Revista AGRIMEDIA Septembrie 2011 by Agri Media Invest s.r.l.

Decembrie 2010

Bilanţ de septembrie

După două decenii de aplicare anevoioasă a Legii fondului funciar, care a pus bazele unei adevărate reforme agrare în România, se impune tot mai mult declanşarea unor eforturi tehnice şi financiare, pentru comasarea proprietăţilor funciare excesiv de fărâmiţate. Pentru reuşita acestei acţiuni de interes naţional, deosebit de complexă şi de durată, pe lângă măsuri juridice şi administrative ferme, cadastrul agricol, ca entitate tehnică, în opinia unor specialişi, ar trebui să revină în subordinea MADR, cum de fapt, cu mici excepţii, a fost în ultimul secol. Ar fi benefic, de asemenea, ca specialiştii angrenaţi în activitatea de comasare, pe lângă „modelul polonez”, să ţină seama şi de practica altor ţări cu rezultate notabile în domeniu şi, nu în ultimul rând, să consulte proiectul realizat în acest scop pentru ţara noastră de experţi externi, cu fonduri europene, care se regăseşte în baza de date a MADR. Şi totuşi, dacă apreciem agricultura ţării noastre, raportat la recoltele ce se obţin în acest an agricol, cu certitudine lucrurile se îndreaptă pe un făgaş bun. Se apreciază că valoarea totală a producţiei agricole din acest an va fi de 11-12 miliarde de euro. După mulţi ani, în această vară s-au obţinut, în mod real, peste 7,6 milioane de tone de grâu, din care jumătate, potrivit opiniei unor angrosişti cu experienţă, va fi disponibilizat la export, pentru asigurarea de lichidităţi necesare lucrărilor de toamnăiarnă. Şi celelalte recolte de cereale, legume-fructe şi plante tehnice sunt peste estimările iniţiale. Păcat totuşi că în luna august grindina şi-a luat tributul. Numai în bazinul viticol PietroaseleClondiru-Breaza, din judeţul Buzău, au fost distruse peste 1.000 de hectare de viţă-de-vie, pentru că Staţia antigrindină Istriţa de Jos a fost activată tardiv. Păcat de truda podgorenilor şi de banii investiţi în instalaţia de combatere a grindinei, care nu şi-a dovedit eficienţa în acest caz. Ne bucură faptul că ministrul Agriculturii, dl Valeriu Tabără, în interviurile

www.agrimedia.ro

acordate mass-media confirmă pe fond cele menţionate în editorialul din numărul anterior al revistei „Agrimedia”, şi anume că „anul acesta este un an agricol bun, deoarece condiţiile climatice au fost favorabile tuturor culturilor agricole, dar şi datorită alocării la timp a resurselor financiare guvernamentale şi comunitare”. Ar fi minunat, de asemenea, ca spaţiile de depozitare autorizate să aibă capacitate adecvată şi pentru recolta de legume-fructe, astfel încât în primăvara anului viitor să nu mai consumăm aceste produse preponderent aduse cu efort valutar, din import. De asemenea, producătorii agricoli nutresc speranţa că, prin modificarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, inclusiv prin OUG nr. 65/2011, să beneficieze de înlesniri financiare, pentru ca din cele câteva milioane de hectare ce necesită irigări să nu se asigure apa numai pentru aproximativ 85.000 de hectare, ca în acest an. În ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene, APDRP anunţă că până la sfârşitul lunii august au fost atrase prin PNDR peste 3 miliarde de euro, fiind efectiv plătite pe proiecte 2,54 miliarde de euro. Din cele 89.314 de proiecte depuse, APDRP a selectat 47.698 de cereri de finanţare. Gradul de utilizare a fondurilor a fost de 63% din alocarea Măsurilor de investiţii. Este de remarcat că Fondul European pentru Pescuit - FEP, cu un buget total de 3 miliarde de euro, eşalonat pe o perioadă de 7 ani, a alocat ţării noastre, pentru dezvoltarea sectorului Piscicultură-Acvacultură, 307.618.943 de euro, contribuţia naţională fiind de 76.904.735 de euro. Până la sfârşitul lunii august, DG-AM-POP, care asigură derularea acestor fonduri, a încheiat 130 de contracte de finanţare, în valoare de 104,5 milioane de euro, în cadrul celor 5 axe. Cifrele sus-menţionate demonstrează eforturi susţinute în atragerea de fonduri europene vitale dezvoltării agriculturii şi sectorului piscicol din ţara noastră. Simona MUNTEANU Septembrie 2011

SUMAR: ISSN 2069 - 1238

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

Editorial

Itinerar agricol francez - FNPSMS

Recomandări de toamnă Limagrain şi Makhteshim Agan

14 16

Drept la replică MADR

Programul operaţional de cooperare interregională INTERREG IV C

FNPAR şi-a stabilit planul de acţiune pentru perioada următoare

Limagrain - numărul 1 la grâul pentru sămânţă

De ce se cultivă rapiţa de toamnă?

Centrul Tehnic BASF de testare a tehnologiilor şi produselor de protecţia plantelor

Puncte forte ale hibrizilor LG

Victor Vătămanu victor@agrimedia.ro 0757.11.09.99

34 38

Hibrizii Euralis, calitate şi performanţă

Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98

Norme de utilizare a îngrăşămintelor

Premergatoare pentru cultura de grâu de toamnă

Porumbul furajer: reguli de aur pentru o însilozare reuşită

Recoltarea, condiţionarea şi păstrarea seminţelor de floarea-soarelui

Rolul inginerului zootehnist în economia României - prezent şi perspective

ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@agrimedia.ro

54 60

MF 7600 Series oferă economie de top, confort şi productivitate

CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@agrimedia.ro

Producţie bună de miere, valorificată la preţuri mai mici

HOTĂRÂRE privind cerinţele pentru înscrierea operatorilor în RIA

Yara, lider în industria produselor pe bază de azot

Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro Anul V, Nr. 9 / 2011 (54) Septembrie 2011 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32

CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING Gabriela Stănculescu gabriela@agrimedia.ro 0752.24.25.29

Bogdan Mareş

3 8

Septembrie 2011

Organizaţia Boerenbond, în vizită de lucru în România

Caramba Turbo - managerul de energie pentru profituri mari

SCR devine o certitudine la tractoare şi combine

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011

 În dialog cu fermierii

• Ce producţii şi ce preţ aţi obţinut în acest an

Constantin Nistor, administrator al SC Geri Prod, localitatea Tovărăşia, judeţul Ialomiţa

Costel Trif, administrator al SC Grano Agro, localitatea Balta Doamnei, judeţul Prahova

„Administrez o suprafaţă de 1.200 ha, dintre care 160 ha sunt cultivate cu floarea-soarelui destinată comercializării şi 60 ha pentru producerea de sămânţă. Hibridul pe care l-am cultivat, din sămânţa produsă de noi, se numeşte Sunflora, marca Saaten Union. Producţiile pe care le-a dat au fost de peste 3.000 kg/ha. Am aplicat, ca îngrăşăminte, Timac NPS, 100 kg/ha, şi azotat de amoniu, în cantitate de 100 kg/ha. Pentru combaterea buruienilor din cultura de floarea-soarelui am efectuat, printr-o singură trecere, două tratamente. Am aplicat erbicidul Pulsar şi, pentru că aveam costrei în cultură, am folosit şi produsul Leopard. Cheltuielile de producţie s-au situat în jurul a 1.500 lei/ha, iar la valorificare preţul obţinut a fost de 1,4 lei/kg. Calitatea producţiei a fost una bună, masa hectolitrică a fost peste 40 şi umiditatea peste 9%. Anul trecut nu am avut în cultură floarea-soarelui, pentru că nu-mi permitea rotaţia culturilor şi am avut doar lotul de hibridare. La porumb, am folosit hibrizi de la Saaten Union şi Procera. Preţul pe tona de porumb este de 175 de euro.”

„În cadrul societăţii exploatez o suprafaţă totală de 1.400 ha, iar în acest an cultura de floareasoarelui a fost însămânţată pe 100 de hectare. Producţia medie pe care am realizat-o a fost de 2.800 kg/ha, dar credeam că o să obţin mai mult, deoarece cultura arăta foarte bine şi promitea mai mult. În orice caz, producţia este una bună şi de calitate. Cheltuielile de producţie la floarea-soarelui s-au ridicat la circa 2.000 lei/ha, iar preţul de valorificare pe care l-am obţinut, prin contract, a fost de 1,45 lei/kg. Se pare că fermierii care au încheiat contracte de valorificare au fost mai avantajaţi, pentru că au obţinut preţuri mai bune. La floarea-soarelui, folosesc hibrizi marca Limagrain, rezistenţi la erbicidul Pulsar. Cu aceşti hibrizi, combaterea buruienilor din cultură a fost relativ uşoară.”

Septembrie 2011

www.agrimedia.ro

ţ uri de valorificare la floarea-soarelui?

Niculae Adrian, administrator SC Nico Adi SRL, localitatea Dracea, judeţul Teleorman

„Lucrez o suprafaţă de 1.500 ha, din care cultura de floarea-soarelui ocupă 180 ha. În privinţa producţiilor din acest an, la această cultură am obţinut o cantitate mai mică, în medie de 2.700 kg/ha. În 2010, producţia medie înregistrată a fost de 3.700 kg/ha. Acum, am obţinut o producţie mai slabă pentru că hibridul Pioneer, cultivat pe o suprafaţă de 100 ha, a prezentat fitotoxicitate, în urma aplicării erbicidului specific, iar plantele au început să devenină sensibile la vânt, foarte multe dintre ele au căzut, iar altele, în proporţie de 10%, au rămas sterile. Pe suprafaţa de 80 de hectare cultivată cu hibridul marca Limagrain, producţia medie obţinută a fost de 3.200 kg/ha. Floarea-soarelui am valorificat-o la preţul de 470 dolari/tonă, fiind achiziţionată de firma Agricover. Pe partea de îngrăşăminte, am aplicat 200 kg/ha de complexuri (20:20:20) şi 100 kg/ha de uree, administrate pe rând. Pentru combaterea buruienilor, am aplicat erbicidele specifice hibrizilor. De exemplu, la hibridul LG, care face parte din tehnologia Clearfield, am aplicat produsul Pulsar. În privinţa bolilor, anul acesta nu am aplicat nici un fungicid, deşi ar fi fost nevoie de un tratament. La cultura de porumb nu am început recoltatul, însă estimez o producţie de circa 9.500 kg boabe/ha.”

„În cadrul asolamentului din acest an, cultura de floareasoarelui a ocupat o suprafaţă de 160 ha, dintr-un total de 900 de hectare. Hibridul pe care l-am folosit a fost LG 56.63, iar producţiile pe care le-am obţinut au variat între 3.000 şi 3.300 kg/ha. Este o producţie bună, de calitate, realizată, în mare parte, datorită tehnologiei practicate şi a condiţiilor climatice favorabile din acest an. În privinţa îngrăşămintelor chimice administrate la cultura de floarea-soarelui, acestea au fost 150 kg de complexuri şi 100 kg de uree. Pentru combaterea buruienilor din cultură am aplicat un tratament cu produsul Acetogan. În acest an, nu am aplicat fungicide, pentru că nu au fost infecţii cu boli. La floarea-soarelui, preţul de valorificare a fost de 1,39-1,4 lei/kg. Peste câtva timp o să încep să recoltez şi porumbul, am folosit un hibrid mai tardiv, din grupa FAO 500, şi sper să obţin producţii bune, deoarece cultura arată bine.”

www.agrimedia.ro

Ana MUSTĂŢEA

Sebastian Tîrnăcop, administrator al SC Agroseb, localitatea Răsuceni, judeţul Giurgiu

Septembrie 2011

În perioada 31 august-3 septembrie a.c., o delegatie română, alcătuită din 9 reprezentanţi din sectorul agricol şi din domeniul jurnalistic agrar, a efectuat o vizită în Franţa, la invitaţia Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Seminţe de Porumb şi de Sorg din Franţa (FNPSMS).

Itinerar agricol francez - FNPSMS Programul vizitei a fost foarte bine conturat, oaspeţii români putând să ia contact cu realităţile agriculturii franceze în domeniul producerii de sămânţă de porumb boabe, a producerii de porumb furajer şi de păstrare a acestuia în vederea administrării cu rezultate meritorii în alimentaţia vacilor de lapte. De asemenea, au fost prezentate şi vizitate două unităţi franceze cunoscute în lumea cercetării agricole şi a producerii de sămânţă din diferite specii agricole, anume firma Limagrain şi Institutul Arvalis. Pe parcursul vizitei şi al deplasării în Franţa, delegaţia română a fost însoţită în permanenţă, cu mare competenţă şi atenţie, de Anna Kolakowska, responsabilă din partea firmei cu acţiuni pe plan internaţional, şi de domnul Therry Pedeutour. Vizita a început prin prezentarea deplasării întocmite de Federaţia Naţională a Producătorilor de Seminţe de Porumb şi de Sorg, după care a urmat prezentarea firmei Limagrain şi a activităţilor agricole desfăşurate în zona Saumur. Prezentarea uzinei Limagrain şi a laboratorului acesteia a fost făcută de către domnii Sebastien Vilchien şi François Poutoire, care au captat interesul 8

Septembrie 2011

total al întregii delegaţii române. În continuare, a fost vizitată o unitate de producere a seminţelor de porumb (Guy Lamoureux), coordonată de Patrice Pege. În seara primei zile de vizită a avut loc o întâlnire deosebit de cordială şi de eficientă cu reprezentanţii agenţiilor de reglementare, cu reprezentanţii firmei Limagrain şi ai responsabililor de sector, unde s-au prezentat diferite aspecte ale agriculturii franceze şi a problemelor cu care se confruntă şi producătorii agricoli francezi. Cea de-a doua zi a vizitei delegaţiei române a început prin prezentarea unei ferme producătoare de lapte, care utilizează porumbul furajer

procesat dintr-o exploataţie (GAEC des Peux), situată la 20 de kilometri de localitatea Saumur, de către domnul Ruault. A impresionat în mod pozitiv calitatea silozului administrat vacilor de lapte, prin proîspeţimea şi păstrarea calităţilor porumbului furajer după aproape un an de conservare. A urmat vizitarea insulei Saint Clement şi a lucrărilor hidrotehnice executate în timpul deplasării în această regiune. Conform spuselor domnului Commeau, producător de seminţe direct vizat de aceste amenajări, drenarea şi irigaţiile sunt cele mai importante elemente de structurare a

www.agrimedia.ro

poate pune la dispoziţia cultivatorilor de porumb un număr impresionant de genotipuri specifice zonei unde se cultivă. Au impresionat modul concret şi răspunsurile clare date de către specialiştii agronomi francezi tuturor întrebărilor adresate de către componenţii delegaţiei române. De menţionat că, împreună, specialiştii agronomi francezi şi români au găsit puncte comune de cercetare şi de perspectivă, capabile să permită dezvoltarea şi perfecţionarea tehnicii de cercetare în domeniul porumbului. În seara celei de-a treia zi de vizită, delegaţia română a fost invitată la o cină

cu responsabilii Maiz’Europ, respectiv cu domnul Luc Esprit, director general al acestei firme. La această cină a participat şi doamna Ancuţa Conta, ministru consilier în cadrul Ambasadei României la Paris, care a adresat în cuvântul său mulţumiri gazdelor pentru interesantul traseu de vizită pe care l-a avut delegaţia română şi şi-a exprimat speranţa că această manifestare va contribui la strângerea şi amplificarea relaţiilor româno-franceze în domeniul agricol. În numerele viitoare ale revistei noastre vom publica, in extenso, fiecare etapă a vizitei efectuate, cu scopul prezentării mai ample a fiecărei părţi a acesteia. Pentru că au făcut posibilă această deplasare şi mai ales pentru grija şi căldura cu care a fost însoţită, delegatia româna aduce sincere mulţumiri tuturor factorilor care au contribuit la reuşita acestui amplu schimb de experienţă româno-francez.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

After the first season of Kwizda Agro Romania we are proud for the excellent evolutionwith great results. As our main goal is to strengthen our sales force, we would like to invite along our young and professional team, people that can fulfill the following requirements: Region: all over Romania Requirements: • University Degree – Agronomy • Experience in agri-business sales (minimum 3 years) • Strong analytical ability • Good communication skills • Results oriented • Good knowledge of Oﬃce software (Word, Excell, Power Point, Outlook) • Driving license B Kwizda is a successful Austrian company, founded over 150 years ago, with activities in Pharmacy, Agriculture, Gardening, Cosmetics, Constructions and Logistic industries. The Agro division was founded in 1926 in Austria. Nowadays the agro division is developed, with legal entities, also in France, Hungary, Italy, Spain and Romania. With our products and our know-how, we are preparing the ground for sustainable agriculture – ensuring one thing above all: secure growth in the sector. Please send your CV at e-mail office@kwizda-agro.ro, or at fax: 0372 08 97 10.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011

Victor VĂTĂMANU

producţiei de seminţe de porumb. După-amiaza a fost vizitată o exploataţie pentru cultura mare, unde a fost făcută prezentarea ITK-urilor din GAEC Naulet şi Le Guedeniau, situate la o distanţă de 35 de kilometri de Saumur. A treia zi de vizită a constat în deplasarea în localitatea Ouzouer le Marche, situată la 180 de kilometri de Saumur. După-amiaza, vizitele au continuat, cu Institutul Arvalis, unde au fost prezentate rezultatele activităţii în privinţa optimizării irigaţiilor, folosite în special pentru cultura porumbului. După ce s-au prezentat rezultatele de cercetare aplicativă de către specialistul Regis Doucet, s-a efectuat o deplasare în câmpul experimental, pentru a vedea concret rezultatele activităţii de cercetare şi de comportare a diferiţilor hibrizi de porumb, pe grupe de precocitate. De asemenea, s-au putut aprecia densităţile de semănat la diferiţi hibrizi de porumb şi mai ales destinaţia finală a hibrizilor de porumb analizaţi. Numărul de combinaţii genetice este destul de mare, astfel încât în fiecare an se

Recomandări de toamnă Limagrain şi Makhteshim Agan La data de 18 august, companiile Limagrain România şi Makhteshim Agan Marom au organizat, pe o suprafaţă de 4 hectare, loturi demonstrative pentru a le arăta fermierilor prezenţi ultimele noutăţi genetice şi de protecţie a culturilor în câmpurile special amenajate lângă localitatea Lehliu, din judeţul Călăraşi.

10 Septembrie 2011

Pe suprafaţa pe care au fost amplasate loturile de porumb în cultura precedentă au fost loturi demonstrative cu rapiţă, iar producţiile acestei plante premergătoare au fost, în medie, de 3.500 kg/ha. Pe actuala suprafaţă de floarea-soarelui, în cultura precedentă au fost loturi demonstrative cu porumb, unde producţiile au fost între 8 şi 13 tone boabe la hectar, cu umiditate de 15,5. Decizia ambelor companii a fost să utilizeze un minimum de îngrăşăminte, pentru a reprezenta exact o situaţie reală dintr-o fermă. Astfel că în luna noiembrie s-au aplicat 200 kg sulfat de amoniu, resturile vegetale au fost tocate şi încorporate cu acest îngrăşământ, printr-o arătură făcută la 25-27 cm. În primăvară, s-a efectuat o lucrare de pregătire a terenului cu grapa de disc, urmată de un combinator. Loturile demonstrative au fost înfiinţate în perioada 1-2 mai. O dată cu semănatul, s-au aplicat 110 kg azotat de amoniu la hectar, după aplicarea erbicidelor şi concomitent cu acestea s-au aplicat şi îngrăşăminte foliare când gradul de acoperire cu plante era de 60%. Când talia porumbului era la peste 50 cm, s-au aplicat din nou 120 kg substanţă comercială, azotat de amoniu. Densitatea realizată în loturi la porumb, dar şi la

floarea-soarelui, indiferent de precocitatea hibrizilor, a fost de 55.000 plante/ha.

Tehnologia aplicată la floarea-soarelui cu produse Makhteshim Agan

Erbicidul rezidual pe bază de linuron - Agil se aplică postemergent, în doze stabilite în funcţie de speciile de buruieni. Este un erbicid total selectiv faţă de toate culturile dicotiledonate. Un graminicid foarte puternic, cu doze între 0,8 şi 1,5 l/ha. Tratamentul seminţelor se poate realiza cu Seedoprid, un insecticid pe bază de imidaclopraid, pentru dăunătorii care se hrănesc cu sevă sau organe verzi. Tot preemergent se poate aplica în primele 5 zile de la semănat erbicidul pelicular selectiv Acetogan, împreună cu erbicidul rezidual Racer, ce se absoarbe în buruienile în curs de germinare, prin rădăcini, şi se translocă rapid. Utilizarea fungicidelor este esenţială pentru evitarea bolilor la floarea-soarelui. Compania Makhteshim Agan recomandă tratarea seminţelor cu fungicidul sistemic local Mirage, datorită proprietăţilor sale de acţiune preventivă şi curativă asupra unui număr mare de specii de ciuperci.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011 11

Aplicarea erbicidului Agil se poate face secvenţial, cu 1 litru sau 0,8.

Cultura de floarea-soarelui

Simona MUNTEANU

Limagrain recomandă alegerea cu mare atenţie şi în cunoştinţă de cauză a hibrizilor de floarea-soarelui, întrucât anul trecut au fost probleme destul de mari la unii hibrizii care nu sunt rezistenţi la mană. Pentru ciuperca aceasta, care se dezvoltă pe plantele de floarea-soarelui, nu există tratament, dacă nu este rezistentă din punct de vedere genetic, nu se poate face nimic. Toţi hibrizii din portofoliul Limagrain sunt rezistenţi la mană, sunt înregistraţi în cataloagele oficiale europene, ceea ce oferă garanţia producătorului că într-adevăr aceşti hibrizi sunt rezistenţi la mană. Un hibrid nou de floarea-soarelui testat timp de doi ani în loturile demonstrative este LG 5607. Un hibrid cu genetică nouă, încă în studiu, pentru a observa cum se comportă în diferite locaţii. Anul acesta, în funcţie de producţii, Limagrain va şti pentru ce zonă îl va recomanda. La floarea-soarelui, Limagrain comercializează hibrizi care se pretează atât tehnologiei clasice - LG 5635 şi LG 5665, cât şi celei de tip Clearfield - LG 5633, LG 5663 şi LG 5658. Hibridul de floarea-soarelui LG 5658 face parte din noua genetică a firmei Limagrain, vizibilă prin vigoarea plantei şi adaptabilitatea ridicată la condiţii climatice mai neprielnice. Hibridul LG 5665 este de top atât în vânzare, cât şi în producţie, stabilitate şi rezistenţă la boli. LG 5663 are o

polenizare foarte bună şi este recomandat pentru toată zona de sud a ţării, fără nici o problemă, deoarece rezistă bine la secetă. Hibridul LG 5665, convenţional, are rezistenţă la Orobanche până la rasa E, cu polenizare de până la 100%. Hibridul convenţional LG 5635 a fost unul dintre hibrizii care a lansat compania Limagrain pe piaţa din România. Rezistent la secetă sau în condiţii de ploaie, are şi o rezistenţă foarte bună la boli. LG 5550 este un hibrid nou semitimpuriu, rezistent la rasa F de Orobanche, are 100% polenizare şi rezistenţă foarte bună la boli. LG 5580 este un hibrid care se comportă bine în judeţele Constanţa, Tulcea, rezistent la rasa F, foarte bine adaptat pe zona de sud şi pe partea de vest a ţării. LG 5580 este recomandat în zonele puternic infestate cu Orobanche, tolerant la secetă şi rezistent la rasele avansate de lupoaie.

Cultura de porumb

Conform unor studii, anul trecut România a intrat în topul primelor 10 ţări exportatoare de porumb din lume. Acest lucru este impresionant, pentru că nu ne putem lăuda cu alte domenii în care România să fie pusă într-o lumină atât de pozitivă. Limagrain comercializează o gamă variată de hibrizi de porumb, printre care LG 3330, LG 3350 şi LG 3475, care s-au comportat foarte bine. LG 3350 este un hibrid nou, cu o rezistenţă bună la secetă. Pentru producerea de biogaz, Limagrain recomandă doi hibrizii de porumb - LG 3562 şi LG 4540, excelenţi şi pentru producţia lor de boabe. Cu LG 3562 se obţin producţii foarte bune în 12 Septembrie 2011

zona CălăraşiLehliu-Fundulea. Hibridul LG 3488 are un potenţial foarte bun de producţie, FAO 470-480 rezistă foarte bine la secetă, se comportă foarte bine în zona Brăilei, în toată partea de sud a ţării, în zone unde seceta este foarte puternică. Hibrizii cei mai reprezentativi pentru această zonă sunt LG 3475 din grupa FAO 450-500, LG 3395 din grupa FAO 390-400 şi LG 3350 din grupa FAO 350. LG 3475 este unul dintre hibrizii de top pentru recoltatul mecanizat, este o genetică mai nouă, plantele rămân de talie mică, iar toată energia se canalizează pentru a forma ştiuletele. Alţi hibrizi cu producţii foarte bune anul trecut au fost LG 3395, împreună cu hibridul LG 3350, recomandaţi pentru transformarea uşoară a boabelor în industria alimentară. Recomandat pentru partea de sud-est şi în nordul Moldovei, are o rezistenţă bună la secetă, dar şi la condiţii de stres. LG 2306 - de 7-8 ani, cel mai comercializat hibrid de către Limagrain în România - este preferat de fermieri nu neapărat pentru producţiile ridicate, cât pentru toleranţa foarte bună la secetă. LG 30290 este un hibrid mai nou, recomandat pentru siloz, dar şi pentru boabe. Hibridul LG 3232 este recomandat pentru cultură principală, are boabele sticlate, din grupa FAO 230. Este recomandat pentru cei care au contracte cu o fabrică care produce mălai grişat şi poate fi cultivat în toate zonele ţării, atât la cultura principală, cât şi la cultura a doua.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011 13

Drept la replică MADR Cu privire la articolul “Nemulţumiri ale producătorilor agricoli” publicat în revista „Agrimedia” din luna august 2011, pagina 12, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prin intermediul Serviciului de Presă şi Relaţii Publice face următoarele precizări:

Referitor la afirmaţia că sprijinul financiar care se acordă pentru compensarea efectelor crizei cauzate de bacteria E.coli în sectorul legume ,,s-a dat doar pentru o singură asociaţie", aceasta este falsă, întrucât pe lângă asociaţia menţionată beneficiază de acest ajutor încă 6 societăţi agricole din judeţele Arad şi Teleorman. Proiectul de HG pentru aprobarea sprijinului financiar excepţional care se acordă în vederea compensării efectelor crizei cauzate de bacteria E.coli în sectorul legume urmează procedurile legislative de avizare, fiind în prezent la Ministerul Finanţelor Publice. Suma totală alocată pentru aceste despăgubiri este de 3.745.035 de euro. Aşa cum a declarat în nenumărate rânduri Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, producătorii de lapte din zone defavorizate primesc un ajutor specific, care se acordă conform prevederilor articolului 68 aliniatul (1) b din Regulamentul CE nr. 73/2009 şi prevederilor HG 755 /2010 cu modificările şi completările ulterioare şi este un sprijin financiar nerambursabil, aferent Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA). Valoarea ajutorului financiar specific se calculează anual, pentru un plafon maxim 14 Septembrie 2011

de 22.447.205 de euro. Pentru anul 2010 a rezultat un cuantum de 99,63 euro/ cap vacă de lapte şi s-au plătit 69.520 de beneficiari, cu valoarea totală de 22.031.580,42 de euro, reprezentând un efectiv total de 221.134 de vaci de lapte. În ceea ce priveşte afirmaţia domnului Nicuşor Şerban, respectiv ,,una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă agricultorii, în special cei din zona de sud a ţării, este lipsa sistemelor de irigaţii", precizăm că pentru costurile de operare a irigaţiilor nu mai pot fi acordate subvenţii. Aceasta pentru că la 31 decembrie 2009 a expirat perioada de tranziţie, în care conform Tratatului de Aderare - România putea continua să acorde subvenţii care nu erau conforme cu regulile concurenţei şi a ajutoarelor de stat din UE. În noile condiţii, percepţia finanţării irigaţiilor trebuie schimbată. Soluţia este investiţia în sisteme şi tehnologii de irigare ce economisesc apa, energia şi deci care permit economii de costuri substanţiale pentru livrarea apei de irigaţii. MADR împreună cu Banca Mondială implementează proiectul de reabilitare şi reformă a sectorului de irigaţii, a actualizat strategia pentru irigaţii şi a elaborat un plan de acţiune pentru ca irigaţiile să se concentreze în zonele viabile economic. Totodată, a fost lansată Măsura 125, finanţată din FEADR, prin care organizaţiile de utilizatori de apă pentru irigaţii şi federaţiile de astfel de organizaţii pot obţine finanţare nerambursabilă de până la un milion de euro pentru investiţii în reabilitarea infrastructurii de pe teritoriul lor. Cu toate aceste eforturi financiare, pentru anul 2011 s-au încheiat contracte pentru mai puţin de 50% din suprafaţa pregătită să funcţioneze, iar cererea reală de apă este de numai 25% din suprafaţa contractată. La data de 16 august 2011, suprafaţa irigată era de circa 85 mii hectare. Afirmaţia că „producţiile bune din acest an se datorează în mare măsură condiţiilor climatice" nu este fondată întrucât acestea s-au datorat în special, facilităţilor create de MADR, în sensul că, în perioada 16 octombrie-30 noiembrie

2010, s-a acordat plata unui avans de 47,1% din suma de 80,36 euro/ha, ce reprezintă plata unică pe suprafaţă (SAPS) pentru anul 2010, respectiv 37,85 euro/ha sau 161,68 lei/ha, cât şi datorită perfecţionării tehnologiilor de cultură. În condiţiile dificultăţilor cauzate de criza economico-financiare prelungită, pentru mulţi dintre fermierii români plata în avans a SAPS a reprezentat soluţia salvatoare pentru a fi în măsură să reia ciclul de producţie. Cu privire la faptul că „nu avem spaţii de depozitare în sectorul cerealier", facem menţiunea că MADR a reglementat modul de autorizare a spaţiilor de depozitare pentru produsele agricole. Potrivit cadrului legislativ în vigoare, cerealele se depozitează în spaţii autorizate care asigură respectarea condiţiilor de păstrare astfel încât livrarea acestora în vederea comercializării şi/sau procesării să se realizeze la indici de calitate conform contractelor. România deţine spaţii de depozitare autorizate cu o capacitate de 16,2 mil. tone, care sunt postate pe site-ul www.madr.ro la secţiunea Agricultura >Lista spaţii autorizate pentru depozitarea produselor agricole. Până la sfârşitul lunii iulie a.c., s-au acordat 108 licenţe de depozit pentru 188 de operatori economici. Capacitatea de depozitare licenţiată este la această dată de 4,1 mil. tone, reprezentând 25% din capacitatea de depozitare autorizată. Referitor la faptul că „fermierii români se simt discriminaţi din cauza dobânzilor mari pe care trebuie să le suporte", MADR, prin politicile sale, sprijină reducerea costurilor de împrumut pentru agricultori şi în acest sens a fost adoptată Ordonanţa Guvernului nr. 25/2010 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat temporare privind asigurarea accesului la finanţare în agricultură, care în prezent se află în procedură legislativă la Parlament. Schema se va aplica sub forma subvenţionării ratei dobânzii la creditele bancare contractate de producătorii agricoli cu instituţiile de credit sau cu instituţiile financiare nebancare.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011 15

Organizaţia Boerenbond, în vizită de lucru în România În perioada 16-21 august 2011, o delegaţie a Boerenbond, una dintre cele mai mari asociaţii cooperatiste a agricultorilor şi operatorilor agroindustriali din Belgia, a efectuat o vizită de lucru în România. Agenda pe cele cinci zile, cât a durat această deplasare, a cuprins

Anne – Marie VANGEENBERGHE

vizitarea unor ferme agricole, zootehnice şi unităţi de procesare. Agrimat Matca, Intersnack, Europig sau complexul de porci de la Brăila au fost vizitate de reprezentanţii asociaţiei belgiene. Întâlniri au avut loc şi cu ministrul Agriculturii, dl Valeriu Tabără, membrii FNPAR, Rompan, precum şi cu dl Yves Picquet, preşedinte AIPROM şi CEO Bayer. Discuţiile abordate au fost legate de viitorul politicii agricole comune şi de diversitatea agriculturii la nivelul Uniunii Europene. „În fiecare an, încercăm să facem astfel de vizite în diverse state membre, în special în cele care au aderat recent. Noi am crescut cu sistemul UE şi este important să ştim care este sistemul agricol practicat de noile state. Dacă le cunoaştem, vom înţelege mai uşor aceste sisteme”, a precizat dna Anne-Marie Vangeenberghe, purtătorul de cuvânt al organizaţiei Boerenbond. În privinţa diversităţii, reprezentantul organizaţiei a afirmat că fiecare ţară are propriul său sistem de producţie şi că în

UE sunt 27 de state, cu sisteme şi nevoi diferite. „Am avut discuţii interesante cu ministrul Agriculturii privind diversitatea agriculturii din UE. În fiecare ţară există un sistem agricol individual, ce diferă de la stat la stat. În regiunea Flandra, practicăm un sistem intensiv de producţie pentru că nu mai avem pământ disponibil. Fermele nu sunt mari, media este de 100-150 ha, şi foarte multe dintre acestea sunt mixte, incluzând şi creşterea animalelor. În România am văzut un potenţial agricol uriaş, dar, din păcate, nevalorificat”, a mai precizat dna Anne-Marie Vangeenberghe. Organizaţia Boerenbond a luat fiinţă în anul 1890, ca urmare a necesităţii fermierilor de a lupta împotriva importurilor masive venite din Statele Unite ale Americii. În decursul timpului, organizaţia s-a dezvoltat, ajungând să numere circa 17.000 de membri, din care 70% sunt fermieri activi. Boerenbond deţine un centru în Flandra şi şase birouri în diferite regiuni ale ţării. (A.M.)

George Drăgan, noul director Syngenta România, Bulgaria şi Republica Moldova

George DRĂGAN, director Syngenta România Începând cu 9 august 2011, George Drăgan a preluat conducerea companiei Syngenta pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, poziţie deţinută până în prezent de Paul Claxton. În noul său rol, George Drăgan va avea ca obiective dezvoltarea unei strategii eficiente pentru compania Syngenta şi consolidarea unei poziţii de lider în piaţa de agribusiness. 16 Septembrie 2011

George Drăgan este licenţiat în Management, Leadership Strategic şi Operaţional şi are o experienţă de peste 15 ani în domeniul comercial, ultima poziţie ocupată fiind cea de director comercial regional în cadrul unei companii din industria bunurilor de larg consum. Syngenta, cel mai mare furnizor mondial de inputuri pentru agricultură, a anunţat la începutul anului 2011 noul mod de abordare a pieţei, bazat pe integrarea la scară mondială a activităţilor sale din domeniul Seminţelor şi Protecţiei Plantelor. Din planul de implementare a noii strategii Syngenta, ce are ca scop furnizarea de soluţii tehnologice integrate pentru partenerii săi din cele trei ţări, fac parte şi următoarele numiri: Felix Manolescu - director de vânzări Syngenta România

Cristian Grecu - director de marketing Syngenta România, Bulgaria şi Republica Moldova Camelia Mitroi - director de logistică şi servicii clienţi – Syngenta România, Bulgaria şi Republica Moldova Angelo Nicolae - director regional cultura de porumb Syngenta Europa de Sud-Est Sorin Oţelea - manager de producţie Syngenta România Syngenta este o companie internaţională de vârf, cu peste 26.000 de angajaţi în mai mult de 90 de ţări, cu toţii dedicaţi scopului de a creşte potenţialul plantelor. Prin cercetare, o prezenţă globală şi angajament faţă de parteneri, contribuie la creşterea productivităţii culturilor, protecţia mediului înconjurător, a sănătăţii populaţiei şi a calităţii vieţii.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011 17

Programul operaţional de cooperare interregională INTERREG IV C Elena MATEESCU, director executiv Administraţia Naţională de Meteorologie

Prioritatea: mediul şi prevenirea riscului Proiect: „Lipsa apei şi seceta: acţiuni coordonate la nivelul regiunilor Uniunii Europene/WATER scarcity and droughts - Co-ordinated activities in European Regions (2010-2013)”

18 Septembrie 2011

În perioada 5-7 octombrie 2011, se va desfăşura la Bucureşti a VI-a întâlnire de lucru în cadrul proiectului european 0541R2 „Water CoRe - Lipsa apei şi seceta: acţiuni coordonate la nivelul regiunilor Uniunii Europene”, finanţat prin Programul de cooperare interregională INTERREG IV C. Evenimentul va fi organizat de cei trei parteneri români participanţi în proiect - Ministerul Mediului şi Pădurilor, Administraţia Naţională de Meteorologie şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna. Agenda de lucru include analiza stadiului obiectivelor şi activităţilor, precum şi o vizită tematică de lucru la data de 6 octombrie la Caracal (jud. Olt) una dintre cele mai vulnerabile zone agricole la fenomenul de secetă din ţara noastră. Echipa de experţi români va prezenta studii de caz (10 studii de caz, conform Manualului de bune practici), cu aplicabilitate în domeniul secetei şi gestionării resurselor de apă, adaptarea la evoluţia climatică viitoare, precum şi conştientizarea faţă de efectele schimbărilor climatice. Este o iniţiativă de proiect european regional în domeniul protecţiei mediului care are ca scop principal

îmbunătăţirea politicilor regionale de dezvoltare, modernizarea economică şi creşterea competitivităţii la nivelul ţărilor membre UE privind managementul cerinţei de apă în condiţii limitative. Experţii implicaţi în proiect vor avea astfel un aport major în fundamentarea ştiinţifică a managementului resurselor limitative de apă şi, implicit, creşterea conştientizării riscului în contextul schimbărilor climatice viitoare. Nu în ultimul rând, întâlnirea tematică cu autorităţile locale de la Caracal va fi un bun prilej sub aspectul schimbului de experienţă şi crearea de noi contacte pentru parteneriate de cercetare viitoare între factorii decizionali şi comunitatea ştiinţifică. Membrii consorţiului WATER CoRe sunt: Ministerul Mediului, Energiei, Agriculturii şi Protecţia Consumatorului, Hessen - Germania, în calitate de coordonator al proiectului. Parteneri: 2. Agenţia pentru Mediu şi Geologie Hessen, Germania 3. Ministerul Mediului, Aragon, Spania 4. Institutul pentru Protecţia Apei, Regiunea Aragonese, Spania 5. Direcţia Generală pentru Protecţia

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011 19

Mediului, Solului şi Zona Costieră, Regiunea Emilia-Romagna, Italia 6. Agenţia de Mediu, Serviciul de Hidrologie, Meteorologie şi Climatologie, Regiunea Emilia-Romagna, Italia 7. Ministerul Mediului şi Apelor, Ungaria 8. Direcţia pentru Protecţia Mediului şi Managementul Apei, Regiunea Lower Tisza, Ungaria 9. Centrul Regional de Mediu pentru Centrul şi Estul Europei (REC), Ungaria 10. Ministerul Mediului şi Pădurilor, România 11. Administraţia Naţională de Meteorologie, România 12. Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, România 13. Provincia North-Brabant, Olanda 14. Consiliul General Herault, Franţa Obiectivele generale ale proiectului WATER CoRe se referă la: ridicarea gradului de conştientizare la nivel tehnic şi politic privind riscul diminuării resurselor de apă şi accentuarea fenomenului de secetă în contextul schimbărilor climatice; schimb de

prin acorduri comune în implementarea politicilor de mediu în domeniul managementului cerinţei de apă.

experienţă între regiunile partenere şi crearea de instrumente şi mecanisme know-how pentru diseminarea şi implementarea măsurilor privind gestionarea durabilă a secetei şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice; elaborarea unui program „e-learning” cu module tematice pentru creşterea conştientizării şi educaţiei în domeniul prevenirii efectelor schimbărilor climatice; elaborarea unui manual de bune practici şi măsuri tehnologice bazate pe tehnologii neconvenţionale; demararea unor acţiuni coordonate la nivel regional

Agricultura se va confrunta cu provocări majore în următorii ani, având în vedere dependenţa de evoluţia condiţiilor climatice şi, implicit, efectele fenomenelor meteorologice extreme asupra producţiei vegetale şi nu numai. Riscurile în ceea ce priveşte producţia alimentară datorate creşterii frecvenţei evenimentelor extreme, cum ar fi valurile de căldură, perioadele de secetă sau inundaţiile, pot conduce la diminuarea stabilităţii recoltelor şi a capacităţii de producţie. De aceea, aplicarea celor mai bune practici agricole, compatibile cu viitoarele condiţii climatice, poate contribui în mod activ la conservarea şi protejarea mediului. Mai multe informaţii pe: www.watercore.eu.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Peste 112 milioane de euro pentru împăduriri şi lucrări de prevenire a inundaţiilor Începând cu data de 1 septembrie, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit primeşte cereri de finanţare pentru prima împădurire a terenurilor agricole (Măsura 221) şi pentru proiecte care prevăd lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor (Măsura 125, Submăsura 125 c). În perioada 1-30 septembrie, APDRP primeşte la sediile Oficiilor Judeţene cereri de finanţare pentru investiţii în Măsura 221 - „Prima împădurire a terenurilor agricole”, solicitanţii având la dispoziţie pentru finanţarea proiectelor în acest domeniu, 99.537.781 de euro. De asemenea, tot începând cu prima zi a lunii septembrie şi până la 31 octombrie se primesc proiecte pentru „Lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor” (Măsura 125, Submăsura 125 c). Fondurile nerambursabile disponibile pentru investiţiile aferente submăsurii 125 c sunt de 62.500.000 de euro. Din fondurile disponibile pentru ambele măsuri de investiţii, 20% 20 Septembrie 2011

reprezintă contribuţia Guvernului României de la bugetul de stat, iar 80% finanţarea Uniunii Europene. Atât pentru „Prima împădurire a terenurilor agricole”, cât şi pentru „Lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor”, proiectele se pot depune zilnic, la Oficiile Judeţene ale APDRP, între orele 9.00 şi 14.00, în ultima zi pentru depunere, 30 septembrie 2011, pentru Măsura 221, respectiv 31 octombrie 2011 pentru Submăsura 125 c, depunerea se face până la ora 12.00.

Pentru Submăsura 125 c, fondurile pot fi solicitate de către comune şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva (RNP) pentru investiţii eligibile, precum refacerea sistemului de diguri, a albiilor pâraielor, a bazinelor de acumulare, a structurilor de oprire a scurgerilor de apă. De asemenea, prin această submăsură sunt finanţate şi investiţii în reţeaua de canale, a stăvilarelor cu rol de atenuare a viiturilor, consolidarea terenurilor cu risc de alunecări, lucrări de desecare pentru eliminarea excesului de apă survenit în urma inundaţiilor, lucrări de corectare a torenţilor.

Implementarea Măsurii 221 are ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în spaţiul rural, prin folosirea şi gospodărirea durabilă a terenurilor agricole prin împădurire. Măsura este destinată prevenirii pagubelor produse de factorii naturali dăunători, reducerii eroziunii solurilor, îmbunătăţirii capacităţii de retenţie a apei, creşterii calităţii aerului, producerii de biomasă, inclusiv masă lemnoasă de calitate, prin menţinerea sau creşterea biodiversităţii.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011 21

Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România - FNPAR, prin preşedinte Viorel Matei, a convocat, la data de 7 septembrie 2011, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, toate organizaţiile membre pentru a le prezenta situaţia actuală a organizaţiei şi pentru a stabili împreună planul de acţiuni pentru perioada următoare.

Viorel MATEI, preşedinte FNPAR

FNPAR şi-a stabilit planul de acţiune pentru perioada următoare Membrii FNPAR au luat act de situaţia economică şi juridică şi au fost informaţi cu privire la tentativele de destabilizare din ultima vreme, respectiv convocarea unei Adunări Generale Extraordinare, la data de 28.07.2011, cu încălcarea gravă a statutului federaţiei, în care domnul Daniel Botănoiu a fost ales în calitate de preşedinte. „În calitate de preşedinte al FNPAR, am decis suspendarea domnului Daniel Botănoiu din toate funcţiile deţinute în cadrul federaţiei, ca urmare a tuturor neregulilor săvârşite de acesta, respectiv inducerea în eroare a membrilor noştri, până la data la care organele abilitate vor stabili corectitudinea faptelor sale”, a declarat Viorel Matei. Privind planul de acţiuni pentru perioada următoare, având în vedere că interesele producătorilor agricoli din România nu mai sunt reprezentante, la acest moment, la nivelul Uniunii Europene, în privinţa dialogului social, membrii FNPAR au convenit, în unanimitate, să depună toate eforturile pentru ca federaţia să-şi redobândească statul de membru cu drepturi depline al COPA-COGECA cea mai mare organizaţie patronală a producătorilor agricoli din UE -, prin plata cotizaţiei restante aferente anului 2010. „Pentru ca interesele producătorilor agricoli din România să fie mai bine susţinute şi apărate la nivel naţional şi internaţional, 22 Septembrie 2011

am stabilit împreună că este nevoie de un FNPAR puternic, unit, reprezentantiv şi consecvent principiilor care au stat la baza constituirii sale”, a precizat Viorel Matei. Pentru aceasta, s-a decis, în unanimitate, ca toţi membrii activi ai FNPAR trebuie să facă dovada reprezentativităţii lor pe sectorul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. „Având în vedere că Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR este cea mai reprezentativă structură la nivel naţional pe sectorul vegetal şi, totodată, membru fondator al FNPAR, în calitate de preşedinte, am propus ca LAPAR să redevină membru activ, cu drepturi depline, iar reprezentantul legal al Ligii, domnul Nicolae Sitaru,

să fie membru în consiliul director al FNPAR”, a mai spus Viorel Matei.

Concluziile reuniunii au fost:

• hotărârile luate în cadrul Adunării Generale Extraordinare din data de 28.07.2011 nu sunt valabile; • preşedintele FNPAR, legal recunoscut, este Viorel Matei; • identificarea surselor de finanţare pentru plata urgentă a cotizaţiei la COPA-COGECA; • consolidarea structurii interne a FNPAR; • organizarea unei noi întâlniri statutare la care să participe toţi membri reprezentativi ai federaţiei, pentru a lua deciziile necesare în vederea promovării intereselor producătorilor agricoli.

Despre FNPAR:

Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România a fost înfiinţată în anul 2007 şi este cea mai mare organizaţie patronală din agricultură. Membrii federaţiei reprezintă 67% din sectorul agricol din România. FNPAR are reprezentativitate la nivel european, fiind afiliată la COPA-COGECA, cea mai mare organzaţie a producătorilor şi cooperativelor agricole europene.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011 23

Limagrain - numărul 1 la grâul pentru sămânţă Pe parcursul lunii iunie 2011, reprezentanţi ai filialelor Limagrain din întreaga lume (care comercializează seminţele marca LG) s-au reunit în Marea Britanie, pentru a celebra atingerea obiectivului pe care şi l-au propus cu aproximativ 20 de ani în urmă: locul 1 la grâu în lume. Alături de aceştia au fost invitaţi şi reprezentanţi ai presei agricole din majoritatea ţărilor europene mari cultivatoare de grâu (inclusiv România), dar şi din Statele Unite.ale Americii. Poziţia pe care o ocupă în prezent la grâu este rodul unei decizii strategice şi a unei consecvenţe care a pornit în 1990 prin achiziţionarea în Europa a companiei de seminţe Nickerson. De la acel moment, LG a făcut câteva achiziţii succesive care au dus la obţinerea titlului de nr. 1 la sămânţa de grâu în Europa, cu ţelul de a-şi extinde supremaţia şi pe alte pieţe la nivel mondial. Divizia Field Seeds (seminţe de culturi de câmp) a contribuit la istoria companiei prin marca LG şi a fost structurată în 5 unităţi de business. Pe piaţa din Europa, Limagrain Europe se bucură în prezent de poziţia de lider pentru grâu, porumb, rapiţă şi floarea-soarelui. În America de Nord, AgReliant - o companie creată în 2000 de Limagrain împreună cu altă companie europeană - este pe locul 4 la porumb pe piaţa cea mai concurenţială la acest produs.

Daniel Cheron, director general Groupe Limagrain, a declarat: „Grâul este o cultură 24 Septembrie 2011

importantă la nivel european, poate mai importantă decât în alte zone ale lumii. De exemplu, dacă în Statele Unite ale Americii cultura cea mai importantă este porumbul, în Europa aceasta este grâul. Limagrain, producător de seminţe, european la origine, a început prin a cumpăra mai multe societăţi în Franţa, Anglia, Spania, consolidând poziţia noastră în vestul Europei. Apoi, progresiv, am extins această activitate în Est: Cehia, Slovacia, Polonia, România şi Bulgaria. România este o ţară agricolă importantă, grâul se cultivă pe suprafeţe extinse, iar Limagrain a devenit un actor important pe piaţa seminţelor de grâu, iar în ceea ce priveşte poziţia Limagrain la nivel internaţional, consolidată de această poziţie europeană confortabilă, am început investiţiile în America de Nord, Argentina, Australia şi suntem în curs de dezvoltare în China şi India”. Limagrain se numară printre actorii

mai puţin azot şi mai puţină apă. Fiind preocupaţi de protecţia mediului, de o dezvoltare agricolă durabilă şi de o utilizare raţională a resurselor naturale, LG este interesat să producă varietăţi de grâu mai puţin consumatoare de îngrăşăminte. Acest lucru va fi realizat prin parteneriatul cu renumita companie americană. Astăzi, cu o reţea de aproximativ 100 de locaţii de cercetare (staţiuni de ameliorare a seminţei şi laboratoare pentru biotehnologie) distribuite în întreaga lume, LG testează varietăţi adecvate condiţiilor climatice şi de sol. În viitor, Limagrain va putea oferi clienţilor săi varietăţi de grâu, care vor fi mai eficiente din punctul de vedere al productivităţii, randamentului economic, mai rezistente la boli şi la insecte, mai puţin consumatoare de apă şi fertilizatori, dar şi varietăţi mult mai bine adaptate diferitelor nevoi de utilizare în procesarea alimentară.

Varităţi LG în România

importanţi şi în domeniul biotehnologiilor. Deţine propriile laboratoare, cum este Biogema, care lucrează cu tehnologii de genul marcajelor moleculare sau transgeneză. În afara acestuia, pentru domeniul cerealelor păioase - LG a hotărât să se implice în diverse parteneriate, cum este cel cu Arcadia, societate cu originea în California. Prin acest parteneriat s-au dezvoltat tehnologii în domeniul rezistenţei sau toleranţei crescute la secetă şi în domeniul eficientizării consumului de azot în cultura de grâu. Astfel, ambiţia Limagrain este să producă cât mai curând varietăţi care să consume

APACHE - este o varietate timpurie, nearistată, productivă şi uşor adaptabilă diverselor condiţii. În condiţii favorabile, producţia poate depăşi 8.500 kg/ha. Comportament şi producţii excelente în diferite zone din România. RENAN - o varietate aristată, semitimpurie, de talie medie. În condiţii favorabile, producţia depăşeşte 8.000 kg/ha. Bobul este roşcat. Este rezistent la rugina neagră şi galbenă şi are toleranţă bună la făinare. ARLEQUIN - soi semitimpuriu, nearistat. De remarcat la acest soi de grâu este rezistenţa la cădere şi toleranţa ridicată la secetă. KAROLINUM - semitimpuriu, nearistat. La acest soi de grâu se evidenţiază în mod deosebit spicul foarte bine dezvoltat şi cu boabe uniforme în spiculeţe. AZIMUT - soi de grâu timpuriu, nearistat. Stabilitatea producţiilor este punctul forte al acestui soi. Noutăţi confirmate: grâu - ANDINO şi ALTIGO; orz - GERLACH şi CASANOVA.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011 25

Uleiul de rapiţă a fost folosit din cele mai vechi timpuri în Orientul Îndepartat şi Mijlociu în alimentaţie şi pentru iluminat. În Evul mediu, rapiţa a pătruns în Europa (în ordine: Olanda, Germania, Franţa, Danemarca, Suedia, Polonia, Rusia), unde s-a extins mult în cultură, în special în zonele mai umede şi răcoroase (la nord de Alpi).

De ce se cultivă rapiţa de toamnă? La sfârşitul secolului al XIX-lea, planta a pierdut din importanţă, fiind concurată de petrol, care oferea produse mai ieftine pentru ungere şi ardere şi de alte uleiuri vegetale în industria săpunurilor şi a margarinei. O expansiune foarte mare în cultura rapiţei de toamnă se constată în ultimii ani ai începutului de secol XXI. Uleiul de rapiţă, ca atare sau în urma transformărilor suferite prin hidrogenare, oxidare etc. are multe întrebuinţări în industria textilă, industria pielăriei, a vopselelor şi lacurilor, în industria poligrafică, a săpunurilor, la ungere etc. Uleiul rafinat se foloseşte în alimentaţie, în mod direct, sau la obţinerea margarinei. Turtele (făinurile de extracţie) au o bună valorificare ca furaj, fiind bogate în proteine. Cu privire la valoarea alimentară a uleiului şi turtelor de rapiţă, există ample cercetări legate de influenţa acizilor erucic şi eicosenoic, pe care o serie de specialişti agronomi şi în nutriţie îi consideră a avea influenţe negative ca: micşorarea apetitului, întârzieri în creştere, îmbolnăviri ale inimii, tiroidei, ficatului şi glandelor suprarenale. Încă nu exită probe concludente de îmbolnăvire la om din cauza consumului de ulei de rapiţă. 26 Septembrie 2011

Mai mult, o serie de cercetători consideră că uleiul de rapiţă poate duce la prelungirea vieţii şi la diminuarea frecvenţei bolilor de îmbătrânire, dacă acesta nu participă cu mai mult de 40% în structura calorică a raţiei. În Comunitatea Europeană s-au reglementat documentele care acceptă în alimentaţie numai uleiul şi margarina cu mai puţin de 5% acid erucic. Putem afirma că în multe ţări din Europa s-au obţinut hibrizi de rapiţă de toamnă care nu au mai mult de 1-2% acid erucic şi 3-4% acid eicosenoic. Totuşi, există ţări europene care menţin în cultură soiuri şi hibrizi de rapiţă bogate în acid erucic, folosite pentru valoarea lor industrială. Conţinutul de ulei la rapiţă de toamnă este mare, la numeroase soiuri fiind de peste 46%, iar la hibrizii recent omologaţi procentul creşte până la 48-50%, şi chiar peste. Noile creaţii, cu conţinut nul de acid erucic, au numai 38-41% ulei, având ca genitor o rapiţă furajeră. Calitatea uleiurilor este strâns legată de componenţa acizilor graşi. Acidul linoleic determină râncezirea oxidativă şi revenirea aromei iniţiale plăcute, de aceea un obiectiv important de ameliorare este reducerea proporţiei acestui acid. Acidul eicosenoic se caracterizează prin digestibilitate redusă, dar există şi soiuri şi

hibrizi de rapiţă la care proporţia acestuia în ulei este neînsemnată (sub 3%). Pe de altă parte însă, folosind uleiul de rapiţă cu conţinut mare de acid eicosenoic în hrana obezilor, aceştia pierd din apetit şi ajung la o greutate normală, prin reducerea raţiei, fără senzaţia de a fi mâncat insuficient. Acidul erucic dă valoare energetică mare uleiului de rapiţă, dar are o absorbţie intestinală mai redusă. Socotit responsabil de unele consecinţe negative în alimentaţie, conţinutul în acid erucic a fost redus simţitor, obţinându-se acele soiuri şi hibrizi de tip LEAR, unele doar cu urme din acest acid (soiurile libere de acid erucic). Scăderea proporţiei de acid erucic şi eicosenoic duce la creşterea cantităţilor de acid oleic.

www.agrimedia.ro

altă utilizare), este o foarte bună plantă meliferă, poate asigura venituri nete superioare celor obţinute la o producţie de grâu foarte ridicată, spre exemplu. Planta de rapiţă de toamnă permite îmbunătăţiri în procesul de ameliorare, în ultimele două decenii existând rezultate foarte bune în obţinerea de hibrizi de rapiţă de toamnă privind productivitatea, conţinutul în ulei, uniformitatea la coacere şi rezistenţa la scuturare, comportarea în perioada de iarnă, rezistenţa la boli şi dăunători etc. De asemenea, s-au obţinut rezultate meritorii privind pigmentarea redusă a tegumentului şi procentul mai mic de celuloză a seminţelor de rapiţă de toamnă. Cel mai important succes în ameliorarea rapiţei îl constituie obţinerea de soiuri şi hibrizi de rapiţă de primăvară, sărace atât în acid erucic, cât şi în glicozizi. În România, cultura de rapiţă s-a înfiinţat pe suprafeţe variabile de la o perioadă la alta, de exemplu, în perioada 1934-1938 s-au cultivat 41.500 de hectare, pentru ca în anul 1962, cultura să dispară în totalitate. Măsuri de extindere a culturii de rapiţă s-au luat după anul 1970; chiar dacă au existat ani în care fenomenul de secetă atmosferică şi secetă pedologică a diminuat din potenţialul productiv al soiurilor de rapiţă (anul agricol 1973-1974), extinderea în cultură a rapiţei s-a făcut progresiv, ajungând în zilele actuale la suprafeţe importante. Extinderea în cultură a rapiţei (şi în special a rapiţei de toamnă) este legată de zonarea cât mai corectă a soiurilor

şi hibrizilor actuali, pentru a asigura producţii mari şi foarte rentabile. Actualul preţ acordat producătorilor agricoli particulari fac ca această cultură să fie în preferinţele acestora, deoarece corelaţia dintre producţia obţinută şi rentabilitatea financiară a culturii este foarte favorabilă, permiţând reluarea ciclului productiv pentru noul an agricol. În sudul şi în vestul ţării, cultura de rapiţă de toamnă permite obţinerea, după recoltarea ei, a unei a doua culturi (de exemplu, de porumb boabe, cultivată în sistem irigat şi având un randament de până la 5.000 de kilograme de boabe la hectar). În condiţii de neirigare, cultura de rapiţă este o excelentă premergătoare pentru grâul şi orzul de toamnă. Randamentele care se obţin la această cultură, după aplicarea tehnologiei standard, se ridică facil la circa 2.3002.500 de kilograme la hectar, o producţie care, în condiţiile vânzării la un preţ corect, poate asigura obţinerea de profit bun pentru cultivarea în continuare a acesteia. Când se depăşeşte acest nivel de producţie, rapiţa de toamnă este la fel de competitivă, din punct de vedere economic, ca şi culturile de cereale păioase care au asigurat obţinerea unor producţii de 4.800-5.000 de kilograme la hectar. Cercetările întreprinse după anul 2000 au permis atingerea unor performanţe superioare la valorificarea uleiului de rapiţă, care poate fi folosit cu bune rezultate şi drept combustibil pentru maşini, cunoscut sub numele de biocombustibil. Având în vedere faptul că pentru extinderea acestor cercetări este nevoie de mari cantităţi de seminţe de rapiţă, suprafeţele pe care se cultivă şi se va cultiva rapiţa sunt în continuă expansiune, inclusiv producătorii agricoli particulari preferând (datorită preţului oferit la unitatea de greutate) să cultive rapiţă în detrimentul altor culturi tradiţionale. Trebuie însă menţionat şi prezentat corect faptul că această cultură poate fi rentabilă numai cu condiţia minimă ca întreaga tehnologie de cultivare specifică acestei culturi să fie aplicată întocmai şi la timp, conform indicaţiilor şi recomandărilor specialiştilor agronomi din zona de cultivare.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Septembrie 2011 27

Victor VĂTĂMANU

Proteinele de rapiţă de toamnă au 95% din valoarea biologică a proteinelor din soia, cuprinzând toţi aminoacizii esenţiali (mai puţin lizina, dar mai multă metionină decât la soia). În general, cu cât creaţiile actuale sunt mai productive, iar seminţele mai bogate în ulei, cu atât soiurile şi hibrizii de rapiţă de toamnă sunt mai productive, iar seminţele mai bogate în ulei, cu atât sunt mai sărace în proteine, selecţia actuală urmărind în ultimii ani, în special, conţinutul de grăsimi şi calitatea acestora. Valoarea proteinei din rapiţa de toamnă este diminuată de prezenţa glicozidelor, care prin hidroliză, sub acţiunea enzimei mirozinază, duc la formarea de compuşi toxici cu sulf. De aici rezultă şi necesitatea de a păstra turtele şi făina de rapiţă în stare uscată. Conţinutul în glicozide este determinat de o serie de factori de mediu, între care proporţia de sulf din sol are un rol important. Seminţele şi turtele de rapiţă conţin cantităţi de celuloză de două ori mai mari decât cele de soia, precum şi o serie de steroli (între care specific este brassicasterolul), care nu diminuează însă valoarea rapiţei. Paiele de rapiţă sunt foarte economic folosite în industria plăcilor aglomerate (mai puţin în ultimul deceniu); silicvele pot fi utilizate ca furaj numai în combinaţie cu substanţe suculente. Extinderea în cultură a rapiţei de toamnă manifestată în ultima perioadă se explică însă şi prin multiplele avantaje, dintre care amintim: se seamănă şi se recoltează în afara campaniilor agricole aglomerate, permite mecanizarea completă şi folosirea aceloraşi sisteme de maşini ca şi la cerealele de toamnă, foloseşte şi valorifică foarte bine îngrăşămintele aplicate, este o excelentă premergătoare pentru grâul de toamnă, ridică fertilitatea solului prin cantitatea mare de resturi vegetale pe care le lasă în sol (sau pe sol, dacă nu primesc

Centrul Tehnic BASF de testare a tehnologiilor şi produselor de protecţia plantelor În judeţul Călăraşi, la Fundulea, firma germană BASF a pus bazele unui centru tehnic, în cadrul căruia sunt testate diverse tehnologii şi produse de protecţia plantelor. Centrul are o suprafaţă de 40 de hectare şi cuprinde nouă loturi demonstrative cultivate cu grâu, rapiţă, porumb şi floarea-soarelui. La cultura de grâu, BASF a urmărit, pe varietăţi, efectul tratamentelor foliare, la porumb a studiat mai multe variante de erbicidare, iar la cultura florii-soarelui a comparat propriul sistem Clearfield cu cel promovat de firma competitoare.

28 Septembrie 2011

În Centrul Tehnic se fac experienţe cu produse chimice aplicate în diferite concentraţii şi faze de vegetaţie ale culturii. Sunt testate noutăţile firmei, modul de acţiune şi eficienţa acestora. Într-un lot demonstrativ cultivat cu porumb, specialiştii BASF aveau în testare un produs inovator, un superabsorbant care are capacitatea de a înmagazina apa, pe care apoi o eliberează în perioadele cu secetă. „Acest produs superabsorbant se aseamănă, ca aspect fizic, cu îngrăşămintele, se amestecă într-un anumit raport cu acestea şi se aplică o dată cu semănatul. În perioadele cu precipitaţii, produsul are capacitatea de a înmagazina apa, acele granule se umflă de apă şi, când este secetă, ele încep să o elibereze către sistemul radicular al plantei”, a spus dl Daniel Tabacu, director tehnic al BASF. Pentru a vedea mai bine efectul produsului în câmp, BASF, în colaborare cu un fermier, a aplicat acest superabsorbant pe o suprafaţă de 16 ha.

În lotul cultivat cu porumb Limagrain, BASF a aplicat, pe jumătate din suprafaţă, produsul Opera, iar partea netratată a lăsat-o ca martor. „Vrem să urmărim reacţia fiecărui hibrid la aplicarea produsului”, a precizat dl Tabacu. Pentru distrugerea buruienilor în postemergenţă, când porumbul era în faza de 3-5 frunze, s-a aplicat

www.agrimedia.ro

timpurie şi în doze diferite, respectiv 4 l/ha şi 3,5 l/ha. Akris este un erbicid foarte bun, dezvoltat de BASF, având în compoziţia sa două substanţe active, dimetenamid şi terbutilazina, destinat combaterii buruienilor anuale. Singurul dezavantaj al acestui produs este preţul ceva mai ridicat, însă eficacitatea sa este una foarte mare. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate, s-a aplicat produsul Cambio, când porumbul este în faza de 5-6 frunze. „Aplicarea produsului Cambio a fost mai mult una de siguranţă, pentru că nu era absolut necesar să intervenim cu un erbicid mai mult, dacă buruienile sunt fără importanţă economică”, a precizat dl Tabacu. Alte teste au cuprins erbicidul Stellar, aplicat în trei variante, în doze de 1 litru, 1,2 l şi 1,5 l/ha. Recomandarea specialistului a fost aceea că, acolo unde pregătirea terenului s-a făcut

bine şi porumbul a fost semănat în epoca optimă, aplicarea produsului Stellar poate fi în doză de 1 l/ha. „În acest an, în multe zone au fost infestări puternice cu graminee, mai ales acolo unde porumbul nu a fost semănat la timp. În solele infestate cu graminee, mai ales cu cele anuale, cum este mohorul, aplicare produsului Stellar în doză mare, de 1,5 l/ha, asigură cea mai bună combatere. Recomandăm aplicarea acestui produs, mai ales că are în compoziţia sa şi substanţa activă dicamba, iar ca moment de aplicare acesta să fie până la faza când porumbul are maximum 6 frunze”, a spus reprezentantul firmei BASF. O altă variantă de erbicidare la cultura porumbului a fost cu produsele din pachetul Rekord. „Acest pachet tehnologic cuprinde trei produse, Kelvin Top 5 l, Cambio 5 l şi Dash 3 l, şi reprezintă o soluţie bună pentru combaterea buruienilor din cultura de porumb. Noi recomandăm acest pachet”, a spus dl Tabacu. La cultura de floarea-soarelui, s-au realizat experienţe cu diferite erbicide, atât proprii, cât şi de la firme competitoare. O variantă de erbicidare, considerată a fi convenţională, a cuprins aplicarea în preemergenţă a produsului Frontier Forte, în doză de 1,4 l/ha, urmată de Focus Ultra, 2 l/ha, şi Dash 2 l/ha. În lotul demonstrativ, s-au efectuat teste şi cu produsul Pulsar, aplicat în diferite faze de vegetaţie, la 2-4 frunze, 4-6 frunze şi 6-8 frunze. „Pentru combaterea parazitului Orobanche recomandăm aplicarea târzie, respectiv când floarea-soarelui are 6-8 frunze, pentru că planta este iubitoare de căldură. De regulă, lupoaia germinează la 15˚C”, a menţionat dl Tabacu. Răspândirea parazitului Orobanche creează deja îngrijorări, în condiţiile în care acesta poate să facă până la 1 milion de seminţe. „Un alt avantaj pe care îl are erbicidul Pulsar este acela că el controlează bine ambrozia, o buruiană-problemă semnalată mai ales în partea de nord a ţării şi pe care sperăm să nu o vedem în această zonă”, a mai spus dl Tabacu.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Septembrie 2011 29

Ana MUSTĂŢEA

produsul Stellar, în doză de 1,5 l/ha şi adjuvantul Dash, 1 l/ha. „Stellar este un erbicid modern, bun mai ales în tehnologiile de postemergenţă, pentru că oferă un control eficient asupra buruienilor graminee anuale şi dicotiledonate anuale şi perene. În situaţiile în care apar infestări puternice cu costrei, se intervine cu un erbicid specific”, a precizat directorul tehnic. Testele privind erbicidarea la porumb cuprind 12 variante şi sunt cu aplicare în preemergenţă, postemergenţă şi postemergenţă timpurie. La fiecare variantă în parte există câte un martor netratat. „Am optat pentru un martor la fiecare variantă, deoarece infestarea cu buruieni nu poate fi perfect uniformă pe o solă întreagă. La momentul iniţial, am făcut o apreciere al gradului de infestare, acesta situându-se între 60 şi 80%. O mare parte din buruieni au fost dicotiledonate”, a afirmat reprezentantul firmei. În prima variantă de erbicidare s-a ales o tehnologie convenţională, ce presupune aplicarea unui erbicid în preemergenţă, respectiv Frontier Forte, urmat în vegetaţie de un erbicid destinat controlului buruienilor dicotiledonate, cum este produsul Candium. În opinia directorului tehnic, anul acesta a fost unul mai dificil din punct de vedere al reinfestării cu buruieni. „Anul acesta au fost şi reinfestări după momentul aplicării. Din fericire, acestea nu mai creează probleme pentru cultura de porumb”, a spus dl Tabacu. Alte două variante de erbicidare au cuprins produsul Akris, aplicat în preemergenţă şi în postemergenţă

Un „Cod de bune practici agricole” este necesar pentru a recomanda cele mai utile practici, măsuri şi metode posibile de aplicat de către fiecare fermier, producător agricol, pentru protecţia solurilor şi a apelor împotriva fenomenelor de degradare şi poluare.

Dr. Ing. Daniel BOTĂNOIU

Bune practici agricole şi de mediu În cazul de faţă, descrierea unui cod de bune practici va face referire la poluarea solului şi a apelor cu fertilizanţi (în special nitraţi), dar el poate cuprinde şi impactul cu alte inputuri pentru agricultură. Astfel de coduri au fost elaborate pe scară largă şi sunt implementate în practică în ţările Uniunii Europene. Prezentul „Cod al Bunelor Practici Agricole” este armonizat cu cerinţele Directivei Uniunii Europene privind protecţia apelor EEC/91/676, dar este îmbunătăţit şi prin prevederi legale existente în România. Agenţii poluanţi, respectiv substanţele toxice şi/sau nocive se pot acumula atât în sol, cât şi în apele subterane sau de suprafaţă. Printre agenţii poluanţi pot fi consideraţi: reziduurile zootehnice, nămolurile orăşeneşti, substanţele organoclorurate, triazinele, compuşi ai azotului, fosforului, dar şi diferiţi agenţi patogeni. Zonele vulnerabile la nitraţi din surse agricole prezente sau istorice reprezintă perimetrele a 251 de localităţi din România, ceea ce totalizează 1.217.147 ha, adică 8,2% din totalul terenurilor agricole din ţara noastră. Suprafaţa de teren arabil din zonele vulnerabile, din surse actuale, depăşeşte 800.000 ha, sau 9,22% din totalul suprafeţelor cuprinse în această categorie. Bunele practici agricole pentru prevenirea poluării cu nitraţi din surse agricole se diferenţiază în funcţie 30 Septembrie 2011

de încadrarea comunelor în forme de relief: câmpie, deal, munte, parţial munte.

Sisteme de agricultură

a) Agricultură durabilă - protecţie intensivă de produse competitive având raporturi armonioase, prietenoase cu mediul înconjurător. Expresia asociată frecvent „sisteme integrate” semnifică utilizarea ştiinţifică, armonioasă a tuturor componentelor tehnologice: pentru lucrările solului, rotaţia culturilor, fertilizare, irigare, combaterea bolilor şi dăunătorilor, inclusiv prin metode biologice. b) Agricultura convenţională: intensiv mecanizată, cu produse competitive, dar care se bazează pe concentrarea şi specializarea producţiei. Se practică în mod regulat arătura, fertilizarea minerală cu doze mari şi foarte mari, monocultura sau

rotaţiile scurte. Acest tip de agricultură poate afecta grav mediul înconjurător. Diferite componente ale sistemului tehnologic nu sunt în acord cu specificul local: clima, solul, relieful, condiţiile socioeconomice care determină nivelul de vulnerabilitate sau de susceptibilitate faţă de diferite procese de degradare chimică, biologică etc. c) Agricultura biologică: mediu intensiv şi astfel mai puţin agresiv în raport cu factorii de mediu, cu rezultate agricole mai puţin competitive din punct de vedere economic pe termen scurt, dar care sunt considerate superioare din punct de vedere calitativ. În raport cu mediul înconjurător, acest sistem este bine armonizat. Pentru controlul calităţii produselor este necesară testarea (certificarea) tehnologiilor utilizate.

www.agrimedia.ro

d) Agricultura organică: se deosebeşte de agricultura biologică prin utilizarea exclusivă a îngrăşămintelor organice în doze relativ ridicate aplicate în funcţie de specificul local. Scopul fertilizării organice este preponderent în favoarea refacerii pe termen lung a stării structurale a solurilor, degradată prin activităţi antropice intensive şi/sau datorită unor procese naturale. e) Agricultura extensivă: de subzistenţă, cu o producţie slab competitivă. Poate afecta într-o măsură mediul înconjurător, prin dezechilibrele de nutriţie. Pentru caracterizarea diferitelor sisteme de agricultură sunt utilizate criteriile următoare: cantitatea şi calitatea producţiei, costuri rezonabile de producţie pentru produse competitive, stabilitatea producţiei de la an la an, raporturi armonioase ale principalelor resurse naturale (sol, apă, faună, floră, relief), specializarea şi structura producţiei agricole trebuie să fie flexibile, în concordanţă cu piaţa, raport echilibrat între cerinţele

economice, ecologice şi sociale. Agricultura durabilă trebuie să devină o componentă principală a politicii agrare a statului. Potrivit negocierilor RomâniaUE, cele 11 condiţii care trebuie respectate pentru a primi compensaţii financiare au fost împărţite astfel: I. Standarde pentru evitarea eroziunii solului GAEC 1 - pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei GAEC 2 - lucrările solului pe terenul arabil cu pantă mai mare de 12%, cultivat cu plante prăşitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel GAEC 3 - se menţin terasele existente II. Standarde pentru menţinerea conţinutului de materie organică GAEC 4 - floarea-soarelui nu se cultivă pe aceeaşi suprafaţă mai mult de doi ani consecutiv GAEC 5 - arderea miriştilor nu este permisă

III. Standarde pentru menţinerea structurii solului GAEC 6 - lucrările solului pe terenul arabil cu pantă mai mare de 12% se efectuează de-a lungul curbelor de nivel. IV. Standarde pentru menţinerea unui nivel minim de întreţinere a solului GAEC 7 - nu este permis suprapăşunatul pajiştilor permanente GAEC 8 - nu este permisă arderea pajiştilor permanente GAEC 9 - nu este permisă tăierea arborilor solitari şi/sau a grupurilor de arbori GAEC 10 - prevenirea instalării vegetaţiei nedorite V. Standarde pentru menţinerea unui nivel minim de întreţinere GAEC 11 - menţinerea suprafeţei de pajişti permanente la nivel naţional

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Plăţi de peste 3 miliarde de euro din PNDR Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a plătit până la această dată 3,15 miliarde de euro către beneficiarii Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, conform cererilor de plată depuse şi autorizate, pentru a fi decontate de către APDRP. Din punctul de vedere al plăţilor efectuate, au fost absorbite integral alocările financiare pentru anii 2008 (1,14 miliarde de euro) şi 2009 (1,5 miliarde de euro), fiind începute plăţile din alocarea financiară aferentă anului 2010, care este în valoare de peste 1,35 miliarde de euro. Astfel, în acord cu evoluţia PNDR, atât din punct de vedere al angajării fondurilor europene, cât şi al plăţilor efective către beneficiari, absorbţia fondurilor europene acordate pentru dezvoltare rurală se încadrează într-un trend ascendent. „Având în vedere că am început deja să tragem bani din alocarea pentru anul 2010, care trebuie consumată până la sfârşitul lui 2012, cred că vom reuşi să absorbim integral banii acordaţi pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Aşadar, consider că nu există nici un risc privind dezangajarea fondurilor europene pe care le acordăm

www.agrimedia.ro

beneficiarilor PNDR”, a declarat Mihai Gavril Vădan, directorul general al APDRP. Fondurile europene nerambursabile sunt acordate României în baza unor alocări financiare anuale care stabilesc angajamentul financiar al Comunităţii Europene faţă de ţara noastră. Fiecare alocare financiară cuprinde doar pentru anul respectiv angajamentul financiar maxim al Comunităţii Europene pentru România şi perioada de valabilitate a acestui angajament. Aceste alocări financiare anuale trebuie cheltuite după regula „N+2”, care specifică faptul că fiecare alocare anuală trebuie cheltuită în maximum 2 ani. De exemplu, alocarea anuală pentru anul 2008 trebuie cheltuită până la finele anului 2010, iar cea aferentă anului 2009 până la finele anului 2011. Beneficiarii PNDR - fermieri, procesatori, întreprinderi mici şi mijlocii, instituţii publice locale, ONG-uri - au încheiat contracte de finanţare de peste 4,17 miliarde de euro. Din cele peste 43.000 de proiecte pentru care s-au semnat contracte de finanţare, 2.000 de proiecte sunt în întregime finalizate, restul aflându-se în diferite etape

de implementare. Banii disponibili efectiv până în prezent, respectiv fondurile nerambursabile, acordaţi României de Programul Naţional de Dezvoltare Rurală sunt de 9,7 miliarde de euro. Dintre aceştia, 7 miliarde sunt alocaţi pentru măsurile de investiţii implementate de către APDRP, iar restul de 2,7 miliarde sunt pentru finanţarea unor măsuri de sprijin direct. Septembrie 2011 31

Din seria demonstraţiilor organizate de Limagrain la culturile de floarea-soarelui şi porumb a făcut parte şi evenimentul din luna august, desfăşurat la Fundulea, în cadrul Centrului Tehnic al BASF.

Puncte forte ale hibrizilor LG Markus Salmen, director al LG pe partea sud-est a României, a vorbit despre hibrizii de floarea-soarelui, axându-se, în principal, pe cei rezistenţi la erbicide din grupa imidazolinonelor. Aceştia fac parte din tehnologia Clearfield, dezvoltată de BASF, şi presupune aplicarea produsului Pulsar 40 pentru combaterea buruienilor dicotiledonate şi monocotiledonate anuale în cultura de floarea-soarelui. Erbicidul se poate aplica şi în culturile de soia, mazăre, lucernă şi orez de tip Clearfield. În priviţa tehnologiei Clearfield, directorul zonal al Limagrain a afirmat că aceasta este singura soluţie în combaterea eficientă a parazitului Orobanche cumana. În portofoliul firmei Limagrain, hibrizii de floarea-soarelui de tip Clearfield sunt: LG 55.43; LG 56.33; LG 56.58; LG 56.63 şi LG 56.07. „LG 55.43 este un hibrid mai nou intrat pe piaţa românească. A fost testat trei ani şi a dat rezultate bune. În zona Brăilei, producţia medie pe care a realizat-o este de peste 4 tone/ha. Hibridul are o stabilitate bună, un potenţial de producţie înalt şi se pretează condiţiilor pedoclimatice din zona de S-E a ţării”, a precizat dl Salmen. Alte caracteristici ale hibridului sunt rezistenţa foarte bună la boli şi un stay green bun. O recomandare venită din partea 32 Septembrie 2011

directorului zonal a fost cea legată de alegerea momentului optim de recoltare. „Încercaţi să recoltaţi atunci când frunzele sunt uscate, iar tulpina florii-soarelui este verde pentru că atunci umiditatea este de 8-9%. Dacă întârziaţi recoltatul şi tulpina se usucă, umiditatea scade la 6%”, a spus dl Salmen.

temperaturi scăzute, fără să existe însă pericolul de a fi afectată producţia. Un hibrid aflat în al doilea an de testare şi care face parte din genetica nouă este LG 56.07 CL. Potenţialul de producţie al acestuia este unul foarte bun, are un grad de autopolenizare ridicat şi un conţinut mare în ulei.

LG 56.33 este varianta Clearfield a hibridului convenţional LG 56.35. Hibridul se pretează în mai multe zone ale ţării, în nord, vest, precum şi în sud, unde se semnalează atacul de lupoaie. Limagrain are şi variante de hibrizi Clearfield destinaţi diferitelor tehnologii de fertilizare. „Hibridul LG 56.33 poate asigura producţii chiar şi în condiţiile unei fertilizări mai moderate. Acesta poate realiza o producţie de 2,5-3 tone/ha. Hibridul LG 55.43 preferă o tehnologie de fertilizare mai bună”, a spus Markus Salmen.

Un alt hibrid din tehnologia Clearfield prezentat în cadrul evenimentului a fost LG 56.63, a cărui variantă convenţională este LG 56.65. „Un punct forte al geneticii Limagrain la floarea-soarelui este rezistenţa la toate rasele de mană. Prin genetică, LG oferă siguranţă împotriva bolilor”, a afirmat dl Salmen. Unele dintre caracteristicile importante ale hibrizilor LG de floarea-

Un hibrid cu o talie mai înaltă este LG 56.58 CL. Acesta poate atinge potenţialul de producţie dacă se asigură necesarul de elemente nutritive. Deoarece în lanul demonstrativ s-a observat prezenţa unor lăstari, directorul zonal a făcut precizarea că aceştia pot apărea în condiţiile unui semănat timpuriu şi pe fondul unor

www.agrimedia.ro

zona Călăraşi o producţie de 2.000 kg/ha, pe când hibrizii de la alte firme producătoare de seminţe au realizat 700 kg/ha”, a precizat dl Salmen. În portofoliul Limagrain se regăsesc hibrizi de floarea-soarelui de tip Clearfield, convenţionali şi cei cu conţinut ridicat în acid oleic, denumiţi hibrizi high-oleici. Varietăţile de porumb create de firma franceză au fost prezentate de dna Alina Creţu, director de marketing al Limagrain. Hibrizii prezentaţi au fost: LG 35.62; LG 35.40; Acarro; Janett, LG 34.90, LG 32.52; LG 34.75; LG 33.95; LG 33.50; Jodie; LG 33.30; LG 23.06; LG 32.32; LG 30.290.

„Solganul firmei este «Creăm pentru profit». Acest lucru înseamnă că în portofoliul nostru avem hibrizi care să corespundă diferitelor cerinţe venite din partea industriei”, a spus dna Creţu. Directorul de marketing a făcut precizarea că înainte ca hibrizii să corespundă anumitor cerinţe industriale, aceştia trebuie mai întâi să răspundă cerinţelor agronomice. În portofoliul firmei sunt hibrizi de porumb destinaţi producţiei de etanol, biogaz, mălai, cereale pentru micul dejun şi pentru nutriţia animalelor. În privinţa hibrizilor folosiţi în hrana animalelor, cum sunt LG 30.290 şi Accaro, s-a urmărit asigurarea unei bune digestibilităţi. „Suntem în colaborare directă cu Asociaţia Crescătorilor de vaci Holstein, pentru a le pune la dispoziţie hibrizi care să satisfacă cerinţele şi nevoile crescătorilor”, a afirmat dna Creţu.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Septembrie 2011 33

Ana MUSTĂŢEA

soarelui sunt rezistenţa la mană, Plasmopara helianthi, şi gradul înalt de autopolenizare, de 90-92%. Din categoria hibrizilor convenţionali de floarea-soarelui prezentaţi de Limagrain au fost LG 56.35; LG 56.55; LG 56.65; LG 55.50 şi LG 55.80. O caracteristică importantă a acestor hibrizi este rezistenţa genetică la diferite rase de Orobanche. LG 56.35 este rezistent până la rasa E, LG 56.55 până la rasa F, iar LG 56.65, care îşi va schimba denumirea în 56.62, prezintă rezistenţă genetică până la rasa G de Orobanche. LG 55.80 este cel mai timpuriu hibrid din portofoliu şi se pretează a fi cultivat în partea de vest a ţării şi în Moldova. Un hibrid care asigură producţii bune în zona de nord şi vest este LG 55.50. În Ungaria, acest hibrid este considerat de către fermieri numărul 1. Prezintă o rezistenţă bună la boli şi are un potenţial de producţie ridicat. Directorul zonal al LG, Markus Salmen, a precizat că, în condiţiile unui an agricol bun, diferenţele dintre hibrizi nu sunt la fel de sesizabile ca în cazul unor ani dificili. „Anul 2007 a fost unul secetos. În acele condiţii, hibrizii Limagrain au dat producţii. De exemplu, hibridul LG 56.65 a dat în

Rapiţa de toamnă a devenit un real succes pentru fermieri, industria alimentară, indistria de biodiesel, traderi, dar şi pentru Euralis. Principalele teme ale campaniei Euralis de inovaţie a hibrizilor de rapiţă de toamnă din România sunt crearea şi dezvoltarea de noi produse adaptate special la condiţiile din România (toleranţă la frig, boli şi dăunători), consilierea fermierilor privind optimizarea tehnologiei de cultură (rotaţie, fertilizare, pesticide) şi satisfacerea nevoilor tehnice ale partenerilor noştri industriali care au cerinţe de hibrizi cu capacitate mare de producţie şi conţinut ridicat de ulei.

Hibrizii Euralis, calitate şi performanţă Hibrizii Euralis se adaptează cerinţelor oricărui fermier în parte, datorită ofertei care cuprinde 6 hibrizi. Astfel, segmentul Premium cuprinde hibrizii ES Mercure, ES Danube, ES Centurio şi ES Alonso, segmentul Inovaţie este reprezentat de hibridul ES Jason, iar pentru segmentul de Bază, Euralis Seminţe oferă hibridul ES Neptune. Alegerea hibridului în funcţie de durata ciclului de vegetaţie este uşoară la Euralis. Catalogul de rapiţă de toamnă 2011 oferă clienţilor hibrizi timpurii (ES Alonso), semitimpurii (ES Centurio, ES Jason, Es Neptune) şi semitardivi (ES Mercure, ES Danube). Hibrizii Euralis au un conţinut mare în ulei, de la 45,5% la 50%, iar potenţialul de producţie diferă de la hibrid la hibrid. Astfel, ES Neptune are un potenţial de producţie de 5.200 kg/ha, ES Alonso 5.300 kg/ha, ES Danube 5.500 kg/ha, ES Centurio 5.600 kg/ha, ES Jason 5.800 kg/ha, iar ES Mercure produce 5.900 kg/ha. Toleranţa excelentă la scuturare în caz de intemperii şi la recoltat, capacitatea foarte mare de ramificare şi lăstărire, adaptabilitatea la toate zonele de cultură din ţara noastră, rezistenţa la ger, vigoare mare la răsărire, toleranţa la Phoma şi Sclerotinia şi cantitatea 34 Septembrie 2011

foarte mare de silicve pe plantă sunt doar câteva dintre caracteristicile care fac din hibrizii Euralis produse de top când vine vorba de rapiţă de toamnă. Unul dintre cele mai importante aspecte care trebuie menţionate când vine vorba de calitatea produselor Euralis este faptul că orice hibrid este testat chiar în România înainte de comercializare, iar cercetătorii

companiei Euralis Semences (Franţa) monitorizează culturile de la semănat până la recoltat pentru a se asigura că fiecare hibrid în parte este perfect adaptat condiţiilor din ţara noastră.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Seminar Euralis la Călăraşi Vineri, 19 august, Euralis Seminţe a susţinut un seminar în faţa a 40 de agricultori din judeţul Călăraşi, împreună cu partenerii TimacAgro şi BASF. La evenimentul organizat la Călăraşi au participat atât fermieri, cât şi distribuitori, printre care Gheorghe Gurlui, de la SC Agrisol, şi Emanoil Aron, de la MigVas. Managerul zonal al Euralis Seminţe, Daniel Orzan, a pus accentul pe superioritatea hibrizilor Euralis. Rezistenţele la ger, scuturare, frângere şi boli, conţinutul crescut în ulei, dar şi producţiile anterioare i-au convins pe cei prezenţi de calitatea franţuzească a hibrizilor Euralis. „Folosesc produse Euralis, Timac şi BASF pentru că sunt bune, performante,

productive şi de ultimă generaţie, ca de la specialişti la specialişti”, a spus Daniel Nica, fermier şi totodată viceprimar în comuna Unirea din judeţul Călăraşi. El deţine 825 ha teren arabil, din care a avut, în 2011, 260 ha rapiţă. Pe mai mult de jumătate din cele 260 ha de rapiţă a avut hibrizi Euralis, mai exact ES Mercure, ES Neptune şi ES Centurio. Mulţumit de producţia obţinută la hibridul ES Mercure, el va continua să-l cultive şi anul acesta. Seria seminariilor Euralis pentru campania agricolă de rapiţă de toamnă 2011 s-a încheiat la data de 22 august, printr-un seminar simbolic în oraşul Pogoanele din judeţul Buzău, localitatea natală a country managerului Euralis Seminţe România, Florin Constantin.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011 35

Staţia de condiţionare seminţe de la Afumaţi - cea mai modernă din reţeaua Pioneer -

Ana MUSTĂŢEA

La data de 6 septembrie a.c., Pioneer Hi-Bred Seeds România a organizat, pentru fermierii din clubul Pioneer, grupa Platinum, un tur de vizitare a staţiei de procesare seminţe aflată în comuna Afumaţi. La acest eveniment, invitaţi speciali au fost domnii Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi Jozsef Mate, director de afaceri guvernamentale şi publice pentru Europa de Est din cadrul Pioneer International. În deschidere, ministrul Agriculturii a dorit să precizeze că în anii ‘70 a fost implicat, pe partea de vest a ţării, într-un proiect de cercetare a hibrizilor Pioneer, care a cuprins şi elemente de tehnologie. „Dacă în trecut, la porumb nu aveam curajul să trecem de densităţi de peste 50 de mii de plante la hectar, astăzi vedem că acestea sunt mult mai mari. În privinţa companiei Pioneer, aceasta este una foarte serioasă atât în plan naţional, cât şi internaţional. Am avut ocazia să vizitez sediul, laboratoarele şi câmpurile din SUA, dar şi să cunosc comportamentul hibrizilor în România şi, ce pot să spun, este că ne găsim într-o zonă de performanţă”, a precizat dl Tabără. Potrivit ministrului Agriculturii, preţul porumbului va continua să crească pe piaţa mondială, deoarece există o cerinţă foarte mare atât pentru industria alimentară, cât şi pentru cea energetică, pentru producerea de etanol. „40% din producţia Statelor Unite ale Americii de porumb este destinată obţinerii de etanol”, a afirmat dl Tabără. În privinţa producţiei medii de porumb din acest an, ministrul Agriculturii a afirmat că aceasta va depăşi 5 tone/ha, ceea ce va conferi ţării noastre o poziţie importantă pe piaţa internaţională. „După producţiile de porumb realizate, România este al doilea stat din Europa, după 36 Septembrie 2011

Franţa. Avem suprafeţe mari cultivate cu porumb, însă noi trebuie să mai lucrăm la randament”, a spus dl Tabără.

Investiţie de 50 de milioane de dolari

Compania americană Pioneer Hi-Bred, specializată în producerea, procesarea şi comercializarea seminţelor de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă destinate însămânţării, deţine la Afumaţi una dintre cele mai moderne staţii de procesare din Europa şi din reţeaua globală a Pioneer. „Staţia de condiţionat este cea mai modernă din lume din reţeaua Pioneer. Atât în SUA, cât şi în România, avem aceeaşi calitate a seminţelor”, a afirmat dl Mate. Potrivit directorului de afaceri, compania Pioneer a investit în construcţia staţiei de condiţionat circa 50 de milioane de dolari şi planurile sale de dezvoltare nu se opresc aici, deoarece în viitorul apropiat doreşte să extindă şi să modernizeze staţia de procesare seminţe de floarea-soarelui. În staţia de la Afumaţi se condiţionează seminţe de porumb şi floarea-soarelui ce au ca destinaţie, pe lângă piaţa internă, mai multe ţări, precum Ucraina, Rusia, Italia, Franţa, Germania, Republica Moldova, Ungaria, Kazakhstan etc. Staţia are o capacitate de procesare de 15 tone/oră şi cuprinde mai multe magazii, două silozuri, o unitate de calibrare, o alta de depănuşare şi sortare, un laborator şi o zonă de recepţie, ce poate lua în primire, în mod simultan, doi hibrizi diferiţi. Majoritatea operaţiilor din

staţia de condiţionare se realizează în mod automat, însă la porumb mai este nevoie de forţă de muncă manuală. „Se verifică dacă zonele de vârf şi de bază ale ştiuleţilor sunt eliminate, pentru că aici incidenţa de boli este foarte mare”, a afirmat dl Jean Ionescu, director regional al Pioneer pentru partea de Sud. În privinţa randamentului obţinut la seminţe, directorul regional a precizat că din 10 tone de ştuleţi se obţin 4 tone de seminţe, iar la floarea-soarelui se obţin 6 tone. În unitate există patru uscătoare, cu o capacitate de 1.500 tone şi fiecare are câte 28 de celule interioare. Instalaţiile funcţionează pe gaz metan, la un randament de uscare de un procent la patru ore. „Uscarea masei de seminţe se face lent, pentru ca tegumentul să nu se fisureze şi capacitatea de germinare să nu fie afectată”, a afirmat dl Daniel Severus, specialist Pioneer. În cadrul staţiei, există un centru de cercetare pentru hibrizi de floarea-soarelui şi porumb pentru Europa de Est. Aici are loc testarea hibrizilor experimentali şi se desfăşoară programul de ameliorare a florii-soarelui, care are ca principal obiectiv lansarea pe piaţă a hibrizilor de floarea-soarelui pentru zonele de cultură din România, precum şi din Rusia, Bulgaria, Serbia şi Muntenegru.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011 37

Caramba Turbo - managerul de energie pentru profituri mari Caramba Turbo este primul produs destinat culturii de rapiţă care combină o substanţă activă fungicidă (Metconazol) cu cea a unui regulator de creştere (Mepiquat clorură). Această combinaţie asigură controlul eficient al bolilor, oferind în acelaşi timp avantajele unui regulator de creştere. Cu Caramba Turbo de la BASF puteţi controla evoluţia culturii, pentru a asigura o dezvoltare optimă şi o întreţinerea uşoară şi sigură a rapiţei. După aplicarea Caramba Turbo, se formează un strat uniform pe întreaga suprafaţă a frunzei, strat care se usucă repede, nu este sensibil la intemperii şi protejează suprafaţa foliară. Substanţele active Metconazol şi Mepiquat clorură pătrund foarte repede în plantă, reglează creşterea şi au efect fungicid. Imediat se poate observa aşa-numitul „efect de înverzire”: frunzele se colorează într-un verde închis intens. Aplicat toamna, produsul Caramba Turbo protejează plantele de atacul de Phoma lingam (putregaiul negru) şi de alte ciuperci importante, iar ca regulator de creştere controlează dezvoltarea plantei, astfel încât să întrunească toate condiţiile pentru a rezista la iernare. Caramba Turbo îmbunătăţeşte rezistenţa la iernare a culturii de rapiţă. Loturile demonstrative arată că rezistenţa la iernare a rapiţei tratate cu Caramba Turbo a fost mult mai mare, comparativ cu loturile netratate.

Caramba Turbo ®

38 Septembrie 2011

Netratat

După aplicarea Caramba Turbo în toamnă, primele frunze cresc sub formă de rozetă pe pământ, frunzele nou crescute rămân mai mici, iar extinderea plantei este împiedicată. Vârful de creştere rămâne astfel protejat pe pământ.

Distribuţie secundară a picăturii soluţiei de stropit

Caramba Turbo stimulează creşterea rădăcinii. Rădăcina principală şi rădăcinile laterale se formează în cele mai bune condiţii şi acumulează substanţe de rezervă. Acest lucru este foarte important în primăvară, când solul este încălzit suficient pentru a activa nutrienţii şi a-i face disponibili pentru plantă. Între timp, planta poate folosi nutrienţii stocaţi. Rezultatul este un start mult mai puternic şi rapid în primăvară, comparativ cu suprafeţele netratate sau tratate cu produse similare. Mai mult, planta se va fixa mai bine în pământ. În acest mod, rapiţa va fi protejată de distrugerile cauzate de temperaturile scăzute de peste iarnă. Un impediment al utilizării produselor în toamnă este acela că, adesea, temperatura nu este favorabilă aplicării produsului. Este vorba în mod special despre azoli, care au nevoie de o temperatură de aproximativ 150˚C pentru a deveni eficienţi. În cazul temperaturilor scăzute, eficacitatea produsului scade foarte mult. Rezultatul este un proces de creştere nesatisfăcător, iar riscul distrugerii plantei pe durata iernii creşte foarte mult. Cu Caramba Turbo se elimină acest risc, produsul putând fi folosit începând cu temperaturi de aproximativ 50˚C. Pe lângă îmbunătăţirea rezistenţei la iernare, arhitectura tufei joacă un rol determinant în calitatea/cantitatea recoltei obţinute. În primăvară, Caramba Turbo se aplică între stadiile de dezvoltare 31 şi 51, respectiv după ce a început alungirea tijei şi până la stadiul de buton verde. Efectul este o plantă de rapiţă mult mai omogenă,

cu mai multe ramificaţii şi tufă compactă. Aceasta determină o coacere uniformă şi reducerea pierderilor la recoltare. Caramba Turbo atenuează dezvoltarea tulpinii, însă o face stabilă şi elastică. Acest fapt îmbunătăţeşte stabilitatea şi împiedică căderea plantelor la pământ. În plus, aplicată în primăvară, Caramba Turbo controlează eficient bolile specifice culturii de rapiţă: putregaiul alb, putregaiul cenuşiu, alternarioza, făinarea. Deoarece creează premisele pentru o mai bună ramificare, Caramba Turbo creşte şansele obţinerii unei recolte mărite şi de calitate superioară. O recoltă ce ajunge uniform la maturitate reduce riscul pierderilor prin scuturarea seminţelor. În acest mod, investiţia este protejată, iar producţia de rapiţă este asigurată.

Caramba Turbo:

• are efect puternic de regulator de creştere • îmbunătăţeşte rezistenţa la iernare prin dezvoltarea optimă a rădăcinilor şi a coletelui • combate principalele boli la rapiţă în primăvară şi în toamnă • îmbunătăţeşte arhitectura tufei • are flexibilitate în aplicare şi independenţă dată de condiţiile meteorologice • sporeşte producţia şi profitul

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011 39

Din punct de vedere al originii, îngrăşămintele sunt chimice (cu azot, fosfor, potasiu, microelemente), produse industriale anorganice (minerale) şi organice (ex: ureea şi derivaţii ei), organice naturale (care provin din sectorul zootehnic), organice vegetale (care provin de la plante verzi), bacteriene (nitragin, azotobacter).

Dr. ing. Cătălin ROŞCULETE

Norme de utilizare a îngrăşămintelor Dacă îngrăşămintele nu sunt folosite corespunzător, ţinând cont de însuşirile solului, gradul lui de aprovizionare cu elemente nutritive, necesarul de nutrienţi al plantelor şi recoltele prognozate, pot deveni surse importante de poluare a mediului înconjurator şi în special al mediului acvatic.

O practică de fertilizare raţională presupune procurarea unor informaţii tehnico-ştiinţifice care să permită un răspuns pertinent la următoarele întrebări: • ce fel de nutrienţi trebuie aplicaţi în sol şi/sau la o anumită cultură? • care sunt cantităţile adecvate din aceşti nutrienţi? • ce tip de îngrăşământ este indicat a fi utilizat ţinând cont de cantităţile de sol, de climă şi particularităţile culturii? • care sunt epocile cele mai potrivite pentru aplicare? • care sunt tehnicile de aplicare pentru a obţine o eficacitate marită în asigurarea nutrienţilor necesari culturii? Poluarea cu îngrăşăminte este provocată de o proastă gestionare a solului, care 40 Septembrie 2011

în România este caracterizată prin: • sporirea ponderii terenurilor arabile în defavoarea terenurilor cu vegetaţie perenă; • folosirea insuficientă a culturilor amelioratoare perene în rotaţia culturilor agricole; • înlocuirea şi eliminarea unor culturi valoroase, dar mai puţin rentabile, în favoarea altor culturi de mare productivitate, mari consumatoare de nutrienţi pe termen lung; • utilizarea unor utilaje agricole grele de mare putere, mai ales în condiţii climatice improprii; • neglijarea lucrărilor ameliorative şi hidroameliorative.

Orice tip de sol este predispus la poluare şi degradare atunci când este luat în cultură. De aceea, bunele practici agricole sunt destinate în primul rând fermierilor şi ele definesc o serie de reguli ce trebuiesc respectate şi aplicate o dată cu tehnologiile, astfel încât rezultatele de producţie să fie obţinute cu respectarea strictă a mediului, în special a solului.

Unele măsuri sunt, de altfel, obligatorii de respectat, ele conţinând unele recompense financiare pentru fermieri prin intermediul legislatiei politicii agricole comunitare. Printre bunele practici de fermă amintim: a) Evitarea degradării fizice a solului degradarea fizică se referă la distrugerea reversibilă sau ireversibilă a proprietăţilor fizice native ale unui tip de sol. Procedeele privind reducerea ori prevenirea degradării fizice a solului sunt: limitarea prin măsuri specifice a scurgerii de suprafaţă şi a eroziunii solurilor; evitarea tasării şi distrugerii structurii solului prin rotaţii scurte, excluderea cultivării plantelor leguminoase perene, bilanţul negativ al humusului, lucrările solului efectuate adânc şi cu intensitate mare, irigaţii etc. b) Identificarea şi cunoaşterea tipurilor de sol - se realizează prin cartarea pedologică. Este cunoscut faptul că, pentru a obţine cele mai bune performanţe de la un sol, este necesar şi important să fie cunoscute şi înţelese cel puţin caracteristicile fundamentale ale acestuia, care determină alegerea sistemului sau componentei

www.agrimedia.ro

tehnologice corespunzătoare. Unele dintre proprietăţile solului, cum sunt grosimea activă a profilului de sol, volumul edafic util şi textura, pot fi variabile în cuprinsul fermei şi în profilele pedologice. În acelaşi timp, aceste variabile sunt stabile, foarte greu de modificat şi, fiind factori limitativi ai producţiei, trebuiesc adaptate tehnologiile. Alte proprietăţi, cum sunt stabilitatea hidrică a agregatelor structurale, reacţia, conţinutul în macroelemente, au caracter dinamic şi înregistrează modificări majore o dată cu tehnologiile. Minimul de proprietăţi ce trebuiesc cunoscute de fermier sunt: textura şi compoziţia granulometrică, compactitatea, capacitatea de mărunţire, sistemul radicular al plantelor, conţinutul de materie organică, culoarea solului, flora şi fauna din sol. c) Sistemul de lucrări conservative - stau la baza tipului de agricultură conservativă practicată pe o suprafaţă de peste 70 de milioane de hectare pe plan mondial. Cea mai importantă lucrare este lucrarea

solului (arătura, scarificarea, desfundarea, pregătirea patului germinativ). Procedeele şi combinaţiile de lucrări ale solului sunt foarte variate, de la solul nelucrat până la afânarea adâncă (benzi, biloane, trafic limitat, mulci vegetal etc.). d) Protecţia plantelor contra bolilor, dăunătorilor şi buruienilor Măsura vizează: utilizarea integrată a pesticidelor, optimizarea utilizării pesticidelor, utilizarea cu stricteţe a pesticidelor, protecţia şi restabilirea habitatelor naturale.

O serie de norme privind bunele condiţii agricole şi de mediu vizând tehnologiile, şi în mod direct solul, sunt obligatorii pentru fermierii care solicită sprijin financiar din fonduri comune europene. Bunele practici de menţinere a terenurilor în bune condiţii agricole şi de mediu vizează protejarea solului împotriva eroziunii, prin măsuri specifice, asigurarea unui minim de acoperire a solului cu vegetaţie, menţinerea nivelului de materie organică din sol prin rotaţia culturilor şi folosirea miriştei ca aport vegetal, menţinerea structurii solului prin folosirea de maşini adecvate, asigurarea unui nivel minim de întreţinere şi evitarea degradării habitatelor, prin asigurarea unui nivel minim al animalelor şi/sau regimuri de întreţinere corespunzătoare şi protejare a pajiştilor permanente, evitarea instalării vegetaţiei nevaloroase pe terenurile agricole.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Euralis Seminţe recrutează un Area Manager pentru Zona 7 – Transilvania Denumirea postului: Manager Zona 7 Transilvania (Alba, Bistrita-Nasaud, Brasov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mures, Salaj, Sibiu) Departamentul: Vanzari si Marketing Tipul activitatii: de teren (peste 70% din timpul de lucru) / de birou (home office) Ierarhia in cadrul firmei: subordonat direct Directorului National de Vanzari si Directorului Tehnic si de Marketing Profilul candidatului ideal: • studii: superioare in agronomie sau agricultura (licentiat universitate) • cunostinte necesare: cunoasterea problematicii comerciale si tehnologiei la semintele de floarea soarelui, porumb, rapita si sorg • experienta necesara: minim 3 ani experienta anterioara in agricultura, de preferat in domeniul semintelor • permis de conducere categoría B valabil, fara cazier judiciar. Conditii de munca: • Program de lucru: 8 ore/zi; • Post situat la domiciliul angajatului in teritoriu (home oﬃce), cu deplasari regulate si frecvente in zona atribuita de cate ori este nevoie (peste 70% din timpul de lucru) si cu reporting regulat la sediu in Bucuresti de cate ori este nevoie. Euralis este un grup cooperativ francez prezent in domeniile agriculturii si alimentatiei pe patru continente, are peste 5000 de salariati si o cifra de afaceri de 1,3 miliarde de euro anual. Divizia sa romaneasca de comercializare a semintelor hibride pentru plante tehnice de cultura mare, Euralis Seminte, cu sediul la Bucuresti, este unul dintre leaderii pietei de profil. Oferim candidatilor valorosi pentru aceasta pozitie urmatoarele avantaje: contract de munca pe durata nedeterminata, remuneratie motivanta fixa si variabila bazata pe realizarea obiectivelor personale si ale echipei, laptop, telefon mobil de serviciu, masina de serviciu cu card de carburant, tichete de restaurant si asigurare medicala privata

Rugam candidatii sa completeze formularul de la pagina http://www.euralis.ro/cariere.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011 41

Pentru grâul de toamnă, cele mai bune premergătoare sunt acelea care se recoltează timpuriu, deoarece solul se poate ara la adâncimea corespunzătoare, fără a scoate bulgări, încă din sezonul umed. Pe parcursul verii, solul acumulează apă, nitraţi etc., iar terenul se menţine curat de buruieni până la semănat, prin diferite lucrări.

Premergătoare pentru cultura de grâu de toamnă Pe măsură ce plantele eliberează terenul mai târziu (în vară şi în toamnă), condiţiile de pregătire a solului devin mai puţin favorabile: solul are mai puţină apă, arătura este mai bolovănoasă, nitrificarea este mai redusă. Indiferent de timpul când se recoltează, plantele premergătoare grâului de toamnă trebuie să lase terenul afânat, curat de buruieni, fără boli şi dăunători şi în bună stare de fertilitate. În grupa plantelor premergătoare ce se recoltează timpuriu reţin atenţia: leguminoasele (mazărea, fasolea, borceagul de toamnă şi de primăvară, trifoiul roşu), rapiţa, inul de ulei, inul de fuior, porumbul masă verde şi siloz. La acestea se mai adaugă şi alte plante care se recoltează timpuriu, cu toate că ele se cultivă pe suprafeţe mai mici. Dintre leguminoasele pentru boabe cu recoltare timpurie, mazărea şi fasolea ocupă locul cel mai important, iar dintre leguminoasele furajere, borceagul şi trifoiul roşu. De ce mazărea? După mazăre, solul rămâne bogat în azot, curat de buruieni şi, în general, cu suficientă umiditate; mazărea eliberează terenul foarte timpuriu, în lunile iunie şi iulie. Când grâul este cultivat după mazăre, azotul 42 Septembrie 2011

nitric, azotul amoniacal şi fosforul solubil se găsesc în sol pe tot timpul vegetaţiei în cantităţi mai mari decât atunci când grâul este cultivat după porumb, de exemplu (mai mult cu 49% azot nitric şi cu 50% azot amoniacal), sau după grâu. În unii ani secetoşi, umiditatea solului în cultura grâului cultivat după mazăre a fost mai mare cu până la 31%; de asemenea, în anii secetoşi, producţia de grâu cultivat după mazăre este mai mare decât producţia obţinută după alte premergătoare. Fasolea, ca plantă premergătoare pentru grâul de toamnă, este apropiată ca importanţă şi ca rezultate de producţia obţinută de mazăre. Considerentele pentru care fasolea este o plantă excelentă premergătoare pentru grâul de toamnă sunt, în general, cele menţionate la cultura de mazăre. Borceagul de toamnă are aceeaşi valoare ca mazărea şi fasolea, plante agricole prezentate anterior. El se recoltează foarte timpuriu, lasă solul afânat şi curat de buruinei, reavăn şi bogat în azot. După borceagurile de toamnă, solul se pregăteşte în condiţii optime pentru culturile ce urmează a fi semănate. Şi borceagul de primăvară lasă condiţii foarte bune pentru grâul de toamnă,

cu toate că, în cazul când se recoltează pentru fân, recoltarea se face mult mai târziu. După recoltarea borceagului de primăvară, solul este suficient de umed pentru a putea fi pregătit corespunzător. Trifoiul roşu, cosit pentru nutreţ, este o excelentă plantă premergătoare pentru grâul de toamnă. După trifoi, solul rămâne bogat în azot şi substanţă organică, structurat şi umed. Se impune extinderea pe solurile grele, acide, a sistemului de agricultură cu trifoi, cultura grâului fiind deosebit de recunoscătoare faţă de această plantă amelioratoare. Rapiţa de toamnă, inul pentru ulei, inul pentru fuior, cânepa pentru fuior, cartoful cultivat pentru consumul timpuriu şi sfecla de sămânţă sunt plante care, în rotaţia culturilor, trebuie să ocupe solele care urmează să se cultive cu grâu de toamnă. Aceste plante se recoltează la începutul şi mijlocul verii, rămânâd la dispoziţie timp suficient pentru pregătirea pământului în cele mai bune condiţii. După aceste plante, grâul de toamnă asigură practic aceleaşi producţii pe care le asigură, după cultivarea sa, având ca premergătoare mazărea. Între plantele premergătoare grâului de toamnă cu recoltare timpurie se înscrie şi orzul de toamnă. El este considerat

www.agrimedia.ro

pregăteşte mai greu. Rareori după porumb solul se poate pregăti în condiţii optime pentru grâul de toamnă, şi anume numai când în luna septembrie sau la începutul lunii octombrie cad suficiente cantităţi de precipitaţii. După cultura de porumb, există deseori pericolul întârzierii semănatului grâului de toamnă. Cu toate aceste neajunsuri, cultivarea grâului de toamnă după porumb (pe suprafeţe întinse) este obligatorie, deoarece ambele plante ocupă împreună circa 60% din suprafaţa arabilă a ţării, iar în zonele cerealiere adeseori chiar mai mult. Cercetările întreprinse în România în

ultimii ani au pus în evidenţă faptul că porumbul devine o plantă premegătoare bună pentru grâul de toamnă, dacă se realizează: cultivarea unor hibrizi timpurii şi semitimpurii; aplicarea la porumb a unor cantităţi mari de îngrăşăminte organice şi minerale; însămânţarea porumbului în arătură adâncă de toamnă; executarea în cultura porumbului a unor lucrări de îngrijire corespunzătoare; eliberarea terenului cultivat cu porumb în cel mai scurt timp; pregătirea solului pentru grâul de toamnă imediat după recoltarea porumbului; folosirea obligatorie la grâul cultivat după porumb a îngrăşămintelor minerale. Prin aceste măsuri, producţia de grâu cultivat după porumb se ridică, în anii favorabili, la nivelul producţiei ce se obţine după cele mai bune plante premergătoare. Sfecla de zahăr este o bună premergătoare pentru grâul de toamnă dacă recoltatul ei se face mai timpuriu. Pe măsură ce data recoltării se apropie de epoca de semănat a grâului de toamnă, valoarea sfeclei de zahăr ca premergătoare pentru grâu se reduce. Totuşi, trebuie reţinut că, după sfecla de zahăr, solul rămâne afânat şi fertil, elemente ce asigură condiţii favorabile culturii de grâu de toamnă. Floarea-soarelui este o premergătoare corespunzătoare pentru grâul de toamnă, în general mai bună decât porumbul. Întrucât după floarea-soarelui se însămânţează suprafeţe mari de grâu de toamnă, trebuie luate măsurile pentru eliberarea cât mai timpurie a terenului şi pregătirea solului în cele mai bune condiţii. Recoltarea florii-soarelui de pe suprafeţele ce urmează a fi semănate cu grâu trebuie realizată până la jumătatea lunii septembrie. Grâul semănat după floarea-soarelui trebuie atent îngrăşat cu îngrăşăminte minerale. Nu sunt indicate în cultura de grâu ca premergătoare sorgul, iarba de Sudan, dughia şi meiul. După aceste plante, în special după sorg şi iarba de Sudan, solul rămâne sărac în apă, motiv pentru care nu se poate lucra bine, iar grâul răsare şi vegetează în condiţii necorespunzătoare. În plus, după recoltarea sorgului, se dezvoltă în sol anumite microorganisme, care concurează grâul în folosirea azotului şi a altor elemente nutritive.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Septembrie 2011 43

Victor VĂTĂMANU

ca bună plantă premergătoare numai atunci când solul nu este infectat de boli şi dăunători comuni („îngenuncherea tulpinilor”, gândacul ghebos ş.a.). Ţinând seama de suprafaţa mare ce se seamănă cu grâu de toamnă şi de cerinţele acestei plante faţă de pregătirea solului, trebuie luate în considerare ca plante bune premergătoare şi porumbul cultivat pentru siloz şi eventual (în condiţii de irigare) soia pentru boabe. Porumbul pentru însilozare primeşte cantităţi corespunzătoare de îngrăşăminte organice, lasă terenul curat de buruieni şi se recoltează cu mult timp înaintea porumbului pentru boabe. Totuşi, terenul rămâne mai sărac în apă şi condiţiile de pregătire a solului sunt inferioare decât după alte plante care se recoltează mai timpuriu. Ţinând seama că o mare parte din suprafaţa semănată cu grâu se repartizează, în general, după plante cu recoltare târzie, porumbul pentru însilozare prezintă o importanţă deosebită ca premergătoare pentru grâul de toamnă. Soia, ca plantă leguminoasă, aduce importante îmbunătăţiri fertilităţii solului. Ea nu trece totuşi în rândul unor premergătoare foarte bune pentru grâul de toamnă, deoarece soia se recoltează destul de târziu şi, dacă se ia în considerare şi eliberarea terenului de resturile vegetale, se constată că timpul până la semănatul grâului în epoca optimă este insuficient pentru pregătirea solului în cele mai bune condiţii. Cu toate aceste neajunsuri, soia poate îndeplini cerinţele unei premergătoare corespunzătoare pentru grâul de toamnă dacă se cultivă soiuri de grâu cu o perioadă de vegetaţie mai scurtă şi dacă se seamănă mai timpuriu. Suprafeţele semănate cu aceste plante prezentate anterior ocupă circa 40% din suprafaţa semănată cu grâu de toamnă. În general, numai 17-20% din suprafaţa semănată cu grâu de toamnă poate să urmeze după cele mai bune plante premergătoare. Restul se însămânţează fie după porumb sau după alte plante cu recoltare târzie (sfeclă de zahăr, floarea-soarelui etc.), fie după el însuşi. Porumbul pentru boabe este, în general, o premergătoare mediocră pentru grâul de toamnă. În momentul recoltării porumbului, în cea mai mare parte dintre ani, solul este sărac în apă, din care cauză, după porumb, solul se

Porumbul furajer stă la baza alimentaţiei şeptelului de lapte. Conservat sub formă de siloz, el furnizează animalului aproape 80% din nevoile lui energetice şi circa 50% din cele proteice. Recolta constituie o etapă esenţială în cultura porumbului furajer. Obiectivul lucrărilor de recoltare este acela de a duce la adăpost furajul produs pe câmp, păstrându-l atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Astfel, stabilirea momentului în care planta ajunge la randamentul ei energetic optim, tocarea produsului la o dimensiune corectă şi confecţionarea unui siloz ermetic constituie operaţiuni-cheie.

Porumbul furajer: reguli de aur pentru o însilozare reuşită Bertrand CARPENTIER, Institutul sectorului vegetal ARVALIS

Alegerea datei recoltei în funcţie de gradul de umplere a boabelor

În condiţii normale de cultură, stadiul optim de recoltare corespunde unui nivel de materie uscată de 32-33% în planta întreagă. Acesta este momentul în care este atins un compromis bun între randament, conservare, valoare energetică şi ingestibilitatea furajului. În această etapă, este inutilă întârzierea recoltei, riscul fiind acela de a da naştere la dificultăţi, precum: dificultatea recoltării în zonele reci, dificultatea conservării atunci când conţinutul de materie uscată per plantă întreagă depăşeşte 35%, dificultatea digerării boabelor prea uscate şi dificultatea digerării raţiilor prea bogate în amidon. În condiţii de frig, este posibilă recoltarea la un procent mai mic de materii uscate - de ordinul a 30% -, însă randamentul şi conţinutul de amidon sunt, în general, mai slabe. Se recomandă încheierea lucrărilor de recoltare înainte de 15 octombrie, pentru a limita efectul riscurilor climatice. Observarea, în câmp, a gradului de umplere a boabelor constituie un mijloc bun de estimare a maturităţii plantei. 44 Septembrie 2011

În perioada optimă de recoltare, cele trei stadii ale amidonului - lapte, lapte-ceară şi vitros - sunt repartizate în trei straturi, în boabele din coroana centrală a ştiuleţilor. La un conţinut de materie uscată de 35-36%, amidonul lăptos nu mai reprezintă decât o picătură la baza bobului.

Cum ţinem sub control calitatea tocării

Tocarea are două obiective aparent contradictorii: tocarea fină, efectuată pentru a facilita tasarea silozului, şi lăsarea unor bucăţi destul de lungi pentru masticaţia vacilor. Sita

vibratoare este un instrument eficace în aprecierea fineţei tocării. Bucăţile mari (>20 mm) sunt de nedorit, deoarece îngreunează tasarea silozului şi provoacă respingere din partea animalului, la jgheabul de alimentare, fapt care antrenează o scădere a consumului vacilor. Prezenţa a mai mult de 1% de bucăţi mari (echivalentul unei căni la o găleată de 10 litri) indică un defect de reglaj sau de întreţinere a maşinii de însilozare. În ce priveşte procentul de particule medii (de 10-20 mm), la jgheabul de furajare trebuie să se aibă în vedere 10%. Cu cât sunt

www.agrimedia.ro

mai puţine particule medii, cu atât mai bună este tasarea, mai ales dacă procentul de materii uscate din porumb depăşeşte 35%. În sectoarele în care aparatul vegetativ rămâne verde, tocarea la lungimi mai mari (15-20% particule medii) nu constituie un inconvenient pentru conservare. Totuşi, în testele efectuate pe vaci de lapte s-a constatat o scădere a ingestiei (-0,5 kg de materie uscată) la o tocare prea grosieră, precum şi o scădere a eficacităţii raţiei atunci când porumbul avea sub 5% particule medii (-5% UFL valorificate). Momentul procesării boabelor trebuie adaptat în funcţie de maturitatea acestora. Amidonul vitros la porumbul cu peste 32% materie uscată trebuie fracţionat, pentru ca digestia să fie optimizată: acesta este rolul spărgătoarelor de boabe, disponibile pe majoritatea combinelor de recoltat. În fine, să nu uităm că tocarea particulelor trebuie să fie directă şi netă, iar acest lucru necesită ascuţirea periodică a cuţitelor maşinii de însilozare.

Trebuie prevăzută o avansare rapidă a «frontului de lucru» al silozului

Într-un siloz de porumb furajer, pierderile intervin mai ales la „frontul de lucru” al silozului, în timpul utilizării acestuia. Una dintre condiţiile care trebuie respectate pentru a reduce pierderile constă în avansarea acestui front într-un ritm mai rapid decât reluarea fermentărilor. În general, se ţine cont de următoarele valori minime pentru deplasarea frontului de lucru: 10 cm pe zi, în medie, iarna; 20 cm pe zi, în medie, vara. Lărgimea şi înălţimea silozurilor trebuie deci adaptate în mod corespunzător.

www.agrimedia.ro

Evitaţi prezenţa pământului în siloz

Pământul adus pe roţile tractoarelor şi remorcilor constituie o sursă de spori butirici, care pun în pericol buna conservare a silozului. Pentru a evita acest risc, preferaţi întotdeauna silozuri cu sol betonat, iar zonele de circulaţie din apropierea silozului să aibă un teren stabilizat.

Tasaţi, pentru a închide cât mai puţin aer posibil în siloz

Cu cât porumbul este recoltat mai verde şi mai umed, cu atât mai mult silozul tasat păstrează mai mult porozitatea. Se estimează că la 30% materie uscată, în siloz se închide circa 1 litru de aer per kilogramul de materie uscată. În câteva ore (3-4), în siloz nu mai rămâne oxigen deloc, iar procesul de fermentaţie corespunzător începe imediat. Când porumbul furajer este mai uscat (35% materie uscată), fiecare metru cub din siloz este mai dificil de tasat. Tocarea fină este utilă pentru creşterea densităţii materiei uscate. Aerul închis în siloz reprezintă în acest caz 3 până

la 5 litri/kg de materie uscată. Celulele de porumb încă vii sunt mai puţin active, deci este nevoie de mult mai mult timp pentru a epuiza oxigenul închis (de la 3 la 5 zile). În tot acest interval, fermentaţiile lactice corecte nu încep, însă drojdiile şi mucegaiul se înmulţesc. Dacă etanşeitatea silozului este bună, activitatea acestor organisme începe să se încetinească şi ele nu mai încălzesc silozul. Însă, ulterior, în prezenţa aerului (în urma vreunei fisuri în prelată sau în frontul de lucru), procesul de deteriorare reîncepe şi mai intens: aceasta este principala cauză a pierderilor de materie uscată în timpul conservării porumbului furajer. O dată cu evoluţia tehnologiei către maşinile de însilozat cu debit foarte mare, tractoarele de tasat nu mai au timpul necesar efectuării unei acţiuni corecte, mai ales în cazul procentelor ridicate de materie uscată. Într-o astfel de situaţie, trebuie revăzută coerenţa acestei activităţi fie revenind la o maşină mai puţin performantă, fie prin realizarea simultană a două silozuri, cu două tractoare de tasare.

Adăpostirea furajului în mediu etanş din prima şi până în ultima zi

Absenţa oxigenului este necesară pentru ca fermentaţiile să aibă loc în mod corect; reîmprospătarea oxigenului relansează procesul de încălzire. În ziua recoltei, închiderea silozului trebuie să fie cât mai ermetică posibil, cu ajutorul unei prelate de plastic, bine fixată şi bine protejată.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Septembrie 2011 45

La data de 23 august, domnul Aurel Pană, directorul companiei Minerva, a organizat Field Day Minerva, pe terenul societăţii, situat la Fundeni, judetul Călăraşi. Organizatorii evenimentului desfăşurat nu întâmplător în perioada de precampanie de însămânţare, au venit în întâmpinarea fermierilor cu pachete complete, servicii integrate, dar şi cu furnizori de tehnologie modernă, tractoare şi utilaje de pregătit solul, astfel încât fermierii să poată deveni mai performanţi accesând tehnologia modernă. La eveniment au participat şi furnizori de seminţe, inputuri pentru agricultură, firme de consultanţă pentru accesarea fondurilor europene şi un broker de asigurări. Culturile nu mai pot fi lăsate a îndemâna ploilor sau a secetei.

Minerva - Zilele câmpului Staţia de tratament seminţe

Simona MUNTEANU

Minerva, o companie specializată în producţia de seminţe certificate, dar şi în procesarea lor, este situată foarte aproape de Autostrada Soarelui, ceea ce conferă un avantaj pentru transport. Înfiinţată în anul 1991, are în prezent 15 angajaţi în centrele de producţie, în depozitarea în condiţii optime a seminţelor, dar şi în câmp. Minerva, prin activitatea ei, multiplică seminţe pentru marile companii din lume, pentru KWS, Monsanto, Pioneer, Saaten Union sau Limagrain. Cu silozurile de 4 celule pentru depozitarea seminţelor, alături de alte 4 celule de 700 de tone fiecare, realizate în anul 2004, şi de încă 5 celule noi de 700 de tone fiecare, realizate în anul 2010, Minerva ajunge la o capacitate totală de depozitare de 7.500 de tone. O dată cu modernizarea silozurilor se evită erorile umane, prin tehnologizarea şi automatizarea celulelor, se poate vedea, cu ajutorul sistemului GPS, temperatura şi, după caz, se pot porni ventilatoarele de la distanţă. Alin Potocean, director de vânzări la firma Guttler, a prezentat noua tehnologie a utilajelor pentru prelucrarea solului din punct de vedere al tăvălugilor. Demonstraţiile au fost făcute cu 3 utilaje. Primul utilaj prezentat a fost tăvălugul Guttler, care are o formă unică de autocurăţare printr-o mişcare de translaţie, cu un nou principiu de funcţionare şi cu un profil diferit. Un alt utilaj prezentat a fost combinatorul 46 Septembrie 2011

uşor, recomandat pentru lucrările de primăvară, unde solul conţine multă umezeală şi unde nu este recomandată folosirea unui combinator greu. Se poate folosi şi pentru lucrări de dezmiriştire, prin 2-3 treceri se poate ajunge la o adâncime de lucru de până la 10-12 cm, suficientă pentru semănarea anumitor culturi. Poate lucra cu o viteză de 12 km/h. Un alt utilaj prezentat care nu este nici scarificator nici combinator, lucrează la o adâncime de 20-30 cm, poate prelucra miriştea dintr-o singură trecere, astfel încât să lase terenul pregătit pentru semănat. VASILE NICA, manager de produs Mewi Mewi, importatorul şi distribuitorul autorizat pentru mărcile Fendt, Amzone, Horch şi Valtra, a prezentat în câmp o combinaţie de semănat şi fertilizat care nu este prea des întâlnită în România. Distribuitorul de îngrăşăminte de la Amazone are o capacitate de 4.000 de litri şi o distribuţie electronică de la 24 la 36 de metri,. Toate operaîtiunile se fac automat, din interiorul cabinei.

Tractorul Fendt 936 Vario

este unul dintre cele mai bine vândute tractoare de la Fendt, cu un motor de 7,2 litri, 6 cilindri, o putere de 360 CP, echipat cu sistem de tiranţi frontali, ceea ce permite ataşarea foarte uşoară a utilajelor, cum ar fi distribuitorul pentru îngrăşăminte sau un buncăr pentru seminţe. Transmisia Vario a facut diferenţa în anul

1996 între Fendt şi restul competitorilor, prin introducerea acesteia pe piaţă. O transmisie foarte uşor de folosit, care, începând cu anul 2006, a fost montată pe toate modelele, pentru a satisface cele mai exigente pretenţii. Cabina are sistem de navigare prin satelit, suspensie, transmisie automată fără trepte de viteză, scaun pneumatic sau activ, în funcţie de preferinţe. Sistemul de comandă este cu monitor cu ecran tactil sau cu butoane.

Semănătoarea Horch Pronto DC, cu 8 metri lăţime de lucru şi distanţa

între secţiile de semănat de 15 cm, poate lucra cu viteză de până la 20 km/h, în funcţie de cât de bine este pregătit solul. Buncărul are o capacitate maximă de 4.000 de litri. Este o semănătoare pe 3 module, primul modul este pregătirea terenului, apoi de modelare şi în cele din urmă sunt patinele cu grapa de acoperire, care practic termină lucrarea de semănat.

Valtra A92 - un tractor mic de

101 CP, cu un motor de 4,4 litri şi 4 cilindri - are transmisie mecanică cu 12 viteze înainte/înapoi, o viteză de deplasare pe şosea de 40 km/h, poate fi folosit atât în fermele zootehnice, cât şi în fermele mari pentru distribuit îngrăşăminte, erbicidat sau fertilizat.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011 47

Lucrarea de recoltare a florii-soarelui prezintă o importanţă deosebită în reducerea pierderilor şi asigurarea calităţii recoltei. Este foarte important să se stabilească corect momentul recoltării, de acesta depinzând treieratul corespunzător şi păstrarea seminţelor de floarea-soarelui în condiţii optime, fără dificultăţi. Ajungerea la maturitate a plantelor de floarea-soarelui trebuie urmărită cu atenţie, prin controale periodice în lan.

Recoltarea, condiţionarea şi păstrarea seminţelor de floarea-soarelui Începutul fazei de maturare a florii-soarelui este marcat de momentul când încetează procesul de acumulare a substanţei uscate în seminţe, aceasta având loc atunci când umiditatea seminţelor ajunge la 38-40%. La umiditatea de 38%, peste 70% din capitule sunt de culoare galbenă, iar când umiditatea în seminţe scade la 15%, proporţia capitulelor de culoare galben-brună ajunge la 44%, iar a capitulelor uscate la 50%. Pentru a grăbi maturarea culturii, când umiditatea în seminţe a ajuns la 38-40%, se recomandă folosirea unui desicant, care grăbeşte coacerea cu 10-12 zile, făcând din floarea-soarelui o bună premergătoare pentru cerealele de toamnă. Totodată, se reduc pierderile de seminţe la recoltare şi se previne extinderea atacului de mucegai (acolo unde se manifestă). La recoltarea mai devreme, seminţele au umiditate prea ridicată, în masa de seminţe ajung resturi de capitule şi tulpini cu conţinut şi mai mare de umiditate, situaţie care impune măsuri de uscare a seminţelor de floarea-soarelui, pentru a evita încingerea şi mucegăirea lor. Prin întârzierea recoltării, când umiditatea seminţelor scade sub 10-11%, se produc pierderi mari prin scuturarea seminţelor, prin frângerea şi căderea plantelor, prin instalarea diferitelor boli (putregai), 48 Septembrie 2011

prin atacul produs de păsări etc. De aceea, epoca de recoltare la cultura de floarea-soarelui se stabileşte în funcţie de mijloacele folosite şi de posibilităţile de păstrare a seminţelor. În funcţie de mărimea suprafeţelor cultivate cu floarea-soarelui şi de posibilităţile de asigurare a combinelor necesare, recoltarea se efectuează manual sau mecanic. Recoltarea manuală începe la 15-16% umiditate în bob şi se realizează în două faze. Recoltatul manual începe când, la majoritatea plantelor, frunzele s-au uscat, capitulele s-au îngălbenit pe partea inferioară, iar măduva din capitule a început să se usuce. Cojile seminţelor devin tari şi au culoarea caracteristică hibridului cultivat. Capitulele de floarea-soarelui se taie cu secera şi se pun pe pământ sau, în cel mai bun caz, pe aşternuturi de tulpini de floarea-soarelui. Pentru a nu se scutura, capitulele tăiate se strâng în coşuri şi se răstoarnă cu atenţie în grămezi. Până la treierat, conţinutul în apă scade la 10-11% prin uscare directă în camp sau pe suprafeţele amenajate (ferite de ploi şi soare). Treieratul se poate efectua cu batoza sau cu combina, la staţionar sau prin deplasare de la o gramadă la alta. Metoda prezentată este greoaie, necesită

multă forţă de muncă şi se întârzie eliberarea terenului pentru pregătirea şi însămânţarea cerealelor de toamnă. Recoltarea mecanizată a florii-soarelui se face la umiditatea seminţelor de 13-14% şi trebuie să se termine până la conţinutul în apă de 10-11%, altfel se produc pierderi mari prin scuturare - 200-300 kilograme la hectar (durata normală de recoltare este de 6-8 zile; dacă nu există suficiente mijloace mecanice, restul suprafeţei se va recolta manual). Morfologic, momentul recoltării mecanizate se poate stabili atunci când 80-85% din calatidii au culoarea brună şi brună-galbuie (numai 15-20% sunt complet galbene). Pentru recoltarea mecanizată, cultura de floarea-soarelui trebuie să aibă coacere uniformă, cu rânduri echidistante şi paralele, cu puţine plante căzute şi să asigure un debit de 2-2,4 tone/oră în combină. Combinele folosite la recoltarea florii-soarelui trebuie să fie prevăzute cu echipamente corespunzătoare (de tip RIFS) şi să fie reglate corect pentru a realiza următorii indici de calitate: puritatea seminţelor - minimum 97% ; pierderi de seminţe - maximum 2,5%; seminţe sparte (dezghiogate) - sub 5%. Combinele actuale au în dotare şi

www.agrimedia.ro

recolta să fie mai bogată în resturi de inflorescenţe, ceea ce impune o separare a acestora înainte de depozitare. Recoltarea în epoca optimă, cu maşini bine pregătite şi corect reglate, încheie profitabil efortul depus de cultivatori pentru realizarea culturii de floarea-soarelui. În ceea ce priveşte păstrarea seminţelor de floarea-soarelui, trebuie să amintim că o parte din formele actuale cultivate au pericarpul foarte subţire, care poate fi vătămat la recoltarea mecanizată, rezultând multe seminţe sparte sau decojite. De aici decurg dificultăţi de păstrare, din cauza instalării mucegaiurilor, intensificării respiraţiei, accelerării unor procese enzimatice sau de oxidare - neenzimatice. În timpul păstrării seminţelor de floarea-soarelui au loc procese fiziologice biochimice, a căror intensitate este determinată, în cea mai mare măsură, de conţinutul în umiditate din masa de seminţe. În procesul de treierare, în masa de seminţe ajung resturi de capitule, de tulpini şi alte corpuri străine, cu conţinut ridicat de umiditate, care aduc prejudicii importante în păstrarea seminţelor. Acestea provoacă fenomene de creştere a temperaturii, de încingere a seminţelor. În masa de seminţe, acolo unde asemenea impurităţi se găsesc într-o proporţie apreciabilă, se creează condiţii favorabile pentru dezvoltarea microorganismelor şi a insectelor, formându-se adevărate „cuiburi de încingere”. Ele devin focare de încingere, care se extind în masa de seminţe. În cuiburile de încingere, temperatura creşte mult, au loc uscarea şi carbonizarea seminţelor, cu emanarea de gaze, care amplifică presiunea locală. În depozitele în care se găseşte sămânţa în strat gros şi nu este mişcată pot apărea fenomene de autoaprindere. Creşterea temperaturii provoacă intensificarea proceselor biochimice

din seminţe, care duc la fenomenul de râncezire, cu repercusiuni asupra randamentului de extracţie a uleiului şi a calităţii acestuia. Din aceste motive, este absolut obligatorie condiţionarea seminţelor de floarea-soarelui înainte de a fi introduse la păstrare. Curăţirea şi uscarea seminţelor sunt mai economice dacă se efectuează direct în câmp, pe arii, sau la fermă, pe platforme, întinse la soare şi lopătate. Pe timpul nopţii, sămânţa se strânge în grămezi şi se acoperă cu prelate. După uscare, sămânţa de floarea-soarelui se transportă la siloz sau la fabrica de ulei. În locurile de depozitare, spaţiile respective trebuie să fie prevăzute cu canale şi ventilatoare, pentru a asigura aerarea activă. La păstrare, se introduce sămânţa care are puritate mai mare de 96%, umiditatea sub 8%, iar proporţia de seminţe vătămate şi decojite nu depăşeşte 2%. Sămânţa cu conţinutul în umiditate mai mare de 8% se va depozita numai în magazii cu canale şi ventilatoare pentru aerarea fortaţă. În situatia în care nu s-a realizat puritatea de minimum 96%, sămânţa respectivă se curăţă, trecând-o prin sită înclinată la 10-15 grade. Sitele vor avea orificii de diferite mărimi, astfel: sita superioară, care va reţine impurităţile = 15-18 mm; sita mijlocie, care va reţine sămânţa = 8-12 mm; sita inferioară, prin care trec impurităţile mici = 3 mm. În timpul păstrării seminţei, pentru a nu apărea fenomenul de depreciere, aşa cum am prezentat mai sus, se efectuează controlul periodic al temperaturii, al umidităţii şi al stării fitosanitare a seminţelor. Când se constată creşterea umidităţii şi a temperaturii, se pun în funcţiune instalaţiile de aerisire din dotare. Seminţele de floarea-soarelui se pot păstra, fără degradări, timp de 6 luni, cu condiţia ca umiditatea din masa de seminţe să nu depăşească 8%, iar temperatura, 18 grade Celsius. În situaţii speciale, se poate folosi şi aerul încălzit, pentru diminuarea procentului de umiditate din seminţe. Fabricile de ulei folosesc aer încălzit la 120-150 grade Celisus, pe care-l trec prin masa de seminţe, ce se deplasează pe site înclinate şi care scad umiditatea seminţelor până la 6%.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Septembrie 2011 49

Victor VĂTĂMANU

echipamentul de tip TIT (tocător -încărcător), pentru eliberarea rapidă a terenului, tulpinile şi resturile de inflorescenţe încărcându-se într-o remorcă, ce se deplasează paralel cu combina. Pregătirea combinei constă în montarea echipamentului de tip RIFS şi fixarea unei mantale pe contrabătător pentru a evita spargerea seminţelor, înlocuirea şinelor postbătătorului şi montarea sitelor corespunzătoare. Trebuie ca la începutul recoltatului şi pe parcursul acestei activităţi să se dispună de o paletă foarte largă de site, cu orificii de diferite dimensiuni, deoarece mărimea seminţelor diferă atât în funcţie de hibridul cultivat, cât şi de tehnologia aplicată, în strânsă legatură cu condiţiile climatice din perioada de vegetaţie. Înălţimea de tăiere va fi reglată în funcţie de starea culturii: de 85-100 cm la planta normală - erectă, până la 20-50 cm în cazul plantelor aplecate. În acest din urmă caz, vârful ridicătoarelor va fi coborât la 8-10 cm. Turaţia bătătorului se reglează în funcţie de conţinutul în umiditate al seminţelor şi va fi de 400-600 rotaţii/minut. Distanţa între bătător şi contrabătător se reglează la 20-33 mm la intrare şi 15-20 mm la ieşire. Ventilatorul se reglează în aşa fel încât pierderile de seminţe în pleavă să fie sub 0,5%. Se are în vedere masa hectolitrică a seminţelor, care variază în funcţie de hibridul cultivat. Sitele pentru treieratul florii-soarelui se aleg şi se reglează în funcţie de mărimea seminţelor, pentru a realiza maximum de puritate cu minimum de pierderi, după cum urmează: la curăţirea I, sita se deschide la maximum, folosindu-se o sită cu orificii evazate, cu diametrul de 16-18 mm; la curăţirea a II-a, sita superioară va avea orificii evazate, cu diametrul de 14-18 mm, iar sita inferioară, 3-5 mm. La combinele moderne, cu o singură curăţire, reglarea se face urmărind puritatea seminţelor ajunse în buncăr şi lipsa de seminţe în pleavă. Rezultate bune la recoltatul mecanizat al culturii de floarea-soarelui se obţin prin folosirea desicaţilor la primele semne de brunificare a feţei inferioare a inflorescenţelor. Prin acest tratament se realizează o coacere mai uniformă a plantelor, iar pierderile prin scuturare sunt mai mici. Desicarea poate determina o puternică aderenţă a seminţelor în anveole, iar

În evoluţia multimilenară a omenirii, hrana a constituit şi va constitui principala premisă a succesului tuturor vieţuitoarelor, şi mai ales a speciei umane.

Rolul inginerului zootehnist în economia României - prezent şi perspective Creşterea demografică de tip exploziv a populaţiei umane, ce a determinat creşterea necesităţilor de proteină de origine animală, a dus, pe plan mondial, la o amplificare a importanţei economico-sociale a zootehniei. Agricultura, ca ramură de bază a economiei moderne, şi zootehnia, o prioritate strategică pentru dezvoltarea durabilă a unei agriculturi ecologice, impun necesitatea specialiştilor de un înalt profesionalism şi competenţă managerială. În fruntea acestor specialişti din agricultură, prezenţa inginerului zootehnist, un specialist cu pregătire biologic-tehnologică, economică şi managerială complexă, este nu numai necesară, ci şi obligatorie, pentru asigurarea permanentă, cantitativă şi mai ales calitativă, a alimentelor necesare populaţiei umane. Este nu numai adevărat, ci şi corect, faptul că specialiştii din zootehnie au fost, până în perioada celui de-al doilea război mondial, fie ingineri agronomi, specializaţi în zootehnie (din rândul cărora îi amintim la loc de cinste pe: profesorul Constantin Băicoianu, profesorul Agricola Cardas, academician profesor Negruţiu Emil, profesorul Ştefănescu Alex. etc.), fie medici veterinari specializaţi în zootehnie (ca de exemplu: profesorul G.K. Constantinescu, fondatorul şi directorul Institutului Naţional Zootehnic, profesorul Al. Furtunescu, 50 Septembrie 2011

academician profesor Virgil Gligor, director al Institutului de Cercetări Zootehnice etc.). Ulterior, atât pe plan mondial, cât şi în ţara noastră, a apărut, în mod obiectiv şi necesar, meseria de inginer zootehnist, cu un profil modern şi de mare perspectivă strategică. În prezent, meseria de inginer zootehnist este recunoscută ca o meserie esenţială şi de bază pentru secolul al XXI-lea, a cărei exprimare superioară este realizată de biotehnologiile aplicate în folosul perpetuării speciei umane, în condiţiile unei prosperităţi economico-sociale. Rolul inginerului zootehnist poate fi înţeles numai când se cunoaşte şi se remarcă solida lui progătire profesională, care începe cu anatomia şi fiziologia, cu biochimia şi biofizica, se continuă cu histologia, etologia, genetica şi ingineria genetică şi se completează cu alimentaţia şi nutriţia, cu ameliorarea şi reproducţia, atât sub aspectul lor biotehnologic, cât şi biotehnic. Finalizarea acumulării acestor cunoştinţe complexe se face prin însuşirea noilor tehnologii moderne, de creştere şi exploatare, procesare şi valorificare a bioproducţiilor animale (lapte, ouă, carne, lână, piei, miere etc.). În acest context socioeconomic, profesional şi moral, în care competenţa inginerului zootenist este realizată şi asigurată cu prisosinţă printr-un sistem educaţional continuu, în care învăţământul

preuniversitar şi universitar zootehnic sunt deja bine consolidate, putem afirma cu certitudine că ne aflăm în faţa unei profesii ce prezintă actualmente, dar şi în perspectivă, cea mai mare importanţă, atât pe plan mondial, cât şi în ţara noastră. De aceea, în condiţiile din România, caracterizate printr-o deosebită complexitate, opţiunea strategică a naţiunii pentru o schimbare reală, pentru reformă şi restructurare, inginerul zootehnist se află în situaţia unei adaptări din mers la noile condiţii impuse de desfiinţarea unor unităţi zootehnice puternice şi privatizarea masivă, în vederea creşterii animalelor, ceea ce a dus la apariţia unor particularităţi inedite. Toate acestea determină necesitatea schimbării de mentalitate, precum şi implicarea, directă şi responsabilă, a inginerilor zootehnişti în activităţi zootehnice privatizabile, în condiţii de concurenţă loială şi de competenţă autentică. În prezent, inginerii zootehnişti români sunt deja manageri cunoscuţi, care aplică, cu profesionalism, biotehnologia însămânţărilor artificiale, efectuează la nivelul standardelor internaţionale cele mai complexe evaluări şi estimări genetice, care determină nutriţia ştiinţifică a animalelor, sporindu-le astfel randamentul şi realizând produse şi servicii mai ieftine, şi deci mai competitive.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011 51

Victor VĂTĂMANU

Un stat care doreşte să promoveze cultura şi ştiinţa, să-şi întărească apărarea, toate acestea pentru a creşte nivelul de civilizaţie al ţării, necesită un buget din ce în ce mai mare. Obţinerea acestuia poate fi înfăptuită numai dacă toate activităţile omului devin rentabile din punct de vedere economic. Prin urmare, şi activitatea din agricultură şi zootehnie trebuie să aducă profit. Cu toţii suntem de acord că un produs sau un serviciu, chiar dacă acestea sunt din agricultură, nu poate fi făcut rentabil decât prin inginerie. În consecinţă, statul trebuie să fie interesat, în cel mai înalt grad, să ofere agriculturii oameni capabili să obţină rentabilitatea exploataţiilor agricole ale oricărui cetăţean. În continuare, dorim să prezentăm sumar câteva dintre atribuţiile inginerului zootehnist în cadrul viitoarelor camere agricole comunale: - în ceea ce priveşte contractarea şi valorificarea animalelor şi a produselor animaliere de la crescătorii din localitate, se va ocupa de: contractarea şi asigurarea crescătoriilor de animale pentru producţie (pui de o zi, viţei, purcei etc.); asistenţă tehnică de specialitate (tehnologii de creştere, raţii furajere, calculul necesarului de furaje, dotarea tehnică, proiecte tehnicoeconomice); avizarea documentaţiei pentru extinderea fermelor, înfiinţarea de ferme noi, a cererilor de credite bancare; facilitarea închirierii de maşini şi instalaţii de la terţi; organizarea de expoziţii zootehnice; organizarea de târguri de animale; organizarea de spaţii pentru propaganda profesională şi reclama comercială; elaborarea de prognoze, prezentarea de prognoze cu privire la piaţă etc.; - în vederea funcţionării în condiţii optime

52 Septembrie 2011

a centrului de producere a nutreţurilor combinate şi a valorificării produselor, inginerul zootehnist va lua în studiu şi: staţia de incubaţie; centrul de sacrificare a animalelor şi industria cărnii; centrul de industrializarea laptelui; centrul de colectare şi prelucrare a pieilor şi a blănurilor (argăsire, tăbăcire, cojocărie, marochinarie); amenajări piscicole; magazine de desfacere; - organizarea asociaţiilor locale ale crescătorilor de animale se va face prin: prezentarea de lecţii de sinteză pe domenii; prezentarea noutăţilor pe domenii; organizarea de vizite de documentare; organizarea de schimburi de experienţă; invitarea la nivel local a unor personalităţi din domeniu; organizarea de consfătuiri pe probleme de zootehnie; informarea cu privire la data şi locul desfăşurării unor simpozioane, sesiuni de comunicări ştiinţifice, târguri, expoziţii; organizarea unor astfel de manifestări; înfiinţarea bibliotecii de documentare profesională pe domenii; - inginerul zootehnist va negocia preţurile la animale şi produsele animaliere pentru vânzarea acestora la beneficiari prin: negocieri de preţuri la produsele cumpărate de către producători; reprezentarea crescătorilor de animale în relaţia cu statul sau alte organizaţii; - inginerul zootehnist va face prezentarea actelor normative care guvernează activitatea zootehnică prin: constatarea abaterilor de la legea ameliorării animalelor; prezentarea actelor normative nou-apărute în domeniu; prezentarea actelor normative de interes general; - prezentarea domeniilor de utilizare a calculatorului se va face de către inginerul zootehnist prin: înfiinţarea unei bănci de date; prezentarea furnizorilor de industrie IT; acţiuni de prevenire a mediului înconjurător;

- acţiunile de prevenire a poluării mediului se vor face prin: proiectarea amplasării şi fundamentarea tehnico-economică a staţiilor de epurare; inventarierea şi protejarea monumentelor naturii (faună, floră, peisaje naturale); protejarea animalelor domestice; protejarea faunei; protejarea monumentelor istorice din zona de răspundere. În perspectivă, rolul inginerului zootehnist din România este imens, deoarece trebuie să realizeze, în practica agricolă din ţara noastră, conceptul românesc, original, de „Zootehnicizare a agriculturii”, respectiv renunţarea la obiectivul cerealier excesiv, în sensul că producţia agricolă vegetală trebuie transformată, cu eficienţă economicosocială, în bioproducţii agricole, destinate creşterii animalelor. În acest sens, se vor întâmpina numeroase greutăţi pentru schimbarea mentalităţilor retrograde de exclusivism cerealier sau de majoritate cerealieră în orientarea strategică pe termen mediu şi lung a agriculturii româneşti, în sensul unei autentice zootehnicizări a agriculturii. Realizarea permanentă a securităţii alimentare a poporului român depinde de competenţa profesională, de înălţimea morală şi de patriotismul autentic ale inginerului zootehnist. În speranţa că inginerii zootehnişti vor rămâne conştienţi de rolul lor în dezvoltarea societăţii româneşti, suntem convinşi că scopul final al întregii activităţi depuse de către ei este acela de a fi mereu la înălţimea aşteptărilor.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011 53

Seria MF 7600 oferă economie de top, confort şi productivitate O dată cu lansarea noii serii MF 7600, Massey Ferguson introduce patru noi tractoare de mare putere. Seria MF 7600 este echipată fie cu transmisie Dyna-6 Eco semipowershift, fie cu transmisie variabilă continuă Dyna-VT. Toate variantele din serie sunt echipate cu cele mai recente motoare AGCO SISU POWER e³, cu Generation 2 Selective Catalytic Reduction. Aceste motoare furnizează puteri maxime între 185 şi 235 de cai şi dispun, de asemenea, de sistemul Power Management. Cabina complet redesenată a seriei MF 7600 conferă operatorului o vizibilitate crescută şi mai mult spaţiu în interior, pentru un confort suplimentar. Utilizatorii pot alege între 3 niveluri de echipare, cu noi opţiuni de control, care să se potrivească cerinţelor lor.

54 Septembrie 2011

Exteriorul Seriei MF 7600 urmează acum aceleaşi linii practice ale familiei MF 8600. „Massey Ferguson introduce pe scară largă conceptul tractorului uşor, robust şi cu motorizare puternică pentru fermierii cu exploataţii mari, dar şi pentru contractori. (...) Raportul excelent putere/masă, ampatamentul lung şi motoarele cu eficienţă ridicată, alături de tehnologia de ultimă oră şi un confort excepţional, oferă o combinaţie excelentă de avantaje pentru clienţii care caută un tractor de mare performanţă la această dimensiune”, a precizat Campbell Scott, Brand Development Manager şi Director of Sales Engineering Massey Ferguson. Specificaţii noua serie MF 7600

Caracteristici MF 7600 Series: • Patru noi modele, de la 185 la 235 cai putere (ISO max.), ideal pentru toate aplicaţiile, de la cultivarea şi amenajarea culturilor până la lucrări grele şi transport • Posibilitatea de a alege între transmisiile variabil continuu Dyna-6, Semi-powershift şi Dyna-VT, oferă utilizatorilor posibilitatea de a selecta cea mai adecvată variantă. • Niveluri de echipare potrivite pentru toate activităţile din fermă - Essential, Efficient şi Exclusive pentru modelele MF 7600 Dyna-6 şi Efficient and Exclusive pentru variantele Dyna-VT. • Motoarele de ultimă tehnologie AGCO SISU Power e³ cu Generation 2 Selective Catalytic Reduction(SCR)

Model

MF 7619

MF 7620

MF 7622

MF 7624

Motor şase cilindri

AGCO SISU Power

Capacitate

6.6 litri

Transmisie

Dyna-6

Dyna-VT

Dyna-6

Dyna-VT

7.4 litri

6.6 litri

Dyna-6

Dyna-VT

7.4 litri Dyna-6

Dyna-VT

Putere max. (ISO CP)

185 CP

200 CP

215 CP

235 CP

Putere Max. (ISO CP) cu Power Management

210 CP

220 CP

240 CP

260 CP

www.agrimedia.ro

reduc consumul de combustibil şi emisia de gaze de eşapament. • Confortul sporit din interiorul cabinei şi vizibilitatea îmbunătăţită sunt subţiri, datorită noului parbriz al capotei, dar şi al pachetului compact de răcire. • Noul model a fost îmbunătăţit cu suport pentru mâini, cu funcţie de comandă şi control, noi opţiuni pentru Joystick Multipad, dar şi cu Multi-function Joystick. • Posibilitatea de a alege tipul de suspensie pentru cabină, între cea mecanică şi cea hidraulică OptiRide Plus. Economie de top, cea mai nouă generaţie de motoare SCR Massey Ferguson este pionierul utilizării sistemului Selective Catalytic Reduction (SCR) în agricultură, iar acum noua serie MF 7600 beneficiază de cea mai nouă tehnologie Generation 2 e³ pentru motoarele AGCO SISU POWER, care au demonstrat o reducere semnificativă a consumului de combustibil. SCR este apreciat ca fiind cel mai eficient sistem ingineresc ce răspunde noilor reglementări cu privire la emisia gazelor de eşapament. Deja testat pe seria de tractoare MF 8600, sistemul Generation 2 SCR utilizează un avansat Diesel Oxidation Catalyser (DOC), care include duze de dozare injecţie AdBlue şi care se potriveşte perfect sub capotă. De aici, gazele sunt tratate suplimentar de către catalizatoarele SCR şi „slip cats” din camera ovală CAT, plasată înăuntrul amortizorului de zgomot, montat lateral. Această soluţie simplă minimizează spaţiul necesar, oferind o eficienţă excepţională, fără a compromite vizibilitatea sau a adăuga accesorii voluminoase la exteriorul tractorului. Pe modelele Dyna-6, sistemul de Power Management permite creşterea automată a puterii cu până la 25 CP. Acest fapt conferă performanţe superioare pentru o categorie de aplicaţii unde condiţiile o permit, ţinând cont de modul de operare, viteza de deplasare şi încărcătură. Alegerea transmisiei pentru a se potrivi tuturor operaţiunilor Seria MF 7600 poate fi echipată fie cu deja testatul Dyna-6 semipowershift, fie cu Dyna-VT transmisie variabilă continuă. Dyna-VT furnizează controlul precis al vitezei de înaintare, în timp ce scade

www.agrimedia.ro

la minimum turaţia motorului, tractorul operând astfel în parametri optimi de economie şi eficienţă. Acesta este sporit în continuare de către Dynamic Tractor Management (Dyna-TM), sistem ce ajustează automat viteza motorului în funcţie de încărcătură. Dyna-6 ECO este o transmisie robustă care oferă funcţionarea completă, fără ambreiaj, cu ajutorul Sistemului de Control al Puterii (Power Control) prin partea din stânga sau dreapta a manetei-cotieră. Aceasta conferă un total de 24 de viteze, cu şase paşi Dynashift (powershift) în patru viteze. Funcţia ECO permite viteze de până la 40-50 km/h, la turaţii mici, astfel reducându-se zgomotul şi consumul de combustibil. „AutoDrive”, obţiune standard pentru toate modelele, a dovedit că sporeşte rata de lucru şi reduce consumul de combustibil. Cabina, potrivită tuturor nevoilor Toate tractoarele noii serii MF 7600 beneficiază de o nouă structură a cabinei, cu un nou parbriz curbat ce conferă vizibilitate sporită, în plus un nou acoperiş cu două lumini noi, una în fiecare colţ. Noul bord creşte vizibilitatea în faţă, acesta se mişcă o dată cu volanul, putând fi înclinat telescopic înainte sau înapoi, conform dorinţei şoferului. Scaunul este pivotant, pentru a oferi spaţiu mai mare pentru picioare şi un plus de confort. Suspensia cabinei sporeşte confortul Confortul este îmbunătăţit prin alegerea suspensiei cabinei. Versiunea mecanică este un sistem simplu cu arcuri elicoidale şi amortizoare sau se poate alege sistemul hidraulic OptiRide Plus, pe care operatorii îl pot regla în funcţie de nivelul de amortizare dorit. Noile Joystick-uri preiau controlul Pe seria MF 7600, Massey Ferguson introduce o gamă nouă de sisteme de comandă şi control, precum şi Joystick-uri multifuncţionale, cu niveluri de funcţii potrivite specificaţiilor modelului. Un nou Joystick Multipad este standard pe tractoarele de top. Acesta se montează în partea din faţă a cotierei de comandă şi are un buton de control ce operează o serie de alte Septembrie 2011 55

funcţii, includ transfer înainte/înapoi şi butoane de schimbare a vitezelor, precum şi furnizarea de comenzi hidraulice.

Eco sau Dyna-VT, dar şi cu nou Joystick multifuncţional, opţiune ce se potriveşte pe partea dreaptă a manetei multipad.

Selecteză specificaţiile tehnice potrivite activităţii Massey Ferguson oferă noua Serie MF 7600 în trei versiuni, echipate în diferite niveluri, pentru a permite utilizatorilor să aleagă tehnologia de care au nevoie, pentru a se potrivi cu precizie circumstanţelor lor specifice.

Monitorizare şi control inteligent Seria MF 7600 este echipată standard cu sistemul Integrated Tractor Control System (ITCS), care gestionează valvele electronice şi controlul alunecării roţilor, precum şi multe alte caracteristici automate. Sistemul de afişare şi control inteligent Datatronic Control Centre Display este compatibil ISOBUS şi oferă informaţii de monitorizare şi control, este o dotare standard pentru modelele de top.

Gama Essential Versiunea entry-level este destinată celor pentru care puterea este o prioritate, concentrându-se pe funcţionarea eficientă şi un raport excelent cost/beneficiu, fără complexitate prea mare. Modelele Essential sunt echipate cu transmisie Dyna-6 Eco, cu o consolă montată pe partea dreaptă, manetă „T-Bar” şi valve mecanice. Gama Efficient Fiind alegerea cea mai frecventă pentru fermierii europeni cu suprafeţe arabile mari, versiunea Efficient oferă

56 Septembrie 2011

acestora exact ceea ce aceştia îşi doresc, plus un nivel ridicat de confort, ergonomie şi control. Utilizatorii pot alege între transmisiile Dyna-6 Eco sau Dyna-VT, ambele operate prin intermediul noului braţ de comandă şi control cu levier T-Bar integrat, dotat cu valve mecanice şi electronice, dar şi cu opţiunea Joystick-ului multifuncţional. Gama Exclusive Caracteristicile gamei Exclusive din seria MF 7600 includ noul braţ de comandă şi control cu manetă Multipad şi cu toate valvele electronice, cu posibilitatea de a alege între transmisiile Dyna-6

Toate tractoarele seriei MF 7600 sunt preechipate pentru a putea instala sistemul de telemetrie AGCOMMAND, pentru monitorizarea şi controlul vehiculului prin GPS, printr-o conexiune mobilă la internet. AutoGuide oferă controlul total al direcţiei.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011 57

Ana MUSTĂŢEA

Optimizarea procesului de erbicidare În cadrul unui eveniment grandios desfăşurat la Lisabona, la sfârşitul lunii iunie, compania americană John Deere a lansat, alături de celelalte produse, utilajul de erbicidat R962i. Din categoria maşinilor tractate, modelul R962i este cel mai mare, având un volum al rezervorului de 6.200 de litri.

Pentru o mai bună durabilitate, cisterna este fabricată din polietilenă şi are o capacitate nominală de 6.200 de litri. La acest utilaj sunt oferite două tipuri de braţe: braţul dublu pliabil de 24-28 metri şi braţ triplu pliabil de 24-40 metri, iar pompa are o capacitate de 560 litri/minut.

Acest sprayer redefineşte procesul de erbicidare nu doar prin capacitatea mare de lucru pentru care a fost proiectat, ci mai ales prin automatizarea funcţionării şi a dotării cu soluţii inteligente avansate. Toate aceste dotări sunt menite a uşura activitatea de erbicidare şi de a o face mai eficientă şi profitabilă. John Deere a optimizat fiecare aspect al procesului de erbicidare, de la planificarea lucrării şi umplerea pentru transport şi erbicidare până la clătire şi gestionarea resturilor de chimicale. Utilajul R962i a fost construit pentru a avea o stabilitate maximă în orice condiţii de lucru. Sistemul hidraulic combinat cu centrul de greutate foarte jos al utilajului permit o bună stabilitate şi manevrabilitate atât în câmp, cât şi pe şosea. Şasiul este robust, durabil, cu componente de înaltă rezistenţă. Acolo unde terenul permite, utilajul se poate deplasa, chiar şi cu cisterna plină, cu viteza de până la 40 km/h. Pentru a se evita şocurile şi vibraţiile, dar şi pentru a se asigura stabilitatea în transport, R962i este echipat, în standard, cu sistemul ProRoad.

Funcţiile inteligente şi automate de care dispune utilajul de erbicidat R962i sunt concepute pentru a obţine o acurateţe ridicată la pulverizare, fapt ce se traduce prin economie de soluţie şi bani. Solution Command este un sistem unic de control, care permite umplerea, agitarea,

58 Septembrie 2011

Soluţii inteligente de pulverizare

erbicidarea şi clătirea în mai multe cicluri, prin apăsarea unui singur buton. Toate aceste operaţii se văd pe ecranul GreenStar amplasat în cabina tractorului. Cu Solution Command, umplerea cisternei se face precis şi automat, se realizează un control deplin al agitării, presiunea de erbicidare şi de lucru sunt optimizate. Un alt sistem inteligent de care dispune maşina R962i este cel pentru gestionarea reziduurilor, denumit AutoDilute. Cu sistemul SprayerPro costurile cu materialele scad datorită reducerii seminificative a omisiunilor şi a suprapunerilor. Acest sistem pe bază de GPS porneşte şi opreşte automat secţiunile braţelor ori de câte ori părăseşte sau pătrunde într-o zonă predefinită. Oferind acurateţe maximă, pulverizatoarele John Deere au capabilitatea de a integra funcţiile de documentare şi de monitorizare pentru urmărirea culturilor, folosind funcţiile de ghidare AMS şi de management al fermei. R962i este echipat cu sistemul ISOBUS, care permite comunicarea avansată între tractor şi utilajul de erbicidat. Pentru mărirea productivităţii şi a preciziei, utilajul de erbicidare poate fi dotat cu cel mai nou receptor de satelit, StarFire 3000, şi cu display-ul GreenStar 2630.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011 59

Noile reglementări Tier 4 privind reducerea poluării au adus deja schimbări de construcţie la motoarele tractoarelor şi combinelor agricole. Tier 4A, a cărei aplicare a început de la 1 ianuarie 2011, stabileşte nivelurile de particule şi noxe permise la motoarele termice de peste 174 CP (130 kW), iar Tier 4B va aduce reglementări şi mai drastice şi se va aplica începând din 2014 la toate motoarele termice.

SCR devine o certitudine la tractoare şi combine Florin NEACŞU, director general adjunct NHR Agropartners Noxele sunt responsabile de producerea ploilor acide şi de subţierea stratului de ozon. Monoxidul şi bioxidul de azot (NOx) sunt produse în timpul combustiei, când motorul este încins, iar particulele materiale (PM) se compun în special din particulele de carbon şi alte substanţe otrăvitoare care sunt produse din arderii incomplete a combustibilului în timpul combustiei, în special când motorul este mai rece. De ce spunem că SCR devine o certitudine? Pentru că, pentru a răspunde cerinţelor Tier 4A, doar un singur producător mondial important foloseşte încă metoda răcirii şi recirculării gazelor de eşapamant, în scopul reducerii noxelor, şi un filtru pentru reducerea particulelor materiale. Însă toţi ceilalţi producători au adoptat soluţia reducerii catalitice selective (SCR), pentru a încadra noxele şi particulele materiale în nivelul impus de noile standarde. Acest sistem permite temperaturi de combustie mari, care favorizează arderea completă a combustibilului, reducând cantitatea de particulele materiale. Pentru eliminarea noxelor, gazele arse sunt tratate 60 Septembrie 2011

cu o soluţie de 32,5% uree în apă demineralizată (cunoscută sub denumirea de AdBlue), care este injectată în gazele de evacuare înainte ca acestea să treacă printr-un catalizator. Aici, căldura din sistemul de evacuare al motorului transformă ureea în amoniac (NH3) şi bioxid de carbon (CO2). Amoniacul este substanţa activă şi ingredientul principal în procesul care se derulează în catalizatorul SCR. În procesul de reducere catalitică, oxizii de azot (NOx) sunt transformaţi în azot (N2) şi vapori de apă (H2O). Azotul este un component natural al aerului pe care îl respirăm. Practic, prin tehnologia SCR, AdBlue intervine în reducerea chimică, până la neutralizare, a emisiilor toxice din gazele de eşapament, contribuind astfel la diminuarea poluării şi păstrarea unui mediu înconjurător curat şi în acelaşi timp la creşterea performanţelor motorului. AdBlue este folosit deja la vehiculele comerciale dotate cu motoare Diesel Euro4 şi Euro5 (inclusiv la autobuze, autocare, microbuze) ce utilizează tehnologia SCR (Selective Catalitic Reduction) pentru tratarea emisiilor, tehnologie concepută în

vederea conformării la condiţiile impuse de către actualele directive europene pentru reducerea emisiilor de noxe şi a început a fi folosit şi la tractoare şi combine, ca urmare a normelor de poluare Tier 4. AdBlue nu este un aditiv pentru combustibil, deci nu se amestecă sau adaugă în combustibil. El este alimentat pe vehicul într-un rezervor separat de rezervorul de combustibil şi este injectat în gazele de evacuare ca un proces postcombustie, unde emisiile de noxe (NOx, oxizi de azot) sunt descompuse în azot şi apă. Pentru a minimiza riscul de amestec, gura de umplere a rezervorului de AdBlue montat pe vehicul este mai îngustă decât gura de umplere a rezervorului de carburant. Nu este inflamabil sau exploziv. Întrucât AdBlue este un produs coroziv pentru oţel, nichel şi materiale neferoase, este recomandat a se depozita în recipiente corespunzătoare. AdBlue nu este clasificat ca substanţă periculoasă, având o toxicitate redusă. Totuşi sunt câteva precauţii care trebuie avute în vedere în cazul folosirii AdBlue: dacă sunt înghiţite cantităţi mari de

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011 61

AdBlue trebuie consultat imediat medicul. Dacă intră în contact cu ochii, se spală imediat cu multă apă şi dacă ochii se inflamează trebuie cerut sfatul medicului. Contactul prelungit şi repetat cu pielea trebuie evitat. Spălaţi bine cu apă şi săpun. Cereţi sfatul medicului dacă apar iritaţii. Folosirea AdBlue este în beneficiul tuturor: protejează mediul, prin reducerea cantităţii de emisii produse de motoarele Diesel şi ajută operatorii să reducă costurile cu combustibilul. Sistemul SCR este alcătuit, în principiu, dintr-un rezervor pentru AdBlue poziţionat lângă rezervorul de motorină, o pompă pentru AdBlue, un injector şi un catalizator SCR. Acest lucru înseamnă că motorul nu este implicat de fapt în derularea procesului - cu excepţia furnizării unor niveluri de ardere optime. Deşi există deja multe firme care comercializează AdBlue, pentru a veni în sprijinul clienţilor săi, New Holland asigură, prin Departamentul de piese de schimb al importatorul autorizat, NHR Agropartners, cantităţi suficiente de AdBlue, pe care le pune la dispoziţie, împreună cu rezervor de stocare şi pompa de transvazare, întrun sistem convenabil şi eficient în ceea ce priveşte costurile pentru clienţi. Se pare că şi la tractoarele şi combinele agricole şi cu atât mai mult la acestea, SCR este soluţia cea mai adecvată pentru motoarele mari. Vechea metodă de răcire şi recirculare a gazelor arse (EGCR) adoptată în etapele anterioare presupune pachete de răcire mari şi

62 Septembrie 2011

consumuri suplimentare de putere şi combustibil pentru acţionarea unor ventilatoare dimensionate să facă faţă răcirii unei cantităţi mai mari de aer fierbinte. În plus, motorul este alimentat cu aer îmbâcsit, deci performanţele sale nu sunt comparabile cu cele ale unui motor alimentat cu aer curat. De asemenea, în general, este nevoie de o turbină dublă care să împingă aerul răcit sau de mărirea capacităţii cilindrice a motorului, pentru a obţine aceeaşi putere ca la Tier 3. Toate acestea înseamnă consum de putere în plus, deci mai multă motorină consumată pentru performanţe mai reduse. În plus, întreţinerea tehnică este mai costisitoare, din cauza intervalului mai redus la care se face schimbarea filtrelor şi a uleiului şi necesităţii înlocuirii sau regenerării filtrului de particule. Experienţa din industria auto şi sute de mii de motoare care folosesc deja această tehnologie demonstrează avantajele de necontestat ale acestei tehnologii. Tehnologia SCR este disponibilă peste tot în lume şi este considerabil mai tolerantă faţă de calitatea motorinei decât tehnologiile competitoare. New Holland este una dintre primele firme care au adoptat soluţia SCR, fiind angajată în găsirea de soluţii tehnice pentru a menţine un aer curat şi sănătos şi venind în întâmpinarea nevoilor fermierilor prin îmbunătăţirea parametrilor de lucru ai motoarelor şi reducerea costurilor de operare. New Holland este recunoscut drept pionier al utilizării soluţiilor noi, eficiente pentru fermier şi în acelaşi timp cu impact minim asupra mediului. Împreună cu Fiat Powertrain Technologies

(FPT), New Holland implementează noua serie de motoare adaptate la standardul de emisii poluante Tier 4, capabile să satisfacă şi normele viitoare de poluare. New Holland are cea mai largă gamă de produse care foloseşte deja noile motoare: 20 de modele de tractoare şi 9 de combine deja au intrat pe piaţă şi procesul de modernizare continuă şi pentru celelalte produse, toate beneficiind de avantajele pe care, garantând satisfacerea normelor de poluare, tehnologia SCR ECOBlue™ le oferă: mai multă putere, mai mult cuplu, mai multă economie de combustibil, zgomot mai redus şi mai multă productivitate şi mărirea intervalului de schimb de ulei. Pentru exemplificare folosim rezultatele testelor DLG, care compară performanţele a două tractoare New Holland din aceeaşi clasă de putere, T7070 Tier 3 şi noul T7.270 Tier 4 SCR. La noul tractor avem: • puterea maximă +7% • cuplul +13% • rezerva de cuplu +25% • banda de creştere a puterii cu managementul puterii motorului (EPM) +52% • consumul de combustibil -10% (la determinări în câmp facute de New Holand, economia ajunge chiar la 16%). Deştept, inovativ, inteligent New Holland este ca tine!

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011 63

În perioada 2-4 septembrie, pe platforma Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură din Bucureşti s-a desfăşurat ediţia de toamnă a „Târgului Naţional al Mierii”. Evenimentul, ajuns la a V-a ediţie, a fost organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România.

Producţie bună de miere valorificată la preţuri mai mici În deschiderea târgului, Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), a vorbit despre producţia apicolă, calitatea produselor apicole şi problemele întâmpinate la valorificare: „An de an, calitatea produselor, inclusiv aspectul comercial, s-au îmbunătăţit. 2011 este un an apicol bun spre foarte bun. Din estimări rezultă peste 21.000 de tone. În privinţa valorificării, lucrul ciudat a fost acela că, după primăvară, preţurile au scăzut şi nici la export nu a mers foarte bine. Sperăm la o deblocare a acestei situaţii începând cu luna octombrie. Calitatea mierii româneşti este recunoscută la nivel mondial şi, sperăm, ca activitatea, munca apicultorului să fie recunoscută”, a afirmat dl Fetea. Potrivit preşedintelui ACA, scăderea preţurilor de valorificare la produsele apicole s-a înregistrat ca urmare a crizei economice. „Sunt probleme legate de desfacere. Preţurile au scăzut, iar cererea de miere pe piaţa europeană a scăzut din cauza crizei. Totodată, în acest an, în Europa s-a realizat o supraproducţie de miere, ceea ce a dus la o presiune şi mai mare pe piaţa internă”, a precizat dl Fetea. 64 Septembrie 2011

Anual, efectivul de albine creşte cu până la 5%, ajungând ca, în prezent, România să deţină 1,1 milioane de familii de albine. Potenţialul însă de dezvoltare a sectorului este mare, de aproximativ 1,5 milioane de familii de albine. Din punct de vedere al cantităţii de miere realizată, România ocupă locul 4 în lume.

Sortimente variate de miere

La târgul din această toamnă au participat peste 100 de expozanţi, veniţi din diferite regiuni ale ţării, iar oferta lor s-a remarcat prin diversitatea sortimentelor de miere, pornind de la cele clasice, precum mierea de salcâm, de tei, polifloră, şi până la cele mai rar întâlnite, cum sunt mierea polifloră din Lunca Dunării, miere de mentă, de mărăcini, de coriandru, de cimbrişor, de sulfină sau de zmeură. Această varietate a sortimentelor de miere nu se opreşte aici, pentru că fiecare apicultor a încercat să surprindă consumatorul, fie cu un produs nou, inedit, fie cu un nou aspect comercial. Apicultorul Daniel Bolovan, din Cârţişoara, judeţul Sibiu, deţinător a 130 de familii de albine, a prezentat la târg miere cu fagure în

www.agrimedia.ro

În cadrul târgului, nu au lipsit produsele apicole certificate ecologic. Printre primii apicultori din judeţul Maramureş care au început să producă în sistem ecologic se numără dna Alina Onea, din Baia Mare. „Deţin 150 de stupi, iar certificarea ecologică am obţinut-o în urmă cu 7 ani. Mă număr printre primii din judeţ care au obţinut această certificare, am lucrat cu Ecoinspect şi toată producţia de miere pe care o realizez este ecologică”,

www.agrimedia.ro

a precizat dna Onea, care face parte din a treia generaţie de apicultori. Cu privire la cantitatea de miere realizată în acest an, dna Onea ne-a declarat că producţia este una mai bună decât cea realizată în 2010, ajungând la circa 5 tone, însă întâmpină probleme la valorificarea produselor apicole. „Vânzările sunt mai scăzute decât anul trecut, dar sperăm ca după vară, când consumatorul se îndreaptă mai mult spre fructe, să crească cererea. Producţia apicolă o valorific pe piaţa internă, particip la târguri şi colaborez cu câteva magazine naturiste, bio. În decursul timpului, cererea pentru produsele apicole ecologice a crescut de la un an la altul. Consumatorii au devenit mai informaţi, însă, din păcate, nici 20% din aceştia nu acceptă un preţ mai mare pentru produsele apicole ecologice. Aşadar, preţurile de valorificare pe care le practic sunt la fel cu cele de la produsele apicole care nu sunt ecologice. Cheltuielile de producţie în sistemul ecologic sunt cu circa 10-20% mai mari faţă de cele din sistemul clasic”, a spus dna Onea. Pentru a obţine miere ecologică, una dintre condiţii este ca pastoralul să fie realizat în anumite zone impuse. „Nu trebuie să fie în apropiere de fabrici, de şosele sau de râuri infestate. Când plecăm în pastoral, pornim din nord şi ajungem în sud”, a afirmat dna Onea. Un alt producător de produse apicole ecologice prezent la târg a fost dna Melinda Ilyesi, din Corund, judeţul Harghita. „Avem 350 de familii de albine, iar certificarea ecologică am obţinut-o în anul 2003. Preţurile de valorificare din acest an au scăzut cu circa 10%, deşi cheltuielile au tot crescut. Ne costă destul de mult combustibilul, lemnul din care facem stupi, medicamentele etc. Producţia o valorificăm la târguri, circa 40-50%, iar restul în mod direct. Pe lângă sortimentele clasice de miere, avem şi anumite specificităţi, precum miere de afine, de ienupăr, de coacăze şi zmeură”, a spus dna Melinda. La această ediţie a târgului, cei interesaţi au putut cumpăra Ghidul de Bune Practici, realizat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Septembrie 2011 65

Ana MUSTĂŢEA

borcan. Totodată, oferta sa de produse a cuprins şi sortimentul de miere de rudbeckia, o plantă recomandată pentru creşterea imunităţii. „Încerc să vin cu ceva nou, pentru a oferi un plus de valoare”, a afirmat dl Bolovan. Una dintre primele societăţi care au început să valorifice produsele apicole româneşti şi pe alte pieţe, precum Germania, Austria sau Italia, este SC Tremot Dobre şi Fii. „Anual, exportăm circa 3.000 de tone de miere, din care 30-40% este ecologică. Din totalul producţiei noastre, circa 90% este destinată altor pieţe, în afara celei interne. Dacă ar fi să fac un clasament, cel mai căutat sortiment şi bine cotat este mierea de salcâm. În acest an, din cauza crizei economice, vânzările au mai scăzut”, a afirmat dna Dobre. O altă societate prezentă la târg, care exportă miere românească, a fost SC Apicola Bacău. „Partenerii noştri tradiţionali sunt din Germania şi Franţa. Acum încercăm să pătrundem şi pe piaţa din Emiratele Arabe Unite şi sperăm că vom reuşi. În privinţa producţiei de miere din acest an, aceasta este mai mare faţă de cea obţinută în anul precedent, însă vânzările sunt mai mici, cu toate că preţurile de valorificare sunt la nivelul anului trecut. La mierea de salcâm şi polifloră s-au obţinut în acest an producţii bune şi de calitate, în schimb la mierea de tei producţiile au fost mai mici. La angro, preţul mierii de salcâm este de 3,5 euro/kg, iar la cea ecologică de 4-4,2 euro/kg. Colaborăm cu circa 130 de apicultori şi 90% din producţia de miere o exportăm. Doar 10% din cantitate o valorificăm pe piaţa internă, prin diferite căi, precum participarea la târguri, expoziţii, dar şi prin cele două magazine pe care le avem în Bacău şi Oneşti”, a afirmat dl Florin Mocondoi, şeful secţiei de procesare din cadrul societăţii.

Statistici şi prognoze de piaţă pentru cereale, oleaginoase şi uleiuri vegetale

Rubrică realizată de Daniel BOTĂNOIU

5.08.2011 - 26.08.2011

PIAŢA GRâULUI Preţul grâului, în Europa, a crescut ca urmare a susţinerii venite din partea pieţei grâului din SUA. Preţul, la bursa europeană, a variat între 185 şi 205 €/t, preţul testând chiar un nivel cuprins între 208 şi 210 €/t. Balanţa mondială a grâului rămâne în continuare complicată, cu toate că CIC a estimat producţia la 676,9 mil. t, cu 3 mil. t mai mare decât cea estimată în iulie. Având în vedere tensiunea existentă pe piaţa porumbului din SUA, operatorii anticipează înlocuirea porumbului cu grâul în producerea furajelor.

GRÂU

PIAŢA PORUMBULUI Având în vedere faptul că turbulenţele financiare par să se fi îndepărtat, atenţia a fost îndreptată către noile provocări legate de piaţa porumbului. Situaţia este preocupantă, seceta care se menţine în „Cordonul Porumbului” a dus la diminuarea randamentului. Ultima estimare de producţie este de 317 milioane de tone, faţă de 328,5 milioane de tone cât au fost estimate de USDA în ultimul său raport.

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Paris

05 aug. 2011

272.9

305.9

240.7

12 aug. 2011

269.9

305.9

240.7

19 aug. 2011

279.9

311.7

206.9

26 aug. 2011

296.3

326.9

213.5

ORZ

66 Septembrie 2011

Data

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Londra

05 aug. 2011

249.5

271.5

160.9

12 aug. 2011

257.5

271.5

160.9

19 aug. 2011

269.3

288.5

163.9

26 aug. 2011

280.5

298.5

171.7

PORUMB

PIAŢA ORZULUI Ofertele de orz furajer sunt greu de mobilizat la export, având în vedere dezordinea care domneşte în Ucraina. Ţarile exportatoare majore din bazinul mediteranean se confruntă cu reticienţa producătorilor de a scoate la vânzare cantităţi însemnate, ceea ce alimentează tensiunea de pe piată. Zvonurile privind eliminarea taxelor vamale la export de către Ucraina determină operatorii să aştepte momentele comerciale cele mai favorabile. Cererea este în creştere pentru acest produs, ca urmare a întoarcerii ţărilor arabe către achiziţii. Data

Bursă Creil

Bursă Dunkerque

Bursă Moselle

Bursă Rouen

Bursă Creil**

Bursă Moselle**

05 aug. 2011

203.3

201.3

207.7

201.7

295.3

300.3

12 aug. 2011

214.3

216.9

214.3

261.9

302.5

19 aug. 2011

191.7

196.9

194.7

196.9

240.7

279.9

26 aug. 2011

175.3

176.9

175.3

224.3

261.9

www.agrimedia.ro

PIAŢA SOIEI Preţul soiei este în creştere, având în vedere perspectivele legate de nivelul producţiei, dar şi de evoluţia celorlale oleaginoase. Preţul uleiului este influenţat de evoluţia preţului petrolului. Perspectivele de export rămân bune în cazul uleiului de soia, o dată cu recâştigarea încrederii în economia mondială. Acestea pot duce la revigorarea preţurilor oleaginoaselor. Complexul produselor din soia beneficiază de situaţia tensionată existentă pe piaţa porumbului.

SOIA

PIAŢA RAPIŢEI Preţul rapiţei a crescut uşor după anunţul preşedintelui FED din SUA. Tensiunea rămâne în continuare pe piaţa rapiţei, ca urmare a producţiilor scăzute înregistrate în numeroase ţări europene şi din bazinul Mării Negre. Producţia de rapiţă a Germaniei este estimată la 4,3 milioane de tone, însă asociaţia producătorilor anunţă o producţie de numai 3,7 milioane de tone, faţă de cele 5,7 milioane de tone înregistrate în anul anterior de piaţă.

Data

Bursa din Paris

05 aug. 2011

425.7

12 aug. 2011

415.7

19 aug. 2011

419.3

26 aug. 2011

424.3

www.agrimedia.ro

Bursa din Chicago

Bursa Golfului Mexic

Bursa din Rotterdam

05 aug. 2011

489.5

528.5

1330.3

12 aug. 2011

487.5

523.5

1313.3

19 aug. 2011

499.7

530.5

1315.7

26 aug. 2011

519.9

558.3

1362.9

RAPIŢĂ

FLOAREA-SOARELUI - ULEI

PIAŢA FLORII-SOARELUI Uleiul de floarea-soarelui continuă să sufere, ca urmare a perspectivelor legate de nivelul producţiilor record anunţate de Rusia şi Ucraina. Producţia de floareasoarelui, cumulată, din cele două state este estimată la 15,9 mil. tone, faţă de numai 12 mil. tone cât au fost înregistrate în anul anterior de piaţă. Acest lucru duce la apariţia la export a unei cantităţi suplimentare de ulei, de 1,5 mil. tone.

Data

FLOAREA-SOARELUI - SEMINŢE

Data

Bursa din Rotterdam

Data

Bursa din Franţa

05 aug. 2011

1470.3

05 aug. 2011

410.3

12 aug. 2011

1460.9

12 aug. 2011

405.3

19 aug. 2011

1480.5

19 aug. 2011

385.5

26 aug. 2011

1470.3

26 aug. 2011

388.5

N.B.Informatiile din prezenta sinteza sunt rezultatul colectarii de informatii, avand la baza urmatoarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, Padurilor şi Dezvoltarii Rurale, Institutul National de Statistica, Organizatia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economica, Departamentul de Agricultura al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina şi principalele Burse din Comunitatea Europeana), informatii din piata (traderi , producatori, fermieri, procesatori, depozitari), organizatii de profil (asociatii profesionale, etc) şi surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acuratetea şi integralitatea acestor informatii astfel că orice concluzie şi initiativa de actiune in baza acestui material trebuiesc privite sub aceasta limitare.

Septembrie 2011 67

HOTĂRâRE privind cerinţele pentru înscrierea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul producerii şi comercializării produselor alimentare în Registrul Industriilor Alimentare şi condiţiile de respectare a procesului tehnologic, a compoziţiei produselor alimentare prelucrate şi/sau procesate, destinate comercializării pe piaţă.

HOTĂRÂRE privind cerinţele pentru înscrierea operatorilor în RIA În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, a art. 30 alin. (2) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, aprobată prin Legea nr. 57/2002, republicată, având în vedere Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare, în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale şi definiţii Art. 1. (1) Prezenta hotărâre reglementează condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul producerii 68 Septembrie 2011

şi comercializării produselor alimentare, în vedrea înscrierii în Registrul Industriilor Alimentare, denumit în continuare RIA. (2) Operatorii economici pot desfăşura activităţi privind producerea şi comercializarea produselor alimentare numai dacă sunt înregistraţi în RIA şi deţin certificatul de înscriere în RIA, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia vieţii şi sănătăţii populaţiei. (3) Prezenta hotărâre stabileşte condiţiile de respectare a procesului tehnologic, a compoziţiei produselor alimentare prelucrate şi/sau procesate, destinate comercializării pe piaţă. Art. 2.(1) Prevederile prezentei hotărâri sunt obligatorii pentru toţi operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul producerii şi comercializării produselor alimentare, indiferent de forma de organizare, tipul de proprietate, de capital, respectiv societăţi comerciale, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice. (2) Reglementările prezentei nu se aplică alimentelor produse în gospodării individuale pentru consumul propriu. Art. 3.(1) În vederea producerii şi comercializării produselor alimentare, operatorii economici au obligaţia să se

înscrie în Registrul Industriilor Alimentare (RIA) şi să solicite Certificatul de înscriere în Registrul Industriilor Alimentare. (2) În vederea înscrierii în RIA şi a obţinerii certificatului de înscriere, operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul producerii şi comercializării produselor alimentare depun la direcţiile judeţene pentru agricultură, respectiv a Municipiului Bucureşti, pe raza căreia se află amplasată unitatea de producţie, o cerere-tip, însoţită de un caiet de sarcini. (3) Caietul de sarcini cuprinde, în principal: statutul societăţii; obiectul activităţii economice desfăşurate în cadrul producerii şi comercializării produselor alimentare; specificaţia tehnică sau standardul de firmă al produsului, elaborat şi aprobat de operatorul economic; etapele fluxului tehnologic al produsului etc. (4) Reprezentanţii împuterniciţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, din cadrul direcţiilor judeţene pentru agricultură, respectiv a Municipiului Bucureşti, analizează dacă datele şi informaţiile înscrise în cerere şi în caietul de sarcini corespund prevederilor normelor de aplicare a prezentei hotărâri şi le transmit structurii de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, însoţite

www.agrimedia.ro

de un proces-verbal de constatare. (5) Persoanele prevăzute la alin. (4) sunt obligate să păstreze confidenţialitatea datelor înscrise în documentele primite. (6) RIA este gestionat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin structurile de specialitate. Art. 4.(1) În înţelesul prezentei hotărâri, următorii termeni se definesc după cum urmează: a) operatori în sectorul alimentar persoanele fizice sau juridice care răspund de îndeplinirea cerinţelor legislaţiei alimentare în cadrul întreprinderii cu profil alimentar aflată sub controlul lor, conform prevederilor art. 3 pct. 3 din Regulamentul 178/2002/CE de stabilire a principiilor şi cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţă Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare, cu modificările şi completările ulterioare; b) întreprindere cu profil alimentar - orice întreprindere, indiferent dacă are sau nu drept scop obţinerea de profit şi indiferent dacă este publică sau privată, care desfăşoară oricare dintre activităţile legate de orice etapă de producţie, prelucrare şi distribuţie a produselor alimentare; c) produs alimentar - orice substanţă sau produs, indiferent dacă este prelucrat, parţial prelucrat sau neprelucrat, destinat sau prevăzut a fi ingerat de oameni, conform prevederilor art. 2 din Regulamentul 178/2002/CE; produsele alimentare includ băuturile, guma de mestecat şi orice substanţă, inclusiv apa, încorporată în mod intenţionat în produse alimentare în timpul producerii, preparării sau tratării lor. d) calitatea produsului - ansamblul de proprietăţi şi caracteristici ale unui produs, care îi conferă aptitudinea de a satisface, conform destinaţiei acestuia, necesităţile explicite sau implicite; e) compoziţia produsului totalitatea ingredientelor care alcătuiesc un produs alimentar; f) proces tehnologic - totalitatea etapelor de procesare, de la materia primă până la produsul finit; g) Registrul Industriilor Alimentare (RIA) - registru în format electronic postat pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care conţine: denumirea operatorului economic, datele de identificare şi de contact ale acestuia, activitatea economică desfăşurată în cadrul producerii şi comercializării produselor

www.agrimedia.ro

alimentare, denumirea produsului conform caietului de sarcini, numărul certificatului de înregistrare în RIA etc. h) certificat de înscriere în RIA - document care atestă că operatorul economic desfăşoară activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare, în conformitate cu legislaţia comunitară şi/sau naţională în vigoare. (2) Noţiunea de aliment nu include: a) hrana pentru animale; b) animalele vii, în afara cazurilor în care ele sunt pregătite pentru introducerea pe piaţă pentru consumul uman; c) plantele înainte de a fi recoltate; d) medicamentele, în sensul specificat de Directiva Consiliului nr. 65/65/CEE din 26 ianuarie 1965 privind apropierea actelor cu putere de lege, regulamente sau acţuni administrative referitoare la produse medicamentoase şi de Directiva Consiliului nr. 92/73/CEE din 22 septembrie, de extindere a domeniului de aplicare a Directivelor 65/65/CEE şi 75/319/CEE de apropiere a actelor cu putere de lege, regulamente sau acţiuni administrative referitoare la produsele medicamentoase şi de stabilire a unor dispoziţii suplimentare privind medicamentele homeopate; e) cosmeticele, în sensul Directivei Consiliului nr. 76/768/CEE din 27 iulie 1976 privind apropierea legislaţiilor statelor membre cu privire la produsele cosmetice; f) tutunul şi produsele din tutun, în sensul Directivei Consiliului nr. 89/622/CEE din 13 noiembrie 1989 privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce priveşte etichetarea produselor din tutun; g) substanţele stupefiante sau psihotrope, în sensul Convenţiei Unice asupra substanţelor stupefiante din 1961 şi al Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Substanţele Psihotrope din 1971; h) reziduurile şi substanţele contaminante.

CAPITOLUL II Compoziţia şi calitatea produselor alimentare prelucrate şi/sau procesate Art. 5. Compoziţia produselor alimentare prelucrate şi/sau procesate trebuie să nu constituie un pericol pentru organismul uman, din punct de vedere fizic, chimic, microbiologic, toxicologic, parazitologic sau al nivelului de radioactivitate.

Art. 6. (1) Operatorii economici care produc produse alimentare sunt obligaţi ca la fabricarea acestora să respecte: a) etapele procesului tehnologic de fabricaţie declarat în caietul de sarcini; b) compoziţia produsului declarată în caietul de sarcini; c) etapele procesului tehnologic de fabricaţie obligatoriu, la categoriile de produse alimentare pentru care au fost elaborate norme specifice privind natura, conţinutul şi fabricarea acestora. (2) Operatorii economici care produc produse alimentare sunt obligaţi să utilizeze numai materii prime şi materiale care să corespundă condiţiilor de calitate impuse de normele legale în vigoare. Art. 7. Operatorii economici care produc produse alimentare sunt obligaţi să permită accesul în unitate şi secţia de producţie organelor de inspecţie şi control, să pună la dispoziţia acestora informaţiile şi documentele solicitate.

CAPITOLUL III Certificatul de înscriere în Registrul Industriilor Alimentare Art. 8. Operatorii economici pentru care se eliberează certificat de înscriere în Registrul Industriilor Alimentare (RIA) sunt din domeniul producţiei de lapte şi produse lactate, carne şi produse din carne, pâine şi a produselor de morărit şi panificaţie, al prelucrării şi conservării fructelor şi legumelor, uleiurilor şi grăsimilor vegetale alimentare, zahărului şi produselor zaharoase, băuturilor, amidonului, glucozei şi drojdiilor de panificaţie, al aromelor şi a sosurilor utilizate în industria alimentară, fabricării altor produse alimentare. Art. 9. (1) Certificatul de înscriere în RIA se solicită de către operatorii economici astfel: a) în 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, pentru operatorii economici aflaţi în funcţiune; b) în 30 de zile de la punerea în funcţiune a fiecărei unităţi/punct de lucru nou înfiinţat; (2) certificatul de înscriere în RIA se eliberează în termen de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cererii operatorului economic. (3) certificatul de înscriere se acordă pentru fiecare grupă de produse alimentare. (4) În cazul unei documentaţii incomplete şi/sau neconforme caietului de sarcini operatorul economic este informat în Septembrie 2011 69

15 zile lucrătoare de la depunerea acesteia, cu privire la necesitatea transmiterii de documente suplimentare. Documentaţia suplimentară se transmite de operatorul economic în 15 zile lucrătoare de la data primirii solicitării. (5) În situaţia în care solicitantul nu îndeplineşte condiţiile pentru eliberarea certificatului, autoritatea emitentă comunică în scris în termen de 30 de zile calendaristice motivul neacordării acestuia. (6) Certificatul de înscriere în RIA este valabil pentru o perioadă de 5 ani de la data emiterii sau până la modificarea condiţiilor şi criteriilor pentru care a fost eliberat. Cu 60 de zile calendaristice înainte de expirarea acestei perioade, operatorul economic va solicita prelungirea valabilităţii certificatului de înscriere în RIA. (7) În cazul încetării activităţii unităţii, operatorul economic, proprietarul şi/sau administratorul au obligaţia să solicite radierea şi să restituie certificatul. (8) Modificarea condiţiilor care au stat la baza acordării certificatului de înscriere în RIA a produselor alimentare obligă operatorul economic să solicite în termen de 30 de zile un nou certificat. Art. 10. Normele metodologice privind procedurile de eliberare, suspendare,

prelungire, anulare şi radiere a certificatului de înscriere în RIA, modelul cererii de înscrierii în RIA, modelul caietului de sarcini, modelul certificatului de înregistrare RIA, modelul procesuluiverbal de constatare, precum şi modelul RIA se aprobă prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

CAPITOLUL IV Sancţiuni Art. 11. (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor pentru încălcarea dispoziţiilor prezentei hotărâri se fac de către organele de inspecţie şi control din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (2) Constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează: a) Desfăşurarea de activităţi privind producerea şi comercializarea produselor alimentare de către operatorii economici, fără înscrierea în RIA, aşa cum este prevăzut la art. 1 alin. (2) se sancţionează cu amendă cuprinsă între 1.000 şi 2.000 lei; b) Nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (1) lit. a) privind etapele procesului tehnologic de fabricaţie declarat se sancţionează cu

amendă cuprinsă între 2.000 şi 4.000 lei; c) Nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (1) lit. b) privind compoziţa produsului declarată se sancţionează cu amendă cuprinsă între 4.000 şi 8.000 lei; d) Nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (1) lit. c) privind etapele procesului tehnologic de fabricaţie obligatoriu, la categoriile de produse alimentare pentru care au fost elaborate norme specifice privind natura, conţinutul şi fabricarea acestora, se sancţionează cu amendă cuprinsă între 4.000 şi 8.000 lei. e) Nerespectarea prevederilor art. 7 se sancţionează cu amendă cuprinsă între 4.000 şi 8.000 lei. (3) Contravenţiilor prevăzute la alin. (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 12. Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

NOU Serviciul online al Revistei Agrimedia • edia.ro http://www.agrim

Ştiri, comentarii, analize şi informaţii la zi din domeniul agricol românesc şi european. • Un mijloc modern, eficient şi interactiv de a te informa, de a comenta şi de a face agricultură. • O sursă autorizată de ştiri, comentarii, analize şi informaţii. Aici este locul unde profesioniştii din agricultură, fermieri şi producători de inputuri şi utilaje agricole se întâlnesc. • Aici poţi să dai gratuit un anunţ de mică publicitate, poţi comenta pe Blog un articol din revistă sau poţi urmări online emisiunile Agrimedia Live TV.

70 Septembrie 2011

www.agrimedia.ro

INTRĂ PE www.agrimedia.ro

www.agrimedia.ro

Septembrie 2011 71

Ordinul nr. 1048 din 14 iulie 2011 pentru modificarea Regulamentului privind evaluarea performanţelor profesionale individuale, promovarea şi avansarea personalului contractual din aparatul propriu al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi din cadrul unităţilor care funcţionează în subordinea ori sub autoritatea acestuia, aprobat prin Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 916/2011 - M.O. nr. 0550/3 august 2011 Rectificarea nr. 157 din 3 august 2011 referitoare la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 157/2011 - M.O. nr. 0550/3 august 2011 Hotărârea nr. 743 din 20 iulie 2011 privind înscrierea în inventarul centralizat a bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, pentru unele centre judeţene aflate în subordinea acesteia, a unor imobile care au trecut în proprietatea publică a statului prin hotărâri ale consiliilor locale - M.O. nr. 0559/5 august 2011 Decizia nr. 777 din 16 iunie

2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 72 Septembrie 2011

alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale - M.O. nr. 0562/8 august 2011

Hotărârea nr. 777 din 3 august 2011 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia - M.O nr. 0566/9 august 2011 Hotărârea nr. 778 din 3 august 2011 pentru modificarea art. 18 din Hotărârea Guvernului nr. 442/2009 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din Fondul European pentru Pescuit prin Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 - M.O. nr. 0566/9 august 2011 Ordinul nr. 1995 din 28 iulie 2011 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate M.O. nr. 0577/16 august 2011 Decizia nr. 634 din 12 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 din Legea fondului funciar nr.

18/1991, ale art. 24, art. 25, art. 26 alin. (1), (2), (2^1)-(2^3), (3) şi (3^1), art. 27, art. 28 şi art. 31 alin. (1), (2), (5) şi (6) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, astfel cum au fost modificate prin art. I din titlul VI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, precum şi ale acestei legi - M.O. nr. 0583/17 august 2011

Ordinul nr. 35 din 10 august 2011 privind aprobarea Condiţiilor minime de funcţionare a abatoarelor de capacitate mică - M.O. nr. 0585/18 august 2011 Ordinul nr. 188 din 9 august 2011 pentru modificarea Normelor de apreciere a bovinelor de reproducţie, aprobate prin Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 19/2006 - M.O. nr. 0585/18 august 2011 Hotărârea nr. 822 din 10 august 2011 pentru majorarea numărului de posturi al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului

www.agrimedia.ro

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia - M.O. nr. 0587/19 august 2011

Ordinul nr. 191 din 12 august 2011 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 - M.O. nr. 0587/19 august 2011 Ordinul nr. 32 din 29 iulie 2011

pentru modificarea anexei nr. 27 la Norma sanitară veterinară privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/ exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 16/2010 - M.O. nr. 0591/22 august 2011

Ordinul nr. 193 din 18

august 2011 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 96/2011 pentru aprobarea componenţei, organizării şi funcţionării Comitetului consultativ pentru sectorul pescăresc - M.O. nr. 0602/25 august 2011

Decizia nr. 873 din 28 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14

www.agrimedia.ro

Hotărârea nr. 837 din 17 august 2011 privind actualizarea valorilor de inventar şi a datelor de identificare ale unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi a unor unităţi din subordinea acestuia, prevăzute în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului - M.O. nr. 0604/26 august 2011 Hotărârea nr. 838 din 17 august 2011 pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România şi Ministerul Agriculturii, Resurselor Naturale şi Mediului din Republica Cipru privind cooperarea în domeniul agriculturii, semnat la Nicosia, la 22 noiembrie 2010 - M.O. nr. 0604/26 august 2011 Ordonanţa nr. 15 din 24 august 2011 pentru modificarea şi completarea art. 3 din Legea nr. 491/2003 privind plantele medicinale şi aromatice, precum şi produsele stupului - M.O. nr. 0604/26 august 2011 Hotărârea nr. 848 din 24 august 2011 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 755/2010 privind schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte de vacă din zonele defavorizate - M.O. nr. 0607/29 august 2011

Decizia nr. 887 din 30 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, raportate la art. 13 din acelaşi act normativ - M.O. nr. 0609/30 august 2011 Ordinul nr. 2129 din 24 august 2011 privind aprobarea componenţei nominale a Comisiei pentru eticheta UE ecologică - M.O. nr. 0612/30 august 2011 Ordinul nr. 165 din 30 august 2011 pentru stabilirea condiţiilor privind cantitatea netă pe care trebuie să le îndeplinească operatorii economici care produc sau comercializează pâine pe teritoriul României - M.O. nr. 0622/1 septembrie 2011 Ordinul nr. 207 din 6 septembrie 2011 pentru modificarea Normelor metodologice privind condiţiile de acordare a sprijinului financiar în vederea promovării vinurilor pe pieţele ţărilor terţe în campaniile viticole 2008/2009-2012/2013, cheltuielile eligibile, modalităţile de plată, de verificare şi control, aprobate prin Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 218/2009 M.O. nr. 0640/7 septembrie 2011 Hotărârea nr. 882 din 31 august 2011 privind abrogarea şi modificarea unor acte normative din domeniul cercetării - M.O. nr. 0644/8 septembrie 2011 comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Septembrie 2011 73

Yara, lider în industria produselor pe bază de azot Cristian Gabriel CALU, director de zonă Yara România Yara International ASA este o societate multinaţională specializată în produse agricole şi agenţi pentru protecţia mediului. În calitate de furnizor principal de îngrăşăminte minerale la nivel global, Yara contribuie la obţinerea alimentelor şi a energiei regenerabile pentru întreaga populaţie mondială, aflată într-o continuă dezvoltare. Societatea îşi are rădăcinile în compania industrială norvegiană Norsk Hydro, înfiinţată în anul 1905. La acel moment, industriaşii Sam Eyde, Kristian Birkeland şi Marcus Wallenberg au exploatat bogatele resurse de hidroenergie ale Norvegiei pentru a produce primul produs valoros al companiei: îngrăşământul mineral, ceea ce a atras atenţia întregii lumi, deoarece permitea agricultorilor să-şi îmbogăţească recoltele. Nitratul de calciu a fost pentru prima dată produs la fabrica pentru testare din Notodden (Norvegia), iar procesul de producţie presupunea utilizarea energiei hidroelectrice pentru extragerea azotului din aer. După această descoperire, societatea a început construcţia unei noi fabrici de producţie la scară largă. În anul 1928, îşi deschide porţile fabrica din Rjukan, pentru producţia de amoniac, pentru ca în următorul an, în 1929, să se construiască o altă fabrică, la Porsgrunn. În perioada 1940-1959, societatea deschide la Stockholm un birou de vânzări şi două filiale la San Francisco şi în California, pătrunzând astfel pe piaţa din Statele Unite ale Americii. În SUA, vânzările s-au axat, în special, pe nitratul de calciu. În anul 1949, se deschide fabrica de la Glomfjord, care folosea energie hidroelectrică pentru a transforma amoniacul în nitrat de calciu şi NPK. În anii '60, producţia de amoniac se stabileşte la Porsgrunn, iar în 1969, 74 Septembrie 2011

ia fiinţă societatea mixtă formată din Qafco şi Qatar Industries. În următorii ani, Yara începe să achiziţioneze o serie de societăţi precum NSM (Olanda), Supra (Suedia), Fisons (Marea Britanie), Ruhr Sticstoff (Germania), Windmill (Olanda), Cofaz (Franţa), Adubos Trevo (Brazilia) şi o parte majoritară a acţiunilor societăţii Kynoch (Africa de Sud). În 2006-2007, societatea Yara s-a extins în Brazilia, a achiziţionat jumătate din compania Balderton, a pus bazele unei societăţi mixte, împreună cu societatea Praxair, şi a preluat compania Kemira GrowHow, printre altele. Ca urmare a eforturilor societăţii de a dezvolta produse care să reducă emisiile de gaze, în perioada 2008-2009 societatea Yara a câştigat un premiu semnificativ pentru activitatea de protejare a mediului. După extinderea societăţii Norsk Hydro într-o vastă diversitate de activităţi, de la îngrăşăminte la produse petroliere şi metale, divizia care se ocupa în mare parte de produsele şi coprodusele agricole s-a desprins, constituindu-se ca entitate cu personalitate juridică independentă. Societatea Yara International ASA a debutat la Bursa din Oslo în anul 2004. Cu sediul la Oslo, Yara este o companie internaţională care desfăşoară activităţi de producţie, vânzare şi servicii, cercetare şi asistenţă pe continentul american, în Europa, Africa şi Asia.

Viziune şi strategie

Yara are ca scop atingerea poziţiei de lider în industria produselor pe bază de azot. Pentru a reuşi, ţinta este de a fi în fruntea inovaţiilor. Societatea Yara deţine cunoştinţele şi forţa necesare pentru a atinge performanţele unui lider în această industrie, prin excelenţa operaţională, creşterea profitabilă şi dezvoltarea personalului. Standardele atinse în ceea ce priveşte siguranţa şi protecţia mediului vor fi dintre cele mai înalte. Strategia Yara vizează o

evoluţie profitabilă şi sustenabilă pe baza a şase piloni de forţă, care ne conferă poziţia de lider pe pieţele de amoniac, nitraţi, îngrăşăminte echilibrate şi îngrăşăminte speciale. Compania ocupă, de asemenea, poziţia de lider în industria produselor pe bază de azot şi în domeniul vânzării şi distribuţiei tuturor acestor produse. Modelul de afacere este construit pe profilurile complementare privind punctele tari şi riscul celor trei segmente ale afacerii noastre: în amonte (producţia), industrial (coprodusele) şi în aval (vânzările, marketingul şi asistenţa în afaceri).

Cercetare şi dezvoltare

Societatea Yara s-a dezvoltat datorită cercetării ştiinţifice desfăşurate, combinată cu îndrăzneala de a investi, ceea ce a revoluţionat agricultura modernă. În prezent, scopul societăţii Yara de a deveni „Deschizător de drumuri în industrie” reflectă nevoia societăţii de a fi principala societate care dezvoltă noi produse şi tehnologii. Activităţile de cercetare şi dezvoltare din cadrul societăţii Yara se desfăşoară în cadrul Centrului Tehnologic al societăţii de la Porsgrunn (Norvegia), precum şi în cadrul Centrului de Cercetare al societăţii din Hanninghof (Germania). • Cel mai mare producător de îngrăşăminte, cu vânzări în peste 120 de ţări • Singura societate producătoare de îngrăşăminte prezentă la nivel global şi care activează în toate regiunile importante • Activităţi şi birouri în peste 50 de ţări • Poziţie consolidată pe pieţele de nişă, de la produse chimice la gheaţă carbonică • Sediul central în Oslo (Norvegia): listată la Bursa din Oslo • Înfiinţată sub denumirea Norsk Hydro în anul 1905, devenită prin sciziune Yara International ASA, în anul 2004

www.agrimedia.ro

Decembrie 2010