Apud Constantin Nazarie, Activitatea preoţilor de armată în campania din 1916-1919

Grigore Popescu-Breasta, în calitate de defensor eclesiastic, alături de protopopul judeţului Dolj - Constantin Săndulescu, a contribuit la salvarea unor slujitori ai bisericii care urmau a fi anchetaţi pentru participare la răscoală. Exemplul cel mai grăitor este cel al preotului Dumitru Andreescu de la parohia Căpreni, pe atunci în judeţul Dolj, care era reclamat de arendaşul D.I. Nicolau că ar fi îndemnat ţăranii la răzvrătire2. În raportul său din 7 august 1908, arată rolul pe care trebuiau să-l aibă conferinţele pastorale pentru care se impunea o reglementare, raport însuşit de Spiru Haret, pe atunci ministrul Instrucţiunii Publice şi Cultelor. În anul 1909, se retrage din postul de defensor şi pentru activitatea sa este decorat cu medalia „Răsplata muncii pentru Biserică”, clasa I, şi mulţumiri scrise de la Spiru Haret. Paralel, în anii 1908-1909, urmează cursurile Seminarului Pedagogic Universitar şi Facultatea de drept (unde obţine licenţa tot cu calificativul „Magna cum laude”). În Bucureşti a fost profesor de religie la Pensionul particular „Coman” din Str. Ştirbei Vodă. Între anii 1908-1938, cu întrerupere în 1917-1918, când s-a refugiat în Moldova, a fost profesor de limba română la Colegiul „Carol I”3. La 1 iunie 1909, după ce a absolvit primul examenul de capacitate, a fost numit profesor cu titlul provizoriu în învăţământul secundar din Craiova la religie şi limba română, iar la 29 ianuarie 1914 a devenit profesor cu titlul definitiv. Spre exemplu, în 1909 preda 9 ore de religie la gimnaziu şi Internatul şcolar de fete, 3 ore de limba română la clasele a IV-a şi a VII-a A, în 1912-1913 mai preda şi 2 ore la Şcoala superioară de comerţ. La Congresul profesorilor de religie, Bucureşti 1912, „am prezentat un referat asupra „Rolului şi scopului cu conţinut religios în genere şi în cel secundar în special”, referat publicat în revista oficială a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 1913... În prezent lucrez la o metodică a învăţământului religios. Notă lucrări 1. Învăţământul religios în şcoalele din Germania. „Către Preoţimea română (adunări de articole preluate şi nepublicate privitoare pe felurite chestiuni de şcoală, biserică, cler, administraţie, etc.). 2. Mitropolitul Veniamin Costache (Curs popular). Am ţinut curs popular în cursul anului ’909-910 cu prieteni şi alţi colegi la Liceul „Carol I” . ’ În calitate de membru al Ligii culturale secţia Craiova, am vorbit în obştea Românilor Macedoneni, la centenarul răpirei Basarabiei, cu prilejul omorârei românilor la alegerile din Transilvania, la felurite serbări cu caracter naţional etc. Iconom Popescu Breasta” . Conform înaltului Decret Regal nr. 1.422/1914, părintele iconom Grigore Popescu-Breasta devine profesor definitiv la orele de religie şi limba română la liceu, gimnaziu şi şcoala de fete nr. 1 din Craiova 4. Concomitent a fost şef birou Ministerul Instrucţiei şi Cultelor, defensor bisericesc, profesor de religie, inspector al seminariilor, director al Seminarului „Sf. Grigore Decapolitul” în anii 1922-1929, epitrop la Madona, apărător al consistoriului eparhial al

2 Sergiu-Grigore Popescu, Participarea clerului dn Oltenia la luptele sociale şi naţionale ale poporului român (secolele XIX şi XX), Craiova, Editura Aius Print, ed. 2010, p. 113-115; ABSA, dos. 39/1915, f. 38. 3 *** Anuarul Liceului „Nicolae Bălcescu” Craiova, 1826-1976, Craiova, 1976, p. 10, nr. 157. 4 SJAN, Dolj, fond Liceul „Carol I”, Craiova, dos. 1/1913-1914, nenumerotat.

499

Râmnicului Noul Severin, iconom stavrofor şi senator, preşedinte al Comitetului judeţean al Societăţii „Renaşterea” . La 19 mai 1909, a fost hirotonit preot pe seama bisericii Sf. Ilie din Craiova de către episcopul Râmnicului, Ghenadie Georgescu. „Convins de importanţa şi misiunea Bisericii şi a preoţimii române, am părăsit o înaltă demnitate omenească spre a mă face servul devotat al lui Hristos şi propovăduitor al învăţăturii creştine” - a spus acesta cu prilejul hirotonirii sale. Aici a funcţionat ca preot slujitor până la 1 mai 1912, când s-a transferat la biserica Sf. Arhangheli în locul viitorului episcop Antim Petrescu. De la 1 iunie 1909, devine profesor de religie şi limba română la Liceul „Carol I”, la externatul „Regina Elisabeta” şi Gimnaziul „Fraţii Buzeşti”5. Episcopul Râmnicului - Ghenadie, îl numeşte revizor eparhial şi redactează revista „Luminătorul” . Pentru a pune bazele temeinice învăţământului teologic românesc, în anii 1909-1911 Grigore Popescu-Breasta este trimis în Germania să studieze modul de predare a învăţământului religios în şcolile catolice şi protestante. Acolo vizitează instituţii de învăţământ şi cultură din Leipzig, Berlin, Jena, Halle, Munchen, Stuttgart şi alte oraşe. Experienţa sa este transmisă în mai multe numere din revista „Biserica Ortodoxă Română”6. La întoarcere devine predicator al Olteniei, post înfiinţat şi retribuit de Epitropia bisericii „Madona Dudu” . Într-una din predicile ţinute în oraşele şi satele Olteniei sugestiv intitulată „lecţiuni folositoare pentru învăţătura drept credinciosului popor”, afirma: „Nimic nu înrâureşte mai puternic şi nu dispune spre pietate şi fapte bune ca vorbele autoritare spuse atunci când trebuie. Ele sânt arma cea mai puternică cu care se cuceresc inimile, se luminează minţile şi se dispune voinţa spre cele bune şi de folos tuturor şi întru toate. Cuvântul Domnului trebuie tălmăcit potrivit nevoilor sociale şi aspiraţiilor noastre naţionale” . Ca profesor de religie la Gimnaziul „Fraţii Buzeşti”, alături de profesorul de istorie Ştefan Ciuceanu şi Constantin Şaban Făgeţel, este ales de către Adunarea generală a Ligii Culturale a tuturor românilor ca membru activ pentru secţiunea Craiova7. În această calitate participă la parastasul oficiat în amintirea românilor din Transilvania ucişi în timpul alegerilor. Ca membru al Ligii Culturale, cu prilejul Te-Deum-ului de la Biserica Madona Dudu de la 24 ianuarie 1912, părintele Breasta a rostit o frumoasă cuvântare despre unirea din 1859 din care cităm: „Dă putere generaţiilor actuale şi viitoare ale neamului nostru ca să realizeze unirea tuturor celor ce Tu ai binevoit a se sălăşlui dintru început pe aceste frumoase şi mănoase plaiuri.” Părintele Grigore Popescu-Breasta a organizat manifestările dedicate împlinirii în luna mai a 100 de ani de la răpirea Basarabiei de către Rusia ţaristă. El a ţinut o cuvântare impresionantă pe această temă în biserica Sf. Ilie. La 26 august 1912, are loc Congresul Studenţesc de la Craiova, unde ţine o cuvântare mişcătoare referitoare la

5 Vezi şi D. E. Petrescu, Anuarul ziarului „Patria” , tipografia şi legătoria de cărţi Fane Constantinescu, Craiova, 1911, p. 21; din 1911, profesor de religie la Gimnaziul „Fraţii Buzeşti” ; Idem, „Almanahul Patria”, II, 1911, p. 176, unde se redă biografia părintelui Grigore Popescu-Breasta; vezi şi Adrian Butoi, Nicuşor Stanciu, Contribuţii la cunoaşterea istoriei Colegiului Naţional „Fraţii Buzeşti”, vol. I. 1882-2000, Editura MJM, Craiova, 2000, p. 39, nr. 69-70. 6 Grigore Popescu-Breasta, Un raport interesant, în rev. „B. O. R.”, XXXV, 1912, ian., nr. 10, pp. 0040-0060, 1912, nr. 12, martie, pp. 73-85. 7 Vezi „Buletinul Ligii Culturale secţiunea Craiova”. „Foaie de informaţiuni pentru membrii Ligii” , 1911 (a apărut între 15 ian. 1911 şi 25 dec. 1915 de patru ori pe an).

500