatea separatorului rotativ în funcţie de tipul de cultură. Într-o cultură mai umedă, poziţia grătarului se reglează mai aproape de separatorul rotativ, pentru ca separarea să fie mai agresivă şi a avea siguranţa că boabele sunt extrase din recoltă. În condiţii normale de recoltare, grătarul se poate îndepărta de separator, pentru ca energia consumată să fie mai redusă şi paiele să rămână cât mai intacte. Acest grătar se poate regla folosindu-se o manetă de pe partea laterală a maşinii.

Martie 2012 51

Sistemul Opti-Fan adaptează automat turaţia ventilatorului de curăţare în funcţie de pantă. Turaţia ventilatorului se reglează pe teren plan, iar când combina se deplasează în sus, în rampă, turaţia este redusă automat, pentru a se asigura că materialul nu merge prea repede peste sita superioară, cauzând pierderi, iar când combina se deplasează în jos, pe pantă, turaţia ventilatorului este crescută, pentru a preveni acumularea de material pe sită. Acest sistem nu necesită nici o acţiune suplimentară din partea operatorului, oferind o calitate mai bună a cerealelor şi pierderi reduse.

Pe lângă configuraţia standard, stabilită ţinând cont de condiţiile specifice şi modul de lucru din ţara noastră, sunt disponibile şi câteva opţiuni, care trebuie specificate la lansarea comenzii.

Standard la CX6090 şi opţional la modelele mici avem posibilitatea masurării umidităţii în timp real cu ajutorul unui senzor plasat în elevatorul de boabe, oferind în timp real operatorilor această informaţie pe monitorul IntelliView III. O altă opţiune este senzorul productivităţii, care măsoară continuu masa boabelor recoltate. Aceste informaţii pot fi descărcate şi utilizate în combinaţie cu software-ul New Holland pentru o agricultură de precizie, pentru a genera câmpuri de hărţi de recoltă, pe baza cărora se stabileşte reglajul maşinilor de fertilizat pentru a corecta calitatea solului şi a îmbunătăţi uniformitatea generală a culturilor.

Când se lucrează pe terenuri înclinate, sistemul SmartSieve de compensare a pantei este ideal pentru uniformizarea masei de material pe site, evitând aglomerarea materialului.

Pentru a îmbunătăţi acurateţea trecerilor şi pentru a reduce numărul de parcurgeri în câmp, combinele pot fi prevăzute cu sistemul

52 Martie 2012

SmartSteer de ghidare automată, care utilizează un scaner cu laser, montat sub platformă, care face distincţie între lanul recoltat şi cel nerecoltat. Acesta menţine în mod automat direcţia de deplasare, asigurând umplerea completă a hederului. În cazul recoltării porumbului, hederul poate fi echipat cu dispozitiv de orientare, care urmăreşte rândul de plante. În scopul reducerii timpului pentru conversia combinei când se trece de la cereale păioase la porumb sau floarea-soarelui, New Holland a realizat, ca opţiune, şi contrabătătoare din mai multe secţiuni, pe care le poate schimba un singur om. Timpul necesar pentru schimbarea acestora s-a redus de la câteva ore la doar 20 de minute.

Pantele abrupte sunt asociate întotdeauna cu scăderea productivităţii şi cu creşterea pierderilor. Cu scopul de a sfida gravitaţia, producătorul a dezvoltat o versiune a combinei New Holland Laterale şi Hillside care lucrează intens în condiţii de deal.

Opţiunea Laterale este disponibilă pe modelele CX5090 şi CX6090, oferind o orizontalizare laterală de până la 18%, pentru a asigura o distribuire uniformă a culturilor în maşină şi o curăţare şi tracţiune eficiente. Versiunea Hillside este ideală pentru operarea în condiţii extreme, permite orizontalizarea combinei de până la 38% şi elimină efectele deplasării pe pantă de la 30% la 10%.

Această opţiune este disponibilă numai pentru modelul CX5090. De asemenea, include transmisie 4x4, cu motoare hidrostatice la puntea spate, pentru a menţine viteza de deplasare în pantă şi a permite o frânare mai eficientă.

Specialiştii NHR Agropartners de la sediul central din Otopeni sau de la filialele proprii din Constanţa, Brăila, Iaşi, Cluj, Carei, Arad, Craiova, Giurgiu şi (în curând) Călăraşi vă stau la dispoziţie pentru orice detalii. De asemenea, vă rugăm să ne vizitaţi la sediile noastre sau pe internet, la www.nhr.ro.

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012 53

La data de 1 martie 2012, a avut loc la Drajna, în judeţul Călăraşi, deschiderea oficială a primei filiale MEWI Service, într-un sediu provizoriu, urmând ca până la sfârşitul anului să construiască o clădire proprie, prevăzută cu magazie de piese de schimb şi cu hală pentru service.

Simona MUNTEANU

MEWI, mai aproape de fermieri După cum au anunţat încă de la Zilele Porţilor Deschise de anul trecut, 2012 va fi anul deschiderii a două noi filiale MEWI în zona de sud a ţării: una la Drajna, în judeţul Călăraşi, şi cea de-a doua la Bolintin, în judeţul Giurgiu. „Deşi actuala filială de la Bucureşti va fi păstrată până la deschiderea celei de la Bolintin, am dorit totuşi să fim mai aproape de fermieri, mai aproape de locul în care ei muncesc, în plină Câmpie Română. De altfel, când încă ne aranjam sediul, ne-au şi vizitat primii clienţi, hotărâţi să cumpere piese de schimb, motiv pentru care am decis ca pe 1 martie să-i oferim primului cumpărător un premiu-surpriză”, a afirmat domnul Vasile Nica, brand manager Challenger, ce va fi şi coordonatorul filialei MEWI Service de la Drajna.

Leontin Coca, director vânzări MEWI, ce a tăiat panglica inaugurală împreună cu alţi reprezentanţi ai staff-ului companiei, spune că „aceste două noi filiale vor fi egale celei din Orţişoara şi nu ca mărime, ci ca profesionalism al angajaţilor, cu aceeaşi promptitudine în rezolvarea oricărei solicitări, fie ea pe parte de vânzări, service sau piese de schimb. Volumul vânzărilor de tractoare şi utilaje agricole în zona de sud a ţării justifică pe deplin existenţa unor filiale de sine stătătoare, care să ne aducă mai aproape de fermieri şi să răspundă nevoilor acestora.”

Pornind de la aceste idei, Leontin Coca a mai subliniat faptul ca aşa cum au învăţat de la firma care le este la origine, cea mai 54 Martie 2012

sănătoasă dezvoltare este cea care se bazează pe vorba nemţească „încet, dar sigur”. „Dezvoltarea firmei MEWI nu a fost una spectaculoasă, dar cu siguranţă a fost una care a construit obiective trainice, care să ducă la colaborări pe termen lung reciproc avantajoase şi mulţumitoare în relaţiile cu fermierii. Aceasta este intenţia noastră şi pentru viitor”, a subliniat Leontin Coca, director vânzări MEWI. MEWI Service presupune în special o activitate tot mai importantă de susţinere a activităţii de vânzare de utilaje din zona de sud a ţării. Pe lângă MEWI Service, va lua fiinţă în curând şi MEWI Tehnic. „Această dezvoltare vine într-un mod cât se poate de firesc, urmând de fapt clienţii şi nevoile acestora. MEWI Service a luat fiinţă nu doar ca motiv de vânzare a utilajelor agricole, ci răspunde de un întreg parc de utilaje deja existent în zonă. Activitatea de bază va fi să ne ocupăm de clienţii noştri pentru ca aceştia să poată primi piese de schimb într-un timp mai scurt de pe un stoc apropiat şi astfel să fim alături de clienţii şi implicit de partenerii noştri. Încă din ziua deschiderii există la această locaţie un stoc de peste 200 de repere individuale, urmând ca până la sfârşitul anului MEWI Service să deţină un stoc de minimum 1.000 de repere individuale şi în scurt timp acest stoc să crească, devenind comparabili cu ceea ce avem la Orţişoara”, a precizat Dan Bălăban, responsabil piese de schimb MEWI. Dl Emil Vlante, primarul localitaţii Sudiţi

din judeţul Ialomiţa, ne-a vorbit despre importanţa agriculturii în zonă şi despre poziţia strategică a MEWI Service, la confluenţa celor mai importante drumuri rutiere şi feroviare ce brăzdează sudul. De altfel, societatea Cereal Flor, firmă pe care o conduce împreună cu fiul său, Tiberiu Vlante, a primit cadoul-surpriză, fiind semnatarii contractului numărul 1 al MEWI Service.

La inaugurare a participat şi dl Gh. Robuleţ, Agromixt Cuza Vodă din judeţul Călăraşi, unul dintre cei mai importanţi clienţi MEWI, care a spus, cu mult umor şi înţelepciune: „Eu zic că nu sunteţi de curând veniţi aici...

Categoric, nu! Am cumpărat un tractor de la MEWI încă din 1997! Dacă veţi continua cu aceeaşi seriozitate şi profesionalism, nu veţi face altceva decât să vă ţineţi obiceiul!”.

Constantin Curcă, specialistul Horsch pentru România, a afirmat: „Am aşteptat cu mare nerăbdare această inaugurare MEWI, întrucât în calitate de dealer exclusiv pentru România şi Republica Moldova a gamei Horsch putem ajunge în cât mai multe exploataţii agricole de mici dimensiuni, cu utilaje de la 3 la 24 de metri lăţime de lucru, cu preţuri competitive. O să depunem toate eforturile să sprijinim MEWI în activitatea de dezvoltare şi privim optimişti către viitor, întrucât suntem mult mai puternici pe piaţă dacă avem un partener precum MEWI.”

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012 55

Tractorul Fendt 826 - investind corect, economisiţi pe termen lung!

Marian STANCIU, manager regional MEWI Despre acest tractor s-ar putea spune multe. Eu îl consider un tractor complet, un tractor cu aplicaţii multiple. Nu vreau să influenţez, doar să vi-l reamintesc.

Apoi veţi putea să-l judecaţi, aşa cum au făcut-o şi alţii, iar apoi l-au premiat. Ce aduce el nou? Mai multă profitabilitate, performanţă, siguranţă? Mai mult respect pentru mediu? Mai mult confort? Ei bine, le are pe toate!

Pentru a nu avea tendinţa de a fi părtinitor, l-am provocat pe clientul şi prietenul nostru Alexandru Ţachianu, un tânăr agricultor în

vârstă de 28 de ani, din Braniştea, judeţul Dâmboviţa, la o discuţie despre Fendt 828. A absolvit Facultatea de Management, Inginerie Economică şi Dezvoltare Rurală din cadrul USAMV Bucureşti, iar apoi a urmat un MBA în economie aplicată, în cadrul Fachhochschulle Weihenstephan Freising, Abt. Triesdorf, din Germania. Spre surprinderea 56 5 6 Martie e2 2012 01 0 12

mea (şi probabil şi a dumneavoastră!), în prezent lucrează pământul aici, în România, alături de tatăl său. „Obişnuiam să îmi ajut tatăl - e drept, mai mult în perioada vacanţelor universitare, cu aproape 3 ani înainte să plec în Germania, deşi nici pe departe atât de intensiv ca acum... Chiar dacă am avut multe propuneri de colaborare cu mai multe firme din Germania, am ales să revin în România, pentru că, în primul rând, nicăieri nu e ca acasă, iar tatăl meu are o gândire avangardistă, exact genul de care are nevoie ţara noastră.

Sunt conştient că România are nevoie de oameni pregătiţi, cărora li s-a implementat o altfel de gândire decât cea de aici.”

Alexandru Ţachianu lucrează, din vara lui 2011, cu un tractor Fendt 826 Vario SCR. „Nu îmi venea să cred că tractorul pe care îl văzusem în urmă cu ceva timp la o expoziţie din Germania era acum la noi în curte”. „Despre marca Fendt ştiam de mult timp că sunt cele mai bune tractoare din lume. Preţul lor era cel care ne cam speria. Însă, după ce am fost dezamăgit în mai multe rânduri de alte mărci de tractoare, am hotărât să ne asumăm riscul şi să plătim puţin mai mult, în speranţa că aşteptările nu ne vor fi înşelate. Nivelul lor de tehnologizare este cu mult peste cel al oricărui alt tractor, pur şi simplu neavând rival. Deşi pe mulţi i-ar putea speria asta, pe mine mă încântă, pentru că tehnologia este cea care ne uşurează viaţa, chiar dacă, la prima vedere, poate fi… intimidant. O dată ce te-ai acomodat însă, este foarte uşor să lucrezi cu un astfel de tractor. În momentul în care ai Fendt, nu mai vrei altceva. Pur şi simplu nu mai vrei să lucrezi pe nici un alt tractor.”

Pe lângă toată această uşurinţă în exploatare, confortul contribuie, de asemenea, la starea generală de bine dintr-un Fendt 826. Cabina de 3,5 mc, cu vedere panoramică, oferă o vizibilitate excepţională. Joystick-ul multifuncţional şi Varioterminal-ul de 10,4” oferă funcţii la care doar aţi fi putut visa

până în acel moment. Se poate spune că te afli sau chiar conduci „la clasa I”.

Mai mult, într-o singură zi de lucru de 10 ore, în care, să spunem, aţi efectuat aproximativ 160 de întoarceri, aţi fost scutit de 1.920 de mişcări ale mâinii.

Interpunerea operatorului între motor şi transmisie poate fi evitată la noul 800 Vario printr-un sistem automat, care face ca tractorul să aleagă singur puterea necesară în funcţie de lucrarea pe care o execută. Acest lucru, precum şi sistemul de reducere a noxelor SCR contribuie semnificativ la scăderea consumului de carburant. La un consum estimativ de 25 l/ha, se face o economie de 1,75 l/ha doar datorită tehnologiei SCR. Transpus în cifre, asta înseamnă că, la 10.000 ore de funcţionare, vom avea o economie de 17.500 litri, adică aproximativ 25.000 euro.

Sfatul meu este ca, atunci când achiziţionaţi un utilaj, să faceţi proiecţii în viitor şi veţi observa că beneficiile nu vor întârzia să apară. Şi dacă tot vorbim de economii, studiaţi orice revistă sau website de profil şi veţi vedea că valoarea de revânzare şi durata de viaţă ale unui tractor Fendt second-hand este net superioară.

Eficienţa nu este doar o vorbă aruncată pentru a impresiona, iar confortul nu este un simplu moft. Gradul ridicat de valorificare a unor resurse importante, precum forţa de muncă şi combustibilul, a provocat mereu compania Fendt să găsească noi soluţii, fabrica investind permanent pentru a implementa noi tehnologii şi pentru a impune noi standarde pe piaţa maşinilor agricole.

Puteţi citi mai multe despre Fendt 826 Vario şi despre alte tractoare purtând marca Fendt pe pagina noastră web, www.mewi.ro.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012 57

Noul tractor John Deere model 3036E cu încărcător frontal 305: tractorul ideal pentru lucrările specifice dintr-o fermă sau pentru ferme specializate.

IPSO Agricultura şi John Deere, un nou tractor pe piaţa românească Diana SAVA, responsabil proiect Pieţe Speciale Noul tractor John Deere model 3036E, 36 CP, fabricat în SUA, compact, simplu, fiabil şi de o calitate corespunzătoare este exact ceea ce un utilizator aşteaptă de la un John Deere, la un preţ însă neaşteptat.

Cu un motor cu 3 cilindri, 1,5 L şi 36 cai putere (97/68/EC), acest tractor răspunde multor aşteptări din partea clienţilor, printre care lucrul cu încărcător frontal, aplicaţii de transport, lucrul cu diverse utilaje de mărime corespunzătoare care se pot ataşa în spatele tractorului.

Având un raport calitate/preţ foarte bun, acest tractor este disponibil atât în varianta cu anvelope cu profil agricol, cât şi de gazon.

Răcirea motorului se face cu lichid, ceea ce duce la îmbunătăţirea performanţei motorului şi a consumului de combustibil.

Motorul asigură un nivel redus al emisiilor şi al zgomotului, respectând cerintele EPA pentru

58 Martie 2012

standardele Interim Tier IV, şi demonstrează o performanţă excelentă, durabilitate şi experienţă deosebite în operare.

Cea mai importantă caracteristică a acestui tractor este aceea că este un tractor compact. Greutatea sa redusă, de o tonă, îl face util în aplicaţii specifice, iar dimensiunile de 1,43 m lăţime, 2,82 m lungime şi 1,35 m înălţime (fără structură de protecţie, care este pliabilă) îl fac alegerea perfectă pentru utilizare în spaţii înguste sau joase.

De asemenea, 3036E este foarte uşor manevrabil.

Raza de întoarcere redusă îl face să intre şi să iasă uşor din parcele mici, locuri înguste sau acoperite. Elementele de control plasate ergonomic, transmisia hidrostatică, scaunul confortabil suspendat şi vizibilitatea perfectă asigură confortul maxim al acestui tractor.

Designul nou

asigură o fiabilitate maximă pentru a atinge cele mai înalte cerinţe din partea clienţilor, iar motorul puternic turbo de 1,5 litri oferă o performanţă excelentă reprezentând „inima” acestui tractor.

Transmisia este una hidrostatică, cu două game de viteză. Deplasarea înainte/înapoi se face cu două pedale, ceea ce asigură uşurinţa în controlul maşinii.

Tracţiunea se face pe toate cele 4 roţi.

Cabina tractorului este deschisă, însă tractorul dispune de un sistem de protecţie în caz de rostogolire, sistem care corespunde normelor de certificare SAE J2194. Scaunul operatorului este ajustabil, existând şi un sistem de detectare a prezenţei lui, sistem care opreşte tractorul în lipsa acestuia.

Pentru acest tractor, IPSO Agricultură recomandă şi achiţia unui încărcător frontal John Deere model 305, cu o f înălţime maximă de ridicare de 2,16 m, î capacitate maximă de ridicare 350 kg c şi ş o cupă de materiale cu capacitate de 0,3 0 mc, încărcător care beneficiază de un joystick independent în cabina tractorului. j IPSO Agricultură le propune clienţilor I săi s noul tractor John Deere 3036E cu încărcător frontal 305, pachet disponibil î acum prin toată reţeaua de vânzări. a

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012 59

LacertA Winery lansează 7 noi vinuri premium pe piaţa românească Producătorul de vinuri premium LacertA Winery şi-a marcat, la data de 28 februarie la Bucureşti, povestea de succes în România, începută în 2011, în urma unei investiţii de 7 milioane de euro în podgoria Dealu Mare, Finţeşti (Buzău), prin lansarea a 7 vinuri noi.

Noile sortimente includ LacertA Fetească Neagră 2010, vin cu o culoare roşie intensă, cu aromă tipică de prune uscate şi fructe de pădure negre, maturat la barrique exclusiv din stejar românesc, LacertA Merlot 2010, vin cu o culoare roşie intensă, cu aromă elegantă de zmeură şi fructe de pădure negre, LacertA Blaufraenkisch 2010, vin roşu autohton austriac, cunoscut în România ca „Burgund Mare”.

Următoarele vinuri se adaugă noilor lansări: LacertA Pinot Noir 2010, un vin burgund elegant şi rar în România, LacertA Sauvignon Blanc Reserva 2010 şi Chardonnay Reserva 2010, ambele vinuri maturate timp de 12 luni în butoaie noi din cel mai bun stejar francez, pentru a obţine un gust elegant şi rotund, care se potriveşte pefect la cinele în care se servesc fructe de mare, peşte sau orice fel de carne albă.

Un vin deosebit şi în totalitate nou care va fi lansat pe piaţă este LacertA Rosé Riviera 2011, care se serveşte rece, în special primăvara sau vara. Tradiţia Rosé provine din zona Rivierei Franceze, a Văii 60 Martie 2012

Rhône-ului, în Dealu Mare întâlnindu-se condiţiile perfecte pentru a crea acest vin. „Primul nostru an în piaţă s-a dovedit a fi de mare succes, vinurile noastre premium româneşti fiind deja pe listele celor mai selecte restaurante şi de vânzare în vinotecile premium din Bucureşti. Ceea ce am intuit înainte să ne lansăm oficial pe piaţă - gustul românilor pentru vinurile seci de foarte bună calitate - s-a dovedit a fi adevărat. Este o mare încurajare pentru noi să continuăm să lansăm

sortimente excelente şi să investim în dezvoltarea podgoriei Dealu Mare”, a declarat Walter Friedl, reprezentantul grupului de investitori în LacertA Winery. În 2012, LacertA Winery îşi propune să vândă 150.000 de sticle de vin în România, de trei ori mai mult decât anul trecut, şi estimează o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro.

Preţurile vinurilor în magazinul de la Dealu Mare rămân aceleaşi ca în 2011 - între 39 şi 69 de lei TVA inclus.

Vinurile reprezentative pentru LacertA Winery în 2012 vor fi amestecurile Cuvée IX (roşu) şi Cuvée X (alb). Vinurile au câştigat în primul an peste 10 medalii de aur la degustările în orb de la Saloanele internaţionale de vinuri din Timişoara, Alba Iulia şi Bucureşti şi din partea publicaţiei româneşti de vinuri Vinul.ro.

LacertA Winery este un proiect lansat de un grup de investitori şi în prezent include nouă sortimente de vinuri premium (trei de vin alb şi şase de vin roşu). Distribuţia este realizată exclusiv prin HoReCa, baruri selecte, câteva magazine de nişă sau pe site.

Vinurile sunt produse la podgoria Dealu Mare, pe o proprietate de 82 de hectare în Finţeşti, judeţul Buzău, de-a lungul Paralelei 45, alăturându-se astfel altor zone în care se produce vin - Bordeaux, Saint-Emilion, Toscana - binecunoscute pentru gustul bogat, complex şi catifelat.

Partea de producţie este completată de domeniul central, conacul Dorobanţu, o minunată operă de artă construită de celebrul arhitect Ion Mincu în anul 1901 şi restaurată în 2005 de actualii proprietari, în concordanţă cu planurile originale.

Crama este dotată cu un salon de degustări, un magazin de vinuri şi o sală de conferinţe, toate beneficiind de o arhitectură elegantă şi un design rafinat.

Compania estimează o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro în 2012.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012 61

S-a lansat primul furaj pentru păsări cu Omega 3 Mirela SCARLAT, PR Tomi Tom SRL Agroland, distribuitorul de furaje şi pui de o zi cu cea mai mare reţea de magazine agricole din România, a scos pe piaţă primele furaje şi concentrate PVM, pentru găini ouătoare şi prepeliţe ouătoare îmbogăţite cu acizi graşi esenţiali Omega 3.

În acest moment, la noi în ţară doar furajele şi concentratele pentru găini şi prepeliţe ouătoare VivaBIO de la Agroland conţin adaos de acizi graşi Omega 3. Este vorba despre trei produse diferite, ambalate în pachete de 5 şi 25 kg. Completarea furajului cu acizi graşi se realizează prin adăugarea, în procesul de fabricaţie, de uleiuri naturale bogate în Omega 3. Compania vine astfel în sprijinul rezultatelor obţinute de cercetare, care au atestat că oul este o adevărată „cămară” de nutrienţi valoroşi pentru alimentaţia umană, printre care şi acizii graşi Omega 3. Pentru a se obţine ouă bogate în aceste substanţe nutritive trebuie în primul rând să se asigure păsărilor o alimentaţie corespunzătoare.

Omega 3, o sursă valoroasă de sănătate Omega 3 şi Omega 6 sunt acizi obligatorii în hrănire, având roluri importante în procesele biologice, neputând fi sintetizaţi direct de organism. Pe lângă faptul că reglează toate funcţiile organismului nostru, inclusiv pe cele cardiovasculare, reproducătoare, imunitare şi ale sistemului nervos, acizii graşi protejează celulele de invazia toxinelor, bacteriilor, viruşilor, substanţelor cancerigene şi alergenilor. Acizii graşi Omega 3 au o acţiune vitaminizantă, antiinflamatorie şi antioxidantă ajutând la întărirea sistemului imunitar, crescând astfel rezistenţa la boli şi infecţii.

Ouă cu Omega 3 pentru prevenirea bolilor de nutriţie şi metabolism Obţinerea de ouă îmbogăţite cu Omega 3 este benefică pentru prevenţia bolilor de 62 Martie 2012

nutritie şi metabolism, care prezintă o rată de creştere alarmantă şi în ţara noastră.

Când vine vorba despre alegerea furajului, se recomandă atenţie în primul rând la indicii de calitate ai furajului, de la energie, conţinutul de aminoacizi digestibili şi până la conţinutul de vitamine şi minerale.

Potrivit unor studii efectuate de mai multe institute de cercetare, prin nutriţie poate fi modificat profilul acizilor graşi, în sensul diminuării raportului acizi graşi Omega 6/acizi graşi Omega 3 şi între acizii graşi saturaţi/acizi graşi nesaturaţi.

Utilizarea furajelor bogate în acizi Omega 3 în hrana găinilor şi a prepeliţelor ouătoare duce în mod direct proporţional la creşterea nivelului acestor acizi din gălbenuş.

Folosirea acestui tip de furaj nu înseamnă pentru crescători o investiţie suplimentară, deci aceştia nu sunt obligaţi să ridice preţul ouălor, dar reprezintă o oportunitate de diferenţiere faţă de ceilalţi crescători.

Dublarea afacerilor cu furaje şi concentrate pentru găini în 2012 „Ca urmare a intrării pe piaţă a noilor produse estimăm o dublare a afacerilor cu furaje şi concentrate pentru găini şi prepeliţe ouătoare, deoarece crescătorii vor avea un argument puternic în faţa concurenţilor lor, şi anume sunt singurele ouă de pe piaţă îmbunătăţite cu Omega 3”, a declarat Horia Cardos, director general Agroland. Despre evoluţia pieţei de furaje pentru animale în 2012, distribuitorul

previzionează că aceasta va fi influenţată negativ de fluctuaţii majore ale preţurilor la materiile prime. „Agroland este singura companie care este în stare să reducă sau, în cel mai rău caz, să nu mărească preţurile la nici o categorie de produse, deoarece majoritatea materiilor prime au fost achiziţionate în toamna anului 2011. Pentru anul 2012, ne propunem vânzări de 12,5-14 milioane de euro”, mai spune Cardos.

Investiţii anuale de până la 150.000 de euro În prezent, distribuitorul de hrană pentru animale lucrează cu 54 de parteneri în franciză, care gestionează, în total, 148 de unităţi. De asemenea, deţine 19 magazine proprii, este prezent în 28 de judeţe şi comercializează peste 250 de produse diferite. Anual, compania investeşte între 100.000 şi 150.000 de euro în dezvoltarea reţelei de magazine, a reţelei de depozite şi transport, dar şi în infrastructura de IT. În luna ianuarie 2012, afacerile Agroland au împlinit 15 ani de activitate. Distribuitorul de furaje şi pui de o zi a înregistrat, în 2011, afaceri de 10 milioane de euro, în creştere cu 25% faţă de anul anterior, marcând cea mai bună evoluţie pentru business-ul inaugurat în 1997. Segmentul de hrană pentru animale a contribuit cu peste 50% la business. Pentru perioada 2012-2014, compania ţinteşte dublarea cifrei de afaceri.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Martie 2012 63

şi Dezvoltării Rurale nr. 247/2008 M.O. nr. 0128/22 februarie 2012

Ordinul nr. 36 din 22 februarie 2012 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 30/147/2010 pentru aprobarea bunelor condiţii agricole şi de mediu în România M.O. nr. 0133/24 februarie 2012 Ordinul nr. 17 din 2 februarie 2012 pentru abrogarea Ordinului ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr. 483/2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei pentru acordarea licenţelor de depozit pentru seminţele de consum - M.O. nr. 0096/7 februarie 2012 Hotărârea nr. 78 din 8 februarie 2012 privind suplimentarea bugetului Ministerului Mediului şi Pădurilor din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2012, în vederea plăţii serviciului datoriei publice externe - M.O. nr. 0103/8 februarie 2012

Ordinul nr. 785 din 2 februarie 2012 pentru aprobarea Listei preţurilor de referinţă pentru anul 2012 folosite la calculul contravalorii materialelor lemnoase prevăzute la art. 4 alin.

(7) din Hotărârea Guvernului nr. 996/2008 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund - M.O. nr. 0106/9 februarie 2012 Ordinul nr. 6 din 18 ianuarie 2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârea Guvernului nr. 11/2012 privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură aferente schemelor de plăţi directe şi pentru măsuri de piaţă în agricultură M.O. nr. 0109/10 februarie 2012 Ordinul nr. 14 din 27 ianuarie 2012 pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării 64 Martie 2012

Rurale nr. 762/2007 privind instituirea procedurii de administrare specială la Societatea Naţională „Îmbunătăţiri Funciare“ SA Bucureşti - M.O. nr. 0112/13 februarie 2012

Ordinul nr. 18 din 2 februarie 2012 pentru modificarea anexei nr.

2 „Proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor la normele zootehnice“ la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr.

218/2010 privind aprobarea Normelor tehnice pentru desfăşurarea activităţii Inspecţiei de stat în zootehnie, modelului legitimaţiei, al ştampilei şi al procesuluiverbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor la normele zootehnice - M.O. nr. 0113/14 februarie 2012 Ordinul nr. 25 din 8 februarie 2012 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 397/2003 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi încadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole - M.O. nr. 0116/15 februarie 2012 Ordinul nr. 821 din 10 februarie 2012 pentru modificarea anexelor nr. 2, 3 şi 6 la Ordinul ministrului Mediului şi Pădurilor nr.

1.384/2011 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru speciile de faună de interes cinegetic, la care vânarea este permisă, pentru sezonul de vânătoare 15 mai 2011-14 mai 2012 - M.O. nr. 0122/20 februarie 2012 Ordinul nr. 35 din 20 februarie 2012 pentru abrogarea pct. 4.3 din Normele de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile 2008/2009-2013/2014, aprobate prin Ordinul ministrului Agriculturii

Ordinul nr. 888 din 23 februarie 2012 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 30/147/2010 pentru aprobarea bunelor condiţii Agricole şi de mediu în România M.O. nr. 0133/24 februarie 2012 Hotărârea nr. 89 din 21 februarie 2012 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, aflată sub autoritatea Ministerului Mediului şi Pădurilor M.O. nr. 0132/23 februarie 2012 Ordinul nr. 37 din 22 februarie 2012 privind aprobarea formularului-tip de cerere unică de plată pe suprafaţă pentru anul 2012 - M.O. nr. 0134/24 februarie 2012 Ordinul nr. 41 din 28 februarie 2012 privind abrogarea Ordinului ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr. 71/2004 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la înscrierea agenţilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul vitivinicol în Registrul Industriilor Vitivinicole - M.O. nr. 0140/1 martie 2012 Ordinul nr. 30 din 14 februarie 2012 privind aprobarea cuantumului taxei pentru eliberarea licenţei de depozit - M.O. nr. 0148/6 martie 2012 Ordinul nr. 45 din 29 februarie 2012 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale M.O. nr. 0149/6 martie 2012

www.agrimedia.ro

• Compania Saaten Union România caută spre angajare un director regional pentru o relaţie mai apropiată faţă de clienţi precum şi pentru mărirea portofoliului în judeţele: Vrancea, Galaţi, Brăila.

• Compania Saaten Union România caută ingineri agronomi spre angajare pentru trei poziţii de responsabil promovare (promotor) pentru o legătură mai apropiată

faţă de clienţi precum şi pentru mărirea portofoliului în judeţele: Timiş, Arad, Dolj, Mehedinţi, Teleorman, Giurgiu.

Saaten-Union este un consorţiu de şapte întreprinderi cu obiect de activitate ameliorarea şi producerea plantelor, cu unul dintre programele de dezvoltare cele mai extinse din Europa. Dorim asigurarea de consultanţă personalizată cu sfaturi profesionale prin intermediul unui inginer

agronom. In acelaşi timp dorim dezvoltarea vânzărilor de seminţe de culturi de cereale, porumb, floarea soarelui şi rapiţă.

Dacă vă motivează munca în promovare şi consultanţă aşteptăm să primim cererea dumneavoastră. Vă rugăm să trimiteţi CV-ul cu specificarea poziţiei dorite şi a regiunii la: Ing. Marius Creţu E-mail: Marius.cretu@saaten-union.ro Fax.: 021 / 318.67.13; Tel.: 0726.317.093

• Poziţie: Director dezvoltare floarea-soarelui Locaţie: Slobozia/Romania Supervizor: George Aldescu, Descriere: Această poziţie este responsabilă pentru dezvoltarea hibrizilor de floarea-soarelui pentru Europa centrală şi de est.

Responsabilităţi: Testareamaterialului genetic nou de la amelioratorii parteneri Saaten-Union; Gestionarea reţelei de testare Saaten-Union; Sprijinirea

directorului tehnic al Saaten Union GmbH şi a directorilor tehnici ai subsidiarelor cu informaţii privind caracteristicile agronomice ale hibrizilor din portofoliu; Stabilirea zonelor de favorabilitate pentru hibrizii Saaten-Union; Întocmirea fişei tehnice a hibrizilor noi; Asistenţă tehnică în procesul producerii de sămânţă.

Factori cheie pentru succes: Experienţă în gestionarea loturilor şi analiza datelor; Abilităţi de comunicare şi interpersonale, interne şi externe; Abilităţi analitice bune

şi capacitate de lucru independent; Cunoştinţe de operare a MS office (în principal Excel, Power Point, Access); Cunoştinţe de scriere şi vorbire a limbii engleze, a doua limbă străină reprezintă un avantaj; Poziţia presupune călătorii dese în ţară şi în străinătate.

Experienţă/educaţie: Absolvirea unei instituţii de învăţământ superior cu profil agricol; Experienţă de 3 ani în ameliorarea florii soarelui şi gestionarea loturilor

AMELIORARE PENTRU VIITOR

www.agrimedia.ro

Martie 2012 65

Încă de la înfiinţarea sa, Euralis întreţine o cultură a ascultării, învăţării şi a respectului, alimentată de valorile sale, bazate pe cooperare şi experienţa sa în domeniu. În anul 1936, a luat naştere cooperativa din Franţa, prin gruparea agricultorilor din Adour, cu scopul de a-şi comercializa grâul, însă abia în anul 1950 Euralis s-a specializat, prin lansarea producţiei de seminţe de porumb cu tehnologie hibridă.

Grupul Euralis: 76 de ani de succes în agricultură Georgiana STROE, responsabil PR, Comunicare şi Relaţii cu mass-media Diversificând aria de producţie, Euralis a devenit, în anul 1975, pionier în producţia de porumb dulce, în parteneriat 50/50 cu Bonduelle şi GeantVert. În 1995, Euralis a demarat un proiect îndrăzneţ: producţiile animaliere. Astfel, Euralis s-a angajat în producţia de foie gras, prin preluarea mărcii Grimaud Montfort, urmând ca 7 ani mai târziu să cumpere specialitatea de foie gras preferată de marii bucătari din întreaga lume, Rugie Bizac International.

Din 2005, focusul Grupului Euralis s-a îndreptat exclusiv pe dezvoltare. În 2006, Euralis s-a angajat în crearea unei uzine de bioetanol la Lacq. Expansiunea a urmat în 2007, prin consolidarea poziţiei pe piaţa seminţelor din Europa de Est, prin reprezentanţe în Ucraina şi Rusia, urmând în anul 2009 deschiderea filialelor din România şi Bulgaria.

Astăzi, Euralis îşi schimbă imaginea pentru a-şi susţine proiectul inovator şi unificator printr-un nou logo.

Această abordare conţine întreaga sa ambiţie: „Vă cultivăm încrederea!”.

Cooperativa Euralis numără 15.000 de 66 Martie 2012

fermieri, dintre care 12.000 sunt membri.

Consiliul de administraţie, respectiv conducerea companiei sprijină şi coordonează cele 3 divizii: Divizia Agricolă, Divizia de Seminţe şi Divizia Alimentară.

Divizia de Seminţe a Grupului Euralis s-a angajat în cercetarea şi producţia de seminţe de peste 50 de ani şi şi-a câştigat rangul de jucător european major, graţie atât capacităţii sale de inovare, cât şi calităţii produselor sale.

La ora actuală, Euralis este unul dintre liderii europeni în domeniul seminţelor, cu peste 300.000 de fermieri-clienţi în Europa, care cultivă anual peste 3 milioane de hectare cu seminţe Euralis. În Europa există în acest moment 9 filiale comerciale şi 3 uzine de producţie (Franţa, Spania şi Ucraina).

Euralis - de 12 ani în România Euralis este prezent în România încă de la începutul anilor 2000 prin gama de seminţe Rustica, aflată în exclusivitate în portofoliul unui istoric distribuitor din România.

La începutul anului 2009, Euralis şi-a

deschis propria filială de promovare şi comercializare de seminţe, sub brandul Euralis Seminţe, prin conducerea Country Managerului pentru România şi Bulgaria, domnul Florin Constantin.

Pe lângă echipa de 16 oameni, dintre care peste jumătate sunt agronomi experimentaţi, prezenţi zi de zi pe teren alături de clienţii săi, Euralis Seminţe are şi propriul depozit logistic, fiind capabilă să livreze seminţe oricând şi oriunde în România în mai puţin de 48 de ore.

Filiala din România deţine un portofoliu complet de hibrizi atât pentru culturi de primăvară (porumb, floarea-soarelui, sorg şi rapiţă de primăvară), cât şi pentru cele de toamnă (rapiţă de toamnă).

Principala misiune a Euralis Seminţe a fost, este şi va fi întotdeauna mulţumirea şi satisfacerea fermierilor români. Euralis Seminţe le mulţumeşte pe această cale tuturor fermierilor care utilizează hibrizi ultraperformaţi Euralis!

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

3

Decembrie 2010

4

Decembrie 2010