Istoria Românilor, vol. VII, tom II, p. 485

Între anii 1919-1922, cu ajutorul fratelui Bascoveanu Ioan, a dezgropat şi a adunat în hotarul comunei Câineni, peste 650 de eroi cu osemintele lor, pe care le-a aşezat în 8 rânduri, într-un mormânt comun, unii lângă alţii, în curtea bisericii vechii, pe care i-a în mormântat cu toată cinstea. Jurnalul din armată este doar o filă din tripla cronică a războiului care a început în august 1916, cu luptele din Ardeal, a atins maximum de intensitate pe frontul din 1917 şi a continuat cu evenimentele din anul 1918. S-a pensionat la 1 decembrie 1930, fiind urmat la biserică de fiul său, Nicolae. Meritul principal al autorului este acela că a găsit timpul necesar pentru a reţine şi nota zilnic evenimentele cele mai importante care au avut loc în acest război, pe front, sau despre ce se petrecea în teritoriul liber sau cel ocupat. Jurnalul este un document veridic, o istorie vie şi plină de patetism a unei epopei a poporului nostru. Valoarea ju rnalului constă în aceea că autorul nu este numai un simplu spectator care stă deoparte şi asistă, ci el este personaj care este implicat. În toiul luptelor a ştiut să sădească în inima soldaţilor încrederea în şefi, în sine şi în victorie. A contribuit la alinarea suferinţelor celor răniţi în luptă iar eroilor căzuţi li s-au săvârşit toate serviciile religioase după rânduiala creştină. Acest jurnal este un document original şi prezintă în el descrierea faptele eroice ale soldaţilor români pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial, peisaje, localităţi, portretizări laconice ale unor conducători de armate. Sunt arătate marile viruţi ale poporului nostru, ca de altfel şi deplângerea unor degradări morale ivite ici şi colo, sau condamnarea necruţătoare a unor pactizări cu duşmanul, care au îngreunat suferinţa populaţiei rămasă sub ocupaţie. Operă a unui preot de regiment, jurnalul are îm pătrită valoare: literar - istorică, religioasă, m orală şi socială. Din punct de vedere literar, poate fi o cronică a unei epopee descriptive, pentru că descrie felul cum s-au desfăşurat luptele într-o perioadă de timp, cu întocm irea unor portrete de luptători, făcute de autor, ca participant activ, deci veridice şi originale, ale luptătorilor din tranşee, ale ofiţerilor şi soldaţilor. Din punct de vedere religios, jurnalul înfăţişează, direct, istorisirea activităţii unui preot pe front, afirm ând prezenţa Bisericii noastre în astfel de momente hotărâtoare pentru destinul naţional pe de o parte şi pe de altă parte de nevoile duhovniceşti ale soldaţilor. Sunt menţionţi mulţi preoţi, participanţi pe front, înfrăţiţi în diferite slujbe, în suferinţă şi aceeaşi grijă. Rugăciunea, iertarea, sfinţirea, liturghia, îm părtăşania, au fost m ijloace specific Bisericii prin care a contribuit la întărirea şi stim ularea forţelor sufleteşti în luptă, la crearea avântului, sau a ceea ce în limbajul războinic numim spiritul de sacrificiu. Războiul scoate la suprafaţă energii ascunse în sufletul eroului, sau josnice. Ca preot el a înregistrat pe cele eroice, dar le-a condamnat şi pe cele josnice. Momentele descrise în acest jurnal zilnic au fost o formă prin care părintele şi-a topit sufletul de dor faţă de cei dragi, de familia sa, de credincioşii săi şi o alungare a suferinţelor războiului, simţindu-se mai aproape de ai săi, încât depărtarea nu o mai simţea, ca fiind tristă.

517

Tomul al Il-lea, 20 iulie 1917 —17 ianuarie 1918 - ju rn a l de p e fro n tu l din Moldova al Primului Război Mondial -

„ .P o p u la ţia [cehă] a refuzat a se înscrie la împrumuturi, rezervele alimentare au fost refuzate a le da guvernului, tot poporul ceh a fost contra M onarhiei pe toate căile. Soldaţii cehi au refuzat categoric a se bate pentru Austro-Ungaria. În Serbia şi în Galiţia ei au izbutit de au corupt o mare parte din Armata Împărătească şi au dezorganizat-o. Cehii au plătit din vechile datorii de suferinţe şi dureri ale lor. Reg. 2 Ceh n-a voit să meargă în Serbia contra oraşului Valievo. Reg. 102 Ceh a fraternizat cu sârbii şi s-au predat [lor] şi a adus dezastrul la Colubara în Armata lui Poturech. Reg. 36 s-a revoltat în cazărmi. Reg. 88, în Carpaţi, a voit a se preda ruşilor. Reg. 35 de la Pilsen a coborât de la tren în câmpul luptei de la Galiţia. După ^ ceas, a intrat în tranşeele ruseşti cu mare bucurie. Reg. 28, la 8 aprilie 915, în Carpaţi, trece la ruşi şi pe dată a luat atacul împotriva nemţilor. Osebit [de acestea, au existat] revoltele poporului civil. Germanii şi Austro-M aghiarii s-au servit de tunuri şi mitraliere [pentru] a pedepsi aceste dezertaţiuni în care s-au ucis mii de [?, şi] mii de oameni. To[a]te acestea au întărâtat pe cei asupriţi asupra putredei împărăţii blestemate. Din cauza armatei [austro-ungare] a suferit şi populaţiunea civilă cumplit, închisorile gem de Cehi-Slovaci. Spânzurătorile a[u] umplut colţurile drumurilor. Mânaţi soldaţii de unguri şi nemţi, au pierit mii de mii pentru a apăra cauza străină. Închisorile gem şi furcile a[u] omorât nevinovaţii R.[omâni], ardel.[eni]. Nefericite[le] popoare ale Austro-Ungar[i]e[i] to[a]te sunt contra M onarhiei barbare. Cehii s-au revoltat, ardelenii prizonieri s-au înarm at contra duşmanului. Cum se va înfăţişa sinistra şi zdrenţuita Austro-Ungarie la pacea popoarelor? Strigătul acestora va fi unul şi acelaşi şi drept: Distrugeţi Austro-Ungaria! Bătrâna şi Heroticlita împărăţie trebuie să cază în muzeul de Monstruozităţi al istoriei Palatul M ăgura Caşin u lu i: Pe şoseaua Valea Putnei-Iacobeni, inamicul a încercat 2 atacuri, dar a fost respins, luându-se prizonieri. La sud de Valea Caşinului, trupele noastre a[u] ocupat Palatul Măgura, luând prizonieri 100 [de] soldaţi şi 5 ofiţeri. To[a]te atacurile [de] pe Siret au fost respinse. Pe Dunăre - linişte. 30 de aeroplane germane au fost prăbuşite la 18 şi 19 iulie [1917] de către aeroplanele engleze. La Salonic, bulgarii au fost bătuţi lângă lacul Prespa de franco-englezi, cari le-au făcut mari pierderi. Ruşii au bătut pe germani la sud de Pripet, lângă Pavel, şi la nord de Nistru, luându-le un mare număr de prizonieri (1000 şi ...ind...). T ra iu l P rizo n ie rilo r Români: Din scrisorile a 15 soldaţi români prizonieri se poate vedea mizeria în care trăiesc aceşti nenorociţi, cu 300 gr. pâine sec. [secară?] pe zi; au scris acasă să le trimită legume şi mâncare; [asta], pe când eu am văzut cu ochii [mei] că prizonieri[i] unguri la Chrisoveloni nu numai că era[u] trataţi de 4 ori pe zi cu mâncare şi ceai, lapte, ba, încă li se plătea de la curte în bani munca [prestată]. Germania a făcut prop[unere] de pace: Guvernul rus a respins pacea separată propusă de Germania fără aliaţi [şi] la care susţinea că [pacea să se facă] fără anexiuni şi că Franţa n-ar avea dreptul la Alsacia şi Lorena.

518

Nem ţii se laudă cu m inciuni de-ale lor că comerţul în România ocupată şi-a luat norma. Ei zic! Situaţia este foarte critică în Austro-Ungaria; foametea a tulburat totul. Se laudă nemţii cu minciunile lor; dar în schimb, locuinţele din Bucureşti ale Dl. Vint. Brătianu, Tache Ionescu şi Thoma Stelian au fost jefuite radical cum ştiu ei a prăda barbar. Asemenea, la atacurile date contra trupelor noastre s-a[u] servit de glo[a]nţe dum-dum constatate de medicii Spitalului Precista Mare din Român[ia]; glo[a]nţe cari sunt oprite cu desăvârşire [a se folosi] prin legile internaţionale [aplicabile] tuturor Statelor Europene. G raniţele: Bulgarii se lăudau astă-iarnă că frontul lor e tare ca stânca (ger tare [a fost] iarna [trecută]). Acum, la 12 iulie [frontul] s-a rupt, [probabil] de căldură: Au ştiut ce spun bulgarii, Astă-iarnă ne’ncetat: Frontul lor e ca şi stânca[*], Când nu este atăcat!

([*]Îngheţat de ger) [În] Prima zi de ofensivă am luat nemţil[or] 42 t. [de tunuri]: Ne-au lăsat atâtea tunuri Aceşti neînvinşi eroi, Ca s-avem cu ce-i împinge Din spate şi din-napoi! Nemţii cu minciuna le-a dat bulgarii recolta din Macedonia, că după război...: Nemţii sunt ca-ntotdeauna Fo[a]rte buni la socoteli, Iau bulgarilor recolta Şi le dau făgăduieli. Nemţii, azi, în ghinion, Au atins un mare grad: Frontul e abia la Riga Şi-s bătuţi la Petrograd! Azi Kerenschi, norocul lui, E, în adevăr, sinistru, Voind nemţii să-l omoare, El ajunse Prim-Ministru! Pentru nemţi, Caucazul acesta E un adevărat afront: Sunt învingători în ţară Şi mereu bătuţi pe front!

1917, iulie 21, vineri. Pădurea Nichişeni. Astăzi, un vânt frumuşel ne dădea oarecare putere de muncă. În aceste zile mă gândeam foarte mult ce s-o fi făcând cu iarba din livezile mele cele mari; cine o fi cosind acolo? Prin cele de la poale, ştiu că pe acolo or fi păscând vitele germanilor. Dar, pe munţi, ce păşune colosală rămâne nemâncată nefiind vite. Poate că nemţii vor fi dat voie a paşte vitele vecinilor români transilvăneni.

519

Decorarea G ener[alului] Averescu: Generalul Alexandru Averescu, cum cu drept cuvânt din partea mea îl numesc Îngerul Pământesc al scumpei noastre ţări - România, a fost decorat de Măria Sa Regele cu „Ordinul Mihai Viteazul - Clasa I ”. Este primul dintre ofiţeri căruia i s-a dat această decoraţie în gradul cel mai înalt. Toată ţara a rămas mulţumită. La Calafat: Duminică, 16 iulie, a fost solemnitate mare: Ministrul Plenipotenţiar, Baronul Fasciotti, a conferit Măriei Sale Regele şi Principelui Carol decoraţiunile „Crucea M a re” şi „Cavaler al Ordinului Militar Savoia”, trimise de Regele Italiei ca semn de recunoaştere a vitejiei lor şi de strânsă legătură de frăţietate între Italia şi fiica legitimă a Italiei, România. Strigare către m oldovenii de pe graniţa României: Basarabia piere, ţara este în primejdie, Fraţi Moldoveni. În vremea de demult a fost numai un Iudă care a vândut pe nevinovatul D-zeu, Iisus Christos, iar în vremea de acum s-au arătat alţii, cari vând slobozenia cea Sfântă cu Sângele fraţilor noştri mucenici. Ei, ca nişte năpârci veninoase, răspândesc în armată otrava neascultării şi anarhiei. Voi i-aţi văzut şi îi ştiţi pe aceste gadâne, blestemaţi să fie din neam în neam. Aceştia sunt aceia cari, în loc să apere pe Rusia slobodă de duşmanul din afară, i-au îndemnat pe soldaţi la revoltă fără judecată şi la nebăgare de seamă, pentru ca soldaţii să doarmă şi să se întoarcă la robie nu rusească, ci nemţească, mai grea decât aceia din care am scăpat. Ei au asvârlit proclamaţii nemţeşti pe pământul nostru, îndemnând pe ostaşi la neorândueli în grea vreme. Pentru a ajunge la scopul lor, au voit să corupă şi Armata Română, ca să ne robească pe toţi. Dar Dumnezeu nu le-a ajutat! F ra ţi M oldoveni! Noi am suferit jugul cel greu al robiei mai bine de 100 de ani şi acum am câştigat ziua slobozeniei, Învierea mare, cu toate acestea, am trecut la biruinţa dreptăţii. Dumnezeu ne-a ajutat, dreptatea a biruit şi scumpa noastră Basarabie astăzi este slobodă. Dar, vânzătorii iudei au tulburat mintea soldaţilor, ei astăzi nu pot deosebi cine îi sunt prieteni sau duşmani. Basarabia este iarăşi în primejdie! F ra ţi M oldoveni! Furtuna se apropie. Fiara setoasă de sânge este la hotarul Basarabiei. Legea noastră sfântă că la pojar fiecare fără cruţare să alerge a stinge focul, să scape averea şi viaţa celor cuprinşi de foc. Acum, părinţii noştri, mumele, fraţii, surorile, copiii strigă către noi, apărătorii lor. Săriţi, Basarabia arde, noi ne prăpădim! Oare noi suntem surzi la aceste strigăte ale fraţilor noştri cuprinşi de para focului nemţesc? Vom suferi noi ca Basarabia, cu frumoasele ei câmpii, să se acopere cu trupurile moarte la ai noştri? Nu! Mai bine moarte decât călcare în picioare a sfintei slobozeniei noastre! Noi suntem foarte mulţi pe frontul român. Nu e regiment, nu e companie unde să nu fie moldoveni. În sângele nostru este sădită dragostea de ascultare şi disciplină. Cu rândurile strânse să stăm în jurul nacialnicilor noştri şi să ajutăm la scăparea Rusiei şi a scumpei noastre Basarabii. Să facem luptă sfântă împotriva tuturor provocatorilor şi iscarioţilor! Jos trădătorii! Jos spionii! Jos fricoşii şi provocatorii cari zic că sunt prietenii noştri! Dacă ei ne-ar fi prieteni, s-ar duce în Germania şi ar ridica steagul anarhiei, ar arunca jos de pe tron pe Wilhelm, fiara cea nesătulă de sânge omenesc. Dar, în loc să facă aceasta, ei fac tulburări în România să zdruncine disciplina în armata rusă, ca să poată nemţii cu disciplina lor să ne biruiască pre toţi. După faptele lor se vede ai cui

520

prieteni sunt ei. Moarte unor asemenea prieteni! Moarte slugilor nemţeşti! Înainte pentru cinstea şi apărarea patriei noastre! De la Baltica până la Dunăre, toţi moldovenii cu sfinţenie să-şi pună viaţa pentru apărarea patriei şi a Neamului Moldovenesc! [Ss] Comitetul îndeplinitor al M oldovenilor Basarabeni de pe frontul Român 1917, iulie 22, sâmbătă. Pădurea N ichişeni. Astăzi foarte de dimineaţă a plouat mărunt, dar puţin. Tunurile iarăşi au început „cântecul” lor spre Mărăşeşti. La ceasurile 9.00, Dl. M edic-Şef al trenului sanitar nr. 4 a recomandat echipa R. M. [?] soldaţilor acestui tren. Comunicat O ficial No. 341. F rontu l Românesc. Pe întreg frontul, de la nord de Dorna Vatră, situaţia este neschimbată. Flancul drept al trupelor ruse de la nord de Dorna Vatră a făcut legătura prin liziera de est a oraş(ului) Câmpulung cu trupele de la nord. Un atac inamic în Valea Părăului Negru a fost respins. Pe restul frontului acţiuni de patrule, focuri de armă şi bombardament de artilerie în diferite sectoare. 1917 iulie 23. D um inică. Pădurea N ichişeni. Astăzi am făcut serviciu de dimineaţă, apoi am ieşit la biserică în Ghidigeni, dar fiind ceasurile cam înaintate, am mers mai sus prin comună, să mai văd câte ceva nou: satul era plin cu ruşi, care ne-au pricopsit în d e s tu l . Din întâmplare am înaintea c a s e i . o adunătură de prieteni care nu lăuda bine nicidecum pe cei de la trenurile s a n ita re . Că a fost b o ln a v . şi că cei de la spitale l-au îngrijit, dar cei de la trenul sanitar n i c i . nu s-au apropiat de e l . asemeni n i c i . zicând că este om greu, nu prea ( i) e s e . Multe erau adevăruri cărora şi eu am cedat, dar nu la toate trenurile s a u . am certificat că este a ş a . încât privesc echipele care s-au stabilit în deplin acord comun, că în foarte puţine trenuri a ajuns s c o p u l. Cele de la spitale într-adevăr lu c re a z ă . şi altele multe s-a discutat pe această temă: greu îmi venea dar d e . n-aveam ce f a c e . auzeam şi în g h iţa m . luasem o dulceaţă şi o cafea, dar se cam amărâse în stomac, cu toate că fusese dulce în gură. Adevărul e adevăr, fie chiar ieşit din gura vrăjmaşilor; tr e b u ie . Astăzi d-l Dr. Ştefan Tănăsescu este la Iaşi. Mă gândeam şi chiar vorbeam cu toţii că ce de parale o să câştige jurnaliştii pentru rubrica Informaţiuni, Publicaţii şi Descoperiri.

Com unicat oficia l nr. 342. F ro n tu l român. N r. 342 iu lie 21/'917. În regiunea de la nord de Câmpulung, trupele ruse au respins toate atacurile inamice, îndreptate contra flancului lor drept. Inamicul a fost alungat după o înălţime la sud de Câmpulung, printr-un atac al trupelor ruse. S-au luat o mitralieră, arme şi prizonieri. În sectorul dintre Valea Bolnavului şi Valea Bistricioarei acţiuni locale, împrejurul cătorva înălţimi. În sectorul de la Valea Caşinului şi Valea Pietrei, trupele noastre se consolidează pe poziţiunile ocupate. Pe restul frontului, activitatea de artilerie fără importanţă. Totalul prizonierilor şi materialului de război capturat în timpul operaţiunilor de la 10-15 iulie este de 37 ofiţeri; 3200 trupă; 15 tunuri grele, din care 4 mortiere de 250 mm., 38 tunuri de câmp; 15 obuziere de 105 mm., din care au luat parte imediat la urmărire: 1 tun lung de 105 mm., 4 tunuri antiaeriene, 40 mortiere de tranşee, 4 aruncătoare de mână, 1 aruncător de flăcări, 35 de mitraliere, 2500 arme, 84 chesoane muni-

521

ţiuni, 3 staţii de telegrafie fără fir, 4 reflectoare, 2 motoare de benzină, 1 trăsură pentru gaze axefiante; precum şi (o) mare cantitate de proiectile de artilerie grea şi de câmp, cartuşe de mitraliere, bombe de tranşee, grenade de mână şi diferit(e) alte materiale de camp.

C ondiţiunile păcii. D-l Carson, Ministrul de Război al Angliei, a spus clar cancelarului German: că Anglia nu poate încheia o pace cu Germania, pe cât timp prusia- nismul în Germania este în floare. Dacă Germania doreşte într-adevăr pacea, noi suntem gata să tratăm chiar mâine, dar nu cu prusianismul, ci cu poporul german. Prima condiţie este a noastră, ca Germania să-şi retragă trupele la est de Rin, şi ca să repare toate relele făcute umanităţii; şi atunci vom fi gata a trata pacea, asigurând pacea universală şi veşnică. D-l Wilson, preşedintele Statelor Unite din America, crima Germaniei n-ar fi aşa de mare că a comis faptul de a declara război mondial, pe cât de mare ar fi crima aliatelor, încheind pacea mai înainte de a fi zdrobit militarismul prusian. Ştirile zilei: Miercuri seara 21 iulie, a sosit la Iaşi un nou grup de 500 voluntari români, ardeleni şi 100 de ofiţeri venind din Rusia. Alte grupuri vor urma. D-l Al. Constantinescu, Ministrul de Interne şi Aprovizionare a plecat în localităţile din jud. Putna preocupat de armatele noastre, spre a supraveghea organizarea lor adminsitrativă şi aprovizionarea cu alimente ale locuitorilor de acolo. 1917 iulie 24 lu n i. Gara Nichişeni. Astăzi de dimineaţă am fost chemat de d-l şef al gării, că mai erau prin staţiune şi alţi preoţi, însă ce să-i faci, aprecierea este aşa în fiecare om, inima dictează. Am făcut slujba sfeştaniei celei mici şi un acatist al Maicii Domnului. După slujbă mă uitam în sus la 2 aeroplane franceze, care au făcut 2 virajuri pe deasupra gării. Veşti în tot chipul auzeam, care de care mai schimbătoare. Com unicatul O ficial nr. 343. F rontu l român. 22 iulie 1917. Trupe inamice care înaintează în Bucovina au ajuns cu detaşamentele lor înaintate până la vest de linia M amorniţa - Rădăuţi, Vama, Crucea, Broşteni, Valea Bistriţei, Muntele Ţibleşului, după frontierea de vest a Moldovei până în Valea Putnei şi după Putna, Siret şi Dunăre până la Marea Neagră este neschimbată. În cursul zilei au fost câteva acţiuni locale în jurul punctelor de sprijin a ariergardelor ruse care s-au finit în favoarea noastră. În sectorul dintre Valea Caşinului şi a Putnei un atac inamic contra unui post al nostru din Valea Lepşei (vest Soveja) a fost respins. Pe Siret un detaşament rus a executat o incursiune reuşită contra poziţiunilor inamice din regiunea Mihalea, trecând în baionetă postul inamic şi capturând 3 mitraliere şi alt material de război. Pe Dunăre artileria rusă a bombardat Tulcea. Ruşii, deşi în aparenţă ne-ar fi aliaţi, dar după faptele ce săvârşesc ei la populaţia civilă a bietei Moldave care a suferit după urma lor, aceleaşi păreri că şi cei din România ocupată, sunt nişte adevăraţi barbari. De unde a(u) putut lua, nu le-a rămas oamneilor nici-o găină cel puţin prin curte, de vaci, de boi, oi, alt(ele) le-au luat to(a)te cu hoţia. După ce că au luptat pe front, nu numai că nu ne-au făcut nici-o ispravă, dar mai rău ne-au nenorocit ţara, mai rău ca la 1877-'78; că noi le-am şters cu sângele

522