Larry L. Watts, Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al Blocului Sovietic cu

studiile de peste hotare în periodice de specialitate cum era „Gazeta Şcoalei”, „revistă didactică”, care apărea la Craiova la începutul fiecărei luni în anii 1919-1945. Spre exemplu, unele constatări din articolul „Învăţământul religios. Principii şi observaţii metodice” sunt actuale şi în prezent. La primul Congres al profesorilor de religie organizat la Bucureşti de Casa Corpului Didactic în mai 1924, părintele Breasta intervine şi solicită extinderea învăţământului religios în toate formele de învăţământ şcolar fără excepţie, este de părere că învăţământul religios trebuie unificat. Cu această ocazie este ales în comisia desemnată pentru elaborarea unui plan de unificare religioasă a învăţământului religios românesc18. Părintele Breasta este şi un valoros autor de manuale şcolare şi alte lucrări dedicate elevilor, elevelor şi profesorilor de religie, cum au fost: Explicarea Evangheliilor. Manual didactic pentru cls. I I secundară, Craiova, 1912, reeditată în anul 1936; învăţământul religios, principii şi norme metodice, Craiova, 1921. Părintele Breasta, mai ales după primul război, a fost una din cele mai importante personalităţi craiovene în evoluţia culturală a concetăţenilor săi. Spre exemplu, în ziua 26 martie 1922, sub partronajul Societăţii „Prietenii Ştiinţei”, la Teatru Naţional, a susţinut conferinţa foarte importantă pentru evoluţia bisericii noastre naţionale, sugestiv intitulată, „Rolul bisericei româneşti în trecut şi în prezent” 19. „Pentru serviciile aduse învăţământului în timpul de când funcţionează”, alături de alţi 12 profesori craioveni printre care M. Steureanu, Mihail Statu, Gheorghe Poşulescu, Constantin Rădulescu, prin Înaltul Decret Regal nr. 2589/15.06.1922, i se conferă Medalia „Răsplata muncii pentru învăţământ” clasa I20. În octombrie 1922, ca senator de Dolj în Parlamentul Constituantei, participă la încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria la Alba Iulia. Secretar al Senatului, contribuie la votarea Legii pentru declararea ca persoană morală a statului a Societăţii Eparhiale „Renaşterea” din Craiova. Părintele Grigore Popescu-Breasta a participat la discuţiile şi votarea legii şi statutului Bisericii Ortodoxe Autocefale Române, la Legea pentru ridicarea sa la rang de Patriarhie. Tot în 1922, ca senator, deoarece restaurarea bisericii domneşti Sf. Dumitru trena din lipsă de bani, părintele Breasta a adresat interpelare ministrului Cultelor, iar la îndemnul său, în 1923, Epitropia Bisericii Madona Dudu a acordat ajutor 100.00 de lei, care a permis acoperirea cu tablă a catedralei mitropolitane. De asemenea, în perioada 1 aprilie 1926-12 iulie 1927, când primar al Craiovei era avocatul I.B. Georgescu, părintele Breasta făcea parte din cei 37 de consilieri ai Craiovei (printre care amintim pe Nicolae P. Romanescu, Petre Cernătescu, Virgil Potârcă, Constantin Neamţu, Emanoil Tătărăscu, dr. Charles Laugier şi alţii), care au avut un rol important în modernizarea oraşului Craiova prin continuarea lucrărilor de canalizare începute de fostul primar C.N. Popp21. Pr. Grigore Popescu-Breasta, în anul 1922, înfiinţează la Craiova Seminarul Teologic „Sf. Grigore Decapolitul”, iar din ziua de 5 octombrie 1927 devine epitrop al

18 „Gazeta Şcoalei” , 1 martie 1922, pp. 24-25; „Neamul Românesc” , din 20 mai 1924, p. 3. 19 ***, Din mişcarea culturală craioveană, în rev. „Gazeta Şcoalei” , IV, nr. 3, 1 mart., 1922, p. 30. 20 „Buletinul oficial al Ministerului Instrucţiunii Publice şi Cultelor” , nr. 521 (mai-iunie), p. 328-329. 21 Cezar Avram, Vasile Pleniceanu, Dinică Ciobotea, Sorin Lukacs, Leonida Nicolaescu, Ion Zarzără, Craiova pagini de istorie şi civilizaţie, III, Amenajarea apelor. Canalizarea şi termoficarea oraşului Craiova, Editura „Helios” , Craiova, 1998, p. 108;

505

bisericii „Madona Dudu” unde slujea din 191922. La 7 octombrie 1927, părintele iconom Breasta este desemnat epitrop ctitoricesc „cu unanimitatea ctitorilor” în semn de respect pentru rodnica sa activitate23. Relevant este exemplul unchiului său, Gheorghe Ionescu- Breasta, care a donat casa şi terenul respectiv bisericii „Sf. Gheorghe N ou”, în urma apelurilor stăruitoare ale părintelui Grigore Popescu-Breasta din anii anteriori trecerii acestuia la cele veşnice, iar executor al voinţei sale testamentare este desemnat chiar 24 acesta . Luni 5 noiembrie 1928, mai ales prin osârdia sa, s-a pus temelia noului lăcaş al bisericii „Madona Dudu” . Sfinţirea s-a făcut de către episcopul Vartolomeu Stănescu în prezenţa lui Alexandru Lapedatu şi a secretarului general al Ministerului Cultelor, Ştefan Brădişteanu. Din 1928 şi până la sfinţirea bisericii, timp de un sfert de secol, ridicarea impunătoarei catedrale „Madona Dudu” a fost principala preocupare a părintelui de fericită amintire Grigore Popescu-Breasta25. Ca director al Seminarului Teologic „Sf. Grigore Decapolitul”, a reuşit să obţină localul Sanatoriului Bisericii „Madona Dudu”, unde provizoriu să se poată desfăşura cursurile pentru absolvenţii a patru clase secundare veniţi din toată ţara, şi normalişti, necăsătoriţi, din Oltenia. Cursurile seminarului au fost deschise la 1 decembrie 1922 cu două clase V, cu 100 elevi, dintre care 20 bursieri şi 80 solvenţi. De asemenea, părintele Grigore Popescu-Breasta a putut să închege un colectiv de profesori cu o înaltă pregătire, din care amintim pe preoţii Anastasie Brădişteanu de la biserica Sf. Ilie, Dumitru Lungulescu de la M adona Dudu (practica liturgică), Victor M arghescu (arheologie), M arin Pretorian (istorie bisericească, drept bisericesc, liturgică teoretică), transferat de la Seminarul din Buzău, M arin Gronea (spiritual), Gheorghe Ceauşanu, C. Zamfirescu, Grigore Cristescu (limbi clasice - elină, latină, dogmatică), venit de la Seminarul din Roman, Ion F. Popescu, dar şi pe dr. M. M andler pentru anatomie şi medic al internatului, evreu de origine. Personal, părintele Breasta a donat pentru seminar suma de 2000 lei încă din anul 1923. La 19 iunie 1926, părintele Breasta, în calitate de director, cu prilejul promovării primei promoţii de absolvenţi ai unui seminar teologic din Craiova, a rostit o cuvântare impresionantă din care cităm: „Generaţiei actuale i-a fost hărăzit de Cel de Sus să trăiască vremuri cum istoria niciodată nu le-a cunoscut; mari prin însem nătatea covârşitoare a evenimentelor petrecute chiar sub ochii noştri, grele prin chinuitoarele suferinţe ce am îndurat cu toţii şi pentru care vom mai îndura. Epilogul acestei zguduiri a omenirii este de adâncă tulburare morală socială, asemănătoare în ordinea fizică cu acele cutremuri mari de pământ ce lasă în urma lor ruine şi jale” . Printre elevii seminarului s-au numărat Aurelian Bazilescu, viitor slujitor la biserica Sf. Arhangheli, Ştefan Băzăvan, preot la

22 *** Anuar 1921-1925..., p. 364, nr. 8 - parohia Madona Dudu unde funcţiona de la 1 iulie 1922 şi avea grad onorific de iconom. 23 Ioan Constantinescu, Istoricul bisericii Maica - Precesta de la Dudu din Craiova, vol. II, Tipografia „Apărarea Naţională”, Craiova, 1927, p. 327. 24 Vezi în anexă documentul inedit referitor la donaţie - SJAN Dolj, Primăria Craiovei, Serv. economic, dos. nr. 066/0939-0940, f. 4. 25 Despre cei 25 de ani care au marcat construirea şi pictarea celui mai mare lăcaş ortodox din Craiova vom întocmi un studiu separat.

506

biserica Sf. Ilie, Dumitru Cinciu preot la biserica Mântuleasa, Ion Coliţă din Cetate - Dolj şi Nicolae M arcău din Tismana - Gorj, ultimii doi morţi în detenţie sub regimul comunist, precum şi numeroşi alţi colegi (peste jum ătate din absolvenţi), care au trecut prin închisorile comuniste. Seminarul a funcţionat apoi la Casa Băniei până la 31 decembrie 1930, când a fost desfiinţat mai ales din motive politice, dar şi economice generate de criza economică de atunci. În şedinţa din 5 noiembrie 1932 a Societăţii preoţeşti „Renaşterea”, la apelul emoţionant al părintelui Grigore Popescu- Breasta intitulat „Către foştii elevi ai Seminarului „Sf. Grigore Decapolitul” din Craiova”, 50 de preoţi foşti elevi ai seminarului şi prezenţi la şedinţă au semnat un document prin care se stabilea înfiinţarea unei asociaţii care să cuprindă pe toţi foştii elevi ai acestui seminar. Cu acest prilej a fost adoptat statutul societăţii, care a fost recunoscută de episcopul Vartolomeu şi Tribunalul Judeţului Dolj. Preşedinte era părintele Grigore Popescu-Breasta, iar casierul societăţii părintele Dumitru Cinciu26. Părintele Grigore Popescu-Breasta a fost ales ca membru al delegaţiei preoţilor olteni la Congresul Asociaţiei generale a preoţilor ţinut la Bucureşti în zilele de 30, 31 octombrie şi 1 noiembrie 1923. Din delegaţie mai făceau parte preoţi cunoscuţi ca Dumitru Preoţescu, Anghel Pârvănescu, Gh. Pârşcoveanu, Constantin Zamfirescu, Gheorghe I. Ghia, Elefterie Marinescu, Nicolae Cruceru Budele-Săscioara, D. Petrescu- Stoina, Sabin Popescu-Cernăteşti, Dolj27. În calitate de profesor, a avut legături permanente şi a predat la următoarele şcoli craiovene: Colegiul Naţional „Carol I”, Şcoala ortodoxă de fete, Liceul „Fraţii Buzeşti”, Şcoala „Regina Elisabeta” . Părintele Grigore Popescu-Breasta a predat higiena şi religia la Liceul Comercial „Gheorghe Chiţu” din Craiova în anii 1934-1936 şi 1939-1940. La Institutul grafic „Ramuri” a fost vicepreşedinte (membru fondator din 1912), a fost consilier municipal al Craiovei în anii 1924-1925, vicepreşedinte al Societăţii „Prietenii Ştiinţei” (a participat la constituirea sa în 1915 alături de Charles Laugier şi C. D. Fortunescu), a făcut parte din clubul de constituire al Societăţii „Renaşterea” şi la recunoaşterea sa ca persoană juridică. Părintele Grigore Popescu-Breasta a fost epitrop la biserica „Sf. Gheorghe Nou” din Craiova28. Din 1928, începe construcţia noii biserici „Madona Dudu” din Craiova. Peste 10 ani (septembrie 1938), se pensionează după 35 de ani ca profesor de religie şi litere de la Colegiul Naţional „Carol I” Craiova, iar de la 1 ianuarie 1940 se pensionează ca preot de la biserica „Madona Dudu”, ca urmare a unei grele operaţii.

26 Pr. Gr. Popescu-Breasta, O chemare, în „Renaşterea” , XII, nr. 5, mai., 1933, p. 197-198. 27***Asociaţia generală a preoţilor, „Renaşterea”, II, nr. 10, nov., 1923, p. 329-330. 28 Elefterie D. Marinescu, Preoţi craioveni de ieri (1922-1965), ms. dactilografiat, p. 52-58; Nicolae Andrei, Gheorghe Pârnuţă, Istoria învăţământului din Oltenia, Editura „Scrisul Românesc” , Craiova, 1977, p. 262; Rodica Pospai-Păvălan, Oameni de alaltăieri, de ieri şi de azi din Piemontul Bălăciţei, în vol. Istorie, cultură şi civilizaţie în Piemontul Bălăciţei, Editura SITECH, Craiova, 2013, p. 829-830; *** Anuar Grupul Şcolar Comercial Craiova. 1877-1977. Centenar, Craiova, 1977, p. 13; ***, Anuarul Seminarului Teologic „Sfântul Grigorie Decapolitul” din Craiova pe anii şcolari 1922-1926, alcătuit sub îngrijirea părintelui iconom Grigore Popescu-Breasta, Directorul Seminarului, 1927, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova 1927, p. 5-9, 14-15, 17, 23, 30, 31, 93; ***, Dicţionar..., p. 171-172; ***Repere..., p. 268-269.

507

„Ca un semn al dragostei mele neţărmurite faţă de biserică, căreia i-am închinat munca întregii mele vieţi, am donat în 1939 biblioteca mea Societăţii preoţeşti „Renaşterea”, spre folosul şi pentru trebuinţa fraţilor preoţi, iar Colegiului Carol I, unde am fost profesor, un legat de două milioane lei, din venitul cărora să se cumpere cărţi elevilor săraci, dar silitori, din seria B, unde am profesat timp de 30 de ani. Am făcut acest gest cu credinţa că cei ce vor veni după mine vor face mai mult pentru biserica şi şcoala română.” Pr. Grigore Popescu-Breasta, profesor şi fost senator pentru Dolj, alături de preoţii Ion Tomescu pentru judeţul Vâlcea, Victor Dobrescu pentru judeţul Gorj, de Lupăncescu pentru judeţul Romanaţi, Ioan D. Popescu - prefect şi fost deputat de Dolj, în ziua de 8 mai 1939 a semnat un memoriu către Regele Carol al II-lea în care solicita înfiinţarea Mitropoliei Olteniei29. Adept al ajutorării celor săraci, părintele Breasta, printre multe ajutoare date săracilor, la 11 februarie 1940, a donat importanta sumă de 2000 lei pentru cantina „Iubirea Aproapelui” înfiiţată de vrednicul de pomenire părinte Gheorghe Demetrescu de la biserica Sf. Gheorghe Vechi30. Părintele Grigore Popescu - Breasta a ajutat foarte mult refugiaţii basarabeni şi mai ales confraţii săi de altar. Astfel, a ajutat la înmormântarea părintelui basarabean Petre Ababii (1903-1944), la 27 marie 1944, şi i-a adăpostit familia, pe părintele cărturar basarabean Paul Mihail l-a consultat fiul său Grigore, care era medic, şi l-a salvat de la moarte31. În anul 1948, pensia i-a fost tăiată, iar în anul 1950 casa i-a fost naţionalizată. La 10 martie 1955, a trecut la cele veşnice şi a fost înmormântat la cimitirul „Sineasca” din Craiova. Pe mormântul său pe o carte deschisă, din marmură, scrie:

„Tată iubit! Părinte neasemuit, Desăvârşit profesor, orator vestit! Cu vorbe înţelept, blând, convingător Ai îndrumat pe toţi spre rodnic viitor. Viaţa-ţi cinstită, de muncă şi abnegaţii E pildă vie pentru multe generaţii. Printre - acei ce l-au admirat şi l-au iubit, M ândru oltean din Valea Jiului însorit32.

29Dările de seamă (1 aprilie 1938 - 8 noiembrie 1939) ale secţiunilor: culturală, administrativă şi economică ale Sfintei Episcopii a Râmnicului Noului Severin către Adunarea Eparhială din 26 noiembrie 1939, Tipografia Eparhială a Sfintei Mitropolii, Râmnicu-Vâlcea, 1939, p. 86-87. 30Dările de seamă ale secţiunilor: culturală, administrativă şi economică ale Sfintei Mitropolii a Olteniei, Râmnicului şi Noului Severin către Adunarea Eparhială din 23 iunie 1940, Tipografia Eparhială a Sfintei Mitropolii, Râmnicu-Vâlcea, 1940. 31 Paul Mihail, Jurnal (1940-1944) şi corespondenţă, ediţie îngrijită de Eugenia Mihail şi Zamfira Mihail, Editura Paideia, Bucureşti, 1999, p. 213-214. 32 Prof. Maria Munteanu-Breasta, Preotul profesor Grigore Popescu-Breasta, o mare personalitate clericală, în „B.O.R” , CXX, nr. 7-9, 2002, p. 119.

508

O bună parte din biblioteca sa (839 volume) a fost donată de către fiul său, dr. Gr. Gr. Popescu-Breasta, Bibliotecii Mitropoliei Olteniei, iar alte cărţi de până în 1830, în număr de 9, au ajuns la Muzeul Olteniei33.

Opera

1074; - Viaţa şi activitatea Sf. Barnaba, Bucureşti, 1902; - Sfântul Ierarh Nicolae (6 Decembrie), în „B.O.R.”, XXVII, 1903, nr. 9, p. 1070

- Dumineca Lăsatului sec de brânză (a Izgonirii lui Adam din Rai), în „B.O.R.”, XXVII, 1904, nr. 11, p. 1314-1318; - Dumineca a III-a din Postul Mare (a Sfintei Cruci), în „B.O.R.”, XXVII, 1904, nr. 12, p. 1428-1432; - Veniamin Costache, curs popular, Craiova, 1910; - Raport privind situaţia învăţământului religios în şcolile din Germania, în „B O R ”, XXXV, 1912, nr. 10 (ian.), pp. 1141-1160; nr. 11 (fbr.), p. 1287-1293, nr. 12 (mart.), p. 1398-1403; XXXVI, 1912, nr. 1 (apr.), p. 73-85; - învăţământul religios din şcolile din Germania, Craiova, 1912; - Către Preoţimea Română, Craiova, 1912, 113 p.; - Cuvântare rostită în biserica Madona Dudu din Craiova cu prilejul Te-Deumului făcut de Liga Culturală (24 ianuarie 1912), în „Biserica Ortodoxă Română”, XXXVI, 1912, nr. 1, apr., p. 88-92. - Explicarea Evangheliilor. Manual didactic pentru cls. I I secundară, Craiova, 1912, reeditată în anul 1936. - Predici şi cuvântări ocazionale, Craiova, 1914 şi 1922; - Lacrămi din pribegie, Craiova, 1919; - Rolul bisericii în realizarea idealului nostru naţional, în rev. „Democraţia olteană”, I, nr. 2, Craiova, 11 apr. 1919, pp. 32-33; - învăţământul religios, principii şi norme metodice, Craiova, 1921; - Două cuvântări de preot Grigore Popescu-Breasta, fo s t epitrop bisericesc al Bisericii Maica Precesta Dudu, Tipografia „Apărarea Naţională”, Craiova, 1928; - Spulberarea calomniilor aduse părintelui Gr. Popescu-Breasta, fo st director al Seminarului Teologic din Craiova, Tipografia „Apărarea Naţională”, Craiova, 1932, 31 p.

33 Toma Rădulescu, Violeta-Margareta Stănescu, Carte veche românească din colecţia Muzeului Olteniei Craiova, Catalog, I, Craiova, 2008, p. 32, nr. 19 (Antologhion, Râmnic, 1766), p. 38, nr. 24 (Apostol, Bucureşti, 1774), p. 39, nr. 26 (Minei pe luna octombrie, Râmnic, 1776), p. 44-45, nr. 31 (Minei pe luna aprilie, Râmnic, 1780), p. 47-48, nr. 33 (Mineipe luna mai, Râmnic, 1780), p. 56, nr. 42 (Octoih, Blaj, 1792), p. 82-83, nr. 75 (Evanghelie, Buda, 1812), p. 92-93, nr. 88 (Ceaslov, Râmnic, 0704), p. 110111, nr. 114 (Psaltire, Buda, 0707); Alexandru Bădăuţă, Dumitru Bălaşa, Valori muzeale şi cărturăreşti din Arhiepiscopia Craiovei, în rev. „Mitropolia Olteniei”, nr. 5-6, 1970, p. 452.

509