Revista AGRIMEDIA Noiembrie 2012 by Agri Media Invest s.r.l.

Decembrie 2010

Politica pâinii Orgolii şi interese politice îşi pun amprenta tot mai accentuat asupra activităţii diverselor sectoare economice şi sociale. Numai în acest an, de exemplu, energii şi resurse materiale importante se consumă pe altarul politicii, în detrimentul susţinerii principalelor activităţi din economie, cu precădere a celor din agricultură. Guvernele prea des schimbătoare din ultima perioadă şi-au aruncat în aer programele pentru agricultură, dar acestea, pentru a-şi dovedi eficienţa, ar fi fost necesar să fie şi transpuse integral în practică. În ultimele luni însă, o undă de speranţă spre mai bine se întrezăreşte, prin demersurile tinerei echipe de profesionişti de la conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Asigurarea unor forme de sprijin pentru despăgubirea agricultorilor ale căror recolte au fost compromise de secetă, subvenţia pe hectar din surse europene în cuantum majorat faţă de anul precedent sau alocarea, la recenta rectificare bugetară, pentru agricultură a unui plus de 400 de milioane de lei vor avea un efect benefic pentru susţinerea unor sectoare prioritare. Realizarea proiectului de reabilitare a sistemelor de irigaţii pe o suprafaţă de 800.000 ha şi a unor depozite pentru legume-fructe prin Măsura 123, cu finanţare comunitară, vor contribui de asemenea semnificativ la dezvoltarea agriculturii româneşti. Sperăm ca aceste înlesniri comunicate cu diverse ocazii de ministrul Agriculturii să fie şi realizate integral cât mai curând. Sunt de remarcat şi demersurile decidenţilor din agricultură în direcţia prospectării pieţelor est-europene pentru valorificarea produselor agricole româneşti, întrucât se impune echilibrarea urgentă a balanţei comerciale în acest domeniu,

www.agrimedia.ro

cunoscut fiind faptul că în prezent, valoric, importurile sunt de peste 4 ori mai mari, comparativ cu exporturile. Este ştiut că, pentru a fi competitivi şi a rezista impactului pieţei agricole internaţionale, micii producători agricoli trebuie să se asocieze. În scopul susţinerii acestei necesităţi, şi FAO pentru ZMA - 2012 a propus tema „Asociaţiile agricole - cheia alimentaţiei pentru omenire”. Acest mesaj a fost însuşit şi aplaudat de majoritatea micilor fermieri, dar şi de ministrul Agriculturii, care are un rol important în constituirea şi sprijinirea asociaţiilor agricole. Pe fondul crizei alimentare mondiale, actualul, dar mai ales viitorul Guvern, printr-un cadru legal adecvat şi măsuri financiare judicios direcţionate, trebuie să sprijine fermierul, astfel încât să facă prioritară aşa-numita „politică a pâinii”. Cu o astfel de orientare politică îndreptată real către fermier, nu vom mai avea un sfert din suprafaţa agricolă necultivată, iar fermierii noştri şi, în general, populaţia României nu vor mai consuma preponderent legume şi fructe din import, fie că sunt cumpărate din magazinele săteşti, de la intermediarii din pieţe, fie din supermarketuri. În acelaşi sens, poate nu este lipsit de interes mesajul lansat de îndrăgitul actor Dan Puric, potrivit căruia „Majestatea Sa, Regele Thailandei, susţine un Program care se intitulează «Sufficiency Economy», prin care supuşii săi sunt încurajaţi să crească pe lângă casă tot ceea ce le trebuie: pomi fructiferi, legume, animale domestice etc. Doar aşa thailandezii (şi nu numai ei) ar putea supravieţui în situaţia accentuării crizei alimentare mondiale, fără să aştepte ajutoare de la ţări „prietene”. Inteligent şi pragmatic suveranul thailandez! Simona MUNTEANU Noiembrie 2012

SUMAR: ISSN 2069 - 1238

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul VI, Nr. 11 / 2012 (68) Noiembrie 2012 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu victor@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING Gabriela Stănculescu gabriela@agrimedia.ro 0752.24.25.29 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@agrimedia.ro Bogdan Mareş

Noiembrie 2012

3 10

Editorial

Reforma PAC răspunde schimbărilor climatice şi volatilităţii preţurilor

Pentru a hrăni cele 9 miliarde de oameni, producţia agricolă

Eveniment nou: «Expoziţia Internaţională de Agricultură Agro Carré - 18-21 iulie 2013»

Calendarul legumicol al lunii decembrie

România - ţara anului la BioFach 2013

Lucrarea solului cu strat vegetal protector

Folosirea îngrăşămintelor verzi

Cuprul - un fungicid mereu de actualitate

Porumbul pentru siloz - furaj important pentru iarnă

Kwizda Agro Romania aniversează primii doi ani de activitate. La mulţi ani!

Controlul stării de fertilitate a solului

Yara - o prezenţă activă pe piaţa îngrăşămintelor chimice din România

NHR Agropartners la IndAgra 2012

IndAgra, la a XVII-a ediţie

Demonstraţie cu utilaje Kuhn

54 58

Noul Fendt 500 Vario, în România

«O şansă pentru familia ta!» - un proiect Danone

Adăpători cu protecţie antiîngheţ

Hotărâre privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice

Belchim Crop Protection s-a lansat în România

Valeriu Steriu: «Fermierii nu trebuiesc priviţi ca nişte hoţi»

Folosirea aditivilor - o necesitate în furajarea animalelor

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2012

 În dialog cu fermierii

• Cum a fost anul agricol 2012 şi ce ut Ion Boeru, administrator Boeru SRL, localitatea Berceni, sat Cătunu, judeţul Prahova „Anul 2012 a fost sub aspectul producţiilor realizate unul destul de slab şi, din fericire, nu am ieşit în pierdere. Seceta prelungită a afectat culturile agricole şi, implicit, recoltele pe care le-am obţinut. În această toamnă am decis să semăn doar cultura de grâu, care ocupă 120 de hectare, iar la cea de rapiţă am renunţat, din cauza lipsei de precipitaţii. Anul trecut am avut o experienţă nefericită, pentru că rapiţa nu s-a dezvoltat am fost nevoit să întorc cultura în totalitate. Grâul l-am semănat mai devreme, a răsărit şi are o vigoare bună, în schimb cel semănat mai târziu este în curs de răsărire, dar neuniform. La cultura de grâu folosesc soiuri româneşti, iar la porumb şi floarea-soarelui de la firmele Pioneer şi Monsanto. În primăvară, intenţionez să înfiinţez cultura de porumb pe 250 ha şi floarea-soarelui pe 100 ha. Anul trecut, la porumb am obţinut 4 tone/ha, iar la floarea-soarelui 2.200 kg/ha. În privinţa achiziţionării de tehnică agricolă, doresc să mai cumpăr câteva utilaje pentru pregătirea terenului. Mă orientez către un combinator de primăvară sau un disc, cum ar fi utilajul Terradisc, pentru a lucra direct în mirişte. În acest fel poţi face lucrări minime, fără să pierzi apa din sol, şi la costuri mai mici. În parcul tehnic al fermei avem toată gama de maşini şi utilaje agricole necesare, atât pentru culturile de păioase, cât şi pentru cele de prăşitoare. De asemenea, avem şi o combină performantă. Toate le-am achiziţionat în leasing. Am depus două proiecte pentru accesarea banilor europeni, pe Măsurile 121 şi 321, dar din păcate nu au fost aprobate. Avem impresia că fondurile europene se dau numai la televizor şi că situaţia este alta în realitate. Avem spaţii de depozitare mici şi probabil va trebui să facem câteva investiţii şi în această direcţie, pentru a avea o magazie modernă de stocare a cerealelor, însă deocamdată nu acum. Noi vindem producţia imediat ce o recoltăm, pentru că trebuie să plătim ratele scadente şi avem mare nevoie de bani. În 2-3 ani o să le achităm şi, după aceea, probabil ne vom interesa de construcţia ţ unor spaţii p ţ de depozitare.” p

Noiembrie 2012

IF Funda Radu, comuna Cogealac, judeţul Constanţa „Exploatăm o suprafaţă agricolă de 600 de hectare, din care 300 ha sunt semănate cu grâu şi 100 ha cu rapiţă. Premisele pentru anul agricol în curs nu sunt foarte bune, pentru că nu au căzut suficiente precipitaţii. Cultura de grâu a răsărit şi ne punem mari speranţe, în schimb cea de rapiţă a răsărit doar pe alocuri şi consider că în primăvară va trebui să o întoarcem. Şi anul acesta am întors rapiţa înfiinţată în toamna lui 2011. Lipsa precipitaţiilor a dus şi la obţinerea unor producţii mici la culturile de prăşitoare. Media la porumb a fost de 400 kg/ha, iar la floarea-soarelui de 600 kg/ha. O parte din cultura de floarea-soarelui a fost afectată şi de vânturile puternice care au culcat plantele la pământ. În anul 2012 ne-au salvat preţurile mari obţinute la valorificarea producţiei agricole, pentru că producţiile obţinute pe unitatea de suprafaţă au fost mici. În primăvară, pe restul suprafeţei voi semăna culturile de porumb, floarea-soarelui şi orzoaică. Cu privire la dotarea tehnică a fermei, dispunem de tractoare de diferite puteri, mărcile Claas şi John Deere, de două combine, una de 5 metri şi cealaltă de 6 m, precum şi de o gamă largă de utilaje necesare. Încercăm să ne îmbunătăţim gradul de dotare, dar mai avem şi tractoare româneşti, mai vechi, cu care lucrăm în fermă. Ultima achiziţie a fost un tractor John Deere de 100 CP, pe care l-am ales deoarece are un raport calitate/preţ foarte bun. Avem nevoie şi ne-am dori să cumpărăm o semănătoare pentru păioase performantă. Ne-am orienta către o semănătoare marca Vaderstad, modelul Rapid, pentru că dispune de discuri şi îţi permite să realizezi mai multe lucrări printr-o singură trecere.”

www.agrimedia.ro

utilaje intenţionaţi să mai achiziţionaţi? PFA Marica Costică, localitatea Mihail Kogălniceanu, judeţul Tulcea

„Anul agricol 2012 a fost unul dificil, nu pot spune că am câştigat, din contră, am înregistrat unele pierderi la sămânţă şi erbicide. În această toamnă am înfiinţat cultura de grâu pe 24 de hectare, iar restul suprafeţei, în primăvară, va fi ocupată cu porumb, floarea-soarelui şi sorg. Va fi primul an în care voi cultiva sorg, dar am încredere că voi obţine rezultate bune, deoarece un fermier din zona mea a cultivat această plantă şi a obţinut o producţie de 4.200 kg/ha. În acest an nu intenţionez să achiziţionez maşini sau utilaje agricole, deoarece ultima investiţie am realizat-o în 2010 şi încă mai am de plătit rate la bancă. Am cumpărat un tractor Massey Fergurson de 190 CP şi un plug. Tractorul îl folosesc la lucrări grele, cum ar fi la arat şi discuit. În fermă mai am un tractor de putere mai mică, românesc, pe care îl folosesc la operaţiunile mai uşoare, cum este semănatul. Am avut trei tractoare româneşti, dar două le-am dat şi am mai rămas cu acesta. Mi-ar trebui un combinator, pe care să-l folosesc primăvara şi care m-ar ajuta să fac mai multe lucrări într-un timp scurt şi, bineînţeles, la un consum de motorină mai mic. M-aş orienta către un combinator produs de MAT Craiova, deoarece sunt producători interni şi au preţuri mai accesibile. Dealerii de pe piaţă practică un adaos de 25-30% la maşinile şi utilajele agricole şi mai greu.” g ş le poţi p ţ achiziţiona ţ g

Ana MUSTĂŢEA

„Lucrez o suprafaţă agricolă de 70 de hectare. În anul 2012 am obţinut producţii agricole foarte mici, din cauza secetei. Într-adevăr, preţurile de valorificare în acest an au fost ridicate, însă noi nu am avut ce vinde. O mare parte din culturi a fost compromisă şi doar la cultura de floarea-soarelui pot spune că lucrurile au stat ceva mai bine. În această toamnă, am început semănatul culturilor târziu, pentru că nu puteam intra în teren deoarece era tare ca betonul. Plugul intra în pământ şi lucra doar 10 metri, după care ieşea la suprafaţă. În zona noastră, abia în urmă cu 4 zile a plouat şi astfel am putut începe semănatul. Am înfiinţat cultura de rapiţă pe o suprafaţă de 16 hectare. La grâu, am cultivat 20 de hectare şi în zilele următoare urmează să semăn alte 20 ha. În mod cert voi avea probleme în producţie, pentru că am întârziat cu epoca de semănat. Pentru o mai mare siguranţă, am mărit la grâu norma de semănat la 300 kg/ha. Anul acesta am achiziţionat un tractor New Holland, de 95 CP, şi un plug Pottinger, cu care abia în această toamnă am început să lucrez şi de care sunt mulţumit. În fermă am mai avea nevoie de o semănătoare, dar nu cred că o vom achiziţiona prea curând, din lipsă de capital. Am văzut o astfel de maşină care mă interesează, dar are un preţ cam mare, de 15.500 de euro. Probabil după un an sau doi o voi achiziţiona, dar depinde şi de cum vor fi producţiile şi preţurile de valorificare.”

PF Anghel Cristian, comuna Niculeşti, judeţul Dâmboviţa

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2012

Solicitări ale reprezentanţilor unor sectoare agricole

Ana MUSTĂŢEA

În cadrul expoziţiei de profil IndAgra, am avut ocazia să intervievez câţiva reprezentanţi ai unor sectoare agricole, respectiv cel ovin, pomicol şi legumicol, iar unii dintre aceştia au avut chiar posibilitatea să solicite dlui Achim Irimescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, măsuri care să conducă la rezolvarea problemelor cu care aceştia se confruntă.

întinerirea plantaţiilor pomicole similar cu cel actual pentru reconversia plantaţiilor viticole şi care a avut un real succes. Considerăm că este necesar un astfel de program pentru că fondurile pre- şi postaderare nu au avut efectul scontat. 80% din plantaţiile pomicole din România sunt îmbătrânite, iar producătorii nu pot face faţă concurenţei. Din 2014, din banii care vin pentru Pilonul II se va putea crea un program special pentru pomicultură, dar pentru aceasta trebuie să existe voinţă politică şi decidenţii să realizeze că este necesar un astfel de program. Noi am solicitat de ceva vreme realizarea programului şi am depus toate materialele care să susţină un astfel de demers. Investiţiile în pomicultură sunt extrem de mari. De exemplu, o plantaţie superintesivă de

Dinu Polifronie, vicepreşedintele Federaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România şi preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din Dobrogea, a cerut realizarea unui program care să sprijine sectorul ovin de carne şi creşterea subvenţiei pe cap de animal. „Am solicitat sprijinirea oii de carne în acelaşi mod cum este susţinută şi vaca de carne în zonele defavorizate. Sectorul ar trebui considerat prioritar, deoarece în viitor accentul se va pune pe oaia de carne, ştiind faptul că se apropie o criză alimentară mondială. Anul acesta ne-am confruntat cu mari probleme, furajele au fost cu până la 40% mai Dinu Mircea scumpe decât în anii POLIFRONIE CROITORU precedenţi şi sperăm să ni se acorde cei 2 euro în plus la subvenţie”, a spus dl Polifronie. măr, cu sistem de irigaţii şi plasă antigrindină, Potrivit acestuia, spre deosebire de alte ar costa în jur de sectoare zootehnice care au cunoscut o 35-40 mii euro/ha. În România se face scădere a numărului de animale, cel ovin performanţă pe cel mult 40.000 de a înregistrat o creştere a efectivului. La hectare din suprafaţa totală cultivată ora actuală, România are 9 milioane de oi, cu livezi”, a afirmat dl Farago. ceea ce o plasează pe locul 3 în Europa. Acesta a mai spus că anul 2012 a fost unul dificil, din cauza secetei Din partea sectorului pomicol a vorbit producţiile au fost mici şi ar fi dorit ca Emil Farago, preşedintele Societăţii reprezentanţii Ministerului Agriculturii Agricole a Producătorilor de Mere să fi luat în considerare acest aspect şi Dedrad - Batoş, care a abordat subiectul în cadrul programului „fructe în şcoli”. întineririi plantaţiilor pomicole. „Am dori „Programul a fost demarat în urmă cu 3 ani, să existe un program care să sprijine este un program bun, copiii au acces la mere 8

Noiembrie 2012

şi o parte din producătorii din România îşi pot valorifica producţia. În primii 2 ani, greutatea minimă a merelor era de 90 g, iar anul acesta este de 110 g. Din păcate, cei de la Ministerul Agriculturii şi Ministerul Finanţelor Publice nu au înţeles că acest an a fost unul dificil pentru pomicultori”, a adăugat dl Farago. Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Legume Fructe Matca, a vorbit despre revendicările sectorului pe care îl reprezintă. „În primul rând, cerem reducerea TVA la cel puţin 9%, pentru că suntem singura ţară din Uniunea Europeană care are TVA de 24%. Agricultorii din alte ţări ale UE beneficiează de TVA diferenţiat. O altă problemă a sectorului este evaziunea fiscală. Acest fenomen ne sufocă şi ne împiedică să ne n dezvoltăm, iar din această cauză mulţi a renunţă la legumicultură. r Grupurile de Producători G nu n funcţionează din cauza politicilor fiscale c şi ş la nivelul ţării mai există încă 7, dar şi e acestea riscă să-şi piardă a recunoaşterea. În cadrul r grupului de producători, g pentru demararea p investiţiilor primeşti in sprijin de 75% de la s UE, U 50% de la bugetul naţional şi 25% este n Emil partea ta de cofinanţare. p FARANGO Pe P hârtie sună bine, dar, d din păcate, nu şi în practică. Personal, am dorit să implementez un proiect în valoare de 1,4 milioane de euro care consta în construcţia unui depozit modern, cu linie de spălare, ambalare şi stocare, însă nu am putut să asigur partea mea de cofinanţare. Totodată, am dori să ni se acorde şi ajutorul de minimis”, a susţinut dl Croitoru. Acesta a anunţat că în curând se va înfiinţa Confederaţia Asociaţiilor Ţărăneşti din România, din care vor face parte doar micii fermieri şi care va crea un program cu toate măsurile necesare, care să ducă la dezvoltarea acestui sector.

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2012

În anul 2011 am văzut o exemplificare simplă asupra contribuţiei pe care o poate avea agricultura în economia ţării, prin faptul că a reuşit să ridice cu câteva procente Produsul Intern Brut al României.

Valeriu Steriu: «Fermierii nu trebuiesc priviţi ca nişte hoţi» Am putut observa cu toţii că, atunci când un câmp agricol este lucrat cum trebuie, cu banii alocaţi la momentul potrivit şi în condiţii meteo suficient de bune, într-adevăr putem avea producţii comparabile cu cele vest-europene. Acest lucru trebuie luat de acum înainte nu doar ca model, ci şi ca o situaţie permanentă, pe care să o aibă la dispoziţie fermierii din România. Pornind de la aceste idei şi pentru că opiniile specialiştilor din agricultură ne interesează pe noi toţi, cei implicaţi în acest domeniu, am stat de vorbă cu domnul deputat Valeriu Steriu şi, în calitatea dânsului de fost fermier, am dorit să ne explice, ţinând cont de problemele întâmpinate, prin ce metode poate fi realizată o dezvoltare a performanţelor în agricultură.

Prin ce metodă se poate reabilita întregul sistem de irigaţii, astfel încât 10 Noiembrie 2012

atunci când nu plouă suficient, apa să fie adusă în câmp fermierilor? Evident, cel mai important lucru în viitorul imediat constă în găsirea de soluţii eficiente pentru a îmbunătăţi sistemul de irigaţii. Dacă frecvent comparăm prezentul cu perioada de dinainte de 1989, spunând că erau aproape 3 milioane de hectare irigate, observăm că în ultimii ani avem, din păcate, suprafeţe irigate de ordinul zecilor de mii de hectare. Sunt multe opinii, dar toate au rămas la stadiul de discuţii. Dimpotrivă, anul trecut am asistat la o desfiinţare în mod accelerat a serviciilor de îmbunătăţiri funciare din România. Principalul lucru ce trebuie rezolvat pentru reabilitarea sistemului de irigaţii din România este un concept, un plan care să aibă o susţinere financiară. Am discutat frecvent cu comisarul Dacian Cioloş despre cât poate să contribuie Europa la îmbunătăţirea acestui sector, iar

răspunsul lui a fost că, dacă România trimite un plan realizabil, jumătate din valoarea acelui proiect poate fi finanţată de Europa. Nu neapărat numai din banii europeni pentru agricultură, ci şi din alte fonduri, şi aici avem în vedere canalul Siret-Bărăgan, despre care s-a vorbit mult timp. Acest proiect a fost prezentat de ministrul Daniel Constantin într-o vizită efectuată în China, pentru invitarea unor investitori chinezi într-un parteneriat public-privat. Sunt începuturi bune ce trebuiesc continuate. Principalul lucru este acela de a indentifica oameni competenţi care să se ocupe de acest proiect şi să-l genereze. Concret, înseamnă asigurarea imediată a unui pachet financiar pentru a dezvolta proiectul şi pentru a genera imediat banii necesari, câteva miliarde de euro, astfel încât în următorii 5-6 ani acest canal să fie utilizabil. În acelaşi timp, trebuiesc găsite variantele cele mai bune, cele mai ieftine şi cele mai uşor de sprijinit de către stat de

www.agrimedia.ro

a aduce apa la fermier. Înseamnă echipamente periferice, instalaţii, pompe şi aripi de ploaie, ceea ce reprezintă costuri foarte mari. Nu este suficient să facem un canal, ci este obligatoriu să găsim metodele prin care apa vine gravitaţional pe câmp, la fermier. Cel mai bun model este cel din Spania, unde aceste costuri au fost preluate în proporţie de 90% de stat şi UE. Să facem investiţii ale românilor pentru români România a avut o perioadă de graţie de 7 ani, în care cetăţenii altor state nu au putut cumpara teren în ţara noastră. Această perioadă se încheie foarte curând şi consider necesară extinderea ei. Aşa cum Ungaria a reuşit, aşa cum ţările baltice au reuşit să mai obţină o amînare cu 3 ani, eu cred că România ar trebui să solicite UE prelungirea cu cel puţin 5 ani a acestei perioade de graţie, chiar dacă de multe ori au existat situaţii în care străinii au înfiinţat societăţi comerciale prin care au reuşit să cumpere terenuri. Părerea mea este că orice variantă este de bun augur şi trebuie luată în calcul pentru a stăvili acest transfer, în aşa fel încât să nu ne trezim în 5-6 ani că peste un sfert din terenul arabil românesc este deţinut de cetăţeni rezidenţi în alte ţări.

Cum pot ajunge fermierii români la acelaşi nivel de subvenţie cu fermierii vest-europeni? Fermierul român are nevoie, pe lângă teren, de sisteme de irigaţii şi de subvenţii. Un agricultor are de plătit apa, seminţele, îngrăşămintele şi toate inputurile rezultate din lucrările agricole. O mare nedreptate este dată de faptul că fermierul european primeşte cu aproape 60% mai mulţi bani ca subvenţie decât fermierul român. În clipa de faţă este propus un model de creştere anuală a subvenţiilor, la aproximativ 200 euro/hectar, la nivelul anilor 2018-2019, dar consider că nu este suficient. Dacă în 2018-2019 fermierul francez va avea 300 de euro, şi fermierul român trebuie să aibă aceeaşi sumă. În nici un caz această diferenţiere nu-şi mai are rostul la 10 ani de la aderarea la UE. Pe de altă parte, faptul că în 2014 intrăm pe un nou exerciţiu bugetar, ne duce cu gândul că din acel moment ar trebui deja

www.agrimedia.ro

echilibrat acest nivel al subvenţionării. Producătorii de cereale, de exemplu, s-au bazat în ultimii ani pe un preţ mai bun şi nu nepărat pe o subvenţie corespunzătoare. Viitorul agriculturii din România ar fi mult mai bun dacă s-ar folosi în întregime aceste fonduri europene La capitolul agricultură, România s-a situat pe o poziţie foarte bună în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, fiind unul dintre sectoarele cu programe de preaderare. SAPARD a fost un exerciţiu de 1 miliard de euro, bani absorbiţi în 7 ani, care a funcţionat bine şi a fost epuizat în întregime. După 2008, cele două programe pentru investiţii derulate prin APDRP şi prin APIA funcţionează mulţumitor, însă am întâlnit şi mulţi fermieri care se plâng de birocraţie şi admit că lucrurile se pot îmbunătăţi, prin modificarea regulamentelor de solicitări, astfel încât să nu îngreuneze foarte mult fermierii. Concret, totul se rezumă la un singur lucru: fermierii nu trebuiesc priviţi ca nişte hoţi! În clipa de faţă, prea mulţi fermieri sunt consideraţi mai degrabă că utilizează fondurile în altă direcţie decât cea agricolă. Un fermier care îşi cumpără un tractor sau o combină este cel mai serios consumator de fonduri europene. Acest lucru ar trebui să îl ştie orice funcţionar dintr-o agenţie de plăţi, pentru că el este în serviciu public şi trebuie să îşi dea seama că banii aceia trebuie să ajungă la acel fermier imediat, nu să fie aibă suspiciuni la fiecare act. Este până la urmă o recomandare ce vine pe zonă executivă, care de multe ori inventează foarte

multe hârtii, pentru a-şi acoperi nişte funcţionari scutiţi de responsabilităţi, fie la Bruxelles, fie la Bucureşti. Echilibrul între consumatori şi fermieri: diminuarea TVA În momentul în care priveşti politic agricultura şi industria alimentară, ai două scopuri pe care ţi le propui. Pe de-o parte, să ai un număr cât mai mare de fermieri mulţumiţi de banii pe care un guvern îi poate oferi, iar pe de altă parte, să vezi foarte mulţi consumatori cumpărând produse româneşti, mulţumiţi de raportul preţ/calitate. Asta înseamnă în mod real preţuri mai scăzute la produsele alimentare, fără ca fermierii să fie afectaţi. Există un singur mod prin care acest lucru ar putea fi realizat, respectiv prin diminuarea TVA pentru produsele alimentare. Este, până la urmă, cea mai eficientă metodă găsită de toţi europenii, mai puţin de Danemarca. România, din păcate, nu este în Europa din punct de vedere al TVA pentru alimente, pentru că avem cel mai mare procent. În acest subiect m-am implicat personal, generând un proiect de lege în anul 2010 de diminuare a TVA şi de stabilire a ei la 5%. Acesta a fost validat de Parlament, retrimis pentru corecţii şi în clipa de faţă este din nou în Parlament. Sper să aibă un final pozitiv pentru consumatorii români, respectiv o TVA cât mai mică, dar şi pentru că acest lucru poate duce la o diminuare a evaziunii fiscale şi în final statul, paradoxal, să încaseze mai mulţi bani. Actualul proiect pe care îl propune Guvernul este puţin cam complicat. Ştiu că niciodată miniştrii de Finanţe nu au crezut în faptul că diminuarea TV TVA poate reduce şi preţul, neglijând un luc lucru foarte important: preţul este dat de ce cerere şi de ofertă. În momentul în care, de exemplu, am un preţ la litrul de lapte la raft cu un TVA de 5%, faţă de 24% câ cât este acum, diferenţa de 19% nu va ră rămâne în buzunarul supermarketului sa sau al industriaşului, ci mai degrabă aş spune că preţul va scădea. Di Din păcate, din nou cei de la Ministerul Fi Finanţelor nu au fost de acord şi as astfel a apărut un proiect mult prea co complex, în care o parte de 15% din TV TVA să revină fermierului, pentru in investiţii. Eu zic că este mult prea co complicat şi nu cred că trebuie să reinventăm noi roata. Cât timp în re Noiembrie 2012 11

Marea Britanie, Franţa sau Germania TVA pleacă cu un anumit nivel de la fermier până la consumatorul final pentru tot ce înseamnă produs alimentar, eu nu cred că noi trebuie să ne complicăm.

Particularizând fondurile europene, cum vedeţi în viitor fondurile pentru sectorul public? Primii bani europeni epuizati au fost cei din mediul public pentru infrastructura din mediul rural. Avem astăzi în România primării care au ştiut să absoarbă cu succes aceşti bani şi să îi folosească. Am întâlnit foarte multe localităţi care au folosit fie banii din programul SAPARD, până în 2007, pentru a-şi asfalta drumurile, a introduce canalizări sau alimentări cu apă, fie după 2008, prin PNDR.

Simona MUNTEANU

Foarte multe localităţi, prin Măsura 322, au reuşit să îşi modernizeze infrastructura. Din păcate, aceşti bani nu au fost suficienţi şi s-au terminat în primele 3 luni de la deschiderea programelor. Aproape toate comunele din România au depus proiecte şi de obicei cei care au venit primii au fost serviţi sau din păcate au fost serviţi de multe ori oameni care au avut un lobby politic mai bun la nivelul agenţiei de plăţi. În viitor, aceşti bani ar trebui prevăzuţi într-un cuantum mai mare. Nu există în clipa de faţă nici o primărie din mediul rural care să asigure aceleaşi condiţii de viaţă ca într-un oraş. Oamenii din mediul rural au acelaşi drept să aibă alimentări cu apă, canalizări, internet sau alte condiţii, astfel încât mediul rural să fie la fel de bine dezvoltat ca şi mediul urban. Oricâte miliarde am pune în dreptul unor primării, trebuie să fim siguri că banii vor fi folosiţi bine. Deja primarii au învăţat foarte bine cum să facă aceste proiecte şi lucrează cu consultanţi pricepuţi. Sper ca interferenţele politice pe aceste alocări să nu mai existe. Judeţul Călăraşi poate fi dat ca exemplu Am apreciat mult că unele judeţe au reuşit foarte bine să îşi mobilizeze resursele şi am putut să văd, de exemplu, în judeţul Călăraşi câteva sute de proiecte implementate fie de primării, fie de beneficiari privaţi. 12 Noiembrie 2012

După începutul anilor 2000, când Banca Mondială derula cu succes proiecte pentru controlul poluării în agricultură, realizând câteva platforme ecologice, acest lucru a generat un spirit antreprenorial şi în rândul fermierilor. Avem astăzi un judeţ model din punct de vedere al absorbţiei fondurilor publice, dar este loc de mai bine. Judeţul Călăraşi este în primele 5 la capitolul contractare de proiecte implementate pe toate măsurile din PNDR, dar şi din punct de vedere al fondurilor obţinute de la APIA. Este un judeţ cu un potenţial agricol deosebit, poate singurul din România unde pământul nu rămâne nelucrat. Cred că printr-un sprijin la nivel politic, acest judeţ poate deveni un model de agricultură pentru întreaga ţară. Este un judeţ în care există în mod echilibrat producţie vegetală şi producţie zootehnică. În viitor, trebuiesc făcute investiţii mai multe în industria alimentară, unde, deşi sunt câţiva jucători importanţi în prelucrarea cărnii, se mai pot dezvolta proiecte şi în prelucrarea laptelui sau a peştelui. Trei paliere necesare dezvoltării agriculturii din România Cei mai importanţi sunt fermierii sau antreprenorii, oamenii care au investit deja în agricultură şi care au devenit fermieri. Mă bucur să văd o generaţie nouă de fermieri, dar în egală măsură nu trebuie să uităm şi de partea socială a mediului rural. Avem foarte mulţi bătrâni care deţin suprafeţe foarte mici de teren şi m-am bucurat să văd în programul USL măsuri de sprijin pentru a face o comasare care să ţină cont de ceea ce înseamnă parte socială. Fără toate aspectele sociale rezolvate, din păcate în România lucrurile se vor complica şi vor genera mai degrabă o problemă pe termen lung în zona rurală românească. Un alt palier pe care îl văd foarte important este cel al comunităţii locale. Primarii împreună cu preşedinţii consiliilor judeţene vor trebui să insiste pentru simplificarea procedurilor de folosire a fondurilor europene şi pentru adaptarea lor la condiţiile reale. Primarii vor fi cei care vor trebui să găsească anumite căi de a comunica, fie prin parlamentarii care îi reprezintă, fie în mod direct, în cadrul întâlnirilor. Nu în ultimul rând politic. Politicienii români trebuie să privească responsabil

acest sector şi nu mă refer aici doar la parlamentari. Aceştia sunt un bun exemplu de întelegere a agriculturii, unde oamenii par a reprezenta mai degrabă agricultorii decât partidul.

Dacă în viitorul apropiat veţi fi preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, care ar fi primele 3 măsuri ce ar trebui implementate de urgenţă? Prima şi cea mai urgentă ar fi aceea de a sprijini un cadru legislativ care să simplifice absorbţia fondurilor europene pentru agricultură, efectiv, o debirocratizare a sistemului. Aş insista aici foarte mult pe agenţiile din minister, pentru a vedea cum poate fi simplificată legislaţia naţională, nu numai cea din domeniul agricol, căci avem de multe ori aspecte legate de administraţie sau de transporturi. Toate aceste aspecte pot fi rezolvate prin implicarea comisiilor de agricultură din Parlament. Aş revizui legislaţia privind irigaţiile, lucru ce poate genera un cadru stabil pe termen lung şi atractiv pentru finanţările din acest domeniu. Ne trebuiesc câteva miliarde de euro, ce nu vor veni dacă la rândul lor nu vor genera un retur de bani celor care furnizează fondurile. Nu în ultimul rând, aş încuraja demersul de stopare a vânzării terenurilor sau, dacă nu se reuşeşte acest lucru, aş insista pentru o îngreunare a tranzacţiilor cu terenuri către străini, în aşa fel încât fermierii români să aibă un avantaj din acest punct de vedere la achiziţia de terenuri şi nu cetăţenii rezidenţi în alte state. Ceea ce produce astăzi agricultura din România poate însemna mai mult decât un sfert din industria românească, iar dacă aş vrea să fac de mâine o fabrică de automobile, probabil mi-ar lua cel puţin 4-5 ani până când respectivul model ar aduce o cifră de afaceri de câteva sute de milioane de euro, în timp ce agricultura poate, de la un an la altul, să aducă miliarde de euro cu o simplă încurajare a fermierilor în a produce şi a avea cadrul optim asigurat.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Syngenta şi BASF încheie contracte de licenţă de tehnologie pentru floarea-soarelui Syngenta şi BASF au anunţat la data de 7 noiembrie 2012, la Basel (Elveţia) şi la Ludwigshafen (Germania), semnarea unui contract global, nonexclusiv, prin care BASF îi acordă firmei Syngenta licenţa pentru tehnologia sa pe bază de hibrizi toleranţi la erbicide pentru floarea-soarelui Clearfield® Plus. În plus, cele două firme au încheiat şi un contract nonexclusiv prin care BASF va furniza societăţii Syngenta erbicide pe bază de imazamox, care să fie utilizate la culturile de floarea-soarelui Clearfield şi Clearfield Plus din Europa. „Sistemul de producţie Clearfield Plus pentru floarea-soarelui, dezvoltat pe baza metodelor tradiţionale de ameliorare a plantelor, oferă cultivatorilor de un control mai bun al buruienilor pe toată durata sezonului şi culturi cu o toleranţă mai bună la stresul cauzat de factorii de mediu, cu conţinut mai mare de ulei şi cu potenţial ridicat de producţie”, a declarat Eckart Stein, vicepreşedinte Marketing Management pentru Europa al Diviziei pentru Protecţia Plantelor din cadrul companiei BASF. „Împreună cu portofoliul remarcabil de hibrizi de seminţe al firmei Syngenta, cultivatorii vor avea mai multe oportunităţi de a realiza în mod durabil productivităţi mai mari la floarea-soarelui.” Ioana Tudor, şef Departament Culturi de Câmp Diverse de la Syngenta, a declarat: „Ne face plăcere să colaborăm cu BASF, pentru a le oferi cultivatorilor de floarea-soarelui mai multe soluţii pentru maximizarea producţiei şi a competitivităţii. În Europa de Est,

www.agrimedia.ro

de exemplu, tehnologia Clearfield Plus şi erbicidele asociate, împreună cu hibrizii Syngenta de floareasoarelui, cei mai buni din clasa lor, vor contribui la rezolvarea problemei serioase a lupoaiei”. Syngenta va comercializa atât seminţele, cât şi erbicidul începând din 2013. Clauzele financiare ale contractului nu au fost date publicităţii.

aceea de a deveni liderul inovator la nivel mondial al acestui segment, optimizând producţia agricolă, îmbunătăţind calitatea nutriţiei şi, implicit, calitatea vieţii pentru populaţia lumii, aflată în continuă creştere. Informaţii suplimentare sunt disponibile pe Internet la www.agro.basf.com sau pe Twitter - www.twitter.com/basfagro.

Despre BASF Despre Syngenta Syngenta este una dintre societăţile de top la nivel mondial, cu peste 26.000 de angajaţi în peste 90 de ţări, toţi devotaţi scopului firmei: realizarea deplină a potenţialului plantelor. Prin cercetare la cel mai înalt nivel, o prezenţă globală şi un angajament faţă de clienţii contribuim la creşterea productivităţii culturilor, protecţia mediului şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi a calităţii vieţii. Pentru mai multe informaţii despre activitatea firmei accesaţi www.syngenta.com.

Despre Divizia BASF pentru Protecţia Plantelor Cu o cifră de afaceri de 4,1 miliarde de euro în 2011, Divizia BASF pentru Protecţia Plantelor este unul dintre liderii în acest domeniu şi un partener puternic pentru sectorul agricol, oferind fungicide, insecticide şi erbicide inovatoare şi eficiente. Fermierii utilizează aceste produse şi servicii în vederea îmbunătăţirii producţiei şi a calităţii recoltelor. Alte segmente sunt destinate sănătăţii publice, controlului dăunătorilor din zone urbane, plantelor ornamentale, managementului vegetaţiei şi silviculturii. BASF îşi doreşte să transforme rapid cunoştinţele într-un succes pe piaţă. Viziunea Diviziei BASF pentru Protecţia Plantelor este

BASF este lider mondial în domeniul chimic: The Chemical Company. Portofoliul său cuprinde o gamă largă de produse, de la substanţe chimice de bază, produse pentru industria materialelor plastice, produse performante şi produse pentru protecţia plantelor, până la petrol şi gaze. Compania combină succesul economic, responsabilitatea socială şi protecţia mediului. Cu ajutorul ştiinţei şi al inovaţiei, îşi ajută clienţii din aproape toate industriile să facă faţă cerinţelor curente şi viitoare ale societăţii. Produsele şi sistemele de soluţii oferite contribuie la conservarea resurselor, asigurarea unei nutriţii sănătoase şi îmbunătăţirea calităţii vieţii. Această contribuţie se rezumă în obiectivul global al firmei: crearea chimiei pentru un viitor sustenabil. În 2011, BASF a realizat vânzări de peste 73,5 miliarde de euro şi avea mai mult de 111.000 de angajaţi la sfârşitul anului. Acţiunile BASF sunt listate la bursele de mărfuri din Frankfurt (BAS), Londra (BFA) şi Zürich (AN). Informaţii suplimentare sunt disponibile pe Internet la adresa www.basf.com.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Noiembrie 2012 13

Vizita dlui Dacian Cioloş, comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în România, de la sfârşitul lunii octombrie a inclus participarea la unele evenimente, în cadrul cărora s-au dezbătut reforma politicii agricole comune (PAC) după 2013 şi impactul schimbărilor climatice asupra producţiilor agricole. Totodată, acesta a fost prezent şi la deschiderea oficială a târgului internaţional IndAgra.

Reforma PAC răspunde schimbărilor climatice şi volatilităţii preţurilor Prezent la forumul cu tema „Noile politici agricole şi securitatea alimentară în condiţiile schimbărilor climatice”, desfăşurat în cadrul expoziţiei IndAgra, comisarul european Dacian Cioloş a vorbit despre gestionarea celor doi factori importanţi de risc, schimbările climatice şi volatilitatea preţurilor, cu ajutorul măsurilor propuse în reforma PAC. Printre măsurile propuse se regăsesc menţinerea plăţilor directe, pentru că au rolul de a susţine venitul de bază al agricultorilor, mecanismele de gestionare a riscului, precum şi susţinerea organizaţiilor de producători. „Agricultura viitorului, nu doar în Uniunea Europeană, dar şi la nivel internaţional, se va confrunta cu cel puţin doi factori de risc, la care, printre altele, politicile agricole vor trebui să le găsească soluţii. Schimbările climatice sunt un factor de risc natural, pe care trebuie să fim în măsură să-l gestionăm. Experienţa de până acum ne-a arătat că nu putem lucra împotriva naturii, ci trebuie să lucrăm cu natura, s-o înţelegem şi să putem gestiona acest risc, al schimbărilor climatice. Un 14 Noiembrie 2012

alt factor de risc pe care încercăm să-l integrăm prin instrumentele politicii agricole este volatilitatea preţurilor. Produsele agricole materie primă, cum sunt cerealele, se pot păstra, conserva din ce în ce mai bine şi se pot tranzacţiona pe pieţele internaţionale. Cumulat cu schimbările climatice, aceste tranzacţionări pe pieţele internaţionale, care sunt încă destul de puţin transparente, creează o mare volatilitate a preţurilor agricole. Obiectivul politicii agricole comune continuă să rămână acela de a asigura o anumită stabilitate, atât a veniturilor agricultorilor, cât şi a preţurilor pe piaţă. În perioada următoare, cele două elemente - schimbările climatice şi volatilitatea preţurilor - sunt doi factori de risc ce pot să afecteze stabilitatea preţurilor şi deci a veniturilor agricultorilor. În reforma PAC ne-am propus să menţinem plăţile directe, care au rolul de a susţine veniturile agricultorilor şi aceste subvenţii sunt decuplate de producţie. Dincolo de suţinerea directă, pentru ca agricultorii să poată prevadea pe termen mediu şi lung ceea ce se cere pe piaţă şi sectoarele unde ei pot fi competitivi,

este nevoie de mai multă informaţie în legătură cu ceea ce se cere pe piaţă, informaţie reală şi nu doar virtuală, pentru că aceste tranzacţii cu materii prime agricole, cereale, oleaginoase pot să creeze false informaţii privind cererea de pe piaţă. Pot exista variaţii foarte mari de la un an la altul şi chiar la interval de câteva luni”, a subliniat dl Cioloş.

Un rol crescut al organizaţiilor de producători Comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a vorbit şi despre nevoia unei mai bune organizări a agricultorilor, pentru că acestea vor urma, pe viitor, să

www.agrimedia.ro

gestiunea riscurilor în agricultură. Este nevoie de tehnologie, de organizarea agricultorilor şi de susţinere financiară”. Acesta a mai declarat că problema gestiunii apei în România trebuie abordată mai larg, atât din perspectiva irigaţiilor, dar şi a alimentării cu apă a populaţiei. „România ar putea combina fondurile structurale pentru realizarea infrastructurii privind utilizarea apei, nu doar sub aspectul irigaţiilor, dar şi fondurile de dezvoltare rurală pentru conectarea agricultorilor la această infrastructură”, a susţinut Dacian Cioloş, comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Importanţa menţinerii bugetului european pentru agricultură La data de 30 octombrie a.c., a avut loc întâlnirea ministerială care a reunit delegaţi din noile state membre ale UE. În cadrul acestei întrevederi, oficialul european a vorbit despre importanţa susţinerii propunerilor de reformă înaintate de Comisia Europeană şi găsirea unor „elemente de compromis” pentru ca noua politică agricolă să fie pusă în practică începând cu ianuarie 2014. Acesta a mai subliniat faptul că modul în care reforma PAC a fost propusă de CE este în măsură să pună în valoare potenţialul agricol din statele membre, în special din cele nou-aderate la UE. „Încă de la începutul procesului de reformă am transmis semnalul că aceasta este făcută pentru UE cu 27

de state membre, unde nu doresc să mai existe state de o anumită categorie şi altele de o altă categorie. În această parte din UE există un potenţial agricol important şi mi se pare important ca politica agricolă comună, aşa cum va fi definită începând cu 2014, să poată pune în valoare potenţialul agricol şi din această parte a Uniunii Europene”, a afirmat dl Cioloş. În cadrul întâlnirii ministeriale, dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a menţionat că este important ca bugetul destinat politicii agricole comune să nu fie afectat de eventualele reduceri de la nivel european. „Această întâlnire este importantă, pentru că are loc cu aproximativ o lună înainte de Consiliul European, care va stabili bugetul UE pe perioada 2014-2020. Într-un moment în care se vorbeşte foarte mult şi la nivel european de reducere bugetară, de economisiri şi chiar există o propunere privind reducerea bugetului cu 5%, ce ar putea afecta şi bugetul care este destinat agriculturii. Prima solicitare este aceea ca eventualele reduceri la nivel european să nu afecteze bugetul politicii agricole comune. În cazul în care totuşi acesta va fi redus, cred că este important, atât pentru România, cât şi pentru noile state membre, să nu fie afectat bugetul destinat plăţilor directe”, a precizat dl Constantin.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Noiembrie 2012 15

Ana MUSTĂŢEA

joace un rol chiar mai important decât autorităţiile publice în stabilizarea pieţei. „Prin politica agricolă comună din 2014 intenţionăm să sprijinim crearea organizaţiilor de producători în toate sectoarele agricole, pentru ca aceştia, pe de o parte, să poată negocia mai bine preţurile pe termen mediu şi lung şi, pe de altă parte, să fim în măsură să intervenim prin intermediul organizaţiilor de producători atunci când este nevoie de o minimă asigurare a stabilizării pieţelor”, a declarat oficialul european. În propunerea de reformă există o măsură de gestionare a riscului care va permite acoperirea cu până la 70% a pierderilor, dintr-un fond mutual, dacă veniturile scad cu 30%. Agricultorii sunt încurajaţi să creeze un fond mutual, pe care îl alimentează atunci când obţin preţuri mari la valorificarea produselor agricole, iar în anii în care au loc perturbări pe piaţă care duc la pierderi mari de venit aceştia să-şi poată acoperi din fondul mutual o parte din pierderile suferite. La compensarea pierderilor de venit va contribui şi Uniunea Europeană. Pentru fiecare euro plătit dintr-un astfel de fond mutual, UE plăteşte 0,65 euro în plus. Din perspectiva schimbărilor climatice, un element esenţial adus în discuţie de comisarul european a fost rolul cercetării şi inovării agricole. „Fără o aplicare şi implicare concretă, practică, a rezultatelor din cercetare şi inovare agricolă în producţie riscăm să risipim bani. Nu mai este suficient să susţinem agricultorii doar financiar, trebuie să-i susţinem şi cu mijloace privind accesul la inteligenţă, accesul la rezultatele cercetării”, a afirmat dl Cioloş. În cadrul declaraţiilor de presă, comisarul pentru agricultură a afirmat că atunci când vorbim despre gestiunea riscurilor în agricultură trebuie să avem o abordare integrată: „Nu trebuie să ne limităm doar la sistemul de irigaţii când vorbim de

Pentru a hrăni cele 9 miliarde de oameni, producţia agricolă ar trebui să crească cu 70%

Ana MUSTĂŢEA

Cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentaţiei, celebrată la data de 16 octombrie, academicianul Cristian Hera a susţinut, în cadrul Academiei Române, o prezentare pe tema securităţii alimentare în condiţiile actuale de creştere demografică şi schimbări climatice. Pe măsură ce populaţia globului creşte, presiunea asupra producţiei agricole este din ce în ce mai mare şi, potrivit unor statistici, aceasta ar trebui să crească cu 70% pentru putea hrăni cele 9 miliarde de oameni, cât se estimează că vor fi în anul 2050. „În 2011, am avut o populaţie de 7 mld. de locuitori şi se preconizează că în anul 2050 vom ajunge la 9 miliarde, iar după unele prognoze chiar la 9,5 mld. de oameni. Pentru a hrăni această populaţie ar fi nevoie de o creştere a producţiei agricole cu 70%, dar există o serie de constrângeri cum ar fi schimbările climatice globale şi impactul asupra resurselor naturale. De aceea, se discută şi despre o criză ecologică. Insecuritatea alimentară depinde şi de evoluţia veniturilor populaţiei pentru a avea acces la hrană. De asemenea, depinde de hotărârile politice din fiecare stat dacă susţine dezvoltarea durabilă şi se bazează pe protecţia socială a populaţiei. O altă constrângere extrem de importantă este determinată de criza energetică. Toată civilizaţia lumii s-a dezvoltat pe sursa de energie fosilă, care este epuizabilă. Din cauza consumului mare de energie, Lester Brown, directorul Institutului de Politică Planetară, a lansat ideea competiţiei între hrana pentru oameni şi hrana pentru maşini. În 2011, din cele 400 de milioane de tone de cereale realizate în Statele Unite ale Americii, 127 mil. tone au fost folosite pentru producerea de biocombustibil. Anul acesta, în SUA, din cauza secetei excesive, nu s-au mai folosit cereale pentru biocombustibili”, a afirmat academicianul Hera. 16 Noiembrie 2012

Potrivit acestuia, în Uniunea Europeană asistăm la o plafonare a producţiilor agicole pe unitatea de suprafaţă. „Până în anul 1970 a avut loc o creştere liniară a producţiei agricole, cu un ritm de creştere de 3,5%. În perioada 1961-2000, ritmul a fost încetinit la 1,5%, iar în intervalul 2001-2010 asistăm la o plafonare a producţiilor agicole. Directoarea Institutului Naţional de Cercetări Agricole din Franţa a arătat că în ultimii 10 ani în UE marile ţări producătoare de grâu au o producţie plafonată la 6 până la 9 t/ha. România, în ultimii 20 de ani, are o producţie medie de 2-3 tone/ha. Sub acest aspect, România se găseşte într-o situaţie avantajoasă, pentru că, folosind noile creaţii şi tehnologiile performante, poate dubla şi chiar mai mult producţia pe unitatea de suprafaţă. În 1984, populaţia medie globală consuma 342 kg de cereale, iar în 2006 ajungea la 302 kg pe cap de locuitor. Deşi producţiile au crescut, populaţia a crescut mult mai rapid, iar dacă producţia va scădea cu 12%, criza alimentară va fi una extrem de puternică”, a susţinut prof. univ. dr. doc. Cristian Hera. Una dintre consecinţele negative ale presiunii creşterii productivităţii agricole este exploatarea excesivă a resurselor naturale. „La nivel global, 62% din sol are o fertilitate redusă şi foarte redusă şi 11% are o fertilitate ridicată şi foarte ridicată. În România, solul cu fertilitate redusă şi foarte redusă ocupă 52% şi 28% cel cu fertilitate ridicată. Din nefericire, pe baza datelor Institutului de Pedologie, această fertilitate a solului scade o dată cu recolta. România, o singură dată în istorie, a administrat 120 kg de îngrăşăminte la unitatea de suprafaţă, în timp ce Belgia sau Olanda au dat chiar şi 400 kg/ha. 70% din apa dulce se foloseşte în agricultură. Totalul volumului de apă se diminuează, chiar şi cele din straturile de adâncime. România este încadrată în categoria ţărilor cu resurse de apă relativ scăzute”, a spus dl Hera. Schimbările climatice globale reprezintă cea mai mare provocare a mileniului III. Ele au influenţe dramatice asupra

mediului şi resurselor naturale. În perioada 1901-2001, temperatura medie a crescut cu 0,2-0,6 grade Celsius, în 1906-2005 a crescut cu 0,18-0,74 grade Celsius, iar ultimii 12 ani au fost cei mai călduroşi din 1850 încoace. Spre sfârşitul secolului 21, scenariul probabil arată o creştere a temperaturii cu 4 până la 6,4 grade Celsius. Factorul primordial implicat în creşterea temperaturii medii este acumularea de gaze cu efect de seră, din cauza industrializării, care a crescut substanţial. În opinia dlui Hera, schimbările climatice şi eroziunea solului vor duce, la nivel mondial, la pierderea a 5 până la 7 milioane de hectare. „Anul acesta, SUA au înregistrat la grâu, porumb şi soia o producţie cu 17% mai mică din cauza temperaturilor ridicate. În 1941-1950 au fost declaraţi 3 ani de secetă severă, iar în secolul 21 au fost declaraţi 5 ani de secetă. Schimbările climatice afectează agricultura, restrângând zonele favorabile pentru cultivarea culturilor, impunând schimbări radicale ale sistemelor de exploataţie, ale sortimentelor de genotipuri. Sistemul convenţional de agricultură nu reuşeşte să satisfacă pe deplin cerinţele. Acum se discută din ce în ce mai mult de sistemul biotehnologiilor. Pe baza datelor primite de la Clive James şi Graham Brookes rezultă că în 2010 suprafaţa cultivată cu plante modificate genetic a fost de 148 de milioane de hectare. Anul trecut, pe plan mondial au fost cultivate 160 de milioane de hectare, în 28 ţări ale lumii. Principalele ţări cultivatoare de plante modificate genetic sunt SUA, Brazilia şi Argentina. Până acum, nu s-au găsit efecte negative asupra sănătăţii omului şi animalelor şi mediului înconjurător”, a afirmat academicianul Cristian Hera, subliniind faptul că cercetarea ştiinţifică este considerată forţa motrice pentru progres, în general, şi implicit al agriculturii.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2012 17

Soluţii de eficientizare energetică în sectorul agricol 8.000 de MWh pe an obţinuţi din deşeuri zootehnice de către o fermă din România AB Energy România, parte a Grupului Italian AB, lider european în proiectarea şi fabricarea instalaţiilor şi a soluţiilor de cogenerare cu gaze naturale, cu biogaz şi a celor bazate pe trigenerare, a participat pentru prima dată la Târgul Internaţional IndAgra 2012.

ANGELO BARONCHELLI

Î cadrul În d l tâ târgului, l i AB EEnergy a prezentat t t soluţiile complete şi echipamentele modulare de cogenerare pe bază de biogaz şi gaze naturale, menite să asigure eficienţa energetică şi durabilitatea ecologică în sectorul agricol, zootehnic şi industrial. „Am ales piaţa din România întrucât credem cu putere că sectorul de cogenerare pe bază de biogaz se va dezvolta aici într-un ritm alert. Taxele competitive care încurajează energia regenerabilă, alături de perspectivele stabile oferite de guvern şi anticiparea unei creşteri majore a cererii pentru energie la preţuri bune, fac din cogenerare o sursă atractivă de venit pentru fermieri, investitori privaţi, companii de investiţii şi grupuri de energie. Firmele agricole se pot lansa pe piaţa de electricitate, livrând în reţea kilowaţii produşi de instalaţie. Considerăm că România reprezintă unul dintre pilonii principali pentru dezvoltarea afacerii noastre pe viitor, iar angajamentul nostru faţă de dezvoltarea acestui unit este garantat”, declară Angelo Baronchelli, fondator şi preşedinte Gruppo AB Italia. Prin biocogenerare se produce energie electrică şi termică din reziduurile agricole 18 Noiembrie 2012

şi zootehnice, din plantele cultivate anume sau din fracţia organică prezentă în deşeurile urbane, ceea ce duce la sporirea eficienţei energetice şi la economisirea resurselor financiare. Alte avantaje ale cogenerării pentru segmentul agricol vizează reducerea drastică a mirosurilor neplăcute, a emisiilor poluante, reducerea germenilor patogeni şi utilizarea nămolului fermentat pentru fertilizarea solului. „De 4 ani, de când suntem pe piaţa din România, am observat că domeniul agricol este într-o continuă evoluţie. Noi ne adresăm mai ales sectorului producător de cereale şi celui zootehnic. Folosind tehnologia noastră, o instalaţie de 1 MW poate fi aprovizionată din producţia unui teren cultivat cu 500 ha de porumb, în timp ce în sectorul zootehnic, pentru alimentarea unei instalaţii de 100 kW cu deşeuri animale, este nevoie de 600 de bovine sau de 5.000 de porcine adulte. Echipamentele noastre au o productivitate de peste 80%, astfel o instalaţie de 1 Mwe produce peste 8.000 MWh/an. Urmează să explorăm şi sectorul avicol, sector în care problemele sunt complexe, din cauza faptului că tehnologia de obţinere a biogazului din dejecţii avicole, care sunt mai slabe energetic, este mai costisitoare”, declară Vladimir Oprescu, Area Sales Manager România. Spre deosebire de alte companii care produc echipamente de cogenerare pe bază de biogaz, AB Energy oferă sisteme complete, modulare. Motoarele companiei AB sunt create atât pentru

VLADIMIR OPRESCU

cogenerări mici (între 64 şi 300 kWe), dar şi pentru cogenerări de până la 1,4 Mwe. Echipamentele pe biogaz au fost dezvoltate, iar în prezent soluţiile permit cogenerări cu motoare de 2 Mwe şi chiar de 3,2 Mwe. Soluţiile oferite de AB Energy continuă cu o linie performantă de service, care asigură supravegherea şi mentenanţa permanentă a echipamentelor. Acest serviciu funcţionează 24/24, permite identificarea oricărei nereguli de funcţionare în timp real şi repararea în sistem la distanţă (remote), printr-o tehnologie avansată, în maximum 30 de minute de la sesizarea avariei. În cazuri excepţionale, în care avaria nu poate fi rezolvată remote, o echipă specializată asigură service-ul la faţa locului. Grupul AB a realizat peste 400 de instalaţii folosind tehnologii şi soluţii avansate pentru transformarea biogazului în energie, cu asigurarea celor mai ridicate performanţe într-un context de absolută fiabilitate.

Despre Grupul AB şi AB Energy România Grupul AB a fost fondat în anul 1981 de către Angelo Baronchelli şi este prezent în 7 ţări (Italia, Spania, Polonia, Serbia, Croaţia, Cehia şi România). Principalele linii de business dezvoltate sunt cogenerarea pe bază de gaze naturale (gaz metan) pentru zona industrială, cogenerarea pe bază de biogaz pentru zona agricolă (prin folosirea reziduurilor agricole şi/sau zootehnice) şi urbană (prin utilizarea deşeurilor municipale). La nivel internaţional, Grupul AB este compus din 13 societăţi specializate, în care lucrează peste 500 de angajaţi. Filiala din România (AB Energy România), înfiinţată în anul 2009, desfăşoară activităţi comerciale şi de service. La nivelul anului 2011, Grupul AB a realizat o cifră de afaceri de peste 134 de milioane de euro, iar investiţiile în intervalul 2009-2011 au depăşit suma de 20 mil. euro.

www.agrimedia.ro

Forumul Afacerilor Agricole AgroFin - ediţia a 9-a JW Marriott Bucharest Grand Hotel va găzdui miercuri, 28 noiembrie 2012, Forumul Afacerilor Agricole AgroFin. Forumul Afacerilor Agricole, marcă înregistrată Carré Promotion, se va desfăşura sub titulatura: „2013 - Soluţii de finanţare competitive în agricultură” şi va oferi celor peste 80 de fermieri participanţi prilejul de a dezbate teme importante, de mare actualitate pentru susţinerea agriculturii româneşti. Dintre subiectele de interes propuse de organizatori subliniem: rolul fundamental al instituţiilor bancare din România în finanţarea agriculturii; soluţii pentru reabilitarea sistemului de irigaţii; prezentarea în premieră a Asociaţiei Cultivatorilor de Porumb din Regiunea Sud Muntenia; biotehnologie modernă în producţia de seminţe. Printre companiile private care vor

www.agrimedia.ro

participa la conferinţă se număra Limagrain, MAP - Maşini Agricole Performante, GDF Suez - consultant pentru proiecte europene finanţate în parteneriat cu BERD, Gruppo Valinst şi Grup Romet - sisteme de irigaţii. BancPost va oferi participanţilor pachete de finanţare pregătite pentru fermieri şi va răspunde solicitărilor de dezvoltare a acestei activităţi. Invitată în cadrul acestui eveniment, doamna Cătălina Luca, consilier negociator la Ministerul Afacerilor Europene, va prezenta bugetul European pentru agricultură şi dezvoltare rurală, în contextul noii perspective financiare 2013-2020. În partea a doua, Carré Promotion va lansa oficial „Expoziţia Internaţională de Agricultură Agro Carré 2013”, un eveniment dinamic şi inovator, care

răspunde cerinţelor fermierilor, ale companiilor producătoare şi distribuitoare de maşini agricole şi ale firmelor care activează în domenii conexe. „Expoziţia Internaţională de Agricultură Agro Carré”, comparabilă cu marile expoziţii europene, va acoperi verticalele industriale din domeniul agricol. După o experienţă de peste 10 ani în acest domeniu, Carré Promotion se concentrează pe un tratament egal şi transparent faţă de toţi expozanţii şi pe acoperirea nevoilor fermierilor. Potrivit acestor principii, obiectivul principal al evenimentului organizat de noi va urmări atragerea unui număr de peste 10.000 de vizitatori specializaţi pe fiecare ediţie.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Noiembrie 2012 19

Carré Promotion este singura agenţie de Relaţii Publice full service specializată în soluţii pentru domeniul agricol. Elena Neacşu a înfiinţat firma Carré Promotion în anul 2000, cu scopul de a acoperi o gamă largă de servicii: consultanţă, organizare de evenimente corporate, relaţia cu mass-media, materiale corporate de prezentare şi analiză, studii de piaţă.

Eveniment nou: «Expoziţia Internaţională de Agricultură Agro Carré - 18-21 iulie 2013» În 2002, Carré Promotion demarează organizarea de conferinţe şi seminarii, AgroFin devenind, prin cele 9 ediţii desfăşurate până acum, o întâlnire tradiţională, lucrativă şi eficientă între fermieri, companii producătoare de maşini, utilaje, inputuri pentru agricultură şi specialişti din administraţia centrală. Anul acesta, conferinţa AgroFin va avea loc la data de 28 noiembrie, la Hotel Marriott. În 2004, Carré Promotion devine organizator al Expoziţiei Internaţionale de Agricultură şi Maşini Agricole RomAgroTec, prima expoziţie de agricultură organizată în câmp. Până la ultima ediţie, cea din 2012, acest târg a înregistrat an de an un număr de peste 5.000 de vizitatori specializaţi. Deoarece pentru anul 2013 Carré Promotion a pregătit o surpriză de proporţii, şi anume organizarea unui eveniment nou, în perioada 18-21 iulie - „Expoziţia Internaţională de Agricultură Agro Carré”, am stat de vorbă cu doamna Elena Neacşu, pentru a afla mai multe detalii. 20 Noiembrie 2012

De ce o nouă expoziţie de agricultură? Ne bucurăm să lansăm o nouă provocare pe piaţa de târguri şi expoziţii din România. Sigur, întrebarea este firească, în condiţiile în care numărul de târguri agricole a crescut în ultima vreme. Trei motivaţii importante stau la baza proiectării acestui eveniment: - perioada aleasă este neacoperită de evenimente similare; - prezenţa la expoziţia noastră, alături de companiile producătoare şi importatoare de maşini şi utilaje agricole, a firmelor din domenii conexe: echipamente pentru viticultură, pomicultură, legumicultură, horticultură, silvicultură, zootehnie. Pentru companiile producătoare de inputuri, am gândit un mod de expunere modern, estetic şi inovativ. Aşteptăm şi participarea firmelor implicate în dezvoltarea de energii regenerabile. - cel mai important este conceptul dinamic, inedit faţă de ce s-a prezentat până acum la târgurile

de agricultură. Am pornit de la 3 principii fundamentale: egalitatea între expozanţi, transparenţa faţă de toţi colaboratorii şi libertatea în mişcare a firmelor participante.

Ce trebuie să înţelegem prin concept dinamic? Am proiectat un circuit de vizitare care asigură trecerea prin faţa tuturor

www.agrimedia.ro

expozanţilor şi, la fel de important, organizăm terenuri de demonstraţii lângă fiecare stand. Eliminăm în acest fel caracterul static, monoton al târgurilor de profil şi rezolvăm marea problemă a alegerii suprafeţelor de expunere. Fiecare firmă participantă are posibilitatea de a deplasa utilajele din stand pe terenul de demonstraţii, să modifice oricând structura standului şi să implice vizitatorii în activităţi interactive.

De ce Agro Carré? Numele Agro Carré a venit în mod natural, pentru că are legatură cu numele firmei organizatoare, dar în mod direct şi cu transpunerea conceptului dinamic în planul arhitectural al expoziţiei.

Veţi căuta asociaţi pentru organizarea acestui eveniment? Agro Carré este singura expoziţie din domeniul utilajelor şi echipamentelor pentru agricultură organizată exclusiv de o companie privată cu capital 100% românesc. Vom evita orice asociere, dar vom fi deschişi către o formă de parteneriat tradiţional, eficient în strategiile de promovare.

Este o locaţie foarte bine cunoscută şi propice pentru desfăşurarea expoziţiei noastre. Carré Promotion, în calitate de organizator al Expoziţiei Internaţionale de Agricultură şi Maşini Agricole RomAgroTec, a desfăşurat câteva ediţii anuale consecutive ale acestei manifestări în acest loc. Pregătirile pentru „Expoziţia Internaţională de Agricultură Agro Carré” sunt demne de menţionat. Am prelucrat solul în mod profesionist, cu ajutorul fermei agricole „Geo & Costi Agrostar”, am însămânţat 10 hectare cu mixtură de plante furajere, astfel încât expozanţii vor beneficia de condiţii ideale de prezentare.

Ce alte surprize ne pregătiţi pe perioada târgului? Propunem, pentru ediţia 2013, organizarea demonstraţiilor de noapte, urmate de un foc de tabără. Întotdeauna fermierii au fost interesaţi de funcţionarea maşinilor în condiţii de lumină scăzută, de dotarea lor cu instalaţii moderne pentru lucrul pe timpul nopţii. Desfăşurarea expoziţiei vara permite acest gen de activităţi.

Vom avea companii partenere dintre expozanţi şi, desigur, parteneri media ai evenimentului.

O altă surpriză va fi organizarea demonstraţiilor cu echipamente de irigaţii. Ne-am pregătit cu toată logistica necesară şi suntem siguri că fermierii aşteaptă cu interes acest eveniment inedit.

Locaţia expoziţiei permite aplicarea tuturor acestor proiecţii revoluţionare?

Aşteptaţi peste 2.500 de vizitatori pe zi. Sunt asigurate locuri de parcare?

Terenul este amplasat pe DN2, la km 25, între localităţile Şindriliţa şi Lilieci.

Ne-am concentrat pe două aspecte, la fel de importante: am proiectat un spaţiu generos destinat parcării, care va permite accesul a 3.000 de autovehicule; de asemenea, am gândit un spaţiu de parcare exclusiv pentru expozanţi.

Aţi anunţat că publicul targetat acoperă fermierii din cele trei regiuni de dezvoltare din sudul ţării, cu o estimare de 10.000 de vizitatori specializaţi. Cum vedeţi evoluţia în timp a Expoziţiei Internaţionale de Agricultură Agro Carré? Da, este adevărat, ne vom concentra în 2013 pe cele trei regiuni de dezvoltare. Cu logistica de astăzi,

www.agrimedia.ro

este foarte dificil să targetezi întregul teritoriu al ţării. Trebuie să subliniez că sintagma „vizitatori specializaţi” face diferenţa faţă de alte târguri, noi urmărim să atragem fermierii prin calitatea expoziţiei. Vom prezenta expozanţilor, încă de la prima ediţie, un raport real al gradului de vizitare şi de interes, prin chestionare calitative, dar şi prin montarea unui sistem eficient de numărare a vizitatorilor. Strategia de dezvoltare a expoziţiei vizează în urmatorii ani o extindere spectaculoasă, până la o suprafaţă de 50 ha. Astfel, putem organiza Expoziţia Internaţională de Agricultură Agro Carré cu o participare estimată la 400 de firme expozante şi cu un număr de vizitatori specializaţi de peste 40.000. Dar acest lucru se va întâmpla progresiv, până în anul 2017. Sperăm să avanseze până atunci şi programul construcţiei de autostrăzi, astfel încât infrastructura să permită deplasarea fermierilor din cele mai îndepărtate colturi ale ţării,

Expoziţia Internaţională de Agricultură Agro Carré va beneficia de o lansare oficială? Când va avea loc acest eveniment? Strategia noastră a marcat câteva etape. Am pregătit judicios terenul pentru însămânţare, am gândit conceptul dinamic şi revoluţionar al expoziţiei. Am transmis o invitaţie care prezintă principiile pe care s-a sprijinit strategia noastră, apoi am transmis formularele de înscriere şi planul cu propunerile de amplasament pentru standuri. Reuşim în acest fel să ajutăm firmele expozante să bugeteze din timp participarea la expoziţia noastră. Sigur, vom organiza un eveniment special dedicat lansării oficiale a Expoziţiei Internaţionale de Agricultură Agro Carré. Vom fi atenţi să-l anunţăm din vreme, iar primele informate vor fi, cum este normal, revistele de specialitate implicate în viaţa agriculturii româneşti.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Noiembrie 2012 21

Luna decembrie, prima lună a sezonului de iarnă, debutează pentru fermierii legumicoli cu o serie de probleme care trebuiesc rezolvate acum şi nu mai târziu, pentru a nu avea disfuncţionalităţi în evoluţia firească a aplicării verigilor tehnologice ale culturilor de legume.

Calendarul legumicol al lunii decembrie După parcurgerea unui an legumicol destul de greu, seceta atmosferică şi seceta pedologica fiind elementele restrictive în obţinerea de recolte care să asigure potenţial financiar pentru reluarea ciclului productiv, în această lună se proiectează următorul ciclu legumicol, cu tot ce înseamnă acesta. În primul rând, în ceea ce priveşte îngrijirea culturilor existente, se va verifica în permanenţă starea de vegetaţie a culturilor înfiinţate din toamnă, având în vedere faptul că până la începutul lunii noiembrie cantităţile de precipitaţii au fost foarte mici, iar rezerva de apă din sol destul de scăzută. În aceste condiţii, este necesar a urmări refacerea rezervei de apă din sol, în funcţie de cantităţile de precipitaţii care se pot înregistra. În condiţiile în care precipitaţiile vor fi abundente sau într-o unitate de timp determinată se vor înregistra precipitaţii abundente, este necesar a se lua măsuri de prevenire a înregistrării excesului de apă pe suprafeţe întinse. De aceea, acolo unde este cazul, se vor executa şanţuri sau rigole de evacuare a excesului de apă, 22 Noiembrie 2012

pentru ca plantele să se poată dezvolta normal şi să beneficieze de suficiente cantităţi de apă în procesul metabolic. Totodată, se vor lua măsuri de protejare a culturilor înfiinţate din toamnă împotriva distrugerii de către animale sălbatice/domestice. Acest aspect trebuie avut în vedere cu toată responsabilitatea, deoarece nu în puţine cazuri atacurile animalelor (care, din cauza secetei înregistrate pe parcursul anului 2012, mănâncă orice fel de verdeaţă) au distrus importante suprafeţe de teren semănat.

În al doilea rând, este necesar ca în paralel cu problemele amintite anterior să se ia măsuri pentru producerea răsadurilor necesare în anul următor pentru plantat. În acest sens, este necesar ca prima operaţiune ce va avea loc să fie revizuirea, repararea spaţiilor şi a mijloacelor pentru producerea răsadurilor. De asemenea, se va lua în calcul şi numărul de specii de plante legumicole care urmează a fi cultivate, dar şi numărul de răsaduri necesare pentru unitatea de suprafaţă în care se vor planta răsadurile.

www.agrimedia.ro

Pentru asigurarea gunoiului de grajd sunt necesare următoarele operaţiuni, ca secvenţe tehnologice: încărcarea gunoiului de grajd din platforma special amenajată în cadrul unităţii zootehnice; transportul gunoiului de grajd la locul stabilit; aşezarea gunoiului de grajd în platforma special amenajată şi protejarea acestei platforme de intemperii (acoperirea cu materiale sintetice, folie etc.). Această operaţiune este deosebit de importantă, reuşita producerii unui răsad bun fiind o consecinţă a acordării de maximă atenţie executării corecte a fiecărei secvenţe tehnologice. Urmează operaţiunea de continuare a asigurării amestecului de pământuri, dintre care amintim: mraniţa, pământul de ţelină, pământul de grădină, nisip, turbă, compost forestier etc. Pentru a avea maximum de eficienţă a folosirii acestor amestecuri de pământ, este necesar a şti de la bun început proporţiile în care se asociază aceste pământuri, în funcţie de specia legumicolă ce urmeză a fi cultivată. Principalele operaţiuni în asigurarea amestecului de pământuri şi a omogenizării produsului finit constau în: încărcarea pământurilor, transportul acestora, descărcatul la locul stabilit şi, în final, cernerea pământurilor iniţiale. După executarea acestor operaţiuni, se poate trece la pregătirea amestecului de pământuri, care presupune următoarele operaţiuni: omogenizarea conform reţetei, dezinfecţia amestecului (operaţiune deosebit de importantă în vederea protejării de atacuri de boli şi dăunători, stabilită, în special, numai de specialiştii fitosanitari ai fiecărui Laborator Fitosanitar Judeţean), depozitarea corespunzătoare a amestecului (în magazii, şoproane etc.). O altă operaţiune la fel de importantă este protejarea de intemperii a amestecurilor pregătite pentru fiecare specie legumicolă în parte, cu diferite materiale protectoare sau prin adăpostirea în spaţii special amenajate.

www.agrimedia.ro

Cea de-a treia categorie de probleme vizează organizarea activităţilor, care înseamnă de fapt analiza graficului de activităţi, atât pe timp de iarnă, cât şi pentru începutul anului legumicol. Acest aspect înseamnă mai concret analiza activităţilor desfăşurate pe parcursul anului anterior şi eficienţa acestora, care se traduce prin obţinerea de venituri suplimentare care să asigure reluarea ciclului biologic în condiţii foarte bune. Pornind de aici, se poate avea în vedere o serie de activităţi şi măsuri care să îmbunătăţească activitatea faţă de perioada anterioară, măsuri care să permită suplimentarea veniturilor directe faţă de cele obţinute în anul anterior. Aceasta se poate traduce prin analiză financiară, care înseamnă concret: încasările de la beneficiarii legumelor, rambursarea creditelor, achitarea serviciilor, analiza resurselor financiare pentru anul viitor, eventuale disponibilităţi pentru investiţii (care să conducă la îmbunătăţirea bazei materiale, dotari suplimentare şi asigurarea unui parc de maşini şi unelte agricole, care să permită executarea tuturor lucrărilor în regim de excelenţă). O altă activitate deosebit de importantă este analiza modului de folosire a forţei de muncă, atât în ceea ce priveşte fiecare membru al familiei, cât şi forţa de muncă angajată permanent sau temporar. Deoarece numărul celor care doresc să lucreze în agricultrură s-a împuţinat, asigurarea forţei de muncă a devenit o problemă deosebit de grea, care implică folosirea de personal necalificat, care nu poate deveni un bun legumicultor decât după multe ore de lucru în câmp sau în seră. Pentru a avea o activitate laborioasă, trebuie să se revizuiască listele cu materialele din stoc pentru a putea face

necesarul perioadei imediat următoare. În paralel cu această activitate, se va face şi necesarul pentru anul viitor, în funcţie de speciile legumicole planificate a fi cultivate şi în funcţie de contractele ce urmează a fi încheiate cu diverşi comercianţi. În funcţie de toate aceste probleme, se va întocmi graficul de procurare a materialelor cu necesitate imediată şi a celor de pe parcursul vegetaţiei plantelor legumicole cultivate. Un rol deosebit de important îl au analiza modului de derulare a contractelor pentru livrarea legumelor pe parcursul anului şi priorităţile ce decurg din aceste contracte. Ceea ce este foarte important este faptul că vor trebui analizate costurile suplimentare determinate de valorificarea proprie pe piaţă a tuturor rezervelor de legume rezultate ca un surplus de recoltă din planificarea făcută iniţial, la începutul anului. În condiţiile în care vânzarea produselor nu se face conform planificării, este necesar să se analizeze eventualitatea reorientării sau schimbării structurii culturilor legumicole, în corelaţie cu cererea pieţei, cu contractele stabilite anticipat la începutul anului cu diverşi beneficiari. Cea mai importantă activitate din viaţa legumicultorilor este cea de comercializare a legumelor produse pe parcursul unui an legumicol. Pentru aceasta, operaţiunea de care depind în mare parte vânzarea şi valorificarea superioară a cantităţilor de legume produse este cea de condiţionare a recoltei pentru piaţă din depozitele de păstrare. În vederea vânzării, sunt necesare următoarele etape: cizelat, sortat, calibrat, şters/lustruit, ambalat, depozitat în condiţii optime până la livrare, după care urmează expedierea către beneficiar pe piaţă. O problemă deosebită o reprezintă modul în care se face ambalarea mărfii, care trebuie să fie atractivă şi să atragă mulţi cumpărători. Aici intervine rolul designului comercial, stabilit printr-un management diferenţiat, în funcţie de speciile de legume prezentate, de timpurietatea lor şi de calităţile nutritive pe care le are fiecare legumă. Dacă toate acestea sunt însoţite şi de o reclamă puternică, impulsivă, dar de bun simţ, totul pare a se rezolva destul de uşor din afară, dar greul îl duc tot truditorii pământului, frumoşii ţărani români...

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Noiembrie 2012 23

Victor VĂTĂMANU

O operaţiune deosebit de importantă este continuarea asigurării gunoiului de grajd, care în acest moment constituie o problemă deosebit de grea, pentru simplul motiv că gunoiul de grajd este din ce în ce mai puţin, din cauza reducerii drastice a numărului de animale crescute de producătorul agricol particular. În aceste condiţii, se face apel la marile unităţi zootehnice pentru procurarea gunoiului de grajd bine fermentat şi bine întreţinut.

La data de 1 noiembrie a.c., în cadrul expoziţiei IndAgra, s-a semnat Acordul pentru Ţara Anului la BioFach 2013, considerat cel mai important târg internaţional de produse bio. Anul viitor, târgul se va defăşura în perioada 13-16 februarie 2013, la Nürnberg (Germania).

România - ţara anului la BioFach 2013 La semnarea acordului, dl Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a afirmat că participarea României ca ţară a anului la BioFach reprezintă o bună oportunitate de promovare a produselor autohtone ecologice, nu doar pe plan european, dar şi internaţional. Claus Rattich, membru al Consiliului Director al NünbergMesse, a declarat că sectorul bio din România are multe de oferit şi la târgul internaţional va avea şansa de a se prezenta cu toată gama de produse ecologice. BioFach numără anual circa 40.000 de vizitatori din toată lumea şi împreună cu Vivaness, unul dintre cele mai importante târguri pentru cosmetice naturale şi wellnes, a înregistrat peste 2.000 de expozanţi.

80% din produsele ecologice româneşti sunt destinate exportului „Principala ţară unde se exportă produsele autohtone ecologice este Germania. Aceasta este cea mai mare ţară importatoare de produse ecologice 24 Noiembrie 2012

din Uniunea Europenă şi competiţia pe această piaţă este destul de acerbă. De aceea, Ministerul Agriculturii susţine din fonduri europene un program de promovare pe aceste zone a produselor bio româneşti, în valoare de 1,5 mld. euro. Exportăm, în principal, produse din zona cerealelor, a producţiei vegetale, dar şi din zona producţiei zootehnice. În ultimul timp, sectorul de creştere a păsărilor în sistem ecologic s-a dezvoltat foarte mult. Valoarea exporturilor de produse ecologice se ridică anual la circa 200 mil. euro, dar potenţialul este mult mai mare”, a susţinut dl Constantin. Ministrul Agriculturii a vorbit despre măsurile din cadrul PNDR, unde

operatorii ecologici beneficiază de un punctaj suplimentar la depunerea proiectelor de investiţii. „În cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală se acordă un punctaj suplimentar pentru cei care procesează produse bio. Cei din sector pot accesa fonduri pe Măsurile 121, care vizează modernizarea fermelor agricole, şi 123, unde sunt alocate 1,5 milioane de euro. Este adevărat că nu sunt proiecte foarte mari care s-au dezvoltat în România în sectorul agriculturii ecologice. Măsura 123 a fost acaparată mai mult de marii procesatori din România, pentru că în primii ani agricultura ecologică nu era dezvoltată atât de mult. În 2010 erau doar 3.100 de operatori în sectorul ecologic, iar astăzi vorbim de 26.000”, a declarat dl Constantin. În privinţa cererii de produse bio pe piaţa românească, ministrul Agriculturii pi a afirmat că o parte din consumatori se reorientează către aceste produse, dar, de re cele ce mai multe ori, îi împiedică puterea mică m de cumpărare, ştiut fiind faptul că produsele ecologice se valorifică la un pr

www.agrimedia.ro

conversie. Am discutat cu reprezentanţii MADR, am avut până la începutul lunii noiembrie trei întâlniri cu noua conducere a instituţiei şi am solicitat modificarea unor măsuri din PNDR pentru acordarea unui sprijin financiar pe fermă pentru micii agricultori, iar pentru cei mijlocii şi mari, prin Măsura 214, să se aloce un sprijin pe suprafaţă, atât în timpul conversiei, cât şi după conversie. Sprijinul acordat în perioada de conversie ar trebui să fie dublu. În privinţa sectorului de procesare, noi am solicitat o măsură în cadrul PNDR şi un sprijin de minimum 75% din fonduri nerambursabile, pentru că altfel vom rămâne exportatori doar de materii prime”, a spus dl Cioceanu.

În cadrul evenimentului, acesta a adus în discuţie o nouă oportunitate pentru România de a pătrunde pe piaţa SUA. „O mare oportunitate pentru sectorul bio o reprezintă piaţa Statelor Unite ale Americii, mai exact sectorul de creştere a animalelor în sistem ecologic. Din cauza secetei, SUA au nevoie de peste 1 milion de tone de porumb furajer. România nu s-a dedicat producerii de furaje certificate ecologic, dar în actualul context considerăm că reprezintă o bună oportunitate. Până acum ne-am orientat spre producţia de cereale destinată consumului uman, pentru că exista un preţ de valorificare mai mare şi aveam piaţă de desfacere în partea de vest a Europei”, a afirmat preşedintele Asociaţiei Bio România. Potrivit datelor prezentate de asociaţia Bio România, numărul de produse ecologice a crescut de la 3.300 la 10.000. Pe piaţa internă există tendinţe îmbucurătoare, aceasta a înregistrat creşteri medii anuale de aproximativ 20%. În 2010, România a intrat în Top 20 al naţiunilor exportatoare de produse bio.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Noiembrie 2012 25

Ana MUSTĂŢEA

preţ mai mare decât cele convenţionale. „Consumatorii din România, chiar dacă preţurile sunt mai mari, au început să se reorienteze către produsele ecologice, dar trebuie să fim realişti că cererea nu este aşa de mare, având în vedere că puterea de cumpărare a consumatorului român nu este, de exemplu, la nivelul celei din Germania, unde se consumă cu prioritate produse bio. Nu avem o piaţă internă importantă, ci mai degrabă un potenţial uriaş către export”, a precizat dl Constantin. Potrivit Asociaţiei Bio România, numărul de ferme care lucrează în sistem ecologic s-a triplat în perioada 2010-2011, ajungând la 9.800. Prezent la eveniment, dl Marian Cioceanu, preşedintele asociaţiei, a vorbit despre necesitatea unor măsuri de spijin pentru sectorul ecologic. „În anul 2007, eram singura ţară din Uniunea Europeană care nu primea subvenţie pentru agricultura ecologică, iar din 2011 am devenit singura ţară din lume care nu sprijină, în perioada de conversie, fermierii care lucrează suprafeţe mijlocii şi mari. De exemplu, un fermier care exploatează o suprafaţă de 1.000 ha nu primeşte nici un sprijin financiar în primii 2 ani de

Metodele obişnuite de lucrare a solului au câteva neajunsuri care trebuiesc înlăturate sau cel puţin micşorat efectul lor negativ.

Lucrarea solului cu strat vegetal protector Stratul de sol de la suprafaţă rămâne după arat complet descoperit, iar picăturile de ploaie ce cad cu viteză mare destramă agregatele de sol de la suprafaţă. Pe o grosime variabilă, stratul de sol de la suprafaţă se pulverizează, devine compact, cu permeabilitatea mult micşorată. În această stare a suprafeţei solului, apa provenită din precipitaţii sau irigare se infiltrează foarte încet, iar cantitatea de apă înmagazinată în straturile mai adânci este mică. Apa neinfiltrată în sol bălteşte şi apoi se pierde prin evaporaţie directă pe suprafeţele plane sau se scurge şi provoacă eroziunea pe suprafeţele înclinate. Prin lucrările ce se fac cu grapa, cultivatorul etc., stratul de sol de la suprafaţă, devenit compact prin acţiunea mecanică a apei din ploi, se afânează din nou, dar devine din nou compact în urma ploilor care cad după efectuarea lucrării. Un strat de materie organică la suprafaţa solului înlătură efectele negative menţionate. Acest acoperământ vegetal poate fi format din paie sau tulpini de porumb tocate, gunoi nedescompus, 26 Noiembrie 2012

turbă etc. Acoperământul vegetal poate fi şi din plante cultivate între rândurile culturilor prăşitoare. Acest din urmă acoperământ se numeşte „viu”, spre deosebire de primul, care se numeşte „mort”. Picăturile de ploaie cad mai întâi pe stratul vegetal şi apoi, cu viteza de cădere mult încetinită, se infiltrează în sol. Agregatele de sol de la suprafaţă nu se mai destramă, nu se mai formează un strat compact impermeabil, iar apa se infiltrează în cantitate mare. Se acumulează în acest fel cantităţi mari de apă în straturile mai adânci ale solului. Cât de mult ajută stratul vegetal protector la înmagazinarea apei în sol se poate constata pe un sol lutos, cu o pantă de 4% şi acoperit cu paie: în condiţiile unor precipitaţii cuprinse între 389,3 (ogor descoperit) şi 406,3 mm (ogor acoperit cu paie), apa absorbită în sol este de 159,2 mm (ogor descoperit), respectiv de 395,7 mm (ogor acoperit cu paie), iar apa scursă la suprafaţa solului este de 230,1 mm (ogor descoperit), respectiv de 10,6 mm (ogor acoperit cu paie).

Iată că apa scursă la suprafaţa solului este de aproximativ 22 de ori mai mare în cazul ogorului descoperit, faţă de apa pierdută la suprafaţa solului în cazul ogorului acoperit cu paie. Pe de altă parte, stratul vegetal micşorează foarte mult pierderile de apă prin evaporaţie directă, deoarece se creează în stratul vegetal o atmosferă saturată cu vapori, care se intercalează între aerul atmosferic şi straturile mai umede ale solului. Efectul cel mai însemnat al stratului vegetal protector se înregistrează pe terenurile în pantă. Se înţelege că şi recoltele obţinute pe terenurile în pantă acoperite cu strat vegetal sunt mai mari. La cultura de porumb s-au aplicat, după semănat, între rânduri, cantităţi din ce în ce mai mari de paie, iar producţiile obţinute au fost din ce în ce mai mari, în funcţie de cantitatea de paie dintre rândurile de porumb. Stratul vegetal de la suprafaţa solului care acoperă spaţiul dintre rândurile de porumb combate parţial buruienile. Buruienile încolţesc sub acest strat, dar multe pier din lipsă de

www.agrimedia.ro

descompunere de cantităţi suplimentare de azot. Întrebuinţarea unor doze mari de azot ajută şi la formarea unei cantităţi mari de materie organică şi subterană la plantele cultivate. Prin aceasta se rezolvă o problemă de însemnătate deosebită pentru agricultură, şi anume menţinerea conţinutului de materie organică la un nivel ridicat şi, indirect, la păstrarea însuşirilor fizice şi chimice favorabile ale solului. Acumularea substanţei organice în soluri este în primul rând o problemă a azotului. Pentru a păstra stratul protector „mort” cât mai mult la suprafaţa solului, este necesar ca toate lucrările să se facă cu altfel de unelte agricole decât cele folosite în mod obişnuit. În locul plugului obişnuit care întoarce brazda şi îngroapă resturile vegetale se pot folosi cultivatoare care mobilizează solul în adâncime, fără îngroparea stratului vegetal de la suprafaţă. Piesele active sunt însă diferite. Unele dintre ele pot fi asemănătoare pieselor de tip „labă de gâscă” în formă triunghiulară,

d cu aripile lungi sau sub forma unei dar l lame puternice. Lucrând cu astfel de m maşini agricole, rămân la suprafaţă, după 4 lucrări consecutive, 50-75% din d resturile vegetale. Adâncimea până la r care lucrează acest tip de maşini agricole c este e de 8-15 cm. Pentru pregătirea solului în vederea semănăturilor de s toamnă sunt necesare două sau trei t l lucrări cu acest fel de cultivatoare. D asemenea, se pot folosi şi De c cizele sau pluguri scormonitoare d adâncime, care lucrează şi de m mobilizează solul fără să-l întoarcă. P Piesele active au formă de daltă, cu o grosime de 5 cm şi depărtate între e la circa 25 cm. Lucrând cu aceste ele c cizele, rămân la suprafaţă, după două l lucrări consecutive, 50-75% din resturile v vegetale. Deseori, solul lucrat sub s stratul vegetal rămâne prea afânat ş seminţele nu pot germina uniform. şi Î aceste cazuri se foloseşte grapa În stelată, care îndeasă solul, fără însă a s îngrămădi paiele şi fără a le îngropa. î Semănatul păioaselor se face fără mare S greutate în solul acoperit cu un strat g vegetal. Înaintea fiecărui brăzdar al v semănătorii se ataşează un disc care s înlătură stratul vegetal pe o porţiune î mică m în faţa brăzdarului. Rămâne o fâşie de sol fără acoperământ vegetal f în î care se introduce sămânţa, iar stratul vegetal rămâne între rânduri. În urma fiecărui tub al semănătorii se ataşează un mic tăvălug, care stabileşte un contact mai intim între sol şi seminţe. Pentru plantele care se prăşesc, se procedează la fel, folosindu-se discuri sau dispozitive în formă de rariţă care premerg brăzdarele semănătorii. Pentru întreţinerea culturilor de prăşitoare se folosesc cultivatoare cu piese active, tip labă de gâscă, care afânează solul între rânduri sub acoperământul vegetal. Se caută ca operaţia de prăşit să se facă numai o dată sau maximum de două ori, iar buruienile care apar să fie distruse cu erbicide. Prin cele prezentate mai sus, acoperământul vegetal îşi îndeplineşte funcţiunile principale de înmagazinare şi păstrare a apei în sol şi de a înlătura (atât cât se poate) fenomenul de eroziune.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Noiembrie 2012 27

Victor VĂTĂMANU

lumină. Cele care apar la suprafaţă pot fi combătute cu erbicide. În acest din urmă caz se reduc la minimum lucrările de întreţinere. Prin reducerea lucrărilor de întreţinere se păstrează structura solului şi se măreşte productivitatea muncii. Stratul vegetal protector, după 2 sau 3 ani de folosinţă, este îngropat în întregime şi înlocuit cu altul nou. Paiele încorporate în sol măresc provizia de materie organică. Dar nu numai stratul vegetal „mort” poate îndeplini rolul de protecţie, ci şi un strat vegetal „viu” alcătuit din plante care cresc în intervalul de timp de la recoltarea plantei premergătoare şi până ce se seamănă din nou o altă specie agricolă. Din experienţele executate, s-a constatat că dacă se cultivă porumbul ca planta principală după el însuşi, atunci, imediat după ce s-a recoltat porumbul se seamănă borceagul de toamnă (măzăriche + secară) şi acesta creşte în toamnă şi primăvară, iar înainte de semănatul altei plante agricole se încorporează în sol. Se poate introduce stratul vegetal „viu” tot în cazul porumbului, dacă se seamănă între rânduri trifoi roşu sau altă plantă după ultima praşilă. Trifoiul roşu acoperă suprafaţa solului până ce se pregăteşte solul pentru semănătura următoare de primăvară. Cultivarea plantelor cu strat vegetal „viu” este posibilă numai în zone cu umiditate multă în cursul verii sau în zone unde se aplică irigarea culturilor. Pentru a se obţine o masă vegetală mai bogată a trifoiului sau a altei plante cultivate între rândurile de porumb, se pot aplica îngrăşăminte chimice suplimentare. Prin menţinerea stratului vegetal la suprafaţa solului se îmbunătăţeşte structura solului, conţinutul de materie organică din stratul de sol de 15 cm se îmbunătăţeşte (se dublează), iar conţinutul de azot creşte proporţional cu cantitatea de strat vegetal. Recoltele au fost mai mari decât cele obţinute fără strat vegetal sau cu strat vegetal îngropat în fiecare primăvară cu plugul la adâncimea de 12-15 cm. În toate experienţele efectuate s-au folosit cantităţi de azot destul de mari, atât la parcelele-martor fără strat protector, cât şi la parcelele cu strat vegetal protector. Materia organică, bogată în hidraţi de carbon şi îndeosebi în celuloză, are nevoie pentru o grabnică

Îngrăşămintele verzi sunt alcătuite din diferite plante, mai ales din plante leguminoase, cultivate în mod special singure sau în amestec şi care se încorporează în sol în stare verde, cu scopul de a mări fertilitatea solului şi a spori cantitatea de recoltă. Această metodă era cunoscută şi aplicată încă din antichitate, dar o dată cu trecerea timpului a fost din ce în ce mai puţin aplicată.

Folosirea îngrăşămintelor verzi Importanţa îngrăşământului verde Acţiunea pozitivă a îngrăşămintelor verzi se datorează efectului multilateral, şi anume: îngrăşământul verde îmbogăţeşte solul în substanţe organice, în urma cărora se măreşte capacitatea de reţinere a substanţelor nutritive, creşte puterea de tamponare şi se îmbunătăţesc însuşirile fizice; se măresc rezervele de azot asimilabil ale solului, datorită însuşirii plantelor leguminoase - folosite ca îngrăşământ verde - de a fixa azotul cu ajutorul bacteriilor simbiotice (adesea peste 100 de kilograme/ hectar); plantele utilizate ca îngrăşământ verde aduc în orizontul arabil, cu ajutorul rădăcinilor, substanţele nutritive din orizonturile mai profunde; pe soluirile pe care se aplică îngrăşământul verde se măreşte foarte mult eficienţa îngrăşămintelor minerale; procesele de spălare a substanţelor nutritive, în special pe solurile nisipoase, sunt foarte mult micşorate, din cauza reţinerii biologice de către plantele utilizate ca îngrăşământ verde; sporeşte cantitatea de humus, influenţând asupra structurii solului, permeabilităţii pentru apă şi a capacităţii pentru apă a solului; îngrăşământul verde cu leguminoase (Melilothus officinalis) sau amestecul de fasolita (Vigna sinensis) + mazăre (Pisum sativum) are efect asupra nematozilor dăunători din sol, prin favorizarea dezvoltării duşmanilor naturali ai acestora. Datorită acţiunii multilaterale, îngrăşământul verde sporeşte recolta nu numai la prima cultură care se seamănă după el, ci şi la următoarele 2-3 culturi. În afară de aceasta, mai trebuie luate în considerare 28 Noiembrie 2012

costul foarte redus şi posibilitatea de a fi aplicat pe scară întinsă, mai ales pe terenurile unde transportul gunoiului de grajd se face cu dificultate, ca şi acolo unde cantitatea de gunoi de grajd este mică. Totuşi, în condiţiile actuale, când se urmăreşte sporirea cantităţilor de furaje din gospodăria ţărănească, introducerea în sol a unei cantităţi însemnate de masă verde trebuie făcută cu mult discernământ şi numai acolo unde celelalte măsuri agrotehnice nu dau satisfacţie şi nu există nici posibilitatea ca această masă verde să fie valorificată prin trecerea ei prin stomacul animalelor. Adeseori, în zonele temperate este mai economic ca plantele în stare verde să fie consumate de animalele domestice şi să se obţină astfel gunoiul de grajd.

Plantele utilizate ca îngrăşământ verde Plantele folosite ca îngrăşământ verde trebuie să fie puţin pretenţioase faţă de substanţele nutritive din sol şi să dea întrun timp scurt o cantitate mare de masă verde, bogată în substanţe nutritive şi în special în azot. Cele mai întrebuinţate plante pentru acest scop sunt leguminoasele şi anume lupinul peren (Lupinus polyphyllus), lupinul cu frunza îngustă sau albastru (L.angustifolius), specia de bază folosită ca îngrăşământ verde în zonele de cultură a lupinului, lupinul galben (L. Luteus), lupinul alb (Lupinus albuş), mazărea (Pisum sativum), lintea (Lathyrus sativus), bobul (Vicia faba), trifoiul mărunt (Medicago lupulina), trifoiul roşu (Trifolium pratense), trifoiul încărnat (Trifolium incarnatum), sulfina anuală

(Melilotus albă), măzărichea (Vicia villosa). Mai rar se folosesc ca îngrăşământ verde plantele care nu fac parte din familia leguminoaselor, cum ar fi: rapiţa (Brassica napus var. Olifera, Brassica râpă var. Oleifera) muştarul (Sinapis alba), secara (Secale cereale), hrişca (Fagopyrum esculentum). Aceste plante se pot semăna singure sau sub forma unor amestecuri din două sau mai multe plante. De exemplu, se poate semăna mazăre cu ovăz sau măzăriche cu ovăz. În Vietnam, o plantă care dă bune rezultate ca îngrăşământ verde la cultura orezului este o algă, Azola pinata.

Modul de folosire a îngrăşământului verde Modul de folosire a îngrăşământului verde este diferit în raport cu clima, solul, felul plantei întrebuinţate ca îngrăşământ verde şi particularităţile agrofitotehnice ale primei culturi îngrăşate. În raport cu clima, aplicarea îngrăşămintelor verzi se poate recomanda în primul rând pentru zonele umede şi apoi pentru cele intermediare. În ceea ce priveşte solul, îngrăşământul verde se poate aplica pe orice fel de sol, însă o mai mare importanţă prezintă pentru solurile podzolice şi nisipoase. În aceste locuri, datorită insuficienţei bazei furajere, nu sunt condiţii favorabile pentru creşterea animalelor şi deci şi a asigurării gospodăriei cu gunoi de grajd. Pe astfel de soluri, datorită condiţiilor fizice necorespunzătoare şi a slabei aprovizionări cu substanţe nutritive şi apă, nici celelate măsuri pentru refacerea fertilităţii solului nu dau rezultate satisfăcătoare.

www.agrimedia.ro

Pe solurile nisipoase, reuşesc ca îngrăşământ verde culturile de lupin galben, măzăriche, sulfina albă, trifoi încarnat; pe solurile lutoase reuşesc culturile de lupin albastru, lupin alb, lupin peren, sulfina albă, latirul, trifoiul roşu, trifoiul mărunt, muştarul alb, hrişcă, secară, răpiţă; pe solurile argiloase reuşesc culturile de lupin albastru, lupinperen, lupin alb, trifoi roşu, trifoi mărunt, măzăriche comună, bob mărunt, răpiţă, latir; pe solurile sărăturate reuşesc mai bine culturile de hrişcă, măzăriche păroasă, lupin, lupin alb, dar mai ales sulfină albă ori trifoi roşu; pe solurile bazice, bogate în calciu şi elemente alcaline, reuşesc culturile de măzăriche, trifoi roşu şi hrişcă. Plantele ce se folosesc ca îngrăşământ verde se cultivă fie ca o cultură pură, fie ca o cultură intermediară sau, mai rar, ca masă verde cosită, cultivată pe alt teren sau sub formă de otavă. Plantele se pot semăna singure sau în amestec. În cazul amestecului de plante leguminoase cu plante neleguminoase, acestea din urmă cresc mai repede decât leguminoasele, mai ales pe solurile uşoare. Nu sunt reţete fixe de amestecuri, ci acestea se fac în raport cu condiţiile de climă şi sol din zona respectivă. În condiţii de irigare, se pot folosi ca îngrăşământ verde măzărichea, lintea, fasoliţa, sulfina, trifoiul sau mazărea furajeră.

Îngrăşământul verde în cultura pură Acesta ocupa terenul în cursul perioadei principale de vegetaţie. Metoda aceasta se practică pe solurile cu o fertilitate scăzută, mai ales pe cele nisipoase din zona podzolică, pentru culturile de secară de toamnă sau grâu de toamnă. Ca îngrăşământ verde în cultura pură se folosesc lupinurile anuale sau lupinul peren, care se seamănă primăvara în sola destinată ca ogor în cadrul asolamentului, iar pentru terenurile nisipoase se poate folosi, în afară de lupinul galben, măzărichea şi sulfina. Pe solurile argiloase, lutoargiloase şi lutoase de foloseşte mai ales lupinul albastru. Lupinul se încorporează sub brazdă la 18-20 cm, în cursul verii (iulie), iar măzărichea

www.agrimedia.ro

sau sulfina, în cursul lunii mai-iunie. După încorporare se grăpează şi se tăvălugeşte, apoi se trece cu o grapă uşoară pe teren. Cantitatea de masă verde ce se poate obţine este de circa 14-20 de tone. În livezile de pomi, unde terenul se lucrează ca ogor negru, plantele folosite ca îngrăşământ verde se însămânţează pe la mijlocul verii, după formarea fructelor, iar toamna târziu, înainte de căderea frunzelor, se încorporează sub brazdă. Tot în livezi poate fi utilizată metoda iniebării sau forma de benzi alternative, însămânţate cu plante anuale sau bienale şi benzi neînsămânţate. Masa verde de la o coasă se împrăştie pe prima bandă neînsămânţată şi se încorporează sub brazdă sau se răspândeşte pe tot terenul, apoi se introduce sub brazdă o dată cu arătura adâncă. Îngrăşământul verde se poate folosi în livezi în primii 10 ani de la plantare. Când coroana pomilor este prea mare, aceasta umbreşte solul şi îngrăşământul verde nu reuşeşte bine.

Îngrăşământul verde semănat ca o cultură intermediară Aceasta ocupă terenul în intervalul dintre două culturi de plante agricole. De regulă, se întrebuinţează amestecuri de plante, care sunt mai sigure în ceea ce priveşte recolta, cu un caracter diferit al dezvoltării rădăcinilor şi folosirii substanţelor nutritive din diferite straturi. După epocă şi modul de semănat, se deosebesc trei variante: în cultura ascunsă, după mirişte şi în cultura de toamnă sau în pragul iernii, sau în ferestrele iernii. În cultura ascunsă se seamănă primăvara sub plante protectoare (de obicei o plantă crealieră păioasă). Se practică în zonele cu umiditate suficientă în perioada de primăvară, pentru culturile din anul următor, de cartofi, rădăcinoase, prăşitoare sau eventual păioase de primăvară. Se poate semăna, de asemenea, în terenurile irigate. Pentru îngrăşământ verde se poate folosi sulfina albă, trifoiul roşu, lupinul peren ş.a. Se seamănă primăvara peste cerealele de toamnă sau de primăvară, întrebuinţându-se o cantitate mai mică. Cantitatea de masă verde ce se obţine este, în medie, de circa 9-10 tone la hectar. După mirişte, acolo unde verile sunt ploioase, imediat după recoltarea plantei principale (rapiţă, muştar, orz, grâu, cartofi timpurii) se ară la o adâncime mijlocie, se tăvălugeşte cu tăvălugul inelar, se seamănă, de regulă, după o ploaie, însă nu mai târziu de 10-20 august.

Se folosesc mai ales amestecuri de leguminoase cu ovăz sau leguminoase singure. De asemenea, se pot semăna pe solurile uşoare lupinul galben, măzărichea de nutreţ, iar dintre neleguminoase hrişca şi muştarul. Plantele utilizate ca îngrăşământ verde urmează să fie folosite în primul rând pentru culturi de prăşitoare şi de cartof pe solurile mai uşoare şi pentru cele de sfeclă sau cereale de primăvară, pe solurile mai grele. Încorporarea sub brazdă a îngrăşământului verde pe terenurile nisipoase insuficient fixate se poate face în primăvară, înainte de însămânţare. Pe solurile lutoase sau argiloase se încorporează din toamnă (luna noiembrie). În cultura de toamnă se utilizează în zonele secetoase, în special pe solurile grele. Ca plante care se seamănă singure sau în amestec, se folosesc: răpiţă, măzăriche de toamnă, trifoi, Lolium multiflorum, măzăriche + trifoi + Lolium (pentru zone cu ierni nu prea aspre) sau în amestec cu secară (5080 kilograme/hectar) şi măzăriche (80-110 kilograme/hectar pentru soluri mai uşoare din zone cu ierni mai aspre). În zonele cu ierni blânde, pentru plantaţiile de pomi sau alte plante se pot semăna în pragul iernii măzărichea de toamnă sau lupinul.

Îngrăşământul verde sub formă de masă cosită Pe terenul care urmează să primească îngrăşăminte, se aduce masă verde cosită de pe un alt teren. Procedeul acesta se foloseşte îndeosebi în livezile de pomi şi în culturile de arbuşti din zonele cu umiditate suficientă. Ca plante ce dau masă verde se întrebuinţează lupinul, sulfina şi trifoiul. Aceste plante se cultivă, în special, pentru aceast lucru şi ele produc o masă vegetală mare, care se întrebuinţează pentru îngrăşarea altor câmpuri. Masa verde cosită se aşază uniform pe fundul brazdei lăsate de plug, pentru a fi încorporată de brazda următoare.

Îngrăşământul verde sub formă de otavă Prima coasă de la culturile de sulfină, trifoi, ierburi perene etc. se foloseşte ca nutreţ, iar masa verde care creşte după aceasta se încorporează sub brazdă ca îngrăşământ verde. Această metodă este indicată pentru terenurile ce urmează a fi cultivate cu cartofi sau rădăcinoase din regiunile cu umiditate suficientă. Noiembrie 2012 29

Victor VĂTĂMANU

Gunoiul de grajd folosit pe astfel de soluri se mineralizează repede, iar îngrăşămintele chimice sunt uşor spălate de apele din ploi, şi deci nu pot fi utilizate pe deplin de culturile pentru care au fost aplicate şi de cele din anii următori. Pe aceste soluri, pentru a obţine recolte bogate, este necesar să se aplice îngrăşăminte în fiecare an, ceea ce nu este posibil întotdeauna.

Cuprul - un fungicid mereu de actualitate Fermierii folosesc de foarte mult timp produse pe bază de cupru pentru a combate bolile culturilor.

Lazăr CHIRA

Primele înregistrări despre folosirea cuprului ca fungicid datează din secolul al XVII-lea, când fermierii tratau seminţele de grâu în vederea semănatului cu sulfat de cupru pentahidrat (piatră albastră) împotriva mălurei. Mai târziu, în 1882, omul de ştiinţă francez Millardet a descoperit proprietăţile cuprului ca fungicid, prin folosirea sulfatului de cupru sub formă de zeamă bordeleză (soluţie apoasă de sulfat de cupru şi var stins) pentru a combate mana viţei-de-vie. Prima omologare a unui pesticid pe bază de cupru a avut loc în 1956. În prezent, cuprul poate fi găsit sub mai multe forme în cadrul produselor de protecţia plantelor: zeamă bordeleză, hidroxid de cupru, oxiclorură de cupru, oxid de cupru. Cuprul are o acţiune fungistatică şi bactericidă unică datorită ionilor de cupru (Cu++) eliminaţi în apă. Combinaţia cuprului cu diferite substanţe chimice aparţinând proteinelor celulare sau membranelor induce denaturarea proteinelor şi a sistemului enzimatic. Această acţiune este „multi-site”, ceea ce face ca selecţia unor rase de ciuperci rezistente să fie foarte puţin probabilă, şi ajută la spargerea formelor rezistente formate. Ionii de cupru sunt absorbiţi pasiv de către ciuperci şi bacterii în timpul creşterii şi se acumulează în acestea până când concentraţia devine letală pentru celule. Cuprul este mult mai activ împotriva sporilor decât a miceliului ciupercii - de aceea se recomandă ca produsul să se aplice înainte sau imediat ce boala începe să se răspândească. Produsele cuprice au acţiune preventivă şi protectoare, fiind fungicide de contact. Ele au o persistenţă foarte lungă, pentru că ionii de cupru nu pot fi alteraţi sau degradaţi de caldură sau de lumină. Calitatea produsului 30 Noiembrie 2012

formulat şi a lucrării de stropit este esenţială pentru o bună eficacitate. Perioada de acoperire a unui tratament cu produse cuprice este de 7-10 zile. Cuprul are o importanţă agronomică foarte mare. El este un element indispensabil cultivatorilor de viţă-de-vie, datorită atât protecţiei pe care o asigură împotriva manei, cât şi a unui număr de efecte secundare pe care le are. De exemplu, este de neînlocuit în lupta împotriva necrozelor bacteriene. Pentru cultivatorii de pomi fructiferi, cuprul are un rol foarte important în reducerea bolilor bacteriene întâlnite la sâmburoase, având în vedere că nu sunt soluţii alternative. De asemenea, cuprul face parte din programele de combatere la legume a manei şi bacteriozelor. Când este aplicat spre sfârşitul sezonului în plantaţiile de viţă-de-vie, pe lângă protecţia pe care o asigură împotriva manei, cuprul mai are şi o serie de efecte secundare benefice. Astfel, se reduce atacul de făinare datorită efectului său asupra cleistotecilor şi a miceliului, se reduce atacul de putregai prin îngroşarea pieliţei boabelor de struguri, se întârzie căderea frunzelor, ceea ce ajută lignificarea, şi în plus ajută la refacerea viei după grindină. Foarte importantă este şi aplicarea tratamentelor cu produse cuprice în vii şi livezi la sfârşitul sezonului, atunci când aproximativ jumătate din frunzele pomilor şi ale viţei-de-vie au căzut. Cuprul se va depune atât pe frunzele rămase pe plante, cât şi pe cele căzute pe sol. În momentul în care vor cădea toate frunzele, cuprul aflat între frunze va omorî toţi agenţii patogeni care urmează să ierneze pe sol. De asemenea, soluţia ajunsă pe ramuri va acţiona asupra agenţilor patogeni de pe ramuri. Când se efectuează acest tratament este recomandat să se utilizeze o cantitate de soluţie mai mare, pentru a se realiza o „îmbăiere” a pomilor sau a viţei-de-vie. Acest tratament este foarte important, deoarece prin intermendiul lui se combat

rasele rezistente ale bolilor ce s-au format pe parcursul perioadei de vegetaţie, scade rezerva de boli şi se asigură igiena culturală. Tratamentul de toamnă cu produse cuprice mai oferă avantajul grăbirii maturării (coacerii) lemnului şi creşterea rezistenţei ramurilor de rod ale pomilor şi a coardelor viţei-de-vie la temperaturile scăzute din timpul iernii. Produsele pe bază de cupru pot fi formulate ca pulberi umectabile (PU, WP), granule dispersabile (GD, WG), soluţie lichidă (SL) etc. Produsele pe bază de cupru pot conţine mici cantităţi de impurităţi (plumb, cadmiu etc.), produsele de calitate slabă având aceste impurităţi în concentraţii mai mari. Testările efectuate în ultimii ani au arătat că eficacitatea fungicidelor pe bază de cupru poate fi îmbunătăţită foarte mult, prin reducerea dimensiunii particulelor. Cu cât particulele sunt mai mici, cu atât efectul fungicid sau bactericid este mai mare. Gradul de acoperire este mai bun atunci când particulele sunt mai mici deoarece creşte suprafaţa totală pe gram de produs ce poate emite ioni de cupru în condiţii de umiditate. O dată cu scăderea dimensiunii particulelor creşte şi gradul de reţinere a produsului pe frunze. Particulele mai mici rezistă mai bine la dislocare pentru ca sunt mai uşoare şi au o suprafaţă de contact mai mare raportată la greutatea lor, ceea ce duce la o creştere a forţei de adeziune. Pierderile iniţiale de produs datorate condiţiilor meteorologice (precipitaţii, vânt) se datorează dislocării şi a pierderii particulelor mari, pe frunze rămânând reziduuri formate din particule de dimensiuni mici. Printre produsele pe bază de cupru omologate în România enumerăm: Alcupral 50 PU, Champ 77 WG, Funguran OH, Kocide 300, Triumf 40WG, Blue Shield.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2012 31

Porumbul face parte din grupa plantelor uşor însilozabile (minimul de zahăr este mai mic decât conţinutul real de zahăr, ca în cazul porumbului plantă întreagă). Conservarea prin însilozare, dacă este bine făcută, permite porumbului să-şi păstreze calităţile nutriţionale iniţiale.

Porumbul pentru siloz furaj important pentru iarnă Silozul de porumb „plantă întreagă” prezintă, pe de o parte, calităţile unui furaj grosier (datorită prezenţei frunzelor şi tulpinilor), iar pe de altă parte, calităţile unui furaj concentrat (datorită prezenţei boabelor). Aceste calităţi nutriţionale îl recomandă pentru folosirea ca raţie de bază în furajarea bovinelor, fiind furnizor de energie şi fibre. Raţia de bază poate fi suplimentată cu surse proteice (şroturi, turte sau lucernă deshidratată) fără dificultate. Folosirea porumbului siloz ca furaj în alimentaţia taurinelor de lapte şi carne reprezintă o cale deloc neglijabilă pentru sporirea şi ieftinirea produselor obţinute prin tehnologia de creştere a acestora. Caracteristica nutritivă principală a porumbului, indiferent de destinaţia culturii (boabe, masă verde sau siloz), rezidă în valoarea energetică destul de ridicată a acestuia, datorită conţinutului bogat în glucide digestibile. Dacă sub aspect energetic porumbul siloz este superior celorlalte plante de nutreţ cultivate, în privinţa conţinutului de proteină brută se situează sub 10-12%, ceea ce impune adoptarea unor măsuri de compensare în alcătuirea raţiilor furajere. 32 Noiembrie 2012

Importanţa porumbului siloz în agricultura celor mai multe ţări europene este relevată de creşterea continuă a suprafeţelor cultivate cu această cultură în perioada ultimelor decenii, ajungând în prezent la o suprafaţă cuprinsă între 3 şi 4 milioane de hectare în cadrul ţărilor Comunităţii Europene, din care numai în Franţa se cultivă circa 1 milion de hectare. Cultura porumbului pentru siloz a permis extinderea acestei pplante mult în afara

limitelor sale termice, ocupând în prezent areale netradiţionale apropiate de limita nordică a paralelei de 55° latitudine. În România, porumbul siloz s-a remarcat în structura plantelor furajere, în special în perioada anilor 1960 şi 1970 (peste 280 mii de hectare), după care a urmat o scădere la nivelul anilor 1980 (până în 45 de mii de hectare), după care suprafeţele au crescut din nou până la nivelul anului 1990

www.agrimedia.ro

la 60.000 la hibrizii tardivi, la o distanţă de 70 cm între rânduri. Organizarea experienţelor, observaţiile şi notările efectuate, recoltarea, luarea probelor şi analiza acestora s-au făcut în conformitate cu cerinţele internaţionale de testare în acest caz. Trebuie amintit faptul că determinarea conţinutului de proteină brută s-a efectuat printr-o variantă a metodei Kjeldahl. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că anii experimentali se deosebesc destul de mult în ceea ce priveşte condiţiile meteorologice. Principalul obiectiv urmărit în experimentarea desfăşurată în ţara noastră a vizat producţia de substanţă uscată a plantei întregi. După experimentare, putem afirma următoarele: producţiile, ca amplitudine, s-au situat între 16,7 tone s.u./ha la hibrizii timpurii şi 21,7 tone s.u./ha la hibrizii tardivi. Mai târziu, în următorii ani şi în alte condiţii pedoclimatice s-au obţinut între 13,1 şi 22,6 tone s.u./ha la hibrizii tardivi. Producţiile medii pe grupe de precocitate a hibrizilor atrag atenţia că valorile producţiilor la grupele de hibrizi timpurii şi mijlocii au fost practic egale (17,417,5 tone s.u./ha), comparativ cu cele ale hibrizilor tardivi, care s-au situat la niveluri mai mari (19,6 tone s.u./ha). Analiza producţiilor medii pentru fiecare hibrid de porumb experimentat, deşi conduce în numeroase cazuri la constatarea existenţei multor hibrizi asemănători ca potenţial de producţie, oferă totuşi posibilitatea reţinerii genotipurilor celor mai productive. Perioada de vegetaţie a hibrizilor experimentaţi, notificaţi prin data recoltării, corespunzătoare fazei de maturitate în lapte-ceară a boabelor, când procentul de substanţă uscată din întreaga plantă s-a situat pe grupe de hibrizi între 31,6 şi

3 35,1%, a condus la ierarhizarea grupelor d hibrizi cu un interval mediu de 7 zile. de C Calendaristic, acest lucru s-ar concretiza în î posibilitatea recoltării porumbului siloz începând cu decada II-a a lunii august î pentru hibrizii timpurii, continuând cu p decada a III-a a lunii august pentru hibrizii d mijlocii şi încheind cu decadele I-II ale m lunii septembrie pentru hibrizii tardivi. l Î alegerea celui mai potrivit În h hibrid din cadrul fiecărei grupe de m maturitate, alături de datele privitoare l procentul de substanţă uscată din la p planta întreagă la recoltare, s-ar mai p putea apela la numărul zilelor de la semănat la apariţia stigmatelor. Observaţiile şi notările efectuate cu privire la vigoarea timpurie a plantelor şi a rezistenţei acestora la cădere şi frângere la recoltare nu au atras atenţia în mod restrictiv pentru o anumită grupă de maturitate sau special, pentru un anumit hibrid. Calitatea porumbului siloz, în lipsa posibilităţilor de determinare a digestibilităţii, s-a apreciat prin ponderea ştiuleţilor în totalul substanţei uscate, cunoscându-se aportul acestora în valoarea alimentară a nutreţului însilozat. În general, procentul mediu al ştiuleţilor pe grupe de hibrizi a fost cuprins între 40,5 şi 42,8%. Procentul de proteină brută în planta întreagă, deşi considerat un indicator minor de calitate la porumbul siloz, s-a situat pe grupe de hibrizi româneşti de porumb la valori cuprinse între 8,6 şi 9,1%, fiind oarecum în corelaţie cu procentul de ştiuleţi. În urma celor prezentate anterior putem concluziona că porumbul siloz, prin valoarea energetică deosebită şi producţia mare de substanţă uscată la hectar, trebuie să revină cu mai multă pondere în alimentaţia animalelor şi în special a vacilor de lapte. Reuşita culturii porumbului siloz depinde, în mare măsură, de alegerea corespunzătoare a hibridului de porumb. De aceea, s-ar justifica reorganizarea unei reţele ecologice pentru experimentarea hibrizilor de porumb nou omologaţi, autorizaţi şi admişi în producţie, în vederea furnizării datelor necesare zonării corespunzătoare a acestora.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Noiembrie 2012 33

Victor VĂTĂMANU

(peste 560 de mii de hectare - Anuarul Statistic al României 1991). Cercetările întreprinse în cadrul unităţilor de cercetare-dezvoltare din România au condus la concluzia că porumbul furajer găseşte aici condiţii favorabile de cultură în aceleaşi areale ca şi porumbul cultivat pentru boabe, producţiile cele mai mari, în cazul porumbului siloz, înregistrându-se pe solurile cernoziomice, în toate regiunile ţării, şi pe solurile brune din Transilvania şi Moldova, iar producţiile cele mai mici se obţin pe solurile puternic podzolite. Reuşita culturii oricărei specii de plante este condiţionată, printre alţi factori, şi de alegerea judicioasă a materialului genetic adecvat. Şi în cazul porumbului siloz, rezultatele cercetărilor româneşti obţinute în urma studiului unui număr cât mai mare de hibrizi de porumb, în diverse condiţii pedoclimatice, reprezintă o contribuţie importantă la alegerea celor mai valoroşi dintre hibrizii experimentaţi pentru anumite zone naturale de cultură. Astfel de experienţe s-au iniţiat şi în unităţile de cercetare din România şi s-au desfăşurat destul de sistematic, în special în perioada 1960-1970, apoi din ce în ce mai sporadic. În schimb, în ţările vest-europene, experimentarea hibrizilor de porumb în vederea precizării acelora ce se pretează şi pentru cultura de siloz sau numai pentru aceasta, precum şi activităţi directe de ameliorare pentru crearea de hibrizi specializaţi pentru cultura pentru siloz, sunt de mare actualitate în Franţa, Olanda, Belgia, Anglia şi Germania. În România, cu începere, în special, după 1989, au fost reluate încercările şi testările hibrizilor de porumb destinaţi culturii de siloz, având ca obiectiv identificarea celor mai valoroşi hibrizi şi a celor mai productive grupe de precocitate, iar prin aceasta să contribuie la readucere în actualitate a acestui important furaj destinat alimentaţiei rumegătoarelor. S-au experimentat hibrizi de porumb omologaţi, autorizaţi sau admişi în producţie, destinaţi iniţial pentru cultura de boabe la noi în ţară, aparţinând tuturor grupelor de maturitate. Iniţial au fost vizaţi hibrizii româneşti de porumb din grupele de maturitate timpurii, mijlocii şi tardivi. Mai târziu au fost experimentaţi şi hibrizii de tip mijlociu-tardiv şi din nou tardivi. Densităţile practicate au fost diferenţiate, de la o densitate de 100.000 de plante la hectar pentru hibrizii timpurii,

Kwizda Agro Romania aniversează primii doi ani de activitate. La mulţi ani! Compania Kwizda Agro Romania a împlinit doi ani de la lansarea pe piaţa agricolă românească. Această realizare nu ar fi fost posibilă fără eforturile susţinute ale echipei de profesionişti, echipă care s-a angajat să stea alături de fermierii din întreaga ţară, ca partener de nădejde în recomandarea soluţiilor tehnologice personalizate.

34 Noiembrie 2012

De-a lungul primilor ani de activitate am dat dovadă că suntem un partener competent şi de încredere al agriculturii româneşti. Compania Kwizda Agro Romania are alături o echipă dinamică de oameni profesionişti cu vastă experienţă în domeniul agricol, care îndeplinesc cele mai exigente cerinţe ale fermierilor romani”, ne-a declarat Răzvan Sălăi, director general Kwizda Agro Romania.

Răzvan Sălăi, Director General

Kwizda Agro Romania s-a afirmat drept compania de distribuţie cu cea mai mare creştere a cotei de piaţă din România în anul 2011, fapt confirmat şi de studiul de piaţă Kleffman. Accesul direct la inovaţiile de pe piaţă oferit clienţilor, calitatea deosebită a produselor şi competenţele angajaţilor vor fi întotdeauna pilonii de susţinere ai companiei. Departamentele de vânzări şi marketing ale companiei au în prezent 35 de specialişti prezenţi la nivel naţional, coordonaţi de Lucian Dejeu - director de vânzări România Nord şi Dragoş Văetiş - director de vânzări România Sud şi Alexandru Precup, director de marketing.

www.agrimedia.ro

Tehnologiile agricole recomandate de Kwizda Agro Romania reprezintă soluţii complete, care au la bază experienţa echipei şi testările temeinice făcute în cadrul staţiunii de cercetare agricolă ATC Gerhaus Austria. Asigurăm inovaţia prin dezvoltarea produselor în propriile centre de producţie, precum fabricile Leobendorf (Austria) şi Val d’Ize (Franţa), susţinute de studiile asupra tratamentului seminţelor în fabrica Sarea Marchtrenk din Austria.

produse pentru combaterea dăunătorilor din depozite", ne-a declarat Dragoş Văetiş, director de vânzări România Sud.

Lucian Dejeu, director de vânzări România Nord

Dragoş Vaetiş, director de vânzări România Sud

„Succesul companiei Kwizda Agro Romania este succesul fiecărui partener. Cel mai important lucru este să înţelegem cerinţele clienţilor şi să ne adaptăm programele tehnologice

în funcţie de acestea. Dorinţa noastră este să le oferim partenerilor noştri accesul la testările internaţionale, combinate cu experienţa locală a specialiştilor noştri, astfel încât să asigurăm o campanie agricolă reuşită, de la însămânţare şi până la controlul recoltei depozitate”, ne-a declarat Lucian Dejeu, director de vânzări România Nord. Cu prilejul acestui moment aniversar, Kwizda Agro Romania doreşte să le mulţumească tuturor partenerilor săi fermieri din întreaga ţară, cât şi companiilor multinaţionale din industrie - pentru proiectele de succes realizate împreună.

„Piaţa agricolă din România se confruntă în acest moment cu numeroase provocări. Ca răspuns, Kwizda Agro Romania este mai aproape de partenerii săi cu o echipă de profesionişti, care prin complexitatea soluţiilor oferite asigură un grad ridicat de satisfacere a nevoilor fermierilor. Soluţiile tehnologice recomandate clienţilor sunt personalizate în funcţie de specificitatea oricărui tip de fermă şi fermier din România. Portofoliul de produse cuprinde o gamă variată de seminţe, hibrizi, produse pentru protecţia plantelor, îngrăşăminte, dar şi

Echipa Kwizda Agro Romania – vizită loturi experimentale

Kwizda Agro este o companie austriacă de familie, cu o istorie de 159 de ani. De-a lungul timpului, Kwizda Group a devenit o companie multinaţională, cu filiale în mai multe ţări din Europa. În prezent, Kwizda ocupă poziţia de lider în mai multe sectoare: farmaceutice (producţie şi distribuţie), protecţia plantelor şi materiale pentru izolaţii în construcţii. Inovaţiile, calitatea deosebită a produselor şi competenţele angajaţilor reprezintă baza culturii companiei Kwizda Agro şi au dus, de multe ori, la stabilirea a noi standard pe piaţă în domeniile sale de activitate.

www.agrimedia.ro

Strategia companiei Kwizda Agro Romania vizează, pentru următorii ani, mărirea echipei de specialişti şi continuarea dezvoltării parteneriatelor de succes cu fermierii şi companiile multinaţionale din industria input-urilor pentru agricultură”, ne-a declarat Răzvan Sălăi, director general Kwizda Agro Romania. Noiembrie 2012 35

Cunoaşterea permanentă a potenţialului de fertilitate a solurilor, dirijarea evoluţiei agrochimice a acestora spre nivelurile şi domenii opţionale sunt, aşa după cum prezintă Ana Maria Dodocioiu şi colaboratorii (2009), cerinţe nu neapărat ale unei agriculturi intensive, ci ale unui sistem în care fiecare factor trebuie să aibă un aport substanţial.

Controlul stării de fertilitate a solului Pe baza unui volum imens de date acumulate în ultima jumătate de veac şi o dată cu intensificarea agriculturii şi accentuarea crizei energetice s-a trecut, în toate ţările cu agricultură intensivă, la o etapă nouă, ştiinţifică, de control al factorilor de vegetaţie, pe baza analizelor de laborator sau a testelor chimice de teren, corelate cu factori de mediu, pentru stabilirea diagnosticului stării actuale de nutriţie şi de corectare prin măsuri agrochimice, precum şi pentru prognoza recoltei pe baza analizei chimice a plantei. Metodele de control a fertilităţii solului nu sunt simple acte tehnice de rutină sau o cercetare unilaterală a stării momentane de aprovizionare a solului cu anumite elemente cu caracter fertilizant, ci aceste mijloace de cercetare şi investigare formează un complex de metode, ce vizează atât analizele de sol, pe cele de plantă, o testare riguroasă a fertilităţii prin experienţe cu îngrăşăminte şi amendamente, ca şi executarea acestor teste agrochimice de soluri şi plante în mod periodic şi sistematic, prin cartarea agrochimică. Fertilitatea solului, subliniază D. Davidescu (1992), este un sistem multidimensional. Metodele de analiză a solurilor permit să se pună în evidenţă o serie de însuşiri 36 Noiembrie 2012

agrochimice ale acestuia (pH, conţinut în săruri, humus), cu rol în mobilitatea şi accesibilitatea elementelor nutritive, precum şi valabilitatea unor legi ale fertilităţii. Analiza solului trebuie să pună în evidenţă rezerva potenţială a acestuia în diferite elemente, ca şi rezerva momentană, precum şi ritmul de eliberare a acestora din rezerva solului. Analiza solului singură nu este suficientă, întrucât ea nu poate evidenţia viteza de pătrundere a elementelor nutritive în plante, fapt pentru care ea trebuie corelată cu analiza chimică a plantei. Analiza solului se efectuează în România prin lucrările de cartare agrochimică, lucrări care au avut un caracter permanent înainte de anul 1989,

fiind efectuate la o perioadă de 4-5 ani de către Oficiile Judeţene de Studii Pedologice şi Agrochimice (OJSPA). Reuşita lucrărilor de cartare agrochimică, în vederea caracterizării fertilităţii solurilor, depinde în principal de 5 factori, care sunt: ridicarea corectă a probelor reprezentative de sol; pregătirea probelor pentru analiză; alegerea celei mai adecvate metode de analiză; interpretarea corectă a rezultatelor analizelor, pe baza unor indici de referinţă (limite de interpretare) etalonate prin experienţe de câmp de lungă durată; elaborarea recomandărilor privind fertilizarea şi ameliorarea agrochimică a solurilor cartate. Pentru realizarea acestor cerinţe, lucrările de cartare agrochimică se execută în 4 faze: pregătitoare, de teren, de laborator şi de birou.

Faza pregătitoare este compusă din următoarele etape: se ia legătura cu societăţile comerciale agricole sau proprietarii de teren care doresc să efectueze această lucrare, pentru a se vedea ce documente posedă în legătură cu terenul care urmează a fi cartat agrochimic; se procură baza materială necesară lucrărilor de cartare agrochimică, compusă din: sonde agrochimice, cutii pentru probele de

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2012 37

sol, baza topografică a terenului. Baza topografică este formată din hărţi şi planuri topopedologice la scara 1:100.000 pentru terenurile plane; 1:5000 pentru terenuri neuniforme din cultura mare şi pentru plantaţiile de viţă-de-vie şi de pomi; 1:2000 sau 1:1000 pentru culturile legumicole de câmp, sere şi solarii.

Victor VĂTĂMANU

Faza de teren - în această fază, cu ajutorul hărţilor sau planurilor de situaţie se studiază nemijlocit terenul şi se împarte în unităţi analitice sau parcele agrochimice. Mărimea parcelelor agrochimice depinde de complexitatea pedologică, de modul de folosire şi de istoricul fertilităţii, astfel: pentru culturi de câmp situate pe terenuri plane sau slab înclinate = 2-5 ha; pentru soluri erodate până la 2 ha; pentru soluri puternic erodate până la 1 ha; pentru culturi irigate, culturi de legume, de câmp, orezării = 0,25-2 ha; pentru plantaţii de pomi şi viţă-de-vie = 0,5-2 ha; pentru sere cultivate cu legume = 0,05-0,2 ha; pentru sere cultivate cu flori sau solarii = 0,01-0,05 ha. Din parcelele agrochimice constituite în acest mod se recoltează probe medii agrochimice. Proba medie agrochimică se alcătuieşte dintr-un număr de probe parţiale, şi anume: 25 de probe parţiale pentru terenuri fertilizate uniform; 30 de probe parţiale pentru terenuri slab şi moderat erodate; 40 de probe parţiale pentru solurile puternic erodate fertilizate neuniform, solurile sărăturate şi organice, plantaţii pomicole şi viticole, sere şi solarii. Adâncimea de recoltare a probelor de sol depinde de cultura care acoperă terenul. Ea are următoarele valori: 0-10 cm pentru păşuni şi fâneţe; 0-20 cm pentru terenurile arabile ocupate cu culturi de câmp, sere şi solarii; 0-20 cm şi 20-40 cm pentru plantaţiile de pomi şi vie. Probele de sol se recoltează cu sonda agrochimică. Fiecare probă parţial colectată se introduce într-o cutie, constituindu-se astfel proba medie agrochimică. Probele medii agrochimice, ambalate în cutii de lemn, se expediază către laborator. Faza de laborator - probele medii agrochimice aduse în laborator suferă următoarele două operaţii importante: condiţionarea şi analiza agrochimică. Prin operaţiunea de condiţionare, probele de sol sunt uscate la aer timp de 3 zile (prin întinderea uniformă în scafe de 38 Noiembrie 2012

carton) carton), sunt îndepărtate resturile organice şi mojarate. După condiţionarea probelor de sol, asupra lor se execută următorul set de analize: pH-ul suspensiei apoase; aciditatea de schimb şi aluminiul schimbabil la soluri cu pH-ul mai mic de 5,8; carbonaţii şi hidraţii alcalinopământoşi şi calciul activ la solurile cu pH-ul mai mare de 8,4; conţinutul de săruri solubile la solurile cu pH-ul mai mare de 7,5; suma bazelor şi aciditatea hidrolitică la 10% din probe, la care se determină şi conţinutul de humus la 10% din probe; conţinutul de potasiu asimilabil. La solurile de seră se execută un set aparte de analize chimice, şi anume: pH-ul suspensiei apoase la un raport sol/soluţie 1:5; carbonaţii alcalinopământoşi prin metoda gaz volumetrică Scheibler; conţinutul de materie organică prin calcinare la 600 de grade Celsius; conţinutul total de săruri solubile; formele hidrosolubile ale azotului, fosforului, potasiului şi magneziului.

Faza de birou - în această fază, rezultatele analizelor agrochimice se înscriu în diferite tabele, se alcătuiesc cartogramele agrochimice, se face interpretarea rezultatelor analizelor agrochimice, stabilindu-se planul de fertilizare şi amendare a solurilor. Cartograma chimică este o reprezentare în culori conform unei legende a modului cum variază un indice agrochimic. Aceasta se efectuează la scara la care s-a făcut cartograma (1:5000 sau 1:2000 etc.). Ele cuprind elementele topografice, limitele unităţilor de sol şi a parcelelor de recoltare a probelor medii agrochimice. Se alcătuiesc cartograme pentru fiecare indicator agrochimic testat: pH, gradul de asigurare cu azot (prin indicele de azot), cu fosfor şi cu potasiu etc. În fiecare

u unitate analitică trasată pe planurile dde situaţie sunt înscrise numerele de oordine ale probelor şi rezultatele analitice oobţinute. Pe cartograma reacţiei solului, îîncadrate într-un cerc, se înscriu sub fformă de fracţii valorile gradului de ssaturaţie în baze la numărător şi valoarea ((Al/Sb) x100 la numitor, acolo unde au ffost efectuate determinări. La solurile cu ppH-ul mai mare de 6,5, valorile fosforului sse corectează cu un factor de reacţie. P Pentru redarea contrastantă a stării de aasigurare a solului cu azot, fosfor sau ppotasiu, se colorează suprafaţa parcelei aagrochimice din cadrul planului de situaţie în roşu, galben sau albastru, în funcţie de nivelul scăzut, mijlociu sau ridicat cu elementul analizat. De regulă, culoarea roşie este culoarea de avertizare, ea arată fie reacţia acidă, fie gradul scăzut de aprovizionare cu elemente nutritive. Recomandările de fertilizare se fac atât prin planul de fertilizare, cât şi pe baza unei cartograme agrochimice de sinteză, pe care sunt delimitate parcelele de fertilizare şi amendare. Acestea reprezintă suprafeţele omogene din punct de vedere al încadrării în clase de reacţie şi de asigurare cu elemente de nutriţie. În cadrul fiecărei astfel de parcele se înscriu valorile medii ale indicatorilor agrochimici: pH, IN, P (Al), K (Al). După Lăcătuşu (2000), citat de Ana Maria Dodocioiu, Mihai Susinski şi Romulus Mocanu (2009), caracterizarea sintetică a stării de fertilitate se mai poate realiza şi prin calcularea unor indici agrochimici, cum ar fi: indicele Riehm (I.R.): = a + b/2, în care: a = % soluri cu aprovizionare ridicată şi foarte ridicată, faţă de suprafaţa totală; b = % soluri cu aprovizionare mijlocie faţă de suprafaţa totală. Solurile se grupează în 5 clase de fertilitate, notate din 20 în 20, de la 0 la 100. Indicele agrochimic global (IAG) propus de D. Davidescu şi Velicica Davidescu (1981) reprezintă o însumare algebrică codificată a însuşirilor principale ale solurilor. Codificarea stării de fertilitate după parametrii agrochimici se face cu -2 pentru fertilitate redusă, -1 pentru fertilitate mijlocie, 0 fertilitate normală, +1 fertilitate ridicată, +2 fertilitate foarte ridicată.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2012 39

Yara este cel mai mare producător de îngrăşăminte chimice la nivel mondial, cu vânzări în peste 120 de ţări. Compania îşi are rădăcinile în societatea industrială norvegiană Norsk Hydro, care a descoperit nitratul de calciu, iar procesul de producţie presupunea utilizarea energiei hidroelectrice pentru extragerea azotului din aer. În anul 2004, în urma sciziunii, apare sub denumirea de Yara International ASA.

Yara - o prezenţă activă pe piaţa îngrăşămintelor chimice din România Prezentă pe piaţa românească de profil de mai multă vreme, compania Yara oferă o gamă completă de produse, cuprizând îngrăşăminte complexe granulate, fertilizanţi destinaţi sectorului horticol, produse foliare etc. Pentru piaţa autohtonă, aprovizionarea se realizează în special de la fabricile din Finlanda, Norvegia şi Olanda. Directorul de vânzări pentru zona de Vest, ing. Andrei Lorincz, prezent la expoziţia IndAgra, ne-a furnizat mai multe informaţii cu privire la portofoliul de produse comercializate pe piaţa autohtonă, precum şi eficienţa utilizării instrumentelor de măsurare a necesarului de azot din plantă. În acest sens, în standul de la expoziţie au fost expuse două instrumente, respectiv N Tester şi N - Senzor. „Yara îşi doreşte să devină o prezenţă constantă pe piaţa îngrăşămintelor chimice din România. Alături de o participare devenită tradiţională la târgul de agricultură IndAgra, unde an de an venim să ne prezentăm produsele, încercăm să captăm atenţia fermierilor şi producătorilor agricoli cu elemente de noutate şi, desigur, de modernitate. Pentru acest an, am introdus în portofoliul de produse pe care le comercializăm pe piaţa din România îngrăşămintele 40 Noiembrie 2012

pe bază de azot şi aici avem în vedere gama de produse Yara Bela Extran (omologul tradiţionalului nitrocalcar binecunoscut pe piaţa românească) şi Yara Bela Sulfan - un produs pe bază de azot, dar îmbunătăţit cu adaos de sulf. În ceea ce priveşte serviciile, devine tradiţională oferta noastră de cartare agrochimică, în urma căreia fermierii pot cunoaşte conţinutul de elemente şi microelemente din sol. Alături de acestea, cei care apelează la serviciile noastre primesc şi recomandările de fertilizare raportate culturilor şi

nivelurilor estimate de recoltă. La nivel de noutate pentru acest an, Yara oferă fermierilor din România două instrumente: N Tester - care este un instrument la îndemâna oricui doreşte să determine prin măsurători succesive necesarul de azot din plantă şi N - Senzor - un instrument care determină necesarul de azot din cultură şi, implicit, controlează doza de azot în momentul aplicării. N - Senzor se montează pe cabina tractorului şi, conectat la echipamentul de împrăştiere, devine un echipament ce poate reduce costurile aferente culturilor de păioase, rapiţă şi porumb. De menţionat că principiul ce stă la baza funcţionării echipamentului este reflexia luminii şi, poate nu în ultimul rând, trebuie menţionat că determinarea se face instantaneu, în momentul aplicării îngrăşămintelor. Toţi acei care sunt interesaţi de produsele şi tehnologiile noastre sunt invitaţi să ia legatura direct cu specialiştii noştri, care vă pot oferi detalii şi lămuriri. Eu reprezint zona de vest a ţării, iar ing. Cristian Calu este director de vânzări pentru zona de est. În speranţa că am reuşit să vă stârnim curiozitatea, aşteptam solicitările dvs. şi vă dorim să aveţi cele mai bune recolte!

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2012 41

NHR Agropartners la IndAgra 2012 Florin NEACŞU, director general adjunct NHR Agropartners SRL

Anul acesta ne-am prezentat la IndAgra cu speranţa că va urma pentru fermieri un an agricol mai bun şi iată că unele semne bune au aparut deja chiar în perioada târgului: câteva ploi mult aşteptate s-au arătat în mai multe zone ale ţării şi mulţi fermieri interesaţi de ce este nou pe piaţă şi de ofertele speciale din perioada care urmează ne-au vizitat standul. Ca la fiecare târg, a devenit o obişnuinţă să venim şi cu câteva promoţii. La IndAgra le-am propus fermierilor o promoţie la semănătorile Sfoggia pentru plante prăşitoare pe 6, 8 şi 12 rânduri. Sunt semănători de precizie, cu secţii pe paralelogram, cu buncăre de boabe de 50 de litri pe rând, cu brăzdare cu discuri şi roţi de nivel de o parte şi de alta a brăzdarelor, pentru a asigura o uniformitate foarte bună a adâncimii de semănare. De asemenea, transmisia centralizată, uşor de accesat, permite reglarea rapidă şi sigură a normei de seminţe la hectar. Roţile de tasare montate în V, din cauciuc de presiune zero, asigură acoperirea şi tasarea din lateral a seminţelor, pentru a crea condiţii optime pentru germinare. Sistemul electronic de control al distribuţiei permite urmărirea în permanenţă a funcţionării maşinii, eliminând riscul de greşuri sau de mai multe boabe în cuib. De asemenea, dispozitivul de transport pe lung permite manipularea 42 Noiembrie 2012

şi deplasarea în condiţii de siguranţă, cu lăţimea de transport sub 2,5 m. Semănătorile sunt prevăzute şi cu echipament pentru încorporat îngrăşăminte cu distribuitor volumetric şi brăzdare dublu disc, cu două buncăre de 220 de litri la semănătoarea pe 6 rânduri şi cu 4 buncăre la semănătorile pe 8 şi 12 rânduri. Preţurile promoţionale încep de la 20.900 de euro fără TVA. O altă ofertă promoţională este la semănătoarea Poettinger Vitasem 402 cu 32 de brăzdare disc la 12,5 cm între rânduri şi buncăr de 1.400 de litri, cu monitor pentru cărări tehnologice, şi la tractorul T5060 de 106 CP cu plug reversibil cu 3 trupiţe Poettinger Servo 25 sau cu combinator Poettinger Syncro de 2,6 m la preţuri fără concurenţă. Promoţiile sunt valabile pentru comenzi transmise până la sfârşitul anului şi cu livrare în februarie 2013. În ceea ce priveşte tractoarele şi combinele, toate produsele pe care le-am expus anul acesta la IndAgra sunt produse noi, dotate cu motoare Tier 4A, care folosesc tehnologia SCR (reducere catalitică selectivă), în care motorul lucrează cu aer curat, fără recircularea gazelor arse, devenind mai performant şi mai economic, iar problema poluării se rezolvă după evacuarea gazelor arse din motor prin injecţia controlată de AdBlue (soluţie de uree în apă) pe traseul de evacuare a gazelor arse. Aceste motoare au şi alte avantaje pentru

fermier: creşterea productivităţii datorită creşterii puterii şi a cuplului, reducerea consumului de carburant cu circa 10% faţă de acelaşi motor din generaţia Tier 3, reducerea costurilor de operare datorită dublării intervalelor de schimb de ulei şi filtre. Aceasta este posibilă ca urmare a reducerii temperaturilor de lucru ale motoarelor, ceea ce face ca îmbătrânirea uleiului să fie mai lentă şi permite creşterea intervalului între două schimburi de ulei. Tehnologia SCR este net superioară celei care foloseşte răcirea şi recircularea gazelor arse, unde consumul de carburant este mai mare, pentru a asigura răcirea şi introducerea unei mari cantităţi de gaze arse înapoi în motor şi pentru regenerarea filtrului de particule. Astfel, am expus combina cu cea mai mare productivitate din lume, noua combină cu două rotoare axiale CR 9090, care a fost declarată „Maşina anului 2012” de comisia tehnică a Târgului Agritechnica de la Hanovra din noiembrie anul trecut şi care a intrat în Cartea Recordurilor pentru cea mai mare cantitate de grâu recolatată în 8 ore (551 de tone). Ea este dotată cu heder VarifeedTM de 9 m, cu extensia hidaulică a mesei de tăiere şi cu două cuţite verticale acţionate hidraulic. De asemenea, am prezentat o gamă nouă de tractoare: T5, T6, T7 şi T8, de la 100 la 390 CP, tractorul de 100 CP fiind echipat cu încărcător frontal, plug pentru zăpadă şi maşină de împrăştiat materiale antiderapante, adecvate sezonului în care ne aflăm. Pentru manipularea la distanţă a diverselor materiale din agricultură, am expus un model de încărcător cu braţ telescopic JCB 531-70, cu braţ de 7 m şi capacitate de ridicare de 3,1 tone. Ne-am bucurat de un număr mare de vizitatori, am avut plăcerea să ne reîntâlnim cu o mare parte din clienţii noştri şi să discutăm cu ei şi cu mulţi potenţiali clienţi planurile lor de investiţii pentru anul viitor, să schimbăm opinii despre unele probleme care îi frământă, să înţelegem mai bine nevoile lor, ca să le putem fi alături şi să-i ajutăm să le rezolve. Le mulţumim celor care ne-au vizitat, îi aşteptăm şi cu alte ocazii şi îi invităm să ne viziteze şi la filialele noastre sau virtual, pe www. nhr.ro.

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2012 43

IndAgra, la a XVII-a ediţie Ediţia din acest an a Târgului Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei - IndAgra a găzduit peste 400 de firme, din 22 de ţări. La deschiderea oficială a târgului, dl Dacian Cioloş, comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, şi-a exprimat dorinţa ca expoziţia să poată trece într-o nouă etapă de dezvoltare şi organizaţiile de producători să profite mai mult de acordurile de liber schimb pe care Uniunea Europeană le are cu alte ţări din lume.

44 Noiembrie 2012

„Anul viitor, târgul va ajunge la majorat şi sper să fie în măsură să treacă într-o nouă etapă de dezvoltare, prezentare şi prospectare a evoluţiei din agricultură şi industria alimentară, şi chiar să anticipeze o posibilă evoluţie a dezvoltării acestor sectoare în România. Dincolo de toate discuţiile privind susţinerea finaciară, care ar trebui să rămână consistentă, cred că oportunităţile de piaţă existente în momentul de faţă ar trebui să dea speranţă şi, mai mult, consistenţă. Atât în Uniunea Europeană, cât şi la nivel internaţional, cererea de produse agricole este în creştere şi agricultorii organizaţi ar trebui să profite mai mult decât au făcut până acum de această

oportunitate. UE negociază din ce în ce mai mult acorduri de liber schimb cu diferiţi parteneri din lume şi unii dintre ei sunt chiar importatori net de produse alimenare. Aici, agricultura şi sectorul agroalimentar din statele membre ar trebui să ocupe un teren mai consistent decât au făcut-o până acum. Astfel de manifestări, cum este IndAgra, ar putea contribui mai mult la o punere în contact a celor interesaţi de oferta de produse pe care o poate prezenta România, dar totodată şi de oferta pe care o poate prezenta vecinătatea României. IndAgra ar putea avea pretenţia unui târg regional în această zonă din sud-estul Europei şi sper ca la majorat, împreună Eu cu susţinerea autorităţilor publice şi cu implicarea agricultorilor, anul viitor, Camerele Agricole să aibă o prezenţă C clară, notabilă, inclusiv în organizarea cl acestui eveniment”, a declarat dl Cioloş. ac La târgul IndAgra, firmele expozante au prezentat o gamă largă de produse, care a cuprins, printre altele, maşini ca şi utilaje agricole, soiuri şi hibrizi performanţi, precum şi sisteme pe moderne de stocare a cerealelor. m În urma interviurilor realizate, o parte din oferta acestor companii este di pr prezentată în rândurile care urmează.

www.agrimedia.ro

George Caliţă, specialist produs IPSO Agricultură „În perioada târgului IndAgra, am expus tractorul JD 6170 M, care face parte din gama 6 M, cea mai nouă de la John Deere, lansată în România în luna octombrie. Pentru lansarea acestei serii, am organizat o caravană în mai multe locaţii din România, precum Timişoara, Târgu Mureş, Roman, Brăila şi Drăgăneşti Vlaşca. Seria 6 M cuprinde tractoare cu puteri nominale de la 115 până la 170 CP. Pe tractoarele de până la 140 CP avem motoare de 4,5 litri, iar pe cele de 150 şi 170 CP avem motor de 6,8 litri. Tractorul JD 6170 M reprezintă o inovaţie, sistemul hidraulic este îmbunătăţit, are o pompă mai mare care lucrează doar atunci când este nevoie, dând tractorului eficienţă şi consum de combustibil redus. De asemenea, au fost introduse transmisii noi, ca de exemplu transmisia AutoQuad Plus Eco Shift, pentru ca tractorul să poată lucra foarte bine la turaţii mici şi viteze mari, înregistrând totodată o economie de combustibil. Au fost introduse motoare care îndeplinesc normele de poluare în viguare, folosind filtru de particule. Cabina a fost restilizată, spaţiul a fost mărit, este mai ergonomică, iar comenzile sunt la îndemână, pentru că multe dintre ele au fost incluse în bordul tractorului. Puterea în tiranţi spate a fost mărită, ajungând până la puterea maximă de ridicare de 70 kN. Anvelopele ajung până la o înălţime de 2 m, iar acest lucru se traduce printr-o amprentă mai mare la sol şi o tracţiune mai bună. A fost restilizată şi capota, incluzând mai multe lumini, pentru o mai bună vedere de lucru pe timp de noapte. Pe tractoare pot fi instalate sisteme de ghidare prin satelit, astfel încât acestea să fie mai eficiente în timpul lucrului. În cadrul seriei JD 6M există 6 modele de tractoare.”

www.agrimedia.ro

Loredana Voicu, manager Comunicare Promovare IPSO Agricultură „În 2011, la expoziţia IndAgra am fost prezenţi cu un stand interior comun cu membrii APIMAR. Anul acesta, firma noastră a dorit să participe la acest târg independent de asociaţie şi să-şi prezinte produsele şi noutăţile în cadrul unui stand exterior, care dispune de o suprafaţă de circa 150 mp. Prezentăm în premieră absolută încărcătorul cu braţ telescopic Manitou modelul MLT 840, care are o capacitate de ridicare de 4 tone, la o înălţime de 7,55 metri. Tot de la Manitou prezentăm modelul MT 634. Din gama de tractoare, avem modelul JD 6170 M, de 170 CP, lansat în prima parte a lunii octombrie. Tractorul face parte din seria 6 M, care vine să înlocuiască celebra serie JD 6030, din care face parte şi modelul JD 6930 - cel mai vândut model de tractoare JD din clasa respectivă. În România, vânzările la acest model au depăşit 100 de unităţi. Pe perioada târgului avem, de asemenea, câtevaa ooferte ase e ea, şşi câte e te ppromoţionale.” o oţ o a e.

2013 o să avem la cultura florii-soarelui trei hibrizi Clearfield, iar la porumb o să prezentăm hibrizi de siloz care au dat rezultate foarte bune în testările pe care le-am realizat în acest an. În privinţa culturii de sorg, avem doi hibrizi, foarte productivi şi bine adaptaţi condiţiilor pedoclimatice din ţara noastră. Sorgul are avantajul că este mai tolerant la secetă decât porumbul. În anii când nivelul de precipitaţii este foarte scăzut, această cultură va asigura producţii mai ridicate decât cele realizate la porumb. Potenţialul de producţie al hibrizilor noştri este ridicat, însă în condiţii de fermă recoltele medii se situează între 6,5 şi 7 tone. La nivelul ţării, estimăm o suprafaţă cultivată cu sorg de 35.000 de hectare. Tehnologia Clearfield în România s-a dezvoltat foarte mult. Apreciez că 45% din suprafaţa ocupată cu floarea-soarelui face parte din sistemul Clearfield. Principalul avantaj al acestei tehnologii este faptul că lupoaia este combătură cu succes. În zona de sud-est a ţării, infestarea cu lupoaie este la un grad ridicat, iar combaterea acestei plante-parazit este mai eficientă dacă se aplică un produs chimic, decât dacă se cultivă plante cu rezistenţă genetică. La cultura de rapiţă, în portofoliu avem 5 hibrizi, pe care i-am ales în urma mai multor teste. Aceştia au dat cele mai bune rezultate. Dacă ar fi să fac un clasament, pe locul 1 se află hibridul ES Mercure, pentru că asigură producţii constante, indiferent de zona de cultură şi condiţiile climatice. climatice.”

Lafon Patrick, director Maisadour Semences România Mihai Postelnecu, director naţional de vânzări Euralis Seminţe România „Din punct de vedere al noutăţilor, în anul

„Este al patrulea an când venim la expoziţia IndAgra şi suntem mulţumiţi de contactele şi fermierii care ne-au vizitat standul. Munca noastră presupune Noiembrie 2012 45

sprijinirea fermierilor, deplasarea în ferme şi găsirea celor mai potrivite soluţii pentru reuşita culturilor de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă. Pentru anul 2013, avem multe noutăţi, atât în privinţa hibrizilor, cât şi a serviciilor pe care le oferim. La cultura de floarea-soarelui Clearfield, noutatea este hibridul semitardiv Mas 87.IR, iar la cea clasică prezentăm doi hibrizi foarte productivi, respectiv Mas 86.K şi Mas 81.C. La porumb, avem 4 hibrizi noi, printre care Mas 29.H, un hibrid extratimpuriu cu bobul sticlos, şi Mas 58.M, un hibrid tardiv din grupa FAO 580. În sistemul Duo System, avem un hibrid nou, Mas 36.CR, rezistent la erbicidul Sratos Ultra, care combate cu succes costreiul din cultura de porumb. De asemenea, avem porumb special, cu bobul mic, de culoare roşie sau albă, folosit pentru hrana păsărilor, porumbeilor, raţelor etc. Totodată, avem hibrizi de porumb pentru obţinerea de fulgi. Suntem singura companie care are o gamă atât de largă de produse. La porumb, vreau să amintesc şi hibridul Mas 44.A, pe care îl comercializăm de 4 ani, şi de care suntem foarte mulţumiţi. O altă noutate este aceea că le putem oferi clienţilor noştri mai multe servicii. Opti Plant este un serviciu care ne permite să vedem, în funcţie de situaţia meteorologică dintr-o anumită zonă agricolă, ce hibrizi au înflorit înainte de perioada de arşiţă. Un alt serviciu pe care îl oferim se numeşte Pro Farm. Urmărim 400 de locaţii în România şi notăm mai multe informaţii legate de modul în care s-a pregătit terenul agricol, care a fost planta premergătoare, erbicidele şi îngrăşămintele administrate, data de recoltare, precum şi producţiile realizate. Cu aceste date reuşim să analizăm care a fost factorul de succes şi cel de insucces. În luna decembrie, vom tipări un ghid, în care se vor regăsi toate aceste date. În servicul Pro Farm, vom putea introduce informaţii legate de temperatură şi precipitaţii. Optima este un program care ne va permite ca împreună cu fermierul să socotim, vizavi de ce va câştiga, ce interar tehnic este cel mai avantajos. Serviciul Precosem ajută la optimizarea datei de semănat la porumb şi floarea-soarelui. Pentru a determina perioada optimă de semănat, ţinem seama de temperatura solului, condiţiile climatice etc., iar pe fermier îl avertizăm printr-un SMS cu privire la data optimă de semănat. 46 Noiembrie 2012

Suntem singura firmă de pe piaţă care, la ora actuală, a trimis lista preţurilor la distribuitori, astfel încât cei care vor să cumpere seminţe Maisadour să cunoască de acum preţurile. preţurile.”

Valentin Kiraly, responsabil vânzări JCB

Având în vedere că Maschio Gaspardo România împlineşte 10 ani de activitate în anul 2013, la achiziţia acestor semănători oferim 3 ani garanţie şi o reducere de preţ consistentă. Oferta este valabilă până la data de 20 ianuarie 2013. În privinţa noutăţilor, prezentăm o maşină de erbicidat autopropulsată, modelul Uragano, cu rezervor de 3.000 de litri şi braţ de 24 de metri. Este o maşină nouă în gama noastră de produse, pentru că anul acesta grupul a achiziţionat câteva fabrici în Italia, pentru a începe producţia de maşini de stropit. O altă noutate este combinatorul Santana de 6 metri, lansat anul acesta la târgul de la Arad, şi care se vinde foarte bine în România. Pentru Maschio Gaspardo, anul 2012 a fost unul record privind cifra de afaceri. Pe piaţa din România, am realizat vânzări de aproape 13 milioane de euro.”

„La expoziţia IndAgra suntem prezenţi cu un încărcător frontal cu braţ telescopic, modelul JCB 531-70 Agri, de 100 CP. Braţul telescopic are 7 metri şi o capacitate de ridicare de 3,1 tone. Încărcătorul dispune de un sistem de monitorizare prin satelit LiveLink, are o echipare Premium şi beneficiază de un preţ special până la sfârşitul anului. JCB 531-70 Agri este un produs dedicat tuturor fermierilor, venind în sprijinul desfăşurării tuturor activităţilor zilnice pe care aceştia le întreprind.” întreprind.

Radu Tudorel, director marketing Mecanica Ceahlău

Andor Olah, referent marketing Maschio Gaspardo România „Anul acesta, la expoziţia de profil am venit cu un stand foarte mare, de aproape 1.500 metri pătraţi, cu 500 mp mai mult decât în anii precedenţi. În această perioadă, am pregătit foarte multe noutăţi. Cea mai importantă dintre toate este promoţia la semănătorile pneumatice MT de 6 şi 8 rânduri.

„Noutatea pe care o prezentăm la IndAgra, din gama semănătorilor pentru plante prăşitoare, este maşina SPC pe 12 rânduri, cu buncăr de îngrăşăminte chimice granulate. La expoziţie mai suntem prezenţi cu o semănătoare de prăşitoare cu discuri, ce asigură un randament mare şi o precizie foarte bună, compactoare, cultivatoare cărora le-am ataşat la secţia de prăşit discuri pentru protecţia plantelor, astfel încât praşila să se facă fără acoperirea plantei. Suntem prezenţi cu o maşină de recoltat miscanthus, stuf chinezesc, cunoscută ca fiind o plantă energetică din care se fac peleţi. Această maşină poate fi folosită şi la recoltarea furajelor şi a ierburilor, prin schimbarea echipamentelor din faţa combinei. Am îmbunătăţit toate celelalte produse pe care le avem de mai multă vreme în portofoliu. La semănătorile clasice am înlocuit

www.agrimedia.ro

buncărele de metal cu cele din plastic şi am îmbunătăţit calitatea semănătorilor pentru păioase, a cultivatoarelor şi combinatoarelor. Produsele noastre au fost foarte apreciate şi căutate, pentru că raportul calitate/preţ este unul foarte bun, lucru care ne-a permis să menţinem firma în top p şşi în această pperioadă de criză.”

Diya Shoucair, administrator Farm Tech „Ca în fiecare an, venim cu produse care fac parte din tehnologia nouă. Avem un încărcator telescopic de putere mică, de 50 CP, şi unul de putere mare, de

www.agrimedia.ro

130 CP. Sunt modele noi, mai eficiente, care fac parte din generaţia nouă de încărcătoare frontale marca Schäffer. În stand, mai prezentăm un ferăstrău de tăiat siloz marca Strautmann, pe care l-am prezentat şi în cadrul altor târguri de profil şi vânzările au decurs foarte bine. Suntem importatori exclusivi ai mărcii Strautmann în România. De la această firmă avem şi remorci tehnologice pentru furaj. Avem maşini de împrăştiat gunoi de grajd din Italia, cu volum mare, de 22 mc, care împrăştie la lungimi de 24 m. Aceste maşini au un preţ foarte bun. Mai prezentăm tocătoare de paie marca Teagle, foarte eficiente, care pot fi folosite la pregătirea aşternutului şi chiar pentru producerea de peleţi. La achiziţia oricărui utilaj Schäffer, în perioada târgului IndAgra oferim gratuit o lamă de zăpadă, în funcţie de mărimea utilajului achiziţionat. Târgul acesta este cel mai bun din an, am vândut aproape toate utilajele prezentate la stand. Pe piaţă suntem din anul 2005 şi am comercializat mai întâi utilaje marca Schäffer. Anul acesta, din punct de vedere al vânzărilor, a fost unul bun până la începutul lunii iulie, după care s-a

instalat seceta şi fermierii au devenit mai rezervaţi în privinţa investiţiilor. Sperăm g ca 2013 să fie un an agricol bun.”

Dorin Dinu, agent vânzări Estagroteh „La expoziţia IndAgra, participăm încă din anul 2005, când a fost înfiinţată firma Estagroteh. De fiecare dată ne prezentăm cu o gamă largă de maşini şi utilaje agricole şi încercăm să venim cu produse de calitate bună şi accesibile. Acoperim 70% din teritoriul ţării, avem puncte de lucru la Alexandria, Andrăşeşti, Craiova, Galaţi, Chişinău, iar sediul

Noiembrie 2012 47

central se află în localitatea Săftica. Combinele sunt fabricate în Rusia, iar la gama de utilaje lucrăm cu furnizori din Turcia, Ungaria, Polonia, Rusia, precum şi din Republica Belarus. Noutatea cu care ne prezentăm este combina axială Rostselmash, de diferite motorizări şi puteri, pornind de la 360 până la 500 CP. Modelul expus are o putere de 400 CP, o masă de tăiere de 7 metri şi motor Cummins. Pe partea de utilaje avem semănători pentru plante păioase şi prăşitoare de la firma Kurt şi grape cu discuri cu talere independente marca Bury. Pe perioada târgului avem preţuri promoţionale, mai ales la tractoare şi combinatoare. Tractoarele marca Pronar, din Polonia, au puteri de la 45 până la 265 CP, motorizări Iveco, Perkins, MTZ, Deutz - depinde pentru ce optează clientul.” clientul.

La tractoarele mici, motorizarea este Lombardini, iar la cele mari, cum este cel de 300 CP, avem motoare Deutz Fahr, iar pentru restul tractoarelor motorizarea este a uzinei de motoare din Minsk. Acestea sunt verificate de 6 decenii, sunt fiabile, cu puţină electronică şi accesibile. În privinţa respectării normelor de poluare, motoarele sunt de la non-euro până la Euro 4”. 4.

financiare. Pentru cei care cumpără până la sfârşitul anului şi plătesc un avans, prima rată este în luna august. O altă promoţie este finanţarea fără TVA. Este un produs avantajos, deoarece pentru mulţi fermieri TVA de 24% reprezenta un efort financiar destul de mare.”

Daniel Zaina, director general RDI Grain Systems Ovidiu Coman, director vânzări MAT Craiova

Svetlana Cazanjiu, manager vânzări Belarus Tractor „Anul acesta am venit cu o gamă variată de tractoare, începând de la 36 până la 303 CP. La această expoziţie prezentăm 14 produse care se încadrează în această gamă de putere. Tractoarele sunt produse în Republica Belarus, la uzinele de tractoare din Minsk, care au o istorie de 60 de ani şi este a opta cea mai mare producătoare de tractoare din lume. Pe piaţa românească ne întărim poziţia, iar fermierii încep să ne cunoască marca comercială. În ţările vecine, precum Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, avem o istorie de 50 de ani. În România, firma s-a înfiinţat în anul 2006, aşadar pe această piaţă avem o istorie de 6 ani. La IndAgra ne-am afirmat foarte bine anul trecut, dar şi anul acesta. O să fim prezenţi şi în 2013 şi tindem să facem o tradiţie în a fi prezenţi de fiecare dată atât cu tractoare, cât şi cu ansamblul nostru cultural. 48 Noiembrie 2012

„Anul acesta, la IndAgra am adus binecunoscutul tractor MAT 8100, de 80 CP, dotat cu încărcător frontal şi gama de utilaje aferente: pluguri, discuri, semănători, cultivatoare, remorci de transport etc. Fermierii sunt încântaţi de tractorul fabricat în România şi pentru mulţi dintre ei reprezintă o noutate. Motorizarea este Deutz, respectă normele de poluare Euro 3, dar de la anul vor fi respectate normele Euro 4. În fiecare an aducem îmbunătăţiri produselor noastre din punct de vedere calitativ, iar avantajul nostru este acela că suntem producători şi putem face orice modificare pe care clientul o doreşte. Pentru a veni în sprijinul agricultorilor, de a achiziţiona maşini şi utilaje agricole, am lansat mai multe produse

„Suntem de 10 ani pe piaţă şi majoritatea echipamentelor noastre sunt produse în Statele Unite ale Americii. Lucrăm cu furnizori mari, care au o istorie de peste 50 de ani, şi vând în toată lumea. Scafco produce silozuri de cereale şi echipamente de transport, iar Mathews Company produce uscătoare de cereale. Un alt furnizor pe partea de echipamente este Sweet Manufacturing. Echipamentele de transport au capacităţi începând de la 500 până la 1.500 tone/oră. Avem echipamente pentru descărcarea materialelor mai greu curgătoare din silozuri gen şroturi sau unele tipuri de peleţi de lemn. Furnizăm, în general, soluţii la cheie privind stocarea producţiei şi realizăm proiecte atât pentru capacităţi mici de depozitare, cât şi industriale. Avem echipe de

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2012 49

montaj proprii, dotate cu toate echipamentele necesare. În ultimii ani, interesul pentru realizarea construcţiilor de stocare a cerealelor a crescut şi aceasta se datorează faptului că mulţi fermieri şi-au achiziţionat, în mare parte, necesarul de maşini şi utilaje agricole, iar acum se orientează spre astfel de investiţii.” ţ

Gheorghe Paraschiv, director general al MG Trade Engineering „La fel ca anul trecut, la expoziţia IndAgra au fost foarte mulţi furnizori de echipamente pentru stocarea şi procesarea cerealelor. Acest fapt confirmă ceea ce am observat din activitatea desfăşurată în acest an: interesul pentru această piaţă este foarte mare. În 2012, multe dintre proiectele pe care le-am realizat au fost finanţate prin FEADR şi cred că în 2013 situaţia va fi asemănătoare. La târg, am avut ocazia să întâlnim în special fermieri şi traderi de cereale, care doresc să construiască sisteme de stocare de mii sau zeci de mii de tone. La fel de important, am avut întâlniri cu viitori furnizori de echipamente şi servicii pentru câteva dintre domeniile în care vrem să ne extindem activitatea. Firma noastră este unul dintre primii furnizori de soluţii de stocare cereale din România. Firma este dealer-ul din România al GSI, cel mai mare producător de silozuri şi

uscătoare din lume. MG Trade Engineering are proiecte terminate în aproape toate judeţele ţării unde se produc cereale, capacitatea totală de stocare a silozurilor livrate depăşind 1.000.000 de metri cubi. În plus, în ţară au fost instalate aproape 150 de uscătoare GSI. Uscătoarele produse de GSI sunt dotate cu cel mai avansat computer de proces de pe piaţă şi pot fi echipate cu un recuperator de căldură care reduce consumul de combustibil cu până la 30%. În general, clienţii firmei sunt cei care solicită soluţii tehnologice de foarte bună calitate. Este cunoscut pe piaţa României că soluţia cea mai bună de aerare a cerealelor este podeaua perforată pe 100% din suprafaţa silozului. Peste 3 sferturi din silozurile livrate de MG Trade Engineering dispun de acest accesoriu. În acest an, principalul producător cu care lucrăm - GSI, din Statele Unite ale Americii, a intrat în componenţa grupului AGCO, unul dintre cei mai mari producători de echipamente agricole din lume. Datorită schimbărilor făcute în ultimele luni, au scăzut perioadele de producţie şi de transport. În plus, prin această achiziţie, firma noastră poate oferi soluţii de finanţare mai bune. Tot în 2012, am început colaborarea cu câţiva producători importanţi, care oferă echipamente şi software. Acum putem oferi mai uşor soluţii cu un grad mare de complexitate (e.g., linii de seminţe, fabrici mari de nutreţuri).” nutreţuri).

Ştefan Ziptzer, reprezentant Ş V Vlamir Solar SRL „ „Este pentru prima oară când participăm la târgul IndAgra, deoarece dorim să intrăm şi pe piaţa agricolă cu produsele in noastre. În portofoliu, avem pompe de n aapă şi panouri fotovoltaice de origine japoneză. Executăm proiecte ce presupun ja utilizarea surselor de energie alternativă, u 50 Noiembrie 2012

respectiv energia solară, pentru alimentarea cu apă acolo unde nu există reţea de curent electric. Poţi, de exemplu, folosi panouri fotovoltaice pentru adăpatul animalelor din fermă. Chiar în stand am amenajat un astfel de sistem, pompa de apă este alimentată cu curent electric produs de panourile fotovoltaice. Costul depinde de volumul de apă pe care vrem să-l obţinem. Se poate scoate apă cu o pompă de 500 W sau 11 kW şi rezultă costuri diferite. Preţul pompei variază între 500 şi 2.000 euro. La panourile fotovoltaice oferim 10 ani garanţie, iar la pompa de apă - 2 ani. ani.”

Ciprian Nae-Pătraşcu, reprezentant Tornum SRL „Anul 2012 a fost unul destul de bun pentru Tornum în România. Interesul fermierilor faţă de investiţii în capacităţi de depozitare cereale a rămas la fel de ridicat, poate chiar a crescut în ultimul an. În ceea ce ne priveşte, constatăm că fermierii din România au înteles că sunt prea săraci ca să investească în echipamente ieftine, cu o fiabilitate redusă şi sunt din ce în ce mai conştienţi că performanţa se face cu echipamente performante. Acest lucru putem spune că ne avantajează şi ne permite să abordăm din ce în ce mai mulţi clienţi. Ca noutăţi, încă de la sfârşitul anului 2011 am deschis un birou de vânzări la Arad, care se va ocupa de clienţii noştri din vestul şi nordul ţării, atât din punct de vedere al vânzărilor, cât şi din cel al service-ului şi al asistenţei tehnice. De asemenea, în 2012 Tornum şi-a mărit gama de produse, prin introducerea de echipamente noi concepute şi fabricate de către Tornum. Prin aceasta dorim să ne diferenţiem de competitori şi, în acelaşi timp, să venim în ajutorul clienţilor noştri, prin introducerea acestor echipamente, care sunt brevetate de către Tornum.”

www.agrimedia.ro

Florin Trifa, ofiţer vânzări BancPost „BancPost a încheiat convenţii cu APIA pentru susţinerea agricultorilor. Prefinanţăm subvenţia pe care o primesc fermierii de la APIA pentru terenul agricol, precum şi subvenţia pe care o primesc crescătorii de păsări şi porci pentru bunăstarea animalelor, iar în acest caz finanţăm 80% din valoarea subvenţiei. Costurile sunt foarte avantajoase şi clientul are multe beneficii. Acesta nu plăteşte nimic până la primirea subvenţiei şi dobânda se plăteşte în momentul încasării de la APIA a subvenţiilor, care se raportează direct. Pentru achiziţia de teren agricol, echipamente şi

www.agrimedia.ro

Willem Vestbjerg Verbeek, coordonator vânzări Kongskilde „Compania a luat fiinţă în anul 1949, în Danemarca, şi a început cu producţia de suflante pentru transportul cerealelor. În anii '50-'60 a început producţia de echipamente pentru prelucrarea solului, iar astăzi este o companie care operează în toată lumea. Compania are sediul central în Danemarca şi birouri în Africa de Sud, Franţa, Marea Britanie şi desigur dealeri în toată lumea. De

asemenea, are unităţi de producţie în Danemarca, Polonia, Franţa, Statele Unite ale Americi etc. La fabrica din Danemarca producem echipamente pentru stocarea, procesarea şi transportul cerealelor şi la cele din Polonia şi Suedia producem utilaje pentru pregătirea solului. Pe piaţa din Danemarca, la echipamentele pentru procesarea, transportul şi stocarea cerealelor avem o cotă de piaţă de 40%, iar 90% din producţia realizată o exportăm. Piaţa din România este atractivă pentru noi deoarece există un potenţial mare de dezvoltare. Motivul pentru care lucrăm în această piaţă cu Agri Tocan este acela că profilul firmei se potriveşte cu cel al unui dealer Kongskilde şi am decis să cooperăm pe partea sistemelor de stocare şi transport de cereale. La expoziţia IndAgra prezentăm un transportor pneumatic de celerale, modelul SUC 200. În România am vândut circa 10 astfel de unităţi, de diferite capacităţi, pornind de la 5 tone/oră până la 120 tone/oră. Nu este un model nou pe piaţa din România, dar cu siguranţă este unul bine cunoscut. Kongskilde a fost prima companie din lume care a produs transportoare pneumatice pentru cereale.”

Noiembrie 2012 51

Ana MUSTĂŢEA

dezvoltarea activităţii curente avem mai multe produse de finanţare. De curând a fost lansată o nouă măsură, 125, la BancPost.” care urmează să adere şi BancPost.

Demonstraţie cu utilaje Kuhn Demonstraţia practică s-a desfăşurat luna trecută în Republica Cehă, iar unele dintre utilajele prezentate la eveniment, respectiv semănătoarea Venta BTF cu buncăr frontal şi modelul Striger de cultivare în fâşii, au fost descrise în numărul trecut al revistei. În deplasare, am fost însoţiţi de dl Dan Gâdea, specialist produs al Ipso Agricultură, care ne-a furnizat toate informaţiile tehnice ale utilajelor Kuhn folosite la demonstraţia din câmp.

Seedliner Tour

Ana MUSTĂŢEA

Plugul MUTI-LEADER Plugul semipurtat Multi-Leader este un plug destinat tractoarelor de mare putere, de la 225 până la 360 CP. Este un plug modular, cu o singură roată, cu un cadru de mari dimesiuni în forma literei „Z”, ceea ce îi permite să aibă o roată de mari dimensiuni, ce garantează o copiere extraordinară a solului. Plugul Multi-Leader poate avea 6 până la 8 trupiţe, cu siguranţă cu bolţ de tracţiune sau siguranţă non-stop hidraulică. Lăţimea de lucru a plugului poate fi setată la 35, 40, 45 sau 50 cm printr-un sistem mecanic cu bolţ. Cuplarea în 3 puncte de categoria III sau IV permite adaptarea la numeroase tractoare şi, de asemenea, o rază de întoarcere de 110°, ce face ca întoarcerile la capăt de rând să fie foarte rapide. Reglarea adâncimii de lucru se face folosind spaţiatoare, ce se montează pe un cilindru, având astfel o reglare foarte precisă, cu un acces facil. Plugul Multi-Leader este echipat cu antetrupiţe de înaltă

52 Noiembrie 2012

capacitate, ce ajută la încorporarea unui volum mare de resturi vegetale.

Semănătoare de precizie MAXIMA Este o semănătoare de precizie versatilă, cu lăţimi de lucru începând de la 2,50 metri. Semănătoarea poate avea de la 3 până la 18 rânduri, cu distanţa între rânduri de la 37,5 până la 80 cm. În funcţie de nevoile fiecărui fermier, semănătoarea Maxima 2 poate fi echipată cu patină sau disc, cu buncăr de fertilizare solidă şi cu microgranulator pentru aplicarea de tratamente. Disponibile, de asemenea, sunt şi casete de control pentru monitorizarea semănatului în timp real, transmiţând informaţii cu privire la numărul de plante la hectar, distanţa între plante pe rând, suprafaţa totală semănată sau pentru decuplarea secţiilor. Cu semănătorile de precizie Maxima 2, controlul adâncimii de semănat, a distanţei între plante pe rând, a numărului total de plante la unitatea de suprafaţă este unul ridicat. Printre avantajele principale ale semănătorii Maxima se numără: buncărele de seminţe de capacitate mare, 52 l, capabile să încorporeze conţinutul a doi saci de sămânţă; o gamă largă de buncăre de fertilizare cu capacităţi de până la 1.350 l la variantele purtate şi până la 4.300 l la variantele tractate; presiune mare ce poate fi pusă pe unitatea de semănat, de până la 150 kg; discuri de distribuţie cu diametru mare, 262 mm, ce permit obţinerea unei precizii ridicate datorită numărului mare de găuri şi a rotaţiei lente.

Grapa cu discuri DISCOVER Grapele cu discuri DISCOVER sunt grape cu discuri în X, cu cadru central, detaliu ce face ca vizibilitatea asupra lucrării să fie excelentă, găsindu-se uşor cel mai bun reglaj pentru o dezmiriştire de calitate. Sunt disponibile în trei variante de cadru, XS, XM şi XL, cu 24 până la 60 de discuri cu diametrul de 610 sau 660 mm şi cu lăţimi de lucru între 2,95 şi 7,00 m. Tăvălugul, ce face o nivelare şi o tasare de calitate, poate fi cu bare sau cu inele de oţel cu răzuitori. Acesta este foarte important, pentru că închide lucrarea şi astfel prezervă apa în sol. În cadrul demonstraţiei practice a mai fost prezentată grapa cu discuri independente Optimer. Fiecare disc are o siguranţă din blocuri de elastomer pentru a-i permite o mai bună procesare a resturilor vegetale. Discurile au diametrul de 520 mm şi o grosime de 5 mm. Între cele două baterii de discuri există o grapă cu degete pentru a păstra resturile vegetale la sol. „Utilajul este disponibil în varianta purtată şi semipurtată. Modelul prezentat la demonstraţie este semipurtat şi are o lăţime de lucru de 5 metri. Varianta standard include şi un tăvălug cu inele de oţel, rolul lui este de a tasa bine solul şi de a împiedica pierderea apei. De asemenea, pe tăvălug se află nişte răzuitori pentru a preveni înfundarea acestuia”, a precizat dl Gâdea. Un alt utilaj Kuhn prezentat la eveniment a fost combinatorul Cultimer. Utilajul este disponibil în varianta purtată, la lăţimi de lucru de 3 şi 4 metri, iar în varianta semipurtată de la 5 până la 6,5 metri.

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2012 53

La data de 29 octombrie, la Orţişoara (judeţul Timiş) şi la data de 31 octombrie, la Valea Seacă (judeţul Bacău), fermierii pasionaţi de tractoarele Fendt au putut face cunoştinţă cu ultimul membru intrat în familia Vario. Binecunoscutul Fendt Favorit 500, tractorul apreciat de fermierii din întreaga lume, intră şi el de acum în era tehnologiei şi, mai important, în cea a eficienţei.

Noul Fendt 500 Vario, în România La eveniment au fost invitaţi în special acei fermieri care apreciază marca Fendt şi care urmăresc cu interes tot ceea ce este nou pe piaţa maşinilor agricole. Prezentarea tractoarelor din seria 500 Vario a fost susţinută, în ambele locaţii, de Vitezslav Chrapavy, reprezentant al fabricii Fendt, împreună cu Leontin Coca, director vânzări MEWI. După o scurtă introducere în ceea ce înseamnă universul Fendt, în care cei de faţă au putut asculta o scurtă istorie a mărcii - de la mica afacere a familiei Fendt de la începutul anilor ’30, până la cea mai modernă fabrică de producţie a maşinilor agricole din lume, inaugurată recent la Marktoberdorf - a fost prezentat noul Fendt 500. „Acest tractor s-a născut din nevoia fermierilor din ţările vestice de a avea dotările specifice seriilor mari în clasa de putere 125-165 CP. Inovaţiile aduse acestuia, dotările sale îi conferă avantaje competitive imbatabile în clasa sa de putere”, afirmă Vitezslav Chrapavy. „Noul 500 Vario reuneşte tot ce este mai bun la tractoarele Fendt, într-o serie complet nouă. Şi prin tot ce este mai bun mă refer la tehnologii de ultimă 54 Noiembrie 2012

oră - şi nu acelea care doar încurcă, ci acelea care chiar aduc mai multă valoare, performanţe, confort, siguranţă şi economii adevărate; mă refer la un design aparte, care, lăsând deoparte aspectul remarcabil, uşurează munca. Şi exemplele pot continua...”, spune Leontin Coca. Cu cele patru noi modele din seria 500 Vario, Fendt creează o nouă clasă de vehicule în segmentul reprezentat de tractoarele compacte. Aceste tractoare sunt înzestrate cu numeroase caracteristici care, până în prezent, se regăseau doar la tractoarele de top. Inovaţiile şi dotările unui tractor din seria 500 Vario

îi conferă acestuia avantaje competitive imbatabile în clasa de putere 125-165 CP. Noul reprezentant al Fendt Efficient Technology convinge prin tehnologiile de ultimă oră ale motorului, prin unicitatea cabinei VisioPlus şi a dispozitivului Variotronic şi prin multe alte caracteristici specifice seriilor mari, ce se regăsesc de acum şi la un tractor din noua serie 500 Vario.

Reuniune a tehnologiilor de vârf Seria nouă 500 Vario, ce include modelele 512 Vario, 513 Vario, 514 Vario şi 516 Vario, acoperă intervalul de putere 125-165 CP. Acestea sunt prevăzute cu motoare Deutz, în 4 cilindri, cu o capacitate de 4,04 l şi injecţie common rail, modelul de vârf al gamei, Fendt 516 Vario, atingând o putere maximă de 165 CP la 1.800 rpm. Tractoarele sunt echipate cu tehnologie SCR, cu AdBlue, pentru conformitate cu standardul privind emisia de noxe Euro Stage 3b (= Tier IV interim). Această tehnologie, existentă deja la seriile mai mari - 700, 800 şi 900 şi-a demonstrat eficienţa în ceea ce priveşte economiile de combustibil la testele

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2012 55

PowerMix. Cu un consum de 240 g/kWh, Fendt 936 Vario a atins cel mai bun rezultat obţinut vreodată la testul DLG PowerMix. Deoarece tratarea cu soluţie ureică AdBlue are loc după procesul de combustie, iar recircularea externă a gazelor eşapate nu este necesară, motorul este optim reglat, obţinându-se astfel eficientizarea maximă a puterii. Astfel, motoarele seriei 500 Vario combină excepţional performanţele ridicate cu un consum redus de combustibil, ceea ce face din aceste tractoare alţi noi reprezentanţi ai Fendt Efficient Technology. Transmisia Vario ML 90, care şi-a dovedit de-a lungul timpului calităţile incontestabile, asigură o eficienţă ridicată a trenului de rulare. Transmisia fără trepte contribuie la realizarea unor importante economii de timp şi de bani. Tractor Management System TMS (sistemul de management al tractorului) menţine funcţionarea vehiculului la un optim economic. Operatorii trebuie doar să introducă turaţia dorită şi să activeze TMS, iar acesta va prelua controlul asupra motorului şi transmisiei. Nou la seria 500 Vario este sistemul de reglare automată a regimului motorului. Acesta permite reglajul în funcţie de sarcină al vitezei de deplasare, dependentă la rândul ei de turaţia motorului.

Noua cabină VisioPlus Noua cabină Fendt VisioPlus, cunoscută de la tractoarele din seria 700 Vario, asigură un maxim al confortului şi o excepţională vizibilitate. Liniile curbe ale parbrizului se continuă până pe capotă, permiţând vederea completă a încărcătorului frontal ridicat. Mai mult spaţiu şi aproape 6 metri pătraţi de sticlă conferă cabinei o excelentă senzaţie de spaţialitate. Ergonomia, interfaţa inteligentă de funcţionare şi execuţia de cea mai bună calitate a elementelor din interior contribuie la sporirea substanţială a stării de confort. Toate funcţiile sistemului de operare au fost amplasate optim în Varioterminal şi pe cotiera dreaptă, care se deplasează o dată cu scaunul conducătorului. Interiorul impresionează prin calitatea excepţională a execuţiei. Specific pentru Fendt, comenzile sunt amplasate bine gândit, într-o succesiune logică, iar dispozitivul Vario este uşor de manevrat. Ca parte a noului Varioterminal, de acum şi Variotronic, sistemul de ghidare prin GPS VarioGuide, funcţiile de filmare, sistemul de documentare VarioDoc şi 56 Noiembrie 2012

ISOBUS-ul utilajului ataşat şi-au găsit locul în această clasă de putere. Datorită sistemului VarioGuide, este posibil lucrul pentru perioade mai lungi de timp, fie zi sau noapte, iar conducătorul tractorului îşi poate îndrepta atenţia complet asupra utilajului ataşat. Precizia în timpul condusului este posibilă, chiar şi în condiţii de vizibilitate redusă. Seria 500 Vario beneficiază ideal de funcţii automate necesare efectuării precise a lucrărilor, pas cu pas. Sistemul hidraulic performant permite realizarea unei game mari de lucrări cu utilaje ataşate specifice acestei clase de putere. Cotiera din partea dreaptă reprezintă elementul central de operare. La noua serie 500 Vario, chiar şi în timpul manevrelor de întoarcere nu este necesară schimbarea dispozitivelor de comandă, deoarece operatorii îşi pot sprijini confortabil braţul pe cotieră şi pot comanda tractorul şi utilajul ataşat prin intermediul joystick-ului multifuncţional şi a Varioterminal-ului. Cu VarioGuide este posibilă reducerea suprapunerilor cu, în medie, 6%, ceea ce înseamnă, în acelaşi timp, o diminuare cu 6% a consumului de combustibil şi a materiilor prime necesare agriculturii, precum seminţe, îngrăşăminte etc. Mai mult, cu ajutorul sistemului de documentare VarioDoc, toate informaţiile şi datele relevante pot fi înregistrate cu cel mai mic efort posibil şi în cel mai scurt timp, iar apoi pot fi stocate şi analizate.

Tehnologie inteligentă de ambele părţi Fendt 500 Vario are mai multe racorduri decât oricare alt tractor din clasa sa de putere: 5 prize electrohidraulice cu dublă acţionare la partea din spate şi două în faţă, power beyond, racord ISOBUS şi multe altele. În total, Fendt 500 Vario este prevăzut cu peste 22 de racorduri, amplasate atât la partea din faţă, cât şi în spatele tractorului, asigurându-i acestuia un grad mare de adaptabilitate la diverse

tipuri de lucrări şi cuplarea fără probleme de funcţionare a utilajelor ataşate. Tractoarele compacte din seria 500 Vario sunt rapide şi uşor de manevrat atunci când sunt utilizate pentru lucrări de transport. Viteza maximă de 50 km/h, la o turaţie redusă a motorului, permite deplasarea rapidă şi, mai important, economică pe drumuri publice. Suspensia cu autoreglare a punţii faţă, sistemul de direcţie Fendt Reaction, amortizorul de şocuri, suspensia cabinei, suspensia scaunului şi blocarea automată a coloanei de direcţie asigură deopotrivă o senzaţie excepţională în timpul condusului şi ergonomie totală. Datorită performanţelor sale ridicate şi proiectării compacte, Fendt 500 Vario asigură flexibilitate operaţiilor şi o bună manevrabilitate la oricare din lucrările efectuate într-o fermă. Performanţele ridicate ale seriei Fendt 500 Vario, combinate cu proiectarea compactă şi manevrabilitatea îl recomandă pentru efectuarea unei mari palete de aplicaţii. Astfel, fie că este utilizat pentru agricultură, în câmp sau la fermă, fie pentru lucrări de construcţii sau forestiere, Fendt 500 Vario va avea întotdeauna exact echiparea potrivită. Noua serie 500 Vario este ideală pentru lucrări cu încărcătorul frontal Fendt Cargo. Datorită noului tip de parbriz, unghiul de vedere la partea superioară s-a triplat, operatorii având acum o vedere completă a încărcătorului frontal ridicat.

De la legendarul Fendt Favorit 500 Reputaţia legendară a seriei Fendt 500 îşi are originea în anii de început ai lui ’90. Cel mai popular model în rândul agricultorilor era nava amiral a seriei, Fendt Favorit 515 C. Noua serie 500 Vario s-a dezvoltat pornind de la tot ce însemna acesta, fiind acum simbol al eficienţei, fiabilităţii şi consumului scăzut de combustibil cu performanţe ridicate. Seria Fendt 500 Vario este disponibilă, în funcţie de echipări, în variantele 500 Vario ProfiPlus, 500 Vario Profi şi 500 Vario Power (tractor configurat standard din fabricaţie, fără posibilitatea unor dotări ulterioare). Fendt 500 Vario ProfiPlus şi Fendt 500 Vario Profi vor fi disponibile încă de la sfârşitul acestui an, iar modelul 500 Vario Power, din ianuarie 2013.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2012 57

În prezent, alimentaţia oamenilor, dar şi a animalelor conţine în mod normal o mare varietate de aditivi, cum ar fi: potenţatori de aromă, îndulcitori artificiali, coloranţi, conservanţi, antioxidanţi etc.

Folosirea aditivilor - o necesitate în furajarea animalelor Aceşti nutrienţi există în stare naturală în materiile prime, dar în cantităţi variabile şi uneori insuficiente pentru a garanta acoperirea necesarului pentru animale. Este necesară deci suplimentarea reţetelor de furaje cu aceşti aditivi. Cerinţele nutriţionale ale unui animal variază în funcţie de talie, vârstă şi productivitate. Alimentaţia sa trebuie să satisfacă nevoia de aminoacizi, minerale, oligoelemente şi vitamine pentru toate categoriile de vârstă. Ideea echilibrării regimului de furajare a animalelor din fermă nu este nouă. De-a lungul anilor, descoperirile făcute în domeniul fiziologiei, biochimiei etc. au dus la eliminarea furajării empirice, iar rezultatele cercetărilor referitoare la aminoacizi, vitamine şi oligoelemente şi-au găsit mai repede aplicabilitatea în furajarea animalelor decât în alimentaţia oamenilor. Aditivul furajer este o substanţă care dă sau nu valoare nutriţională, care se adaugă în mod intenţionat în furajele animalelor pentru un scop precis, de ordin nutriţional, senzorial, tehnologic sau zootehnic. Aditivii pot fi de origine minerală (anumite oligoelemente), vegetală (anumiţi coloranţi), produse de sinteză sau de fermentaţie. Aditivii furajeri permit o productivitate mai bună, în funcţie de diversele condiţii de creştere şi exploatare, şi oferă garanţia 58 Noiembrie 2012

necesară în ceea ce priveşte bunăstarea animalelor, igiena şi alimentaţia. În alimentaţia animalelor, aditivii au un efect pozitiv asupra caracteristicilor furajelor concentrate, dar şi asupra produselor de origine animală. Aditivii pot fi: nutriţionali, senzoriali, tehnologici, zootehnici. Aditivii nutriţionali sunt vitaminele, provitaminele, aminoacizii, urea şi derivaţii săi, oligoelemente, surse de cupru, zinc, magneziu, fier, selenium, iod, cobalt etc. Aceştia se găsesc în materiile prime în mod natural, dar aportul lor în furajul finit nu este întotdeauna suficient

pentru a satisface necesarul animalelor pentru creştere sau productivitate, de aceea este necesară suplimentarea cu aditivi. Aditivii senzoriali sunt coloraţii, substanţele aromatizante, corectorii de gust, culoare, miros etc. Aditivii tehnologici sunt conservanţii, antioxidanţii, corectorii de aciditate, lianţii, agenţii de îngroşare, emulgatorii, gelifianţii etc. Aditivii zootehnici includ substanţe de interes zootehnic pentru bunăstarea animalelor, îmbunătăţirea sistemului digestiv sau pentru mediu. Printre dig aceştia amintim amelioratorii de ac digestibilitate, aditivi cu efect benefic dig asupra florei intestinale (stabilizatori as ai florei intestinale - anumiţi fermenţi sau sa probiotici). Din această categorie fac fa parte, în egală măsură, substanţele cu efect pozitiv asupra mediului, cum ar fi anumite extracte din plante care intervin asupra fermentaţiei dejecţiilor. int Utilizarea aditivilor în furajarea animalelor Ut este es strict controlată de reglementările europene şi se aplică în toate statele eu membre UE. Astfel, în 1970, la nivelul m Comunităţii C Europene s-a adoptat

www.agrimedia.ro

Este foarte eficient în sporirea valorii furajelor, datorită efectelor sale unice asupra digestiei şi conversiei furajului. Acţiunea principală a acestui aditiv constă în îmbunătăţirea disponibilităţii aminoacizilor esenţiali, care pot fi folosiţi în dezvoltarea ţesutului muscular. Ca substanţă cu efect amărui, influenţează pozitiv secreţia salivară, îmbunătăţeşte apetitul şi predigestia şi stimulează secreţia de enzime digestive în tractul digestiv. Efectele de stimulare a apetitului rezultă din aportul adus în secreţia de serotonină la nivel de intestin. Astfel, se îmbunătăţeşte biodisponibilitatea triptofanului în intestin şi sinteza serotoninei în celulele mucoasei. Serotonina, ca neurotransmiţător, are un efect de stimulare a secreţiei de enzime digestive şi de stimulare a motilităţii intestinului, ceea ce favorizează digestia şi consumul de hrană la animale. Testările cu Sangrovit la broileri, curci şi găinile ouătoare, pe tot parcursul perioadei de producţie, au demonstrat efecte pozitive asupra ratei de conversie, ratei de creştere şi a procentului de ouat. Un sumar al testărilor efectuate la broileri arată o medie de îmbunătăţire a ratei de conversie cu 2,4%. Un alt efect benefic este îmbunătăţirea raportului apă-hrană, ce conduce la un aşternut mai uscat şi o concentraţie în amoniac mai scăzută în adăpost, reducând riscul de infecţii ale tractului respirator şi al mortalităţii. Similar, studii recente la găinile ouătoare au arătat îmbunătăţiri ale producţiei de ouă, a calităţii oului, mai precis ale calităţii cojii oului, culorii gălbenuşului şi mărimii ouălor. De asemenea, s-a observat scăderea cantităţii de furaj consumate zilnic. Testările cu Sangrovit la porci au demonstrat efecte pozitive asupra consumului de furaj, ratei de conversie şi balanţei nitrogenului. Rezultatele unui studiu indică o creştere a consumului de furaj cu 1,2% pe întreaga perioadă, deci se stimulează apetitul şi susţine eficienţa

conversiei în timpul proceselor digestive, perioada de îngrăşare fiind redusă. De asemenea, are efecte pozitive asupra calităţii carcasei. Un studiu la scroafe lactante a arătat că folosirea acestui aditiv natural în timpul lactaţiei duce la o îmbunătăţire a viabilităţii purceilor, indice economic important pentru producţia de purcei - purcei înţărcaţi/scroafă/an. Mai mult, sporul în greutate al purceilor a fost îmbunătăţit cu 5% faţă de lotul-martor, evidenţiindu-se în special la scroafele primipare şi secundipare. Chiar dacă este un aditiv natural, se evidenţiază prin: • Stabilitate în cadrul proceselor de fabricaţie, granulare • Substanţe active bine definite alcaloizi cu eficienţă ridicată • Activitate dovedită printr-un număr mare de testări efectuate în întreaga lume • Îmbunătăţeşte absorbţia nutrienţilor • Îmbunătăţeşte calitatea carcasei • Stimulează absorbţia de triptofan • Rol important în imunitate • Influenţează pozitiv starea de linişte în efectiv • Îmbunătăţeşte funcţiile şi sănătatea ficatului • Efect pozitiv asupra metabolismului proteic din ficat • Proprietăţi antiinflamatorii • Proprietăţi antimicrobiene (numai în doze mari) • Rol în metabolismul azotului îmbunătăţirea stării de igienă şi a microclimatului din adăpost. Folosirea aditivilor în nutreţurile combinate reprezintă deci o necesitate, în vederea obţinerii unor producţii ridicate. Mulţi aditivi au devenit parte din dieta animalelor şi a oamenilor. Doar de curând am ajuns să recunoaştem şi să înţelegem importanţa lor în atingerea unei productivităţi şi eficienţe ridicate, menţinând sănătatea şi bunăstarea animalelor, îmbunătăţind calitatea şi siguranţa, reducând impactul industriei asupra mediului înconjurător. Mai multe cercetări sunt necesare pentru a indentifica efectele pozitive şi a reduce la minimum efectele negative pe care le pot avea dacă nu sunt folosiţi corespunzător. În mod particular, aditivii vor juca un rol esenţial în menţinerea sănătăţii efectivelor de animale într-un viitor fără produse farmaceutice.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Noiembrie 2012 59

Claudia IŞTOC

legislaţia privind folosirea aditivilor în hrana animalelor la statele membre. Astăzi nu pot fi folosiţi în statele Uniunii Europene decât aditivii autorizaţi la nivelul comunităţii pentru speciile de animale, cu datele specifice fiecărui aditiv, dozele şi modul de utilizare. Reglementările Comunităţii Europene încadreză foarte strict utilizarea aditivilor şi există, de asemenea, o listă oficială. Autorizarea folosirii acestor aditivi este stabilită de analiza de nontoxicitate şi pe baza rezultatelor testărilor efectuate, care demonstrează eficacitatea folosirii lor. Aceste reglementări indică aditivii autorizaţi, precum şi calitatea acestora, condiţiile de folosire, dar mai ales dozele eficiente şi optime fără risc de toxicitate pentru animale, mediu, dar şi pentru persoanele care manipulează sau le folosesc în scopul fabricării nutreţurilor combinate. După cum se ştie, în numeroase ţări din lume s-a interzis folosirea promotorilor de creştere de natură antimicrobiană în furajarea animalelor. Acest lucru a reprezentat o problemă majoră în ceea ce priveşte menţinerea nivelurilor de performanţă şi a stării de sănătate a animalelor, în condiţiile actuale de creştere în sistem intensiv. Aşadar, nutriţioniştii au căutat şi au găsit surse alternative de aditivi furajeri naturali care s-au adaptat bine la optimizarea reţetelor de nutreţuri combinate şi oferă un aport echilibrat, adaptat nevoilor schimbătoare ale păsărilor şi porcilor. Plantele au fost folosite de secole pentru proprietăţile lor medicinale şi de promovare a sănătăţii şi constituie încă baza pentru numeroase forme de medicină alternativă. Extractele din plante care stimulează apetitul, promovează creşterea şi au proprietăţi de stimulare a digestiei constituie principala alternativă pentru includerea în hrana animalelor. Ca urmare a interzicerii promotorilor de creştere de natură antimicrobiană, numeroase produse derivate din plante au invadat piaţa nutriţiei animale, dar sunt adesea deficitare în ceea ce priveşte standardizarea, cercetarea controlată şi evaluarea adecvată. Astfel, s-au obţinut produse noi, care s-au dovedit a fi eficiente în stimularea apetitului, a ratei de conversie şi a calităţii carcasei la păsări şi porci (de exemplu, Sangrovit). Sangrovit este un aditiv bogat în alcaloizi, care se poate include în furaje la toate speciile de animale, în toate stadiile de producţie şi în toate fazele de creştere.

La 18 octombrie a.c., la invitaţia Danone România, am avut ocazia să particip la demararea proiectului „O şansă pentru familia ta!” în localitatea Zimnicea, judeţul Teleorman, care a constat în donarea a 50 de juninci gestante din rasa Holstein Friza, provenite de la o asociaţie de crescători de vaci de lapte din Irlanda. Cei 50 de beneficiari au obligaţia să crească animalele în condiţii optime, să respecte condiţiile de furajare şi igiena mulsului, dar şi să doneze, la rândul lor, prima viţică pe care o vor obţine altor fermieri care fac parte din program.

Ana MUSTĂŢEA

«O şansă pentru familia ta!» - un proiect Danone Programul, implementat cu sprijinul Fundaţiei Heifer România şi a fondului de investiţii Danone Ecosystem, se adresează comunităţilor de mici fermieri din zonele cu potenţial de dezvoltare redus şi are ca scop încurajarea asocierii pentru a avea pe termen lung afaceri profitabile prin producţia de lapte de bună calitate. De asemenea, programul are şi o componentă de instruire a fermierilor privind sănătatea, nutriţia, îngrijirea şi mulsul văcuţelor, pentru a obţine lapte conform cu cerinţele de calitate ale Uniunii Europene. În total, 800 de familii vor beneficia de acest program, iar în primii doi ani peste 200 de juninci vor ajunge gratuit în casele gospodarilor. „O şansă pentru familia ta!” se va desfăşura în două etape: în prima fază, de program vor beneficia gospodării din trei localităţi Zimnicea, jud. Teleorman, Cocorăştii Colţ, jud. Prahova, şi Belin, jud. Covasna, iar în faza a doua, alte două comunităţi. Proiectul presupune o investiţie de 1,9 milioane de euro şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 ani. „În urmă cu 3 ani, Grupul Danone a decis să constituie un fond denumit Ecosystem, de aproximativ 100 de milioane de euro, care să fie pus la dispoziţia tuturor filialelor Danone din diverse ţări, care vor să implementeze proiecte de dezvoltare rurală. Cu toate că pare uşor să ceri şi să primeşti 60 Noiembrie 2012

aprobare pentru respectivul proiect, lucrurile sunt la fel de complicate ca şi în cazul accesării de fonduri europene. Danone România încearcă de doi ani să primească finanţare pentru acest proiect, care se adresează mai multor comunităţi din România. Beneficiarii proiectului sunt fermieri mici, care au în medie 5 vaci de lapte, pentru că am dorit să acordăm aceste juninci gestante acelora care au experienţă în creşterea animalelor. Vrem să-i ajutăm să se asocieze, să îmbunătăţim genetica pentru că rasa de vacă pe care crescătorii o au asigură o producţie medie pe zi de 8 până la 10 litri, în timp ce rasa Holstein Friza are o producţie medie de 25 litri/zi. Comunitatea din Zimnicea va primi 50 de animale şi fiecare beneficiar va primi o singură văcuţă. Criteriile de alegere au fost stabilite împreună cu Heifer România şi comunitatea locală, fiind luate în considerare aspectele sociale, experienţa în creşterea animalelor şi posibilitatea furajării”, a afirmat dl Bogdan Ioachim, reprezentant Danone România. Potrivit acestuia, fermierii vor beneficia gratuit de aparate de muls şi vor fi instruiţi în privinţa obţinerii de lapte conform cerinţelor de calitate ale UE. „Începând cu ianuarie 2014, nimeni nu va mai putea vinde lapte neconform şi nici un procesator nu va putea cumpăra lapte decât cel care este conform cu

cerinţele de calitate ale UE. Noi îi vom sprijini pe aceşti beneficiari şi dorim să dăm un exemplu atât celor care sunt implicaţi, cât şi celor care au posibilitatea să creeze anumite politici pentru ca aceste familii să nu-şi pierdă sursa de venit începând cu 2014. Dacă micii fermieri vor învăţa să se asocieze şi să producă lapte de calitate europeană, sunt sigur că vor putea supravieţui”, a susţinut reprezentantul companiei. O altă componentă a proiectului este asocierea. „Încercăm să-i sprijinim pentru a se asocia astfel încât aceştia să aibă o putere mai mare în negocierea cu furnizorii de inputuri pentru achiziţia de seminţe, de furaje şi - de ce nu? - în stabilirea preţului la lapte. Beneficiarii proiectului nu sunt condiţionaţi să furnizeze laptele la Danone”, a spus dl Ioachim. Pentru că mulţi dintre micii fermieri nu aveau teren, primăria Zimnicea le-a pus la dispoziţie o suprafaţă agricolă pe care aceştia o vor îngriji. Un alt obiectiv al proiectului „O şansă pentru familia ta” este îmbunătăţirea geneticii la vacile de lapte. La nivelul zonei, Danone România va pune la dispoziţie peste 2.000 de doze de material seminal Holstein Friza, care vor fi folosite pentru însămânţarea artificială a vacilor, iar fermierii vor trebui să plătească doar manopera.

www.agrimedia.ro

Adăpători cu protecţie antiîngheţ Ing. Dreghici Mihai, SC DCM SERV SRL Cluj-Napoca Adăparea animalelor are o importanţă semnificativă, deoarece apa este factorul principal în ceea ce priveşte sănătatea acestora. Pentru a obţine o producţie ridicată de lapte, este esenţial ca vacile să aibă posibilitatea să bea cât mai multă apă. De exemplu, vacile de lapte au nevoie de 4-5 litri de apă pentru a produce un litru de lapte. Cantitatea de apă necesară pe timp de 24 de ore diferă în funcţie de sezon şi de hrana consumată. Pentru a alege adăpătoarea potrivită fiecărui animal, trebuie să se ţină cont de vârsta acestuia, de debitul/minut şi dacă are posibilitate de încălzire sau protecţie antiîngheţ. Instalarea corectă a adăpătorilor trebuie să îndeplinească anumite cerinţe: înălţimea la care este instalată adăpătoarea trebuie să corespundă cu înălţimea animalului, instalarea trebuie realizată cât mai departe de zona de alimentaţie a animalelor pentru a nu se uda mâncarea şi pentru a nu se murdări adăpătoarea, trebuie protejată de lovituri, aglomerare şi aşezată în aşa fel încât să nu se murdărească cu excremente. De asemenea, este

important să fie instalată într-un loc în care animalele care se adapă nu blochează celelalte animale. În perioadele în care temperaturile sunt foarte scăzute, este esenţial să se utilizeze adăpătorile cu protecţie antiîngheţ. Acestea au rolul de a aproviziona animalul cu apă curată şi proaspătă chiar şi la temperaturi de -30˚C. Cu cât numărul animalelor este mai mare, cu atât şi protecţia antiîngheţ este mai bună. De exemplu, o adăpătoare cu bilă, care este folosită pentru 5 animale, oferă protecţie antiîngheţ până la -15˚C, iar dacă este utilizată pentru 15 animale, până la maxim -40˚C. Modul de funcţionare a unei adăpători antiîngheţ cu bilă este următorul: apa vine de dedesubt, la o temperatură de circa 10˚C, şi umple recipientul până când bila astupă gaura adăpătoarei. Când animalul bea apă, valva plutitoare permite ca apa consumată să fie înlocuită. Apa se menţine călduţă când afară este frig şi rece când afară este cald.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

SC Agro Chirnogi foloseşte tehnologie nouă pentru obţinerea celor mai bune rezultate în producţie. Agro Chirnogi utilizează produsele firmei Chemtura, fiind şi distribuitor pentru fertilizantul foliar Route şi adjuvantul Elastiq. Acestea sunt două produse folosite cu rezultate foarte bune de Agro Chirnogi la cultura de rapiţă. Route este un fertilizant foliar lichid, cu utilizare în culturile de cereale, porumb, rapiţă, gazon şi leguminoase. Îmbunătăţeşte înrădăcinarea, creşte vigoarea plantelor şi producţia. La cultura de rapiţă, se aplică în cantitate de 0,8 l/ ha de la 4 frunze adevărate, apoi la un interval cuprins între 2 şi 6 frunze adevărate. Elastiq este adjuvant pentru protejarea silicvelor şi a păstăilor. Asigură o peliculă uniformă, elastică şi adezivă, în condiţii climatice diverse, susţine maturarea naturală a seminţelor, reduce pierderile de producţie dinainte şi din timpul recoltării, previne formarea samulastrei de rapiţă. Este un produs care se aplică înainte de recoltare, la culturile de rapiţă, soia, mazăre, pentru a preveni scuturarea şi pierderile de producţie la recoltare. Se aplică în doze de 0,8-1 l/ha, cu 2-4 săptămâni înainte de recoltare. Pentru mai multe detalii legate de sporul de producţie obţinut în urma tratării culturilor cu aceste produse şi modalitatea de achiziţionare a acestora, societatea Agro Chirnogi vă stă la dispoziţie, prin dl Raji El-Khalil, la numărul de telefon 0745.002.000.

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2012 61

Hotărâre privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice HOTĂRÂRE pentru stabilirea măsurilor şi sancţiunilor necesare în vederea respectării prevederilor Regulamentului (CE) 834/2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 2, alin. (4) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 38/2001, având în vedere prevederile art. 23 şi 27 din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 189/2007, cu modificările şi completările ulterioare; în baza art. 91, paragraful (3) al Regulamentului (CE) 889/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică, etichetarea şi controlul, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 250/2008, cu modificările şi completările ulterioare; în baza art. 1 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produse alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor,

62 Noiembrie 2012

publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 191/2004, cu modificările şi completările ulterioare

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1 Prezenta hotărâre creează cadrul instituţional pentru stabilirea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor în sectorul de agricultură ecologică, având în vedere prevederile Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 2 (1) Constituie contravenţii următoarele fapte dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni: a) folosirea frauduloasă a termenilor de „ecologic”, „biologic”, „organic” sau a abrevierilor acestora, precum „bio”, „eco”, ca mărci comerciale sau practici de utilizare în producţia, procesarea, ambalarea, transportul, depozitarea şi distribuţia produselor, inclusiv pe eticheta produsului, materiale publicitare şi documentele comerciale, care pot induce în eroare consumatorul şi care nu sunt obţinute în conformitate cu regulile de producţie ecologică; b) nerespectarea de către operatori a regulilor privind producţia, procesarea, ambalarea, transportul, depozitarea, distribuţia şi importul din ţări terţe al produselor ecologice,

prevăzute în legislaţia naţională şi a Uniunii Europene în vigoare; c) lipsa documentelor operatorului, inclusiv documente de evidenţă a producţiilor, tranzacţiilor şi a stocurilor de produse ecologice, prin care se poate identifica trasabilitatea produsului în toate etapele de producţie, procesare şi distribuţie; d) refuzul operatorului de a permite accesul inspectorilor desemnaţi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în incinta unităţii, precum şi refuzul de a prezenta documentele şi evidenţele prevăzute la lit. (c). (2) Contravenţiile prevăzute la alin. 1) se sancţionează după cum urmează: a) faptele prevăzute la lit. (a), cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei; b) faptele prevăzute la lit. (b), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei; c) faptele prevăzute la lit. (c), cu amendă de la 25.000 lei la 35.000 lei; d) faptele prevăzute la lit. (d), cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei. Art. 3 Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor la operatorii din sistemul de agricultură ecologică se efectuează de către personalul cu atribuţii de inspecţii tehnice în domeniul agriculturii ecologice din cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a Municipiului Bucureşti. Art. 4 Contravenientului căruia i se aplică sancţiunea prevăzută la art. 2, alin. (2) lit. a), pentru săvârşirea faptelor prevăzute la art. 2, alin. (1), lit. a), i se mai aplică şi o sancţiune contravenţională suplimentară, de retragere de la comercializare a produselor în cauză. Art. 5 Prevederile referitoare la contravenţiile cuprinse în art. 2 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 6 Prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

www.agrimedia.ro

Noiembrie 2012 63

Ordinul nr. 219 din 28 septembrie 2012 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 98/2010 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la speciile ovine/caprine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu - M.O. nr. 0678 din 2012 Ordinul nr. 210 din 17 septembrie 2012 pentru aprobarea cantităţilor de motorină aferente trimestrului II al anului 2012, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare - M.O. nr. 0681 din 2012 Hotărârea nr. 966 din 3 octombrie 2012 pentru modificarea şi completarea art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 828/2007 privind înfiinţarea Sistemului de protecţie a indicaţiilor geografice şi denumirilor de origine ale produselor agricole şi produselor alimentare - M.O. nr. 0690 din 2012 Hotărârea nr. 967 din 3 octombrie 2012 pentru modificarea şi completarea art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 134/2008 privind specialităţile tradiţionale garantate ale produselor agricole şi produselor alimentare - M.O. nr. 0690 din 2012 Legea nr. 164 din 4 octombrie 2012 privind transmiterea unor suprafeţe de teren de 645 mp, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ - Institutul de 64 Noiembrie 2012

Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor - Palas, judeţul Constanţa, în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în vederea realizării de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. a obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire a municipiului Constanţa“ - M.O. nr. 0694 din 2012

Decizia nr. 488 din 9 octombrie 2012, pentru modificarea Deciziei primului-ministru nr. 476/2012 privind constituirea Comitetului interministerial pentru rezolvarea problemelor referitoare la suprafeţele de teren afectate de calamităţi naturale în anul agricol 2008-2009 - M.O. nr. 0694 din 2012 Legea nr. 168 din 9 octombrie 2012 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 106/2011 pentru modificarea titlului XI „Renta viageră agricolă“ din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi pentru stabilirea unor măsuri privind plata rentei viagere agricole în anul 2011 - M.O. nr. 0695/2012 Legea nr. 169 din 9 octombrie 2012 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 5/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2008 privind acordarea de ajutor de stat individual având ca obiectiv dezvoltarea regional - M.O. nr. 0695/2012 Legea nr. 164 din 4 octombrie 2012 privind transmiterea unor suprafeţe de teren de 645 mp, aflate în domeniul

public al statului, din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ - Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor - Palas, judeţul Constanţa, în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în vederea realizării de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA a obiectivului de investiţii „Varianta de ocolire a municipiului Constanţa“ - M.O. nr. 0694/2012

Decretul nr. 631 din 8 octombrie 2012 pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 106/2011 pentru modificarea titlului XI „Renta viageră agricolă“ din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi pentru stabilirea unor măsuri privind plata rentei viagere agricole în anul 2011 - M.O. nr. 0695/2012 Hotărârea nr. 977 din 10 octombrie 2012 privind stabilirea pentru anul 2012 a cuantumului plăţilor directe unice pe suprafaţă, a plăţilor separate pentru zahăr şi a plăţilor specifice pentru orez, care se acordă în agricultură în sectorul vegetal - M.O. nr. 0701/2012 Hotărârea nr. 978 din 10 octombrie 2012 pentru aprobarea cuantumului plăţii naţionale directe complementare în sectorul zootehnic pentru specia bovine, în anul 2012 - M.O. nr. 0701/2012 Ordinul nr. 217 din 28 septembrie 2012 privind recunoaşterea Acordului

www.agrimedia.ro

interprofesional pentru struguri de vin, vin şi produse pe bază de vin - recolta anului de comercializare 2012/2013 - M.O. nr. 0703/2012

Ordinul nr. 225 din 9 octombrie 2012 pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate - M.O. nr. 0703/2012

Ordonanţa nr. 57 din 10 octombrie 2012 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II alin. (1) din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală - M.O. nr. 0701/2012 Hotărârea nr. 976 din 10 octombrie 2012 pentru aprobarea cuantumului plăţii naţionale directe complementare în sectorul zootehnic pentru specia ovine/caprine, în anul 2012 - M.O. nr. 0701/2012 Ordinul nr. 228 din 11 octombrie 2012 privind aprobarea modelului Cererii de ajutor privind măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor pachetul b) păsări - M.O. nr. 0705/2012 Ordinul nr. 230 din 12 octombrie 2012 privind modificarea art. 2 din Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 214/2012 pentru aprobarea încheierii convenţiilor privind finanţarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, la speciile bovine şi ovine/caprine, precum şi a cuantumului de plată înscris în adeverinţă - M.O. nr. 0705/2012

comercializarea produselor de protecţie a plantelor, precum şi pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar - M.O. nr. 0713/2012

Hotărârea nr. 983 din 10 octombrie 2012 privind aprobarea amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti, la 6 iulie 2012 şi la 26 septembrie 2012, şi la Bruxelles, la 25 septembrie 2012, între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, la Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea Proiectului pentru modernizarea sistemului de informare şi cunoaştere în agricultură, semnat la Bucureşti la 28 ianuarie 2005 - M.O. nr. 0722/2012

Ordinul nr. 233 din 19 octombrie 2012 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis „Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în spaţiul rural prin folosirea şi gospodărirea durabilă a terenurilor prin împădurire“ - M.O. nr. 0726/2012 Hotărârea nr. 1029 din 24 octombrie 2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 796/2012 privind schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de vită din zonele defavorizate - M.O. nr. 0727/2012 Hotărârea nr. 1035 din 24 octombrie 2012 pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 11/2012 privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură aferente schemelor de plăţi directe şi pentru măsuri de piaţă în agricultură - M.O.nr. 0731/2012

Ordinul nr. 222 din 9 octombrie 2012 pentru nominalizarea punctelor de debarcare şi a centrelor de primă vânzare în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate - M.O. nr. 0711/2012

Hotărârea nr. 1038 din 24 octombrie 2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia şi pentru modificarea altor acte normative - M.O. nr. 0733/2012

Legea nr. 180 din 18 octombrie 2012 privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2007 pentru

Hotărârea nr. 1036 din 24 octombrie 2012 pentru aprobarea limitelor admise pentru depăşirea

www.agrimedia.ro

alocărilor publice în euro aprobate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 - M.O. nr. 0733/2012

Hotărârea nr. 1037 din 24 octombrie 2012 privind acordarea unui sprijin financiar producătorilor pentru depozitarea privată a untului sărat sau nesărat - M.O. nr. 0734/2012 Hotărârea nr. 1051 din 30 octombrie 2012 privind stabilirea pentru anul 2012 a cuantumului plăţilor naţionale directe complementare care se acordă în agricultură în sectorul vegetal - M.O. nr. 0735/2012 Hotărârea nr. 1052 din 30 octombrie 2012 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 975/2011 privind aprobarea ajutoarelor de stat care se acordă producătorilor agricoli pentru perioada 2011-2012 şi a sumei totale alocate acestor ajutoare de stat - M.O. nr. 0735/2012 Hotărârea nr. 1014 din 17 octombrie 2012 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 769/2010 - M.O. nr. 0740/2012 Legea nr. 191 din 30 octombrie 2012 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 23/2010 privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor şi caprinelor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative - M.O. nr. 0743/2012 Ordonanţa de Urgenţă nr. 66 din 6 noiembrie 2012 privind prorogarea termenelor prevăzute la art. IV alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2009 pentru instituirea sistemului temporar de sprijinire a derulării afacerilor în domeniul comerţului cu seminţe de consum, precum şi pentru modificarea unor acte normative - M.O. nr. 0752/2012

Ordinul nr. 243 din 5 noiembrie 2012 privind furnizarea fructelor proaspete în şcoli - M.O. nr. 0756/2012 comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Noiembrie 2012 65

La data de 29 octombrie a.c., într-un cadru festiv, a avut loc lasarea a Belchim Crop Protection pe piaţa românească. La eveniment a fost prezent dl Dirk Putteman, cel care a pus bazele acestei companii în urmă cu 25 de ani.

Belchim Crop Protection s-a lansat în România Belchim, fondată în Belgia în anul 1987, devine Belchim Benelux după expansiunea în Olanda şi este listată sub numele Belchim Crop Protection (BCP). În anii 1995 şi 2000, compania îşi extinde gama de produse destinate protecţiei plantelor datorită investiţiilor realizate de ISK Biosciences şi FMC Corporation. În anul 2002, Belchim Crop Protection se extinde şi în Germania şi asimilează o parte din compania PROPHYTA Biologischer Pflanzenschutz GmbH. Drept urmare, Belchim Crop Protection îşi dezvoltă portofoliul, incluzând şi produsele biologice de protecţia plantelor, care sunt utilizate în agricultura ecologică.

poziţia BCP în aceste segmente de bază. Un an mai târziu, se dezvoltă pe piaţa Spaniei, prin achiziţia Fitolux. Urmeză alte pieţe, precum Portugalia, Italia, Ungaria, Polonia, Cehia şi Austria. În prezent, Belchim Crop Protection este prezentă în 17 ţări, are 200 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 300 de milioane de euro. Planurile de viitor ale companiei cuprind extinderea pe pieţe din Bulgaria, Croaţia şi Grecia. Misiunea companiei p este să ofere pproduse de

top, inovative, servicii şi consultanţă. Cu privire la echipa Belchim Crop Protection România, aceasta este formată din Alin Stana, director executiv, Iulian Pârvu, reprezentant tehnic-comercial, Cătălin Cristei, reprezentant tehniccomercial, Luminiţa Emilian, director operaţiuni şi logistică, şi Andreea Bucur, responsabil marketing şi dezvoltare.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Compania se extinde în Marea Britanie în anul 2003 şi preia o parte din firma suedeză Nordisk Alkali AB, care comercializează produse de protecţia plantelor în zona Nordică şi Baltică. În acelaşi an, devine singurul distribuitor de Curater (carbofuran) în Uniunea Europeană. În iulie 2003, Belchim Crop Protection obţine drepturi exclusive de distribuţie pentru Ranman şi Mildicut (cyazofamid). Aceste două ingrediente active întăresc 66 Noiembrie 2012

www.agrimedia.ro

Decembrie 2010