![](https://assets.isu.pub/document-structure/210617102335-f1fad70e0417723b55f583b71a0d1629/v1/fe77ef596f780569c4219222b7b0d9c1.jpeg?width=720&quality=85%2C50)
2 minute read
7. Femeie turcă în costum tradiţional (pag
Mllcovla în 1856 15
27 Aprilie 1856. Sărbătorile Sf. Paşti. Nu a lucrat nimic în acea zi, deoarece a vrut să respecte sentimentele locuitorilor şi na vrut să jignească pe cei doi soldaţi ai săi: Forgâcs şi Granc, cari erau cunoscuţi ca-adevăraţi pravoslavnici (pag. 108).
Advertisement
Cea mai însemnată petrecere populară romînească era legănatul în scrînciob „SCrindza“ (pag. 109). Scrînciobul era format din patru scaune şi într’însele se aşezau fetele, femeile, soţii şi îndrăgostiţii şi se dădeau, legănîndu-se. Acest scrînciob se numea de către munteni: „dulap11. Costumul sătenilor era simplu ca şi obiceiurile şi hrana lor, care consta în majoritatea cazurilor din „mămăligă", făcută din făină de porumb sau făină de mei, din ouă tari, din ciapă verde tînără sau usturoi, din brînză proaspătă, cu un gust foarte plăcut. Carnea nu se prea vedea decît numai la sărbătorile mari şi atunci se întrebuinţa mai mult carnea de miel. Bărbaţii purtau cămăşi şi ismene, brîe colorate ; în picioare ghete sau opinci. In cap purtau căciuli de blană de oae albă, neagră sau tărcată ; iar vara pălării cari aduceau puţintel cu cele din Banat rotunde. Toate femeile aveau peste cămaşă un briu foarte curat, alb şi bretele roşii sau galbene ; în spate fote largi, negre, albastru închis sau gri închis (pag. 110). Costumul era împodobit cu diferite culori foarte artistic şi meşteşugit alese, cusute cu propria lor mină, astfel încît aici in general toate femeile îşi făceau hainele lor şi a bărbaţilor cu propria lor mînă, ţesind stofa, colorînd lîna, cusindu-le şi împodobindu-le. Ţăranul romîn are hrană şi locuinţă proastă, deaceia e slab şi uscat. Femeile cînd lucrează îşi îndoae fotele, îşi suflica mînicile cămăşilor şi-şi ridică poalele fustelor, lucru nevăzut de călător pînă acuma. Ele umbla obişnuit cu picioarele goale, au
Obrajii frumoşi, mai ales ochii şi părul, însă dm cauza muncii împovorătoare îmbătrinesc repede. .Barbafu şi ţlacău aveau, sau cel puţin acuma au obiceiul dt aşi .bSibien capiu întreg, sau numai unele pSrţi ale capului, fapt care 1 se pare foarte curios, aparte şi copilăresc (pag. 111)In crima zi a. lunii lui Mai a primit vestea morţii bunică» sale, baroneasa Andely Stăell-Holstein, in al 92-lea an al vieţii.
In acea vreme a c ontinuat măsurătoarea m )urul nunastirei Dalhăuţi. încă din depărtare a auzit clincătul muzical al clopotelor
![](https://assets.isu.pub/document-structure/210617102335-f1fad70e0417723b55f583b71a0d1629/v1/8039f5ea6db09056826336a85a9317e0.jpeg?width=720&quality=85%2C50)