Ordinea de bătaie a comandamentelor şi serviciilor armatei - 15 iunie 1917, Iaşi

PREOTUL C ĂRTU R AR GRIGORE POPESCU-BREASTA (1875-1955), S IM B O L A L LU P T E I PENTRU U N ITA TE N A Ţ IO N A LĂ 9

Toma Rădulescu

S-a născut în ziua de 20 iulie 1875 în comuna Breasta-Dolj, ca urmaş al lui Gheorghe Stănescu-Breasta, donator la biserica „Sf. Gheorghe Nou” din Craiova. Părinţii săi erau tatăl preot-Anastase şi mama Constanţa-prima învăţătoare din satul natal, sora lui Petre Gârboviceanu, directorul de mai târziu al Casei Bisericii1. Studiile primare le-a făcut la Breasta şi la Şcoala „Tudor Vladimirescu” din Craiova (în anii 1886-1888). Primele două clase gimnaziale le-a urmat la Liceul „Carol I”, iar apoi după decesul tatălui său a fost luat de un unchi, Ion Stănescu, preot în Dorohoi, şi şi-a continuat studiile la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” din Iaşi (a fost coleg cu arhimandritul Scriban şi viitorul episcop al Buzăului, Ghenadie Niculescu). Din 1898 s-a înscris la Facultatea de Teologie din Bucureşti pe care a absolvit-o în anul 1902 cu teza de licenţă „Viaţa şi activitatea apostolului Barnaba”, cu calificativul „Magna cum laude”. În anul 1906, obţine licenţa şi în drept. După un an ca profesor de religie şi limba română la Pensionul de Fete din Râmnicu-Vâlcea, funcţionează de la 1 aprilie 1903 până în 1906 subşef de birou la Administraţia Casei Bisericii şi apoi şef de birou al Ministerului Instrucţiunii, la direcţia învăţământului profesional. Împreună cu primarul Nicolae P. Romanescu, a pus în practică învăţământul profesional la Şcoala profesională de fete „Madona Dudu” şi alte şcoli. „Viaţa de birou m-a familiarizat cu birocraţia ministerială, cu problemele de resort bisericesc şi şcolar, cu publicul cel mare, anonim, alcătuit dintr-un amestec de nevoiaşi şi grandomani, de personalităţi cu şi fără suprafaţă, de falşi apărători ai dreptăţii, cu risipitori ai banului public, uneori chiar necinstiţi”, afirma părintele Grigore Popescu-Breasta. În martie 1907, alături de Gheorghe Vântu şi Ştefan Eftimescu, părintele Grigore Popescu-Breasta este numit defensor eclesiast pentru a cerceta cauzele răscoalei din Oltenia. El a cercetat la faţa locului în comunele răsculate atitudinea preoţilor şi adevărata cauză a răscoalei. După răscoala din 1907, era acuzat de autorităţile locale că „apăra cu hotărâre pe preoţii anchetaţi şi dresează procese verbale, în care arată că preoţii reclamaţi au avut o atitudine pasivă sau n-au avut nici un amestec în răscoală” .

1 Ion D. Tîlvănoiu, „Figuri uitate şi vechi politicieni mehedinţeni”, în vol. Mehedinţi istorie, cultură şi spiritualitate, VI, Editura Didahia Severin, Drobeta-Turnu-Severin, 2013, p. 0000-0000. Petre Gârboviceanu (1862-1934) s-a născut în iunie 1862 la Gârbovăţu de Jos, Mehedinţi, doctor în filosofie şi pedagogie la Leipzig, director al Şcolii Normale, professor la Seminarul Central, susţinător al unor reviste ca „Albina” , deputat în mai multe legislaturi, administrator al Casei Bisericii. A scris mai multe lucrări ştiinţifice dintre care cea mai importantă pentru bisericile Madona şi Sf. Ilie din Craiova este „Biserici cu averi proprii” , trei vol. apărute în anii 1904, 1910, 1915. În anul 1934 a trecut la cele veşnice.

498