UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
DOSAR DE PRACTICA ÎN CADRUL
uNlvERSlTATEA DE STAT DlN MoLDovA
DоSА&Df,р&АсттgА Perioada desfЁ;urf,rii practicii: 17 noiembrie
-
19 decembrie 2014
Locul desЁ;urf, rii practicii: Tatrabis, СhiqiпЁц Republica Moldova
Coordonatorul practicii de specialitate, Conf.dr. Valentin
Мапаgеr departament Turism Tatrabis,
DOROGAN
"TATR{-BIS,,
Masterand, Andreea
- Gеофапа DUMITRU
тлтмЬь
turism & organizare evenimente
Nr. /l9decembrie2014
ADEVER|NTA ,
Se аdечеrеýtе са masteranda Andreea Georgiana DUМГГRU, Ьursiеrё EMERGE Universitatea de Stat Moldova, а desfё;urat practica de specia|itate la Tatrabis, departamentului de turism, ?п perioada ] 7 noiembrie - 19 decembrie 2014
Тп
in
la
cadrul
conformitate cu
prevederile programului de studii de la Facultatea de Jurnalism 5i ýtiinle а|е Соmuпiсёrii, Universitatea de Stat Mo|dova 9i cu |ecrnlng Аgrееmепt semnat de bursiera EMERGE.
Prezenta аdечеriп!ё se elibereaza pentru completarea dosarului
de рrасtiсё
de
specialitate.
19
decembrie 2014
Мапа9еr departament turism TatraBis Ltd.,
Lýга
сг
(;}ffi
r.j\
uTATRl-BIý,,Ч,'ё ,Ёfr,,т ..в>"Е-
i-,{я
1на
[iZýz_
\*."ý
\\,,Yl \х,.
I
т
(+з7з 22l 844 за4
F (+з7з
22l 21з 26s
м
(+з7з 69) зо4
з04 ii| (+з7з
79)
8,1
0 81 0
.
Дэ.-
{".,-,)) xr r//
T4TMhrS turlsm & organizare evenimente
scrisoare de Rесоmапdаrе Subsemnatul, Апdrеi RUSU, in пumеlе companiei Tatrabis in саdrul сirеiа ocup func{ia de mапаgеr al departamentului Тurism, о rесоmапd ре Апdгееа
in perioada 17 поiеmЬriе
-
-
Georgiana DUMITRU, iпtеrп
19 decembrie 2014. Арrесiеz activiИtea dеsйqчrай ро раrсчrsчl
practicii са fiind lшafoarte Ьuпd. Andreea Dumitrч, brгsierб EMERGE qi mаstеrапй а Faculйlii de Jurnalism qi ýtiin{ele
Comunicйrii din cadrrrl Universiйlii de Stat din Moldova, area|izat timp de 5 sёрйmбпi diverse
activiйli pentru Tatrabis, activiйli се au ajutat
1а рrоmочаrеа ечепimепtеlоr qi
а companiei.
Masteranda а rcaltizat baze de date сч site-uri, comparrii, Ьlоguгi qi gruрuri саге pot ajuta la
oi cu саrе putem incheia parteneriate ре tеrmеп lung. De unor articole de рrоmочахе а ofertelor sezoniere 9i realrizarca
рfоmочаrеа evenimentelor organizate
Еýеmепса, redactarea
comunicatetor de presЁ репtrч апчп!аrеа оfсrtеlоr au fost printre sarcinile realrizate de Апdrееа.
Aceasta s-a implicat
in
рrоmочаrеа proiectului Idee de wееkепd
- Iп
Yiпо Yeritas
рrjrп
intermediul cfuuia оrgапizбm excursii sЁрtЁmАпаlе qi а diseminat informalii despre excrrrsia de la
Yiпiа Тrаiап
qi
BasarabecБca.
De altfel, Апdrееа Dumitru qi-a valoгificat competenlele qi aptitudinile organizatoriceo
probind interes репtru lчсru in echip6, sociabiliate, inspira}ie, inventivitate, devotament. Caliй}ile personale - generozitate, responsabiliИte, persuasiune, respect prietenie, onestiИte srшrt
gi
completate de aptitudinile qi competen{ele рrоfеsiопаlе, de pasiunea pentru rela}iile publice
publiciИto, саrе ач fost orientate inspre activitatea din cadrul Tatrabis.
Apreciem сй responsabiliИtea, dечоtаmопtчl, pasiunea репtrч репtrч rela{iile publice 9i publiciИte qi Ьчпа organizare de саrе Апdrееа а dat dovadй in саdrul practicii sunt calitёlilenucleu репtru un intem. М-а опоrаt redactarea acestei scrisori de rесоmапdаrе 9i sper са drumul
Andreei Dumitru spre reugiй sб fie unul sigur, ascendent. Pentru пеlЁmчriri qi informa{ii v5 sИu 1а
dispozilie la аdrеsа апdrеi.rusц@.ИtrаЬis.md.
19 decombrie 2014
Andrei RUSU, Мапаgеr
а1
t" E:
+'-r;/ .r,a/
Iт(+з7з22)s44зo4F(+з7з22J2l326Ell{+з7з69)3o4з{ин(+з7з79)8to8l0
!
ýi; ,ýý"х
CUPRINS
Rezumatul practicii ............................................................................. 2 Activități desfășurate pe parcursul practicii de specialitate ............... 2 Rezultatele activităților desfășurate .................................................... 4 Experiența practicii de specialitate în cadrul Tatrabis ....................... 4 ANEXE ............................................................................................... 6
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Dosar practiCA de specialitate 17 noiembrie – 19 decembrie
Rezumatul practicii În cele 5 săptămâni de practică desfășurată în compania Tatrabis, am pus în aplicare cunoștințele căpătate pe parcursul masteratului urmat în România și în Republica Moldova. Astfel, activitățile desfășurate au însumat de la sarcini realizate în echipă până la sarcini individuale care au solicitat cunoștințe de relații publice și publicitate aprofundate pe parcursul anilor de studiu. Promovarea companiei, realizarea de articole, comunicate de presă, întocmirea unor baze de date etcau fost doar câteva dintre activitățile desfășurate cu mare plăcere alături de echipa Tatrabis.
Activități desfășurate pe parcursul practicii de specialitate Andrei Rusu, manager al departamentului Turism în care am realizat practica de specialitate, a fost persoana care ne-a dat taskurile în permanență și ne-a verificat activitățile desfășurate. Astfel, am întocmit cu acesta un plan de lucru la începutul perioadei de practică și am făcut o listă de taskuri pe care noi urma să le desfășurăm, urmând ca după finalizarea acestora să apară sarcini noi. Totodată, printre activitățile planificate inițial au apărut și altele care au trebuit duse la sfârșit. 1.
Realizarea unor oferte și anunțarea acestora prin comunicate de presă
Pe parcursul practicii, am ajutat la realizarea a trei oferte de excursii pentru primăvară – toamnă. Astfel, am creat pentru fiecare ofertă câte un comunicat de presă ce poate fi folosit în luna martie când se va da startul sejururilor. Acestea sunt despre un tur național, un traseu de drumeție și despre descoperirea patrimoniului evreiesc din Moldova. Ofertele și comunicatele realizate pot fi găsite în anexe. 2.
Realizarea unor articole de promovare a ofertelor sezoniere Tatrabis
Dată fiind perioada anului, compania în cadrul căreia am realizat practica de specialitate are oferte sezoniere pentru turiști. Am considerat că o simplă ofertă trimisă printrun newsletter nu este de ajuns pentru a convinge publicul țintă și am realizat astfel 2 topuri de locații vizând ofertele companiei. Astfel, am redactat Top 3 destinații de vacanță pe pârtia de 2
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU schi și Top 5 destinații pentru un Crăciun de poveste. Aceste articole au fost preluate de managerul companiei pe partea de outgoing, urmând să fie trimise prin e-mail la baza de date Tatrabis și să fie publicate pe site ori să fie printre primele materiale în situația în care compania se decide să deschidă un blog. 3.
Baze de date
După o cercetare amplă, am realizat în cele 5 săptămâni o bază de date complexă cu: a.
bloguri – cele mai cunoscute bloguri de vin din România, menționând și
anumite bloguri din Marea Britanie; bloguri de turism în general, turism viticol, oenologic; bloguri ale specialiștilor în turism, bloguri cu experiențe personale. Selecția acestor bloguri a realizat o bază de date cu aproximativ 60 de contacte, întrucât baza de date conține numele blogului, linkul, domeniul, contact și motivarea alegerii. b.
companii – au fost realizate două baze de date la nivel de companii. Una dintre
acestea s-a axat doar pe companii din România care ar putea deveni clienți Tatrabis pe partea de organizare a teambuildingurilor pentru acestea. Cea de-a doua însumează peste 120 de contacte din domenii diferite: turism, alimentație, avocatură, domeniul bancar, cazare, transport etc. c.
site-uri – această bază de date adună site-uri din România, Ucraina, Rusia,
Polonia și Germania pe partea de turism. Acestea sunt potențiale site-uri pentru promovarea companiei Tatrabis printr-un acord bilateral, un parteneriat ce va fi discutat de managerii companiilor. De asemenea, am realizat și o listă a celor mai bune site-uri de travel pentru bune practici, întrucât Tatrabis va reveni pe piață cu un site nou și are nevoie de exemplele cele mai bune. d.
grupuri – la nivelul grupurilor, m-am ocupat de platforma de social-media,
Facebook. Astfel, am realizat o listă de 50 de grupuri cu activitate în lumea vinului, a turismului viticol ori a evenimentelor din turism. Acestea sunt din mai multe țări de interes pentru ofertele companiei. 4.
Promovarea companiei Tatrabis și a proiectului Idee de weekend – In Vino
-
realizarea unui text de promovare a companiei pe platformele de social-media;
-
distribuirea paginii companiei și a evenimentelor acestora pe diverse grupuri,
Veritas
platforme; -
invitarea unui număr de peste 2000 de prieteni pentru a aprecia pagina
companiei;
3
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU -
promovarea excursiilor săptămânale și diseminarea informațiilor despre
excursia de la Vinia Traian și Basarabeasca. 5.
Strategii
Pe parcursul întregii practici ni s-a solicitat gândirea unor strategii de promovare a companiei, în mod special cum am putea promova Tatrabis în online în România, dar și în alte țări precum Ucraina, Polonia, Germania etc. Prin activitățile întreprinse am oferit sfaturi, puncte de ghidaj în traseul ascendent al companiei pentru a avea parte de o comunicare către extern eficientă și o promovare masivă prin transmiterea informațiilor, a ofertelor prin diverse căi, exemplu newsletter, dar și prin încheierea unor parteneriate solide cu companii indicate. Condițiile oferite de compania Tatrabis sunt excelente, întrucât noul lor sediu este apropiat de Universitatea de Stat din Moldova, mediu plăcut și cunoscut, dar mai ales pentru că biroul unde mi-am desfășurat activitatea este la mansardă, un loc prielnic de lucru alături de o echipă minunată.
Rezultatele activităților desfășurate Activitățile desfășurate de mine au ajutat compania și în prezent prin promovarea evenimentelor și a paginilor Tatrabis pe diverse platforme, însă consider că materialele realizate de mine vor aduce companiei un plus la nivel de vizibilitate (articolele, comunicatele de presă). De asemenea, Tatrabis are în urma practicii de specialitate urmate de mine o bază de date complexă pe care dacă o vor utiliza pentru contactarea persoanelor responsabile pot realiza parteneriate de promovare ori pot promova ofertele lor aducând astfel mai mulți clienți.
Experiența practicii de specialitate în cadrul Tatrabis Evaluez experiența mea în cadrul companiei Tatrabis utilă spre foarte utilă întrucât mereu am răspuns afirmativ sarcinilor date de Andrei Rusu, mai mult am venit cu propuneri de taskuri care ar putea ajuta compania. De asemenea, am realizat documente ce pot ajuta compania pe viitor și care pot crește vizibilitatea acesteia. Experiența personală de lucru cu echipa Tatrabis aș vrea să o repet, întrucât am avut de învățat de la ei și a fost un schimb de know-how complex. 4
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU Aș recomanda altor masteranzi să urmeze această practică de specialitate datorită echipei Tatrabis care are o minte deschisă și care dorește să afle cât mai multe noutăți legate de promovarea companiei, ia în calcul evenimente propuse și le pune în aplicare dacă există această posibilitate. În schimb, practica în domeniul turismului este o provocare, întrucât dacă nu ești un pasionat al acestui domeniu poate fi o experiență nouă, plină de încercări.
5
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
ANEXE Dosar Google Drive
Baze de date
6
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Promovarea evenimentelor/paginii pe platformele social-media
7
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
8
Top 3 destinații de vacanță pe pârtia de schi
Sărbătorile se apropie cu pași repezi și locul de muncă nu ne permite să stăm în fața calculatorului să căutăm cele mai bune oferte pentru a petrece concediul. Suntem pasionați de schi și știm că vrem să plecăm cât mai departe de rutină. Noi vă ajutăm să găsiți vacanța potrivită printr-o selecție a unui top de 3 destinații potrivite pentru o experiență de neuitat. 1.
Austria sau țara muzicii și a sporturilor de iarnă este prima invitație a noastră
spre o vacanță de vis. Schiurile nu trebuie să vă lipsească și nici energia, pentru că noi vă propunem să treceți în noul an pe plaiuri austrice. Hotelul Bernhofer din stațiunea Schuttdorf Zell Am See vă va găzdui timp de 5 nopți, în perioada 28 decembrie – 2 ianuarie pentru doar 348 euro cu mic dejun și asigurare medicală incluse. Frumusețea Austriei vă va încălzi sufletele, iar sărbătoarea Anului Nou va scrie o filă de poveste în viața fiecăruia.
2.
Slovacia este o propunere pentru cei ce cred că Anul Nou în munții Tatra va fi
o provocare ce nu trebuie ratată. Cunoscută pentru destinațiile montane ce oferă experiențe de
neuitat penru schiori, Slovacia vă oferă un sejur de 5 nopți în perioada 28 decembrie – 2 ianuarie, cu mic dejun și asigurare medicală incluse, la un hotel de 3 stele, Hotel Termal.
3.
Bulgaria este țara cu varietate largă de oferte pentru petrecerea timpului liber.
Costurile încep de la 130 euro, în funcție de preferințele fiecăruia, iar țara trandafirilor presară din belșug adrenalină pe pârtii. Așadar, o primă propunere este de a petrece 6 nopți la Hotel Pirina Club cu transport, mic dejun și asigurare medicală incluse la prețul de 137 de euro, în perioada 11 – 19 ianuarie. Dacă vă doriți să petreceți mai mult timp ori vreți să sărbătoriți Anul Nou pe pământ bulgăresc, puteți opta pentru 7 nopți în perioada 27 decembrie – 3 ianuarie, la Hotel Aseva House, cu transport, mic dejun și asigurare medicală incluse, la doar 178 euro.
*Bonusul acestui top 3 pentru destinații de vacanță pe pârtia de schi este ideea petrecerii începutului de an în România pe pârtia din Sinaia, la Hotel Rina. Cu 190 euro, ai parte de o experiență de neuitat timp de 6 nopți, în perioada 8 – 16 ianuarie, cu transport, mic dejun și asigurare medicală incluse. Frumusețea munților, aerul proaspăt, pârtia ce îți face cu ochiul este o propunere de nerefuzat pentru a accepta invitația unui concediu cu schiurile în bagaj.
Top 5 destinații pentru un Crăciun de poveste
Mai sunt câteva zile și plecăm în vacanță. Dacă nu știi încă ce să faci de Crăciun, noi venim în ajutor cu 5 destinații ce vizează cele mai frumoase orașe în care poți să ai parte de o experiență unică, relaxantă și de neuitat. 1.
Varșovia poate fi prima ta opțiune pentru un Crăciun plin de istorie, întrucât
poți vizita centru vechi istoric înscris pe lista patrimoniului cultural monidal UNESCO. Poți afla poveștile Poloniei și poți să te bucuri de 4 nopți într-o cameră dublă, cu transport aerian, mic dejun și asigurare medicală incluse, la un preț de 371 euro, în perioada 22 – 26 decembrie. Cu siguranță Moș Crăciun va găsi camera de la Hotelul Radisson Blu Centrum în care vei sta pentru a te răsplăti pentru tot ce ai făcut anul acesta.
2.
Roma este destinația potrivită pentru cei care cred că fiecare experiență trebuie
trăită din plin. Orașul etern din Italia poate să vă ofere momente de neuitat pentru 4 nopți întro cameră dublă, cu transport aerian, mic dejun și aisgurare medicală incluse la prețul de 398 euro. Hotelul Kennedy va fi gazda ta și a Moșului pentru suita de cadouri pe care le vei primi în perioada 22 – 26 decembrie.
3.
Barcelona sau orașul „albastru, care stă cu picioarele în apă” te așteaptă să îl
vezi cum îmbracă haine de sărbătoare și își pune patinele pentru a te prinde de mână spre o experiență de neuitat. Cu 462 euro ai parte de 4 nopți la Hotelul Eco Sant Angelo, cu transport aerian, mic dejun și asigurare medicală incluse, dar cu un Moș Crăciun care va avea grijă ca sărbătorile tale să fie pline de relaxare și distracție în perioada 23 – 27 decembrie.
4.
Crăciunul e mai frumos datorită jocurilor colorate de lumini și unde ai putea
petrece sărbătorile dacă nu într-un oraș magic cum e Parisul, supranumit și orașul luminilor? Iar dacă vrei să ai parte de un sejur în doi, orașul iubirii te așteaptă la Hotel Paix Republique, într-o camera dublă, cu mic dejun, transport aerian și asigurare medicală incluse la prețul de
556 euro de persoană. În perioada 23 – 26 decembrie poți să te bucuri de frumusețile franțuzești și de orașul brânzeturilor, nu doar de darurile Moșului și sania sa trasă de reni.
5.
Viena este ultima noastră propunere pentru un Crăciun de poveste. Orașul cu
cea mai bună calitate a vieții te așteaptă să îi afli secretele în prag de sărbătoare și să te bucuri de 4 nopți cu mic dejun, transport aerian și asigurare medicală incluse, în perioada 23 – 27 decembrie. Camera dublă din Hotelul Donauwalzer îți va oferi o atmosferă de sărbătoare pentru 516 euro și te va lăsa cu amintiri de neuitat, dar și cu daruri de la Moșul cel bun pe care le vei lua acasă.
Noi îți urăm sărbători fericite și spor la făcut bagajele!
Comunicat de presă Chișinău, martie 2015
Pentru publicare imediată
Tatrabis, companie de turism și organizare de evenimente, începe primăvara cu o propunere pentru doritorii unui tur național în Republica Moldova timp de 5 zile. Cele 5 zile vor fi un prilej de relaxare și admirare a zâmbetului milenar al celui mai simpatic mamut din Moldova. Vizita celui mai mare oraș subteran și colecția de vin Mileștii Mici ori călătoria în timp în Orheiul Vechi vor fi în programul primelor trei zile. Finalul excursiei se va încheia într-o notă folclorică întrucât se vor descoperi tradițiile etnofolclorice și gastronomice de la Palanca, se va asculta corul mănăstirii Căpriana și se vor afla secretele ciclului de producere a vinurilor de la Chateau Vartely. Cele cinci zile vor fi finalizate în vizita la muzeul mierii de la Răciula, de unde doritorii vor afla secretele unei familii de albine. Turul național oferit de compania Tatrabis asigură un sejur de 5 zile fără griji, cu alegerea unui hotel după preferințele clientului, cu mic dejun și transport incluse, degustări de vin de colecție și de casă, servicii de pază la hotel și aeroport. Pentru cei ce doresc să viziteze Republica Moldova și își fac griji în privința limbii, Tatrabis oferă ghid vorbitor de limbă română, engleză, franceză, germană, italiană sau rusă.
Tatrabis este o companie moldo-slovacă fondată în anul 2005, cu activitate în turism și organizarea de evenimente corporative. Departamentul de turism prestează servicii în domeniul turismului receptor, emițător și promovează Republica Moldova în mai multe proiecte locale și internaționale. Dintre acestea din urmă, Donauregionen și GUAM Project (pentru promovarea membrilor săi, Georgia, Ucraina, Azerbaijan și Moldova) sunt cele mai recente.
Andrei Rusu Tourism department manager Email: andrei.rusu@tatrabis.md tel. 00 373 22844304 / gsm. 00 373 69665530
Comunicat de presă Chișinău, martie 2015
Pentru publicare imediată
Tatrabis, companie de turism și organizare de evenimente, începe primăvara cu o propunere pentru doritorii unui traseu de drumeție în Republica Moldova timp de 5 zile. Cele 5 zile vor fi un prilej de relaxare și admirare a parcurilor municipiului Chișinău, de drumeții prin Codri către vechea mănăstire Hârjauca ori la complexul rupestru pe malul râului Nistru. Plimbarea în timp la muzeul în aer liber din Orheiul Vechi vă va impresiona prin amfiteatru natural vechi de peste 40 de mii de ani. Atelierele enografice din cadrul centrului de artizanat din Palanca se vor îmbina cu vizita la muzeul mierii de unde doritorii vor afla secretele unei familii de albine. Traseul de drumeție oferit de compania Tatrabis asigură un sejur de 5 zile fără griji, cu alegerea unui hotel după preferințele clientului, cu mic dejun și transport incluse, degustări de vin de colecție și de casă, servicii de pază la hotel și aeroport. Pentru cei ce doresc să viziteze Republica Moldova și își fac griji în privința limbii, Tatrabis oferă ghid vorbitor de limbă română, engleză, franceză, germană, italiană sau rusă.
Tatrabis este o companie moldo-slovacă fondată în anul 2005, cu activitate în turism și organizarea de evenimente corporative. Departamentul de turism prestează servicii în domeniul turismului receptor, emițător și promovează Republica Moldova în mai multe proiecte locale și internaționale. Dintre acestea din urmă, Donauregionen și GUAM Project (pentru promovarea membrilor săi, Georgia, Ucraina, Azerbaijan și Moldova) sunt cele mai recente.
Andrei Rusu Tourism department manager Email: andrei.rusu@tatrabis.md tel. 00 373 22844304 / gsm. 00 373 69665530
Comunicat de presă Chișinău, martie 2015
Pentru publicare imediată
Tatrabis, companie de turism și organizare de evenimente, începe primăvara cu o propunere pentru cei ce doresc ca în 5 zile să descopere patrimoniul evreiesc din Moldova. Cele 5 zile vor fi un prilej de relaxare și admirare a locurilor memorabile evreiești din orașele – fantomă ale trecutului sovietic. Vizita la cetatea Soroca, o fortăreață a timpului, la cimitirul de la Orhei, unul dintre cele mai vechi din Europa de Sud – Est sunt o oportunitate de a vedea o altă față a Republicii Moldova. Descoperirea vinului „Evreiesc de Paști” îmbuteliat în 1902, cea mai veche sticlă de vin din colecția de aur Cricova va putea fi admirată în sejurul ce se va încheia cu o vizită la Muzeul de Istorie a Evreilor din Chișinău. Itinerariul oferit de compania Tatrabis asigură un sejur de 5 zile fără griji, cu alegerea unui hotel după preferințele clientului, cu mic dejun și transport incluse, degustări de vin de colecție și de casă, servicii de pază la hotel și aeroport. Pentru cei ce doresc să viziteze Republica Moldova și își fac griji în privința limbii, Tatrabis oferă ghid vorbitor de limbă română, engleză, franceză, germană, italiană sau rusă. Tatrabis este o companie moldo-slovacă fondată în anul 2005, cu activitate în turism și organizarea de evenimente corporative. Departamentul de turism prestează servicii în domeniul turismului receptor, emițător și promovează Republica Moldova în mai multe proiecte locale și internaționale. Dintre acestea din urmă, Donauregionen și GUAM Project (pentru promovarea membrilor săi, Georgia, Ucraina, Azerbaijan și Moldova) sunt cele mai recente.
Andrei Rusu Tourism department manager Email: andrei.rusu@tatrabis.md tel. 00 373 22844304 / gsm. 00 373 69665530
Bază de date Agenţii de turism Iaşi Motivația alegerii categoriei Nr. Crt 1Across Travels Iasi 2Alex tours
Nume
Am ales această categorie pentru că relaționarea cu alte agenții de turism, mai ales din Moldova, din apropierea Republicii Moldova, poate reprezenta o posibilitate de colaborare, de parteneriat pentru promovare ori chiar pentru unele o posibilitate de teambuilding pe aceste plaiuri. Nr. Telefon E-mail Site Adresă 0232 263373 office@across.ro Independentei, 26 744917474 office@alextours.ro www.alextours.ro Str. Ion Creanga nr: 71A
3Atlantic Turism Company 4Central Travel
0232 - 213740
6Centrul de Perelinaj Sfanta parascheva 7Christian tour 8Cliven Tourism
contact@central-travel.ro office@centruldepelerinaj. www.centruldepelerinaj.ro ro iasi@christiantour.ro www.christiantour.ro office@cliven.ro www.firstminute.ro
Piata Unirii - pasajul pietonal-comercial
dedal@dedaltur.ro
Costache Negri, 43, parter, Iasi 700071, Romania
icar_tours@yahoo.com www.icar.ro malyatravel@yahoo.com www.malyatravel.ro office@netours.ro www.netours.eu
Str. Pacurari nr. 110, Etaj 3 Bulevardul Socola, Nr.13, Bl. D6, Sc. A, Ap. 3, parter BILLA:Str.Bacinschi nr.7, Bl.CL4
10Icar Tours 11Malya Travel 12Net Tours
720800252 0-756-158776 +40-232-262410 / 406043 0745028888 0332 418 310 332–414657
13Next Voyage
=E13+40332882778 office@nextvoyage.ro +40722972288
9Dedal Tur
14Olimp Turism 15Paralela 45 Iasi 17Prima Tours
1. Palas Shopping Mall - parter, str Palas 7A; Iasi 70063 2. Iulius Mall- et 1; bd Tudor Vladimirescu 1, Iasi
office@atlanticturism.com
Bd. Stefan cel Mare si Sfant, nr. 14 Bld. Stefan cel Mare si Sfant, nr.1c Bd. Stefan cel Mare si Sfant Nr.8-12
Iasi - str.A.Panu nr.54 bl.H1 parter
+40 232 215 524 iasi@mareea.ro 021 311.19.58/59/60 secretariat@paralela45.ro 0232.24.77.33, office@primatours.ro 0332.407.148
Str. Gavriil Muzicescu Nr.6, Bl.7A, mezanin Str. Vasile Alecsandri nr.9 , bl.A , Sc.C Str. Lăpuşneanu, Nr.16, Iaşi, vis-a-vis de terasa Corso
19Smart Travel
0232/406218 /9 0232/406218
office@smarttravel.ro
Str. Stefan cel Mare nr 4,Iasi
21Stef Turism
0232/216749 0753/059211
info@stefturism.ro office@stefturism.ro turism@stef.ro
Str. Alexandru Lapusneanu nr. 16
23Travis Tourism
(+4) 0332 730650
iasi@travis.ro
25Unlimited Travel
0232 241 441 0756 273 138 0746 583 559
office@unlimitedtravel.ro
Alin Pătru 0758035304
Bd. Stefan cel Mare 1, Iasi - 700124 Iasi - 700083 Str. Stihii,bl Stihii, parter (Tg Cucu, langa Banca ItaloRomena, vis-a-vis de hotel Indiana)
Bază de date Distribuitori producători alimente Iaşi Am ales această categorie pentru că relaționarea cu producătorii de alimente poate reprezenta o posibilitate de colaborare, de parteneriat pentru promovare ori chiar pentru unele o posibilitate de teambuilding în Moldova. Nr. Crt Nume Nr. Telefon E-mail Site Adresă 1 Amfiteatru ( AQUAMOLD TRADING SRL) 0232 250 011 http://www.aquamold.ro Soseaua Munteni, Nr.34, Iași 0232.205.050 / standard_iasi2@carrefou http://www.carrefour.ro/ 2 Carrefour Felicia magazin/carrefour-iasi- Baza 3, Str. Bucium, nr. 36, Iași 0374.146.000 r.com felicia-17.html standard_iasi1@carrefou 3 Carrefour Era 0232.421.400 Soseaua Pacurari, nr. 121, Iasi r.com Motivația alegerii categoriei
Bază de date Avocaţi Iaşi Motivația alegerii categoriei Nr. Crt Nume 1Avocat Adrian Fiuciuc 2Adrian Doroftei 3Andreia Teleman 4Cabinet CARP 5Carla Abd Elaziz 6Catalin Horga 7Ciuruc Marian Silviu 8Cristian Driga 9Cristian Ganj 10Cristina Serghie 11Daniel Prisecariu 12Doinita Stangaciu 13Dragomir Tomaseschi 14Gabriel Dunea 15Georgeta REBENCIUC 16Kristi Miton 17Laura Lacusta 18Liviu Bran 19Liviu Nitu 20Madalina Voicu 21Manita Petru 22Mariana Margineanu 23Marina Onofras 24Marius Todeanca
Am ales această categorie pentru că relaționarea cu avocații poate reprezenta o posibilitate de colaborare ori de PROMOVARE A OFERTELOR TATRABIS. Nr. Telefon E-mail Site Adresă 744523765 adrian.fiuciuc@fiuciuc.ro http://www.fiuciuc.ro/avocat-iasi-contact/ Strada Tatarasi nr. 65, Iasi, cod 700397 office@avocat0741 555 480 iasi.ro/adrian_avocat@yahoo.com http://www.avocat-iasi.ro/ Iasi, Bulevardul independentei Nr. 1 Sc. A Et.1 Ap. 1 0741 905 430 office@avocatiasi.eu http://www.avocatiasi.eu/ Iasi, Str. Gh. Doja Nr. 11 Bl. 825 Sc A Et. 4 Ap. 19 40332108536 office@carp.ro http://www.carp.ro/ Str. V. Lupu nr. 150 Bl.Y1-2 Ap. 3 Parter 756615136 abdelazizcarlaemilia@yahoo.com Str. Sf. Lazar nr. 27, et. 2, Iasi, jud. Iasi, 700045 0232.22.77.77/0 catalin@catalinhorga.ro/chorga@xnet.r http://www.catalinhorga.ro/ Iasi, Str. Vascauteanu, nr. 8, bl.C2, apt.2 722.21.11.21 o 0745651475 av.silviuciuruc@yahoo.it Iasi, Bd. Stefan cel Mare nr. 8-12, Et. 2 http://driga.ro/cabinet-de-avocat-iasi-bucuresti0.747.498.894 office@driga.ro Bulevard Tudor Vladimirescu 79, Iasi 700305 despre-noi/ Iasi, 700044, Str. Sf.Lazar 4, NH BUSINESS - cam.18, judetul 0744 275 112 office@ganj.ro http://ganj.ro/ Iasi, Romania. 0730 260 456/0232 219 office@avocatconsult.ro http://www.avocatconsult.ro/ B-dul. Tudor Vladimirescu nr.42 539 0745 464 461 office@prisacariudaniel.ro http://www.prisacariudaniel.ro/ Str. Anastasie Panu nr. 21 Bloc 7 Noiembrie sc A ap. 29 40 745.204.147/40 sdoinitas@yahoo.com http://www.avocat-doinitastingaciu.ro/ Vasile Lupu nr.136, Iasi, IASI 332.411.350 0745319151/0722- dragomirtomaseschi@yahoo.com http://tomaseschi.ro/ asi - Sos. Nicolina nr. 26 700733 456976 0722.633.117/02 avocatduneagabriel@yahoo.com Blvd Tudor Vladimirescu, Bloc 93 32.255.856 725200523 grebenciuc@yahoo.com http://avocat-rebenciuc.ro/ 0726.332.500/07 mitonkristirudolf@yahoo.com http://www.avocat-miton.ro/ 49.922.647 232216216 lauralacusta@yahoo.com 0744266428/0232- office@liviubran.ro http://www.liviubran.ro 277565 0745.326.567 office@liviunitu.ro http://www.liviunitu.ro/ 0736 383 144 office@avocatmadalinavoicu.ro http://www.avocatmadalinavoicu.ro/ 745962238 manitapetru@yahoo.com 0741576227/748 avocat.margineanu_mariana@yahoo.co http://avocat-iasi.ucoz.ro/ 416790 m office@marinaonofras.ro/avocat@mari 0232/233.670 naonofras.ro http://www.marinaonofras.ro/
0745-034.638 consultantavocat@gmail.com 25Mitoseriu Ciprian Olimpiu 727349369/0232 contact@avocatmitoseriu.ro 265 890 26Nicoleta Balica 723360667 nicoletabalica@yahoo.com 27Preda Anca 726805164 40 23228Radu Huian 436718/40 742- office@avhuian.com 126849 40 - 232 S.C.P.A "Nechita & 29 255055/40 - 788 avocatis@cryo.ro Asociatii" -225537 30Stingagiu Doinita 745204147 sdoinitas@yahoo.com
http://www.consultantavocat.ro/
Iasi , Str. A. Panu Nr. 21, Bl. 7 Noiembrie, Iasi Str. Sf. Lazar 4 N.H. Business, cam 18 Bd. Tutora Nr. 8/ P2 Sc. C/ Ap 1 Iasi 700190 Iasi: Ţuţora 8 – P2 / Ap.1 Str. Sf. Lazăr 2, Bloc Kogălniceanu, Mezanin, Iasi. Iaşi, Str. Atelierului nr. 3, bl. A11, parter asi, str, sf. lazar nr. 21, bloc f4, tronson 4, parter, ap. 2, iasi, IASI Str. Anastasie Panu 50 Iasi, B-dul Carol I nr. 3, et. 4, cam. 5, Iasi, IASI
http://www.avocatmitoseriu.ro/ Blvd. Independentei nr. 9 bloc D1, Mezanin Str. Dr. Savini, nr. 5, Iasi, judetul Iasi www.avhuian.com
IASI,STR.PIATA UNIRII NR.9 (CENTRU)
http://www.avocatis.ro/module/avantaje.html
Str. Gh.Doja nr.11, Bl.825, Sc.A, Ap.19 Str. Costache Negri nr. 35, bl. A1, ap. 24, Iasi, Romania
31Viorica Chirila
0742 020 439/0741 905 430
office@avocatiasi.ro
http://www.avocatiasi.ro/
Iasi, Bld. Independentei, bl. D2, parter
Bază de date Bănci Iaşi Motivația alegerii categoriei Nr. Crt Nume 1Alpha Bank Romania 2Banca Carpatica 3Banca Transilvania 4Bancpost Iasi 5BCR 6BNR 7Casa de Economii si Consemnatiuni 8MKB Romexterra Bank 9Raiffeisen Bank 10Unicredit Tiriac Bank
Am ales această categorie pentru că relaționarea cu băncile poate reprezenta o posibilitate de colaborare, de parteneriat pentru promovare ori chiar pentru unele o posibilitate de teambuilding în Moldova. Nr. Telefon Adresă 0232-245.502 Str. Garii nr. 7, bl. L16, et. 1 0232-266.556 Aleea Pacurari nr. 7, bl. 540 0232-218.600 Str. Grigore Ghica Voda nr.2 0232-208.706 Str. Ghica Voda nr. 3A Strada Stefan cel Mare , nr. 8 , Iasi judetul 0232230500 Iasi 0232-21.12.22 Bd. St. cel Mare nr.17 0232-21.09.95 Str. Anastasie Panu nr.38 0232-703.840 Bd. Dacia nr.32, bl SC8, parter +40 21 306 3002 Stefan cel Mare nr. 2 0232-246.010 Bd. Independentei nr.26, bl. Y3-Y4
Bază de date Cazare - Hoteluri, Pensiuni Iaşi Motivația alegerii categoriei Nr. Crt Nume 1Hotel La Castel 2Complex Unirea 3Hotel Amadeo 4Hotel Bellaria 5Hotel BelleVille 6Hotel Capitol 7Hotel Ceramica 8Hotel Ciric 9Hotel Europa 10Hotel Little Texas 11Hotel Ramada 12Hotel Villa Grande 13Pensiunea Alexia 14Pensiunea Aristocrat 15Pensiunea Casa Boiereasca 16Pensiunea Contour 17Pensiunea Cristian 18Pensiunea La Conu Ermil 19Pensiunea La plopii fara sot 20Pensiunea Marcello 21Pensiunea Margareta 22Pensiunea Mirage 23Pensiunea Novis 24Pensiunea Sabina
Am ales această categorie pentru că relaționarea cu băncile poate reprezenta o posibilitate de colaborare, de parteneriat pentru promovare ori chiar pentru unele o posibilitate de teambuilding în Moldova. Nr. Telefon E-mail Adresă 0232.225.225 Aleea M.Sadoveanu nr54 0372 439 227 Strada Piata Unirii nr 5 0372 138 697 Strada Ungheni nr 2 +40 (232) 233 870, +40 (332) 440 811 Soseaua Bucium 7 0332141503/0743222242 office@hotelbelleville.roStrada Ciurchi nr 21 412213 Iasi la 2000 m de capăt Cug 0372 500 532 Bulevardul Tudor Vladimirescu nr 103 A 0372586395 Malul Lacului Ciric Iasi 242000 contact@hoteleuropa.ro Bd. Anastasie Panu nr 26 receptie@littletexas.ro 0232 272 545 Strada Moara de Vant nr 31-33 0371 781 580 Strada Grigore Ureche 27 0232 220 000, 0371 076458 Strada Calarasi nr 14 0755 99 77 77 Strada Moara de Vant nr 171 0757460000, 0720460000, 0758460000 Soseaua Bucium nr 51 G 0728969434 Soseaua Bucium nr 136 0742 842 863, 0745 622 830, 0332 808 004 Bd Nicolae Iorga nr 3-5 0745 456416, 0232 242363 Bd. Poitiers nr 69 0747 792 767 0332 142 963 0755 213 939 Strada Fulger nr 9 0332 803 333 Strada Plopii fara sot nr 2 F 0754 489 265 Strada Mosu nr 5 0749 127 255 Str. DN 28, nr 4 0744 626 238, 0232 244 596 Soseaua Bucium nr km182 0232 242 005 0745 492 777 0748 662 409 Str. Paun nr 1 0232 272 368, 0746 054 746 Str. Stejar nr 111
Bază de date Cursuri dans Iaşi Motivația alegerii categoriei
Nr. Crt
Nume
1Club Dans Sportiv Nikons
Am ales această categorie pentru că relaționarea cu cluburile de dans poate reprezenta o posibilitate de colaborare și o mare posibilitate de teambuilding în Moldova pentru echipele grupurilor. Nr. Telefon E-mail Site Adresă http://www.danssportivnikons.ro 752005159/726009221/232278152 nikons91@yahoo.com Sos. Pacurari, Bl. 157,Et.1, Iasi /
2Clubul sportiv de dans Unic
0745 805 345
unic.iasi@facebook.com
3Dance Planet Club
+40.724.243.724
razvan_manole@hotmail.com
4Dance Energy
0749.088.977/0749.110.270
dance_energy_iasi@yahoo.com
5Dance Energy
0749.088.977 - Andreea Manolache 0749.110.270 - Alex Necula
dance_energy_iasi@yahoo.com
6Olympic Dance
0751 760 121
7Dans sportiv Club Imperial
0723.123.543
office@danssportiviasi.ro
8Club Dans Sportiv Imperial 9Reflex Dance Club
0723.123.543 744121235/745226094
office@danssportiviasi.ro office@reflex-dance.ro
10Quasar
0741 / 966 387 0721 / 271 373
office@quasardance.ro
11Quasardance 12Asociatia Club Dans Sportiv Elegance 13Bel Art 14Dance Planet 15Tango Desde Pasion
+40 741. 966. 387 40 745 459 086 0757.033.033 +40.745.758.931
office@quasardance.ro
www.unicdans.ro
AC.DANCEPLANET.RO Iasi, Strada Sararie, nr. 16 http://www.dance-energy.ro/
Aleea Decebal, Nr. 14, Iasi, Sala de festivitati a liceului teoretic "Dimitrie Cantemir" Aleea Decebal, Nr.14, Iasi; sala de festitivitati a Liceului Teoretic "Dimitrie Cantemir
http://olympicdance.ro/
belart.iasi@yahoo.ro razvan_manole@hotmail.com 7.45389326E8tangodesdepasion@gmail.com
Grupul școlar “Vasile Pavelcu” – Iași Str. I.C.Bratianu Nr. 26 (lângă Teatrul Național)
B-dul Nicolae Iorga nr. 10A, et. 1 Bulevardul Stefan Cel Mare Nr. 10 Galeriile Stefan Cel Mare Etaj 1
http://www.danssportiviasi.ro/ http://www.reflex-dance.ro/
Bulevardul Stefan cel Mare Nr.10 Galeriile Stefan cel Mare Etaj 1 Casa Armatei, Copou Casa de Cultură a Studenţilor, Str. Vasile Conta Nr. 30, Iaşi
http://www.quasardance.ro/
Casa de Cultura a Studentilor, Str. Vasile Conta, Nr. 30 Sala 66 Casa de Cultura a Studentilor, Str. Vasile Conta,nr.30, Iasi http://bel-art.ro/ Centrul Civic, Strada Ghica Voda (langa Banc Post - Cladirea de sticla) http://www.clubdanceplanet.ro/ Iasi, Strada Sararie, nr. 16 Iulius Mall, Et.1 langa Oficiul Postal, Iasi,
20Club Sportiv Noblesse
0332.402.991 0747.654.402 – Ştefan Sabie – Cristel 0743.879.836 – Aniela Sabie – Cristel
21Dans Sportiv Elegance
0745-498934
22Sensation Dance Studio
0746. 225.735
24Dance Explosive
0742 11 43 40
25Dans Sportiv Katiusa 26Sensation Dance Studio 27Unic Dans 28Vogue Dance 29Colini 30Carisma 31Tango Feliz 32The Sky
7.40756704E8mofteescu_ecaterina@yahoo.com 0746 225 735 http://www.cursuri-dedans.ro/ 0745 805 345 unic.iasi@facebook.com http://www.unicdans.ro/ 0742-012236/0740-478654 antoanetanour@yahoo.com 0232-276.191 0747 692 834 acds.carisma@gmail.com http://www.acds-carisma.ro/ tangoiasi@yahoo.com 0748.224.669-0721.049.565 0740-655797/751409332/0727-396993 ady_stef@yahoo.com http://theskydance.ro/
noblesse_stefan@yahoo.com noblesse_aniela@yahoo.com
şos Munteni nr.12 Iaşi , Romania, cod poştal 700539 Sos. Arcu, Nr. 25, Bl. CL.2, Sc. A, Et. 5, Ap. 20
0755.327.724
Str Garabet Ibraileanu nr 4 (punct de reper Spitalul CFR Copou)
lauramanoliu@danceexplosive.ro
Str. 14 Decembrie, Iasi Puncte de referinta : straduta spre SELECT( PIATA UNIRII) , primul gang pe dreapta, dupa magazinele Nelmar si Casa Wanda str. Canta, nr.8A, bl. D1, sc. A, et. 4, ap. 20 str. Garabet Ibrăileanu nr. 4 bis, Iași, România Str. I.C. Bratianu Nr. 26 (langa teatrul national) Str. Pacurari, Nr. 24, Bl. 1, Sc. D, Ap. 16, Iasi Str. Sfantul Lazar nr. 6 Strada Ciornei, nr. 1, Sala de Sport a Scolii nr. 10 "I.C. Bratianu", Iasi
Bază de date Firme transport Iaşi Nr. Crt
Nume
11Irina Trans
Site Adresă http://www.autogari.ro/ia 0232310129; 0749011136 si/ag__tarsin_iasi/Autoga Str. Garii, langa Autogara Codreanu, Iasi, Romania ra22237?lang=ro http://amituring.autogari. +4-0232-214.462; +4-0743-599.363 amituring@yahoo.com ro/ Str. Zugravi nr.2, Bl.F6, Sc.B, Parter, Iasi, Iasi +4-0747-894.112 autoconfort@gmail.com http://autoconfortiasi.aut Str. Garii nr.22 (incinta Autogara Transbus Codreanu), ogari.ro/ Iasi, +4-0232-415.800 office@euro-voyage.ro www.euro-voyage.ro Str. Al. O. Teodoreanu nr.49, Iasi, Romania Tel. rezervari:+4-0758-092.268 droftur@yahoo.com http://droftur.autogari.ro/ Str. Vasile Urechia nr.1, Iasi +4-0232-225.615 dansale72@yahoo.com http://elastranssrl.autogar Str. Impacarii nr.10, Bl.838, Sc.A, Et.1, Ap.5 i.ro/ 0749473468 Pagina web Iasi silvestru nr 3 0741 607 941; 0747 235 661 office@fany.ro www.fany.ro Tel. rezervari:+4-0742-945.755 geotur_geo@yahoo.com http://geotur.autogari.ro/ Str. Nicolina nr.114, Bl.1005B, Tr.1, Et.4, Ap.17 http://intertranscompany. Tel. rezervari:0232.235.850 yntiasi@yahoo.com Str. Arcu nr.1, Bloc TIII Mezanin, autogari.ro/ http://irinatrans.autogari.r Tel. informatii:+4-0332-464.562 trans.irina@yahoo.com o/ Str. Petru Schiopu nr.12, Bl. F4, Sc.B, Et.2, Ap.9
12Real Fresh
+4-0232-240000
13Rottmarg SRL
+4-0232-275.129_x000D_ +4-0745-670.679_x000D_
http://rottmargsrl.autogari. http://rottmargsrl.autogari. B-dul Alexandru cel Bun nr.54, Tr.2, Bl.G 3-4 ro/ ro/
14Sami Trans
0740-83 78 55
15SC FYA TRANS SRL
0754.20.80.80
16Teisa
Tel. informatii:+4-0748-185.315
office@sami.ro fya.trans@yahoo.com; office*fyatrans.ro teisaautogara@yahoo.co m
17Transbus Codreanu SRL
+4-0232-250.985
18Travis Iasi
0745 252005
1Ag. TARSIN Iasi 2Ami Turing 3Auto Confort Iasi 4Autogara Eurovoyage 5Drof Tur SRL 6Elas Trans SRL 7Eurotrans 8FANY 9Geo Tur 10Intertranscom SRL
Nr. Telefon
Str. Moara de Foc nr.32, Iasi
iasi@travis.ro
http://samitrans.autogari.r Str. Egalitatii nr.16, Bl. 846, Sc.B, Et.4, Ap.19 o/ http://fyatrans.autogari.ro Com. Miroslava, Sat Uricani / http://teisa.autogari.ro/in Sos. Nicolina nr.114, Bl.1005B, Tr.1, Ap.8 dex.php www.transbuscodreanu.r Str. Garii nr.22, Iasi, Romania o Bd. Stefan cel Mare Iasi
NR. NUME BLOG CRT.
LINK BLOG
1.
Vinul din Cluj
http://vinuldincluj.com/
Mihai Oprea, mihaioro@gmail.com https://www.facebook.com/vinuldincluj
2.
Vestik
http://www.vestik.ro/
Strada Vasile Milea nr 42, Arad, Romania vestik.ong@gmail.com +40 745 460 429 https://www.facebook.com/cdvin
3.
Wine Events
http://www.wineevents.ro/
telefon +40 722 141 879 e-mail: nicusor.cazan@gmail.com https://www.facebook.com/romanianwinee vents
4.
Vin 2
http://www.vin2.ro/
bogdan@vin2.ro razvan@vin2.ro https://www.facebook.com/vin2.ro
5.
Vinuri povestite
http://vinuripovestite.ro/
mona@vinuripovestite.ro https://www.facebook.com/pages/VinuriPovestite/124434474233883
6.
Savoarea vinului
http://savoareavinului.ro/
Localitatea Sendreni, judet Galati Persoana de contact: Ing. Zenaida Costea Telefon: 0724 871 276 Fax: 0336 81 93 0
7.
Cazan cu vin
http://www.cazancuvin.ro/
Nicusor Cazan nicusor.cazan@gmail.com https://www.facebook.com/cazancuvin
8.
Berbecutio
http://berbecutio.blogspot.ro/
https://www.facebook.com/Berbecutio
9.
From Grapes to Wine
https://fromgrapestowine.wordpress.com /
DOMENIUL
CONTACT
Bloguri de vin
MOTIVAREA ALEGERII
ALTE OBSERVATII
Cosmin Grozea Sunt blogurile cele mai apreciate, premiate, citite cosmin.grozea@gmail.com etc. Multe dintre ele se află în topurile blogurilor de https://www.facebook.com/pages/Fromvin ori de turism viticol. De asemenea, mare parte Grapes-to-Wine/118759144851766 dintre aceste bloguri au fost și sunt parte din agmitea@gmail.com Vindependent, un proiect din România ce consta în https://www.facebook.com/pages/Lucruri- diverse conferințe și degustări de vinuri. Bune/122868757740079 Telefon: 0722214056 E-mail: office@oenolog.ro https://www.facebook.com/pages/Oenolog/ 288208754568795 Alin Ionita - alin_ionita@yahoo.com https://www.facebook.com/pages/PunctulPe-Vin/324618758849
10.
Lucruri bune
http://lucruribune.blogspot.ro/
11.
Oenolog
http://oenolog.org/
12.
Punctul pe vin
http://www.punctulpevin.ro/
13.
Provin
http://www.provin.ro/
dan@provin.ro
14.
Printre vinuri
http://printrevinuri.ro/
bogdan@printrevinuri.ro https://www.facebook.com/PrintreVinuri
15.
Paharnicul
http://paharnicul.winespot.ro/
razvan@paharnicul.ro +40 744 588 570 https://www.facebook.com/Paharnicul.ro https://twitter.com/PaharniculRo
16.
Vinul si Pasiunea
http://cipwine.blogspot.ro/
Ciprian Haret - ciprian.haret@gmail.com
17.
jamie goode's wine blog http://www.wineanorak.com/wineblog/
https://twitter.com/jamiegoode https://www.facebook.com/jamiegoode1
18.
Dr Vino
http://www.drvino.com/
http://www.drvino.com/contact/
19.
Pivnicer
http://pivnicer.blogspot.ro/
-
20.
Trup, suflet...si vin
http://dariuswine.blogspot.ro/
darius_vir@yahoo.com https://www.facebook.com/trupSufletSiVin
21.
Inca un vin?
http://incaunvin.blogspot.ro/
sunmirror@gmail.com
Marea Britanie
22.
Vin si plec
http://vinsiplec.winespot.ro/
Razvan Jurca - razvan.jurca@skepsis.ro https://www.facebook.com/razvan.jurca
23.
Despre vin
http://desprevin.blogspot.ro/
-
24.
Aberatii bahice
http://aberatiibahice.blogspot.ro/
jeberian_florin@yahoo.com
25.
Vinuri traite
http://vinuritraite.blogspot.ro/
26.
Traian Badulescu
http://www.traianbadulescu.ro/
turism in general, dar are si articole pe partea de turism viticol
https://www.facebook.com/vinuritraite.nadi ailea traian.badulescu@advisortravel.ro traian.badulescu@yahoo.com https://www.facebook.com/traianbadulescu .ro
27.
Catalin Paduraru
http://catalinpaduraru.ro/tag/turismviticol/
are cateva articole si despre turismul viticol
28.
Vinescu
http://blog.vinescu.ro/
29.
Razvan Pascu
http://razvanpascu.ro/
30.
Imperator Travel
http://www.imperatortravel.ro
31.
Info Travel Romania
http://www.infotravelromania.ro/blog/
32.
Povesti de calatorie
www.povestidecalatorie.ro
33.
Blog de calatorii
www.blogdecalatorii.ro
34.
Drum liber
http://www.drumliber.ro
35.
Travel girls
http://www.travelgirls.ro
36.
Calator sau turist
http://www.calatorsauturist.ro/
37.
Calatorul digital
http://www.calatoruldigital.ro
38.
Ghid Zalmoxe
http://www.ghidturciagrecia.ro
39.
Turism Market
http://www.turismmarket.com
contact@vinescu.ro http://www.vinescu.ro/contact.htm https://www.facebook.com/vinescu
contact@razvanpascu.ro https://www.facebook.com/RazvanPascu.r o imperatortravel@yahoo.co.uk https://www.facebook.com/pages/Imperato r-travel-blog/148244655193018 https://plus.google.com/u/0/110760409868 027274551/posts https://twitter.com/imperatortravel Telefon: 0723 286 309 bloguri de turism Email: office@infotravelromania.ro http://www.facebook.com/infotravelromani a https://twitter.com/InfoTravelRoman povestidecalatorie@gmail.com https://www.facebook.com/PovestiDeCalat orie Telefon: +40 744 433 988 contact@blogdecalatorii.ro https://www.facebook.com/blogcalatorii/inf o?tab=page_info cel mai bun blog de turism cu destinatii florin@drumliber.ro https://www.facebook.com/DrumLiber din Romania https://twitter.com/drumliber contact@travelgirls.ro https://www.facebook.com/TravelGirls.ro https://plus.google.com/u/0/112251500309 937999228/posts nicolaiepredescu@gmail.com https://www.facebook.com/calatorsauturist bloguri de turism https://twitter.com/CalatorTurist https://plus.google.com/+NicolaieAurelian Predescu/posts petrus@calatoruldigital.ro https://www.facebook.com/gtd20.ro https://plus.google.com/115253024718111 399696/posts Telefon: +40 737 062 271 (RO) +30 694 358 3939 (GR) ghid.george@yahoo.com Ghid turistic, informatii despre tari, office@ghidturciagrecia.ro obiective turistice george@infotravelromania.ro https://www.facebook.com/ghid.zamolxe carmina@turismmarket.com Telefon: 0745310811 https://www.facebook.com/carminanitescu blogul specialistilor in turism madalin@turismmarket.com https://www.facebook.com/madalin.mancil a
noutati@lumeamare.ro https://www.facebook.com/LumeaMare https://twitter.com/LumeaMare Roxana Farca roxana.farca@lumeamare.ro noutati@lumeamare.ro, 0721.225.675 Alexandru Farca alex.farca@lumeamare.ro 0721.288.764 e-mail: carmina@travelwithasmile.net bloguri de turism Telefon: 0745 31 08 11 https://www.facebook.com/travelwithasmil e https://twitter.com/carmina0512 https://plus.google.com/u/0/+CarminaNites cu/posts alina@calatorinspirat.ro https://www.facebook.com/calatorinspirat https://plus.google.com/u/0/+AlinaCiopone a/posts https://twitter.com/CalatorInspirat/ badger@travelbadgers.com https://www.facebook.com/pages/travelba dgerscom/188242994542185 https://plus.google.com/u/0/101011943380 974258641/posts contact@viajoa.ro, adriana@viajoa.ro, experiente personale, trăite pe diverse ioana@viajoa.ro meridiane https://www.facebook.com/viajoa.ro https://twitter.com/viajoa anca@1001calatorii.com https://www.facebook.com/1001Calatorii https://plus.google.com/105087043943808 555601/posts/p/pub https://twitter.com/1001Calatorii
40.
Lumea Mare
http://lumeamare.ro
41.
Travel with a smile
http://travelwithasmile.net
42.
Calator inspirat
www.calatorinspirat.ro
43.
Travel badgers
http://www.travelbadgers.com
44.
Viajoa
http://www.viajoa.ro
45.
1001 calatorii
http://www.1001calatorii.com
46.
Blog Turism
http://www.blogturism.ro
47.
The City Break
http://thecitybreak.ro
48.
Traveling Hawk
http://travelinghawk.me/wp/
49.
Simona Gollent
http://simonagollent.blogspot.ro/
50.
Plecat de acasa
http://www.plecatdeacasa.net/
2010blacksea@gmail.com https://www.facebook.com/profile.php?id= 100001769306389 https://www.facebook.com/pages/Cubagajul-lau%C5%9F%C4%83/389035447843167 viocalatorul@gmail.com v_irascu@yahoo.com https://www.facebook.com/pages/Plecatde-acasa/167231293307020 Alex Ionescu tel. 0724 262 777 ione.foto@gmail.com Raluca Iscru tel. 0723 856 038 ralucaiscru@yahoo.com https://www.facebook.com/toprural.ro
blog turism cu si despre city break-uri in toata lumea
experiente personale, trăite pe diverse meridiane 51.
Cartita plimbareata
http://cartitaplimbareata.ro/
52.
Calatorii
http://corasb.blogspot.ro/
53.
Hai la bord
http://www.hailabord.ro/
54.
Nomadic
http://nomadic.ro/
55.
Fluturele de piatra
http://flutureledepiatra.ro/
https://www.facebook.com/pages/C%C4% 83l%C4%83torii/355609844480224 anda.stanciulescu@gmail.com 0768.45.00.53 https://www.facebook.com/hailabord https://www.facebook.com/anda.stanciules cu salut@nomadic.ro https://www.facebook.com/nomadic.ro https://www.facebook.com/IoanaAcsinia https://plus.google.com/+IoanaAcsinia/pos ts
Ar fi indicat să îi contactăm, pentru că ei sunt potențiali clienți ai excursiilor oferite.
alex@micadu.ro andreea@micadu.ro 0724312712 https://www.facebook.com/micadu.ro
56.
Lumea Noua
http://www.micadu.ro/lumea-noua/
57.
My travel level
http://www.mytravellevel.ro/
58.
Bialog
http://www.bialog.ro/
59.
Pieces
http://iordachec.wordpress.com/
bianca@tanaselia.ro https://www.facebook.com/bia.bialog https://www.facebook.com/pages/Pieces/2 46992142096751
http://www.drinkfood.ro/
MIHAIL GĂLĂŢANU Tel: 0744 351 556, 0740 914 363 E-mail: mihail.galatanu@talk21.com
60.
Drink & Food
NR. CRT.
NUME COMPANIE
1 XEROX ROMANIA
LINK
DOMENIUL
CONTACT GENERAL
PERSOANA DE CONTACT, Nume si functie
email PERSOANA DE CONTACT
telefon PERSOANA DE CONTACT
Hermes Business Campus, Bd. Dimitrie Pompeiu nr. 5-7, etajul 2, sector 2, Bucureşti tel.: 021 30 33 500 , 037 20 18 500 fax.: 021 30 33 555
http://www.xerox.ro/
https://www.linkedin.com/comp any/xl-world
2 CAPGEMINI
http://www.ro.capgemini.c om/ Call Center, Asistență IT
OUR ADDRESS Premium Plaza Building Piata Victoriei, 63-69 Dr. J. Felix, 9th floor, Sector 1, 011033 Bucharest, Romania Office: +4021 2098000 Iasi, Romania United Business Center 3, building C2, 3rd floor 7D-7E Palas Street, 700032 Office: +40 232 317 000 SCC Services Romania, Niciman Street, 2 700521 Iasi, Jud. Iasi Romania
3 SCC
http://www.scc.com/ Tel: +40 33 24 03 030 Fax: +40 232 215 585 https://www.facebook.com/pag es/Scc-ServicesRomania/398130383577133
BUCURESTI Calea Dorobanti Nr. 133 Tel/Fax: 0318149016 Tel: 0722.575.646 4 humans
http://www.humans.ro/
IT
IASI
0744.427.321
Sos. Bucium Nr. 82G Tel/Fax: 0332.144.930 Tel: 0744.427.321 office@humans.ro 5 360OUTDOOR
6 Crilia
7 Ericcson
http://outdoor360.ro/
http://crilia.ro/
teambuilding si training
training
http://www.ericsson.com/r IT o
George Oprea Bulevardul Nicolae Iorga 2A, etajul 2 (Podul de Piatră, Clădirea Restaurant Bavaria) E-mail: office@crilia.ro https://www.facebook.com/Crili a.Training Bucharest Office Name:ERICSSON TELECOMMUNICATIONS ROMANIA S.R.L. Street address:Nicolae Titulescu Nr. 4-8 Street Extended address:America House Building Floor 4, 1st Sector Locality:Bucharest Postal code:011141 Country:Romania Phone:+40 21 40 10 319 Fax:+40 21 40 10 272
Georgeoprea@outdoor360.ro
40744681006
Telefon: (+40) 740 29 65 22
MOTIVAREA ALEGERII
ALTE OBSERVATII
produse cosmetice
CLUJ-NAPOCA Str. H. Barbusse nr. 16 Cod 400616 Județul Cluj România Telefon centrală: 0264 432 884 Telefon magazin online: +40 734 881 139 Date fiscale RO199150 J12/14/1991
http://www.groupama.ro/
asigurari
Pentru a ne contacta, sunaţi la 0374-110-110 (număr disponibil de luni până vineri între orele 8:00 şi 20:00*) sau utilizaţi adresa de email relatii.clienti@groupama.ro.
10 Continental
http://www.continentalcorporation.com/
electronica
Bv. Poitiers Nr. 1 700671 Iași Tel.: +40 032 307 070 Fax: +40 232 220 331
11 Delphi
http://delphi.com/careers/l inginerie auto ocations/romania
8 Farmec
9 Groupama
12 Veo Finances
http://www.farmec.ro/
Brătuleni, jud. Iași, România Tel: +40 232 309133 +40 232 309043 Fax: +40 232 309182 Iași Strada Frumoasa, nr. 2, Et. 2, Clădirea Triad Nicolina Tel. +40 0771 025 865 Fax: 0332 408 493 E-mail: cariere@veoworldwide.ro
Comerţ, IT, Finanţe, http://veoworldwide.ro/ro/ Resurse Umane București Strada Alexandru Papiu Ilarian, nr. 17, Et. 1A, Sector 3, București Tel. +40 0743 081 540 Fax: 0213240636 E-mail: cariere@veoworldwide.ro
Andreea Carp Asistent Manager Continental Automotive Romania S.R.L.
andreea.carp@continentalcorporation.com
NR. CRT.
NUME GRUP
LINK
DOMENIUL
MOTIVAREA ALEGERII Aceste grupuri au fost selectate după următoarele criterii: - numărul de membri - să aibă cât mai mulți membri ca promovarea Tatrabis să fie eficientă; - frecvența postărilor; - activitatea grupului; - diversitatea domeniilor - vin, turism, gastronomie etc. - posibilitatea promovării Tatrabis fără restricțiile unui regulament impus. De asemenea, am ales grupuri din mai multe arii ce ar putea interesa și ar face eficientă comunicarea către exterior a activităților desfășurate de Tatrabis. Totodată, printre linkuri se vor găsi câteva linkuri către pagini de interes care dacă sunt adăugate prin follow ori simplul like,în momentul în care promovăm evenimentele noastre pot ajunge și pe pagina lor ori în news feed pentru preluare.
24 All I Do is Wine
https://www.facebook.com/groups/746629092 061478/ https://www.facebook.com/groups/132560140 247516/ https://www.facebook.com/groups/lovefoodorw ine/ https://www.facebook.com/groups/454118514 638599/ https://www.facebook.com/groups/155158754 670514/ https://www.facebook.com/groups/169324946 513268/ https://www.facebook.com/groups/748658141 832732/ https://www.facebook.com/groups/142579442 500265/ https://www.facebook.com/groups/288332545 6/ https://www.facebook.com/groups/vinfor/?ref= br_rs https://www.facebook.com/romanianwineevent s https://www.facebook.com/groups/822458511 109512/?ref=br_rs Vinuri https://www.facebook.com/groups/164237822 29/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/382326691 792519/ https://www.facebook.com/groups/484766904 875227/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/331497380 275247/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/197976593 577828/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/212138715 472802/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/intercomwin elovers/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/148000830 2242078/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/330223797 019375/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/590041361 030162/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/197210290 348547/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/381284557 74/?ref=br_rs
25 Wine tourism
https://www.facebook.com/winetourism
1 Vinuri noi 2 Evaluari vinuri 3 Food & Wine 4 Wine and Spirits Bloggers 5 Wine Photography 6 #winelover 7 Best wine tours in the World 8 WINE 9 Travelling Winemakers - Living the dream!! 10 Vin-Forum 11 Romanian Wine Events 12 God Vin 13 Association des Vins Naturels 14 Wine Lovers 15 Lumea Vinului 16 Oferte Vinuri 17 WINE TASTING CHILE 18 WINE TASTING ARGENTINA 19 International community of wine lovers 20 Degustari de vin!!! 21 Vinuri 22 Ce vin bem? 23 CulturaVinului
Turism viticol/vinicol
ALTE OBSERVATII
26 Canadian Wine Tourism
https://www.facebook.com/groups/821077027 943421/
27 Wine Tourism News
https://www.facebook.com/WineTourismNews https://www.facebook.com/groups/Wineloversg 28 Wine Lovers Group roup/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/612927595 29 (Skills Malaysia) Train of Trainers -Tourism 493234/ Sustainable Wine Culture Tourism, Ukraine,Odessa https://www.facebook.com/groups/296277590 30 - Training for Trainers. 415333/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/376546515 31 Wine, trade and tourism in Balkan 734551/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/iwinetc/?ref 32 #iwinetc - International Wine Tourism Conference =br_rs https://www.facebook.com/groups/WineTouris 33 Wine Tourism Conference - Alumni & Attendees mConference/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/Wineholiday 34 Wine Tourism in Bordeaux /?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/157418984 35 UKRAINIAN WINE & SPIRITS 338751/ https://www.facebook.com/groups/218468598 36 Hobbies: Cooking, Wines, Travel, Food & Fishing:... 196523/ https://www.facebook.com/groups/738835289 37 Food, Wine & Travel with Specs 507288/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/596038100 38 Wine, Travel & Dine Enthusiast 501677/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/550563221 39 Wine Travels 696831/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/312599946 40 VINTRIPS®: travel to the heart of wine 127/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/463785560 41 Wine Traveler 367133/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/194263880 42 Wine Trails and Brewery Travels 628382/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/236982976 43 travel-drive-wine 424706/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/217476294 44 Wine Events Genova 931060/ https://www.facebook.com/pages/Wine45 Wine Events Events/733672580051383 https://www.facebook.com/groups/249935218 46 Wine Events in Greensboro 385220/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/winecountry 47 Wine Country Events events/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/256605734 48 WINE EVENT CHANNEL 와인이벤트채널 545378/?ref=br_rs The 300 Group (Intimate Venues, Wine Tastings, https://www.facebook.com/groups/541702475 49 Mansion Events) 881438/?ref=br_rs https://www.facebook.com/groups/sylviaparkin 50 Wine Country Events~ son/?ref=br_rs
Evenimente
NR. CRT.
NUME SITE
LINK
DOMENIUL
1 Info Turism
http://www.infoturism.ro/
2 Turist Info
http://www.turistinfo.ro/
3 Turism Iasi
http://www.turism-iasi.ro/
4 Info Pensiuni
6 Am fost Acolo
http://www.infopensiuni.ro/ http://www.ghidurituristice.info/ www.amfostacolo.ro
7 Carta
carta.ro
8 Tourism Guide
www.tourismguide.ro
5 Ghiduri Turistice
9 Paralela 45
www.paralela45.ro
10 Best Tourism
www.besttourism.ro
11 Romania Turistica
www.romania-turistica.ro
12 Info Travel Romania
www.infotravelromania.ro
13 Tourism Informator
www.tourist-informator.info
14 Ski in Romania
www.ski-in-romania.com
15 Romania Turistica
romaniaturistica.ro
16 Romania Tourist
www.romania-tourist.info
17 Turism Virtual
www.turismvirtual.ro
18 Info Ghid Romania
www.infoghidromania.com
19 Russia Travel
www.russia-travel.com http://www.traveltoukraine.o rg/ http://www.germany.travel/e n/index.html http://www.poland.travel/en/ http://www.travelpoland.com / http://travel-2-ukraine.com/
20 Travel to Ukraine 21 Germany Travel 22 Poland Travel 23 Travel Poland 24 Travel 2 Ukraine 25 Lviv Travel
CONTACT GENERAL
PERSOANA DE CONTACT, Nume si functie
Anca Hategan
Turism
Numele site-ului
Link
2 Tripadvisor
http://www.tripadvisor.co.uk /
Domeniu
Contact general info@winerist.com
4
Double takes
5
A hotel life
http://www.doubletakesblog. com/ http://www.ahotellife.com/
lauren@doubletakesblog.co m hello@ahotellife.com
6
Tiny Atlas quarterly
7
A restless transplant
8
Parla Food
hither & thither
11
Nowhere
12
roads & kingdoms
13
Warscapes
14
Pret-a-voyager
15
Context Blog
Mențiuni TRAVEL WEBSITE OF THE YEAR Best Website
debbie@classetouriste.be david@classetouriste.be
Hotels We Love
721.239.023
(646) 473-2233/34 202-524-6555
0048 22 567 31 76 welcome@ukraine-tours.com 00380 48 7860516
http://one.classetouriste.be/
9
0741.657.495 0722.910.422 0268.420.905
tours@travelpoland.com
Tourist Information Center: Director: Holysheva Olena
Classe touriste
10
revista_romania_turistica@y ahoo.com agentia@romaniaturistica.ro contact@romaniaturistica.ro administrator@romaniatourist.info office@turismvirtual.ro contact@infoghidromania.co m info@rnto.org
michael.rausch@germany.tra 0049 (0)69 97464-0 vel london@pot.gov.pl 0 300 303 1813
3
http://tinyatlasquarterly.com/ http://www.arestlesstranspla nt.com/ http://www.parlafood.com/ http://www.hotelswelove.co m/ http://www.hitherandthither. net/ http://nowheremag.com/ http://roadsandkingdoms.co m/ http://www.warscapes.com/ http://www.pret-avoyager.com/ http://blog.contexttravel.com /
0040 766 329 640
info@usukraine.org
http://lviv.travel/en/index
http://www.winerist.com/
0232-261.990
info@ghiduri-turistice.info
office@infotravelromania.ro 0040 723 286 309 office@tourist0040 749 066 008 informator.info
Manager: Mihai Dănăilă
1 Winerist
turism.iasi@gmail.com
MOTIVAREA ALEGERII
webmaster@amfostacolo.ro 031 - 221 22 66 0268 512 062 Sunt site-urile cele mai bune 0040 730 03 03 09 +4021 la nivel de ofertă turistică din Departamentul Comercial & Tehnic 207 47 12 Romania. Consider că contactarea responsabililor de Irina Codreanu secretariat@paralela45.ro 004(021) 311.19.58 aceste platforme poate duce la office@besttourism.ro 031.226.33.25 parteneriate pe termen lung, la o promovare poate chiar Cristina Predoiu - Departament 0040 756 02 77 70 reciprocă, în funcție de Vanzari discuții și negocieri. info@romania-turistica.ro 0040 756 02 77 72 Roxana Comsa - Departament 0040 756 02 77 71 Vanzari
EXEMPLE DE SITE-URI PENTRU BUNE PRACTICI Best Travel Blogs and Websites Nr.crt.
email PERSOANA DE telefon PERSOANA DE CONTACT CONTACT Pentru parteneriate, colaborari si informatii legate de serviciile infoturism.ro: pr@infoturism.ro Telefon: 0374 187 801 Pentru promovarea online a agentiei tale de turism: vanzari@infoturism.ro office@turistinfo.ro
foster.huntington@gmail.c om Turism
katieparla@gmail.com. hotelswelove@gmail.com. amuirbruhn@gmail.com contact@roadsandkingdom s.com contact@warscapes.com pretavoyager@gmail.com
info@contexttravel.com
tic@city-adm.lviv.ua
+38 (032) 254-60-79
Aceste site-uri sunt cele mai cunoscute în domeniul turismului în Rusia, Polonia, Germania, Ucraina etc. Am dat aproximativ câte un exemplu în urma unui research pe Google.
ALTE OBSERVATII
Chisinau, 2014 UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Campanie de relATII PUBLICE
Andreea DUMITRU Relații Publice și Publicitate Master Anul II Universitatea de Stat Moldova
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
CUPRINS
1. PR ENERGIZER............................................................................................. 2 2. Scop și obiective ale campaniei ...................................................................... 2 3. Justificarea campaniei ..................................................................................... 3 4. Publicul țintă ................................................................................................... 3 5. PRECAMPANIA ............................................................................................ 4 6. CAMPANIA ................................................................................................... 4 a. Universitatea de Vară pentru Elevi .............................................................. 5 b. Târgul Voluntarilor Ieșeni ........................................................................... 6 c. Marșul Voluntarilor și Concert Folk............................................................ 7 d. Caravana Voluntarului Ieșean ...................................................................... 8 e. Gala Voluntarului Ieșean ............................................................................. 9 7. POSTCAMPANIA........................................................................................ 10 8. Promovare ..................................................................................................... 10 a. Social Media .............................................................................................. 10 b. Canale media .............................................................................................. 11
1
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU Ne propunem realizarea unei campanii de relații publice pentru Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași prin intermediul voluntariatului. Astfel ne vom folosi de o agenție de publicitate pur fictivă drept pentru care putem realiza campania următoare. Numele campaniei: Ia`și fii voluntar! Motto: Ia`și îți colorează studenția! Fii voluntar! Logo:
1.
PR ENERGIZER
PR ENERGIZER este o agenţie de publicitate din Iaşi (fictivă – gândită de subsemnata pentru a da credibilitate campaniei) care creează diverselor firme, companii, produse, imaginea potrivită pentru a reuși pe piață. Agenția merge pe premisa ideilor ce prind viaţă, oferind ineditul pentru a te face remarcat în această societate mereu în schimbare. Departamentul MEDIA al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a apelat la serviciile PR ENERGIZER pentru a dezvolta un proiect prin care Iaşul şi universitatea să fie mai cunoscute de elevi, studenţi și părinți. Campania demarată de PR Energizer face parte din proiectul Admitere UAIC și își propune să realizeze demareze anumite activităţi prin care să fie implicați efectiv tinerii în partea necunoscută a studenției, voluntariatul.
2.
Scop și obiective ale campaniei
Scopul campaniei este de a promova Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi prin voluntariat. Se va urmări ca scop secundar promovarea Iașului la nivel național și internațional prin educația formală și non-formală oferită de instituția menționată. Obiectivele campaniei: Promovarea universităţii şi a Iaşului în rândul elevilor, studenţilor și părinților. 2
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU Promovarea voluntariatului în rândul elevilor şi studenţilor. Creşterea notorietății UAIC. Recunoașterea ONG-urilor ca reprezentanți a studenților. Implicarea efectivă a elevilor și studenților în proiecte de voluntariat care să complementeze cunoștințele lor teoretice. Atragerea elevilor spre mediul academic ieşean. Conştientizarea din partea elevilor, studenţilor și părinților de posibilităţile oferite de universitate, de voluntariat și de orașul Iaşi. Să schimbe percepția de ”fabricator de diplome”.
3.
Justificarea campaniei
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a contactat agenția de publicitate pentru realizarea unei campanii în urma căreia numărul de studenţi înscrişi în anul I să se mărească şi vizibilitatea UAIC să fie una dintre cele mai bune din țară în raport cu concurența. Universitatea este o şcoală propriu-zisă prin intermediul căreia învățăm teoria, însă voluntariatul este cealaltă şcoală care te învaţă să te descurci în situaţii reale din viaţa de zi cu zi şi doar unind cele două şcoli poţi forma un tânăr care ieşit de pe băncile facultăţii astfel încât să ştie să se descurce, să-şi găsească un loc de muncă ori chiar să şi-l creeze. Prin promovarea voluntariatului și a acestei idei de formare atât prin formal, cât și prin non-formal, universitatea ieşeană se va remarca faţă de celelalte universităţi prin faptul că doreşte pentru studenţii săi o dezvoltare atât profesională, cât şi personală, dar mai ales preocuparea acesteia pentru viitorul absolvenţilor săi.
4.
Publicul țintă
elevii, studenții și părinții acestora elevii claselor a XI-a și a XII-a din Iași și din țară studenții din anul I și II cadre profesorale.
3
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
5.
PRECAMPANIA
S-a ajuns la gândirea acestei campanii, pentru că: Numărul elevilor care doresc să se înscrie la UAIC este în scădere. UAIC este a treia universitate de calitate din țară, deși este cea mai veche din România. Universitățile din București și Cluj se află în topuri internaționale, tocmai de aceea UAIC are nevoie de un plus de imagine și o implicare mai mare în viața studentului. Universitatea este un tutore. Ideea voluntariatului vine în ajutorul relației universitate – student, prin încercarea de a face studentul să se apropie de mediul academic și să observe că există interesul pentru dezvoltarea sa profesională, dar și personală. De ce voluntariatul? studenții din anii primi își crează prieteni, se integrează într-un grup se acomodează într-un oraș nou conștientizează abilitățile lor care ulterior pot fi transformate într-un loc de muncă capătă experiențâ prin practica realizată din plăcere se formează ca lideri, antreprenori și prind o voce proprie. Astfel, universitatea devine un liant între ONG-ul din care face parte studentul și mediul academic. Echipa PR Energizer dorește totodată să schimbe percepția de ”vânzător de diplome” a universități prin implicarea directă în dezolvoltarea și pe partea practică.
6.
CAMPANIA
Campania va cuprinde o serie de evenimente și va fi desfășurată sub un anumit afiș, la nivel de identitate vizuală mergându-se pe aceeași imagine. În cadrul campaniei desfășurate pe parcursul a șase luni, se vor organiza evenimente, va exista o caravană ce va promova universitatea și voluntariatul în mai multe orașe din țară și va exista și o premiere a celor mai buni oameni din lumea benevolatului. 4
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Afișul campaniei
a.
Universitatea de Vară pentru Elevi
Acest eveniment va aduce la Iași elevii de clasa a X-a și a XI-a din toată țara care vor sta în căminele UAIC, vor mânca la cantina universității și vor simula procesul educațional al unui student la Cuza. După o vizită la toate facultățile universității, timp de o săptămână,
5
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU elevii vor merge la cursuri, iar în cea de-a doua săptămână vor simula un examen final ce le va da o diplomă meritată.
Propunere afiș Universitatea de Vară pentru Elevi
b.
Târgul Voluntarilor Ieșeni
Acest târg se va desfășura în Sala Pașilor Pierduți unde toate ONG-urile își vor prezenta oferta alături de cea educațională a facultății reprezentată. Vor exista în același timp 6
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU workshopuri și ateliere în urma cărora se vor oferi diplôme, iar tinerii vor putea ieși informați și de ce nu cu mai multe abilități pe un anumit segment. Va fi deschis întregului public și vor exista premii oferite de partenerii evenimentului.
Propunere afiș Târgul Voluntarilor Ieșeni
c.
Marșul Voluntarilor și Concert Folk
Marșul va reuni ONG-urile ieșene ce vor scanda mesaje pentru trezirea societății și implicarea în procesul educațional. Plecarea va fi din partea UAIC și traseul va fi prin punctele turistice cele mai importante ale Iașului. Totul se va încheia cu un concert Folk specific studenției la UAIC.
7
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Propunere afiș Marșul Voluntarilor și Concert Folk
d.
Caravana Voluntarului Ieșean
Aceasta va avea rolul promovării UAIC și a facultăților din cadrul universității. Voluntarii ONG-urilor vor merge alături de mascota Alexa să promoveze fiecare facultate cât mai bine. Astfel, elevii vor fi informați despre facultatea pe care ar vrea să o urmeze, iar UAIC câștigă notorietate și studenți.
8
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Propunere afișe Caravana Voluntarului Ieșean
e.
Gala Voluntarului Ieșean
În cadrul acestei gale, cei mai activi voluntari, cei mai buni studenți și cei mai implicați tineri din Iași vor fi premiați și li se va arăta recunoștința și aprecierea universității față de munca lor.
Propunere afiș Gala Voluntarului Ieșean
9
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU În cadrul campaniei, pe lângă afișe vor exista și alte materiale de promovare pe care le vom menționa ulterior.
7.
POSTCAMPANIA
După demararea campaniei, preconizăm că: înscrierile la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași vor crește cu 40 % înscrierile în ONG-urile ieșene vor crește cu 80 % studenții ar putea avea mai multă încredere în universitate și ar vedea liderii ONG-urilor drept reprezentați ai lor campania pe social-media ar aduce paginii 5500 de like-uri, iar pagina UAIC și-ar mări numărul de aprecieri pe Facebook și de followeri elevii ne-ar scrie pe site pentru înscrierile de la anul în campanii imaginile din campanie vor fi virale și vor fi share-uite pe Facebook și după finalizarea acesteia.
8.
Promovare
În cadrul campaniei va avea loc un teasing realizat prin flyere, stickere, scris cu creta prin parcuri, graffiti, flashmob în puncte cheie. De asemenea, în cadrul campaniei pe lângă afișe vor exista stickere, broșuri, flyere, pliante etc.
a.
Social Media
Site – iasifiivoluntar.ro Facebook – www.facebook.com/IaSiFiiVoluntar Twitter Youtube – youtube.com/iasifiivoluntar
10
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Pagina de Facebook a campaniei creată special pentru proiect
b.
Canale media
Radio - spot pe toate radiourile locale și regionale, iar național pe Radio ZU, Radio România, Europa FM, Radio Guerrilla etc. TV - spot video la toate televiziunile locale și regionale, dar și pe TVR 1, Antena 1, Prima TV, Pro TV, intervenții în diverse emisiuni. Presă scrisă - reportaje, interviuri, știri în presa scrisă locală, regională, națională și chiar la nivel internațional. Pentru o promovare mai bună vor exista: testimoniale despre voluntariat pe 5 panouri la intrarea în Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași înscrierea pe site a tinerilor pentru a participa ca observatori la activitățile din campanie spot video pe LCD-urile locale și regionale oferite prin serviciul WINK prăjitura voluntarului la UAIC pe meniul cantinelor pahare cu stickere la cantină și pe paharele de cafea de la Teo Cafe în RATP afișe din campanie mascota voluntarului – mascota UAIC cu tricou de voluntar 11
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU pixuri, căni, brelocuri, agende, ziare, broșuri, pliante, invitații lampioane la sfarșitul Galei Voluntarului imagini pe social-media și afișe lipite.
În timpul campaniei demarate vor circula atât în mediul online, cât și offline, diverse imagini care să trimită la ideea Ia și fii voluntar!
12
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
13
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
14
E-JURNALISM. PRACTICI EUROPENE
Raport realizat de: Andreea DUMITRU Universitatea de Stat din Moldova Relații Publice și Publicitate An II, 2014
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Cuprins
Introducere................................................................................................................. 3 Partea teoretică .......................................................................................................... 4 Jurnalism și e-jurnalism ......................................................................................... 4 New Media ............................................................................................................. 6 Caracteristicile e-jurnalismului .............................................................................. 9 Cititorul și e-jurnalismul ...................................................................................... 10 Studiu de caz ........................................................................................................... 11 1. Presa tradițională vs. presa online ................................................................. 11 2. Cazul Gândul.info .......................................................................................... 15 3. Jurnalismul cetățenesc sau participativ .......................................................... 17 Analiză SWOT ........................................................................................................ 20 Concluzii ................................................................................................................. 21 Bibliografie.............................................................................................................. 22
2
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Introducere Jurnalismul reprezintă un domeniu vast și interesant de analizat în prezent prin fenomenele ce apar și îl transformă. Alegerea temei e-jurnalism a fost o ocazie de meditare a acestor transformări. Un „e” și o cratimă nu schimbă doar înțelesul termenului jurnalism, ci și a fenomenului. După absolvirea studiilor de Jurnalism și Științele Comunicării și aprofundarea timp de doi ani a fenomenului de new media sau a transformărilor de la analogic la digital, a mass-mediei care apelează la tehnologie, la internet, am decis că această temă este una de interes atât pentru mine, cât și pentru publicul larg. De ce? Pentru că suntem afectați de aceste schimbări ori suntem implicați ca actori direcți în procesul de digitalizare. Această transformare a informației din semnale analogice în semnale digitale, m-a făcut mereu să mă întreb dacă speculațiile că printul va dispărea se vor adeveri. Unii spun că nu, alții că da, însă cert este că practicile europene ale instituțiilor de presă apelează din ce în ce mai mult la partea online și aplică diverse metode de captivare a publicului cu ajutorul internetului. De asemenea, sunt trusturi care au decis desființarea unui canal offline și au realizat unul online din care în prezent se întreține și aduce profit instituției mass-media. Evoluția jurnalismului în mediul online și implicarea cetățeanului în e-jurnalism m-a atras în alegerea acestei teme, de aceea în cele ce urmează vom analiza trecerea de la jurnalism la e-jurnalism, de unde această necesitate, dar și caracteristicile întrunite de jurnalismul online ori noile media care pun față în față presa tradițională cu cea online etc. Vom descoperi și implicațiile cetățeanului de rând în e-jurnalism și cum acesta poate deveni din șomer reporter de ocazie. Neil Postman afirma că „Media tend to become mythic. I use this word in the sense in which it was used by the French literary critic, Roland Barthes. He used the word myth to refer to a common tendency to think of our technological creations as if they were God-given, as if they were a part of the natural order of things.” (Mass-media tinde să devină „mitică”. Eu folosesc acest cuvânt în sensul în care a fost folosit de către criticul literar francez, Roland Barthes. El a folosit cuvântul „mit" pentru a se referi la o tendință comună de a ne gândi la creațiile noastre tehnologice ca și când ar fi date de Dumnezeu, ca și în cazul în care acestea au fost o parte din ordinea naturală a lucrurilor.) Astfel, trecerea în mediul online a mass-mediei poate fi considerată un fapt care așa trebuie să meargă, așa trebuie să se dezvolte, iar noi o dată cu ea. Dezvoltarea tehnologiilor aduce după sine diverse efecte și jurnalismul este afectat, iar noi trebuie să ne adaptăm, dat fiind cursul lucrurilor, iar în loc de o telecomandă pentru a vedea știrile, vom folosi un mouse pentru a le accesa.
3
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Partea teoretică Jurnalism și e-jurnalism Cuvântul în jurul căruia se învârte tema prezentă este jurnalism. Astfel, jurnalismul este văzut ca un al treilea ochi, cel al publicului, deoarece acesta prezintă informații, analize, comentarii, fapte diverse, raportează publicului, dar îl şi reprezintă, vorbeşte în numele lui în arena publică1. Deși jurnalismul nu are o definiție propriu-zisă și se jonglează pe baza acestui subiect, vom reda în cele ce urmează câteva viziuni asupra acestui domeniu și a acestei meserii. John Langer vede jurnalistul în volumul Truly Awful News on Television ca un povestitor, un creator2. Jurnalistul îşi asumă rolul unui factor de actualizare a miturilor, în sensul pe care îl dădea acestui concept – mit – Roland Barthes. A mitologiza, devine astfel, un mod de a explica lucrurile, de a crea înţelesuri, semnificaţii, înlăturând complexitatea actelor umane3. Ph. Gaillard spune că jurnalismul este „Profesia celor care, salariaţi sau colaboratori, exercită o funcţie de informare, adică de căutare sau de prezentare a unor ştiri, în slujba unui periodic scris, a unor media audio-vizuale sau a unei agenţii de presă”4. Blogul Alexandrei Tulbure ne arată că „Practic, jurnalismul este suma tuturor activităţilor, persoanelor sau rezultatul colectării, analizării şi disiminării unor anumite informaţii şi care sunt fie de interes general, fie de o importanţă minoră pentru societate dar majoră pentru un grup restrâns de persoane. Teoretic, precum susţin unii teoreticieni, jurnalistica nu poate fi considerată o profesie deoarece o profesie este definită de anumite criterii în care jurnalismul nu se încadrează sau necesită nişte aptitudini specializate precum focusarea pe o anumită latură ocupaţională. Pe când jurnalismul, ca preocupare, nu necesită un grad educaţional care sa aibă la bază o anume specializare ci mai degrabă îşi îndreaptă atenţia spre subiecte, de la cele psihologice sau sociale până la politică şi implicaţii culturale sau medicale.”5 Multitudinea de definiții asupra jurnalismului indică rolul de informator al jurnalistului în societate prin diverse mijloace tradiționale care în prezent se transformă cu ajutorul erei digitale în care trăim. Astfel, aducem în discuție o istorie în care au existat diverse viziuni asupra prezentului, dar și asupra viitorului nostru. Putem începe astfel cu viziunea lui Marshall McLuhan, canadian la origine care s-a remarcat datorită teoriilor „geniale şi enigmatice” ale impactului media asupra omului din anii ’60. Este apreciat ca fiind un vizionar fiindcă a anticipat World Wide Web-ul cu 30 de ani înaintea apariţiei sale şi moartea presei scrise. De asemenea, este privit de unii ca un optimist al tehnologiei. Teoriile sale “au prins” şi în anii ’70, însă au revenit în actualitate în secolul al XXI-lea, fiind revalorificate în studiile mediilor digitale şi Internetului. McLuhan pune accentul pe mesaj și mediu prin care este acesta este transmis fiind cunoscut pentru sintagma „the medium is the message”. Acesta vine cu prezentarea unei evoluții tehnologice de la cuvântul vorbit, trecând prin telegraf, radio, televiziune și alte momente/ mijloace importante și ajungând la computer (vezi fig. 1). 1
Conf. Dorin Popa, curs Limbajul jurnalistic. Stilul publicistic. Disocieri terminologice. Tipologii. Idem 3 Ibidem 4 Philippe Gaillard, Tehnica jurnalismului, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 2000, p. 55 5 Conf. http://alexandratulbure.blogspot.com/2011/01/ce-este-jurnalismul.html 2
4
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Fig. 1
McLuhan pune în discuție următoarele puncte care redau ideea de vizionar și apariția unei idei asupra e-jurnalismului: următorul mediu, oricare ar fi – va fi extensia conştiinţei – va include televiziunea şi conţinutul său, nu ca mediu, şi o va transforma într-o formă de artă. Computerul, ca un instrument de căutare şi comunicare va înlesni găsirea de informaţii, va duce la deprecierea bibliotecilor, va altera funcţia enciclopedică a individului şi va asigura transferul rapid al datelor printr-o linie privată cu scopul vînzării lor => apariţia Internetului; orice mijloc nou de transfer al informaţiei va modifica orice structură de putere existentă => evoluţia sistemelor media a determinat „căderea” formelor mai „greoaie de transfer”; provocările erei electrice – investirea cu un simţ tactil cu rolul de sistem nervos care să le unifice => „revoluţia” dispozitivelor touchscreen; un mediu nou nu este niciodată un adaos la unul vechi şi nici nu îl lasă transformat pe cel vechi; el nu încetează să oprime media vechi pînă cînd nu le găseşte forme şi poziţii noi => online-ul nu este un adaos nici la presa scrisă, nici la radio, nici la TV, însă nu le-a lăsat netransformate; am început să ne pierdem răbdarea din cauza uniformităţii timpului arătat de ceas – căutăm multiplicitatea ritmurilor decît repetabilitatea lor => patologia din media online – multiplicitatea fără diversitate a informaţiilor, lectura superficială; orice nouă tehnologie pătrunde într-un mediu social, ea nu încetează să se infiltreze pînă cînd nu sînt saturate toate instituţiile => de tehnologia digitală se servesc toate instituţiile; efectul inevitabil al apariţiei unui mediu nou readuce la viaţă vechi structuri şi medii înconjurătoare sau vechi forme de acţiune, organizare umană şi gîndire => sistemul binar de numeraţie cu care operează dispozitivele digitale (triburile primitive din Australia şi Africa foloseau un sistem binar compus din 1 şi 2); fiecare tehnologie naşte noi presiuni şi necesităţi fiinţelor umane care au creat-o; noua necesitate şi noua reacţie tehnologică s-au născut din faptul că am îmbrăţişat tehnologii deja existente – un proces fără sfîrşit => nevoia de telefoane, calculatoare cît mai performante; 5
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU toate înţelesurile se modifică din cauza accelerării, deoarece toate şabloanele interdependenţei personale şi politice se schimbă datorită oricărei accelerări a informaţiei. Sunt oameni care simt în mod acut că accelerarea a schimbat lumea schimbîndu-i formele de interrelaţionare umană => superficialitatea comunicării online6. Mergem în istorie mai departe și ajungem la un alt presupus vizionar, în 1984, Rupert Murdoch care a solicitat reuniunea tuturor redactorilor şi editorilor marilor ziare ale lumii la New York pentru a discuta despre „naşterea” jurnalismului electronic şi „moartea” iminentă a ziarelor tipărite, însă după două zile de discuţii şi după prezentarea unei variante primitive a versiunii online a ziarului Washington Post, participanţii au afirmat că decesul ziarelor tipărite a fost inevitabil, iar banii companiilor media vor merge cu uşurinţă în direcţia investiţiilor online: dacă se vor elimina costurile de tipărire, de distribuţie şi dacă se vor face reduceri de personal, ziarele vor deveni maşini de făcut bani. Iată că nu s-a întâmplat așa, însă există o posibilitate pe viitor să se ajungă la acest lucru. În 1991, W. Russell Neuman a afirmat că „Suntem martorii evoluţiei unei reţele universale de audio, video şi text electronic care va şterge distincţia dintre comunicarea interpersonală şi comunicarea de masă şi dintre comunicarea publică şi privată”. Iată că acesta se referea la new media, termen care a fost dezvoltat în ultima parte a secolului XX. E-jurnalismul sau jurnalismul online reprezintă „toată activitatea jurnalistică ce ține de colectarea, redactarea și difuzarea de informații prin sau pentru internet. Touși un ziarist care se folosește de internet pentru a colecta informații nu este neapărat un jurnalist on-line. Sintagma este valabilă doar pentru cei care lucrează pentru o instituție de presă care se difuzează și pe internet.”7 Jurnalismul online presupune „producerea articolelor special pentru Web. Cu toate acestea, simplul act al publicării pe Internet nu poate fi numit jurnalism online. Aproape toate ziarele, agențiile de presă, televiziunile și radiourile din România au versiuni online. Dar acest lucru nu transformă automat conținutul lor în ceea ce numim jurnalism online și nici nu le conferă semnatarilor statutul de jurnaliști online.8 Prbeta.ro spune despre e-jurnalism că „are un mod diferit de tratare a informației și un mod diferit de organizare a conținutului. Structura nonlineară, link-urile, elementele care stimulează interactivitatea sunt câteva dintre atributele principale care disting media online de alte tipuri de jurnalism.”9 Dacă trecerea de la jurnalism la e-jurnalism a însemnat schimbări sociale, economice, tehnologice, ne vom întreba dacă viziunile despre dispariția media tradiționale se vor adeveri în detrimentul jurnalismului online care acaparează piața.
New Media Știm că mass-media aparține sferei sociale. Mediile tradiționale se intersectau la un moment dat cu noile medii, însă o dată cu avansarea tehnologiei, aceste noi medii se 6
Conf. drd. Laura Păuleț – Crăiniceanu, seminar Tehnici mediatice Conf. https://www.scribd.com/doc/80282681/2/Ce-este-jurnalismul-on-line 8 Conf. http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/mass-media/jurnalismul-online-in-romania-13805.html 9 Conf. http://prbeta.ro/blog/jurnalism-online/ 7
6
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU intersectează cu mediile tradiționale, tinzând chiar spre o independență. Aici putem vedea exemplul ziarelor care au renunțat la format print și s-au mutat în online.
Fig. 2
Termenul de New Media a fost dezvoltat în ultima parte a secolului al XX-lea și este un concept „umbrelă”, menit să cuprindă şi să surprindă noile tehnologii de comunicare, dinamica informaţiilor digitale, computerizate, care intră în circuitul unor reţele de comunicare. Dezvoltarea limbajului HTML duce la apariţia primelor ziare online, iar deja în 1996 apar şi primele teorii (studii) asupra jurnalismului online. Iniţial, ziarele online au reprezentat „copii” ale versiunilor tipărite, ulterior versiunile online au căpătat personalitate proprie şi au fost supuse unei dinamici perpetue, datorită faptului că tehnologiile evoluează cu rapiditate (redigitalizare periodică). Actualmente, online-ul şi printul se „contaminează” reciproc cu acele caracteristici grafice şi editoriale specifice. Există elemente identitare pe care ziarele le păstrează ca mărci şi pe print şi pe online. Trebuie totuși să reținem că noile media: s‐au desprins din cele vechi, fiind mai întâi o variantă duplicată digital a acestora care propagă principalele caracteristici ale lor; au reprezentat o mediamorfoză: transformarea mediilor de comunicare a fost rezultatul interacţiunii dintre nevoile resimţite în sfera socială, noua ordine economică şi inovaţiile tehnice; nu au înlocui mediile vechi: coexistă şi coevoluează cu acestea formând un complex prodigios şi în expansiune; au determinat mediile tradiţionale să se adapteze şi să evolueze pentru a putea supravieţui; iniţial apărute ca „mofturi” inaccesibile publicului larg au fost supuse unei adoptări întârziate fiind costisitoare;
7
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU fiindcă au venit în întâmpinarea unei nevoi sociale actualmente când să înlocuiască mediile tradiţionale fiindcă tehnologiile nu mai sunt exclusiviste, ci oferă suporturi la costuri medii, cu o interfaţă uşor de accesat. Ajungem să discutăm despre new media prin intermediul noilor media dezvoltate. Astfel, mediile tradiționale au trecut prin diverse transformări și au ajuns să fie noi media care ajută la dezvoltarea e-jurnalismului (vezi fig. 3).
Fig. 3
Îmbinarea industriilor mass-media cu cele de editare și tipărire, dar mai ales cu cea a calculatoarelor poate fi vizualizată în figura 4 unde se arată dezvoltarea în 22 de ani a convergenței acestor industrii.
Fig. 4
New Media este un fenomen complex, care corespunde unei schimbări totale de paradigmă (atât tehnologice, sociale, mediatice, cât şi economice). Acest fenomen nu poate fi analizat şi judecat în absenţa corelării lui cu noţiuni care definesc dimensiunea interactivă, 8
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU dinamică, versatilă a noilor posibilităţi digitale. New Media a schimbat reprezentările consumatorilor în ceea ce priveşte raportarea la informaţie și au schimbat modul de a trăi al utilizatorilor. New Media sunt caracterizate de posibilitatea de accesare rapidă, în timp real, şi de deschiderile oferite prin apelul la multitasking şi la RSS. Totodată, sunt prolifice pentru utilizator, avînd la dispoziţie platformele oferite de Web 2.0, care vin în întîmpinarea nevoilor de asociere, creaţie şi participare.
Caracteristicile e-jurnalismului Cele mai multe tehnologii descrise ca fiind „new media” sunt digitale şi prezintă următoarele caracteristici: sunt manipulabile; funcţionează în reţea; sunt dense, compresibile; sunt interactive; sunt imparţiale. „Nivelul” de digitalizare a unui ziar online se măsoară prin „gradul de adecvare” la principalele caracteristici puse la dispoziţie de mediul online: hipertextualitate (apertură şi profunzime a structurilor) multimedialitate (integrare, juxtapunere) interactivitate (structuri: aleatorii, fixe, relaţionale, contributive; grad de dialogism; sincronicitate; tehnică: dialogică, personalizare) frecvenţă de actualizare. „În funcţie de importanţa pe care un trust o acordă acestor caracteristici, se creează noi modele de comunicare, riscul major în acest caz fiind acela de a crea modele inovatoare, interesante ca formă, dar superficiale ca fond, în care este valorificată cantitatea în detrimentul calităţii, forma în detrimentul fondului, Internetul, într-adevăr, favorizând forma.”10 Jurnalismul online aduce și o altă parte a reprezentării grafice, adică schimbă şi paradigma editorială (se modifică genurile şi speciile; unele dispar, altele se modifică, altele apar, determinate de noile forme şi platforme de producere şi difuzare a informaţției). În raport cu printul, pe online se modifică arhitectura informaţiei: organizarea, etichetarea şi reprezentarea conţinutului. Structurarea unui ziar online presupune: organizarea producţiei (clasificare, delimitare, utilizarea meta-datelor etc.); organizarea distribuţiei (designul structurii conţinutului care va fi arătat publicului); organizarea participării (designul structurilor care să permită interacţiunea între utilizatori şi produs şi, eventual, între utilizatori şi utilizatori). 10
Conf. http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2014Martie/RUDINSCHI%20CAROLINA%20%20Presa%20romaneasca%20generalista%20online.%20Structuri,%20actori%20si%20practici/Rezumat%20Caroli na%20Rudinschi.pdf
9
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Cititorul și e-jurnalismul Cititorul nu mai este cel interesat doar de cărți, și chiar și așa acesta poate apela la noile media. În ceea ce privește e-jurnalismul putem distinge diverse tipologii: a. cititorul contemplativ, meditative (propriu culturii cărţilor); b. cititorul dinamic al unei lumi hibride, fragmentate, efemere, expuse unei multitudini de semne (propriu culturii urbane); c. cititorul spaţiilor virtuale, care combină în procesul de lectură mai multe sensuri, şi nu doar citeşte, ci caută şi soluţii (propriu culturii digitale). Tomás Albaladejo considera că „trebuie să ţinem seama că receptorul digital este un alt fel de receptor şi un nou tip de lector şi că accede la informaţia care i se oferă pe monitor într-un alt mod decât cel tradiţional”. De asemenea, Lucia Santaella vedea că „în contextul comunicativ al hypermedia, infonautul citeşte şi priveşte în acelaşi timp. De aici survine nu doar dezvoltarea unei noi maniere de a privi (din punct de vedere optic), ci şi a uneia de a citit. De fiecare dată lectorul citeşte cu o viteză şi mai mare, „sărind” de la un nod la altul al informației, formând combinaţii fugare şi instabile”11. În figura 5 putem vedea un exemplu de structură arborescentă din mediul online. Astfel, aceasta este una dintre modalitățile pe care utilizatorul le găsește în mediul online pentru a se informa.
Fig. 5
11
Conf. drd. Laura Păuleț – Crăiniceanu, seminar Tehnici mediatice
10
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Studiu de caz Mark Briggs afirma în 2007 că „Schimbarea este inevitabilă. Progresul este opţional. Viitorul este acum”, așadar am decis să merg pe 3 analize. Vom discuta despre jurnalismul tradițional și jurnalismul online cu referire la patru ziare din România, mai apoi vom atinge ca punct jurnalismul participativ și vom ajunge la cazul gândul.info vorbind despre cum s-amutat din print în online cotidianul.
1.
Presa tradițională vs. presa online
Vom lua ca studiu de caz cinci canale media românești: Adevărul Jurnalul Naţional România Liberă EVZ Ziarul de Iaşi Jurnalismul online impune instituțiilor mass-media să folosească diverse resurse moderne. Printre cele mai folosite, dar și importante sunt: infografie – adoptată tîrziu, la început statică, de obicei identică atât în print, cât şi pe online, şi folosită mai ales în secţiunile de utilitare, economie şi în cazul reconstituirilor (de cele mai multe ori redundantă în raport cu textul); infografiile din presa scrisă sunt folosite pentru explicarea subiectelor de presă mai complexe, iar pe online se dezvoltă infografiile interactive; multimedia – versiunile online şi-au dezvoltat secţiuni separate de foto/ video, articolele sunt însoţite de materiale video, sunt „la modă” galeriile de fotografii, slideshow-urile; fluxuri de „ştiri calde”– specifice mediului online, actualizate la cel puţin jumătate de oră de majoritatea ziarelor; personalizare – noua versiune a site-ului Adevărului încurajează un tip de dialog many-to-many și favorizeză interacţiunea cu utilizatorul și personalizarea conţinutului (My Adevărul).
11
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
sondaje – prezente pe majoritatea paginilor online şi actualizate aproape zilnic; publicitatea „mobilă”– pe online, în majoritatea ziarelor publicitatea este animată, în Flash, foarte vizibilă, aproape „agresivă”; gadgeturi, widgeturi, iconuri – prezente pe toate paginile online, de cele mai multe ori fac trimiteri către suplimente, platforme de socializare, bloguri ş.a. Informația oferită cititorului are o altă arhitectură în mediul online față de print. Astfel, vom prezenta trei niveluri: suprastructură – organizarea structurii de navigare pe baza elementelor de „intrare în pagină”; macrostructură – organizarea pe fascicule, secţiuni, pagini; microstructură – organizarea internă a unei pagini. Esenţial este de identificat modul de organizare a subiectelor pe prima pagină, care reprezintă „oglinda ziarului” şi stabileşte contractul de lectură cu cititorul => „navigator”. De asemenea este importantă şi identificarea diferenţelor/asemănărilor în ceea ce priveşte accentuarea grafică a elementelor editoriale (care de cele mai multe ori diferă pe online faţă de print). În nivelul suprastructural, subiectul de deschidere al ziarului conține poză și titlu și este cel care reţine atenţia şi pe print şi pe online, alături de frontispiciu. Pe online, publicitatea ocupă un loc privilegiat, uneori distrăgând total atenţia de la conţinutul editorial. Totodată, pe online, de obicei, sunt mai multe deschideri – slideshow sau există o deschidere de copertă apoi urmează o „pagină de gardă” şi subiectele se reactualizează pe parcursul zilei. Putem astfel observa care sunt centri vizuali în jurnalismul online:
12
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Nivelul macrostructural pe print este static, cea de pe online este dinamic. Organizării ne un accent pe subiectele de deschidere, îi corespunde o organizare alternativă online, oferită (de multe ori) de gradul de actualizare. De aceea, nu regăsim acelea și subiecte și pe print și pe online sau în aceea și formă, evidenţiate în aceeași măsură. Majoritatea ziarelor online sunt organizate pe trei coloane:
13
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU coloana din stânga este destinată principalelor subiecte/ secţiuni, subiectelor „mai puternice”; cea din mijloc subiectelor principale de ordin secundar sau servește pentru integrarea și evidenţierea blogurilor (Adevărul); coloana din dreapta este destinată tirilor „cele mai” citite/ comentate/ distribuite, materialelor publicitare, widget-urilor, articolelor alte publicaţii din trust. Pe online, la accesarea articolelor, acestea se întind pe o singură coloană, se păstrează doar coloana din dreapta) care este „dinamică”– îşi modifică conţinutul în funcţie de secţiunea accesată și articolul accesat.
Întâlnim şi un număr diferit de articole pe online faţă de print – la unele secţiuni regăsim în varianta online şi articole mai vechi și articole exclusiv online. Secţiunile foto-‐video au destinate pe online și rubrici separate. De asemenea, secţiunile de comentarii, specifice mediului online, sunt de asemenea componente ale macrostructurii, chiar dacă ele pot fi accesate după deschiderea articolelor sau din meniul de „cele mai comentate”. Dacă vorbim de nivelul microstructural, textele de pe online care se regăsesc și în print au aproximativ același conţinut, însă titluri diferite, și cunosc o cu totul altă formă de accentuare decât în print. Deşi majoritatea păstrează aceleaşi intertitluri, pe online delimitarea grafică se face mai ales prin separarea pe paragrafe. Articolele sunt mai ample pe online când se apelează la update-uri. Există şi multe articole exclusiv online, dintre care o serie de preluări, mai ales din monden. Pe unele versiuni online se regăsesc chiar insulele franceze sau casetele de text ori 14
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU „norul” de etichete, calupuri de linkuri către articole similare, linkuri în interiorul textelor. De asemenea, pe online casetele pe raster nu se folosesc pentru a „rupe” textul ca în print, ci pentru a delimita rubrici diferite. În jurnalismul online, articolele sunt însoţite de „butoane” interactive. Concluzii Actualmente, majoritatea versiunilor online ale ziarelor româneşti exploatează din plin resursele disponibile mediului online, caracterizându-se la toate nivel macro prin multimedialitate și hipertextualitate, toate având o frecvenţă foarte bună de actualizare. Noua versiune a site-ului Adevărul (lansată în decembrie 2012) este primul site de ziar care prezintă un grad ridicat de interactivitate, având structuri contributive și încurajând tehnicile dialogice și de personalizare. Printul s-a „contaminat” de la online şi a devenit mai dinamic doar în cazul României Libere. Varianta tipărită a EVZ este supra-saturată de elemente grafice şi culoare – adaptarea prost înţeleasă. În cazul Jurnalului Naţional, varianta online prezintă o organizare haotică la toate nivelurile, și nu păstrează elemente identitare la nivel grafic cu varianta tipărită Voi încheia acest studiu de caz prin a îl cita pe Mario Garcia „Editorii se întreabă: Va muri print-ul? Da, va muri, pentru că tu nu faci nimic să-l salvezi!”.
2.
Cazul Gândul.info
În aprilie 2011, administrația ziarului Gândul.info a decis renunțarea la varianta print și mutarea în mediul online date fiind modificările tehnologice și cerințele publicului.
15
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Varianta print gândul.info
Un „produs media exclusiv digital" și lansarea unei aplicații pentru iPad se anunța că vor fi variantele în care se va prezenta gândul.info. Comunicatul de presă spunea "Pe 8 aprilie, ziarul lanseaza aplicația proprie de iPad și dezvăluie noua versiune a site-ului gândul.info, cu multiple funcționalități noi și un layout restilizat. Prin adoptarea noului model de business, ziarul face tranziția de la print la noile platforme de distribuție a conținutului. (...) Gândul va lansa noua versiune a site-ului gândul.info, cu un layout restilizat (...). Dosarele speciale pe evenimente, optimizarea și conținutul multimedia și interactiv îmbogățit (infografice interactive, video și live video) sunt câteva dintre noile elemente.”12
Varianta online gândul.info
12
Conf. http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-8433582-oficial-gandul-renunta-print-din-8-apriliedevine-produs-media-exclusiv-digital.htm
16
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU Câteva date despre gândul.info13: „Martie 2011 a fost ultima lună în care gândul.info a operat și în print, datele SATI pentru luna respectivă: 1,625,373 unici și 17,009,964 afișari. Datele SATI pentru luna iulie 2012, 16 luni mai târziu: 3,074,368 unici și 33,154,931 afișări. Cu SEO, cu titluri forțate, dar și cu mult mai mult conținut de calitate, original, cu editoriale care sunt preluate pe Twitter și Facebook, cu autoritate, gândul.info joacă atât pe online, cât și pe mobil/iPhone/iPad. In iulie a fost al treilea site din punct de vedere al vizitatorilor unici, înaintea tabloidelor Cancan și Libertatea și la distanță mare de Adevărul. Principalii concurenți, din punct de vedere trafic zilnic, pentru gândul.info, sunt StirileProtv.ro și Realitatea.net. Ambele sunt site-urile unor televiziuni cu resurse mult mai mari în spate. În timp ce poziția de lider a colegilor de la StirileProtv.ro nu poate fi pusă la îndoială, sunt multe zilele din lună în care gândul.info depășește Realitatea.net. Trecerea de la print la online a însemnat adaptarea redactorilor la ceea ce înseamnă fluxul unui site, schimbarea paradigmei “lucrăm la un material pe zi” cu “lucram la ceea ce contează și acoperim tot ceea ce se întamplă, live”. Cu mici excepții (cei care au ales să plece și au fost înlocuiți) redacția actuală este cea care a făcut ziarul în print. (...) Financiar. De la achiziția din 2006, gândul.info a fost pe pierdere în fiecare an, milioane de euro fiind investite în acest titlu. Cu excepția lui Adrian Sârbu nu-i prea mai vedea nimeni viitorul și nu de puține ori, mai ales dupa 2008, s-a propus închiderea lui. Astăzi gândul.info începe să devină un succes și din punct de vedere financiar, astăzi gândul.info este un studiu de caz despre cum transformarea unui ziar într-un produs digital poate fi business. Un titlu care are autoritate, un titlu citat aproape zilnic de televiziunile de știri pentru materiale exclusive furnizate.”
3.
Jurnalismul cetățenesc sau participativ
„Jurnalismul cetăţenesc sau participativ este suma activităţilor persoanelor care joacă un rol activ în colectarea, analizarea şi diseminarea informaţiilor.” (We Media, How Audiences are Shaping the Future of News and Information) Astfel, s-a făcut trecerea de la un adevăr propriu la un adevăr colectiv, la o poveste construită prin intermediul web 2.0. Reprezintă de fapt trecerea de la read web la write web, de la Oxford Dictionary Online la Wiki, Yahoo Photos la Flickr, de la televiziune la Youtube ori de la pagini personale la blog. Cine sunt cei care practică jurnalismul participativ? persoane fără pregătire specializată în domeniu; un simplu cetățean ce culege informația și o transmite celorlalți prin new media. Ce este reprezintă jurnalismul participativ? postare pe Facebook, Twitter; postare pe blog; un filmuleț pus pe Youtube; un comentariu la o știre; 13
Conf. http://www.orlando.ro/2012/08/07/sapte-de-la-gandul-info-despre-mutarea-din-print-in-digital/
17
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU fotografii de la un eveniment sau pentru a aduce informații suplimentare. Cum se prezintă jurnalismul participativ? acțiune de grup, necoordonată ori controlată; de la un cuvânt ajungem la o poveste; mereu este cineva care poate să mai ofere informații, știind poate chiar mai mult. Canalele specifice jurnalismului participativ sunt: Facebook Twitter Instagram Youtube SecondLife blogurile etc. Discuții despre jurnalismul participativ au existat încă din 1999, însă prin ascensiunea blogurilor datorată atentatelor din America din 2001, jurnalismul cetățenesc ia amploare. În Europa, jurnalismul participativ este dezvoltat de BBC, The Guardian ș alte canale cunoscute. Înaintea războiului în Irak, BBC a ştiut că nu este posibil să trimită foto-jurnalişti în toate colţurile lumii ca să acopere toate manifestările împotriva războiului. Astfel a făcut apel la audienţa sa, BBC News a solicitat cititorilor să trimită imagini realizate cu aparate digitale şi telefoane mobile şi le-a publicat pe cele mai bune pe site-ul lor. Aceasta reprezintă deci o metodă prin care cititorii, la rîndul lor, încep să-şi dezvolte conştiinţa posibilităţii participării la crearea şi publicarea unor conţinuturi cu specific jurnalistic. Jurnalismul participativ poate fi clasificat şi după funcţiile prin care serveşte audienţa: comentariile filtrarea şi editarea verificarea faptelor raportare de bază raportarea anotativă raportarea de tip open-source şi peer review audio/ video broadcasting vinderea, cumpărarea de produse şi publicitatea managementul cunoştinţelor. Shayne Bowman şi Chris Willis au expus în cartea We Media – How audiences are shaping the future of news and information (2004) o serie de beneficii ale participării14: responsabilitate împărţită în democraţia informării încredere sporită în media experienţe memorabile create formarea unei noi generaţii de consumatori de presă poveşti mai bune şi un jurnalism mai bun echipă virtuală scalabilă promovare comunităţii identitate de reţea. 14
Conf. drd. Laura Păuleț – Crăiniceanu, seminar Tehnici mediatice
18
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU The Guardian Reclama la platforma Open Journalism a ziarului The Guardian a publicat pe 29 februarie 2012 un filmuleţ despre cum s-ar putea realiza acoperirea mediatică a poveştii celor trei purceluşi în print şi online, uzând de mijloacele proprii unui spaţiu colaborativ. Schimbările de la The Guardian au fost conduse de editorul Alan Rusbridger şi sunt întemeiate pe convigerea că în lumea modernă nici o organizaţie nu poate pretinde că este singurul deţinător al adevărului, cu jurnalişti care lucrează izolaţi pentru a prezenta ştirile maselor. Știrile “moderne” de la The Guardian sunt: dinamice, participative şi deschise dialogului în care publicul şi alte surse de ştiri îmbogăţesc şi extind ştirile, invitând oamenii la manifestarea reacţiilor şi exprimarea opiniilor; deschise şi mutuale mai mult decît închise şi didactice mai mult vii şi interative, decât finale şi definitive configurate mai mai multe platforme şi eminamente digitale. Cât timp cele mai multe ziare ascund subiectele pe care vor să le acopere, The Guardian publică acum listele cu ştiri zilnic, încurajând publicul şi experţii să ia legătura cu jurnaliştii dacă apreciază că ar avea cum să contribuie. Când a izbucnit un scandal politic legat de cheltuielile primului ministru, The Guardian a creat imediat o aplicaţie pentru a permite publicului să se implice, permiţându-le să indice orice apreciază că ar merita investigat. De asemenea, cu prilejul Primăverii Arabe, în afară de conţinutul produs de jurnaliştii din redacţie, ziarul a invitat comentatorii arabi să împărătăşească perspectivele lor şi să-şi promoveze blogurile în arabă pe platforma The Guardian. Trbeuie menționat că The Guardian este ziarul și website-ul anului câștigând Premiul Pulitzer.
Trebuie să reținem că jurnalismul participativ se bazează pe asumarea faptului că „lumea este formată, în cea mai mare parte de oameni rezonabili”, iar cât despre Internet se spune că „nimeni nu îl deţine, toată lumea îl poate folosi, toată lumea îl poate îmbunătăţi”15.
15
Idem
19
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Analiză SWOT
PUNCTE TARI + produsul
editorial
are
altă
valoare noul scenariu transformă audienţa şi publicul din concepte pasive în concepte active, în utilizatori şi producători de informaţii, adică agenţi extrem de activi în hipersectorul informaţiei publicitatea se redefineşte jurnalismul pe Internet a devenit rapid sursa dominantă pentru consumatorii de ştiri distribuția pe rețelele sociale grafică atractivă informație accesibilă mai puțini bani investiți existența posibilității de paywall cost de întreținere mai mic pentru fiecare 80% din veniturile pe care un ziar digital le primește din publicitate, din print, 50% sunt risipiți în rețelele care asigură difuzarea circulația informației mai rapidă, putând deveni virală public mai larg
PUNCTE SLABE media nu mai au puterea de a-şi grupa publicul după un anumit set de caracteristici socio-demografice, ci publicul alege, după propriile preferinţe, ceea ce îl interesează profitul din online nu-l va egala pe cel din print venitul unui ziar online pentru 1.000 de vizitatori (CPM/mie) echivalează cu 2-3% din CPM-ul pentru cititorii din print noile tehnologii au început să fie îmbrățișate, dar redacțiile funcționează după niște principii ineficiente de business Internetul „fură” cititorii şi clienţii print-ului materialele jurnalistice trebuie construite special pentru „online” distincţia dintre informaţie şi opinie se erodează - pe online, ziarele intră în competiţie cu acele conţinuturi generate de utilizator pe bloguri şi diverse site-uri amestecul dintre informaţie şi opinie competiţie intensă atenţie sporită acordată vitezei forța de manipulare
OPORTUNITĂȚI RISCURI Dezvoltarea unei platforme Dispariția printului accesibile pentru publicul larg Dezinformarea publicului Implicarea cetățenilor în Pierderea informațiilor dezvoltarea și informarea comunității importante prin multitudinea de canale oferite Șanse de profit de internet
20
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Concluzii Conform Raportului anual realizat de Proiectul pentru Excelenţă în Jurnalism al Pew Research Center din SUA16 din 2013 arată că conținutul știrilor a început să fie produs de computer, fără intervenția reporterilor, printr-un algoritm care generează și posteză automat subiecte. Astfel, jurnalismul online afectează industria ziarelor tipărite care rămâne cea mai lovită, însă televiziunile locale încep să devină și ele vulnerabile. Așadar, raportul arată că audiențele TV locale au scăzut cu 28% în 2012 pe toate rețelele și segmentele orare, programele utilitare (vreme) și cele de breaking-news nu mai sunt urmărite, în favoarea informării de pe website-uri și dispozitive mobile, iar veniturile pentru producerea știrilor au scăzut cu 36% în 2011 față de 2006. De asemenea, aflarea știrilor de la prieteni și familie, prin intermediul rețelelor sociale sau din auzite („word of mouth”) conduce la un consum mai temeinic al știrilor. 72% dintre adulții americani află știrile prin intemediul discuțiilor față în față sau la telefon 63% dintre persoanele care află astfel despre un subiect de presă caută mai multe informații despre subiect în media 15% află de subiecte de la prieteni și familie de pe social media, 77% accesînd link-urile distribuite de aceștia
Concluzia acestui raport este că jurnalismul tradițional este lăsat în urmă de tehnologia și posibilitățile oferite de e-jurnalism. Accesul la informație și participarea la crearea acesteia face din spectator un om implicat și cel care schimbă cursul lucrurilor. Cu siguranță, jurnalismul online se va dezvolta de-a lungul timpului ridicând dubii asupra viziunilor că printurile vor dispărea, însă să sperăm că acest aspect nu va deveni realitate.
16
http://www.journalism.org/
21
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Bibliografie 1. Fidler, R. (2004). Mediamorphosis. Să înţelegem noile media. Cluj: Idea Design & Print 2. Negroponte, N. (1999). Era digitală. Bucureşti, All Educaţional 3. Conf. Dorin Popa, curs Limbajul jurnalistic. Stilul publicistic. Disocieri terminologice. Tipologii. 4. Philippe Gaillard, Tehnica jurnalismului, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 2000, p. 55 5. http://alexandratulbure.blogspot.com/2011/01/ce-este-jurnalismul.html 6. http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/mass-media/jurnalismul-online-in-romania13805.html 7. https://www.scribd.com/doc/80282681/2/Ce-este-jurnalismul-on-line 8. http://prbeta.ro/blog/jurnalism-online/ 9. http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2014Martie/RUDINSCHI%20CAROLINA%20%20Presa%20romaneasca%20generalista%20online.%20Structuri,%20actori%20si%20p ractici/Rezumat%20Carolina%20Rudinschi.pdf 10. http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-8433582-oficial-gandul-renunta-printdin-8-aprilie-devine-produs-media-exclusiv-digital.htm 11. drd. Laura Păuleț – Crăiniceanu, seminar Tehnici mediatice 12. http://www.orlando.ro/2012/08/07/sapte-de-la-gandul-info-despre-mutarea-din-print-indigital/ 13. http://www.journalism.org/ 14. http://ro.ejo-online.eu/
22
Proiect REBranding
rebranding
Andreea DUMITRU Relații Publice și Publicitate Master Anul II Universitatea de Stat Moldova
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
CUPRINS
1. Scurtă prezentare a firmei (companiei) ce administrează brandul propus pentru rebranding. .................................................................................................................................. 2 Evaluarea situaţiei de pe piaţă a brandului ......................................................................... 3
2.
3. Evaluarea identităţii actuale a brandului şi depistarea acelor elemente care ar trebui modificate. .................................................................................................................................. 7 4.
Cercetări efectuate în vederea construirii unei noi identităţi a brandului. .......................... 8
5.
Stabilirea elementelor de diferenţiere şi relevanţă ale brandului. ....................................... 9
6.
Modificarea identităţii conceptuale a brandului.................................................................. 9 a.
O campanie de promovare la nivel de Iași .................................................................... 10
b.
Săptămâni tematice ....................................................................................................... 10
c.
Proiecție de film în aer liber .......................................................................................... 10
d.
Seri de scurtmetraje ....................................................................................................... 10
e.
Festivalul Republica ...................................................................................................... 10
f.
Gala Republica .............................................................................................................. 10
g.
Concursuri lunare .......................................................................................................... 11
h.
Filme pentru copii ......................................................................................................... 11
i. Diverse evenimente ce pot fi organizate în cadrul sălii de cinema –conferințe, cursuri festive, concerte etc. ............................................................................................................. 11 7.
Modificarea identităţii verbale. ......................................................................................... 11
8.
Modificarea identităţii vizuale. ......................................................................................... 11
9. Recomandări pentru managerul de brand şi pentru managerul companiei care administrează brandul. ............................................................................................................. 14 10. Recomandări pentru agenţia de publicitate care va fi însărcinată cu realizarea campaniei de publicitate în jurul „noului brand”. .................................................................... 15 11.
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................... 16
1
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Introducere
Brandul reprezintă după Philip Kottler “un logo, un simbol sau un design, un nume sau combinația lor definind și diferențiind un produs sau o campanie”1. Aneta Bogdan, în cartea “Branding pe frontal de Est”, afirmă că definiția ei preferată a brandului este viziunea asupra mixului “de atribute tangibile și intangibile, simbolizate printr-o marcă și care, dacă beneficiază de un management corect, creează și influențează valoarea unei afaceri”2, În următorul proiect se aduce spre propunere rebrandingul cinematografului Republica din Iași, cinema cu o istorie considerabilă aflat lângă Muzeul Unirii, fosta reședința a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Cinema Republica reprezintă un brand care însă din cauza unui management prost nu poate fi o afacere profitabilă, iar prin lipsa interesului și atenției acordate, cinematograful nu a fost moderrnizat și astfel uitat chiar și de ieșenii care în trecut umpleau o sală de aproximativ 850 de persoane. Plasat pe o stradă ce reprezintă “centrul istoric al Iașului”, acesta se află aproape în paragină, însă funcționalitatea sa nu este pusă la îndoială datorită filmelor ce încă mai rulează pentru puținii spectatori. Cinema Republica poate deveni prin rebranding un punct de atracție în Iași, un plus adus în lupta capitalei Moldovei pentru titlul „capitala cultural europeană”. Anunțarea din partea edililor cu privire la renovarea străzii Alexandru Lăpușneanu, poate fi un atuu în cazul rebranduirii cinematografului, deoarece o nouă imagine poate atrage turiștii și ieșenii spre un strop de cultură cinematografică într-un loc cu o istorie considerabilă.
1.
Scurtă
prezentare a firmei (companiei) ce administrează
brandul propus pentru rebranding. Cinema Republica este administrat de Regia Autonomă de Distribuţie a Filmelor (RADEF), filiala Iași. “RADEF Iaşi este reprezentanţa în teritoriu a regiei autonome pentru distribuirea şi exploatarea filemelor, care actulmente aparţine de stat, deşi există iniţiative în sensul restructurării, organizării şi privatizării acesteia. Principalul obiectiv îl reprezintă 1 2
Curs Branding, conf. univ. dr. Gerard Leonid Stan Aneta Bogdan, Branding pe frontul de Est, București, Editura Brandient Signs of Value, 2010, p. 34
2
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU exploatarea cât mai eficientă în judeţele Iaşi şi Vaslui a filmelor care sunt repartizate pe centrul regional Moldova, cu punctul de distribuire la Iaşi”3. Cinema Republica, Cinema Victoria și cinema Dacia sunt administrate de către RADEF Iaşi, iar filmele ce rulează săptămânal sunt producţii cinematografice furnizate de reţeaua de distribuţie alcătuită din distribuitorii particulari şi RomâniaFilm. RADEF Iași are ca public țintă persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani. “Finanţarea este internă, filmele sunt primite prin intermediul reţelei, se achită costurile de transport (care se realizaeză pe cale ferată), peste 50% din încasările din bilete se virează în contul distribuitorului care a furnizat filmul, Centrului Naţional al Cinematografiei, Regiei centrale, precum şi diferitelor Agenţii şi asociaţii legate mai mult sau mai puţin de producţia propriu-zisă de film (drepturi de autor, drepturi conexe, taxe de timbru), iar din restul veniturilor se achită cheltuielile de întreţinere, se îngijeşte echipamentul şi se plăteşte personalul”4. În prezent, Cinema Republica este supus unor discuții despre demersurile de preluare în administrarea Primăriei Iași a cinematografului. La finalul lunii octombrie, primarul Gheorghe Nichita a afirmat către mass-media că îi surâde această idee și vor începe demersurile pentru preluare, mai ales că Iașul va candida pentru titlul de capitală cultural europeană și modernizarea ar fi un plus pentru a obține acest titlu. Până la momentul anunțării preluării, “cinematograful de pe Lăpușneanu”, rămâne în subordinea RADEF.
2.
Evaluarea situaţiei de pe piaţă a brandului (concurenţă,
avantaje de piaţă, elemente de diferenţiere la nivelul comunicării şi la nivelul celorlalte componente ale mixului de marketing). Cinema Republica are o sală de 854 de locuri care în trecut era plină și cu cinefili ce stăteau și în picioare pentru a viziona un film mult așteptat. În prezent, sala este mai mereu goală, publicul mergând în locații moderne, unde filmele sunt de o calitate vizuală mult mai ridicată, confortul este sporit, chiar dacă prețul nu este unul chiar acceptabil. Lupta cinematografelor se duce cu internetul, pentru că societatea este una comodă ce preferă să stea 3
http://discerne.wordpress.com/2011/08/15/cum-se-facea-pr-la-cinema-acum-10-ani-de-stefanalexandrescu/, consultat la data de 13 ianuarie 2014 4 Idem3
3
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU în pat la televizor și să privească filmul piratat. Tinerii, îndeosebi, sunt cei care descarcă filme de pe internet și vizionează seriale online, iar părinții ajung la acestea prin ai lor copii. Tehnologia avansată dă acces la informație, la orice imagine dacă asta ne dorim, fie în mod gratuit, fie plătind, dar cu siguranță acest aspect afectează cinematografele care riscă a avea sălile goale. Concurența principală este văzută în principal în internet, urmând pe listă să se poziționeze locațiile din Iași cu același profil. Ieșenii își pot mări cultura cinematografică vizionând filme și la Cinema Victoria, Cinema City și în ArtHouse Central. Primul menționat este deținut de RADEF la fel ca cinema Republica, iar acesta poate constitui un dezavantaj în fața ultimelor două precizate care se bucură de o modernizare datorată patronajului. Pe piață, Cinema City câștigă publicul prin faptul că este recunoscut la nivel național, iar la nivel local, ieșenii văd în această locație cinematograful cel mai bun din oraș. ArtHouse Central este un local ce funcționează ca un club, dar care are și diverse evenimente specifice. Acesta a preluat de la Moldova Mall sălile de cinema, două la număr, și aici se vizionează filme chiar și pe categorii de vârstă ori evenimente organizate de anumite organizații ori instituții (exemplu piese de teatru, dezbateri, ședințe etc). Echipamentele moderne și modul în care aceste două locații primesc cinefilii (chiar și la nivel vizual) sunt un avantaj față de cele două cinematografe cu o istorie în spate. ArtHouse Central beneficiază de o promovare foarte bună la nivel local prin parteneri, materiale promoționale, spoturile video și audio și prin locația care are deschidere mare către tineri. Cinema City are parte de o promovare la nivel național, dar și local, iar acest fapt constituie un avantaj în fața concurenței. Cinema Republica nu s-a bucurat de o promovare meritată, filmele ce pot fi vizionate fiind promovate prin afișe lipite la intrarea în cinematograf, însă avantajul se poate vedea în plasarea locației în centrul orașului. La nivelul componentelor mixului de marketing este de precizat:
4
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU Mixul de Marketing
Cinema Republica
Cinema Victoria
Cinema
ArtHouse
City
Central
- 3 săli cu o -
1
sală
cu
o
capacitate de 854 de locuri; PRODUS
- bar; - filme întârziate;
- 5 săli, din
capacitate de
450 de locuri; - 1 sală cu o capacitate care 5 digital de 902 locuri; bar cu 3D, cu o prețuri foarte - bar cu prețurile cele capacitate de mari; 865 locuri; mai accesibile; -
- festivaluri și alte - filme întârziate.
- bar;
evenimente
- premiere la
organizate.
film.
vizionarea
meciurilor ori alte evenimente organizate. 15 – 20 lei – prețurile variază
în
funcție
de
film și cât de 4 – 6 lei. Există 4 PREȚ
reduceri studenți, elevi.
–
6
lei.
pentru reduceri studenți, elevi.
Există pentru
nou
este
acesta
ori
dacă
este
15 lei
premieră. Există reduceri pentru studenți, elevi.
PLASAREA -
prin istoricul -
prin 5
istoricul -
prin
-
modali
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU cinematografului; -
cinematografului.
notorietatea
prin
tatea
de
de la nivel promovare; național.
evenimentele
-
găzduite.
prin
evenimentele găzduite. Canale
“Canale de comunicare:
de
comunicare: - evenimente (spectacole de gală, festivaluri, cinemateci cu tematică specifică, participări ale personalităţilor implicate în realizarea filmului: actori, regizori, etc.),
-
(presă);
de presă şi informare –
- comunicate de presă şi informare – la sediu şi la sediu şi pe pe net;
net;
- materiale tipărite (pentru clienţi) care PROMOVA REA
-
elemente
standard
de
identificare
materiale
marca RomâniaFilm de pe afişele cu program;
clienţi) care promovează anumite
specific de la televiziunile şi posturile de radio cinematograf ice,
afişaj
stradal - punctele de desfăşurare a vânzărilor – concursuri, promoţii, reduceri.
- comunicate de
presă
şi
informare
și
la sediu şi pe
-
materiale
(pentru clienţi)
care
promovează anumite
- reclama (se face gratuit în emisiunile cu producţii
locale),
-
tipărite
(pentru –
comunicare:
net;
promovează anumite producţii cinematografice, tipărite afişaj stradal cu programul cinematografelor;
de
(presă);
- comunicate
- e-mail (presă);
Canale
cu
programul cinematograf
producţii cinematografi ce,
afişaj
stradal
cu
programul
cinematografe elor la nivel Stategia de comunicare se orientează spre lor la nivel local, dar și interactivitate, publicul ieşean având local; posibilitatea să ia contactul cu personalităţi național; marcante ale culturii naţionale (Marcel Iureş,
6
-
reclama
- reclama prin
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU Victor
Rebengiuc,
Sergiu
Nicolaescu, prin
parteneriate
Constantin Vaeni, Vladimir Găitan, Nicolae parteneriate Mărgineanu, Cristian Mungiu, Dorel Vişan, Tora Vasilescu, Anda Androne, Ioan Gyuri Pascu, Adrian Păduraru etc.).
- punctele de - punctele de desfăşurare a desfăşurare a vânzărilor
–
vânzărilor – concursuri,
Există concursuri cu premii atractive ce sunt concursuri,
promoţii,
realizate în colaborare cu distibuitorii şi cu promoţii,
reduceri.
presa locală; concursurile cu invitaţii la film reduceri. pentru doi drept premii se practică săptămânal în presa locală.”5
Evaluarea identităţii actuale a brandului şi depistarea acelor
3.
elemente care ar trebui modificate. Motivele pentru care pentru care anumite elemente ale identităţii actuale par a nu mai fi adecvate. Cinematograful Republica are un mare potențial, fiind funcțional încă din perioada comunismului. Lipsa investițiilor, a investitorilor pentru a face modernizări, a dus la pierderea din spectatorii și a câștigării publicului de către concurență. Frigul din sala de cinema, aspectul exterior, dar și cel interior, al clădirii, notorietatea scăzută, fac din cinematograful Republica un punct de ocolit. În urma unei analizei SWOT, se pot observa următoarele: Puncte tari Situarea
-
Oportunități
Puncte slabe în -
Exeriorul
și -
Amenințări
Atragerea de -
Dezinteresul
centrul orasului, pe interiorul neîngrijit.
investitori, sponsori, publicului
strada
parteneri,
cultură.
colaboratori.
-
Alexandru -
Lăpușneanu,
în dotărilor modern.
apropierea de Piața Unirii și
5
Lipsa
Lipsa
-
față
de
Piratarea
Un public mai filmelor
și
hotelurilor promovării și a unui mare, din mai multe concurența făcută de
Ibidem
7
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU Unirea,
Astoria
și departament
categorii,
Traian, lângă Muzeul responsabil. identitate
Unirii. -
Prețul
mic
biletelor, tuturor
Lipsa
unui filme noi, diverse. -
Lipsa
unor unei
Organizarea campanii
promovare
Sonorizare Colaborări
cu organizații.
instituții, organizații, -
unor
publicul
Lipsa
fidel
al și
masive promovarea acesteia.
Organizarea
unui
Concurența,
de concurenței
și brandul ca atare, nu notorietatea pierdută.
acustică a sălii bună. de alte instituții ori -
-
locuri. organizate chiar de prin care să se câștige -
de
Lipsa
sau a rulării unor și a unor sponsori.
- Capacitate de 846 evenimente
-
unor -
vizuală evenimente speciale parteneri de nădejde
categoriilor motto.
sociale (4 - 6 lei). -
cazul internet.
organizării
al proastă.
accesibil -
în
Lipsa banilor
ce ar putea împiedica persoanele să vină la
eveniment cinema.
marca
Cinema
pentru organizare de inovativității, a unui Republica care l-ar festivaluri evenimente.
și
alte scop concret și a unor repoziționa obiective ce trebuiesc cele
mai
urmărite, îndeplinite cinematografe
printre bune din
și reînnoite o dată cu Iași. trecerea timpului. -
Concurența
puternică din partea celorlalte
puncte
cinematografice.
4.
Cercetări efectuate în vederea construirii unei noi identităţi a
brandului. Pentru a veni cu propunerea de rebranding pentru Cinema Republica am purtat discuții cu oameni “vechi” ai străzii Lăpușneanu, precum anticarul D. I. Grumăzescu și a fost necesară doar trecerea prin fața cinematografului pentru a observa cât de neglijat este cinematograful. În plus, în urmă cu trei ani am avut ocazia organizării unui festival în cadrul cineamtografului și toți actorii au apreciat potențialul, dar care este inexistent fără investiții. Victor Rebengiuc 8
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU în 2011 dorea chiar să ajute pentru a putea îmbunătăți cinematograful, pentru că dorința lui de a vedea mai mulți spectatori în sala aceea decât în fața unui laptop era inegalabilă. În urma unor cercetări realizate cu ajutorul internetului, citirea unor reportaje ori a unor articole în care erau scrise diverse impresii despre Iași, am conștientizat că cinema Republica ar avea nevoie de un rebranding. Totodată, anunțul făcut de administrația Iașului că strada Alexandru Lăpușneanu va intra în renovare, mi-a dat de înțeles că acest brand trebuie să învie pe o stradă care va prinde viață dacă cinefilii vor fi prezenți în sala de cinema.
5.
Stabilirea elementelor de diferenţiere şi relevanţă ale brandului.
După cum am menționat și anterior, Cinema Republica este unul dintre cele mai vechi cinematografe din Iași, poziționat într-un punct central ce face diferența față de brandurile care oferă servicii mai moderne. Existența unui cinematograf cu o istorie și cu un aspect plăcut, atractiv și chiar cu o identitate vizuală nouă, cu o suită de filme noi și reprezentative, ar fi un punct tare al Iașului. Reintrarea pe piața cinematografelor bune din Iași ar însemna ca Cinema Republica să promoveze cultura cinematografică și petrecerea timpului liber într-un mod cât mai util.
6.
Modificarea identităţii conceptuale a brandului.
Cinema Republica va aduce filme noi, de calitate, premiate, reprezentative, pe gustul unui public cât mai larg. La nivel de concept, acesta rămâne același, pentru că vorbim de un cinematograf, însă schimbăm anumite lucruri ce va contura ideea de cinematograf modern, dar de tradiție. Dacă publicul țintă era încadrat între 14 – 35 de ani, prin rebranduire vom lărgi și vârsta spectatorilor axându-ne pe vârste de la 5 ani până la 60 de ani. De ce? Pentru că vom merge pe zile tematice, pe intervale orare speciale pentru anumite categorii și pe evenimente special organizate pentru un public reprezentativ.
9
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU Cu ce venim nou:
a.
O campanie de promovare la nivel de Iași
Cu o săptămână înainte de redeschiderea cinematografului va exista un tramvai plin de post-it-uri ce va avea lipit în interior replici celebre din filme. Cafenelele, hotelurile și anticariatul de pe strada Alexandru Lăpușneanu vor servi produse cu titluri din filme, iar în urma unui parteneriat cu Cafeneaua Veche fiecare client ce va scrie 5 filme preferate și o replică celebră va beneficia de o cafea / un ceai gratuit. La nivel de promovare se vor folosi și alte metode convenționale bine știute, însă ne vom axa mai ales la început pe metode neconvenționale (exemplu personaje din film se vor plimba pe stradă și vor realiza un Flashmob).
b.
Săptămâni tematice
Vor exista săptămâni tematice programate în calendarul annual strategic. Exemplu avem: Săptămâna Filmului Românesc, Săptâmâna Zâmbetului, Săptămâna Filmului Psihologic, Săptămâna Filmului Francez etc. La aceste evenimente săptămânale pot participa ca co-organizatori sau voluntari instituții, precum Institutul Francez, asociații studențești, precum Societatea pentru Psihologie, dar și alții.
c.
Proiecție de film în aer liber
Conform noii imagini date cinematografului, acesta va avea un mini-bar pe acoperiș, astfel încât acolo se vor putea proiecta filme. Totodată, cinematograful Republica va da startul privitului din propria mașină la filmele proiectate pe peretele drept al celui ce se anunță cel mai bun cinematograf din Iași și de ce nu și din țară.
d.
Seri de scurtmetraje
Aici pot debuta și tinerii regizori, producători etc.
e.
Festivalul Republica
Cinema Republica a adus atâția actori la Iași de-a lungul timpului, încât i-ar putea aduna în cadrul unui festival grandios al Iașului. Locația ar fi perfectă pentru că ține de istoria Iașului, iar în cadrul acesta s-ar putea aduce cele mai bune filme premiate în afara țării.
f.
Gala Republica
Iașul poate aduce actorii momentului din România și să îi premieze, poate să facă un eveniment pentru actorii ieșeni din lumea cinematografică. Sunt premiile GOPO despre care 10
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU știm cu toții, dar din această Gală putem face ceva grandios pentru capitala Moldovei și pentru România.
g.
Concursuri lunare
Se vor pune întrebări, iar câștigătorul va primi invitații gratuite ori un DVD, cărți etc.
h.
Filme pentru copii
Vor exista perioade speciale în care părinții să își aducă copii pentru a se uita la film. Aceștia vor putea viziona animații, desene animate, dar și filme dublate.
i.
Diverse evenimente ce pot fi organizate în cadrul sălii de cinema –
conferințe, cursuri festive, concerte etc.
7.
Modificarea identităţii verbale.
Identitatea verbală a cinematografului Republica este inexistentă în prezent, pentru că la nivelul comunicării nu a existat un responsabil care să informeze ori care să comunice noutățile. Astfel, vor exista texte standardizate ce vor fi trimise către parteneri, sponsori, colaboratori, voluntari etc, invitații, felicitări și mulțumiri și va exista o persoană responsabilă pe partea de PR pentru a putea afla în cel mai scurt timp toată mass-media și toți cinefilii ce le oferă cinematograful Republica. Aducem nou un motto: Hrană avem ca film, în cultură vă îmbogățim !
8.
Modificarea identităţii vizuale.
La nivel vizual, sigla veche:
va fi înlocuită cu:
11
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Sigla utilizată de-a lungul timpului trimite cu gândul la învechit, mai ales din cauza albastrului șters. Am încercat o nouă siglă mergând pe nuanțe de crem, maro, cromatică folosită în documente și materialele ce țin de birotică, iar pe cinematograful ce va ieși din restaurare se va folosi fie logo-ul cu varianta neagră ori ne vom adapta cu nuanțele potrivite.
12
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU A fost dată spre propunere o nouă imagine a cinematografului, de aceea am lucrat și sigla conform nuanțelor utilizate de către Dragoș Prodan6:
6
http://cultural.bzi.ro/cum-ar-putea-sa-arate-cinematograful-republica-iasi-foto-559, consultat la data de 14 ianuarie 2014
13
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU Mai jos avem o propunere de flyere pentru deschiderea cinematografului.
9.
Recomandări pentru managerul de brand şi pentru managerul
companiei care administrează brandul. Managerul de brand trebuie să vină mereu cu noutăți, să fie la curent cu actualizările concurenței, mai ales, să gândească anual sau semestrial o strategie pe care să o urmeze și să îndeplinească toate punctele propuse, iar această strategie să fie prezentată managerului companiei pentru a-i putea fi acceptată. Trebuie să țină viu brandul, să îi ofere plusul de vitalizare de care este nevoie în domeniu și să atragă cât mai mulți investitori, sponsori etc. Totodată, managerul de brand trebuie să se asigure de crearea unui manual de identitate vizuală care să fie respectat de absolut toți ce intră în contact cu cinematograful al cărui brand îl manageriază. De asemenea, materialele de promovare toate trebuie să treacă prin mâna sa și nimic să nu iasă din instituție fără a fi verificat. Acesta trebuie să prezinte rapoarte anuale, semestriale sau cum cade de acord cu managerul companiei pentru a putea crea un istoric și a putea fi responsabil de sarcinile asumate. Managerul companiei trebuie să conștientizeze că investiția va aduce profit, însă trebuie să fie cu ochii pe managerul de brand până la primii pași făcuți. Acesta trebuie să ceară rapoarte cu privire la evoluția brandului, însă pentru ca aceasta să existe trebuie să aibă loc o deschidere din partea conducerii. Relația dintre cei doi manageri trebuie să fie una strânsă pentru buna funcționare a lucrurilor.
14
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
10.
Recomandări pentru agenţia de publicitate care va fi
însărcinată cu realizarea campaniei de publicitate în jurul „noului brand”. Agenția de publicitate care va realiza campania de publicitate în jurul noului brand trebuie să fie atentă la primul obstacol existent, și anume imaginea exterioară și interioară a cinematografului. Dacă există finanțatori pentru a da o nouă identitate vizuală clădirii, atunci partea de promovare va veni de la sine. Consider că agenția de publicitate trebuie să schimbe logo-ul și să ofere un mesaj puternic pe piață pentru a convinge. Trebuie realizată o campanie de promovare prin evenimente pentru lansare și crearea unor evenimente proprii brandului pe care ieșenii, și nu numai, să le recunoască ulterior ca aparținând cinematografului Republica.
15
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
11.
BIBLIOGRAFIE
1.
Curs Branding, conf. univ. dr. Gerard Leonid Stan
2.
Aneta Bogdan, Branding pe frontul de Est, București, Editura Brandient Signs
of Value, 2010 3.
http://discerne.wordpress.com/2011/08/15/cum-se-facea-pr-la-cinema-acum-
10-ani-de-stefan-alexandrescu/ 4.
http://cultural.bzi.ro/cum-ar-putea-sa-arate-cinematograful-republica-iasi-foto-
5.
http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/filosofie/campanie-publicitara-semiotica-
559
aplicata-cinema-republica-marketing-242724.html 6.
http://www.123iasi.ro/cinema-republica/
7.
http://www.123iasi.ro/cinema-city/
16
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Testare online REBRANDING 1. Comentați ideea în 8-10 enunțuri. "Cea mai scurtă definiție posibilă este aceea care spune că rebrandingul este activitatea care duce la schimbarea percepției față de un brand", explică Stefan Liute, Strategy Director la agenția Grapefruit. R: Stefan Liute, Strategy Director la agenția Grapefruit, precizează că Cea mai scurtă definiție posibilă este aceea care spune că rebrandingul este activitatea care duce la schimbarea percepției față de un brand. Astfel, susțin afirmația lui Stefan Liute și consider că rebrandingul este o renaștere pentru companiile/organizațiile/instituțiile ce decid să fac acest proces și care în urma schimbărilor pot readuce ori pot atrage chiar mai mulți consumatori. Atunci când un brand observă anumite schimbări de comportament la nivelul publicului țintă ori a consumatorilor față de produsul său ori dacă apar evoluții în timp, trebuiesc luate măsuri de reîmprospătare. Astfel, putem discuta despre Andrei, un tânăr de 23 de ani care apreciază activitatea unui ONG (vom numi acest ONG Asociația X în continuare) încă de la vârsta de 17 ani. Timp de 5 ani acesta a mers la toate evenimentele propuse de organizația în discuție, a răspuns la toate invitațiile, a promovat indirect acțiunile acesteia prin recomandări. Iată că după mai mulți ani în care a fost un consumator de cultură a acestui ONG, pe piață a mai apărut o asociație care oferă produse/evenimente similare și care pe Andrei îl atrag mai mult. Astfel, Asociația X observă că la un proiect de tradiție, aflat la a X-a ediție, scopul este atins pe jumătate. De ce? Pentru că publicul prezent nu este chiar cel vizat, iar unul dintre obiective, și anume prezența la eveniment, nu este atins. Dacă targetul propus era de 1000 de participanți, sala evenimentului a populat doar 300 de participanți. Astfel, Asociația X simte un prim eșec. La fel se întâmplă și cu un al doilea proiect, un concurs de literatură, la care anual se înscriau minim 100 de elevi și 50 de studenți. La această ediție se observă la nivel de înscriere doar 30 de participanți. Observând tendința, Asociația X realizează o analiză SWOT împreună cu un specialist și conștientizează că e nevoie de un rebranding. Imaginea înveghită a siglei, proiectele ce nu aduc nimic inovativ și mereu au aceleași activități, publicul țintă care s-a schimbat de-a lungul anilor, sunt doar câteva elemente ce fac din Asociația X să creadă că e nevoie de o reîmprospătare. Rebrandingul realizat este astfel pus în practică pentru a fi văzut după un an și la următoarea ediție a proiectului. În urma unor schimbări interne la nivel de obiective, public țintă, misiune etc., asociația X prezintă o nouă siglă pe care o promovează
2
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU masiv. Astfel, lui Andrei îi este restârnit interesul și vrea să afle ce aduce nou ONG-ul pe care l-a urmărit atâta timp. La următoarea ediție a proiectului de tradiție, inovația se pune în aplicare. Creativitatea la nivel de identitate vizuală și activitățile jucăușe ce atrag iubitorii de cultură și care fac cultura să fie atractivă, l-au refăcut pe Andrei să considere din nou că Asociația X este reprezentativă în mediul cultural și că merită atenția în detrimentul celorlalte. În concluzie, consider că dacă un consumator avea o perceție greșită asupra unui produs după ce l-a folosit ori a auzit ceva negativ despre el, poate să ajungă să fie consumator fiel după ce compania producătoare trece printr-un proces de rebranding. Dacă folosești o cremă de față care ți-a iritat pielea, cu siguranță nu vei mai folosi acel produs. Însă dacă compania va realiza un rebranding după ce observă o greșeală făcută pe piață față de consumatorii săi, exită posibilitatea să refolosești produsele sale dacă acestea sunt lansate cu anumite specificații, o altă imagine, o promoție, alte ingrediente etc. Așa cum omul are nevoie de anumite schimbări în viața sa pentru a reuși, astfel și o companie trebuie să procedeze pentru a reuși, iar rebrandingul poate aduce un Iuda să creadă și să fie fidel lui Dumnezeu fără să îl mai înșele.
2.
Alegeți
un
brand
din
România.
Argumentați
necesitatea
efectuării
rebrandingului pentru acest producator / prestator de servicii. (12-15 enunțuri) Voi aduce spre propunere rebrandingul cinematografului Republica din Iași, cinema cu o istorie considerabilă, aflat lângă Muzeul Unirii, fosta reședința a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Cinema Republica reprezintă un brand care însă din cauza unui management prost nu poate fi o afacere profitabilă, iar prin lipsa interesului și atenției acordate, cinematograful nu a fost moderrnizat și astfel uitat chiar și de ieșenii care în trecut umpleau o sală de aproximativ 850 de persoane. Plasat pe o stradă ce reprezintă “centrul istoric al Iașului”, acesta se află aproape în paragină, însă funcționalitatea sa nu este pusă la îndoială datorită filmelor ce încă mai rulează pentru puținii spectatori. Cinema Republica poate deveni prin rebranding un punct de atracție în Iași, un plus adus în lupta capitalei Moldovei pentru titlul „capitala cultural europeană”. O nouă imagine poate atrage turiștii și ieșenii spre un strop de cultură cinematografică într-un loc cu o istorie considerabilă.
3
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU 1.
Scurtă prezentare a firmei (companiei) ce administrează brandul propus
pentru rebranding. Cinema Republica este administrat de Regia Autonomă de Distribuţie a Filmelor (RADEF), filiala Iași. “RADEF Iaşi este reprezentanţa în teritoriu a regiei autonome pentru distribuirea şi exploatarea filemelor, care actulmente aparţine de stat, deşi există iniţiative în sensul restructurării, organizării şi privatizării acesteia. Principalul obiectiv îl reprezintă exploatarea cât mai eficientă în judeţele Iaşi şi Vaslui a filmelor care sunt repartizate pe centrul regional Moldova, cu punctul de distribuire la Iaşi”1.
2.
Evaluarea situaţiei de pe piaţă a brandului (concurenţă, avantaje de piaţă,
elemente de diferenţiere la nivelul comunicării şi la nivelul celorlalte componente ale mixului de marketing). Cinema Republica are o sală de 854 de locuri care în trecut era plină și cu cinefili ce stăteau și în picioare pentru a viziona un film mult așteptat. În prezent, sala este mai mereu goală, publicul mergând în locații moderne, unde filmele sunt de o calitate vizuală mult mai ridicată, confortul este sporit, chiar dacă prețul nu este unul chiar acceptabil. Lupta cinematografelor se duce cu internetul, pentru că societatea este una comodă ce preferă să stea în pat la televizor și să privească filmul piratat. Tinerii, îndeosebi, sunt cei care descarcă filme de pe internet și vizionează seriale online, iar părinții ajung la acestea prin ai lor copii. Tehnologia avansată dă acces la informație, la orice imagine dacă asta ne dorim, fie în mod gratuit, fie plătind, dar cu siguranță acest aspect afectează cinematografele care riscă a avea sălile goale. Concurența principală este văzută în principal în internet, urmând pe listă să se poziționeze locațiile din Iași cu același profil. Ieșenii își pot mări cultura cinematografică vizionând filme și la Cinema Victoria, Cinema City și în ArtHouse Central. Primul menționat este deținut de RADEF la fel ca cinema Republica, iar acesta poate constitui un dezavantaj în fața ultimelor două precizate care se bucură de o modernizare datorată patronajului. Cinema Republica nu s-a bucurat de o promovare meritată, filmele ce pot fi vizionate fiind promovate prin afișe lipite la intrarea în cinematograf, însă avantajul se poate vedea în plasarea locației în centrul orașului. 1
http://discerne.wordpress.com/2011/08/15/cum-se-facea-pr-la-cinema-acum-10-ani-de-stefan-alexandrescu/, consultat la data de 13 ianuarie 2014
4
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU La nivelul componentelor mixului de marketing este de precizat: Mixul de
Cinema Republica
Marketing
Cinema Victoria
Cinema
ArtHouse
City
Central
- 3 săli cu o 1
-
sală
cu
o
capacitate de 854 de locuri; PRODUS
- 5 săli, din - 1 sală cu o capacitate care 5 digital 3D,
de 902 locuri;
- bar; - filme întârziate; - festivaluri și alte evenimente
cu
o
- bar cu prețurile cele capacitate de mai accesibile;
865 locuri;
- filme întârziate.
- bar;
450 de locuri; -
bar
cu
prețuri foarte mari; -
vizionarea
meciurilor ori
- premiere la
organizate.
capacitate de
film.
alte evenimente organizate.
15 – 20 lei – prețurile variază
în
funcție
de
film și cât de
PREȚ
4 – 6 lei. Există
4 – 6 lei. Există
reduceri pentru
reduceri pentru
studenți, elevi.
studenți, elevi.
nou
este
acesta
ori
dacă
15 lei
este
premieră. Există reduceri pentru studenți, elevi.
PLASAREA
prin istoricul
cinematografului; -
prin
-
prin
istoricul
cinematografului.
5
- prin
-
modali
notorietate
tatea
a
promovare;
de
la
de
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU evenimentele
nivel
-
prin
găzduite.
național.
evenimente le găzduite.
Canale
“Canale de comunicare:
de Canale
comunicare:
de
comunicare:
- evenimente (spectacole de gală, festivaluri, e-mail e-mail cinemateci cu tematică specifică, participări ale (presă); personalităţilor implicate în realizarea filmului: (presă); actori, regizori, etc.),
- comunicate - comunicate de presă şi de
- e-mail (presă);
presă
şi
informare – informare
și
- comunicate de presă şi informare – la sediu şi
la sediu şi pe la sediu şi pe
pe net;
net;
net;
- materiale tipărite (pentru clienţi) care - materiale materiale promovează anumite producţii cinematografice, tipărite tipărite afişaj stradal cu programul cinematografelor; (pentru (pentru PROMOVA REA
-
elemente
standard
de
identificare
marca RomâniaFilm de pe afişele cu program;
– clienţi) care clienţi) care promovează promovează anumite
anumite
- reclama (se face gratuit în emisiunile cu producţii specific de la televiziunile şi posturile de radio cinematograf locale),
ice,
- punctele de desfăşurare a vânzărilor – concursuri, promoţii, reduceri.
producţii cinematografi
afişaj ce,
stradal
afişaj
cu stradal
cu
programul
programul
cinematograf
cinematografe
Stategia de comunicare se orientează spre elor la nivel lor la nivel interactivitate,
publicul
ieşean
având local, dar și local;
posibilitatea să ia contactul cu personalităţi național; - reclama prin
marcante ale culturii naţionale (Marcel Iureş, Victor
Rebengiuc,
Sergiu
Nicolaescu,
Constantin Vaeni, Vladimir Găitan, Nicolae Mărgineanu, Cristian Mungiu, Dorel Vişan, 6
-
reclama parteneriate
prin parteneriate
- punctele de desfăşurare a
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU Tora Vasilescu, Anda Androne, Ioan Gyuri - punctele de vânzărilor Pascu, Adrian Păduraru etc.).
–
desfăşurare a concursuri,
Există concursuri cu premii atractive ce sunt realizate în colaborare cu distibuitorii şi cu presa locală; concursurile cu invitaţii la film pentru doi drept premii se practică săptămânal
vânzărilor – promoţii, concursuri,
reduceri.
promoţii, reduceri.
în presa locală.”2
Evaluarea identităţii actuale a brandului şi depistarea acelor elemente care
3.
ar trebui modificate. Motivele pentru care anumite elemente ale identităţii actuale par a nu mai fi adecvate. Cinematograful Republica are un mare potențial, fiind funcțional încă din perioada comunismului. Lipsa investițiilor, a investitorilor pentru a face modernizări, a dus la pierderea din spectatorii și a câștigării publicului de către concurență. Frigul din sala de cinema, aspectul exterior, dar și cel interior, al clădirii, notorietatea scăzută, fac din cinematograful Republica un punct de ocolit. În urma unei analizei SWOT, se pot observa următoarele: Puncte tari -
Situarea
centrul
în
-
Exeriorul
și
-
Amenințări
Atragerea de -
Dezinteresul
orasului,
interiorul
investitori,
publicului față de
strada
neîngrijit.
sponsori,
cultură.
-
parteneri,
pe Alexandru
2
Oportunități
Puncte slabe
Lipsa
-
Piratarea filmelor
Lăpușneanu,
în
dotărilor modern.
colaboratori.
și
apropierea
de
-
-
făcută de internet.
Piața
și
promovării
Unirii
Lipsa a
mare,
din
departament
multe
categorii,
hotelurilor Unirea,
unui
Astoria și Traian,
responsabil.
lângă
identitate
Muzeul
Unirii.
proastă.
- Prețul mic al
-
Lipsa
și
Un public mai
vizuală
mai -
7
parteneri
unor de
cazul
nădejde și a unor
organizării
unor
sponsori.
speciale
Ibidem
Lipsa
în
evenimente unui
concurența
sau
a
Concurența, publicul fidel al
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU rulării unor filme
concurenței
noi, diverse.
promovarea
evenimente
-
acesteia.
de
organizate chiar de
unei campanii de -
Lipsa banilor ce ar
locuri.
brandul ca atare,
promovare
putea
nu de alte instituții
masive prin care
persoanele să vină
ori organizații.
să
la cinema.
-
notorietatea
biletelor, accesibil
motto.
tuturor categoriilor
-
sociale (4 - 6 lei). -
Capacitate
846 -
de
Sonorizare
acustică
a
și sălii
bună. -
Colaborări
cu
Lipsa
unor
Lipsa
inovativității,
a
Organizarea
se
unui scop concret
-
organizații, pentru
și a unor obiective
unui
organizare
ce
marca
trebuiesc
festivaluri și alte
urmărite,
evenimente.
îndeplinite
Organizarea eveniment Cinema
Republica care lși
ar
repoziționa
reînnoite o dată cu
printre cele mai
trecerea timpului.
bune
-
Concurența
puternică partea
împiedica
pierdută.
instituții,
de
câștige
și
cinematografe din
din
Iași.
celorlalte
puncte cinematografice.
4.
Concluzie
Consider că e necesar un rebranding pentru Cinema Republica datorită potențialului și a elementelor de mai sus. Astfel, ar putea aduce filme noi, de calitate, premiate, reprezentative, pe gustul unui public cât mai larg. La nivel de concept, acesta rămâne același, pentru că vorbim de un cinematograf, însă ar putea fi schimbate anumite lucruri ce ar contura ideea de cinematograf modern, dar de tradiție. Dacă publicul țintă era încadrat între 14 – 35 de ani, prin rebranduire s-ar putea lărgi și vârsta spectatorilor axându-ne pe vârste de la 5 ani până la 60 de ani. De ce? Pentru că s-ar putea merge pe zile tematice, pe intervale orare speciale pentru anumite categorii și pe evenimente special organizate pentru un public reprezentativ. 8
PLANIFICARE STRATEGICA
ANDREEA DUMITRU Relații Publice și Publicitate
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
CUPRINS
CLARIFICAREA MISIUNII ORGANIZAŢIEI ______________________________________ PAG. 3
ANALIZA VALORILOR ____________________________________________________________ PAG. 8
ANALIZA PUNCTELOR TARI ___________________________________________________ PAG. 13
ANALIZA PUNCTELOR SLABE __________________________________________________ PAG. 19
ANALIZA OPORTUNITĂȚILOR _________________________________________________ PAG. 21
ANALIZA PERICOLELOR ________________________________________________________ PAG. 23
IDENTIFICAREA PROBLEMELOR STRATEGICE _____________________________ PAG. 25
PROBLEMELE STRATEGICE, RESPONSABILII ŞI TERMENUL DE REALIZARE ______________________________________________ PAG. 28
2
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
CLARIFICAREA MISIUNII ORGANIZAŢIEI
1.
Cine suntem noi, ce sarcină îndeplinim?
Asociaţia Studenţilor Francofoni din Iaşi, ajunsă la 13 ani de activitate, a fost înfiinţată pe 6 noiembrie 2001 la iniţiativa lectorului de limba franceză de la Facultatea de Litere din Iaşi, Nathalie Duplaissy cu ajutorul mai multor studenţi dornici să schimbe ceva în societate. Este o organizaţie apolitică, non-profit și de asemenea non-guvernamentală, respectiv cea mai veche asociaţie de profil francofon din ţară şi printre cele mai active ONG-uri din Iaşi. Asociaţia Studenților Francofoni din Iași – ASFI îşi desfǎşoarǎ activitatea în scopul promovării francofoniei şi reprezentării studenţilor francofoni în domeniile culturale, educaţionale şi sociale. Scopul principal al Asociaţiei este crearea unui cadru de contact, de acţiune culturalǎ, educaţională şi socialǎ pentru toţi studenţii francofoni din Iaşi. ASFI dorește să dezvolte şi să promoveze interesele tinerilor francofoni, de a propune alternative societăţii în scopul răspândirii spiritului francofon în România, cu precădere în Iaşi. Din anul 2013, se dorește reprezentarea studenților de la Facultatea de Litere din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” Iași.
2.
Care sunt principale necesităţi sociale sau profesionale pe
care ar trebui să le îndeplinim ? Principalele necesități sociale și profesionale pe care Asociația Studenților Francofoni din Iași ar trebui să îndeplinească sunt: reprezentarea studenților de la Facultatea de Litere; vitalizarea vieţii culturale a studenţilor din Iaşi; stabilirea unor relaţii de solidaritate şi colaborare între membrii sǎi; încurajarea meritelor şi dezaprobarea relei conduite a membrilor sǎi; organizarea unor manifestǎri cum ar fi: concerte, proiecţii de filme, piese de teatru, jocuri, lecturi de poezie, spectacole folclorice, excursii etc.; participarea la programe locale, naţionale şi internaţionale pentru tineri; învăţarea scrierii de proiecte; 3
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU facilitarea integrǎrii studenţilor francofoni în colectivitǎţile studenţeşti şi crearea de legǎturi cu alte organizaţii; crearea unui mediu în care studenţii se pot apropia de cultura francofonă şi pot beneficia de aportul valorilor francofone de-a lungul studiilor universitare, dar şi în viitoarea viaţă profesională; crearea unui mediu de contact, de acţiune socială şi culturală pentru toţi studenţii francofoni (indiferent de profil, facultate, universitate) din Iaşi; desfăşurarea unor proiecte ce susţin valorile universitare; vizăm consolidarea legăturilor sociale, academice şi culturale ale studenților francofoni din Iași.
În general, ce trebuie să facem pentru a anticipa şi a face faţă
3.
aşteptărilor principalilor actori interni şi externi ? În următorul tabel, punem în discuție așteptări atât ale actorilor interni, cât și externi, și posibilitățile de a anticipa ori chiar metodele prin care vom soluționa problemele ce ar putea apărea prin așteptările acestora.
ACTORI INTERNI Așteptări Pentru
a
așteptările interni
Metode de
Așteptări
prevenire/anticipare afla Pentru
a
de fiind
ori proiectele/activitățile
organizăm
un ei, vom prezenta cât vizibilitate realistic respectarea
nou, Andrei numit, se vom așteaptă să fie tratat chestionare
și stabilirea
deadline-
tuturor urilor și respectarea din acestora va fi foarte
De contract. Însă pentru a importantă
recrutare.
Exemplu: un membru asemenea,
actorilor
organizației. Vor dori externi. De asemenea,
care aflăm temerile și organizația în etapa de termenilor așteptările.
dat a ceea ce putem noi să
istoricul oferim
chestionare
prin mai
prevenire/anticipare la prezentarea realistică
face asociație, de membrii profesionalism
distribuim acesteia,
brainstorming
Metode de
preveni Actorii externi se vor Prevenirea vine prin
actorilor dezamăgirile față de aștepta
putem
sondaje,
ACTORI EXTERNI
periodic ști
și
mai
exact așteptările
pentru pe
care
analiza așteptările lor, putem, aceștia le au de la noi. și
vom aplica un formular de Totodată, 4
existența
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU egal cu membri vechi încerca
soluționarea feedback după fiecare unei
și să fie integrat în problemelor, grup.
persoane
parteneriat din care responsabile
pentru
eventualelor conflicte, putem afla ce așteptări supervizarea relațiilor vom
purta
discuții.
varii au avut și cum să cu actorii externi va
Totodată, prevenim
pe
viitor aduce și prevenirea
vom investi în actorii problemele în cazul unor
ori
continuării discuțiilor dezamăgirea acestora.
interni.
Andrei, cu aceștia.
Exemplu:
membru nou, când a Exemplu: fost
probleme
Relaționarea continuă și
comunicarea
prezentarea Capgemeni, partener permanentă va aduce
la
asociației a privit ce i anual ASFI, dorește să mereu
după
se oferă. La prima publice anunțuri de satisfacție
sine
și
va
întâlnire a primit un angajare pe grupurile înlătura chestionar, conducerea organizat
iar studenților și să fie posibilitate
integrarea cunoașterea
de
a promovat la fiecare dezamăgire, un proiect.
teambuilding
orice ci
din
contra poate întrece
pentru
așteptările.
și
Exemplu:
noilor
Capgemeni, partener
membri și o petrecere
anual ASFI, va primi
pentru
o prezentare a ofertei
socializarea
dintre aceștia.
și a ceea ce asociația poate
face
pentru
îndeplinirea așteptărilor. Va posta imediat
mesajele
primite companie
de
la
și
va
răspunde în termen de 12 ore la e-mailurile acestora.
De
asemenea, cu 30 de zile 5
înainte
de
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU implementarea fiecărui proiect li se vor oferi o mapă de prezentare și li se vor cere
materiale
de
promovare Capgemeni
pentru
proiectul ce urmează a fi
derulat.
După
încheierea acestuia, se va oferi un raport și se va cere un feedback asupra colaborării.
4.
Care sunt particularităţile specifice sau ce ne face atât de
unici ? Asociația Studenților Francofoni din Iași este cea mai veche organizație studențească francofonă din România. Din 2010, ASFI este membru Réseau Jeunesse de l’Organisation Internationale de la Francophonie și, din 2012, este membru fondator al reţelei de asociaţii de tineri francofoni „Francophones sans Frontières”. A primit distincția de Cea mai bună asociație a anului 2010, primită la Gala organizată de Fundația Serviciilor Sociale Bethany, iar în prezent ASFI continuă să-și mențină numele de cea mai activă asociație de profil francofon din țară. În 2012 și 2013, Gala Națională a Voluntarilor a poziționat Festivalul Zilele Studentului Francofon în finala pentru proiectul anului la categoria artă și cultură, iar în 2013, Valentin Iulian Țoc, membru alumni în prezent, a intrat în finală pentru voluntarul anului, categoria Tineret. Naţionalitatea membrilor fondatori, care proveneau din ţări precum Congo, Franţa, Maroc, Portugalia, Republica Moldova, România şi domeniile diferite de studiu ale acestora (filologie, economie, medicină, jurnalism, ştiinţe politice, farmacie, drept, geografie, psihologie etc.), de asemenea și multitudinea proiectelor/activităților asociaţiei au determinat specificul ASFI și anume diversitatea francofonă și ceea ce ne diferențiază de celelalte ONG-uri. Totodată
6
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU suntem singura asociație studențească culturală și care reprezintă și studenții de la o facultate, Facultatea de Litere din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” Iași. De asemenea, oferim dezvoltare personală membrilor cu posibilități de angajare prin partenerii ASFI, oportunități de călătorie și studiu în străinătate etc.
7
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
ANALIZA VALORILOR Răspundeţi la următoarele întrebări :
1.
Care sunt principiile de care ne conducem în activitate ?
Asociaţia Studenţilor Francofoni din Iaşi redescoperă şi promovează, în rândul tinerilor, studenților și colaboratorilor, următoarele principii: Profesionalism; Respectul; Responsabilitatea; Transparența; Eficiența; Calitatea și corectitudinea; Schimbul de know-how; Cooperare; Identitate și spirit francofon; Diversitatea culturală şi lingvistică; Egalitatea; Dezvoltarea personală și profesională; Dezvoltarea simțului civic și a comunității; Continuitate.
2.
Cum dorim să ne organizăm activitatea ?
Asociația Studenților Francofoni din Iași este condusă de un Birou de Conducere. Aceasta va funcționa pe departamente, iar organigrama este următoarea.
8
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Adunarea Generală este formată din membrii asociației, iar Biroul de Conducere este format din: Președinte Secretar General Trezorier Coordonator Departament Proiecte Coordonator Departament Strângere de Fonduri Coordonator Departament Imagine și IT Coordonator Departament Relații Externe Coordonator Departament Resurse Umane Coordonator Departament Educațional Aceștia sunt supravegheați de Cenzor. Întreaga activitate este împărțită pe 2 semestre. În primul semestru are loc recrutarea, teambuilding-ul și proiectul Arată că-ți pasă!, iar în semestru al doilea se desfășoară celelalte trei proiecte de tradiție Bal Mascat, Echos Francophones și Festivalul Zilele Studentului Francofon. Celelalte activități sunt integrate pe parcurs în funcție de parteneriatele și proiectele ce intervin ori apar din exterior sau la ideea membrilor. La începutul anului universitar, Biroul de Conducere realizează un grafic Gantt pentru întreaga activitate, iar mai apoi coordonatorii vor realiza unul pe departamente, iar coordonatorii proiectelor pentru fiecare activitate în parte. 9
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
3.
Cum dorim să ne comportăm cu actorii principali externi ? Ce
relaţii am vrea să stabilim cu ei ? Ce dorim ca ei să spună despre noi ?
Actorul
Cum dorim să ne comportăm?
Ce dorim ca el să spună despre
Relația cu actorul extern
noi? suntem
Partenerii
organizația
studențească cea mai bună;
instituționali Partenerii
Comunicarea cu partenerii noștri va fi
colaborarea cu ASFI a fost
media
una formală, însă destul de apropiată
cea mai bună;
pentru a căpăta încrederea și siguranța
ne-am respectat toate sarcinile
unei colaborări de lungă durată. Deși va
din contract și din afara
exista un acord bilateral, un parteneriat
acestuia;
încheiat între părți, ASFI va merge mereu
am respectat deadline-urile;
în vizită printr-un delegat, va colabora cu
avem vizibilitate și prin noi au
partenerul/sponsorul, va întreba dacă
căpătat și ei prin transferul de
totul se desfășoară conform discuțiilor
imagine;
etc. Se vor trimite mesaje personale, urări
ne recomandă la alți parteneri,
de sărbători,
cunoscuți etc.
Sponsorii
aniversări, scrisori de
mulțumiri etc.
ne oferă finanțări; semnează
contracte
de
colaborare în continuare. suntem
Studenții și elevii
organizația
Comportamentul față de acești actori
studențească cea mai bună;
externi va fi unul prietenesc, amical.
avem
Discuțiile vor fi de tipul informal, fiind
proiecte;
create mesaje specifice pentru a fi
suntem cei mai cunoscuți în
înțelese ușor de fiecare public.
mediul
Relația trebuie să fie una apropiată pentru
academic;
că ei pot fi și beneficiari ai activităților
suntem
ONG-ului, dar și potențiali actori interni.
inspiră să facă voluntariat și
Așadar, comportamentul trebuie să fie
să fie mai buni;
unul încât să putem căpăta încrederea.
ne
cele
mai
frumoase
studențesc voluntarii
recomandă
care
îi
colegilor,
prietenilor, părinților etc. 10
și
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Beneficiarii direcți sunt studenții, dar și
suntem
profesorii, părinții, dar și cei vizați
studențească cea mai bună;
specific pe proiecte: copii defavorizați,
avem
iubitori de cultură, de literatură, de limba
proiecte;
franceză, de joc și joacă, de distracție etc.
suntem un model de implicare
Beneficiarii
Astfel, comportamenul față de aceștia va
civică;
activității
fi unul de fidelizare. Se vor crea baze de
ne
ONG-ului
date și aceștia vor fi mereu informați, vor
prietenilor, părinților etc. ;
primi
suntem cei care au ajutat cel
felicitări
de
sărbători,
urări,
organizația cele
mai
recomandă
reușite
colegilor,
invitații. Comportamentul va varia în
mai mult comunitatea;
funcție de actor / individ. poate fi un
suntem cei care ajută la
comportament formal ori informal, în
dezvoltarea culturii, a Iașului.
dependență de situație/context. suntem
Organizațiile studențești
organizația
Organizațiile studențești sunt parteneri de
studențească cea mai veche;
bază, colaboratori permanenți ce nu
suntem profesioniști;
trebuiesc priviți ca rivali, ci ca colegi.
avem proiecte reușite;
Comportamentul cu aceștia este unul
suntem un model de implicare
prietenesc, amical, informal. Ne trimitem
civică;
felicitări, urări, organizăm evenimente
suntem un model de bune
împreună etc.
practici. suntem
Cu acești actori externi comunicarea va fi Beneficiarii
prin materialele de promovare, prin
indirecți –
proiectele și activitățile ONG-ului. Însă la
cetățenii
evenimente se vor realiza baze de date și
Iașului și nu
vom încerca să avem un comportament
numai
de fidelizare față de aceștia încât să fie informați despre activitatea noastră.
studențească cea mai activă; suntem profesioniști; suntem un model de implicare civică; suntem cei care au ajutat cel mai mult comunitatea; suntem cei care ajută la dezvoltarea culturii, a Iașului. ne
11
organizația
recomandă
prietenilor,
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU colegilor etc. suntem Acești actori externi sunt importanți Instituții – MTS, DJST, AFCN, Ministerul Educației și Cercetării
4.
pentru
finanțarea
noastră
prin
organizația
studențească cea mai activă; suntem profesioniști;
concursurile de proiecte, dar și pentru
avem proiecte bine scrise și
vizibilitate, pentru concursurile diverse
reușite;
etc. Comunicarea va fi prin rapoarte, dar
respectăm deadline-urile;
și mai informal prin transmiterea de
merităm să se investească în
felicitări. În principiu, ne vom baza pe o
noi;
comunicare formală și un comportament
ne recomandă;
instutuționalizat.
ne premiază.
Cum dorim să ne comportăm unul cu altul în cadrul
organizaţiei? Ce preţuim cel mai mult? Cum dorim să ne comportăm?
Actorul
Adunarea Generală – formată din voluntari, membrii ASFI
Ce prețuim cel mai mult?
Comportamentul în cadrul organizației va
respectul
fi bazat pe respect, egalitate, reciprocitate
egalitatea
și valorile francofoniei pe care le vom
devotamentul
avea ca stâlp pentru organizația noastră.
responsabilitatea
Vom fi voluntari, colegi, prieteni, frați și
prietenia
surori, vom fi familia ASFI. Ne vom fi
implicarea
alături atât profesional, dar mai ales
corectitudine
personal.
critica constructivă, feedback-
Va exista o organigramă după care ne
ul
vom
exista
solidaritatea
superioritate. Vom oferi feedback, vom
colegialitate
conduce,
însă
nu
va
12
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
Biroul De Conducere
Cenzorul
critica constructiv, ne vom folosi de feed-
stabilitatea
forward și vom încerca să ne ajutăm
dăruirea
pentru
profesionalismul
a
reuși
în
implementarea
activităților.
transparența
În anumite situații, Adunarea Generală
obiectivitatea
trebuie să respecte forul de Conducere și
colegialitate
deciziile acestuia.
egalitatea
Regulamentul de Ordine și Funcționare
împărtășirea
Internă trebuie respectat și de asemenea,
asociației
încălcarea
responsabilitatea
acestuia duce la diverse
avertismente ori sancțiuni ce trebuiesc
implicarea
duse până la final și respectate de fiecare
devotamentul
voluntar pentru o bună funcționare.
eficiența
Biroul de Conducere răspunde în fața
corectitudine
Cenzorului, însă acesta din urmă nu poate
rigoare
influența deciziile conducerii. Are rol de
obiectivitate
supervizor și de sfătuitor, însă foarte
feedback constructiv
important este faptul că va exista
critică constructivă
egalitate și nu se vor impune probleme
egalitatea
comportamentale de superioritate.
colegialitatea
valorilor
rigoarea transparența eficiența Relația cu aceștia este una apropiată,
devotamentul
comportamentul fiind unul de apreciere,
implicarea
plin de respect, dar informal.
sprijinul necondiționat
Ei sunt membrii care au dus organizația
egalitatea
Membri
unde este în prezent și cărora li se
colegialitatea
Alumni
datorează trecutul. Ei ne sunt un sprijin
prietenia
necondiționat și noi ne vom comporta cu
feedback-ul constructiv
ei ca atare: cu respect, apreciere, le vom
critica constructivă
trimite urări, felicitări și vom comunica
împărtășirea
necondiționat.
asociației 13
valorilor
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU schimbul de know-how
Limba franceză, diversitatea culturală şi lingvistică
Pacea, democraţia şi drepturile Omului
Intensificarea dialogului multicultural
ASFI redescoperă şi promovează, în rândul tinerilor, studenților din Iași și colaboratorilor, :
Interesul pentru educaţie, formare, învăţământul superior şi cercetare
Promovarea voluntariatului
14
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
ANALIZA PUNCTELOR TARI În mod individual, întocmiţi o listă a punctelor tari şi descrieţi care sunt opţiunile care există pentru consolidarea punctelor respective.
Puncte tari
Opţiuni pentru maximizare
Descrierea Voluntarii trebuie să se
Dezvoltarea personală
și dezvolte,
să
profesională
a prejudecăți
voluntarilor
căpăta
renunțe
și o
să
la
poată
experiență
relevantă. Mereu
să
se
realizeze
muncă
și nu pentru că trebuie. Prezența
voluntarilor
la
întâlniri să fie una în număr cât mai mare din dorință și nu din obligație.
Echipă coezivă care dă ocazia integrării în
grup
persoanelor
și cu
o
problemă din acest
de
traininguri,
workshopuri pe varii domenii de dezvoltare
personală
și
profesională. Comunicarea internă eficientă pentru integrarea membrilor.
lucrurile din dorință, plăcere Un mediu prielnic de
Organizarea
Discuții prietenești, o persoană care cântă, care spune bancuri în timp
ce
ceilalți
întâlniri/ședințe
muncesc,
atractive
videoclipuri
prin
motivaționale,
modele, jocuri etc. Teambuildinguri de fiecare dată
Comuncarea permanentă și când considerăm că este nevoie, proces
de
cunoaștere jocuri permanente de cunoaștere, de
continuu.
încredere,
de
integrare,
petreceri.
punct de vedere
Organizarea de brainstorming Unicitatea proiectelor față pentru Proiecte unice
de ce oferă alte ONG-uri.
a
observa
eficiența
actualelor proiecte și pentru a da
Proiecte noi născute din naștere altora coordonate chiar de
ideile membrilor.
cei
ce
au
dorința
de
implementare a lor. Cultură servită și de ASFI
este
o
asociație Organizarea 15
unor
proiecte
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU servit
culturală
care
componență sprijină
are
în culturale pentru publicul larg, a
membri
ce unor conferințe, prelegeri, jocuri
aceste
valori, de înțelegere a culturii.
promovează cultura și iau parte la implementarea unor proiecte culturale. În
mediul
intern, Biroul
de
Conducere comunică permanent Transparență
ASFI
se
mândrește
cu
reușitele sale.
membrilor situația financiară. În mediul extern, ASFI scrie în permanență pe
site,
grupuri,
pagina de Facebook activitatea pe care o demarează. ASFI are un Regulament de
Autodisciplină
Ordine
și
Internă
care
încălcat
Funcționare Recrutarea unor membri ce știu dacă
poate
este ce este respectul și transmiterea aduce valorilor
organizației.
De
avertismente, sancțiuni și asemenea, reamintirea existenței chiar
excluderi
din ROFI.
organizație. Biroul de Conducere transmite informațiile pe grupuri utilizate încă de la înființarea organizației, iar pentru maximizarea acestui Continuitate
Tradiția de 13 ani.
punct
tare
liderilor
printre
se
află
sarcinile asigurarea
continuității. Organizarea unui BC iS ChOOL pentru a atrage membri să fie liderii ASFI-ului. Printre Vizibilitate
ONG-uri
cele
mai
active
studențești,
premiată și apreciată.
16
Pentru
a
avea
parte
de
o
vizibilitate și mai mare există un departament de Imagine & IT care se ocupă de materialele de
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU promovare
și
impecabilă.
Departamentul
Relații
de
externe
o
va
imagine de
transmite
periodic comunicate de presă cu activitatea organizației. Pagina
de
va
fi
actualizată permanent și poate fi demarată o campanie de PR pentru a crește vizibilitatea ASFI. Pentru a promova tradiția și Cea
mai
asociație
Un istoric de 13 ani și
studențească francofonă singura
istoricul
vechea
și asociație
studențească
proiecte culturale apeciate la nivel
local,
național
și
internațional.
trebuie
realizată
continuitate. Pentru
a
ne
păstra
această
titulatură trebuie să organizăm proiecte cât mai mari, reușite și unice pentru a înlătura ideea
culturală
înființării unei alte organizații studențești culturale.
Membru
fondator
Francophones Frontières
sans
Din 2012, este membru al Dezvoltarea reţelei de asociaţii de tineri schimburi
de de
parteneriate, experiențe
cu
francofoni „Francophones
asociațiile membre și proiecte
sans Frontières”.
prin intermediul FSF.
Membri
de
facultățileși
la
toate
universitățile
ieșene, din România și nu Recrutarea membrilor nu trebuie să se bazeze doar pe studenții de
numai. Diversitatea francofonă
Naţionalitatea
membrilor la o singură facultate și doar pe
fondatori, care proveneau cei ce cunosc limba franceză. din ţări precum Congo, Organizarea de schimburi de Franţa, Maroc, Portugalia, experiențe Republica
Moldova, serate culturale.
România diferite
între
şi de
domeniile studiu 17
ale
membri,
de
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU acestora
(filologie,
economie,
medicină,
jurnalism, ştiinţe politice, farmacie, drept, geografie, psihologie etc.).
Din anul 2013, încercăm să facem
Reprezentarea studenților
de
la
Facultatea de Litere
progrese
în
reprezentarea studenților de la Facultatea de Litere din cadrul
Universității
”Alexandru Ioan Cuza” Iași.
Organizarea
de
chestionare,
întâlniri
amfiteatre
pentru
a
în afla
problemele studenților, discuții cu
liderii
facultății
pentru
soluționarea acestora. Crearea unui grup de discuții cu studenții de la Facultatea de Litere. Crearea specifice.
18
sondaje,
unor
evenimente
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
ANALIZA PUNCTELOR SLABE În mod individual, întocmiţi o listă a punctelor slabe şi descrieţi care sunt opţiunile care există pentru minimizarea lor .
Puncte slabe
Opţiuni pentru minimizare
Descrierea Membrii nu se implică în toate
Neimplicarea
proiectele
ori
se
implică în primele proiecte
membrilor
și
apoi
își
pierd
din
entuziasm.
Aplicarea
unor
chestionare
pentru a afla problema și apoi a folosi instrumente de HR pentru motivarea acestora. Reinventarea proiectelor încât să atragă voluntarii spre implicare.
Dacă la începutul anului universitar în ASFI sunt peste 120 de membri, la Motivarea
acestora
unui finele său de abia există 30 tarininguri,
Pierderea
prin
workshopuri,
număr considerabil de voluntari la ședințele delegarea în diverse călătorii generale. De asemenea, în pentru a reprezenta asociația,
de membri
ultimul proiect al anului, petreceri etc. implicarea voluntarilor este în medie de 15 la număr. Aplicarea la linii de finanțare, realizarea ASFI este o organizație nonLipsa fondurilor
profit și prin urmare există posibilitatea
lipsei
fondurilor.
unor
campanii
de
strângere de fonduri ori a unor mini-proiecte cu scopul de a strânge fonduri. Realizarea unei baze de date cu posibili finanțatori, contactarea acestora
și
posibilitatea
de
purtarea a unor discuții. Necâștigarea concursurilor proiecte
de pentru
Lipsa
de
experiență
scrierea de proiecte.
19
în Organizarea
unor
traininguri
pentru scrierea de proiecte.
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU finanțare Pentru Lipsa
alegerea
noului
unor Birou de Conducere, anual
voluntari pregătiți să există
problematica
liderii nepregătirii voluntarilor și
fie
lipsa dorinței de a se afirma
organizației
Organizarea unui BC iS ChOOL, un teambuilding de pregătire a posibililor lideri ASFI.
a acestora. Promovarea asociației în facultăți
Lipsa unui om pe IT
Nu există un om pregătit care poate realiza un site ori să îl întrețină pe cel existent.
cu profil informatic. Recrutarea din Facultatea de Informatică a membrilor
și
posibilităților
de
promovarea angajare,
a
oportunităților. Scurgerea informații exterior
de în
Nerespectarea aflarea
unor
interne
de
ROFI
și
informații Promovarea către
externi.
20
ROFI
și
actori consecințelor încălcării acestuia.
a
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
ANALIZA OPORTUNITĂȚILOR În mod individual, întocmiţi o listă a oportunităţilor şi descrieţi care sunt opţiunile care ar contribui la realizarea misiunii, valorilor şi scopurilor.. Oportunităţi
Opţiuni pentru folosirea lor
Descrierea Prin activitățile desfășurate în
Dezvoltarea personală și profesională a membrilor
cadrul asociației, membri se pot dezvolta atât personal, cât și profesional.
cu Posibilitatea de deplasare prin
Contacte organizații
proiectele
internaționale
internaționale și OIF
desfășurate în colaborare ori prin discuțiile purtate în trecut.
O rețea a membrilor alumni
Posibilitatea de angajare prin contactele membrilor alumni Promovarea prin exemple în ori chiar prin ei însăși.
cadrul recrutării pentru a
ASFI organizează traininguri atrage Accesul la traininguri susținute
de
susținute de profesioniști organizației,
Ascensiunea în cadrul asociației
oameni
cu experiența
ocupării
angajare
în
experienței ASFI Participarea
urma
național
expertiza
funcții în cadrul Biroului de cadrul recrutării pentru a Conducere ASFI ori chiar atrage membri.
Intrarea în contact cu diverși angajatori,
stabilirea
unor
colaborări, discuții, contacte etc.
la Prin ANOSR poți cunoaște
proiecte desfășurate la peste nivel
și
unei Promovarea prin exemple în
tradiție. de
la
noastră în domeniu.
coordonarea unui proiect de
Posibilitatea
ori
partenerii parteneri pentru a le arăta
expertiză în domeniu. Posibilitatea
membri
75
de
organizații
ori studențești din România și poți 21
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU internațional
participa
ca
delegat
în
proiectele desfășurate la nivel național ori internațional prin ESU – European Students Union. Posibilitatea
ocupării
unei
funcții în comisiile Alianței Ascensiune la nivel Naționale național
a
Organizațiilor
Studențești din România ori în Biroul
de
Conducere
acesteia.
22
al
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
ANALIZA PERICOLELOR În mod individual, întocmiţi o listă a factorilor care afectează într-un mod negativ organizaţia (pierderea finanţării, schimbările legislative, presiuni exercitate etc).
Pericole
Opţiuni pentru minimizarea
Descrierea
ori depăşirea pericolelor
Lipsa unui avocat și stagnarea demersurilor
în
ceea
ce Găsirea unui avocat cu care
privește legalizarea fiecărui să existe o colaborare pe Legalizării
Biroului
de Conducere
Birou de Conducere împiedică termen lung și demersurile organizația să aplice pentru în
privința legalizării
linii de finanțare și există o înceapă
din
a
să
doua
dependență față de foștii lideri săptămână de mandat a pentru semnături și accesul la noului Birou de Conducere. conturile din bancă. În situația în care un sponsor nu mai finanțează un proiect ori ne anunță pe ultima sută de Găsirea mai multor posibili Pierderea finanțărilor
metri că nu va mai acorda o sponsori și mereu existența anumită sumă de bani, există unui plan B și C trebuie să posibilitatea
să
nu
mai fie luate în calcul.
organizăm proiectul ori să îl amânăm. Găsirea Dependența Lipsa unui sediu
de
Institutul
Francez din Iași face ca ASFI să
depindă
de
cerințele
conducerii acestei instituții.
unui
sediu
alternativ prin intermediul UAIC ori
Primăriei Iași
pentru a fi în totalitate independentă și a își putea desfășura activitatea după propriile reguli.
Lipsa unui IT-ist
Lipsa unei persoane pe IT Recrutarea din facultatea de duce la stagnarea din mediul Informatică a studenților. 23
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU online, un mediu în care dacă nu exiști astăzi, nu vei exista nici mâine.
24
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
IDENTIFICAREA PROBLEMELOR STRATEGICE
Scopul identificării problemelor strategice este de a permite organizaţiei să se concentreze asupra provocărilor majore ori a opţiunilor de politică. Este necesar să formulaţi problema în foma unei întrebări care poate avea mai multe răspunsuri. De exemplu, cum poate organizaţia acumula resurse financiare pentru a acoperi costurile operaţionale? Problema ar trebui să fie de o asemenea natură încât organizaţia să fie capabilă să o abordeze.
Care este problema
De ce ea reprezintă o
strategică?
problemă strategică?
Ce se întâmpla dacă nu vom rezolva această problemă?
ASFI este o asociație nonprofit, 1.
Cum atragem fonduri pentru
costurile
necesare
susținerii
organizației
și
a
proiectelor?
astfel
dacă
lipsa
finanțatorilor ar apărea în discuție, organizația nu va mai putea
să
își
desfășoare
activitatea. De aceea este o problemă pe termen lung, pentru că poate apărea oricând și
există
financiară
o față
dependență de
sursele
În situația în care nu vom avea o strategie prin care să atragem fonduri în situația de
urgență,
poate pentru
organizațiaîși
înceta o
activitatea perioadă,
nedesfășurându-și activitatea în continuare.
externe. ASFI este dependentă față de 2.
Cum poate organizația noastră să facă rost de un sediu independent și să îl mențină?
Institutul Francez prin sediu și Dacă nu se fac demersuri primește diverse avertizări că pentru găsirea unui sediu nu vor mai aveaun spațiu în nou, ASFI nu va avea parte cazul în care nu prestează de independență specifică anumite servicii. Astfel, este o unui ONG și își va pierde problemă strategică pentru că din indentitate. este actuală și poate continua 25
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU ori interveni oricând dacă nu se
fac
demersuri
pentru
găsirea unui nou sediu prin intermediul
Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași ori al Primăriei. Un nou sediu face organizația să fie independentă, iar în contractul de comodat trebuiesc făcute specificații pentru a îl menține fără
anumite
clauze
de
dependență. Problema apare în cazul în care nu există o resursă umană suficientă pentru activitățile asociației. Dacă coordonatorul de HR nu motivează membrii și aceștia nu sunt atrași să desfășoare plăcere, 3.
Cum
ne
dacă
în
asociației?
nu
din se În situația în care nu vom
motivăm organizează pentru ei diverse avea grijă în permanență ac
membrii pentru a se evenimente, implica
activitățile
dacă
se
simt voluntarii să fie motivați,
activitățile neglijați ori simt superioritate, riscăm să nu mai avem aceștia se retrag ori nu se mai membrii în organizație și implică. Problema strategică aceasta să nu-și mai poată există, pentru că nu știm desfășura activitatea. niciodată când un voluntar poate pleca ori nu se mai simte motivat, dat fiind vorba de voluntariat și nicio condiție contractuală și astfel ajungem să nu mai avem resursă umană pentru
a
ne 26
desfășura
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU activitatea. Noile media, social media în În special,
reprezintă
situația
în
care
nu
o aducem noutăți din punct de
modalitate de vizibilitate mai vedere al tehnologiei și al nouă. Reprezintă o problemă cerințelor pieței, atunci ne 4.
Cum facem asociația și proiectele noastre mai vizibile?
strategică, pentru că în timp pierdem din vizibilitate. În trebuie să venim cu noutăți la cazul în care modalitățile nivel de imagine, dar și pe noastre d epromovare vor fi partea tehnologică. Dacă nu învechite, nimeni nu va mai vom aveam oameni buni pe fi
prezent
la
proiectele
IT, design ori în relaționarea noastre, nu va mai dori să fie cu exteriorul riscăm oricând ca membru în ASFI și niciun vizibilitatea noastră să aibă de sponsor nu va mai investi în asociația noastră.
suferit.
Dacă
nu
vom
reinventa
O dată cu trecerea timpului, proiectele, să aducem ceva 5.
Cum
facem
ca
la piața
actuală
a
devenit nou, să oferim un plus față
evenimentele noastre să bombardată de evenimente, de
concurență,
proiectele
avem mai mult public proiecte ce seamănă între ele. noastre vor fi învechite, nu extern decât intern?
Devine o problemă strategică, ne vom atinge scopul, nu deoarece mereu trebuie să ne vom avea public și va trebui reinventăm și să fim unici.
să
încetăm
proiectului.
27
desfășurarea
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
PROBLEMELE STRATEGICE, RESPONSABILII ŞI TERMENUL DE REALIZARE
Cum atragem fonduri pentru costurile necesare susținerii organizației și a
1. proiectelor?
Obiectiv specific
Acţiuni
Rezultate
Indicatori
Responsabili
Termen
Parteneri
Realizarea unei baze de date Contactarea
Selectarea
unui număr
celor
de
importante
100
de
companii
mai
companii Contactarea
Minim Posibilitatea unor colaborări, a unor sponsorizări
prin e-mail și
5
sponsori
Capgemeni,
Minim 10 Coordonatorul
Xerox, Artis
colaborato departamentul ui Strângere de
ri
Trimestrial
Design, Print Color,
Minim 10 Fonduri
Decathlon
voluntari
etc.
implicați
telefon Filmarea unor
cadre
din ASFI Realizarea unei prezentări a organizației pe un suport transmisibil, dar atractiv
1 film
Realizarea
Minim
unor statistici din istorie Realizarea unui portofoliu ASFI Realizarea de testimoniale
5
sponsori Atragerea
Minim 10
sponsorilor,
colaborato
partenerilor
ri Minim 25 voluntari implicați
Realizarea unui film 28
Coordonatorul departamentul ui Imagine & IT
Anual
-
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU Realizarea unui
Realizarea unui proiect de atragere a fondurilor
Scrierea unei mape
de
proiect Organizarea
Capgemeni,
implemen
Xerox, Artis
tat
brainstormin g
1 proiect
1000
de
Fonduri
beneficiari
pentru
direcți
organizație
10
și proiect
sponsori 30
Implementar
Decathlon,
ui Strângere de ceilalți membri
de
50
Color,
departamentul Fonduri, dar și Anual
parteneri
ea
Design, Print
Coordonatorul
360uaic, KissFm, Impact
ai Biroului de
Fm,
Primăria Iași,
Conducere
Consiliul Județean,
de
voluntari
Travis.
Realizarea unui
1 proiect
brainstormin g
implemen
pentru
tat
alegerea
1 proiect Coordonatorii
proiectului pentru Aplicarea la
aplicăm
linii
Scrierea
de
finanțare
care
proiectului pentru
linia
scris
și departamentelo
MTS, DJST,
r de Strângere
AFCN, ICR,
Fonduri
finanțat
pentru
10000 de de Fonduri și
organizație
beneficiari Proiecte, dar și
și proiect
1 sponsor ceilalți membri
Iași, Primăria
principal
Iași etc.
de finanțare
30
Implementar
ai Biroului de
Consiliul Județean
de Conducere
parteneri
ea
50
Evaluarea
de
voluntari
Raportarea
Vizibilitatea
Realizarea de Vizibilitate
3 sponsori
organizației
materiale
Fonduri
30
la nivel local,
atractive
pentru
parteneri
r Imagine & IT
național
Inserarea
organizație
anuali
și
și
Semestrial
Coordonatorii
de departamentelo
29
Relații
Lunar
-
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU internațional
sponsorilor,
și proiect
partenerilor
10
Externe
voluntari
pe materiale Organizarea unor evenimente pentru tarnsferul de imagine
2. Cum poate organizația noastră să facă rost de un sediu independent și să îl mențină?
Obiectiv specific
Acţiuni
Rezultate
Realizarea unei baze de Contactarea
date
unui număr
Discuții
de 5 posibili
purtate
comodatori
pentru închirierea
Indicatori Minim
Posibilitatea unor colaborări, a unui comodator
unui spațiu
Responsabili
contacte Minim coluntari
UAIC,
implicați
DJST, CUIB
Minim
3
alumni
CONTRA Realizarea
contract
de
unui contract
comodat pe
de comodat
o
Semnarea
perioadă
nedetermina tă
acestuia
Primăria,
8
1
unui
Parteneri
5
implicați
Încheierea
Termen
etc. Biroul Conducere ASFI
de Anual
CT Sediu pentru ASFI
1 comodat 1
UAIC
comodato r 1 sediu 3 30
CJ,
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU voluntari implicați 3. Cum ne motivăm membrii pentru a se implica în activitățile asociației?
Obiectiv specific
Acţiuni
Rezultate
Indicatori
Responsabili
Termen
Parteneri
Realizarea unei baze de date
cu
Organizarea
posibile
Motivarea
unui
locații
membrilor
teambuildin
Contactarea
Coeziunea
g
pentru locații
grupului
Organizarea
Minim 10 voluntari implicați
Semestrial
-
Lunar
Teatru Fix
în organizare
Implementar ea Realizarea unei baze de
Coordonatorul
date
departamentul
cu
locații
minim 12
Contactarea
petreceri
pentru locații Organizarea a petreceri
12
Încheierea
Motivarea
unui
membrilor,
parteneriat
destresarea
anual pentru acestora o locație ori doua Brainstormin g
50
ui
Resurse
Umane
de
voluntari implicați 100
de
voluntari participan ți
pentru
tematicile petrecerilor 31
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU Realizarea
Minim
unui
traininguri
brainstormin Organizarea a
4
traininguri și workshopuri
g
pentru
aflarea necesităților Contactarea trainerilor Organizarea
Mimim 8 Dezvoltarea
traineri
personală și
Minim
profesională
membri
Motivarea
alumni
membrilor
implicați
ea
Aplicarea a 3 chestionare
Aplicarea acestuia Interpretarec hestionarului Soluționarea problemelor
voluntari
Coordonatorul
implicați
departamentul
Minim
Realizarea
chestionar
4 Lunar
Outdoor360
Trimestrial
-
Minim 10
Implementar
unui
4
3
chestionar Aflarea
e
problemelor
65
și
dintre
soluționarea
probleme
acestora
soluționat
Motivarea
e
membrilor
100
ui
Resurse
Umane
%
de
responden ți
4.
Obiectiv specific Contactarea a minim 5 parteneri media noi
Cum facem asociația și proiectele noastre mai vizibile?
Acţiuni
Rezultate
Indicatori
Realizarea
Promovarea
Minim
Responsabili 5
unei baze de ASFI și a
parteneri
date cu mass- proiectelor
media noi
media locală Colaborator
Minim 10
și națională, i noi
voluntari 32
Termen
Impact
Coordonatorul departamentul ui Externe
Relații
Parteneri
Înoras.ro, Semestrial
AltIasi, TeleM, TvrIasi,
Fm,
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU implicați
dar mai ales Posibile
Digi24 Iasi,
internațională parteneriate
Kiss
Contactarea
Radio
acestora
Guerilla etc.
Fm,
Discuții pentru parteneriate
Discuții
Încheierea unui parteneriat media anual cu un canal național
1 partener
cu
posibili
Partener
parteneri
media
Realizarea
anual,
unui contract
nivel
Semnarea
național
media anual, la
contractului
la
nivel
Anual
național
Radio Guerilla
3 voluntari implicați
Realizarea unui brainstormin Realizarea unor materiale de promovare atractive
g
pentru
aflarea ideilor creative Realizarea
Vizibilitatea
Minim 20
proiectelor
voluntari
și a ASFI
implicați
Coordonatorul departamentul ui Imagine &
Lunar
-
IT
materialelor Printarea Distribuirea acestora
Realizarea
Realizarea
unui
unui
Vizibilitate
invitat
departamentelo
Chirilă,
eveniment
brainstormin
pentru ASFI
1
r
Andrei
g pentru a și invitat
eveniment
Externe,
afla ce invitat
de
cu personaj
un
Minim
1 Coordonatorii
RP Resurse 33
Relații Anual
Tudor
Pleșu,
Dan
Puric, Oana
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU notoriu
dorim
organizat
pentru
Realizarea
50
realizarea
unei baze de
voluntari
transferului
date
implicați
de imagine
invitați
10000 de
Contactarea
beneficiari
cu
Umane
Pellea,
M.
Cărtărescu
de
etc.
acestora Organizarea Implementar ea
Cum facem ca la evenimentele noastre să avem mai mult public extern decât
5. intern?
Obiectiv
Acţiuni
specific
Rezultate
Realizarea
Minim
unui brainstormin Reinventare a proiectelor de tradiție
Indicatori
g Reorganizare a priorităților Organizarea efectivă Implementar
Responsabili
proiecte
noastre vor
reinventat
atrage
și
e
tradiția
va
Minim 50 Conducere
Biroul
de
un
voluntari
public
Parteneri
2
Proiectele
continua cu
Termen
de Anual
-
Anual
-
ASFI
implicați
numeros
ea Realizarea
Un
Organizarea
unui
proiect
ce
nou
unui proiect
brainstormin
atrage
un
parteneri
Coordonatorul
nou
g
și
proiectului
ASFI
marca
nou
pentru nou public,
aflarea
dar
ideilor
de sponsori,
și
1 proiect
sponsori noi 34
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU proiect
parteneri,
50
de
Scrierea unei instituții etc.
voluntari
mape
implicați
de
proiect
1000
de
Organizarea
beneficiari
Implementar
direcți
ea
10000 de
Evaluarea
beneficiari indirecți
Aplicarea unui chestionar pentru mediul extern
Realizarea
Minim
unui
chestionar
chestionar Aplicarea acestuia Interpretarea chestionarulu i
Aflarea problemelor și soluționarea acestora
2
e 65
%
dintre probleme soluționat e
Soluționarea
3000
problemelor
responden ți
35
de
Coordonatorul departamentul ui de Resurse Umane
Semestrial
-
PLANIFICARE STRATEGICA 2014 - 2019
ANDREEA DUMITRU Relații Publice și Publicitate
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
CUPRINS
PREZENTAREA ORGANIZAŢIEI__________________________________________________ PAG. 3 ANALIZA ORGANIZAȚIONALĂ ___________________________________________________ PAG. 4
MISIUNEA, VIZIUNEA ȘI VALORILE ORGANIZAȚIEI__________________________ PAG. 5
ANALIZA ACTORILOR SOCIALI – BENEFICIARII_______________________________ PAG. 8
RELAȚIA CU ACTORII EXTERNI_________________________________________________ PAG. 10
RELAȚIA CU ACTORII INTERNI_________________________________________________ PAG. 12 ANALIZA SWOT___________________________________________________________________ PAG. 15 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR STRATEGICE ______________________________ PAG. 22
PROBLEMELE STRATEGICE, RESPONSABILII ŞI TERMENUL DE REALIZARE __________________________________________________ PAG. 25
2
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
PREZENTAREA ORGANIZAȚIEI
Asociaţia Studenţilor Francofoni din Iaşi, ajunsă la 13 ani de activitate, a fost înfiinţată pe 6 noiembrie 2001 la iniţiativa lectorului de limba franceză de la Facultatea de Litere din Iaşi, Nathalie Duplaissy, cu ajutorul mai multor studenţi dornici să schimbe ceva în societate. Este o organizaţie apolitică, non-profit și de asemenea non-guvernamentală, respectiv cea mai veche asociaţie de profil francofon din ţară şi printre cele mai active ONG-uri din Iaşi. Din septembrie 2007, ASFI este membră a Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), cea mai mare federaţie pe plan naţional. De-a lungul timpului implicarea noastră la nivel național a fost și este benefică dezvoltării culturale a Iașiului, dar de asemenea foarte benefică și membrilor noștri, care au dobândit experiențe noi și interesante. Din 2010, ASFI este membru Réseau Jeunesse de l’Organisation Internationale de la Francophonie
și,
din
2012,
este
membru
al
reţelei
de
asociaţii
de
tineri
francofoni „Francophones sans Frontières”. Onorată cu distincția Cea mai bună asociație a anului 2010, primită la Gala organizată de Fundația Serviciilor Sociale Bethany, ASFI continuă să fie cea mai activă asociație de profil francofon din țară. În 2012 și 2013, Gala Națională a Voluntarilor a poziționat Festivalul Zilele Studentului Francofon în finala pentru proiectul anului la categoria artă și cultură, iar în 2013, Valentin Iulian Țoc, membru alumni în prezent, a intrat în finală pentru voluntarul anului, categoria Tineret. Naţionalitatea membrilor fondatori, care proveneau din ţări precum Congo, Franţa, Maroc, Portugalia, Republica Moldova, România şi domeniile diferite de studiu ale acestora (filologie, economie, medicină, jurnalism, ştiinţe politice, farmacie, drept, geografie, psihologie etc.) de asemenea și multitudinea proiectelor/activităților asociaţiei au determinat specificul ASFI și anume diversitatea francofonă și ceea ce ne diferențiază de celelalte ONG-uri. Din anul 2013, ASFI încercă să facă progrese în reprezentarea studenților de la Facultatea de Litere din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” Iași.
Motto-ul Asociaţiei este: « Fii diferit! Implică-te ! »
3
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
ANALIZA ORGANIZAȚIONALĂ
Asociația Studenților Francofoni din Iași este condusă de un Birou de Conducere. Aceasta va funcționa pe departamente, iar organigrama este următoarea.
Adunarea Generală este formată din membrii asociației, iar Biroul de Conducere este format din: Președinte Secretar General Trezorier Coordonator Departament Proiecte Coordonator Departament Strângere de Fonduri Coordonator Departament Imagine și IT Coordonator Departament Relații Externe Coordonator Departament Resurse Umane Coordonator Departament Educațional Aceștia sunt supravegheați de Cenzor. Întreaga activitate este împărțită pe 2 semestre. În primul semestru are loc recrutarea, teambuilding-ul și proiectul Arată că-ți pasă!, iar în semestru al doilea se desfășoară celelalte trei 4
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU proiecte de tradiție Bal Mascat, Echos Francophones și Festivalul Zilele Studentului Francofon. Celelalte activități sunt integrate pe parcurs în funcție de parteneriatele și proiectele ce intervin ori apar din exterior sau la ideea membrilor. La începutul anului universitar, Biroul de Conducere realizează un grafic Gantt pentru întreaga activitate, iar mai apoi coordonatorii vor realiza unul pe departamente, iar coordonatorii proiectelor pentru fiecare activitate în parte.
MISIUNEA, VIZIUNEA ȘI VALORILE ORGANIZAŢIEI Asociația Studenților Francofoni din Iași este cea mai veche organizație studențească francofonă din România și îşi desfǎşoarǎ activitatea în scopul promovării francofoniei şi reprezentării studenţilor francofoni în domeniile culturale, educaţionale şi sociale. Scopul principal al Asociaţiei este crearea unui cadru de contact, de acţiune culturalǎ, educaţională şi socialǎ pentru toţi studenţii francofoni din Iaşi. ASFI dorește să dezvolte şi să promoveze interesele tinerilor francofoni, de a propune alternative societăţii în scopul răspândirii spiritului francofon în România, cu precădere în Iaşi. Din anul 2013, se dorește reprezentarea studenților de la Facultatea de Litere din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” Iași. Astfel: crearea unui mediu în care studenţii se pot apropia de cultura francofonă şi pot beneficia de aportul valorilor francofone de-a lungul studiilor universitare, dar şi în viitoarea viaţă profesională; crearea unui mediu de contact, de acţiune socială şi culturală pentru toţi studenţii francofoni (indiferent de profil, facultate, universitate) din Iaşi; desfăşurarea unor proiecte ce susţin valorile universitare; participarea la programe locale, naţionale şi internaţionale pentru tineri; învăţarea scrierii de proiecte; vizăm consolidarea legăturilor sociale, academice şi culturale ale studenților francofoni din Iași.
5
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU Asociaţia Studenţilor Francofoni din Iaşi redescoperă şi promovează, în rândul tinerilor, studenților din Iași și colaboratorilor, valorile francofoniei: Limba franceză, diversitatea culturală şi lingvistică; Pacea, democraţia şi drepturile Omului; Interesul pentru educaţie, formare, învăţământul superior şi cercetare; Promovarea voluntariatului; Intensificarea dialogului multicultural. Principalele necesități sociale și profesionale pe care Asociația Studenților Francofoni din Iași ar trebui să îndeplinească sunt: reprezentarea studenților de la Facultatea de Litere; vitalizarea vieţii culturale a studenţilor din Iaşi; stabilirea unor relaţii de solidaritate şi colaborare între membrii sǎi; încurajarea meritelor şi dezaprobarea relei conduite a membrilor sǎi; organizarea unor manifestǎri cum ar fi: concerte, proiecţii de filme, piese de teatru, jocuri, lecturi de poezie, spectacole folclorice, excursii etc.; participarea la programe locale, naţionale şi internaţionale pentru tineri; învăţarea scrierii de proiecte; facilitarea integrǎrii studenţilor francofoni în colectivitǎţile studenţeşti şi crearea de legǎturi cu alte organizaţii; crearea unui mediu în care studenţii se pot apropia de cultura francofonă şi pot beneficia de aportul valorilor francofone de-a lungul studiilor universitare, dar şi în viitoarea viaţă profesională; crearea unui mediu de contact, de acţiune socială şi culturală pentru toţi studenţii francofoni (indiferent de profil, facultate, universitate) din Iaşi; desfăşurarea unor proiecte ce susţin valorile universitare; vizăm consolidarea legăturilor sociale, academice şi culturale ale studenților francofoni din Iași. Asociaţia Studenţilor Francofoni din Iaşi redescoperă şi promovează, în rândul tinerilor, studenților și colaboratorilor, următoarele principii: Profesionalism; Respectul; 6
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU Responsabilitatea; Transparența; Eficiența; Calitatea și corectitudinea; Schimbul de know-how; Cooperare; Identitate și spirit francofon; Diversitatea culturală şi lingvistică; Egalitatea; Dezvoltarea personală și profesională; Dezvoltarea simțului civic și a comunității; Continuitate.
7
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
ANALIZA ACTORILOR SOCIALI BENEFICIARII
În următorul tabel, punem în discuție așteptări atât ale actorilor interni, cât și externi, și posibilitățile de a anticipa ori chiar metodele prin care vom soluționa problemele ce ar putea apărea prin așteptările acestora.
ACTORI INTERNI
ACTORI EXTERNI
Metode de
Așteptări
Așteptări
prevenire/anticipare Pentru
a
a
așteptările interni
afla actorilor
putem
sondaje,
face
distribuim
chestionare
ori
organizăm
un
brainstorming
prin
care aflăm temerile și așteptările. Exemplu: un membru nou, Andrei numit, se așteaptă să fie tratat egal cu membri vechi și să fie integrat în grup.
prevenire/anticipare
preveni Actorii externi se vor Prevenirea vine prin
dezamăgirile față de aștepta Pentru
Metode de
la prezentarea realistică
asociație, de membrii profesionalism acesteia,
de fiind
proiectele/activitățile
istoricul oferim
actorilor
organizației. Vor dori externi. De asemenea,
ei, vom prezenta cât vizibilitate mai
dat a ceea ce putem noi să
și stabilirea
deadline-
tuturor urilor și respectarea
realistic respectarea
organizația în etapa de termenilor
din acestora va fi foarte
De contract. Însă pentru a importantă
recrutare.
periodic ști
asemenea,
și
mai
exact așteptările
pentru pe
care
analiza așteptările lor, putem, aceștia le au de la noi.
vom chestionare încerca
și
vom aplica un formular de Totodată,
soluționarea feedback după fiecare unei
problemelor,
existența persoane
parteneriat din care responsabile
pentru
eventualelor conflicte, putem afla ce așteptări supervizarea relațiilor vom
purta
discuții.
varii au avut și cum să cu actorii externi va
Totodată, prevenim
pe
viitor aduce și prevenirea
vom investi în actorii problemele în cazul unor
ori
continuării discuțiilor dezamăgirea acestora.
interni. Exemplu:
probleme
Andrei, cu aceștia. 8
Relaționarea continuă
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU membru nou, când a Exemplu: fost
și
comunicarea
prezentarea Capgemeni, partener permanentă va aduce
la
asociației a privit ce i anual ASFI, dorește să mereu
după
se oferă. La prima publice anunțuri de satisfacție
sine
și
va
întâlnire a primit un angajare pe grupurile înlătura chestionar, conducerea organizat
iar studenților și să fie posibilitate
integrarea cunoașterea
de
a promovat la fiecare dezamăgire, un proiect.
teambuilding
orice ci
din
contra poate întrece
pentru
așteptările.
și
Exemplu:
noilor
Capgemeni, partener
membri și o petrecere
anual ASFI, va primi
pentru
o prezentare a ofertei
socializarea
dintre aceștia.
și a ceea ce asociația poate
face
pentru
îndeplinirea așteptărilor. Va posta imediat
mesajele
primite companie
de
la
și
va
răspunde în termen de 12 ore la e-mailurile acestora.
De
asemenea, cu 30 de zile
înainte
de
implementarea fiecărui proiect li se vor oferi o mapă de prezentare și li se vor cere
materiale
de
promovare Capgemeni
pentru
proiectul ce urmează a 9
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU fi
derulat.
După
încheierea acestuia, se va oferi un raport și se va cere un feedback asupra colaborării.
RELAȚIA CU ACTORII EXTERNI
Actorul
Cum dorim să ne comportăm?
Ce dorim ca el să spună despre
Relația cu actorul extern
noi? suntem
Partenerii
organizația
studențească cea mai bună;
instituționali Partenerii
Comunicarea cu partenerii noștri va fi
colaborarea cu ASFI a fost
media
una formală, însă destul de apropiată
cea mai bună;
pentru a căpăta încrederea și siguranța
ne-am respectat toate sarcinile
unei colaborări de lungă durată. Deși va
din contract și din afara
exista un acord bilateral, un parteneriat
acestuia;
încheiat între părți, ASFI va merge mereu
am respectat deadline-urile;
în vizită printr-un delegat, va colabora cu
avem vizibilitate și prin noi au
partenerul/sponsorul, va întreba dacă
căpătat și ei prin transferul de
totul se desfășoară conform discuțiilor
imagine;
etc. Se vor trimite mesaje personale, urări
ne recomandă la alți parteneri,
de sărbători,
cunoscuți etc.
Sponsorii
aniversări, scrisori
de
mulțumiri etc.
ne oferă finanțări; semnează
contracte
de
colaborare în continuare.
Studenții și elevii
Comportamentul față de acești actori
suntem
externi va fi unul prietenesc, amical.
studențească cea mai bună;
Discuțiile vor fi de tipul informal, fiind
avem
create mesaje specifice pentru a fi
proiecte;
înțelese ușor de fiecare public.
suntem cei mai cunoscuți în
10
organizația
cele
mai
frumoase
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU Relația trebuie să fie una apropiată pentru
mediul
că ei pot fi și beneficiari ai activităților
academic;
ONG-ului, dar și potențiali actori interni.
suntem
Așadar, comportamentul trebuie să fie
inspiră să facă voluntariat și
unul încât să putem căpăta încrederea.
să fie mai buni; ne
studențesc voluntarii
recomandă
și
care
îi
colegilor,
prietenilor, părinților etc. Beneficiarii direcți sunt studenții, dar și
suntem
profesorii, părinții, dar și cei vizați
studențească cea mai bună;
specific pe proiecte: copii defavorizați,
avem
iubitori de cultură, de literatură, de limba
proiecte;
franceză, de joc și joacă, de distracție etc.
suntem un model de implicare
Beneficiarii
Astfel, comportamenul față de aceștia va
civică;
activității
fi unul de fidelizare. Se vor crea baze de
ne
ONG-ului
date și aceștia vor fi mereu informați, vor
prietenilor, părinților etc. ;
primi
suntem cei care au ajutat cel
felicitări
de
sărbători,
urări,
organizația cele
mai
recomandă
reușite
colegilor,
invitații. Comportamentul va varia în
mai mult comunitatea;
funcție de actor / individ. poate fi un
suntem cei care ajută la
comportament formal ori informal, în
dezvoltarea culturii, a Iașului.
dependență de situație/context. suntem
organizația
Organizațiile studențești sunt parteneri de
studențească cea mai veche;
bază, colaboratori permanenți ce nu
suntem profesioniști;
trebuiesc priviți ca rivali, ci ca colegi.
avem proiecte reușite;
Comportamentul cu aceștia este unul
suntem un model de implicare
prietenesc, amical, informal. Ne trimitem
civică;
felicitări, urări, organizăm evenimente
suntem un model de bune
împreună etc.
practici.
Beneficiarii
Cu acești actori externi comunicarea va fi
suntem
indirecți –
prin materialele de promovare, prin
studențească cea mai activă;
cetățenii
proiectele și activitățile ONG-ului. Însă la
suntem profesioniști;
Organizațiile studențești
11
organizația
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU Iașului și nu
evenimente se vor realiza baze de date și
suntem un model de implicare
numai
vom încerca să avem un comportament
civică;
de fidelizare față de aceștia încât să fie
suntem cei care au ajutat cel
informați despre activitatea noastră.
mai mult comunitatea; suntem cei care ajută la dezvoltarea culturii, a Iașului. ne
recomandă
prietenilor,
colegilor etc. suntem
Instituții – MTS, DJST, AFCN, Ministerul Educației și Cercetării
organizația
Acești actori externi sunt importanți
studențească cea mai activă;
pentru
suntem profesioniști;
finanțarea
noastră
prin
concursurile de proiecte, dar și pentru
avem proiecte bine scrise și
vizibilitate, pentru concursurile diverse
reușite;
etc. Comunicarea va fi prin rapoarte, dar
respectăm deadline-urile;
și mai informal prin transmiterea de
merităm să se investească în
felicitări. În principiu, ne vom baza pe o
noi;
comunicare formală și un comportament
ne recomandă;
instutuționalizat.
ne premiază.
RELAȚIA CU ACTORII INTERNI
Actorul
Cum dorim să ne comportăm?
Ce prețuim cel mai mult?
Comportamentul în cadrul organizației va
respectul
Adunarea
fi bazat pe respect, egalitate, reciprocitate
egalitatea
Generală –
și valorile francofoniei pe care le vom
devotamentul
formată din
avea ca stâlp pentru organizația noastră.
responsabilitatea
voluntari,
Vom fi voluntari, colegi, prieteni, frați și
prietenia
membrii
surori, vom fi familia ASFI. Ne vom fi
implicarea
ASFI
alături atât profesional, dar mai ales
corectitudine
personal.
critica constructivă, feedback-
12
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU Va exista o organigramă după care ne
ul
vom
exista
solidaritatea
superioritate. Vom oferi feedback, vom
colegialitate
conduce,
însă
nu
va
critica constructiv, ne vom folosi de feedforward și vom încerca să ne ajutăm pentru
Biroul De Conducere
a
reuși
în
implementarea
stabilitatea
activităților.
dăruirea
În anumite situații, Adunarea Generală
profesionalismul
trebuie să respecte forul de Conducere și
transparența
deciziile acestuia.
obiectivitatea
Regulamentul de Ordine și Funcționare
colegialitate
Internă trebuie respectat și de asemenea,
egalitatea
încălcarea
împărtășirea
acestuia duce la diverse
avertismente ori sancțiuni ce trebuiesc
asociației
duse până la final și respectate de fiecare
responsabilitatea
voluntar pentru o bună funcționare.
implicarea
Biroul de Conducere răspunde în fața
devotamentul
Cenzorului, însă acesta din urmă nu poate
eficiența
influența deciziile conducerii. Are rol de
corectitudine
supervizor și de sfătuitor, însă foarte
rigoare
important este faptul că va exista
obiectivitate
egalitate și nu se vor impune probleme
feedback constructiv
comportamentale de superioritate.
critică constructivă
valorilor
egalitatea
Cenzorul
colegialitatea rigoarea transparența eficiența
Membri Alumni
Relația cu aceștia este una apropiată,
devotamentul
comportamentul fiind unul de apreciere,
implicarea
plin de respect, dar informal.
sprijinul necondiționat
Ei sunt membrii care au dus organizația
egalitatea
unde este în prezent și cărora li se
colegialitatea
13
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU datorează trecutul. Ei ne sunt un sprijin
prietenia
necondiționat și noi ne vom comporta cu
feedback-ul constructiv
ei ca atare: cu respect, apreciere, le vom
critica constructivă
trimite urări, felicitări și vom comunica
împărtășirea
necondiționat.
asociației
valorilor
schimbul de know-how
Limba franceză, diversitatea culturală şi lingvistică
Pacea, democraţia şi drepturile Omului
Intensificarea dialogului multicultural
ASFI redescoperă şi promovează, în rândul tinerilor, studenților din Iași și colaboratorilor, :
Interesul pentru educaţie, formare, învăţământul superior şi cercetare
Promovarea voluntariatului
14
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
ANALIZA SWOT PUNCTE TARI Puncte tari
Opţiuni pentru maximizare
Descrierea Voluntarii trebuie să se
Dezvoltarea personală
și dezvolte,
să
profesională
a prejudecăți
voluntarilor
căpăta
renunțe
și o
să
la
poată
experiență
relevantă. Mereu
să
se
realizeze
muncă
și nu pentru că trebuie. Prezența
voluntarilor
la
întâlniri să fie una în număr cât mai mare din dorință și nu din obligație.
Echipă coezivă care dă ocazia integrării în
grup
persoanelor
și cu
o
problemă din acest
de
traininguri,
workshopuri pe varii domenii de dezvoltare
personală
și
profesională. Comunicarea internă eficientă pentru integrarea membrilor.
lucrurile din dorință, plăcere Un mediu prielnic de
Organizarea
Discuții prietenești, o persoană care cântă, care spune bancuri în timp
ce
ceilalți
întâlniri/ședințe
muncesc,
atractive
videoclipuri
prin
motivaționale,
modele, jocuri etc. Teambuildinguri de fiecare dată
Comuncarea permanentă și când considerăm că este nevoie, proces
de
cunoaștere jocuri permanente de cunoaștere, de
continuu.
încredere,
de
integrare,
petreceri.
punct de vedere
Organizarea de brainstorming Unicitatea proiectelor față pentru Proiecte unice
de ce oferă alte ONG-uri.
a
observa
eficiența
actualelor proiecte și pentru a da
Proiecte noi născute din naștere altora coordonate chiar de
ideile membrilor.
cei
ce
au
dorința
de
implementare a lor. Cultură servită și de ASFI servit
este
culturală
o
care
asociație Organizarea are 15
unor
proiecte
în culturale pentru publicul larg, a
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU componență sprijină
membri
aceste
ce unor conferințe, prelegeri, jocuri
valori, de înțelegere a culturii.
promovează cultura și iau parte la implementarea unor proiecte culturale. În
mediul
intern, Biroul
de
Conducere comunică permanent Transparență
ASFI
se
mândrește
cu
reușitele sale.
membrilor situația financiară. În mediul extern, ASFI scrie în permanență pe
site,
grupuri,
pagina de Facebook activitatea pe care o demarează. ASFI are un Regulament de
Autodisciplină
Ordine
și
Internă
care
încălcat
Funcționare Recrutarea unor membri ce știu dacă
poate
este ce este respectul și transmiterea aduce valorilor
organizației.
De
avertismente, sancțiuni și asemenea, reamintirea existenței chiar
excluderi
din ROFI.
organizație. Biroul de Conducere transmite informațiile pe grupuri utilizate încă de la înființarea organizației, iar pentru maximizarea acestui Continuitate
Tradiția de 13 ani.
punct
tare
liderilor
printre
se
află
sarcinile asigurarea
continuității. Organizarea unui BC iS ChOOL pentru a atrage membri să fie liderii ASFI-ului. Pentru Printre Vizibilitate
ONG-uri
cele
mai
a
avea
parte
de
o
active vizibilitate și mai mare există un
studențești, departament de Imagine & IT
premiată și apreciată.
care se ocupă de materialele de promovare
16
și
de
o
imagine
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU impecabilă. Relații
Departamentul
externe
va
de
transmite
periodic comunicate de presă cu activitatea organizației. Pagina
de
va
fi
actualizată permanent și poate fi demarată o campanie de PR pentru a crește vizibilitatea ASFI. Pentru a promova tradiția și Cea
mai
asociație
Un istoric de 13 ani și
studențească francofonă singura
istoricul
vechea
și asociație
studențească
proiecte culturale apeciate la nivel
local,
național
și
internațional.
trebuie
realizată
continuitate. Pentru
a
ne
păstra
această
titulatură trebuie să organizăm proiecte cât mai mari, reușite și unice pentru a înlătura ideea
culturală
înființării unei alte organizații studențești culturale.
Membru
fondator
Francophones Frontières
sans
Din 2012, este membru al Dezvoltarea reţelei de asociaţii de tineri schimburi
de de
parteneriate, experiențe
cu
francofoni „Francophones
asociațiile membre și proiecte
sans Frontières”.
prin intermediul FSF.
Membri
de
facultățileși
la
toate
universitățile
ieșene, din România și nu numai. Naţionalitatea
membrilor
Diversitatea
fondatori, care proveneau
francofonă
din ţări precum Congo, Franţa, Maroc, Portugalia, Republica
Moldova,
România diferite acestora
şi de
domeniile studiu
ale
(filologie, 17
Recrutarea membrilor nu trebuie să se bazeze doar pe studenții de la o singură facultate și doar pe cei ce cunosc limba franceză. Organizarea de schimburi de experiențe
între
serate culturale.
membri,
de
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU economie,
medicină,
jurnalism, ştiinţe politice, farmacie, drept, geografie, psihologie etc.).
Din anul 2013, încercăm să facem
Reprezentarea studenților
de
la
Facultatea de Litere
progrese
în
reprezentarea studenților de la Facultatea de Litere din cadrul
Universității
”Alexandru Ioan Cuza” Iași.
Organizarea
de
chestionare,
întâlniri
amfiteatre
sondaje,
pentru
a
în afla
problemele studenților, discuții cu
liderii
facultății
pentru
soluționarea acestora. Crearea unui grup de discuții cu studenții de la Facultatea de Litere. Crearea
unor
evenimente
specifice.
PUNCTE SLABE Puncte slabe
Opţiuni pentru minimizare
Descrierea Membrii nu se implică în
Neimplicarea membrilor
toate
proiectele
ori
se
implică în primele proiecte și
apoi
își
pierd
din
entuziasm.
Aplicarea
unor
chestionare
pentru a afla problema și apoi a folosi instrumente de HR pentru motivarea acestora. Reinventarea proiectelor încât să atragă voluntarii spre implicare.
Dacă la începutul anului universitar în ASFI sunt Motivarea Pierderea
unui peste 120 de membri, la tarininguri,
acestora
prin
workshopuri,
număr considerabil finele său de abia există 30 delegarea în diverse călătorii de membri
de voluntari la ședințele pentru a reprezenta asociația, generale. De asemenea, în petreceri etc. ultimul proiect al anului,
18
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU implicarea voluntarilor este în medie de 15 la număr. Aplicarea la linii de finanțare, realizarea ASFI este o organizație nonLipsa fondurilor
profit și prin urmare există posibilitatea
lipsei
fondurilor.
unor
campanii
de
strângere de fonduri ori a unor mini-proiecte cu scopul de a strânge fonduri. Realizarea unei baze de date cu posibili finanțatori, contactarea acestora
și
posibilitatea
de
purtarea a unor discuții. Necâștigarea concursurilor proiecte
de Lipsa
de
experiență
în Organizarea
pentru scrierea de proiecte.
unor
traininguri
pentru scrierea de proiecte.
finanțare Pentru Lipsa
alegerea
noului
unor Birou de Conducere, anual
voluntari pregătiți să există
problematica
liderii nepregătirii voluntarilor și
fie
lipsa dorinței de a se afirma
organizației
Organizarea unui BC iS ChOOL, un teambuilding de pregătire a posibililor lideri ASFI.
a acestora. Promovarea asociației în facultăți
Lipsa unui om pe IT
Nu există un om pregătit care poate realiza un site ori să îl întrețină pe cel existent.
cu profil informatic. Recrutarea din Facultatea de Informatică a membrilor
și
posibilităților
de
promovarea angajare,
a
oportunităților. Scurgerea informații exterior
de în
Nerespectarea aflarea
unor
interne
de
ROFI
și
informații Promovarea către
externi.
19
ROFI
și
actori consecințelor încălcării acestuia.
a
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
OPORTUNITĂȚI Oportunităţi
Opţiuni pentru folosirea lor
Descrierea Prin activitățile desfășurate în
Dezvoltarea personală și profesională a membrilor
cadrul asociației, membri se pot dezvolta atât personal, cât și profesional.
cu Posibilitatea de deplasare prin
Contacte organizații
proiectele
internaționale
internaționale și OIF
desfășurate în colaborare ori prin discuțiile purtate în trecut.
O rețea a membrilor alumni
Posibilitatea de angajare prin contactele membrilor alumni ori chiar prin ei însăși. ASFI organizează traininguri
Accesul la traininguri susținute
de
susținute de profesioniști organizației,
partenerii oameni
cu
expertiză în domeniu. Posibilitatea Ascensiunea în cadrul asociației
ocupării
unei
funcții în cadrul Biroului de Conducere ASFI ori chiar coordonarea unui proiect de tradiție.
Posibilitatea angajare
în
experienței ASFI
de urma
Intrarea în contact cu diverși angajatori,
stabilirea
unor
colaborări, discuții, contacte etc. Prin ANOSR poți cunoaște
Participarea
la peste
75
de
organizații
proiecte desfășurate la studențești din România și poți nivel
național
internațional
ori participa
ca
delegat
în
proiectele desfășurate la nivel național ori internațional prin 20
Promovarea prin exemple în cadrul recrutării pentru a atrage
membri
ori
la
parteneri pentru a le arăta experiența
și
expertiza
noastră în domeniu. Promovarea prin exemple în cadrul recrutării pentru a atrage membri.
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU ESU – European Students Union. Posibilitatea
ocupării
unei
funcții în comisiile Alianței Ascensiune la nivel Naționale
a
Organizațiilor
Studențești din România ori în
național
Biroul
de
Conducere
al
acesteia.
PERICOLE Pericole
Opţiuni pentru minimizarea
Descrierea
ori depăşirea pericolelor
Lipsa unui avocat și stagnarea demersurilor
în
ceea
ce Găsirea unui avocat cu care
privește legalizarea fiecărui să existe o colaborare pe Legalizării
Biroului
de Conducere
Birou de Conducere împiedică termen lung și demersurile organizația să aplice pentru în
privința legalizării
linii de finanțare și există o înceapă
din
a
să
doua
dependență față de foștii lideri săptămână de mandat a pentru semnături și accesul la noului Birou de Conducere. conturile din bancă. În situația în care un sponsor nu mai finanțează un proiect ori ne anunță pe ultima sută de Găsirea mai multor posibili Pierderea finanțărilor
metri că nu va mai acorda o sponsori și mereu existența anumită sumă de bani, există unui plan B și C trebuie să posibilitatea
să
nu
mai fie luate în calcul.
organizăm proiectul ori să îl amânăm. Lipsa unui sediu
Dependența
de
Institutul Găsirea
unui
sediu
Francez din Iași face ca ASFI alternativ prin intermediul
21
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU să
depindă
de
cerințele UAIC ori
conducerii acestei instituții.
Primăriei Iași
pentru a fi în totalitate independentă și a își putea desfășura activitatea după propriile reguli.
Lipsa unei persoane pe IT duce la stagnarea din mediul online, un mediu în care dacă
Lipsa unui IT-ist
nu exiști astăzi, nu vei exista
Recrutarea din facultatea de Informatică a studenților.
nici mâine.
IDENTIFICAREA PROBLEMELOR STRATEGICE
Scopul identificării problemelor strategice este de a permite organizaţiei să se concentreze asupra provocărilor majore ori a opţiunilor de politică. Astfel:
Care este problema
De ce ea reprezintă o
strategică?
problemă strategică?
Ce se întâmpla dacă nu vom rezolva această problemă?
ASFI este o asociație nonprofit, 1.
Cum atragem fonduri pentru
costurile
necesare
susținerii
organizației proiectelor?
și
a
astfel
dacă
lipsa
finanțatorilor ar apărea în discuție, organizația nu va mai putea
să
își
desfășoare
activitatea. De aceea este o problemă pe termen lung, pentru că poate apărea oricând și
există
financiară
o față
externe. 22
dependență de
sursele
În situația în care nu vom avea o strategie prin care să atragem fonduri în situația de
urgență,
poate pentru
organizațiaîși
înceta o
activitatea perioadă,
nedesfășurându-și activitatea în continuare.
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU ASFI este dependentă față de Institutul Francez prin sediu și primește diverse avertizări că nu vor mai aveaun spațiu în cazul în care nu prestează anumite servicii. Astfel, este o problemă strategică pentru că 2.
Cum poate organizația noastră să facă rost de un sediu independent și să îl mențină?
este actuală și poate continua Dacă nu se fac demersuri ori interveni oricând dacă nu pentru găsirea unui sediu se
fac
demersuri
pentru nou, ASFI nu va avea parte
găsirea unui nou sediu prin de independență specifică intermediul
Universității unui ONG și își va pierde
„Alexandru Ioan Cuza” din din indentitate. Iași ori al Primăriei. Un nou sediu face organizația să fie independentă, iar în contractul de comodat trebuiesc făcute specificații pentru a îl menține fără
anumite
clauze
de
dependență. Problema apare în cazul în care nu există o resursă umană suficientă pentru activitățile asociației. Dacă coordonatorul În situația în care nu vom 3.
Cum
ne
motivăm de HR nu motivează membrii avea grijă în permanență ac
membrii pentru a se și aceștia nu sunt atrași să voluntarii să fie motivați, implica
în
asociației?
activitățile desfășoare plăcere,
activitățile dacă
nu
din riscăm să nu mai avem se membrii în organizație și
organizează pentru ei diverse aceasta să nu-și mai poată evenimente,
dacă
se
simt desfășura activitatea.
neglijați ori simt superioritate, aceștia se retrag ori nu se mai implică. Problema strategică 23
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU există, pentru că nu știm niciodată când un voluntar poate pleca ori nu se mai simte motivat, dat fiind vorba de voluntariat și nicio condiție contractuală și astfel ajungem să nu mai avem resursă umană pentru
a
ne
desfășura
activitatea. Noile media, social media în În special,
reprezintă
situația
în
care
nu
o aducem noutăți din punct de
modalitate de vizibilitate mai vedere al tehnologiei și al nouă. Reprezintă o problemă cerințelor pieței, atunci ne 4.
Cum facem asociația și proiectele noastre mai vizibile?
strategică, pentru că în timp pierdem din vizibilitate. În trebuie să venim cu noutăți la cazul în care modalitățile nivel de imagine, dar și pe noastre d epromovare vor fi partea tehnologică. Dacă nu învechite, nimeni nu va mai vom aveam oameni buni pe fi
prezent
la
proiectele
IT, design ori în relaționarea noastre, nu va mai dori să fie cu exteriorul riscăm oricând ca membru în ASFI și niciun vizibilitatea noastră să aibă de sponsor nu va mai investi în asociația noastră.
suferit.
Dacă
nu
vom
reinventa
O dată cu trecerea timpului, proiectele, să aducem ceva 5.
Cum
facem
ca
la piața
actuală
a
devenit nou, să oferim un plus față
evenimentele noastre să bombardată de evenimente, de
concurență,
proiectele
avem mai mult public proiecte ce seamănă între ele. noastre vor fi învechite, nu extern decât intern?
Devine o problemă strategică, ne vom atinge scopul, nu deoarece mereu trebuie să ne vom avea public și va trebui reinventăm și să fim unici.
să
încetăm
proiectului.
24
desfășurarea
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU
PROBLEMELE STRATEGICE, RESPONSABILII ŞI TERMENUL DE REALIZARE
Cum atragem fonduri pentru costurile necesare susținerii organizației și a
1. proiectelor?
Obiectiv specific
Acţiuni
Rezultate
Indicatori
Responsabili
Termen
Parteneri
Realizarea unei baze de date Contactarea
Selectarea
unui număr
celor
de
importante
100
de
companii
mai
companii Contactarea
Minim Posibilitatea unor colaborări, a unor sponsorizări
prin e-mail și
5
sponsori
Capgemeni,
Minim 10 Coordonatorul
Xerox, Artis
colaborato departamentul ui Strângere de
ri
Trimestrial
Design, Print Color,
Minim 10 Fonduri
Decathlon
voluntari
etc.
implicați
telefon Filmarea unor
cadre
din ASFI Realizarea unei prezentări a organizației pe un suport transmisibil, dar atractiv
1 film
Realizarea
Minim
unor statistici din istorie Realizarea unui portofoliu ASFI Realizarea de testimoniale
5
sponsori Atragerea
Minim 10
sponsorilor,
colaborato
partenerilor
ri Minim 25 voluntari implicați
Realizarea unui film 25
Coordonatorul departamentul ui Imagine & IT
Anual
-
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU Realizarea unui
Realizarea unui proiect de atragere a fondurilor
Scrierea unei mape
de
proiect Organizarea
Capgemeni,
implemen
Xerox, Artis
tat
brainstormin g
1 proiect
1000
de
Fonduri
beneficiari
pentru
direcți
organizație
10
și proiect
sponsori 30
Implementar
Decathlon,
ui Strângere de ceilalți membri
de
50
Color,
departamentul Fonduri, dar și Anual
parteneri
ea
Design, Print
Coordonatorul
360uaic, KissFm, Impact
ai Biroului de
Fm,
Primăria Iași,
Conducere
Consiliul Județean,
de
voluntari
Travis.
Realizarea unui
1 proiect
brainstormin g
implemen
pentru
tat
alegerea
1 proiect Coordonatorii
proiectului pentru Aplicarea la
aplicăm
linii
Scrierea
de
finanțare
care
proiectului pentru
linia
scris
și departamentelo
MTS, DJST,
r de Strângere
AFCN, ICR,
Fonduri
finanțat
pentru
10000 de de Fonduri și
organizație
beneficiari Proiecte, dar și
și proiect
1 sponsor ceilalți membri
Iași, Primăria
principal
Iași etc.
de finanțare
30
Implementar
ai Biroului de
Consiliul Județean
de Conducere
parteneri
ea
50
Evaluarea
de
voluntari
Raportarea
Vizibilitatea
Realizarea de Vizibilitate
3 sponsori
organizației
materiale
Fonduri
30
la nivel local,
atractive
pentru
parteneri
r Imagine & IT
național
Inserarea
organizație
anuali
și
și
Semestrial
Coordonatorii
de departamentelo
26
Relații
Lunar
-
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU internațional
sponsorilor,
și proiect
partenerilor
10
Externe
voluntari
pe materiale Organizarea unor evenimente pentru tarnsferul de imagine
2. Cum poate organizația noastră să facă rost de un sediu independent și să îl mențină?
Obiectiv specific
Acţiuni
Rezultate
Realizarea unei baze de Contactarea
date
unui număr
Discuții
de 5 posibili
purtate
comodatori
pentru închirierea
Indicatori Minim
Posibilitatea unor colaborări, a unui comodator
unui spațiu
Responsabili
contacte Minim coluntari
UAIC,
implicați
DJST, CUIB
Minim
3
alumni
CONTRA Realizarea
contract
de
unui contract
comodat pe
de comodat
o
Semnarea
perioadă
nedetermina tă
acestuia
Primăria,
8
1
unui
Parteneri
5
implicați
Încheierea
Termen
etc. Biroul Conducere ASFI
de Anual
CT Sediu pentru ASFI
1 comodat 1
UAIC
comodato r 1 sediu 3 27
CJ,
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU voluntari implicați 3. Cum ne motivăm membrii pentru a se implica în activitățile asociației?
Obiectiv
Acţiuni
specific
Rezultate
Indicatori
Responsabili
Termen
Parteneri
Realizarea unei baze de date
cu
Organizarea
posibile
Motivarea
unui
locații
membrilor
teambuildin
Contactarea
Coeziunea
g
pentru locații
grupului
Organizarea
Minim 10 voluntari implicați
Semestrial
-
Lunar
Teatru Fix
în organizare
Implementar ea Realizarea unei baze de
Coordonatorul
date
departamentul
cu
locații
minim 12
Contactarea
petreceri
pentru locații Organizarea a petreceri
12
Încheierea
Motivarea
unui
membrilor,
parteneriat
destresarea
anual pentru acestora o locație ori doua Brainstormin g
50
ui
Resurse
Umane
de
voluntari implicați 100
de
voluntari participan ți
pentru
tematicile petrecerilor 28
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU Realizarea
Minim
unui
traininguri
brainstormin Organizarea a
4
traininguri și workshopuri
g
pentru
aflarea necesităților Contactarea trainerilor Organizarea
Mimim 8 Dezvoltarea
traineri
personală și
Minim
profesională
membri
Motivarea
alumni
membrilor
implicați
ea
Aplicarea a 3 chestionare
Aplicarea acestuia Interpretarec hestionarului Soluționarea problemelor
voluntari
Coordonatorul
implicați
departamentul
Minim
Realizarea
chestionar
4 Lunar
Outdoor360
Trimestrial
-
Minim 10
Implementar
unui
4
3
chestionar Aflarea
e
problemelor
65
și
dintre
soluționarea
probleme
acestora
soluționat
Motivarea
e
membrilor
100
ui
Resurse
Umane
%
de
responden ți
4.
Obiectiv specific Contactarea a minim 5 parteneri media noi
Cum facem asociația și proiectele noastre mai vizibile?
Acţiuni
Rezultate
Indicatori
Realizarea
Promovarea
Minim
Responsabili 5
unei baze de ASFI și a
parteneri
date cu mass- proiectelor
media noi
media locală Colaborator
Minim 10
și națională, i noi
voluntari 29
Termen
Impact
Coordonatorul departamentul ui Externe
Relații
Parteneri
Înoras.ro, Semestrial
AltIasi, TeleM, TvrIasi,
Fm,
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU implicați
dar mai ales Posibile
Digi24 Iasi,
internațională parteneriate
Kiss
Contactarea
Radio
acestora
Guerilla etc.
Fm,
Discuții pentru parteneriate
Discuții
Încheierea unui parteneriat media anual cu un canal național
1 partener
cu
posibili
Partener
parteneri
media
Realizarea
anual,
unui contract
nivel
Semnarea
național
media anual, la
contractului
la
nivel
Anual
național
Radio Guerilla
3 voluntari implicați
Realizarea unui brainstormin Realizarea unor materiale de promovare atractive
g
pentru
aflarea ideilor creative Realizarea
Vizibilitatea
Minim 20
proiectelor
voluntari
și a ASFI
implicați
Coordonatorul departamentul ui Imagine &
Lunar
-
IT
materialelor Printarea Distribuirea acestora
Realizarea
Realizarea
unui
unui
Vizibilitate
invitat
departamentelo
Chirilă,
eveniment
brainstormin
pentru ASFI
1
r
Andrei
g pentru a și invitat
eveniment
Externe,
afla ce invitat
de
cu personaj
un
Minim
1 Coordonatorii
RP Resurse 30
Relații Anual
Tudor
Pleșu,
Dan
Puric, Oana
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU notoriu
dorim
organizat
pentru
Realizarea
50
realizarea
unei baze de
voluntari
transferului
date
implicați
de imagine
invitați
10000 de
Contactarea
beneficiari
cu
Umane
Pellea,
M.
Cărtărescu
de
etc.
acestora Organizarea Implementar ea
Cum facem ca la evenimentele noastre să avem mai mult public extern decât
5. intern?
Obiectiv
Acţiuni
specific
Rezultate
Realizarea
Minim
unui brainstormin Reinventare a proiectelor de tradiție
Indicatori
g Reorganizare a priorităților Organizarea efectivă Implementar
Responsabili
proiecte
noastre vor
reinventat
atrage
și
e
tradiția
va
Minim 50 Conducere
Biroul
de
un
voluntari
public
Parteneri
2
Proiectele
continua cu
Termen
de Anual
-
Anual
-
ASFI
implicați
numeros
ea Realizarea
Un
Organizarea
unui
proiect
ce
nou
unui proiect
brainstormin
atrage
un
parteneri
Coordonatorul
nou
g
și
proiectului
ASFI
marca
nou
pentru nou public,
aflarea
dar
ideilor
de sponsori,
și
1 proiect
sponsori noi 31
Universitatea de Stat Moldova Relații Publice și Publicitate Andreea DUMITRU proiect
parteneri,
50
de
Scrierea unei instituții etc.
voluntari
mape
implicați
de
proiect
1000
de
Organizarea
beneficiari
Implementar
direcți
ea
10000 de
Evaluarea
beneficiari indirecți
Aplicarea unui chestionar pentru mediul extern
Realizarea
Minim
unui
chestionar
chestionar Aplicarea acestuia Interpretarea chestionarulu i
Aflarea problemelor și soluționarea acestora
2
e 65
%
dintre probleme soluționat e
Soluționarea
3000
problemelor
responden ți
32
de
Coordonatorul departamentul ui de Resurse Umane
Semestrial
-
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
În literatura de specialitate, există mai multe definiţii ale termenului de public, pe care le enumerăm în următoarele rânduri: grup de persoane care (a) se confruntă cu o problemă, (b) au păreri diferite cu privire la modul de rezolvare a problemei şi (c) poartă discuţii în legătură cu respectiva problemă; totalitatea receptorilor actuali sau potențiali ai unui mesaj; grup de persoane care au aceleaşi trăsături demografice, psihografice sau geodemografice, astfel încât ele reacţionează în mod asemănător la acţiunile sau mesajele unui agent social; grup constituit din persoane care împărtăşesc aceleaşi experienţe, valori sau simboluri; grup deservit de către o anumită organizaţie şi faţă de care această organizaţie este responsabilă din punct de vedere legal sau moral; grup de persoane care sunt influenţate de acţiunile unei organizaţii sau care influenţează organizaţia. Odată cu definirea lexemului, este important să diferenţiem noţiunile de public al organizaţiei, client şi public ţintă, precum şi noţiunile public ţintă şi masă.
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
În capitolul ales spre prezentare, autorul îl citează pe Lindon cu privire la importanţa segmentării publicului. Lectura de specialitate subliniază că partiţionarea (sau segmentarea) publicului trebuie să respecte următoarele condiţii (SAMDA1): În
interiorul
fiecărei
categorii
de
public
este
evidentă
omogenitatea
componentelor; Între categoriile de public este evidentă eterogenitatea; Publicurile sunt identificabile şi măsurabile; Publicurile sunt abordabile şi pot fi determinate/ motivate să acţioneze într-un anumit fel; Publicurile sunt suficient de numeroase pentru a justifica luarea lor în considerare. Mai mult, există şi alte criterii de partiţionare: Geografic: după regiune (continent, ţară, judeţ, cartier etc.), după mărimea ariei metropolitane (peste 2 milioane de locuitori, între 1 şi 2 milioane, între 500.000 şi 1 milion etc.), după densitatea populaţiei (urban, rural, suburban), climat (mediteranean, temperat, nordic etc.) Demografic: vârstă, gen, mărimea familiei, ciclul de viaţă al familiei, generaţie (baby-boomers, generaţia X, generaţia Y etc.), venit, ocupaţie, educaţie, etnie, naţionalitate, religie, clasă socială etc.) Psihografic: activităţi, interese, opinii, atitudini, valori Comportamental: beneficii căutate, perioada de folosire a unui produs, loialitate faţă de branduri, disponibilitate de cumpărare, statut, ocazii etc.
1
Effective Segmentation Criteria: Measurable, Substantial, Accessible, Differentiable, Actionable
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
Potrivit lui Leduc (1987, p. 248) citat de Bernard Dagenais, toţi indivizii care sunt în măsură să influenţeze activitatea unei organizaţii formează publicuri ale respectivei organizaţii. Publicurile se divid astfel în şapte categorii: marele public; publicurile adiacente; furnizorii; clienţii; utilizatorii produsului; personalul; liderii de opinie.
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
Înspre buna cunoaştere a publicurilor, profesorul Bernard Dagenais recomandă găsirea răspunsurilor la următoarele întrebări-cheie: a.
Cine sunt cei care formează publicul?
b.
Ce cunoaşte publicul respectiv?
c.
Ce crede publicul despre organizaţie?
d.
Ce face publicul respectiv?
Ca urmare a oferirii răspunsurilor la întrebările de mai sus, în etapa analizei situaţionale, identificăm: actorii care produc, adică publicul intern; actorii care consumă, respectiv clienţii; actorii care intermediază, adică partenerii; actorii care influenţează, respectiv legislatorii. Ronald Smith prezintă o categorizare asemănătoare, pe care o redăm în tabelul de mai jos: Angajaţi sau voluntari Veterani sau novici
Ocazionali sau regulaţi Actuali, potenţiali sau foşti clienţi Competitivi sau loiali Clasificabili în funcţie de vârstă, etnie, putere de cumpărare Principali, secundari sau ocazionali
(Top/
Upper)
Management,
întreţinere, personal direct productiv Management sau sindicate Persoane active (cu familii în întreţinere) sau pensionari
Lideri ai comunităţii (primari, consilieri,
Competitori
parlamentari, lideri sindicali, conducători
Adversari
ai
Activişti
profesionale,
de
organizaţiilor afaceri,
sindicale,
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
de
supervizare, personal administrativ, personal de
Investitori, acţionari sau creditori
asociaţiilor/
personal
educaţionale, religioase, etnice etc.) Organizaţii
comunitare
organizaţii
profesionale,
sindicale,
educaţionale,
(asociaţii/ de
afaceri,
religioase,
etnice, culturale, ecologiste, de protecţie a animalelor etc.) Agenţii de reglementare, de acreditare, de monitorizare etc. Experţi/ Consultanţi/ Analişti profesionali Instituţii ale administraţiei publice (locale, judeţene, naţionale; cu posturi elective sau cu posturi care sunt ocupate prin concurs; cu atribuţii legislative, executive sau judiciare; etc.) Media
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
Comportamentul oamenilor se clasifică, în general, după anumite criterii. Sociologii şi specialiştii de relaţii publice au întocmit câteva clasificări în ceea ce priveşte comportamentul publicurilor: De la publicul inactiv la publicul activ
De la inovator la conservator
Public indiferent
Inovatorii
Public latent
Primii utilizatori
Public avertizat
Masa de utilizatori
Public activ
Conservatorii
Simpatizanţi
Publicul Primar
Secundar
Marginal
Opozanţi
Neutri
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
Pe lângă sublinierile lui Dagenais, ne centrăm pe categoriile de public în sistemele VALS2 1978 şi VALS 2: 1990, propuse de Arnold Mitchell.
: oameni de succes, cu o înaltă stimă de sine şi deschişi la schimbare : principiali şi practici, caută calitatea şi durabilitatea
: principiali, cu venituri reduse şi cu un nivel de educaţie modest, sunt atraşi de mărcile consacrate : interesaţi de statutul dobândit, atenţi la imaginea pe care o au, valorizează predictibilitatea şi evită riscurile, cumpără lucruri care par a proba în faţa celorlalţi propriul succes : interesaţi de statutul lor, cu resurse limitate, îşi doresc să fie stilaţi, deseori sunt impulsivi în comportamentul de cumpărare : orientaţi spre acţiune, dispreţuiesc conformismul şi autoritatea, cheltuiesc mult pe distracţii şi haine : orientaţi spre valorizează funcţionalitatea
acţiune,
tradiţionalişti
şi
conservatori,
: limitaţi de venituri şi educaţie, se concentrează asupra nevoilor stringente, tind să fie fideli anumitor mărci
2
Values And LifeStyles Program
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
Noutatea sistemului VALS 2 implică analiza şi categorizarea publicurilor în funcţie de două variabile: 1. Self-orientation (primary motivation): Principle-oriented consumers (ideals) Status-oriented consumers (achievement) Action-oriented people (self-expression) 2. Resources: psychological, demographic, income, self-confidence, intelligence.
Actualizers Perfecţioniştii (high income, high selfesteem)
Fulfilled
Achievers
Experiencers
Realizaţii
Oamenii de succes
Experimentatorii
(well educated, open minded)
(family & work, imageconscious)
(young/ enthusiastic, rebellious)
(Orientation) Believers
Strivers
Makers
Încrezătorii
Aspiranţii
Creatorii
(conservative, trust authority)
(want more money, unsure)
(work with hands, selfsufficient)
Strugglers Luptătorii (low education & skills, cautiously worried)
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
Totodată, dorim să atragem atenţia şi asupra următoarelor tipologii:
ridicat nivel de informare scăzut
public conștient
public activ
(aware stakeholder)
(active stakeholder)
public inactiv
public instigat
(inactive stakeholder)
(aroused stakeholder)
scăzut
ridicat
nivel de implicare
Publicurile comunităţii
Publicurile guvernamentale
Publicurile membrilor
Publicurile consumatorilor
Publicurile angajaţilor
Publicuri media
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
Publicurile de investitori
Publicurile internaţionale
Tipuri de public după Jerry Hendrix
Publicurile speciale
R.K. Mitchell, B.R. Agle şi
D.J. Wood au propus o altă tipologie, în funcţie de
următoarele criterii de clasificare: capacitatea de a influenţa luarea unei decizii îndrituirea legală, morală sau prezumată de a influenţa situaţia unei organizaţii calitatea unei probleme de a se prezenta ca suficient de importantă şi gravă pentru a solicita un răspuns prompt din partea organizaţiei Prin întrepătrunderea celor 3 criterii, rezultă următoarele tipuri de public: Public latent (dormant sh): P, non L, non U Public aflat la cheremul organizaţiei (discretionary stakeholder): L, non P, non U Public milog (demanding stakeholder): U, non P, non L Public dominant (dominant stakeholder): P, L, non U Public dependent (dependent stakeholder): L, U, non P Public primejdios (dangerous stakeholder): P, U, non L Public crucial (definitive stakeholder): P, U, L Nonpublic (non-public): non P, non L, non U În funcţie de strategia de comunicare recomandabilă, B.L. Rawlins teoretizează următoarele tipuri de public: Public de sprijin (advocate s-h): activ şi suportiv; trebuie orientat spre acțiune Public latent (dormant s-h): inactiv şi suportiv; trebuie câștigat din punct de vedere afectiv Public ostil (adversarial s-h): activ şi non-suportiv; trebuie căutată o variantă de câștig mutual Public apatic (apathetic s-h): inactiv şi non-suportiv; trebuie să i se câștige atenția și interesul
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
6. În etapa analizei situaţionale, cu cât organizaţia/ instituţia/compania dezvoltă o mai bună capacitate de înţelegere a indivizilor cărora doreşte să li se adreseze, cu
atât îşi va putea adapta mai uşor mesajul la preocupările
„Iată o perspectivă deosebită:
fiecăruia.
valoarea unui client nu trebuie
Pentru ca procesul de comunicare să sufere un
măsurată
în
funcţie
de
minim de pierderi, este important, după cum subliniază
cumpărăturile făcute într-o zi
autorul, să comunice mesajul unui public ţintă bine
anume, ci prin prisma tuturor
delimitat şi nu unui număr cât mai mare de persoane. De
cumpărăturilor pe care le va
aceea, este imperativ să restrângem, limităm şi ierarhizăm
efectua cât timp ne rămâne fidel.
publicurile ţintă.
Nu trebuie să uităm nici valoarea
În principiu, numărul de publicuri ţintă este egal cu cel al obiectivelor. De altfel, încă de la început trebuie să aflăm care este publicul-ţintă care se potriveşte cel mai bine obiectivului formulat, precum şi care este publicul ţintă cel
adăugată: toţi prietenii cărora acest client mulţumit le va recomanda
produsul”.
(Stan
Rapp în The Great Marketing Turnaround)
mai potrivit pentru realizarea obiectivului. În mod obişnuit, un plan de campanie de relaţii publice se construieşte în
jurul obiectivului, nu al publicului ţintă. Un alt imperativ din „lista” lui Dagenais este să evităm să confundăm publicul ţintă cu personajele folosite în mesaj.
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
Tester Casa Auto Tester Casa Auto este lider în rândul dealerilor auto din regiunea nord-estică a ţării. Scopul campaniei de publicitate și PR pe care compania a proiectat-o este creșterea gradului de informare a publicului din Iași cu privire la serviciul de buyback și trade-in Tester Casa Auto. Compania are ca public bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 ani, cu domiciliul în județul Iași, în mediul rural sau urban, cu venituri medii și mari. În urma cercetării întreprinse, publicul țintă comunicat de reprezentanții firmei are următoarea segmentare, care respectă cele 3 obiective de PR asumate (a. Până la sfârșitul campaniei, să fixăm în mintea publicului țintă adresa sediului Casa Auto (peste 70 % din cei intervievați în cadrul cercetării post-campanie să indice corect adresa firmei); b. Peste 70% din publicul țintă (aproximativ 127.000 de bărbați ieșeni deținători de mașini) să ia contact cu mesajele de comunicare din cadrul campaniei ; c. Creșterea numărului de cereri de evaluare pentru mașinile rulate la minimum 100 de dosare lunar, până la 3 luni de la încheierea campaniei.):
1.
Persona: Domnul Popescu, cu vârsta cuprinsă între 30 și 55 ani, căsătorit, tată a 1-2 copii, cu domiciliul stabil în județul Iași, este profesor universitar/ doctor/ avocat/ manager al unei firme/ director al unei instituții etc. Fiecare dimineață este începută cu lecturarea unui ziar, la aburii cafelei și
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
continuată în mașină, în drum spre serviciu. Dorind să fie mereu la curent cu toate noutățile din lumea politică/ științifică și a domeniului său profesional, ascultă știrile la radio în cele 40 de minute în care este blocat în trafic. La birou, înainte de începerea activității propriu-zise, mai urmărește noutățile de pe site-urile de business ori reviste online de specialitate. Aruncă o privire peste titlurile emailurilor primite și le deschide pe cele cu caracter profesional și nu ignoră newsletter-ele care vizează ideea de siguranță- confort. Își face cumpărăturile de obicei în week-end în supermarketuri și, la rugămințile insistente ale soției, o însoțește la cumpărarea cadourilor pentru copii ori a obiectelor de reamenajare a casei în Mall-urile din Iași. În rest, tot ce ține de plăți, cotizații, este tranzacționat online, pentru a câștiga mai mult timp. Preocupat de statutul său social, este interesat automat de imaginea sa în rândul colegilor, subalternilor și al partenerilor, de aceea se gândește să își schimbe mașina, mai ales că a avut câteva probleme tehnice, pentru a căror rezolvare a ținut mai mult timp autoturismul în service. Preocupat de educația copiilor, îi încurajează pe aceștia spre activități care să fie environmentally friendly. Unul dintre citatele preferate ale domnului Popescu: „Time is money”. 2. Tinerii între Persona: Andrei este student la master la o universitate din Iași. Îmbină 18-30 ani
studiul cu afacerile și cu ieșirile în oraș cu prietenii, iar deplasările pentru astfel de activități din diferite colțuri ale Iașiului se fac doar cu mașina. Ieșirile cu prietenii au loc cu precădere în cafenele și pub-uri cunoscute din Iași, după ora 19.00 ( la nivelul limbajului nonverbal- gestica-, în mod inconștient, înainte de așezarea la o masă într-o cafenea, își așează cheile mașinii lângă/ pe suportul de pahar de pe masă (?), iar când intră în mașină, cu precădere dimineața, dă drumul la radio). Provenit dintr-o familie cu o bună situație financiară, a fost ghidat și întrajutorat în parcursul său profesional de tatăl influent. De altfel, mașina pe care o conduce a fost primită cadou la vârsta de 18 ani și a aparținut tatălui
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
său. Dorește să capete mai multă independență, de aceea consideră că este timpul să facă o schimbare, care să debuteze cu achiziționarea unei noi mașini. Dar ce să facă cu cea veche, încă funcțională? Pe internet și printre prieteni caută răspunsul; poate o promoție ori o ofertă ori un serviciu de buy-back/ trade-in se vor ivi. 3. Partenerii companiei, Mass-media și liderii de opinie 4. Publicul intern: personalul Casa Auto (public conştient şi activ, dar nonconsumator (conform tipologiei lui Kirk Hallahan), în producători (după Ronald Smith), stakeholderi cu functional linkage (James Grunig și Todd Hunt), public aflat la cheremul organizaţiei (conform tipologiei lui B.R.Agle şi D.J.Wood) şi public de sprijin şi latent (după B.L.Rawlins)) La indicațiile reprezentanților firmei, este vizată în special o singură persona, cea corespunzătoare bărbaților între 30 și 55 de ani, rezident în municipiul Iași ori în apropierea municipiului Iași, cu venituri medii și mari, deținători ai unei mașini. Persona corespunzătoare acestui public este, după cum reiese din tabelul de mai sus, Domnul Popescu, care s-ar încadra, după segmentările teoretice, în „Realizații” și „Oamenii de succes” (VALS 2, 1990, după Arnold Mitchell, Stanford Research Institute (SRI International)), în public conştient (conform tipologiei lui Kirk Hallahan), în clienţi (după Ronald Smith), consumatori cu functional linkage (James Grunig și Todd Hunt), public crucial (conform tipologiei lui B.R.Agle şi D.J.Wood) şi public de sprijin (după B.L.Rawlins).
UAIC şi USM Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea de Stat din Moldova sunt două instituții de învățământ superior. Amândouă au ca scop educația studenților, masteranzilor, doctoranzilor, performanța acestora încât să fie absolvenți pregătiți, cu cunoștințe vaste în domeniile urmate. Publicuri ale UAIC și USM: profesorii; studenții, masteranzii, doctoranzii;
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
elevii; părinții; Ministerul Educației și Cercetării; celelalte instituții de învățământ din țară și din străinătate; potențiali sponsori, parteneri, investitori; companiile ce fac sondaje ori instituțiile ce fac clasificările instituțiilor la nivel național și/sau ori internațional; experți pe anumite domenii ce pot deveni angajatori; alți beneficiari ai serviciilor universității, a campaniilor, proiectelor acesteia etc. Publicul țintă: studenții înmatriculați la UAIC și USM; elevii de clasa a XI-a și a XII-a și părinții acestora. Balul Mascat Francofon Asociaţia Studenţilor Francofoni din Iaşi îşi propune să organizeze cea de-a XII-a ediţie a proiectului Bal Mascat Francofon în Sala Paşilor Pierduţi, reunind 1000 de persoane. În cadrul acestui proiect, sute de studenţi din Iaşi vor avea șansa de a sărbători unitatea în diversitate, alături de asociaţia noastră, în luna internaţională a francofoniei. În urma analizei, folosind strategia persona, avem următoarele publicuri, în rândul cărora se remarcă studenţii asemenea lui Marie ca public ţintă. este o tânără studentă, cu vârsta cuprinsă între 18-26 de ani, sociabilă, visătoare, pasionată de dans și de modă. Îi plac hainele și lucrurile vintage și este deosebit de inspirată în îmbinarea articolelor vestimentare în tendințe cu accesoriile prețioase ale bunicii. Pentru ea, a se pregăti pentru Bal Mascat este o adevărată plăcere, căreia îi acordă mai multe vise, mai multe dimineți la curs, desenând pe foile cu notițe de la seminarii etc. Marie este sufletul petrecerilor și va fi prezentă la Bal Mascat alături de cel puțin 10 prieteni, cu toții în acord cu tema balului, deosebit de entuziasmați, creativi, doritori de a participa la concursurile din cadrul balului. În funcţie de obiectivele propuse, se identifică şi alte categorii de public: Alex este student din Iași de 18-26 de ani, sociabil, îndrăzneț, blogger care se dorește a fi omniprezent și „megaimplicat” în tot ce „mișcă și mișună” în Iași. Îi place să lucreze mereu „undercover”, așa că alegerea unui costum foarte inspirat, va fi deosebit de dificilă și va fi Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
transpusă și în paginile blogului său. Are spirit de inițiativă, contactând organizatorii Balului și cerând alte detalii, piperate, despre ce va fi în seara marelui eveniment. De altfel, face și un concurs pe propriul blog, iar la Bal, actualizează informațiile în timp real. Domnul Nistor este om de afaceri/ persoană influentă, cu funcții de conducere, din Iași, cu vârsta între 30-55 ani, care se orientează către cultură și activități recreative, organizate de studenți, pentru studenți, în amintirea anilor trecuți, când activa în cadrul unui ONG. A sponsorizat Balul Mascat, se numără printre membrii juriului și se arată entuziasmat de amploarea evenimentului. Invitația hand-made l-a încântat, recomandând-o și departamentului de Marketing din cadrul companiei sale. Vine însoțit de soția sa și cei doi copii mici, supravegheați de bonă. Știe că va fi prezentă și presa și că bannerul său, precum și persoana sa vor atrage atenția jurnaliștilor, aducând un plus de vizibilitate companiei sale. Elena este membru nou în ASFI, studentă în anul I și membru în echipa de organizare a Balului Mascat. Perioada de pregătire a proiectului i s-a părut deosebit de creativă, aducând un plus de veselie și inovație vieții sale de student. În perioada campaniei de promovare a avut cam puține ore de somn liniștit, însă energia echipei de proiect i-a împrospătat entuziasmul. Și-a invitat personal prietenii, i-a rugat și pe ei să promoveze evenimentul pe care ea îl organizează, iar în seara Balului, tresare de bucurie când își recunoaște cunoscuții de sub măștile deosebite. La facultate se bucură de popularitate, fiind abordată din ce în ce mai mult pentru detalii despre evenimentul mult așteptat. În echipa de proiect și-a făcut adevărați prieteni.
Universitatea de Vară pentru Elevi SummerIS Universitățile de Vară pentru Elevi reprezintă cel mai amplu program național de promovare a unei alegeri informate și corecte a studiilor universitare de către elevii din România. Scop Familiarizarea tinerilor din clasele a X-a și a XI-a cu învățământul universitar, în vederea informării și orientării cu privire la specializarea pe care o vor urma după absolvirea studiilor liceale. Obiective 1.
Participarea unui număr de 150 de elevi la ediția a II-a SummerIS.
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
2.
Promovarea Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și a facultăților acesteia
în rândul celor 10.000 de persoane. 3.
Promovarea voluntariatului în rândul celor 150 de participanți.
4.
Experimentarea vieții de student cu elemente specifice unei palete variate de
specializări – inclusiv cursuri, laboratoare, examene, educație nonformală și activități sociale – pe o perioadă de 10 zile, de către cel puțin 150 de elevi din clasele a X-a și a XI-a din România, în perioada 17– 27 Iulie 2014. 5.
Creșterea gradului de conștientizare a posibilităților de continuare a studiilor pentru
cel puțin 10.000 de elevi și părinți din România, în perioada 1 Iunie – 15 August 2014. 6.
Elaborarea a cel puțin o propunere de politică publică, menită să amelioreze
tranziția tinerilor dinspre licee înspre universități, până în data de 1 Octombrie 2014. Publicuri și publicul–țintă Publicurile acestui proiect sunt: organizațiile studențești; voluntarii; UAIC; elevii; părinții; Inspectoratele Școlare Județene; școlile din întreaga țară și din Republica Moldova; Consiliul Național al Elevilor și Consiliile Județene ale Elevilor; mass-media; locuitorii orașelor unde s-au distribuit material de promovare; Ministerul Educației și Cercetării României; Ministerul Tineretului și Sportului; parteneri, sponsori, posibili investitori.
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
Direcți – participanți program Universități de Vară
150
150
4500
5000
1
n/a
15000
20000
Direcți – beneficiari ai campaniei de informare / conștientizare Direcți – universități Indirecți – beneficiari secundari ai universităților de vară, ai campaniei asociate și ai politicii publice lansate Publicul-țintă al acestui proiect este format din elevii din clasele a X-a și a XI-a din România și din Republica Moldova, beneficiari ai unei îndrumări către specializarea pe care o vor urma la facultate.
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
Înspre animarea prezentării, aducem în atenţia colegilor campania de PR pentru noua emisiune de pe postul de radio Kiss FM, „Sergiu şi Andrei”. Sergiu şi Andrei s-au remarcat prin video-urile postate pe canalul de Youtube, centrate pe criticarea vedetelor din România. Notorietatea lor pe Youtube i-a determinat pe managerii Kiss FM să le propună o emisiune la radio pe care au promovat-o întocmai prin intermediul vedetelor aflate în vizorul iscusiţilor critici. Aşa cum Dagenais face diferenţierea între purtătorii de mesaj şi publicul ţintă, şi noi dorim să evidenţiem faptul că deşi vedetele se pot număra şi ele printre publicurile emisiunii, totuşi, în cadrul videoclipului prezentat, ele se ipostaziază în purtătorii de mesaj (endorseri) orientat către adevăratul public ţintă: ascultătorii Kiss FM, fie fani, fie critici ai starurilor autohtone.
1.
Coman, Cristina, Relaţiile publice. Principii şi strategii, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
2.
Dagenais, Bernard, Campania de Relaţii Publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003;
3.
Fîrte, Ilie-Gheorghe, Fundamente ale Relaţiilor Publice, notiţe de curs, 2011;
4.
Newsom, Doug, Totul despre relaţiile publice, Editura Polirom, Iaşi, 2003;
5.
Smith, Ronald D., Strategic Planning for Public Relations, 2nd edition, Lawrence Erlbaum
Associates, Publishers, Mahwah (N.J.), London, 2005; 6.
Theaker, Alison, The Public Relations Handbook, Routledge, London and New York,
2001.
Andreea Dumitru şi Luciana Muraraşu
1
Angajaţi sau voluntari
Ocazionali sau regulaţi
Veterani sau novici
Actuali, potenţiali sau foşti clienţi
(Top/ Upper) Management, personal de supervizare,
Competitivi sau loiali
personal administrativ, personal de întreţinere, personal
Clasificabili în funcţie de vârstă, etnie, putere de
direct productiv
cumpărare
Management sau sindicate Persoane active (cu familii în întreţinere) sau pensionari
Principali, secundari sau ocazionali
Investitori, acţionari sau creditori
Lideri ai comunităţii (primari, consilieri, parlamentari, lideri sindicali, conducători ai asociaţiilor/ organizaţiilor profesionale,
de
afaceri,
sindicale,
educaţionale,
religioase, etnice etc.)
Adversari
Organizaţii
comunitare
(asociaţii/
organizaţii
profesionale,
de
sindicale,
educaţionale,
afaceri,
Competitori Activişti
religioase, etnice, culturale, ecologiste, de protecţie a animalelor etc.) Agenţii de reglementare, de acreditare, de monitorizare etc. Experţi/ Consultanţi/ Analişti profesionali Instituţii ale administraţiei publice (locale, judeţene, naţionale; cu posturi elective sau cu posturi care sunt ocupate prin concurs; cu atribuţii legislative, executive sau judiciare; etc.) Media
Ronald Smith – categorizarea publicurilor
2
De la publicul inactiv la publicul activ
De la inovator la conservator
Public indiferent
Inovatorii
Public latent
Primii utilizatori
Public avertizat
Masa de utilizatori
Public activ
Conservatorii
SimpatizanĹŁi
OpozanĹŁi
Publicul Primar
Secundar
Marginal Neutri
3 : oameni de succes, cu o înaltă stimă de sine şi deschişi la
schimbare : principiali şi practici, caută calitatea şi durabilitatea
: principiali, cu venituri reduse şi cu un nivel de educaţie modest, sunt atraşi de mărcile consacrate : interesaţi de statutul dobândit, atenţi la imaginea pe care o au, valorizează predictibilitatea şi evită riscurile, cumpără lucruri care par a proba în faţa celorlalţi propriul succes : interesaţi de statutul lor, cu resurse limitate, îşi doresc să fie stilaţi, deseori sunt impulsivi în comportamentul de cumpărare : orientaţi spre acţiune, dispreţuiesc conformismul şi autoritatea, cheltuiesc mult pe distracţii şi haine : orientaţi spre acţiune, tradiţionalişti şi conservatori, valorizează funcţionalitatea : limitaţi de venituri şi educaţie, se concentrează asupra nevoilor stringente, tind să fie fideli anumitor mărci
4
Actualizers Perfecţioniştii (high income, high self-esteem)
Fulfilled
Achievers
Experiencers
Realizaţii
Oamenii de succes
Experimentatorii
(well educated, open minded)
(family & work, image-conscious)
(young/ enthusiastic, rebellious)
(Orientation) Believers
Strivers
Makers
Încrezătorii
Aspiranţii
Creatorii
(conservative, trust authority)
(want more money, unsure)
(work with hands, selfsufficient)
Strugglers Luptătorii (low education & skills, cautiously worried)
5
ridicat
public conștient
nivel de
(aware
informare
stakeholder) public inactiv scăzut
(inactive stakeholder) scăzut nivel de implicare
public activ (active stakeholder)
public instigat (aroused stakeholder) ridicat
6 R.K. Mitchell, B.R. Agle şi D.J. Wood au propus o altă tipologie, în funcţie de următoarele criterii de clasificare: capacitatea de a influenţa luarea unei decizii îndrituirea legală, morală sau prezumată de a influenţa situaţia unei organizaţii calitatea unei probleme de a se prezenta ca suficient de importantă şi gravă pentru a solicita un răspuns prompt din partea organizaţiei Prin întrepătrunderea celor 3 criterii, rezultă următoarele tipuri de public: Public latent (dormant sh): P, non L, non U Public aflat la cheremul organizaţiei (discretionary stakeholder): L, non P, non U Public milog (demanding stakeholder): U, non P, non L Public dominant (dominant stakeholder): P, L, non U Public dependent (dependent stakeholder): L, U, non P Public primejdios (dangerous stakeholder): P, U, non L Public crucial (definitive stakeholder): P, U, L Nonpublic (non-public): non P, non L, non U
7
În funcţie de strategia de comunicare recomandabilă, B.L. Rawlins teoretizează următoarele tipuri de public: Public de sprijin (advocate s-h): activ şi suportiv; trebuie orientat spre acțiune Public latent (dormant s-h): inactiv şi suportiv; trebuie câștigat din punct de vedere afectiv Public ostil (adversarial s-h): activ şi non-suportiv; trebuie căutată o variantă de câștig mutual Public apatic (apathetic s-h): inactiv şi non-suportiv; trebuie să i se câștige atenția și interesul
8
Publicurile comunităţii
Publicurile guvernamentale
Publicurile membrilor
Publicurile consumatorilor
Publicurile angajaţilor
Publicuri media
Publicurile de investitori
Publicurile internaţionale
Tipuri de public după Jerry Hendrix
Publicurile speciale