Constantin Kiriţescu, op. cit., ediţia a II-a, vol. III, p. 87 37Ibidem, p. 86.

Un tun mare fioros Asvârlea ghiulele din gros Alături de gara Tecuci Nu puteai să te duci.

Din pădure ne-a scos Către Tecuci în jos, În gară erau veniţi 276 de răniţi.

Pe care i-am luat La spital i-am debarcat La spitalul Nichişeni Comuna Ghidigeni.

Casele în acest sat Sunt ca de om scăpătat. Acoperişul de trestie Seamănă a sărăcie.

Boierii cu case frumoase Şi cu vaci multe lăptoase Lângă ei oameni plugari Sunt cum la noi ursari.

Luna (poezia a 15-a)

Lună, lună astru ceresc La raza ta se veselesc, Care cu tine trăiesc Când ei se îndrăgostesc.

Razele tale străbate Prin locuri depărtate Prin văi şi munţi Prin brazi mărunţi.

Du-te lună curată În ţara mea ocupată Pe unde ai mei iubiţi Aşteaptă foarte mâhniţi.

525

Du-le de la noi veste bună Că de acum într-o lună Să ne adunăm la un loc Să scăpăm de un mare foc.

Să-l stingem dintr-o dată Să se mire lumea toată Că este aproape un an Nici-o ştire nu mai am.

Despre ai noştri rămaşi Apăsaţi de rău vrăjmaşi Care nu-i lasă în pace A trăi cum lor le place.

Lună, lună razele tale Să-mi îndulcească gândurile Necazurile şi supărările Toate suferinţele grele

Tristeţea mereu mă apasă Că ci-or fi păţind cei de-acasă Lună frumoasă ce eşti Adu-mi ştire de la Grebleşti

De la şcoală şi biserică Lumina ta nu împiedică A aduce veste de la ei De la fete şi de la nepoţei Mare dor am de ei.

Com unicatul oficia l nr. 345. F ro n tu l roman. D in 24 iu lie (1)917. În sectorul dintre Nistru şi râul M oldova (Bucovina) trupele se consolidează pe linia de rezistenţă hotărâtă mai înainte. Coloanele inamice se află pe o linie la câţiva km. vest de M amorniţa, est de Rădăuţi, vest de Gura Humorului şi în sectoarele între râul M oldova şi Bistriţa până la Sabaşa, trupele ruse se menţin pe înălţimile după malul stâng al Bistriţei. La sud de Bistriţa, de la muntele Steghie prin frontierea de vest a M oldovei până la Putna, în sectorul dintre calea ferată şi Siret, după un puternic bom bardament cu proiectile axfisiante au ocupat primele linii părăsite din cauza gazelor. Lupta este în curs. Pe Siret şi pe Dunăre schimb de focuri de arme şi activitate variabilă de artilerie. 1917 iulie 26. M ie rcu ri. Pădurea N ichişeni. Astăzi felurite veşti care de care mai cu flori întortocheate, după cum era aceea care le transporta iar unele erau chiar invenţii

526

şi chiar ale spionilor noştri inamici. Am scris astăzi ceva comunicate ale zilei. La ceasurile 22.00 am plecat de la Nichişeni, am trecut gara Berheci, Frunzeasca, de către ziuă eram în Tecuci. Aici în gară nu era loc, ne-a garat mai jos pe o linie moartă. 1917, jo i 27, iulie. T riaj-Tecuci. La ceasurile 6.30 eram în acest triaj unde ne-au lăsat până la noi ordine. Tot acolo am găsit şi trenul unul, care încă nu terminase cu încărcarea răniţilor. Am ieşit cu Vintilă niţel pe dealul ce este aici aproape, am mers mult prin porumbi şi pădurea de stejar rară de tot şi în creştere, poziţii frumoase, se auzeau trenurile cu claritate atât ale noastre precum şi cele inamice. Soldatul român poate că niciodată nu şi-a dat seama ca acum de bine, de starea ce trebuie să avem. Trei aeroplane aliate au trecut pe deasupra noastră, jos de tot. Com unicatul oficial nr. 346. D in 25 iulie (1)917, ora 21. F rontu l român. Pe frontal român de la Nistru până la pârâul Moldova şi Trotuş toate atacurile pe care inamicul le-a dat în diferite puncte au fost respinse de trupele ruse prin lupte şi contraatacuri. S-au luat prizonieri şi artilerie. În sectorul dintre râul Trotuşi şi Putna, au fost numai acţiuni de patrule, focuri de armă şi bombardament fără însemnătate. 1917 iulie 28. V ineri. Triaj-Tecuci. Atât noaptea cât şi ziua n-am putut avea nici-o odihnă, din cauza bombelor ce aruncau tunurile inamice aproape lângă trenurile noastre. Aseară a fost luptă aeriană de aeroplane, atât ai noştri cât şi inamicul azvârleau bombe asupra aeroplanelor observatoare dar nu s-a făcut nimic. De la miezul nopţii am început a îm barca răniţii care a(u) ţinut această operaţiune până la 12, când abia am terminat încărcarea a 400 de răniţi, au făcut doctorii destule pansamente pe loc şi pe drum în mersul trenului. Am plecat la 15 ceasuri din Tecuci şi am ajuns la Vaslui la ceasurile trei. Acolo este un triaj, unde am debarcat toţi răniţii. Declaraţiile ofiţerilor răniţi şi a tovarăşilor, era ceva îngrozitor, numai auzind de feluritele morţi groaznice şi sfâşiitoare de inimă, cum apuneau în mormânt de vii, bieţii noştri eroi, luptând pentru salvarea patriei noastre. Dacă toţi de la început şi până la sfârşit şi-ar fi făcut datoria către ţară cu cinste, cu dreptate şi cu curajul de acum, nu numai că n-am fi în halul acesta, dar am fi avut cu totul altă situaţie. Dar unii n-au luptat, alţii au făcut tărăboi din război de câştig material, iar alţii au fost iuzii ţării. Com unicatul oficial nr. 348. F rontu l român. 27 iulie ora 21. În sectorul dintre Nistru şi râul Moldova (Bucovina) trupele ruse au atacat şi reocupat o înălţime pe care o pierdusem acum 3 zile. Toate atacurile pe care inamicul le-a dat în acest sector, în diferite puncte au fost respinse cu mari pierderi. În sectorul frontului, după frontiera de vest a Moldovei între râul Moldova şi Trotuş, ruşii contraatacând au reluat cele 2 înălţimi pe care le pierduseră. Un regiment rus care pierduse o înălţime şi care fusese dezarmat pentru acest lucru, cerând voie să repare greşelile a atacat cu înverşurnare pe inamicul care ocupa tranşeele, l-a pus pe fugă, luându-i 100 de prizonieri şi 4 mitraliere. În sectorul dintre regiunea muntoasă dintre Valea Doftanei şi râul Putna până în Siret, inamicul continuă să atace cu o extremă violenţă şi cu forţe superioare poziţiile noastre. Luptele sunt în curs. Pe Siret şi pe Dunăre nici-o acţiune importantă. Ruşii faţă de rom âni. Nici-o fiinţă în universul acesta nu poate fi înzestrată numai cu daruri bune, mai au şi câteva defecte. Tot aşa este şi cu orice individ sau popor sau naţiune. Asemenea este şi poporul rus, care o fi având niscai caractere bune, nu se prea cunosc, dar când e vorba de cusur, apoi purtarea lor faţă de românii care le-am

527