Iurie Colesniuc, Sfatul Ţării. Enciclopedie, Chişinău, 1998; Ştefan Ciobanu, Unirea Basarabiei

Mihai Viteazul, cu obligaţia: „să-l am în toată grija şi să-l aduc intact înapoi” . Despre această delicată şi grea însărcinare, n-a ştiut nimeni, afară de administratorul Casei Bisericii, prof. P. Gârboviceanu, fratele soţiei mele. Ajunşi la Kerson, l-am ascuns sub poala acoperământului Sfintei Mese a Altarului, la care am slujit tot timpul şederii mele la Kerson. Aci a stat, sub paza „Celui de Sus” şi a mea, până în ziua reîntoarcerii noastre în ţară.” Refugiat la Kerson (8 august 1917 - 3 aprilie 1918) a slujit în biserica cu hramul „Schimbarea la Faţă”, unde a trecut prin mari primejdii din partea trupelor bolşevice şi a avut puterea să-i încurajeze pe toţi românii refugiaţi acolo prin predicile sale pline de substanţă. La Kerson a ţinut predici în cele şapte spitale de răniţi români în special şi a salvat circa 1800 de răniţi de la executare de către trupele germane. Asupra sa avea actele sale personale şi ale bisericii Sf. Arhangheli, pe care trebuia să le aducă cu grijă în ţară. Pentru refugiaţi preda religia şi limba română, iar cumnatul său Petre Gârboviceanu filozofia şi dreptul. Nicolae Iorga îl considera ca salvator de la moarte al multor răniţi, mai ales că trupele bolşevice hotărâseră împuşcarea a 25 de români în frunte cu preotul coloniei. La 3 aprilie 1918, a ajuns la Iaşi, iar două zile mai târziu împreună cu Petre Gârboviceanu predă mitropolitului Moldovei, Pimen Georgescu, capul lui Mihai Viteazul. „Astfel m-am achitat cu cinste de această grea misiune şi sunt mulţumit că Domnul m-a ajutat s-o duc la bun sfârşit”. În luna august 1920, capul domnului unirii a fost adus la mănăstirea Dealu cu mare pompă, fiind de faţă familia regală, membrii guvernului român şi majoritatea marilor personalităţi ale timpului12. A fost decorat între altele cu ordinul „Coroana României” în grad de ofiţer13. Reîntors la Craiova în toamna anului 1918, înfiinţează filiala Societăţii Ortodoxe Naţionale Române de sub preşedinţia Mariei Coloni. Părintele Grigore Popescu-Breasta a fost membru în Comitetul de organizare al Şcolii Secundare Ortodoxe de Fete din Craiova şi profesor al Şcolii. La 15 septembrie 1920, la începutul anului şcolar, spunea printre altele la elevele şi cadrele didactice ale Şcolii secundare ortodoxe din Craiova: „De data aceasta, onoraţi profesori şi iubite eleve, sufletele noastre tresaltă de o nespusă bucurie şi adevărată

12 Sergiu-Grigore Popescu, Participarea clerului..., p. 162, unde afirmă eronat că părintele Grigore Popescu-Breasta era preot la biserica Sf. Treime şi că transportul capului lui Mihai Viteazul s-a făcut în anul 1918; Maria Munteanu-Breasta, Chipuri de clerici olteni: pr. prof. Grigore Popescu-Breasta, în rev. „M. O.”, XXXI, nr. 7-9, iul. - sept., 1979, p. 596-604; ***Anuarul Liceului „Nicolae Bălcescu” Craiova, 1826-1976, Craiova, 1976, p. 10; Sergiu Ioanicescu, Spiritul buzeştean (1882-2002), Editura „Info” , Craiova, 2002, p. 86 p; Adrian Butoi, Nicuşor Stanciu, Contribuţii la cunoaşterea istoriei Colegiului Naţional „Fraţii Buzeşti”, vol. II, 1882-2001, Editura „M.J.M.”, Craiova, 2001 p. 63, nr. 81 (este trecut în „Calendarul Ligii Culturale pe anul 1911” , care a apărut la Vălenii de Munte), p. 65, nr. 94 („Săptămâna politică şi culturală”, II, nr. 44, din 6 oct. 1912); vezi şi vol. său Lacrămi de pribegie, Craiova, 1919 şi Rolul bisericii în realizarea idealului nostru naţional, în rev. „Democraţia olteană” , I, nr. 2, Craiova, 11 apr. 1919, p. 32-33; ***Societatea Prietenii Ştiinţei-Craiova, în rev. „A.O.” , I, nr. 1,1922, p. 92-99; Marin Neamţu, op. cit., p. 304-306. 13 Andrei Nicolae, Gheorghe Pârnuţă, Istoria învăţământului din Oltenia, Editura „Scrisul Românesc”, Craiova, 1977, p. 219; Alexie Al. Buzera, Coordonate ale culturii muzicale din Oltenia. Muzica de tradiţie bizantină, Editura Reduta, Craiova, 2003, p. 47-48; ***Anuar 1921-1925..., p. 671; Veniamin Micle, Seminarii teologice la Craiova în secolele XIX şi XX, în vol. Din istoria Arhiepiscopiei Craiovei şi a municipiului Craiova, Editura „M.O.”, Craiova, 1975, p. 104-105; Ioan Ioanicescu, Chipuri de predicatori din laturile Olteniei, în rev. „M.O”, XXVIII, nr. 7-8, 1976, p. 642.

503