Revista AGRIMEDIA Septembrie 2012 by Agri Media Invest s.r.l.

Decembrie 2010

Toamnă tristă Şi totuşi vine toamna Şi vai, suntem bătrâni!” ADRIAN PĂUNESCU Potrivit opiniei specialiştilor, toamna este cea mai complexă perioadă dintr-un an agricol. Acum, pe lângă recoltatul culturilor înfiinţate în primăvară, epoca însămânţărilor de toamnă, este şi un moment de bilanţ. Anul agricol 2012 a demarat în toamna trecută pe fondul unei secete severe, fenomen care a cauzat dificultăţi în ceea ce priveşte actualele recolte, valorificate, ce-i drept, mai bine decât în anii precedenţi. Iarna trecută a adus în 8 judeţe din sud-estul ţării zăpezi în exces, peste media anuală, cu efecte negative asupra culturilor înfiinţate în toamnă. Deşi la începutul primăverii s-a înregistrat o rezervă mare de apă în sol, la sfârşitul lunii mai seceta, acompaniată de temperaturi excesive, a avut drept consecinţă diminuarea producţiei la cerealele păioase şi compromiterea totală, pe zone întinse, a culturilor prăşitoare, în mod special în zone din sudul ţării. Dacă în ultimii 20 de ani se reabilitau sistemele de irigaţii existente înainte de 1989, în această vară se puteau salva culturile agricole pe cel puţin 3 milioane de hectare. Acum, bugetul de stat va fi iarăşi uşurat de sume considerabile pentru despăgubiri, ce oricum nu-i ajută foarte mult pe fermieri. În acest sens, ministrul Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale, domnul Daniel Constantin, cu ocazia deplasărilor în teritoriu pentru a participa la întâlniri cu specialiştii din unităţile subordonate MADR, a comunicat că se definitivează cadrul legal pentru acordarea unui „ajutor minimis”, în valoare de 100 lei/ha, pentru fermierii

www.agrimedia.ro

care au între 1 şi 10 ha ale căror recolte au fost compromise de secetă. S-a anunţat că se fac demersuri ca din 2014 să înceapă proiectul de reabilitare a sistemelor de irigaţii, realizat cu fonduri europene, pe o suprafaţă de 800.000 de hectare. În acelaşi context, a reamintit că s-a obţinut diminuarea cu 20% a preţului energiei electrice consumate la pomparea apei pentru irigat. Tot în cadrul acestor discuţii, dl ministru a ţinut să precizeze că în acest an fermierii vor beneficia de o subvenţie în valoare de aproximativ 170 euro/ha, deci majorată cu 25% faţă de cea acordată în 2011 şi că se fac demersuri la CE pentru ca, prin PNDR, să se suplimenteze fondurile pe Măsura 125, în vederea modernizării staţiilor de pompare. De asemenea, se negociază suplimentarea fondurilor pe Măsura 322 şi 121. În aceeaşi notă optimistă, dl ministru anunţa că ţinta de absorbţie a fondurilor europene în acest an va atinge suma de 2,5 miliarde de euro. Să dea bunul Dumnezeu să se şi realizeze spusele domnului ministru! Este îngrijorătoare însă dinamica ascendentă a preţurilor din pieţele agroalimentare, ca efect al secetei şi al creşterii semnificative a preţurilor la carburanţi, gaze şi electricitate. Justificările majorărilor sunt solide, dar se mai gândeşte oare cineva la protecţia socială, la indexarea pensiilor în concordanţă cu legislaţia în vigoare, la milioanele de pensionari nevoiţi să se descurce în prag de iarnă cu 400-500 de lei lunar, mulţi dintre aceştia având neşansa să locuiască la bloc sau să fie bolnavi? În această conjunctură, eradicarea speculei care a luat amploare în pieţe şi diminuarea TVA la produsele agroalimentare este mai mult decât o dorinţă, este o necesitate şi o datorie cel puţin morală pentru factorii de decizie. Simona MUNTEANU Septembrie 2012

SUMAR: ISSN 2069 - 1238

Editorial

Cioloş: «România trebuie să-şi definească obiective clare privind dezvoltarea agriculturii»

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

S-a înfiinţat un partid al agricultorilor

Eveniment ştiinţific: cea de a XX-a Conferinţă Naţională de Ştiinţa Solului

Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro

60 de milioane de euro pentru investiţii în irigaţii

Limagrain România îşi reorganizează structura de management

Prioritizarea obiectivelor pentru utilizarea eficientă a banilor europeni

Pierderi de producţie înregistrate şi în sectorul legumicol

Calendarul lucrărilor legumicole din cursul lunii octombrie

Producătorii de lapte cer un preţ corect

Îngrijorări privind lipsa precipitaţiilor la înfiinţarea culturilor de toamnă

«Ziua porumbului», la a treia ediţie

Rapiţa de toamnă / Rapiţa de primavără

Producţia mondială de porumb, mai mică cu circa 19 milioane de tone

Tratarea seminţelor pentru îmbunătăţirea performanţei plantelor de câmp

Porumbul: o piaţă tensionată şi un disponibil în scădere

Seminţele de porumb din Europa: stocuri reduse şi o piaţă în creştere

Lot demonstrativ cu hibrizi de porumb

ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@agrimedia.ro

«Pottinger - o firmă de nota 10!»

Văzute şi admirate... la Agromalim Arad 2012

CONCEPT GRAFIC & DTP Andrei Arabolea dtp@agrimedia.ro

Arătura adâncă de toamnă: mod de executare

Recoltarea strugurilor

Probstdorfer Saatzucht - primul producător de grâu Premium din România

Anul VI, Nr. 9 / 2012 (66) Septembrie 2012 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu victor@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING Gabriela Stănculescu gabriela@agrimedia.ro 0752.24.25.29

Bogdan Mareş

3 8

Septembrie 2012

www.agrimedia.ro

Septembrie 2012

 În dialog cu fermierii

• Cum caracterizaţi anul decurge însămânţarea Florentin Popescu, administrator SC Agro Lisscalifornia, localitatea Vânători, judeţul Teleorman „Pentru acest an, aşteptările privind producţiile erau mai mari, dar cum în alte zone ale ţării seceta a afectat culturile agricole mai mult, pot spune că suntem mulţumiţi cu cât am obţinut. Cultura de grâu a ocupat o suprafaţă de 400 ha, iar producţia medie a fost de până la 3.000 kg/ha. La orz am înregistrat o producţie de 3.500 kg/ha. În primăvară, am întors 100 ha semănate cu rapiţă şi am lăsat în cultură o suprafaţă de 90 de hectare. Contrar aşteptărilor, la rapiţă am realizat o producţie de 2.000 kg/ha, pe care am valorificat-o la preţul de 2,2 lei/kg. La cultura de porumb, înfiinţată pe o suprafaţă de 300 ha, am realizat o producţie medie de până la 3.000 kg/ha, cu mult mai mică faţă de anul trecut, când am obţinut 8.000 kg/ha. Floarea-soarelui a ocupat aproape 300 ha, iar producţia estimată este de 1.500 kg/ha. În această toamnă nu voi semăna rapiţă, pentru că am văzut prognoza şi nu sunt şanse să plouă. O să semăn grâu, pe o suprafaţă de 400 ha, şi orz, pe 300 ha. Din cauza lipsei precipitaţiilor, speranţele pentru anul 2013 sunt destul de rezervate. În această toamnă, terenul s-a lucrat greu, costurile cu motorina au crescut, precum şi cu celelalte inputuri, cum ar fi îngrăşămintele, seminţele etc. În perioada următoare voi încerca să finalizez un proiect FEADR, care constă în construcţia unui siloz. Pentru a implementa acest proiect, m-am lovit de multă birocraţie. În plus, în proiect aveam incluse două mijloace de transport pentru producţia agricolă şi, din cauza faptului că s-au schimbat anumite reguli din ghid, aceste achiziţii au fost declarate ulterior ca fiind neeligibile. Am făcut adrese la APDRP, dar nu am primit nici un răspuns.”

Septembrie 2012

Ilie Vasile, localitatea Sălcioara, judeţul Ialomiţa „În zona noastră, seceta nu a fost atât de accentuată şi cu producţiile obţinute n-am ieşit în pierdere. A fost un an agricol dificil, pentru că în primăvară am întors în totalitate cultura de rapiţă, iar orzul a rămas în cultură doar pe 20 ha, din cele 70 de hectare cât au fost însămânţate în toamnă. La cultura de grâu am obţinut, de pe 70 ha, o producţie medie de 2.500 kg/ha. O parte din recolta de grâu am înmagazinat-o şi cealaltă am valorificat-o la preţul de 1 leu/kg. Floarea-soarelui a fost înfiinţată pe o suprafaţă de 80 ha, cu o producţie medie de 2.000 kg/ha. La porumb, cultură care a ocupat în cadrul asolamentului 200 ha, am obţinut o cantitate de 4.000 kg/ha. În această campanie am înfiinţat cultura de rapiţă pe o suprafaţă de 40 de hectare şi urmează să semănăm grâul şi orzul. Sperăm să vină ploile şi vremea să ţină cu noi. Pentru că am mărit suprafaţa fermei, avem în plan achiziţia mai multor utilaje, cum ar fi o semănătoare performantă sau un tractor de 200 CP, dar totul depinde de cum va fi anul agricol care urmează. Vrem să dotăm parcul tehnic, deoarece dorim să facem la pregătirea terenului mai puţine treceri, să scarificăm mai mult şi să renunţăm la arătură. Ne orientăm spre acele lucrări care nu favorizează pierderea apei din sol. În acest an, singura investiţie pe care am făcut-o a constat în achiziţia unei combine marca John Deere. Cu toate că anul 2012 a fost unul cu producţii mici, preţurile mari obţinute la valorificarea producţiei agricole ne-au ajutat să-l încheiem cu bine.” j

www.agrimedia.ro

ul agricol 2012 şi cum a culturilor de toamnă? „Anul agricol 2012 este unul dezastruos, cu produţii mici şi pierderi foarte mari. La începutul anului, în primăvară, am întors cultura rapiţă pe care o semănasem pe o suprafaţă de 200 de hectare. La cultura de grâu, înfiinţată pe 500 ha, am obţinut o producţie medie de 2.500 kg/ha. La culturile de primăvară situaţia este şi mai dezastruoasă, pentru că pierderea se ridică la 1.500.000 de lei. Producţia obţinută la porumb a fost de numai 700 kg/ha, în condiţiile în care la nivelul fermei media obţinută era de 6.500 kg/ha. Recolta la floarea-soarelui a fost de 600 kg/ha, cu circa 70% mai mică. În anul agricol 2013 pornim cu stângul. Pentru a începe campania de toamnă mă ajută Cargill cu inputurile necesare. Nu mă pot folosi nici de avansul pe suprafaţă acordat de APIA, deoarece aceasta constituie garanţie pentru instituţia bancară cu care lucrez. Am fost prezent la discuţiile purtate la Ministerul Agriculturii privind acordarea unui sprijin pentru pierderile de producţie înregistrate din cauza secetei. Noi am cerut să ni se acorde, la subvenţia de 180 euro/ha, şi 42 euro/ha, care ar fi trebuit acordaţi în acest an, deoarece erau prevăzuţi p ţ în buget.” g

www.agrimedia.ro

Mihai Afiliu, administrator SC Afiliu Trans SRL, localitatea Amaru, judeţul Buzău „Având în vedere că producţiile la culturile de păioase şi prăşitoare au fost bune, în condiţii climatice dificile, cu temperaturi ridicate şi secetă, consider că anul agricol 2012 este unul bun. Cu recoltele obţinute am reuşit să scot banii investiţi şi să obţin ceva profit. La cultura de grâu am înregistrat o producţie medie de 3 tone pe unitatea de suprafaţă, iar la culturile de primăvară, respectiv porumb, am obţinut aproape 4,5 tone/ha, iar recolta de floarea-soarelui a fost de 2.400 kg/ha. Producţia de floarea-soarelui am valorificat-o, iar preţul a fost de 580 de dolari/tonă. În cazul porumbului, nu am vândut, pentru că am decis să depozitez producţia. De altfel, stochez şi producţia de grâu. În privinţa însămânţării culturilor de toamnă, intenţonez să semăn rapiţă pe o suprafaţă de 400 de hectare şi cultura de grâu pe 1.500-1.700 de hectare. Suprafaţa cultivată în această toamnă, pe culturi, este aproape aceeaşi cu cea din alţi ani. La rapiţă am cumpărat sămânţă mai ieftină, pentru că riscul, în condiţiile actuale, la această cultură este destul de mare. Din punctul meu de vedere, anul 2012 a fost unul bun, însă îngrijorare mai mare am cu privire la anul 2013, pentru că nu ştim dacă vom reuşi să ne scoatem banii investiţi. Aceasta este soarta agricultorilor, într-un an să obţină producţii bune, în altul să se confrunte cu multe probleme, însă important este ca în final să iasă învingători.”

Septembrie 2012

Ana MUSTĂŢEA

Cornel Stroescu, administrator SC Hastro Şovarna, localitatea Gârla Mare, judeţul Mehedinţi

La data de 13 septembrie a.c., în cadrul conferinţei „Talks about Agriculture”, organizată de Mediafax, comisarul european pentru Agricultură, dl Dacian Cioloş, a vorbit despre faptul că România va trebui să-şi stabilească obiective clare privind dezvoltarea agriculturii, în paralel cu participarea la procesul de discuţii şi negocieri privind reforma politicii agricole comune după 2014.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Ana MUSTĂŢEA

Cioloş: «România trebuie să-şi definească obiective clare privind dezvoltarea agriculturii» „Venim cu o altă abordare şi recunoaştem că există o diversitate a agriculturii în Uniunea Europeană şi nu mai putem dicta de la Bruxelles cum trebuie să fie implementată politica agricolă comună. Aceasta presupune o flexibilitate mai mare pentru statele membre, dar şi o responsabilitate mai mare a autorităţiilor naţionale pentru a-şi atinge obiectivele. Un lucru important de subliniat este acela că nu cred că trebuie să aşteptăm ca reforma politicii agricole comune să se finalizeze, pentru a se stabili ceea ce se vrea la nivel naţional. (...) În paralel cu procesul de discuţii şi negocieri privind politica agricolă comună după 2014, care a început de mai bine de un an şi jumătate, trebuie să se stabilească la nivel naţional care este direcţia pe care agricultura României trebuie s-o aibă. (...) Ar trebui ca, în paralel cu rezolvarea unor probleme urgente, să gândim din ce în ce mai mult şi în perspectivă. Politica agricolă comună şi reforma sunt o oportunitate de a gândi şi în perspectivă. România, de data aceasta nu mai este un spectactor de pe margine, este în Uniunea Europeană şi trebuie să-şi asume acest rol”, a afirmat dl Cioloş. Potrivit acestuia, România nu poate avea un model unic în agricultură, având în vedere diversitatea pe care o are, sub aspectul structurilor de producţie şi a tipurilor de sol. „Este important ca pe viitor, în următorii 10-15 ani, să existe o abordare sectorială şi regională combinată în 8

Septembrie 2012

agricultura din România, ţinând seama şi de structurile de producţie specifice pe care le are. Nu cred că agriculturii din România i se potriveşte modelul unic. O abordare regională ar fi utilă şi cu perspectivă pentru agricultură şi mediul rural. O decizie cât mai rapidă privind o eventuală regionalizare administrativă în România, care poate să-şi asume responsabilitatea unei gândiri de dezvoltare regională, ar fi utilă nu numai pentru politica regională, ci şi pentru politica agricolă comună. Pe această structurare regională se va putea face şi o abordare sectorială”, a precizat oficialul european. Un alt subiect abordat de comisarul Cioloş a fost consolidarea instituţională a profesiei agricole, referindu-se cu precădere la constituirea camerelor agricole. „Dacă acestea sunt făcute aşa cum trebuie şi reprezintă într-adevăr viziunea şi interesele agricultorilor, pot fi o instituţie inconturnabilă în dezvoltarea agriculturii. Camerele agricole, fără să se implice în politic, şi subliniez acest lucru, vor putea juca rolul de asigurator în continuitatea strategiei agricole. Acestea pot încuraja asocierea şi pot asigura un dialog structurat şi maturizat cu autorităţile statului”, a spus dl Cioloş. În opinia comisarului european pentru agricultură, legea privind înfiinţarea camerelor agricole ar trebui pusă în aplicare cât mai rapid, pentru ca acestea să se structureze până în 2014 şi chiar

să beneficieze de sprijin financiar alocat prin PNDR. „Trebuie ca ele să existe nu doar pe hârtie. Orice lună pierdută riscă să slăbească funcţionalitatea acestor camere, de a se consolida şi a beneficia de fonduri europene”, a adăugat dl Cioloş. Acesta a mai adus în discuţie conectarea la piaţă, precum şi conexiunea cercetării agricole şi a învăţământului agricol la realităţile agriculturii din România. „Problema importantă în Europa şi în lume nu este doar de a produce produse agroalimentare, ci mai ales spre ce piaţă te orientezi, ce tip de produs vrei să realizezi şi pentru cine anume. Trebuie să avem o abordare matură, inclusiv a pieţei locale din România, a pieţei europeane, dar este important să cunoaştem şi oportunităţile de pe pieţele din afara Uniunii Europene. Agricultorii şi producătorii din sectorul agroalimentar să vadă ce acorduri de liber schimb negociază UE. Aceste acorduri de liber schimb presupun şi facilităţi, inclusiv pentru sectorul agricol. Avem în curs o serie de negocieri cu diferite ţări emergente. Există deja acord de liber schimb cu Coreea de Sud, care este importator de produse agroalimentare, cu Japonia, Ucraina şi există anumite facilităţi negociate şi cu Rusia. Există o serie de facilităţi pe care mulţi agricultori din vechile state membre le folosesc şi profită de aceste oportunităţi”, a afirmat Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2012

La sfârşitul lunii august a fost anunţată constituirea unui partid al agricultorilor, care va avea o doctrină de centru şi al cărui obiectiv principal este câştigarea în Guvern a Ministerului Agriculturii. La conducerea partidului a fost numit dl Costel Caraş, fermier şi preşedinte executiv al Asociaţiei Holstein.RO.

S-a înfiinţat un partid al agricultorilor

Ana MUSTĂŢEA

Din considerente legate de timpul scurt rămas până la alegeri, agricultorii care au dorit să se organizeze într-o formă politică au luat decizia să folosească structura Partidului Popular, ale cărui baze au fost puse în urmă cu 12 ani. Titulatura partidului va fi schimbată după ce agricultorii vor veni cu propuneri şi vor alege o denumire agreată de majoritate. Potrivit dlui Caraş, motivul pentru care s-a creat acest partid este acela că sectorul agricol nu este ajutat să progreseze. „Dorim puterea, pentru a face în agricultură ceea ce trebuia făcut de mult. Am aşteptat mai bine de 20 de ani ca politicienii să întreprindă ceva pentru agricultură, pentru ca noi să stăm în continuare în ferme şi să ne ocupăm de producţie, însă, din păcate, după cum ştiţi şi se vede clar că lucrurile nu merg tocmai în direcţia cea bună, am hotărât să facem acest pas. Partidul Popular, care va avea structura de bază formată din agricultorii din România, este un partid de centru şi vom merge în alegeri fără alianţe. Ne dorim să intrăm în Parlament cu candidaţi proprii, iar scopul final pe care îl avem este câştigarea în Guvern cel puţin a Ministerului Agriculturii, dacă nu şi a Ministerului Mediului”, a susţinut Costel Caraş, preşedintele partidului. În cadrul conferinţei de presă, acesta a dorit să precizeze că una dintre reguli este aceea că „nimeni care a făcut parte din partidele politice care sunt astăzi la putere sau în opoziţie, respectiv USL şi 10 Septembrie 2012

PDL, nu poate deveni membru decât dacă va dovedi că s-a distanţat de ceea ce a făcut înainte şi că este agricultor, pentru că partidul va rămâne unul al agricultorilor”. În opinia dlui Caraş, toţi agricultorii se vor regăsi în acest partid, iar programele politice vor fi creionate de structurile profesionale din agricultură, care cunosc cel mai bine problemele cu care se confruntă fiecare sector în parte şi măsurile care ar trebui luate. „Toate structurile profesionale din agricultură au fost rugate să-şi trimită planurile pentru fiecare sector în parte. Programul partidului va fi construit de la poarta agricultorului şi de acolo va pleca practic propunerea pentru ceea ce va urma să întreprindă partidul. Sunt convins că organizaţiile profesionale vor veni cu propuneri solide şi suntem hotărâţi să schimbăm destinul agriculturii”, a afirmat dl Caraş. Partidul va acorda o atenţie deosebită sectorului de irigaţii, reabilitării şi modernizării sistemelor, astfel încât în 15 ani România să poată iriga o suprafaţă de cel puţin 3 milioane de hectare. Potrivit preşedintelui Partidului Popular, seceta din acest an a cauzat pierderi în valoare de 2,5 mld. euro. Un alt plan ambiţios al noului partid este să asigure, în proporţie de 70%, necesarul de consum intern. „Este un proiect ambiţios, ţinând seama că acum România importă 70% din produsele agroalimentare şi, mai mult, acestea sunt de slabă calitate”, a susţinut preşedintele partidului.

În privinţa circuitelor de comercializare a produselor agroalimentare, Costel Caraş este de părere că, în anumite sectoare, se pot elimina „samsarii”, astfel încât fermierii să-şi vândă produsele direct la consumator, iar în alte ramuri, unde intervine procesarea, relaţia să fie regândită şi perfecţionată. „Mi-aş dori, de exemplu, ca laptele să ajungă direct la consumator. La ora actuală, noi cheltuim 1,3 lei pentru a produce un litru de lapte şi-l vindem cu 1 leu, pentru că veriga de după noi - procesatorul motivează că nu poate vinde retailerilor decât la un anumit preţ, impuns de aceştia, şi că acesta este motivul pentru care nu ne poate oferi mai mult de 1 leu/ litru. Cât de mult aş putea să rezist ca producător de lapte dacă vând sub preţul de producţie?! Probabil câteva luni, apoi va trebui să duc animalele la abator. Am de vânzare 10 vaci şi nu mi-a răspuns decât un abator, care mi-a spus că are în stoc 200 de animale tăiate, dar nu mai are spaţiu de depozitare. Piaţa nu poate absorbi cât vrem noi să ducem la abator. Din cauza secetei, suntem obligaţi să sacrificăm animalele. La o fermă de o anumită dimensiune, la această oră se face calculul dacă le pot trece iarna sau nu. Nu-mi pot permite să cumpăr cereale la iarnă, pentru că, dacă preţul porumbului va fi dublu, atunci sunt întrun dezastru total”, a afirmat dl Caraş. Preşedintele partidului a declarat că „ va răspunde cu capul de echidistanţa acestui partid” şi că membrii săi nu sunt afiliaţi nicăieri şi nu fac jocurile nimănui.

www.agrimedia.ro

HG şi OUG ce vizează activitatea MADR În cadrul şedinţei de Guvern din 5 septembrie au fost aprobate o hotărâre de Guvern şi o ordonanţă de urgenţă care vizează activitatea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. 1. Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea şi completarea OUG nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli. Principalele modificări aduse de actul normativ adoptat vizează: includerea clasei pregătitoare în grupul-ţintă al programului, ca urmare a intrării în vigoare a Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011; derularea procedurilor de achiziţii publice pentru furnizarea merelor să fie realizată exclusiv de către consiliile judeţene. Din analiza făcută reiese că în judeţele în care implementarea programului s-a realizat la nivelul consiliilor judeţene, s-a înregistrat un grad de absorbţie a fondurilor europene net superior judeţelor care au optat pentru repartizarea fondurilor către consiliile locale. Obiectivele acestor modificări constau în: creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene; asigurarea uniformităţii modalităţii de implementare între cele două programe „Fructe în şcoli” şi „Laptele şi cornul”, care permite reducerea cheltuielilor de administrare şi control a acestor programe. Astfel, pentru Programul „Fructe în şcoli”, APIA va gestiona 141 dosare. Pentru anul şcolar 2012-2013, România a obţinut suplimentarea fondurilor europene la 9.790.748 de euro (cu circa 1 milion de euro în plus faţă de anul şcolar 2011/2012). 2. Hotărârea pentru modificarea şi completarea HG nr. 759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică şi pentru modificarea şi completarea HG nr. 796/2012 privind schema de ajutor specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de vită din zonele defavorizate. Pentru accesarea ajutorului specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică, solicitantul trebuia să facă dovada lipsei datoriilor restante la bugetul de stat sau bugetul local. Noua HG elimină obligativitatea prezentării acestei dovezi. O altă noutate cuprinsă în actul normativ aprobat priveşte creşterea plafonului alocat acestei măsuri de la 3.098.000 de euro la 4.098.000 de euro. De asemenea, termenul de depunere a cererii de finanţare a fost prelungit până la 15 octombrie 2012. În ceea ce-i priveşte pe producătorii care au încheiat contracte de prestări servicii cu un organism de inspecţie şi certificare căruia i-a fost retrasă aprobarea, termenul pentru eliberarea certificatului şi depunerea cererilor a fost prelungit până la 15 decembrie a.c. Cel de-al doilea act normativ modificat de această hotărâre se referă la ajutorul specific acordat producătorilor de lapte şi de carne de vită din zonele defavorizate. Prevederile introduse clarifică modul de gestionare a dosarelor în cazul ieşirii animalelor din exploataţie. Prin urmare, pentru controlul la faţa locului, în cazul ieşirii animalului din exploataţie, APIA verifică doar extrasul din baza de date electronică a ANSVSA şi registrul individual al exploataţiei.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2012 11

Societatea Naţională Română de Ştiinţa Solului a organizat la Craiova, în perioada 27 august-2 septembrie, cea de-a XX-a Conferinţă Naţională de Ştiinţa Solului, sub patronajul Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protectia Mediului, avand ca temă: „Starea de calitate a resurselor de sol şi protecţia mediului în Oltenia (judeţele Dolj, Gorj şi Mehedinţi)”.

Eveniment ştiinţific: cea de a XX-a Conferinţă Naţională de Ştiinţa Solului Deschiderea festivă a lucrărilor Conferinţei Naţionale de Ştiinţa Solului a avut loc la Universitatea din Craiova, în Sala Albastră, având un prezidiu format din: Cristiana Nicola Teodorescu (prorector al Universităţii din Craiova), Mihail Dumitru (preşedinte al Societăţii Naţionale Române de Ştiinţa Solului), Mermut Ahmed (preşedinte Eurosoil), Moise Bojinca (rector al Universităţii „Constantin Brâncuşi“ din Târgu Jiu), Marin Soare (decan al Facultăţii de Agricultură din Craiova), Romulus Mocanu (preşedinte executiv al Societăţii Naţionale Române de Ştiinţa Solului), Gheorghe Craioveanu (director OSPA Gorj), Dumitru Meila (director OSPA Dolj) şi Ştefan Pavel (preşedinte filiala Dolj a SNRSS). De asemenea, a participat la lucrările Conferinţei şi Gheorghe Sin, preşedintele Academiei de Ştiinte Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti” din Bucureşti. În prima parte a lucrărilor conferinţei s-au prezentat, în plenul lucrarilor, următoarele comunicări ştiinţifice: „Probleme actuale în ştiinţa solului“ (M. Dumitru); „Ciclul carbonului şi reţinerea în ecosistemele terestre” (A.R. Mermut); „Nanoparticulele humice, în comparaţie cu nanoparticulele humice fabricate pentru decontaminarea solului de poluanţi organici” (N. Senesi); 12 Septembrie 2012

„Concentraţia şi distribuţia metalelor grele în solurile din Sentmenat (Catalonia, Spania)” (Jaume Bech şi colab.); „Cultura intercalată a cartofului, bobului şi porumbului la diferite niveluri de irigare“ (Ramzi Sharaiha); „G. Murgoci, fondatorul şcolii româneşti de pedologie şi promotor al ştiinţei solului“ (N. Florea); „Prevenirea secetei în zonele vulnerabile ale bazinului Mureş, rezultate obţinute în cadrul propiectului Euro-Mid-Mureş” (Gheorghe Stăncălie) şi „Tehnologii performante pentru măsurarea şi monitorizarea umidităţii solului” (Arcadiu Munckacsi). În cea de-a doua parte a primei zile a conferinţei s-au parcurs referatele ştiinţifice, aparţinând următoarelor secţiuni: • secţiunea I: „Fizica, chimia, biologia şi tehnologia solului (+ I.S.T.R.O.); • secţiunea a II-a: „Fertilitatea solului şi nutriţia plantelor”; • sectiunea a III-a: „Geneza, clasificarea şi cartografierea solurilor”; • secţiunea a IV-a: „Solurile şi mediul înconjurător”; • sectiunea a V-a: „Factori şi procese pedogenetice din zona temperată”; • secţiunea a VI-a: „Solul şi evenimentele climatice extreme, ariditate şi deşertificare”. Prezentarea referatelor ştiintifice a

continuat şi în cea de-a doua zi a lucrărilor, în total prezentându-se 67 de referate ştiinţifice susţinute în secţiuni şi 19 postere prezentate la sfârşitul lucrărilor pe fiecare secţiune. Pe parcursul prezentării referatelor ştiinţifice s-au purtat discuţii, au avut loc dispute profesionale, dar nota generală a fost că toate prezentările s-au ridicat la un nivel ştiinţific foarte înalt, referatele au fost prezentate în mod clar şi concis, iar concluziile fiecărei prezentări au contribuit la clarificarea unor noi aspecte privind morfologia, geneza şi evoluţia unor categorii de soluri din România. Tot în cea de-a doua zi, după-amiaza, a avut loc şi Adunarea Generală a Societăţii Naţionale Române de Ştiinţa Solului, unde s-au prezentat activităţile desfăşurate de la ultima Conferinţă Naţională până în prezent şi s-au ales organele de conducere ale Societăţii pentru următoarea perioadă. Partea ştiinţifică s-a îmbinat foarte frumos şi util cu partea de vizită pentru participanţi, deoarece în ambele zile aceştia au putut face o promenadă în centrul Craiovei şi o plimbare în Parcul Romanescu al municipiului Craiova. Oaspeţii, în special cei străini, au putut admira frumuseţea tradiţională a

www.agrimedia.ro

Septembrie 2012 13

municipiului Craiova, grandoarea clădirilor noi din municipiu, dar mai ales au savurat ospitalitatea deosebită a tuturor oltenilor. Nu trebuie uitat că muzica populară specific oltenească şi frumuseţea dansurilor populare regionale au fost prezentate de Ansamblul „Maria Tanase”, aparţinând Consiliului Judeţean Dolj.

Victor VĂTĂMANU

Cea de-a treia zi a Lucrărilor Conferinţei Naţionale a început cu vizita în teren, practic fiecare Oficiu de Studii Pedologice şi Agrochimie aparţinând judeţelor vizitate a prezentat cele mai reprezentative profile de sol şi metodele de îmbunătăţire a fertilităţii solurilor. După cum era şi firesc, vizita a început în judeţul Dolj, cu prezentarea solurilor nisipoase din sudul judeţului, soluri de pe raza localităţii Dăbuleni, unde reprezentanţii OSPA Dolj împreună cu cercetătorii aparţinând Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pe Nisipuri Dăbuleni au făcut o expunere a profilelor de sol deosebit de minuţioasă. În continuare, s-au analizat şi dezbătut problemele ridicate la profilele de sol de pe raza localităţii Segarcea, la care au participat şi reprezentanţii Direcţiei Silvice a judeţului Dolj. O notă maximă trebuie acordată eforturilor făcute de reprezentanţii OSPA Dolj, în frunte cu Dumitru Meila, directorul acestei instituţii, pentru eforturile depuse în asigurarea prezentării celor mai reprezentative profile din zonă. Următoarea zi de documentare, de analiză şi dezbatere a problemelor solurilor cu fertilitate redusă din Oltenia s-a desfăşurat pe teritoriul judeţului Gorj. Itinerariul parcurs a fost următorul: Craiova-Filia şi Târgu CărbuneştiPolovragi-Novaci-Târgu Jiu. Parcurgând acest traseu, s-au analizat profilele pregătite de reprezentanţii OSPA Gorj, sub îndrumarea directorului acestui oficiu, Gheorghe Craioveanu, cărora le adresăm cele mai sincere mulţumiri pentru eforturile făcute în asigurarea unor profile reprezentative pentru zona studiată. Profilele de sol prezentate în localităţile Albeni, Polovragi şi Botorogi au fost foarte semnificative, au generat diferite controverse profesionale, toate încheindu-se cu recomandări deosebit de valoroase, făcute împreună cu reprezentanţii Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului. De 14 Septembrie 2012

menţionat faptul că la intrarea pe teritoriul judeţului Gorj, participanţii la această conferinţă naţională au fost întâmpinaţi de preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, care le-a adresat tuturor participanţilor salutul oficialităţilor gorjene. Pe parcursul vizitei la profilul de sol de la Albeni, participanţii la Conferinţa Naţională au avut posibilitatea să se întâlnească şi cu ministrul Agriculturii, care, aflat într-o vizită în judetul Gorj, a ţinut să fie alături de specialiştii pedologi ai României şi să poarte un dialog fructuos cu aceştia. De asemenea, un grup de rapsozi populari şi o formaţie de dansuri populare specifice zonei au încântat auditoriul, prin autenticitatea costumelor populare şi prin virtuozitatea dansatorilor. Trebuie amintită şi vizita efectuată de participanţi la mânăstirea Polovragi, aşezământ religios de o frumuseţe aparte. În cea de-a cincea zi a Conferinţei Naţionale, participanţii au avut posibilitatea de a parcurge următorul itinerar: Târgu Jiu-Ţicleni-Rovinari-MotruHusnicioara-Drobeta Turnu Severin-Târgu Jiu, unde au fost vizitate şi analizate profilele de sol din următoarele localităţi: Ţicleni, Rovinari, Valea Mânăstirii şi Husnicioara. Profilele de sol din această zonă au vizat în special regiunile miniere ale Olteniei, reprezentate prin haldele de steril rezultat în urma exploatării rezervelor de cărbune şi metodele de readucere în circuitul agricol sau silvic al acestora. De remarcat frumuseţea carierei miniere Roşia, care va rămâne mult timp în memoria participanţilor prin grandoarea sa, prin modul în care s-au îmbinat nevoile de exploatare ale carierei cu protecţia mediului înconjurător şi modalităţile de redare în circuitul economic a haldelor de steril. Deosebit de fructuoase au fost dezbaterile avute împreună cu conducătorii acestor exploataţii miniere şi a impresionat în mod cu totul pozitiv dorinţa acestora de a fi alături de specialiştii pedologi în găsirea celor mai bune şi eficiente căi de redare în circuitul agricol sau silvic a terenurilor care în acest moment sunt improprii acestor activităţi. Seara, o notă aparte a făcut-o vizitarea Complexului „Brâncuşi“, din centrul municipiului Târgu Jiu, unde toţi participanţii au putut admira la faţa locului o parte din creaţiile marelui sculptor de pe aceste meleaguri gorjene.

În ultima zi a vizitei pe teren, s-a parcurs următorul itinerar: Târgu Jiu-PeştişaniBaia de Aramă-Obârşia Cloşani-Vârful Godeanu-Băile Herculane-Orşova-Turnu Severin-Târgu Jiu şi s-au vizitat, analizat şi dezbătut profilele din următoarele locaţii: Peştişani, Obârşia Cloşani, Piatra lui Stan şi Malovat. O binemeritată mulţumire pentru eforturile reprezentanţiilor OSPA Mehedinţi, pentru întreaga activitate pe care au depus-o în vederea prezentării unor profile de sol semnificative pentru această zonă a ţării. Profilele de sol au fost diferite faţă de cele vizitate în yilele precedente, dar şi aici s-au găsit numeroase posibilităţi de redare în circuitul agricol sau silvic a acestor terenuri. Vizita la Casa memorială „Brâncuşi” a dat posibilitatea tuturor celor interesaţi de viaţa şi activitatea acestui geniu al poporului român, născut pe aceste meleaguri, să admire simplitatea şi modestia caracteristică acestor locuitori din comuna natală a lui Brâncuşi. Câmpul de lapiezuri a impresionat în mod cu totul deosebit, prin imaginea aproape ireală a acestor locuri, de o frumuseţe rară şi de mare importanţă geologică. De asemenea, vizita la mânăstirea Sfânta Ana de la Orşova va rămâne mult timp în amintirea tuturor participanţilor la acestă manifestare ştiinţifică românească. După cum se poate constata, cea de-a XX-a Conferinţă Naţională de Ştiinţa Solului a fost o experienţă unică, de o mare însemnătate ştiinţifică şi practică. Participarea unor oaspeţi străini, care au avut posibilitatea unui dialog cu specialiştii pedologi din România, este meritorie, aceasta dând speranţa că tematica şi desfăşurarea lucrărilor vor avea un ecou către forurile care pot reda în circuitul agricol sau silvic terenurile neproductive sau slab productive, în special din bazinele miniere ale României. În final, adresăm mulţumiri tuturor celor care s-au implicat în reuşita acestei manifestări ştiinţifice, sub conducerea profesorului Romulus Mocanu, preşedintele executiv al Societăţii Naţionale de Ştiinţa Solului, cel care a dorit şi a reuşit să păstreze viu spiritul înaintaşilor pedologi şi al tuturor specialiştilor agronomi din Oltenia, această zonă minunată a României.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

«Campania Agricolă» - catalogul util în fiecare campanie

În această toamnă, a apărut o nouă publicaţie dedicată fermierilor. Conceptul acesteia a pornit dintr-o realitate pe care realizatorii au cunoscut-o de mai mulţi ani: cataloagele companiilor stăteau

www.agrimedia.ro

în într-un teanc dezordonat, întru colţ al biroului, fără a mai fi un v vreodată consultate atunci când s doreşte achiziţionarea unor se i inputuri. Pornind de aici, a fost c creat un catalog care reuneşte în p paginile sale cele mai importante produse p şi oferte ale companiilor c clasificate pe domenii: utilaje ş maşini agricole, pesticide, şi s seminţe certificate, distribuitori, finanţare, dar şi contactele reprezentanţilor companiilor în fiecare judeţ unde sunt prezenţi. Cel mai important la catalogul „Campania Agricolă” este conceptul apariţiei: este publicat de două ori pe an, înaintea fiecărei campanii de toamnă şi de primăvară. În acest fel, fermierii au la îndemână tot ce vor avea nevoie pentru noul sezon. În acelaş timp, companiile vor avea posibilitatea să transmită

fermierilor date cât mai tehnice pentru produsele pe care le promovează. Fiecare companie poate contracta un modul de câte 4 pagini, pe care le poate utiliza pentru promovarea celor mai importante produse pe care le comercializează pentru sezonul de toamnă sau de primăvară. Prin această modalitate se doreşte transmiterea de informaţii către fermieri, nu doar o simplă machetă de publicitate. Catalogul este distribuit atât direct fermierilor, la evenimente la care participă echipa de realizatori, cât şi prin poştă, către cei mai mari agricultori. Ceea ce este remarcabil la această nouă publicaţie sunt forma grafică, formatul şi calitatea printului. Conceptul grafic este cel mai nou din domeniul designului, iar formatul a fost inspirat de cea mai revoluţionară tehnologie - Ipad-ul. Realizatorii se mândresc că este publicaţia cea mai frumoasă din industria agricolă.

Septembrie 2012 15

60 de milioane de euro pentru investiţii în irigaţii În urma realocărilor financiare din cadrul PNDR, APDRP pune la dispoziţia celor care vor să investească în irigaţii şi lucrări de îmbunătăţiri funciare 60 de milioane de euro. Banii sunt disponibili în cadrul sesiunii ce se va desfăşura în perioada 3 septembrie-15 octombrie 2012, pentru Măsura 125 - componenta a1 „Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare”. Decizia Autorităţii de Management pentru PNDR privind suplimentarea fondurilor a fost luată în cadrul întâlnirii Comitetului de Monitorizare şi a avut la bază, pe lângă nevoia evidentă de dezvoltare din sectorul irigaţii, solicitările primite din partea organizaţiilor de profil. Totodată, în urma realizării Raportului de selecţie final al proiectelor încadrate la subcomponenta a1 a Măsurii 125, care au fost depuse în cadrul sesiunii de primire a proiectelor din perioada 2-31 mai 2011, au mai rămas disponibile 25,5 milioane de euro. Cele 60 de milioane de euro disponibile pentru sesiunea din luna septembrie pot fi solicitate pentru investiţii în modernizarea sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii, inclusiv pentru

staţii de pompare sau de contorizare, precum şi pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare care să asigure funcţionarea optimă a sistemelor de irigaţii. Aceste tipuri de investiţii pot primi până la 1 milion de euro, sumă care acoperă 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică ce deservesc întreaga comunitate. Pentru investiţiile de utilitate publică ce deservesc doar o parte din comunitate, sprijinul financiar nerambursabil este de 75% din totalul cheltuielilor eligibile. În acest caz, ajutorul public acordat nu va putea depăşi 750.000 de euro pentru un proiect. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat prin Măsura 125 este de 5.000 de euro. Această sumă reprezintă valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarii Măsurii 125 - componenta a1 sunt organizaţiile şi federaţiile de utilitate publică ale proprietarilor sau deţinătorilor de terenuri agricole, constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare. Prin această măsură de finanţare se acordă fonduri nerambursabile pentru creşterea eficienţei activităţii agricole, prin îmbunătăţirea aprovizionării cu inputuri şi o mai bună valorificare

a produselor rezultate. Se are astfel în vedere diminuarea riscului şi a incertitudinii în agricultură, prin reducerea incidenţei fenomenelor naturale (secetă, eroziunea solului etc.). Măsura 125 - componenta a1 se încadrează în Axa I - „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii” şi are ca obiectiv general adaptarea infrastructurii agricole şi forestiere la noile structuri de proprietate apărute ca urmare a procesului de restituire a proprietăţilor, în vederea creşterii competitivităţii sectorului agricol şi forestier. Alocările financiare în perioada 2007-2013 pentru această măsură sunt prevăzute în PNDR. Fondurile disponibile pentru fiecare sesiune de depunere de proiecte sunt stabilite de către Autoritatea de Management, în urma consultării Comitetului de Monitorizare pentru PNDR. Fondurile alocate prin Măsura 125 componenta a1 „Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare” aferente sesiunii din septembrie 2012 reprezintă contribuţia Guvernului României de la bugetul de stat - 20% şi contribuţia Uniunii Europene, de 80%.

(XUDOLV 6HPLQŖH UHFUXWHD]ć ,QJLQHU DJURQRP GH SURPRYDUH SHQWUX =RQD 0ROGRYD Euralis Seminţe recrutează un Inginer agronom de promovare pentru Zona 6 - Moldova, judeşele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui. Candidatul ideal este titular de diplomă universitară de Inginer agronom (BAC+4) şi are o experienţă anterioară în cultura mare la nivel de promovare tehnică sau în ferma de producţie de minimum 3 ani. Candidatul trebuie să fie o persoană autonomă, punctuală, bun organizator, bun comunicator, cu energie şi creativitate în rezolvarea situaţiilor dificile şi gestiunea stresului şi a priorităţilor. De asemenea, el trebuie să cunoască foarte bine operarea de bază pe PC (Word, Excel, e-mail, internet), să posede permis de conducere valabil categoria B şi să fie domiciliat stabil într-unul dintre judeţele Bacău, Neamţ sau Vaslui. Inginerul agronom de promovare oferă suport tehnic direct (rezultate de producţii normate, observaţii agrotehnice detaliate ale produselor din portofoliu şi produselor concurente etc.); Area managerului comercial pentru Zona 6, prin organizarea, menţinerea şi exploatarea câmpurilor demonstrative de culturi de primăvară şi toamnă din zona atribuită. De asemenea, este implicat în operaţiunile de marketing şi promovare la nivel de ferme şi distribuitori, prin organizarea de seminarii, zile ale câmpului ş recoltari. Inginerul agronom de promovare este integrat în Departamentul Tehnic şi de Marketing. Oferim un salariu de bază competitiv, bonus variabil anual în funcţie de realizarea obiectivelor, maşină de serviciu, mobil, laptop, tichete de masă şi asigurare medicală privată.

Candidaţii sunt rugaţi să-şi depună candidatura la adresa de e-mail alina.costea@euralis.ro. 16 Septembrie 2012

www.agrimedia.ro

Septembrie 2012 17

Limagrain România îşi reorganizează structura de management Începând cu luna iulie, Limagrain România are un nou Board, format din: Ion Lăpădătescu - Country Manager, Markus Salmen - director comercial, Alina Creţu - director marketing. O echipă de tineri manageri recomandaţi de experienţa şi profesionalismul fiecăruia dintre aceştia şi susţinuţi de o echipă comercială prezentă în toate zonele agricole din România. Pe piaţa locală a seminţelor, Limagrain deţine o poziţie importantă la suprafeţele cultivate cu porumb, floarea-soarelui, cereale păioase şi rapiţă. Adevărata valoare a geneticii LG este dată de forţa productivă a beneficiarilor de seminţe, parteneri reprezentând cele mai valoroase companii şi unităţi agricole din România. Dintr-un model european, Limagrain s-a transformat în ultimii 15 ani într-o importantă companie multinaţională producătoare de seminţe, cu o prezenţă pe toate pieţele mondiale în care agricultura are o importanţă majoră. O companie lider în diferite domenii: cel mai mare producător de seminţe 18 Septembrie 2012

european şi al 4-lea mondial, lider european în producerea de făină specială, al 2-lea producător industrial în panificaţia franceză. Din anul 2000 există şi Limagrain România. Scopul reprezentanţei este promovarea geneticii LG, introducerea pe piaţa românească a unor soiuri şi hibrizi de calitate superioară, adaptate condiţiilor de cultură locale, înregistrate sau în curs de înregistrare, testate în cadrul reţelei oficiale, dar şi în cultură. Limagrain România oferă o gamă completă de seminţe pentru cultura mare: porumb, grâu, orz, floarea-soarelui, rapiţă, mazăre etc. Pentru satisfacerea nevoilor finale, principala prioritate Limagrain o constituie inovaţia, proces care este sursa evoluţiilor majore în agricultură, reprezentate prin creaţie şi ameliorare varietală, tehnici avansate de cultură, integrarea în circuitul agroindustrial.

NOUTĂŢI LG 2012 • Hibrizi de porumb şi floarea-soarelui care au confirmat capacitatea de producţie şi adaptabilitatea • Lansarea gamei speciale de porumb siloz LG în România: LG Animal

Nutrition - singura companie care oferă o calitate garantată a hibrizilor de porumb siloz • Seminţele Limagrain pe paleţi cu identificare specifică pe fiecare specie • Noua denumire a hibrizilor LG* * Hibrid înscris înainte de 2010: LG 33.50 - ultimele 3 cifre reprezintă grupa FAO * Hibrid înscris după 2010: LG 30.290 - ultimele 3 cifre reprezintă grupa FAO

OBIECTIVE LG PENTRU 2012-2013 • Parteneriat reciproc benefic cu distribuitorii agreaţi • Suport tehnic permanent direct în fermă (prin echipa comercială LG, dar şi cea a partenerilor) • Consolidarea poziţiei de lider la sămânţa certificată premium de grâu LG la nivel naţional • Plus valoare adăugată seminţei LG (tratamentul cu insecticide, continuarea promovării noilor tehnologii de cultură: CLEARFIELD - la floarea-soarelui sau Yield Guard - pentru porumb).

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2012 19

Nicolae Popa, noul director general adjunct al APDRP Nicolae Popa a fost numit director general adjunct implementare tehnică al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, începând cu data de 5 septembrie 2012, prin decizie a directorului general al agenţiei. Nicolae Popa este detaşat la APDRP din funcţia de auditor public extern pentru Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi Fondul European de Garantare Agricolă din cadrul Autorităţii de Audit - Curtea de Conturi a României. Beneficiind de o vastă experienţă de management în sectorul agricol, domnul Popa a reprezentat, ca deputat, judeţul Alba în Parlamentul României în legislaturile 1996-2000, respectiv 2004-2008. De

asemenea, în perioada 2004-2008 a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor. „Este o provocare pe care am acceptat-o, în virtutea faptului că absorbţia fondurilor europene pentru agricultură este o prioritate maximă a ţării noastre în următoarea perioadă. Experienţa pe care o am în auditul acestor fonduri îmi dă convingerea că derularea programului poate fi eficientizată, iar banii europeni vor asigura creşterea competitivităţii economiei rurale”, a precizat Nicolae Popa, directorul general adjunct implementare tehnică al APDRP.

Ajutor de 100 lei/hectar pentru compensarea fenomenului de secetă Hotărârea privind aprobarea schemei „Ajutoare de minimis pentru compensarea efectelor fenomenului de secetă manifestat în anul agricol 2011-2012 asupra culturilor agricole” a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 639/7 septembrie 2012. Astfel, începând cu data publicării în Monitorul Oficial, fermierii pot depune cereri la Direcţiile pentru Agricultură, până la 15 octombrie 2012. Sprijinul va fi acordat începând cu data de 1 noiembrie 2012. Ajutorul stabilit de actul normativ se acordă producătorilor din domeniul vegetal şi compensează o parte din pierderea producţiei destinată autoconsumului. Beneficiarii schemei sunt fermieri persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit OUG nr. 44/2008, persoane juridice, precum şi orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică care deţin suprafeţe de culturi agricole în teren 20 Septembrie 2012

arabil şi au înfiinţat culturi în toamna anului 2011, primăvara anului 2012. Cuantumul ajutorului este de 100 de lei per hectar şi se acordă pentru suprafeţe cuprinse între 1 şi 10 ha inclusiv. Numărul estimat al beneficiarilor este de aproximativ 573.000 de fermieri, iar suprafaţa de teren arabil pentru care se acordă sprijinul este de aproximativ 1,9 milioane ha. Suma maximă a sprijinului financiar nu poate depăşi echivalentul în lei a 7.500 de euro pentru fiecare beneficiar. Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor sunt de aproximativ 42,8 milioane de euro şi se asigură de la bugetul de stat.

„Am promis şi am făcut! Consider că este un efort extrem de important pe care Guvernul îl face în această perioadă, nu foarte bună din punct de vedere economic. Am luat această măsură tocmai pentru a arăta preocupările pentru dezvoltarea agriculturii, ca motor principal pentru susţinerea economiei româneşti. La începutul lunii octombrie vom stabili, prin hotarâre de Guvern, şi nivelul sprijinului pe care îl vor primi cei 1 milion de fermieri care au făcut cerere către APIA, nivel care va fi mult peste cel al anului precedent” a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

www.agrimedia.ro

Septembrie 2012 21

Mircea Croitoru, preşedintele Grupului de producători Legume-Fructe Matca, a declarat, la sfârşitul lunii august, cu ocazia lansării Partidului Agricultorilor, că în acest an sectorul horticol înregistrează pierderi de producţie până la 40%. p ţ de p

Ana MUSTĂŢEA

Pierderi de producţie înregistrate şi în sectorul legumicol Cauzele scăderii producţiei de legume sunt multiple, printre ele se numără seceta, lipsa irigaţiilor şi a măsurilor de sprijin, precum şi căderile masive de zăpadă din timpul iernii, care au distrus mai multe solarii, punând astfel legumicultorii în dificultatea de a reîncepe ciclul de producţie. Reprezentantul legumicultorilor nu a omis nici faptul că pierderile din vara anului trecut, cauzate de bacteria E-coli, a accentuat şi mai mult problemele financiare ale producătorilor. „Tot mai mulţi legumicultori renunţă la activitatea agricolă, pentru că în ultimii trei ani nu ne-am mai acoperit cheltuielile şi Ministerul Agriculturii nu a venit cu nici un sprijin financiar. Ne-a promis că ne acordă acel ajutor de minimis, dar nu am primit nimic. Până la sfârşitul lunii iulie trebuia să primim sprijinul şi legumicultorii sperau să-l primească pentru a putea înfiinţa culturile de toamnă. Sunt mulţi legumicultori care nu mai au bani. În primăvară, fermierii nu au mai avut bani să pornească la drum, au fost afectaţi în iarnă de căderile masive de zăpadă, iar seceta şi lipsa irigaţiilor au accentuat această situaţie dezastruoasă”, a afirmat dl Croitoru. În privinţa producţiei de legume din acest an, el a declarat că este mai mică cu 40% faţă de cea înregistrată 22 Septembrie 2012

în 2011. „În acest an, producţia este cu 40% mai mică, pentru că 20% a fost afectată de secetă, iar cealaltă pierdere de 20% se înregistrează pentru că mulţi legumicultori au renunţat să mai cultive din lipsa banilor”, a precizat dl Croitoru. Potrivit acestuia, în solarii producţiile au scăzut pentru că temperaturile foarte mari au făcut ca plantele să nu mai fructifice. „În loc să avem 5-8 fructe pe etaj, acum avem numai două”, a spus preşedintele grupului de producători. Cu privire la măsura propusă de MADR, aceea de a acorda 100 lei/ha celor care au între 1 şi 10 ha pentru compensarea pierderilor de recoltă cauzate de secetă, aceasta este nesemificativă. „Sprijinul este prea mic. Ministerul Agriculturii ar trebui să acorde subvenţii mai mari, cum ar fi, de exemplu, la motorină. Producem cu greu legume din cauza preţurilor mari la inputuri, care s-au mărit cu 200%, la carburanţi, energia electrică, îngrăşăminte etc. Statul român nu a avut grijă să protejeze sectorul horticol. Mai degrabă a încurajat importurile”, a spus Mircea Croitoru. Un alt motiv de supărare a reprezentantului legumicultorilor este acela că producătorii nu au putut beneficia de reducerea costului la energia electrică folosită pentru irigaţii, pentru

că această măsură nu-i viza şi pe cei care folosesc apa din puţuri forate. Acesta a mai spus că legumicultorii ar dori să beneficieze de acelaşi sprijin care se acordă în celelalte state ale UE şi că statul ar trebui să aibă o politică prin care să încurajeze dezvoltarea sectorului agricol. „În bazinul legumicol Matca sunt 1.600 de hectare de solarii şi 1.500 de hectare ocupate cu legume în câmp. Suntem oameni muncitori, nu stăm cu mâna întinsă la stat, însă vrem doar ce primesc şi colegii noştri din Uniunea Europeană”, a precizat dl Croitoru. Cu privire la scumpirile semnalate pe piaţă, acesta a declarat că nu producătorii au crescut preţurile la legume, ci mai degrabă intermediarii. „În bazinul legumicol Matca, castraveţii se vând cu 0,50 lei/kg, tomatele cu 2,5-2 lei/kg, dar, din păcate, nu prea sunt, vinetele - până la 1,2 lei/kg, varza - 2 lei/kg, iar ardeii între 1,8 şi 2 lei/kg. Majorarea a apărut pe lanţ, la intermediari. Acum vedem consecinţele, pentru că în cei 22 ani nu am putut avea un sector organizat, iar statul ar trebui să-i fiscalizeze şi pe intermediari”, a spus dl Croitoru.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2012 23

Pe parcursul lunii octombrie, activitatea din legumicultură este intensă, începând cu îngrijirea culturilor încă existente în cultură şi ajungând până la înfiinţarea culturilor din toamnă pentru primăvară.

Calendarul lucrărilor legumicole din cursul lunii octombrie Astfel, îngrijirea culturilor aflate încă în cultură, având în vedere faptul că în această vară a anului agricol 2011-2012 s-a înregistrat o lungă perioadă de secetă pedologică, continuă prin irigarea tuturor culturilor aflate pe rod, în funcţie de specia cultivată (varză de toamnă, varză roşie, conopidă de toamnă, gulii, ridichi de iarnă etc.) şi de posibilităţile materiale de aplicare a udărilor. La aplicarea udărilor se va ţine cont şi de necesitatea aplicării udărilor, de tipul de sol şi modul de irigare asociat cu norma de irigare (aceasta trebuie să fie în jur de 150-200 metri cubi de apă la hectar). La toate acestea, pentru aplicarea udărilor se vor efectua în totalitate activităţile determinate de metoda de irigare (udare prin aspersiune, udare prin brazde, udare prin inundare etc.). Pentru culturile deja înfiinţate din toamnă pentru recoltarea în primavară, se vor efectua următoarele lucrări: acolo unde este cazul, se vor aplica udări pentru completarea deficitului de apă din sol, se vor efectua praşile manuale pentru distrugerea eventualelor buruieni care au apărut şi, de asemenea, se vor aplica doze de îngrăşăminte, ca parte din întregul necesar de îngrăşăminte chimice (în special macroelemente). De asemenea, o atenţie deosebită se va 24 Septembrie 2012

acorda îngrijirii culturilor de verdeţuri înfiinţate din toamnă pentru recoltarea în primavără prin lucrări de irigat (acolo unde este cazul), prăşit (acolo unde gradul de îmburuienare este mare), fertilizat (în funcţie de cartarea agrochimică) etc. În această perioadă se recoltează culturile rădăcinoase (morcov, pătrunjel, păstârnac, ridiche de iarnă, ţelină pentru rădăcină, sfeclă roşie etc.); pentru recoltare se execută următoarele operaţiuni: decoletat, dislocat şi adunat rădăcini, încărcat şi transportat recolta, descărcat; după aceste operaţiuni, urmează operaţiunile de condiţionat şi sortat, în vederea valorificării superioare.

Tot acum se recoltează şi culturile de varză de toamnă, varză roşie, conopidă de toamnă, gulie etc.; pentru o valorificare bună, sunt necesare următoarele operaţiuni: încărcat, transportat, descărcat recolta, după care urmează sortatul la fiecare cultură în parte. După recoltarea şi desfiinţarea culturilor prezentate anterior, se trece la pregătirea terenului, în vederea însămânţării unor culturi de toamnă sau a pregătirii terenului pentru culturile de primăvară. Astfel, prima operaţiune este desfiinţarea culturilor în ogor propriu, cu excepţia celor din grupa verzei şi a rădăcinoaselor,

www.agrimedia.ro

de recoltare, respectiv pentru recoltarea în toamna anului curent (este cazul culturilor de ceapă verde, usturoi verde), în primăvara următoare (ceapă verde, usturoi verde) şi înfiinţarea în ogor propriu (ceapă de toamnă, usturoi de toamnă). Pentru a avea o cultură neatacată de dăunători, în cazul culturii usturoiului, se va trata usturoiul împotriva nematozilor cu substanţele recomandate în buletinul de avertizare emis de specialiştii fitosanitari la nivel de judeţ. În vederea executării semănatului cu material de plantat, sunt necesare următoarele operaţiuni: încărcat, transportat, descărcat materialul de plantat (arpagic, bulbili de usturoi, circa 800 de kilograme la hectar); operaţiunea de plantat propriu-zisă, manual sau mecanic, pentru culturile de ceapă verde, usturoi verde, ceapă din toamnă, usturoi din toamnă. Imediat după executarea operaţiunii de plantare, manuală sau mecanică, este necesară aplicarea operaţiunii de udare, în vederea asigurării răsăririi plantelor şi a uniformităţii culturilor. În ceea ce priveşte măsurile pentru producerea de răsaduri pentru anul viitor, sunt necesare de executat următoarele operaţiuni: • asigurarea cu cantităţi suficiente de gunoi de grajd, care presupune operaţiunile de încărcat gunoi de grajd, transportul acestuia la sola unde urmează să fie aplicat, aşezarea gunoiului de grajd în platformă şi, foarte important, protejarea platformei de intemperii (prin depozitarea sub copertine, fie prin acoperirea cu folie de plastic a platformei). • asigurarea amestecului corect de materii prime (pământuri), care presupune următoarele operaţiuni: încărcat,

transportat, descărcat pământurile pentru formarea amestecului. După executarea acestor lucrări, urmează cernerea pământurilor iniţiale (mraniţă, pământ de ţelină, pământ de grădină, nisip, turbă, compost forestier etc.). • pregătirea amestecului de pământuri prin următoarele operaţiuni: omogenizarea conform reţetei pentru fiecare specie în parte şi în funcţie de conţinutul solei în materie organică, dezinfectat amestecul cu substanţele indicate de specialiştii fitosanitari la nivel de judeţ. Urmează depozitarea corespunzătoare a amestecului în spaţii protejate, respectiv magazii, şoproane etc., şi protejarea acestora prin măsurile amintite anterior. În ceea ce priveşte organizarea activităţilor, amintim principalele probleme, reprezentate prin: • actualizarea graficului de activităţi pentru următoarea etapă, cu estimarea necesarului forţei de muncă şi a mijloacelor financiare pentru executarea corectă a activităţilor; • revizuirea listei materialelor avute în stoc şi evaluarea celor necesare pentru lunile viitoare, în vederea contractării procurării lor; • analizarea modului de derulare a unor contracte de creditare, servicii, aprovizionare cu produse pentru etapele următoare; • actualizarea şi urmărirea contractelor pentru livrarea fructelor în etapa următoare pe pieţele contractante; • măsuri de pregătire a spaţiilor pentru depozitarea unor legume ce urmează a fi valorificate în cursul lunilor viitoare (rădăcinoase, ceapă, usturoi, praz, varză, ridichii de iarnă, gulii etc.). Se vor avea în vedere spaţiile de tip frigorific şi cu posibilitate de urmărire a parametrilor termohidrici. Pentru comercializarea întregii recolte de legume sunt necesare operaţiuni de încărcare, transport, descărcat recolta la locul de condiţionare sau la beneficiar. Urmează condiţionarea recoltei pentru valorificare superioară pe piaţă, care presupune următoarele operaţiuni: făcut legături, sortat, calibrat, şters/lustruit, ambalat, depozitat în condiţii optime până la livrare şi, după ce toate acestea au fost executate în cel mai corect mod, urmează expedierea la beneficiar.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Septembrie 2012 25

Victor VĂTĂMANU

la care continuă recoltarea. Urmează nivelarea terenului (de exploatare) pentru executarea irigării în condiţii optime pe parcursul perioadei de vegetaţie din anul următor. O operaţiune foarte importantă este fertilizarea cu gunoi de grajd, în doză de 30 de tone la hectar; această cantitate de îngrăşământ organic se va aplica pe suprafeţele ce vor fi cultivate în anul următor cu tomate, varză, ardei, vinete, castraveţi, dovlecei etc. Pentru executarea acestei lucrări sunt necesare următoarele secvenţe: încărcat gunoi, transportat gunoi de grajd la terenul pe care urmează a fi administrat, descărcarea gunoiului în utilaje agricole şi împrăştierea cât mai uniformă a acestuia înainte de executarea operaţiunii de arat. De mare importanţă este administrarea îngrăşămintelor chimice (de regulă superfosfat, în cantitate de circa 300 de kilograme la hectar şi eventual sare potasică, în doză cantitativă de circa 150 de kilograme la hectar, în funcţie de cartea agrochimică executată de specialiştii pedologi la nivel de judeţ) la toate culturile în ogor propriu. Această operaţiune presupune următoarele secvenţe tehnologice: încărcat, transportat, descarcat în utilaje agricole şi administrat cantităţile recomandate de îngrăşăminte chimice cât mai uniform pe teren. Arătura de bază sau arătura adâncă se va executa pentru fiecare cultură legumicolă în ogor propriu. Înainte de executarea arăturii adânci sau de bază este necesară lucrarea terenului după desfiinţarea culturilor, cu discul, pentru tocarea resturilor vegetale, afânarea superficială a solului la o adâncime de 12-15 cm şi apoi mărunţirea. Se va avea în vedere în continuare deschiderea rigolelor, pentru modelarea solului, după care urmează modelarea solului pentru culturile ce se vor înfiinţa din toamnă, respectiv culturile de ceapă verde, usturoi verde, ceapă din toamnă şi usturoi din toamnă. În ceea ce priveşte înfiinţarea culturilor din toamnă pentru primăvară, acestea se pot realiza prin semănat direct în câmp sau cu material de plantat. Înfiinţarea culturilor prin semănat direct în câmp are ca scop recoltarea în primăvara următoare a culturilor de spanac, salată, ceapă semănată etc. Când se înfiinţează culturi cu material de plantat, se va avea în vedere perioada

26 Septembrie 2012

www.agrimedia.ro

Septembrie 2012 27

Dacă pentru producătorii agricoli anul 2012 a fost unul dificil, pentru crescătorii de animale acesta este cu mult mai greu, din cauza preţurilor mari la furaje. Preţul unui kilogram de porumb a ajuns să fie egal cu al unui litru de lapte şi, în aceste condiţii, fermierii încep să pună în balanţă rentabilitatea păstrării animalelor. Foarte multe vaci de lapte sunt duse la abatoare, dar şi acestea încep să refuze sacrificarea animalelor deoarece au deja în stoc cantităţi importante de carne, iar piaţa nu le poate absorbi într-un timp scurt.

Claudiu Frânc, vicepreşedinte al FNCBR

Producătorii de lapte cer un preţ corect

Ana MUSTĂŢEA

Despre această situaţie avertiza la sfârşitul lunii august şi dl Costel Caraş, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Vaci Holstein România. Un alt reprezentat al sectorului, dl Nicuşor Şerban, administrator al Agroserv Măriuţa, din judeţul Călăraşi, care deţine un efectiv de 1.000 de animale, din care 430 sunt vaci în producţie, afirma că „sunt cozi la abatoare, pentru că oamenii nu mai au furaje pentru animale”. Reducerea efectivelor de animale va duce inevitabil la creşterea importurilor de lapte şi produse lactate, dar cum creşterea preţurilor la furaje este semnalată în întreaga lume - acestea pot fi primele semne ale unei crize pe piaţa laptelui. „Costul de producţie al laptelui a crescut cu 40%, iar noi vindem laptele în acest moment sub preţul de cost. Dacă din luna octombrie preţul de valorificare nu se va mări, probabil că mulţi vor renunţa la a mai produce lapte. Preţul oferit de procesator pentru un litru de lapte este cuprins între 1,1 şi 1,2 lei. Este nefiresc să iei pe 1 litru de lapte cât pe un kilogram de porumb. Procesatorul trebuie să mărească preţul de achiziţie, pentru ca noi să putem rezista şi să producem în continuare lapte. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, cu preţul de acum nu vom mai putea rezista decât câteva luni, după care probabil că vom duce animalele la abator. 28 Septembrie 2012

Ca urmare, pe piaţa românească vor creşte importurile de lapte, iar pericolul este acela că laptele vândut ca fiind proaspăt va fi de fapt obţinut din lapte praf şi consumatorul nu va şti, pentru că nu toate ingredientele şi procentajul acestora sunt trecute pe etichetă”, a afirmat dl Şerban. Crescătorul de animale exploatează o suprafaţă agricolă de 5.000 de hectare, putând să-şi asigure furaje pentru animale la un preţ mai scăzut decât dacă le-ar cumpara. „Nu este relevant faptul că sunt şi producător de cereale, deoarece dau la vacă porumb de 1,1 lei/kg, când aş putea să-l vând pe piaţă. Pentru sectorul zootehnic este un an cu mult mai greu decât pentru cel vegetal, iar pentru 2013 nu avem mari speranţe. Am însămânţat cultura de rapiţă pe 500 ha, iar grâul intenţionez să-l semăn pe o suprafaţă de până la 1.600 ha. Am pregătit terenul, însă nu ştim ce o să fie dacă nu vor fi ploi suficiente. Investim fără să ştim care sunt urmările”, a spus administratorul societăţii. Acesta a mai declarat că preţul la inputurile pentru agricultură a crescut foarte mult. „Faţă de anul trecut, îngrăşămintele chimice s-au scumpit cu 10-15%, iar preţul la sămânţa de grâu a crescut nejustificat, ajungând de la

1,6 lei/kg, cât era în 2011, până la 2,22,8 lei/kg”, a spus dl Nicuşor Şerban. Claudiu Frânc, vicepreşedinte al Federaţiei Naţionale a Crescătorilor de Bovine din România, consideră necesară mărirea preţului de achiziţie a laptelui şi acordarea de către Ministerul Agriculturii a unor facilităţi pentru crescătorii de animale. „Înainte de 1989, cu banii luaţi pe un litru de lapte cumpăram 5 kg de furaje şi 2,2 litri de motorină. Acum se pune întrebarea: la ce preţ să vând laptele ca să fie rentabil, în condiţiile în care dau la animale porumb în valoare de 2 lei/kg? Acum ne gândim serios ce să facem. Un prim pas este să discutăm cu procesatorii pentru a ne oferi un preţ mai bun şi, în al doilea rând, cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii, pentru a fi luată în considerare posibilitatea acordării unor ajutoare pentru crescătorii de animale”, a afirmat dl Claudiu Frânc. „Preţurile la cereale au crescut nu doar în Europa. Statele Unite ale Americii, Rusia, Ucraina - ţări consacrate pentru producţia de cereale - au obţinut producţii mici din cauza secetei”, a mai spus vicepreşedintele federaţiei.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2012 29

Îngrijorări privind lipsa precipitaţiilor la înfiinţarea culturilor de toamnă

Ana MUSTĂŢEA

Ilie Popescu, administrator al SC Oltpiess, exploatează în judeţul Olt o suprafaţă de 2.000 de hectare. Despre anul 2012 consideră că este unul dificil, cu slabe rezultate privind producţia agricolă, însă o îngrijorare mai mare are în privinţa începerii campaniei de însămânţare a culturilor de toamnă, din cauza lipsei precipitaţiilor.

„În acest an, s-au obţinut producţii mici, însă în zona noastră sunt ceva mai bune, pentru că am avut norocul să cadă câteva precipitaţii. Mă îngrijorează prognozele, pentru că nu arată că vor fi ploi în următoarea perioadă şi, după cum ştiţi, fără apă nu se poate face nimic”, a spus administratorul societăţii. În ciuda prognozelor negative, acesta intenţionează să cultive o suprafaţă cu rapiţă de 550 de hectare. „Sunt oarecum nevoit să-mi asum acest risc, pentru că nu poţi şti dacă vin sau nu ploi. Până la urmă, agricultura este o activitate riscantă, care poate să te ridice sau să te coboare.” Cultura de bază din cadrul exploataţiei rămâne cea de grâu, care va ocupa în această toamnă o suprafaţă de 1.000 ha. Din cauza lipsei de apă din sol, dl Popescu apreciează că la pregătirea patului germinativ cheltuielile au crescut cu 5 până la 10%. „Terenul s-a lucrat greu, iar consumul de combustibil a crescut. Însă cel mai important aspect este acela că utilajele agricole s-au uzat. Am lucrat cu ele în condiţii dure.” În privinţa producţiilor obţinute 30 Septembrie 2012

la porumb şi floarea-soarelui, administratorul fermei se consideră norocos, apreciind că rezultatele sunt bune, în comparaţie cu cele obţinute în alte zone, unde seceta a fost mult mai accentuată. „La porumb am obţinut, de pe o suprafaţă de 550 ha, o medie de 4 tone/ha. Consider că este o producţie bună, dacă mă uit la ce au obţinut colegii mei din alte zone ale ţării. La cultura de floarea-soarelui am obţinut o recoltă de aproape 2.300 kg/ha. În acest an, am văzut diferenţe de producţie între varietăţile cultivate. Când un an are condiţii prielnice pentru culturile agricole, toţi hibrizii sunt productivi, însă diferenţele se văd când condiţiile climatice sunt dificile, când este secetă. În fermă am văzut diferenţe de producţie chiar şi de 30%. La floarea-soarelui, porumb, dar şi la rapiţă sunt mulţumit de cei de la compania Pioneer. La cultura de grâu prefer soiurile româneşti. Anul trecut m-am convins că soiurile autohtone sunt cele mai bune pentru zona noastră. Dacă în anii buni, soiurile străine nu reuşesc să le depăşească cu mult pe cele româneşti, cu atât mai mult nu vor da rezultate mai bune când condiţiile climatice sunt dificile. Începând cu anul trecut, nu am mai culivat soiuri străine şi consider că am luat o decizie bună”, a precizat dl Ilie Popescu. Producţia agricolă obţinută la culturile de primăvară a depozitat-o, deoarece estimează că preţurile vor creşte cu cel puţin 5-10% în noiembrie, iar după luna ianuarie a anul viitor

creşterea va fi şi mai mare. „Preţurile de valorificare sunt bune, dar, din păcate, nu avem producţii prea mari care să le vindem”, a spus dl Popescu. „Cu toate că la porumb am realizat o producţie bună, de 4 tone/ha, şi am obţinut venituri, nu trebuie să uităm că preţurile la inputuri au crescut foarte mult. Depide foarte mult şi de momentul în care ai ales să valorifici producţia. La grâu, de exemplu, preţul a ajuns în câteva săptămâni de la 140-150 euro/ tona la 220 euro/tona. Uneori eşti descurajat, în sensul că, dacă ai fi fost inspirat şi păstrai grâul mai mult timp, ai fi putut obţine un preţ mult mai bun. În esenţă, acest lucru înseamnă mai puţini bani şi mai puţine investiţii pe care să le demarăm în agricultură. În măsura în care voi avea capacitatea financiară necesară, intenţionez să modernizez un siloz pe care l-am cumpărat în anul 2007. Investiţia necesită 1 milion de euro. Am încercat să accesez fonduri europene, am depus proiectul în două sesiuni, însă nu am reuşit să obţin finanţare. Consider că nu eşti foarte câştigat dacă accesezi fonduri europene, deoarece furnizorii măresc preţurile la produse cu cel puţin 20-30%, iar pentru întocmirea proiectului trebuie să dai consultantului 5-10% din valoarea proiectului”, a precizat administratorul societăţii Oltpiess. Cu privire la promisiunea Ministerului Agriculturii de a acorda subvenţia pe suprafaţă la plafonul maxim, ca măsură de sprijin pentru pierderile cauzate de secetă, dl Popescu este de părere că aceasta ar trebui respectată, pentru că ban se vor întoarce la bugetul de stat. banii „Ce de la minister au spus că vor „Cei aco acorda PNDC până la plafonul maxim, îns nu ştim cu adevărat dacă aşa însă vo decurge lucrurile. Un lucru este vor cer trebuie să înţeleagă că ne cert: co confruntăm cu o situaţie grea şi, dacă nu vor veni cu măsuri de sprijin, nu vo mai putea continua să investim în vom ag agricultură”, a afirmat dl Ilie Popescu.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2012 31

La data de 5 septembrie a.c., în judeţul Ialomiţa, pe terenul societăţii Elsit, condusă de dl Nicolae Sitaru, a fost organizată „Ziua Porumubului”. Evenimentul, ajuns la cea de-a treia ediţie, s-a remarcat prin prezenţa activă a firmelor producătoare de seminţe care au avut în câmpul experimental cei mai reprezentativi hibrizi de porumb pentru zona de sud a ţării.

«Ziua porumbului», la a treia ediţie Printre invitaţii speciali şi vorbitori în cadrul evenimentului s-au numărat Valeriu Tabără şi Mihail Dumitru, foşti miniştri ai Agriculturii, Adrian Rădulescu, preşedinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, Elena Tatomir, director în cadrul MADR, Robert Arsene, director general al Agricover Grup, şi Lucian Buzdugan, director general al TCE 3 Brazi Insula Mare a Brăilei. Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, nu a fost prezent la „Ziua Porumbului” deoarece se afla într-o deplasare în Republica Populară Chineză. La manifestare au venit mai multe sute de fermieri, din partea cărora a luat cuvântul dl Laurenţiu Baciu, preşedinte al Ligii Asociaţiei Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

că măsura nu are nici un efect şi nu constituie un sprijin real nici pentru cei care lucrează suprafeţe agricole mici. „Regret că la acest eveniment nu au venit mai mulţi oficiali din partea Ministerului Agriculturii, să vadă care este realitatea din teren. S-a vorbit despre acordarea de ajutoare, a unor subvenţii mai mari şi despre cum va arăta viitoarea politică agricolă comună, însă noi suntem restanţieri la timpul prezent. Nu primim decât promisiuni. Chiar şi pentru agricultorii mici, sprijinul de 100 lei/ha este nesemnificativ, pentru că vor trebui să depună cerere la Direcţia Judeţeană, iar o mare parte din bani îi vor da pe transport. Este o măsură care nu va avea

nici un efect. Ne vom duce la Ministerul Agriculturii pentru a discuta despre adevăratele măsuri de despăgubiri. Ţările din jur au acordat fermierilor un sprijin real pentru pierderile suferite. În Bulgaria, s-au acordat 100 euro/ha, iar fermierii unguri au primit 150 euro/ha. Dacă am fi primit şi noi un sprijin substanţial, iar sistemele de irigaţii erau în funcţiune, nu am mai fi fost astăzi în situaţia să apelăm la import pentru a ne asigura necesarul intern”, a afirmat preşedintele LAPAR. Nicolae Sitaru, gazda evenimentului, a vorbit despre necesitatea creării unei asociaţii a cultivatorilor de porumb din România: „Suntem ţara din Uniunea Europeană cu cea mai mare suprafaţă

În zona Ialomiţei, cultura de porumb nu a fost atât de mult afectată de secetă, însă, după cum spunea dl Baciu, la nivelul ţării situaţia este destul de dificilă, iar sprijinul acordat de autorităţi pentru pierderile de producţie înregistrate din cauza temperaturilor ridicate şi lipsei de precipitaţii ar fi trebuit să fie mult mai consistent. Fermierii bulgari primesc 100 euro/ha, în timp ce agricultorilor români li se acordă un sprijin de 100 lei/ha, pentru o suprafaţă cuprinsă între 1 şi 10 hectare. Părerea unanimă a producătorilor este 32 Septembrie 2012

www.agrimedia.ro

În opinia fostului ministru, obiectivul României ar trebui să fie obţinerea unei producţii de cereale de 30-35 milioane de tone. Mihail Dumitru, director în cadrul Directoratului General pentru Agricultură (DG AGRI), responsabil pentru programele de dezvoltare rurală, şi fost ministru al Agriculturii, a vorbit despre reforma politicii agricole comune de după 2013. „Ne confruntăm cu o instabilitate a pieţelor şi din zi în zi vedem că ne

www.agrimedia.ro

confruntăm şi cu schimbări climatice. Viitoarea politică agricolă doreşte să răspundă acestor provocări. Fermierii au un viitor destul de promiţător, în sensul că există o tendinţă crescătoare pentru preţurile produselor agricole şi toate prognozele arată că aceasta va continua să aibă acelaşi trend. Există şi veşti proaste: au crescut preţurile la energie, la îngrăşăminte etc. şi această distanţare între preţurile inputurilor şi cele ale produselor agricole au, fără îndoială, influenţă asupra veniturilor dvs. În noua politică agricolă comună se propun o serie de instrumente care să sprijine sau să garanteze un anumit nivel de venituri. Este important să urmăriţi dezbaterile care au loc la nivel politic şi să încercaţi să participaţi la toate evenimentele pe care Comisia Europeană le organizează pentru a influenţa decizia finală legată de viitorul PAC”, a spus dl Dumitru. Un alt vorbitor al evenimentului a fost Lucian Buzdugan, director general al TCE 3 Brazi Insula Mare a Brăilei, care a vorbit despre importanţa sistemelor de irigaţii.

„Prinicipalul factor de producţie îl reprezintă apa. Şi, dacă ai apă, poţi obţine fără probleme o producţie de 8 tone/ha, cu un hibrid performant şi un specialist bun. În urmă cu 11 ani, în Insula Mare a Brăilei se irigau 7.000 de hectare, iar astăzi irigăm 38.000 ha fără nici un ajutor de la Guvern. Aş începe prin a vă sugera să nu mai stăm cu sistemele nepuse în funcţiune şi să facem chiar eforturi cu banii proprii, pentru că aceştia se întorc. Anul trecut, în acelaşi cadru, am luat cuvântul şi am spus că trebuie să ne pregătim pentru eventualitatea unor ani secetoşi. Speram să nu ne confruntăm cu această problemă atât de repede. Î Insula Mare a Brăilei irigăm 10.000 În hectare de porumb, iar producţia medie pe care o obţinem este de aproape 10 t tone/ha, pentru că avem un sistem de irigaţii care nu este chiar perfect, folosim pivoţi şi sub aceştia sunt suprafeţe neirigate, unde producţia este cu până la 30% mai mică. Ce ar trebui să cerem guvernanţilor noştri este să considere aducerea apei la solă ca o problemă de infrastructură. Aşa cum la fiecare casă se aduce curentul electric, aşa ar trebui adusă apa la fiecare solă şi de acolo să fie f responsabilitatea noastră. Sunt ţări care şi-au rezolvat această problemă şi care nu au condiţiile din România, ele au mai mult pietre decât sol. Avem condiţii extraordinare pentru a deveni o forţă europeană în ceea ce priveşte agricultura”, a afirmat dl Buzdugan. Ultimul vorbitor la „Ziua Porumbului” a fost dl Adrian Rădulescu, preşedintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, care a făcut un apel la fermieri să se implice în realizarea şi funcţionarea Camerelor Agricole. „Agricultura este şi va fi viitorul României, iar acum a venit şi rândul agricultorilor să trăiască mai bine. Agricultura este 100% privată, este în mâinile noastre şi putem crea Camerele Agricole. Noi trebuie să avem o singură politică, cea agricolă, şi o vom putea face noi prin aceste Camere Agricole. Pe 7 octombrie vor fi alegeri la nivel de judeţ şi pe 12 octombrie la nivel naţional. Alegeţi-vă oamenii cei mai buni, după puterea exemplului! Camerele Agricole sunt importante, pentru că vor creiona viitorul agriculturii.”

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Septembrie 2012 33

Ana MUSTĂŢEA

cultivată cu porumb şi singura care nu are o asociaţie. Ne-am dori ca împreună cu marii cultivatori de porumb să punem bazele unei asociaţii a cultivatorilor, să facem parte din COPA-COGECA şi astfel să putem influenţa deciziile care se iau la nivelul Comisiei Europene. Este important ca noi să fim acolo”, a afirmat dl Sitaru. Cu toate că suprafaţa cultivată cu porumb, de circa 2,6 milioane de hectare, situează România pe primul loc în UE, producţiile mici înregistrate pe unitatea de suprafaţă o plasează la coada clasamentului. „Suntem prea departe de normalitate şi ar trebui să facem ceva pentru a creşte producţiile la hectar”, a afirmat dl Sitaru. Potrivit lui Valeriu Tabără, jumătate din suprafaţa ocupată cu porumb nu este cultivată cu hibrizi. „Nu ne miră producţiile medii pe care le obţinem, având în vedere faptul că 50% din suprafaţă nu este cultivată cu hibrizi. Anul trecut, România a obţinut o producţie medie de 4,7 tone/ha, în timp ce Franţa a realizat 8,9 tone/ha. Din cauza calităţii slabe a seminţelor, România porneşte cu un handicap”, a precizat dl Tabără. Acesta este de părere că jumătate din producţia realizată o asigură materialul genetic şi de aceea este important să se acorde importanţă acestui aspect. Totodată, fostul ministru al Agriculturii a afirmat că în crearea soiurilor şi hibrizilor trebuie să se ia în considerare condiţiile pedoclimatice din România. „Seceta din Bărăgan nu este aceeaşi cu cea din alte zone ale lumii. Trebuie să cotracarăm aceste fenomene prin crearea de hibrizi cu toleranţă şi rezistenţă. Am observat în acest an că foarte mulţi hibrizi sunt atacaţi de fuzarioză. Ar trebui să găsim soluţii pentru a le conferi hibrizilor o rezistenţă mai mare la boli”, a adăugat dl Tabără.

Rapiţa de toamnă: cea mai profitabilă plantă de cultură mare

În ultimii doi ani, suprafeţele cultivate cu rapiţă de toamnă au avut de suferit din cauza condiţiilor climatice dificile (seceta din toamnă, îngheţurile din timpul iernii). Cu toate acestea, rapiţa de toamnă reprezintă o cultură de bază pentru fermierii români, şi nu numai, datorită unor importante avantaje atât de ordin agronomic, cât şi de ordin economic. Interesul deosebit pentru această cultură este dat de mai mulţi factori: • Desfacerea imediată a recoltei; • Preţuri excelente, aflate în ultimii ani pe un trend clar ascendent; • Este prima cultură care aduce cash fermierilor într-un an agricol; • Plantă premergătoare foarte bună pentru cereale; • Foarte utilă pentru buna rotaţie a culturilor toamnă/primăvară şi cereale/oleaginoase. Chiar dacă au existat dificultăţi de ordin climatic la înfiinţarea acestei culturi, utilizarea de hibrizi de calitate, asociaţi cu o tehnologie corespunzătoare (fertilizanţi, protecţia plantelor, lucrările solului), reprezintă cheia succesului chiar şi în condiţiile unor ani dificili, în ceea ce priveşte rapiţa de toamnă. Genetica ultraperformantă Euralis a confirmat şi în acest an că se pot 34 Septembrie 2012

obţine producţii foarte bune atât din punct de vedere calitativ, cât şi din punct de vedere cantitativ. Datorită unei toleranţe sporite la îngheţ şi la secetă, hibrizii de rapiţă de toamnă Euralis au adus şi anul acesta profituri însemnate fermierilor români. Prin capacitatea extraordinară de ramificare, hibrizii noştri au reuşit, chiar şi la densităţi reduse, să obţină producţii-record pentru condiţiile din 2012 şi să fie profitabili. Aşa cum deja i-am obişnuit pe fermierii noştri, Euralis se află în topul companiilor producătoare de hibrizi de rapiţă de toamnă. Astfel, în fiecare an, Euralis Seminţe vă pune la dispoziţie hibrizi de ultimă generaţie, în care se regăsesc tehnologiile de top în materie de genetică. În anul 2011, am lansat ES Jason, dar dorinţa noastră este ca an de an să vă oferim produse noi, tot mai performante. Prin acest flux constant, scopul nostru este să îmbunătăţim permanent profilul fiziologic, fitosanitar, randamentul, rezistenţa la frig şi, în acest mod, să ajutăm fermierii români să obţină la final profituri cât mai consistente. Fideli acestui crez, în campania de rapiţă de toamnă 2012, am lansat hibrizii de ultimă generaţie ES NATALIE - hibrid timpuriu şi ES DOMINO - hibrid semitimpuriu. După testări repetate atât în reţele

private şi de stat din România, cât şi în loturi demonstrative, am ales pentru campania din acest an să lansăm în piaţă cei doi hibrizi care au dovedit că sunt perfect adaptaţi la condiţiile pedologice şi climatice din ţara noastră. Testările şi observaţiile multianuale efectuate de cercetătorii Euralis Semences, precum şi de către echipa tehnică a Euralis Seminţe România i-a evidenţiat ca având rezistenţe excelente atât la principalele boli ale rapiţei, randamente ridicate şi constante, cât şi, fapt extrem de important pentru condiţiile din România, a rezistenţei extraordinar de ridicate la frig. Atât ES NATALIE, cât şi ES DOMINO se caracterizează printr-un potenţial de producţie foarte ridicat, potenţial confirmat în toate testările efectuate în România, o rezistenţă excelentă la bolile principale ale rapiţei de toamnă (Phoma şi Sclerotinia) şi rezistenţă sporită la frig în timpul iernii. Ambii hibrizi prezintă îmbunătăţiri substanţiale în ceea ce priveşte scuturarea în caz de intemperii sau la recoltat. De asemenea, conţinutul ridicat de ulei este o altă caracteristică de bază care a fost îmbunătăţită, cei doi fiind astfel printre hibrizii de rapiţă de toamnă cu cele mai mari performanţe din acest punct de vedere.

www.agrimedia.ro

Rapiţa de primavără: alternativă cu riscuri reduse la rapiţa de toamnă

Euralis Seminţe, lider de necontestat în România pe segmentul seminţelor de rapiţă, pune la dispoziţia fermierilor români doi hibrizi ultraperformanţi de rapiţă de primăvară: JURA şi WILLIAMS. În condiţiile acestui an, când rapiţa de toamnă a avut de suferit de pe urma unei toamne secetoase şi a unei ierni cu temperaturi sub pragul de îngheţ, rapiţa de primăvară a fost cultura

oleaginoasă care a reuşit să salveze profitul fermierilor. Cu o tehnologie de cultură similară cu cea a rapiţei de toamnă (diferenţele constau în epoca de semănat: în primăvară, imediat ce se poate intra pe teren, şi densitatea la semănat: 800.000-1.000.000 de boabe germinabile/hectar), rapiţa de primăvară nu implică costuri suplimentare, dar aduce un plus de siguranţă cultivatorilor, evitându-se riscul de îngheţ din timpul iernii. Din punct de vedere economic, rapiţa de primăvară este profitabilă, cu producţii care încep de la 1.000 kg/ha. Hibrizii Euralis au un potenţial genetic de peste 3.000 kg/ha, potenţial confirmat în acest an de cei doi hibrizi Euralis. Deşi rapiţa de primăvară nu aduce profituri la fel de însemnate ca şi rapiţa de toamnă, este alternativa ce implică riscuri mult mai reduse decât rapiţa de toamnă şi asigură profit fermierilor în anii în care se poate semăna cât mai timpuriu şi cu un aport hidric suficient.

contact bun între seminţe şi sol. Noi recomandăm fermierilor români să utilizeze hibrizii Euralis, hibrizi cu o vigoare de pornire în vegetaţie deosebit de bună, fapt ce asigură atât o răsărire rapidă şi uniformă în toamnă, cât şi o reluare a vegetaţiei rapidă în primăvară. Capacitatea hibrizilor de rapiţă Euralis de a utiliza optim fertilizanţii şi transformarea eficientă a acestora în biomasă ajută plantele în toamnă să-şi dezvolte aparatul vegetativ pentru a atinge rapid talia optimă de intrare la iernat, iar în primăvară această capacitate duce la o absorbţie excelentă a nutrienţilor, determinând o dezvoltare accelerată a plantelor. O altă recomandare a Euralis este aceea ca, pe lângă rapiţa de toamnă, să vă rezervaţi o suprafaţă de teren şi culturii de rapiţă de primăvară, pentru o gestiune ponderată a riscurilor. Cu cât contextul pedoclimatic este mai dificil, cu atât garanţia de obţinere a unei culturi reuşite este dată de efectuarea cu scrupulozitate a tuturor lucrărilor de întreţinere necesare (pregătirea patului germinativ, asigurarea densităţilor optime, fertilizare, tratamente împotriva bolilor şi a dăunătorilor). Orice rabat de la calitatea lucrărilor de întreţinere poate avea efect negativ în atingerea potenţialului optim de randament al hibrizilor. Atenţie la respectarea densităţilor specifice! • Hibrizi de rapiţă de toamnă: 450.000 de boabe germinabile/hectar • Hibrizi de rapiţă de primăvară: 800.000 de boabe germinabile/hectar

Sfaturi de la Euralis privind cultura rapiţei în România Cea mai profitabilă cultură necesită şi un management al riscurilor cât mai riguros. Rapiţa de toamnă are cerinţe ridicate în ceea ce priveşte calitatea patului germinativ, care trebuie să fie perfect mărunţit, pentru a asigura un

www.agrimedia.ro

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Septembrie 2012 35

Toleranţa la secetă şi rezistenţa la erbicide - câteva dintre obiectivele Procera La data de 17 august a.c., Procera Agrochemicals România a organizat un amplu eveniment la Fundulea, în cadrul căruia au fost prezentate rezultatele activităţii de cercetare pe care compania le întreprinde pentru obţinerea unor varietăţi de porumb şi floarea-soarelui cu însuşiri superioare. La eveniment, dl Daniel State, director general al companiei, a declarat că toate eforturile materiale şi financiare vor fi orientate pentru obţinerea de hibrizi adaptaţi condiţiilor pedoclimatice din România. „La floarea-soarelui continuăm să obţinem hibrizi homozigoţi, iar la porumb vom începe multiplicarea hibrizilor rezistenţi la substanţa quizalofop-P-etil, ceea ce va asigura o reducere a cheltuielilor cu erbicidarea”, a afirmat dl State.

Ana MUSTĂŢEA

Respectarea elementelor tehnologice în loturile de hibridare Georgeta Dicu, director al Procera Genetics, a vorbit despre programele de ameliorare a florii-soarelui şi porumbului pe care Procera Agrochemicals le-a demarat în urmă cu peste 7 ani şi pe care Procera Genetics le continuă în prezent. Aceasta a sfătuit producătorii de sămânţă să acorde o atenţie sporită tuturor verigilor tehnologice aplicate în loturile de hibridare şi să le respecte, mai ales în condiţiile acestui an, când seceta şi arşiţa au afectat grav culturile agricole. „Programul de ameliorare porneşte de la alegerea materialului de ameliorare până la obţinerea materialului propriu companiei, care trebuie să îmbine germoplasma din cele mai diverse locuri ale globului, germoplasma din zonele temperate, încrucişate cu germoplasma din zonele tropicale, astfel încât să selecţionăm pentru zonele noastre un material genetic tolerant la secetă şi arşiţă. Foarte multe loturi de hibridare sunt compromise din cauza secetei şi arşiţei, pentru că, pe de o parte, 36 Septembrie 2012

liniile parentale nu au fost adaptate la condiţiile României, ele au fost aduse din alte ţări, iar hibrizii au fost testaţi între doi şi patru ani în ţara noastră. Aproape niciodată liniile parentale nu sunt testate în România şi de aceea este foarte important ca atunci când intervine un an agricol secetos, cum este acesta, să se respecte elementele de tehnologie. În cazul producerii de sămânţă, respectarea elementelor tehnologice este esenţială. Decalajul între înfloritul paniculului şi apariţia stigmatelor este cel care determină compromiterea loturilor de hibridare. Se poate scurta acest decalaj prin aplicarea unei tehnologii corecte şi trebuie să vă informaţi despre toate însuşirile parentale ale hibridului şi posibilitatea lor genetică de a tolera efectele negative climatice”, a afirmat dna Dicu. Producătorii de sămânţă s-au confruntat cu multe probleme în acest an, cea mai importantă problemă în loturile de hibridare, în condiţii de secetă şi arşiţă, fiind reducerea pe cât posibil a decalajului dintre înfloritul paniculului formei-tată şi apariţia stigmatelor formei-mamă. Pentru reducerea acestui decalaj, specialiştii Procera au recomandat următoarele: cunoaşterea foarte bine a formelor parentale, prin solicitarea tuturor informaţiilor legate de comportamentul liniilor la arşiţă şi secetă; folosirea în procesul de producere de sămânţă a hibrizilor simpli ca forme materne; semănatul devreme, mai ales când schema de semănat a formelor

parentale este în epoci, astfel încât şi plantele semănate în epoca a II-a sau a III-a să crească şi să se dezvolte corespunzător; densitate moderată de plante pe unitatea de suprafaţă, în funcţie de precocitatea formelor parentale, şi fertilizare echilibrată.

Porumb rezistent la quizalofop-P-etil Potrivit directorului tehnic, dl Mihai Radu, anul acesta compania Procera va omologa primii doi hibrizi cu rezistenţă genetică la o substanţă activă nespecifică culturii de porumb - quizalofop-P-etil. Această substanţă se regăseşte, printre altele, şi în produsul comercial Prosper. „Principalul motiv pentru care compania a creat hibrizi de porumb rezistenţi la acţiunea unui graminicid exclusiv este pentru că piaţa o cere. În cel mult trei ani, toţi hibrizii de porumb vor prezenta rezistenţă la această substanţă”, a declarat dl Radu. Printre avantajele enumerate de către directorul tehnic se numără: un bun control în postemergenţă a tuturor buruienilor graminee, anuale şi perene (mai puţin Phragmite); lipsa efectelor remanente în caz de dozare maximală; nu are limită de aplicare în ceea ce priveşte faza de dezvoltare a plantelor de porumb şi se poate aplica de mai multe ori pentru aceeaşi cultură.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2012 37

Robert Arsene, director general al Agricover Grup, a vorbit în cadrul evenimentului din luna septembrie, organizat de societatea Elsit, din judeţul Ialomiţa, despre piaţa mondială a porumbului şi cea din România.

Ana MUSTĂŢEA

Producţia mondială de porumb, mai mică cu circa 19 milioane de tone Robert Arsene a spus că, potrivit datelor publicate de USDA, la nivel mondial producţia de porumb este estimată la 840 milioane de tone, mai mică cu circa 19 milioane de tone faţă de cea obţinută anul trecut. Comparativ cu producţia din 2010, cantitatea de porumb din acest an este apreciată ca fiind mai mare cu 10 milioane de tone, însă aceasta nu reuşeşte să satisfacă cererea tot mai mare înregistrată la nivel mondial. Potrivit dlui Arsene, cererea globală de porumb a crescut cu circa 20 de milioane de tone. În privinţa stocurilor mondiale de porumb de la începutul anului, acestea se situau la 130 de milioane de tone. „Cu toate că se discută mult despre reducerea semnificativă a recoltelor de porumb în Europa şi, în special, în Statele Unite ale Americii, care este cel mai important exportator de porumb din lume, nu se prevede un deficit în următoarele 4-6 luni”, a precizat dl Arsene. Directorul general al Agricover Grup a vorbit şi despre producţia de porumb din Uniunea Europeană. „În context european, producţia estimată de porumb este de circa 57 de milioane de tone, însă cererea a crescut cu până la 6 milioane de tone, de unde rezultă că se va recurge la import. Se va cumpăra porumb din Ucraina, aproximativ 3,5 38 Septembrie 2012

milioane de tone, faţă 5 milioane de tone cât au fost importate anul trecut din Canada, Argentina, care a înregistrat o producţie foarte bună de porumb în acest an, şi, nu în ultimul rând, se va importa porumb din Brazilia”, a susţinut dl Arsene. „La nivelul României, producţia medie de porumb se situează între 2,6 şi 3 tone/ha. Luând în calcul suprafaţa cultivată la nivelul ţării, producţia totală estimată este de 6 milioane de tone. În partea de nord şi nord-vest a ţării s-au obţinut producţii semnificativ mai bune decât în alte zone, cum sunt cele din Olt, de 1,5 tone/ha, sau în anumite zone din Giurgiu şi Dobrogea. Dar s-au înregistrat şi producţii de 4,5 tone/ha şi chiar 6 tone/ha”, a spus dl Arsene.

Un preţ maxim de 250 euro/tonă Cu privire la preţul porumbului, acesta a afirmat că, în ultimul timp, a cunoscut o apreciere pe piaţa internaţională. „În urmă cu două luni şi jumătate, la fermier, preţul era cuprins între 150 şi 160 euro/tona, iar în ultimele săptămâni acesta a depăşit 200 euro/tonă, ajungând până la 220 euro/tonă. Pe vas, în Marea Neagră, preţul per tona de porumb variază între 250 şi 260 de euro. Potrivit acestuia, cantitatea redusă de porumb şi cererea mare de pe plan mondial

fac ca preţurile să crescă foarte mult, însă acestea nu pot creşte în continuare deoarece au ajuns la un anumit nivel ce nu mai poate fi suportat de consumator. „Bursa de la Chicago indică acest nivel la valoarea de 250 euro/tonă. Preţurile fluctuează la acest nivel de circa trei săptămâni. În SUA, scad masiv efectivele de animale. Preţul cărnii de vită este staţionar de mai bine de două luni, ceea ce înseamnă că se taie multe capete de vită, situaţie care va afecta cererea de porumb”, a afirmat dl Arsene. România, având o producţia estimată la 6 milioane de tone, la care se adaugă şi stocurile din 2011, de circa 2 milioane, va putea asigura consumul intern şi va putea exporta anumite cantităţi până la recolta anului viitor. „Exportul va fi semnificativ mai mic faţă de anul trecut, ceea ce tinde să fie necompetitiv pe pieţele internaţionale. Recoltarea porumbului nu s-a încheiat în toate ţările şi rămâne să vedem ce vor face şi celelalte pieţe. Probabil, în acest context, porumbul mai are încă potenţial de creştere, dar nu în următoarele 3-4 luni”, a spus dl Robert Arsene, director general al Agricover Grup.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2012 39

Tratarea seminţelor pentru îmbunătăţirea performanţei plantelor de câmp Pentru sporirea la maximum a performanţelor pe care seminţele le-ar putea atinge, în condiţiile în care urmează să fie însămânţate, au fost studiate şi puse la punct unele tratamente care fie se aplică deja în mod obişnuit în practică, fie sunt folosite numai în anumite ţări sau în anumite situaţii, fie altele, care n-au fost perfecţionate în detaliu, dar prezintă perspectiva de aplicare într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat. N. Bucurescu şi colaboratorii (1992) consideră că îmbunătăţirea generală a performanţei plantei se poate realiza prin tratamente, care urmăresc fie o creştere generală a performanţei plantelor (ca în cazul folosirii razelor X sau gamma), fie printr-o îmbunătăţire a creşterii plantelor în soluri, care prezintă carenţe minerale (prin adăugare de elemente fertilizante), fie prin călirea plantelor pentru secetă, salinitate sau ger.

40 Septembrie 2012

Referitor la această ultima parte, având în vedere că anul agricol 2012-2013 a debutat cu condiţii severe de secetă, am considerat necesar să dezvoltăm acest subiect deosebit de important. Tratarea cu microelemnete pentru îmbunătăţirea generală a performanţei plantei are ca scop principal micşorarea sau eliminarea efectelor negative ale insuficienţei microelementelor din anumite soluri. Pentru aplicarea lor cu succes trebuie să se cunoască conţinutul şi starea acestora în sol în raport cu cerinţele speciei respective. Experienţele efectuate de cercetătorii agricoli au arătat o eficienţă mai ridicată a aplicării microelementelor la seminţe faţă de aplicarea lor în sol şi rezultate mai bune s-au înregistrat prin înmuierea seminţelor în soluţii, faţă de aplicarea lor prin prăfuire. Nu toate speciile agricole reacţionează la fel faţă de diferitele microelemente şi de dozele folosite; de aceea, aplicarea lor trebuie să se bazeze pe experienţe prealabile, care au dovedit o eficienţă corespunzătoare. Dintre microelementele folosite, s-au dovedit a fi utile cele pe bază de molibden, zinc, apoi bor, cupru, mangan etc. Astfel, la cultura de soia, tratarea seminţelor cu soluţii de 1-3% cu iod, molibden şi bor a scăzut atacul de boli cu circa 50% şi a mărit producţia cu circa 20%, iar

trataarea cu un amestec de microelemente a dublat producţia (Nikitina, 1962). La cultura de in pentru fibre, prăfuirea seminţelor cu molibden şi cupru a dat un spor la producţia de fibre de circa 46%, cu zinc de 27 %, iar recolta de seminţe, în cazul prăfuirii cu molibden, cupru, cobalt, bor şi zinc a sporit cu circa 44%, 42%, 34%, 26% şi respectiv 13%. Metoda de călire a plantelor pentru secetă a fost studiată în special de cercetătorii ruşi şi constă în umectarea şi uscarea seminţelor înainte de însămânţare, proces care se poate repeta de câteva ori. Astfel, prin această metodă s-au obţinut următoarele sporuri de producţie: la orz - 8-11%; la porumb - 23-29%, la tomate - 32-87% etc. Cele mai multe dintre metodele elaborate până în prezent pentru tratarea seminţelor care nu sunt în repaus germinativ caută să scurteze perioada dintre începerea îmbibaţiei şi pornirea radiculei. Seria acestor metode se eşalonează de la simpla umectare, urmată sau nu de deshidratare, până la folosirea unor seminţe deja germinate. Umectarea simplă, de obicei de scurtă durată, în condiţii de aerobioză, şi nu prin scufundare, făcută la temperaturi în jurul celor optime pentru germinarea seminţelor,

www.agrimedia.ro

Septembrie 2012 41

care poate fi repetată în câteva cicluri de îmbibare-deshidratare, se opreşte în faza de diviziune şi alungire a celulelor radiculei. În unele variante, în apa de îmbibaţie se dizolvă substanţe stimulatoare ale germinaţiei (săruri minerale) sau regulatori de creştere. În alte variante, seminţele sunt ţinute câteva zile la temperaturi în jur de 20 de grade Celsius, într-o atmosferă cu o umiditate relativă de 95-100%. Această metodă apără şi seminţele de fasole sau de alte specii de vătămare în timpul însămânţării mecanizate. În plus, tratamentul de umectare simplă (călire, hardening) permite o germinare mai timpurie, o mai bună răsărire în condiţiile mai puţin favorabile din sol, deci o sporire a vigorii, manifestată printr-o rezistenţă mai bună la lovire, la deficitul de apă, la salinitate, la temperaturi ridicate şi altele.

Victor VĂTĂMANU

De asemenea, de mare importanţă este şi metoda pregătirii osmotice a seminţelor, care permite atât creşterea vitezei de germinare, cât şi uniformitatea acesteia. Metoda constă în îmbibarea seminţelor într-o soluţie cu presiune osmotică ridicată, îmbibare care se opreşte de la sine atunci când se ajunge la un echilibru între presiunea osmotică din seminţe şi cea externă, a soluţiei. Această echilibrare împiedică emiterea radiculei, astfel încât toate seminţele ajung treptat în aceeaşi fază şi pot fi uscate fără să se diminueze efectele favorabile ale tratamentului sau pot fi păstrate ca atare pentru câteva săptămâni la temperaturi scăzute (4-5 grade Celsius). Ca agenţi osmotici se folosesc substanţe organice sau anorganice. Presiunile osmotice folosite, temperaturile, durata tratării, metodele de deshidratare, precum şi efectele acestora diferă de la specie la specie. Folosirea la însămânţări a unor seminţe deja germinate prin metode care prelungesc îmbibaţia dincolo de apariţia radiculei a fost şi ea experimentată şi introdusă în unele ţări în practică, în special în activitatea din legumicultură, unde sunt cunoscute de marea majoritate a legumicultorilor metodele mai vechi de fluid-drilling şi plug-mix. Fluid-driling (semănatul fluid) constă în pregerminarea seminţelor până când rădăcina acestora ajunge la 1-2 mm (eventual folosind seminţe care au fost anterior pregătite osmotic pentru uniformizare) şi apoi însămânţarea lor cu ajutorul unor maşini şi utilaje specifice. 42 Septembrie 2012

Într-o variantă a metodei, seminţele astfel germinate sunt acoperite cu un strat vâscos, care apără seminţele în timpul semănatului şi se dispersează apoi în sol, permiţând creşterea în continuare a germenelui. În metoda plug-mix, seminţele sunt puse să germineze în pământ, turbă sau în amestec de turbă cu perlit şi sunt apoi introduse în sol, pe cât posibil cât mai uniform. Pe lângă avantajele legate de o germinare mai timpurie, de obţinere a unor germeni cu vigoare şi uniformitate sporite, metodele mai sus prezentate permit o reducere a cheltuielilor de încălzire a serelor, iar în câmp obţinerea unei mai bune densităţi, urmată de o creştere atât a productivităţii, cât şi a uniformităţii produselor. Bacterizarea constă în tratarea seminţelor unor specii de leguminoase cu bacterii fixatoare de azot, pentru ca plantele rezultate din aceste seminţe să poată realiza un număr cât mai mare de nodozităţi active pe rădăcini, ceea ce le va ajuta să dea sporuri de producţie. Bacterizarea seminţelor de năut, de exemplu, a dat în România sporuri de până la 75%, faţă de varianta nefertilizată cu azot, în timp ce fertilizarea cu azot a dat un spor maxim de până la 39%, după cum prezintă I. Păcurar, 1987. Pentru bacterizare se folosesc culturi din linii selecţionate, cunoscute ca: Nitragin - soia, Nitragin năut etc. (fasole, linte, lupin). Pentru tratarea cantităţii de sămânţă necesară unui hectar se folosesc 4 flacoane de biopreparat. În cazul când seminţele se tratează şi cu un fungicid, acesta va fi palicat cu cel puţin două săptămâni înainte de bacterizare. Pentru a realiza o eficienţă maximă pentru tratare, se cer respectarea întocmai a instrucţiunilor de folosire care însoţesc preparatul (doza, epoca şi modul de aplicare etc.) şi însămânţarea în momentul când umiditatea solului este optimă.

Tratamentul cu nitragin se poate executa direct în câmp, cu un dispozitiv mobil de bacterizare montat pe o remorcă acoperită cu prelată. Pentru aplicarea tratamentului concomitent cu însămânţarea, la semănătorile moderne se instalează un dispozitiv de injectare a suspensiei de bacterii. Drajarea seminţelor constă în învelirea lor cu anumite pulberi, în care se adaugă, de obicei, diferite substanţe chimice (pesticide, îngrăşăminte, stimulatori), urmărindu-se prin aceasta obţinerea unuia sau mai multora dintre următoarele avantaje, după caz: • adăugarea de substanţe stimulatoare sau fertilizante contribuie la grăbirea răsăririi şi stimularea creşterii plantelor; • pesticidele devin mai eficiente când sunt în contact direct cu sămânţa (s-a experimentat introducerea în drajeu a lui Bacillus subtilis şi Streptomyces griseus, pentru a proteja seminţele de unii patogeni din sol); • seminţele mici devin mai mari şi mai grele, ceea ce uşurează însămânţarea, aceasta ducând la o mai bună distribuire a acestora în teren şi uşurează lucrările de întreţinere (spre exemplu, în Anglia se drajează 95% din seminţele de salată); • în amestecul de drajare pot fi introduse unele componente care să neutralizeze toxicitatea anumitor substanţe vătămătoare pentru seminţele în germinare sau pentru plantule; • în anumite condiţii, drajarea poate fi folosită şi pentru întârzierea germinaţiei seminţelor, dacă se consideră necesar. Infiltrarea constă în introducerea (infuzarea) sub învelişurile seminţelor a unor substanţe chimice, pe calea dizolvării acestora insolvenţi organici, care ulterior se evaporă, astfel încât nu mai este nevoie de uscarea seminţelor. Infuzarea unor hormoni în seminţele de castraveţi a accelerat producerea de flori femele, a permis seminţelor de ţelină sau salată să germineze la temperaturi ridicate. Singularizarea seminţelor constă în aşezarea echidistantă a acestora pe benzi de plastic sau de hârtie. Benzile se plasează în sol la adâncimea şi condiţiile de însămânţare corespunzătoare speciei respective, ceea ce se răsfrânge asupra uniformităţii repartiţiei, răsăririi şi dezvoltării plantelor.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2012 43

Porumbul: o piaţă tensionată şi un disponibil în scădere Matthieu ÇALDUMBIDE, responsabil de misiune pe probleme economice şi pieţe în cadrul AGPM (Asociaţia Generală a Producătorilor de Porumb - Franţa)

Situaţia producţiei de porumb din Statele Unite, principalul exportator mondial, bulversează pieţele, în timp ce canicula şi seceta din vară şi-au lăsat amprenta asupra întregii suprafeţe cultivate cu porumb din Europa Centrală şi de Est. Matthieu CALDUMBIDE, responsabil de misiune pe probleme economice şi pieţe, ne oferă analiza domniei sale în acest sens.

77,4 q/ha în Statele Unite Situaţia porumbului american s-a deteriorat din nou în ultimele săptămâni, alimentând tensiunea observată deja la nivelul cursurilor mondiale la finele lunii iunie. Aşa cum s-au aşteptat şi agenţii economici, USDA (Departamentul Agriculturii al SUA) şi-a revizuit sensibil estimările de producţie pentru porumbul american, semnalând o tendinţă de scădere în acest sector, estimând o creştere a procentului suprafeţelor abandonate (9,1 % din

suprafeţele însămânţate) şi o reducere a producţiilor medii, la 77,5 q/ha (de la 91,6 q/ha în iulie). Producţia medie obţinută astfel ar trebui să ajungă în punctul cel mai scăzut din 1995 (71,2 q/ha). Producţia Statelor Unite este estimată la 274 milioane de tone, în scădere cu 40 milioane de tone faţă de producţia anului 2011, dar mai ales cu 100 milioane de tone sub estimările publicate de USDA în luna iunie. Prin urmare, de acum înainte rămâne de restabilit echilibrul producţiei americane pentru campania următoare. Fără nimic pe stoc la începutul campaniei, numai o reducere semnificativă a consumului poate permite încheierea campaniei cu un bilanţ echilibrat. Astfel, agenţia americană reduce utilizările de porumb în furajarea animalelor (la 105 milioane de tone), dar şi necesarul din sectorul etanolului (114 milioane de tone, faţă de 128 milioane de tone în 2011-2012). Totuşi, Departamentul Agriculturii al SUA nu ridică problema menţinerii mandatului etanolului pentru 2012 şi 2013, cum ar dori crescătorii americani, sprijiniţi de mai mulţi senatori. Scăderea din sectorul porumbului reflectă încetinirea producţiei de etanol - constatată de la începutul anului - şi impactul pe care l-ar putea avea preţurile actuale ale porumbului în lunile următoare. Prin vocea preşedintelui ei, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură şi-a exprimat dorinţa ca producţia de etanol din Statele Unite să fie suspendată. Pe de altă parte, procesatorii şi producătorii de porumb îndeamnă autorităţile să aştepte

sfârşitul recoltei, înainte de a lua toate deciziile care ar putea avea consecinţe grave asupra evoluţiei sectorului. Disponibilul de export american s-ar putea reduce din ce în ce mai mult în campania 2012-2013. USDA avansează o cifră de 33 milioane de tone, cel mai slab nivel înregistrat în ultimii 19 ani. Mai mult, conform estimărilor, Statele Unite nu vor reprezenta mai mult de 35 % din schimburile comerciale internaţionale.

O situaţie dificilă în Europa Centrală şi de Est În majoritatea ţărilor est-europene, condiţiile meteorologice din această vară au fost extrem de dure pentru porumb. Astfel, temperaturile au atins 40°C în lunile iulie şi august, în paralel cu absenţa precipitaţiilor. Aceste condiţii meteorologice au afectat puternic culturile de porumb din România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Ucraina, Rusia şi zona balcanică. Deşi recoltarea nu a început încă, este totuşi sigur că creşterea suprafeţelor de porumb în 2012, în această parte a Europei, nu va aduce după sine o creştere a producţiei; ci, dimpotrivă, s-ar putea să asistăm chiar la o scădere a acesteia. La ce ne putem aştepta în urma acestei deteriorări a producţiei de porumb din toată lumea? Pusă în faţa colapsului porumbului american, USDA mizează pe o reducere a schimburilor comerciale şi pe preluarea unor ponderi de piaţă de către exportatorii sud-americani (Brazilia şi Argentina). USDA se aşteaptă, efectiv, la o creştere a suprafeţei însămânţate, în special în Argentina (+ 5%) - în timp ce bursa din Buenos Aires anunţă o scădere a suprafeţei de porumb de 20%! VVom afla verdictul la sfârşitul lunii, o dată cu începerea însămânţărilor.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html 44 Septembrie 2012

www.agrimedia.ro

Septembrie 2012 45

În 2012, în Uniunea Europeană a fost creat un program-record de multiplicare a seminţelor de porumb. Un astfel de nivel se justifică printr-o cerere puternică a pieţei, datorată unei atractivităţi economice ridicate a porumbului, dar şi unor stocuri mici la început de campanie.

Seminţele de porumb din Europa: stocuri reduse şi o piaţă în creştere Thibaut PERINET, responsabil de misiune pe probleme economice şi internaţionale - FNPSMS Vânzările susţinute din 2011/2012 determină diminuarea stocurilor de seminţe În 2011, programul de multiplicare a seminţelor de porumb de la nivelul Uniunii Europene totaliza 124.700 de hectare, depăşind uşor media anilor precedenţi. Însă în 2011/2012, în urma unei campanii de comercializare deosebit de susţinute, nivelul stocurilor europene din 30 iunie 2012 a scăzut la un nivel care reprezenta 32% din consumul total. Să reamintim că procentul considerat „acceptabil şi necesar” este estimat la 50%, în funcţie de reînnoirea hibrizilor şi cererilor pieţei. Un nivel al stocurilor cum este cel actual se explică, cu siguranţă, cum am arătat, prin campania de comercializare excelentă a seminţelor de porumb în sezonul 2011/2012, dar şi prin suprafeţele-record cultivate cu porumb în Uniunea Europeană (14,9 milioane de tone), în Balcani şi în Europa de Est (mai ales în Rusia şi Ucraina). Suprafaţa de porumb, care este oricum apreciată de producători pentru rentabilitatea ei economică, a înregistrat creşteri ca urmare a îngheţurilor din iarnă şi de la începutul primăverii, care au afectat Europa şi care au obligat numeroşi 46 Septembrie 2012

producători să-şi întoarcă culturile care fuseseră însămânţate şi să reînsămânţeze porumb. Să remarcăm, de altfel, dezvoltarea debuşeului de biogaz, mai ales în Germania, care reprezintă anul acesta circa 980.000 de hectare din totalul Uniunii Europene.

O piaţă a seminţelor de porumb care se anunţă dinamică în 2012-2013, în ciuda unui program de multiplicare-record În 2012, în Uniunea Europeană a fost stabilit un program excepţional, de 158.500 de hectare (din care 68.500 ha în Franţa, 34.000 ha în Ungaria şi 26.000 ha în România); un program similar a fost aplicat şi în Ucraina (28.000 ha). Această suprafaţă europeană reprezintă o creştere de 27% faţă de 2011 şi de 6% faţă de nivelul-record anterior, din 2009 (148.000 ha). Deşi este încă devreme să evaluăm precis cantităţile de seminţe produse în 2012, putem totuşi afirma că regimul termic canicular din vara aceasta, precum şi seceta pronunţată din Europa Centrală şi de Est şi din Balcani au redus substanţial potenţialul de producţie de seminţe pentru 2012. În faţa cererii susţinute a

agricultorilor, oferta riscă să fie, până la urmă, mai mică decât s-a prevăzut iniţial. Acest fenomen va fi accentuat de o atractivitate a hibrizilor de înalt nivel, cursul preţurilor porumbului boabe fiind în acest moment la un nivel destul de ridicat şi stimulându-i pe producători să caute hibrizi cu un nivel ridicat de productivitate şi rezistenţă. În fine, să notăm că Statele Unite se confruntă şi ele cu o secetă gravă şi cu temperaturi foarte ridicate, care vor reduce mult potenţialul de producţie medie la sacul de sămânţă din această ţară. Să ne aducem aminte că America de Nord alimentează parţial zonele de producţie est-europene din afara Uniunii Europene - zone care sunt totodată şi importatoare de seminţe din Europa. La o cerere care va rămâne în continuare la niveluri ridicate, oferta de seminţe de porumb va fi, deci, mult mai restrânsă decât s-a estimat iniţial. Prin urmare, nevoia de a produce seminţe de calitate va fi mai importantă ca niciodată pentru următoarea campanie.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Seminţele de porumb în Uniunea Europeană - un disponibil redus şi o cerere susţinută Luc ESPRIT, director FNPSMS În luna octombrie a anului trecut, organizaţia FNPSMS estima o reducere semnificativă a stocului disponibil de saci de seminţe de porumb în Uniunea Europeană, pentru 30 iunie 2012. O prognoză nu numai confirmată, ci şi amplificată, având în vedere faptul că ponderea stocurilor în consum a ajuns în final la 32%, ceea ce este cu totul insuficient. Există două motive care explică acest fenomen: un sector al porumbului dinamic şi o suprafaţă a porumbului în creştere, tendinţă accentuată de îngheţul care a afectat culturile din iarnă şi care au generat o cerere crescută pentru material genetic de înaltă productivitate, mai ales în Europa Centrală şi de Est. În condiţiile acestei reduceri de stoc, Uniunea Europeană a lansat în 2012 un program important de multiplicare a seminţelor (pe un total de 158.500

ha, din care 68.500 ha în Franţa, 34.000 ha în Ungaria şi 26.000 ha în România), măsură luată şi de Ucraina (pe 28.000 ha). Dacă bilanţul acestei campanii de multiplicare din 2012 nu poate fi evaluat precis la ora actuală, de acum înainte este clar că din cauza secetei şi a condiţiilor meteorologice caniculare din Europa Centrală şi de Est şi din Balcani, estimările producţiilor medii vor fi revizuite mult în sens descendent. La fel, producţia de seminţe din America de Nord, care alimentează parţial ţările din zona CSI, se va situa mult în afara obiectivelor, seceta având aceleaşi consecinţe în această regiune ca şi în Europa. Într-un context în care preţurile la porumbul boabe rămân ridicate, cererea europeană pentru saci de seminţe de porumb pentru campania următoare va fi puternică, pe fondul unei oferte

care va fi mult mai restrânsă decât s-a prevăzut. Acest lucru va duce la un stoc estimativ pentru iunie 2013 şi el foarte mult în afara obiectivelor şi, prin urmare, programul de multiplicare în 2013 va rămâne susţinut.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Tehnologie efectivă de cultivaţie cu un spectru larg de utilizare

/ prelucrarea solului de la 5 la 30 cm / purtat sau cu sistem propriu de transport Specialist Horsch pentru România Constantin Curca Tel: +40 (0)749 950 850 Fax: +40 031 420 2502 Email: c.curca@horsch.com

www.agrimedia.ro

www.horsch.com

/ sisteme de tăvălugi pentru orice tip de sol / lăţimi de lucru de la 3 la 12 m

Septembrie 2012 47

Lot demonstrativ cu hibrizi de porumb La începutul lunii septembrie, în cadrul evenimentul „Ziua Porumbului” desfăşurat în judeţul Ialomiţa, mai multe firme producătoare de seminţe au fost prezente cu cei mai reprezentativi şi performanţi hibrizi de porumb. Alături de acestea, a fost prezentă şi compania BASF care a furnizat fermierilor veniţi la această manifestare informaţii cu privire la tehnologia de protecţie a culturii de porumb. Detalii privind varietăţile promovate de unele dintre firmele participante la eveniment găsiţi în rândurile care urmează.

Excelent în bune condiţii de vegetaţie şi cu performanţe competitive în condiţii de stres şi secetă. Umiditate scăzută la recoltare. Media a fost de 7 tone/ha în cultură anul acesta în ferma domnului Sitaru. LG 33.62 din grupa FAO 360 - hibrid simplu, semitimpuriu. Hibrid de talie medie, aspect compact şi rezistenţă la cădere bună. Ştiulete bine fecundat, inserţie medie/joasă, uniform, cu rahis subţire (14-16 rânduri). Comportament bun la boli specifice. Vigoare bună la răsărire. LG 34.75 din grupa FAO 470 sunt plante de talie medie, cu ştiuleţi mari, de tip generativ. Remarcabil în capacitate de producţie şi randamente. Bună toleranţă la secetă şi adaptat pe diferite tipuri de sol, dar pe solurile bune şi în condiţii bune de cultură îşi manifestă un potenţial de excepţie. Răspuns excelent la nevoi (îngrăşăminte) şi la semănat în perioada optimă. S-a obţinut peste 7 tone/ha media pe 40 ha - o producţie foarte corectă pentru condiţiile anului 2012. Este foarte important de amintit, chiar dacă suntem la «Ziua Porumbului», ca în această zonă culturile la care riscurile sunt cele mai scăzute sunt cerealele păioase şi floarea-soarelui. Fermierii din zonă au obţinut anul acesta cu soiul de grâu LG Apache o medie de 6 tone (Lehliu) sau 3,4 tone la floarea-soarelui, hibridul LG 56.63 CL.”

realizează în această zonă cele mai bune producţii, chiar şi în condiţii de secetă. În acest lot demonstrativ mai avem hibrizii PR 36V52, PR 36V74 şi PR 35F38. Un hibrid de porumb din generaţie mai nouă este P 9494. Toţi hibrizii sunt adaptaţi condiţiilor pedoclimatice specifice zonei de sud a ţării. Un hibrid consacrat este PR 35F38 care anul trecut a realizat în această locaţie o producţie de 11 tone/ha. Una dintre caracteristicile hibrizilor de porumb Pioneer este aceea că pierd rapid apa din bob la maturitate. Cercetătorii mai urmăresc rezistenţa la secetă, arşiţă şi nu în ultimul rând realizarea de producţii ridicate. Aş dori să precizez că noua generaţie de hibrizi suportă densităţi mai mari, lucru ce asigură şi obţinerea unor recolte bogate.

Alina Creţu, marketing manager Limagrain Romania „Hibrizii LG în lotul de la «Ziua Porumbului» sunt: LG 30.290,LG 33.30,LG 33.30,LG 33.62,LG 34.75 LG 30.290 din grupa FAO 290. Randament foarte bun pentru grupa sa de precocitate. În general, o bună toleranţă la stres. Varietate de top între toţi hibrizii de pe piaţă la această maturitate. LG 33.30 din grupa FAO 330 oferă randamente excelente şi un comportament foarte bun. Rezultate remarcabile pentru această maturitate, dar şi o pierdere rapidă a apei din bob. Toleranţă ridicată la secetă - în 2012, în zona aceasta producţiile au fost de 7-7,2 tone/ha. Plante şi rădăcini puternice, cu o toleranţă bună la boli: Fusarium (ştiulete sau tulpină), Helminstosporium. LG 33.50 din grupa FAO 350 este un produs star, cu randamente foarte bune şi flexibilitate datorată noii generaţii genetice. 48 Septembrie 2012

Dan Maftei, director tehnic şi de marketing Euralis Seminţe

Cătălin Semiuc, reprezentant zonal Pioneer „La Ziua Porumbului ne prezentăm cu şase hibrizi Pioneer, cuprinşi între grupele FAO 350 şi 450. Avem hibrizi consacraţi, cum ar fi PR 37Y12, PR 37F73, din grupele FAO 370 şi 390, care

„La acest eveniment, compania Euralis se prezintă cu şapte hibrizi de porumb. ES Flato, din grupa 350 FAO, alături de ES Sensor, este unul dintre cei mai toleranţi hibrizi la secetă, iar fermierii din zonă au fost foarte mulţumiţi de modul în care acesta s-a comportat. În cadrul societăţii Elsit, hibrizii ES Antalya şi ES Sensor au realizat producţii de peste 7 tone/ha. Consider că este o recoltă foarte bună având în vedere condiţiile dificile ale acestui an. Un alt hibrid de porumb pe care îl prezentăm este ES Ultrafox Duo cu sistem erbicid Duo System. Produsul folosit este un graminicid care poate fi aplicat în vegetaţie, indiferent de stadiul de dezvoltare a culturii sau a buruienilor

www.agrimedia.ro

şi este singurul produs care poate să combată stuful. Pentru distrugerea diverselor buruieni graminee doza este de 2 litri/ha, iar pentru distrugerea stufului de 4 litri/ha, aplicată în două etape. Toţi hibrizii prezentaţi au un stay green foarte bun ceea ce înseamnă că plantele au rămas verzi mai mult timp, au reuşit să umple mai bine bobul, realizând astfel producţii mai bune. O altă caracteristică a hibrizilor noştri este că produc doi ştuleţi pe plantă.”

pentru că aceştia au fost creaţi pentru condiţiile specifice ţării noastre şi rezistă mai bine la cele condiţiile nefavorabile. La grâu, ne lăudăm cu faptul că din suprafaţa totală de 3 milioane de hectare, circa 1,2 milioane ha sunt cultivate cu soiuri autohtone. În cazul porumbului, ponderea este mai mică, de circa 10% din suprafaţa cultivată, dar tendinţa este în creştere.”

Pentru România, avem un portofoliu destul de mare de hibrizi, circa 23, şi fac parte din grupe FAO de la 200 până la 600. Aşadar, acoperim o plajă foarte mare. O carcateristică importantă a hibrizilor noştri este că pierd apa rapid din bob. În acest an, am recoltat porumb cu o umiditate cuprinsă între 9 şi 12%. În privinţa producţiilor realizate, vă pot da câteva exemple: în Călăraşi, localitatea Ileana, s-a obţinut o recoltă de 6.800 kg/ha, la Drajna 6.200 kg/ ha, iar în zona Scânteia producţia înregistrată a fost de 5.800 kg/ha.”

Viorel Spătaru, responsabil dezvoltare zona Moldova R.A.G.T „Anul acesta participăm cu şase hibrizi de porumb şi în general INCDA recomandă pentru această zonă cultivarea celor din grupa 300 – 400 FAO, care eliberează devreme terenul, putând astfel să fie pregătit pentru însămânţarea culturilor de toamnă. Sunt hibrizi care pierd rapid apa din bob la maturitate şi care se pot recolta în boabe. În condiţiile acestui an, la recoltare umiditatea a fost de 11 – 13%. Am venit şi cu hibrizi mai vechi, dar productivi, cum sunt Fundulea 376, Olt sau Rapsodia. Cel mai nou hibrid de porumb, Crişana, a fost omologat în anul 2010, şi s-a dovedit a fi foarte productiv. Sunt fermieri care se orientează să cultive hibrizi româneşti ş

„La Ziua Porumbului suntem prezenţi cu cinci hibrizi marca RAGT, respectiv Alexxandra, Opixx, Texxell, Phileaxx şi Koxx. Ultimii doi hibrizi sunt cultivaţi în cadrul societăţii Elsit pe o suprafaţă de 40 hectare fiecare. În România, compania RAGT este prezentă din anul 2009. Ea a luat fiinţă în Franţa în anul 1912, iar cel mai important pas în istoria firmei a fost parteneriatul în 1962 cu compania Dekalb pentru crearea de hibrizi. RAGT a avut drept de exclusivitate pe zona Europei, până în anul 2002 când Dekalb a fost achiziţionat de compania Monsanto. De atunci, firma RAGT a trecut la o altă denumire a hibrizilor pentru o identificare uşoară: în cazul porumbului denumirea cuprinde doi de „X”, iar la floarea soarelui doi de „„L”.

Iulian Filipoiu, director regional KWS „La acest eveniment ne prezentăm cu mai mulţi hibrizi de porumb, de la semitimpurii până la tardivi, reprezentativi pentru această zonă de cultură. În lotul demonstrativ am cultivat hibrizii cei mai bine vânduţi în judeţul Ialomiţa şi anume: Karnevalis, Kinemas, Krebs, Kitty şi Karmas. De asemenea, am venit şi cu un hibrid nou, KWS 9361, lansat în acest an pe piaţa românească. De fiecare dată, căutăm să venim cu hibrizi cât mai bine adaptaţi condiţiilor pedoclimatice din România, iar cercetătorii noştri urmăresc mai multe caracteristici cum ar fi rezistenţa la secetă, la cădere sa sau pierderea rapidă a apei din bob. Av Avem câmpuri experimentale în toată ţar ţara, urmărim mii de hibrizi din care la co comercializare ajung doar câţiva dintre ei pentru că dorim să ne păstrăm poziţia de lider. In Romania, KWS Seminte se afla intre primele trei companii din afl domeniul semintelor, in Europa ocupăm do locul II, iar în lume poziţia a patra." loc

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2012 49

Ana MUSTĂŢEA

Constantin Răducanu, cercetător INCDA Fundulea

«Pöttinger - o firmă de nota 10!» În perioada 26-30 august, reprezentanţii companiei NHR Agropartners au organizat până în cel mai mic detaliu o vizită în Grieskirchen (Austria), la fabrica Pottinger, cu ocazia evenimentului „Zilele Pöttinger“, ce are loc o dată la doi ani. Cei peste 45 de invitaţi din România au putut urmări întreaga gamă de utilaje Pöttinger, pe tot fluxul tehnologic, începând din fabrică, de la cele mai mici componente, până la lucrul efectiv în câmp. Ziua de 28 august a început încă de la prima oră cu o conferinţă de presă, susţinută de fraţii Heinz şi Klaus Pöttinger, la care au participat peste 30 de jurnalişti din întreaga Europă, urmată de vizita în fabrică şi de mult

50 Septembrie 2012

aşteptatele demonstaţii în câmp. „Pöttinger este o firmă de succes, o afacere de familie foarte bine făcută. Din punct de vedere al colaborării noastre, Pöttinger este o firmă de nota 10! Gama de utilaje Pöttinger pentru cultura de fân şi de recoltat iarbă verde este cea mai bună pe acest domeniu la nivel mondial, dar, din păcate, acest domeniu există prea puţin în România, pentru că nu plouă suficient şi se recoltează o cantitate prea mică. În România, atât fânul, cât şi iarba verde nu sunt recoltate profesional, aceste culturii sunt tăiate şi apoi lăsate până se usucă, spre deosebire de Austria, unde fiecare centimetru de pământ este atent lucrat şi recoltat”,

afirma doamna Monika Puiu, director general NHR Agropartners.

Marca Pöttinger, o garanţie pentru parteneriat, calitate şi inovaţie „Împreună cu clienţii şi distribuitorii noştri am reuşit să facem deja foarte multe. O realizare deosebită înseamnă pentru noi, înainte de toate, pe lângă inovaţia tehnică, calitatea cea mai ridicată a produsului, pentru a asigura mulţumirea partenerilor. Procedeele cele mai moderne de producţie şi de efectuare a probelor stimulează încrederea clienţilor noştri în maşinile Pöttinger. Apropierea faţă de clienţi rămâne ţelul nostru suprem ca firmă de familie. Printr-un dialog de parteneriat

www.agrimedia.ro

pătrundem în lumea clienţilor noştri. Garanţia pentru aceasta este apropierea de nevoile clienţilor Pöttinger, care sunt percepute şi vor putea fi transpuse în procesul de dezvoltare. În acest fel, punem bazele pentru succesul de lungă durată. Rezultatul constă într-o tehnică agricolă inteligentă, care pune accent pe protejarea furajelor şi solului, precum şi pe funcţionalitatea ridicată a maşinii - factori care determină în mod substanţial succesul unui fermier”, a precizat, în dechidere, domnul Heinz Pöttinger. Fraţii Pöttinger privesc cu optimism spre viitor: „În cursul anului financiar trecut, am dovedit că sloganul nostru «Mai mult succes cu Pöttinger» a fost mai mult decât o motivaţie a companiei noastre de 140 de ani, este, de asemenea, o promisiune pentru clienţii noştri. Privind spre viitor, vedem un potenţial enorm pentru tehnologia agricolă şi pentru Pöttinger, deoarece toată lumea are nevoie de agricultură”. În fabrica principală din Grieskirchen s-a investit, pe o suprafaţă utilă de 4.500 mp, într-o nouă hală de montaj cu mai multe benzi, iar pentru condiţii de lucru cât mai plăcute, noua hală este o construcţie foarte transparentă. Pe lângă benzile de montaj, s-a investit şi într-o serie de maşini suplimentare: laser, ştanţator, robot pentru sudură şi centre de prelucrare marca Heller, ce îmbină perfect forţa de muncă umană cu cei mai moderni roboţi. Relaţiile durabile de afaceri au nevoie de încredere reciprocă şi suficient „spaţiu“, în care să se poată dezvolta.

www.agrimedia.ro

Centrul pentru clienţi are o suprafaţă de expunere de 1.150 mp pentru prezentarea produselor, spaţii pentru instruire şi discuţii, precum şi un centru de service şi training pentru şcolarizările clienţilor şi distribuitorilor. „Cu ajutorul noului centru pentru clienţi putem comunica şi mai bine avantajele utilizării şi calitatea produselor noastre, şi mai ales de a le face să prindă contur pentru clienţi şi parteneri. Prin dialogul de parteneriat pătrundem în lumea clienţilor şi astfel întărim baza pentru succesul pe termen lung”, au declarat, în cadrul conferinţei de presă, administratorii Heinz şi Klaus Pöttinger.

Pöttinger atinge o cifră de afaceri record, de 282 de milioane de euro

Centrul pentru clienţi Pöttinger din Grieskirchen sprijină ţelul firmei, de a realiza o mai mare apropiere faţă de clienţi, într-un mod unic: vizitele clienţilor la sediul fabricii şi şcolarizările în acest mediu atractiv devin un adevărat eveniment şi stimulează relaţiile de parteneriat. Este un loc al întâlnirii şi al comunicării pentru mai mult de 8.000 de clienţi şi parteneri pe an.

Exerciţiul financiar 2011/2012 este cel mai bun an pentru Pöttinger din îîntreaga istorie a companiei, de 140 de ani. Cu o creştere impresionantă de 19% şi o cifră de afaceri de aproximativ 282 de milioane de euro, Pöttinger a realizat o creştere record. ÎÎn cursul ultimului exerciţiu financiar, exporturile companiei s-au ridicat la 83%, cu vânzări internaţionale de aproximativ 235 de milioane de euro. ÎÎn România, vânzările de utilaje au ajuns în anul fiscal 2011/2012 la aproximativ 5 milioane de euro, în creştere cu 80% faţă de perioada anterioară.

Randament senzaţional pentru păşuni, sol şi seminţe Tehnologia pentru păşuni, reprezentând 66% din sectorul tehnologiei agricole, este principala sursă de vânzări, urmată de tehnologia de cultivare a

Septembrie 2012 51

solului, cu 23%. Comparativ cu anul precedent, sectorul pentru pajişte a realizat o creştere de 17%. Sectorul tehnologiilor pentru cultivarea solului s-a dezvoltat extrem de bine în ultimul an, cu o creştere de 29%. Pöttinger a reuşit, de asemenea, să crească afacerile în domeniul pieselor de schimb originale, cu 23% faţă de anul precedent. Vânzările pe pieţele de bază din Austria, Germania şi Elveţia au înregistrat creşteri majore - toate cele trei ţări se află în Top 5 pentru cea mai mare creştere a vânzărilor. Creşterea continuă pe piaţa internă indică în mod clar faptul că produsele de calitate fabricate în Austria sunt întotdeauna cerute în rândul fermierilor austrieci. Pöttinger a reuşit astfel, din nou, anul trecut o creştere semnificativă a cifrei de afaceri în Austria, cu circa 16%.

Cositoarea - NOVACAT 352 NOVACAT 352 - cositoare cu montare în spate are o lăţime de lucru de 3,46 metri. În combinaţie cu maşina de cosit de 3 sau 3,5 metri în faţă, se obţine o lăţime de lucru de până la 6,15 sau 6,55 metri. Acest nou model are un braţ hidraulic de legătură coborât, elementul central asigurând o montare uşoară, fără a fi nevoie să se adapteze traversele cârligului tractorului. Utilizarea braţului hidraulic de legătură coborât face posibil ca traversa frontală să fie întotdeauna adusă în poziţie orizontală, indiferent de geometria cârligului tractorului. În plus, acest sistem optimizează reducerea în greutate şi oferă o gardă la sol excelentă (de 50 cm) pentru viraje, capăt de rând şi transport pe drumuri. În timpul transportului, cositoarea este pivotată cu 90 de grade la spate. Acest lucru asigură o înălţime de transport

52 Septembrie 2012

redusă. Cilindrul cu dublă acţiune pentru pivotare la spate serveşte, de asemenea, ca protecţie la coliziune. Dacă aceasta intră în coliziune cu un obstacol, cositoarea se pliază la spate. Acest sistem asigură protejarea ideală a cositorii împotriva deteriorărilor severe. Noua cositoare 352 NOVACAT oferă reducerea hidraulică a greutăţii. Un indicator de presiune uşor vizibil este montat pe cadrul cositorii, iar presiunea la sol poate fi adaptată foarte simplu, dacă este necesar, cu ajutorul unui ventil cu dublă acţiune, de la distanţă. Rezultatul este o presiune uniformă la sol - cerinţă principală pentru protejarea culturilor şi a solului. Pentru a garanta utilizarea optimă a lăţimii efective de lucru, unitatea de cosit (centrul pivotului de suspensie) NOVACAT 352 poate fi montată în două poziţii diferite, oferind o suprapunere mare cu 3 şi 3,50 metri lăţime - cositoare faţă. Unitatea de cosit este stabilizată de un cilindru mic ce anulează balansul. Acest lucru face virarea mai uşoară şi oferă siguranţă şi stabilitate la capăt de rând, dar şi în timpul transportului.

Maşina de întors fân - ALPINHIT 4.4 Cu noua maşină de întors fân ALPINHIT 4.4, Pöttinger extinde gama sa de produse Alpin. Rotorul compact, cu diametru de 1,44 m şi o lăţime de lucru de 4,45 metri, reuşeşte să combine urmărirea optimă a terenului pe pante cu cea mai bună calitate de distribuţie şi productivitate. Construcţia uşoară, de doar 320 kg, susţine performanţa sa pe pante. Sunt disponibile două traverse frontale diferite, pentru o adaptare ideală la toate unghiurile de pantă: cu

montare în H - o traversă frontală rigidă, scurtă, pentru pante foarte abrupte, cu plasarea centrului de greutate cât mai aproape de tractor, şi cu montare în N - o traversă frontală scurtă, cu sistem de tractatare pentru manevrabilitate şi confort. Această versiune dispune de un sistem mecanic de cosit fenceline (linie gard) şi bare stabilizatoare opţionale, pentru aliniere şi ridicare atentă în toate situaţiile. Ca şi la modelul ALPINHIT 6.6, slotul de pe traversa frontală permite utilizarea legăturii standard din partea de sus cu trei poziţii de legare. Zăvorul de blocare garantează transportul în condiţii de siguranţă chiar şi la viteze mari. Cu o înălţime de 2,20 metri, ALPINHIT 4.4 poate fi depozitată practic oriunde.

Cositoarea HIT 12.14 T Lucrările în fermele mari, perioadele de recoltare mai mici şi cererea pentru furaje de calitate sunt factori importanţi care determină nevoia de a utiliza utilaje cu productivitate

www.agrimedia.ro

mare pentru păşuni, ce oferă în acelaşi timp o creştere a calităţii. Pentru a satisface aceste cerinţe, Pöttinger a adăugat în topul gamei sale de utilaje maşina de întors fân HIT 12.14 T. Ca şi fratele mai mic, HIT 10.11 T, au fost în prim-planul dezvoltării obiective ca: urmărirea optimizată a terenului, contaminarea minimă a furajelor, calitatea perfectă a distribuţiei şi confortul sporit de operare. În plus, noul HIT 12.14 T oferă o productivitate mai mare cu cele 12 rotoare şi o lăţime de lucru de 12,70 metri. Ca şi la HIT 10.11 T, roţile şasiului rămân la sol în timpul funcţionării la cap de rând, precum şi în timpul transportului. Acest lucru oferă numeroase avantaje. În primul rând, maşina de întors fân nu aplică nici o greutate suplimentară, deoarece şasiul nu este pliat în sus, ceea ce înseamnă că înălţimea de lucru a dinţilor rămâne constantă, rezultatul fiind o calitate optimă a furajului şi o durată de viaţă crescută a utilajului. În al doilea rând, şasiul HIT 12.14 T permite

www.agrimedia.ro

utilajului să fie mutat într-o poziţie cu capul în faţă. Anvelopele mari împreună cu cadrul şasiului şi bara de tracţiune oferă o rulare lină şi confortabilă în orice situaţie. Datorită mecanismului compact de pliere, este posibilă transportarea la viteze mari. Pöttinger nu face nici un compromis atunci când este vorba despre urmărirea pantei terenului. Fiecare rotor este montat pe câte un cadru, astfel încât utilajul să poată rula pe teren urmărind relieful, pentru a obţine furaje curate. Noul HIT 12.14 T are sistemul unic „Liftmatic plus”, care ridică rotoarele printr-un cilindru dublu într-o poziţie orizontală, înainte de ridicarea lor. Acest sistem inteligent de control hidraulic previne posibilitatea ca dinţii să atingă sau să pătrundă în sol. Contaminarea furajului este astfel redusă semnificativ, crescând calitatea lucrărilor şi obţinerea unui furaj curat. De asemenea, Liftmatic Plus reduce greutatea pe dinţii furcii, precum şi puterea necesară pentru a opera utilajul, fapt ce duce la o creştere a durabilităţii utilajului şi a productivităţii acestuia. Pöttinger a adoptat tehnologia inovatoare de la HIT 10.11 T pentru rotoare şi braţe. Inima acestei maşini este rotorul DYNATECH. Diametrul rotorului, de 1,42 metri, şi cele 6 braţe noi cu dinţi asigură o calitate optimă de cosit şi o urmărire perfectă a solului. Geometria unică a rotorului oferă o gamă largă de avantaje: furajele nu se pot prinde sau înfăşura în jurul braţului cu dinţi, furajul este ridicat uşor şi supus la mai puţine bătăi între furci, ceea ce înseamnă pierderi mai mici din cauza dezintegrării. Un alt avantaj este faptul că dinţii sunt

bine protejaţi, crescând durabilitatea utilajului. Discurile rotorului au fost reproiectate, astfel încât braţele furcilor de transport să fie poziţionate cu precizie pe placa rotorului. Acest lucru conferă o stabilitate crescută, fără a creşte greutatea utilajului. Unghiul de răspândire poate fi reglat pe fiecare rotor în trei paşi, fără unelte suplimentare. Toate rotoarele sunt echipate cu roţi de 16x6.5-8, care oferă o mai bună protecţie la contaminare. Cu HIT 12.14 T, Pöttinger aduce pe piaţă un nou nivel de excelenţă în cosit: tehnologie inovatoare, cea mai mare productivitate şi protecţie optimă pentru furaje şi sol, în acelaşi timp.

Greblă - TOP 812 Această nouă maşină de greblat TOP 812 cu montare laterală răspunde aşteptărilor practice cu privire la calitatea greblatului, adaptarea perfectă la sol şi contaminarea minimă a furajelor. Calitatea optimă a greblatului

Septembrie 2012 53

la viteze mari de operare este asigurată de lăţimea de lucru de 7,60 metri a maşinii TOP 812. Garanţia productivităţii este dată de diametrul rotorului de 3,70 metri şi de cele 13 braţe cu furci pentru fiecare rotor. În ciuda diametrului mare al rotorului, înălţimea de transport rămâne sub 4 metri, fără a fi necesară demontarea braţelor furcilor. Ca rezultat, schimbarea poziţiei de lucru în poziţie de transport sau de trecere de la un câmp la altul poate fi uşor făcută, fără a părăsi cabina tractorului. Rotoarele sunt mutate din poziţia de lucru în poziţia de transport printr-o legătură acţionată de un cilindru hidraulic. Şasiul are o lăţime de 2,90 metri în exterior, pentru a asigura stabilitatea pe pante şi o siguranţă optimă în timpul funcţionării. Cu pneuri standard de 340/55-16 montate pe şasiu, deplasarea la viteze mari se realizează în condiţii de siguranţă. Cadrul reglabil pe înălţime permite o ridicare de cel puţin 45 cm, datorită geometriei sale optimizate. Ca urmare, brazda rămâne intactă atunci când utilajul trece peste aceasta, chiar şi în cazul culturilor cu densitate mare. Manevrabilitatea senzaţională este dată de unghiul de virare de 80 de grade, de o transmisie cu unghi larg al articulaţiilor la ambele capete, plus o roată liberă, ce permite întoarcerea utilajului fără oprire. Urmărirea perfectă a pantei solului a fost un factor esenţial avut în vedere la dezvoltarea maşinii de greblat TOP 812. Suspensia cardanică permite corectarea perfectă a tuturor denivelărilor de la sol cu până la ± 5 grade. Şasiul activ cu 5 roţi, cu două osii-tandem şi o roată mobilă în arcul furcilor ghidează rotorul cu precizie peste fiecare denivelare.

54 Septembrie 2012

fiind minimă. Braţele furcilor sunt uşor de înlocuit, folosind doar două şuruburi. În cazul unei coliziuni, braţul deteriorat poate fi uşor demontat şi înlocuit. Unitatea de transmisie a rotorului este extrem de robustă, având componentele scufundate în ulei şi fiind complet sigilată. O roată dinţată cu diametrul mare asigură o rulare lină şi o durată lungă de viaţă. Întregul sistem este complet capsulat şi sigilat, pentru a fi ferit de praf. Rezultatele dezvoltării maşinii de greblat TOP 812 sunt productivitatea crescută, o mai mare stabilitate şi o întreţinere uşoară.

Grapa cu disc compact - TERRADISC

Anvelopele A l l de d 16x6.5-8 16 6 5 8 asigură ă o rulare lină. Osiile-tandem pot fi ajustate cu ajutorul sistemului de blocare, astfel încât unghiul transversal să fie cel dorit. Noul rotor de 3,70 metri, cu 13 braţe cu furci, îşi păstrează mai multe proprietăţi dovedite. Pe TOP 812 Pöttinger oferă cel mai mare diametru de lucru, de 420 mm, şi un spaţiu între rulmenţi de 700 mm. Aceste proprietăţi asigură o mişcare uniformă a furcilor şi o stabilitate maximă a braţelor cu furci, uzura rulmenţilor braţelor

Sfârşitul unei recolte este începutul următoarei. Rezidurile după recoltare trebuie procesate în mod uniform, astfel încât acestea să se poată descompune. Acest amestec de paie şi pământ creează condiţii optime pentru sol şi pentru recolta următoare. Specialista în aratul de mică adâncime este grapa cu disc compact TERRADISC. Grapa cu discuri a fost complet revizuită şi actualizată din punct de vedere tehnic. O schimbare majoră este noul Twin-Arm-System, care dispune de două discuri suplimentare concave, montate pe un suport cu prindere largă. Acest design asigură o bună stabilitate, datorită dimensiunilor mari ale suportului, iar unghiul de înclinare a discului rămâne constant. În plus, grosimea discurilor a crescut, în timp ce diametrul fiecărui disc este cu 13% mai mare, respectiv de 580 mm. Toate aceste îmbunătăţiri duc la o creştere a duratei de viaţă a utilajului cu până la 45%. Pentru a regla adâncimea de lucru

www.agrimedia.ro

Pöttinger stabileşte noi standarde pentru comenzile operatorului Pöttinger lansează o nouă generaţie de terminale pentru operatori: design inovator, nivel ridicat de confort în operare, cu acelaşi concept de control implementat la toate sistemele. Acestea sunt evoluţiile principale ale sistemelor de control inteligente. Noile terminale dispun de o carcasă atrăgătoare, din material sintetic, cu margini cauciucate, pentru o prindere ergonomică. Toate terminalele sunt acum echipate cu

Domnul Logofetescu Ioneluş, un fermier care a participat cu mare încântare la evenimentul Pottinger Days, a accesat un proiect de 1,5 milioane de euro, din care a

www.agrimedia.ro

un afişaj grafic, pentru o imagine de ansamblu mai bună şi un confort mai mare în utilizare. Tastele sunt ridicate, astfel încât pot fi uşor simţite, pentru a fi utilizate cu precizie. Tastele iluminate asigură o vizibilitate mai bună în întuneric. Pöttinger a avut în vedere implementarea unui concept de control unic pentru toate terminalele, pentru o utilizare mai uşoară: simbolurile, setările şi taste funcţionale sunt coerente. Acest lucru aduce o creştere semnificativă a confortului, economisind timp, în special pentru proprietarii cu mai multe maşini şi utilaje Pöttinger. În prima etapă, noile terminale de control vor fi disponibile pentru toate utilajele cu încărcare: pentru maşinile de greblat din seria TOP S şi pentru semănătorile VITASEM şi TERRASEM. achiziţionat două tractoare New Holland de 300 CP, două combine New Holland şi alte utilaje adaptate tractoarelor de 300 CP. Dornic de investiţii noi, „aş vrea să achiziţionez şi utilaje marca Pöttinger. M-ar interesa un plug cu 7 trupiţe şi o semănătoare TERRASEM, ce seamănă direct în mirişte. Motorina fiind foarte scumpă, voi face economie de combustibil, iar ca lăţime de lucru, pentru eficienţă, m-ar interesa să aibă minimum 6 metri. Anul acesta am avut în cultură floarea-soarelui, pe o suprafaţă de 430 de hectare, porumb pe 650 de hectare, grâu pe 750 de hectare şi pe restul suprafeţei am cultivat rapiţă, pe care am întors-o în mare parte din cauza timpului nefavorabil”.

Şi pentru t că ă discuţiile di ţiil cele l maii importante sunt cu referire la problemele existente în ţara noastră, dincolo de frumuseţea şi eficienţa lucrărilor agricole văzute în Austria, am stat de vorbă cu distinsa femeie de afaceri din domeniul agricol doamna Monika Puiu, director general NHR Agropartners, pentru a obţine un punct de vedere obiectiv cu privire la problemele agriculturii din România. „Cea mai importantă problemă ce trebuie rezolvată pentru agricultura din România este reprezentată de sistemul de irigaţii, ce trebuie să fie conform cu nevoile fermierilor şi astfel să se irige exact suprafeţele care fac agricultură. Dacă este un an de secetă, toată lumea strigă după irigaţii, dacă este un an cu ploi, nimeni nu vrea să plătească, dar ca să se ţină sistemul de irigaţii în funcţiune, costă în fiecare an. Trebuie foarte bine înţeles că pentru a putea iriga în perioadele secetoase trebuie făcută o infrastructură, la care fiecare fermier arondat zonei să se poate cupla, dar şi să plătească pentru această infrastructură. Taxa pentru infrastructura de irigaţie trebuie să o plătească toată lumea, iar apoi conectarea şi consumul efectiv. O altă problemă ar fi dotarea tehnică a fermierilor cu utilaje agricole performante. În România, se estimează că sunt în total 170.000 de tractoare, să spunem că doar 100.000 sunt necesare, anual se cumpără 2.000. La un calcul simplu, aflăm că durează 50 de ani, în cel mai bun caz, până când se înlocuiesc aceste tractoare vechi. O altă problemă ar fi asocierea fermierilor, dar nu ca în anii de dinainte de 1989, ci în sensul de a lucra o suprafaţă mai mare de teren, astfel încât să fie mai eficienţi, în ideea de business în agricultură”. Septembrie 2012 55

Simona MUNTEANU

este necesară doar operarea supapei hidraulice din interiorul tractorului. Noua generaţie TERRADISC are o traversă frontală cu trei poziţii de prindere în partea de sus, garantează potrivirea perfectă cu toate tractoarele, pentru toate cerinţele de funcţionare.

Văzute şi admirate... la Agromalim Arad 2012 Între 6 şi 9 septembrie, echipa MEWI a fost la Arad, pentru a 15-a oară consecutiv, la cea de-a 23-a ediţie a târgului Agromalim. Deşi sediul firmei se află la doar câţiva kilometri de Arad şi orice fermier din zonă ştie unde ne poate găsi, din respect pentru organizatori, reprezentanţi media de specialitate şi agricultori ce şi-au găsit timp să viziteze Expo Arad, am ales să prezentăm tractoarele Fendt 939 Vario, Challenger 765 C, Valtra N 123 H, semănătoarea Horsch Pronto 6 DC, plugul Lemken Variopal 9, încărcătorul frontal Merlo P 34.10, remorca Kroger Agroliner HKD 302 şi distribuitorul de îngrăşăminte Rauch AXIS 30.1 K, Cele de mai sus au putut fi văzute anul acesta şi la lucru, în câmp, în oricare dintre cele 5 locaţii ale MEWI DEMO 2012, iar la Ziua Porţilor Deschise, din 18 mai, au fost prezentate, în amănunt, alături de alte echipamente din oferta companiei. Şi la Arad, la fel ca la mai toate evenimentele MEWI, privirile admirative s-au îndreptat mai ales spre semănătoarea Horsch Pronto DC şi Fendt 939 Vario SCR, votate, de altfel, cu ocazia Zilei Porţilor Deschise, utilajul, respectiv tractorul anului 2012 la MEWI.

ardere, consum mai mic de combustibil, compactare redusă a solului etc.) şi pentru că, „utilizând mai puţin, se obţine mai mult...” (confort, siguranţă, putere, hectare lucrate, calitate a muncii, chiar plăcere!). Un motor Deutz cu 6 cilindri, cu o cilindree de 7,8 litri, 390 CP (ISO), o viteză de transport de 60 km/h, anvelopele cu un diametru de până la 2,15 m şi o greutate maximă de până la 18 tone - toate acestea sunt elementele-cheie ce definesc nava amiral a seriei 900, Fendt Vario 939. Vehiculul din Marktoberdorf poate fi recunoscut cu uşurinţă datorită rezervorului Ad-Blue din imediata apropiere a rezervorului de motorină şi datorită convertorului catalitic situat la baza ţevii de eşapament. Până să ajungă la ieşirea din ţeava de eşapament, gazele arse sunt tratate cu soluţie ureică şi nu sunt recirculate prin camera de ardere, nefiind astfel afectat procesul de ardere, asigurând o eficienţă ridicată a puterii motorului. Pentru a face chiar şi mai mult, tractorul Fendt este dotat, din fabricaţie, cu un sistem de conducere Dual drive (faţă/spate) ce conţine aceleaşi funcţii ca la mersul cu faţa. Astfel, este posibilă realizarea unei palete foarte largi de sarcini, exploatând complet tractorul pentru a obţine un randament maxim.

Despre Fendt 939 Vario Pe piaţa tractoarelor, Fendt 939 Vario este „supremul”, un jucător competitiv ce transformă inteligent puterea şi performanţa celor 390 CP ai săi în eficienţă pură. Proiectat să ofere cât mai mult, utilizând cât mai puţine resurse, a devenit alegerea fermierilor de top pentru că inovaţiile ce au fost aduse tractorului sunt perfect implementate şi conduc cu adevărat spre creşterea eficienţei (de exemplu, tehnologia SCR a motorului face ca la 10.000 de ore de funcţionare să se realizeze economii de 17.500 de litri de combustibil; funcţiile VarioGrip, VarioDoc, VarioGuide sunt cuprinse într-un singur terminal etc., pentru că respectă mediul înconjurător (mai puţine noxe rezultate din 56 Septembrie 2012

În a aşşteptare, pentru un loc în cabină...

întreţinere. Necesită puteri reduse pe metrul de lăţime de lucru, începând cu 30 CP, şi seamănă precis la viteze ridicate de lucru. Pronto realizează semănarea precisă în rânduri după arătură sau direct în mirişte. Elementul mijlociu al tăvălugului cu roţi se foloseşte în timpul transportului ca şasiu. În poziţia de lucru, în faţa fiecăror două brăzdare rulează o roată, pe întreaga lăţime de lucru. Germinaţia uniformă realizată de Pronto se datorează sistemului de discuri DiscSystem, care dislocă, nivelează şi produce sol fin, şi tăvălugului cu roţi de cauciuc, ce asigură o tasare adâncă şi condiţii uniforme de semănare înainte de fiecare brăzdar. Mai multe roţi înguste, cu diametru mare, montate pe un arbore rigid, asigură un grad ridicat de nivelare. Graţie gradului ridicat de adaptabilitate (până la 15 cm), brăzdarele TurboDisc pot urma precis suprafaţa solului, în acest fel toate seminţele putând fi semănate uniform, exact la adâncimea reglată. Patru amortizoare din cauciuc per brăzdar transferă o presiune pe acesta din urmă de până la 120 kg şi asigură menţinerea brăzdarului în sol la viteze mari. Un valţ de presare la capătul corpului brăzdarului ghidează brăzdarul exact în adâncime şi asigură contactul seminţelor cu solul. Compactă, prin greutatea proprie redusă şi volumele mari ale buncărelor, semănătoarea de păioase Pronto DC este astfel concepută încât să asigure o performanţă şi o calitate a semănării maxime, dată şi de duratele scurte de întoarcere, timpii reduşi de umplere şi efortul minim de întreţinere. Fişele tehnice pot fi consultate pe site-ul www.mewi.ro

Despre semănătoarea Horsch Pronto DC Sistemul foarte eficient al semănătorii Horsch Pronto asigură mărunţirea, nivelarea, semănarea şi compactarea într-o singură trecere. Semănătoarea de păioase poate fi utilizată după plug, în teren mulcit, sau direct, iar manevrarea ei este simplă şi aproape fără timpi de

Numărarea avantajelor semănătorii Horsch Pronto...

www.agrimedia.ro i di

www.agrimedia.ro

Septembrie 2012 57

Arătura adâncă de toamnă trebuie făcută după un plan bine pregătit şi analizat din timp. Ianosi Sigismund şi colaboratorii, 2002, consideră că astfel se poate creşte mult productivitatea şi se valorifică mai bine timpul de lucru. Organizarea lucrului are în vedere următoarele aspecte: alegerea corectă a direcţiei de deplasare, jalonarea postaţelor, delimitarea zonelor de întoarcere, prin trasarea brazdelor de control, jalonarea primului parcurs şi verificarea periodică în timpul lucrului a adâncimii reglate.

Arătura adâncă de toamnă: mod de executare Pentru reducerea consumului de combustibil, se va avea în vedere buna ascuţire a brăzdarelor, care se vor schimba sau reascuţi când uzura lor depăşeşte 1 mm (în caz contrar consumul de motorină creşte cu 10-20%). În funcţie de tipul de sol şi de adâncimea arăturii propuse, plugurile se vor echipa cu 3 sau 4 trupiţe. Se va evita însă, pe cât posibil, creşterea lăţimii de lucru, prin reducerea neîntemeiată a adâncimii arăturii. Arătura cu plugurile clasice se poate executa după două metode: în lateral (sau în părţi) şi la cormană. Pentru executarea arăturii în lateral, agregatul se deplasează de la marginile postaţei (sau a parcelei, dacă aceasta are dimensiuni mai reduse) spre interior. La terminarea arăturii, pe mijlocul postaţei rămâne un şanţ. Pentru executarea arăturii la cormană, agregatul se deplasează de la mijlocul postaţei spre margini. La terminarea arăturii, pe mijlocul postaţei rămâne o coamă, iar la cele două margini câte un şanţ. Pe parcele mari este recomandat să se execute arătura după metoda mixtă. În acest caz, deplasarea agregatului se face după metodele la cormană şi în lateral, folosind sistemul de deplasare combinat perntru a reduce numărul de creste şi 58 Septembrie 2012

şanţuri. În acest caz, postaţa se împarte în 4 fâşii egale. Agregatul ară concomitent fâşiile 3 şi 1 în lateral, după care se ară fâşiile 2 şi 4 la cormană. Este bine ca după arătură să se execute imediat (pe perioada toamnei) lucrările de nivelare, prin care se distrug şanţurile şi coamele. Când se folosesc plugurile reversibile, se poate realiza o arătură într-o singură parte, prin care se evită formarea coamelor sau a şanţurilor dintre postaţe şi se reduc deplasările în gol ale agregatului la întoarceri. Arătura se execută perpendicular, pe direcţia semănăturilor, cu scopul asigurării adâncimii uniforme. Pe solele amenajate pentru irigare prin aspersiune, arătura se va executa paralel cu direcţia antenei (pe linia hidranţilor) sau a canalului de irigare, deoarece este recomandat ca semănăturile să se facă perpendicular pe canalul de irigare sau pe direcţia antenei. Lungimea parcelei sau a solei, pe direcţia pe care se execută arătura, influenţează semnificativ productivitatea agregatului şi totodată consumul de motorină. Adâncimea arăturii depinde, în primul rând, de grosimea stratului de sol fertil, de textura solului şi de gradul de tasare pe profil. Pe solurile profunde, se ară la adâncimea de 30-35 cm, iar pe solurile

cu stratul fertil subţire sau pe solurile uşoare şi afânate, la adâncimea de 20-25 cm. Pe solurile cu mult schelet (pietroase), adâncimea se reglează în aşa fel încât în urma plugului să nu se aducă la suprafaţă acest material sau roca-mamă. Pe majoritatea solurilor, dar mai ales pe cele tasate şi impermeabile (dar profunde) s-a dovedit benefică executarea arăturii de bază cu subsolier la adâncimea de 30-32 + 15 cm sau aratură + afânare adâncă la 40-60 cm. Folosirea plugului cu subsolier se recomandă însă numai pe terenurile unde valoarea sporurilor de producţie depăşeşte cheltuielile cu această lucrare. Este cunoscut faptul că prin folosirea subsolierelor se măreşte considerabil rezistenţa la tracţiune şi, implicit, la consumul de combustibil. Sporurile de producţie care se pot obţine în urma subsolajului pot ajunge la peste 19% . În judeţul Covasna, Veres L., 1977, a obţinut pe diferite soluri sporuri de producţie de 15-48%. Adâncimea arăturii se va modifica de la an la an cu câţiva centimetri, pentru a nu se forma „hardpanul”. În cazul în care acesta se formează sau sub nivelul arăturii există un strat mai tasat care este impermeabil (situaţie frecventă

www.agrimedia.ro

Septembrie 2012 59

Victor VĂTĂMANU

în condiţii de irigare) se recomandă subsolajul la 10-15 cm sub talpa plugului. Pe solurile la care sub nivelul arăturii există un strat impermeabil şi tasat mai jos, se va efectua afânarea adâncă. În condiţii de irigare, adâncimea arăturii trebuie să fie mai mare, pentru ca apă să se repartizeze mai uniform pe profil, iar rădăcinile plantelor să pătrundă mai uşor în profunzime. Când miriştea este mare sau în cazul solelor înierbate, lucerniere etc., se va folosi plugul cu antetrupiţă (cu dublă răsturnare) pentru a realiza o mai bună încorporare şi amestecare. Gradul de mărunţire şi de întoarcere a brazdei la arătură este condiţionată de viteza de înaintare a plugului. La viteze sub 5 km/h se realizează o bună întoarcere, dar mărunţirea este mai slabă. La viteze între 5 şi 7 km/h (de fapt, cele mai corespunzătoare), se realizează atât o întoarcere bună, cât şi o mărunţire puternică, iar la viteze de peste 7 km/h creşte gradul de mărunţire, dar nu se realizează o întoarcere uniformă. În prezent, există pluguri cu care se poate lucra şi la viteze mult mai mari; cu acestea, pe lângă mărunţirea corespunzătoare, se realizează destul de bine şi răsturnarea brazdelor, dar şi încorporarea resturilor vegetale rămase de la cultura anterioară. Datorită rotaţiei culturilor, în care acestea alternează, se realizează şi alternarea adâncimii arăturii de la un an la altul, măsură agrotehnică cu un efect foarte favorabil din toate punctele de vedere. Este obligatoriu ca la arat, în agregat cu plugul, să lucreze şi grapa stelată sau grapa cu colţi reglabili (în cazul solurilor mai uşoare), cu care se asigură mărunţirea şi nivelarea suprafeţei arăturii. Dacă totuşi din motive bine întemeiate nu se lucrează în acest mod, suprafaţa arăturii trebuie nivelată cât mai repede, eventual după zvântarea arăturii, dar înainte ca brazdele să se usuce prea tare. Pentru aceasta se va folosi grapa cu discuri, grapa cu colţi sau alte unelte agricole corespunzătoare. Nu se vor folosi frezele. Solurile care sunt prea grele, compacte sau prea umede în momentul executării aratului, motiv pentru care se renunţă la grapa stelată, ori nu sunt propice unor culturi (de exemplu, cartoful), ori nu este bine ales momentul aratului în relaţie cu umiditatea solului. Renunţarea la grapa stelată în agregat cu plugul pe motivul economisirii carburantului este numai o iluzie, deoarece mărunţirea brazdelor 60 Septembrie 2012

primăvara costă considerabil mai mult. Arătura prelucrată toamna cu grapa stelată nu se tasează mai puternic peste iarnă şi nu face nici crustă primăvara dacă se lucrează la timp. Are aceeaşi capacitate de reţinere a apei ca şi cea neprelucrată, iar efectul gerului acţionează mai bine peste iarnă, mărunţind mai uşor şi mai uniform bulgării de sol, care sunt prea mici. Primăvara, solul este mai nivelat, se zvântă mai repede, se usucă mai puţin şi se lucrează mai bine şi mai uşor, cu cheltuieli mai reduse. S-a constatat, pe baza unor observaţii şi cercetări amănunţite, că lăsarea arăturii toamna în stare de „brazdă verde”, pe motivul că se acumulează mai multă apa în sol sau că se manifestă mai bine efectul gerului, nu este o soluţie bună. Această practică poate da rezultate (în vederea acumulării unor cantităţi mai mari de apă) eventual în zonele în care iarna zăpada este spulberată şi viscolită, ducând la dezgolirea suprafeţelor arate. Pe solurile mai slab structurate, dacă arătura se tasează din cauza precipitaţiilor, primăvara se recomandă prelucrarea ei cu ajutorul cultivatorului CPGC - 4 echipat cu cuţite-daltă, reglat la adâncimea de 16-18 cm, sau cu discul greu GDG - 4,2, în agregat cu un tractor de ultimă generaţie. Pe terenurile în pantă, pentru a reduce pierderile mari de apă prin scurgere la suprafaţă şi erodarea solului fertil, arătura trebuie făcută pe direcţia curbelor de nivel, sau într-un unghi redus cu acesta. În ceea ce priveşte momentul şi perioada optimă de efectuare a arăturii adânci de toamnă, trebuie spus că este foarte importantă alegerea timpului potrivit pentru executarea arăturii, deoarece lucrarea efectuată la un moment necorespunzător, pe lângă calitatea proastă, poate distruge structura solului pentru mai mulţi ani. În cazul când arătura se face spre sfârşitul verii - începutul toamnei, au loc procese intense de descompunere a resturilor vegetale, de nitrificare şi oxidare a diverşilor compuşi minerali. Ca urmare, se acumulează cantităţi însemnate de substanţe nutritive în forme uşor accesibile plantelor. Dacă arătura se face mai târziu (luna noiembrie-începutul lunii decembrie), procesele de mineralizare a materiei organice şi de nitrificare sunt mai reduse, ele continuându-se mai mult în primăvara anului următor. Arătura adâncă de toamnă se execută în diferite perioade, în funcţie de zona

pedoclimatică. În zonele mai reci şi mai umede (zona colinară) se execută în perioada septembrie-octombrie, cel târziu la începutul lunii noiembrie, iar în zonele mai calde şi mai uscate, în luna noiembrie, până la sfârşitul lunii. Arăturile trebuie executate cu cel puţin 2-3 săptămâni înainte de îngheţarea solului şi până la venirea perioadei ploioase sau căderea zăpezii. După arătura de toamnă, condiţiile termice din sol de peste 8-10 grade Celsius trebuie să mai permită cel puţin 2-3 săptămâni continuarea proceselor microbiene de mineralizare şi de transformare a materiei organice şi a îngrăşămintelor încorporate, procese începute după dezmiriştit. Pe solurile mai uşoare, bine structurate, care nu se tasează, şi în zonele cu mai puţine precipitaţii, arăturile se execută mai timpuriu, de la începutul lunii septembrie până spre sfârşitul lunii. Pe solurile mai grele, cu tendinţe de tasare şi compactare, arăturile se execută în luna octombrieînceputul lunii noiembrie. Întârzierea arăturilor în lunile noiembrie-decembrie, sau chiar mai târziu, când solul este prea umed sau îngheţat, se face în detrimentul calităţii şi a adâncimii acestora. Din punct de vedere al umidităţii solului, momentul optim de executare a arăturii este când brazda se revarsă bine şi se poate mărunţi cu grapa stelată. Umiditatea optimă din sol pentru executarea arăturii este de 50-60% din capacitatea de câmp pentru apă a acestuia (15-20% apă la 100 grame sol uscat) pentru solurile argiloase; 50-70% din capacitatea de câmp (18-21% apă la 100 grame sol uscat) pe solurile lutoase şi 70-85% din capacitatea de câmp (10-16% apă la 100 grame sol uscat) pe solurile nisipoase. Dacă umiditatea solului scade aproape de coeficientul de ofilire, arătura devine bolovănoasă, greu de mărunţit şi de lucrat. Aceşti bolovani nu se desfac nici peste iarnă, deoarece apa nu pătrunde în ei şi astfel efectul gerului nu se poate manifesta. Arătura executată la o umiditate ridicată a solului (aproape sau peste de valoarea capacităţii de câmp pentru apă) devine clisoasă şi după uscare formează, de asemenea, bolovani greu de sfărâmat. Lucrările pe un sol umed produc tasare puternică, iar din cauza patinărilor creşte şi consumul de motorină.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Septembrie 2012 61

După o vară secetoasă, cu valori de temperatură cu mult peste media multianuală, a sosit şi timpul recoltării strugurilor, în vederea procesării şi a obţinerii de vinuri. Vinul este produsul oferit de natură care a influenţat cel mai mult viaţa spirituală a omului, care i-a înaripat imaginaţia, i-a întărit curajul şi i-a alinat suferinţele.

Recoltarea strugurilor Prima întâlnire a omului cu vinul, la începutul existenţei sale (după cum arată A. Teodorescu şi colaboratorii, 2002) s-a constituit într-un moment emoţionant, situat în domeniul faptelor supranaturale. Omul preistoric a descoperit mai întâi gustul dulceag şi plăcut al strugurilor cu boabe mici şi negre, pe care i le ofereau viţele sălbatice urcate pe arbori. După aceasta, omul a constatat cu uimire că aceste boabe, împreună cu zeama lor, depozitate mai mult timp într-un loc anume întrau într-un proces de „fierbere”, „o fierbere“ la rece, fără foc, transformându-se într-un produs cu gust deosebit, dătător de senzaţii şi stări nemaîntâlnite pentru el şi apropiaţii săi. În lumea plină de necunoscut şi de mistere în care îşi ducea viaţa, omul a înţeles că produsul cu care se întâlnise în mod cu totul întâmplător, vinul, la fel ca şi focul, i-a fost dăruit de puteri pe care mai târziu le-a asimilat cu semnele divine, considerând vinul ca pe un dar divin din partea forţelor supranaturale. În mod cert, vinul, mai mult ca sigur, a avut rolul său în crearea momentului în care un om s-a apropiat de altul, nu cu duşmănie, ci cu încredere, creând stări de bună dispoziţie. Vinul nu a încetat nici în prezent să-i încânte pe oameni, să fie 62 Septembrie 2012

prietenul celor care s-au apropiat de el cu încredere şi cumpătare. Iată ce frumos spunea Homer despre vin: „Nici un leac nu poate tămădui ca vinul. El îndepărtează durerile, redă uitarea şi alină gândurile întunecate care ne chinuiesc în fiecare zi“. Vinul este pentru români, şi nu numai, o băutură naţională, care i-a însoţit din cele mai vechi timpuri şi la bucurii, dar şi la necazuri. Există o civilizaţie a vinului care a evolulat odată cu modul de viaţă al oamenilor, cu preferinţele consumatorilor şi cu tehnicile de vinificare. Pretenţiile consumatorilor faţă de calitatea vinurilor au crescut continuu, fapt asociat cu posibilitatea îmbunătăţirii acestei calităţi prin folosirea unor practici de vinificare din ce

în ce mai perfecţionate. Există o mare diferenţă între calitatea vinului produs prin aplicarea unei tehnologii moderne în condiţii controlate şi cea a vinului obţinut prin practici rudimentare. Vinul este definit, în mod oficial, ca fiind băutura obţinută exclusiv prin fermentaţia alcoolică, totală sau parţială a strugurilor proaspeţi, zdrobiţi sau nezdrobiţi, sau a mustului de struguri. Putem spune că vinul se „trage” numai din struguri, iar expresiile de tipul „vin de mere”, „vin de smochine”, „vin de coacaze” etc. nu sunt corecte. Strugurele este elementul care face legatura între două activităţi, care conduc în final la producerea vinurilor: cultura de viţă-de-vie şi vinificarea. În amplul şi complexul proces al producerii vinurilor, eelementul cel mai variabil, mai puţin ssigur, este cel al calităţii strugurilor. Pe calitatea strugurilor asigurată de P ssoiurile cultivate şi de condiţiile climatice aale anului de recoltă se bazează, în mod nemijlocit, calitatea vinurilor. m Oprea Şt. arată în 1995 că fructificarea O vviţei-de-vie, ca însuşire biologică, se rrealizează în etape succesive, dependente una de cealaltă şi se finalizează în u pproducţia de struguri, cuantificabilă ssub aspect cantitativ şi calitativ. ÎÎn ceea ce priveşte cantitatea producţiei

www.agrimedia.ro

Septembrie 2012 63

Productivitatea iniţială poate fi definită prin totalul ciorchinilor existenţi pe butuc şi a numărului mediu de bobiţe în fază de început a creşterii lor, după terminarea înfloritului. Productivitatea reală poate fi determinatăă pe baza numărului total de struguri formaţi pe butuc şi a numărului mediu de boabe existente pe fiecare ciorchine. Productivitatea, ca formă de exprimare a viţelor roditoare de a produce struguri, poate fi determinată prin calcul, cu ajutorul elementelor fertilităţii şi a greutăţii unui strugure, prin coeficientul de fertilitate, relativ şi absolut; indicele de productivitate, relativ şi absolut; greutatea medie a unui strugure (indicele de greutate). Pentru determinarea producţiei de struguri se iau în calcul numărul mediu de ciorchini pe butuc şi greutatea medie a unui ciorchine. Recolta de struguri este determinată de o serie de factori, dintre care amintim: soiul, respectiv potenţialul productiv specific; condiţiile naturale de mediu; amplasarea corectă a direcţiei de producţie, adică struguri pentru obţinerea vinurilor, struguri de masă, struguri pentru distilate; alegerea soiurilor şi a combinaţiilor altoi-portaltoi; sistemul de cultură aplicat; tipul agrofitotenic specific aplicat. În ceea ce priveşte calitatea producţiei de struguri, putem afirma că această particularitate agrobiologică complexă variază în funcţie de condiţiile ecoclimatice, de soi şi de nivelul agrotehnic adoptat. Diferenţierea, din acest punct de vedere, a recoltei de struguri are la bază o serie de criterii complexe, dintre care amintim: criteriile senzoriale - organoleptice, criteriile morfologice - aspect comercial, criteriile biochimice - conţinutul în zahăr şi aciditate şi altele. În ceea ce priveşte criteriile organoleptice, se urmăresc grosimea şi elaticitatea pieliţei de la suprafaţa strugurilor; consistenţa pulpei; gustul şi aroma. Sub aspect comercial sau la o apreciere vizuală se urmăresc: mărimea, forma şi uniformitatea strugurilor şi a boabelor, 64 Septembrie 2012

b b l pe aşezarea boabelor ciorchine, culoarea şi uniformitatea pieliţei, prezenţa şi integritatea pruinei, starea fitosanitară şi gradul de prospeţime. Ca indicatori biochimici, ne interesează: conţinutul pulpei boabelor în zahăr şi aciditate şi raportul dintre cei doi indicatori, din care rezultă indicele glucoacidimetric. În ceea ce priveşte evaluarea recoltei, aceasta se realizează pe soiuri, pe grupe de soiuri şi epoci de maturare, iar pe baza estimării făcute se vor executa următoarele operaţiuni: întocmirea graficului de recoltare şi livrare, contractarea forţei de muncă, procurarea de ambalaje, unelte şi materiale auxiliare, stabilirea volumului de transporturi şi stabilirea datei declanşării culesului. Data declanşării culesului variază de la un an la altul în funcţie de condiţiile climatice specifice fiecărui an agricol. Recoltarea strugurilor se efectuează diferenţiat, în funcţie de direcţia de producţie, şi anume: recoltarea strugurilor de masă, pentru consum în stare proaspată, şi recoltarea strugurilor pentru vin. Recoltarea strugurilor pentru masă se face eşalonat, în funcţie de epoca de maturare, de ritmul de maturare a strugurilor pe butuc şi de metoda de valorificare. În toate cazurile, recoltatul se efectuează manual, strugurii se aşază în lădiţe, apoi se transportă în locuri amenajate, umbrite şi răcoroase, pregătindu-se pentru livrare. Această ultimă operaţiune este deosebit de importantă, ea constând în cizelarea, sortarea şi ambalarea strugurilor pentru o bună valorificare. Recoltarea strugurilor pentru vin se execută la maturitatea tehnologică a strugurilor, care diferă în funcţie de tipul de vin ce urmează a se obţine, respectiv: • pentru obţinerea vinurilor de consum curent, declanşarea culesului are loc

atunci când conţinutul mustului în zahăr depăşeste 136-140 grame/litru; • pentru obţinerea de vinuri superioare (VS), declanşarea culesului se face când conţinutul mustului în zahăr are o valoare cuprinsă între 160 şi 170 grame/litru; • pentru vinurile superioare cu denumirea de origine (VSO), declanşarea culesului are loc când conţinutul mustului în zahăr depăşeşte 190 grame/litru; • pentru vinurile superioare cu denumire de origine şi trepte de calitate, declanşarea culesului are loc când conţinutul în zahăr al mustului depăşeşte 220 grame/litru . Strugurii pentru vin se recoltează într-o singură etapă, pe soiuri şi în condiţii adecvate de igienă. Recoltarea poate fi manuală, cu o normă de circa 600 de kilograme/zi/muncitor calificat, sau mecanizată, cu o normă de recoltare de circa 25-30 de tone/zi/combina de recoltat. La ora actuală, recoltarea mecanizată a strugurilor se poate face cu ajutorul combinelor speciale, combine de mare productivitate şi produse de marile firme constructoare de maşini şi utilaje agricole. În vederea realizării recoltării mecanizate a strugurilor cu aceste combine, sunt necesare următoarele condiţii: amplasarea plantaţiilor, pe cât posibil, pe terenuri uniforme; distanţa minimă între rânduri trebuie să fie de 1,8 metri; susţinerea pe spalier de maximum 2 metri înălţime; sistemul de cultură al viţei-de-vie trebuie să fie semiînalt sau înalt; forma de conducere trebuie să fie în cordon sau bilateral: amplasarea strugurilor pe butuc trebuie să fie în plan vertical, la 10-30 cm de la sol şi până la maximum 117 cm înălţime. Trebuie menţionat faptul că şi la aceste utilaje de mare capacitate de recoltare avem anumite dezavantaje, dintre care amintim: pierderile de recoltă generate de scurgerea mustului din boabele crăpate; traumatisme ale elementelor anuale şi multianuale de rod; pierderi anuale de butuci, care pot ajunge până la circa 2-4%; deteriorări ale sistemului de susţinere etc. Eliminarea acestor deziderate, ce se poate realiza prin perfecţionarea tehnică a combinelor, prin adoptarea sistemului de conducere şi a formei de conducere adecvate, va face ca recoltarea mecanizată a strugurilor viţei-de-vie să devină o realitate din ce în ce mai frecventă şi în podgoriile României.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Victor VĂTĂMANU

de struguri, aceasta se corelează direct şi pozitiv cu fertilitatea şi productivitatea viţei-de-vie, indicatori cantitativi care pot fi cuantificaţi de-a lungul perioadei de vegetaţie. Productivitatea constituie o însuşire a plantei de a lega şi forma struguri şi de a-i menţine pe plantă până la maturitatea deplină.

Ordonanţa nr. 24 din 23 august 2012 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea APDRP, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD - M.O. nr. 0622/2012

Ordinul nr. 159 din 25 iulie 2012 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 - M.O. nr. 0552/2012 Legea nr. 283 din 28 decembrie 2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală (republicare) - M.O. nr. 0553/2012

Ordinul nr. 179 din 10 august 2012 privind completarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii nr. 149/2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând agenţiile autorizate de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine - M.O. nr. 0608/2012 Ordinul nr. 181 din 16 august 2012 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare în agricultura ecologică - M.O. nr. 0613/2012 Ordinul nr. 187 din 24 august

2012 privind aprobarea Normelor tehnice pentru producerea vinurilor cu indicaţie geografică - M.O. nr. 0582/2012

2012 privind completarea Ordinului ministrului Agriculturii nr. 219/2007 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică - M.O. nr. 0615/2012

Ordinul nr. 165 din 3 august 2012 privind stabilirea cuantumului taxei pentru autorizarea anuală a plantaţiilor viticole destinate obţinerii de struguri pentru producerea de vinuri cu indicaţie geografică, a cuantumului taxei pentru atestarea dreptului de utilizare a indicaţiei geografice pentru comercializarea vinurilor cu indicaţie geografică şi aprobarea introducerii însemnului de certificare a calităţii vinurilor cu indicaţie geografică îmbuteliate - M.O. nr. 0583/2012

Hotărârea nr. 867 din 23 august 2012 privind modificarea HG nr. 1.199/2011 pentru aprobarea cuantumului plăţii naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, pentru specia ovine/caprine, în anul 2011, precum şi a HG nr. 975/2011 privind aprobarea ajutoarelor de stat care se acordă producătorilor agricoli pentru perioada 2011-2012 şi a sumei totale alocate acestor ajutoare de stat - M.O. nr. 0619/2012

Ordinul nr. 170 din 6 august

Hotărârea nr. 869 din 23

Ordinul nr. 163 din 3 august

2012 privind modificarea anexelor nr. 5 şi 6 la Ordinul ministrului Agriculturii nr. 1.348/2005 pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de plante agricole - M.O. nr. 0583/2012

Ordinul nr. 166 din 3 august 2012 pentru aprobarea Normelor privind gestionarea, procedura şi condiţiile de acordare a drepturilor de plantare nouă, replantare sau plantare pe o rezervă a viţei-de-vie pentru struguri de vin - M.O. nr. 0591/2012

www.agrimedia.ro

august 2012 privind modificarea şi completarea HG nr. 207/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de acordare a ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale - M.O. nr. 0620/2012

Hotărârea nr. 868 din 23 august 2012 pentru modificarea HG nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din FEADR prin PNDR 2007-2013 - M.O. nr. 0623/2012

Ordinul nr. 192 din 28 august 2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind situaţia sintetică tehnicoeconomică a performanţelor anuale ale organizaţiei de îmbunătăţiri funciare şi ale federaţiilor de organizaţii de îmbunătăţiri funciare - M.O. nr. 0625/2012 Decizia nr. 733 din 10 iulie 2012 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 214/2011 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor, în ansamblul său, precum şi, în special, a dispoziţiilor art. 25 alin. (1), art. 7 şi art. 14 alin. (2) din Legea nr. 214/2011 - M.O. nr. 0631/2012 Ordinul nr. 150 din 17 iulie 2012 privind aprobarea Regulamentului pentru aplicarea Legii nr. 255/1998 privind protecţia noilor soiuri de plante - M.O. nr. 0637/2012 Hotărârea nr. 897 din 1 septembrie 2012 privind schema „Ajutoare de minimis pentru compensarea efectelor fenomenului de secetă manifestat în anul agricol 2011-2012 asupra culturilor agricole“ care se acordă în agricultură, în sectorul vegetal - M.O. nr. 0639/2012 Hotărârea nr. 898 din 1 septembrie 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind garantarea în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale - M.O. nr. 0639/2012 Ordinul nr. 199 din 3 septembrie 2012 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului Agriculturii nr. 124/2011 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al MADR, pe anii 2011-2014, „Agricultură şi Dezvoltare Rurală Orizont PAC 2020“ - M.O. nr. 0643/2012 Ordinul nr. 205 din 6 septembrie 2012 privind modificarea Listei cu rasele de taurine de carne, aprobată prin Ordinul ministrului Agriculturii nr. 168/2012 - M.O. nr. 0650/2012 Septembrie 2012 65

Probstdorfer Saatzucht - primul producător de grâu Premium din România Andreea BUTOIANU, coordonator marketing Numele PROBSTDORFER apare pentru prima oară în anul 1947, o dată cu înfiinţarea firmei Probstdorfer Saatzucht. Prin preluarea de către Fritz Mauthner, în 1970, a conducerii societăţii, întreprinderea a devenit una dintre cele mai moderne creatoare de soiuri de cereale din Europa.

De peste 60 de ani, specialiştii Probstdorfer au creat minunate modele de modelare genetică, inclusiv formarea unei şcoli de proeminenţi geneticieni şi amelioratori, care au dat naştere unor soiuri excelente, atât ca potenţial de producţie, cât mai ales ca plasticitate

ecologică şi înaltă calitate a producţiei. Începând cu anul 2000, Probstdorfer Saatzucht s-a extins şi în România, unde a fost creată societatea Probstdorfer Saatzucht România, primul producător de grâu Premium din România. Avem pentru dumneavoastră soiuri de mare performanţă, cu indici de panificaţie excelenţi, cu un conţinut ridicat de proteină şi cu un gust al pâinii de îţi lasă gura apă. În numai 4 ani, până în 2004, Probstdorfer Saatzucht România ocupa deja cu soiurile sale peste 5% din suprafeţele cultivate. Printre soiurile de grâu renumite pe piaţa din România amintim: Capo, Josef, Fabula, Bitop, Midas, Philipp. Împreună cu dumneavoastră,

colaboratorii noştri, am păstrat timp de 8 ani, tradiţia grânelor Premium în România, prea bine cunoscute de către harnicii noştri fermieri, am testat şi implementat soiuri noi în agricultura românească şi de-a lungul timpului am realizat producţii excelente, cu ajutorul cărora ne-am menţinut an de an în topul firmelor din domeniu. Probstdorfer Saatzucht România vă asigură în continuare de aceeaşi calitate excelentă, atât la grâu, orz şi orzoaică, cât şi la soiurile de rapiţă, mazăre şi soia. Cu cerealele noastre veţi obţine nu numai pâine, dar şi o bere gustoasă şi sănătoasă. Vă dorim mult succes şi recolte bogate prin cultivarea soiurilor noastre şi rămânem al a dumneavoastră partener cinstit şi credincios, c iar echipa noastră de specialişti vă v va fi alături în permanenţă, oferindu-vă sprijin s ştiinţific şi consultanţă tehnologică, dar d mai ales suport practic în câmp, acolo a unde începe viaţa bobului de grâu, împreună î obţinând, înainte de toate, excelenţă e în agricultură!

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html 66 Septembrie 2012

www.agrimedia.ro

Decembrie 2010